Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

48
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI Impactul politicii de coeziune în Uniunea EuropeanA. Absorbţia fondurilor structurale Profesor coordonator: Alexandra Adam Realizatori: Daniela Gustoiu Ionut Ilie Grupa: 1423 Seria: A An: III

Transcript of Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Page 1: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Impactul politicii de coeziune în Uniunea EuropeanA.Absorbţia fondurilor structurale

Profesor coordonator: Alexandra Adam

Realizatori: Daniela Gustoiu Ionut Ilie Grupa: 1423 Seria: A An: III

Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Page 2: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Coeziunea economica si sociala este unul din principalele obiective ale Uniunii Europene. Asa cum este definita de articolul 158 al Tratatului Comunitatilor Europene, este necesara pentru promovarea “dezvoltarii armonioase generale” a Comunitatii si cere o reducere a “disparitatilor intre nivelele de dezvoltare a variatelor regiuni si lipsa de progres a regiunilor defavorizate”, inclusiv pentru zonele rurale.

Extinderea Uniunii Europene la 27 de state membre genereaza provocari din punct de vedere al competitivitatii sale si a coeziunii interne. Se vor accentua decalajele existente între statele membre si regiunile din acestea. Aceste decalaje provin din deficientele structurale în factorii-cheie ai competitivitatii, si anume dotarea inadecvata cu capital fizic si uman (cu infrastructuri si forte de munca), insuficienta capacitatii de inovare, a sprijinului întreprinderilor si a nivelului scazut de capital de mediu (un mediu natural si/sau urban poluat).

Procesul de extindere al Uniunii Europene presupune strategii de crestere si dezvoltare adresate statelor in vederea adaptarii la cerintele impuse, precum si politici corespunzatoare care sa legitimeze si sa institutionalize aceste strategii comunitare. Receptare si valorizarea politicilor impune respectarea unor principii general valabile la nivel comunitar, gradul de respectare fiind astfel direct proportional cu beneficiile regionale, nationale sau locale ale actorilor implicati in acest proces.

Politica de coeziune este una din politicile cele mai importante si cele mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul că, prin obiectivul său de reducere a disparităţilor economice si sociale existente între diversele regiuni ale Europei, acţionează asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum:

1. creşterea economică si sectorul IMM2. transporturile3. dezvoltarea urbană4. protecţia mediului5. ocuparea si formarea profesională6. educaţia

Exista disparitati semnificative între statele membre ale UE si regiunile sale, acestea în afara diferentelor Produsului National Brut(PNB) fiind date de:

dotarile cu infrastructura; calitatea mediului; somaj si aptitudinile forsei de munca necesare pentru dezvoltarea viitoare; marimea si diversitatea mediului de afaceri; diferente în ceea ce priveste utilizarea noilor tehnologii.

Politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene este, înainte de toate, o politica a solidaritatii. Scopul acesteia este sa promoveze un înalt nivel de competitivitate si de ocupare a fortei de munca, oferind ajutor regiunilor mai putin dezvoltate si celor care se confrunta

Page 3: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

cu probleme structurale. Se asigura astfel o dezvoltare stabila si durabila a UE si o functionare optima a Pietei Interne. Politica regionala se bazeaza în principal pe solidaritate financiara, adica pe redistribuirea unei parti din bugetul comunitar realizat prin contributia Statelor Membre catre regiunile si grupurile sociale mai putin prospere. În acelasi timp Uniunea se confrunta ca ansamblu cu provocarea rezultata în urma potentialei accelerari a restructurarii economice în urmaglobalizarii, deschiderii pietelor, revolutiei tehnologice, dezvoltarii economiei si societatii bazate pe cunoastere, îmbatrânirii populatiei si cresterii nivelului emigrarilor.

Politica de coeziune este unul dintre exemplele tangibile despre cum ar trebui săfie o politică europeană: modernă, flexibilă, anticipativă, rapid adaptabilă la un mediueconomic şi social în continuă schimbare şi având o contribuţie substanţială la atingereaobiectivelor politice cheie ale Uniunii, cum ar fi Agenda Lisabona. Aceste caracteristici pot fi observate în modul în care este conturată politica decoeziune pentru perioada de programare 2007-2013, pe care toate statele membre auînceput deja să o implementeze. Obiectivul general este acela de a susţine creştereaeconomică, socială şi coeziunea teritorială, reducând disparităţile în dezvoltare dintrestatele membre şi regiunile UE.

Obiectivele politicii de coeziune

Politica de coeziune este finantata din bugetul UE prin 3 instrumente structurale:Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR), Fondul Social European(FSE)si Fondul de Coeziune(FC). Cele trei instrumente financiare finanteaza urmatoarele obiective:

Obiectivul 1. Obiectivul de convergenta.

Vizeaza regiunile NUTS II cu un PIB/Capita mai mic decât 75% din media comunitara. Alocarea financiara pentru acest obiectiv a crescut la aproximativ 81,54%, 251,163 mld. euro din alocarea pentru politica de coeziune.9 De asemenea sunt eligibile a fi finantate sub acest obiectiv din Fndul de Coeziune, statele membre ale caror PNB/capita este mai mic decât 90% din media comunitara.Obiectivul urmareste accelerarea dezvoltarii economice în regiuni mai putin dezvoltate prin investitii în infrastructura, capitalul uman, inovare si dezvoltarea societatii bazate pe cunoastere, protejarea mediului.

Obiectivul 2. Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca.

Page 4: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Competitivitatea si ocuparea fortei de munca regionale: urmareste cresterea atractivitatii si previzibilitatea schimbarilor socio-economice in alte regiuni, fara zonarea comunitara. Aceasta prioritate vizeaza la nivel global zonele care au suferit mutatii economice si migratia fortei de munca, zonele rurale in declin economic, zonele si regiunile in criza financiara, datorita dependentei acestora fata de resursele de peste. Competitivitatea si ocuparea fortei de munca regionale ca prioritate a politicii regionale a UE, acopera 18% din populatia Uniunii Europene. Regiunile care pot beneficia de finantari sub acest obiectiv sunt acelea care nu sunt eligibile pentru a primi fonduri sub obiectivul de convergenta. Acest obiectiv este finantat doar din fondurile structurale, adica din FEDR si FSE. Alocarea financiara este de 15,95% din bugetul politicii de coeziune si însumeaza 49,127 mld.euro pentru perioada financiara 2007-2013. Actiunile care pot fi finantate sub acest obiectiv sunt acelea care privesc dezvoltarea regiunilor competitive, ocuparea fortei de munca prin anticiparea schimbarilor economice si sociale, prin cresterea si îmbunatatirea calitatii investitiilor în capitalul uman, inovare si promovarea societatii informationale.

Obiectivul 3. Cooperare teritoriala europeana.

Obiectivul 3 (tematic): sprijina adaptarea si modernizarea politicilor si sistemelor de educatie, instruire si angajare a fortei de munca. Este finantat de FSE. Acopera intregul teritoriu al Uniunii Europene, cu exceptia regiunilor Obiectiv 1.Acest obiectiv urmareste cresterea cooperarii între regiuni pe trei niveluri:1. cooperare interregionala – încurajarea schimbului de experienta între zone din UE; 2. cooperare transfrontaliera – programe comune derulate de regiuni aflate la granite; 3. cooperare transnationala. Alocarea financiara pentru acest obiectiv este de 7,75 mld. Euro, reprezentând 2,52% din fondurile pentru politica de coeziune si este finantat integral din FEDR..

Efectul obiectivului prioritar de coeziune economica si sociala la nivel comunitar, se reflecta prin favorizarea dezvoltarii intraregionale, echilibrate si durabile, atat din perspectiva activitatilor economice, a cresterii numarului si a diversificarii profilului locurilor de munca, cat si prin cea de promovare a actiunilor care vizeaza protectia mediului inconjurator si elimina inegalitatile intre sexe. Obiectivul comunitar prioritar de crestere a coeziunii economice si sociale, pus sub semnul dezvoltarii regionale si finantat prin fondurile europene este cu atat mai important si mai eficient pentru evolutia sustenabila a Uniunii Europene, cu cat este mai permisiv in ceea ce priveste conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca statele eligibile la nivel comunitar. Accesibilitatea se traduce prin existenta unui regim tranzitoriu de finantare de care beneficiaza statele. Altfel spus, ajutorul tranzitoriu degresiv, ca variabila constanta a sustinerii dezvoltarii statelor membre, are ca scop evitarea opririi bruste a finantarii realizate prin intermediul fondurilor structurale in perioada de programare 1994 –1999, dar neeligibile in perioada 2000-2006.

Page 5: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Pentru perioada financiara 2007-2013, cadrul politicii va fi strâns legat de îndeplinirea obiectivelor înscrise în Agenda de la Lisabona dar si de Agenda de la Goteborg: competitivitate, avad ca indici de raportare a fenomenului: inovatia, cercetarea, educatia si accesibilitatea, ocupare a fortei de munca si incluziune sociala, politici de mediu si prevenirea riscului

Finantarea Politicii de Coeziune Economica si Sociala.

Instrumentele Structurale si domeniile de interventie ale acestora.

Mijloacele financiare prin care se implementează PCES se numesc Instrumente Structurale şi cuprind:

1. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER)2. Fondul Social European (FSE)3. Fondul de Coeziune(FC)

Aceste 3 fonduri sunt cunoscute sub denumirea generică de Fonduri Structurale şi de Coeziune (FSC).

Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European formeaza Fondurile Structurale ale UE si împreuna cu Fondul de Coeziune formeaza Instrumentele structurale.

1) Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDER) reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene si al Parlamentului European, sustine dezvoltarea economica durabila la nivel regional si local prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea structurilor economice în domenii precum: cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare si antreprenoriat, societateainformationala, IMM-uri, protectia mediului, turism, energie;

Pentru obiectivul „convergenta” FEDER îsi concentreaza interventia asupra:- cercetarea si dezvoltarea tehnologica (CDT), inovatia si spiritul de întreprindere,- societatea informationala, inclusiv elaborarea unei infrastructuri de comunicatii electrice, de continut local, de servicii si aplicatii, îmbunatatirea accesului sigur la serviciile publice on-line si dezvoltarea lor; ajutor si servicii pentru IMM-uri în scopuladoptarii si utilizarii eficiente a tehnologiilor informatiei si ale comunicatiei (TIC) sau exploatarea de idei noi; - mediul, inclusiv investitiile legate de aprovizionarea cu apa, precum si de gestionarea deseurilor si a apei; tratarea apelor uzate si calitatea aerului; prevenirea si controlul desertificarii precum si combaterea acestui fenomen; prevenirea si controlul integrat alpoluarii; ajutoarele care urmaresc sa atenueze efectele schimbarilor climatice; reabilitarea mediului fizic, inclusiv locuri si terenuri contaminate si necultivate; promovarea biodiversitatii si protectia naturii, inclusiv investitii pentru siturile Natura 2000;- turismul, inclusiv promovarea resurselor naturale ca potential pentru dezvoltarea turismului durabil; protectia si valorificarea patrimoniului natural în sprijinul dezvoltarii

Page 6: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

socio-economice; ajutorul care urmareste îmbunatatirea ofertei de servicii turistice prin intermediul a noi servicii cu o valoare adaugata mai considerabila si facilitarea trecerii la noi modele de turism mai durabile;- investitiile culturale, inclusiv protectia, promovarea si pastrarea patrimoniului cultural; dezvoltarea de infrastructuri culturale în sprijinul dezvoltarii socio-economice,- investitiile în transporturi,- investitiile legate de energie,- investitiile în favoarea educatiei, în special a formarii profesionale, care contribuie la cresterea calitatii vietii;- investitiile în infrastructurile sanitare si sociale care contribuie la dezvoltarea regionala

Pentru obiectivul de competitivitate regionala si de ocupare a fortei de munca, FEDER îsi concentreaza interventia având în vedere urmatoarele trei prioritati:

- inovatia si economia cunoasterii, în special prin crearea si consolidarea unor economii regionale eficiente ale inovatiei si a unor relatii generalizate între sectoarele privat si public, universitatile si centrele tehnologice, tinând seama de necesitatile locale- mediul si prevenirea riscurilor- accesul la serviciile de transport si de telecomunicatii de interes economic general

Pentru obiectivul de cooperare teritoriala europeana, FEDER îsi focalizeaza asistenta asupra urmatoarelor prioritati:

- dezvoltarea de activitati economice, sociale si de mediu transfrontaliere prin intermediul strategiilor comune în favoarea dezvoltarii teritoriale durabile;- instituirea si dezvoltarea cooperarii transnationale, inclusiv a cooperarii bilaterale între regiunile maritime prin intermediul finantarii de retele si de actiuni propice dezvoltarii teritoriale integrate;- consolidarea eficientei politicii regionale.

2) Fondul Social European (FSE) reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene si al Parlamentului European sprijina actiunile statelor membre în sensul prioritatilor enumerate în continuare:

- cresterea capacitatii de adaptare a lucratorilor, a întreprinderilor si sefilor de întreprinderi, în scopul de a îmbunatati anticiparea si gestionarea pozitiva a schimburilor economice;- îmbunatatirea accesului la un loc de munca si insertia durabila pe piata muncii a persoanelor în cautarea unui loc de munca si a persoanelor inactive, prevenirea somajului, în special somajul de lunga durata si somajul în rândul tinerilor, încurajarea îmbatrâniriiactive, prelungirea vietii active si cresterea participarii pe piata muncii;- intensificarea asimilarii sociale a persoanelor defavorizate în vederea integrarii lor durabile pe piata locurilor de munca si combaterea tuturor formelor de discriminare pe piata muncii;

Page 7: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

- consolidarea capitalului uman, promovarea parteneriatelor, pactelor si initiativelor prin intermediul sistemului de retea dintre partile beneficiare în cauza, precum partenerii sociali si organizatiile neguvernamentale, la nivel national, regional, local sitransnational, în scopul realizarii unei mobilizari în favoarea reformelor din domeniul ocuparii fortei de munca.

3) Fondul de Coeziune, reglementat prin Regulamentul nr.1084/2006 al Consiliului Uniunii Europene, finanteaza proiecte majore în domeniile:

- retelele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes comun enumerate în Decizia nr. 1692/96/CE;- Fondul poate sa intervina în domenii legate de dezvoltarea durabila care prezinta avantaje clare pentru mediu, precum eficacitatea energetica si energiile regenerabile, iar în ceea ce priveste transportul care nu are legatura cu retelele transeuropene,transportul feroviar, transportul pe caile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal siinteroperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim si aerian, transporturile urbane specifice si transporturile publice.

În termeni financiari, aceste instrumente însumeaza 308,04 Miliarde €, ocupând locul trei ca pondere în bugetul Uniunii Europene destinat politicilor europene.

Resursele financiare alocate Obiectivului de Convergenta se ridica la 81.54% din totalul sumei alocate Politicii de Coeziune, pentru Obiectivul de Competitivitate regionala si ocupare a fost alocat la 15.95% din bugetul politicii de coeziune economica si sociala, iar pentru obiectivul de cooperare teritoriala europeana s-au alocat 2,52%.

Principiile de programare ale fondurilor structurale

Complementaritate: actiunile comunitare trebuie sa fie complementare cu cele nationale corespondente.

Parteneriat: actiunile comunitare trebuie realizate printr-o strânsa consultare între Comisie si Statele Membre, împreuna cu autoritati si organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autoritati regionale si locale, parteneri economici si sociali. Parteneriatul trebuie sa acopere pregatirea, finantarea, monitorizarea si evaluarea asistentei financiare. Statele Membre trebuie sa asigure asocierea partenerilor relevanti la diferite stadii ale programarii.

Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele prioritati ale programului de dezvoltare sunt definite de autoritati nationale/regionale în cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor si managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiva a autoritatilor nationale si regionale.

Aditionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetul programelor pot include atât fonduri UE cât si fonduri nationale din surse publice sau private.

Compatibilitate: Operatiunile finantate de Fonduri Structurale trebuie sa fie în conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum si cu politicile si actiunile UE,

Page 8: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

inclusiv regulile privind concurenta, achizitiile publice, protectia mediului, eliminarea inegalitatilor, promovarea egalitatii între barbati si femei.

Multianualitate: actiunea comuna a Comunitatii si Statelor Membre trebuie sa fie implementata pe o baza multianuala printr-un proces de organizare, luare de decizii si finantare bazat pe formularea de strategii integrate si coerente multianuale si definirea de obiective concrete.

Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a acestora acopera un numar limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele ramase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunta cu dificultati în toata Uniunea Europeana, fara a satisface criterii geografice speciale.

Impactul implementării Politicii de Coeziune asupra economiilor Statelor Membre beneficiare

Magnitudinea impactului PC este parţial dependentă de bugetul implicat. Graficul 1 prezintă alocările totale pentru cele 15 ţări pentru 2007 – 2013 în milioane de euro (în preţuri curente). Din această perspectivă rezultă că ţările mai mari au bugete mai mari.

Grafic 1. Bugetul CNSR 2007-2013 Milioane euro

Sursa: Ameco, HERMIN

Impactul Politicii de coeziune depinde în mod clar nu numai de mărimea bugetului, dar şi de alocarea pe categorii de cheltuieli. În particular, finanţarea acumulării de capital fizic şi uman, precum şi de cercetare-dezvoltare tehnologică (CDT), este aşteptată să îmbunătăţească condiţiile pentru dezvoltarea ofertei şi să aibă efecte pe termen lung asupra produsului intern brut, productivităţii şi ocupării.

Page 9: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Graficul 2 ilustrează alocarea bugetului Politicii de coeziune a celor 15 ţări pe categorii de cheltuieli în perioada de programare 2007-13.

Grafic 2. Defalcarea bugetului CNSR pe categorii de cheltuieli în perioada 2007-2013 Pondere din total alocare

Infrastructura fizica Resurse umane Sector productiv ServiciiSursa: Calcule DG REGIO

Multitudinea cheltuielilor aferente politicii de coeziune este canalizat înspre infrastructura fizică. Cu excepţia PT, ES, SL şi CY, alocarea pentru infrastructura fizică depăşeşte 60% din totalul bugetului din ţările supuse analizei. Procentul care revine resurselor umane depăşeşte 20% din totalul alocării în PT, EL, ES şi BG.

Ultimele două categorii constituie sprijin pentru sectoarele economice de servicii si productiv.

Investiţia în CDT este canalizată spre sprijinul către sectoarele productive şi este inclusă în sumele alocate pentru industrie şi servicii. Drept urmare, ajutorul pentru sectorul productiv este dezagregat în investiţii legate de CDT şi alte ajutoare care includ în principal cheltuieli pentru servicii de sprijin. Proporţia de cheltuieli de CDT, ca procent din totalul alocării, este prezentată separat în graficul 8. Ca urmare a reorientării sprijinului PC europene pentru atingerea obiectivelor Agendei Lisabona, procentul de investiţii legate de CDT ajunge la 10% sau chiar mai mult din totalul alocării în 10 ţări.

Impactul global Politica de Coeziune generează un impact asupra economiei prin trei canale diferite. Politica de coeziune adaugă valoare asupra investiţiilor în infrastructură fizică, în resurse umane şi sprijin direct pentru sectorul productiv. Sprijinul direct pentru sectorul productiv poate fi mai departe descompus în cheltuială pentru CDT.

Page 10: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Aceste tipuri de cheltuieli induc un şoc pozitiv asupra cererii, ceea ce duce la o producţie şi venituri mai mari, care la rândul lor generează o creştere a cererii şi duce la o producţie şi venituri suplimentare, conform cu principiul keynesian al multiplicării. Ele au de asemenea două tipuri de efecte asupra ofertei: primul constă în faptul că investiţia în infrastructură, resurse umane şi CDT duc la creşterea capitalului fizic şi a capitalului uman, precum şi la creşterea nivelului tehnologic. În al doilea rând, investiţia în infrastructură şi în CDT duce la creşterea factorilor productivităţii totale, în timp ce investiţia în resurse umane creşte productivitatea muncii. În mod analog, Politica de Coeziune ajută la creşterea capacităţii productive în economia ţărilor beneficiare. Estimări ale impactului global asupra PIB, ocupare şi productivitatea muncii sunt prezentate mai jos. Acest impact este rezultatul cererii pe termen scurt şi al acumulării graduale a efectelor asupra cererii pe termen lung. Impactul este măsurat ca diferenţă între nivelul de bază (în absenţa Politicii de Coeziune) şi nivelurile reale (cu intervenţia Politicii de Coeziune). Graficul 3 arată impactul mediu anual în perioada de implementare. Pentru majoritatea statelor care s-au alăturat Uniunii după 2004, perioada de implementare acoperă 2004-15. Pentru EL, ES, şi PT, impactul mediu al intervenţiei de coeziune este calculat pentru 2000-15, în timp ce pentru România şi BG, impactul mediu se referă la perioada 2007-15. În acest mod, este luată în considerare întreaga finanţare de coeziune, atât pentru 2000-06 cât şi pentru 2007-13.

Cel mai mare impact mediu asupra PIB este aşteptat în ţările baltice (LV - 6%; EE - 5.4%; LT - 5,1%), CZ (3,8%) şi BG (3,7%). Cele trei state baltice şi CZ înregistrează de asemenea şi cea mai mare creştere medie de productivitate.

Grafic 3. Impact mediu în timpul fazei de implementare Variatie procentuala

PIB Ocupare Productivitatea muncii

Sursa: Calcule DG REGIO

Efectele pe termen lung asupra ofertei sunt prezentate prin utilizarea valorii aceloraşi indicatori pentru 2020. Graficul 4 arată o ierarhie similară în ceea ce priveşte efectul asupra PIB pe termen lung: cele trei state baltice, PL şi BG sunt de aşteptat să

Page 11: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

beneficieze de cea mai mare creştere de PIB: LV - 5%; LT - 4,8%; EE - 4,6%; PL -, 3,8%; BG – 3,6%).

Grafic 4. Impact pe termen lung – 2020

Variatie procentuală PIB Ocupare Productivitatea muncii

Sursa: Calcule DG REGIO

Impactul mediu şi pe termen lung al Politicii de Coeziune sunt mai mici în ţările mai bogate (SI, ES şi CY), care au alocări de fonduri mai mici în raport cu PIB-urile lor.

Până în 2020, creşterea de PIB va fi mai scăzută decât valorile medii pentru 2007-15 în cele mai multe ţări. Diferenţa este datorată efectelor asupra cererii din timpul perioadei de implementare care dispar după aceea. Numai în România şi PL creşterea PIB-ului va fi uşor mai mare decât valorile medii, deşi acest rezultat ar putea fi afectat de deciziile de alocare a resurselor din PIB. Impactul asupra productivităţii muncii rezidă atât din creşterea capitalurilor, cât şi din creşterea nivelului tehnologic.

Impactul asupra investiţiilor publice

În timpul perioadei de implementare, intervenţia politicii de coeziune duce la creşterea investiţiei publice în ţările beneficiare.

Aşa cum a fost arătat mai sus, se alocă resursele politicii de coeziune pe trei categorii de cheltuieli: infrastructură, resurse umane şi sprijin pentru sectorul productiv, care include sprijin pentru CDT. În conformitate cu definiţia conturilor naţionale, alocările pentru infrastructură sunt tratate ca investiţie publică, în timp ce fondurile alocate pentru resurse umane şi pentru sectorul productiv sunt adăugate la capitolul cheltuieli publice.

Graficul 5 arată impactul finanţărilor Politicii de Coeziune alocate infrastructurii asupra investiţiilor publice. Magnitudinea creşterii investiţiilor publice variază semnificativ: destul de moderată pentru ţările mai dezvoltate ca ES şi CY, dar înaltă pentru RO (120%) şi PL (81%). Aceste diferenţe sunt parţial explicate de faptul că în perioada intervenţiilor

Page 12: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

precedente ale intervenţiei UE, nivelul investiţiilor publice a fost mai degrabă scăzut în multe dintre statele membre care au aderat după 2004.

Grafic 5. Impactul asupra investiţiilor publice (media investiţiilor publice 2004-15) Variație procentuală

Sursa: Calcule DG REGIO

În aceste ţări, chiar suplimentări modeste ale alocărilor pentru investiţii publice pot reprezenta creşteri semnificative faţă de nivelurile care ar fi fost înregistrate în absenţa oricărei intervenţii europene.

Impactul asupra capitalului de infrastructură fizică, capital uman, CDT

Cheltuiala cu investiţiile Politicii de Coeziune alocate infrastructurii fizice, capital uman şi CDT se acumulează în volumul total de capital fizic, uman şi tehnologic. Comparativ cu nivelul de bază (fără Politica de Coeziune), cheltuiala cu investiţiile politicii de coeziune duce la creşterea producţiei în ţările beneficiare, deoarece:

o suplimentează direct diversele tipuri de capital şio duce la creşterea factorilor productivităţii şi a productivităţii totale.

Elasticitatea factorilor productivităţii totale şi cea a productivităţii muncii sunt luate din publicaţii specializate şi sunt identice pentru toate ţările. În cadrul modelului HERMIN, cheltuiala cu investiţiile Politicii de Coeziune pentru infrastructură sunt convertite în termeni reali şi sunt apoi adăugaţi la investiţiile în infrastructură reale (fără cele ale Politicii de Coeziune) pentru determinarea investiţiei totale reale în infrastructură. Utilizând abordarea inventarului perpetuu, aceste investiţii sunt acumulate într-un stoc naţional de infrastructură. Rata de uzură este asumată a fi de 2% pe an.

Alocarea Politicii de Coeziune pentru resurse umane este cheltuită pe salariile instructorilor şi cheltuielile pentru cei instruiţi, plus o sumă pentru acoperirea costurilor

Page 13: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

cu clădirile şi echipamentele. Numărul de persoane instruite (măsurat în persoane-an) este acumulată într-un stoc de capital uman printr-o abordare de tip inventar perpetuu cu o rată de uzură de 5%. Valoarea de bază (fără Politica de Coeziune) a stocului de capital uman este fixată la valoarea sa din 2005. În sfârşit, cheltuiala Politicii de Coeziune pentru CDT este convertită în termeni reali şi este apoi adăugată la valoarea existentă (fără aportul Politicii de Coeziune) pentru determinarea valorii totale reale a investiţiilor în CDT. Această investiţie este acumulată într-un stoc naţional printr-o formulă de inventar perpetuu, asumând o rată de 8% amortizare. S-a calculat un stoc de CDT de pre-coeziune folosind surse de date EUROSTAT privind cheltuielile de cercetare – dezvoltare.

Grafic 6. Impactul asupra capitalurilor (valoare 2015)

Variație procentualăCDT Capital uman Infrastructura fizica

Sursa: Calcule DG REGIO

Graficul 6 prezintă schimbările în diversele categorii de stocuri de capital referitoare la nivelul de bază – fără intervenţia Politicii de Coeziune. Referinţa este valoarea din 2015, pentru că este asumat că va fi ultimul an până în care fiecare ţară va fi cheltuit alocare sa. De aceea, figura ar trebui să reflecte impactul total al finanţării Politicii de Coeziune asupra stocului de infrastructură, capital uman şi CDT. Trebuie menţionat că nu există un stoc de capital al ”sprijinului pentru sectorul productiv”, deoarece cheltuiala non-cercetare are doar efect pe termen scurt asupra cererii. Se presupune că investiţiile Politicii de Coeziune nu vor fi înlocuite de o finanţare naţională după 2015. De aceea, stocurile de capital vor începe să scadă datorită uzurii în anii următori. Aceasta este evident doar o supoziţie tehnică, supoziţie ce doreşte să evidenţieze efectele pe termen lung ale Politicii de Coeziune, care altfel nu ar putea fi identificate. În realitate, chiar în cazul unui improbabil scenariu de întrerupere a intervenţiei UE, guvernele naţionale vor menţine stocurile crescute de capital cel puţin la un anumit nivel.

Page 14: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Impactul fondurilor de coeziune asupra acestor trei stocuri de capital depinde de bugetul alocat prin Politica de Coeziune principalelor categorii de cheltuieli şi de nivelul investiţiilor naţionale în această categorie. Graficul 6 arată că cel mai mare impact asupra infrastructurii fizice are loc în PL (46,3%) şi LV (42%), Cel mai mare impact asupra capitalului uman se află în BG (16,3%), LV (14,5%) şi PT (14,3%),

În corelare directă cu cheltuielile aferente CDT, cel mai mare impact asupra CDT se înregistrează în cele trei state baltice (LV, 69,1%; EE, 40,5%; LT, 40,5%) şi în PL (41,4%).

Deşi ES şi SL alocă un buget substanţial pentru CDT, impactul Politicii de Coeziune este mai degrabă moderat asupra stocurilor de tehnologii, deoarece stocul iniţial era deja ridicat în aceste state. Impactul implementării politicii de coeziune asupra investiţiilor pe perioada de referinţă va fi unul mediu raportat la impactul înregistrat asupra celorlalte state. De asemenea, se remarcă impactul mult mai semnificativ al politicii de coeziune asupra creşterii investiţiilor totale în raport cu cele private în România. Această situaţie este normală având în vedere nivelul destul de scăzut la care se află investiţiile publice la începutul perioadei. Ca o concluzie generală se remarcă impactul pozitiv deosebit pe care implementarea politicii de coeziune îl va avea asupra tuturor parametrilor macroeconomici ai României, impactul asupra diverselor sectoare economice variind în funcţie de nivelul de dezvoltare pe care fiecare dintre acestea îl are la începutul perioadei In perioada 1994-2006, cele mai sărace ţări de până atunci (Spania, Grecia, Portugalia şi Irlanda) au înregistrat creşteri semnificative fiecare dinte cele patru ţări ajungând la un PIB de peste 75% ( Irlanda – 145%, clasându-se acum pe cel de-al doilea loc în rândul celor mai bogate state din cele 27 ale blocului european, Spania- 102%, Grecia- 88%, Portugalia-75%). Comparativ cu aceste ţări, potrivit Celui de-al patrulea Raport de coeziune economică şi socială, România şi Bulgaria vor atinge un PIB pe cap de locuitor reprezentând 75% din media UE-27 abia după mai bine de 15 ani de la data aderării. Anul trecut România a avut o cota a PIB pe cap de locuitor de 38 de unităţi, fiind a doua din cele mai sărace ţări din Uniune, topul ţărilor cu cel mai mic PIB raportat la numărul de locuitori fiind condus de Bulgaria, cu 35 de unităţi2. Pe poziţia a treia, în funcţie de acest criteriu, s-a clasat, Polonia, cu 54 de unităţi.

FONDURILE STRUCTURALE SI DE COEZIUNE IN ROMANIA

Obiectivul global având în vedere nivelul actual de dezvoltare al ţării noastre faţă de Uniunea Europeană (31,1% din media UE-25 în anul 2004 în ceea ce priveşte PIB /

Page 15: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

locuitor100) şi rolul PND de instrument de accelerare a procesului de convergenţă economică şi socială, Obiectivul Global vizează: Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene ŢINTA Atingerea unui nivel al PIB / locuitor de 41% din media UE în anul 2013.

Creşterea economică reprezintă cheia succesului transformării României, aducând: un nivel de trai superior; investiţii în sectorul productiv; infrastructură şi servicii publice de calitate (inclusiv pentru creşterea coeziunii şi incluziunii); investiţii pentru creşterea gradului de ocupare şi a oportunităţilor capitalului uman.

În contextul unei economii globale din ce în ce mai integrate, creşterea va rezulta din: • O productivitate mai mare, prin îmbunătăţirea eficienţei muncii, a managementului şi a utilizării capitalului în producţie; • Îmbunătăţirea cunoştinţelor de piaţă, strategii de succes pentru penetrarea pe piaţă şi produse şi servicii cu o valoare adăugată mai mare, printr-o bază antreprenorială dinamică; • Valorificarea efectivă a rezultatelor cercetării în procesul de inovare; • Investiţii în infrastructură în vederea îmbunătăţirii accesibilităţii şi a condiţiilor de viaţă; • Administrare / guvernanţă eficientă, atât în domeniul public cât şi în cel privat, pentru asigurarea unui mediu favorabil investiţiilor şi pentru o mai bună utilizare a resurselor publice, inclusiv a Fondurilor Structurale şi de Coeziune; • Asumarea principiilor dezvoltării durabile pentru asigurarea unei administrări eficiente a resurselor, managementul mediului înconjurător, includerea tuturor grupurilor în dezvoltarea societăţii, precum şi o dezvoltare spaţială echilibrată şi complementară.

Creşterea productivităţii România îşi propune să devină o economie generatoare de valoare adăugată ridicată care să aducă beneficii substanţiale investitorilor şi angajaţilor. Motorul acestei evoluţii îl reprezintă creşterea productivităţii prin investiţii în capitalul productiv, în echipamente şi tehnologie, precum şi în capitalul uman. Automatizarea industriei, mecanizarea agriculturii, optimizarea unităţilor de producţie, retehnologizarea şi modernizarea echipamentelor, asimilarea tehnologiilor informaţiei şi utilizarea unor tehnici moderne de management al afacerilor vor sprijini şi facilita creşterea productivităţii economice şi vor duce la obţinerea unor randamente mai bune în sectorul agricol.

În acelaşi scop, se recunoaşte contribuţia ISD la transformarea economică, cu efecte imediate asupra productivităţii şi orientării managerilor şi angajaţilor spre satisfacerea nevoilor pieţei; România va avea de câştigat dintr-o abordare pro-activă privind absorbţia

Page 16: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

ISD. Aceasta nu trebuie să consolideze, însă, în mod nejustificat, poziţia României ca ţară producătoare de bunuri şi servicii cu o valoare adăugată redusă sau să susţină sectoare aflate în declin pe plan mondial. De asemenea, o mai mare eficienţă în ceea ce priveşte consumul de energie va susţine creşterea productivităţii în România. Acestui domeniu i se va acorda o importanţă deosebită în activităţile de cercetare şi inovare, în conformitate cu necesităţile operaţionale ale companiilor. Investiţiile în capitalul uman vor completa şi vor conferi sustenabilitate pe termen lung creşterii productivităţii. O forţă de muncă înalt calificată, cu un nivel de educaţie ridicat, având capacitatea de a se adapta noilor tehnologii şi nevoilor în schimbare ale pieţelor, este esenţială pentru o economie dinamică şi competitivă. România va promova politici de piaţă active pentru creşterea adaptabilităţii şi flexibilităţii forţei sale de muncă şi va investi în servicii pentru dezvoltarea capacităţii productive a acesteia. Se urmăreşte astfel obţinerea unei rate de participare cât mai ridicate pe piaţa muncii, ca fundament al unei economii competitive. În acest context, vor fi susţinute formarea iniţială, pregătirea profesională şi recalificarea, dezvoltarea abilităţilor de management şi accesul la consiliere profesională, precum şi intervenţiile în domeniul sistemului de educaţie şi formare profesională în vederea creşterii ratelor de activitate economică şi pentru promovarea dezvoltării abilităţilor în domeniile generatoare de creştere economică, în acord cu cererea pieţei. România va acorda o atenţie deosebită generaţiei de tineri care vor forma nucleul forţei de muncă în perioada următoare, prin asigurarea accesului acestora la o educaţie la standarde cât mai înalte, sporirea capacităţii de adaptare pe piaţa muncii şi maximizarea oportunităţilor de a contribui şi de a obţine beneficii cât mai mari, în contextul unei economii din ce în ce mai dinamice. Dezvoltarea sectoarelor inovative şi creatoare de valoare adăugată este strâns corelată cu creşterea numărului de absolvenţi şi angajaţi în domeniile bazate pe cunoaştere. În acest scop, România va sprijini majorarea ponderii absolvenţilor de studii superioare în totalul forţei de muncă. Se va acorda o atenţie deosebită dezvoltării abilităţilor şi competenţelor în sectoare economice cu potenţial ridicat de dezvoltare.

Obiectivul global al PND, ce vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană, se sprijină pe trei obiective specifice: • Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti • Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază • Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton

Page 17: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Tabelul financiar al CSNR prezinta defalcarea pe Programe Operationale a sumei totale corespunzatoare contributiei Fondurilor Structurale din cadrul Obiectivului Convergenta si Fondului de Coeziune, care se ridica la suma totala de 19,213 miliarde Euro.

De la fondurile de pre-aderare la fondurile post-aderare

Diferente fonduri preaderare si fonduri post-aderare

• Cresterea semnificativa a fondurilor;• Baze legale si scopuri diferite;• Managementul descentralizat al programelor;• Principii solide de parteneriat si structuri pentru programare,management si implementare.

Pentru atingerea obiectivelor politicii de coeziune (Convergenţă, Competitivitate regională şi ocupare şi Cooperare Teritorială Europeană), ţara noastră va beneficia înperioada 2007-2013 de o finanţare de la bugetul Uniunii Europene de circa 31 miliardeeuro dintre care:• 12 miliarde sunt alocate politicii agricole şi dezvoltării rurale;• 19,668 miliarde euro sunt distribuite prin Fondurile Structurale şi de Coeziuneastfel :

o 12,661 miliarde în cadrul obiectivului „Convergenţă”;o 6,552 miliarde sunt alocate prin Fondul de Coeziune;o 0,455 miliarde în cadrul obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”

Tabel 1. Alocarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune pentru România în perioada 2007-2013 - milioane euro-

Page 18: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Sursa: http://www.creditefinanciare.ro/fonduri_structurale

La rândul ei contribuţia României este de cel puţin 5,5 miliarde euro, astfel încâtinvestiţia totală în politica structurală şi de coeziune este de circa 25,2 miliarde de europentru următorii şapte ani. Alocarea acestor fonduri urmăreşte atingerea obiectivelor stabilite în CadrulNaţional Strategic de Referinţă 2007-2013: reducerea disparităţilor sociale şi dedezvoltare economică dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene şireducerea disparităţilor faţă de UE prin generarea unei creşteri suplimentare de 10% aPIB până în anul 2015.

Cadrul programatic

Documentele strategice de implementare a fondurilor structurale si de coeziune in Romania sunt urmatoarele: - Planul National de Dezvoltare 2007-2013

- Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013- Programele Operationale- Documente Cadru de Implementare (Programele Complement)

Cadrul National Strategic de Referinta si Programele Operationale sunt, conform legislatiei comnitare în domeniu, documentele obligatorii pentru statele membre.

Planul National de Dezvoltare a României pentru perioada financiara 2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economica a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. PND reprezinta documentul pe baza caruia au fost elaborate Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR), reprezentând strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si Programele Operationale prin care se vor implementa aceste fonduri. Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente fata de UE.

Page 19: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Pe perioada 2007-2013, aceasta se axeaza atât pe orientarile strategice comunitare privind coeziunea, cât si pe prioritatile Agendei Lisabona si obiectivele de la Göteborg.

PND-ul României pentru perioada 2007-2013 prevede sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport3. Protejarea si îmbunatatirea calitatii mediului4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziuniisociale si întarirea capacitatii administrative5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii în sectorul agricol6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare între regiunile tarii

Planul National de Dezvoltare a României reprezintã:o Instrument pentru eficientizarea prioritizarii investitiilor publice pentru

dezvoltare;o Creeaza conditiile pentru imbunatatirea managementului cheltuieliloro bugetare pe termen mediu, cadru de investitii stabil, vizibil si predictibil;o Fundamenteaza necesitatile strategice de finantare a caror acoperire se va

realiza cu sprijinul UE;o Instrument util pentru “coordonarea donatorilor” (UE, IFI) Cadrul Strategic

National de Referinta 2007-2013.

PND 2007-2013 încearcă să reflecte cât mai fidel priorităţile stringente de dezvoltare ale României la nivel naţional, regional şi local şi propune susţinerea acestora prin investiţii publice concentrate, alocate pe bază de programe şi proiecte. Implementarea strategiei de dezvoltare prin utilizarea eficientă a fondurilor prevăzute, atât interne, cât şi externe, va conduce, la orizontul anului 2013, la o Românie competitivă, dinamică şi prosperă, integrată cu succes în Uniunea Europeană şi aflată pe un trend de dezvoltare rapidă şi durabilă.

Cadrului Strategic National de Referintã(CSNR) este documentul strategic de referintã pentru programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune în România.Acest tip de document este elaborat de fiecare stat membru al UE, conform noului acquis privind Politica de Coeziune. Acest document nu va servi însa ca instrument de management, ci ca document strategic prin care se stabilesc prioritatile de interventie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune în perioada de referinta. Prin CSNR se explicã modul în care vor fi implementate Instrumentele Structurale in Romania in perioada 2007-2013. CSNR face legatura între prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite în Planul National de Dezvoltare 2007-2013, si prioritatile la nivel european Orientarile Strategice

Page 20: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2005-2008. Baza pentru elaborarea acestui document strategic de planificare pe termen mediu a Fondurilor Structurale si de Coeziune a constituit-o Planul National de Dezvoltare 2007-2013, aprobat de Guvernul României în luna decembrie 2005. Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de coeziune socialã si regionale ale României, precum si de a stabili legãturile potrivite si corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la Lisabona, care stã la baza elaborãrii politicilor de dezvoltare economicã si de crearea a noi locuri de muncã.

Viziunea CSNR : Crearea unei Românii competitive, dinamice si prospere Obiectiv CSNR : Reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre România si statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei cresteri suplimentare de 15-20% a PIB pâna în anul 2015 CSNR a fost elaborat pe baza Planului National de Dezvoltare (PND) 2007-2013.

Analiza impactului asupra României a propunerilor de reformă la nivelul Politicii de Coeziune exprimate în cadrul dezbaterilor europene şi naţionale

Există un număr destul de mare de propuneri ce vizează reformarea politicii de coeziune, propuneri ce vizează toate domeniile politicii. Este însă prematur a face o estimare în acest moment a şanselor de materializare a acestor propuneri datorită înţelegerii diferite a aspectelor referitoare la reformă. În aceste condiţii, este de aşteptat ca poziţiile Statelor membre să sufere schimbări semnificative, să se renunţe chiar la unele teme de dezbatere şi să apară altele noi. În acest context, este evident că România va trebui să intensifice schimburile de opinii şi dezbaterile de clarificare între reprezentanţii săi şi omologii lor din Statele membre, pentru a clarifica în primul rând ce trebuie modificat şi ulterior cum ar trebui modificate formularea şi implementarea politicii de Coeziune.

În ceea ce priveşte impactul asupra României - acesta este încă şi mai greu de previzionat, cu atât mai mult cu cât orice analiză de impact trebuie să pornească de la analiza efectelor (impactului) unor intervenţii similare implementate de preferinţă în acelaşi teritoriu de referinţă. Aşa cum reliefează nenumărate analize efectuate atât de către Comisia Europeană şi Statele membre, dar şi de organizaţii independente, extrapolarea impactului obţinut la nivelul unor regiuni europene asupra altor regiuni prezintă un grad foarte mare de subiectivism, datorită eterogenităţii structurale economice şi sociale a regiunilor europene.

Având în vedere că experienţa României în implementarea de intervenţii structurale este extrem de redusă (implementarea programelor de aderare având un grad de

Page 21: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

similaritate destul de scăzut cu implementarea programelor operaţionale finanţate din instrumente structurale), România fiind practic în faţa primului exerciţiu de acest fel, o imagine relevantă asupra impactului implementării de intervenţii finanţate prin instrumentele politicii de Coeziune va putea fi conturată de abia după încheierea primului ciclu de implementare: 2007 -2013. În concluzie, este evident că analiza va trebui continuată până la momentul definirii politicii de Coeziune post 2013, urmărind atât progresele înregistrate în coagularea opiniilor individuale ale Statelor membre cât şi/mai ales a unei poziţii comune asupra principalelor nevoi şi a direcţiilor de reformă a politicii de Coeziune a Uniunii Europene; în paralel este cel puţin la fel de important să se edifice o poziţie clară la nivelul reprezentanţilor României asupra principalelor priorităţi ale politicii de Coeziune, poziţie fundamentată pe analize de impact care să reliefeze cât mai concret şi exhaustiv atât beneficiile directe şi indirecte cât şi efectele secundare („side effects”) nedorite rezultate în urma implementării diverselor categorii de intervenţii.

Sistemul de simulare a impactului politicilor

Au fost rulate două scenarii, considerate scenarii « standard » în studiile de impact:

1. scenariul de bază („cu fonduri”) - cheltuielile FSC la nivelul stabilit în PND;

2. scenariul 1 („fără fonduri”) – se presupune că în cadrul PND nu se vor efectua cheltuieli FSC (cheltuielile se vor menţine la nivelul fondurilor de pre-aderare). Sunt incluse însă, pentru întreaga perioadă 2007-2020, fonduri de pre-aderare echivalente cu cele de la nivelul anului 2006. Datele utilizate se referă la angajamente, în condiţiile unei rate de absorbţie de 100%.

Din compararea celor două scenarii (cu şi fără input de fonduri structurale), se poate interpreta diferenţa dintre ele ca reprezentând consecinţele macroeconomice ale FSC. Ipoteza suplimentară este că după anul 2013, în toate scenariile, fondurile revin la valorile din perioada pre-aderare. Perioada de prognoză se întinde până în anul 2020, pentru a putea fi relevate efectele pe termen lung ale fondurilor structurale.

Rezultatele simulărilor

Rezultatele simulărilor vizează: - PIB (PIB la costul factorilor, în industrie, în servicii, în sectorul guvernamental

- cheltuieli (consumul privat, consumul public, investiţiile totale); - piaţa muncii – şomajul şi ocuparea forţei de muncă (total, în industrie şi în

servicii); - rata de creştere a salariilor (rata salarială în industria prelucrătoare); - deficit bugetar; - export şi import.

Injecţia de fonduri va face ca, în 2020, PIB să fie cu peste 25% mai mare. Majoritatea acestei creşteri va fi generată în timpul perioadei 2007-2013 (perioada injecţiei), cu

Page 22: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

precădere în anii de început şi final ai perioadei acoperite de PND. În scenariul cu fonduri, ritmul mediu anual de creştere a PIB (2007-2020) este cu 1,6 puncte procentuale mai mare decât în scenariul fără fonduri. Pentru consumul privat (CONS), diferenţele apar mai mici între scenarii, fiind preconizate o diferenţă de doar 0,52 puncte procentuale între ritmurile anuale de creştere a consumului real, în favoarea scenariului „cu fonduri structurale”. Investiţiile (I) vor înregistra ritmuri mari de creştere, cu diferenţe semnificative între scenarii (în medie +1,71 puncte pe perioada 2007-2020, în favoarea scenariului „cu” fonduri). Drept rezultat, în 2020, investiţiile vor fi cu circa 25% mai mari datorită impactului fondurilor structurale. Interesant este şi faptul că după o scădere inevitabilă în 2014 a diferenţelor dintre cele două scenarii (datorită ipotezei de eliminare a fondurilor structurale), totuşi efectele pe termen lung înregistrează o creştere permanentă până în 2020, când chiar se depăşeşte diferenţa din ultimul an al fondurilor structurale. Piaţa forţei de muncă va fi şi ea sensibil afectată de injecţia de fonduri, astfel încât în cei 14 ani ai perioadei de prognoză vor fi create peste 550.000 noi locuri de muncă (net) în scenariul cu fonduri, rezultat remarcabil în comparaţie cu prognozata scădere a populaţiei ocupate în scenariul „fără”. Ratele anuale de 370 creştere sunt prognozate la –0,25% în scenariul „fără” fonduri, în timp ce în scenariul „cu” fonduri ajunge la 0,42% pe an. Acestea vor duce la o diferenţă netă a populaţiei ocupate (L) la sfârşitul perioadei (2020) de aproape 10% faţă de scenariul „fără” fonduri. Pe de altă parte, rata şomajului (UR) în 2020 va fi la aproximativ jumătate faţă de nivelul la care ar fi ajuns în scenariul fără fonduri. Atât în industrie, cât şi în servicii, salariile reale (WT şi WN) vor creşte de 3-4 ori în timpul perioadei de prognoză. Diferenţele între scenarii, în favoarea celui cu fonduri, vor fi maxime între anii 2007 (4%) şi 2013 (6%), după care ele vor începe să se estompeze, pentru a redeveni totuşi semnificative în 2020. Injecţia de fonduri va mări sensibil deficitul bugetar (GBORR) în anii în care se produce (2007-2013), deoarece cheltuielile bugetare vor creşte suplimentar cu 13-18% în termeni nominali, în timp ce veniturile vor creşte moderat, cu 10-15%. Beneficiile injecţiei de fonduri vor fi resimţite mai mult de sectorul industriei prelucrătoare (bunuri comercializabile pe pieţele externe), al cărui output (OT) va creşte suplimentar în scenariul cu fonduri cu 38% în 14 ani, prin comparaţie cu sectorul serviciilor, în cazul căruia creşterea suplimentară pentru ON este prognozată la circa 25%. Efectele acestor fenomene vor conduce la creşterea relativă în scenariul cu fonduri a costului unitar cu forţa de muncă în sectorul T (ULCT) şi la scăderea relativă a acestuia în sectorul N (ULCN). Exporturile au fost considerate ca fiind determinate de variabile internaţionale; de aceea, nu există diferenţe între scenarii. În schimb, importurile (M) vor fi mai mari (între 2,7% în 2020 şi 5% în 2013) în cazul scenariului „cu” faţă de scenariul „fără” fonduri, deşi diferenţele nu par semnificative.

Programe operationale sectoriale

Page 23: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Programele operationale sunt documente aprobate de Comisia Europeana pentru implementarea acelor prioritati sectoriale si/sau regionale din Planul national de dezvoltare care sunt aprobate spre finantare prin Cadrul de sprijin comunitar. Programele operationale (PO) sunt instrumentele de management prin care se realizeazã obiectivele CSNR 2007-2013, prin intermediul unor interventii specifice. Romania are elaborate 7 programe operationale sub obiectivul de convergenta: 1. Programul operational dezvoltarea resurselor umane;

2. Programul operational cresterea competitivitatii economice;3. Programul operational de transport;4. Programul operational de mediu;5. Programul operational dezvoltarea capacitatii administrative;6. Programul operational regional;

7. Programul operational asistenta tehnicaFiecare program operational este finantat dintr-un singur instrument, exceptia constituind-o programele operationale pe mediu si transport care sunt finantate din FEDR si FC.

 Obiectiv Program Operaţional (PO)

Procent sume alocate din bugetul total

Instrument Structural

Autoritatea de Management a Programului Operaţional (PO)

 Convergenţă  1. POS Transport  23% Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională

Ministerul Transporturilor şi Infrastucturii

 2. POS Mediu  23% Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională

Ministerul Mediului

3. PO Regional (POR)

 19% Fondul European de Dezvoltare Regională

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei

4. POS Dezvoltarea Resurselor Umane

 18% Fondul Social European

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

5. POS Creşterea Competitivităţii Economice

 13% Fondul European de Dezvoltare Regională

Ministerul Finanţelor Publice

6. PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative 

 1% Fondul Social European

Ministerul Administraţiei şi Internelor  

 7. PO Asistenţă Tehnică

 1% Fondul European de Dezvoltare Regională

Ministerul Finanţelor Publice

 Cooperare Teritoriala

 8-13. PO Cooperare Teritorială

 2% Fondul European de Dezvoltare Regională

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei  (excepţie: Programul de cooperare teritorială europeană transfrontalieră Ungaria – RomâniaAutoritate de Management este Agenţia Naţională de Dezvoltare din Ungaria).

Priorităţile din Cadrul Naţional Strategic de Referinţă sunt implementate în cadrul a :

Page 24: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

a) Şapte programe operaţionale (PO) pentru obiectivul de convergenţă:

- Trei PO finanţate de la FEDR: programul operaţional regional, programul operaţionalsectorial - creşterea competitivităţii economice, programul operaţional de asistenţătehnică;- Două PO primesc resurse din FSE: programul operaţional sectorial - dezvoltarearesurselor umane, programul operaţional sectorial – dezvoltarea capacităţiiadministrative;- Alte două PO sunt finanţate din FC şi FEDR: programul operaţional sectorial demediu, programul operaţional sectorial – de transport;

b) Cinci programe de cooperare transfrontalieră pentru obiectivul de cooperareteritorială europeană ce sunt finanţate tot din FEDR şi alte trei programe în direcţiide cooperare transnaţională şi interregională. In cadrul acestui obiectiv, România valua parte la programul de cooperarea transfrontalieră cu Ungaria, Bulgaria, Moldova,Serbia şi Ucraina, la programul de cooperare transnaţională pentru Marea Neagră şila alte două programe de vecinătate şi extindere: PO Spaţiul Sud-Est European şi POcooperare inter-regională.

Din punct de vedere al dezvoltării economice, România va trebui să facă faţă unor provocări enorme. In Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR), sunt prezentate modalităţile în care autorităţile române intenţionează să utilizeze această resurse în conformitate cu Agenda de la Lisabona. Astfel, se urmăreşte atingerea următoarelor obiective: • Dezvoltarea infrastructurii la standardele europene: modernizarea sistemului de transport rutier, feroviar, aerian şi naval în conformitate cu principiul dezvoltării durabile prevăzut în cadrul Strategiei de la Gothenburg (2001), crearea unui sistem de transport nepoluant, conform Acordului de la Kyoto, creşterea calitativă a sistemului de furnizare a apei potabile, a sistemului de canalizare şi de management al deşeurilor, un management mai eficient almediului natural şi utilizarea durabilă a resurselor naturale şi a energiei regenerabile, în vederea dezvoltării economice şi îmbunătăţirii coeziunii sociale; • Creşterea pe termen lung a competitivităţii economiei româneşti: prin majorarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, creşterea competitivităţii economiilor locale şi regionale, dezvoltarea serviciilor şi infrastructurii de sprijin pentru afaceri, pentru ca ţara noastră să se îndrepte spre aşa numita economie bazată pe cunoaştere; • Eficienţa utilizării capitalului uman: presupune creşterea investiţiilor în educaţie, armonizarea ofertelor educaţionale cu cererea de pe piaţa muncii, atragerea şi reţinerea pe piaţa muncii a cât mai multe persoane, creşterea ofertelor de muncă pentru a putea satisface cererea, creşterea adaptabilităţii şi spiritului antreprenorial şi promovarea egalităţii şi incluziunii sociale; • Imbunătăţirea serviciilor din administraţia publică: în absenţa unei bune conlucrări cu structurile publice responsabile de repartizarea resurselor UE punerea în aplicare a fondurilor structurale pentru realizarea celorlalte obiective din CNSR nu s-ar putea realiza.

Page 25: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Această strategie presupune: crearea unui mediu în care inovaţiile sunt promovate, folosirea în mod eficient a “know-how”ul şi a noile tehnologii, elaborarea unor cadre instituţionale şi administrative eficiente, precum şi utilizarea unui personal înalt calificat profesional.

Absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune reprezintă una dintre priorităţile de grad zero ale Guvernului României.

Alocarea substanţială de fonduri din partea Uniunii Europene (aproape 20 miliarde Euro) trebuie valorificată optim, reprezentând o resursă cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu şi lung a economiei şi societăţii româneşti, precum şi un element central al sustenabilităţii bugetare prin prisma strategiei investiţionale şi a caracterului nerambursabil al acestor fonduri. România nu-şi poate permite să irosească această oportunitate uriaşă de modernizare. Atingerea dezideratului stabilit prin Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, şi anume absorbţia a cel puţin 90% din alocarea disponibilă pentru România, necesită eforturi semnificative şi cu caracter permanent, atât din punct de vedere financiar, cât şi al resurselor umane şi materiale implicate. Este vorba, practic, de stabilirea unui sistem nou - complex, modern şi transparent - de utilizare eficientă a fondurilor publice, ceea ce presupune un anumit proces de adaptare a cadrului legal, instituţional şi procedural şi o schimbare profundă de mentalitate, pentru a facilita integrarea regulilor specifice necesare absorbţiei.

La sfârşitul anului 2008, situaţia implementării Programelor Operaţionale era dramatică şi aceasta mai ales la capitolele cele mai sugestive: semnarea de contracte de finanţare cu beneficiarii şi volumul plăţilor către beneficiari. În aceste condiţii s-a impus iniţierea unui set de măsuri de urgenţă (în definirea cărora un rol esenţial l-a jucat Comitetul Interministerial pentru monitorizarea absorbţiei fondurilor comunitare, coordonat direct de Primul-Ministru) , care au condus la o accelerare vizibilă a absorbţiei pe parcursul anului 2009. Principalele măsuri aplicate au vizat îmbunătăţirea şi simplificarea Ghidurilor pentru Solicitanţi, flexibilizarea criteriilor de acces la finanţare, reducerea cerinţelor privind documentaţia solicitată la depunerea dosarului de finanţare, dublarea nivelului maxim de prefinanţare acordată beneficiarilor, îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice etc.

Dincolo de progresele înregistrate în anul 2009, ne aflăm în prezent într-un moment de cotitură al procesului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune . Sumele absorbite până în prezent sunt în creştere şi mai avem mai puţin de şase ani la dispoziţie pentru a utiliza alocarea financiară 2007-2013. Aceasta înseamnă că avem nevoie de o accelerare substanţială a vitezei de absorbţie, tradusă în sume anuale importante atrase de la Comisia Europeană. Astfel, dacă în anul 2008 se făcuseră plăţi către beneficiari de 156 mil. Euro, iar în anul 2009 de 437 mil. Euro, estimarea pentru anul 2010 se cifrează la 1 – 1,3 mld. Euro, iar în perioada următoare nivelul plăţilor va trebui să ajungă la 2,5 – 3 mld. Euro anual. Realizarea acestui salt de absorbţie impune iniţierea sau continuarea unor acţiuni prioritare cu impact direct şi semnificativ asupra procesului de implementare a fondurilor structurale şi de coeziune.

Page 26: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

În acest sens, ne propunem la nivelul Guvernului sa actionam pe urmatoarele diresctii strategice cheie:

- Optimizarea procedurilor de acces la finanţare şi de implementare a proiectelor (ghiduri, proceduri şi instrucţiuni clare, coerente şi “prietenoase”);    

- Consolidarea capacităţii administrative a structurilor responsabile de managementul şi controlul Programelor Operaţionale, prin măsuri cum ar fi completarea schemelor organizatorice cu personal specializat, instruirea continuă a personalului existent, contractarea de asistenţă tehnică pentru sprijinirea unor funcţii cheie, optimizarea procedurilor interne etc. Aceste acţiuni vor conduce în mod direct la reducerea duratelor de evaluare şi contractare a proiectelor şi a duratelor de verificare şi plată a cererilor de rambursare;    

- Îmbunătăţirea eficacităţii şi duratei procesului de achiziţie publică, atât prin modificări legislative şi consolidări instituţionale, cât şi prin elaborarea unor ghiduri, manuale şi modele de contracte specifice care să vină în sprijinul autorităţilor contractante;    

- Identificarea şi corectarea prevederilor din diverse acte normative care afectează buna implementare a programelor operaţionale şi a proiectelor finanţate din acestea;    

- Crearea tuturor condiţiilor necesare (inclusiv asigurarea cu prioritate a resurselor bugetare) pentru demararea efectivă şi implementarea cât mai rapidă a proiectelor majore de infrastructură (transport, mediu, energie etc.) finanţate din fonduri structurale şi de coeziune;    

- Suplimentarea alocărilor financiare pentru domeniile de intervenţie care generează impact socio-economic rapid şi substanţial (inclusiv crearea de noi locuri de muncă), pentru care există interes major din partea potenţialilor beneficiari care pot dovedi o capacitate ridicată de implementare;    

- Identificarea unor mecanisme şi instrumente de facilitare a accesului la cofinanţare pentru beneficiarii publici şi privaţi;    

- Furnizarea de cursuri de instruire generală şi specifică pentru potenţialii solicitanţi de finanţare şi pentru beneficiari;    

- Îmbunătăţirea cooperării şi comunicării între Guvern, beneficiari, firme de consultanţă şi instituţii financiar-bancare pe aspecte legate de implementarea fondurilor structurale şi de coeziune;    

- Menţinerea unui dialog constructiv cu Comisia Europeană pentru identificarea şi agrearea de soluţii eficiente pentru accelerarea absorbţiei şi utilizarea corectă a fondurilor comunitare;    

- Clarificarea şi uniformizarea cerinţelor şi practicilor de control şi audit din partea organismelor abilitate, precum şi îmbunătăţirea coordonării între aceste structuri în ceea ce priveşte sfera de cuprindere şi programarea acţiunilor de control / audit. Subsumat acestor direcţii strategice, vor fi implementate numeroase acţiuni, atât cu caracter general şi orizontal, cât şi punctuale, luând în considerare specificul fiecărui program operaţional (tipuri şi dimensiuni financiare de proiecte, categorii de beneficiari etc.). Nu în ultimul rând, având în vedere importanţa deosebită pentru România a Politicii de Coeziune în contextul bugetului comunitar post-2013, vor fi pregătite din timp elementele de poziţie ce vor fi susţinute de

Page 27: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

autorităţile române în cadrul dificilelor negocieri de la nivelul Uniunii Europene, în vederea asigurării unei alocări substanţiale din Fondurile Structurale şi de Coeziune şi în următoarea perioadă de programare. Nevoile majore de dezvoltare ale României şi contextul economic actual fac imperativă realizarea unui grad cât mai înalt de absorbţie a fondurilor nerambursabile, precum şi o utilizare eficientă a acestora, generatoare de impact semnificativ la nivel naţional, regional şi local.

Situaţia proiectelor depuse, aprobate, contractate şi a Plăţilor efectuate ÎN PERIOADA 2007- 8 octombrie 2010

Program Operaţional

PROIECTEDEPUSE

PROIECTEAPROBATE

CONTRACTE/DECIZII

DE FINANŢARE

PLĂŢI CĂTRE BENEFICIARI

(total milioane lei)

POS Transport 59 28 25 159,67

POS Mediu 265 153 131 993,48

PO Regional 7 024 1 160 813 1 880,31

POS Dezvoltarea Resurselor Umane

6 639 2 037 1 356 1 314,61

POS Creşterea Competitivităţii Economice

6 927 1 952 1 385 838,28

PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative

992 262 224 32,07

PO Asistenţă Tehnică

70 56 48 20,48

TOTAL 21 976 5 648 3 982 5 238,90

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

FONDURI EUROPENE DESTINATEAGRICULTURII, DEZVOLTĂRII RURALE SI PESCUITULUI

Unul din obiectivele asumate în Programul de guvernare al actualului Executiv îl reprezintă susţinerea financiară si fiscală a agriculturii prin programe multianuale si aplicarea unor scheme eficiente de finanţare care să faciliteze absorbţia integrală a fondurilor europene disponibile pentru acest sector. Cele trei documente programatice în baza cărora sunt accesate sumele alocate României din fondurile comunitare destinate agriculturii, dezvoltării rurale si pescuitului (PNDR, POP, FEGA) au fost orientate către

Page 28: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

modelul agricol european, care se bazează pe un sector competitiv, modern si dinamic, orientat spre piată, îndeplinind, totodată, si alte funcţii conexe, cum ar fi dezvoltarea durabilă, protejarea mediului înconjurător, respectiv îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru populaţia din mediul rural.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR)

Reprezintă documentul programatic în baza căruia sunt accesate sumele alocate României, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, pentru perioada de programare 2007-2013. Alocarea financiară din Fondul European pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală (FEADR), acordată pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2007 – 2013 este de 8.124,20 mil. Euro. La aceasta, se adaugă contribuţia naţională, de la bugetul de stat, în valoare de 1.972,88 mil. Euro. Măsurile concrete care sunt implementate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sunt grupate, în cadrul unor axe, în funcţie de tipul investiţiei si domeniile vizate, respectiv:

- Axa 1 are ca obiectiv dezvoltarea unei agriculturi competitive bazată pe cunoastere si iniţiativă privată, prin care se asigură implementarea standardelor comunitare si consolidarea sectorului agroalimentar.

- Obiectivul Axei 2 este de a îmbunătăţi mediul în spaţiul rural si de a conserva biodiversitatea printr-un management durabil al terenurilor agricole si forestiere.

Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural, diversificarea economiei rurale, promovarea cunoasterii si îmbunătăţirea potenţialului uman reprezintă obiectivele strategice ale Axei 3.

- Măsurile din Axa 4 vizează sprijinirea dezvoltării rurale prin îmbunătăţirea guvernării locale si promovarea potenţialului endogen. O prioritate de finanţare a acestei axe o reprezintă si implementarea programului pilot LEADER pentru încurajarea inovaţiei în sectorul agricol si forestier, folosirea resurselor naturale si culturale într-un mod raţional si îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale.

Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) 2007 – 2013 a fost elaborat în asa fel încât contribuţia financiară alocată prin Fondul European pentru Pescuit va completa sprijinul financiar acordat la nivel naţional, regional si local în domeniu. Obiectivele generale ale Programului vizează: dezvoltarea competitivităţii si durabilităţii sectorului piscicol primar; dezvoltarea pieţei pentru produsele sectorului piscicol; susţinerea dezvoltării durabile a zonelor pescăresti si îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceste zone; susţinerea unei implementări adecvate a POP în cadrul Politicii Comune pentru Pescuit. Alocarea financiară din Fondul European pentru Pescuit 2007 – 2013 pentru Programul Operaţional pentru Pescuit este de 230,71 mil. Euro, la care se adaugă contribuţia naţională de la bugetul de stat în sumă de 76,90 mil. Euro.

În cadrul măsurilor de sprijin finanţate prin Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), finanţarea se acordă prin intermediul Agenţiei de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură (APIA) sub formă de plăţi directe la hectar, respectiv în cadrul măsurilor de piaţă pentru implementarea mecanismelor comerciale conform

Page 29: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Politicii Agricole Comune (PAC). În fiecare an, peste 1,1 milioane de fermieri beneficiază de plata directă pe suprafaţă. Principalele măsuri de piaţă derulate de către Agenţia de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură sunt:

- programul naţional vitivinicol; furnizarea de produse alimentare provenind din stocurile de intervenţie pentru persoanele cele mai defavorizate;

- ajutor comunitar pentru furnizarea laptelui si a anumitor produse lactate în instituţiile scolare; sprijin comunitar acordat pentru grupurile de producători în sectorul legume-fructe; ajutor pentru restructurarea industriei zahărului;

- programul european de încurajare a consumului de fructe în scoli.

Contracararea efectelor crizei financiare internaţionale şi ale recesiunii economice impune acum, mai mult ca oricând, folosirea integrală a fondurilor europene alocate României. Aceste fonduri contribuie direct la stimularea cererii prin cofinanţarea investiţiilor şi la susţinerea dezvoltării agriculturii. Acţiunile întreprinse recent, în acest sens, sunt semnificative şi multe altele urmează.

32,2 miliarde de euro pentru perioada 2007–2013

Revenirea cât mai rapidă la creşterea economică şi realizarea de noi locuri de muncă depinde de sprijinul financiar masiv alocat ţării noastre de către UE. Se ştie că 19,7 miliarde de euro sunt destinaţi creşterii competitivităţii firmelor şi economiei româneşti, dezvoltării infrastructurii de transport, îmbunătăţirii mediului, dezvoltării regionale şi a resurselor umane, iar 12,5 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Cine e de vină?

O profundă dezorientare a guvernării anterioare a dus la absorbţia a numai 176 de milioane de euro, adică 6%, din cele 3,1 miliarde de euro fonduri structurale alocate României în anii 2007–2008. Ghidurile stufoase, criteriile subiective de evaluare şi excesul de zel al funcţionarilor din organismele intermediare şi autorităţile de management sau al celor responsabili au dus la blocaje şi tergiversări inutile în evaluarea dosarelor şi derularea proiectelor. De pildă, semnarea, datarea şi ştampilarea fiecărei pagini la depunerea dosarelor cu sute de file este o invenţie pur românească. Interpretările procedurilor interne sunt diferite de la un judeţ la altul sau de la o regiune la alta. De multe ori, procedurile interne ale APDRP-urilor nu corespund cu ghidul solicitantului, ceea ce duce la respingerea dosarului. Nu pe fond, ci pe formă. Nu de puţine ori, chiar avizele comisiilor naţionale şi autorizaţiile de construcţie sunt discreţionare.

În condiţiile actuale, cofinanţarea proiectelor şi scrisorile de garanţie bancară dau coşmaruri şi mai mari beneficiarilor, fie ei publici sau privaţi. Zonele periurbane sunt excluse din PNDR. Programul „Tineri Fermieri“ e încă o utopie, aşezată bine doar pe hârtie. Lipsesc proiectele pentru reîntoarcerea emigranţilor români în zonele rurale, ca şi cele pentru campusurile şcolare şi sportive. Clinicile şi spitalele private nu au acces la fondurile europene, iar autorităţile publice locale nu depun proiecte pe sănătate pentru că suma de 1 milion de euro e prea mică pentru renovarea sau dotarea spitalelor. Pentru proiecte majore de maximum 25 de milioane de euro se cere asocierea între 3–4 judeţe.

Page 30: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Tot autorităţile publice locale nu pot depune proiecte pentru axele legate de gestiunea deşeurilor şi a calamităţilor naturale din POS Mediu. Or, acestea au o importanţă majoră tocmai pentru ele. Riscăm astfel să nu respectăm angajamentele faţă de UE în ceea ce priveşte închiderea gropilor de gunoi. La ora actuală, Apele Române sunt singurii solicitanţi pe axa legată de calamităţile naturale. Însă din 2007 nu au pregătit proiecte în materie şi nu au deschis nici acum această axă.

Lista problemelor nu se opreşte, din păcate, aici. Ba, mai mult, România va plăti Comisiei Europene penalităţi de 8,4 milioane de euro din spezele statului pentru întârzierea plăţilor la hectar acordate fermierilor. Cele mai mari penalităţi, de circa 30 de milioane de euro, sunt cauzate de nefolosirea fondurilor alocate prin Programul Operaţional de Pescuit.

Ce s-a făcut?

Pentru îmbunătăţirea radicală a absorbţiei fondurilor europene s-au luat de curând următoarele decizii concrete:- În bugetul ţării, a fost stabilită ca prioritate alocarea resurselor necesare cofinanţării investiţiilor care se realizează cu finanţare din fondurile europene. În acest sens, cota maximă de prefinanţare a crescut de la 15% la 20% din valoarea proiectului. Prefinanţarea se acordă şi beneficiarilor care intră sub incidenţa ajutorului de stat, de până la 35% din valoarea grantului.

- Pentru beneficiarii privaţi s-a introdus opţiunea de deschidere a conturilor de proiect şi la bănci comerciale.

- TVA este rambursabil după fiecare factură. Cât de rapid se vor mişca aceiaşi funcţionari publici rămâne de văzut.- Au fost simplificate condiţiile de depunere a dosarelor. S-a renunţat la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului, prin înlocuirea lor cu declaraţii pe propria răspundere a solicitantului, cu obligaţia prezentării respectivelor documente în etapa de contractare. La depunerea cererii de finanţare, acum, se acceptă şi copii certificate de beneficiar (copie „conform cu originalul“), în loc de copii legalizate. Copiile legalizate urmează a fi cerute doar la semnarea contractelor de finanţare. S-a renunţat la solicitarea depunerii unui „Rezumat al proiectului“, în condiţiile în care informaţiile respective trebuie oricum prezentate de solicitant în formularul cererii de finanţare. Ghidurile solicitanţilor au fost revizuite şi prezintă mai clar documentele ce trebuie prezentate de solicitanţi în faza de contractare. Pentru noile proiecte de investiţii ale IMM-urilor, avizele solicitate vor fi 9, în loc de 18 ca până acum.

- Timpul necesar derulării unui proiect – aprobarea, semnarea contractului de finanţare, organizarea licitaţiei, finanţarea şi realizarea proiectului – a fost semnificativ scurtat. În acest sens, a fost modificată Legea achiziţiilor publice şi au fost simplificate procedurile legate de derularea contractelor finanţate cu fonduri europene. Durata de organizare a unei licitaţii a scăzut de la 87 de zile la 30 de zile. Achiziţiile publice trebuie să se deruleze în cuantum valoric de minimum 20% electronic, faţă de 2,2% cât reprezentau

Page 31: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

achiziţiile on-line în anul 2008. Nerespectarea acestei condiţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 35.000 de lei. Abuzurile se vor diminua, iar preţul corect îşi va face din ce în ce mai mult loc.

Nu în ultimul rând, a fost creat Comitetul interministerial pentru absorbţia fondurilor europene, sub coordonarea directă a primului ministru, Emil Boc. Săptămânal, analizează gradul de absorbţie a fondurilor europene şi adoptă măsurile necesare pentru ca banii europeni să se materializeze cât mai repede în obiectivele stabilite.

Ce urmează?

Sunt în curs de punere în aplicare şi unele măsuri care vizează finanţarea economiei şi creşterea lichidităţii, prin:

- Adoptarea legislaţiei privind parteneriatul public–privat în vederea creşterii dinamicii investiţiilor private în infrastructură.- Capitalizarea CEC Bank şi a Eximbank.- Compensarea TVA de recuperat cu TVA de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare lunii în care s-a depus cererea de restituire, precum şi după expirarea termenului legal de 45 de zile.- Introducerea operatorilor regionali de apă în rândul beneficiarilor cărora li se finanţează de la bugetul de stat, prin decontare, contravaloarea TVA plătită aferentă cheltuielilor eligibile.- Drumul participării la licitaţii pentru obiective finanţate cu fonduri europene va fi deschis şi firmelor care au datorii la bugetul ţării, cu condiţia ca aceste datorii să fie mai mici sau egale cu datoriile pe care bugetul le are faţă de firmele în cauză. În acest sens, există deja un proiect de ordonanţă guvernamentală.

Ce ar mai trebui făcut?

1. Realocarea finanţărilor între axele prioritare pentru a satisface nevoile din zonele proactive şi cu cel mai ridicat impact economico-social. Unele axe prioritare sunt complet neutilizate, iar în altele stau proiecte bune gata pregătite. Până în prezent, autorităţile de management au dispus de o marjă de flexibilitate de doar 2%. De curând, Comisia Europeană a relaxat această marjă la 10%.

2. Realizarea de parteneriate între universităţi şi guvern pentru crearea unui cadru de instruire a funcţionarilor implicaţi în atragerea de finanţări europene.

.

Page 32: Impactul politicii de coeziune în Uniunea Europeană

Bibliografie

1. CONSTANTIN, Luminiţa- Daniela – Strategia şi politica regională în România,editura Economică, Bucureşti, 2004;2. HÜBNER, Danuta – Declaraţia de la Berlin, martie, 2007, cuvânt înainte la Celde-al Patrulea Raport Privind Coeziunea Economică şi Socială;3. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă, 2007-2013, Al doilea proiect, 2006;4. Cohesion Policy 2007-2013, Brussels, 27 septembrie 2007;6. Planul Naţional de Dezvoltare, decembrie 2005;7 V.Cojanu, A.Dima, R.Musetescu, D.Pislaru, M.Stanculescu, Cerinte specifice ale gestionarii instrumentelor structurale si implicatiile pentru Romania. Institutul European din Romania, Studii de impact, PAIS II, 20048. Daniel Daianu, Amalia Fugaru, Valentin Lazea, Bianca Pauna, Dragos Pislaru, Gheorghe Oprescu, Liviu Voinea, Raportul GEA-SOREC: Romania: An Assessment of the Lisbon Scorecard”, Bucuresti, 2004 9.DG Regio, Al treilea Raport al Coeziunii Economice si Sociale, Comisia Europeana, 2004,10 Institutul de Politici Publice, The absorption of structural funds in Romania- Stage of preparation, Bucuresti, 200611 B.T.Padoa-Scioppa, Eficienta, stabilitate si echitate- O strategie pentru evolutia sistemului economic al Comunitatii Europene, Oxford University Press, 198712 Holger, Nauheimer, Project Cycle Management(PCM): New Project Management Tools or Recycled Approaches from Yesterday?, AT-Forum, No. 9, 199713. http://www.creditefinanciare.ro/fonduri_structurale;14. http://www.ec.europa.eu/regional_policy/atlas2007/fiche/ro_en.pdf;15. http://www.nord-vest.ro/Document_Files/PND_2007_2013_78nm8c.pdf.;16.ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion3/cohesion3_ro.ht17 .http://europa.eu.int/comm/secretariat_general/sgc/aides/index_en.htm 18 http://europa.eu.int/comm/echo/en/present/about2.htm