IMBUNATATIREA UTILIZARII EFICIENTE A RESURSELOR MINERALE...

C 13/2016 - REMine - Imbunatatirea utilizarii eficiente a resurselor minerale si reducerea impactului de mediu

Etapa II/2017 - Caracterizarea deseurilor miniere

Pag. 1

Bucuresti 2017

Ex. nr.

IMBUNATATIREA UTILIZARII EFICIENTE A RESURSELOR

MINERALE SI REDUCEREA IMPACTULUI DE MEDIU

ERAMIN – REMine

Raport stiintific si tehnic in extenso

Etapa 2/2017

CARACTERIZAREA DESEURILOR MINIERE

Contract nr. 13/05.04.2016

Beneficiar: UEFISCDI



Pag. 2

CUPRINS

OBIECTIVE IN ANUL 2017 ......................................................................................................... 3 1. PREPARAREA STERILULUI DE IAZ .................................................................................. 3 2. PROCESE DE SEPARARE FIZICA ....................................................................................... 7

2.1 Separarea gravitationala ........................................................................................................ 7

......................................................................................................................................................... 7 2.1.1. Concentrarea gravitationala a sterilului de iaz de la Sasar - V. Rosie .......................... 7 2.1.2. Concentrarea gravitationala a sterilului de iaz de la Sasca Montana ........................... 8

2.2. Concentrarea magnetica a substanţelor minerale utile ..................................................... 9

2.2.1. Separarea magnetica a sterilului de iaz de la Sasar – V. Rosie .................................... 9 2.2.2. Separarea magnetica a sterilului de iaz de la Sasca Montana ..................................... 10

2.3. Concentrarea electrica a substanţelor minerale utile ...................................................... 10

2.3.1. Separarea electrica a sterilului de iaz de la Sasar ....................................................... 11 2.3.2. Separarea electrica a sterilului de iaz de la Sasca Montana ....................................... 11

3. PROCESE HIDROMETALURGICE .................................................................................... 12 In cazul iazurilor de decantare procesele hidrometalurgice de lesiere si precipitare sunt: .... 12

3.1 Procese hidrometalurgice de lesiere naturala ...................................................................... 12

3.1.1. Rezultate privind evaluarea potentialului de generare a apelor acide a probelor provenite

de la Sasar -Baia Mare .............................................................................................................. 13

3.1.2. Rezultate privind evaluarea potentialului de generare a apelor acide a probelor provenite

de la Sasca Montana – Caras Severin ....................................................................................... 14

3.1.3. Efectul procesului hidrometalurgic de lesiere naturala asupra iazului de decantare de la

Sasar - V. Rosie......................................................................................................................... 15

3.2. Teste de procesare hidrometalurgica antropica a deseurilor miniere ................................ 17

CONCLUZII ................................................................................................................................. 20 Bibliografie ................................................................................................................................... 24 Raport despre deplasarile in strainatate privind activitatea de diseminare si formare profesionala

....................................................................................................................................................... 26



Pag. 3

OBIECTIVE IN ANUL 2017

Obiectivul general al proiectului consta in dezvoltarea unor tehnici de procesare fizica si

hidrometalurgica eficiente și viabile din punct de vedere economic, in scopul recuperarii metalelor

și mineralelor valoroase din sterilul provenit din iazul de decantare Sasar -Valea Rosie, Jud.

Maramures respectiv din halda de steril de la Sasca Montana, Jud. Caras Severin, lăsând astfel în

urma site-uri miniere mai sigure si mai putin poluate.

Obiectivele specifice ale celei de-a doua faze a proiectului constau in :

Prepararea sterilului – exemple de procese tehnologice de procesare/valorificare a

sterilelor de iaz

Procesarea fizica a sterilelor ; provenite din doua surse si anume din iazul de decantare

Sasar -Valea Rosie, Jud. Maramures respectiv din halda de steril de la Sasca Montana, Jud. Caras

Severin;

Procesarea hidrometalurgica a acestora in vederea recuperarii elementelor de interes

respectiv a metalelor cu potential de valorificare.

1. PREPARAREA STERILULUI DE IAZ



Pag. 4

Funcţie de provenienţa sterilului de iaz acesta se poate folosii în diferite domenii de

activitate.

În continuare sunt prezentate caracteristicile şi domeniul de utilizare pentru principalele

tipuri de mineralizaţii exploatate.

Valorificarea sterilelor de la procesarea baritei

Dupa mineritul şi prelucrarea baritei întreaga cantitate de deşeuri este depozitata în halde

de steril. Aceste halde conţin barita care nu poate fi recuperata în cadrul procesului de prelucrare.

Conţinutul ei poate varia între 4 şi 7%.

Niciunul dintre deşeurile generate de minele de barita sau de procesarea acesteia nu este

considerat periculos.

În Georgia se recupereaza barita din vechile deşeuri miniere prin flotaţie de mult timp.

Deoarece alimentarea uzinei este foarte variabila se recupereaza 8-15% concentrat de barita cu 95-

98% BaSO4. Concentratele conţin puţin sau deloc fluor şi este foarte mult folosita în industria

vopselelor auto.

Valorificarea sterilelor de la procesarea carbunelui

Refuzul de carbune este un amestec de materiale fragmentate care au fost îndepartate din

carbunele brut pe parcursul operaţiilor de spalare şi preparare astfel încat calitatea acestuia sa fie

îmbunataţita. Tocmai despre aceste materiale se va vorbi în acest material.

Depozitarea deşeurilor de carbune şi utilizarea lor a fost studiata de mai bine de 100 de ani,

existand o mare diversitate de tipuri şi de utilizari unele dintre ele fiind propuse iar altele şi

implementate. O lista a acestor tehnici de reutilizare este data mai jos:

- Deşeuri de carbune combinate cu deşeuri de petrol şi peletizate; s-au obţinut pelete dintr-

un amestec de ulei uzat de carter şi praf de carbune la Universitatea din Alabama, în cadrul

unui proiect de cercetare. Uleiul uzat a fost amestecat cu praf de carbune de - 28 mesh la un

raport de 1 : 5 în greutate. Amestecul a fost supus la o presiune de 30.000 - 35.000 psi într-o

presa de peletizare care produce pelete bine legate nu foarte sfaramicioase şi nici foarte ductile

în cazul unei manipulari normale. Puterea calorifica a acestor pelete este de 13.670 Btu/pound

- Şlamul din apele de spalare, uscat, amestecat cu liant şi brichetat; încercarile de a utiliza

şlamul din apele de spalare folosind diverse metode au avut rezultate diferite. Decantarea,

precedata de clasare se realizeaza în bune condiţii. Şlamul este recuperat de pe fundul

decantorului, uscat pana la o umiditate de 8% dupa care este combinat cu fracţii grobe. Daca

materialul iniţial este grob, el este stocat, scurs şi uscat şi apoi combinat. Conţinutul la

şlamurile generate mai nou difera de a celor vechi din cauza faptului ca materialul nu a fost

spalat în totalitate de oxigenul conţinut. Dupa cristalizare, liantul va reprezenta circa 6 – 8

pounds per tona de carbune. Acest amestec este supus la o încalzire de 165 oF şi apoi la o

comprimare de 20 – 24.000 pounds/inch2. Astfel se produce o matrice cristalina care leaga

macroparticulele într-o bricheta compacta, rezistenta la umezeala.

- Combustia deşeurilor în pat fluidizat. Se ştie ca materialele cu putere calorifica mica pot

arde. Deşeurile de carbune cu o granulaţie de ¼ inch şi cu o putere calorifica mai mica de

3000 – 3500 Btu/pound au fost arse într-o staţie pilot, într-o coloana proiectata de cercetatori

din Virginia. Deşeurile de carbune cu puterea calorifica mai mica de 5000 Btu/pounds pot fi

arse în boilere convenţionale, proiectate special.

Recuperarea secundara a mineralelor: recuperarea magnetitei; producerea concentratelor de

zinc şi carbune; extracţia aluminei; recuperarea carbunelui curat.



Pag. 5

Obţinerea materialelor de construcţie: conglomerate în betoane, caramizi şi blocuri de joasa

calitate; obţinerea raşinilor plastic; producţia de vata minerala; pavaje de pardosele, tuburi de

şeminee; obţinerea cimentului portland.

Construcţia şi utilitaţile autostrazilor: material antiderapant; material de umplutura;

conglomerate; umpluturi în construcţii şi mine.

Utilizari horticole : adaosuri la soluri; humus sintetic.

Valorificarea sterilelor de la procesarea minereurilor cuprifere

Cantitatea de roci sterile, aluviuni şi rezidii generate în urma proceselor de minerit şi

preparare a minereurilor cuprifere sunt imense şi trebuie exprimate în milioane de tone în fiecare

amplasare. Din cauza conţinutului redus de cupru (0,3 – 0,6 %) majoritatea minereului procesat

este depozitat ca steril. Producţia de cupru este raspunzatoare de producerea a 272 milioane de

produse secundare pe an.

Volumele imense de roci sterile de cupru şi sterile de la macinare fac imposibila evaluarea

totala a sterilelor în orice domeniu. Prioncipalele direcţii de utilizare a acestor sterile pot fi

rezumate dupa cum urmeaza.

1. Recuperarea cuprului din sterilele miniere şi de la preparare

Leşierea cuprului din sterilele miniere este un proces auxiliar important pentru aproape toate

operaţiile miniere. Leşierea cuprului, atat din zacamant cat şi din sterile este urmata de reacţii ce

genereaza produse într-un circuit acid.

2. Utilizarea sterilelor în construcţii. S-au inventariat proprietaţile sterilelor netratate, inclusiv

proprietaţile fizice şi mecanice, precum şi parametrii industriali, compresivitate, rezistenţa la

tracţiune şi forfecare, permeabilitate, eroziune.

Valorificarea sterilelor de la procesarea feldspatului

Feldspatul este numele generic dat unui grup de minerale inrudite care constau în cea mai

mare parte din silicaţi anhidri de aluminiu în combinaţie variabila cu una sau mai multe baze, una

dintre ele fiind predominanta şi imprimand caracterul materialului: feldspat potasic, sodic,

carbonatic, acestea fiind cele mai comune varietaţi întalnite. Feldspatul are o foarte larga

raspandire pe planeta, fiind componnentul major din rocile vulcanice.

Evaluarea posibilitaţii de a folosi nisipurile şi turta de la filtrare ca material de construcţie

au condus la concluzia ca acestea pot fi folosite ca materiale de mica granulaţie la obţinerea de

cimenturi portland, mortare şi a mixturilor bituminoase precum şi ca materiale de fundaţii.

Acestea pot fi rezumate astfel:

- sterilele grobe pot fi folosite la obţinerea de mortare cu grad de prelucrare şi

rezistanţa acceptabile. Cu toate acestea, cerinţele de apa şi ciment le fac competitive cu nicipurile

naturale.

- sterilele grobe pot fi folosite de asemenea la obţinerea de asfalturi de duritate şi

stabilitate acceptabila.

- sterilele fine (turtele de la filtrare) pot fi stabilizate cu cementuri portland, var şi

cenuşi. Astfel stabilizate, acestea pot fi folosite ca straturi fundamentale pentru structuri şi şosele.

Utilizarea lor în combinaţie cu cenuşile de termocentrala este o alta varianta interesanta de

utilizare.

Valorificarea sterilelor de la procesarea minereurilor aurifere



Pag. 6

Exista doua metode de baza de recuperare a aurului din sterilele miniere. Acestea sunt:

retratarea sterilelor prin leşiere pentru o recuperare avansata a aurului, sau folosirea acestora în

cadrul produselor pentru construcţii.

Retratarea sterilelor prin leşiere pentru o recuperare avansata a aurului.

Aceste procedee pot fi rezumate astfel:

- Leşierea cu apa extrage 10% din aur;

- Cianurare la 70oC, timp de 24 de ore extrage 42% din aur, inclusiv aurul solubil în apa;

- Tratarea cu acid sulfuric urmata de o leşiere cu cianura conduce la recuperarea a 49%;

- Adiţia de hidroxid de sodiu urmata de cianurare la 70oC, timp de 24 de ore extrage 60%

din aur;

- Flotaţia urmata de cianurare extrage 47% aur;

- Prajirea timp de 4 ore la 530oC, urmata de cianurarea calcinatului conduce la o recuperare

de 65% aur;

- Leşierea calcinatului timp de 6 ore în acid sulfuric cald (90oC), urmata de neutralizarea cu

var şi cianurare conduce la o extracţie de 79% aur.

Valorificarea sterilelor de la procesarea mineralelor de fier

Procesarea minereurilor de fier conduce la obţinerea de sterile de ambele feluri, grobe şi

fine care reprezinta 60-70 % din produsele rezultate. Sterilele grobe sunt reprezentate de materiale

cu dimensiuni de 4 – 100 mesh şi sunt predominant silice şi oxizi de fier. Cele fine sunt descarcate

sub forma de şlamuri cu 45% conţinut solid şi cu 85 – 90 % particule mai mici de 325 mesh.

Sterilele grobe rezultate de la procesarea minereurilor feroase pot fi folosite drept

conglomerate în cazul pavajelor bituminoase ale şoselelor. Aceste sterile au fost folosite de

asemenea la obţinerea structurilor de betoane folosite în cazul strazilor sau a diferitelor construcţii.

Mai pot fi utilizate în cadrul pastelor de mare densitate ale asfalturilor folosite la pavaje; sterilul

folosit în acest scop este un gnais granitic ale carui performanţe în pavimente înca nu sunt

cunoscute. Se mai folosesc la întreţinerea structurilor de rezistenţa ale autostrazilor.

Valorificarea sterilelor de la procesarea mineralelor de plumb

Plumbul este unul dintre cele mai folosite metale neferoase. El urmeaza imediat dupa

aluminiu, oţel, cupru şi zinc. Principala sa utilizare este în cadrul producţiei de baterii, aditiv în

benzine şi în cadrul materialelor de construcţie şi a industriei de prelucrare a metalelor. Alte

utilizari sunt: muniţie, vopsele şi cabluri electrice.

În general plumbul este asociat cu zincul astfel încat s-au încercat tehnici de separare a

sulfurilor de Pb/Zn de la mina de cele rezultate de la macinare. Au fost încercate doua tehnici de

concentrare : metoda cu tensiune electrostatica înalta şi metoda flotaţiei. Toate studiile au fost

realizate la nivel de laborator şi în urma lor se pare ca flotaţia este tehnologia cea mai buna de

aplicat la scara industriala.

Utilizarea materialului în industria construcţiilor nu prezinta probleme deosebite la

manipulare sau aplicare. Sterilele de Pb/Zn au fost folosite la construcţia barajelor, fundaţiilor de

cladiri, suprafeţelor bituminoase precum şi a acoperirilor diverse. Roca cu care se lucreaza este de

fapt o roca carbonatica, cu o granulaţie de 4 inch sau mai puţin. Se pot folosi fracţiile grobe sau

fine în amestecuri bituminoase folosite pentru acoperiri de şosele sau alte suprafeţe de rulare.

Suprafeţele obţinute sunt lucioase şi de aceea apare o problema atunci cand sunt folosite în cazul

şoselelor şi a autostrazilor.



Pag. 7

2. PROCESE DE SEPARARE FIZICA

Principalele procedee de separare (concentrare) fizica sunt: separarea gravitationala

(separarea pe baza diferentei intre greutatea specifica a mineralelor), separarea magnetica

(separarea pe baza susceptibilitatii magnetice) si separarea electrica (separare pe baza

susceptibilitatii electrice).

2.1 Separarea gravitationala

Curentul de apa în cazul diverselor aparate se prezinta sub forma unui camp de curenţi

turbionari, care se formeaza în parţile anterioare şi posterioare ale nervurilor suprafeţei înclinate şi

sub influenţa carora granulele uşoare şi cu diametru redus sunt antrenate înspre stratele superficiale

ale curentului, favorizand astfel procesul de separare.

Masa de concentrare tip Wherfley este specialiata pentru separarea gravitational a fractiilor

fine si are posibilitatea de reglare a unghiului de curgere. Masa utilizata este prezentata în figura

2.1.

Fig. 2.1. Masa vibranta de concentrare pentru fracţii fine tip Wherfley

Testele de concentrare gravitational s-au realizat pentru produsul brut provenit din iazul

de decantare Sasar-Valea Rosie si pe sterilul provenit de la Sasca Montana.

2.1.1. Concentrarea gravitationala a sterilului de iaz de la Sasar - V. Rosie

In urma separarii gravitationale se obtin trei produse: Concentrat (produs greu), produs

intermediar (mixt) si un steril (produs usor).

Tezultatele testului de concentrare gravitationala a sterilului de la Sasar sunt prezentate in

tabelul nr. 2.1.

Concentrarea hidrogravitationala a sterilului de la Sasar – V. Rosie Tabel 2.1. Produs Extractie

in

greutate

Au Ag Cu Pb Zn

c g/t R % c g/t R % c % R % c % R % c % R %

Concentrat 0,91 52,210 59,39 8,83 1,75 0,0956 2,80 0,2723 3,60 0,8503 4,68

Suprafata

concentrare

Motor si

redactor de

actionare

Jgheaburi

colectoare

Alimentare

Fractie grea

Fractie intermediara

(mixt)

Fractie usoara



Pag. 8

Mixt 3,25 0,5534 2,25 1,5906 1,12 0,016 1,67 0,0266 1,26 0,0678 1,33

Steril 95,84 0,3203 38,37 4,662 97,13 0,031 95,53 0,0683 95,14 0,162 93,98

Alimentare 100,00 0,80 100,00 4,60 100,00 0,0311 100,00 0,0688 100,00 0,1652 100,00

In urma concentrarii gravitationale pentru sterilul de de Sasar se poate obtine un

concentrate cu 59,6 g/t Au, 8,83 g/t Ag, 0,09 % Cu, 0,27 % Zn si 0,85 % Pb.

Cea mai buna recuperare se obtine pentru aur respectiv 59,39 %. Celelalte elemente se

recupereaza in proportie redusa 1,75-4,68 %.

Produsul mixt se recircuiteaza in sistem pana la disparitie.

O analiza de microscopie optica a pus in evidenta prezenta aurului nativ liber in

concentratul gravitational.

Prezenta aurului nativ liber este prezentata in figura nr. 2.2.

Fig. 2.2. Aur nativ liber present in concentratul gravitational de masa

Sterilul de iaz de la Sasar se preteaza procesului de concentrare gravitationala pentru

recuperarea metalelor pretioase.

In urma procesarii gravitationale se poate obtine un produs final valorificabil respectiv un

concentrat aurifer.

2.1.2. Concentrarea gravitationala a sterilului de iaz de la Sasca Montana

Rezultatele testului de concentrare gravitationala a sterilului de la Sasar sunt prezentate in

tabelul nr. 2.2.

Concentrarea hidrogravitationala a sterilului de la Sasca Montana Tabel 2.2. Produs Extracti

e in

greutate

Au Ag Cu Pb Zn

c g/t R % c g/t R % c % R % c % R % c % R %

Concentrat

6,18

0,915

7

23,5

4

1,990

8 6,66

0,818

3 23,84 0,011

12,4

4 0,784

22,1

3

Mixt

56,65

0,219

6

51,7

8 1,99 61,12

0,161

7 43,20

0,004

7

48,7

6 0,199

51,5

3

Steril

37,17

0,159

5

24,6

8 1,599 32,22 0,188 32,96

0,005

7

38,8

0 0,155

26,3

3

Alimentar

e 100,00

0,240

3 100

1,844

7

100,0

0

0,212

0

100,0

0

0,005

5 100

0,218

8 100

In urma concentrarii gravitationale pentru sterilul de la Sasca Montana se poate obtine un

concentrate cu 0,91 g/t Au, 1,99 g/t Ag, 0,81 % Cu, 0,011 % Pb si 0,78 % Pb.

Cea mai buna recuperare se obtine pentru aur (23,54%) cupru (23,84) si zinc (22,13 %).

Celelalte elemente se recupereaza in proportie redusa 6,66 si 12,44 %.

Au

Au Ag

Ag



Pag. 9

Produsul mixt se recircuiteaza in sistem pana la disparitie.

In cazul procesarii sterilului de iaz de la Sasca Montana se poate aplica separarea

gravitationala pentru cresterea continutului in elemente utile peste pragul minim de exploatabilitate

a minereului. Se poate aplica ca si o etapa de preconcentrare.

In urma procesarii sterilului de la Sasca prin metode gravitationale nu se poate obtine un

produs direct valorificabil.

2.2.Concentrarea magnetica a substanţelor minerale utile

Esenţa procesului de separare magnetica consta în acţiunea diferita asupra componentelor

unui amestec, a forţelor magnetice, în concurenţa cu forţele de alta natura. Forţele magnetice sunt

considerate toate acele forţe determinate de prezenţa campurilor magnetice. Aceste forţe depind,

ca valoare şi orientare, de o serie de caracteristici fizice ale corpurilor, ceea ce confera acţiunii

concurente un caracter selectiv.

Separatorul electromagnetic cu rola indusa liftmagnet tip Leningrad ce se afla în dotarea

laboratorului este prezentat în figura 2.3..

Fig. 2.3. Separatorul magnetic liftmagnet tip Leningrad

2.2.1. Separarea magnetica a sterilului de iaz de la Sasar – V. Rosie

In urma separarii magnetice la 0,3 T se obtin 2 produse: un produs magnetic si un produs

nemagnetic.

Rezultate testului de concentrare magnetica sunt prezentate in tabelul nr. 2.3.

Tabel nr. 2.3.

Separarea magnetica a sterilului de la Sasar – Valea Rosie Produs Extractie

in

greutate

Au Ag Cu Pb Zn

c g/t R % c g/t R % c % R % c % R % c % R %

Nemagnetic 93,15 0,4101 47,75 4,4386 89,88 0,0245 73,38 0,039 52,80 0,126 71,05

Magnetic 6,85 6,1 52,25 6,7921 10,12 0,1208 26,62 0,4739 47,20 0,698 28,95

Alimentare 100,00 0,80 100,00 4,60 100,00 0,0311 100,00 0,0688 100,00 0,1652 100,00

Produsul in care se realizeaza o crestere calitativa este produsul magnetic. In acest produs

continutul de Au este de 6,1 g/t, argint de 6,79 g/t, cupru 0,12 %, plumb de 0,47% si zinc de 0,698

%. In acest produs recuperarea de aur este de 52 %, argint de 10,12 %, cupru de 26,62 %, plumb

47,2 % si zinc de 28,95 %.



Pag. 10

Separarea magnetica in cazul sterilului de la Sasar se poate aplica ca o etapa de

preconcentrare (nu se obtin produse valorificabile direct).

Separarea magnetica implica operatii suplimentare de uscare si granulare a sterilului brut

ceea ce conduce la cresterea costurilor de capital si operationale.

2.2.2. Separarea magnetica a sterilului de iaz de la Sasca Montana

Rezultate testului de concentrare magnetica sunt prezentate in tabelul nr.2.4.

Separarea magnetica a sterilului de la Sasca Montana Tabel nr. 2.4. Produs Extractie

in

greutate

Cu Pb Zn

c % R % c % R % c % R %

Nemagnetic 27.33 0.5507 71.00 0.0072 36.12 0.4043 50.51

Magnetic 72.67 0.0846 29.00 0.0048 63.87 0.149 49.49

Alimentare 100.00 0.212 100.00 0.0055 100.00 0.2188 100.00

Produsul in care se realizeaza o crestere calitativa este produsul nemagnetic. In acest

produs continutul cupru creste la 0,55 %, plumb la 0,007% si zinc la 0,404 %. In acest produs

recuperarea de cupru este de 71 %, plumb 36.12 % si zinc de 50.51 %. Desi se realizeaza o crestere

a continutului de cupru de la 0.212 % la 0.55 % in produsul nemagnetic acesta nu poate reprezenta

un produs final valorificabil. Separarea magnetica in cazul sterilului de la Sasar se poate aplica ca

o etapa de preconcentrare (nu se obtin produse valorificabile direct).

2.3.Concentrarea electrica a substanţelor minerale utile

Procesul de separare electricǎ a particulelor minerale în separatoare cu tambur în camp

corona se realizeaza ca urmare a reţinerii particulelor neconducǎtoare încarcate la suprafaţa

tamburului şi se numeşte regim de reţinere.

Separatorul electric Carpco (figura 2.4.) este un model îmbunataţit pentru laborator sau

staţii pilot, proiectat în mod special pentru cercetare, în cazul separarii la înalta tensiune. Separarea

materialelor granulare uscate se bazeaza pe diferenţele de conductivitate superficiala

(electrodinamica sau înalta tensiune) sau pe încarcarea preferenţiala sau atragerea materialelor spre

un camp electric cu potenţial de sarcina opus (mod static).

Fig. 2.4. Separatorul electric de laborator tip Carpco model HT 111-15



Pag. 11

2.3.1. Separarea electrica a sterilului de iaz de la Sasar

In urma procesului de separare electrica se obtin trei produse: produs conducator, produs

mixt si un produs neconducator.

Rezultatele testului de separare electrica pentru sterilul brut de la Sasar sunt prezentate in

tabelul nr.2.5.

Tabel nr. 2.5.

Separarea electrica a sterilului de la Sasar - V. Rosie Produs Extractie

in

greutate

Au Ag Cu Pb Zn

c g/t R % c g/t R % c % R % c % R % c % R %

Conducator 0,87 60,7731 66,40 7,992 1,52 0,1645 4,62 0,997 12,67 0,438 2,32

Mixt 9,27 1,26328 14,63 3,5883 7,23 0,1349 40,19 0,2877 38,75 0,2286 12,82

Neconducator 89,86 0,1688 18,96 4,6713 91,25 0,0191 55,19 0,0372 48,59 0,156 84,86

Alimentare 100,00 0,8000 100,00 4,6000 100,00 0,0311 100,00 0,0688 100,00 0,1652 100,00

In urma separarii electrice se obtine un produs conducator cu 60,77 g/t Au, 7,99 g/t Ag,

0,16 % Cu, 1% Pb si 0,44 % Zn. Recuperarea cea mai ridicata se obtine pentru aur respectiv 66,4

%. Acest fapt se datoreaza prezentei aurului nativ liber in sterilul brut.

In urma procesului de separare electrica se poate obtine un concentrat aurifer valorificabil

cu 60,77 g/t Au si o recuperare de circa 66 %.

Desi separarea electrica este un process selective aplicarea industrial implica o serie de

procese auxiliare cum ar fii: uscarea, dezagregarea sterilului, clasarea in intervalul 0,07-0,5 mm,

si incalzirea la circa 110 °C.

2.3.2. Separarea electrica a sterilului de iaz de la Sasca Montana

Rezultatele testului de separare electrica pentru sterilul brut de la Sasca Montana sunt

prezentate in tabelul nr. 2.6.

Tabel nr. 2.6.

Separarea electrica a sterilului de la Sasca Montana Produs Extractie

in

greutate

Cu Pb Zn

c % R % c % R % c % R %

Conducator 23.00 0.615 66.7 0006 2.6 0.2247 23.62

Neconducator 77.00 0.0915 33.23 00052 73.32 0.2188 100.00

100.00 0.212 100.00 0.0055 100.00 0.2188 100.00

In urma separarii electrice se obtine un produs conducator cu 0,61 % Cu, 0,006% Pb si

0,22 % Zn. Recuperarea cea mai ridicata in produsul conducator se obtine pentru mineralele de

cupru respectiv 66,77 %. Plumbul se recupereaza in proportie de 26.68 % iar zincul de 23,62 %.

In urma separarii electrice nu se obtine un produs valorificabil. Se constata doar o crestere a

continutului de cupru in produsul conducator. Datorita costurilor de procesare, separarea electrica,

a acestui tip de material nu este recomandata nici ca etapa de preconcentrare.



Pag. 12

3. PROCESE HIDROMETALURGICE

Hidrometalurgia este o ramura a metalurgiei extractive care se ocupa cu extractia metalelor

din resursele minerale primare si secundare cu ajutorul solutiilor apoase, prin solubilizare, urmata

de separarea fazelor, concentrarea, purificarea solutiilor si recuperarea metalelor.

Functie de tipul de material, se folosesc diferite tehnici hidrometalurgice de pre-tratare

(oxidare, biooxidare, etc) atat pentru eliberarea speciei de interes din matricea minerala cat si

pentru conversia constituentilor perturbatori intr-o forma mai putin reactiva. Scopul este, alaturi

de cresterea gradului de extractie in raport cu specia de interes, selectivizarea acesteia.

Lesierea (extractia sau solubilizarea) si precipitarea au fost primele operatii unitare

utilizate in hidrometalurgie. Acestea sunt de fapt doua operatii unitare diametral opuse in sensul

ca la lesiere sunt favorizate conditiile termodinamice in care mineralul este dizolvat, in timp ce la

precipitare sunt favorizate conditiile termodinamice in care se formeaza substante, in acest caz

metale, insolubile.

In cazul iazurilor de decantare procesele hidrometalurgice de lesiere si precipitare sunt:

- Procese hidrometalurgice naturale – procese realizate pe cale naturala

datorita potentialului de generare a apelor acide (generarea de acid

sulfuric) prin oxidarea sulfurilor;

- Procese hidrometalurgice antropice – procese realizate pe cale artificala

prin aditia de reactivi de solubilizare.

Lesierea (extractia sau solubilizarea speciei de interes) se poate realiza atat pe cale acida

(folosind acizi minerali precum acidul azotic – HNO3, acidul chlohidric – HCl, acidul sulfuric –

H2SO4, etc.) cat si pe linie alcalina (folosind un diferite substante bazice precum hidroxidul de

sodiu – NaOH, sau solutiile amoniacale – NH4OH), sau cu ajutorul unor saruri sau combinatii ale

acestora. Lesierea alcalina se aplica de regula, atunci cand materialul gazda contine cantitati

semnificative de componente consumatoare de acid. Spre exemplu, o concentratie mare de

material carbonatic va exclude folosirea lesierii acide, sau prezenta unor minerale refractare poate

necesita conditii de lesiere mai agresive pentru a obtine o recuperare satisfacatoare a

componentului de interes. Procesele de lesiere pot fi intensificate fie prin adaugarea in sistem a

unor agenti de oxidare (apa oxigenata – H2O2, clor - Cl2, acid hipocloros - HClO sau sau hipoclorit

de sodiu - NaOCl) sau a unor agenti reducatori (fier – Fe2+, dioxid de sulf - SO2). Starea de

echilibru si cinetica lesierii sunt adesea favorizate de conditii mai agresive decat conditiile normale

de temperatura si presiune iar in acest caz se lucreaza la temperaturi si /sau presiuni ridicate.

Din punct de vedere tehnologic lesierea se poate realiza in mai multe variante si anume:,

lesiere in-situ, lesiere in gramada, lesiere prin percolare, lesiere bacteriana, lesiere in prezenta

agitarii, la presiune normala, lesiere in autoclave.etc.

3.1 Procese hidrometalurgice de lesiere naturala

Materialele testate in vederea determinarii potentialului de generare a apelor acide - ARD

(acid rock drainage) provin atat din iazul de decantare de la Sasar – Baia Mare cat si de la iazul

de steril de la Sasca Montana - Caras Severin.

Probele provenite din iazul de decantare de la Sasar - Baia Mare au fost prelevate prin

realizarea de foraje intr-un punct central F1, si in doua puncte marginale F2 si F3. Probele au fost

prelevate in timpul campaniei din septembrie 2016, forajele s-au realizat cu ajutorul sondelor de

prelevare de la diferite adancimi.



Pag. 13

Pentru determinarea potentialului de generare a apelor acide – ARD s-au luat in lucru trei

probe provenite din forajul F3 si anume:

➢ proba F1 – recoltata de la suprafata, avand o distributie granulometrica uniforma (<75µm);

➢ proba F3 – recoltata de la o adancime de 3 m, avand o distributie granulometrica uniforma

(<75µm);

➢ proba F6 – recoltata de la o adancime de 6 m, avand o distributie granulometrica uniforma

(<75µm).

Probele provenite de la Sasca Montana au fost recoltate prin realizarea de foraje la diferite

adancimi. Pentru determinarea potentialului de generare a apelor acide – ARD s-au luat in lucru

3 probe provenite din Forajul 1 si 2 probe din Forajul 3 dupa cum urmeaza:

➢ proba F1-1 recoltata de la suprafata de la adancimea 0 - 1m

➢ proba F1-3 – recoltata de la o adancime de 3 m ;

➢ proba F1-6 – recoltata de la o adancime de 6 m

➢ proba F3-1 – recoltata de la suprafata de la adancimea 0 - 1m

➢ proba F3-4 –recoltata de la adancimea 4 m

Pentru realizarea testelor de determinare a potentialului de generare a apelor acide s-au

folosit urmatorii reactivi:

➢ acid clorhidric (HCl) 0,5M si 1M – solutii standard;

➢ hidroxid de sodiu (NaOH) 0,1M si 0,5M solutii standard;

➢ apa oxigenata (H2O2) puritate analitica 30%.

3.1.1. Rezultate privind evaluarea potentialului de generare a apelor acide a probelor

provenite de la Sasar -Baia Mare

Testele cinetice pentru determinarea potentialului de generare a apelor acide s-au realizat pe

trei probe provenite de la iazul de steril de la Sasar – Baia Mare, prelevate de la diferite adancimi

prin foraje. Acesta s-a format din sterilul rezultat in urma lucrarilor specifice desfasurate in Uzina

de Preparare.

Pentru a obtine cantitatea maxima de acid generata de probe, s-au efectuat testele cinetice

conform procedurii stabilite de IWRI - Environmental Geochemistry International (EGi) -

Australia. Aceste teste presupun titrarea solutiilor obtinute dupa fiecare treapta de tartare cu apa

oxigenata. Valoarea finala a cantitatii maxime de acid generata de o proba (NAG) se obtine prin

insumarea valorilor obtinute in fiecare treapta. Rezultatele obtinute sunt prezentate in graficul de

corelare a cantitatii nete de acid generate in fiecare treapta si valoarea pH-ului dupa digestia cu

apa oxigenata.



Pag. 14

Figura 3.1. Graficul de clasificare a probelor studiate, NAG in functie de valorile NAGpH in

cazul testelor cinetice

Cantitatea maxima de acid generata de proba F1 dupa trei trepte de oxidare cu apa oxigenata

este de 20,581 kgH2SO4/t. Probele F3 si F6 necesita patru trepte de tratare iar cantitatile maxime

de acid generate au fost de cca 59,878 kgH2SO4/t, respectiv cca. 41,06 kgH2SO4/t.

3.1.2. Rezultate privind evaluarea potentialului de generare a apelor acide a probelor

provenite de la Sasca Montana – Caras Severin

Testele cinetice pentru determinarea potentialului de generare a apelor acide s-au realizat pe

probele prelevate din forajele F1 si F3 din iazul de steril de la Sasca Montana – Caras Severin.

Din forajul F1 au fost testate esantioanele de la adancimea de 0-1m , 2-3m si 5-6 m, iar din

forajul F3 au fost testate probele de la 0-1m respectiv 3-4m (adancimea maxima a forajului F3 a

fost de 4 m).

Evaluarea potentialului de generare a apelor acide in cazul probelor prelevate din

perimetrul iazului de decantare Sasca Montana – Caras Severin s-a realizat utilizand atat testul

Sobek standard cat si testul Sobek modificat. In tabelul nr. 3.1. sunt prezentate sintetic rezultatele

obtinute in urma efectuarii celor doua tipuri de teste. Pentru fiecare metoda de testare se specifica

in ce categorie poate fi introdusa proba pe baza valorii determinate experimenal a potentialului net

de neutralizare si a raportului dintre capacitatea de neutralizare si capacitatea de formare a acidului.

Tabelul 3.1.

Rezultatele obtinute in urma testului ABA standard, si ABA modificata, NAG si NAPP

pentru probele provenite de la Sasca Montana – Jud. Caras Severin F1-1 F1-3 F1-6 F3-1 F3-4

Test Sobek

standard

SUA

AP kgCaCO3/t 89 46 83 71 67

NP kgCaCO3/t 382,50 375 310 381 320

NetNP kgCaCO3/t 293,53 382,66 227,47 310,66 252,69

Clasificare

NP:AP

4,30

NAF

8,09

NAF

3,76

NAF

5,40

NAF

4,75

NAF

F1-1

F1-2

F1-3

F3-1

F3.2F3-3

F3-4

F6-1

F6-2

F6-3

F6-4

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40NA

Gp

H

NAG (kg CaCO3/t)

F1-1

F1-2

F1-3

F3-1

F3-2

F3-3

F3-4

F6-1

F6-2

F6-3

F6-4PAFUC

NAF UC



Pag. 15

Test NetAP - O

singura treapta

NetAP kgCaCO3/t 0 0 0 0 0

Test Sobek

modificata

Australia

MPA kgH2SO4/t 87,12 45,38 80,81 69,12 65,91

ANC kg H2SO4/t 377,11 407,13 469,34 423,94 405,93

ANC % CaCO3 38,48 41,54 47,89 43,26 41,42

NAPP kg H2SO4/t -289,99 -361,75 -388,53 -354,82 -340,02

Clasificare

ANC:MPA

4.33

NAF

8,98

NAF

5,81

NAF

6,13

NAF

6,16

NAF

Test NAG – o

singura treapta

NAGpH 6,78 7,32 7,88 6,71 6,86

NAGpH4,5 kg H2SO4/t 0 0 0 0 0

NAG kg H2SO4/t 0,98 0 0 0,98 0,56

Concluzia rezultata in urma acestor teste consta in faptul ca probele studiate nu sunt

generatoare de ape acide.

3.1.3. Efectul procesului hidrometalurgic de lesiere naturala asupra iazului de decantare de la

Sasar - V. Rosie.

In cazul iazului de decantare Sasar datorita formarii de ape acide la suprafata iazului de

decantare are loc un proces de solubilizare si oxidare a mineralelor.

Variatia continutului de Fe, Ca si S pe adancime in forajul 1 sunt prezentate in figura nr.

3.2.

Fig. 3.2.Variatia continutului de Fe, S si Ca cu adancimea pentru forajul 1

Din analiza datelor se constata un continut ridicat de Fe la suprafata iazului iar acesta scade

odata cu adancimea. Aceste date corelate cu un continut scazut de S la suprafata denota un proces

intens de oxidare si formare a apelor acide. Procesul de oxidare/solubilizare se constata pana la o

0 1 2 3 4 5

0-1…

1-2…

2-…

3-4…

4-5…

5-6…

0.88

0.9

0.92

1.06

1.2

1.17

4.18

3.71

3.69

3.53

3.23

3.09

1.58

1.69

1.79

1.71

1.97

1.99

F 1

Ca %

Fe %

S %



Pag. 16

adancime de 3 m dupa care in intervalul 3-4 m are loc un proces de precipitare / cementare a

minerallor.

Continutul cel mai scazut de calciu (minerale carbonatice usor atacate de apele acide) este

la suprafata iazului. Odata cu cresterea adancimii continutul de carbonati creste.

Variatia continutului de Au si Ag pe adancime in forajele 1 sunt prezentate in figurile nr.

3.3.

6

Fig.3.3 Variatia continutului de Au si Ag cu adancimea pentru forajul 1

Din analiza continuturilor de Au si Ag se constata un continut redus de aur la suprafata

iazului (zona de oxidare). Continutul de Au scade pana la o adancime de 3 -4 m unde se constata

un continut maxim (zona de cementare/precipitare), urmata de o portiune cu un continut in scadere

si stabilizare lacirca 5-6 m.

Datorita proceselor hidrometalurgice de oxidare/solubilizare care se petrec la suprafata

iazului de decantare se constata o migrare a metalelor pretioase spre adancime.

Aurul nativ asociat cu mineralele carbonatice de ganga, cu mineralele sulfurice (pirita,

calcopirita) este pus in libertate datorita procesului de lesiere acida ce are loc la suprafata iazului

de decantare iar datorita procesului hidrodinamic de circulatie a solutiile in corpul iazului acesta

migreaza spre adancime.

Datorita proceselor hidrometalurgice naturale de lesiere continutul de metale pretioase

scade in timp.

0 2 4 6

0-1

m

1-2

m

2- 3

m

3-4

m

4-5

m

5-6

m

0.35

0.46

0.44

0.45

0.49

0.41

4.7

3.8

3.6

3

3.6

3.5

F1

Aug/t

Ag g/t



Pag. 17

3.2. Teste de procesare hidrometalurgica antropica a deseurilor miniere

Obiectivul principal al acestei etape a constat in testarea capacitatii de procesare pe cale

hidrometalurgica a sterilelor provenite din cele doua situri studiate, in scopul recuperarii metalelor

cu potential de valorificare.

Avand in vedere compozitia chimica a acestora probele de steril au fost supuse concentrarii

hidrogravitationale, astfel incat in testele de lesiere sa se lucreze cu materiale mai concentrate.

Reactivi utilizati in dezvoltarea testelor experimentale sunt prezentati in tabelul 3.2, iar

solutiile pentru analizele chimice s-au realizat prin dilutie cu apa distilata.

Tabelul 3.2.

Reactivi si materiale utilizate in experimente Produs Puritate Furnizor

HCl 36% Chimopar S.A

HNO3 65% Chimopar S.A

NaCl p.a 99% INCDCF

NaOCl 5% S.C. SUN Industries

NaOH p.a 98% Merck

Tinand cont de compozitia concentratului hidrogravitational de masa obtinut prin

procesarea fizica a probelor provenite de la Sasar – Jud. Maramures, acesta a fost testat pentru

recuperarea aurului.

Pentru a realiza o solubilizare selectiva a aurului si pentru a obtine o solutie cu continut

cat mai ridicat de aur, s-a impus pretratarea concentratului hidrogravitational de masa. Prin aceasta

operatie se urmaresete separarea aurului de elementele insotitoare.

Pentru evitarea pierderilor de aur in etapa de solubilizare a metalelor insotitoare (cupru,

zinc si argint), s-a avut in vedere selectarea unui reactiv de solubilizare adecvat, care sa nu conduca

la formarea in mediul de reactie a celor doua conditii necesare dizolvarii aurului si anume: a) un

potential de oxidare suficient de mare pentru oxidare si b) generarea unor ioni care sa formeze

combinatii complexe stabile cu aurul. Tinand cont de aceste deziderate, reactivul selectat a fost

acidul azotic (HNO3 ), care formeaza compusi solubili cu argintul, cuprul, zincul si plumbul (sub

forma de azotati), in timp ce aurul ramane neatacat.

Testele de laborator s-au realizat in instalatia experimentala prezentata in figura 3.4..

In prima treapta de lesiere se solubilizeaza 47,23% din Cu, 76,52% din Zn si respectiv

69,30% din Ag. In a doua treapta de lesiere se solubilizeaza 16.25% din Cu, 11% din Zn si

respectiv 22,20% din Ag, iar in prima apa de spalare se mai regaseste 6,77% din Cu si cca. 1,6%

din Zn . Gradul maxim de solubilizare pentru cupru a fost de 70,27%, de 89,12% pentru zinc si

respectiv de 91,51% pentru argint.



Pag. 18

Figura 3.4. Instalatia experimentala utilizata pentru realizatea testelor experimentale

Pentru obtinerea unui grad maxim de recuperare (lesiere) a aurului s-au realizat 2 trepte de

lesiere si 3 trepte de spalare cu o solutie de HCl 3N. Rezultatele obtinute sunt prezentate in figura

3.5.

Figura 3.5. Variatia gradului de recuperare a aurului din concentratul

hidrogravitational de masa in functie de numarul de trepte de lesiere

Dupa cum se opate observa din figura 2.3 in primele doua trepte de lesiere se

solubilizeaza aprox. 80 % din aur, iar spalarea reziduului cu o solutie de 3N HCl sporeste gradul

de solubilizare a aurului cu aproximativ 19%. Astfel s-a obtinut un grad de recuperare a aurului

prin clorurare umeda de peste 99% .

Tinand cont de compozitia concentratului hidrogravitational de masa obtinut prin

procesarea fizica a probelor provenite de la Sasca Montana – Jud. Caras Severin, acesta a fost

testat pentru recuperarea cuprului.

Respectand metodologia de lucru prezentata anterior, parametrii de operare au fost:

- cantitate concentrat hidrogravitational de masa prelucrat: 100g,

- agent de lesiere HNO3 65%,

0

20

40

60

L1 L2 As1 As2 As3

Gra

d d

e s

olu

bili

zare

Au

, %

Trepte de lesiere

A…



Pag. 19

- raport solid: lichid de 1: 4.

- durata de operare 6 ore;

- numar trepte de lesiere: 2;

- numar trepte de spalare pana la pH neutru: 4;

- raport solid lichid spalare: 1:4.

Variatia gradului de solubilizare in functie de numarul treptelor de lesiere (cu solutie

azotica) respectiv de spalare (cu apa) sunt prezentate in figura 3.6.

Figura 3.6. Variatia gradului de solubilizare in acid azotic a cuprului, zincului si

argintului din concentratul hidrogravitational de masa

Dupa cum se opate observa din figura 3.6. in primele doua trepte de lesiere azotica se

solubilizeaza aprox. 92,5 % din cupru, 87,96% din Zn si 90,5% din argintul existent in concentratul

hidrogravitational de masa. In prima apa de spalare (pH < 1) se mai solubilizeaza cca. 2,77% din

cupru si 2,82% din zinc, argintul fiind sub limita de detectie a aparatului. Analiza celei de-a doua

ape de spalare (pH cca. 1,5) a aratat ca in aceasta se mai regasesc cantitati reduse de Cu (0,0025

g/L si Zn (0,0023 g/L).

Reziduul rezultat dupa lesierea cu acid azotic, a fost spalat pana la pH neutru cu apa, uscat

si analizat din punct de vedere al continutului de aur, cupru, zinc si argint, rezultatele fiind

prezentate in tabelul 3.3.

Tabelul 3.3.

Caracterizarea reziduului rezultat in urma procesarii hidrometalurgice a

concentratului hidrogravitational de masa Sasca – Montana – Caras Severin

Cu, Zn, Au, Ag

% % % g/t % g/t

Reziduu Sasca

Montana

0.015 0,031 0,000003 0.03 0,00001 0,16

In acest caz este de remarcat faptul ca masa reziduului obtinut dupa lesiere s-a redus cu

cca. 45%.

0

20

40

60

80

Tr I Tr II As1 As2

Gra

d d

e so

lub

iliza

re, %

Numar de trepte

CuZnAg



Pag. 20

CONCLUZII

PROCESELE DE SEPARARE FIZICA

Principalele procedee de separare (concentrare) fizica sunt: separarea gravitationala

(separarea pe baza diferentei intre greutatea specifica a mineralelor), separarea magnetica

(separarea pe baza susceptibilitatii magnetice) si separarea electrica (separare pe baza

susceptibilitatii electrice).

Separarea gravitationala de o deosebita importanta in prepararea substantelor minerale

utile este prepararea gravitationala ale carei procedee specifice se intalnesc in majoritatea

fluxurilor tehnologice fie ca operatii de clasare simptotica, fie ca operatii de preconcentrare sau

concentrare propriu-zisa.

Prepararea gravitationala are ca obiect de studiu comportarea diferitelor tipuri de substante

minerale in medii fluide, separarea acestora fiind posibila pe baza diferentei vitezelor limita de

cadere in fluide.

Pentru testele de concentrare gravitationala s-a utilizat o masa vibranta de concentrare tip

Wherfley. In urma separarii gravitationale se obtin trei produse: Concentrat (produs greu), produs

intermediar (mixt) si un steril (produs usor).

In urma concentrarii gravitationale pentru sterilul de la Sasar – V. Rosie se poate obtine

un concentrat cu 52,21 g/t Au, 8,83 g/t Ag, 0,09 % Cu, 0,27 % Pb si 0,85 % Zn. Cea mai buna

recuperare se obtine pentru aur respectiv 59,39 %. Celelalte elemente se recupereaza in proportie

redusa 1,75-4,68 %. Produsul mixt se recircuiteaza in sistem pana la disparitie.

O analiza de microscopie optica a pus in evidenta prezenta aurului nativ liber in

concentratul gravitational. Sterilul de iaz de la Sasar se preteaza procesului de concentrare

gravitationala pentru recuperarea metalelor pretioase.

In urma procesarii gravitationale se poate obtine un produs final valorificabil respectiv un

concentrat aurifer.

In urma concentrarii gravitationale pentru sterilul de la Sasca Montana se poate obtine un

concentrat cu 0,91 g/t Au, 1,99 g/t Ag, 0,81 % Cu, 0,011 % Pb si 0,78 % Zn. Cea mai buna

recuperare se obtine pentru aur (23,54%) cupru (23,84) si zinc (22,13 %). Celelalte elemente se

recupereaza in proportie redusa 6,66 si 12,44 %. Produsul mixt se recircuiteaza in sistem pana la

disparitie. In cazul procesarii sterilului de iaz de la Sasca Montana se poate aplica separarea

gravitationala pentru cresterea continutului in elemente utile peste pragul minim de exploatabilitate

a minereului. Se poate aplica ca si o etapa de preconcentrare. In urma procesarii sterilului de la

Sasca prin metode gravitationale nu se poate obtine un produs direct valorificabil.

Concentrarea magnetica a substantelor minerale utile Esenta procesului de separare

magnetica consta in actiunea diferita asupra componentelor unui amestec, a fortelor magnetice, in

concurenta cu fortele de alta natura. Fortele magnetice sunt considerate toate acele forte

determinate de prezenta campurilor magnetice. Aceste forte depind, ca valoare si orientare, de o

serie de caracteristici fizice ale corpurilor, ceea ce confera actiunii concurente un caracter selectiv.

Pentru testee de separare magnetica s-a utilizat separatorul electromagnetic cu rola indusa

liftmagnet tip Leningrad ce se afla in dotarea laboratorului.

In urma separarii magnetice la 0,3 T se obtin 2 produse: un produs magnetic si un produs

nemagnetic.

Pentru sterilul de iaz de la Sasar produsul in care se realizeaza o crestere calitativa este

produsul magnetic. In acest produs continutul de Au este de 6,1 g/t, argint de 6,79 g/t, cupru 0,12



Pag. 21

%, plumd de 0,47% si zinc de 0,698 %. In acest produs recuperarea de aur este de 52 %, argint de

10,12 %, cupru de 26,62 %, plumb 47,2 % si zinc de 28,95 %.

Separarea magnetica in cazul sterilului de la Sasar se poate aplica ca o etapa de

preconcentrare (nu se obtin produse valorificabile direct). Separarea magnetica implica operatii

suplimentare de uscare si granulare a sterilului brut ceea ce conduce la cresterea costurilor de

capital si operationale.

Pentru sterilul de iaz de la Sasca Montana produsul in care se realizeaza o crestere

calitativa este produsul nemagnetic. In acest produs continutul cupru creste la 0,55 %, plumb la

0,007% si zinc la 0,404 %. In acest produs recuperarea de cupru este de 71 %, plumb 36.12 % si

zinc de 50.51 %. Desi se realizeaza o crestere a continutului de cupru de la 0.212 % la 0.55 % in

produsul nemagnetic acesta nu poate reprezenta un produs final valorificabil. Separarea magnetica

in cazul sterilului de la Sasca se poate aplica ca o etapa de preconcentrare (nu se obtin produse

valorificabile direct).

Separarea electrica se bazeaza pe diferenta dintre proprietatiile electrice ale speciilor

minerale care se separa sub actiunea unui camp electric. Aceste proprietati electrice pot fii :

conductibilitatea electrica, permeabilitatea dielectrica si capacitatea de electrizare diferita prin

marime si semn al sarcinii. In urma procesului de separare electrica se obtin trei produse: produs

conducator, produs mixt si un produs neconducator

Pentru separarea electrica a sterilului brut de la Sasar - V. Rosie se obtine un produs

conducator cu 60,77 g/t Au, 7,99 g/t Ag, 0,16 % Cu, 1% Pb si 0,44 % Zn. Recuperarea cea mai

ridicata se obtine pentru aur respectiv 66,4 %. Acest fapt se datoreaza prezentei aurului nativ liber

in sterilul brut.

In urma procesului de separare electrica se poate obtine un concentrat aurifer valorificabil

cu 60,77 g/t Au si o recuperare de circa 66 %. Desi separarea electrica este un proces selectiv

aplicarea industrial implica o serie de procese auxiliare cum ar fi: uscarea, dezagregarea sterilului,

clasarea in intervalul 0,07-0,5 mm, si incalzirea la circa 110 °C.

In urma separarii electrice a sterilului brut de la Sasca Montana se obtine un produs

conducator cu 0,61 % Cu, 0,006% Pb si 0,22 % Zn. Recuperarea cea mai ridicata in produsul

conducator se obtine pentru mineralele de cupru respectiv 66,77 %. Plumbul se recupereaza in

proportie de 26.68 % iar zincul de 23,62 %. In urma separarii electrice nu se obtine un produs

valorificabil. Se constata doar o crestere a continutului de cupru in produsul conducator de la

0.21% la 0.61 %. Datorita costurilor de procesare, separarea electrica, a acestui tip de material nu

este recomandata nici ca etapa de preconcentrare.

PROCESE HIDROMETALURGICE DE LESIERE NATURALA

In cadrul acestei etape au fost testate din punct de al capacitatii de generare a apelor acide

doua tipuri de steril de iaz de provenienta diferita si anume : un set de probe colectate la diferite

adancimi (1m, 3m, 6m) din froajul 6 executat pe iazul de decantare la Sasar – Baia Mare si un set

de probe colectate din forajele 1 (la adancimi de 1m, 3m, si 6m) si 3 (la adancimi de 1m si 4m)

executate pe halda de steril de la Sasca Montana - Caras Severin.

Rezultatele testelor geochimice efectuate pe probele provenite din forajul F6 - Sasar – Baia

Mare pun in evidenta urmatoarele aspecte:

➢ Masurarea valorilor de pH si a conductivitatilor electrice la un raport solid : lichid

de 1 :2 au indicat faptul ca probele al caror pH<4 sunt potential generatoare de

ape acide in timp ce probele al caror pH>4 au capacitatea de a neutraliza acidul

format;



Pag. 22

➢ Proba colectata de la suprafata (F1) are un pH acid. Valorile de pH >7 obtinute

pentru probele F3 si F6 indica faptul ca acestea pot fi fie potential generatoare de

acid fie negeneratoare de acid in functie de raportul acid baza determinat prin testul

ABA.

➢ Pe de alta parte valorile conductivitatiii electrice CE > 20 microsilvers , indica un

nivel radicat al TDS ( total saruri dizolvate).

➢ Testul ABA standard de determinare a raportului acid – baza coroborat cu testul

de determinare a cantitatii nete de acid generate de probe – NetAP (Net Acid

Production) indica faptul ce probele provenite din forajul F6 sunt potential

generatoare de ape acide (PAF - Potential Acid Forming)

➢ Utilizand Metoda Sobek Modificata si testul de determinare a cantitatii de acid

generate intro singura treapta - NAG test (Single addition Net Acid Generation

test) s-au obtinut rezultate asemanatoare care indica faptul ca probele sunt potential

generatoare de ape acide (PAF - Potential Acid Forming)

➢ Totodata s-a determinat si cantitatea maxima de acid generata de probe in mai

multe trepte (Sequential Net Acid Generation tests ) iar rezultatele au indicat faptul

ca proba prelevata de la suprafata (F1) va genera aprox. 20 kg H2SO4/t, proba

prelevata de la adancimea de 3 m (F3) – 60 kg H2SO4/t iar proba prelevata de la 6

m (F6) aprox. 41 kg H2SO4/t .

Rezultatele testelor geochimice efectuate pe probele provenite din forajele F1 si F3

prelevate de la Sasca Montana – Caras Severin pun in evidenta urmatoarele aspecte:

➢ Masurarea valorilor de pH si a conductivitatilor electrice la un raport solid : lichid

de 1 :2 au indicat faptul ca probele au o valoare a pH > 7 ceea ce inseamna ca

probele au un continut ridicat de carbonati care au capacitatea de a neutraliza acidul

format;

➢ Pe de alta parte valorile conductivitatiii electrice CE > 20 microsilvers, indica un

nivel radicat al TDS ( total saruri dizolvate).

➢ Testul ABA standard de determinare a raportului acid – baza coroborat cu testul

de determinare a cantitatii nete de acid generate de probe – NetAP ( Net Acid

Production) indica faptul ce probele provenite din forajulele F1 si F3 sunt

incadrate in categoria celor ce nu genereaza ape acide (NAF - Non Acid Forming

➢ Si testele realizate prin Metoda Sobek Modificata au dat rezultate asemanatoare,

care indica faptul ca probele sunt nu sunt generatoare de ape acide (NAF - Non

Acid Forming).

PROCESE HIDROMETALURGICE DE SOLUBILIZARE ANTROPICA

Odata cu introducerea unor reglementari de mediu foarte stricte, cuplata cu intelegerea in

amanunt a toxicitatii materialelor si efluentilor continand cianuri, cercetarile tehnologice de

valorificare a resurselor secundare ce contin aur se afla sub o presiune crescanda in ce priveste

elaborarea unor tehnologii alternative celor bazate pe solubilizarea aurului prin cianurare.

Alegerea metodei de clorurare umeda pentru solubilizarea selectiva a aurului a avut la baza

atat considerente de natura tehnico- economice cat si ecologice.

Dintre avantajele acestei metode se pot aminti:

➢ eliminarea cianurii in etapa de solubilizare, ceea ce conduce la diminuarea riscului

ecologic;

➢ se bazeaza pe operatii hidrometalurgice cu consum energetic redus;



Pag. 23

➢ produsele finale obtinute nu necesita purificari suplimentare;

➢ poate fi usor adoptata pentru o varietate mare de concentrate aurifere obtinute din

diverse produse secundare, utilizand aceeasi instalatie. Conditia esentiala pentru

aplicarea clorurarii umede la solubilizarea aurului, consta in limitarea continutului

de sulf din probe la max.2%.

Obiectivul principal al acestei etape a constat in testarea capacitatii de procesare pe cale

hidrometalurgica a sterilelor provenite din cele doua situri studiate, in scopul recuperarii metalelor

cu potential de valorificare.

Probele de steril provenite de la iazul de decantare de la Sasar – Maramures respectiv

Sasca Montana – Caras Severin, au fost supuse, intr-o prima faza concentrarii

hidrogravitationale, astfel incat in testele de lesiere sa se lucreze cu probe in care continutul

elementelor de interes sa fie cat mai ridicat.

Tinand cont de compozitia concentratelor hidrogravitationale de masa obtinute prin

procesarea fizica, proba provenita de la Sasar a fost testata pentru recuperarea aurului in timp ce

proba provenita de la Sasca Montana a fost testata pentru recuperarea cuprului.

Rezultatele obtinute la lesierea concentratului hidrogravitational de masa de la Sasar –

Maramures au scos in evidenta urmatoarele aspecte:

➢ pentru a realiza o solubilizare selectiva a aurului si pentru a obtine o solutie cu

continut ridicat de aur, se impune pretratarea concentratului hidrogravitational de

masa. Prin aceasta operatie se urmaresete separarea aurului de elementele

insotitoare, cupru, zinc, argint.

➢ reactivul selectat pentru pretratarea concentratului hidrogravitational fost HNO3,

care formeaza compusi solubili cu argintul, cuprul, plumbul si zincul (sub forma

de azotati), in timp ce aurul ramane neatacat.

➢ parametrii de operare la lesierea azotica au fost: o cantitate concentrat

hidrogravitational de masa prelucrat: 100g, o raport solid: lichid de 1: 4. o durata

de operare 6 ore; o numar trepte de lesiere: 2; o numar trepte de spalare pana la pH

neutru: 4; o raport solid lichid spalare: 1:4.

➢ gradul maxim de solubilizare pentru cupru a fost de 70,27%, de 89,12% pentru

zinc si respectiv de 91,51% pentru argint.

➢ reziduul spalat pana la pH neutru a fost supus solubilizarii selective a aurului prin

clorurare umeda.

➢ generarea clorului in sistemul de reactie, s-a realizat prin introducerea controlatain

sistem a hipocloritului de sodiu NaOCl.

➢ in primele doua trepte de lesiere se solubilizeaza aprox. 80 % din aur,

➢ spalarea reziduului cu o solutie de 3N HCl sporeste gradul de solubilizare a aurului

cu aproximativ 19%. Astfel s-a obtinut un grad de recuperare a aurului prin

clorurare umeda de peste 99% .

Rezultatele obtinute la lesierea concentratului hidrogravitational de masa de la Sasca

Montana – Caras Severin au scos in evidenta urmatoarele aspecte:

➢ parametrii de operare la lesierea azotica au fost:

o cantitate concentrat hidrogravitational de masa prelucrat: 100g,

o agent de lesiere HNO3 65%,

o raport solid: lichid de 1: 4.



Pag. 24

o durata de operare 6 ore;

o numar trepte de lesiere: 2;

o numar trepte de spalare pana la pH neutru: 4;

o raport solid lichid spalare: 1:4.

o in primele doua trepte de lesiere azotica se solubilizeaza aprox. 92,5 % din

cupru, 87,96% din Zn si 90,5% din argintul existent in concentratul

hidrogravitational de masa.

o in primele doua ape de spalare (1 < pH < 1,5) se mai solubilizeaza cca. 3,5

% cupru si zinc

o gradul maxim de solubilizare pentru cupru a fost de cca. 96%, de 91,5 %

pentru zinc si respectiv de 90,5% pentru argint

In urma lesierii cu acid azotic a concentratelor hidrogravitationale de masa se obtin solutii

multicomponente, din care se pot recupera argintul si cuprul:

➢ argintul se poate recupera prin precipitarea selectiva cu clorura de sodiu (NaCl),

cand precipita clorura de argint, cuprul impreuna cu celelalte impuritati prezente

raman in solutie ;

➢ clorura de argint prin reducere in mediu alcalin formeaza argintul metalic.

➢ cuprul se poate recupera fie prin cementare cu span de fier sau cu zinc , fie printr-

o succesiune de reactii chimice care presupun, intr-o prima faza formarea

hidroxidului de cupru - Cu(OH)2 , descompunerea acestuia cu formarea oxidului

de cupru – CuO, redizolvarea acestuia in acid clorhidric cu formarea clorurii de

cupru, CuCl2 si reducerea cu zinc metalic si formarea cuprului metalic.

Bibliografie



Pag. 25

1. Harrison. D.J., Bloodworth, A.J., Eyre.J.M., Scott, P. W. and Macfarlane. M.. 2001. Utilisation of mineral waste: a

scoping study. BGS Technical Report WF/01/03.

2. Harrison, D.J., Bloodworth, A.,., Eyre, J.M., Macfarlane. M., Mitchell, C.J., Scott, P. W. and Steadman, E.J.. 2002.

Utilisation of mineral waste: Case studies. BGS Commissioned Report C It/02/227N.

3. Harrison. D.J., Bloodworth. A.J., Eyre. J.M.. Macfarlane. M., Mitchell, C.,1., Scott. P. W. and Steadman, E.J., 2002.

Minerals from Waste: Project Summary Report. BGS Commissioned Report CR/02/228N.

4. Ansori M.J., 1989 – Beneficiation of manganesse ore tailings, Indian Mining and Engineering Journal, nr.1.

5. Ataman N., Özbayoglu G., 2007 – Usability of non-standardized industrial waste in abrasive blasting, Proceeding

of te XXII Balkan Mineral Processing Congress, Delphi, Greece.

6. Bold O., Mărăcineanu G., 2003 – Managementul deşeurilor solide urbane şi industriale, Ed. Matrix Rom, Bucureşti.

7. Botula J., Samkova R., Repka V., 2007 – Re-use of materials from closed Sn-W mine sludge bed, Proceeding of te

XXII Balkan Mineral Processing Congress, Delphi, Greece.

8. Boufounos D., Pernientaki I., Fafoutis D., 2007 – Recycling of bauxite residues as a filling material for bauxite

mine open pits, Proceeding of te XXII Balkan Mineral Processing Congress, Delphi, Greece.

9. Cerpunâh N.J., 1978 - Sterilul minereurilor de wolfram, cu un conţinut ridicat de feldspaţi şi cuarţ, utilizat pentru

sticle decorative, Lucrările Ştiinţifice ale Institutului Politehnic Irkutsk, Rusia.

10. Euranins J., 1997 – Formarea barajelor cu ajutorul sterilelor de la uzinele de preparare, Quarry, Mine and Pit.,

vol.18, nr.3.

11. Fodor D., Baical G., 2001 – Impactul industriei miniere asupra mediului, Ed. Infomin, Deva.

12. Gony J.M., 1974 – Les industries de recuperation des rejeta solide en France: exemple actuale set caracters

generaux, World Conference, Paris.

13. Ilie P, 1987 – Regimuri de preparare a substanţelor minerale utile, Ed. Tehnică, Bucureşti.

14. Krausz S., 1981 – Încercări de flotaţie pentru recuperarea cuprului din sterilul iazului I.M.Bocşa, Studiu elaborat

pe bază de contract, Institutul de Mine Petroşani.

15. Krausz S., Ilie P., 2001 – Teoria şi tehnologia flotaţiei, Ed. Matrix Rom, Bucureşti.

16. Petterson R.J., 1989 – Prelucrarea sterilelor după programul ERGO, Mining Journal, nr.7493.

17. N. Tomus, S. Krausz, M Zlagnean, Separarea mineralelor in camp electric”, (2012) Editura Focus - Petrosani,

acreditată CNCSIS, ISBN 978-973-677-270-2

18. Park Won-Chun, Park Won-Ho si Moon Kyoung-Ju, Brevet nr. (WO/2006/126752) „A concrete admixture using

waste tailing and methode of thereof”,.

19. Environmental Protection Agency, 1982, „Industrial Resource Recoverz Practices mining industries”, Franklin

Associates, Ltd, SUA

20. Wharton, H., "Barite Ore Potential of Four Tailings Ponds," Missouri, Geological Survey and Water Resources,

Report of Investigation No. 53.

21. Lamont, W. E., "Retreatment of Tailings to Recover Barite," 7th Mineral Waste Utilization Symposium.

22. Mining Waste," Society of Mining Engineers, AXME Annual Meeting, Las "Availability of Mining Wastes and

Their Potential Use as Highway Material,"

23. Breyenton, D., "Utilization of Coal Refuse as a Concrete Aggregate (Coal-Crete)," 5th Mineral Waste Utilization

Symposium.

24. Charmbury, H. B., "The Utilization of Incinerated Anthracite Mine Refuse as Anti-Skid Highway Material," 3rd

Mineral Waste Utilization Symposium, IITRI.

25. Stoops, R. F., "North Carolina Feldspar Tailings Utilization," 2nd Mineral Waste Utilization Symposium IITRI.

26. Collins, R. J., "Waste Materials as Potential Replacements for Highway Aggregates," Valley Forge Laboratories

for Transportation Research Board, National Cooperative Highway Research Program Report.

27. "Mining Industry Solid Waste - An Interim Report," Preliminary Draft, U.S. Environmental Protection Agency,

Office of Solid Waste, Februarie 1981.

28. Utilization of Copper, Lead, Zinc, and Iron Ore Tailings," Taciuk, W., 'Recovery of Magnetite from Spiral Tailings

in Labrador City,"

29. Ahindra Ghosh, Hem Shanker Ray Principles of Extractive Metallurgy, Edited by New Age International Ltd,

Pages 270-290

30. F. Habashi, Textbook of hydrometallurgy, Métallurgie Extractive Québec, Québec , 1999

31. Habashi, F. (1993) A Textbook of Hydrometallurgy. Métallurgie Extractive Québec, Quebec City, p. 32-47;



Pag. 26

32. Edwards,C.R., Oliver,A.J.,A Review of Current Methods and Technology JOM,sept.2000,p.12-20;

33. House, J.E.,The Development of the LIX Reagents, Minerals & Metallurgical Processing 6,1, 1989

34. Fangrui, M., Hanna M.A., Bioresource Technology, 70, 1999,p. 1-15;

35. Gogate , P., Mujumdar, S., Pandit, A.B., J.Chem.Technol.Biotechnol., 78 ,2003, p.685-693

36. Bratu, Em, A., Operatii unitare in ingineria chimica, vol. 1, Ed. Tehn., Buc., 1983,

37. Jakson, E., 1986, Hydrometallurgical Extraction and Reclamation. Chichesser, England, Ellis Horwood

38. Ruiz C.M. 2004, Hydromeatllurgia, Pages, 67-88, Chile, Departamento de Ingineria Metalurgica Universidad de

Concepcion

39. Shinnar, R., Church, M., Predicting particle size in agitated dispersions, Industrial and Engineering Chemistry, 52,

3, 1960, p. 253-256

40. RING, R.J., Leaching characteristics of ores, Australia. Inst. Min. Metall., Proc. 272 (1979) 13-24.

41. Barry Wills, Tim Napier-Mun, 2006, Wills’ Mineral Processing, Pages, 7 th edition, An introduction to the

practical aspects of ore treatment and mineral recovery, pages 225-244, Published by Butterworth-Heinemann

42. Finkelstein, N.P., 1972, The chemistry of extraction of gold from its ores, Page 284-351, in Gold Metallurgy on

the Witwatersrand. Ed. By R.J. Adamson, Cape Town, South Africa, Cape&Transvaal Printers Ltd;

43. John Marsden, Iain House, The Chemistry of gold extraction, SME 2006, 233-290

44. Ian Wark Research Institute Page A- 5 Environmental Geochemistry International Pty Ltd , AMIRA P387A Project

ARD Test Handbook

45. Miller, S.D., Jeffery, J.J., Murray, G.S.C. 1990. Identification and management of acid generating mine wastes -

Procedures and practices in South-east Asia and the Pacific Regions. In Acid Mine Drainage Designing for Closure,

J.W. Gadsby, J.A. Malick, SJ. Day eds. BiTech Publishers Ltd., Vancouver, British Columbia, p. 1-11.

46. Miller, S.D, Robertson a, Donohue, T., 1997, Advances in acid drainage prediction using the net acid generation

(NAG test) , p.565-549, in Proceedings of Foutrh International

Conference on Acid Rock Drainage , Society for Mining, Metallurgy and Exploration, Inc. (SME), Vancouver

47. Gh.C. Popescu, Geol.and Seism. Inst. Bull. ASM. N1. (2015)

48. Cadere DM (1925) Facts with a view to help the mineralogical description of Romania. (Rumanian). Mem Acad

Rom III/3

49. Sobeck, A.A, Schuller, W.A, Freeman, J.R, Smith R.M., 1978. Field and laboratory methods applicable to

overburdens and minesoils, EPA 600/2-78-054, p. 47-50

50. Acid rock drainage prediction manual , COASTECH Research Inc. Vancouver, 2008

51. Dtermination of neutralization potential for acidrock drainage prediction, MEND project 1.16.3, p.11

52. Lawrence, R.W, Marchant, P.B, Acid rock drainage Prediction Manual, A manual of chemical evaluation

procedures for the prediction of acid generatio from mine wastes, MEND Project 1.16.1b, CAMNET, Ottawa, 1989

53. Ian Wark Research Institute Page A- 6 Environmental Geochemistry International Pty Ltd, AMIRA P387A Project

ARD Test Handbook

54. Ian Wark Research Institute and Environmental Geochemistry International, 2002. ARD Test Handbook. AMIRA

P387A Project; Prediction and Kinetic Control of Acid Mine Drainage. AMIRA International, Melbourne, Australia

p. 33

55. 1 Modoi O.C., 2010, Managementul integrat al deseurilor rezultate din valorificarea minereurilor asociate

provinciei metalogenetice Baia Mare – teza de doctorat

56. 2001 – 2009, APM Maramures, Rapoarte de monitorizare anii

57. Ian Wark Research Institute and Environmental Geochemistry International, 2002. ARD Test Handbook. AMIRA

P387A Project; Prediction and Kinetic Control of Acid Mine Drainage. AMIRA International, Melbourne, Australia

Raport despre deplasarile in strainatate privind activitatea de diseminare si formare

profesionala



Pag. 27

RAPORTUL PRIVIND DEPLASAREA LA PORTO - PORTUGALIA

În baza dispoziţiei nr 57 din 29.03.2017 a Directorului General al INCDMRR-ICPMRR

Bucureşti, a avut loc deplasarea delegaţiei compusă din. Dr.ing. Marius Zlagnean si Dr.ing.

Antoneta Filcenco - Olteanu. la Porto - Portugalia.

In data de 12.06.2017, la ora 9.00, la Universitatea de Inginerie din Porto a avut loc a

doua intrunire intre partenerii proiectului REMinE. La intrunire au participat: Prof. Lena

Alakangas, Drd. Lina Hällström, Dr.ing. Olof Martinsson, Prof. Jan Rosenkranz, Drd. Jane

Mulenshi de la Universitatea de Tehnica - Lulea Suedia, Prof. Antonio Fiuza, Prof. Janine

Figueiredo, Prof. Joaquim Gois si Prof. Kristina Matos – Universitatea din Porto – Portugalia

Dr.ing. Marius Zlagnean si Dr.ing Antoneta Filcenco – Olteanu – INCDMRR – ICPMRR

Bucuresti.

Intalnirea de lucru a avut urmatoarea agenda:

- Prezentarea rezultatelor obtinute de parterneri pana in prezent, pentru activitatile din

cadrul planului de realizare a proiectului WP2.

- Discutarea activitatilor din planul de realizare al proiectului WP3 cu stabilirea

responsabililor de activitati si a termenelor de livare a rapoartelor intermediare.

La ora 14.30 toti participantii la intrunire ne-am deplasat spre localitatea Fundao -

Portugalia (la cca. 200 Km de Porto).

Pe traseu s-au vizitat: o fosta mina de uraniu in Urgeiriça si halda de steril aferenta–

complet remediate precum si statia de tartare a apelor reziduale.

In data de 13.06.2017 la ora 8 s-a vizitat mina Panasquiera – o mina subterana din care se

exploateaza wolframit, urmata de o vizita la Uzina de preparare si o vizita pe halda de steril de la

Cabeço do Pião (Portugalia) ce constituie obiectul studiului de caz realizat de Universitatea din

Porto. Intoarcerea in Porto s-a facut in aceeasi seara in jurul orei 22.

Pe data de 14.06.2017, intre orele 9 – 13 si 14.30 – 17, am participat la Workshop-ul

(Seminar) realizat de Universitatea din Porto in cadrul proiectului REMinE “Are tailing sources

of secondary raw materials?” in care s-au prezentat doua lucrari:

“The Romanian case in REMinE” – dr.ing. Marius Zlagnean

“Static and kinetic tests for acid rock drainage assessment” – dr.ing. Antoneta Filcenco

– Olteanu.

RAPORTUL PRIVIND DEPLASAREA LA WISLA - POLONIA

În baza dispoziţiei Directorului General al INCDMRR-ICPMRR Bucureşti, a avut loc

deplasarea d-lui Dr.ing. Marius Zlagnean la Conferinta MEC 2017 (Mineral Engeneering

Conference) de la Wisla, Polonia din 20-23 septembrie, 2017.

Conferinta a fost organizata de Institutul de Metale Neferoase din Gliwice, Polonia

Pe parcursul acestei deplasări, conform mandatului aprobat, delegaţia a promovat

interesele institutului in cadrul proiectului “Improve resource efficiency and minimize

environmental footprint – REMinE``.

S-a prezentat la sectiunea Poster lucrarea cu titlul: Physical chemical characterization of

mining waste and ARD prediction tests, iar lucrarea in extenso s-a publicat in E3S Web of

Conferences, volumul 18/2017 : https://doi.org/10.1051/e3sconf/201712301031

In cadrul programului simpozionului s-a realizat o vizita la Uzina ZGH Boleslaw SA.

IMBUNATATIREA UTILIZARII EFICIENTE A RESURSELOR MINERALE...

Documents

Transcript of IMBUNATATIREA UTILIZARII EFICIENTE A RESURSELOR MINERALE...