ImparatiaomuluisiImparatialuiDumnezeu

dinViatasilucrarileParinteluiSerafimRose

Totomul,prinsimplulfaptdeafiom, trebuiesaaleagaintreDumnezeusi sine. Totomul, infapt, aalesdeja, cacisuntemceeaceamales.Iarprin alegereanoastranevadimpreferintapentru o Imparatie saualta: pentruImparatia lui Dumnezeusaupentruimparatiasinelui.(EugeneRose)

Pocaitiva,cacisaapropiatImparatiaCerurilor!(Mt.4,17)

Dinratiunicevorfidiscutatemaitarziu,lucrarealuiEugenedefilosofie a religiei" nu a fost terminata, din nefericire,niciodata.Unelepartiaufostdactilografiate,insaceamaimareparteacartiiaramaslastadiulunornotitedemanasiplanuriclasificate pe subiecte. Notitele erau exhaustive; se pare caEugene nua lasat nici o piatra neintoarsa in cercetarea sa.Sfinti, filosofi, istorici, artisti, oamenidestiinta, personalitatiistorice si contemporane, personaje de roman toti au foststudiatideelpentruaalcatuifundalul criticiisalelaadresacivilizatiei occidentale. Multe dintre paginile cu insemnaripoartadatalacareaufostscriseprobabilpentrucaEugeneeraconstientdefaptulcafilosofiasasematurizadealungullucruluilacarte.Iatacumarataultimulplanprovizoriuschitatdeel:

Introducere:StareaactualaalumiisiaBisericii

Parteaintai:CeledouaImparatii,origineasiputerealorCapitolul1:Celedouaiubirisiceledouacredinte:lumeasiDumnezeuCapitolul2:PuterealumiisiputerealuiHristos

Parteaadoua:ImparatiaomuluiinepocamodernaCapitolul3:OanalizacrestinortodoxaalumiimoderneCapitolul4:Idoliilumestiaiepociimoderne

I.CulturasicivilizatiajudecataprinprismaspiritualitatiicrestinortodoxeII.StiintasirationalismuljudecateprinintelepciuneadumnezeiascaIII.Istoriasiprogresuljudecateprinteologiacrestinortodoxaaistoriei

Parteaatreia:Vecheaordinesinouaordine"Capitolul5:Vecheaordine:ImperiulcrestinortodoxCapitolul6:Aparitianoiiordini":revolutiaepociimoderneCapitolul7:Radacinarevolutiei:nihilismulCapitolul8:Obiectivulrevolutiei:mileniulanarhiei

Partea a patra: Spiritualitatea crestinortodoxa si nouaspiritualitate"

(aproximativpatrucapitole)

Parteaacincea:SfarsitulcelordouaImparatiiCapitolul13:Noulcrestinism"sidomnialuiAntihristCapitolul14:Imparatiacerurilor

Dintreacesteaproximativ14capitole,singuruladusintro formafinalasidactilografiatafostceldealsaptelea,cel desprenihilism.

Vezi:http://ro.scribd.com/doc/7857021/SerafimRoseNihilism

http://ro.scribd.com/doc/7857021/Serafim-Rose-Nihilism

Numaiacestcapitolcuprindepesteosutadepagini,ceeaceneajutasanefacemoideedespredimensiunilelucrariiproiectatedeEugene.

StudiindmiiledepaginidematerialcompilatepentrucartealuiEugene,observamcamajoritateasuntdedicatemaicurandcombaterii, si relativ putine afirmarii. Aceasta unilateralitate indica foarte bine starea de spirit a lui Eugenelaaceavreme,candputeasascriecumaimulta autoritate despre domeniul raului, in care suferise ani intregi, decat despre sfera sfinteniei pe care abia daca incepuse sa o cunoasca. Unilateralitatea aceasta nuafecteazaadevarulgandiriimaitimpuriialuiEugene,ci vadeste mai curand nevoia ca partea cealalta sa se dezvolte mai mult in viitor, ceea ce, de altfel, sa si intamplat.

ProfunzimeacriticiisaledinImparatiaomuluisiImparatialuiDumnezeu era semnul incercarii de a o rupe definitiv cuapostaziaculturii apusene; si din acest punct de plecare aputut sa apuce pe calea restaurarii mostenirii spiritualeaApusului,pecareacestaoabandonase.

Caintroducere la Partea intai a cartii sale, Eugenescria:Cele doua Imparatii au fost cladite pe doua credinte: ImparatialuiDumnezeupecredintainHristos;imparatia omului,pecredintainlume".

Aceasta a doua credinta, afirma el, se bazeaza aparent pepropriaevidenta"sinecesitate"insa,launnivelmaiprofund,eacrestedindorintaomului:

Adevarulestecaomullumescnudoresteniciunfelde altalume.Cacilumeacealaltaintroduceoadancimesio complexitateaexistenteipecareoamenii,inchipcutotul firesc(instarealorcazuta),nuvorsasioasume;lumea cealalta tulbura toata lumeasca pace a mintii sii

distragepeoamenidelaevidentasisimpladatoriedea sedescurcainlume".

Inaceastaprimaparte,Eugenespuneaincontinuareca,desipoatepareacafugedelume,

crestinul,maicuranddecatomullumesc,estecuadevarat realist,deoarecenumaieldapieptcuexistentacaatare:

Durerea, suferinta si moartea, inseparabile de viata, sunt, teoretic vorbind, acceptate si de catre oamenii lumesti,desi,practic,eifactotcelestainputeripentrua le anula sau cel putin a le atenua si a uita de ele, impunandusisapriveascaparteapozitivaalucrurilor; crestinulleaccepta,sichiarleprimestecubucurie,pentru castiecafaraasemeneaincercarinusepoatevorbide vreo inaintare in viata duhovniceasca... Lumea trebuie infruntata;darinHristosnoicunoastemoputerecarene innobileazasainfruntamsisabiruimlumea".

Partea a doua, intitulata Imparatia omului in epocamoderna", urma sa includa o interpretare a mentalitatii moderniste din perspective crestinortodoxa. Una dinlegile"acesteimentalitati,lacareEugeneplanuiasaserefere,este cea a simplificarii", ceea ce dovedeste naivitateamoderna in ce priveste lucrurile spirituale". Investigand,conform credintei stiintifice" moderne in ceea ce esteevident, doar manifestarile fizice ale lumii spirituale(fenomenele"),omulesteinpericolsaesuezeinceeaceEugenenumea

epocamagiei".

IdeeafuseseenuntatainScurtapovestiredespreAntihristaluiSoloviov,unde

otehnologieviitoareeracombinatainchipmisterioscu fenomenesimilarecelordinmagie.

Omnivoracitateaomuluimodern",scriaEugene,aparuta dinnevoiadeagasicevacaresaLinlocuiascapeHristos atitudinececuprindeatatmaniapentruexperiment,catsi multlaudataluitoleranta(destuldelimitata,infapt) nupoatesfarsiinchipfirescaltundevadecatinmagie, perversiunemoralasiocultism,carepotfidefinitedrept culmeaexperimentarii".

Discutanddespre natura modernismului, Eugene intentionatotodatasajudecedupainvataturacrestinortodoxatreidintreidolii"lumestiaiepociimoderne.

Peceldintailanumitcultulcivilizatiei".

Dupaceschiteazacatevaaspectealeacestuiidol,elindicasifelulincarecrestiniipotsaicadainplasa,dacaajungsa faca din slujirea umanitatii" un scop in sine; el puneaceasta in contrast cu reflectiile asupra naturii adevarateimilostenii crestine. Crestinul raspundeunei nevoi omenestiimediatediniubire,innumeleluiHristos;insacandincepesagandeascacadacaestebinesahranestiunflamand,este multmaibinesahranestiomie;unulsingurnuestedecat opicaturaintrunocean"si

atunci incepe sa transformecrestinismul intrunsistem, salreducalaoideologie.

PomenindcuvinteleluiHristos,Presaracipurureaiiaveticuvoi(Mt.26,11),Eugenescria:

Hristosnuavenit sai hraneascapecei flamanzi, ci samantuiascasufleteletuturor,flamanzisisatuideopotriva".

Stiintaeraaldoileaidolalepociimoderne

pecareEugeneintentionasaldiscute.

Stiintamoderna", scriael,...sadedatcutotul puterii.Panasi curiozitatea, radacinastiintei moderne, tintesteinspreputere,cacicunoastereaobiectivalacareseajungeprin curiozitate este una in care faptele sunt lasate labunulplacalfiecaruia".

Apoielcomparastiintacumagia,aratandca

punctul lor de vedere este acelasi. Ambele sunt preocupatedefenomenesidemanipularealor,deminuni, derezultate.Ambelereprezintaoincercaredeimplinirea dorintelor,oincercaredeapliarealitateadupapropria vointa.Deosebireaestedoaraceasta:stiinta(moderna)este magiesistematica,stiintaadescoperitometoda,pecand magiaactioneazacandsicum...Da,oameniidestiintase pot considera rationali (in cel mai restrans inteles al cuvantului),atatatimpcatramaningropatiinlaborator, sclaviaitehnicii.Darpentrucinevacarenuesteintratat de inrobit, cineva capabil sa priveasca lucrurile dintro perspectivamailarga,oarerezultatelestiinteideastazi nuiiparcaunpeisajmagic?"

Idolulmodernalstiintei este legatde altreileaidol pecareurmasal descrie Eugene: credinta in progresul istoric al omenirii.

Desigur, Eugeneconsideraaceastacredintacafiindexactinversulrealitatii.

Dupa opinia general raspandita printre contemporanii sai,progresul" civilizatiei sarise cumvadin antichitateaclasicapana in Renastere, oarecum pe deasupra civilizatiei

medievale.Impotrivaacesteiperceptii,Eugenescriaca

Renasterea era, de fapt, o tranzitie intre mentalitateamedievala si cea moderna, luand forma unei profundedegenerariincomparatiecuceadintaisiaunuistadiumaitimpuriualhaosuluiceleidinurma..."Inaceastatranzitieauaparutnoifortecaresauamestecatcu cele vechi. In aceasta perioada sa incercat uncompromis intre nou si vechi, intre crestinism siumanism...Noileforteeraumultpreaputernicepentruasemultumicuunsimplucompromis,iarBisericaaveasaconstientizeze, mai devremesaumai tarziu, caprintrunastfeldecompromisisivanduse,defapt,sufletul".

Eugene considera ca secolul al XVIIIlea reprezinta unmomentdecotitura,cand

modernismulintransigentaveasafielibersafacatotce poateinafaraBisericii(fieignorando,fieatacando)sisasidovedeascainpracticaerorile...Incepandcusecolulal XVIIIlea, traim intro lume noua, o lume a carei continuitate a fost franta, o lume care nu mai eraceadata, ci una care trebuia construita, o lume din fragmentelle careia omul deacum impotriva, si nu impreuna cu natura si cu Dumnezeu va incerca sasi construiasca propria casa, propria cetate, propria imparatienoulsauTurnBabel".

SecolulalXVIIIleaaasistatlacolapsulipotezeirationalistepropuse odinioara de catre Descartes, Bacon si ceilalti, sianume ca adevarul absolut, obiectiv, poate fi atins prinintermediulratiuniiomenestisialobservatiei.

In ultimaparte a secolului, irationalul vanavali in sferaactivitatilor omenesti, asa cum sa putut vedea in timpulRevolut