UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GH. ASACHI” IAŞI

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢIISECŢIA I.C. INGINERI ZI

IMPACTUL PRODUCERII ENERGIEI ÎN CNE CERNAVODA ASUPRA ECOSISTEMELOR

MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

STUDENT

Vlădeanu Petru Grupa 3215

- 2009 -

CUPRINS

CAPITOLUL I

DATE GENERALE1.1 Date privind amplasamentul CNE Cernavoda1.2 Modul de funcţionare şi caracterisctici tehnice1.3 Politica de mediu în cadrul CNE Cernavoda1.4 Diagrama generala de flux tehnologic

CAPITOLUL II EMISII DE NOXE

2.1 Emisii de noxe în aer 2.2 Emisii de noxe în apă2.3 Emisii de substanţe chimice neradioactive în apă2.4 Buletine de analiză

CAPITOLUL III

CARACTERIZAREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎNCONJURATOR4.1 Date meteorologice pe amplasament4.2 Date meteorologice pe oraşul Cernavoda4.3 Date hidrologice4.4 Măsuri de ameliorare a calităţii mediului înconjurător

CAPITOLUL IV

IMPACTUL NOXELOR DE LA CNE CERNAVODA ASUPRA ECOSISTEMELOR ÎNVECINATE

CAPITOLUL V

STUDIU DE CAZ

CONCLUZII

2

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

DATE GENERALE PRIVIND AMPLASAMENTUL CNE CERNAVODA

1.1 Amplasamentul CNE Cernavoda

Amplasamentul primei centrale nuclearoelectrice din România, prevăzut iniţial pentru 5 unităţi este realizată după conceptul CANDU 600-PHWR (CANadian Deuterium Uranium 600 – Pressurized Heavy Water Reactor). de 700MW(e) fiecare, a fost ales în provincia Dobrogea, judeţul Constanţa, lângă oraşul Cernavoda - circa 20500 locuitori,oraş situat la 180 km de Bucureşti, din mai multe motive: canalul Dunăre-Marea Neagră reprezintă o sursă importantă pentru apa de răcire, asigură un acces uşor pentru transportul echipamentelor grele si agabaritice, iar seismicitatea este mai redusă în comparaţie cu restul teritoriului ţării.

Fiecare unitate constituie un ansamblu funcţional independent, alcătuit dintr-o „parte nucleară” cu anexele sale şi o „parte clasică” cu instalaţiile auxiliare ale acesteia.

Amplasamentul obiectivului cuprinde o zonă comună pentru toate unitaţile, incluzând staţii de pompare apă potabilă şi incendiu, staţii de tratare chimică a apei, centrala termică de pornire, magazii, depozite, staţii de pompare combustibili lichizi, depozite gaze tehnice. Prin dispunerea obiectelor în incintă, s-a urmărit îndeplinirea condiiţiilor de securitate si traseele de fluxuri, astfel încât să se realizeze unităţi funcţionale independente, în ideea de a realiza construirea etapizată a celorlalte unitaţi, menţinând Unitatea 1 în funcţiune.

Dobrogea este recunoscuta pe plan intern şi internaţional şi prin elementele vechii culturi neolitice Hamangia - faimoasele statuete din ceramica "Ganditorul si perechea sa" si prin vestigiile unor antice colonii grecesti (Histria, Tomis, Callatis etc.) sau prin monumentul Tropaeum Traiani (Adamclisi) din vremea războaielor daco-romane, cât si prin celebrul pod peste Dunăre al inginerului Anghel Saligny, inaugurat la 14 septembrie 1895. În zonă se află si renumitele podgorii Murfatlar, ale căror vinuri au obţinut numeroase premii internaţionale, precum şi oraşul Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră, împreună cu staţiunile turistice ale litoralului românesc.Date privind constructia :

3

Mai 1979 – se semnează contractul cu firma AECL, pentru realizarea

părţii nucleare a CNE Cernavoda, 4 unităţi x 650 Mwe.

1980 – încep lucrările de construcţie la U1

1981 – se semnează contractul cu firma ANSALDO-GENERAL

ELECTRIC pentru realizarea părţii clasice a centralei

1989 – Unitatea 1 – 50 % realizată

1990 - Decizia Guvern. nr.750/1990 decide continuarea lucrărilor

pentru U1 si conservarea U2

August 1992 – Guvernul confirmă garanţiile financiare si contractul

începe să se deruleze

11 Iunie 1996 – prima conectare la Sistemul Energetic

27 August 1996 – Unitatea 1 atinge puterea nominală

2 Decembrie 1996 – Unitatea 1 în EXPLOATARE COMERCIALĂ

4

Fig. 1

Punerea în funcţiune a centralei s-a făcut în baza autorizaţiei de Punere În Funcţiune emisă de CNCAN. În conformitate cu Legea 111/1996 s-a stabilit un program de asigurare a calităţii care descrie toate activităţile de Asigurare a Calităţii pentru Exploatare.

Manualul de Asigurare a Calităţii cuprinde toate procedurile detaliate de lucru astfel încât producerea energiei electrice să fie sigură, eficientă şi economică, precum şi proceduri specificând acţiunile care să fie efectuate de personalul centralei pentru a proteja salariaţii, publicul şi mediul înconjurător, în eventualitatea reală sau potenţială de scăpări semnificative radioactive sau alte materiale periculoase.

Lucrările de construcţie în amplasament au început în anul 1979. Prima unitate a intrat în explaotare comercială la 2 decembrie 1996. În anul 2007 se estimează punerea în funcţiune a Unităţii 2. Opţiunea României pentru sistemul canadian CANDU a fost determinată de caracteristicile economice şi de securitate nucleară foarte bune, disponibilitatea mare în funcţionare dar si de politica de independenţa energetică a ţării, susţinută de posibilităţile industriei româneşti de a produce echipamente, combustibil nuclear si apă grea.

1.2 Modul de funcţionare şi caracteristici tehnice

O unitate nuclearoelectrică este o instalaţie complexa de producere a energiei electrice utilizând ca sursă de caldură un reactor nuclear în care se întreţine si se controlează reacţia de fisiune în lanţ. Trăsăturile definitorii ale acestui concept sunt date de reactorul cu tutburi sub presiune având drept combustibil uranui natural şi moderator de apă grea (D2O), încărcarea cu combustibil făcându-se semicontinuu, în sarcină, fără oprirea reactorului nuclear.

5

Faţă de alte tipuri de CNE, conceptul CANDU prezintă o serie de avantaje, printre cele mai importante fiind folosirea uraniului natural (al cărui preţ este scăzut deoarece nu comportă îmbogăţire), încărcarea în sarcină şi asigurarea unei securităţi nucleare sporite.

Prin securitate nucleară se înţelege ansamblul de măsuri tehnice şi organizatorice destinate să asigure funcţionarea instalaţiilor nucleare în condiţii de siguranţă, să prevină şi să limiteze deteriorarea echipamentelor şi să ofere protecţie personalului ocupat profesional, populaţiei, mediului înconjurător şi bunurilor materiale împotriva iradierii sau contaminării radioactive.

Conceptul CANDU are la bază strategia de „ apărare în adâncime ” care constă din conceperea unui sistem de bariere fizice în calea eliberării radioactive. Pentru fiecare dintre acestea există mai multe nivele de apărare împotriva evenimentelor acre ar putea afecta integritatea fiecărei bariere fizice şi anume:

1) pastila de dioxid de uraniu care reţine cea mai mare parte a produşilor de fisiune solizi, chiar la temperaturi înalte (factorul de reţinere este de 99%);

2) teaca elementului combustbil care reţine produşii de fisiune volatili, gazele nobile şi izotopii iodului ce difuzează din pastilele de combustibil;

3) sistemul primar de transport al căldurii care reţine produşii de fisiune care ar putea scăpa ca urmare a defectării tecii;

4) anvelopa care reţine produşii radioactivi în cazul avarierii tecii şi sistemului primar;

5) „ zona de excludere ”, zona cu rază de circa 1 km în jurul reactorului unde nu sunt permise activităţi umane permanente nelegate de exploatarea CNE şi care asigură o diluţie atmosferică a oricăror eliberări de radioactivitate, evitându-se astfel expuneri nepermise ale populaţiei.

În componenţa unei CNE tip CANDU 600 – PHWR intră un număr de circuite majore care, împreună cu circuitele auxiliare aferente, realizează transformarea energiei nucleare în energie electrică.

Circuitele majore ale CNE CANDU 600 – PHWR sunt: Circuitul primar de transport al căldurii; Circuitul de abur viu şi apă de alimentare; Circuitul de apă de răcire condensator; Circuitul moderatorului; Circuitul de combustibil.

Circuitul primar de transport al căldurii

Scopul sistemului primar de transport al căldurii (SPTC) este de a trasfera căldura generată prin fisiune în combuatibil, cu ajutorul apei grele-agent de răcire, în generatoarele de abur. Căldura introdusă de apa grea-agent de răcire – în GA este transferată în circuitul secundar, apei uşoare care se transformă în abur.

6

Sistemul primar de transport al căldurii este împărţit în două bucle separate pentru a se crea posibilitatea ca în cazurile grave de pierdere a presiunii să poate fii izolată bucla defectă. Cele două bucle sunt conectate cu presurizorul prin conducte de legătură prevăzute cu armături de izolare care se vor închide.

Fiecare buclă este alcătuită din două pompe de circulaţie, două generatoare de abur, două colectoare de intrare şi două colectoare de ieşire. Agentul de răcire intră şi iese din fiecare canal de combustibil prin conducte individuale de alimentare (fideri), care sunt racordate la colectoarele de intrare şi ieşire.Criteriile care au stat la baza construcţiei schemei sisitemului primar de trasport al căldurii sunt:

Asigurarea fiabilităţii în exploatare prin dublarea sau chiar triplarea componentelor importante;

Minimizarea scurgerilor de apă grea prin folosirea elementelor sudate, burdufurilor de etanşare şi prin folosirea unui sistem închis de colectare a scurgerilor;

Minimizarea expunerii personalului la radiaţii prin proiectarea judicioasă a tehnologiilor de întreţinere, prin controlul chimic al agentului de răcire şi prin prevederea unor protecţii biologice;

Sigurarea răcirii combustibilului reacotorului (timp de 3 minute), în eventualitatea întreruperii alimentării cu energie electrică, prin echiparea cu volant a pompelor sistemului de transport al căldurii şi prin convenţie naturală, după oprirea pompelor.Echipamentele care compun sistemul principal de transport al căldurii sunt: generatorii de abur, pompele primare şi reactorul CANDU.

Circuitul de abur viu şi apă de alimentare

Circuitul secundar sau energetic asigură trasformarea energiei termice a abururlui în lucru mecanic, pe seama ciclului termodinamic al apei şi aburului.

Aburul este dirijat către turbină prin patru conducte care penetrează pereţii clădirii reactorului şi al sălii maşinilor unde sunt racordate la colectrorul de abur viu.

Colectorul de abur viu furnizează abur la turbină prin 4 ventile de admisie a aburului în turbină. Presiunea aburului este în mod normal controlată de vanele de reglare înainte de intrarea în corpul de medie presiune al turbinei.

Apa de alimentare provenită din sistemul de preîncălzire regenerativă, alimentează separat fiecare generator. Ea este pompată în generatoarele de abur de 3 pompe multietajate (3X60%). Debitul de alimentare este reglat cu ajutorul unor vane de reglare.

7

Pe fiecare linie de alimentare către generatoarele de abur este prevăzută câte o clapetă de reţinere în scopul evitării debitului de întoarcere prin pompă în eventualitatea defectării unei conducte de alimentare.

Calitatea apei de alimentare este asigurată prin demineralizarea totală a apei de adaos în circuitul secundar, prin degazarea apei de alimentare, controlul conţinutului de oxigen şi al pH-ului.

Circuitul de apă de răcire condensator

Scopul sistemului

Sursa de apă pentru sistemul de apă de răcire condensator o constituie Dunărea. Apa captată prin intermediul Canalului Dunăre – Marea Neagră şi a canalului de derivaţie, este adusă la CNE Cernavoda prin intermediul unui canal de aducţiune deschis, având lungimea de circa 370 m, de secţiune trapezolidală, taluzat.

Canalul de aducţiune se racordează la un bazin de distribuţie care are rolul de a distribui în mod uniform debitul de apă de răcire la staţiile de pompe pentru apă rece şi pentru apă brută de serviciu corespunzătoare celor 5 grupuri.

Scopul principal al sistemului de apă răcire condensator este de a asigura echipamentele, conductele, instrumentaţia şi puterea de pompare necesară îndepărtării căldurii din aburul eşapat din turbină şi de a evacua această căldură în Dunăre.

În plus, acest sistem asigură apa necesară Staţiei de Tratare Apă (BSI 0-71610), cu ajutorul a trei pompe amplasate în Clădirea Turbinei, cota 93.

Sistemul de apă răcire condensator este utilizat de asemenea pentru diluarea efluenţilor proveniţi de la gospodăria de deşeuri radioactive lichide, BSI 79210. Dacă sistemul de apă răcire condensator trebuie oprit, descărcarea efluenţilor trebuie suspendată.

În mod normal, cel puţin o pompă apă răcire condensator trebuie să fie în funcţiune pentru scopuri de diluare, chiar dacă turbogeneratorul nu este în funcţiune. Pe măsură ce puterea grupului este crescută trebuie puse în funcţiune mai multe pompe apă răcire condensator.

Funcţia de securitate nucleară

Funcţia de securitate nucleară atribuită sistemului este de a furniza apăde răcire la condensator pentru îndepărtarea căldurii reziduale în timpul funcţionării sistemului de by-pass turbină (poison prevent).

Importanţa în exploatarea centralei

8

Sistemul de apă de răcire condensator preia apa din Bazinul deAspiraţie al pompelor CCW (Condenser Cooling Water). Aceasta serveşte la răcirea celor trei corpuri de condensator, prin extragerea căldurii din aburul eşapat din corpurile de joasă presiune ale turbinei.

Impactul defectării sistemului asupra funcţionării centralei

Sistemul de apă răcire condensator este important pentru randamentulciclului termic al centralei şi în consecinţă pentru producţia acesteia. Creşterea temperaturii în puţul cald al condensatorului ( şi a presiunii ), ca rezultat al funcţionării necorespunzătoare a acestui sistem, va avea efect direct asupra producţiei de energie electrică.

Descrierea generală

Sistemul de apă răcire condensator constă în principiu din construcţii şi instalaţii de pompare a apei de răcire condensator, fiecare pompă din cele 4X25% refulând pe câte o conductă cu diametrul nominal Dn 2000 mm pe care sunt prevăzuţi condensatori de montaj, robineţi de reţinere cu clapetă şi amortizor şi robineţi de închidere tip fluturecu acţionare electrică.Pentru ungerea lagărelor şi răcirea agregatelor de pompare sunt prevăzute electropompe şi răcitori.Conductele de refulare a pompelor se racordează două câte două conducte magistrale metalice cu Dn 3600 mm înglobate în beton, care asigură tranzitarea apei între staţia de pompe şi sala maşini.Între cele două conducte magistrale este prevazută o legătură cu Dn 2800 mm, cu posibilitatea de a separa cele două magistrale printr-o vană de izolare. La intrarea în sala maşinilor,, conductele de diametru Dn 3600 mm îşi reduc diametrulla 3150 mm şi apoi la 3000 mm.

În sala maşinilor, la cota 93,5 sunt amplasate cele trei corpuri de condensator aferente celor trei corpuri de joasă presiune ale turbinei. Fiecare din cale trei corpuri de condensator are câte două compartimente.

Fiecare din cele şase compartimente este racordat la una din conductele magistrale de apă ( câte trei compartimente la o conductă magistrală ). Prin acest mod de racordare se asigură posibilitate de izolare a 50% din capacitatea condensatorului, cu reducerea corespunzătoare a sarcinii turbinei. Ieşirile din compartimentele condensatorului (Dn 2000) sunt racordate la câte unul din cele două compartimente ale canalului de evacuare a apei calde.

Pe conductele de intrare şi ieşire a apei din condensator se prevăd armături de izolare acţionate electric.

Evacuarea apei calde de la condensator se va face printr-un canal de beton armat, având două compartimente de dimensiuni 3,0 x 5,0 m.

9

Cele 6 ieşiri de la condensator se racordează la două conducte de diametru Dn 3600 mm, înglobate în beton în zona de sub transformatori.Cele două conducte de diametru 3600 mm se racordează la canalul de beton (fiecare la câte un compartiment).

Canalul de evacuare a apei calde se racordează la canalele de apă caldă de la şirul „U”, care dau posibilitatea evacuării apei calde fie în bieful II, fie la Dunăre.

Pe canalele de apă caldă s-au prevăzut cămine de comutare cu vane acţionate hidraulic, care au rolul de a dirija apa spre bieful II sau spre Dunăre.

Pentru recuperarea unei părţi din energia de pompare se prevede pe evacuarea în bieful II al CDMN o hidrocentrală.

Din sistemul de apă de răcire condensator se face alimentarea cu apă caldă a staţiei de epurare chimică.

Aceasta se face din conmductele de evacuare a apei calde din condensator cu ajutorul a 3 pompe O 070 – P 072 (două în funcţiune şi una în rezervă). Fiecare conductă de ieşire din condensator are o legătură Dn 150, prevăzută cu vană manuală de izolare la colectorul de aspiraţie al pompelor cu Dn 300.

Fiecare pompă are Q=125 mc/h şi H=50 m. Pe conductele de refulare se prevăd clapete de reţinere şi vane acţionate manual. Motoarele acestor pompe sunt alimentate clasă IV.

Alimentarea cu apă brută rece se face din sistemul de alimenatare cu apă răcire de rezervă – BSI 71690 (Back – up Cooling System).În proiectarea sistemului s-a luat în consderare efectul producerii inundaţiei şi a îngheţului.

Proiectarea sistemului s-a făcut astfel încât în lunile de iarnă, pentru evitarea formării zaiului, să poată fi recirculată o parte din debitul de apă caldă în faţa prizei de apă (în canalul de aducţiune) – temperatura minimă de 6˚C.

Zaiul (ace de gheaţă în imersie), se fixează pe grătarele dese şi pe sitele rotative şi conduce la mărirea pierderii de sarcină (scăderea nivelului în bazinul de aspiraţie al pompelor de circulaţie). Amplasarea electropompei de apă circulaţie s-a făcut la nivele minime posibile în canalul de aducţiune ( datorate formării zaiului), pentru evitarea îngheţului, blocarea parţială a grătarelor şi sitelor rotative.

La proiectarea sistemului s-au avut în vedere următoarele: Motoarele pompelor de apă circulaţie sunt montate în camera comună,

la cota +7,55(BSL) protejate de zidul staţiei de pompare, Pompele de apă circulaţie sunt montate în camere separate; la

spargerea corpului unei pompe, aceasta poate fi izolată; Armăturile de pe refularea pompelor sunt montate în căminul de vane

BSL = Nivelul Mării Baltice este utilizat ca referinţă pentru toate cotele din Casa Pompelor. Cota 100 este 16,30 m (BSL).

10

la cota +1,55m (BSL) şi este compartimentat în două ( două armături de pe refularea a două pompe).Configuraţia sistemului pentru anumite stări de funcţionare

Starea de oprire

Sistemul este necesar să fie în funcţiune pentru a asigura diluţia deşeurilor radioactive lichide. Dacă toate pompele de apă de răcire condensator trebuie să fie oprite, este necesar un plan de lucru foarte detaliat. Pompele se selectează pe poziţia OFF de la panoul 14#2 din CCP, 67121-HS004 şi se izolează. Echipamentele auxiliare pompelor se opresc şi se izolează.

Pornirea normală a instalaţiei

La pornire se au în vedere următoarele condiţii: Circuitul să fie plin; Vana deschisă pe refulare; Presiunea aerului pentru frână >= 7 bar; Debit apă de răcire la lagăre > 10 mc/h; Debit apă de răcire pe fiecare motor >77 mc/h; Frăna scoasă şi pe poziţia AUTO; Debit apă ungere lagăre pompe min. 8 mc/h; Nivel cameră aspiraţie > +2,5 m (BSL).

Apoi comutatoarele aferente motoarelor pompelor P 001 – P 004 se sectează pe poziţia „ON”.

Regim de funcţionare normală

Sistemul de apă răcire condensator este dimensionat pentru a asigura evacuarea din condensator, la sarcină nominală, a unei cantităţi de căldură de 1164 Gcal/h pentru următorii parametrii ai apei de răcire:

Temperatura apei de răcire: 15˚C, Încălzirea apei în condensator: 7˚C.Valoarea vidului în condensator este de 4,23 kPa.Sistemul poate funcţiona normal pentru temperaturi ale apei de circulaţie

la intrare în condensator cuprinse între 6 - 27˚C (temperatura maximă înregistrată la Cernavoda: 28˚C), cu o înrăutăţire a vidului în condensator şi o scadere corespunzătoare a puterii produse la bornele generatorului (în cazul unei temperaturi a apei la intrarea în condensator mai mare de 15˚C.

11

Sistemul poate funcţiona de asemenea cu debite reduse la intrarea în condesator (sub debitul de 46 mc/s), putând să preia întreaga sarcină termică a condensatorului.

Aceste regimuri conduc la creşterea ecartului de temperatură între intrarea şi ieşirea apei din condensator (max. 10,5˚C), la o înrăutăţire a vidului şi la scaderea corespunzătoare a puterii produse la bornele generatorului.

Pentru funcţionarea centralei la plină sarcină vor fi în funcţiune trei sau patru pompe de circulaţie, funcţie de nivelul apei în Dunăre şi de evacuarea apei calde în bieful II al CDMN sau prin tunel la Dunăre.

a) Evacuarea la Dunăre:Pentru evacuarea la Dunăre se va funcţiona în mod obligatoriu cu trei pompe pentru evitarea regimurilor instabile (presupune scăderea debitului la 32 – 36 mc/s şi creşterea înălţimii de pompare astfel încât pompele să nu intre în cavitaţie).La nivele mari pe Dunăre porneşte obligatoriu cea de a patra pompă.

b) Evacuarea în bieful II:Pentru situaţia evacuării apei calde spre bieful II al CDMN a rezultat din

calcule de optimizare că funcţionarea cu trei pompe de apă circulaţie este mai economică decât funcţionarea cu patru pompe.Nota: Pentru lunile de iarnă debitul de apă de răcire captat se va micşora datorită recirculării de apă caldă evacuată de la condensatoare în canalul de derivaţie. Se poate realiza un reglaj al cantităţii de apă recirculată de 50% sau 25% din debitul de apă caldă evacuată de la condensator.

Circuitul moderatorului

Sistemul moderator este un circuit închis de apă grea cu temperatură joasă şi presiune scăzută, separat de sistemul primar de transport al căldurii.

Scopul sistemului principal moderator este de a încetini neutronii generaţi din fisiunea combustibilului şi de a îndepărta căldura degajată în procesul de încetinirea neutronilor. Căldura produsă în moderator se datorează coliziunilor dintre moleculele de D2O şi neutroni în timpul procesului de moderare. Pe de altă parte o anumită cantitate de căldură este produsă în materialele structurale ale calandriei, iar o mică cantitate este trasferată de la agentul primar prin bariera inelară de gaz.Sistemul principal moderator se compune din 2 pompe (2X100%); 2 schimbătoare de căldură (2X50%, răcite cu apă uşoară) şi din clapete de reţinere, armături de izolare.

Pompele aspiră apa grea de la partea inferioară a calandriei prin 2 conducte şi o refulează prin 2 conducte în colectorul de refulare. Din

12

colectorul de refulare apa grea este trimisă la schimbătoarele de căldură şi de aici spre calandria. Pentru uniformizarea admisie apei grele în calandria, aceasta se introduce prin 8 ştuţuri, amplasate câte 4 în poziţie, în planul median orizontal al calandriei.

Funcţiile principale ale sistemului principal moderator sunt:Să asigure răcirea corespunzătoare a apei grele moderator;Să controleze nivelul apei în calandria;Să menţină temperatura moderatorului sin interiorul calandriei la valoarea de 77˚C.

Circuitul de combustibil

Sistemul de manipulare combustibil are rolul de a asigura încărcarea cu combustibil uzat din reactorul CANDU aflat în functiune.Sistemul de manipulare a combustibilului este alcătuit din 2 corpuri ale maşinii de Încărcare Descărcare (MID), 2 cărucioare ce susţin capul MID, 2 ansamble de stălpi verticali şi traverse orizontale (folosite la fiecare încărcare de combustibil proaspăt şi scoaterea de combustibil uzat), respectiv un sistem de transfer combustibil uzat şi alte sisteme auziliare.

Funcţiile sistemului de manipulare a combustibilului sunt:Asigurarea de facilităţi pentru depozitarea şi manipularea

combustibilului proaspăt;Asigurarea încărcării automate a reactorului, pentru orice nivel de

putere;Trasferarea combustibilului ars (iradiat) în mod automat, de la reactor

la bazinul de stocare.Amplasarea acestor circuite şi a celor auxiliare se prezintă schematic

in figura de mai jos:

Fig. 2

13

Principalii parametrii ai CNE CANDU 600 – PHWR de la Cernavoda sunt: - reactor orizontal cu 380 de tuburi de presiune

- combustibil: pastile de UO2 grupate în fascicule de combustibil de câte 37 de elemente - cantitatea de combustibil: 93 t UO2- Circuitul primar

* temparatură intrare/ieşire reactor: 266˚C/310˚C* presiune intrare/ieşire reactor: 11,13Mpa/9,89Mpa* sarcina termică la GA: 2064 MWt - Circuitul secundar * fluid: abur* presiune/temperatură la intrarea în CIP: 4,5 Mpa/260 t/h* debit: 3758,152 t/h* debit apă circulaţie la condensator: 46 mc/s* vid la condensator: 4 kPaPuterea termică a reactorului 2180 MWPuterea electrică brută 706,5 MWConsumul serviciilor interne 8%Numărul de bucle 2Numărul de generatoare de abur 4

Industria energiei nucleare s-a dezvoltat iniţial ca o sursă potenţiala de energie mai ieftină decât cea bazată pe combustibilii fosili (cărbune, gaze naturale).

Avantajul economic al unei CNE faţa de o centrală pe combustibilii fosili constă în cheltuielile reduse cu combustibilul (uraniu).

În prezent cheltuielile cu combustibilul nuclear reprezintă aproximatv 10% din cheltuielile echivalente cu combustibili fosili. Explicaţia constă în faptul că mult mai multă energie se produce dintr-un Kg de uraniu decât dintr-un Kg de cărbune sau petrol.

Dezavantajul economic constă în costurile ridicate de investiţie (aproximativ de 3 ori mai mari decât cele pentru o centrală clasică de aceeasi marime).

Într-o centrală nucleară, reactorul are aceeasi funcţie pe care un cazan pe cărbune, gaz sau păcură o are într-o centrală clasică – el produce caldura necesară pentru transformarea apei în abur, care apoi roteşte turbina.

Reactorul nuclear este un sistem controlat în care căldura este produsă prin fisiunea (divizarea) nucleelor de uraniu.

Reactorul CANDU de tipul celui de la CNE Cernavoda este prezentat în urmatoarea figură:

14

Fig. 3

Ansamblul reactorului cuprinde (o structură cilindrică tubulară) ansamblul calandria, canalele de combustibil şi mecanismele de control ale reactivităţii.

Fig . 4

15

Ansamblul calandria cuprinde vasul calandria, două protecţii de capăt şi inelul de încastrare la fiecare protecţie de capat. Ansamblul calandria formează o structură multicompartimentală care conţine canalele de combustibil, moderatorul, reflectorul precum şi unităţile de control ale reactivităţii şi de oprire rapidă a reactorului.

Ansamblul calandria are următoarele funcţii:1. constituie suportul canalelor de combustibil şi al elementelor din zona

activă precum şi al mecanismelor de control ale reactivităţii;2. conţine moderatorul şi reflectorul (D2O) care constituie şi un canal de

evacuare al căldurii în caz de accident;3. asigură protecţie contra radiaţiilor în zona maşinii de încărcare-

descărcare de combustibil în condiţii normale şi de avarie prin intermediul protecţiilor de capăt;

4. asigură penetraţiile pentru mecanismele de control ale reactivităţii şi pentru conductele de proces prin intermediul ştuţurilor (108 ştuţuri);

5. asigură protecţia la suprapresiune în funcţionare normală şi descărcarea presiunii în caz de accident;

6. asigură susţinerea întregului ansamblu în chesonul calandriei;7. permite preluarea tuturor combinaţiilor de sarcini (presiune, sarcini

termice şi mecanice) care pot apare în diverse regimuri de funcţionare normală şi anormală.

Calandria este amplasată într-o structură de beton obişnuit (chesonul calandriei) umplută cu apă uşoară care are funcţiile de protecţie biologică şi mediu de răcire.

Vasul calandria este un rezervor cilindric orizontal cu un singur perete, din oţel inox, închis la fiecare capăt de o placă tubulară şi străbătute orizontal de o reţea de 380 de tuburi.

Canalele de combustibil sunt alcătuite din tuburi de presiune din aliaj zirconiu-niobiu, aflate în interiorul tuburilor calandria, mandrinate în fitingul terminal şi susţinute de reţeaua de ţevi a protecţiei de capăt.

Canalele de combustibil au următoarele funcţii:1. susţin şi poziţionează combustibilul în reactorul nuclear;2. permit trecerea liberă a combustibilul în reactorul nuclear;3. asigură rezistenţa la torsiune, fluaj, dilatare termică mişcare relativă;4. asigură menţinerea poziţiei canalului de combustibil faţa de ansamblul

reactor în scopul menţinerii geometriei zonei acitve;5. asigură pentru combustibil un înveliş slab absorbant de neutroni;6. constituie o protecţie de atenuare a radiaţiilor nucleare;7. asigură cuplarea etanşă a maşinii de încărcare-descărcare combustibil

la schimbarea combustibilului;8. asigură curgerea controlată şi etanşă a agentului primar de răcire şi

etanşeitatea agentului primar de răcire;9. asigură legătura etanşă a ţevilor fiderilor sistemului de producere şi

transport al căldurii;

16

10. asigură posibilitatea cuplării cu condunctele fiderilor sistemului de producere şi transport al căldurii şi cu sistemul maşinii de încărcare-descărcare combustibil;

11.formează un spaţiu inelar etanş de izolaţie între moderator şi agentul primar.

Pentru a nu se atinge tubul calandria de presiune sunt prevăzute 4 arcuri distanţiere. Mecanismul de control al reactivităţii asigură asigură controlul, siguranţa şi funcţionarea continuă şi sigură a reactorului nuclear.

Mecanismele de control ale reactivităţii se află î/sau lângă calandria fiind alimentate cu energie de clasă specială în cazul în care alimentarea proprie „cade”.

Toate dispozitivele din interiorul zonei sunt instalate în tuburi ce ponesc din exteriorul chesonului şi traversează regiunea zonei active.

Mecanismele de control ale reactivităţii sunt:detectoarele de flux din zona activă:

- 26 ansambluri verticale ce furnizează semnale pentru SOR1 şi semnale referitoare la distribuţia zonală a fluxului de neutroni din zona activă;

- 7 ansambluri orizonale ce furnizează semnale SOR2;camerele de izolare:

- 6 ansambluri amplasate pe mantaua vasului calandria pentru monitorizarea puterii reactorului;

unităţile de control zonal cu lichid:- 6 canale verticale în care sunt cele 6 unităţi de control zonal cu

lichid conţinănd 14 compartimente amplasate în zonele de control ale calandriei. Controlul nivelului mediu al fluxului de neutroni în fiecare zonă este realizat prin circularea în compartiment a unui debit variabil de apă uşoară (absorbantă de neutroni);

unităţile de compensare:- 21 unităţi de compensare destinate ajustării fluxului de neutroni

pentru optimizarea arderii combustibilului şi pentru asigurarea de reactivitate în vederea compensării otrăvirii cu xenon care apare în urma reducerii de putere;

unităţile de reglare:- 4 unităţi ce reglează fluxul de neutroni în care excesul de

reactivitate necesar depaşeşte capacitatea de reglare a unităţilor de control zonal cu lichid;

unităţile de oprire (Sistemul de oprire rapidă nr.1 – SOR1):- 28 unităţi de oprire, care sunt 28 de bare verticale din cadmiu

prevăzute pentru oprirea rapidă a reactorului în cazul apariţiei condiţiilor de urgenţa;

sistemul de injecţie otravă lichidă (sistemul de oprire rapidă nr.2 – SOR2):

- 6 ansambluri de duze ce trec prin calandria, prin care este dispersată în zona activă o soluţie de nitrat de gadoliniu.

17

Componentele principale ale unui reactor sunt:- combustibilul nuclear- moderatorul- agentul de răcire.Reactorul se află în Clădirea Reactorului. În această încăpere presiunuea

este mai mică decât presiunea atmosferică, pentru că, în cazul în care apar scăpări de material radioactiv, acestea sa nu ajungă în atmosferă.

Datorită acestei diferenţe de presiune, intrarea şi ieşirea în Clădirea Reactorului se face prin ecluza de echipament şi ecluza de personal.

Principalele pericole prezente în Clădirea Reactorului sunt:- rediologic, datorat radiaţiilor rezultate in timpul fisiunii;- electric, datorat echipamentelor acţionat electric;- termic, datorat echipamentelor fierbinţi;- al caderii în gol, datorat golurilor şi deschiderilor în planşee;- datorat lucrului cu fluide sub presiune;- cele asociate lucrului în spaţii închise ( electric, mecanic, chimic,

sonor).Căldura preluată de agentul de răcire din combustibil se transferă la

generatoarele de abur, către apa uşoară conţinută în acestea, în scopul producerii aburului pentru turbina.

La CNE Cernavoda, turbina este alcatuită dintr-un corp de înaltă presiune şi trei de joasă presiune.

Generatorul electric, cuplat direct cu turbina, este un generator de curent alternativ cu conexiunea statorică în stea.

Turbo – generatorul, sistemul de preîncălzire regenerativă, separatoarele de umiditate şi supraîncălzitoarele se află în Cladirea Integrată, în Sala Maşini.

Principalele pericole prezente în Sala Maşini sunt:- termice, datorat echipamentelor fierbinţi;- al căderii de la înălţime, datorat golurilor în planşee;- sonore, datorită zgomotului produs de unele echipamente şi instalaţii

din aceastăzonă;

- pericole asociate lucrului în spaţii închise;- pericolul fe explozie datorită H2 folosit la răcirea generatorului.

Energia electrică produsă de generator, cu tensiunea de 24 kV, estelivrată în sistemul energetic naţional (SEN) prin intermediul a două transformatoare de 24/400 kV, legate printr-o linie simplu circuit cu o staţie de 400 kV amplasată în exteriorul incintei CNE.

Alimentarea normală cu energie electrică a serviciilor proprii ale unitaţii se face prin două transformatoare 24/10/6 kV racordate la bornele generatorului. Alimentarea se rezervă se realizează prin transformatoarele 110/10.6 kV racordate la staţia de 110 Kv.

18

Cantitatea de apă consumată pentru răcirea diverselor procese tehnologice (în principal pentru răcirea condensatorului) este foarte mare şi în consecinţa CNE sunt amplasate lângă surse mari de apă.

Apa preluată dintr-o sursă naturală este apa brută,. Întreaga cantitate de apă brută folosită la CNE este preluată din Canalul Dunăre – Marea Neagră şi este supusă unui tratament de filtrare realizat în Casa Sitelor.

După parcurgerea acestei etape, apa este distribuita către alte circuite independente pentru care se fac tratamente ulterioare în funcţie de consumatorii alimentaţi.

Apa de circulaţie (apă de răcire condensator) deţine ponderea majoră din debitul total de apă de răcire consumat de centrală; este utilizată pentru răcirea condensatoarelor de abur ale turbinei.

Pe lângă Clădirea Reactorului, Clădirea Integrată, Casa Pompelor, Casa Sitelor şi Clădirea Serviciilor Anexe, mai sunt următoarele clădiri importante: Staţia de tratare a apei are rolul de a produce apă demineralizată, folosită pentru umplerea si menţinerea inventarului circulitului de producere a aburului pentru turbină, sau ca agent de răcire pentru diferite sisteme auziliare din partea nucleară şi cea clasică a centralei. Centrala termică de pornire are rolul de a asigura aburul necesar la suflarea, uscarea circuitelor tehnologice şi la termoficarea clădirilor din incintă şi de pe platforma CNE pe perioada opririi centralei şi aburul auxiliar necesar la pornirea unitaţii. Canalul de aducţiune este amenajarea executată pentru aducerea apei dinCanalul Dunăre – Marea Neagră pană la Priza de apă. Priza de apă este amenajarea executată pentru a permite racordarea canalului de aductiune la Staţia de pompe de apă de răcire. Depozitul intermediar de deşeuri radioactive are drept scop tratarea (compactarea, containerizarea) şi depozitarea temporară a deşeurilor radioactive solide rezultate în urma funcţionarii centralei. Clădirea generatoarelor Diesel de rezervă adăposteşte patru Genneratoare de Rezervă cu puterea de 4,4 MW fiecare, care au rolul de a alimenta consumatorii electrici cu funcţii de securitate, în cazul indisponibilitaţii căilor normale de alimentare electrică. Clădirea generatoarelor Diesel de avarie adăposteşte sistemul de alimentare la avarie cu energie electrică, alcătuit în principal din două generatoare Diesel de 1,1 MW, care asigură o rezervă pentru sistemele de securitate si Camera de Comandă Secundară in condiţiile în care alimentarea electrică devine indisponibilă sau Camera de Comandă devine inoperabilă. Staţia de hidrogen adăposteşte instalaţia de producere a hidrogenului, folosit ca agent de răcire a miezului rotoric şi a înfăşurărilor rotorice ale generatorului electric. Centrul de pregătire a personalului are drept scop pregătirea pesonalului cantralei. Clădirea adăposteşte pe lângă săli de clasă, bibliotecă, birouri, săli

19

de conferinţe şi Simulatorul, replica fidelă a Camerei de Comandă Principală.

1.2 Politica de mediu a CNE PROD Cernavoda

CNE PROD Cernavoda este angajată să realizeze şi să demonstreze performanţe durabile în protecţia mediului, printr-o bună administrare a activităţilor, produselor şi serviciilor care sunt parte a operării centralei şi pot avea un impact asupra mediului.

CNE PROD Cernavoda este angajată să rămână o sursă de energie sigură şi curată. Acest obiectiv se realizează prin aplicarea principiilor unei dezvoltări continue în generarea şi livrarea energiei electrice, termice şi în activităţile asociate. Îmbunatăţirea performanţelor de mediu şi creşterea competitivităţii se vor realiza printr-un proces continuu. CNE PROD se angajează să asigure:

- protecţia ecosistemelor;- utilizarea eficientă a energiei şi resurselor;- prevenirea poluării;- comunicarea continuă cu societatea civilă şi comunitatea locală.

CNE PROD se angajează să respecte principiile de protecţie a mediului şi populaţiei prin:

- armonizarea angajamentelor proprii cu cerinţele legislative de mediu;- implementarea, menţinerea şi continua îmbunataţire a unui sistem de

managementde mediu în conformitate cu cerinţele standardului ISO 14001;

- integrarea factorilor de mediu şi sociali în planificare, luarea deciziilor şi

practicile de afaceri;- aplicarea unei strategii preventive în estimarea riscurilor pe care

operareacentralei le-ar avea asupra populaţiei şi mediului, precum şi evaluarea riscurilor sau impactului potenţial pe care le-ar avea tehnologiile sau procesele noi, chiar daca ştiinţific nu s-a demonstrat nivelul riscului sau al impactului. Vor fi implementate măsuri de diminuare optimă a oricărui impact de mediu care nu poate fii evitat;

- utilizarea unor materii prime recuperabile şi a unor tehnologii energetice eficiente;

- pregătirea, încurajarea şi responsabilizarea întregului personal pentru efectuarea

tuturor activităţilor astfel încât să fie realizate performanţele tehnice, de mediu şi economice conform atribuţiilor specifice;

- evaluarea performanţelor de mediu ale organizaţiei şi comunicarea lor către

comunitate, printr-un dialog continuu şi eficient cu aceasta.

20

IDENTIFICAREA ASPECTELOR SEMNIFICATIVE DE MEDIU

Toate activităţile şi procesele din centrală trebuie analizate din punct de vedere a impactului cate pot să îl aiba asupra mediului.

O activitate sau un proces poate sa aiba impact asupra mediului atunci când în timpul desfaşurării sau rezultatul final al activităţii sau procesului influenţează pozitiv sau negativ mediul.

Analiza impactului asupra mediului presupune identificarea tuturor factorilo (aspectelor) care contribuie la influenţarea mediului (ca de exemplu temperatura, consum apă, energie, toxicitate, substanţe ionizante). Analiza constă într-o evaluare iniţială a activităţilor, produselor si serviciilor, bazată pe datele disponibile. După stabilirea aspectelor de mediu, trebuie stabilit care dintre acestea vor conduce la un impact semnificativ, după care se stabilesc priorităţile pentru analize ulterioare funcţie de necesităţi.

1.4 Diagrama generală de flux tehnologic la CNE Cernavoda

Pentru identificarea proceselor/activităţilor cu impact asupra mediului trebuie cunoscut întreg fluxul tehnologic la CNE – PROD.

În diagramele specifice de flux tehnologic ale proceselor/activităţilor sutn identificate materiile prime, reactivii chimici şi utilităţi considerate intrări pentru proces/activitate iar ca ieşiri toate produsele şi subprodusele rezultate din proces/activitate. Ieşiri vor fi considerate toate prdusele finite, deşeurile, materialele reciclabile, evacuările de ape reziduale şi emisiile în aer.

Pentru identificarea intrărilor şi ieşirilor vor fi considerate toate modurile de operare, deoarece opririle, pornirile sau operarea în situaţii de urgenţă pot introduce aspecte suplimentare în proces ce trebuie luate în considerare la stabiilirea aspectelor de mediu.

La elaborarea diagramelor se vor lua în considerare şi alte informaţii de interes, cum ar fii cantitatea şi volumul de materiale pe unitatea de timp. Aceste diagrame vor fi revizuite periodic funcţie de modificările apărute în procese (în datele de ieşire şi datele de intrare).

DATE DE IEŞIRE ŞI INTRARE PROCESE

Date de intrare proces Materii prime: sunt cuprinse principalele materii prime utilizate în

proces (apa Grea, combustibil nuclear, combustibil convenţional);

Substanţe de energie: sunt cuprinse toate substanţele chimice şi reactivii, utilizaţi

În procese sau activităţile de laborator sau curăţenie;21

Consumul de energie: se introduce tipul de energie şi modul de utilizare

(cantităţile pot fi exprimate în procente din consumul total, dacă ratele individuale pentru un proces nu sunt cunoscute);

Consumul de apă: se introduce tipul de apă (din reţeaua de apă a oraşului, apa din

puţuri, apa de ploaie, apa de proces, apa răcită) şi utilizarea (cantităţile pot fi relative la consumul total al organizaţiei dacă ratele individuale pe proces nu sunt cunoscute);

Alte intrări: se introduc materii care nu sunt clar definite în categoriile anterioare

(hârtie, mănuşi, echipamente textile de unică folosinţă).

Date de ieşire proces

Emisii in aer: se listează toate emisiile in aer fie că sunt evacuări dirijate printr-un

coş de evacuare, fie că sunt evacuări într-o încapere urmate de scăpări în atmosferă;

Zgomot/Miros/Radiaţii: se include în listă zgomotele şi mirosurile ca emisii în aer

dacă sunt perceptibile în exteriorul zonei analizate şi se listeaza deasemenea orice radiaţii emise în timpul procesului sau în zona analizată;

Emisii în apă: se listează toate evacuările de ape uzate în reţeaua de canalizare

pluvială sau sanitară sau în apa de suprafaţă. Deasemenea se consideră emisie în apă, apa de răcire utilizată în fluxul tehnologic. Deşeurile lichide colectate în butoaie vor fi incluse în categoria deşeurilor / reziduurilor solide;

Deşeuri/reziduuri solide: toate materialele rezultate din procese, pentru care nu s-a

găsit nici o întrebuinţare şi care se intenţioneaza a fi aruncate sau depozitate, fie că sunt convenţionale sau radioactive. Deasemenea tot în această categorie sunt incluse materialele reciclabile, containerele returnabile şi subprodusele chimice;

Evacuări de ape pluviale: se listează toate evacuările de apă pluvială din orice

zonă de lucru uni proces; Scurgeri: se listează toate scurgerile care pot avea loc în zonele de

lucru aferente unui proces.

22

Fig. 5

CAPITOLUL 2

23

EMISII DE NOXE; BULETINE DE ANALIZĂ PRIVIND CONCENTRAŢII DE POLUANŢI

La CNE Cernavoda clădirea reactorului este izolată astfel încât sâ fie prevenită orice eliberare necontrolată de particule radioactive sau radionuclizi în mediu.Comisia Naţionala pentru Controlul Activităţilor Nucleare aprobă limite pentru cantităţile din anumiţi radionuclizi care pot fi evacuaţi în mediu în decursul unui an de către o centrală nuclearelectrică, fabrică de combustibil nuclear, mină de uraniu, reactor de cercetare sau alt obiectiv în care se produc sau se utilizează surse de radiaţii. Aceste limite sunt cunoscute ca Limite Deriavte de Emisie (LDE). LDE sunt calculate pe baza dozei de radiaţii la care poate să fie expus un membru al „ grupului critic” ca rezultat al transferului radionuclizilor emişi în mediu.

Grupul Critic este un grup ipotetic format de persoanele din public care pot primi cele mai mari doze datorita funcţionării unui obiectiv nuclear. În acest caz s-a considerat un grup, care ar locui chiar la limita zonei de excludere, ar consuma apă din Dunăre, lapte provenind din gospodăriile proprii sau ferme locale, peşte din Dunăre. În realitate populaţia din vecinătatea CNE Cernavoda este expusă la doze mult mai mici, deoarece fermele sau unitaţile alimentare care asigură produsele alimentare se află la distanţe mari de centrală.

Din cosmos- În jurul a 100 000 neutroni din radiaţia cosmică şi 400 000 particule de radiaţie cosmică secundară trec prin fiecare individ, în medie, pe oră.

Din aerul pe care îl respirăm- Circa 30 000 atomi (de radon, poloniu, bismut şi plumb) se dezintegrează în fiecare oră în plămâni dând naştere la particule alfa şi beta şi unor radiaţii gamma.

Din sol şi materiale de construcţii- Peste 200 milioane de fotoni de radiaţie gamma trec prin fiecare dintre noi, în medie, pe oră.

Din alimentaţie- În jurul a 15 milioane atomi de potasiu-40 se dezintegrază în fiecare oră în interiorul fiecărei persoane; toţi dau naştere la particule beta energetice, iar unii emit radiaţii gamma. La fel, în jurul a 7 000 atomi de uraniu natural se dezintegrează într-o oră în interiorul unei persoane, emiţând particule alfa.

Ce reprezinta un microsievert(1μSv)?Pentru a înţelege cât sunt dozele pe care le poate încasa populaţia datorita funcţionarii unei centrale nucleare, www.RegieLive.ro

1/10 din doza primită într-un zbor cu avionul cu reacţie;1/10 din doza datorată eliberărilor radioactive în mediu ale unei centrale nucleare;diferenţa dintre dozele primite din radiaţia cosmică de către două persoane care

24

Evolutia evacuarilor radioactive in aer (C-14, H-3 oxid, gaze nobile) exprimate in procente din Limita Derivata de Evacuare aprobata

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

%L

imit

a D

eri

va

ta d

e E

va

cu

are

C-14 0.03 0.16 0.28 0.16 0.21 0.15 0.11 0.11 0.18 0.1

H-3(oxid)-tritiu 0 0.05 0.1 0.16 0.4 0.34 0.55 0.33 0.38 0.47

gaze nobile 0.28 0.29 0.08 0.1 0.03 0.13 0 0 0.11 0.04

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

locuiesc la etajul întai, respectiv la etajul şapte;1/20 din doza medie la o singură radiografie pulmonară.

2.1 Emisii radioactive în aer

Aerul din zona radiologică este dirijat, după filtrare către coşul de evacuare unde este măsurat conţinutul de particule sau gaze adioactive şi cel de vapori de apă tritiată.

Creşterea activităţii tritiului din efluenţi în primii ani de funcţionare se datorează acumulărilor normale a tritiului în circuitele reactorului. Estimările făcute pe baza experienţei de exploatare au stabilit că valorile emisiilor pe durata de viaţă se vor menţine sub limitele de evacuare aprobate, la valori cât mai mici posibile.

Totalul emisiilor de efluent radioactiv gazos este comparat săptămânal cu limita administrativă (5% din Limita Derivată de Evacuare) şi cu limita stabilită de CNE Cernavoda prin angajamentele asumate la definirea obiectivelor de mediu.

Datorită calităţii combustibilului utilizat şi managementului acestuia de combustibil cu degajări de produşi de fisiune în ultimii trei ani de exploatare, ca urmare emisiile de I-131 au fost nesemnificative.

Pentru tritiu şi C-14 emisiile gazoase au fost sub 1% din Limita Derivată anuală aprobată.

Fig. 6

25

Evolutia evacuarilor radioactive in aer(I-131 si particule) exprimate in procente din Limita Derivata de Evacuare aprobata

0

0.0005

0.001

0.0015

0.002

0.0025%

Lim

ita

De

riv

ata

de

Ev

ac

ua

re

I-131 0 2.00 2.19 0 0 4.14 0.00 0.00 0.00 0.00

particule 0 0 0 0 2.44 0 0 0 0 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Fig. 7

2.2 Emisii radioactive în apă

Toată apa utilizată în centrală este evacuată în Dunăre, după ce în prealabil a fost filtrată pentru reţinerea substanţelor radioactive în timpul evacuării apa este măsurată continuu de un echipament special care poate să oprească evacuarea dacă sunt depăsite limitele prestabilite. Aceste limite sunt stabilite administrativ de către CNE Cernavoda fiind mult sub limitele legale. După deversare, apa este continuu diluată cu apă de răcire condensator şi din nou diluată cu apă de Dunăre.

Săptămânal rezultatele monitorizării radioactivităţii sunt centralizate şi comparate cu limitele administrative ale CNE Cernavoda şi cu obiectivele de mediu asumate.

În toţi cei 9 ani de exploatare comercială evacuările de efluenţi lichizi radioactivi au fost mai mici de 1% din Limita Derivată de Evacuare aprobată de către autorităţi şi sub valorile de mediu stabilite de către CNE Cernavoda prin implementarea Sistemului de Management de Mediu.

26

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

% L

imit

a D

eri

va

ta d

e E

va

cu

are

H-3 tritiu 0.01 0.02 0.11 0.03 0.08 0.11 0.17 0.17 0.33 0.2

radionuclizi gamma 0 0.05 0 0 0 0 0 0 0 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Fig. 8

2.3 Emisii de substanţe chimice neradioactive în apă

CNE Cernavoda este autorizată să utilizeze substanţe chimice specifice (hidrazină, morfolină, ciclohexilamină) pentru condiţionarea chimică a sistemelor, în procesul tehnologic pentru obţinerea apei demineralizate în Staţia de Tratare Chimică a Apei ( acid clorhidric, hidroxid de sodiu, clorură ferică, var ) şi biocid ca agent de control a încărcăturii macrobiologice în apa de răcire.

Programul de monitorizare fizico-chimică a efluentului lichid neradioactiv este conceput şi aplicat pentru a verifica şi demonstra respectarea cerinţelor autorizaţiei de gospodărire a apelor.

Conform acestui program, toate substanţele chimice utilizate pentru condiţionarea chimică a sistemelor centralei şi care ajunge în efluent sunt monitorizate în efluentul lichid neradioactiv.

Este important de menţionat faptul că în efluentul lichid neradioactiv evacuat de la CNE Cernavoda, comparativ cu limitele de evacuare autorizate:

Concentraţia substanţelor chimice specifice (hidrazina, morfolina) este sub limita

autorizată (practic se situează sub limita de detecţie a metodelor de analiză). Concentraţia substanţelor chimice utilizate în STA (sodiu, calciu,

cloruri) este la

27

nivelul valorilor din apă de Dunăre influent.Tratamentul cu agent de control a încărcăturii macrobiologice se

efectuează localizat, numai pe circuitul de apă tehnică de răcire, având ca scop împiedicarea fixării şi creşterii scoicilor în conducte şi echipamente. În timpul acestor tratamente de durată scurtă, concentraţia substanţei folosite este controlată în sistem şi verificată în efluentul lichid, pentru încadrarea în limita autorizată. Valorile concentraţiei determinate în efluent sunt permanent mai mici decât limita autorizată.

De asemenea sunt monitorizate substanţele chimice utilizate pentru obţinerea apei demineralizate, care sunt neutralizate înainte de evacuare în efluent. Concentraţia acestor substanţe în efluentul lichid se situează sub limita autorizată pentru evacuare.

Programul de Supraveghere Radiologică a Mediului

Programul de Supraveghere Radiologică a Mediului la CNE Cernavoda a fost elaborat şi pus în aplicare entru a se putea verifica eficacitatea programelor de control a efluenţilor şi pentru a putea fii sesizate la timp orice modificări ale concentraţiilor de substanţe radioactive în probele de mediu.

Pentru o estimare cât mai corectă a impactului funcţionării centralei asupra mediului, în perioada 1984-1996 a fost derulat programul de monitorizare preoperaţională a mediului la CNE Cernavoda. Măsurile efectuate în cadrul acestui program au permis caracterizarea de fond a radioactivităţii mediului la Cernavoda şi posibilitatea evaluării prin comparaţie a impactului centralei asupra mediului.

Prin programul de Supraveghete Radiologică a Mediului sunt analizate în Laboratorul de Control Mediu al CNE Cernavoda un mare număr de probe pentru a se stabili conţinutul de radionuclizi naturali sau artificiali.

2.4 Buletine de analiză

Programul de monitorizare de rutină a mediului la CNE-PROD Cernavoda este proiectat să îndeplinească următoarele obiective la condiţii de operare normală a centralei:

1) o evaluare corectă a dozelor pentru un membru al grupului critic prin determinarea creşterii nivelului de radioactivitate în lanţurile trofice specifice zonei, datorate funcţionării centralei.

2) o evaluare corectă, bazată pe măsurări în mediu, a eficacităţii controlului surselor, controlului şi monitorizării efluenţilor.

28

3) o estimare a dozelor în cazul unei evacuări majore.Pentru o estimare cât mai corectă a impactului funcţionării centralei

asupra mediului, în perioada 1984 – 1994 a fost derulat programul de monitorizare preoperaţională a mediului la CNE-PROD Cernavoda. Măsurările efectuate în cadrul acestui program au detectat modificările de radioactivitate a mediului produse ca urmare a accidentului de la Cernobîl din 1986. Începând cu anul 1990, valorile concentraţiilor specifice de radionuclizi în factorii de mediu au revenit la valorile normale de dinainte de 1986.

Rezultatele acestui program de monitorizare preoperaţionala a mediului au fost rezumate, analizate şi prezentate în lucrarea „Summary of the Preoperational Environmental Monitoring Program for Cernavoda NPP 1984 – 1993” HPD-39-1994.

Programul de monitorizare de rutină a mediului la CNE – PROD Cernavoda a fost elaborat şi aprobat în anul 1995 – RD-01364-RP7. Implementarea acestui program a început în martie 1996. În aprilie 1999 a fost elaborată revizia 3 a acestui document. Prin această revizie au fost introduse noi puncte de monitorizare, noi tipuri de probe şi au fost modificate unele frecvenţe de prelevare, în scopul eficientizării acestui program şi pentru omai buna cunoaştere a impactului centralei asupra mediului. În anul 2004, au fost introduse noi puncet de prelevare şi tipuri de probe pentru a putea acoperi cerinţele de monitorizare a radioactivităţii mediului la obiectivul DICA, DIDR şi monitorizarea apelor de adâncime din zonă. În luna septembrie 2005 a fost aprobată devatre CNCAN revizia acestui program care a fost transformat în SI-01365-RP15. De asemenea în această revizie a fost introdus un nou tip de probă – vegetaţie spontană, prelevată depe amplasament, precum şi noi puncte de prelevare.

Datele conţinute în acest raport reprezintă rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate în perioada ianuarie – decembrie 2005.Principalele tipuri de probe analizate şi frecvenţele de prelevare a acestora sunt prezentate în tabelul:

Tip de probă Frecvenţa de prelevare

Frecvenţa de analiză

Particule în aer Lunar LunarIod în aer Trimestrial TrimestrialTritiu în aer Lunar LunarTLD Trimestrial Trimestrial Apa de suprafaţa Săptămânal Lunar Apa (canalul CCW) Săptămânal SăptămânalApa de infiltraţie Lunar Lunar Apa freatică de Lunar Lunar

Proba integrată (prelevare continuă)

29

adâncimeSol Bianual Bianual Sediment Bianual Bianual Lapte Săptămânal Săptămânal (gamma

spectrimetric şi H-3)Lunar (beta global şi C-14)

Depuneri atmosferice Lunar Lunar Peşte Bianual Bianual Carne Anual Anual Legume Anual Anual Fructe Anual Anual Vegetaţia spontană Anual Anual

Toate probele au fost analizate în Laboratorul de Control Mediu al CNE-PROD Cernavoda, situat la o distanţă de 2 km de reactorul 1 al CNE-PROD Cernavoda. În intervalul ianuarie – decembrie 2005 a fost detectat tritiu în majoritatea probelor de mediu. Valorile obţinute detectate în punctele de prelevare şi pe tipuri de probe, precum şi compararea acestora cu valorile din anii precedenţi.În anul 2005 emisiile de efluenţi radioactivi de la reactorul 1 al CNE – PROD Cernavoda au fost sub limitele administrative (5% din limitele aprobate de CNCAN).

În anul 2005 atât Laboratorul de Control Mediu cât şi Laboratorul de Dozimetrie (unde sunt măsurate probele de efluenţi radioactivi), au participat la exerciţiul de intercomparareorganizat de Asociaţia PROCORAD – Franţa. Exerciţiul a constat în măsurări de H-3, C-14 şi spectrometrie gamma. Rezultatele obţinute de cele două laboratoare au fost bune şi foarte bune, întrunind criteriile de acceptare. Trebuie evidenţiat faptul că au existat rezultate are au fost, practic identice cu rezultatele laboratorului de referinţă.Metoda de analiză pentru C-14 a fost considerată metodă de referinţă.

Locaţii de monitorizare

Principalele puncte de prelevare a aerului din exteriorul zonei de excludere sunt prezentate in figura 9 şi 10 precum şi în tabelele 4.01, 4.02 şi 4.03 a. Punctele de prelevare a probelor de pe amplasament şi din exteriorul zonei de excludere sunt prezentate în figura 11.Punctele de amplasare a TLD-urilor de pe inelul interior sunt prezentate în figura 12, iar a celor de pe inelul exterior în figura 13. În figura 9 este prezentat şi amplasamentul TLD-urilor pentru măsurarea dozei gamma integrate, la distanţe mai mari de 3 km.

Punctele de prelevare pentru probele alimentare, sol, sediment şi apa de suprafaţă sunt prezentate în figura 14.

30

Fiecare amplasament are un cod unic de identificare. Locaţiile indicator au fost stabilite luănd în considerare posibilele influenţe ale emisiilor de la CNE – PROD Cernavoda. Locaţiile de referinţă sunt situate în afara influenţei emisiilor de la centrală.

Locaţiile pentru prelevarea probelor de legume, fructe, carne sunt desemnate prin numele localităţii, fără a se specifica cu exactitate un anume punct (s-a ţinut cont de reprezentativitatea acestor probe pentru consumul tipului de aliment respectiv). În general ele au fost prelevate din piaţa agro-alimentară a localităţii respective. În anul 2005 au fost păstrate aceleaşi puncte de monitorizare ca şi în anul precedent 2004.

Fig. 9

31

Fig. 10

32

Fig. 11

Fig. 12

33

Fig.13

34

Fig. 14

35

Evaluarea rezultatelor obţinute

1. Particule materiale în aer

În perioada ianuarie - decembrie 2005 au fost analizate beta global şi prin spectrometrie gamma un număr de 132 filtre de particule prelevate din 11 locaţii de monitorizare.

K-40, radionuclid natural, a fost detectat într-un număr de 44 de filtre. Nu au fost detectaţi redionuclizi din emisiile de la CNE – PROD Cernavoda.

Pentru analizele beta globale rezultatele obţinute au fost în aceeaşi gamă de valori ca şi în anul precedent, 2004. Evoluţia activităţii beta globale în aer pentru locaţii din exteriorul zonei de excludere şi locaţii de pe amplasament este prezentată în figura 15, 16, 17 şi 18. Din studiul acestei evoluţii se poate observa că evacuările de efluenţi gazoşi de la CNE PROD nu au produs modificări ale radioactivităţi beta globale a aerului. Evoluţia activităţii beta glonale (medii anuale pentru locaţii grupate după distanţa faţă de unitatea 1 a CNE PROD) în perioada 1996 – 2005 este prezentată in fig. 19, 20, 21, 22.

Fig. 15

Fig. 16

36

Fig. 17

Fig. 18

Fig. 19

37

Fig. 20

Fig. 21

Fig. 22

38

2. Iod în aer

I-131, ca şi în anii precedenţi, a fost sub limita de detecţie pentru toate cela 40 de probe analizate. Este de menţionat faptul că în anul 2005 au fost emisii gazoase de I-131 sau I-133.

3. Tritiu în aer

Tabelul 4.03 oferă un rezumat al rezultatelor măsurătorilor de tritiu în aer. Au fost analizate un număr de 132 de probe din 11 locaţii.

Conţinutul natural de tritiu în aer a fost determinat în perioada 1994 – 1996 în zona Cernavoda ca parte a programului preoperaţional de către IFIN- HH Bucureşti şi are valori între 0.032 Bq/mc.

Evoluţiile concentraţiei de tritiu în aer pentru locaţii din exteriorul zonei de excludere şi de pe amplasament pentru anul 2005 sunt prezentate în fig. 23(a), 23(b), 24, şi respectiv 25. Gruparea locaţiilor s-a făcut în funcţie de distanţa faţă de centrală.

În fig. 26, 27, 28, 29 sunt prezentate evoluţiile concentraţiei medii anuale ale tritiului din aer în perioada 1997 – 2004. Pentru perioada 1997 – 2000 medierea valorilor de tritiu s-a făcut pe Limita de Detecţie (pentru locaţiile în care nu se detectase tritiu), pentru a ilustra faptul că nu s-au produs modificări semnificative ale valorilor concentraţiei de tritiu în jurul CNE PROD Cernavoda.

Valorile medii lunare înregistrate la staţiile aflate la distanţe mai mari de 10 km au fost în general sub valorile limitelor de detecţie din perioada 1997 – 2000 şi în limitele valorilor preoperaţionale. Valoarea medie a concentraţiei tritiului pentru aceste staţii a fost de 0.095 Bq/m3, valoarea maximă 0.569 Bq/m3 a fost măsurată la staţia ADI – 10 în luna martie. Tot la staţia ADI – 10 În luna iulie concentraţia de tritiu în aer măsurată a fost sub limita de detecţie de 0.01177 Bq/m3. Pentru staţia ADB – 01 valorile au fost cuprinse între 0.011 şi 0.22 Bq/m3 măsurate în lunile ianuarie şi decembrie.

Valorile medii lunare înregistrate la staţiile de prelevare aflate la distanţe cuprinse între 5 şi 10 km au fost sub 1 Bq/m3. Valoarea medie pentru aceste staţii a fost de 0.137 Bq/m3, iar maxima de 0.179 Bq/m3 s-a înregistrat la staţia ADI – 04 în luna august. Valoarea minimă a concentraţiei de tritiu în aer pentru acest grup de staţii (0.014 Bq/m3), a fost măsurată la staţia ADI – 02 în luna iulie.

În cazul staţiilor din afara amplasamentului aflate la distanţe mai mici de 5 km s-au înregistrat valori sub 5 Bq/m3, media fiind 0.472 Bq/m3. Valoarea maximă a fost măsurată la staţia ADI – 08 în luna decembrie (3.403 Bq/m3) iar minimă de 0.048 Bq/m3 măsurată la aceeaşi staţie (ADI – 08) în luna mai.

Pentru staţiile de pe amplasament, situate la distanţe mai mici de 1 km (ADI – 11. ADI – 12, ADI – 13), media anuală a fost de 2.28 Bq/m 3.

39

Valoarea maximă a fost de 13.33 Bq/m3 (la staţia ADI – 13 în luna decembrie), iar valoarea minimă de 0.074 Bq/m3, măsurată în septembrie la staţia ADI – 11. Mediile anuale au fost pentru toate staţiile, mai mici decât mediile anuale din anii precedenţi.

Pentru toate locaţiile de prelevare a fost calculat factorul de dispersie, iar pentru locaţiile ADI – 08, ADI – 05, ADI – 11 şi ADI – 12 s-a evaluat doza pentru o persoana care lucrează sau trăieşte în vecinătatea punctului respectiv.

Fig. 23(a)

Fig. 23(b)

40

Fig. 24

Fig. 25

Fig. 26

41

Fig. 27

Fig. 28

Fig. 29

42

4. Apa de suprafaţă

Au fost analizate 39 de probe de apă de suprafaţă, prelevate din 3 locaţii – 2 locaţii indicator, şi o locaţie de referinţă.

Au fost efectuate analize beta-globale pe toate probele. Rezultatele obţinute au fost, în aceeaşi gama de valori cu cele obţinute în anii precedenţi. În graficul 30 este prezentată variaţia activităţii beta globale medii, pentru probele de apă de suprafaţă şi apă CCW în perioada 1996 – 2005.

Concentraţia de tritiu în apa de suprafaţă, a variat între 2.50 şi 104.13 Bq/l (valoarea de 104.13 Bq/l a fost măsurată pe o brobă prelevată din Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada în care deversarea apei de răcire se face în acest receptor pentru efectuarea unor lucrări la sistemul de evacuare apa de răcire U2.

În fig. 31 este prezentată această comparaţie. Limita de Detecţie (media) pentru probele de apă analizate la Quantulus 1220 a fost de 2.96 Bq/l. Din 36 de probe de apă de suprafaţă analizate, mai mult de o treime (13) au avut concentraţia de tritiu, sub limita de detecţie.

Fig. 30

Fig. 31

43

5. Apa pluvială DICA

Pentru monitorizarea apelor pluviale ale amplasamentului DICA au fost prelevate 25 de probe din două puncte de prelevare – SAS – 01 cămin colectare ape pluviale, şi SAS – 02 canal Valea Cişmelei.

Prin analizele de spectrometrie gamma nu au fost identificaţi decât radionuclizi naturali (K-40). Au fost efectuate analize beta-globale pe toate probele. Valoarea medie a activităţii beta globale a fost de 0.649 Bq/l (maximă 2.71 Bq/l şi minimă de 0.137 Bq/l).

Concentraţia de tritiu în aceste probe a variat între 1228.54 Bq/l şi 8.54 Bq/l. Valoarea medie a concentraţiei de tritiu pentru probele prelevate din punctele SAS-01 şi SAS-02 a fost 202.07 Bq/l.

6. Apă – canal apă de răcire condensator

Au fost analizate 51 de probe. Probele sunt prelevate săptămânal dintr-un rezervor în care se colectează continuu o probă din apa de răcire condensator după amestecul acesteia cu efluenţii lichizi deversanţi de la sistemul de gestionare a lichidelor potenţial radioactive.

La analizele de spectrometrie gamma nu au fost depistaţi decât radionuclizi naturali.

Au fost efectuate analize beta globale pe toate probele. Rezultatele obţinute au fost în aceeaşi gamă de valori cu cele obţinute la măsurarea probelor de apă de suprafaţă (fig.3.17).

Tritiul a fost detectat în toate probele. Concentraţia medie a tritiului în probele de apa CCW a fost de 117.48 Bq/l şi limita de detecţie medie 3.03 Bq/l.

Graficul de variaţie a concentraţiei medii anuale de tritiu în apa CCW pentru anii 1999 – 2005 este prezentat în fig. 32.

Fig. 32

44

7. Apa freatică de infiltrare

În anul 2005 au fost analizate 37 de probe de apă prelevate din puţurile forate pe amplasamentul Depozitului Intermediar de Deşeuri Radioactive şi DICA. Au fost efectuate analize de spectrometrie gamma, beta global şi tritiu. Activitatea medie beta globală pentru toate probele a fost de 3.35E-01 Bq/l (fig.33). Conţinutul de K-40 a fost în aceeaşi gamă de valori ca şi pentru probele de apă de suprafaţă (1.11 Bq/l). Concentraţia medie de tritiu a fost de 63.57 Bq/l şi limita de detecţie de 3.34 Bq/l (fig. 34).

Fig. 33

Fig. 34

45

8. Apa freatică de adâncime

În anul 2005 au fost analizate 18 probe prelevate din cele două puţuri de apă de adâncime de pe amplasament (uitlizate ca sursă de apă potabilă pentru CNE PROD Cernavoda). Adâncimea forajelor depăşeşte 500 m. Analizele efectuate pe aceste probe nu au relevat prezenţa unor radionuclizi specifici CANDU. Pentru o singură probă rezultatul analizei de tritiu a depăşit limita de detecţie (5.63E+00 Bq/l faţă de o limită de detecţie medie pe acast tip de probă de 2.92 Bq/l). Activitatea specifică beta globală (media pe toate probele în perioada 2004 – 2005) este prezentată în figura 35.

Fig. 35

9. Sol

În anul 2005 au fost analizate 14 probe de sol din 7 locaţii de prelevare. În toate probele au fost detectaţi următorii radionuclizi emiţători gamma: K-40, Ac-228, Bi-214, Pb-212 şi Pb-214, U-235, Th-228, Ac-228, naturali şi Cs-137. Acesta a fost detectat în mod constant în toate probele de sol prelevate în timpul derulării Programului Preoperaţional, după 1986 (accidentul de la Cernobîl). După perioada de depunere, mai ’86, s-a observat o tendinţă generală de scădere a concentraţiilor până la valori de ordinul Bq/kg.

În figura 36 este prezentat graficul de variaţie a concentraţiei medii de Cs-137 în probele de sol. Valoarea preperaţională este media în perioada 1984 – 1994 pentru trei locaţii de monitozare. În fig. 37 este prezentată evoluţia în perioada 1996 – 2004 a activităţii beta globale medii pentru probele de sol.

46

Fig.36

Fig. 37

10. Sediment

Pentru anul 2005 au fost analizate 4 probe din 2 puncte de prelevare – o locaţie indicator situată în punctul de deversare a apelor de răcire de la centrală în Dunăre şi o locaţie de fond situată în amonte de oraşul Cernavoda. Pentru majoritatea probelor au fost detectaţi următorii radionuclizi gamma emiţăori: K-40, Ac-228, Cs-137, Bi-212, Bi-214, Pb-212 şi Pb-214, Th-228 şi U-235. Cs-137 a fost detectat în 4 probe. Faptul că toti aceşti redionuclizi au fost detectaţi atât în probe prelevate din locaţia de

47

referinţă cât şi din locaţia indicator, demonstrează că în momentul actual funcţionarea centralei nu a produs modificări ale radioactivităţii naturale în zonă. În fig. 38 este prezentată activitatea medie globală pentru probele de sediment, iar în fig. 39 evoluţia concentraţiei medii de Cs-137.

Fig.38

Fig. 39

11. Depuneri armosferice – umede

Au fost analizate 36 de probe recoltate din trei locaţii de monitorizare Cernavoda (Laborator Control Mediu şi DICA) şi Saligny.În unele din cele 36 de probe a fost determinată prezenţa radionuclizilor naturali K-40 (24 probe) şi Be-7 (11 probe).

Începând cu anul 2005 pe probele de depuneri sunt efectuate analize pentru determinarea concentraţiei de tritiu. Pentru punctul de prelevare SSS-03 Saligny, Unitatea de jandarmi, concentraţia de tritiu a variat între 23.8 şi

48

1450 Bq/l, cu o medie pentru anul 2005 de 3.20E+02 Bq/l. Probele prelevate din SSS-04 Cernavoda Laborator Control Mediu au avut între 3.54 şi 397 Bq/l. Cele mai mari variaţii au prezentat concentraţiile de tritiu pentru probele de depuneri prelevate de la colectorul amplasat la DICA, între 10.4 Bq/l şi 5680 Bq/l şi media anuală de 705 Bq/l. Proba recitată în luna iunie de la DICA a avut concentraţia de tritiu sub limita de detecţie de 2.72 Bq/l. Graficul de variaţie al concentraţiilor lunare de tritiu pentru probe de depuneri în anul 2005 este prezentat în fig. 40.

Fig. 40

Doza gamma externă

Doza gamma externă a fost măsurată cu ajutorul TLD-urilor (dozimetre termoluminiscente) de mediu. Au fost stabilite 62 de locaţii de monitorizare, 24 pe gardul de protecţie fizică al unităţii 1 de la CNE PROD Cernavoda, 12 pe gardul de protecţie al DICA şi 26 de locaţii în afara zonei de excludere. Expunerea gamma totală pentru perioada ianuarie – decembrie 2005 a fost calculată ca suma valorilor pentru trimestrele I, II, III, IV. Dacă o măsurare trimestrială nu a fost disponibilă (pierderea unui TLD, deteriorarea acestuia) s-a utilizat o valoare medie a măsurărilor disponibile pentru locaţia respectivă.

În fig. 41 este prezentată evoluţia expunerii gamma pe amplasament. Media a fost calculată pentru toate locaţiile de pe inelul interior de TLD-uri.

49

Evolutia dozei gamma integrate locatii de pe amplasament (inel interior de TLD-uri) - media anuala pe toate locatiile 1996-2005

0

200

400

600

800

Doz

a ga

mm

a in

tegr

ata

med

ie a

nual

a m

icro

Sv/

an

U1 gard de protectie fizica 749.1 574.4 599.5 582 627.3 581.3 593.5 624.7 674 695.9

DICA gard de protectiefizica

653.2 716.1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Evolutia dozei gamma integrate locatii din exteriorul zonei de xcludere medie anuala pe toate locatiile

1996 - 2005

754.9

635.3559.5 601

674.3588.5 570.1 597.9

667.7 672.9

0100

200300

400500

600700

800

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10doza g

am

ma inte

gra

ta m

edie

anuala

mic

roS

/an

Series2

Fig. 41

În fig. 42 este prezentată evoluţia dozei gamma integrate pentru locaţiile de pe inelul exterior de TLD-uri (ADB-01+ADI-11, O-01+O-12).

Fig. 42

50

CAPITOLUL 3

CARACTERIZAREA CALITĂŢIIMEDIULUI ÎNCONJURATOR

3.1 Date meteorologice pe amplasament

Datele meteorologice pentru anul 2005 sunt prezentate în continuare.

Turnul meteo are o înălţime de 80 m şi se află amplasat la aproximativ 1.5 km de centrală. Senzorii sunt amplasaţi pe trei nivele:10m , 30m si 80m.Datele de la turnul meteo sunt transmise automat în camera de comandă a centralei la intervale de 10 min. În anul 2004 sistemul meteo a fost modernizat prin schimbarea senzorilor şi modificarea softului. A fost instalat un punct de monitorizare meteorologică suplimentar amplasat pe clădirea administrativa (Pavilion 1). Datorită pierderii alimentării cu energie electrică în timpul unei furtuni puternice de vara, timp de două luni (septembrie si octombrie) datele meteo de la turn au fost indisponibile. Roza vântului pe amplasamentul CNE PROD Cernavoda este prezentata in Fig 43, 44 si 45.

Roza vântului pe amplasamentul CNE PROD Cernavoda

51

(senzor la 10 m)

Fig. 43

52

Roza vântului pe amplasamentul CNE PROD Cernavoda

(senzor la 30 m)%N

Fig. 44

53

Roza vântului pe amplasamentul CNE PROD Cernavoda(senzor Sa 80 m)

%N

Fig. 45

54

Luna

IanuarieFebruarieMartie Aprilie MaiIunieIulieAugustSeptembrieOctombrieNoiembrieDecembrie

Temperatura 0C

medie maxima minima

10m 30m 80m 10m 30m 80m 10m 30m 80m

1.73 1.66 1.51-1.81 -1.87 -1.953.84 3.69 3.4310.22 10.07 9.8816.47 16.31 16.0919.41 19.30 19.1422.29 22.22 22.2121.90 21.82 21.83N/A N/A N/AN/A N/A N/A5.69 6.55 5.602.49 2.41 2.15

12.62 12.38 11.75 11.40 11.31 10.97 19.40 18.93 18.32 25.99 25.67 25.28 30.79 30.13 29.84 30.86 30.15 30.90 33.51 33.10 33.15 33.62 33.16 33.47 N/A N/A N/A N/A N/A N/A 18.90 19.38 17.45 16.34 16.01 15.18

-9.61 -9.82 -10.32-17.74 -17.74 -17.34-9.82 -9.64 -9.77-3.70 -3.05 -1.096.44 7.08 7.3610.66 10.60 10.5614.48 14.45 14.505.43 5.69 5.69N/A N/A N/AN/A N/A N/A-6.05 -4.72 -4.84-8.47 -8.73 -8.84

Luna Umiditatea relativa %

medie maxima minima

Ianuarie 85.1 100.0 48.9

Februarie 84.7 100.0 50.6

Martie 68.7 100.0 26.9

Aprilie 71.5 100.0 19.1

Mai 76.7 100.0 27.2

Iunie 68.3 100.0 28.4

Iulie 76.0 100.0 35.8

August 77.5 100.0 31.5

55

3.2 Date meteorologice pentru oraşul Cernavoda

Începând cu anul 2002 CNE - PROD Cernavoda a contractat pe langă serviciile de prognoză meteorologică şi servicii de diagnoză lunară cu Compania naţionala "I.N.M.H.G.A" SA, centrul meteorologic regional Constanţa. Datele furnizate sunt în concordanţă cu datele de la turnul meteo de pe amplasament, deşi există diferenţe între cele două amplasamente (diferenţe de nivel, diferenţa de tehnică de colectare a datelor, si distanţa fizică ce le separă de aproximativ 2 km).

În tabelele următoare sunt prezentate datele de la Centrul meteorologic regional Constanţa, staţia meteo Cernavoda. Umiditatea atmosferică este prezentată în g/cm3 de aer.

Direcţia vântului /Viteza medie pedirecţie

Ianuarie Februarie Martie April ie% m/s % m/s % m/s % m/s

N 16.10 5.7 19.0 6.2 10.8 4.0 7.8 3.6NE 1.10 4.0 2.4 7.0 7.5 4.1 13.3 5.7E 8.60 6.3 7.1 4.8 7.5 4.7 15.6 5.1SE 1.10 1.0 17.9 5.2 15.1 5.2 18.8 3.7S 4.30 3.3 3.6 2.7 7.5 4.4 13.3 2.9SV 16.10 2.9 8.3 2.6 10.7 4.5 5.6 3V 34.40 2.8 27.4 2.4 29.0 5.5 15.6 3.3NV 11.80 3.3 10.7 3.4 5.4 3.6 6.7 4

CALM 6.50 - 3.6 - 6.5 - 3.3 -

Direcţia vântului /Viteza medie pedirecţie

Mai Iunie Iulie August% m/s % m/s % m/s % m/s

N 19.4 4.1 14.4 3.8 15.1 3.3 12.9 3.1NE 3.2 2.3 3.3 2.7 5.4 1.6 7.5 1.9E 16.1 4.1 3.3 4 19.3 3.8 11.8 2.9SE 22.6 5.1 12.2 3.5 11.8 3.2 6.5 2.8S 3.2 4 8.9 2.5 4.3 1. 2.2 3SV 6.5 2.8 12.2 2.5 8.6 1.9 9.7 2.1V 12.9 2.3 25.7 3.1 16.1 2.7 18.2 3.4NV 12.9 3.3 15.6 2.8 15.1 2.1 18.1 2.4

CALM 3.2 - 4.4 - 4.3 - 15.1 -

56

Direcţia vântului /

Septembrie Octombrie Noiembri Decembr% m/s % m/s % m/s % m/s

N 34.7 4 19.3 3.6 10.5 4 7.5 3NE 12.1 2.6 12.9 3.6 4.4 4.1 6.5 2.7E 3.3 2.3 19.3 4.1 12.2 4.7 0 0SE 13.3 2.9 10.8 2.2 20.2 5.2 10.8 3.6S 4.4 1.5 5.4 2.2 7.8 4.4 9.7 3.4SV 3.3 1.7 8.6 2.9 13.3 4.5 18.3 3.5V 11.1 1.4 14.0 3.6 14.4 5.5 32.1 3.2NV 13.3 3.2 6.5 310. 3.3 3.6 8.6 2.8

CALM 4.4 - 3.2 - 14.4 - 6.5 -

Luna Umiditatea

aerului(g/cm3)Medie Minima Maxima

Ianuarie 5.04 2.58 7.18Februarie 4.27 1.62 7.34

Martie 4.90 2.33 9.79Aprilie 7.63 3.41 10.26

Mai 11.14 7.49 16.34Iunie 11.87 8.67 15.86Iulie 15.86 12.12 20.80

August 15.93 10^5 20.73Septembrie 12.22 9.74 16.19Octombrie 9.04 5.38 15.90Noiembrie 7.6 12.14 4.66Decembrie 5.89 3.70 9.10

3.3 Date hidrologice

Datele hidrologice (cote si temperaturi) ale fluviului Dunărea sunt furnizate, pe baza de contract, de către Institutul National de Hidrologie INHGA-CN "Apele Române". În figurile 46, 47, 48, 49, 50 sunt prezentate graficele de variaţie ale cotelor apelor Dunării. Corespondenta: "0" mira Cernavoda = 4,35 mdMB

57

Fig. 46

Fig. 47

58

Fig. 48

Fig. 49

59

Fig. 50

Monitorizarea temperaturii apei se face in două puncte: unul în amonte de centrală, la 100 de m de intrarea in bazinul de distribuţie al apei de răcire si unul la 50 de m în aval de punctul de descărcare al apelor de răcire in Dunăre. In tabelele, 9.1 , si 9.2 sunt date temperaturile medii ale apei Dunării (influent si efluent) pentru anii 2002, 2003, 2004 si 2005.

Tabel 9.1

Luna Temperatura apei de Dunăre

2002 2003Influent Efluent Influent Efluent

Ianuarie 1,7 18,8* 2,2 17,8*Februarie 5,8 16,1* 2,0 17,9*

Martie 9,8 19,5* 5,6 19,0*Aprilie 12,1 21,8* 10,8 19,7*

Mai 19,41 21,55** 19,7 24,1**Iunie 22,9 29,3 24,5 25,5**Iulie 27,1 34,5 26,5 33,3

August 25,1 32,4 26,7 32,5**Septembrie 21 28,5 21,0 24,8**Octombrie 14,7 22,2 15,4 23,8Noiembrie 10,7 20,9* 9,7 18,0*Decembrie 4,7 18,5* 5,5 19,8*

2003 Mai - Iunie oprire planificataAugust - septembrie oprire neplanificata datorata nivelului scăzut alDunării

60

Luna Temperatura apei de Dunăre

2004 2005

Influent Efluent Influent Efluent

Ianuarie 2,0 19,8 4.16 13.00*Februarie 2,9 19,6 2.38 15.39*,**

Martie 7,1 18,5*,** 4.92 18.90*Aprilie 12,6 19,7* 12.20 19.93

Mai 17,8 24,9 17.21 23.86Iunie 22,5 29,3 21.84 29.10Iulie 25,9 32,9 24.50 31.40

August 25,0 31,4 24.45 29.44**Septembrie 21,5 21,9** 20.70 25.68**Octombrie 16,1 24,6 15.96 23.82Noiembrie 11,7 19,8* 9.60 18.12*Decembrie 5,4 15,7* 5.80 18.24*

3.4 Măsuri de ameliorare a calităţii mediului înconjurator

Principala misiune a centralei este de a produce energie electrică în condiţii de siguranţă şi un impact neglijabil asupra populaţiei şi mediului.

Siguranţa în exploatare

Acest deziderat este îndeplinit printr-o diversitate de măsuri aplicate în faza de proiectare, construcţie, operare şi întreţinere a centralei, bazate pe conceptul de Apărare în Adâncime.

Bariere pentru reţinerea materialelor radioactive

Substanţele radioactive generate în procesul de fisiune sunt reţinute de un sistem

de cinci bariere concentrice: Prima barieră: uraniul este sinterizat în pastile solide care reţin

produşii defisiune în stare solidă.

A doua barieră: pastilele de uraniu sunt închise etanş într-un înveliş de

zircalloy (element combustibil) care reţine produşii de fisiune în stare gazoasă A treia barieră: elementele combustibile se găsesc în interiorul

sistemuluiprimar de transport al căldurii, care este un sistem cu circuit închis şi etanş. Acest sistem reţine produşii de fisiune care eventual au trecut de cea de-a doua barieră.

A patra barieră: zona activă a reactorului ca şi alte sisteme care ar putea

recircularea apei calde în bazinul de distribuţie

oprire

reprezenta o sursă de evacuare a radioactivităţii în mediu sunt în interiorul unei structuri de beton (Cladire Reactor), calificată seismic, care este menţinută la o presiune mai mică decât cea atmosferică, verificată periodic pentru etanşeitate.

A cincea barieră: în zona de excludere a centralei, cu raza de 1km, sunt permise numai activităţi legate de operarea centralei.

Monitorizarea radioactivităţii mediului

Programul de Supraveghere Radiologică a Mediului la CNE PROD Cernavoda a fost elaborat şi pus în aplicare pentru a putea verifica eficacitatea programelor de control a efluenţilor şi pentru a putea fi sesizate la timp orice modificări ale concentraţiilor de substanţe radioactive în probele de mediu.

Pentru o estimare cât mai corectă a impactului funcţionării centralei asupra mediului, în perioada 1984-1996, a fost derulat programul de monitorizare a mediului la CNE PROD Cernavoda.

Prin programul de Supraveghere Radiologică a Mediului sunt analizate în Laboratorul de Control Mediu al CNE PROD Cernavoda un număr mare de probe, din vecinătatea centralei, până la o distanţă de 30 km de centrală, pentru a stabili conţinutul de radionuclizi naturali sau artificiali.

Permanent rezultatele monitorizării radiologice a mediului sunt comparate cu rezultate programului de monitorizare preoperaţională, până în prezent nefiind depistate modificări ale radioactivităţii mediului în zona oraşului Cernavoda faţă de perioada anterioară punerii în funcţiune a unităţii nucleare.

Rezultatele programului de monitorizare radiologică a radioactivităţii publicului sunt sumarizate în rapoarte anuale către autorităţi şi rapoarte pentru public.

Staţii fixe de monitorizare

Sunt stabilite 11 puncte de monitorizare în jurul centralei, pentru monitorizarea continuă a radioactivităţii aerului: tritiu, iod şi particule radioactive.

Colectarea şi analiza probelor de mediu

Periodic sunt recoltate probe de apă (freatică, de infiltraţie şi de suprafaţă), depuneri atmosferice, sol, sediment, probe alimentare de provenienţă animală şi vegetală (lapte, carne de porc, vită şi pui, legume, fructe, peşte) din zona învecinată centralei şi măsurată concentraţia de radioactivitate, prin analize gamma spectrometrice, beta globale şi analize specifice pentru detectarea tritiului şi C-14 prin spectrometrie cu scintilatori lichizi.

Procedeele elaborate de preaparare a probelor cât şi echipamentele de măsurare a radioactivităţii la nivelul radioactivităţii naturale din mediu.

Proceduri interne de protecţie a mediului

Controlul efluenţilor lichizi şi gazoşi potenţial radioactiv

Substanţele radioactive pot ajunge în mediu ca urmare a funcţionării unei centrale nucleare prin:

Emisii de rutină Emisii accidentaleEmisiile de rutină sunt controlate prin Programul de Supraveghere şi

Monitorare a Efluenţilor Lichizi şi Gazoşi (SI -01365-RP6). La CNE PROD Cernavoda monitorii de efluenţi lichizi şi gazoşi asigură indicarea continuă a conţinutului de radioactivitate în emisii. Aceşti monitori prin pragurile de alarmare prestabilite oferă posibilitatea evitării unor emisii accidentale.

Controlul efluenţilor gazoşi potenţial radioactivi

Evacuarea aerului de ventilaţie din centrală este o cale potenţială de emisie a radioactivităţii în mediul înconjurator. Aerul potenţial contaminat din sistemul de ventilaţie provine din patru surse:

Sistemul central de evacuare a aerului contaminat; Sistemul de evacuare a aerului din cladirea reactorului; Sistemul de evacuare a aerului din bazinul de combustibil uzat; Sistemul de evacuare a aeruli din sistemul de îmbogăţire apă grea.Primele trei sunt prevazute cu filtre pentru reţinerea particulelor şi a

iodului. În plus, pentru zonele în care există sisteme de apă grea. Sistemul de recuperare a vaporilor în circuit închis recuperează aproape în totalitate tritiul.

O probă din aerul evacuat este extrasă şi dirijată către Monitorul de Efluenţi Gazoşi pentru monitorare şi prelevare probe. Probele sunt analizate în Laboratorul de Dozimetrie. Datele sunt centralizate şi raportate pentru demonstrarea conformităţii cu limitele aprobate de autoritatea de reglementare Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN).

Controlul efluenţilor lichizi potenţial radioactivi

Apele uzate potenţial radioactive sunt colectate în cinci tancuri amplasate în subsolul Clădirii Serviciilor. Conţinutul fiecărui tanc poate fi descărcat în Dunăre sau în Canalul Dunăre – Marea Neagră, prin sistemul de răcire condensator, dacă evacuarea nu va conduce la depăşirea limitelor autorizate.

Înainte de descărcarea uni tanc, se prelevează probe şi se analizează în laboratorul chimic pentru determinarea activităţii gamma şi a tritiului. În funcţie de rezultatul analizelor, Dispecerul Şef de Tură (DST) poate autoriza

descarcarea. În timpul deversării, Monitorul de Efluenţi Lichizi monitorează activitatea şi opreşte descărcarea în cazul apariţiei unei activităţi mari neaşteptate.

Controlul efluenţilor neradioactivi

1. Controlul efluentului gazos neradioactiv

În scopul protecţiei aerului, cazanele şi generatoarele Diesel de rezervă sunt prevăzute cu coşuri de evacuare a gazelor arse, care asigură dispersia gazelor.În Centrala Termică de Pornire se utilizează combustibil lichid uşor cu conţinut scăzut de sulf şi în timpul funcţionării se analizează compoziţia şi concentraţia gazelor de ardere, în scopul optimizării arderii şi reducerii cantităţilor de noxe evacuate în aer. De asemenea motorina utilizată la generatoarele Diesel are un conţinut redus de sulf.

2. Controlul efluentului lichid neradioactiv

Efluentul lichid neradioactiv de la U1 constă în principal din: Apa de răcire condensatori; Apa tehnică de serviciu; Apa pluvială, drenaje din sala maşinilor şi drenaje subterane; Ape uzate de la staţia de tratare chimică a apei; Apele tehnologice uzate din zona gospodăriei de combustibil.

Cantitatea efluentului lichid neradioactiv evacuat de la CNE-PROD este reglementată Autorizaţia de gospodărire a apelor.Verificarea calităţii efluentului lichid neradioactiv se efectuează conform documentelor centralei SI-01365-CH2 – Programul de monitorare chimică a efluentului lichid inactiv şi OM-03700 – Monitorarea chimică a efluentului lichid inactiv.Analizele sunt efectuate de către personalul Laboratorului Chimic iar rezulatatele sunt raportate periodic către organele de reglementare mediu.

65

CAPITOLUL 4

IMPACTUL NOXELOR DE LA CNE CERNAVODA ASUPRA ECOSISTEMELOR ÎNVECINATE

Printr-o evaluare la scară globală, rezultă că energetica nucleară constituie o parte a soluţiei pentru reducerea poluării mediului înconjurător.

În ceea ce priveşte nivelul de radiaţii din zona unei centrale nucleare, măsurătorile au arătat că doza se situează în jurul valorii de 0,01 mSv anual, comparativ cu doza anuală încasată de fiecare dintre noi, din fondul natural de radiaţii de 2,4 mSv.

În cadrul activităţilor executate în centrală se identifică următoarele elemente care concură la asigurarea unei protecţii adecvate a populaţiei şi a mediului:

Controlul surselor; Controlul şi monitorizarea efluenţilor; Monitorizarea mediului.Sistemele centralei sunt proiectate astfel încât emisiile să fie colectate, iar

evacuarea efluenţilor gazoşi şi lichizi să fie controlată.Impactul radiologic datorat exploatării CNE Cernavoda este măsurat în

termeni de doză pentru populaţie. Evaluarea dozei pentru populaţie (neexpusă profesional) se face pe baza rezultatelor programului de monitorizare a efluenţilor lichizi şi gazoşi. În cadrul programului de monitorizare radiologică a mediului rezultatele analizelor confirmă impactul neglijabil pe care îl are asupra populaţiei şi mediului înconjurător, funcţionarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavoda.

Evaluarea dozelor pentru persoane din populaţie

Evaluarea dozelor pentru persoane din populaţie se paote face pe baza evacuărilor de efluenţi, fie pe baza rezultatelor măsurătorilor probelor de mediu.

Deoarece în anul 2005 au fost măsurate concentraţii de H-3 în aer diferite de valorile preoperaţionale din diferite locaţii, se poate face un calcul al dozei suplimentare pentru o persoană care locuieşte sau işi desfăşoară activitatea în vecinătatea locaţiei.

D(Sv/a) = C(Bq/m3)*I(m3/a)*FC*DCFi(Sv/Bq)Unde:

66

C concentraţia de activitate a H-3 în aer (Bq/m3)I rata de inhalare (m3/a)FC factor ocupaţional (fracţia din numărul de zile din an în care persoana

este expusă)DCFi factor de conversie doza pentru inhalare

Valorile constantelor I, FC şi DCFi sunt cele date în „Guidelines for Calculating Derived Release Limits for Radioactive Material in Airborne and Liquid Effluents for Normal Operation of Nuclear Facilities CAN/CSA-N288.1-M87” şi „ Safety Series No. 115. International Basic Safety Standards for Protection against Ionizing Radiation and for the Safety of Radiation Sources, IAEA 1996”.

Calculele s-au facut pentru locaţii ADI-08 (Cernavoda şi copil), ADI-05 (Saligny-unitatea militară), ADI-11 şi ADI-12 (locaţii pe amplasament, persoane care îşi desfăşoară activitatea în zonă 8h/zi).

Locaţie ADI- 08 ADI-05 ADI-11 ADI-12Adult Copil

Doza Sv/a 1.73E-07 2.29E-07 2.81E-07 1.06E-07 4.23E-07

Doza efectivă pentru o persoană din grupul critic evaluată pe baza rezultatelor monitorării efluenţilor gazoşi (emisiile de tritiu) este de 3.77 E-06 Sv/a.

Comparând cele două valori se observă că rezultatele obţinute pe baza emisiilor gazoase sunt cu un ordin de mărime mai mari decât cele obţinute pe baza măsurătorilor în teren ceea ce demonstrează conservatismul modelelor folosite la determinarea limitelor de evacuare a efluenţilor gazoşi (LDE).

Doza internă datorită fondului natural de radiaţii este de 1.55 mSv pe an, deci contribuţia emisiilor de tritiu este nesemnificativă.

În fig. 51 este prezentată diferenţa între doza pentru o persoană din grupul critic evaluată pe baza rezultatelor programului de monitorizare efluenţi gazoşi şi pe baza rezultatelor programului de monitorizare radiologică a mediului.

67

Dozele de tritiu pentru o persoana din grupul critic datorate evacuarilor gazoase

0.121

3.973.42

5.45

3.253.77

4.68

0 0.212 0.325 0.517 0.476 0.182 0.1730

1

2

3

4

5

6

Doz

a m

icro

Sv

Doza evaluata pe baza programuluide monitorizare efluenti gazosi

0.121 3.97 3.42 5.45 3.25 3.77 4.68

Doza evaluata pe baza rezultatelorprogramului de monitorizare amediului

0 0.212 0.325 0.517 0.476 0.182 0.173

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Fig. 51

Prin energia pe care o livrează sistemului energetic naţional CNE contribuie la reducerea emisiilor anuale de bioxid de carbon cu aproximativ 5 milioane de tone. Este o cantitate deloc neglijabilă dacă avem în vedere perturbaţiile majore produse climei terestre de emisiile de gaze cu efect de seră.

CNE Cernavoda este autorizată să utilizeze ca apă de răcire apa din fluviul Dunărea, via Canal Dunăre – Marea Neagră bief I.Apa caldă este evacuată în Dunăre via canal Seimeni sau în Canalul Dunăre – Marea Neagră bief II. În perioada de iarnă, o parte din apa caldă evacuată este recirculată în bazinul de distribuţie, pentru a se preveni formarea zaiului.

Programul de monitorizare fizico-chimică a efluentului lichid neradioactiv a fost conceput şi aplicat pentru a verifica şi demonstra respectarea cerinţelor autorizaţiei de gospodărire a apelor. Se măsoară temperetura apei calde evacuate şi concentraţia substanţelor chimice din efluentul lichid neradioactiv.

S-au efectuat studii privind impactul termic al evacuării apei calde în Dunăre şi în Canalul Dunăre – Marea Neagră în operarea centralei şi se măsoară zilnic temperatura apei evacuate. Până în prezent, în cei 10 ani de exploatare, nu s-au încălcat prevederile autorizaţiei de gospodărire a apelor.

Anual sunt colectate şi analizate în Laboratorul de Control Mediu al centralei 110 probe alimentare (peşte, carne, legume, fructe) pentru a demonstra că rezultatele lor sunt cu mult sub limitele legale şi cele autorizate şi că impactul asupra mediului este neglijabil. Obiectivul fundamental rezultat din misiunea centralei este de a produce energie electrică şi termică în condiţiile:

- impact minim asupra mediului şi populaţiei;

68

Activitatea beta globala medie in proba de lapte1996-2005

23.1

32.3 30 29.7 3236.8

33.1 34.1

48.1

39.7

0

10

20

30

40

50

60

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bq

/kg

Concentratia de H-3 in lapte 1997-2005

0

2

4

6

8

10

Bq

/l

MDA 9.4 8.9 9.1 8.8 2.74 2.62 2.63 3.08 2.76

Concentratia medie deH-3 in lapte

7.37 6.72 5.5 6.74 6.03

1 2 3 4 5 6 7 8 9

- maximă securitate pentru personalul centralei.

Lapte

Au fost analizate 52 de probe de lapte prin spectrometrie gamma. Cu excepţia radioizotopului natural K-40 nu au fost depistaţi alţi radionuclizi gamma emiţători.

Analizele de tritiu au fost efectuate pe 52 de probe. În cazul a 47 de probe, rezultatele măsurătorilor sunt peste Limita de Detecţie medie de 3.08 Bq/l. Graficul de variaţie a concentraţiei de H-3 în probele de lapte pentru perioada 1998 – 2005 este prezentat în fig. 52 (în perioada 1998 – 2000 activitatea tritiului în probele de lapte a fost sub limita de detecţie pentru majoritatea probelor).

Fig. 52

Analizele beta globale s-au efectuate pe 12 probe compozite. Valorile obţinute se încadrează în gama valorilor obţinute în anii anteriori – fig. 53

69

Activitatea medie de K-40 in probele de peste 1996-2005

43.136.4

63.7

47.257.5

78.266.5 64

38

51.5

0

20

40

60

80

100

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bq

/kg

Activitatea medie beta globala de peste 1996-2005

18.7

62

18.3

102.1

57.8 61.1 66.455.5

35.827.34

0

20

40

60

80

100

120

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bq

/kg

Fig. 53Peşte

În anul 2005 au fost analizate 6 probe de peşte prelevate din Dunăre, din lacurile – crescătorii Domeasca şi Baciu. Probele de peşte analizate în anul 2005 conţin K-40, radionuclid natural. În fig. 54 este prezentată variaţia valorii medii a concentraţiei de K-40 în probele de peşte, iar în fig. 55 variaţia activităţii beta globale medii.

Fig. 54

Fig. 55

70

Concentratia de H-3 de peste 1996-2005

10.33

7.32 7.63 8 7.33 6.91

8.9

3.89 4.44 5.1

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bq

/kg

Activitatea medie de C-14 in probe de peste 1996-2005

244203.6

310

255.5

196.3

317

230 217.1 205.2178.7

0

50

100

150

200

250

300

350

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bq

/kb

Car

bo

n

Series2

Valorile de tritiu au fost în intervalul de variaţie al limitei de detecţie din anii precedenţi, fapt ilustrat în fig. 56.

Fig. 56

Valorile concentraţiilor de C-14 (în Bq/kgC) sunt prezentate în fig. 57 şi după cum se observa variaţia lor în perioada 1996 – 2005, se încadrează în limitele valorilor naturale, pentru toate probele măsurate.

Fig. 57

71

Activitatea medie de K-40 in probe de carne 1996-2005

38.25

60.98

42.17

74.21

100.4790.22

66.0756.5

68.89

36.64

0

20

40

60

80

100

120

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bq

/kg

Series2

Activitatea medie beta globala pe probele de carne 1996-2005

25.6333.68

50.55

62.87 57.95 53.53

42.37 38.88

68.75

52.3

0

20

40

60

80

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bq

/kg

Series2

Carne

Au fost analizate 5 probe de carne – porc, vită, pui – din punctele de prelevare Medgidia, Cernavoda şi Seimeni.Nu au fost detectaţi alţi radionuclizi emiţători gamma cu excepţia K-40, radionuclid natural.K-40 a fost detectat în toate probele. Variaţia concentraţiei de K-40 – media valorilor pentru toate probele în perioada 1996 – 2005 este prezentată în fig. 58, iar în fig. 59 este dată variaţia activităţii beta globale medii, pentru aceeaşi perioadă.

Fig. 58

Fig. 59

72

Valoarea medie a concentraţiei de tritiu pe toate tipurile de probe de carne a fost de 7.33 Bq/kg fosrte aproape de limita de detecţie din anii precedenţi de 8.43 Bq/kg. În fig. 60 este prezentat graficul de variaţie a concentraţiei de tritiu în tipurile de probe de carne analizate, pentru perioada 1996 – 2005. Valorile între 1996 – 2005 nu au depaşit Limita de Detecţie.

Fig. 60

Valorile de C-14 se încadrează în limitele valorilor naturale. În fig. 61 este prezentat graficul de variaţie a concentraţiilor medii de C-14 în perioada 1996 – 2005 pentru probele de carne.

Fig. 61

73

Concentratia medie de K-40 in probe de fructe 1996-2005

41.9

117.4

52.2

88.2

62.570.7

60 53.53 48.663.16

0

20

40

60

80

100

120

140

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bq

/kg

Series2

Activitatea medie beta globala in probe de fructe 1996-2005

19.6

36.2 38.9

55.3

32.8

83.8

33.7

66.1

36.74

23.4

0102030405060708090

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bq

/kg

Series2

Fructe

În anul 2004 au fost prelevate şi analizate 16 probe de fructe (reprezentative pentru dietă şi specificul agricol al zonei – căpşuni, cireşe, caise, piersici, struguri) din 4 puncte de recoltare – Satu Nou ferma pomicolă, Cernavoda – piaţa agro-alimentară, Seimeni – gospodării particulare şi Cernavoda – ferma de struguri.La analizele efectuate nu au fost detectaţi alţi radionuclizi emiţători gamma cu excepţia K-40 şi Be-7, prezent în nouă probe. Valoarea medie a activităţii specifice de K-40 se încadrează în gama de valori medii din anii precedenţi (fig. 62), la fel ca şi activitatea medie beta globală (fig. 63).

Fig. 62

Fig. 63

74

Concentratia de H-3 in probe de fructe 1996-2005

0

5

10

15

20

25

Bq/

kg

Concentratia medie de H-3 10.93 9.13 7.48 7.11 7.53 0 0 2.87 1.39 3.16

Limita de detectie medie 0 0 0 0 0 7.49 5.51 3.12 20.55 7.22

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Concentratia medie de C-14 in probe de fructe 1996-2005

241.5 238.8 224.9261.4

126.1

263.6

206.4231.06214.61

291.75

0

50

100

150

200

250

300

350

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bq

/kg

Car

bo

n

Series2

Valoarea medie a concentraţiei de tritiu a fost de 7.22 Bq/kg şi Activitatea Minim Detectabilă de 3.16 Bq/l. În fig. 64 este prezentat graficul de variaţie a concentraţiei de tritiu în toate tipurile de probe de fructe analizate, pentru perioada 1996 – 2005. Valorile între 1996 – 2005 nu au depăşit Limita de Detecţie.

Fig. 64

Valorile concentraţiei de C-14 se înscriu în limitele concentraţiilor naturale. Variaţia concentraţiei de C-14 (media anuală pentru toate probele) este prezentată în fig. 65.

Fig. 65

75

K-40 (activitatea medie) in probe de legume 1996-2005

55.8 61.367.6

99.1106.1 102.9

87.1 90.999.7

93.7

0

20

40

60

80

100

120

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bq

/kg

Series2

Activitatea medie beta globala in legume 1996-2005

30.3

56.3

69.7 69.959.8

65.3

94.3

50.3

88.3

54.36

0

20

40

60

80

100

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bq

/kg

Series2

Legume

Probele de legume specifice dietei locale şi produse în zona de posibilă influenţă a CNE PROD Cernavoda au fost recoltate din aceleaşi locaţii ca şi probele de fructe.

Analizele gamma spectrometrice efectuate pe 33 de probe nu au relevat prezenţa unor radionuclizi emiţători gamma în afara celor naturali K-40 şi Be-7. Be-7 a fost detectat în 6 probe. Variaţia concentraţiei medii de K-40 în perioada 1996 – 2005 pentru toate probele de legume este prezentată în fig. 66, iar în fig. 67 este prezentată variaţia activităţii medii beta globale.

Fig. 66

Fig. 67

76

Concentratia medie de H-3 in probe de legume 1996-2005

0

5

10

15

Bq

/kg

AMDlimita de detectiemedie)

11.4 9.5 8.2 10 9.3 0 2.45 2.57 2.79 3.09

H-3 in probe delegume

0 0 0 0 0 6.81 6.24 5.8 9.07 6.71

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

C-14 (activitatea medie) in probe de legume 1996 - 2005

270.09255.5 256.43253.38

189.88

285.13

223.72239.46232.66

200.26

0

50

100

150

200

250

300

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bq

/kg

Carb

on

Series2

Valoarea medie a concentraţiei de tritiu pentru toate probele de legume a fost de 6.71 Bq/kg şi activitatea minim detectabilă (medie) de 3.09 Bq/kg. Din cele 33 de probe analizate, pentru 15 activitatea specifică a tritiului a fost sub limita de detecţie. În fig. 68 este prezentată variaţia concentraţiei medii de tritiu şi a limitei de detecţie pentru perioada 1996 – 2005.

Fig. 68

Valorile concentraţiei de C-14 pentru toate probele se încadrează în limita valorilor fondului natural de C-14. Variaţia concentraţiei de C-14 în probele de legume în perioada 1996 – 2005 este prezentată în fig. 69.

Fig. 69

77

CAPITOLUL 5

STUDIU DE CAZ

CONCLUZII

Energia nucleara are poate cel mai mic impact de mediu (aer, sol, apa, oameni, plante si animale), dintre toate formele de producere a energiei.Nu sunt emise gaze cu efect de sera sau toxice. Emisia a aproximativ 4 milioane de tone de CO2 este evitata anual prin functionarea Unitatii 1 a CNE Cernavoda.

Deseurile produse sunt containerizate si izolate fata demediul inconjurator.

O centrala nucleara necesita mult mai putin spatiu, comparativ cu alte surse, pentru a produce aceeasi cantitate de energie.

Energia nucleară este în concordanţă cu obiectivele unei dezvoltări durabile şi susţinute în ceea ce priveşte utilizarea resurselor naturale şi conservarea acestora pentru generaţiile viitoare.

Energia nucleară evită aproape complet problemele asociate utilizării de combustibili fosili şi contribuie semnificativ la reducerea emisiilor de CO2.

Contribuţia unei centrale nuclearoelectrice la doza pentru populaţie este doar o mică parte din doza colectivă efectivă datorată radioactivităţii naturale.

Datele de monitorizare a efluenţilor şi mediului la centrala nuclearoelectrica de la Cernavoda susţin această concluzie.

Îmbunătăţirea continuă a metodelor de comunicare este impetuos necesară.

Îmbunătăţirea înţelegerii contribuţiei pe care industria nucleară o are la doza pentru populaţie şi efectelor asupra sănătăţii a nivelurilor mici de radiaţii este o condiţie pentru acceptarea de către public a centralelor nuclearoelectrice.

Printr-un management adecvat al securităţii nucleare şi al deşeurilor radioactive, energia nucleară rămâne o alternativă valabilă pentru o energie curată a viitorului.

78

BIBLIOGRAFIE

Societatea Naţională “Nuclearelectrica” – S.A. CNE Cernavoda – “ Prezentarea generală CANDU. Familiarizarea cu amplasamentul “

Societatea Naţională “Nuclearelectrica” – S.A. – “ Cultura de secuirtate nucleara “

Societatea Naţională “Nuclearelectrica” – S.A. CNE Cernavoda – “ Raport de mediu – 2005 “

Nistreanu Vi., ş.a - “Elemente de ecologie” Ed. BREN, 1998

Şchiopu Dan – “ Ecologie şi protecţia mediului” Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1997

Societatea Naţională “Nuclearelectrica” – S.A. –“ Principii de protecţie a mediului “

Societatea Naţională “Nuclearelectrica” – S.A. CNE Cernavoda – “ Protecţia mediului “

Mihai Ceclan, Lucian Mihăescu, Tudor Prisecaru – “ Instalaţii termice neconvenţionale “.

Sursa : http://facultate.regielive.ro/proiecte/energetica/impactul_producerii_energiei_in_cne_cernavoda_asupra_ecosistemelor_mediului_inconjurator-21007.html?in=all&s=impact%20instal%20mediu

79