Îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu ...

Raport final cu privire la materialele sustenabile pentru construcții, potențial disponibile sau existente, care pot fi sau sunt produse local, producători existenți si producători interesați în extinderea producției de

materiale pentru construcții durabile . August 2013

Contract UNDP 008/2013 – deliv. 2 [list them as referred to in the TOR]

Final Report regarding potential or existing sustainable building materials that can be or are being

produced locally, exiting producers of sustainable building materials or producers of building materials that

are interested in expanding their production facilities to include sustainable materials. – august 2013

TITLUL PROIECTULUI: Îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile

cu venituri mici din România

R2. Raport final cu privire la materialele sustenabile pentru constructii, potențial disponibile sau existente, care pot fi sau sunt

produse local, producători existenti și producători interesați în extinderea producției cu materiale pentru constructii durabile .

ÎNTOCMIT: Constantin Miron

Iași, August, 2013



1

Pag. CUPRINS

Pag.

Introducere - SCOPURI ȘI OBIECTIVE 2

Capitolul 1. - CONTEXTUL LEGISLATIV EUROPEAN ȘI NATIONAL, VERSUS SOLUTII IMPOTRIVA ”SĂRĂCIEI FATĂ DE NEVOIA DE ENERGIE - COMBUSTIBIL”

4

Capitolul 2. - STANDARDE EUROPENE, NORMATIVE ȘI STANDARDE ARMONIZATE APROBATE ÎN ROMANIA PRIVIND PERFORMANTA ENERGETICA A CLADIRILOR

20

Capitolul 3. - STANDARDE ȘI PROCEDURI DE CERTIFICARE PT PRODUSE și MATERIALE DE CONSTRUCTII, ÎN SPECIAL PENTRU MATERIALELE IZOLATOARE. ORGANISME NOTIFICATE DIN ROMANIA CA LABORATOARE DE ÎNCERCARI ȘI ORGANISME DE CERTIFICARE.

29

Capitolul 4. - INDICATORI DE SUSTENABILITATE A MATERIALELOR DE CONSTRUCTII PENTRU IZOLAREA TERMICA

33

Capitolul 5. - SUSTENABILITATE ȘI TRADITIE ÎN AREALUL ROMANESC, ÎN DOMENIUL UTILIZARII MATERIALELOR NATURALE, LOCALE, LA REALIZAREA CONSTRUCTIILOR

35

Capitolul 6. - MATERIALE SUSTENABILE PENTRU CONSTRUCTII, ALE CAROR RESURSE PRIMARE SE GASESC ÎN ROMANIA, ÎN FUNCTIE DE REGIUNEA GEOGRAFICA.

MATERIALE NATURALE REGENERABILE PENTRU IZOLATII TERMICE ÎN CONSTRUCTII

51

Capitolul 7. - MATERIALE APTE DE A FI AGREMENTATE TEHNIC CA PRODUSE SUSTENABILE PENTRU CONSTRUCTII ȘI IZOLATII TERMICE-FONICE ÎN CONSTRUCTII, REALIZATE DIN RESURSE PRIMARE NATURALE, LOCALE. VARIANTE DE MATERIALE COMPOZITE CERCETATE ANTERIOR.

79

Capitolul 8.- PRODUCATORI SAU UTILIZATORI/ FURNIZORI DE MATERIALE DE IZOLARE ECO/SUSTENABILE ÎN ROMANIA. STUDIU DE CAZ .

115

Capitolul 9.- DESCRIEREA JUDETELOR PILOT DOLJ ȘI HUNEDOARA ȘI RESURSELE PRIMARE EXISTENTE (NECESARE MATERIALELOR DE IZOLARE)

122

Capitolul 10. - COMPANII LOCALE DE MATERIALE DE CONSTRUCTII SAU DE CONSTRUCTII CARE AR PUTEA PRELUA PRODUCEREA ȘI SAU UTILIZAREA DE ASTFEL DE MATERIALE SUSTENABILE.

134

Capitolul 11. - CONCLUZII 141



2

Introducere - SCOPURI ȘI OBIECTIVE

Din punct de vedere al obiectivului principal al proiectului cât și din cel al ingineriei aplicate în domeniul construcțiilor și al gestionării energiei în construcții, raportate la grupul țintă al comunităților cu resurse limitate (foarte important ca pondere, din păcate, în România), acțiunile care fac obiectul raportului de față, au ca scop principal și concret, identificarea, caracterizarea cantitativă, calitativă și evaluarea potențialului de exploatare-furnizare și de prelucrare a materialelor locale, naturale, ieftine și ușor accesibile, care pot fi utilizate ca materiale de construcții sustenabile, ecologice, cu bune caracteristici de durabilitate și de eficiență energetică, atât în faza de prelucrare cât și în cea de exploatare pe întreaga durată de viață a construcției ( post-punere în operă ) .

Pe scurt, misiunea acțiunilor descrise în proiectul de raport R1 este : a. De a realiza conjuncția între o situație real existentă a unui potențial natural de

materii prime și materiale, specific României și în special, zonelor de interes, Dolj și Hunedoara și cerințele pentru rezolvarea problemelor legate de asigurarea energetică eficientă a locuințelor membrilor comunităților sărace;

b. De a constitui soluții și variante de utilizare/ prelucrare a materialelor locale pentru construcții durabile, ecologice și cât mai accesibile fizic și financiar, care pot fi utilizate și cu rol de eficientizare energetică (izolare termică), în zonele pilot și prin extindere, în toate celelalte zone ale României.

Este evident că nu ne așteptăm să se identifice materiale ‘minune’ care să satisfacă absolut toate cerințele în cel mai înalt grad, dar important este sa se dezvolte soluții reale și realiste cat mai bune în contextul dat și cat mai sustenabile .

Cerințele sunt definite de cadrul general european al dezvoltării sustenabile și eficientei energetice pe tot lanțul producție-exploatare iar rezultatele acestor acțiuni, care se pot extinde și generaliza la nivelul oricărei regiuni, trebuie sa se concretizeze în soluții reale pentru a asigura comunităților sărace posibilitatea realizării unor locuințe cat mai durabile, eficiente energetic, ieftine și nepoluante (ecologice), atât prin natura materialelor folosite (constituția fizică) cât și prin natura combustibililor generatori de energie pentru exploatarea (funcționarea) construcției.

În termenii realității comunităților sărace, pe care proiectul ” Îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu venituri mici din România” o are în vedere, spre ai oferi o soluție de „ vindecare ”, în viziunea cerințelor de dezvoltare sustenabilă, trebuie evidențiate urgenta, gravitatea, dificultățile situației și principiile rezolvării acestor probleme, general valabile oricărei comunități de acest gen și nu numai, dar care drept pilot de aplicare, se localizează la județele țintă Dolj și Hunedoara. Totuși, situația comunităților sărace, trebuie rezolvată așa cum este, adaptând posibilitățile cu cerințele și cu modificările de statut al „sărăciei” între perioadele de dezvoltare parcurse de acestea, de la tradițional la „ un așa – zis modern”.

Toate acțiunile suport menționate în acest Raport R1, au în vedere următoarele criterii și principii: ˉ Existența reală și de durată a materiilor prime locale pentru izolarea termică a clădirilor.



3

ˉ Prelucrarea materiilor prime să fie făcută local, aria de prelucrare fiind cât mai apropiată de beneficiari.

ˉ Prelucrarea să se realizeze cu procedee și tehnici (tehnologii) simple și necostisitoare, capabile să ofere locuri de muncă chiar beneficiarilor din comunitățile țintă.

ˉ Materialele și produsele obținute post-prelucrare, să fie la prețuri accesibile. ˉ Materialele și produsele obținute post-prelucrare, să necesite un consum relativ redus

de energie pentru obținerea lor. ˉ Să fie cât mai puțin poluante și să contribuie la depoluare în diferite forme. ˉ Să contribuie la asigurarea unor condiții de viață în respect pentru sănătatea oamenilor și a generațiilor viitoare care vor utiliza fondul construit.

Un aspect deosebit de relevant pentru situația în care au ajuns comunitățile cu resurse

limitate este că, chiar legislația europeană și apoi cea națională, au permis excepții de la regulă, pentru clădirile independente cu suprafețe utile mai mici de 50 mp (conform art. 4 din directiva EPBD - 2002/91/CE, privind performanţa energetică a clădirilor, în vigoare până în februarie 2012 și care a suferit modificări importante prin Directiva 2010/31/UE „EPBD recast” în care sunt specificate clădirile care pot fi exceptate de la impunerea unor cerinţe de performanţă energetică minime obligatorii).

Aceste excepții au permis neglijarea „ legală” exact a celor care sunt în posesia unor astfel de clădiri, adică a celor săraci.

Prin urmare, acum trebuie găsite soluții pentru o scăpare legislativă care a adâncit și mai mult statutul nefavorabil al comunităților sărace, din toate punctele de vedere și nu numai al combustibililor. Sărăcia față de combustibil este numai una din componentele sărăciei reale ale acestor comunități, care se conjugă nefericit cu sărăcia față de sănătate, față de educație, față de o alimentație normală, uneori față de dorința și satisfacția de a munci, s.a.m.d.

Este foarte important ca efectele unui proiect să oblige comunitățile să revină la o atitudine socială, civică, de respect pentru muncă, educație și sănătate și la măsuri care să conducă efectiv la atingerea acestor teluri, pentru că în adevăr, rezultatele să fie durabile și sustenabile.

Consider că obținerea acestui efect benefic trebuie să se bazeze și pe o ofertă pe măsură dar și pe măsuri coercitive ale autorităților locale, față de refuzul de a îndeplini sarcinile și măsurile necesare.



4

Capitolul 1 – CONTEXTUL LEGISLATIV EUROPEAN ȘI NAȚIONAL, VERSUS SOLUȚII PENTRU ”SĂRĂCIA FAȚĂ DE NEVOIA DE ENERGIE- COMBUSTIBIL”.

DIRECTIVELE PRIVIND EFICIENȚA ENERGETICĂ ȘI EFICIENȚA ENERGETICĂ ÎN CLĂDIRI.

LEGISLAȚIA EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL CONTRUCȚIILOR

În raport cu prevederile documentelor de reglementare mondială, europeană și națională a

domeniului eficienței energetice în plan general și în special în cel al clădirilor, problema ”sărăciei față de combustibil”, așteaptă, pe lângă metodologii de evaluare și definire a ”sărăciei față de combustibil”, soluții concrete pentru realizarea pașilor de acțiune care pot fi planificați la nivel național și local.

Soluțiile de finanțare a ”sărăciei față de combustibil”, trebuie să aibă o puternică componentă de reeducare a membrilor comunităților sărace în scopul depunerii unei munci cu adevărat constructive și benefice social, pentru individ și pentru întreaga comunitate. Soluțiile de tip subvenții acordate în bani (lichidități), sunt total dăunătoare pe termen lung deoarece nu obligă la un demers social care să ridice nivelul conștiinței utilității muncii și al responsabilității civice.

Tradus în termenii comuni, soluțiile de adoptat pentru foarte multe din comunitățile cu resurse limitate, din anii prezentului, nu se mai potrivesc cu soluțiile care au fost adoptate pentru perioadele deceniilor anterioare, deoarece, din multe motive, și în multe cazuri, sărăcia actuală are un puternic izvor în „ NEMUNCA”.

Nici o soluție de remediere nu poate fi durabilă și cu bune efecte de generații, dacă ignoră prima condiție, aceea de a dobândi o viață mai bună numai prin efort individual și colectiv .

Din acest motiv, analiza stadiului transpunerii Directivei 27/2012 privind eficiența energetică și în general a legislației europene și naționale, trebuie realizată numai prin prisma realității existente în teritoriu și în raport cu inconsecventele dintre legislație și aplicarea acesteia.

Daca se analizează istoricul european în domeniu, se observă ca inconsecvente au fost și la nivelul Comunității Europene, dictate și de interesele economice ale etapelor parcurse de societate . Să parcurgem un extras al evoluției în acest sens.

1.1 – Politica de energie şi legislaţie specifică la nivelul Comunităţii Europene Politica de energie la nivelul Comunităţii Europene, a fost la început nesemnificativă,

deşi, în mod paradoxal, două dintre tratatele de bază ale comunităţii se refereau la energie - Tratatul de constituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) şi Tratatul de constituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom),.CECO, înfiinţată prin Tratatul de la Paris în 1951, crea o piaţă comună a cărbunelui, care până la urmă nu s-a dezvoltat şi spre alte direcţii. Tratatul Euratom, încheiat la Roma în 1957, îşi are originea în criza petrolului din Suez din 1956. Tratatul şi-a propus, pe de o parte, reducerea dependenţei faţă de importurile din Orientul Mijlociu, iar pe de alta, să ofere o contrapondere la dominanţa nucleară a SUA şi URSS ce începuse să se manifeste la acea vreme. Mai târziu, Euratom a încurajat dezvoltarea programelor nucleare naţionale.



5

Anul 1964 a însemnat o nouă etapă în politica energetică comunitară, fiind încheiat un Protocol între statele membre pe probleme de energie. Documentul atrăgea atenţia asupra caracterului global al problemelor de energie şi asupra faptului că Tratatele Comunităţilor Europene acopereau acest sector într-o manieră ne-coordonată. Prima încercare de coordonare a făcut-o Comisia Europeană în 1967, printr-o Comunicare către Consiliul Miniştrilor, unde indica primele măsuri în construcţia unei politici comune în acest domeniu.

Actul Unic European, încheiat în 1987, a marcat un punct de turnură pentru piaţa unică, dar energia nu s-a bucurat de interes, pentru că, la acea vreme, guvernele nu erau dispuse să cedeze controlul lor asupra monopolurilor naţionale de energie în favoarea deschiderii către piaţă.

Tratatul de la Maastricht încheiat în 1992, cunoscut sub numele de Tratatul UE, a adus completări la definirea conceptului de piaţă internă a energiei (PIE), fără să includă însă un Capitol privind Energia deşi Comisia Europeană avea o propunere de capitol privind energia, care ar fi trebuit, între altele, să o investească cu competenţe în domeniu. La acel moment, trei ţări s-au opus vehement acestei iniţiative: Marea Britanie, Olanda şi Germania. Aceeaşi soartă a avut-o şi o altă propunere a Comisiei, referitoare la administrarea Cartei Energiei de către Direcţia de Energie din cadrul CE.

Propunerea de includere a Capitolului Energie a fost repusă pe agenda următorului Tratat de la Amsterdam, din 1997, dar deşi Parlamentul European a fost un susţinător puternic al capitolului respectiv, propunerea a fost încă o dată respinsă, adversarii ei în acel moment, fiind chiar Statele Membre.

Tratatul UE a adus totuşi ceva nou pentru sectorul energie, lărgind aria de acţiune a principiului subsidiarităţii, valabil până la acea dată numai pentru chestiunile de mediu. Principiul subsidiarităţii are o importanţă specială în domeniul energiei, pentru că permite Comisiei să armonizeze raportul de forţe între statele membre şi instituţiile comunitare, utilizând ca instrument principal directiva. Aceasta, nu impune mecanisme rigide, ci defineşte un cadru care permite statelor membre să opteze pentru acele sisteme care se potrivesc cel mai bine resurselor naturale, profilului industrial şi politicilor de energie din fiecare ţară în parte.

Tratatul de la Amsterdam (1995) a inclus, pentru prima dată, o iniţiativă comunitară din domeniul energiei, anume Reţelele de Energie Trans-Europene (TENs), proiect care urmărea extinderea reţelelor de transport, telecomunicaţii şi infrastructuri energetice pan-europene, dincolo de cadrul strict al Uniunii. Scopul acestor programe era de a mări capacitatea de interconectare şi inter-operabilitatea a reţelelor naţionale, ca şi accesul la conectarea zonelor izolate şi periferice cu regiunile centrale ale Uniunii.

La Consiliul European de la Dublin din 1990 s-a semnalat ideea, că refacerea economică în fostul spaţiu comunist, ca şi siguranţa în alimentarea cu energie a ţărilor din spaţiul comunitar, ar putea fi întărite printr-o colaborare în domeniul energiei. Ca urmare s-a semnat de către 51 de state, în decembrie 1991, la Haga, Carta Europeană a Energiei. Cadrul legal de cooperare pentru punerea în practică a principiilor Cartei a fost realizat prin Tratatul Cartei Energiei, semnat în decembrie 1994 la Lisabona. Tratatul a avut ca obiectiv „stabilirea unui cadru de promovare pe termen lung a colaborării în domeniul energiei” pe axa Est - Vest, pornind de la principiile Cartei Europene a Energiei. Documentul adoptat se bazează pe respectarea principiilor Pieţei Interne a Energiei şi reprezintă o extensie a acesteia la întreaga Europă şi mai departe (Japonia este una din ţările semnatare). O parte importantă a



6

Tratatului se referă la eficienţa energetică şi problemele de mediu. Tratatul a intrat în vigoare în anul 1998.

Comisia Europeana a impus, pentru prima oară, abordarea unei politici energetice comune în 1995. Documente care stau la baza actualei politici energetice comune şi a legislaţiei europene create pentru a o pune în practică sunt:

- Cartea Verde „For a European Union Energy Policy” (1995) - Cartea Albă „An Energy Policy for the European Union” (1995) - Green Paper for a Community Strategy – Energy for the Future: Renewable

Sources of Energy” (1996) - White Paper: Energy for the Future – Renewable sources of Energy” (1997).

În ultimele decenii, odată cu acutizarea problemelor globale de mediu, cu schimbările climatice şi epuizarea resurselor naturale, a crescut complexitatea problemelor legate de producerea energiei, transportul şi consumul energiei.

În afara acestor probleme globale, Uniunea Europeană se confruntă cu probleme specifice, între care cea mai serioasă este cea legată de dependenţa accentuată faţă de resursele energetice de import.

Aflată şi sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Comisia Europeană a lansat în anul 2000 cea de-a treia Carte Verde „Spre o strategie europeană a siguranţei în alimentarea cu energie” (COM (2000) 769 din 29 nov.2000). In cadrul acestei strategii Comisia UE subliniază trei aspecte legate de necesitatea promovării economisirii de energie:

- Securitatea alimentării cu energie deoarece, dacă nu se iau măsuri de eficientizare a consumului de energie, dependenţa de import, la nivel European, va atinge pragul de 70% din total în anul 2030, faţă de 50% în prezent.

- Problemele legate de protecţia mediului - 94% din producţia de emisii de gaze cu efect de seră sunt datorate proceselor de generare şi utilizare a energiei. Acest procent al emisiilor de gaze cu efect de seră creează dificultăţi în îndeplinirea cerinţelor Protocolului Kyoto.

- La Uniunea Europeană, se exercită o influenţă limitată asupra condiţiilor de aprovizionare cu energie. De aceea, este esenţial să se intervină pentru limitarea necesarului de energie prin promovarea economiilor de energie în sectoarele clădirilor şi transporturilor, responsabile de consumurile cele mai mari la nivel European (41% din total energiei se consuma în clădiri şi 33% din total în sectorul transporturi)

Măsurile de stimulare a creşterii eficienţei energetice, se regăsesc în directivele şi în programe cadru de acţiune. Directiva privind eficienţa energetică a clădirilor impune existenţa unei metodologii de calcul a performanţei energetice a clădirilor adoptată la nivel naţional sau regional de fiecare stat membru precum şi impunerea unor standarde minime de performanţă energetică a clădirilor noi şi existente. Directivele pentru etichetarea aparatelor electrice de uz casnic (uscătoarelor electrice, maşini de spălat vase, instalaţii pentru producerea apei calde, a cuptoarelor electrice şi a sistemelor de aer condiţionat) reprezintă măsurile legislative, adoptate de legislaţia europeană, destinate implementării planului de acţiune de reducere a consumului final de energie.

Programele cadru de acţiune în domeniul energiei pentru perioada 2003 – 2006 au fost gândite, pentru a răspunde priorităţilor Uniunii, de la acel moment. Spre deosebire de



7

programele anterioare, SAVE, ALTENER, SYNERGY, SURE, ETAP, care tratau separat aspectele legate de consumul de energiei şi ale colaborării în domeniu, noul program existent la nivelul Uniunii europene numit „ Intelligent Energy for Europe” (COM (2002)162) oferă un instrument pentru implementarea strategiei UE pe termen mediu şi lung în domeniul energiei, cu trei obiective principale:

- Siguranţa în alimentarea cu energie - Concurenţa pe piaţa de energie - Protecţia mediului.

Programul este împărţit în patru direcţii de acţiune, dintre care unele continuă şi dezvoltă programele deja finalizate şi anume:

- utilizarea raţională a energiei şi managementul cererii de energie (SAVE) - surse noi şi regenerabile de energie (ALTENER) - aspecte energetice ale transportului (STEER) - promovarea la nivel internaţional a surselor de energie regenerabilă şi eficienţă

energetică în ţările în curs de dezvoltare (COOPENER). SAVE se concentrează în economiile de energie în principal în construcţii şi industrie, iar

STEER include diversificarea combustibililor, promovarea combustibililor regenerabili şi eficienţa energiei în transporturi. Toate direcţiile de acţiune au în vedere propuneri de măsuri legislative.

Cele patru direcţii de acţiune urmează să fie implementate prin acţiuni cheie, care trebuie să vizeze:

- implementarea unor strategii pe termen mediu şi lung în domeniul energiei, care să contribuie la obiectivele principale ale programului (standarde, etichetare, certificare sisteme, monitorizarea dezvoltării pieţei, tendinţe de piaţă)

− crearea, extinderea şi promovarea structurilor şi instrumentelor de dezvoltare durabilă, inclusiv managementul local şi regional al energiei.

− promovarea tehnologiilor avansate şi a sistemelor de introducere rapidă a acestora pe piaţă.

− dezvoltarea structurilor de informare, educare şi formare pentru creşterea conştientizării, diseminarea know-how-ului şi a bunelor practici.

− monitorizarea implementării şi a impactului politicii UE privind dezvoltarea durabilă în domeniul energiei.

Integrarea conceptului de dezvoltare durabilă în politicile sectoriale a început odată cu Consiliul European de la Cardiff (din iunie 1998), când un număr de sectoare, între care agricultura, transportul şi energia au fost primele propuse pentru abordarea integrată. Ca răspuns la această iniţiativă, Comisia Europeană a lansat trei luni mai târziu Comunicarea “Întărirea integrării mediului în politica de energie a Comunităţii”. Documentul anunţa acţiuni de integrare a protecţiei mediului în politica de energie, acţiuni care evidenţiau responsabilităţi majore pentru Statele Membre, ca şi pentru instituţiile europene. O strategie generală de integrare a problemelor de mediu în politica de energie a fost lansată un an mai târziu de către Consiliul Energiei. Strategia avea în vedere dezvoltarea unor politici pe termen lung, care să aibă drept scop dezvoltarea durabilă din punct de vedere economic, social şi



8

ecologic, urmărind noi iniţiative de politică, dar care să ţină cont şi de implicaţiile extinderii UE.

Integrarea protecţiei mediului în politica de energie, sau aşa-numitul proces Cardiff, a provocat câteva schimbări majore în abordarea sectorului energetic şi nu numai:

- s-a produs un transfer de responsabilitate de la autorităţile de mediu, singurele însărcinate până la acel moment cu tratarea chestiunilor de mediu, către autorităţile din sectorul energie; prin aceasta s-au adus mai aproape problemele de sursa lor de producere, considerându-se că în acest fel se pot aborda mai bine multiplele dimensiuni ale protecţiei mediului.

- prin extensie, acest transfer de responsabilitate s-a lărgit de la sectorul energie la toate celelalte politici sectoriale.

În consecinţă, această schimbare de percepţie a impus eforturi crescute în coordonarea strategiilor sectoriale începând de la acel moment. Integrarea problemelor de mediu în politica de energie presupune asumarea unor chestiuni cheie, cum ar fi:

- transformarea principiilor dezvoltării durabile în angajamente de politică operaţională; - întărirea legăturilor pozitive dintre cei trei piloni ai dezvoltării durabile: siguranţa în

alimentare, competitivitatea serviciilor de energie şi protecţia mediului; - dezvoltarea unui set de strategii coerente pe termen scurt şi lung; - stabilirea unui calendar clar de măsuri de implementare; - monitorizarea indicatorilor de progres.

Privită din acest unghi de vedere, politica energetică durabilă se poate defini drept acea politică, prin care se maximizează bunăstarea pe termen lung a cetăţenilor, păstrând totodată un echilibru dinamic, rezonabil, între siguranţa în alimentare, competitivitatea serviciilor energetice şi protecţia mediului, ca răspuns la provocările sistemului energetic. Dezvoltarea unei politici energetice durabile trebuie de aceea văzută ca un proces continuu de căutare, învăţare şi adaptare, care urmăreşte să ofere soluţii optime pentru bunăstarea pe termen lung a cetăţenilor.

Procesul Cardiff a atras după sine schimbări fundamentale atât în viziunea asupra sistemelor şi resurselor energetice, dar şi în percepţia schimbărilor în sine.

Cererea de energie este în continuă creştere (în 2020 consumul de energie va creşte cu 50 % faţă de 1995), combustibilul lichid va fi înlocuit, în mare parte, cu gaz natural şi surse regenerabile. Cu toate acestea progresul în creşterea competitivităţii este încă modest, emisiile de CO2 sunt în creştere, iar dependenţa de importuri continuă să crească.

Principiile de bază ale politicii de mediu a UE se regăsesc în al 5-lea şi al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu, în Tratatul de la Amsterdam, în Procesul Cardiff, şi au fost sintetizate pentru a fi mai uşor aplicate în procesul extinderii UE. Obiectivele principale de mediu, care se regăsesc în politica de energie, se referă la minimizarea impactului de mediu şi dezvoltarea unui sistem energetic durabil. Minimizarea impactului de mediu are trei direcţii principale de acţiune:

- înlocuirea energiilor poluante cu altele mai puţin poluante; - introducerea tehnologiilor de reducere a emisiilor de gaze; - creşterea eficienţei energetice.



9

În ce priveşte impactul asupra mediului, cele mai serioase probleme se referă la ploile acide, calitatea aerului, schimbările climatice, rezervele de resurse energetice şi chestiunile legate de utilizarea energiei nucleare, ca un caz aparte. În domeniul schimbărilor climatice, strategia europeană se bazează pe ţintele stabilite prin Protocolul de la Kyoto. Instrumentele de lucru pentru atingerea ţintelor sunt:

- eficienţa energetică; - creşterea ponderii resurselor regenerabile; - inovarea tehnologică şi cercetarea. Legislaţia secundara a UE (directive, regulamente, decizii, recomandări), care intră sub

incidenţa competenţei legislative a Direcţiei Generale pentru Energie a Comisiei Europene, şi care este în prezent în vigoare, conţine documente grupate pe domenii specifice, dintre care relevante pentru problematica proiectului sunt cele prinvind energia regenerabila și eficienţa energetică.

În domeniul eficienţei energetice, un rol deosebit de important il au directivele privind eficienţa energetică a clădirilor:

1.Directiva 2002/91/EC din 16 Decembrie 2002 privind performanţa energetică a clădirilor ( EPBD)

2.Directiva 2010/31/EC din 17 Mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor, reprezentând reformularea Directivei 2002/91/EC.

Directiva 2002/91/EC asupra Performantei Energetice a Clădirilor (Directiva EPBD) a avut obiectivul principal de a promova îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor în cadrul UE, sub rezerva unei abordări integrate, astfel încât să fie adoptate numai măsurile eficiente din punct de vedere economic. Directiva EPDB este principalul act legislativ al UE în domeniul eficienţei energetice a clădirilor şi este prezentată succint în fig. 1.

Dată fiind durata de viaţă a clădirilor (între 50 şi 100 de ani), cel mai mare potenţial de îmbunătăţire a performanţei energetice pe termen scurt şi mediu se află la nivelul clădirilor existente, aflate în exploatare. Directiva a urmărit stabilirea unui cadru comun care să asigure



10

o mai bună coordonare între legislaţiile Statelor Membre în acest domeniu. Directiva a avut în vedere următoarele obiective:

a) Stabilirea unui cadru general pentru o metodologie de calcul a performanţei energetice integrate a clădirilor.

b) Aplicarea cerinţelor minime privind performanţa energetică la clădirile noi;

c) Aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile mari existente (mai mari de 1000 m2), atunci când sunt supuse unor lucrări importante de renovate.

d) Scheme de certificare pentru clădirile noi sau existente pe baza standardelor minime de performanţă energetică şi expunerea publică a certificatelor de performanţă energetică.

În directivă sunt specificate clădirile care pot fi exceptate de la impunerea unor cerinţe de performanţă energetică minime obligatorii şi anume:

– clădiri şi monumente protejate oficial ca făcând parte dintr-un complex desemnat ca atare sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, dacă aplicarea acestor cerinţe ar altera în mod inacceptabil caracterul sau înfăţişarea acestora;

– clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios; – construcţii provizorii prevăzute să fie utilizate o perioadă de doi ani sau mai puţin,

platforme industriale, ateliere şi clădiri din domeniul agricol ce nu sunt utilizate ca locuinţe şi care prezintă o cerere redusă de energie şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol utilizate de un sector reglementat printr-un acord sectorial naţional în ceea ce priveşte performanţa energetică;

– clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de patru luni pe an; – clădiri independente cu o suprafaţă utilă totală mai mică de 50 m2. Directiva 2002/91/CE („EPBD”) privind performanţa energetică a clădirilor, în

vigoare până în februarie 2012 a suferit modificări importante prin Directiva 2010/31/UE (aşa-zisa „EPBD recast”), care trebuia transpusă în legislaţia naţională a statelor membre până la 9 iulie 2012.

Obiectivele noii directive constau in : 1. Promovarea îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor în cadrul Uniunii, ţinând

cont de condiţiile climatice din exterior şi de condiţiile locale, precum şi de cerinţele legate de climatul interior şi de raportul cost-eficienţă.

2. Stabilirea cerinţelor privind: (a) stabilirea unui cadrul general comun pentru o metodologie de calcul al

performanţei energetice integrate a clădirilor şi a unităţilor acestora; (b) aplicarea cerinţelor minime în cazul performanţei energetice a clădirilor noi şi a

noilor unităţi ale acestora; (c) aplicarea cerinţelor minime în cazul performanţei energetice a: - clădirilor existente, unităţilor de clădire şi elementelor de clădire care sunt supuse unor

lucrări importante de renovare;



11

- elementelor care fac parte din anvelopa clădirii şi care au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a anvelopei clădirii atunci când sunt modernizate sau înlocuite;

- sistemelor tehnice ale clădirilor, ori de câte ori acestea sunt instalate, înlocuite sau îmbunătăţite

(d) planurile naţionale pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;

(e) certificarea energetică a clădirilor sau a unităţilor acestora; (f) inspecţia periodică a sistemelor de încălzire şi de climatizare din clădiri; (g) sistemele de control independent al certificatelor de performanţă energetică şi al

rapoartelor de inspecţie. Structura noii directive 2010/31/EC (reformulare) este prezentată succint în fig. 2

3. Cerinţele stabilite sunt cerinţe minime şi nu împiedică niciun stat membru să menţină sau să introducă măsuri mai stricte. Măsurile respective trebuie să respecte Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Ele sunt notificate Comisiei Economia de energie este parte integrantă şi esenţială a Strategiei EU-27 pentru Schimbările climatice şi reducere a emisiilor de C02, durabilitate, îmbunătăţirea securităţii furnizării şi competitivitate,

Directiva 2010/31/EC (reformare ) privind performanţa energetică a clădirilor

Art.3 - Adoptarea unei metodologii de

calcul al performanței energetice a

clădirilor

Art.4 - Stabilirea cerințelor minime de

performanță energetică

Art.5 - Calculul nivelurilor optime, din

punctul de vedere al costurilor, ale

cerințelor minime de performanță

energetică

Art.11 - Certificatele de performanță energetică

Art.12 – Eliberarea Certificatelor de performanță

energetică

Art.13 – Afisarea Certificatelor de performanță

energetică

Art. 6 – Cladiri noi

Art. 7 – Cladiri existente

Art. 8 – Sisteme tehnice ale cladirilor

Art. 9 – Clădiri al căror consum de energie

este aproape egal cu zero Art.10 – Stimulente financiare si bariere de piata

Art.14 – Inspectia sistemelor de incalzire

Art.15 – Inspectia sistemelor de climatizare Art.16 – Rapoarte de inspectie

Art.17 – Experti independenti



12

Pachetul legislativ 20-20-20, adoptat la nivel european, şi anume cele trei directive europene privind energia – 2010/31/EC („EPBD recast”), 2009/28/EC (RES), 2006/32/EC (privind eficienţă energetică la consumatorul final), stabileşte cele trei ţinte de atins până în anul 2020:

�� reducerea cu 20% faţă de anul 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră, �� o pondere de 20% din consumul previzionat de energie în Uniunea Europeană să

provină din surse regenerabile de energie şi �� reducerea cu 20% a folosirii energiei primare prin îmbunătăţirea eficienţei energetice.

1.3 Legislaţie europeană specifică determinării performanţei energetice a clădirii

şi elaborării auditului energetic

Pentru a oferi asistenţă în implementarea Directivei EPBD Comisia europeana a încredinţat dreptul elaborării standardelor suport pentru implementarea directivei EPBD Comitetului European pentru Standardizare (CEN). Comitele tehnice ISO/TC 163 - Performanţă termică şi utilizarea energiei în domeniul construcţiilor a elaborat gama de standarde necesară realizării auditului energetic şi calculării performanţei energetice a clădirii, valabile la acest moment la nivel comunitar şi care au fost ulterior armonizate în legislaţia naţională a statelor membre.

CADRUL STANDARDIZAT DE CALCUL A PERFORMANTEI ENERGETICE

(conf. art. 3 şi anexa la 2002/91/CE- EPBD ) - conform CEN

Fig. 3

Cerinte privind performanţa energetică a clădirilorcladiri noi EPBD art. 4, 6 renovari majore

Modalităţi de

exprimare a

performanţei

energetice EN 15217

Certificat de performanta energetica si

recomandari EPBD

Inspectii

- EPBD art. 8,9

Certificarea

energetica a clădirii

EN 15217

Sisteme de încălzire

EN 15378

Aer condiţionat EN

15240

Sisteme de ventilaţie

EN 15239

Performanţa energetică a clădirilor. Consum total de

energie şi definirea evaluărilor energetice EN 15603

Sistemul si necesarul de energie pe clădire pentru - sistemele de încălzire,

răcire, umidificare, dezumidificare, apă caldă, iluminat şi ventilaţieEN ISO 13790, EN 15316-1, EN 15316-2.1, EN 15243, EN 15316 (13 parti), EN

15265, EN 15193, EN 15241, EN 15232

Definiţii şi terminologii, date privind climatul extern, condiţiile de interior, protecție la

supraîncălzire solara, performanţă termică a componentelor clădirii, ventilaţie,

infiltraţii de aer etc:EN ISO 6946, EN 308, EN 410, EN ISO 13370, EN ISO 10077-1, EN 13947, EN ISO 10211, EN ISO 10077-2, EN ISO 14683, EN ISO 10456, EN

15242, EN 13779, EN 15251, EN ISO 15927, EN ISO 7345, EN ISO 9288, EN ISO



13

Mandatul 343/2004 (M343-EN-2004) emis de Comisia europeană cerea CEN să elaboreze standardele pentru implementarea directivei EPBD (fig. 3)

1.4 Implementarea prevederilor directivei EPBD, ESD şi legislaţia la nivel naţional

1.4.1 – Acte normative adoptate la nivel naţional pentru implementarea directivei EPBD

În conformitate cu prevederile art. 4, alin. (4) din Directiva 2006/32/CE - ESD, privind utilizarea finală eficientă a energiei şi serviciile energetice, Statele Membre încredinţează uneia sau mai multor autorităţi , agenţii noi sau existente, controlul general şi responsabilitatea de supraveghere a cadrului stabilit în legătură cu obiectivul naţional general, privind economiile de energie. Aceste organisme verifică ulterior economiile de energie care rezultă în urma serviciilor energetice şi a altor măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, inclusiv măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice existente la nivel naţional şi raportează rezultatele. În acest context, în vederea realizării obligaţiei menţionate, au fost stabilite în România două autorităţi responsabile pentru control şi supraveghere la nivel naţional, respectiv:

- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în cazul eficienţei energetice în clădiri,

- Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, pentru eficienţa energetică aferentă celorlalte domenii care a fost preluată prin absorbţie conform legii 329/2009 de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE, instituţie publică autonomă de interes naţional, în coordonarea directă a viceprim-ministrului

Legislaţia de bază valabilă în România care reglementează activitatea în domeniul construcţiilor şi performanţei energetice care urmăreşte crearea cadrului legal pentru armonizarea cu prevederile europene şi respectarea prevederilor directivelor europene specifice cuprinde (prezentare cronologică):

1. Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu varianta consolidată în 2007 care stabileşte cerinţele ce trebuie urmărite în proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor, completată de normativul NP 057-02 - Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe. Legea face referire în mod special la cele şase cerinţe de calitate, obligatorii, care trebuie îndeplinite de clădire, pe întreaga durată de existenţă a construcţiei şi anume:

a) rezistenţa mecanică şi stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igiena, sănătate şi mediu; d) siguranţa în exploatare; e) protecţie împotriva zgomotului; f) economie de energie şi izolare termică. Normativul NP 057-02, indică condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească o

clădire de locuit privind confortul termic, acustic şi luminos precum şi nivelul de performanţă privind calitatea apei, poluarea şi protecţia mediului.

2. Legea 199/2000 “Legea privind utilizarea eficientă a energiei”, având ca scop crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea şi aplicarea unei politici naţionale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederea tratatului Cartei Energiei, ale Protocolului



14

Cartei Energiei privind eficienţa energetică şi aspectele legate de mediu conform principiilor care stau la baza dezvoltării durabile. Prin aceasta lege se instituie obligaţii şi stimulente pentru producătorii şi consumatorii de energie, în vederea utilizării eficiente a acesteia.

3. Normele metodologice pentru aplicarea Legii 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr. 393/18.04.2002, în care se definesc programele de eficienţă energetică, societăţile comerciale de management şi servicii energetice, specificându-se stimulentele fiscale şi financiare pentru activităţi care duc la creşterea eficienţei energetice.

4. Ordonanţa 29 din 30 ianuarie 2000 (OG 29/2000) privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice, instituie cadrul legal pentru reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente, cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de igienă şi confort termic interior, de reduce a pierderilor de căldură, a consumurilor energetice şi de combustibil, a costurilor de întreţinere pentru încălzire şi alimentare cu apă caldă de consum, precum şi de reducere a emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi consumul de energie. Reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente constituie parte integrantă a politicii energetice a statului şi se realizează prin programe naţionale armonizate cu prevederile tratatelor internaţionale referitoare la eficienţa energetică, la protecţia mediului şi cu principiile de bază privind dezvoltarea durabilă.

5. Legea 325/2002 pentru aprobarea OG 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice prin adoptarea unor programe naţionale de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente.

6. OUG nr. 174 din 27 noiembrie 2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate realizate după proiecte tip în perioada 1950-1985, amplasate în zone urbane dens populate şi racordate la sistemele centralizate de furnizare a energiei termice. Ordonanţa prevede elaborarea unor Programele anuale pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate de către MDRT (la data adoptării textului Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei) în baza priorităţilor stabilite pe criterii tehnice, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

7. Legea 211/2003 pentru aprobarea OUG174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate împreună cu Normele metodologice de aplicare a Legii 211/2003 aprobate prin HG nr.1070 din 11.09.2003.

8. Legea 372/2005, privind performanţa energetică a clădirilor, reprezintă transpunerea naţională a tuturor prevederilor directivei EPBD. Scopul legii este de a promova creşterea performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţă economică.

Legea stabileşte condiţii cu privire la: a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor; b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi; c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, supuse unor

lucrări de modernizare; d) certificarea energetică a clădirilor; e) verificarea tehnică periodică a cazanelor şi inspectarea sistemelor/ instalaţiilor de

climatizare din clădiri şi, în plus, evaluarea instalaţiilor de încălzire la care cazanele sunt mai



15

vechi de 15 ani. Legea 372/2005 impunea, iniţial, obligativitatea existenţei certificatului de performanţă

energetică, începând cu data de 01 ianuarie 2010, în cazul contractelor de vânzare cumpărare sau închiriere a locuinţelor unifamiliale şi a apartamentelor din blocurile de locuinţe. Pentru toate celelalte clădiri care se construiesc, sunt vândute sau închiriate, elaborarea certificatului de performanţă energetică era obligatorie din 1 ianuarie 2007.

9. MP 017–02 - Metodologia privind atestare auditorilor energetici pentru clădiri publicata

în Monitorul Oficial 278 din 21 aprilie 2003, Ordinul nr. 550 din 9.04.2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice - Îndrumător pentru atestarea auditorilor energetici pentru clădiri şi instalaţii aferente (publicata în Monitorul Oficial nr. 278 din 21.04 2003) au fost abrogate în 2010 când a fost adoptat prin Ordinul 2237/2010 noul Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri, publicat in M. Of. 683/2010. Regulamentul stabileşte cadrul legal pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor - persoane fizice - cu activitate în construcţii, ca auditor energetic pentru clădiri .

10. Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 126 şi 126 bis din 21 febr. 2007 pentru aprobarea reglementarii tehnice Mc 001 -2006 - Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor:

11. ORDIN nr. 691/08.10.2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanţa energetică a clădirilor. Normele metodologice, au fost elaborate pentru a pune în aplicarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi reglementează:

a) cerinţele de performanţă energetică a clădirilor; b) auditul energetic şi certificatul de performanţă energetică a clădirilor; c) inspecţia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire; d) inspecţia energetică a sistemelor de climatizare. e) desemnarea autorităţii de atestare profesională a auditorilor energetici, gradele

profesionale ale acestora şi condiţiile de atestarea. f) condiţiile de gestionare a certificatelor şi rapoartelor de audit, instituirea sistemului

naţional de înregistrare a acestora. 12. OUG nr. 180 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 174

din 27 noiembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate

13. OUG nr. 18/4.03.2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe şi Normele metodologice de aplicare a OUG nr.18/4.03.2009 care stabilesc lucrările de intervenţie pentru izolarea termică a blocurilor de locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada 1950—1990, etapele necesare realizării lucrărilor, modul de finanţare a acestora, precum şi obligaţiile şi răspunderile autorităţilor administraţiei publice şi ale asociaţiilor de proprietari.

14. OUG nr. 114/23.12.2009 privind unele măsuri financiar-bugetare şi decalarea termenului obligativităţii existenţei certificatelor de performanţă energetică, conform prevederilor art. 23 din legea 372/2005, la data de 1 ianuarie 2011.



16

15. ORDIN nr. 1071/16.12.2009 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor

• Anexa nr. 1 - Partea a IV-a - Breviar de calcul al performantei energetice a clădirilor şi apartamentelor.

• Anexa nr. 2 - Partea a IVa - Model certificat de performanţă energetică al apartamentului.

16. ORDIN nr. 1217/31.03.2010 privind completarea anexei nr. 4 - Partea a IV-a - Breviar de calcul al performantei energetice a cladirilor şi apartamentelor, indicativ Mc 001/4-2009 la Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementarii tehnice Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor

17. OUG nr. 69/30.06.2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală

18. HG nr. 736/21.07.2010 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/210 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.537/2.VIII.2010

19. Rectificări la HG nr. 736/2010 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr.69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.564/ 10.VIII.2010

20. Hotărâre nr. 363/2010 din 14.04.2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate de fonduri publice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 311 din 12/05/2010 – indicativ SCOST – 04/MDRT - Reabilitare termică bloc de locuinţe

1.4.2 Aplicarea directivei ESD Transpunerea prevederilor directivei Directiva nr. 2006/32/CE privind eficienţa

energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice în legislaţia naţională s-a făcut prin adoptarea Ordonanţei de Guvern nr. 22/ 2008 prin care sunt prezentate exemple orientative de măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în clădiri prin utilizarea energiei regenerabile prin: - utilizarea de pompe de căldură pentru încălzirea şi răcirea clădirilor; - utilizarea energiei solare pentru producerea apei calde de consum şi a apei calde pentru încălzire şi pentru răcirea spaţiilor.

România s-a arătat foarte timidă în promovarea efectivă a energiei din surse regenerabile în general şi în promovarea acesteia în construcţii, îndeosebi în ceea ce priveşte producerea energiei în cantităţi mici (sub 1 MW) de către consumator ori în apropierea acestuia.

Cu toate că există Legea nr. 220/2008 privind promovarea energiei din surse regenerabile, aceasta suferă atât din lipsa normelor de aplicare, cât şi din cauza imperfecţiunilor în transpunerea Directivei 2009/28/CE (RES), al cărei termen de transpunere a expirat în 5 decembrie 2010. Legislaţia naţională se rezumă la a prelua doar obiectivele Directivei 2009/28/CE, fără a pune în mod efectiv în practică măsurile care să atingă aceste obiective:



17

• cu toate că procedurile administrative de autorizare sunt declarate că ar trebui să fie obiective, să fie raţionalizate şi accelerate la nivel corespunzător, să fie simplificate, în cazul autorizării instalaţiilor cu putere MW etc., în prezent, acestea fie lipsesc, fie sunt incoerente.

• chiar dacă, la nivel declarativ, reglementările şi codurile din domeniul construcţiilor trebuie să conţină măsuri pentru a creşte ponderea tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile, Legea nr. 50/1991 referitoare la autorizarea în construcţii, spre exemplu, nu prevede nimic în acest sens.

În ciuda obligaţiei privind clădirile publice noi şi cele existente, care fac obiectul unor renovări majore, de a avea, începând cu 1 ianuarie 2012, un rol exemplar în promovarea energiei regenerabile, fie prin respectarea standardelor referitoare la clădirile cu energie zero, fie prin folosirea de către părţi terţe a acoperişurilor clădirilor publice, pentru instalaţii care produc energie din surse regenerabile, se observă că legislaţia naţională tace cu privire la acest aspect. Dacă o transpunere completă a Directivei 2009/28/CE ţine de legislativ, adoptarea mult aşteptatelor norme de aplicare ale Legii nr. 220/2008 ţine de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea în Domeniul Energiei („ANRE”).

În cazul transpunerii defectuoase a legislaţiei europene, România poate fi sancţionată în urma declanşării de către Comisia Europeană a procedurii denumită în limba engleză „infringement” şi stabilită în art. 258 al Tratatului de funcţionare a Uniunii Europene.

Subiectul utilizării energiei din surse regenerabile în clădiri este tratat la nivel european de actele normative, menţionate deja anterior, imprimându-i un caracter complex. Chiar dacă orizontul anului 2020 pare îndepărtat, totuşi, există multe obligaţii cu scadenţă mai apropiată, pe care România şi le-a asumat şi a căror îndeplinire pare să fie incertă.

Într-o abordare constructivă, toţi factorii interesaţi ( instituţii, persoanele şi companiile private, organizaţii şi organisme guvernamentale, ministere etc) ar trebui să depună eforturi suplimentare pentru încurajarea autorităţilor, astfel încât acestea să acţioneze într-o mai mare transparenţă şi să adopte măsuri cu aplicare practică în promovarea energiei din surse regenerabile la construcţia de clădiri noi ori la renovarea clădirilor existente, şi să nu se rezume la programul „Casa verde”.

1.5 DIRECTIVA 2012/27/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE

Directiva UE nr. 27/2012 privind eficienta energetica, prevede în sinteza: Pentru Sectorul Public; - fiecare stat membru se asigură că, începând cu 1 ianuarie 2014, 3 % din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cel puțin cerințele minime în materie de performanță energetică stabilite de statul membru în cauză, în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. Art. 5, alin. 1



18

- Statele membre se asigură că administrațiile centrale achiziționează doar produse, servicii și clădiri cu performanțe înalte de eficiență energetică, în măsura în care aceasta corespunde cerințelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economică, viabilitate sporită, conformitate tehnică, precum și unui nivel suficient de concurență.–Art. 6, alin.1 - Statele membre încurajează organismele publice, inclusiv cele de la nivel regional și local, acordând atenția cuvenită competențelor și structurii administrative ale acestora, să urmeze exemplul administrațiilor lor centrale și să achiziționeze doar produse, servicii și clădiri cu performanțe ridicate de eficiență energetică. - Statele membre încurajează organismele publice să evalueze posibilitatea încheierii de contracte de performanță energetică pe termen lung care oferă economii de energie pe termen lung atunci când organizează licitații pentru contracte de prestări de servicii cu un conținut energetic semnificativ.–Art. 6, alin. 3 Pentru domeniul distribuției și furnizării de energie : - Fiecare stat membru stabilește o schemă de obligații în ceea ce privește eficiența energetică. Respectiva schemă asigură că distribuitorii de energie și/sau furnizorii de energie care sunt desemnați ca părți obligate în temeiul alineatului (4) și care își desfășoară activitatea pe teritoriul fiecărui stat membru realizează un obiectiv cumulativ în materie de economii de energie la nivelul utilizării finale până la 31 decembrie 2020, fără a aduce atingere alineatului (2). –Art. 7, alin. 1

Acest obiectiv este cel puțin echivalent cu obținerea unor economii noi în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 și până la 31 decembrie 2020, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali ale tuturor distribuitorilor de energie sau ale tuturor furnizorilor de energie ca volum, calculat ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013. Vânzările de energie, ca volum, utilizate în transport, pot fi excluse parțial sau integral din acest calcul. –Art. 7, alin. 1 Scheme de finanţarea măsurilor de eficiență energetică: - Scheme de obligaţii (pot include cerințe cu scop social, respectiv ca o parte din măsurile de eficiență energetică să fie puse în aplicare în gospodăriile sărace sau locuințele sociale; pot permite părților obligate să contabilizeze în cadrul obligației economiile certificate de energie înregistrate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe, inclusiv în cazul în care părțile obligate promovează măsuri prin intermediul altor organisme aprobate de stat sau prin intermediul autorităților publice care pot implica sau nu parteneriate formale și pot fi combinate cu alte surse de finanțare). - Masuri alternative, inclusiv programe naţionale de eficiență energetică și care pot fi:-

- taxe pe energie sau CO2 care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali

- sisteme și instrumente de finanțare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;

- reglementări sau acorduri voluntare care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;



19

- standarde și norme care urmăresc îmbunătățirea eficienței energetice a produselor și a serviciilor, inclusiv a clădirilor și a vehiculelor, cu excepția cazurilor în care acestea sunt obligatorii și aplicabile în statele membre în temeiul dreptului Uniunii; - Fondul naţional de eficiență energetică, constituit din contribuţii ale părţilor obligate, echivalente cu investiţiile necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor care le revin. (Art. 20, alin. 4 și 6) Măsuri pentru consumatorul final - Audituri și sisteme de gestionare a energiei - Statele membre promovează, pentru toți consumatorii finali, disponibilitatea auditurilor energetice de înaltă calitate și rentabilitate(Art. 8, alin. 1) - Auditurile energetice nu cuprind clauze care să împiedice transferul rezultatelor auditului către orice furnizor calificat/ acreditat de servicii energetice, cu condiția să nu existe obiecții din partea clientului. - Statele membre pun în aplicare programe pentru a încuraja IMM-urilor să se supună auditurilor energetice, precum și punerea ulterioară în aplicare a recomandărilor acestor audituri. (Art. 8, alin. 2)



20

CAPITOL 2. STANDARDE EUROPENE, NORMATIVE ȘI STANDARDE ARMONIZATE APROBATE ÎN ROMÂNIA PRIVIND PERFORMANȚA ENERGETICĂ A CLADIRILOR. 2.1 Seria de standarde valabile la nivel European privind calculul performanţei energetice a

clădirilor este prezentata în ANEXA I. Standardul EN 15603 reprezintă un pas final în setul de standarde europene care pun în

aplicare prevederile directivei EPBD. Aceasta standard defineşte un cadru general pentru evaluarea consumului global de energie într-o clădire, precum şi metodele care ar trebui să fie utilizate pentru a calcula consumurile globale de energie. El se bazează pe rezultatele furnizate de alte standarde şi anume:

- calcularea consumului global de energie al clădirii în care se aplică standardele - EN 15603, EN 15459, EN 15217;

- calcularea energiei furnizate în care se aplică standardele - EN 15316, EN 15243, EN 15377, EN 15241, EN 15232, EN 15193;

- calcularea necesarului de energie pentru încălzire şi răcire în care se aplică standardele: EN ISO 13790, EN 15255, EN 15265

Se va atașa ca ANEXA I .

1. EN 15603: 2008 - Performanţa energetică a clădirilor. Consum total de energie şi definirea evaluărilor energetice.

2. EN 15217 : 2007 - Performanţa energetică a clădirilor. Metode de exprimare a performanţei energetice şi de certificare energetică a clădirilor.

3. EN 308: 1997- Schimbătoare de căldură. Proceduri de încercare pentru determinarea performanţei recuperatoarelor de căldură de tip aer/aer şi aer/gaz.

4. EN 410:1998 - Sticlă pentru construcţii. Determinarea caracteristicilor luminoase şi solare ale vitrajelor.

5. EN 12792 :2003 Ventilarea în clădiri. Simboluri, terminologie şi simboluri grafice. 6. EN 13829: 2002 - Performanţa termică a clădirilor. Determinarea permeabilităţii la aer

a clădirilor. Metoda de presurizare prin ventilare (ISO 9972:1996, modificat). 7. EN 13947:2007 - Performanţa termică a faţadelor cortină. Calculul coeficientului de

transfer termic. 8. EN 14501: 2005 - Storuri şi obloane. Confort termic şi luminos. Caracteristici de

performanţă şi clasificare. 9. EN 15193:2007 - Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe energetice pentru

iluminat. 10. EN 15232: 2007 - Performanţă energetică a clădirilor. Impact al automatizării,

controlului şi managementului tehnic al clădirii. 11. EN 15239 :2007 - Ventilarea în clădiri. Performanţa energetică a clădirilor. Ghid

pentru inspecţia instalaţiilor de ventilare. 12. EN 15240 :2007- Ventilarea în clădiri. Performanţa energetică a clădirilor. Ghid pentru

inspecţia instalaţiilor de climatizare.



21

13. EN 15241: 2007- Ventilarea clădirilor. Metode de calcul al pierderilor de energie datorită ventilaţiei şi infiltraţiei în clădiri.

14. EN 15242:2007: Ventilarea clădirilor. Metode de calcul determinarea debitelor de aer în clădiri, inclusiv infiltraţiile.

15. EN 15243: 2007 - Ventilarea în clădiri. Calculul temperaturii încăperilor, a sarcinii termice şi a energiei pentru clădiri prevăzute cu instalaţii de condiţionare a aerului.

16. EN 15251: 2007 - Parametri de calcul ai ambianţei interioare pentru proiectarea şi evaluarea performanţei energetice a clădirilor, care se referă la calitatea aerului interior, confort termic, iluminat şi acustică.

17. EN 15255: 2007 - Performanţa termică a clădirilor. Calculul sarcinii de răcire pentru o încăpere cu transfer de căldură sensibilă. Criterii generale şi proceduri de validare.

18. EN 15265: 2007 - Performanţa termică a clădirilor. Calculul necesarului de energie pentru încălzirea şi răcirea încăperilor. Criterii generale şi proceduri de validare.

19. EN 15316-1: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi a randamentelor instalaţiei .- Partea 1: Generalităţi.

20. EN 15316-2-1: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi a randamentelor instalaţiei. Partea 2-1: Instalaţii de emisie pentru încălzirea spaţiilor.

21. EN 15316-2.3: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 2-3: Instalaţii de distribuţie pentru încălzirea spaţiilor.

22. EN 15316 -3-1: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 3-1: Instalaţii de preparare a apei calde menajere, caracterizarea necesarului (cerinţe referitoare la consum)

23. EN 15316 -3-2: 2007 Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 3-2: Instalaţii de preparare a apei calde menajere, distribuţie.

24. EN 15316 -3-3: Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 3-3: Instalaţii de preparare a apei calde menajere, generare.

25. EN 15316 - 4-1….8 : - 2008 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 4-1: Instalaţii de generare pentru încălzirea spaţiilor, instalaţii de ardere (cazane). Part 4-2: Instalaţii de generare pentru încălzirea spaţiilor, instalaţii cu pompe de căldură. Partea 4-3: Instalaţii de generare a căldurii, instalaţii termice. Partea 4-4: Instalaţii de generare a căldurii, instalaţii de co-generare integrate în clădiri. Partea 4-5: Instalaţii de generare a căldurii pentru încălzirea spaţiilor, performanţa şi calitatea instalaţiilor de încălzire urbană şi a instalaţiilor de volum mare. Partea 4-6: Instalaţii de generare a căldurii, instalaţii. Partea 4-7: Instalaţii de generare a căldurii pentru încălzirea spaţiilor, instalaţii de ardere cu biomasă. Partea 4-8: Instalaţii de generare a căldurii pentru încălzirea spaţiilor, instalaţii de încălzire cu aer cald şi prin radiaţii.



22

27. EN 15377- 1,2,3: 2008 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Proiectarea instalaţiilor de încălzire şi răcire integrate, cu agent termic apă. Partea 1: Determinarea puterii nominale de încălzire şi răcire. Partea 2: Proiectare, dimensionare şi instalare. Partea 3: Optimizare pentru utilizarea surselor de energie regenerabile.

28. EN 15378:2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Inspecţia cazanelor şi a instalaţiilor de încălzire.

29. EN 15450:2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Proiectarea instalaţiilor de încălzire cu pompă de căldură.

30. EN 15459:2007 - Performanţa energetică a clădirilor. Procedură de evaluare economică a sistemelor energetice din clădiri.

31. EN ISO 925: 1997 - Combustibili minerali solizi. Determinarea conţinutului de carbon din carbonaţi. Metoda gravimetrică.

32. EN ISO 6946: 2007 - Părţi şi elemente de construcţie. Rezistenţă termică şi coeficient de transmisie termică. Metodă de calcul.

33. EN ISO 9288: 1996 - Izolaţie termică. Transfer de căldură prin radiaţie. Mărimi fizice şi definiţii.

34. EN ISO 10077-1:2006 Performanţa termică a ferestrelor, uşilor şi obloanelor. Calculul coeficientului de transfer termic. Partea 1: Generalităţi.

35. EN ISO 10077-2:2003 Performanţa termică a ferestrelor, uşilor şi obloanelor. Calculul coeficientului de transfer termic. Partea 2: Metoda numerică pentru profile de tâmplărie.

36. EN ISO 10211:2007 - Punţi termice în clădiri. Fluxuri termice şi temperaturi superficiale. Calcule detaliate.

37. EN ISO 10456:2007- Materiale şi produse pentru construcţii. Proprietăţi higrotermice. Valori tabelare de proiectare şi proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate şi de proiectare.

38. EN ISO 14683:2007 - Punţi termice în clădiri. Coeficient de transfer termic liniar. Metode simplificate şi valori implicite.

39. EN ISO 13370:2007- Performanţa termică a clădirilor. Transfer termic prin sol. Metode de calcul.

40. EN ISO 13790:2008- Performanţa energetică a clădirilor. Calculul necesarului de energie pentru încălzirea şi răcirea spaţiilor.

41. EN ISO 13786:2007- Performanţa termică a elementelor de construcţie. Caracteristici termice dinamice. Metode de calcul.

42. EN ISO 13789- Performanţa termică a clădirilor. Coeficienţi de transfer termic prin transmisie şi prin ventilare. Metodă de calcul.

43. EN ISO 14683:2007 - Punţi termice în clădiri. Coeficient de transfer termic liniar. Metode simplificate şi valori implicite.

44. EN ISO 15927 – 1:2003 - Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 1: Mediile lunare şi anuale ale elementelor meteorologice simple.

45. EN ISO 15927 – 2:2009, Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 2: Date orare pentru sarcina de răcire de proiectare.



23

46. EN ISO 15927 – 3:2009 Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 3: Calculul unui indice de bătaie a ploii pentru suprafeţe verticale cu ajutorul datelor orare de vânt şi ploaie.

47. EN ISO 15927 – 4:2005 - Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluarea consumului anual de energie pentru încălzire şi răcire.

48. EN ISO 15927 – 5:2004- Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termică de proiectare pentru încălzirea spaţiilor.

49. EN ISO 15927- 6: 2008 - Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 6: Diferenţe de temperatură cumulate (grade-zi).

2.2 Legislaţie tehnică specifică în Romania. Normative și standarde de performanta termică - energetică.

Documentele care fac parte din legislaţia specifică se adresează specialiştilor din domeniu implicaţi în problematica determinării consumurilor energetice în clădiri şi stabilirii performanţei energetice a acestora, pe baza performanțelor materialelor și produselor încorporate.

Acestea sunt acte normative, ghiduri şi metodologii care stabilesc modalităţi de calcul, valori normate ca şi măsuri propuse pentru îmbunătăţirea performanţelor energetice ale clădirilor şi instalaţiilor din sectorul de locuinţe şi cel public, precum şi întreaga gama de standarde armonizate valabile în acest domeniu la nivel european. Cele mai importante reglementări sunt prezentate în ANEXA II.

Se va atașa ca ANEXA II Normative și standarde de performanta termica - energetica aprobate în Romania.

• C107/0 - Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţie termică la clădiri.

• Normativ C107-2005 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, cu revizuire în 2010 și structurat în cinci părţi: - Normativul C 107/1-2005 - Normativ pentru calculul coeficienţilor globali de

izolare termica la clădiri de locuit, cu modificările adoptate prin ordinul 2513/22.11.2010

- Normativ C107/2-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile cu altă destinaţie decât cea de locuire

- Normativ C107/3-2005- Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale cladirilor

- Normativ C107/4-2005 - Ghid privind calculul performanţelor termotehnice ale cladirilor de locuit

- Normativ C107/5-2005 – Normativ privind calculul termotehnic ale elementelor de



24

construcţie în contact cu solul, • C107/6 - Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin

elementele de construcţie. • C107/7- Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere

ale clădirilor. • Mc 001/1, 2, 3 - 2006 - Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor

structurată în trei părţi: - Partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1 - 2006, - Partea a II-a Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri, indicativ Mc 001/2 –

2006, - Partea a III-a Auditul şi certificatul de performanţă energetică a clădirii, indicativ

Mc 001/3 - 2006, • Ordin nr. 1071 din 16.12.2009, privind modificarea şi completarea ordinului

ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007, pentru aprobarea reglementarii tehnice ”Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor” - partea a IV-a „Breviar de calcul al performanţei energetice a clădirilor şi apartamentelor, indicativ Mc 001/4- 2009”, prevazut în Anexa 4 a Ordinului nr. 1071 din 16.12.2009 – în vigoare de la 01.01.2010.

• Metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor- partea a V-a „Model de certificat de performanţa energetica al apartamentului, indicativ MC 001/5-2009”, prevazut în Anexa 5 a Ordinului nr. 1071 din 16.12.2009 privind modificarea şi completarea Ordinului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementarii tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor” – în vigoare de la 01.01.2010.

• NP 008-97 – Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate, în regim de iarnă-vară.

• NP - 057 - 02 - Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe (revizuire NP 016-96). • NP 048 – 00 - Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora (Buletinul Construcţiilor nr. 4-2001).

• NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo – higro - energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente, în vederea reabilitării şi modernizării lor termice (publicat în broşura IPCT - ianuarie 2003, în curs de publicare în Buletinul Construcţiilor)

• NP -061-02 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri

• GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente (Buletinul Construcţiilor nr. 3-2002, ord. MLPTL nr. 1628/02.11.2001)

• GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice şi energetice a clădirilor de locuit existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora (Buletinul Construcţiilor nr. 3-2003).

• GT 038-02 Ghid pentru determinarea performantelor energetice ale instalaţiilor de



25

încălzire şi de apa calda de consum din clădirile social-culturale existente în vederea reabilitării şi modernizării acestora (Buletinul Construcţiilor nr. 13-2003).

• Ghidul GP 058/2000 privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit

• SC 006 - 01 - Soluţii cadru pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădiri de locuit.

• MP 013-01 - Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a cladirilor şi instalaţiilor aferente (Buletinul Construcţiilor nr. 5-2002)

• SC 007 - 02 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo – higro - energetice a anvelopei cladirilor de locuit existente (Ord. MLPTL 932/2002 – Buletinul Construcţiilor nr. 18/2003, în curs revizuire - SC 007- 2011)

Standardele de bază pentru evaluarea performanței energetice, aprobate de ASRO în Romania, pe baza standardelor europene :

• SR EN 308: 2000 - Schimbătoare de căldură. Proceduri de încercare pentru determinarea performanţei recuperatoarelor de căldură de tip aer/aer şi aer/gaz

• SR EN 410:2011- Sticlă pentru construcţii. Determinarea caracteristicilor luminoase şi solare ale vitrajelor

• SR EN 12792 :2004 - Ventilarea în clădiri. Simboluri, terminologie şi simboluri grafice.

• SR EN 13829:2002 - Performanţa termică a clădirilor. Determinarea permeabilităţii la aer a clădirilor. Metoda de presurizare prin ventilare (ISO 9972:1996, modificat)

• SR EN 15217 : 2007 - Performanţa energetică a clădirilor. Metode de exprimare a performanţei energetice şi de certificare energetică a clădirilor

• SR EN 15603: 2008 - Performanţa energetică a clădirilor. Consum total de energie şi definirea evaluărilor energetice

• SR EN 13947:2007 - Performanţa termică a faţadelor cortină. Calculul coeficientului de transfer termic

• SR EN 14501: 2006 - Storuri şi obloane. Confort termic şi luminos. Caracteristici de performanţă şi clasificare

• EN 15193:2007 - Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe energetice pentru iluminat

• SR EN 15193:2007/AC:2011- Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe energetice pentru iluminat

• SR EN 15232: 2007 - Performanţă energetică a clădirilor. Impact al automatizării, controlului şi managementului tehnic al clădirii

• SR EN 15239 :2007 - Ventilarea în clădiri. Performanţa energetică a clădirilor. Ghid pentru inspecţia instalaţiilor de ventilare

• SR EN 15240 :2007- Ventilarea în clădiri. Performanţa energetică a clădirilor. Ghid pentru inspecţia instalaţiilor de climatizare

• SR EN 15241: 2007- Ventilarea clădirilor. Metode de calcul al pierderilor de energie datorită ventilaţiei şi infiltraţiei în clădiri

• SR EN 15241:2007/AC:2011 - Ventilarea clădirilor. Metode de calcul al pierderilor de energie datorită ventilaţiei şi infiltraţiei în clădiri



26

• SR EN 15242:2007: Ventilarea clădirilor. Metode de calcul determinarea debitelor de aer în clădiri, inclusiv infiltraţiile

• SR EN 15243: 2008 - Ventilarea în clădiri. Calculul temperaturii încăperilor, a sarcinii termice şi a energiei pentru clădiri prevăzute cu instalaţii de condiţionare a aerului

• SR EN 15251: 2007 - Parametri de calcul ai ambianţei interioare pentru proiectarea şi evaluarea performanţei energetice a clădirilor, care se referă la calitatea aerului interior, confort termic, iluminat şi acustică

• SR EN 15255: 2008- Performanţa termică a clădirilor. Calculul sarcinii de răcire pentru o încăpere cu transfer de căldură sensibilă. Criterii generale şi proceduri de validare

• SR EN 15265: 2008 - Performanţa termică a clădirilor. Calculul necesarului de energie pentru încălzirea şi răcirea încăperilor. Criterii generale şi proceduri de validare

• SR EN 15316-1: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi a randamentelor instalaţiei .- Partea 1: Generalităţi

• SR EN 15316-2-1: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi a randamentelor instalaţiei. Partea 2-1: Instalaţii de emisie pentru încălzirea spaţiilor

• SR EN 15316-2.3: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 2-3: Instalaţii de distribuţie pentru încălzirea spaţiilor

• SR EN 15316 -3-1: 2008 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 3-1: Instalaţii de preparare a apei calde menajere, caracterizarea necesarului (cerinţe referitoare la consum)

• SR EN 15316 -3-2: 2008 Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 3-2: Instalaţii de preparare a apei calde menajere, distribuţie.

• SR EN 15316 -3-3:2008 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 3-3: Instalaţii de preparare a apei calde menajere, generare

• SR EN 15316 - 4-1: 2008 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 4-1: Instalaţii de generare pentru încălzirea spaţiilor, instalaţii de ardere (cazane)

• SR EN 15316 - 4-2: 2008 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 4-2: Instalaţii de generare pentru încălzirea spaţiilor, instalaţii cu pompe de căldură

• SR EN 15316 - 4-3: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 4-3: Instalaţii de generare a căldurii, instalaţii termice solare

• SR EN 15316 - 4-4: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 4-4: Instalaţii de generare a căldurii, instalaţii de co-generare integrate în clădiri

• SR EN 15316 - 4-5: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 4-5: Instalaţii de generare a căldurii pentru încălzirea spaţiilor, performanţa şi calitatea instalaţiilor de încălzire urbană şi a instalaţiilor de volum mare



27

• SR EN 15316 - 4-6: 2007 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 4-6: Instalaţii de generare a căldurii, instalaţii fotovoltaice

• SR EN 15316 - 4-7: 2009 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 4-6: Instalaţii de generare a căldurii, instalaţii fotovoltaice. Partea 4-7: Instalaţii de generare a căldurii pentru încălzirea spaţiilor, instalaţii de ardere cu biomasă

• SR EN 15316 - 4-8: 2011 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor energetice şi al randamentelor instalaţiei. Partea 4-8: Instalaţii de generare a căldurii pentru încălzirea spaţiilor, instalaţii de încălzire cu aer cald şi prin radiaţii

• SR EN 15377- 1: 2008 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Proiectarea instalaţiilor de încălzire şi răcire integrate, cu agent termic apă. Partea 1: Determinarea puterii nominale de încălzire şi răcire

• SR EN 15377- 3: 2008 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Proiectarea instalaţiilor de încălzire şi răcire integrate, cu agent termic apă Partea 3: Optimizare pentru utilizarea surselor de energie regenerabile

• SR EN 15378:2008 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Inspecţia cazanelor şi a instalaţiilor de încălzire

• SR EN 15450:2008 - Instalaţii de încălzire în clădiri. Proiectarea instalaţiilor de încălzire cu pompă de căldură

• SR EN 15459:2008 - Performanţa energetică a clădirilor. Procedură de evaluare economică a sistemelor energetice din clădiri

• SR EN ISO 925: 2007 - Combustibili minerali solizi. Determinarea conţinutului de carbon din carbonaţi. Metoda gravimetrică

• SR EN ISO 6946: 2008- Părţi şi elemente de construcţie. Rezistenţă termică şi coeficient de transmisie termică. Metodă de calcul.

• SR EN ISO 7345:2002 - Izolaţie termică. Mărimi fizice şi definiţii. • SR EN ISO 9288:2002 - Izolaţie termica. Transfer de căldura prin radiaţie. Mărimi

fizice şi definiţii. • SR EN ISO 9346:2008 - Performanţa higrotermică a clădirilor şi materialelor de

construcţii. Mărimi fizice pentru transferul de masă. Vocabular. • SR EN ISO 10077-1 :2007- Performanta termica a ferestrelor, uşilor şi obloanelor.

Calculul transmitanței termice. Partea 1 : Metoda simplificată. • SR EN ISO 10077-1:2007/AC:2010 - Performanţa termică a ferestrelor, uşilor şi

obloanelor. Calculul coeficientului de transfer termic. Partea 1: Generalităţi • SR EN ISO 10077-2:2004 – Performanţa termică a ferestrelor, uşilor şi obloanelor.

Calculul coeficientului de transfer termic. Partea 2: Metoda numerică pentru profile de tâmplărie

• SR EN ISO 10211:2008 - Punţi termice în clădiri. Fluxuri termice şi temperaturi superficiale. Calcule detaliate

• SR EN ISO 10456:2008 - Materiale şi produse pentru construcţii. Proprietăţi higrotermice. Valori tabelare de proiectare şi proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate şi de proiectare.

• SR EN ISO 10456:2008/AC:2010 - Materiale şi produse pentru construcţii. Proprietăţi



28

higrotermice. Valori tabelare de proiectare şi proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate şi de proiectare

• SR EN 13363-1+A1:2007 - Dispozitive de protecţie solară aplicate vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solară şi luminoasă. Partea 1: Metodă simplificată

• SR EN 13363-1+A1:2007/AC:2009 - Dispozitive de protecţie solară aplicate vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solară şi luminoasă. Partea 1: Metodă simplificată

• SR EN 13363-2:2006 - Dispozitive de protecţie solara aplicate vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solara şi luminoasa, Partea 2: Metoda detaliata de calcul.

• SR EN 13363-2:2006/AC:2006 - Dispozitive de protecţie solară aplicate vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solară şi luminoasă. Partea 2: Metodă detaliată de calcul

• SR EN ISO 13370: 2008 – Performanța termică a clădirilor. Transferul termic prin sol. Metode de calcul.

• SR EN ISO 13788:2002 - Performanţa higrotermică a componentelor şi elementelor de construcţie. Temperatura superficială interioară pentru evitarea umidităţii superficiale critice şi condensului interior. Metode de calcul

• SR EN ISO 13789: 2008- Performanţa termică a clădirilor. Coeficienţi de transfer termic prin transmisie şi prin ventilare. Metodă de calcul

• SR EN ISO 13790:2008 - Performanţa energetică a clădirilor. Calculul necesarului de energie pentru încălzirea şi răcirea spaţiilor.

• SR EN ISO 13791:2006 - Performanta termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei încăperi în timpul verii, fără climatizare. Criterii generale şi proceduri de validare.

• SR EN ISO 13792:2004 - Performanţa termică a clădirilor. Calculul temperaturii interioare a unei încăperi fără climatizare în timpul verii. Metode de calcul simplificate

• SR EN ISO 14683: 2008 - Punţi termice în clădiri. Coeficient de transfer termic liniar. Metode simplificate şi valori implicite.

• SR EN ISO 13786: 2008- Performanţa termică a elementelor de construcţie. Caracteristici termice dinamice. Metode de calcul.

• SR EN ISO 15927 – 1:2004 - Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 1: Mediile lunare şi anuale ale elementelor meteorologice simple

• SR EN ISO 15927 – 2:2009, Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 2: Date orare pentru sarcina de răcire de proiectare

• SR EN ISO 15927 – 3:2009 Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 3: Calculul unui indice de bătaie a ploii pentru suprafeţe verticale cu ajutorul datelor orare de vânt şi ploaie

• SR EN ISO 15927 – 4:2006 - Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluarea consumului anual de energie pentru încălzire şi răcire

• SR EN ISO 15927 – 5:2006 - Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termică de proiectare pentru încălzirea spaţiilor

• SR EN ISO 15927- 6: 2008 - Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Partea 6: Diferenţe de temperatură cumulate (grade-zi)



29

Capitolul 3. STANDARDE SI PROCEDURI DE CERTIFICARE PT PRODUSE și MATERIALE DE CONSTRUCTII, ÎN SPECIAL PENTRU MATERIALELE IZOLATOARE. ORGANISME NOTIFICATE DIN ROMÂNIA CA LABORATOARE DE INCERCARI ȘI ORGANISME DE CERTIFICARE.

3.1 Cadrul oficial reglementat, de atestare a conformității produselor pentru construcții în România.

In România, sistemul de certificare sau de atestare a conformității produselor pentru

construcții este descris pe pagina oficiala http://www.ctpc.ro, a Consiliului Tehnic Permanent pentru Construcții CTPC a cărei funcționare și organizare este reglementată prin ordinul MDRT nr. 1269/01.04.2011.

In această locație sunt disponibile toate informațiile privind procedurile de urmat, standardele aplicabile aprobate, organismele de certificare și laboratoarele de încercări notificate CE, organismele naționale abilitate să elaboreze agremente tehnice, urmând pașii indicați în secțiunea GHIDUL FURNIZORULUI DE PRODUSE PENTRU CONSTRUCTII PENTRU ATESTAREA CONFORMITATII ACESTORA.

Prin urmare, fie pentru produse standardizate, fie pentru produse noi sau cu elemente de noutate, nedescrise în standardele armonizate, informațiile necesare certificării CE sau agrementării tehnice ale materialelor și produselor pentru construcții, sunt disponibile explicit următoarele informații și documente în acord cu procedurile general valabile în Uniunea Europeană pentru produsele utilizate în construcții :

1. Lista cuprinzând indicativele de referință ale standardelor române care transpun standardele europene armonizate prevăzute în Comunicarea CE publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Seria C nr. 59/2013

2. Organisme notificate pentru certificarea produselor 3. Organisme abilitate să elaboreze Agremente Tehnice 4. Grupe specializate pentru Agremente Tehnice 5. Datele REGISTRULUI NAȚIONAL UNIC al Produselor Certificate, cuprinzând

categoriile de produse certificabile în sistem armonizat, prezentate în : • Anexa 1 • Anexa 2 • Agremente Tehnice Europene

6. Datele domeniului nearmonizat, îin cadrul căruia se elaborează : • Agremente Tehnice în Construcții • Specificații Tehnice Românești

7. Date despre documentele necesare înscrierii produselor în Registrul Unic: • Date de facturare • Adresa de înaintare a dosarului pentru produsele cu Marcaj CE • Adresa de înaintare a dosarului de Agrement Tehnic • Model de Cerere • Model de Declaraţie de Conformitate



30

Toate acestea sunt detaliate explicit și disponibile în documentele precizate și nu este cazul sa facă obiectul unei prezentări în detaliu, în acest raport.

Este nevoie să precizăm totuși un aspect esențial al procedurilor de atestare a conformității produselor cu specificațiile tehnice armonizate ( standarde europene ) sau cu agrementele tehnice.

Agrementele Tehnice, se elaborează numai pentru produse noi sau care nu se încadrează în prevederile unui standard armonizat, și sunt emise în baza analizei de conformitate a caracteristicilor de performanță a materialelor/produselor cu cerințele de calitate ale unor standarde de performanță, generale, nearmonizate sau normative naționale, toate precizate în agrementul tehnic.

Prin urmare, materialele locale și produsele derivate, care fac obiectul activităților contractului UNDP 008/2013, sunt de genul celor care se supun foarte posibil agrementării tehnice, fiind foarte puțin probabil ca unele să poată fi încadrate în obiectul unor standarde de produs aprobate în ultima lista (Listă cuprinzând indicativele de referință ale standardelor române care transpun standardele europene armonizate prevăzute în Comunicarea CE publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Seria C nr. 59/2013), prezentă pe pagina www.ctpc.ro. 3.2 Certificări specifice pe baza performanței indicatorilor de sustenabilitate a materialelor de construcții pentru izolarea termică.

Sunt binecunoscute specialiștilor, schemele actuale de certificare a calității produselor pentru construcții, sub exigentele esențiale prevăzute de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa Nr. 20 din 18.08.2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor, toate elaborate si aplicate in conformitate cu Directiva 89/106/CEE – privind armonizarea legilor, reglementărilor tehnice şi a prevederilor administrative ale Statelor Membre, referitoare la produse pentru construcţii.

In prezent, Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii, abrogă prevederile Directivei 89/106/CEE a Consiliului. Acest regulament stabileşte condiţiile de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii. De asemenea, acesta stabileşte criterii de evaluare a performanţelor pentru aceste produse, precum şi condiţiile de utilizare a marcajului CE.

În cazul în care furnizorul decide să introducă pe piaţă un produs pentru construcţii şi dacă acest produs este acoperit de un standard armonizat, acesta are obligaţia de a completa o declaraţie de performanţă care conţine, în special, următoarele informaţii:

• definirea produsului; • criteriile de evaluare a performanţei produsului; • domeniile de utilizare ale produsului; • caracteristicile de performanţa, declarate.



31

Astfel, pentru categoria produselor neîncadrabile într-un standard armonizat de produs, cu anexa sistemelor de evaluare a conformității, există o singura cale de certificare si anume, cea a agrementului tehnic.

Pentru categoria produselor tradiționale, de largă răspândire, cum sunt lemnul, agregatele naturale, piatra naturală, varul, vata minerală, a căror importanță și valoare nu a putut fi ignorată de curentul modernist al ultimelor decenii în construcții, există standarde armonizate european pentru fiecare produs și ca atare se aplică schemele cunoscute de certificare CE ( sistemele 1, 1+, 2 , 2+ , 3 sau 4), a conformității, precizate în documentele legislative și tehnice amintite.

In mod paradoxal, deși multe din produsele naturale, au fost tradițional utilizate în construcții durabile și sănătoase, de secole, acestea au fost total ignorate, din punct de vedere tehnic - legislativ, ca fiind demodate sau „ rușinoase” a fi utilizate (chirpicii din argilă, vălătucii, paiele, lâna, uneori chiar derivate din lemn, varul natural etc), în detrimentul produselor de sinteză, poluante de la fabricație și până la finele duratei de exploatare, dar considerate moderne (produsele din PVC, BCA, polistirenul expandat sau extrudat, s.a.).

Toate acestea din urmă, rod al industrializării accelerate și al regimului intensiv de construire, sunt posesoare de standarde de certificare a conformității, după sistemele amintite, în timp ce celelalte, tradiționale și naturale, nu pot fi certificate în prezent decât în baza elaborării unui agrement tehnic.

Aici apare un mare paradox al legislației și al mentalității formatorilor de legislație dar și al factorilor de decizie și anume:

Agrementul Tehnic, este definit de către legislația în vigoare (terminologia din Ghidul AT, procedura de agrement tehnic P.A.T. 1 – 2004 publicată în Monitorul Oficial 1167 bis din 9 decembrie 2004 ), ”ca fiind o „ apreciere tehnică favorabilă concretizată într-un document scris, asupra aptitudinii de utilizare, în conformitate cu cerinţele legii calităţii în construcţii, a unor noi produse, procedee şi echipamente pentru care nu există şi nu pot fi încă elaborate standarde naţionale sau alte reglementări tehnice.........” Paradoxul este că, materialele sustenabile, tradițional utilizate, naturale, durabile, ecologice, amintite mai sus și total neglijate din acest punct de vedere al certificării prin standarde, trebuie certificate în prezent prin agrement tehnic, ca și un produs nou, deși aptitudinea lor de utilizare a fost demonstrată de mulți si mulți ani. In contrast cu acestea, materialele de sinteză, cu durabilitate foarte limitată și degradabile sub acțiunile de mediu (radiația UV, ciclurile climatice), cum sunt de exemplu polistirenul și PVC, în mod masiv și generalizat aplicate la construcțiile ultimelor decenii, beneficiază de sisteme și scheme de certificare CE. Din păcate, acest avantaj nu le face nici mai durabile nici mai sănătoase pentru om.

Pe scurt, materialele naturale, tradiționale, sunt „Cenușăreasa”, domeniului, dar din ce în ce mai apreciate, în mod similar domeniului hranei, comparând hrana fast-food cu cea naturală, tradițională.

In acest context, specific certificării materialelor sustenabile pentru izolare termică, acustică și hidroizolare, obținute din resurse regenerabile locale, utilizate în mod natural și tradițional, este demonstrarea științifică și tehnică a performanțelor tehnice specifice utilizării (termice, acustice, hidroizolatoare, de durabilitate, de fiabilitate etc) cât și a performanțelor ecologice/sustenabile.



32

Este relevant pentru acest demers, și în general foarte ușor de demonstrat prin comportarea reală, de lungă durată, a acestor materiale utilizate și studiate de foarte mulți ani, exemplul varului natural.

Acest material, pe lângă proprietățile de liant hidraulic excepțional și durabil, posedă proprietatea de depoluant prin adsorbția permanenta a emisiilor de dioxid de carbon din aer și proprietatea de agent bactericid. Intr-adevăr, varul aerian stins în pastă, are calități recunoscute de a fi bactericid, deci construcțiile realizate cu acest material încorporat ca liant sau ca material de finisaj, reprezintă un plus important de sănătate, detaliu care este extrem de important în toate clădirile social – culturale, locuințe s.a. Este de asemenea un material cu impact deosebit asupra mediului caracterizat de proprietatea de a adsorbi CO2. Aceasta se datoreaza faptului ca în orice compozitie unde este utilizat, varul aerian stins în pasta, dupa punerea sa în opera, adsoarbe din atmosfera inconjuratoare o cantitate de CO2 cu 35% superioara cantitatii degajate la fabricarea sa, prin arderea pietrei de calcar în cuptoarele industriale. Un alt exemplu este cel al lemnului, cu rezistență deosebită la radiația solară, și net superioară materialelor de sinteză, tocmai pentru ca lemnul pus în operă, s-a format și “ a crescut “ sub soare, cu tot spectrul sau de radiație, indispensabil dezvoltării oricarei forme de vegetație.

În acțiunea de certificare a materialelor sustenabile pentru izolare termică, obținute din resurse regenerabile locale, ecologice, este obligatorie prezența și conlucrarea laboratoarelor de încercări specifice pentru determinarea și confirmarea :

o caracteristicilor tehnice pentru construcții, o caracteristicilor de performanță ecologică, o caracteristicilor de durabilitate și a altor caracteristici care demonstrează

comportarea de lungă durată. Recapitulând, certificarea acestor materiale care pot fi de diferite origini, minerale,

vegetale sau animale, trebuie să se facă cu implicarea mai multor categorii de laboratoare, și anume: - laboratoare de încercări pentru construcții pentru certificarea performanțelor tehnice și de durabilitate - laboratoare de încercări de mediu pentru certificarea performanțelor ecologice - laboratoare de încercări de igiena aerului, apei și sănătate publică pentru certificarea performanțelor privind cerința esențială de igienă și sănătate - laboratoare de încercări fito-sanitare sau/și veterinare, după caz, pentru certificarea performanțelor de utilizare a materialelor de origine vegetală/animală ca materiale încorporate în construcții, în contact direct sau indirect cu utilizatorul uman. România dispune de laboratoare de aceste tipuri capabile să realizeze încercările inițiale de tip pentru atestarea conformității și agrementarea lor tehnică.



33

Capitolul 4. INDICATORI DE SUSTENABILITATE A MATERIALELOR DE CONSTRUCTII PENTRU IZOLAREA TERMICA

Materialele pentru construcții, care pot fi denumite veritabil sustenabile, sunt cele care și-au dovedit capacitatea de a fi susținut în mod durabil, dezvoltarea de-a lungul existenței societății umane, îndeplinind nevoile prezentului si asigurând generațiilor viitoare un mediu natural, de viață și activitate, permanent curat și nealterat. Este evident că materialele sustenabile, provin din resurse regenerabile, naturale sau resurse naturale de mare volum și rațional exploatate. De asemenea, este dovedit ca toate materialele utilizate de milenii și secole la construcția edificiilor sau locuințelor umane, au fost și rămân, “ generatoare de dezvoltare eco-durabilă“.

Materialele sustenabile sunt în mod pozitiv si evident, natural, “cele mai responsabile” față de mediu, dar responsabilitatea este împărțita acum cu utilizatorul principal, adică omul, care:

• trebuie sa păstreze echilibrul în exploatarea resurselor, în modul de aplicare-utilizare, și în mod permanent, respectând echilibrul mediului natural, așa cum natura înconjurătoare l-a creat pe specificul fiecărei zone sau regiuni.

• trebuie să respecte prioritatea sănătății mediului și a omului față de interesul economic. Pe măsura evoluției societății umane și a creșterii nevoii de energie, echilibrul

sustenabilității a fost grav afectat de interesul economic, omul ignorând și efectele asupra propriei ființe.

Exemple de exploatare a materialelor sustenabile care au provocat prin exces de exploatare – utilizare, mari probleme generațiilor următoare, sunt cele ale lemnului din pădurile defrișate, din exploatările de piatra, agregate minerale, materiale, excesul utilizării combustibililor fosili, și multe altele, care de un număr de decenii, pun omenirea și mediul înconjurător în fața pericolului poluării generalizate, a schimbărilor climatice cu grave și majore efecte, a degradării condițiilor naturale de viață, chiar și în comunitățile umane “bogate”.

Este evident efectul negativ asupra comunităților sărace, care, pe lângă limitările de care am amintit anterior, suportă acum și efectul lipsei de măsură al comportamentului socio-economic al comunităților bogate, cu resurse mult mai mari.

Materialele sustenabile pentru construcții pot și trebuie să fie utilizate pentru realizarea fizică și pentru asigurarea satisfacerii tuturor cerințelor impuse construcțiilor, și mai ales în eficientizarea energetică a construcțiilor.

Indicatorii de sustenabilitate sunt dictați și definiți implicit chiar prin însăși sensul complet al noțiunii. Astfel, indicatorii se referă la aspectele tehnice, energetice, ecologice, economice, sociale, după cum urmează: 1. Bilanț energetic pozitiv ( favorabil) stabilit pe baza: ˉ cantității de energie consumată pentru obținerea materialului/ materiei prime, inclusiv

transport ˉ cantității de energie la prelucrare/fabricare



34

ˉ cantității de energie în exploatare, inclusiv reducerea pierderilor datorită utilizării materialului

ˉ cantității de energie la scoaterea din exploatare ( reutilizare, recuperare) 2. Disponibilitatea sustenabilă 3. Efectele asupra mediului în fazele de exploatare a materiei prime, transportului, prelucrării, punerii în operă, exploatării, inclusiv în cazuri de accidente naturale sau provocate, cantitatea și efectele emisiilor poluante generate în toate fazele . 4. Efectele asupra mediului în fazele de dezafectare/demolare, efectele asupra componentelor de mediu ( sol, aer, ape, floră, faună) 5. Efectele asupra sănătății lucrătorilor și ale beneficiarilor construcției 6. Exploatare durabilă a materiilor prime, fără impact asupra mediului și asupra epuizării resurselor 7. Efectele sociale pozitive ale activității generate cu aceste materiale, de la procurarea materiei prime până la dezafectarea finală și recuperare după durata ciclului de viață, prin crearea de locuri de munca cu condiții corespunzătoare pentru om, în respect față de mediul înconjurător.

În sinteză, sustenabilitatea se bazează 100% pe „ natural”, așa cum ființa umană nu poate exista bine decât în mediu natural și nu artificial creat.

Afirmația este de necontestat indiferent de componenta de viața avută în vedere (sănătate, hrana, condiții de locuit), inclusiv necesarul energie, care nu poate fi mai curată decât cea din resurse naturale, regenerabile ( soare, vânt etc) .

Epocile anterioare ale societății umane, nefiind presate de nevoia de energie, nu au condus la crize de genul celor actuale, cauzate de exces de poluare, criza de ecologic, „foamea de combustibili” și iată, „sărăcia față de combustibil”.

Problema energetică trebuie obligatoriu corelată și subjugată interesului pentru condiții de viață de calitate.

Excesul de eficiență energetică poate fi si dăunător, dacă depășește cadrul normal al cerințelor de sănătate și igiena spațiului locuit.

Argumentele sunt prezentate în capitolul 10. CONCLUZII



35

Capitolul 5. SUSTENABILITATE ȘI TRADIȚIE ÎN AREALUL ROMÂNESC, ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII MATERIALELOR NATURALE, LOCALE, LA REALIZAREA CONSTRUCȚIILOR 5.1 Tipologia și caracteristicile definitorii complexe ale construcțiilor tradiționale, specifice comunităților cu resurse limitate, in arealul romanesc.

Orizontul informațiilor referitoare la tipologia și caracteristicile definitorii complexe ale materialelor de construcție locale, disponibile în zonele reprezentative ale României se identifică cu cel al începuturilor locuinței sătești din arealul carpato – danubiano - pontic. Aceste prime informații duc la originea complexului de factori care concură la realizarea unei construcții menite să ofere omului condițiile bune de viață, activitate, odihnă și protejare față de acțiunile mediului înconjurător.

Informațiile și datele oferite de investigația istorică și arheologică și de lucrările monografice dedicate spațiului romanesc, pun în evidență existența unui fenomen evolutiv constant, referitor la cunoștințele, mijloacele și materialele implicate în procesul de edificare a unei locuințe. Evoluția se referă de asemenea și la sistemele constructive, tehnologiile de execuție, soluțiile planimetrice și compozițiile volumetrice.

Astfel, relevante sunt informațiile oferite de referința bibliografică „Studii de arhitectură tradițională în vederea conservării și valorificării prin tipizare - Locuința sătească din România”- I.C.C.P.D.C, ed. rev. și compl. 1989, realizată prin contribuția unui grup de colective din cadrul Institutului de Proiectări Prahova, Complexele Muzeale județene, UAIUM, Institute de Proiectare județene, Institute și Centre de studii colaboratoare din România, sub coordonarea I.C.C.P.D.C. și având consultanța Ministerului Culturii și Institutului de Arheologie .

Ca și construcție reprezentativă atât pentru proiectul UNDP cât și pentru fondul construit tradițional este locuința .

In general, comunitățile sărace actuale sunt fie continuatoarele comunităților rurale constituite de secole în regiunile României, fie comunități constituite ca urmare a dislocării unor mari părți ale populației rurale către zona urbană, în anii de industrializare excesivă din perioada 1950-1990.

In ambele situații, baza locuirii este casa de dimensiuni mici, realizată cu cele mai accesibile materiale, naturale evident, in anii anteriori apariției materialelor de sinteză ( în România, nu mai devreme de anii 1980...1990)

Prin urmare, cerința actuală de sustenabilitate, privită complex pentru aceasta categorie de locuințe, este de fapt reactualizarea întregului set de componente ale valorilor eco-durabile ale casei tradiționale, completate cu cerința de eficiență energetică și de ciclu de viață conform cu indicatorii energetici de sustenabilitate, inclusiv cei referitori la bilanțul emisiilor poluante.

In acest sens, este elocvent procesul de perfecționare parcurs de unul din sistemele constructive, cu cel mai bun echilibru între accesibilitate – cost - performanță – durabilitate, creat în acele vremuri chiar de către reprezentanți pricepuți și cu intuiție tehnică ai celor cu resurse limitate, majoritari pe toata aria de răspândire geografică de șes, podiș și chiar munte, și nu numai în România ci chiar în țările învecinate.



36

Tradiția de altfel, în toate domeniile nu are granițe. La acest sistem, pereții locuinței se realizau dintr-un schelet lemnos și pereți de închidere din împletitura de nuiele și lipitură de pământ galben (argilă).

Inițial, stâlpii scheletului erau încastrați în sol, ulterior au fost fixați pe tălpi de lemn sprijinite pe temelii din piatră.

Sub această formă, acest sistem constructiv, cu schelet portant din lemn, pereți de umplutură din împletitură de nuiele și lipitură din pământ galben, atestat pe teritoriul țării noastre încă din neolitic, s-a utilizat până la mijlocul secolului XX utilizându-se chiar și în prezent. Ulterior, în locul umpluturii pereților din împletitura de nuiele cu lipitură de pământ galben s-au utilizat o serie largă de materiale de umplutură: șipci din lemn cu lipitură de pământ galben, scurtături din lemn și în ultima perioadă chiar cărămidă. Revenind la începuturi, în perioada dacică, sistemele constructive au fost foarte diversificate.

Au fost atestate construcții cu pereții realizați din bârne de lemn dispuse orizontal, sprijinite pe temelii de piatra, având inițial la colturi stâlpi din lemn, verticali, bătuți în sol, pentru a se asigura nedeformabilitatea clădirii, stâlpi care ulterior au fost eliminați deoarece nedeformabilitatea era garantată de sistemul de îmbinare al bârnelor. Tot în aceasta perioadă apar și primele clădiri de locuit cu doua nivele – așa numitele locuințele turn (care vor genera ulterior o serie largă de modele de locuințe țărănești), locuințe circulare etc. Procesul de diversificare a tehnologiilor și sistemelor constructive din arealul carpato –danubiano - pontic, continuă și în secolele următoare, când, pe lângă structurile portante cunoscute (schelet din lemn și bârne orizontale) sunt atestate primele construcții cu pereții din diafragme de pământ compactat, sistem care va fi utilizat cu precădere în zonele de câmpie. Factorii formativi care definesc tipologia locuințelor tradiționale sunt volumetria, planimetria, structura constructivă și expresia de arhitectură. Acești factori au particularizat repertoriul modelelor de locuințe sătești orientând procesul evolutiv spre realizarea unei arhitecturi dezvoltate în concordanță cu cadrul natural și integrate organic sitului și zonei. Principiile de organizare a planimetriei locuinței tradiționale, pe lângă avantajul de ordin funcțional, asigură volumetriei o configurație în deplină armonie cu locul de amplasare, accentuându-se în felul acesta unitatea arhitecturii tradiționale cu mediul înconjurător. Volumetria locuinței tradiționale ( referință bibliografică: „Studii de arhitectură tradițională în vederea conservării și valorificării prin tipizare - Locuința sătească din România”- I.C.C.P.D.C, ed. rev. și compl. 1989 ), indică modele tradiționale structurate pe baza a două forme arhetipale: - cu un singur nucleu compozițional și - cu două nuclee compoziționale, din care un nucleu de baza și un nucleu de accent. În raport cu zona etno-geografică de care aparțin cele două forme arhetipale se cunosc subvariante, funcție de modul de soluționare al acoperișului: cu patru pante sau cu două pante și fronton. Volumetria clădirii tradiționale este echilibrată, calitatea esențială a acesteia constituind-o dialogul dezvoltat cu spațiul înconjurător.



37

Arhitectura și ingineria clădirilor zilelor noastre, trebuie să continue să-și tragă seva din tot ceea ce s-a moștenit valoros, din autenticul nostru romanesc. În acest context, apare cu claritate ineficiența demersului elaborării de proiecte tip, care, neavând afinitate cu rețeaua de modele din zona pentru care au fost elaborate, vor fi respinse de beneficiar. Adoptarea unor proiecte desprinse de tipologia tradițională poate conduce la depersonalizare, la dizolvarea identității locale a tradiționalului romanesc și la dificultăți de adaptare a cerințelor de construire la resursele disponibile.

Cercetarea tipologiei zonale a modelelor locuințelor tradiționale, arată cât de multe nuclee tipo-generatoare, de locuințe sătești tradiționale există în arealul romanesc (fig.5.1 – referința bibliografică: „Studii de arhitectura tradiționala în vederea conservării și valorificării prin tipizare - Locuința săteasca din Romania”- I.C.C.P.D.C, ed.rev. și compl. 1989).

Fig.5.1 – Extras referința bibliografica: „ Studii de arhitectura tradiționala in vederea conservării și valorificării prin tipizare- Locuința săteasca din Romania”- I.C.C.P.D.C, ed.rev. și compl. 1989 pagina 175.



38

Intervențiile actuale de modernizare (energetică sau de utilitate) din cadrul procesului de reabilitare a construcțiilor de locuit, cuprind: - pe un loc de primă importanță, asigurarea unor condiții de locuire moderne, sănătoase, cât mai puțin costisitoare, pentru toți membrii săi, - măsuri de protejare durabilă a calității mediului și nealterarea valorilor naturale-ecologice ale mediului înconjurător . - nu în ultimul rând, prezervarea valorilor tradiționale în toate etapele realizării și utilizării construcțiilor.

În acest context, este important ca și toate intervențiile de modernizare – reabilitare pe clădirile existente, fie de natură structurală, fie energetică-termică, fie de utilitate, să țină cont prin adaptarea soluțiilor și alegerea materialelor utilizate, de asigurarea celui mai bun echilibru intre : - eco - durabilitate - condiții bune de viață - eficiență energetică - disponibilitate și accesibilitate - costuri reduse - punerea în valoare a valorilor tradiționale.

5.2 Materiale de construcție și tehnologii de execuție a locuinței tradiționale Tehnici de prelucrare și de punere în operă a materialelor locale - tehnici tradiționale ( referința bibliografica: „ Studii de arhitectura tradiționala în vederea conservării și valorificării prin tipizare - Locuința săteasca din Romania”- I.C.C.P.D.C, ed .rev. și compl. 1989 și referințe din experiența proprie referitoare la construcțiile tradiționale ). Locuințele tradiționale au preluat, perfecționat și diversificat repertoriul sistemelor constructive și al tehnologiilor de execuție configurate în etapele anterioare. În cadrul acestui proces evolutiv, s-au perpetuat o serie de principii generale, privind : ˉ valorificarea eficientă a resurselor locale de materiale de construcții, ˉ adaptarea sistemului constructiv la seismicitatea zonei respective, ˉ protejarea cât mai eficientă față de factorii de mediu climatic (inclusiv protejarea

termică), precum și ˉ exprimarea plastică a structurii portante și a formelor estetic-arhitecturale.

Din punctul de vedere al materialelor utilizate, sistemele constructive tradiționale se pot grupa în doua mari categorii :

1. sisteme monomateriale și 2. sisteme plurimateriale.

Din categoria sistemelor tradiționale monomateriale fac parte : 1a - structurile din bârne de lemn dispuse orizontal sau vertical, 1b.- din schelet portant din lemn cu umplutură din lemn,



39

1c.- din zidărie de piatră, 1d - zidărie de cărămidă, 1e- zidărie de chirpici, din pământ turnat în tipare (cofraje) sau clădit cu furca și netezit cu

barda. Din categoria sistemelor tradiționale plurimateriale fac parte: 2a. - structurile din schelet portant din lemn cu panouri de umplutură din

• împletitura de nuiele, șipci sau scânduri și lipitură de pământ galben cu amestec de vegetale, sau

• umplutură din zidărie de cărămida sau mai rar de piatră de râu. 2b. - soluțiile constructive combinate, în cazul locuințelor cu două sau mai multe nivele

supraterane. De regulă, nivelul inferior - rigid, se realizează din zidărie de piatră sau mai rar cărămidă,

iar nivelul superior flexibil, din bârne dispuse orizontal sau vertical, sau din schelet de lemn cu panouri de umplutură din materiale diverse.

Această categorie de sisteme constructive, larg răspândite, este predominantă în zonele cu seismicitate ridicată și frecventă în celelalte zone, în care se întâlnesc însă și clădiri cu două sau trei nivele, cu structuri monomateriale din zidărie de cărămida sau de piatră.

Planșele reproduse în cele ce urmează, după lucrarea de referință „ Studii de arhitectura tradiționala în vederea conservării și valorificării prin tipizare - Locuința săteasca din Romania”- I.C.C.P.D.C, ed. rev. și compl. 1989, prezintă un extras foarte sumar exemplificativ din sinteza națională a tradiției de construire cu materiale locale și a tehnicilor utilizate tradițional. Conținutul planșelor cuprinde elementele esențiale și anume:

- soluția constructivă - planimetria și volumetria - materialele utilizate - tehnica de prelucrare – utilizare - asamblare - zona caracteristică a țării

Nota: Numărul din medalion este numărul paginii din lucrarea de referință



40



41



42



43



44



45



46



47



48

Tehnicile tradiționale de prelucrare și de punere în operă a acestor materiale locale, utilizează mijloace mecanice în afară de cele simple pe care omul și le-a creat secole de-a rândul, în scopul ușurării muncii. Dintre etapele realizării unei construcții, esențiale au fost în tehnica tradițională și rămân și în prezent, cele care au cea mai importanta valoare în stabilitatea, rezistența și protejarea față de acțiunea mediului exterior (temperatură, umiditate, precipitații, vânt, radiație solară) și durabilitatea acesteia, astfel:

- așezarea materialelor pentru învelitori cu paie, stuf, scândura, olane, șindrilă și draniță - construirea pereților din bârne, din schelet din lemn cu împletitură de nuiele, lipirea cu

argila (lut) a pereților cu schelet din lemn și împletitură de nuiele - amestecarea argilei cu paie, pleavă, pentru lipire și/sau realizarea chirpicilor, pentru

umplerea împletiturii de nuiele din pereți, pentru termo - higro izolarea și reglarea higrotermică a tavanelor, podurilor, pardoselilor etc.

- realizarea mortarelor din argila cu nisip și var, pentru lipirea (zidirea) chirpicilor, pentru finisarea pereților, pardoselilor, tavanelor, prispelor etc.

- zidirea sau clădirea pietrelor pentru temeliile caselor, crearea spațiilor de aerisire-ventilare a tălpilor din lemn ale caselor, pentru asigurarea durabilității la acțiunea apei ( grup foto )

Grup Foto- anul 2002 - Locuinţă tradiţională Borşa, Maramureş- proprietar Ion Danci str. Vișeului 4.

- Detaliu temelie din piatră clădită, cu talpă din lemn bine ventilată - construirea pereților din bârne de lemn cu tencuieli interioare și exterioare pe rețea de șipci

din lemn și mortare pe bază de nisip - var. - realizarea pardoselilor din lemn pe rigle așezate pe pat de argilă care asigură

impermeabilizarea și ruperea capilarității apei - realizarea finisajelor finale ale pereților și tavanelor exclusiv cu var natural, stins, sub forma

de pastă, hidratată timp îndelungat pentru creșterea calităților de liant, precedate de un strat de așa-numită tencuială din nisip cu var, cu granulație mai mare ca suport al varului final.

- realizarea straturilor de izolare termică la tavane, poduri, pardoseli, cu argilă amestecată cu paie sau pleavă, straturi care chiar dacă din punct de vedere termic nu erau foarte eficiente, aveau trei mari calități generatoare de condiții de viață sănătoasă și anume, masivitatea termică, capacitatea de regulator de umiditate și lipsa oricărei emisii poluante.



49

5.3 Exemple de tehnici modernizate de prelucrare și de punere în opera care au înlocuit tehnicile tradiționale. Inventar succint de efecte. În anii secolului IX și prima jumătate a sec. XX, apariția prelucrărilor mecanizate, cu randament mult mai mare decât prelucrarea manuală a condus și la efecte pozitive și la efecte negative. Astfel, câteva dintre tehnicile modernizate și efectele lor includ:

- tăierea, fasonarea și transportul lemnului de la pădure la locul de prelucrare și utilizare utilizându-se mijloace mecanizate evoluate dar cu componentă de muncă manuală destul de importantă

- șindrila și dranița sunt tăiate cu mijloace mecanizate și nu mai sunt despicate, fapt care conduce la o scădere a durabilității acestora.

- îmbinarea bârnelor de lemn se face prin elemente de îmbinare prelucrate pe mașini speciale sau conectori metalici - fig. 5.2

- construirea pereților din bârne, din schelet din lemn cu umpluturi de diferite naturi este din ce în ce mai rar utilizată, preponderent în zona de munte, dar umpluturile sunt înlocuite de materiale de tipul vatei minerale și polistirenului expandat care alterează calitățile eco - durabile ale construcției

- realizarea temeliilor caselor, se face aproape exclusiv prin zidirea pietrei sau prin turnare a betonului armat sau nearmat, cu mijloace mecanizate de malaxare, turnare, vibrare. Temeliile devin astfel neadecvate așezării tălpilor din lemn pentru case dacă nu se iau masuri de ventilare continuă a elementelor din lemn.

- construirea pereților din bârne de lemn cu tencuieli interioare și exterioare realizate tradițional pe rețea de șipci din lemn și mortare pe baza de nisip - var a fost înlocuită cu utilizarea panourilor de gips-carton sau echivalente, atât pentru exterior cât și pentru interior, aducând cu sine materiale de sinteză care nu mai asigură caracteristicile ecologice ale caselor tradiționale și nici regim higrotermic adecvat.

- realizarea pardoselilor din lemn natural (de tip dușumea, parchet din lemn etc) a fost înlocuită de utilizarea parchetului laminat, cu îmbinări foarte evoluate dar care conține la fel, materiale de sinteză, neecologice, impermeabile la vapori.

- realizarea finisajelor finale, exterioare și interioare, ale pereților și tavanelor, pe bază de var natural, a fost înlocuită aproape în totalitate, indiferent dacă este vorba de spațiul



50

rural sau urban, cu materiale de sinteză, de tipul vopselelor lavabile, pierzându-se în totalitate cea mai mare sursă de sănătate a ocupanților prin excluderea aportului calităților excepționale de depoluant al aerului respirat, de bactericid, de agent de combatere a efectelor de acumulare a apei în pereți, de regulator de umiditate, de combatere a mucegaiurilor, și multe altele.

- realizarea cu materiale tradiționale, ecologice a straturilor de izolare termică la tavane, poduri, pardoseli, a fost înlocuită cu materiale de sinteză sau cu compuși de sinteză, eficiente din punct de vedere termic dar care nu mai au calități ecologice, generatoare de condiții de viață sănătoasa.

5.4 Ce concluzii rezultă după cercetarea tradiției utilizării materialelor naturale, locale

la realizarea construcțiilor de locuit. Din cercetarea tradiției utilizării materialelor naturale, locale, la realizarea construcțiilor de locuit, în special a celor specifice comunităților rurale sau urbane cu resurse limitate, nevoite să valorifice cele mai facile căi de a procura și utiliza materialele pentru a-și întemeia o locuință dar și de a găsi cele mai bune soluții de conformare a construcției pentru a le oferi confort și condiții bune de viață și activitate, rezultă câteva concluzii esențiale, bune de valorificat în continuarea demersurilor inițiate de proiect, și anume:

- rezultă clar existența și utilizarea unor materiale de bază, disponibile în diferitele regiuni ale României și anume: lemnul, piatra, agregatele naturale (nisip, pietriș), argila, varul, paiele-stuful.

- ponderea utilizării acestora este în legătura cu disponibilitatea geografică a acestora și cu cerințele locale de relief, de climă.

- utilizarea materialelor s-a făcut într-o logică trainică a cerințelor de eco-durabilitate, pe care comunitățile le-au simțit și respectat în legătură directă cu condițiile de viață și de confort interior locuințelor și cu condițiile de mediu exterior.

Plecând de la experiența și realitatea atâtor sute de ani de tradiție și de confirmare a disponibilității unor materiale de bază, accesibile local, ușor de prelucrat și pus în operă, este necesar ca pentru obținerea rezultatelor scontate în aceste faze ale proiectului, să identificăm pentru completare, următoarele elemente suplimentare:

1. materiale naturale disponibile local care pot fi utilizate în special pentru izolații termice adică pentru ceea ce tradiția nu a oferit la nivelul actualelor cerințe de economie de energie, materiale nevalorificate anterior (de exemplu lâna de oaie, deșeurile de lemn etc.)

2. tehnici și tehnologii simple de prelucrare pentru materialele locale pentru a le face bune ca „ produse certificate pentru construcții ”

3. soluții și variante de produse pentru eficientizarea energetică a construcțiilor de locuit prin prelucrări simple, inovative, posibil de realizat în mici unități de producție și prelucrare, locale și cat mai apropiate comunităților beneficiare.

4. activitatea de procurare – prelucrare - producție din materii prime locale, naturale, să fie generatoare de efecte benefice din punct de vedere social, economic, ecologic, direct asupra comunităților beneficiare și asupra mediului înconjurător, asigurând caracterul de sustenabilitate al acestui lanț .



51

Capitolul 6. MATERIALE SUSTENABILE PENTRU CONSTRUCȚII, ALE CĂROR RESURSE PRIMARE SE GĂSESC ÎN ROMANIA, ÎN FUNCȚIE DE REGIUNEA GEOGRAFICĂ . MATERIALE NATURALE REGENERABILE PENTRU IZOLAȚII TERMICE ÎN CONSTRUCȚII Sarcina identificării materialelor sustenabile trebuie tratată complet din punctul de vedere al cerințelor pe care trebuie să le satisfacă o construcție, de la fundație până la cel mai mic element constitutiv și funcțional. Prin urmare, problema utilizării materialelor naturale - sustenabile, trebuie soluționată pentru toate părțile clădirii și nu numai pentru izolațiile termice, spre exemplu. Acest lucru este obligatoriu, tocmai pentru a nu anula efectele benefice si calitățile ecologice ale materialelor naturale, prin asocierea cu alte materiale nocive sau poluante, utilizate la părți de structură sau închideri sau la orice alt segment al construcției, pentru care nu am avea soluții naturale-sustenabile. Deci, sarcina demersului în curs este de a identifica materiale, produse fabricabile din materiale naturale, locale, soluții de realizare pentru toate părțile unei construcții sustenabile, și anume: A - pentru toate părțile de structură, de rezistență, ale construcției, materiale naturale de densitate mare și lianți ecologici care pot permite realizarea unei structuri de rezistență bine conformată regimului seismic și specificului terenului/ reliefului. Se identifică în acest sens, materialele cum sunt piatra și agregatele naturale, liate cu lianți hidraulici ecologici deosebiți de durabili – var natural stins ( var gras sau var aerian) sau argilă. B - pentru anvelopa construcției si pentru pereții interiori, materiale sau produse fabricate cu materiale naturale ecologice, disponibile local, destinate obținerii atât a pereților portanți sau de umplutură cât și a izolațiilor termice necesare. Pentru acestea sunt identificate materialele de densități medii și mici, care pot fi utilizate ca izolații termice cu prelucrări minime (lâna, fibre de lemn, deșeuri lemn etc) cât și în combinație cu liantul ecologic și depoluant - var natural stins – pentru obținerea de materiale și blocuri de zidărie portantă sau de umplutură, cu caracteristici optime de rezistență mecanică, de izolare termică, și ecologice. 6.1 Caracteristicile definitorii complexe, relevante pentru utilizarea în construcții a materialelor sustenabile, disponibile local, în România. Identificarea materialelor de construcție naturale, locale, disponibile tradițional în zonele României și în particular în cele două zone pilot, Dolj și Hunedoara. În contextul concluziilor capitolului 5, sinteza potențialului real de materii prime și de materiale naturale, disponibil local în diferitele regiuni ale României necesită o analiză comparativă multicriterială a acestora. Astfel, materialele naturale, fie de natură minerală (anorganice) sau organice (de origine vegetală sau animală), au caracteristici comune deosebit de importante, care le fac net superioare din punct de vedere al durabilității și al caracteristicilor ecologice, în raport cu materialele de sinteză.



52

Aceasta remarcă este cu atât mai relevantă pentru materialele de izolare termică. Astfel, materialele naturale provenind și formându-se în mediul natural cu toate componentele acțiunii sale, sunt deosebit de rezistente la acțiunea radiației solare și în special a componentelor UVA-UVB, care produc degradări rapide oricărui material de sinteza (PVC, polistiren, poliuretan, rășini de aglomerare, compuși ai varurilor și vopselelor sintetice etc) În mod identic, materialele naturale au o mai buna durabilitate și comportare sub acțiunea factorilor climatici ciclici, temperatura - umiditate - gelivitate sau a acțiunilor rezultate din seism, incendiu, accidente climatice. Evaluarea comparativă a materialelor naturale, accesibile local, prin prisma complexului de caracteristici adaptate utilizării, este prezentată în tabelul 6.1, pe baza cercetărilor anterioare realizate pe aceste tipuri de materiale și a experienței de utilizare tradițională la construcțiile de locuințe din România. Tabel 6.1 - Materiale naturale, accesibile local în zonele geografice ale României Denumire material local

Zona de accesibilitate locala în Romania

Caracteristici fizico – chimice relevante

Caracteristici ecologice, estetice

Dura- bilitate

Condiții de exploatare

Utilizare la realizarea construcțiilor

0 1 2 3 4 5 6 1. Piatra

Zone adiacente cursurilor de râuri, zone montane, de podiș, cariere de piatră

Densitate mare Acumulator termic, izolator acustic, Aderență mare la lianți-adezivi

Material inert, ecologic, Estetic

Mare Nu are condiții restrictive

Fundații Socluri Finisaje interioare-exterioare Sobe, șeminee Pereți interiori masivi termic, Căi de acces Beciuri, Subsoluri

2. Agregate naturale

Zone adiacente cursurilor de râuri, toate zonele de relief,

Densitate mare Acumulator termic, Aderenta mare la lianți-adezivi

Material inert Caracteristici estetice în funcție de natura rocii de origine

mare Nu are condiții restrictive, utilizabile în toate zonele climatice

Betoane pentru fundații, structura, planșee, etc. Căi de acces, Umpluturi de drenare

3. Argila

Zone premontane, dealuri, câmpie și practic în orice zone la adâncimi variabile de 0,5...3 m

Densitate medie, plasticitate și prelucrabilitate mare,

Material ecologic, natural inert chimic,

Mare Sensibilă la umezire, evitarea expunerii la precipitații sau apă

Cărămizi din argila nearsa (chirpici), amestecuri de umpluturi termoizolante cu adaosuri vegetale, paturi pentru pardoseli, liant.



53

4. Varul natural

Provenit din calcar, accesibil practic în orice zonă a țării, adiacentă lanțului montan-premontan

Liant cu plasticitate mare, rezistențe mecanice progresiv crescătoare în timp, bactericid, depoluant prin adsorbția CO2 din aerul înconjurător.

Material pur ecologic, dezinfectant și depoluant. Caracteristici estetice deosebite

Foarte Mare

Nu are condiții restrictive

Liant natural, universal pentru mortare și betoane ecologice, finisaje la pereți, planșee, tavane de orice tip, deosebit de indicat în locuințe, construcții spitalicești, scoli

5. Lemn foioase

Zonele montane joase, podiș, dealuri și câmpie, practic în toate zonele țării cu excepția zonelor montane nordice și de altitudine.

Densitate medie, capacitate calorica mare (cca 2200-2400 J/kg x grd), bun acumulator termic

Material pur ecologic, regenerabil, Caracteristici estetice deosebite în funcție de esența

Mare la stejar, medie și mica la celelalte specii

Stejarul este deosebit de rezistent chiar și în medii umede. Pentru celelalte specii, se impune evitarea mediilor umede, și asigurarea circulației de aer

Stejarul în structuri pentru construcții dar este scump. Celelalte specii, la construcții provizorii sau cu durata mica de viața, amenajări gospodărești

6. Lemn rășinoase

Zonele montane nordice și de altitudine. Accesibil din toate zonele țării

Densitate mică-medie, capacitate calorică mare (cca 2300-2500 J/kg x grd), bun acumulator termic

Material pur ecologic, regenerabil. Caracteristici estetice deosebite în funcție de esență

Mare – medie în condiții specifi-cate de exploatare

Evitarea umidității de lungă durată sau des repetabilă, asigurarea circulației de aer pentru ventilare

Structuri pentru construcții, pereți, planșee, pardoseli, orice element de construcție, umpluturi termoizolante masive

7. Fibre din lemn, rumeguș

În orice zonă în care este disponibil lemnul și există o capacitate de

Densitate mica, conductivitate termica mica, bun izolator termic, .

Material ecologic, sub forma de placi termoizolatoare sau vrac

Medie Evitarea umidității de lungă durată sau des repetabilă asigurarea condițiilor de evacuare a

Umpluturi termoizolante ușoare, izolații acustice la orice tip sau element de construcție protejat împotriva umidității



54

prelucrare mecanizată

vaporilor

8. Paie, deșeuri vegetale, deșeuri din lemn, produse silvice secundare

În toate zonele țării

Densitate mică, conductivitate termică relativ mică, Relativ bun izolator termic.

Material ecologic, regenerabil sub formă de plăci termoizolatoare sau vrac

Mica-medie

Idem. Vulnerabil la foc fără tratamente suplimentare


9. Cânepa, In

În zonele de podiș și de șes

Densitate mica, conductivitate termică mică,

cca la plăci, 0,038..0,045

W/mK Bun izolator termic, Fibră deosebit de rezistentă mecanic și la acțiunea factorilor de climă. Calități izolatoare comparative cu cele ale fibrelor sintetice

Material ecologic, regenerabil, sub formă de tocătură pentru amestecuri cu lianți naturali (var)

Mare-medie Deosebit de rezistentă la acțiunea factorilor de climă

Evitarea umidității de lungă durată sau des repetabilă, asigurarea condițiilor de evacuare a vaporilor


10. Stuf, trestie

Zonele joase de câmpie sau albii majore ale râurilor

Densitate mică, conductivitate termică mică-medie, Relativ bun izolator termic .

Material ecologic, sub formă naturală de recoltare

Medie Rezistent la umiditate de lungă durată sau des repetabilă. Vulnerabil la foc.

Învelitori și acoperișuri termoizolante ușoare la orice tip de construcție .

11. Lâna de oaie

În toate zonele țării

Densitate mică, conductivitate termică mică, cca 0,032..0,038

W/mK Bun izolator termic, Fibră deosebit de rezistentă mecanic și la

Material organic, ecologic, sub formă naturală de recoltare sau prelucrată, în saltele

Mare Deosebit de rezistentă la acțiunea factorilor de climă, a focului, a dăunătorilor, a mucegaiului

Nu sunt condiții restrictive în afara de condițiile normale exploatării materialelor de izolare.

Umpluturi termoizolante ușoare, izolații acustice la orice tip sau element de construcție



55

acțiunea factorilor de climă, a focului, a dăunătorilor, a mucegaiului, stabilă higrometric. Calități izolatoare superioare fibrelor sintetice.

.

Aproape toate materiile prime și materialele prezentate în tabel, cu excepția stufului (deși există în zonele adiacente Dunării în Dolj) și a fibrelor din lemn, se regăsesc și în zonele pilot, Dolj și Hunedoara.

Clădirile în care locuim și activăm zi de zi și imensul fond construit în lume în ultima jumătate de secol, au un impact major asupra mediului înconjurător, fiind, pe lângă un teren ocupat ce ar fi putut fi verde, și un important factor de poluare.

Soluția este folosirea unor materiale de construcție ecologice, din resurse naturale. În clasa acestora se încadrează și produsele naturale reciclate, produsele care se găsesc din abundență în natură și sunt puternic regenerabile, produsele durabile în timp, și mai ales disponibile la locul construcției.

Acest fapt este esențial pentru comunitățile cu resurse limitate și constituie de fapt, primul pas către crearea de resurse și ridicarea nivelului de trai, deoarece, dacă o familie reușește să-și construiască o locuință, eficientă energetic, neconsumatoare de energie și deci de resurse, confortabilă și sănătoasă, realizează prima treaptă fundamentală către bunăstare și un nivel superior de viață. Pe de alta parte, aceste materiale sunt nepoluante, nu conțin elemente chimice dăunătoare nu rezultă alte cantități mari de deșeuri.

Pe termen lung, avantajele se dovedesc a fi, atât în buzunarele beneficiarilor de case, locuințe etc., dar mai ales ca impact pozitiv asupra mediului înconjurător, sănătății și calității vieții. 6.2 Caracteristicile definitorii ale materialelor locale utilizate ca produse sustenabile pentru construcții.

Conceptul Eco-eficienței și sustenabilității are în vedere dezvoltarea produselor și serviciilor pentru a îndeplini necesitățile oamenilor legate de calitatea vieții, în timp ce se diminuează consumul de materie primă și impactul asupra mediului pe întreaga durată de viață. În sinteză indicatorilor prezentați în Capitolul 4. Indicatori de sustenabilitate a materialelor de construcții pentru izolarea termică, pentru a se conforma principiilor dezvoltării durabile, materialele trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

- Sursă naturală, regenerabilă; - Procese ecologice; - Costuri reduse; - Materii prime locale.



56

Un aspect foarte important privitor la producția materialelor de construcții îl constituie impactul asupra mediului cauzat de distrugerea biodiversității din ariile de exploatare, riscurile asociate cu deșeurile miniere, precum și posibilele accidente de mediu.

Materialele de izolație sintetice sunt obținute în general prin procese de producție energo-intensive, iar materia primă pentru acestea este limitată. Lipsa unui raționament corect în extragerea materiei prime poate duce la epuizarea acestora, fapt care conduce la ideea nesustenabilității acestora, acesta fiind un aspect principal în domeniul industriei produselor pentru construcții.

Spre exemplu, pentru obținerea unei cantități de materie primă pentru unul din materialele de construcție, este generată o cantitate mult mai mare de deșeuri miniere, din unele estimări rezultând pe acest sector de producție, o utilizare doar de 15% a materiei extrase.

Comparând materialele izolatoare din fibre, în prezent cele naturale, din surse regenerabile, sunt cu aproximativ 50% mai scumpe decât cele devenite clasice (fibre minerale, fibre din sticla). Aceste prețuri se vor menține ridicate atâta timp cât cererea de materiale naturale regenerabile va fi limitată și acestea tratate ca un „ lux” rezervat celor care pot finanța soluții ecologice.

Astfel, cercul vicios care se manifestă prin interdependența cerere-preț va fi eliminat fie treptat, pe măsură ce populația va conștientiza avantajele și necesitatea aplicării noilor soluții, fie prin strategii naționale, care ar viza stimularea industriei materialelor regenerabile, la fel ca în cazul energiilor regenerabile.

Situația prezentată repeta paradoxul epocii contemporane, moderne din punct de vedere tehnologic dar involuată din punct de vedere al calității elementelor esențiale vieții.

Ne referim la aerul poluat, apa poluată, produse alimentare chimizate, poluare electromagnetică, și multe alte elemente vitale.

Prin urmare, cerința de sustenabilitate în construcții, vine după același scenariu, adică după ce a fost pierdută prin neglijarea tradiției, ca și cerință în domeniul condițiilor de viața și sănătate. Construcția, generic vorbind, casa în care locuim, clădirea în care ne desfășuram activitatea, ne odihnim, ne educăm etc., este unul din cei mai importanți factori complecși care își pune amprenta calității sale asupra calității vieții omului.

Ritmul de dezvoltare al ultimelor decenii în toată lumea și în special în țările dezvoltate economic, a fost preponderent realizat prin încurajarea dezvoltării tehnologice și economice sacrificând calitatea mediului, a produselor alimentare și deci a condițiilor de viață și sănătate.

Alături de argumentele pentru minimizarea exploatării resurselor non-regenerabile, în contextul construcțiilor eco-eficiente, alegerea materialelor de construcții trebuie să fie concentrată și pe următoarele cerințe :

- materiale netoxice; - materiale cu energie înglobată minimă; - materiale reciclabile; - materiale cu conținut de deșeuri ecologice recuperate din alte industrii; - materiale obținute din surse regenerabile; - materiale ce generează cel mai mic volum de gaze cu efect de seră sau care pot

absorbi emisiile poluante; - materiale cu durabilitate înaltă;



57

- materiale cu proprietăți proprii de curățare - igienizare și de reducere a poluării aerului.

Un mare avantaj al materialelor naturale regenerabile îl reprezintă și factorul psihologic, din ce în ce mai mulți oameni, optând pentru utilizarea produselor ecologice.

Materia primă de realizare a acestor izolații poate fi preluată din mediul natural, sau poate fi constituită din deșeuri rezultate în urma proceselor de realizare sau dezafectare/casare a altor produse care la rândul lor au originea în materiale naturale, nealterate chimic.

Identificarea materialelor sustenabile, din resurse regenerabile, utilizate la construcția

edificiilor sau locuințelor umane, inclusiv a celor destinate izolării termice, se poate realiza după mai multe criterii și anume:

6.2.1. Clasificarea din punct de vedere al densității aparente (clasificare D) :

D1. Materiale de densitate mare și medie: D1.a - Piatra D1.b - Agregatele naturale D1.c – Varul D1.d - Argila – ceramica în diferite forme, chirpicii, vălătucii pe furci etc D1.e – Lemnul de densitate mare (foioase – stejar, fag, salcâm, )

D2. Materiale de densitate medie și mică :

D2.a - Lemnul de densitate medie - mică ( rășinoase : brad, molid, pin, larice etc) D2.b - Fibre din lemn, lâna de lemn, fibre celulozice D2.c - Materiale de origine vegetală rezultate din culturi agricole naturale sau organizate:

- paie, - deșeuri vegetale fibrolemnoase, - cânepa, - inul - stuf,

D2.d - Materiale de origine animală : - lâna de oaie

D2.e - Materiale minerale - argilă expandată, roci poroase 6.2.2. Clasificarea din punct de vedere al structurii ( clasificare S ) :

S1. Materiale omogene și cvasiomogene

S1a. Piatra S1b. Varul S1c. Argila – ceramica în diferite forme, chirpicii, vălătucii pe furci etc S1d. Lemnul de densitate mare (foioase – stejar,fag, salcâm) S1e. Lemnul de densitate medie – mica ( rășinoase: brad, molid, pin, larice etc) S1f. Fibre din lemn, lâna de lemn, fibre celulozice



58

S1g. Materiale de origine vegetală rezultate din culturi agricole naturale sau organizate: - paie; - cânepa; - inul.

S1h Materiale de origine animala: - lâna de oaie.

S1e. Materiale minerale - argila expandata, roci poroase S2. Materiale heterogene:

o Agregatele naturale o Deșeuri vegetale fibrolemnoase, o Stuf

6.2.3. Clasificarea din punct de vedere al originii ( clasificare O ) :

O1. Materiale anorganice( minerale)

O1a. Piatra O1b. Varul O1c. Agregatele naturale O1d. Argila – ceramica în diferite forme, chirpicii, vălătucii pe furci etc O1e. Materiale minerale - argila expandata, roci poroase

O2. Materiale organice - O2a. Lemnul de densitate mare (foioase – stejar, fag, salcâm) O2b. Lemnul de densitate medie – mica ( rășinoase: brad, molid, pin, larice etc) O2c. Fibre din lemn, lâna de lemn, fibre celulozice O2d. Materiale de origine vegetală rezultate din culturi agricole naturale sau

organizate: - paie, cânepa, in

O2e. deșeuri vegetale fibrolemnoase, O2f. stuf O2g. Materiale de origine animală:

- lâna de oaie

6.3 Materiale naturale regenerabile pentru construcții sustenabile, eficiente energetic. Materii prime pentru izolații termice naturale, regenerabile.

Din categoria materialelor locale, naturale, disponibile în toată aria țării, prezentate în

tabelul 6.1, materialele și materiile prime, care pot deveni prin prelucrări primare, izolații termice pentru construcții, sunt:

- lâna de oaie; - cânepa; - inul; - trestie (stuf, papură);



59

- paiele - deșeuri vegetale; - lemnul - deșeurile din prelucrarea lemnului; - produsele silvice secundare ( lemn căzut, resturi din curățirea pădurilor etc)

Din prelucrarea materialului lemnos sau a deșeurilor din lemn , a materialelor celulozice reciclabile ( carton, hârtie etc), pot rezulta produse termoizolante de tip:

- fibrele lemnoase în vrac sau în plăci; - celuloza;

Nu există un material izolator ideal, mai ales dacă i se impun și caracteristici ecologice, dar proprietățile diferite de la un material la altul, fac ca utilizarea lor să fie specifică anumitor părți sau elemente de construcție. 6.3.1 Caracterizare produse și materiale termoizolante obținute din prelucrarea materiilor prime, naturale : a. Saltele din lână de oaie:

- sunt realizate din material nou sau reciclat și pot fi ulterior reciclate – sunt utilizate în special reziduuri de lână, neacceptate de alte industrii – la finalul duratei de viață a produsului, acesta poate deveni combustibil pentru obținerea de energie termică, sau intră în circuitul natural prin îmbogățirea compoziției solului;

- conținutul de fibre naturale poate atinge valori de 95%; în structura acestora pot fi introduse fibre din materiale plastice reciclate, neutre ecologic, cu scopul de a menține stabilitatea geometrică a produsului;

- maleabile la punerea în operă; - deformațiile din compresiune rezultate la punerea în operă nu se mențin mai mult de 24

de ore, saltelele revenind la dimensiunile inițiale – deformațiile care apar în perioada de exploatare datorită compresiunii sau absorbției de umiditate, nu sunt remanente;

- netoxice; - nu afectează calitatea aerului interior; au o contribuție depoluanta favorabilă datorata

absorbției formaldehidei din aer, gaz poluant eliberat în mediu din adezivi, vopsele și alte materiale sintetice, precum și a altor compuși organici volatili;

- bună performanță termoizolatoare – conductivitatea termica λ = 0,035 ÷ 0,04 W/mK; - valoarea căldurii specifice este superioară celei a materialelor izolatoare clasice de tip

fibre minerale (c = 1700 J/kgK); - densitatea aparentă în jurul valorii de 20 kg/m3; - bună izolare acustică; - permeabile la aer; - contribuie la controlul umidității mediului interior prin absorbția și eliberarea vaporilor

de apă – absorbția de vapori de apă nu compromite capacitatea de izolare termică; - reduc riscul de condens și mucegai – protejează elementele structurale de acțiunea

umidității, preluând calitatea de regulator de umiditate;



60

- pot absorbi umiditate până la 30÷40% din greutatea lor; - rezistente la atacul insectelor și dăunătorilor, în urma tratamentelor cu săruri - energia înglobată 15 MJ/kg (prin comparație, energia înglobată pentru polistiren

extrudat este de 120 MJ/kg, iar pentru vată de sticlă este de 32 MJ/kg); - comportare bună la foc, nu întreține arderea; - durabilitatea saltelelor de lână de oaie face ca durata de viață a acestora să o depășească

pe cea a clădirilor. b. Saltele din cânepă

- sunt utilizate fibrele obținute din resturi ale tulpinii cânepei, care altfel nu ar fi folosite în alte domenii;

- pentru menținerea stabilității dimensionale a saltelelor pot fi folosite fibre din porumb, astfel încât să fie evitată folosirea unor fibre sintetice;

- cultura de cânepă nu necesită cantități mari de apă și nici utilizarea erbicidelor și pesticidelor – astfel costul de producție nu constituie o problemă majoră; de asemenea, cultura de cânepă este benefică agriculturii, deoarece permite solului să-și redobândească nutrienții necesari unor viitoare culturi sănătoase de cereale;

- netoxice; - bună performanță termoizolatoare – λ = 0,04 W/mK; - valoarea căldurii specifice este superioară celei a materialelor izolatoare clasice –

1700 J/kgK; - densitatea aparentă – 30 kg/m3; - bună izolare acustică; - permit transferul aerului; - contribuie la un climat sănătos, datorită controlului umidității mediului interior prin

absorbția și eliberarea vaporilor de apă; - reduc riscul de condens – protejează elementele structurale din lemn; - rezistente natural la atacul insectelor și dăunătorilor, precum și la acțiunea

mucegaiului și ciupercilor – nu necesită tratament cu pesticide; - energia înglobată minimă – aproximativ 10% din energia necesară pentru fabricarea

unor saltele din vată de sticlă; - înaltă rată de înglobare a carbonului din aer în timpul creșterii plantei; - cantitatea de CO2 emisă în urma consumului total de energie necesară producerii

izolației termic este cu peste 5% mai mică decât cantitatea de CO2 absorbită de cânepă în timpul creșterii – este singurul material izolator cu bilanț CO2 pozitiv;

- clasa E de reacție la foc; rezistent la flăcări deschise - pot absorbi umiditate până la 20% din greutatea lor, fără a se degrada; - durata de viață a saltelelor de cânepă este mai mare decât cea a materialelor

izolatoare clasice. Amestecul de Cânepa mărunțită și var natural, formează un material de construcții bio-

compozit care poate fi folosit atât pentru construcția de clădiri comerciale cu excelente proprietăți termice și acustice, cât și pentru a construi spații sănătoase de locuit, birouri, clădiri social-culturale etc.



61

Varul este un liant excepțional pentru Cânepa. Se întărește dar rămâne suficient de permeabil pentru vaporii de apă. Amestecul este de asemenea foarte versatil: poate fi comprimat în blocuri (cărămizi, bolțari) folosind un amestec de praf de piatră de calcar, var hidratat și zgură fierbinte. Poate fi prelucrat sub formă de plăci termo-izolatoare folosite la termo-izolarea pereților. Cânepa poate fi amestecată cu var chiar pe șantier și apoi aplicată prin torcretare pe structura casei, înainte de finisarea finală a pereților.

Amestecul cânepa – var este de altfel, cel mai durabil suport pentru lucrările de artă bisericeasca ( pictura), asigurând stabilitatea higrotermică necesară conservării pe durate mari a acestor lucrări.

Cânepa are calități izolatoare comparative cu cele ale fibrelor sintetice fiind însă 100 % ecologică. Cercetările au demonstrat că se pot obține straturi termoizolatoare cu conductivitate termică de cca 0,038..0,043 W/mK, comparativă cu cea a lânei, vatei minerale, vatei de sticla sau polistirenului expandat. c. Inul

- inul este o plantă cu conținut ridicat de celuloză; - toate părțile acestei plante pot fi utilizate în industrii, astfel că nu rezultă deșeuri; - nu sunt utilizate pesticide la culturile de in; - saltelele sunt realizate din fibre scurte de in, armate de obicei cu fibre de poliester –

se preferă utilizarea de fibre scurte datorită rigidității naturale a acestora; - datorită sărurilor de bor și fibrelor de armare din poliester, reciclarea saltelelor de in

după încheierea duratei de viață este mai dificilă; - este foarte rezistent la factori ce ar favoriza putrezirea; - are o bună capacitate de izolare termică; - valoarea căldurii specifice este mai redusă față de cea a altor izolatori din materiale

naturale regenerabile și astfel acumularea și eliberarea de energie se încadrează în parametri optimi doar în timpul verii;

- se comportă bine la difuzia vaporilor de apă și la echilibrarea umidității mediului interior;

- pentru ignifugarea inului sunt folosite săruri de bor. d. Plăci și saltele din deșeuri de lemn, fibre lemnoase, rigide sau flexibile

- pot fi realizate din rumegușul sau deșeurile rezultate la prelucrarea lemnului în alte industrii;

- unii producători completează compoziția plăcilor din fibre lemnoase cu 4% rășină poliuretanică (ca adeziv) și 2% parafină (pentru hidrofobizare);

- în funcție de modul de aplicare, pot fi folosite saltele flexibile sau plăci rigide; - plăcile au o bună comportare mecanică și stabilitate geometrică, corespunzătoare

unor straturi de protecție, iar saltelele își păstrează stabilitatea geometrică în timpul exploatării;

- bună performanță termoizolatoare – λ = 0,04 W/mK pentru saltele și 0,05 W/mK pentru plăci;

- densitatea aparentă –cca . 40 kg/m3;



62

- valoarea căldurii specifice este mult mai mare decât cea a vatei minerale sau a betonului și zidăriei de cărămidă și contribuie la acumularea de căldură în anvelopă – 2300÷2800 J/kgK – această valoare este definită de capacitatea materialului de a acumula energie dar și capacității de a absorbi umiditatea ;

- bună izolare acustică; - saltelele contribuie la controlul umidității mediului interior prin absorbția și

eliberarea vaporilor de apă – înaltă capacitate de difuzie a vaporilor - µ = 3; - plăcile sunt hidrofobe, astfel încât rezistă la expunerea la ploaie; - reduc riscul de condens; - permeabile la transferul aerului; - rezistente la atacul insectelor și dăunătorilor; - clasa E de reacție la foc; întârzie acțiunea focului - pentru a întârzia acțiunea focului și a proteja împotriva apariției mucegaiului,

fibrele de lemn pot fi impregnate cu sulfat de amoniu; - pot absorbi umiditate până la 20% din greutatea lor, fără a se degrada; - energia înglobată minimă – aproximativ 10% din energia necesară pentru fabricarea

unor saltele din vată de sticlă; - impregnarea cu rășină, parafină și alte substanțe sintetice fac din plăcile de așchii

lemnoase produse mai puțin biodegradabile; - durata de viață a plăcilor și saltelelor din fibre lemnoase este comparabila cu cea a

materialelor termoizolatoare clasice. e. Celuloza ca izolator de umplutură, este conform unor studii, materialul care răspunde cel

mai bine cerințelor dezvoltării durabile, considerând impactul asupra mediului pe întreaga durată de viață a produsului termoizolator, de la stadiul de producție până la cel de casare.

- poate fi obținută prin reciclarea hârtiei; - în general celuloza este protejată cu aditivi pe bază de bor, pentru o bună

comportare la foc, dar există și soluții care evită folosirea acestor substanțe, cu scopul de a oferi un material întru totul ecologic;

- punerea în operă a celulozei realizându-se prin injectare, poate fi adaptată oricărei condiționări geometrice și nu rezultă pierderi de material – astfel crește rentabilitatea soluției cu termoizolație din celuloză injectată;

- energia înglobată în producerea termoizolației de celuloză este considerată a fi mai redusă față de cea a oricărui produs termoizolator obținut industrial;

- sub aspectul protecției mediului, un kilogram de izolație din celuloză înmagazinează 1,4 kg de CO2 – astfel, nu doar contribuie la reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă, dar în același timp, eliberează mediul de o cantitate de CO2 prin stocarea acesteia;

- contribuie la controlul umidității mediului interior prin absorbția și eliberarea vaporilor de apă – umiditatea relativă a materialului termoizolator din celuloză poate atinge valoarea de 99,5% fără a rezulta efecte negative semnificative asupra calității acestuia;

- permeabil la transferul aerului;



63

- trebuie avut în vedere faptul că este posibil ca prin reciclarea hârtiei să se păstreze în compoziția celulozei vopsele și cerneluri ce pot degaja gaze toxice spre mediul interior, cum ar fi formaldehida; Se impune deci, prudenta în activitatea de colectare-reciclare .

- bună comportare la foc – expusă la foc deschis, izolația din celuloză este carbonizată la suprafață, iar stratul superficial astfel format va proteja straturile interioare ale materialului.

f. Stuful, trestia

- izolațiile obținute din stuf au rezistențe mecanice mai mari decât termoizolațiile clasice, actuale;

- performanță termoizolatoare moderată – λ = 0,055 W/mK; - valoarea căldurii specifice este apropiată celei a materialelor izolatoare clasice –

1200 J/kgK; - densitatea aparentă – 225 kg/m3; - are o bună rezistență la acțiunea în timp a umidității; - înaltă capacitate de difuzie a vaporilor – µ = 2; - datorită conținutului ridicat de siliciu are o bună comportare la foc; - principalele zone de proveniență a materiei prime sunt Delta Dunării și zone din

albia minora și majora a Dunării– un dezavantaj îl poate constitui faptul că multe din ariile de recoltare potențiale sunt protejate ;

- pentru producere consumul de energie este redus. g. Paiele, deșeurile vegetale, resturile de lemn, produse silvice secundare

- sunt vulnerabile la acțiunea mucegaiului; - performanță termoizolatoare moderată – 0,055÷0,115 W/mK; - densitatea aparentă –cca. 150 kg/m3; - înaltă capacitate de difuzie a vaporilor – µ = 1÷2; - sunt recomandate pentru amestecuri termoizolante în asociere cu argila sau/și var

natural stins, pentru creșterea durabilității, a rezistentelor mecanice și a rezistentelor la acțiunea biologica a microorganismelor, mucegaiului, bacteriilor.

- utilizate la realizarea blocurilor și materialelor de umplutura din argila nearsa (chirpici, vălătuci) sau a blocurilor de beton ecologic MOPATEL și ECOPIERA ( brevete A. TELEMAN, P. PCT/BE2006/000048 – Brevet beton ecologic MOPATEL și ECOPIERA ).

Lemnul nevalorificat silvic, resturile natural existente în toata aria silvica, volumul de

lemn căzut, de ramuri și resturi nevalorificate în regim silvic organizat, constituie o imensa resursa de materie prima pentru fabricarea produselor ecologice din lemn sau pentru prelucrarea sumara în vederea utilizării acestora la realizarea betoanelor sau mortarelor termoizolante, ecologice sau ca material de termo-fono -izolare în vrac. În acest caz exista o singura problema și anume dificultatea accesului în zone cu relief accidentat, precum și inexistenta unei dotari cu masini speciale pentru colectare în asemenea conditii .



64

În conditiile în care aceasta materie prima care se pierde acum, devine stimulativa economic și social prin efecte , se poate concepe un sistem stimulativ de colectare, similar cu cel al fructelor de padure , la fel de dificil ca accesibilitate în teren dar care functioneaza din plin și cu bune rezultate . Comparație între diverse materiale termoizolatoare, naturale si de sinteza. Capacitatea calorică masică

Material Capacitatea calorică masică, c [J/(kgK)] Materiale organice naturale

Lână de oaie 960÷1700 Cânepă 1300÷1700 In 1300÷1400 Fibre lemnoase flexibile 2000÷2800 Fibre mărunte de lemn injectate 2000÷2800 Așchii de lemn presate 2000÷2100 Celuloză 1700÷2150 Stuful 1200

Materiale organice sintetice Polistiren expandat 1000÷1500 Polistiren extrudat 1000÷1500 Spumă poliuretanică 1200÷1400

Materiale anorganice minerale Argilă expandată 1000 Perlit expandat 1000 Vată bazaltică 840 Vată de sticlă 840÷1000 Sticlă expandată 1000 Spumă de sticlă 840÷1100 Necesarul de energie primară pentru producerea unui m3 de material izolator

Material Necesarul de energie primară [kWh/m3] Materiale organice naturale

Lână de oaie 40÷80 Cânepă 50÷80 In 30÷80 Fibre lemnoase flexibile 600÷1500 Fibre mărunte de lemn injectate 560÷800 Așchii de lemn presate 50 Celuloză 50÷100

Materiale organice sintetice



65

Polistiren expandat 200÷760 Polistiren extrudat 450÷1000 Spumă poliuretanică 800÷1500

Materiale anorganice minerale Argilă expandată 300÷450 Perlit expandat 90÷160 Vată bazaltică 150÷400 Vată de sticlă 250÷500 Sticlă expandată 350÷1000 Spumă de sticlă 750÷1600 Cantitățile de CO2 emise în urma fabricării unui m3 de material izolator Emisiile de CO2 în timpul producției sunt calculate având în vedere consumul în kWh/m3, înmulțit cu valoarea medie de 0,645 kg de CO2, corespunzătoare unui kWh de energie.

Material Emisii de CO2 în urma producției [kg/m3] Materiale organice naturale

Lână de oaie 25,8÷52,6 Cânepă 32,25÷52,6 In 32,25÷52,6 Fibre lemnoase flexibile 32,25÷64,5 Așchii de lemn presate 387÷967,5 Celuloză 45,15÷64,5

Materiale organice sintetice Polistiren expandat 129÷490,2 Polistiren extrudat 290,25÷645 Spumă poliuretanică 516÷967,5

Materiale anorganice minerale Perlit expandat 58,05÷103,2 Vată bazaltică 97,75÷285 Vată de sticlă 161,25÷322,5 Sticlă expandată 225,75÷645 Spumă de sticlă 483,75÷1032

Factorul rezistenței la permeabilitatea la vapori - µ

Material Factorul rezistenței la permeabilitatea la vapori, µ [-] Materiale organice naturale

Lână de oaie 1÷2 Cânepă 1÷2 In 1÷2 Fibre lemnoase flexibile 5÷10



66

Fibre mărunte de lemn injectate 1÷2 Așchii de lemn presate 2÷5 Celuloză 1÷2 Stuful 2 Paiele 1÷2


Materiale anorganice minerale Argilă expandată 2÷8 Perlit expandat 3 Vată bazaltică 1÷2 Vată de sticlă 1÷2 Sticlă expandată 5 Spumă de sticlă ∞ Densitatea aparentă

Material Densitatea aparentă, ρ [kg/m3] Materiale organice naturale

Lână de oaie 19÷138 Cânepă 20÷30 In 20÷80 Fibre lemnoase flexibile 40÷190 Fibre mărunte de lemn injectate 30÷60 Așchii de lemn presate 90÷140 Celuloză 30÷80 Stuful 225 Paiele 150


Materiale anorganice minerale Argilă expandată 300÷700 Perlit expandat 40÷90 Vată bazaltică 22÷220 Vată de sticlă 20÷153 Sticlă expandată 110÷200 Spumă de sticlă 100÷165



67

Conductivitatea termică

Material Conductivitatea termică, λ [W/mK] Materiale organice naturale

Lână de oaie 0,035÷0,04 Cânepă 0,04÷0,045 In 0,04÷0,045 Fibre lemnoase flexibile 0,04÷0,055 Fibre mărunte de lemn injectate 0,045 Așchii de lemn presate 0,045÷0,55 Celuloză 0,04÷0,045 Stuful 0,055 Paiele 0,055÷0,115

Materiale organice sintetice Polistiren expandat 0,035÷0,04 Polistiren extrudat 0,035÷0,045 Spumă poliuretanică 0,02÷0,03

Materiale anorganice minerale Argilă expandată 0,1÷0,16 Perlit expandat 0,05÷0,07 Vată bazaltică 0,035÷0,045 Vată de sticlă 0,035÷0,045 Sticlă expandată 0,06÷0,7 Spumă de sticlă 0,04÷0,06 Potențialul de încălzire globală (GWP) Potențialul de încălzire globală GWP se măsoară în kg de CO2 echivalent pentru 1 m2 de material cu rezistența termică de 3,75 m2K/W, pentru o perioadă de 50 de ani.

Material GWP [kg CO2 echiv.] Materiale organice naturale

Saltele din lână cu fibre poliesterice 2 Saltele din fibre de cânepă cu poliolefine 4 Saltele din fibre de in cu poliolefine 5,5 Așchii de lemn, mărunțite -7,5 Saltele din fibre de lemn -1,5 Plăci din fibre de lemn cu adeziv din amidon 1,5 Saltele din fibre de lemn cu poliolefine 3,5 Plăci poroase din fibre de lemn, proces umed 18 Plăci poroase din fibre de lemn, proces uscat 15 Umplutură din celuloză reciclată -4



68

Saltele din fibre de celuloză nouă, cu poliolefine 3 Baloți din paie -13

Materiale organice sintetice Polistiren expandat 22 Polistiren extrudat 113 Spumă poliuretanică 68

Materiale anorganice minerale Argilă expandată 66 Perlit expandat 8,5 Vată bazaltică 7,5 Vată de sticlă 4,5 B.c.a. 68 Evaluarea impactului asupra mediului Notele date materialelor pentru evaluarea calitativă a soluției sub aspectul impactului asupra mediului reprezintă: bun = 1; mediu = 2; slab = 3.

Material

Impactul asupra mediului Efecte asupra resurselor

Efecte prin poluare Nota finală Materiale Energie Producere

și exploatare

Casare

Materiale organice naturale Saltele din lână cu fibre poliesterice 2 2 2 2 2 Saltele din fibre de cânepă cu poliolefine 2 3 2 2 2 Saltele din fibre de in cu poliolefine 2 3 2 2 2 Așchii de lemn, mărunțite 1 1 1 1 1 Saltele din fibre de lemn 1 2 1 1 2 Plăci din fibre de lemn cu adeziv din amidon

1 2 1 1 2

Saltele din fibre de lemn cu poliolefine 2 3 2 2 2 Plăci poroase din fibre de lemn, proces umed

1 3 1 2 2

Plăci poroase din fibre de lemn, proces uscat

2 3 3 3 2

Umplutură din celuloză reciclată 2 2 3 3 2 Saltele din fibre de celuloză nouă 2 3 2 2 2 Plăci de plută netratată 1 3 1 1 1 Baloți din paie 1 1 1 1 1

Materiale organice sintetice Polistiren expandat 3 3 3 3 3



69

Polistiren extrudat 3 3 3 3 3 Spumă poliuretanică 3 3 3 3 3

Materiale anorganice minerale Argilă expandată 3 3 2 1 3 Perlit expandat 2 2 2 1 2 Vată bazaltică 2 2 3 3 2 Vată de sticlă 2 2 3 3 2 B.c.a. 3 3 2 2 3 6.3.2 Caracterizarea materialelor și materiilor prime locale, cu rol de liant ecologic, durabil, în realizarea produselor necesare realizării construcțiilor sustenabile, eficiente energetic, pentru comunitățile cu resurse limitate.

În acest punct, problema acestui gen de material, indispensabil realizării oricărei construcții, are în Romania, o rezolvare ideală, mai ales pentru construcțiile membrilor comunităților sărace. Accentuăm asupra beneficiarilor țintă, deoarece, pentru aceasta categorie de populație, soluțiile de locuire trebuie să le protejeze sănătatea, pentru care altfel, nu ar avea resurse să o refacă.

Comunitățile sau locuitorii cu resurse suficiente, au mijloace și stiu să-și protejeze sănătatea, în contrast cu segmentul opus, amintit mai înainte.

Soluția vine natural de la o resursă ”miracol” ca material tradițional de construcții, și anume, liantul hidraulic ecologic, deosebit de durabil – varul natural stins (var gras sau var aerian).

Varul natural stins, este garantul și protectorul sănătății oamenilor dar și al

siguranței construcțiilor în care este încorporat. Acest material, pe lângă proprietățile de liant hidraulic excepțional și durabil, posedă

proprietăți esențiale pentru ocupanții clădirii, pentru mediu și pentru construcția în sine. Astfel: - este un material depoluant cu impact deosebit asupra mediului, caracterizat de

proprietatea de a adsorbi CO2. Aceasta se datorează faptului ca în orice compoziție unde este utilizat, varul aerian stins în pastă, după punerea sa în operă, adsoarbe continuu din atmosfera înconjurătoare o cantitate de CO2 cu 35% superioară cantității degajate la fabricarea sa.

- are proprietățile unui foarte eficient agent bactericid. Asigură purificarea biologică a aerului din încăperi și evident a aerului exterior în contact cu suprafețele conținând var.

Într-adevăr, varul aerian stins în pastă, reprezintă un plus important de sănătate, detaliu care este extrem de important în toate clădirile social – culturale, locuințe, spitale etc. Procesul de carbonatare a pastei de var, conferă mortarelor de var și finisajelor, rezistenţe mecanice sporite şi permanent crescătoare în timp, o stabilitate mare la acţiunea apei. La întărirea varului gras utilizat la prepararea mortarelor sau betoanelor, au loc două procese distincte: un proces fizic şi un proces chimic.



70

Procesul fizic constă din pierderea apei din pasta de var și prin evaporare și (sau) prin absorbţia ei de către materialul poros al suportului pe care se aplică mortarul (tencuială sau zidărie). Prin pierderea apei, nucleele de hidroxid de calciu, Ca(OH)2 se apropie unele de altele formând o reţea compactă şi rezistentă, fenomen care determină contracţia mortarului, concomitent cu creşterea porozităţii (deoarece varul pastă nu se poate contracta în aceeaşi măsura cu volumul de apă care se elimină). Procesul de întărire prin evaporarea apei sau absorbţia ei de către suportul pe care se aplică mortarul, este de scurtă durată, având ca efect o rapidă mărire a consistenţei mortarului după aplicare.

Procesul chimic de întărire, este de lungă durată, permanent şi se desfăşoară după următoarea reacţie chimică: Ca(OH) 2 + CO2 → CaCO3 + H2O Acest proces este numit carbonatarea hidroxidului de calciu Ca(OH)2 prin absorbţia de bioxid de carbon CO2 atmosferic, din această reacţie chimică rezultând carbonatul de calciu (CaCO 3) şi apa (H2 O).

De regulă, carbonatarea este precedată de procesul fizic de întărire a varului, ea neputând avea loc în absenţa porilor din mortar care rezultă prin eliminarea apei din pasta de var şi care permit accesul bioxidului de carbon în profunzimea masei mortarului. Varul de construcţie se prepară din materie primă abundentă și disponibilă în toate zonele montane ale țării, generos și uniform repartizate pe tot cuprinsul României și anume calcarul, în principal carbonatul de calciu, CaCO3, care se arde fără nici o preparare prealabilă până sub limita de calcinare şi se transformă în var de construcţie.

Varul stins, absoarbe încet din nou, bioxidul de carbon din aer, în prezenţa apei, şi se întăreşte prin formare de carbonat de calciu (CaCO3). Istoria folosirii mortarelor de var este veche de câteva milenii, timp în care au fost dezvoltate mii de rețete care au dovedit cu adevărat, sustenabilitatea acestui material.

Redescoperirea tehnologiilor tradiţionale de construcţie nu are doar valenţe romantice sau de amintire, ci este un prilej de evaluare şi apreciere obiectivă a calităţilor materialelor de construcţie, precum şi a utilizării lor judicioase într-un context dat, în combinaţie cu alte materiale de construcţie. Iată că a venit și contextul în care acest material, trebuie pus în slujba unei misiuni importante pentru comunitățile romanești, și nu numai pentru cele cu resurse limitate, deoarece, această sursă de sănătate și de calitate, atât pentru om cât și pentru construcție, trebuie să înlocuiască imensul volum de materiale de sinteză, poluante și consumatoare de resurse, generatoare de boli și care au invadat masiv tot ce înseamnă locuință – spital – școală - s.a.m.d., indiferent de bogăție sau de sărăcie.

Varul natural stins ( var gras sau var aerian) are deja statutul de material ecologic

și gratie cercetării și inovării unui inginer roman, este materialul de baza ca liant în sisteme de materiale (betoane și mortare ecologice) care pot fi fabricate pentru toate părțile construcției, inclusiv pentru izolare termică (subcapitolul următor, 6.3.3 ). În acest mod, tradiția și avantajele folosirii varului, revin cu maximă eficiență și cu plusul de cunoaștere dobândit prin cercetare-inovare. Un al doilea material local, de baza, este argila.



71

Argila este un material mineral de bază și universal disponibil ca liant nehidraulic, natural dar și ca material de construcție de bază.

Argila este cel mai vechi material de construcție, cu veritabile efecte pozitive asupra climatului din încăperi și asupra sănătății locuirii, fiind din ce in ce mai utilizat la construcții individuale dar și la clădiri publice. Dintre proprietățile ecologice amintim:

- efecte de protejare la câmpuri electromagnetice poluante (electrosmog) efecte de protejare și conservare a lemnului

- regulator de umiditate în tandem cu lemnul - efecte antialergice, antiastmatice

În construcţii sunt utilizate două categorii de argile care se deosebesc prin compoziţia lor chimică şi anume: - ARGILELE CAOLINITICE, care au o plasticitate redusă şi variaţii de volum mici fiind utilizate în industria materialelor ceramice. Componentul lor principal este caolinitul. - ARGILELE MONTMORILONITICE, care se caracterizează printr-o plasticitate ridicată, variaţii mai mari de volum la schimbarea umidităţii, contracţii la uscare, mari, fiind mai active, au o capacitate mai mare de cimentare, proprietăţi care le fac utilizabile ca lianţi. În general, utilizarea argilelor ca lianţi este limitată datorită sensibilităţii lor mari la variaţiile umidităţii care determină umflarea, contracţia şi fisurarea lor. Pentru eliminarea acestui dezavantaj argilele se stabilizează. Stabilizarea argilelor se poate face prin metode fizice şi chimice. Stabilizarea prin metode fizice se poate face prin două feluri: - Metoda stabilizării cu degresanţi naturali: se recomandă a fi aplicată la argilele din care se realizează elemente de construcţii care rămân permanent în mediu uscat (blocuri din argilă montate pe locuri uscate ferite de precipitaţii). Ca materiale degresante pot fi folosite: nisipul, feldspaţii, şamotă, pleavă, paie tocate, coji de orez, în prezenţa cărora peliculele apoase ale pastei de argilă se reduc, fapt care conduce la scăderea plasticitătii sub limita de lucrabilitate. Argilele stabilizate prin această metodă se utilizeză la confecţionarea blocurilor de zidărie şi a cărămizilor nearse, la executarea pereţilor monoliţi şi a mortarelor de zidărie. Aceste materiale vor fi ferite de acţiunea directă a apei de infiltraţie sau din precipitaţii. - Metoda stabilizării prin hidrofobizare: se execută prin amestecarea argilelor cu substanţe tensioactive (gudroane, bitumuri) care schimbă caracterul hidrofil (tendinţa de absorbţie a apei) al argilei într-un caracter hidrofob (de respingere a apei). Argilele hidrofobizate se pun în operă prin compactare şi nu mai sunt influenţate de variaţiile de umiditate. 6.3.3 Caracterizarea produselor pentru structură, anvelopă și pereți interiori pentru construcții sustenabile, eficiente energetic, obținute prin asocierea materialelor și materiilor prime naturale, locale.

În completarea gamei de materiale naturale, accesibile local, prezentate anterior ca materiale utilizabile de sine stătător la realizarea unor elemente și părți ale construcțiilor sustenabile (cum sunt materialele de izolare termică din lână, fibre, stuf, piatra pentru fundații și pereți masivi, argila ca umpluturi termoizolante sau ca paturi pentru pardoseli), majoritatea



72

materialelor naturale devin componente ale unor rețete și soluții de realizare a unor produse pentru realizarea construcțiilor.

Așa este de remarcat: - cazul agregatelor naturale în betoane pentru fundații și elemente de structură; - cazul argilei în amestecuri cu părți vegetale la realizarea chirpicilor sau a paiantei sau ale

altor rețete de umpluturi; - cazul varului ca liant în diferite rețete de mortare și betoane sau ca material de finisaj - cazul deșeurilor din lemn, deșeuri vegetale, lânii, cânepei, paielor etc. care sunt

componente ale mortarelor termoizolante sau ale unor produse aglomerate cu lianți naturali, diferiți.

Argila este în mod tradițional utilizată și potențial utilizabilă și acum la realizarea pereților

din: - elemente de zidărie denumiți tradițional chirpicii, - umpluturi de tipul vălătucilor sau paiantei, în amestec cu paie și deșeuri vegetale

uscate Argila cu paie, pusă în forme şi uscate la soare, definesc chirpicii, material de construcţii,

ieftin şi ecologic. La fel de valoroasă este și umplutură de paie cu argilă bătută între elemente din lemn cu rol

de structură (construcțiile tradiționale “pe furci”), care au și o bună rezistență la seism. Structura de rezistență realizată din furci de lemn și împletituri de nuiele, în care se bate

amestecul de argilă cu paie, asigură o mai mare rezistență la cutremure decât a caselor construite pe structuri din beton sau cărămidă.

Toate aceste soluții, nu permit însă decât construcții cu un nivel, pe fundații ridicate de la cota terenului natural pentru evitarea umezirii.

Casele din chirpici sau paiantă sunt cele mai sănătoase case alături de cele din lemn, oferind un microclimat și un confort higrotermic interior, sănătos și benefic. Chirpiciul sau paianta sunt materiale de construcție mediu termoizolatoare, cu caracteristici de acumulator termic și de regulator de umiditate.

Un alt avantaj incontestabil al caselor din argilă și lemn (chirpici sau paianta) îl reprezintă costul scăzut al acestora.

Totuși, în acești ani, nu mai putem pretinde întoarcerea organizată la sistemele de construcții cu chirpici sau paianta. Este nevoie de soluții perfecționate cu aceste materiale naturale.

În contextul readucerii tradiției de utilizare a materialelor naturale, sustenabile, există de puțini ani, realizări inovative de produse pentru construcții, deosebit de importante și potrivite pentru atingerea obiectivelor de reabilitare și eficientizare energetică ecologică a construcțiilor destinate a servi drept locuințe sustenabile pentru membrii comunităților cu resurse limitate.

Utilizarea tradițională a varului natural, de la construcțiile vechi până la cele din

perioadele ultimelor decenii în România, are de câțiva ani șansa de a reveni în practica construcțiilor ecologice, prin soluții moderne realizate cu aceste materiale naturale.



73

Un distins inventator roman, a reușit să realizeze două tipuri de materiale cu rezistențe mecanice deosebite, specifice betonului clasic, cu proprietăți termice net superioare, dar fabricate cu materiale naturale accesibile local și anume:

- ECOPIERRA® - constituit din var, ciment, argilă expandată și granule de lemn ușor - MOPATEL® - constituit din var, ciment și fibre sau deșeuri lemnoase de granulație

mică-medie. Rețetele și elementele din beton uşor ecologic termoizolant tip MOPATEL® și

ECOPIERRA® sunt fabricate și pot fi extinse ca fabricație cu mijloace tehnice simple și ieftine, în conformitate cu brevetul internaţional PCT/BE2006/000048, autor ing. Petrache Teleman. ( Invențiile au primit medaliile de aur și argint la Salonul de Invenții Eureka 2003 de la Bruxelles).

Materialele compozite, ecologice, pot fi realizate pe bază de agregate naturale ușoare (argilă expandată în cuptor), granule de lemn ușor, rumeguş şi talaş, fibre de lână, fibre de cânepă etc) şi doi lianţi, var stins în pastă și ciment Portland CEM 1.

Aceste două mărci au largi aplicații în domeniul construcțiilor de clădiri în mediul rural și/sau urban, pentru construcțiile unifamiliale sau colective, școli, spitale, birouri, construcții utilitare agricole și altele. De asemenea, acestea pot fi folosite la renovarea și reabilitarea construcțiilor mai vechi.

Din punct de vedere al rezistențelor mecanice, cele doua mărci de betoane ecologice create, se împart în trei clase de rezistente și anume :

- clasa S (strong), cu aplicații la elemente de structura (grinzi, pereți, stâlpi, placi de planșee),

- clasa M (medium) pentru blocurile de zidărie portantă interioare și exterioare și - clasa L (light) ca elemente termo-fono izolante și pereți neportanți. La materialele de construcție din clasa L primează caracteristicile de izolare termică și

acustică, la cele din clasa S, performanțele de rezistențe mecanice. Autorul are soluții și rețete pentru execuția tuturor elementelor componente ale unei

construcții, creând un sistem complet pentru construcții. Astfel: - elementele de rezistentă (placi, stâlpi, grinzi, pereți) pot fi turnate total sau parțial în

baza de producție din materiale clasa S, urmând a fi montate pe șantier sau prin turnare direct pe șantier. Pe baza elementelor de construcție executate prin prefabricare parțială în cadrul întreprinderii se poate face o economie de 80-90% din necesarul de cofraje obișnuit pe șantier.

- pereți de zidărie portantă și sisteme de zidărie anti-seismică (pereți multipli) - clasa M. - pereți despărțitori și /sau izolatori termici și/sau acustici - clasa L - sape termo-izolatoare, acustice. - mortare de protecție a structurilor metalice contra incendiului. - țigle și panouri de acoperiș. - mortare de finisare la pereți interiori și/sau exteriori - elemente din beton arhitectonic la finisări exterioare. - elemente decorative. Datorită greutății scăzute, cu cca. 50 la sută mai mică decât a betoanelor ușoare clasice, se

asigură o reducere importantă a efectelor seismice și se realizează economii importante în fundațiile construcției. Prețul de fabricație al materialelor este comparabil cu cel al BCA-ului,



74

dar costul construcției este mult mai mic, deoarece nu mai este nevoie de tencuială, vopsele, izolații termice sau de alt gen.

La aceste caracteristici esențiale care îl fac cu totul deosebit de orice alt material de construcție, betonul ușor ecologic poate avea un impact social și economic deosebit de important deoarece utilizează deșeurile lemnoase produse de industria lemnului începând cu debitarea în gatere și continuând cu deșeurile fabricilor de mobila, contribuind în acest fel la protecția mediului. Poate utiliza orice formă de resturi de lemn, paie, materiale fibrolemnoase, care prin tocare devin apte de a fi încorporate în amestecurile rețetelor MOPATEL® și ECOPIERRA® .

Materialul are impact deosebit asupra mediului datorită proprietății sale de a absorbi CO2 grație faptului că în compoziția sa intră varul aerian stins în pastă, ale cărei calități de depoluant și de bactericid, au fost descrise în paragrafele anterioare.

Din punct de vedere financiar sistemul integrat de construcție propus de autor face o economie de cofraje cuprinsă între 85-90% din cantitatea obișnuită utilizată pe șantiere. Raportat la costul total al betonului obișnuit turnat pe șantiere, economia de cofraje astfel realizată duce la o scădere a acestuia cu cel puțin 35%.

La betoanele uşoare de tip ECOPIERRA® pietrişul este înlocuit cu granule de argilă arsă în cuptor, cu dimensiuni de 4 până la 10 mm, iar nisipul este înlocuit cu granule de lemn ușor (rumeguș) şi cuprind 3 clase de produse şi anume:

- ECOPIERA Strong (ESxxx) cu densitate de 1.400 -1.700 kg/m3, la care caracteristica de bază este valoarea ridicată a rezistenţei la compresiune, modulul de elasticitate fiind corespunzător betoanelor uşoare.

- ECOPIERRA Medium (EMxxx) cu densitate de 1.200 - 1.400 kg/m3 sunt caracterizate de rezistenţe mecanice ridicate şi performanţe deosebite de izolare acustică şi termică.

- ECOPIERRA Light (ELxxx) cu densitate de 1.000-1.200 kg/m3caracterizate în principal ca elemente termo şi fonoizolante.

Betoanele uşoare cu marca MOPATEL® conțin var, ciment și materiale lemnoase (rumeguș, talaș, fibre de lână, cânepă etc) fiind realizate în 3 clase de produse și anume.

- MOPATEL Strong (MSxxx) cu densitate de 1.400-1.600 kg/m3, la care caracteristica de bază este valoarea ridicată a rezistenţei la compresiune, modulul de elasticitate fiind corespunzător betoanelor uşoare.

- MOPATEL Medium (MMxxx) cu densitate de 1.100-1.400 kg/m3sunt caracterizate de rezistenţe mecanice ridicate şi performanţe deosebite de izolare acustică şi termică.

- MOPATEL Light (MLxxx) cu densitate de 800-1.100 kg/m3 caracterizate în principal ca elemente termo şi fonoizolante.

Betoanele uşoare ecologice termoizolante tip MOPATEL® și ECOPIERRA® au rezistenţă la foc, o plasticitate bună, asigurând o bună izolare termică şi acustică şi o rezistenţă la tracţiune comparabilă cu cea a betonului clasic. În plus, materialele compozite sunt permeabile la aer și vapori de apa, având calitatea de regulator de umiditate și de purificator al aerului interior. Materialele compozite pot fi colorate după dorinţă, astfel încât pereţii din aceste materiale au un aspect deosebit şi nu mai necesită finisaje ulterioare obligatorii.

Caracteristici tehnice de material ale betoanelor ușoare tip MOPATEL® și ECOPIERRA®:



75

nr Caracteristică UM Metodă de încercare

Valoare de referinţă

Valoare măsurată

Unitatea executantă

1

Densitatea Betonului:

kg/m3

EN 772-1:2000 (SR EN 772-1:2000)

700….. 1700

CSTC Belgia INCERC Bucureşti

- ECOPIERRA® STRONG 1235…1481 - ECOPIERRA® MEDIUM 1.200 - 1.400 - ECOPIERRA® LIGHT 1.000-1.200 - MOPATEL® STRONG 1104 - MOPATEL® MEDIUM 870…920 - MOPATEL® LIGHT 745…810

2

Conductivitatea termică λ10,,

W/mK

STAS 5912-89 SR EN 12667:2002

0,35 ... 0,15

,

INCERC Iași

- ECOPIERRA® STRONG 0,348 - ECOPIERRA® MEDIUM 0,22..0,25 - ECOPIERRA® LIGHT 0,17 …0,22 - MOPATEL® STRONG 0,271…0,331 - MOPATEL® MEDIUM 0,202.. 0,215 - MOPATEL® LIGHT 0,09 ..0,160

3

Rezistenţa la compresiune

N/mm2

EN 772-1:2000 (SR EN 772-1:2000)

CSTC Belgia, ARGEX SA – Belgia, INCERC Bucureşti

- ECOPIERRA® STRONG 11,2 …22,56 - MOPATEL® STRONG 9,037 .. 12,0 - MOPATEL® MEDIUM 4,792…5,539 - MOPATEL® LIGHT 0,533..1,022

4 Rezistenţa la îngheţ – dezgheţ pentru MOPATEL® LIGHT

%

SR EN 772-18:2003 STAS 3518-89 STAS 1275-88

50 cicluri

Pierdere de rezistenţă 7,4

Laboratorul central CCF Bucureşti

5 Absorbţie de apă pentru ECOPIERRA® STRONG %

NBN B15-215 SR EN 772-11:2003

- 2,73 …3,97 ARGEX SA – Belgia

6 Factorul de rezistenţă la vapori de apă pentru MOPATEL® STRONG

- EN ISO 12572: 2001

- 16,6 …17,2 CSTC Belgia

Inventatorul mărcilor Ecopierra și Mopatel, inginerul Petrache Teleman, a realizat o construcție pilot în localitatea Găinești Jud. Suceava monitorizată de către specialiștii Laboratorului IH din Sucursala URBAN INCERC Iași



76

Ea a fost finalizată în iarna anului 2011 și s-au făcut un prim set de măsurători prin termoviziune, care au ilustrat omogenitatea temperaturilor pe suprafața zidăriei, construcția realizată fiind practic lipsită de punți termice.

Valorile măsurate nu sunt importante ca mărimi absolute, măsurarea făcându-se în condiții în care nu se pune problema atingerii unor parametri de regim staționar. Clădirea este în continuare monitorizată și concluziile acestei monitorizări vor fi disponibile în anii următori. Măsurarea termografică are doar caracter calitativ urmărind să evidențieze uniformitatea câmpului de temperaturi a peretelui exterior realizat cu zidărie din blocuri de beton ușor tip MOPATEL cu grosime de 40cm.

Imagine termografica în Înfrarosu a peretelui dîn zidarie de blocuri MOPATEL cu grosime de 40cm

Izoterme cu temperaturi cuprinse între 2.10 …30C – puncte colorate în negru și 3.10 …4 0C – puncte colorate în albastru

3.1..40C

2.1..30C



77

6.4 Analiza comparativă a relației între caracteristicile materialelor locale de construcție și calitatea vieții în clădirile realizate cu aceste materiale În contextul analizei calitative a influenței utilizării materialelor locale asupra calității vieții ocupanților clădirii, și asupra mediului, se disting trei componente și anume:

- componenta fizică, fiziologică care este direct legată de condițiile asigurate de construcție pentru menținerea stării de sănătate a ocupanților și igiena spațiilor;

- componenta economică, direct determinată de cheltuielile legate de realizarea și exploatarea construcției, dar care se răsfrâng direct în starea de sănătate prin inconfortul psihic cauzat de îngrijorările privind reușita unei familii de a-și construi o locuință;

- componenta ecologică, de impact asupra calității și integrității mediului natural și asupra sustenabilității resurselor; Prin definiție, conceptul utilizării materialelor naturale, accesibile local, presupune evident și logic, cheltuieli minime și deci o componentă economică generatoare de satisfacție și confort din acest punct de vedere. În mod paradoxal, deși actual produsele și materialele ecologice sunt comercializate în rețeaua marilor furnizori de materiale, mult mai scump decât produsele de sinteză, accesibilitatea acestora pe plan local în toate zonele României, face ca potențialii beneficiari să fie deosebit de favorizați de dotarea naturală a țării cu aceste resurse naturale. Important este să fie conștientizat acest enorm avantaj, la nivelul comunităților locale, începând cu administrațiile locale. Este imperios necesar ca specialiștii și autoritățile locale să fie capabile să transmită comunităților acest mesaj și să le îndrume în timp util pentru a valorifica cat mai bine oportunitatea de a avea o locuință sau o clădire sănătoasă și bine construită din punct de vedere al celei mai importante cerințe, sănătatea și calitatea vieții în spațiul construit. La fel de important, este imperios necesar ca specialiștii și autoritățile locale să fie capabile să transmită comunităților necesitatea de a renunța la materialele absolut nesănătoase, cumpărate scump din magazine, și de a folosi materialele sănătoase, trainice și ieftine pe care le au la îndemâna. Este imperios necesar să readucem în comunitățile romanești, convingerea că tradiția și valoarea bogățiilor naturale sunt mult mai valoroase și mai sănătoase pe termen lung, decât snobismul cumpărării din hypermarket și utilizarea unor materiale de construcție artificiale și profund nesănătoase. Cu riscul repetării exagerate a comparației între „sănătos” și „nesănătos”, ca noțiuni simple dar sugestive pentru efectele materialelor încorporate în construcții, trebuie repetat la nesfârșit ca mediul interior locuinței este permanent și continuu influențat de materialele construcției, acționând continuu asupra calității condițiilor de viață și de sănătate ale ocupanților . Concret, avem sarcina să readucem la valoarea și volumul de utilizare tradițional și varul natural, în locul mult utilizatului actual var lavabil, lemnul în locul PVC-ului, al multor alte materiale naturale în locul celor de sinteză, care au îmbolnăvit mai întâi mental utilizatorii și apoi fizic prin încorporarea acestora în multe și multe clădiri. România și comunitățile componente, au încă această oportunitate, până nu va fi prea târziu.



78

Invazia produselor nesănătoase este în plină ofensivă și România este în acești ani, „poligonul” în care sunt experimentate pe seama sănătății oamenilor, „armele” depășite fizic și moral, ale eficientizării termice cu polistiren expandat, cu ferestre, uși, finisaje din PVC, cu plăci aglomerate din deșeuri de lemn cu form-aldehide, cu multe alte materiale ucigătoare lent, sigur și fără dovezi. Influența materialelor locale, naturale, ce pot fi utilizate în construcții asupra calității vieții în clădiri (confort fiziologic și higro-termic, puritatea aerului etc).

Material local Componenta calității vieții care este resimțită pozitiv datorită utilizării materialului

Piatra Stabilitate termică, izolare acustică Agregate naturale Stabilitate termică, izolare acustică Argila Confort higrotermic, regulator de umiditate a aerului,

stabilitate termică, izolare acustică Varul natural

Purificare și dezinfectare a aerului, efect bactericid, depoluare prin adsorbția CO2

Lemn foioase Stabilitate termică, regulator de umiditate Lemn rășinoase Stabilitate termică, regulator de umiditate Fibre din lemn, fibre celulozice

Confort termic, regulator umiditate

Paie, deșeuri vegetale


Cânepa, In


Stuf Confort termic, regulator umiditate Lâna de oaie Confort termic, regulator umiditate, siguranță la foc Vata minerală, vata bazaltică

Confort termic, siguranță la foc, izolare acustică

Amestecurile de cânepa, lâna și var

Confort termic, regulator umiditate, siguranța la foc, purificare și dezinfectare a aerului, efect bactericid, depoluare prin adsorbția CO2, izolare acustică

Amestecurile de paie, fibre lemnoase, fibre de lâna, cânepa, cu argila (chirpici), var

Confort higrotermic, regulator de umiditate a aerului, stabilitate termică, siguranță la foc, purificare și dezinfectare a aerului, efect bactericid, depoluare prin adsorbția CO2, izolare acustică



79

Capitolul 7. MATERIALE APTE DE A FI AGREMENTATE TEHNIC CA PRODUSE SUSTENABILE PENTRU CONSTRUCȚII ȘI IZOLAȚII TERMICE-FONICE ÎN CONSTRUCȚII , REALIZATE DIN RESURSE PRIMARE NATURALE , LOCALE.

VARIANTE DE MATERIALE COMPOZITE CERCETATE ANTERIOR. 7.1. Argumentarea noțiunii de “ a fi apt pentru agrementare tehnică” ca produs

sustenabil, ecologic, Este evident că, din ce în ce mai pregnant, specialiştii și utilizatorii construcţiilor se

întreabă de ce au fost uitate materialele tradiţionale, naturale, și de ce avem atât de puţine soluţii viabile în acest sens.

Se remarca răspunsul deosebit de concis și clarificator al doamnei Gina Petrescu, Manager proiect din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care precizează ca, pentru utilizare legala,orice produs sau material trebuie să fie agrementat tehnic, ori, pana acum, nu s-a găsit în România, nici un iniţiator pentru agrementarea de exemplu a chirpicilor sau a izolaţiilor cu materiale vegetale, lâna etc.

Prin urmare, nici un material tradiţional, oricât de valoros s-a dovedit a fi, nu poate fi folosit legal la execuţia unei construcţii care are sau trebuie să aibă la baza o autorizaţie de construcţie, daca nu este agrementat tehnic.

Argumentele sunt legale și întemeiate pe cerinţele esenţiale de calitate, la care orice produs trebuie să răspundă pentru a fi apt de utilizare, aşa cum prevede legislaţia calităţii în construcţii, europeană și naţională, precizată în capitolele 2,3 și 4.

Astfel, agrementarea tehnică și certificarea calităţii unui produs, ca noţiune completă în viziunea legislaţiei actuale, presupune definirea și cuantificarea modului în care acel produs, răspunde sau contribuie la îndeplinirea următoarelor cerinţe, explicit formulate în documentele tehnice ( Agremente Tehnice cu Avize Tehnice, naţionale sau europene):

1. Rezistenţă mecanică şi stabilitate 2. Securitate la incendiu 3. Igiena, sănătate şi mediu 4. Siguranţa în exploatare 5. Protecţia împotriva zgomotului 6. Economie de energie şi izolare termică

Ultimele reglementari europene, adică cele din Regulamentul UE nr 305/2011 care înlocuieşte Directiva 89/106/EEC– Produse pentru construcţii, transpuse și în legislaţia naţională, adăuga încă o cerinţa esenţială, pe lângă cele 6 precizate și anume: 7. Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale

Fiecare dintre cerinţe este exprimată în caracteristici bine definite conform notei de

explicitare de mai jos, dar ultima cerinţă, se suprapune exact peste esenţa proiectului de față și coincide cu obiectivul major al cercetării materialelor sustenabile pentru construcţii și izolaţii în construcţii.



80

Nota de explicitare cerinţe esenţiale:

1) Rezistență mecanică și stabilitate – construcțiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât încărcările susceptibile a se exercita asupra lor în timpul construirii și în exploatare să nu determine nici unul din evenimentele următoare: prăbușirea în întregime sau în parte a construcției; deformații de o mărime inadmisibilă; deteriorări ale unor părți ale construcției, ale instalațiilor sau ale echipamentelor înglobate ca rezultat al unor deformații importante ale structurii portante; distrugeri determinate de evenimente accidentale, disproporționate ca mărime în raport cu cauzele primare.

2) Securitate la incendiu – construcțiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât, în cazul izbucnirii unui incendiu: stabilitatea elementelor portante ale construcției să poată fi estimată pentru o perioadă determinată de timp; apariția și propagarea focului și fumului să fie limitate; propagarea incendiului la construcțiile învecinate să fie limitată; utilizatorii să poată părăsi construcția sau să poată fi salvați prin alte mijloace; să fie luată în considerație securitatea echipelor de intervenție;

3) Igiena, sănătate și mediu înconjurător – construcțiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât să nu constituie o amenințare pentru igiena și sănătatea ocupanților sau a vecinilor, în special ca urmare a degajării de gaze toxice; a prezenței în aer a unor particule sau gaze periculoase; a emisiei de radiații periculoase; a poluării sau a contaminării apei sau a solului; a evacuării defectuoase a apelor reziduale, a fumului și a deșeurilor solide sau lichide; a prezenței umidității în părți ale construcției sau pe suprafețe interioare ale acesteia;

4) Siguranța în exploatare – construcțiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât utilizarea sau funcționarea să nu prezinte riscuri inacceptabile de accidentare, precum alunecare, cădere, lovire, ardere, electrocutare, rânire ca urmare a unei explozii și altele asemenea;

5) Protecție împotriva zgomotului - construcțiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât zgomotul perceput de ocupanți sau de persoanele aflate în apropiere să fie menținut la un nivel atât de scăzut încât să nu afecteze sănătatea acestora și să le permită să doarmă, să se odihnească și să lucreze în condiții satisfăcătoare;

6) Economie de energie și izolare termica – construcțiile și instalațiile lor de încălzire, răcire și ventilare trebuie să fie proiectate și executate astfel încât consumul de energie necesar pentru utilizarea construcției să rămână scăzut în raport cu condițiile climatice locale, fără a afecta confortul termic al ocupanților.

Din păcate, „ poluarea” construcţiilor cu produse de sinteza, ultrachimizate, dar bine și intens promovate și agrementate tehnic, a condus la neglijarea aproape totală a materialelor naturale, sănătoase și accesibile local, dar mai puţin aşa –zis, „moderne”.

Ca atare, aproape nici utilizarea „ neautorizată ” a acestor materiale tradiţionale nu se mai întâmplă, deşi ar fi mult mai propice și indicate obţinerii unei construcţii „ sănătoase” și durabile.

Din nou revine ca exemplu, varul natural, stins ( varul aerian), cu multiple calități de material de construcţie, de liant, de materiale de finisaj, de depoluant, de purificare a aerului, apei și de dezinfectare (bactericid), de comportare eco-durabilă pe durate foarte mari de timp, dar care a fost practic înlăturat de „ inconştienta” planificată și extinsă a tuturor celor implicaţi în piaţa materialelor de sinteză, nenaturale.

Un aspect foarte important este de remarcat și anume ca, progresul tehnologic, cerinţele utilizatorilor, mediul și modul de viață și activitate de la un deceniu la altul, au condus și la exigente privind aspectul finisajelor, durabilitatea structurilor și închiderilor, rezistența la factorii de climă, seismici etc.. Aceasta evoluţie în cerinţe s-a tradus într-o schimbare continuă a gamei de materiale utilizate.

Schimbarea în sine nu este condamnabilă, dar ajungerea la o utilizare aproape exclusivă



81

a materialelor puternic chimizate, care atentează permanent la sănătatea oamenilor, este o crimă premeditată provocată de actorii economici principali din piaţa materialelor de sinteză, care, fiind respinse de pieţele țărilor dezvoltate în favoarea materialelor și produselor naturale, au fost refulate către țările slab dezvoltate, spre comercializare masivă (ex. produse din PVC, polistiren, plăci aglomerate cu rășini, gleturi, mortare și tencuieli sintetice etc) .

Dacă argila nu a mai satisfăcut cerinţele de durabilitate la umiditate a chirpicilor, s-a trecut către utilizarea cimenturilor în betoane și mortare, liant care oricum provine din materiale naturale, prelucrate mecanic și termic. Dar au fost promovate multe alte produse de liere cu adaosuri sintetice ( adezivi, aditivi etc)

Dacă lemnul este din ce în ce mai preţios și trebuie valorificat la maximum, de ce lipsa de măsura a condus la fabricarea plăcilor din deşeuri de lemn aglomerate cu volume și ponderi mari de rășini sintetice, formaldehide, oferite în mod criminal utilizatorilor pe post de închideri pentru locuinţe și clădiri social-culturale, spitale etc. De ce nu s-au putut păstra tehnologiile de aglomerare cu cantități foarte mici de emisii de substanţe poluante.

Dacă varul natural, aşa cum era aplicat tradiţional ca finisaj cu multiple calități de menţinere a condiţiilor de sănătate ale ocupanţilor construcţiilor dar poate mai puţin estetic, de ce a fost brutal înlocuit cu vopsele lavabile, cu toţi compuşii de sinteză, imitând varul și speculând asocierea de nume pentru a induce utilizatorul în eroare. De ce nu s-au găsit mijloace tehnologice de a aduce finisajul cu var natural, la nivelul estetic și de tehnica de aplicare ca al vopselelor lavabile.

În România, actual, mortarele și amestecurile pentru tencuieli, pentru finisaje exterioare și interioare, sunt în majoritate amestecuri de rășini sintetice care au înlocuit tradiţionalele tencuieli cu ciment – var - praf de marmura, piatră sau alte produse naturale.

Elementele vitrate, uși ferestre, pardoselile, placajele, sunt majoritar realizate din materiale de sinteza, PVC, melamine, folii din materiale plastice etc., înlăturându-se prin instrumente economice de preţ, lemnul, piatra naturala s.a .

În concluzie, casa „ majoritar chimizată” a acestor ani contemporani generaţiilor în plină activitate, a devenit un instrument de agresare permanentă a sănătății oamenilor și mediului înconjurător.

La ce să ne aşteptam dacă mai cumulam și cu aceeaşi problemă de calitate a alimentelor.

Pentru comunităţile cu resurse limitate, cu situaţii sociale și aşa precare, este o urgență stoparea invadării mediului locuit cu produse chimice și reintroducerea materialelor naturale.

Este o mare responsabilitate începând de la specialişti, autorități competente, producători și furnizori, pentru ca efectele apar după zeci de ani, când deja nu se mai poate face nimic pentru repararea sănătății oamenilor.

În special în domeniul reabilitării termice și al sistemelor termoizolante, specialistul tehnic trebuie să acţioneze cu responsabilitatea complexa de OM instruit, și nu numai cu cea limitată de inginer, generator de economii de energie. În primul rând, orice soluţie trebuie să ofere garanţia asigurării condiţiilor optime de viață pe toată durata de funcţionare a construcţiei.

Avertizez asupra uşurinţei cu care sunt promovate de către unii „ specialişti” rupţi de cerinţele complexe de viață și sănătate, măsurile de etanşare excesivă a închiderilor vitrate, de supraizolare termică cu materiale mult mai puţin permeabile la vapori decât închiderile



82

existente, din zidării, panouri tristat, alcătuiri din lemn etc., urmărind numai eficiența energetică a casei și ignorând condiţiile de mediu interior.

Efectele, aşa cum am mai afirmat, vor apare în avalanşa, în ani și vor afecta sănătatea și starea socială a multor generaţii care vor utiliza aceste clădiri neconforme cu noţiunile de eco-durabilitate și sustenabilitate.

La o scară mult mai mică s-a întâmplat spre exemplu, cu finisajele realizate din azbociment, aplicate ca noutate la acea vreme.

Este imperios necesar ca actuala sărăcie față de combustibil să nu o transformăm în sărăcie față de sănătate.

O foarte mare problemă și de mare răspundere, este aprobarea normativă a soluțiilor de reabilitare termoenergetică, de genul celor amintite mai sus, fără consultarea și avizele responsabililor din domeniul sănătății. Avizările reglementarilor tehnice în acest domeniu cel puțin, se fac fără implicarea factorilor responsabili din domeniul sănătății și mediului.

Sau, daca a existat implicare, aceasta a fost formală. Ce spun specialiştii din aceste domenii despre efectele de lungă durată ale utilizării

masive a materialelor de sinteză (de la polistiren, la PVC, formaldehide, compuşii vopselelor lavabile, și toate celelalte). ?

În acest context, obiectivele proiectului și elementele prezentului raport, trebuie luate ca priorități absolute ale prezentului, în materie de construcţii de locuit și în general în construcţii în care oamenii își petrec mare parte din timp.

De aceea, trebuie să fim raţionali și să avem echilibru în această direcţie în raport cu nivelul de dezvoltare tehnică, ştiinţifică, tehnologică, actuală.

Nici nu trebuie să revenim brutal la a refolosi materialele naturale, neprelucrate superior, aşa cum erau folosite acum multe decenii, fără a fi cercetate și testate în acord cu cerinţele actuale de calitate, în scopul conceperii de reţete sau alcătuiri de materiale compozite, naturale, cu bune caracteristici tehnice și de eco-durabilitate, dar nici nu trebuie să mai continuăm „ contaminarea” masivă a caselor noastre, cu materiale de sinteză.

Revenind la gama de materiale apte de a fi utilizate în acord cu obiectivele proiectului, rezultă din toată seria de materiale descrise ca potenţial disponibile și utilizabile, ca singurele care întrunesc atât condiţiile de certificare-agrementare, condiţiile de eco-durabilitate cât și cele de disponibilitate locală, preţ, valoare tradiţională dovedită și aplicare a ultimelor elemente de cunoaştere ştiinţifică și cercetare de laborator, sunt materialele compozite mărcile MOPATEL® și ECOPIERRA®.

Materialele naturale componente, var, deșeuri din lemn, cânepa, argilă expandată etc. în asociere cu ciment, au avut șansa “ reinventării” lor de către un inginer roman, pe care le-a asociat în materiale compozite ecologice și care a finanțat de câțiva ani, un program complex de testare de laborator în laboratoare acreditate din Europa și din România (laboratoarele CSTC Belgia, ARGEX SA – Belgia, INCERC Bucureşti, INCERC Iaşi, Centrul de Studii Experimentări şi Specializare PSI, Laboratorul Central CCF Bucureşti ). Imediat după prima serie de teste și încercări, seria materialelor MOPATEL® și ECOPIERRA® a fost agrementată tehnic la cererea producătorului SC MOPATEL SRL, prin AT 008-02/194-2008, care a avut valabilitate până în anul 2011 (a se vedea Anexa 1- capitol 7). Ulterior, autorul fiind și titularul agrementului tehnic, a perfecţionat gama de materiale și, ca urmare a solicitării pregătirii de variante adecvate utilizării ca materiale termoizolante prin prezentul proiect, a completat în



83

acest sens seria, în perioada mai - august 2013. În paragraful următor este descrisă pe larg evoluţia acestui sistem de materiale compozite naturale și situaţia prezentă, în prag de re-agrementare tehnică. 7.2 Sistemul de materiale compozite MOPATEL® și ECOPIERRA®, pe bază de resurse naturale, locale. Dosarul condiţiilor tehnice și a cerinţelor esenţiale de calitate. Activități realizate și necesare pentru agrementarea tehnică.

În baza cercetării, identificării și prezentării situaţiei existente privind materialele sustenabile, naturale și disponibile local, precum și a descrierii acestora la stadiul din iunie 2013, prin capitolele 6 și 10 din cadrul Draftului de Raport R1 ( iunie 2013), având în vedere detaşarea celor două tipuri de materiale compozite MOPATEL® și ECOPIERRA®, ca nivel de performanță eco-durabilă, ca nivel de cercetare de laborator a performanțelor, ca simplitate a tehnologiei de fabricație din materiale naturale omniprezente, clasic utilizate în tradiţia construcţiilor în România și nu numai ( varul stins, deşeuri din lemn, cânepa etc), a fost iniţiată, de către partenerii Proiectului UNDP-GEF-MDRAP, ”Îmbunătățirea eficienței energetice în gospodăriile și comunitățile cu venituri reduse din România”, deplasarea de documentare și de analiză directă, la locul de fabricaţie a celor două tipuri de materiale și la laboratorul în care se desfăşurau ultimele teste înaintea certificării (agrementării tehnice).

Astfel, în perioada 14 – 17 iulie 2013, reprezentanţii autorizaţi ai partenerilor în proiect, UNDP - MDRAP – AAECR – primării partenere din jud. Dolj și Hunedoara, au efectuat deplasarea comună având ca obiective principale : - vizitarea atelierului societății Mopatel Proiect SRL din localitatea Găinești, județul

Suceava, în cadrul căruia se produc respectivele materiale izolatoare compozite pe bază de resturi lemnoase, var stins în pastă și ciment

- vizitarea laboratoarelor pentru certificarea materialelor pentru construcții din cadrul Sucursalei Iași a Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă ”URBAN-INCERC”, și în mod special laboratorul în cadrul căruia se afla în curs de finalizare, seria ultimelor teste pentru asigurarea condiţiilor tehnice de certificare ale sistemului de materiale sustenabile pentru construcții cu proprietăți termo-fono-izolante, conceput și produs de către societatea Mopatel Proiect SRL, din materii prime locale.

Raportul deplasării comune și mesajele transmise din partea reprezentanţilor primăriilor, evidenţiază concluziile inspecției partenerilor în proiect, care în sinteză, confirmă elementele draftului de raport R1 privind :

- calitatea de materiale eco-durabile, sustenabile pentru construcţii și izolaţii în construcţii;

- facilitatea, acordul și interesul dezvoltării producţiei în zonele de interes, fără complicaţii tehnologice;

- volumul mare de teste și de încercări de laborator finanţate de către producător, pentru verificarea caracteristicilor de calitate, în vederea certificării (agrementării tehnice);

- aplicabilitatea sistemului de materiale în execuţia reală a unei construcţii de locuit cu materiale ecologice și refolosibile;

- competitivitatea economică a acestor materiale cu cele mai ieftine sisteme



84

termoizolante ( de ex. cele cu polistiren expandat) Raportul deplasării trasează și sarcinile etapei imediat următoare, de a fi definite și

cuantificate tehnic și economic, condițiile de producție ale acestui sistem de materiale într-unul din cele două județe pilot ale proiectului, prin analiza tuturor costurilor necesare și activităților care trebuie asumate pentru deschiderea unei unități de producție locale.

Sinteza elementelor dosarului tehnic privind re-agrementarea tehnică și etapele parcurse pentru dezvoltarea sistemului, până la data prezentului raport (30 august 2013):

1. Brevet de invenție european EP 1 486 470 A1- Office Europeen des Brevets – publicat în dec. 2004- inventator ing. Teleman Petrache, 1190Bruxelles(BE) – atașat în anexa 1

2. Realizare program de cercetare, testări și încercări de laborator .Rapoarte de încercări realizate în laboratoarele CSTC Belgia, ARGEX SA – Belgia , INCERC Bucureşti, INCERC Iași, Centrul de Studii Experimentări şi Specializare PSI, Laboratorul Central CCF Bucureşti .- extrase

în anexa1. 3. Agrementarea Tehnica prin AT 008-02/194-2008 , elaborator agrement INCERC Iași,

titular și producător SC MOPATEL PROIECT SRL , loc. Găinești, com. Slatina, jud. Suceava , Tel/Fax: 0230 573962 – cu valabilitate pana în 2011. – atașat în anexa 1.

Agrementul tehnic Național, nu a mai fost prelungit întrucât producătorul nu a primit nici o solicitare de producţie pentru România, și ca atare nu a mai finanţat aceasta etapa, ineficienta economic. Toate cererile de produse au fost din tarile UE ( Belgia, Franţa etc)

4. Declaraţie de conformitate cu AT 008-02/194-2008, a seriei de materiale agrementate. – atașat în anexa 1

5. Continuarea programului de cercetare pentru dezvoltarea sistemului de materiale, aplicabil pentru toate elementele construcţiilor, izolaţii termice și fonice și prin diversificarea materiilor prime naturale, reutilizate ( vegetale, lemnoase, lâna de oaie, plută pentru piața externă României)- finanţat de către autor / producător și realizat în laboratoarele URBAN INCERC Iaşi ( 2010- mai 2013 )

6. Ca urmare a solicitării pentru asigurarea de materiale de izolare termicăa eficientă ( mai 2013) cu resurse locale, naturale, în contextul atingerii obiectivelor proiectului UNDP-GEF-MDRAP, în perioada imediat anterioară, iunie-august 2013, s-a realizat conceperea, testarea și validarea reţetelor pentru extinderea gamei de materiale ecologice MOPATEL în domeniul izolării termice eficiente prin o a patra categorie denumita „MOPATEL Superlight „ în variante de realizare cu deşeuri din lemn, de paie, de lâna de oaie și de plută pentru piaţa vest-europeană și cu parametri de izolare apropiaţi de cei ai materialelor izolante eficiente de tip vată minerală, dar având incontestabilele calități ecologice, de depoluare, de bactericid, alături de celelalte caracteristici tehnice, fizico-mecanice și de durabilitate.

7. în perioada mai – 31 aug. 2013, s-a desfăşurat în laboratoarele URBAN INCERC Iași, toată seria de încercări de laborator, în toate condiţiile climatice de referinţă ale României, pe întreg sistemul de construcţie realizat cu variantele specializate fiecărei aplicaţii și anume: • MOPATEL Strong la elemente de structură și pereţi portanţi, • MOPATEL Medium la pereți portanți și de umplutură, • MOPATEL Light și Superlight la straturile de izolaţii termice și fonice, • Oricare din variante, la sape, umpluturi termofonoizolante, pereţi despărţitori etc.



85

8. La data finalizării prezentului raport – livrabil R2, producătorul are dosarul tehnic de solicitare a agrementării tehnice, pentru întreg sistemul de materiale ecologice, complet și, la recomandarea organismului elaborator de agremente tehnice, pentru a valorifica eficient timpul de decizie al partenerilor și conducerii proiectului UNDP- GEF- MDRAP, a întocmit deja, cererile de AT către organismul elaborator URBAN INCERC Iaşi.

Cererile AT (anexate prezentului capitol), au fost transmise pentru aprobarea de către Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcţii ( CTPC) - MDRAP, a elaborării și deschiderii procedurii de agrementare tehnica acestora de către URBAN INCERC Iaşi.

9. Producătorul SC MOPATEL PROIECT SRL, solicita sprijin financiar pentru susţinerea contractului de re-agrementare tehnică a sistemului de materiale, completat cu variantele performante „Superlight”, întrucât, efortul anterior de finanţare a agrementării tehnice în România nu a avut nici o rentabilitate, neprimind nici o comandă de materiale din România și deci neavând cum să amortizeze cheltuielile de certificare naţională.

Costul total al agrementării tehnice, inclusiv taxele de avizare CTPC sunt de 3900 Euro, fără TVA, conform devizului antecalcul.

10. Având în vedere constituirea completă a dosarului tehnic, URBAN INCERC poate demara procedura de elaborare AT, de analiză în Grupele Specializate AT și de avizare internă, imediat după confirmarea posibilităţii de finanţare pe care o solicită producătorul către decidenţii în proiect.

Procedura de elaborare –analiza-avizare internă are o durata de minimum 30 de zile urmând ca în minim 15 zile să fie realizată avizarea finala în Comisiile CTPC.

Ulterior avizării AT și emiterii Avizelor Tehnice aferente, producătorul are obligaţia finanţării acţiunilor de supraveghere a calităţii produselor și fabricaţiei, realizate prin programul de verificare stabilit de elaborator, în vederea prelungirii valabilităţii avizelor tehnice și a agrementelor tehnice.

Sumele necesare acestor acţiuni, vor fi asigurate și amortizate prin grija producătorului, în baza producţiei vândute și puse în operă.

Prin urmare, producătorul solicită numai finanţarea agrementării tehnice iniţiale, care urmează și ar trebui realizată în cel mai scurt timp.

11. Imediat următoare acţiunii de agrementare tehnică, este cea de extindere a producţiei și de stabilire a necesarului tehnologic – economic - resurse umane – echipamente – dotări –spaţiu - aprovizionare materii prime locale - avize și aprobări ale autorităților locale, pentru deschiderea unui alt punct de lucru în zonele Dolj - Hunedoara, pentru fabricaţia materialelor necesare din cele două arii de interes.

Observaţie importantă: Atât din documentarea în teren, în zonele pilot de aplicare a proiectului, Dolj și

Hunedoara, cât și din experienţa generală a reabilitărilor termo-energetice ale clădirilor, nu există clădire veche, care, înaintea aplicării soluţiilor de izolare termică, să nu necesite reabilitări structurale, reabilitări de portanță a închiderilor, reabilitări ale zidăriilor vechi fisurate sau degradate sub altă formă, subzidiri și ranforsări, refaceri de terase, pardoseli etc

Din acest motiv, sistemul de materiale compozite MOPATEL® și ECOPIERRA®, cuprinde toata gama de materiale bazate pe aceeaşi alcătuire dar cu proporţii diferite, pentru a putea fi utilizate la toate tipurile de reabilitări, și implicit în final, la reabilitările termoenergetice ale clădirilor.



86

Rezultă astfel, atât în cazul clădirilor noi cât și în cazul celor reabilitate, lucrări realizate cu compatibilitatea perfectă a materialelor utilizate, cu aceleaşi componente dar în ponderi diferite funcţie de tipul de lucrare. Această calitate de compatibilitate a variantelor de materiale, conduce la performanțe ridicate ale lucrărilor realizate și ale construcţiei în sine, precum și o garanţie a durabilităţii acestora .

7.3 Variante de materiale compozite cercetate anterior.

Cercetarea bazei de date a Laboratorului de Cercetare - Dezvoltare şi Încercări Higrotermice – Climatice, Mecanice şi Seismice pentru Construcţii, Instalaţii şi Echipamente - IHS, din cadrul URBAN INCERC Iași, care este unic în țară în domeniul cercetării complexe a materialelor și elementelor de construcţie și activează încă din anii 1956..1960, arată ca, preocupările de utilizare a materialelor naturale, locale, în domeniul termoizolării construcţiilor, au fost sporadice și nefinalizate sau neconcretizate.

Dintre soluţiile de materiale de izolare cu componente naturale sau/și refolosibile, locale, studiate prin anii 75...82, au fost identificate variante, care se apropie de soluţiile MOPATEL® și ECOPIERRA®, dar sunt mult mai primitive și nu ajung decât la parametri de izolare inferiori celor necesari acum.

Aceste variante depind și cer resurse secundare din industria textilă a inului și cânepei (puzderii de materiale) care a cam dispărut, precum și din cea a exploatării lemnului și a exploataţiilor agricole.

Acestea sunt " încercări " de reţete pe care deja sistemul materialele compozite MOPATEL® și ECOPIERRA®, le are în gama de variante de fabricare.

Dintre soluţiile cercetate în anii anteriori, pe baza de materiale naturale, se remarcă: a. Plăci termoizolante din talaş și deşeuri lemnoase mineralizate, propuse de Trustul de

Construcţii – Braşov – Buletin de încercări INCERC nr 132/1981 Caracteristici determinate pe produs: - densitate aparentă în stare uscată ρ = 411 kg/m3 - conductivitatea termică λ= 0,088 W/mK b. Plăci termoizolante din resurse refolosibile pe bază de puzderie de cânepa, ciment,

silicat de sodiu Na2SiO3 , clorura de calciu CaCl2 - propuse de Cooperativa Constructorul Satu Mare – Buletin de încercări INCERC nr 70/1981

Caracteristici determinate pe produs: - densitate aparentă în stare uscată ρ = 328 kg/m3 - conductivitatea termică λ= 0,076 W/mK c. Plăci termoizolante din resurse refolosibile pe bază de rumeguş, talaş, paie tocate,

deşeuri textile, puzderie de in și cânepa, stuf, râpcă de viță de vie, coajă de copac, coajă de seminţe de floarea soarelui, tocătură de tulpini de floarea soarelui cu lianţi ciment, ipsos, bitum silicat de sodiu Na2SiO3 , clorură de calciu CaCl2 - propuse de ICPROM Iaşi – Buletine de încercări INCERC nr 36……96 / 1981

Caracteristicile determinate pe produse sunt în gama : - densitate aparentă în stare uscată ρ = 214…..750 kg/m3 - conductivitatea termică λ= 0,074…..0,12 W/mK. Nota. Documentele precizate la paragraful 7.2 sunt prezentate în Anexa 1 la Capitolul 7.



87

Declarație conformitate betoane MOPATEL® si ECOPIERRA®



88



89



90

Agrement tehnic 008-02/194/2008 - ELEMENTE DIN BETON UȘOR ECOLOGIC TERMOIZOLANT TIP MOPATEL® SI ECOPIERRA

®



91



92



93



94



95



96



97



98



99



100



101



102

Brevet EP 1 486 470 A1 –



103



104



105



106



107



108



109



110

Premii pentru produce Mopatel si Ecopierra – Salonul Eureka 2013- Bruxelles

Medalia - Ofiter al ordinului “CROIX DE L'OFICIER pentru merite in inovare” din Belgia pentru servicii deosebite în favoarea progresului omenirii.



111

Rezultatele testelor de conductivitate termica efectuate in iulie 2010 in Laboratorul de cercetari si incercari Higrotermice din INCD URBAN INCERC Iasi

Conductivitate termica pentru produse Mopatel

Tip produs Cod alocat

Dimensiuni (m)

V (mc)

masa (Kg)

densitate (kg/mc)

λ (W/mK)

Tm (grad C)

λ 10 (W/mK)

Strong IH-172/E2-1/07.10 0.308 0.295 0.0644 0.0059 4.665 797.25 0.1869 22.88 0.1811

IH-172/E2-2/07.10 0.301 0.299 0.0664 0.0060 4.833 808.74 0.1884 22.65 0.1826

IH-172/E2-3/07.10 0.302 0.299 0.0663 0.0060 4.828 806.45 0.1876 22.85 0.1818

IH-172/E2-4/07.10 0.305 0.297 0.0654 0.0059 4.723 797.23 0.1882 22.75 0.1824

IH-172/E2-5/07.10 0.307 0.295 0.0661 0.0060 4.828 806.50 0.1779 22.95 0.1723

Val . medie 803.23 0.1858 0.1800

Medium IH-172/E4-1/07.10 0.3029 0.299 0.064 0.0058 3.876 668.70 0.1512 22.89 0.146

IH-172/E4-2/07.10 0.308 0.299 0.0648 0.0060 3.914 655.88 0.1503 22.65 0.146

IH-172/E4-3/07.10 0.305 0.297 0.0643 0.0058 3.904 670.26 0.1508 22.85 0.146

IH-172/E4-4/07.10 0.303 0.298 0.0642 0.0058 3.906 673.81 0.1502 22.95 0.145

IH-172/E4-5/07.10 0.307 0.301 0.0645 0.0060 3.916 657.02 0.1513 22.88 0.147

Val. medie 665.13 0.1508 0.1461

Light IH-172/E6-1/07.10 0.3014 0.301 0.064 0.0058 3.15 542.53 0.1082 22.83 0.1048

IH-172/E6-2/07.10 0.2997 0.2987 0.062 0.0056 3.255 586.46 0.1131 22.89 0.1096

IH-172/E6-2/07.10 0.3001 0.2997 0.063 0.0057 3.258 574.99 0.1132 22.988 0.1096

IH-172/E6-2/07.10 0.2978 0.2969 0.067 0.0059 3.254 549.35 0.1128 22.89 0.1093

IH-172/E6-2/07.10 0.2986 0.2991 0.061 0.0054 3.265 599.30 0.1132 22.89 0.1097

Val. medie 570.53 0.1121 0.1086



112

Raport conductivitate din 22.04.2013 - MOPATEL cu plută



113

Cereri pentru Agrement tehnic pentru Produse ecologice compozite Mopatel® și Ecopierra®



114



115

Capitolul 8. PRODUCĂTORI / FURNIZORI SAU UTILIZATORI DE MATERIALE DE IZOLARE ECO/SUSTENABILE ÎN ROMÂNIA. STUDIU DE CAZ .

8.1 Producători și furnizori români de materiale sustenabile prelucrate utilizabile în eficientizarea energetică a clădirilor.

Produse: Elemente din mortare și betoane uşoare, ecologice, termoizolante, tip MOPATEL® si ECOPIERRA® fabricate de firma MOPATEL PROIECT SRL în conformitate cu brevet internaţional PCT/BE2006/000048 ( descriere capitol 6)

SC MOPATEL PROIECT SRL

Sat Găinești, strada Principală no.643, Comuna Slatina, Judetul Suceava Telefon nr. 0230.57.39.62 Reg. Com.: J33/1057/2007 CIF: RO 15166444 CAEN (rev. 2 2009): 2361 Fabricarea produselor din beton pentru construcții 8.2 Producători/furnizori externi cu activitate în România

Naturalpaint (Harghita, România) www.naturalpaint.ro Produse termoizolatoare: Plăci din fibre de lemn Saltele din fibre de lemn Izolație prin injectare din fibre de lemn Saltele și role din fibre de cânepă Saltele și role din lână de oaie

Black Mountain Insulation (Marea Britanie) www.blackmountaininsulation.com Produse termoizolatoare: Plăci din fibre de lemn Saltele semirigide din plante și fibre de lemn Saltele semirigide din fibre de cânepă Saltele și role din lână de oaie

NaturePro (Marea Britanie) www.natureproinsulation.co.uk Produse termoizolatoare: Plăci din fibre de lemn Saltele din fibre de lemn Saltele din fibre de cânepă Saltele rigide din lână de oaie

Hock (Germania) www.thermo-hanf.de Produse termoizolatoare: Saltele și role din fibre de cânepă Material izolator de umplutură din cânepă



116

Gutex (Germania) www.gutex.de Produse termoizolatoare: Plăci din fibre de lemn Izolație prin injectare din fibre de lemn

Isofloc (Elveția) www.isofloc.com Produse termoizolante: Izolație prin injectare din fibre de celuloză

Flachshaus (Germania) www.flachshaus.de Produse termoizolante: Saltele și fâșii din fibre de in, cu sau fără adaosuri din deșeuri de

cartofi Material izolator de umplutură din fibre de in

Heraklith (Belgia) www.heraklith.com Produse termoizolante: Saltele din fibre lemnoase sub formă de vată de lemn

Pavatex (Germania) www.pavatex.com Produse termoizolante: Saltele și plăci din fibre de lemn

Steico (Germania) www.steico.com Produse termoizolante: Saltele și plăci din fibre de lemn Izolație prin injectare din fibre de lemn 8.3 Studiu de caz – Demonstrarea prin exemplul personal a sustenabilității soluțiilor de construire și de reabilitare cu materiale naturale, disponibile local.

Soluție eco - durabilă de modernizare și reabilitare complexă (structurală și termoenergetică) a unei locuințe de familie.

Studiul de caz are ca obiectiv prezentarea unei soluții de reabilitare, care se realizează în

contextul principiilor conservării și reabilitării eco-durabile a construcţiilor tradiționale, a unei clădiri de locuit, unifamiliale, din municipiul Iași, construită în perioada anilor 1873 - 1890, conform mențiunilor din actele de proprietate, proprietate a doamnei Livia Miron ( str. Emil Racoviță nr. 3 , Iași).

Exemplul este menit să convingă scepticii în revenirea la această manieră de construire sau de reabilitare, sceptici care nu realizează „ crima” de a ignora naturalul, ecologicul și sănătatea. Nu este exagerat cuvântul ”crima” pentru că, dacă nu se pune capăt ofensivei caselor „născute” deja poluate de multele materiale sintetice, generațiile care vor locui în aceste case vor fi ucise lent și sigur. Mai rău este că tot efortul muncii lor se va consuma pe refacerea sănătății, cum deja a început să se întâmple de mulți ani.

Revenind la cazul exemplificat, construcția existentă a fost realizată pe un sistem constructiv tradițional, menționat încă din epoca neolitica [1], propagat ulterior în perioada dacică, medievală și până în sec. XX, cel puțin pe tot teritoriul Moldovei, descris în referința bibliografica „ Studii de arhitectura tradiționala în vederea conservării și valorificării prin tipizare- Locuința sătească din România”- I.C.C.P.D.C, ed.rev. si compl. 1989 , și în capitolul



117

5 al prezentului raport. Sistemul constructiv se bazează pe o structură din tălpi, stâlpi și bârne de stejar

sprijinite pe fundații izolate din piatră clădită, cu pereții realizați din vălătuci (împletitură de argilă cu nuiele) pe „furci” (elemente verticale din lemn pe toată înălţimea pereţilor) și reprezintă un model de durabilitate și de comportare în acord cu cerințele specifice unui mediu sănătos. Durabilitatea este demonstrată de vechimea locuinţei, exploatată şi utilizată în permanenţă timp de mai bine de 120 de ani, conform actelor de proprietate (Act de vânzare nr. 2232/17 sept. 1890-Tribunalul jud. Iași secția III).

Si în acest sens, nu se poate spune ca această construcție a beneficiat permanent de o bună întreținere și exploatare, având în vedere cel puțin perioadele celor două războaie mondiale, seisme, accidente climatice și alte perioade critice,

Fig.1 – Locuința în starea inițială

Fig. 2 - Locuința în faza actuală în

timpul execuției reabilitării și modernizării

Principiile de construire, tradiţionale, și materialele utilizate, au făcut ca acest tip de

construcţii să aibă o asemenea durată de viaţă, deşi au fost utilizate numai materiale naturale, ieftine, unele considerate astăzi ca susceptibile de a nu rezista la acţiunea îndelungată a umidităţii.

Construcţia a avut o comportare tipică unei case ecologice, din punct de vedere higrotermic, al asigurării confortului și calității microclimatului interior şi al eficienţei energetice. Imobilul a fost și este monitorizat ca stare fizică și comportare higrotermică, în faza anterioară reabilitării - consolidării și post reabilitare – consolidare – extindere.

Dat fiind comportarea bună a construcției existente pe toată durata exploatării sale din anii 1890 până în prezent, atât din punct de vedere al fizicii construcțiilor cât și al stabilității sub acțiunea tuturor factorilor de mediu climatic și acțiunea seismelor, s-a decis consolidarea acesteia, completată cu o reabilitare și extindere, adaptată la modul de construcție inițial și modernizată în acord cu cerințele actuale, apelându-se la o soluție care se bazează pe utilizarea exclusivă a materialelor locale, ecologice și a materialelor recuperate din ceea ce s-a dezafectat din construcția inițială (grinzile de la tavanele vechi, scândura, argila din pereți interiori demolați etc).



118

Soluția de reabilitarea complexă, structurală şi funcţională realizată cu conservarea imobilului vechi, presupune consolidarea fundaţiilor, a structurii şi modernizarea funcţionalului, plecând de la principiul reabilitării termo-energetice prin dublarea anvelopei existente cu o anvelopă exterioară, eficientă energetic dar cu calități ecologice.

Etapele şi obiectivele acțiunii de reabilitare – conservare - modernizare au fost si sunt: • etapa cercetării stării actuale a construcției care urmărește investigarea stării elementelor

de structură, a fundațiilor, a închiderilor; • etapa elaborării soluțiilor de reabilitare complexă structurală și a măsurilor de

eficientizare energetică, eco – durabilă, prin adaptarea funcționalului la cerințele moderne de habitat și utilizarea materialelor locale, naturale și tradiționale;

• stabilirea programul de monitorizare a comportării postreabilitare. • Etapa cercetării stării actuale și investigarea stării elementelor de structură, a fundațiilor,

a închiderilor construcției vechi, a scos la iveală o serie de soluţii şi principii de construire, tradiţionale, care au demonstrat durabilitatea şi anume:

• construcţia (cota pardoselii) a fost ridicată peste nivelul terenului natural cu cca 40....60 cm, terenul fiind în pantă mică;

• talpa construcţiei este realizată din bârne de stejar cioplit, sprijinite la colţuri pe fundaţii izolate din piatră clădită, până la o mică adâncime de cca 30 cm sub cota terenului natural;

• pardoselile sunt din lemn vopsit la partea superioară, aşezate pe rigle din stejar și lemn de răşinoase, înglobate în umplutură de argilă uscată cu grosimea de cca 30 cm;

• starea tălpii din stejar cât şi a pardoselii din lemn este considerata perfectă având în vedere vechimea casei, fără urme de degradare la umiditate ci dimpotrivă, fiind uscate şi durificate. Lemnul pardoselii deşi este din răşinoase, are densitatea cu mult mai mare (cca 600…740 kg/mc) decât cea obișnuită actual ( cca 400 kg/mc).

A fost depistată la una din tălpile din stejar, ieșinde către o verandă expusă umidităţii, o degradare parţială (cca 30 % din secţiunea grinzii) survenită probabil din efectul combinat al perforării cariilor şi umidităţii. După cum se observă totuşi, din fotografia alăturată, procentul de material rămas în stare bună ar fi permis probabil încă o foarte mare durată de funcţionare dacă ne raportăm la durata de 120 de ani când s-a produs degradarea constatată.

Fig. 3 – Detalii tălpi fundare și pardoseli • Stratul de umplutură de argilă uscată pe care se sprijină pardoseala şi riglele suport a asigurat atât ruperea capilarităţii apei cât şi stabilitatea pardoselii, neexistând nici o tasare. Starea perfecta a riglelor din lemn de rășinoase pe care este așezată pardoseala din scândura de



119

rășinoase, înglobate în stratul de argilă, confirmă calitatea argilei de protector al lemnului, de lungă durată. • Pereții şi structura de furci din stejar sunt de asemenea în perfectă stare. In raport cu starea constatată, măsurile concepute pentru reabilitarea complexă, structurală şi funcţională şi măsurile de eficientizare energetică eco-durabilă au fost :

- Dat fiind așezarea construcției pe o fundație din piatră clădită de mică adâncime, s-a decis „ încorsetarea” acesteia într-o fundaţie perimetrală pe exterior, cu soclu înalt, din beton armat, izolată termic cu PSE, densitate 25...30 kg/mc și hidroizolat cu membrană specială pentru fundații.

- La interior s–au realizat fundații izolate sub stâlpii noii structuri interioare din lemn. - Pe exterior, pe o lățime de minim 2,5 m în jurul fundației din beton, s-a realizat

umplutură cu pământ cu grosime de 0,3...0,6 m încât să fie asigurată adâncimea de îngheț a amplasamentului, specificată in studiul geotehnic.

- S-au eliminat acoperişul şi umplutura termoizolatoare din argilă de pe tavanul construcţiei existente, descărcând pereții existenți de sarcina și permițând ridicarea cotei pereților de parter și implicit a tavanului la o cota normala de cca 2,60 m .

- Peste noua fundația, s-a realizat, la nivelul parterului, o structura din lemn pe exteriorul construcției vechi, și pe axele interioare ale casei, care încorsetează structura existenta și care devine structura portanta a noului acoperiș și tavan ( planșeu peste parter).

- Pereții imobilului vechi, rămân ca un strat interior al noilor închideri perimetrale. Se completează pe înălțime închiderile vechi de la cota existentă (cca 2,20m) la cota tavanului parter a viitoarei construcții, cu materiale termoizolante ușoare (beton ecologic foarte uşor din var- rumeguș-ciment).

Fig. 4 – Detalii ale noii structuri realizată din grinzi de lemn, ignifugat

- De la cota tavanului parterului, se continuă pe verticală numai structura exterioară din

lemn. Structura nouă din lemn este legată și solidarizată cu structura veche de lemn (furci-grinzi) cu elemente de legătură metalice și umpluturi de mortar ecologic.



120

Construcţia rezultată are pereţii exteriori masivi, de tip sandwich construit, cu o grosime finală de cca 50cm, rezultați în urma reabilitării structurale și termice, fiind realizați în ordine, de la exterior la interior, cu următoarele straturi :

• placare exterioară a structurii de lemn, de rezistenta, cu scândura recuperata din ceea ce s-a dezafectat din vechea casa, armare cu plasă sudată și tencuială de cca. 5- 6 cm din mortar ecologic, (var – ciment - rumeguş din lemn – tip MOPATEL® Medium [4]). Stratul final de finisaj se va realiza cu mortar ecologic var – ciment alb - pulbere de lemn (de la șlefuitoare de lemn), armat cu fibra de sticla – grosime totala cca 8 cm

• structură de rezistenta grinzi - stâlpi din lemn, exterioară, contravântuită - grosime cca 15 cm

• umplutură din materiale termoizolante fie minerale (anorganice - vată minerală bazaltică) fie rumeguş-talaj din răşinoase, dispusă între structura nouă din lemn aşezată pe fundația perimetrală din beton armat și pereții construcției vechi, inclusiv în spațiile structurii noi din lemn, cu grosime variabilă totală de la 15 la 25 cm.

• pereții vechi din vălătuci pe furci cu grosime de cca 25 cm • stratul de tencuială interioară nouă cu rol de planeizare și îndreptare a pereților vechi,

realizat cu același tip de beton ecologic și anume MOPATEL® Light, cu rol termoizolator şi de facilitare a evacuării vaporilor de apă, care ajung în structura interioară a pereţilor.

Termoizolarea va fi asigurată de umplutură realizată dintr-un amestec ecologic de var și talaș-fibră de lemn și rumeguș.

Fig. 6 – Detalii de execuție a termoizolației pereților exteriori

Fig. 5 – Detalii de execuție ale elementelor de închidere exterioare



121

Straturile de termoizolații dintre pereții vechi și noua structură din lemn, placată cu scândură și tencuită cu mortar ecologic armat, precum și grinzile de lemn ale tălpii noii ale clădirii, au prevăzute canale de ventilare pentru asigurarea stabilității higrotermice a lemnului precum și pentru posibilitatea verificării comportării în timp a lemnului și materialului termoizolant.

Pardoselile vor fi realizate din lemn de răşinoase grosime 35 mm în sistem duşumea cu îmbinare nut – feder, pozate la parter pe rigle de lemn şi un strat termoizolator ecologic din argila recuperata din dezafectările realizate, în grosime de cel puţin 250 mm, plasat pe actuala pardoseală. In acest fel se asigură condiţiile de permeabilitate a aerului prin întreg ansamblul şi posibilitatea evacuării vaporilor de apă fără a afecta echilibrul higrotermic al vechii pardoseli, care şi-a demonstrat durabilitatea.

Construcția va fi dotată cu toate instalaţiile şi utilităţile necesare, inclusiv cu surse de producere a energiei fără a utiliza combustibili convenţionali sau energie electrică, şi anume:

- panouri solare termice şi fotovoltaice, - cazan de încălzire şi preparare a apei calde menajere, cu sursă lemnul şi materialele

vegetale care se acumulează în gospodărie pe durata unui an, inclusiv șemineu cu combustibil lemn sau deșeuri de lemn, cu recuperatoare de căldura pentru încălzire și apă caldă.

- rezervor pentru colectarea apelor pluviale captate de pe învelitoare, ca sursă tampon de apă pentru nevoile gospodăriei și reducerea consumului din rețea, şi ca acumulator de energie termică,

- senzori termici, de umiditate, detectoare de fum și de incendiu, - instalație pentru măsurarea, înregistrarea și monitorizarea stării fizice și gestionarea

utilităților.

8.4. Concluzii capitol Exemplul pe propria experiență, se constituie într-un semnal adresat specialiștilor și

utilizatorilor construcțiilor, pentru reconsiderarea valorilor tradiționale ale materialelor și tehnicilor de construire, în special pentru locuințe, dovedite în asemenea etape mari de timp ca fiind perfect adaptate unei vieți de calitate. Modernizarea trebuie să se facă cu discernământ în aspectele care țin de facilitarea accesului la utilități, de asigurarea unui funcțional adecvat și în general de aspecte care nu contravin cerințelor de asigurare a sănătății ocupanților și a unui mediu curat.

Pentru scepticii sau reticenții față de obiectivele proiectului referitoare la sustenabilitatea construcțiilor, exemplul acestui caz este la dispoziția celor care doresc sa vadă și să se convingă. Exemplul pe propria casa este cu atât mai convingător cu cât, proprietarii sunt și cei care cunosc și aplica din interiorul specialității științifice, specificul fizicii, higrotermicii și energeticii construcțiilor.



122

Capitolul 9. DESCRIEREA JUDETELOR PILOT DOLJ ȘI HUNEDOARA ȘI RESURSELE PRIMARE EXISTENTE (NECESARE MATERIALELOR DE IZOLARE)

9.1 Descriere JUDETUL DOLJ1

1 http://ro.wikipedia.org



123

Stema judeţului Dolj –

Semnificația elementelor însumate: Leul este vechiul simbol al Olteniei, ca provincie istorică românească, și este un corolar al virtuților locuitorilor acestor meleaguri. Snopul de grâu reprezintă bogăția acestui județ și ocupația tradițională a locuitorilor săi. Peștele este un element heraldic tradițional, înscris în vechea stemă interbelică a județului, și reprezintă bogăția apelor acestei zone, iar prin extrapolare poate deveni un simbol al agilității oamenilor de pe aceste meleaguri.

Reședință – Craiova

Componență - 3 municipii, 4 orașe și 103 comune.

Suprafața totală : 7414 Km2

Populație (2011) : 618,335 locuitori

Densitate: 83.4 loc./km²

Clasificare după nr. de locuitori : loc 7

Judetul Dolj este amplasat în zona de sud-vest a Romaniei, in regiunea Oltenia, aflat în regiunea cea mai mănoasă și roditoare a Câmpiei Dunării și a Olteniei, într-o zonă ce a oferit, de-a lungul timpului, condiții de climă și mai ales sol, dintre cele mai prielnice.

Descriere :

• Județul Dolj este principalul județ al Regiunii Sud-Vest Oltenia din punct de vedere al numărului de locuitori și al teritoriului ocupat, având reședința la Craiova. Doljul este învecinat cu județele: Mehedinți la vest, Gorj și Vâlcea la nord, Olt la est și fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanță ce constituie o parte din granița naturală a României cu Bulgaria.

• Suprafața totală este de 7.414 kmp și reprezintă 3,1% din suprafața țării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unitățile administrativ-teritoriale ale României.

• Județul Dolj aparține zonei climatice temperate, cu influențe mediteraneene datorită poziției sud - vestice. Poziția și caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în



124

apropiere de curbura lanțului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrală și nordică a țării, cu o medie anuală de 10-11.5 °C.

• In ansamblu, Doljul poate fi considerat un județ de câmpie, în sudul acestuia găsindu-se cea mai mare suprafață nisipoasă din țară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitații. Relieful județului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia și zona de deal. Altitudinea crește de la 30 la 350 m față de nivelul mării, din sudul spre nordul județului, formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca niște trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului marii.

• Rețea hidrografică este reprezentată de Dunăre care curge între Cetate și Dăbuleni, de Jiu care străbate județul de la Filiași la Zăval pe o distanță de 154 km și de lacuri și iazuri (Lacul Bistreț, Fântâna Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni).

• O mare parte din sudul județului este acoperită de lanuri bogate, vegetația fiind specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care alternau cu tufărișuri. Influențele climatice și intervenția omului au determinat modificarea învelișului vegetal. În zona Ciuperceni și Apele Vii se întind păduri de salcâm, iar la Verbița, Murgași și Braniște predomină pădurile întinse de stejar.

• Faună: Fauna terestră și acvatică a suferit modificări generate de vânatul și pescuitul abuziv, multe dintre speciile care populau teritoriul județului Dolj supraviețuind în număr mic sau dispărând cu totul. Dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină lișița, barza, egreta precum și unele specii de rozătoare.

• Demografie: Populația județului este de 734.231 locuitori, reprezentând 3,3 % din populația țării

- Structura populației – 96% romani, 3% romi și 1% alte naționalități

- Evoluția demografică a locuitorilor județului Dolj conform sursei INSSE este prezentata in graficul de mai jos



125

Municipiile din județul Dolj

Craiova, reședința județului (298.643 locuitori), Băilești (22.000 locuitori) și Calafat (22.000 locuitori)

Orașele județului Dolj sunt Filiași (20.000 locuitori), Dăbuleni (13.700 locuitori), Segarcea (8.500 locuitori) și Bechet (3.800 locuitori).

Economie :

Economia județului Dolj este caracterizată de o industrie și agricultură puternic consolidate în teritoriu, precum și de un sector de servicii în curs de dezvoltare, care înregistrează o tendință susținută de creștere. Sectorul agricol este relevant în primul rând în ceea ce privește numărul persoanelor ocupate, ținând seama de faptul ca reprezintă 44,24% din populația ocupată civilă. In ciuda vocației naturale a teritoriului, a cărui morfologie este prielnică pentru activitățile agricole, și în pofida procentului mare a persoanelor angajate în sectorul agricol, contribuția sectorului la PIB-ul județului, era, în 2004, de 19,2%.

Principala activitate a județului este agricultura. Județul are un teren ideal pentru cultivarea cerealelor, legumelor și vitei de vie.

In județ există două porturi mici de pe malul Dunării - Bechet și Calafat.

Structura antreprenoriala a județului Dolj este încă modest dezvoltată, cu o densitate a întreprinderilor care rămâne sub media națională și în cele mai dezvoltate zone ale județului: se înregistrează 34,53 întreprinderi /1000 locuitori in Craiova și 42,93/1000 la nivel național (2005). Pe de alta parte, distribuția întreprinderilor pe teritoriu arată ca mediul economic este



126

încă puțin dezvoltat în zonele rurale, unde sunt localizate numai 12,82% din totalul unităților active, însemnând 5 unități /1000 locuitori (in raport cu media de 29,46 unități/1000 locuitori înregistrată în zonele urbane). Acest factor, împreună cu condițiile slabe de accesibilitate, poate afecta grav zonele rurale reducând mult posibilitățile de a găsi un loc de muncă și astfel cauzând migrația internă sau externă a forței de muncă.

Există infrastructuri de afaceri pe raza județului Dolj: Parcul Industrial Craiova și incubatorul de afaceri IPA CIFATT care operează în Craiova. In Dolj, funcționează un număr de institute de cercetare, județul fiind al 6-lea din Romania în ceea ce privește cheltuielile în activități de cercetare și dezvoltare. În particular, Universitatea din Craiova reprezintă un pol de cercetare de o importanță deosebită. Principalele domenii de cercetare sunt ingineria mecanică și electrică, automatizări, chimia și agricultura.

Structura activităților industriale în cadrul companiilor din județ este următoarea:

• Industria automobilelor - Ford România; • Industria electrotehnica - Electroputere (locomotive, transformatoare, aparataj electric); • Cummins Generator Technologies Romania (transformatoare, motoare electrice,

aparataj electric), Celule Electrice Băilești (celule electrice); ITM (transformatoare) din Filiași;

• Industria pentru mașini și utilaje agricole - MAT (mașini agricole, tractoare), Ruris (moto utilaje pentru microagricultura);

• Industria aeronautica - Avioane (producție și reparații avioane civile și militare); • Industria pentru utilaj greu - P.U.G. (utilaj greu); • Industria chimica - Doljchim (combinat chimic – îngrășăminte); • Industria textila - Confecții (îmbrăcăminte) din orașul Craiova; • Industria ușoara - Fabrica de zahar (zahar) Calafat; Cargill (ulei de floarea soarelui) din

Podari.

Principalele localități ale județului Dolj :

CRAIOVA – oraș reședința de județ

Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Orașul este așezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanță de 227 km de București și 68 km de Dunăre.

Relieful orașului Craiova se identifică cu relieful județului Dolj, respectiv de câmpie. Spre partea nordică se observă o ușoară influență a colinelor, în timp ce partea sudică tinde spre luncă.

Conform ultimului recensământ din 2011, populația Craiovei se ridică la 243.765 de locuitori, la care se adaugă câteva zeci de mii de persoane flotante neînregistrate.



127

Conform datelor recensământului din martie 2002, 97,48% din populație este de etnie română, 1,5% sunt țigani, 1% alte naționalități. Conform datelor furnizate de Primăria Craiova 2005, 99,2% din populație este de etnie română, 0,74% țigani, 0,1% alte naționalități.

Craiova are de asemenea al doilea cel mai mare cartier, din punct de vedere al numărului de locuitori (după cartierul Mănăștur din Cluj-Napoca), din țară (exceptând cartierele Bucureștiului). Cartierul Craiovița Nouǎ numǎră 107 997 locuitori la recensǎmântul din 2002.

Craiova a fost, de-a lungul timpului, un important târg, principala îndeletnicire fiind comerțul, întreaga istorie a orașului fiind marcată de poziția de nod comercial și administrativ. Orașul s-a menținut ca centru comercial în care se tranzacționau: cereale, animale, sare, piei, seu și cervis.

În perioada interbelică, orașul, fiind situat într-o zona eminamente agrară, înaintează cu pași prea mici pe calea industrializării. Astfel, în 1939, în Craiova existau numai 7 întreprinderi cu peste 100 de muncitori: Fabrica de postav „Oltenia”, „Scrisul Românesc, Fabrica de paste făinoase „Concordia”, Fabrica de pâine și paste făinoase „Barbu Druga”, „Semănătoarea”, Uzina Electrică și Fabrica de pâine „Traiul”. Singura ramură industrială ale cărei întreprinderi puteau fi comparate cu unități similare din alte centre ale țării era industria artelor grafice. Cele două întreprinderi tipografice craiovene „Ramuri” și „Scrisul Românesc” se bucurau de un bun renume în țară și chiar peste hotare.

Începând cu anii '60 orașul devine un puternic centru industrial; se dezvoltă industria constructoare de mașini și utilaje, de avioane, industria chimică, alimentară, ușoară, a materialelor de construcții, industria electrotehnică, industria extractivă și industria energetică.

După decembrie 1989, s-a remarcat o scădere a producției în domeniul industrial, totuși industria continuă să reprezinte ramura de activitate cu mare pondere în economia orașului (70%).

BAILESTI - municipiu din județul Dolj, situat în jumătatea sudică a județului Dolj, la 57 km sud-vest de Craiova și 32 km nord-est de Calafat, la o depărtare de 18 km de Dunăre în direcția sud-est prin Rast. Situat în una din cele mai mănoase părți ale țării, principala ocupație a primilor locuitori constituind-o, încă din epoca pietrei, agricultura. Ca nume de localitate, Băilești, provine de la numele "Băilă", un neam fruntaș de oieri. Băilă împreună cu ai săi au făcut popas de iernare, ani la rând, în această zonă și astfel a apărut satul Băilești.

Conform paginii Institutului Național de statistică, la 1 iulie 2004, populația municipiului Băilești era de 20 491 locuitori.

CALAFAT este un municipiu din județul Dolj, Regiunea de dezvoltare Sud - Vest, România care avea în anul 2002 o populație de 18.858 locuitori. Acesta este situat la aproximativ 90 de kilometri de reședința de județ, Craiova, în sud vestul Olteniei. Municipiul este unul dintre porturile fluviale de pe Dunăre ale României, precum și un important punct de trecere a frontierei cu Bulgaria.

Datorită amplasării pe Coridorul VII Pan-European Dunărea și pe Coridorul IV Pan-European, aripa sudică ce face legătura între Europa Centrală și Orientul Mijlociu, Calafatul va beneficia de importante investiții în domeniul infrastructurii.



128

9.2 Descriere Județul Hunedoara

Stema judeţului Hunedoara –

Reședință – Deva Componență - 7 municipii, 7orașe și 55 comune. Suprafața totală: 7063 Km2

Populație (2011) : 426165 locuitori Densitate: 69,0 loc/km2

Județul se află în partea central-vestică a României Mari, în Transilvania, și cuprindea mare parte din actualul județ Hunedoara. Se învecina a vest cu județele Severin și Arad, la nord cu județul Turda, la est cu județele Sibiu și Alba iar la sud cu județele Gorj și Mehedinți.



129

Descriere:

• Judeţul Hunedoara este situat în vestul României, se întinde pe 7.016 km2, suprafața care reprezintă 2,9% din suprafața totală a României și este aşezat pe cursul mijlociu al râului Mureş, în vecinătatea Munţilor Apuseni (N), Orăştiei şi Şureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan şi Parâng (S) şi Poiana Rusca (S-V).

• Relieful județului Hunedoara este preponderent muntos. Defileurile, zonele depresionare, depresiunile intramontane și colinare completează acest tablou.

• Clima este temperat continentală cu vânturi predominant din direcție nord-vest și vest. Precipitațiile sunt neuniform repartizate cu valori mai mari în vest și în zona montană înaltă.

• Rețeaua hidrografică a județului Hunedoară este formată în principal de bazinului râului Mureș și bazinelor râurilor Jiu și Crisul Alb. Densitatea rețelei hidrografice este cuprinsă între 0,5 km/km² și 1,1 km/km². Râul Mureș este principala arteră hidrografică a județului. Îl străbate pe o lungime de 105 km. Bazinul râului are 6.591 km². Între afluenții importanți ai Mureșului se numără Orăștie (sau Apa Orașului), cu o lungime de 47 km, Strei, lungime 89 km, Geogiul, lungime 34 km și Călanul, lungime 20 km. Jiul are în județul Hunedoara un bazin hidrografic de 1.050 km². Crișul Alb străbate județul Hunedoara pe o lungime de 66 km.

• Cea mai mare densitate de lacuri este în Munții Retezat, peste 80 lacuri. Cele mai importante de menționat ar fi lacurile Bucura, Zănoaga, Custuri. Cea mai mare întindere dintre lacurile alpine o are Lacul Bucura, cu o suprafață de peste 10,5 hectare, iar lacul situat la cea mai mare altitudine este Lacul Tăul Mare (sau al Custurii), situat la 2.270 metri înălțime.

• Primele aşezări omeneşti din ţinutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Județul Hunedoara este un ținut plin de vestigii istorice și monumente de arhitectura. Dintre acestea amintim: Cetatea Devei, Cetatea de la Gradiște Muncelului, Cetatea de Colt, Castelul Corvineștilor, Cetatea de la Costești, Cetatea de la Blidaru, Cetatea Mălăiești, Prefectura Deva.

• Orașele din județ: Deva (reședința de județ cu 76000 locuitori), Aninoasa, Brad, Călan, Hațeg, Hunedoara, Lupeni, Orestie, Petrila, Petroșani, Simeria, Uricani, Vulcan.

• Resurse - Județul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huila, în Valea Jiului). Alte industrii bine reprezentate sunt cele constructoare de mașini, chimice, a energiei electrice, de mobilă, a materialelor de construcție. Tot aici se găsesc stațiunile cu ape termale de la Geoagiu și Călan. În economia judeţului ponderea o deţine

• Demografie: Populația județului este de 426165 locuitori.

ˉ Structura populației – 89.2% romani, 8.6% maghiari, 1.2% romi



130

ˉ Evoluția demografică a locuitorilor județului Hunedoara conform sursei INSSE este prezentată în graficul de mai jos

Economie :

În județ sunt dezvoltate predominant activități industriale miniere şi metalurgice (peste 62%); producerea deţin şi activități industriale legate de producerea energiei electrice, exploatarea şi prelucrarea lemnului, materialelor de construcţii, industria uşoară, chimie alimentară, artizanat etc.

Principalele produse furnizate de ramurile industriale dezvoltate în județ sunt: - cărbunele, minereu de fier, fontă, oţel, laminate - maşini şi utilaje pentru lucrări miniere. - energia electrică, - materiale de construcții - var, ciment, prefabricate din beton armat, produse

rezultate prin prelucrarea lemnului - produse textile - ţesături (mătase), confecţii tricotaje, piele şi blănuri - produse rezultate din prelucrarea cauciucului şi maselor plastice - produse alimentare – bere.

Principalele orașe ale județului:

DEVA – oraș reședința de județ cu o populație de ~ 75000 locuitori.

Municipiul Deva este situat în partea central-vestică a României la poalele Munților Poiana Rusca, în culoarul Mureșului și are în subordine localitatile: Santuhalm, Archia, Barcea Mica și Cristur. În perimetrul orașului există urme de așezări neolitice aparținând culturii Cotofeni iar pe Dealul Cetății există o cetate construită în secolul 13 (mentionat la 1269 sub numele de



131

Castrum Deva). Pe parcursul secolelor aceasta cetate a fost fortificată de mai mulți domnitori printre care și Iancu de Hunedoara ceea ce a dus la amplificarea importanței acestuia. În 1849 cetatea a fost distrusă datorită exploziei depozitului de muniții ce există acolo. Astăzi Deva este un important centru economic și cultural dar și sportiv prin faptul ca aici își are cantonamentul lotul național de gimnastică feminină a României.

Municipiul HUNEDOARA –este amplasat în partea central-vestică a României în județul Hunedoara în depresiunea omonimă, la poalele Munților Poiana Rusca la o altitudine de 246 de metrii pe cursul râului Cerna. Orașul are 79000 de locuitori și are în subordine administrativă localitățile: Răcăştia, Boş, Groş, Hăşdat și Peştişu Mare. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1265 iar în 1415 este menționat ca oraș. Orașul cunoaște o dezvoltare accelerată după secolul 17 datorită siderurgiei care a fost multă vreme principala ramura industrială. Astăzi Hunedoara este vestită în lume datorită Castelului Huniazilor care a devenit un simbol al orașului.

Municipiul Hunedoara beneficiază de un Parc Industrial cu o suprafață de 193.000 mp, împărțită în 26 de parcele cu suprafețe de 2.500 - 10.000 mp. Parcul dispune de utilități complete pentru orice tip de investiție industrială: energie electrică, gaze naturale, apă potabilă, canalizare, drenaj natural, comunicații prin cablu, drumuri, parcări, mijloace de protecție, dotări pentru stingere incendii. Terenul parcului este pregătit pentru realizarea de construcții adecvate implantării de obiective industriale. Se așteaptă capacități pentru producția de:

• componente electronice, de exemplu componente pentru comunicații prin satelit, baterii pentru aparate de telefonie mobilă, instalații electrice pe bază de energie solară și altele;

• construcții și subansambluri mecanice, de exemplu produse metalice sinterizate, produse din carburi dure, subansambluri hidraulice;

• obiecte din mase plastice; • ambalaje pentru industria alimentară dar și alte domenii.

Municipiul LUPENI este situat în județul Hunedoara la 20 de km SV de Petroşani amplasat în Depresiunea Petroșani la poalele Munților Vâlcan, fiind străbătut de Jiul de Vest. Are o populație de 30.642 locuitori. Este al doilea oraș ca mărime al Văii Jiului, fiind situat în partea de vest a depresiunii Văii Jiului, la o altitudine de 675–725 m față de nivelul mării, la o distanță de 18 km față de Petroșani și cca 110 km de Deva. Din anul 2003 orașul Lupeni are statut de municipiu. Așezarea a luat naștere în 1770 prin stabilirea în aceste locuri a unor locuitori veniți din satul Valea Lupului (Tara Haţeg) - așa numiții "lupeni". Localitatea este declarata oraș în 1960. Activitatea economica de baza este mineritul. Lupeniul este punctul de plecare pentru orice turist care vrea sa ajungă pe vârful Straja sau pe pârtiile de schi din Straja - existând și mijloace de transport pe cablu în acest sens.

Municipiul PETROŞANI este situat în județul Hunedoara în depresiunea cu același nume pe cursul Jiului de Est la o altitudine de 610-660 m. Localitatea se afla la 90 de km fata de Deva - reședința județului.



132

Orașul a fost întemeiat de pastori veniți aici din Tara Hațegului în secolul 17 din localitatea Petros - de unde îi provine și numele.

Populația orașului la ultimul recensământ a fost de 50081. Este un vechi centru minier - aici exploatându - se huila. Există și o Universitate tehnică de minerit și de asemenea tot aici se află și Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere respectiv Institutul Pentru Securitate Minieră. Municipiul Petroșani situată între munții Parâng, Godeanu, Retezat și Vâlcan, întrunește caracterele unui bazin geologic bine definit, ale unui bazin hidrografic, și ale unei depresiuni morfologice și geografice în general. Solul este alcătuit din diverse depozite sedimentare și anume:

- conglomerate cu ciment argilos roșu - depozite marno-argiloase, cu grosime de aproximativ 300m cu numeroase intercalații

de gresii, șisturi, nisipuri, pietrișuri sau bolovănișuri, de cărbune. Datorită încetiniri și staționări ritmice de scufundare a bazinului, s-au format mai multe orizonturi de cărbuni, foarte inegal dezvoltate și neuniform incarbonizare. Calitatea cărbunelui din subsolul Petroșaniului se datorează condițiilor tectonice din ultima parte a terțiarului.

Municipiul VULCAN este situat în județul Hunedoara la poalele Munților Vâlcan, în Depresiunea Petroșani la o altitudine de 600 m. Situata la 13 km SV de municipiul Petroșani și la 102 km SE de municipiul Deva, orașul este traversat de Jiul de Vest și are 32500 locuitori. Prima mențiune documentara datează din 1462 sub denumirea Wolkan. Asemenea municipiului Petroșani și această localitate a fost întemeiată de pastorii veniți din Țara Hațegului și la fel este un vechi centru de exploatare a huilei. S-a format prin unirea a două sate: Crivadia și Vaidei. A fost declarat oraș în 1953 și are în subordine alte două localități: Dealu Babii și Jiu-Paroșeni. Industria de bază a orașului a fost industria minieră.

Orașul CĂLAN (în germană Klandorf, în maghiară Kalán sau Pusztakalán) este un oraș din județul Hunedoara, amplasat pe malul râului Strei, la o altitudine de 230 m, cu o suprafață de 101,5 km². Orașul Călan făcea parte dintr-un vechi ținut al unor cneji și juzi români care și-au păstrat față de voievodat și principatul Transilvaniei vreme îndelungată o situație politică, administrativă și judecătorească proprie. În perioada 1949-1952 s-au clădit primele blocuri de locuințe și o școală de ucenici. În anul 1959 în dreapta râului Strei, pe terasa de lângă seculară biserică din Strei Sângeorgiu, a început construirea Orașului Nou Călan. La 25 mai 1869, se începe executarea fundației primului furnal. În anul 1870 anul începeri activității industriale la Călan, colonia muncitorească era formată doar din 10 case, ajungând în anul 1918 la un număr de 78 de case. După al doilea Război Mondial, Călanul a devenit un puternic centru al siderurgiei românești, recunoscut prin producția de fontă cenușie, cocs metalurgic și piese turnate. Până în anul 1990, Călan era cunoscută pentru renumele apelor termale române AQVE, din apropierea orașului, și prin flăcările secției Semicocs din cadrul Combinatului Siderurgic Victoria care ardeau, zi-noapte. Astăzi combinatul este închis.



133

Orasul PETRILA se afla în județul Hunedoara, la poalele Munților Parâng, în nord-estul Depresiunii Petroșani, la o altitudine de 640 m. Declarat oraș în 1956, în prezent are 25.840 locuitori (recensământ 2002) de locuitori și 4 localități în subordine administrativa (Cimpa, Jieţ, Răscoala, Tirici). Teritoriul administrativ al orașului Petrila este mărginit la est de masivul Șurianu, la nord de Vârful lui Pătru, la sud de masivul Parâng, iar la vest de teritoriul municipiului Petroșani. Localitatea este menționata documentar pentru prima data în 1499. La Jieț, localitate aparținătoare a Petrilei s-au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către daci și romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiți și dinari romani. "Petrila" înseamnă "drum pietros neasfaltat" în română. Oamenii locului, păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la încălzit și la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind întâlnite chiar la suprafață. Descoperirea zăcămintelor de cărbune din regiune aduce după sine o dezvoltare accelerată. Clima specifică – umiditate relativă a aerului ridicată, media lunară a umidității aerului fiind mai ridicată în sezonul rece (84-88%) și mai scăzută în cel cald (72-80%). Cele mai multe zile senine se înregistrează în intervalul august-septembrie, iar luna cea mai ploioasă este luna iunie cu 120-140 ml în medie. Direcția predominantă a vântului este cea sudică cu viteze medii ale curenților de aer relativ mici.

Începuturile exploatării sistematice, cu mijloace rudimentare, a cărbunelui din Valea Jiului se regăsesc în anul 1840 când frații Hoffman și Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine din Rusca Montană, atrași de bogatele zăcăminte carbonifere au pus bazele viitoarelor exploatări și întreprinderi miniere, continuând să cumpere de la proprietari și țărani eliberați un număr mare de posesiuni miniere.

Exploatarea zăcămintelor carbonifere a continuat de-a lungul anilor, dezvoltând o zonă mono industrială, activitatea economică preponderentă fiind aceea de exploatare și prelucrare a cărbunelui

9.3 Resursele primare existente (necesare materialelor de izolare)

Producătorii și furnizorii de materii prime pot fi identificați în Romania și în zonele pilot Dolj și Hunedoara, din:

- Lista firmelor cu activitate în domeniul materialelor de construcții din Romania, - Lista firmelor sau producătorilor individuali de produse agricole vegetale sau animale - Lista firmelor si furnizorilor din domeniul silvic, cu selecție la materiile prime și materiale adecvate utilizării ca materiale termoizolante. Materiile prime și materialele tradiționale și anume cele descrise în capitolul 6 ca

utilizabile prin prelucrări pentru aplicații în izolații termice (materiale derivate din lemn, paie, stuf, cânepa, lâna) pot fi evaluate ca potențial și distribuție regională, numai după realizarea etapei de cercetare în teren și a consultării factorilor de specialitate care dețin date actualizate din agricultură, silvicultură și domeniile conexe.

Materialele minerale utilizate ca lianți tradiționali, naturali (calcar, var, argilă) la realizarea produselor termoizolante, le regăsim la producătorii și furnizorii precizați în tabelele 2, 3 și 4 din capitolul 10.



134

Capitolul 10. COMPANII LOCALE DE MATERIALE DE CONSTRUCȚII SAU DE CONSTRUCȚII CARE AR PUTEA PRELUA PRODUCEREA ȘI SAU UTILIZAREA DE ASTFEL DE MATERIALE SUSTENABILE.

Nota: Listele nominale, explicite ale companiilor, producătorilor și furnizorilor de materiale și materii prime, fac obiectul analizei numai în grupul de lucru al proiectului .

Tab. 1 - COMPANII LOCALE DE MATERIALE DE CONSTRUCTII SAU DE CONSTRUCTII DIN JUDETELE DOLJ ȘI HUNEDOARA

Tabelul cuprind 46 de companii identificate. Este necesară analiza fiecăreia pentru stabilirea compatibilității tehnologice a acestora cu soluțiile tehnologice care vor fi elaborate pentru materialele și produsele fezabile a fi fabricate.

Tab. 2. - Cariere de exploatarea a materiilor prime de baza utilizate la fabricarea materialelor de construcţii din județele Dolj si Hunedoara – licențe de exploatare aprobate

Tab. 3 - Cariere de exploatarea a materiilor prime de baza utilizate la fabricarea materialelor de construcţii din județele Dolj si Hunedoara – licențe de exploatare în curs de aprobare

Tab. 4 - Cariere de exploatare, active, a materiilor prime de baza utilizate la fabricarea materialelor de construcţii din județele Dolj , Hunedoara –

Tabelele 2, 3 si 4 cuprind exploatările de materii prime minerale de tip piatră de diferite origini și constituții, calcar pentru var, agregate naturale ( nisip, pietriș, argile) și deci sunt selectabile in funcție de locațiile unde pot fi fabricate materialele izolante care vor fi stabilite.

Este foarte important de subliniat ca lianții var și argilă se regăsesc și sunt disponibili în arii apropiate pentru orice locație de fabricație din zonele pilot, Dolj și Hunedoara, ca de altfel prin extindere valabil pentru întreg teritoriul României.



135

Tab 1 - COMPANII LOCALE DE MATERIALE DE CONSTRUCTII SAU DE CONSTRUCȚII DIN JUDETELE DOLJ ȘI HUNEDOARA

Nr Nume Firma Localitate Adresa

Jud Dolj

1 AVI PISCINE SRL Carcea Str. Silozului, Nr. 31, Cod: 207206

2 AVI SRL Craiova Str. Raului, Nr. 393, Cod: 200636

3 BRAZILIAN MARMURA & GRANIT IMPEX SRL

Craiova Calea Severinului, Nr. 42, Cod: 200609

4 DARITEO SRL Craiova Str. Traian Lalescu, Nr. 14, Bl. G 16, Sc. 1, Ap. 3, Cod : 200008

5 DIA AND SRL Ciupercenii Noi Str. Cerbului, Nr. 28, Cod: 207200

6 ELPRECO SA Craiova Calea Severinului, Nr. 44, Cod: 200609

7 LUTEREC IMPEX SRL Craiova Str. Siretului, Nr. 35, Cod: 200361

8 MARMURA PRODUCT SRL Craiova Aleea 1 Simnic, Nr. 50

9 MARMURA ROMITAL SRL Pielesti Cod: 207450

10 O.D. TEHNIC SRL Podari Str. Abatorului, Nr. 3, Cod: 207465

11 RESING GROUP SRL Craiova 1 Mai, Bl. S 63, Sc. 1, Ap. 17

12 SEMINO SRL Bailesti Str. Dreptatii, Nr. 56, Cod: 205100

13 TASI TRANS SRL Calafat Str. Tudor Vladimirescu, Nr. 117, Cod: 205200

14 TERMONAFI SRL Filiasi Bdul. Racoteanu, Nr. 210, Cod: 205300

15 VARDO SRL Craiova Str. Riului, Nr. 391, Cod: 200636

Jud Hunedoara 16 ADA CONSTRUCT SRL Deva Str. Santuhalm, Nr. 70

17 BRO LLEMN SRL Petrila Str. Taia, Nr. 24a, Cod: 335800

18 CARMEL 2005 SRL Simeria

Str. Atelierului, Bl. 6, Sc. F, Et. 2, Ap. 15, Cod: 335900

19 CEMENTARTE SRL Baia De Cris Risca, Nr. Fn, Cod: 337005

20 CERGLASS SRL Deva Aleea Patriei, Nr. Pt17

21 CIPRIANA PRODCOM SRL Simeria Str. Traian, Nr. 88b, Cod: 335900



136

22 CONCRET PROD SRL Barcea Mare Nr. 1, Cod: 335901

23 DECOMAR PRODCOM SRL

Carpinis Nr. 1bis, Cod: 335902

24 DECOVIT PRODCOM SRL Deva Str. 22 Decembrie, Nr. 236b

25 DONPLAST SRL Petrila Str. 8 Martie, Nr. 61, Cod: 335800

26 ECOCIM MAT SRL Tarnava de Cris Nr. FN, Cod: 337513

27 EUROMARM INVEST SRL Hunedoara Str. Stufit, Nr. 2, Cod: 331112

28 GRANITO MARO SRL Uroi Nr. 36, Cod: 335906

29 HERDICON SRL Bacia Sat.Bacia, Nr. 114a, Cod: 337040

30 KWR KOVAR SRO HOSTALKOVA/CEHIA

Soimus Drum Judetean 761, F 8, Bl. 8, Cod: 337450

31 M & M MARM SRL Simeria Str. Victoriei, Nr. 2 A, Cod: 335900

32 M & M ORCONSTRUCTA SRL

Orastie Str. Luncii, Nr. 3, Cod: 335700

33 MACON SRL Deva Str. Santuhalm, Nr. 1

34 MARMOFLOR COM SRL Vulcan Str. Ion Creanga, Nr. 4, Cod: 336200

35 MARMOGRANT SRL Simeria Str. Biscaria, Nr. 65, Cod: 335900

36 MARMOSIM SA Simeria Str. Cuza Voda, Nr. 24, Cod: 335900

37 ORCA SRL Orastie Str. N. Titulescu, Nr. 70, Cod: 335700

38 REFRACERAM SRL Baru Str. Principala, Nr. 314, Cod: 337035

39 ROCA ART SRL Tampa Nr. 60b, Cod: 337042

40 ROMCONFORT DESIGN SRL

Deva Aleea Luceafarului, Nr. 3, Cod: 330119

41 SANDYRAL CON SRL Bacia Nr. 180, Cod: 337040

42 SIMCOR VAR SA Deva Str. Santuhalm, Nr. 1

43 TEKNOPLUS PROD COM SRL

Saliste Nr. 24, Cod: 337056

44 TINEL ARTMARLEM PRODCOM SRL

Rapoltu Mare Nr. 338, Cod: 337365

45 TINLIV STILLGLASS SRL

Petrosani Str. G-Ral Vasile Milea, Bl. 28 B, Sc. 1, Et. 3, Ap. 15

46 TINO BETON SRL Deva Piata Victoriei, Nr. 1, PT.16a



137

Tab 2. - Cariere de exploatarea a materiilor prime de bază utilizate la fabricarea materialelor de construcţii din judetele Dolj și Hunedoara – licente de exploatare aprobate

Nr Materie prima exploatata Localitate Agent economic detinator al licentei de exploatare

1 Andezit Fintoag nord MINERAL PROJECT 1 SRL

2 Andezit ind. și de constr.

Ohaba sud SC ECLIPSE ALBINA SRL

3 Ardezie Blajeni Vest ANTREPRIZA DE EXPLOATARI MINIERE și CONSTRUCTII SRL Motru

4 Bazalt Zam vf. Fetii PROSPECTIUNI S.A. Bucuresti

5 Minereu polimetalic

Dealul Bratosin

TRANSYLVANIA MINERAL

6 Nisip și pietris Cosesti sud SC ECLIPSE ALBINA SRL

7 Nisip și pietris Malu Mare T.C.I.F. S.A. Craiova

8 Andezit ind. și de constr.

Valea Arsului - Criscior CARPAT AGREGATE S.A. Bucuresti

9 Andezit ornamental Pietroasa MARMOSIM S.A. Simeria

10 Argila comuna Chiscadaga CARPATCEMENT HOLDING SA

11 Argila comuna Crivadia MACON SRL Deva

12 Bazalt Magura Sarbi -Branisca CARPAT AGREGATE S.A. Bucuresti

13 Bazalt Zam CMC S.R.L.

14 Bentonita Gurasada Poieni BEGA MINIERALE INDUSTRIALE S.A., Timisoara

15 Calcar Baita Craciunesti (Magura Feredeului)

CARPATCEMENT HOLDING SA

16 Calcar ind.si de constr.

Pojoga

CARMEUSE HOLDING SRL

17 Calcit Cazanesti-Valea Ponor GABBRO MINNERALE

18 Cuart Siglau-Uricani NOVACUART S.R.L.

19 Gips Calanul Mic - Sancrai CARPATCEMENT HOLDING SA

20 Nisip si pietris Simeria Veche-Gura Strei I

POMPONIO S.R.L. Deva

21 Nisip si pietris Baiesti CONSMIN S.A. Petrosani

22 Nisip si pietris Simeria-Uroi CCCF S.A. Deva

23 Nisip și pietris Folorat DIRECTIA JUDETEANA DE DRUMURI - Deva

24 Nisip și pietris Saulesti - Simeria VIVA CONSTRUCT SRL

25 Nisip și pietris Uroi DIRECTIA JUDETEANA DE DRUMURI - Deva



138

Tab 3 - Cariere de exploatarea a materiilor prime de bază utilizate la fabricarea materialelor de construcţii din judetele Dolj și Hunedoara – licențe de exploatare în curs de aprobare

Nr Materie prima exploatata

Localitate Agent economic detinator al licentei de exploatare

1 Bentonita Mihaiesti-Dobra BEGA MINIERALE INDUSTRIALE S.A. Timisoara

2 Bentonita Aronesti-Gurasada ALLPE INTERNATIONAL SRL

3 Calcar Ardeu DIRECTIA JUDETEANA DE DRUMURI - Deva

4 Calcar ind.și de constr.

Valea Bozului-Dumesti

COMEXIM BANATUL S.R.L. Paltinis

5 Calcar ind.și de constr.

Saliste - Hondol

EUROPEAN GOLDFIELDS DEVA S.R.L., Certejul de Sus

6 Nisip și pietris Turdas Lunca AGRO COMPANY AGREGATE S.R.L. Deva

7 Nisip și pietris Santuhalm ICSH S.A. HUNEDOARA

8 Nisip și pietris Pui GOSPODARIE PREST COM Petrosani

9 Nisip și pietris Raul Strei-Livadia MINEXFOR S.A. Deva

10 Nisip și pietris Braznic COMP. NAT. CU, AU ȘI FE "MINVEST" S.A. Deva

11 Nisip și pietris Pricaz CONDOR TCM S.A.

12 Nisip și pietris Dobra ARG CHEMISYSTEMS S.A.

13 Nisip și pietris Balta Tomii Salcare BELEVION IMPEX S.R.L. Bucuresti

14 Nisip și pietris Raul Strei – Rusor – Ponor :

• Sector Pui Ponor

• Sector Rusor

MINEXFOR S.A. Deva

15 Nisip și pietris Lesnic ENERGOCONSTRUCTIA S.A. Bucuresti



139

Tab. 4 - Cariere de exploatare, active, a materiilor prime de bază utilizate la fabricarea materialelor de construcţii din judetele Dolj și Hunedoara –

Nr. Crt.

Material exploatat Localitate Agent economic care deține licență de exploatare

Jud Dolj 1 Nisip și pietriș Ciupercenii Vechi ROMCIM IMPEX S.R.L. Bailesti

2 Nisip și pietriș Breasta Datar 5 DATAR TRANS SRL Craiova

3 Nisip și pietriș Cotu Troaca TRANSLAV S.R.L. Breasta 4 Nisip și pietriș Malu Mare VIRGIL TRANS SRL Cosoveni 5 Nisip și pietriș Basarabi 2 AMG MINERALS SRL Motatei 6 Nisip și pietriș Leamna ROMFER AGREGATE S.R.L. Craiova

7 Nisip și pietriș Padea RAU COT S.R.L. Padea

8 Nisip și pietriș Breasta HIDROCONSTRUCTIA S.A. Bucuresti

9 Nisip și pietriș Galicea Mare 2 GEVISSIA S.R.L. Galicea Mare

10 Nisip și pietriș Tuglui ALBIANA SRL Craiova

11 Argila comuna Pielesti S.E.C.O.L. S.P.A. Roma Italia Sucursala Romania

12 Nisip și pietris Orodel SCADT S.A. Slatina Jud Hunedoara 13 Nisip și pietriș Islazul Nou 2 TOTAL ROK INVEST S.R.L

14 Nisip și pietriș Pricaz Nord Est STRACO GRUP S.R.L. Bucuresti 15 Nisip și pietriș Aurel Vlaicu-

insula TCIND SA Orastie

16 Nisip și pietriș Bacia Nord 2 STRACO GRUP S.R.L. Bucuresti

17 Nisip și pietriș Simeria Veche Vest

STRACO GRUP S.R.L. Bucuresti

18 Nisip și pietriș Simeria Veche Nord


19 Nisip și pietriș Rapolt NUMERO UNO TEXPORT SRL Petrosani


Roscani

NUT SI CORNELIA AGREGATE S.R.L. DOBRA

21 Nisip și pietriș Cigmau Geoagiu EGRETA COMIMPEX S.R.L. Deva

22 Nisip și pietriș Cigmau 1+2 VESPA SYSTEM SRL


Banita Vest POLE&PAUR S.R.L. Timisoara

24 Nisip și pietriș Lesnic 2 RIVIERA PROD COM S.R.L. VETEL

25 Nisip și pietriș Orastie-zona de agrement si pescuit

HIDROCONSTRUCTIA S.A. Bucuresti

26 Nisip și pietriș Harau-iaz piscicol DAMIDA SPECIAL CONSTRUCT SRL

27 Nisip și pietriș Simeria Veche amonte

EGRETA COMIMPEX S.R.L. Deva

28 Nisip și pietriș Turdas Lunca /1 AGRO COMPANY AGREGATE S.R.L. Deva


30 Nisip și pietriș Gelmar amonte TCIND SA Orastie



140

31 Nisip și pietriș Homorod 1 VESPA SYSTEM SRL


33 Nisip Halda Craciuneasa

BAZA SRL Galati

34 Nisip și pietriș Rapolt Egreta (terasa)

EGRETA COMIMPEX S.R.L. Deva

35 Nisip și pietriș Terasa Harau BAZA SRL Galati

36 Nisip și pietriș Rapolt 2 terasa EGRETA COMIMPEX S.R.L. Deva


Dealul Carbunari TRACKIA INVEST TRADING S.R.L., Bucuresti

38 Nisip și pietriș Harau 2 STRABAG SRL, Bucuresti

39 Nisip și pietriș Harau 1 STRABAG SRL Bucuresti

40 Nisip și pietriș Harau 3 STRABAG SRL Bucuresti

41 Nisip și pietriș Simeria Veche Nord 1


42 Andezit ind. si de constr.

Valea Balului TRANS TRAIAN SRL Criscior


Carmazanesti 3 HOUWELING S.R.L. Gurasada

44 Nisip și pietriș Bretea Maceu HIDROCONSTRUCTIA S.A. Bucuresti

45 Nisip și pietriș Streisangeorgiu DRUPO SRL Calan

46 Nisip și pietriș Simeria Veche III POMPONIO S.R.L. Deva

47 Nisip și pietriș Romos EUROTERM COMPANY S.R.L. Orastie



141

Capitolul 11. CONCLUZII

11.1 Considerații finale – faza Draft Raport iunie 2013 Grupul țintă a proiectului „Îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi

comunităţile cu venituri mici din România ” este, generic vorbind, categoria largă a românului fără bani.

Să intrăm într-o logică simplă și clară pentru toți, inclusiv pentru autorități și pentru beneficiarii rezultatelor proiectului, adică chiar membrii comunităților vizate.

Deci, pentru aceștia, s-a simțit nevoia de sprijin în a le acorda șansa unei case care să le ofere sănătate, fără mulți bani. Este subînțeles că eficiența energetică este și sursa de economie financiară.

Numai ca eficiența energetică se poate dobândi simplu și cu izolări termice cu polistiren sau se poate obține cu materiale din jurul nostru, naturale, dar de care poate „ne este rușine”, nouă, generațiilor secolului XXI, să le mai folosim, considerate fiind demodate.

Snobismul ieftin și „manelizarea” excesivă a acțiunilor de eficientizare termică/ energetică a locuințelor au înlocuit naturalul sănătos din jurul nostru cu sinteticul poluant, bine vândut, mediatizat și generalizat peste tot.

Concluziile se constituie într-o pledoarie pentru formarea și transformarea „eco-durabilă” a mentalității obtuze, care se face simțită actual, din ce în ce mai mult, în contextul economiei de energie și eficientei termo-energetice a clădirilor.

Economia de energie în clădiri trebuie făcută până la limita la care nu se aduce atingere sănătății oamenilor. Dincolo de această barieră, economiile de energie sunt anulate înzecit de cheltuielile de refacere sau recuperare a stării de sănătate, la care se adaugă cel mai important aspect, și anume cel al sentimentului sacrificiului inutil, de frustrare, chiar dăunător social și moral, al omului în concurenta cu valorile materiale.

Piața de materiale de construcții este invadată de produse de sinteză, fabricate și comercializate de societăți puternice. Dezvoltarea unei piețe concurente bazate pe materiale naturale este dificilă și are nevoie de suport tehnic, legislativ și politic, și în primul rând de exemple de bună practică și exploatare.

În general, comunitățile sărace actuale, sunt fie continuatoarele comunităților rurale constituite de secole în regiunile României, fie comunități constituite ca urmare a dislocării unor mari părți ale comunităților rurale către zona urbană, în anii de industrializare excesivă din perioada 1950-1990.

În ambele situații, baza locuirii este casa de dimensiuni mici, realizată cu cele mai accesibile materiale, naturale evident, în anii anteriori apariției materialelor de sinteză ( în România, nu mai devreme de anii 1980)

Prin urmare, cerința actuală de sustenabilitate, privită complex pentru aceasta categorie de locuințe, este de fapt reactualizarea întregului set de componente ale valorilor eco-durabile ale casei tradiționale, completate cu cerința de eficiență energetică pe întreg ciclul de viață, conform cu indicatorii energetici de sustenabilitate, inclusiv cei referitori la bilanțul emisiilor poluante. Astfel, cercul vicios care se manifestă prin interdependența cerere-preț va fi eliminat fie treptat, pe măsură ce populația va conștientiza avantajele și necesitatea aplicării noilor soluții



142

naturale, fie prin strategii naționale, care ar viza stimularea industriei materialelor regenerabile, la fel ca în cazul energiilor regenerabile.

Situația prezentată reflecta paradoxul epocii contemporane, moderne din punct de vedere tehnologic, dar involuată din punct de vedere al calității elementelor esențiale vieții.

Ne referim la aerul poluat, apa poluată, produse alimentare chimizate, poluare electromagnetică, și multe alte elemente vitale vieții, alterate.

Prin urmare, cerința de sustenabilitate în construcții, vine după același scenariu, adică după ce a fost pierdută prin neglijarea tradiției, ca și cerință în domeniul condițiilor de viață și sănătate.

Construcția, generic vorbind, casa în care locuim, clădirea în care ne desfășurăm activitatea, ne odihnim, ne educăm etc., este unul din cei mai importanți factori complecși care își pune amprenta calității sale asupra calității vieții omului, permanent și în fiecare moment al întregii vieți.

Acțiunile de eficientizare energetică prin creșterea etanșeității ferestrelor și zonelor vitrate exterioare, prin termoizolări cu materiale sintetice mult mai puțin permeabile la aer și la vapori decât pereții clasici, finisajele din materiale sintetice la fel de impermeabile, ignorarea regulilor de aerisire permanenta a încăperilor, pierderea calităților de regulator de umiditate ale pereților, blocarea sau atenuarea accesului radiației solare și în special a componentelor UV considerate sanitarul aerului interior, și celelalte măsuri de modernizare cu materiale aproape exclusiv de sinteză, au condus la degradarea profundă a condițiilor higro-termice și de igienă ale aerului interior construcțiilor de locuit și nu numai, prin creșterea gradului de umiditate, dezvoltarea bacteriilor, aer neîmprospătat, degajări lente și continui de substanțe poluante din materialele de sinteză utilizate, încât cerințele de igienă și de confort interior , nu mai sunt respectate.

De aici rezultă creșterea brutală a incidenței bolilor și în special a celor respiratorii și în general, precaritatea condițiilor de sănătate.

Exemplul lipsei aerisirii, conduce clar la concluzia că modernizarea și eficientizarea trebuie să țină cont de faptul că trebuie acceptat ca o cantitate de energie să fie pierdută pentru a nu fi afectate condițiile de sănătate .

Ritmul de dezvoltare al ultimelor decenii în toata lumea și în special în țările dezvoltate economic, a fost preponderent realizat prin încurajarea dezvoltării tehnologice și economice sacrificând calitatea mediului, a produselor alimentare și deci a condițiilor de viață și sănătate. Acțiunile din proiect au menirea să convingă scepticii în revenirea la maniera de construire sau de reabilitare cu materiale naturale, sceptici care nu realizează „ crima” de a ignora naturalul, ecologicul și sănătatea. Nu este exagerat cuvântul ”crimă” pentru că, dacă nu se pune capăt ofensivei caselor „născute” deja poluate de multele materiale sintetice încorporate, generațiile care vor locui în aceste case vor fi ucise lent și sigur. Mai rău este că tot efortul muncii lor se va consuma pe refacerea sănătății, cum deja a început să se întâmple de mulți ani. Intervențiile actuale de modernizare (energetică sau de utilitate) din cadrul procesului de reabilitare a construcțiilor de locuit, trebuie să cuprindă: - pe un loc de primă importanță, asigurarea unor condiții de locuire, sănătoase, cât mai puțin costisitoare, cât mai posibil moderne, pentru toți membrii săi,



143

- măsuri de protejare durabila a calității mediului și nealterarea valorilor naturale-ecologice ale mediului înconjurător . - nu în ultimul rând, prezervarea valorilor tradiționale în toate etapele realizării și utilizării construcțiilor și nu de dragul tradiției ci pentru că aceasta a pus pe primul plan omul, sănătatea acestuia și mediul înconjurător.

România are un adevărat patrimoniu de experienţă, practici şi tehnici de construcţie eco-durabile, un fond construit moştenit din perioada antebelică şi chiar postbelică în spaţiul rural, spaţiu care a fost mai puţin supus presiunilor de dezvoltare imobiliară intensivă.

În mediul urban au fost făcute compromisuri grave în asigurarea condiţiilor sănătoase de locuire şi de activitate, aşa cum s-a întâmplat în cazul clădirilor de tip bloc de locuinţe. În contextul actualei reveniri către elementele esenţiale ale unui mediu sănătos, natural sau construit, conceptul de dezvoltare eco-durabilă reprezintă exact integrarea elementelor naturale sau/şi tradiţionale, durabile, în toată infrastructura materială actuală care susţine activitatea şi viaţa umană. În ceea ce priveşte domeniul construcţiilor, cel mai mare impact îl au locuinţele, atât prin ponderea de timp, petrecut mai ales pentru odihnă şi refacerea capacităţii zilnice de muncă cât şi prin condiţiile de confort interior.

Este demonstrat prin diferitele studii și recensăminte, că grupul acestor comunități, definite acum în acest mod, este reprezentat masiv de spațiul rural și de cel urban din orașele mici, cu legătură directă cu spațiul rural.

Este dovedit rolul acestor comunități și modul în care au fost tratate, în diferitele etape istorice, succesive .

În România spaţiul rural reprezintă circa 90% din suprafaţa ţării, iar ponderea locuitorilor din mediul rural - printre cele mai ridicate din Europa - se ridică la cca 45 % din totalul populaţiei.

Trebuie să subliniez un aspect esențial și anume ca, zonele rurale pe care le denumim generic, acum, sărace, au fost defavorizate și lipsite în toate etapele istorice de atenția cuvenită, spre deosebire de spațiul urban, deși, numai aceste zone sunt cele care produc hrana necesară întregii populații a țării, fiind generatoarea de bază a resurselor alimentare. Zona rurală este cu atât mai mult, singura și potențiala sursă de hrana sănătoasă, atât de căutată și de prețioasă, denumită modern „ bio”sau „eco”.

De aceea, merită din plin construcții care să respecte omul și mediul. Migrarea multor membri ai comunităților rurale către orașe în anii comunismului,

provocată de dezvoltarea industriala intensivă, a adâncit și mai mult prăpastia între sarcini și beneficii, specifice diferitelor categorii de populații, rurale, mici-urbane și urbane, ultimele cu resurse financiare mult mai mari. Din ce în ce mai puțini țărani au trebuit să asigure hrana întregii populații urbane, populație în creștere și inactivp din acest punct de vedere, fiind doar consumatoare. Nu mai adăugăm aici, pierderea obișnuitelor și aptitudinilor de gospodari, ai celor migrați către oraș, și „ încarcerați” în cunoscutele blocuri de locuințe.

Această politică de industrializare cu orice preț, a creat mentalități de consumator exclusiv, de multe ori viciat, și a distrus sănătosul comportament de gospodar pe care acești oameni aduși la oraș pentru industrie și încasetați în locuințele de tip bloc, l-au avut cât timp și-au îndeplinit sarcina de secole .



144

11.2 Concluzii finale ( faza Draft Raport – iunie 2013 ) – măsuri și activități – etape de desfășurare, pentru atingerea obiectivelor referitoare la materialele sustenabile pentru construcții, potențial disponibile sau existente local, pentru construcții durabile și eficiente energetic în România și în speță în zonele pilot, Dolj și Hunedoara.

1. Este imperios necesar ca specialiștii și autoritățile locale din fiecare zonă, să perceapă corect și să transmită comunităților mesajul, să îndrume în timp util, pentru a se valorifica cât mai bine oportunitatea oferită de proiect de a avea o locuință sau o clădire sănătoasă și bine construită din punct de vedere al celei mai importante cerințe, sănătatea și calitatea vieții în spațiul construit, în condiții de eficiență energetică și implicit cu costuri scăzute .

2. Este imperios necesar ca specialiștii și autoritățile locale să capete propria convingere și să transmită comunităților, necesitatea de a renunța la materialele de sinteză absolut nesănătoase și de a folosi cu încredere materialele naturale, trainice și ieftine, pe care le au la îndemâna.

3. Pentru utilizare la părțile de rezistență ale construcțiilor, sunt identificate materiale, de densitate mare (piatra, agregate naturale), furnizori/producători, generos distribuiți în teritoriu și cu accesibilitate ușoară în toate zonele României și în județele pilot.

4. Sunt identificate, caracterizate și evaluate în capitolul 6 al prezentului draft de raport R1, materiale naturale de bază, disponibile și utilizabile în scopul eficientizării energetice, repartizate ca volum și accesibilitate pe teritoriul țării în funcție de relief, de specificul agricol-silvic-zootehnic, existente și în zonele pilot Dolj și Hunedoara astfel:

a. varul natural , b. argila, c. lemnul , deșeurile de lemn, lemn recuperat silvic d. materiale vegetale ( paie, cânepa ,stuf) e. materiale de origine animala ( lâna de oaie )

5. Exista deja creat sistemul de rețete de materiale ecologice și elemente termoizolante tip MOPATEL® și ECOPIERRA® care sunt fabricate și pot fi extinse ca fabricație în România și în primul rând în zonele pilot, cu mijloace tehnice simple și ieftine, în conformitate cu brevetul internaţional PCT/BE2006/000048, autor ing. Petrache Teleman, pe baza materiilor prime var natural stins, deșeuri de lemn, tocătura de fibre vegetale, lână, adaos de ciment (descris în cap. 6 paragraf 6.3.3 ). 6. Soluțiile de materiale sau produse, trebuie să parcurgă etapele :

- testări și încercări de laborator pentru determinarea exactă a caracteristicilor, necesare etapei următoare;

- agrementare tehnică și obținerea avizului tehnic pentru utilizarea ca produs certificat pentru construcții.



145

7. Exista deja avantajul stadiului avansat de testare a sistemului de materiale ecologice și elemente termoizolante tip MOPATEL® și ECOPIERRA®, care oferă soluția imediată pentru realizarea întregii construcții sau pentru reabilitarea complexă, structurală și energetică a construcțiilor existente, pentru care mai este necesară numai etapa de agrementare tehnică. 8. Este nevoie de prevederea resurselor necesare în proiect, pentru a realiza etapele de testări și de agrementări tehnice pentru soluțiile și materialele propuse a fi fabricate în scopul creșterii eficienței energetice a construcțiilor cu materiale sustenabile, disponibile local. 9. În baza cercetării potențialului de materiale și a soluțiilor selectate a fi cel mai fezabile

obiectivelor proiectului, se va realiza analiza ciclului de viață a materialelor / produselor care pot fi fabricate și utilizate scopului și care să abordeze:

- aprovizionarea cu materii prime și disponibilitatea acestora. - tehnologiile de fabricație fezabile pentru contextul dat (unitățile de producție

existente sau necesare, tipul de muncă necesară etc), precum și furnizorii de tehnologie.

- utilizarea acestor materiale în creșterea eficienței energetice a clădirilor existente. - potențialul de refolosire, reciclare sau îndepărtare a acestor materiale.

10. Pe baza elementelor descrise (evaluare potențial, testări și încercări, determinare caracteristici de performanță, agrementare tehnică-certificare, analiza ciclului de viața) se vor realiza : - manualele tehnice ale materialelor / produselor fezabile a fi fabricate/utilizate în scopul creșterii eficientei energetice a construcțiilor cu materiale sustenabile, disponibile local. - în colaborare cu expertul în dezvoltare industrială, să fie dezvoltate soluțiile tehnologice de implementare a fabricației materialelor în unități noi sau existente, elaborarea planuri de fabricație, fie ca parte a întreprinderilor nou create, fie prin integrarea proceselor de fabricație în întreprinderile existente pe plan local. 11. Deosebit de importantă este legătura permanentă cu grupul de lucru UNDP al proiectului, cu reprezentantul partenerului MDRAP, cu reprezentanții administrației publice din cele doua județe pilot, cu experții în eficiență energetică, dezvoltare industrială, pe tot parcursul activităților. 12. În sinteză, la finalul demersurilor acestor etape desfășurate relativ la materiale, vom putea considera ca fiind atinse obiectivele acestei secțiuni de proiect dacă:

- vom dispune de soluțiile de materiale sustenabile, certificate/ agrementate deci bune de utilizat

- vor dispune de soluțiile tehnologice de implementate a fabricației în zonele de interes, cât mai uniform și mai aproape de resurse și de utilizatori.

- vom constata satisfacția beneficiarilor din comunitățile vizate și convingerea autorităților că sunt pe cale să repare greșelile trecutului apropiat în materie de condiții de locuire, că proiectul le oferă șansa de a reveni la un mod de a construi și de a locui care valorifică tradiția naturalului completată cu facilitățile moderne,



146

actuale, și totul în beneficiul sănătății, păstrării nealterate a mediului și reducerii efortului financiar al familiilor și membrilor acestor comunități.

11.3 Sinteza concluziilor și situația ( august 2013 ) privind materialele sustenabile pentru construcții, certificabile și disponibile sau fabricabile local, pentru construcții durabile și eficiente energetic în zonele pilot, Dolj și Hunedoara.

1. Pentru comunităţile cu resurse limitate, cu situaţii sociale precare, este o urgentă stoparea invadării mediului locuit cu produse chimice și reintroducerea materialelor naturale. 2. Specialistul tehnic ( proiectant, auditor energetic, executant) și autoritatea locală trebuie să acţioneze cu responsabilitatea complexă de a aplica soluțiile de eficientizare și materialele care să cumuleze efectele de economii de energie cu garanţia asigurării condiţiilor optime de viață și sănătate pe toată durata de funcţionare a construcţiei. 3. Este total eronată compararea costurilor oricăror soluții sau materiale naturale de izolare termică cu polistirenul expandat pentru simplul fapt că se compară un material natural, sustenabil, cu unul de sinteză , vulnerabil și neecologic . 4. Există pregătite pentru certificare ( re-agrementare tehnică) toată seria de materiale compozite naturale, MOPATEL® și ECOPIERRA®, necesare reabilitării complexe a clădirilor, inclusiv cea termonergetică,cu dosarul tehnic de încercări, complet și cererile aprobate pentru elaborarea AT. 5. Au fost concepute soluții de materiale termoizolante cu eficiență termică ridicată, din

gama MOPATEL, de tip Superlight, care au fost cercetate și testate în laborator și pregătite pentru agrementare tehnică.

6. Producătorul SC MOPATEL PROIECT SRL, solicită sprijinul financiar de 3900 Euro fără TVA pentru susţinerea contractului de re-agrementare tehnică a sistemului de materiale, completat cu variantele performante termic „Superlight”. 7. De la data finanțării contractului de Agrementare Tehnică, în cca 30 de zile, URBAN INCERC poate elabora în regim de urgență ( în mod obișnuit procedura durează până la 4 luni) și trimite spre avizare agrementele tehnice catre CTPC- MDRAP. Avizarea poate fi planificată într-un termen de cca 15 zile. Durata totală estimată pentru certificare este deci de cca 45 zile de la data încheierii contractului și asigurării finanțării lucrărilor. 8. Imediat următoare acţiunii de agrementare tehnică, este cea de extindere a producţiei și de stabilire a necesarului tehnologic – economic - resurse umane – echipamente – dotări –spaţiu - aprovizionare materii prime locale - avize și aprobări ale autorităților locale, pentru deschiderea unui alt punct de lucru în zonele Dolj - Hunedoara, pentru fabricaţia materialelor necesare din cele două arii de interes.



147

Aceasta acțiune este prevăzută și de Raportul deplasării comune a reprezentanților partenerilor în proiect, UNDP - MDRAP – AAECR – primării partenere din jud. Dolj și Hunedoara la atelierul de producție MOPATEL Găinești și la laboratorul de încercări URBAN INCERC. 9. Același Raport precum și mesajele transmise din partea reprezentanţilor primăriilor, confirmă : • acceptarea majoritară a materialelor, • aptitudinea de utilizare ca materiale sustenabile pentru construcții și izolații termo-fono-

izolante • interesul extinderii producției în zonele pilot. 10. Oricare din variantele de materiale compozite cercetate anterior și prezentate sumar în

finalul capitolului 7, pot fi agrementate tehnic dacă și după ce exista o intenție clară a unui producător din cele două zone. Ulterior acestea pot fi perfecționate prin adoptarea soluțiilor de creștere a performanței termice ale acestora prin cercetare și teste de laborator. Totuși aceste variante nu sunt fezabile a fi utilizate datorită performanțelor mai scăzute și incertitudinii disponibilității unor materii prime rezultate ca deșeuri din industria inului, cânepei , s.a.

11. Din punct de vedere al potențialului real de materii prime de origine vegetală și animală, există resurse care pot acoperi necesarul de utilizare, dar, anumite semifabricate cum sunt saltelele din lână de oaie, necesită faza de cercetare tehnologică pentru punerea la punct a metodelor și tehnicilor de prelucrare primară și de obținere a produselor termoizolante respective. Astfel, în mod cert se pot contracta furnizori de lână de oaie brută prin asociațiile crescătorilor de ovine-caprine din cele doua județe, efectivele existente putând asigura cantități de cel puțin 100 t de materie prima / an. Astfel, jud Dolj dispune de mai mult de 120 000 capete ovine iar jud. Hunedoara de aproape 111 000 capete. De asemenea, exploatațiile agricole și silvice din cele doua județe, precum și unitățile mari și mici de prelucrare primara a lemnului sau de mobilă, permit fără rezerve obținerea materiilor prime pentru materialele compozite care pot utiliza paie, rumeguș, talaș, coaja de arbori, resturi lemnoase. 12. Resurse și furnizori locali ( zonali ) de lianți naturali, ecologici (var, var stins, piatra de var, ciment) : SIMCOR SA Deva – producător de var și ipsos, furnizori locali de ciment Furnizori de piatra de var pentru preparare var stins în pastăa exista în numar mult mai mare în judetele limitrofe, Alba și Arges.

13. Imediat următoare acţiunii de agrementare tehnică, sau paralel cu aceasta sunt de realizat: - analiza ciclului de viața a materialelor / produselor care pot fi fabricate



148

- stabilirea necesarului tehnologic – economic - resurse umane – echipamente – dotări – spaţiu - aprovizionare materii prime locale - avize și aprobări ale autorităților locale, pentru deschiderea unui alt punct de lucru în zonele Dolj - Hunedoara, pentru extinderea producţiei materialelor necesare din cele două arii de interes. 14. Alternative viabile în completarea materialelor pregătite pentru agrementare tehnică, MOPATEL® și ECOPIERRA®, rămân cu șanse mari de a fi puse la punct și pregătite pentru certificare, produse semifabricate din lână de oaie și materii prime secundare vegetale ( paie, deșeuri lemn etc), pentru care, este posibil ca prin soluții de finanțare imediata de tip CEC inovativ, să se poată face cercetarea și testarea de laborator. Este o perspectiva cu șanse mari de a fi realizată, în ipoteza că laboratoarele specializate URBAN INCERC Iași, identifică o unitate de tip IMM care să fie interesată de aceastăa oportunitate de producție .

--------------------------------

Iași, august 2013

Îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu ...

Documents

Transcript of Îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu ...