ÎMBUNĂTĂŢIREA DEPRINDERILOR DE CITIT-SCRIS deprinderilor de citit-scris... · 2 Utilizarea...

1

Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1. Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Domeniul major de intervenţie 1.1. Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate Titlul proiectului: “Dezvoltarea competenţelor cheie – premisă a incluziunii sociale” Numărul de identificare al contractului: POSDRU/ 55/1.1/S/41523

ÎMBUNĂTĂŢIREA DEPRINDERILOR

DE CITIT-SCRIS Suport de curs pentru formarea cadrelor didactice

elaborat de KFB Consult

2

Utilizarea ghidului „Îmbunătăţirea deprinderilor de citit-scris” Acest ghid a fost elaborat pentru a pregăti învăţătorii şi institutorii să evalueze abilităţile de

literaţie ( citit-scris) ale elevilor şi pentru a utiliza tehnici de predare care îi vor ajuta pe toţi copiii

să citească bine, chiar şi pe aceia care sunt expuşi riscului de a experimenta eşecul şcolar încă

în clasele primare.

Ce este literaţia? Ştim cu toţii că în ziua de azi copiii nu mai citesc aşa mult fiind atraşi de PC, TV. De aceea mulţi

dintre ei întâmpină dificultăţi de citire. Drept urmare cade în sarcina învăţătorului nu doar să

predea citit-scrisul ci şi să ajute copiii în ameliorarea dificultăţilor pe care aceştia le întâmpină.

De ce unii copii pot să înveţe să citească foarte uşor iar alţii se luptă, se chinuie să reuşească?

Cercetările ne arată că la 5-6 ani copiii care învaţă uşor să citească au în comun următoarele

lucruri:

• Sunt familiarizaţi cu cărţile şi ştiu de ce le folosim: ştiu la ce folosim cititul, sunt interesaţi

de poveşti şi poezii, de informaţiile pe care le găsim în cărţi şi sunt încântaţi şi

nerăbdători să afle mai multe;

• Au unele concepte despre scris: ştiu cum să folosească o carte, ştiu că se citeşte de la

stânga la dreapta, din faţă spre spate şi de sus în jos. Copiii ştiu că citim scrisul şi nu

imaginile, cunosc unele litere din alfabet;

• Au cunoştinţe despre cuvinte şi structurile limbii: ei cunosc şi utilizează corect multe

dintre cuvintele care apar în cărţile pentru copii. Ei nu doar ascultă comenzi sau îşi

exprimă sentimentele, ci folosesc cuvintele pentru a numi lucruri. Unii dintre ei chiar se

implică în jocuri de creaţie, iar jocurile de creaţie seamănă mult cu limbajul cărţilor

deoarece cuvintele vorbesc despre lucruri şi situaţii care nu există în prezent. Copiii pot

să-şi dea seama inclusiv de structura unei poveşti, de lucrurile care aranjează

personajele şi evenimentele în desfăşurarea acţiunii. De exemplu, ei pot să realizeze

faptul că personajul principal se confruntă cu o problemă, că poate face eforturi să

depăşească problema, că există o soluţie şi că există consecinţe ale acţiunilor sale.

• Copiii pot gândi despre limbaj: cei care devin cititori buni realizează că limbajul se

produce prin cuvinte şi cuvintele prin sunete. Cunoscând câte ceva despre cuvinte şi

3

sunete, copilul este pregătit să înţeleagă cum se citeşte, deoarece scrisul reprezintă

limbajul în cuvinte, în silabe sau sunete; este pregătit să realizeze conexiunea între

cuvinte şi sunete pe de o parte şi literele scrise în procesul învăţării scrierii şi citirii.

Toate aceste lucruri enumerate, luate împreună formează literaţia emergentă..

Care este importanţa literaţiei? Ne va ajuta să ne gândim de ce participanţii ar trebui să acorde atenţie metodelor care îi ajută

pe copii să-şi dezvolte deprinderile de citit-scris. Iată câteva motive:

1. Oamenii care sunt cititori buni au un vocabular mai bogat, cunosc mai bine

lumea şi ştiu să scrie mai bine şi mai corect; aceştia înţeleg mai uşor noile situaţii

şi idei, argumentează mai bine şi sunt mai conştienţi de propria lor persoană; pe

scurt, sunt mai deştepţi.

2. Oamenii care sunt buni cititori au venituri mai mari, participă mai bine la viaţa

politică, sunt mai sănătoşi şi au parte de mai puţină violenţă în viaţă.

Probabilitatea să ajungă la închisoare este mai mică şi este mai probabil că vor

avea o viaţă mai interesantă şi locuri de muncă ce oferă mai multe satisfacţii.

3. Pentru ca cineva sa fie o persoană activă de succes şi un cetăţean implicat, are

nevoie de niveluri mai avansate ale abilităţilor de citire şi scriere decât în trecut.

4. Nivelul de literaţie este considerat actualmente un indicator al competitivităţii

internaţionale a unei ţări. Studiile comparative internaţionale ale abilităţii de citire

a elevilor, cum ar fi PISA1 şi PIRLS2, sunt luate în considerare cu multă

seriozitate de guverne. Mai mult, datorită relaţiilor mai strânse dintre diferitele

părţi ale lumii, bunăstarea noastră colectivă depinde de nivelurile de conştiinţă

ale popoarelor de pretutindeni.

5. În unele ţări cu niveluri ridicate ale literaţiei, există grupuri de elevi care nu

reuşesc să înveţe să citească suficient de bine şi ca urmare au posibilităţi

limitate. Elevii care sunt expuşi riscului de a nu învăţa să citească suficient de

bine aparţin minorităţilor lingvistice din ţările respective, elevi ai căror familii au

1 The Programme for International Student Assessment (PISA) – Programul International pentru Evaluarea Elevilor 2 Progress in International Reading Literacy Study (PIRLS) – Progrese în Studii Internaţionale ale Literaţiei

4

nivel scăzut de educaţie formală sau copii ai căror familii nu sprijină eforturile de

învăţare (poate din cauza faptului că adulţii din aceste familii sunt analfabeţi).

6. Date fiind cele de mai sus, în ţările unde predarea cititului-scrisului a fost

considerată de-a lungul vremii un lucru simplu, este acum nevoie ca toate

cadrele didactice să cunoască o gamă mai largă de metode care să contribuie la

dezvoltarea literaţiei. Cu toate acestea, în multe ţări pregătirea cadrelor didactice

pentru a-i învăţa pe copii să citească şi să scrie este inadecvată nevoilor reale.

5

Evaluarea literaţiei Instrumentele de evaluare a deprinderilor de citit-scris explicate în această secţiune au fost

elaborate pentru a fi aplicate la câte un elev, individual. Practica utilizării acestor instrumente

serveşte două scopuri: îi va comunica învăţătorului-

1) ce anume ştie un copil şi ce nu ştie pentru a putea învăţa să citească şi să scrie

mai bine;

2) ce ştiu şi ce nu ştiu în general copiii care aparţin aceluiaşi grup de vârstă, din

segmentele de cititori avansaţi, medii şi slabi.

În aceast ghid se prezintă trei instrumente de evaluare diferite. Primele două evaluează

abilităţile de literaţie emergentă a copiilor. Acestea sunt utile la grădiniţă şi în clasa întâi şi

ocazional pot fi folosite şi cu elevii mai mari care au întârzieri serioase în dezvoltarea abilităţilor

de citire. Cel de-al treilea instrument este un inventar informal de citire. Poate fi folosit cu elevii

din clasele întâi până la a cincea sau a şasea.

Instrumentul informal de evaluare a literaţiei

Evaluarea Informală a Literaţiei constă din două părţi principale: Evaluarea literaţiei emergente

şi Inventarul informal de citire. Aceste instrumente sunt menite să arate comportamentele

elevilor în cursul unor sarcini de citire reale care prezintă diferite nivele de provocare. Ele sunt

numite “informale” deoarece nu au fost standardizate în condiţii ştiinţifice pe grupuri de mii de

elevi/copii. Rezultatele obţinute cu aceste instrumente vor fi folosite pentru a examina punctele

tari şi punctele slabe ale copiilor ca cititori, în mod individual şi nu pentru a compara

performanţa unui anumit copil cu cea a unui alt copil la nivele de vârstă şi de clasă egale. Ele

pot fi considerate instrumente diagnostice mai degrabă decât teste sumative.

Evaluarea literaţiei emergente Literaţia emergentă este un termen preluat de la cercetătorii din domeniul psiholingvisticii, care

au cercetat procesele prin care trec copiii care învaţă să citească şi să scrie. Conceptul literaţiei

emergente diferă de teoriile behavioriste asupra cititului, care consideră că cititul poate fi

6

descompus în deprinderi separate şi predat copiilor astfel. Teoria literaţiei emergente consideră

că cititul nu se învaţă bucăţică cu bucăţică, ci printr-o abordare holistică pe care copiii o observă

la cititorii din jurul lor şi încearcă să înveţe cum să procedeze la fel. Ea diferă de conceptele de

maturaţie sau de „reading-readiness” [pregătit pentru citit] deoarece nu consideră că profesorii

trebuie să aştepte până se atinge un „moment magic” al pregătirii copilului înainte să înceapă să

îl înveţe pe un anumit copil să citească. Literaţia emergentă este o abordare care se bazează

pe dezvoltare [developmental approach], pentru că presupune că învăţarea este influenţată de

o combinaţie a maturizării şi a experienţelor. Pe măsură ce copiii învaţă să citească şi să scrie,

ei progresează de-a lungul unor căi predictibile de dezvoltare şi sunt încurajaţi de îndrumarea şi

predarea de care beneficiază. Scopul evaluării literaţiei emergente, precum şi al evaluării

abilităţilor de citire în general, este să identificăm unde se situează copilul de-a lungul

continuumului dezvoltării proprii şi să identificăm golurile în învăţare pentru a le putea remedia.

Instrumentele de evaluare a literaţiei emergente examinează următoarele aspecte ale literaţiei

emergente.

• Noţiuni despre textul tipărit

• Cunoaşterea alfabetului

• Noţiunea de cuvânt

• Segmentarea fonemică

• Recunoaşterea cuvintelor

Inventarul informal de citire

Inventarul informal de citire a fost dezvoltat cu peste cincizeci de ani în urmă şi

este probabil cel mai larg utilizat instrument de evaluare a deprinderilor de

literaţie.

Instrumentul testează următoarele aspecte ale cititului:

• Recunoaşterea cuvintelor

• Înţelegerea unui text citit

• Înţelegerea unui text audiat

7

Partea I. Evaluarea literaţiei emergente

Când un copil nu ştie să citească multe cuvinte sau nu înţelege textul scris, există aspecte ale

deprinderilor sale de literaţie emergentă care pot fi examinate. Măsurătorile incluse în această

secţiune evaluează cele mai importante aspecte ale deprinderilor de literaţie emergentă ale unui

copil: noţiuni despre textul tipărit, cunoaşterea alfabetului, noţiunea de cuvânt, segmentarea fonemică şi recunoaşterea cuvintelor. Conceptele despre citit-scris Tinerii cititori au nevoie de concepte care să îi orienteze în contactul lor cu textele scrise pentru

a-şi putea concentra atenţia suficient în timpul cititului. Evaluarea conceptelor de scris

(după Marie Clay, 1975) ne arată dacă un tânăr cititor cunoaşte unităţile, prezentarea

(aranjarea în pagină) şi terminologia specifică textului scris. Această măsurare poate fi

efectuată la copii care nu citesc încă.

Pregătirea materialelor pentru evaluarea literaţiei emergente Aveţi nevoie de o carte simplă pe care s-o citiţi cu elevul pe măsură ce îi cereţi să efectueze o

serie de sarcini. Cărticica pe care aţi scris-o poate fi folosită pentru scopuri

demonstrative. Însă puteţi folosi orice carte pentru copii care are următoarele

caracteristici:

• text scris pe o pagină şi ilustraţie pe pagina opusă;

• o pagină cu text de două rânduri sau mai multe;

• o pagină cu un singur rând de text;

• o pagină care conţine atât litera mare cât şi litera mică a două litere diferite şi mai

multe semne de punctuaţie, inclusiv punct, semnul întrebării, semnul exclamării

şi linia de dialog.

Va trebui să pregătiţi o copie a Fişei de evaluare a răspunsurilor la testul „Noţiuni despre textul

tipărit” pentru fiecare elev pe care îl veţi testa.

8

Cunoştinţe despre cum se ţine o carte: Înmânaţi elevului cartea, ţinând cotorul spre el.

Spuneţi-i: “Vom citi această carte. Arată-mi cum ţii cartea.” Acordaţi un punct elevului dacă va

ţine cartea cu faţa în sus.

Apoi citiţi titlul cărţii.

Cunoştinţe despre faptul că se citeşte textul şi nu imaginile. Arătaţi elevului o pagină dublă

cu text pe o parte şi ilustraţie pe cealaltă. Spuneţi-i: “Arată-mi unde citim. Arată cu degetul locul

unde începem să citim.” Acordaţi-i un punct dacă elevul indică textul şi nu ilustraţia.

Citiţi apoi textul de pe pagina respectivă.

Orientarea în pagina tipărită. Arătaţi elevului o pagină cu cel puţin două (preferabil trei) rânduri

de text. Spuneţi-i, “Vom citi această pagină. Arată-mi unde începem să citim. Arată-mi cum vom

continua să citim. Indică locul unde începem. Indică-mi cum continuăm să citim. Arată-mi acum

unde continuăm.” Acordaţi-i un punct elevului dacă indică cuvântul din colţul de stânga sus,

apoi îşi duce degetul spre dreapta, apoi se întoarce la stânga cu un rând mai jos, apoi trece

degetul spre dreapta şi din nou se întoarce în stânga la începutul rândului următor. Citiţi apoi

textul de pe pagina respectivă.

Înţelegerea noţiunii de „cuvânt”. Căutaţi o pagină care are un rând de text. La început, luaţi

câte un cartonaş în fiecare mână şi spuneţi: “Iată, pot să ţin cartonaşele aşa încât să vezi doar

câte un cuvânt sau două. Încearcă şi tu.” Daţi-i elevului cartonaşele. “Arată-mi un cuvânt. Acum

arată-mi două cuvinte.” Acordaţi un punct dacă elevul indică în spaţiul dintre cartonaşe un

cuvânt şi două cuvinte. Apoi citiţi-i textul de pe pagina respectivă.

Înţelegerea noţiunii de „literă”. Apoi luaţi câte un cartonaş în fiecare mână şi spuneţi: “Iată.

Pot să ţin cartonaşele astfel încât să vezi doar o literă sau alta. Încearcă şi tu.” Daţi cartonaşele

elevului. “Arată-mi o literă. Acum arată-mi două litere.” Acordaţi un punct dacă elevul dacă

indică o literă şi apoi două litere. Citiţi apoi textul de pe pagina respectivă.

Cunoştinţe despre semnele de punctuaţie. Găsiţi o pagină care are un punct. Spuneţi: “Ce

este acesta? Ce trebuie să facem când ajungem la el?” Apoi identificaţi o linie de dialog, un

9

semn de întrebare şi un semn de exclamare. Indicaţi-le pe rând şi întrebaţi: “Ce este acesta?

Ce ne comunică?” Acordaţi un punct dacă elevul identifică corect fiecare semn. Citiţi apoi textul

de pe pagina respectivă.

Atenţie, în cazul în care folosiţi testul într-o situaţie reală de testare, trebuie să vă notaţi şi

observaţiile proprii, nu doar scorul pe care îl obţine elevul. Aceste observaţii pot fi utile pentru a

ajusta predarea cititului la nevoile specifice ale elevului testat.

10

Model de carte

1

Am acasă, în cutie,

O pisicuţă cu pălărie

2

Pe covor s-a aşezat,

Mâncarea a aşteptat.

3

A mâncat mult şi s-a

îngrăşat!

4

5

Să slăbească puţintel

Aleargă după un şoricel.

Însă, oare, ce să fie

Bine ascuns sub pălărie?

6

11

FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR

A. Cunoştinţe despre textul tipărit

ELEVUL:

CLASA:

ŞCOALA:

ÎNVĂŢĂTOR:

EXAMINATOR:

DATA:

1. Cunoştinţe despre cum se ţine o carte _________/1 punct

Observaţii:

2. Cunoştinţe despre faptul că se citeşte textul, nu imaginile _________/1 punct

Observaţii:

3. Orientarea în pagina tipărită _________/1 punct

Observaţii:

4. Înţelegerea noţiunii de “cuvânt” _________/1 punct

Observaţii:

12

5. Înţelegerea noţiunii de “literă” _________/1 punct

Observaţii:

6. Cunoştinţe despre semnele de punctuaţie _________/1 punct

Observaţii:

Punctaj total pentru Cunoştinţe despre textul tipărit: _______/ 6. Procent: ____

13

Cunoaşterea alfabetului Inventarul alfabetului (după Morris, 1998) testează felul în care elevii recunosc literele

alfabetului, atât cele mari cât şi cele mici. De asemenea, testează reproducerea literelor,

indiferent dacă sunt mari sau mici.

Asiguraţi-vă că aţi multiplicat suficiente fişe de răspuns pentru test şi că aveţi şi un exemplar al

versiunii pentru elev.

1. Cereţi elevului să identifice literele alfabetului. Plasaţi exemplarul elevului în faţa

elevului şi folosiţi versiunea examinatorului pentru a înregistra răspunsurile. Indicaţi

fiecare literă şi cereţi elevului s-o numească. Înregistraţi răspunsurile pe foaia

examinatorului. Încercuiţi literele pe care elevul nu le poate identifica şi scrieţi ce spune

elevul când nu reuşeşte să identifice corect câte o literă. Testaţi atât literele mici, cât şi

cele mari.

2. Cereţi elevului să scrie literele pe măsură ce le spuneţi. Spuneţi literele alfabetului şi

cereţi elevului să le scrie în ordinea în care le spuneţi, lângă literele de pe foaia de

răspuns. (Asiguraţi-vă că elevul nu are un exemplar al inventarului alfabetului în faţa sa în

acest stadiu.) Acceptaţi literele scrise corect fie că sunt scrise cu litere mari, fie cu mici.

Fişa Inventarul alfabetic

M S B Ă W N I F E Î Y

T A D Z P L J Â C Ţ K

O Q G V U R Ş X H

m s b ă w n i f e î y

t a d z p l j â c ţ k

o q g v u r ş x h

14

FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR B. Cunoaşterea alfabetului

ELEVUL:

CLASA:

ŞCOALA:

ÎNVĂŢĂTOR:

EXAMINATOR:

DATA:

M S B Ă W N I F E Î Y

T A D Z P L J Â C Ţ K

O Q G V U R Ş X H

m s b ă w n i f e î y

t a d z p l j â c ţ k

o q g v u r ş x h

REPRODUCEREA ALFABETULUI

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

______________________________________________

15

CUNOAŞTEREA ALFABETULUI

- înregistrarea punctajului -

Recunoaşterea literelor mari de tipar _________________________/31

Recunoaşterea literelor mici de tipar _________________________/31

Reproducerea alfabetului _________________________/31

Total alfabet _________________________/93

16

Noţiunea de cuvânt

Conceptul de cuvânt (Morris, 1998) este un mijloc important prin care elevii identifică

corespondenţa dintre vorbire şi scris. Conceptul de cuvânt reprezintă cunoştinţa faptului că

limba include unităţi de cuvinte şi că acele unităţi sunt reprezentate în scris prin grupuri de litere

despărţite de spaţii. Atunci când elevul cunoaşte conceptul de cuvânt el poate urmări cuvintele

pe măsură ce se rostesc şi cuvintele reprezentate pe pagină.

• Începeţi prin a cere elevului să memoreze o poezioară pe care aţi inclus-o în instrumentul

de evaluare. Elevul va trebui să memoreze poezia oral, fără să vadă versiunea scrisă. Când

elevul poate recita cuvintele din memorie, arătaţi-i poezia scrisă şi explicaţi-i că acestea sunt

cuvintele scrise care reprezintă poezia pe care tocmai a recitat-o.

• Citiţi acum poezia într-un ritm normal, rar, indicând cu degetul fiecare cuvânt pe măsură ce îl

citiţi. Explicaţi elevului că doriţi să citească poezia aşa cum aţi procedat şi dumneavoastră,

rând cu rând.

• Cereţi elevului să spună sau să citească primul rând, arătând fiecare cuvânt pe măsură ce îl

spune. Treceţi scorul pe fişa de răspuns. Treceţi scorul „1” sub indicarea cuvintelor dacă

elevul indică fiecare cuvânt în rând corect şi scorul „0” dacă greşeşte vreun cuvânt în rândul

respectiv. După aceea, cereţi elevului să indice primul cuvânt subliniat din primul rând.

Treceţi scorul 1 sub identificarea cuvintelor dacă elevul indică acel cuvânt corect, respectiv

scorul 0 dacă nu reuşeşte. Apoi cereţi-i să indice al doilea cuvânt subliniat în primul rând.

Treceţi scorul 1 la identificarea cuvintelor dacă arată corect cuvântul şi 0 dacă nu reuşeşte.

• Treceţi mai departe la rândul al doilea şi repetaţi procesul: testaţi prima dată indicarea prin

voce şi apoi identificarea cuvântului. Acordaţi 1 punct dacă elevul indică fiecare cuvânt pe

măsură ce îl pronunţă şi respectiv 0 dacă face greşeli. Apoi cereţi elevului să indice primul

cuvânt subliniat, iar apoi al doilea. Acordaţi câte un punct pentru fiecare cuvânt indicat

corect şi 0 pentru fiecare greşeală. Repetaţi aceleaşi instrucţiuni pentru rândurile trei şi

patru.

17

FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR NOŢIUNEA DE CUVÂNT

ELEVUL:

CLASA:

ŞCOALA:

ÎNVĂŢĂTOR:

EXAMINATOR:

DATA:

Indicarea cuvintelor Identificarea cuvintelor

În poiana din pădure

Aveau casa doi pitici,

Vine pupăza şi spune:

„Vreau să stau şi eu aici !”

________________ ________________ ________________ ________________

_______________ _______________ _______________ _______________

Punctaj total Indicarea cuvintelor: __________ din 4

Punctaj total Identificarea cuvintelor: _________din 8

Punctaj total Noţiunea de cuvânt: _________din 12

18

Segmentarea fonemică

Cuvintele pronunţate sunt constituite din silabe şi din unităţi mai mici numite foneme. Fonemele

sunt cele mai mici unităţi pronunţate. În cuvântul „sat” fonemele sunt sunetele care corespund

literelor S, A şi T. Faptul că ne dăm seama de foneme nu este acelaşi lucru cu discriminarea

auditivă. Chiar şi copiii mici pot distinge diferenţa dintre „pat” şi „sat”, dar mulţi copii şcolari nu

ştiu că fiecare din aceste cuvinte conţine trei foneme. Cunoaşterea fonemelor pregăteşte copiii

să exploreze legătura dintre litere şi sunete în cuvinte. Puteţi testa dacă un elev recunoaşte

fonemele sau dacă are abilitatea de a segmenta cuvintele în sunetele constituente numite

foneme, folosind un test de segmentare fonemică.

• Începeţi prin a spune: „Astăzi vom juca un joc cu cuvinte. Eu voi spune un cuvânt şi te rog

să îl desfaci în părţi. Îmi vei spune fiecare sunet din acel cuvânt în ordinea în care se înşiră.

De exemplu, dacă eu spun: „pat”, tu va trebui să spui /p/, /a/, /t/. Să încercăm câteva cuvinte

împreună.”

• Pentru runda de exersare, pronunţaţi următoarele cuvinte, pe rând: sare, du, sac. Cereţi

elevului să spună fiecare cuvânt, pronunţând fiecare sunet aşa cum aţi procedat şi

dumneavostră când aţi pronunţat /p/, /a/, /t/. Dacă nu segmentează un cuvânt corect,

spuneţi-i: “Ascultă cum pronunţ eu, urmăreşte-mi gura.” Segmentaţi cuvântul corect şi cereţi

elevului să repete segmentarea.

• Treceţi acum la testare. Pronunţaţi fiecare cuvânt rar şi cereţi elevului să repete cuvântul,

pronunţând fiecare sunet separat. Pe fişa de scor, încercuiţi cuvintele pe care elevul le

segmentează corect. Răspunsurile incorecte pot fi înregistrate în spaţiul gol după fiecare

cuvânt. Dacă elevul nu segmentează corect nici unul din primele zece cuvinte, puteţi să vă

opriţi.

• Scorul elevului este dat de numărul cuvintelor corect segmentate în toate fonemele. Nu se

acceptă răspuns parţial corect. Pentru un răspuns de tipul /p/ , /at/ în loc de /p/, /a/, /t/,

răspunsul poate fi înregistrat în spaţiul liber de după cuvânt, dar segmentarea este

considerată incorectă la scor. Răspunsurile corecte sunt doar acelea în care elevul

articulează fiecare fonem în cuvântul dat.

19

• Va trebui să vă aşteptaţi la o gamă largă de scoruri la acest test când lucraţi cu copii mici.

Elevii care obţin scoruri mari sunt consideraţi a fi conştienţi de foneme. Elevii care reuşesc

să segmenteze doar câteva cuvinte sau nici unul nu au nivelul adecvat de recunoaştere a

fonemelor. Fără intervenţie, acei elevi care au scoruri foarte scăzute vor avea probabil

dificultăţi la citit şi scris.

20


SEGMENTAREA FONEMICĂ

ELEVUL: CLASA: ŞCOALA: ÎNVĂŢĂTOR: EXAMINATOR: DATA:

1. doi (3) _________________

2. jos (3) _________________

3. în (2) __________________

4. corn (4) ________________

5. lac (3) _________________

6. alb (3) _________________

7. moş (3) ________________

8. nou (3) _________________

9. mov (3) ________________

10. râu (3) _________________

11. brad (4) ________________

12. poţi (4) ________________

13. roz (3) _________________

14. rău (3) _________________

15. sunt (4) ________________

16. meri (4) _________________

17. preţ (4) ________________

18. gard (4) ________________

19. dorm (4) _______________

20. pix (4) _________________

21. când (4) _______________

22. sport (5) _______________

Punctaj total Segmentarea fonemică: _______________ din 22

Procent: __________ %

21

Recunoaşterea cuvintelor Cititorii începători deseori recunosc câteva cuvinte chiar înainte de a avea parte de predare

formală a deprinderilor de citit şi scris. Câteva cuvinte au frecvenţă ridicată şi pe acestea le-au

văzut de numeroase ori (acestea se numesc şi „cuvinte recunoscute instantaneu” [sight words]).

Alte cuvinte sunt uşor de decodificat, cum ar fi „sat”, „pat” şi „sac”, deoarece au o compoziţie

simplă. Următoarea evaluare a identificării cuvintelor (după Morris, 1998) testează atât cuvintele

cu frecvenţă ridicată, cât şi cuvintele simple de decodificat.

Asiguraţi-vă că aveţi o fişă a scorului şi o versiune pentru elev înainte de a începe testul. Arătaţi

elevului cuvintele din listă şi cereţi-i să le identifice. Marcaţi răspunsurile elevului pe Fişa de

evaluare a răspunsurilor la identificarea cuvintelor pe care aţi elaborat-o. Acordaţi elevului câte

un punct pentru fiecare cuvânt identificat corect.

22

RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR

1. NOI

1. STOP

2. ARE

2. COCA – COLA

3. SUC

3. TAXI

4. BANI

4. LEI

5. APA

5. LAPTE

6. AC

6. PÂINE

7. MAMA

7. AUTO

8. MERE

8. METEO

9. CAL

9. SPORT

10. TATA

10. DACIA

23

FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR E. Recunoaşterea cuvintelor

ELEVUL:

CLASA:

ŞCOALA:

ÎNVĂŢĂTOR:

EXAMINATOR:

DATA:

Cuvinte decodabile: Cuvinte frecvent întâlnite:

1. NOI 1. STOP

2. ARE 2. COCA – COLA

3. SUC 3. TAXI

4. BANI 4. LEI

5. APA 5. LAPTE

6. AC 6. PÂINE

7. MAMA 7. AUTO

8. MERE 8. METEO

9. CAL 9. SPORT

10. TATA 10. DACIA

Total ........................../10

Total .................................../10

24

EVALUAREA LITERAŢIEI EMERGENTE FIŞA SUMATIVĂ DE ÎNREGISTRARE A PUNCTAJULUI OBŢINUT

ELEVUL:

CLASA:

ŞCOALA:

ÎNVĂŢĂTOR:

EXAMINATOR:

DATA:

A. Noţiuni despre textul tipărit 1. Cunoştinţe despre cum se ţine o carte _______/1 punct

2. Cunoştinţe despre faptul că se citeşte textul, nu imaginea _______/1 punct

3. Orientarea în pagina tipărită _______/1 punct

4. Înţelegerea noţiunii de „cuvânt” _______/1 punct

5. Înţelegerea noţiunii de „literă” _______/1 punct

6. Cunoştinţe despre semnele de punctuaţie _______/1 punct

Observaţii:

Punctaj total pentru Noţiuni despre textul tipărit____/6 Procent:_______

B. Cunoşterea alfabetului Recunoaşterea literelor mari de tipar ______________/31

Recunoaşterea literelor mici de tipar ______________/31

Scrierea literelor (mari sau mici) _____________/31

Observaţii:

Punctaj total pentru Cunoaşterea alfabetului ______/93 Procent:_____

25

C. Noţiunea de cuvânt

Indicarea cuvintelor ____________ (din 4)

Identificarea cuvintelor ____________ (din 8)

Observaţii:

Punctaj total pentru Noţiunea de cuvânt: ________/12 Procent: _____

D. Segmentarea fonemică

Observaţii:

Punctaj total pentru Segmentarea fonemică: _____/22 Procent:_____

E. Recunoaşterea cuvintelor

Cuvinte decodabile ________________/10

Cuvinte frecvent întâlnite ________________/10

Observaţii:

Punctaj total pentru Recunoaşterea cuvintelor_____/20 Procent: ____

Punctaj total pentru Evaluarea cunoştinţelor elementare de citit-scris:_____/153 Procent: _________

26

Partea a II-a. Inventarul informal de citire Inventarul informal de citire este folosit în două scopuri:

1) Alocarea de materiale şi sarcini diferite de învăţare în conformitate cu nivelul de

citire al elevului şi

2) Identificarea dimensiunilor specifice ale deprinderilor de citit care necesită

dezvoltare.

Când plasăm elevii în diferite situaţii şi activităţi de învăţare, este potrivit să vorbim de trei

niveluri de citire: nivelul independent, nivelul de instruire şi nivelul de frustrare.

Nivelul independent de citire. Dacă elevul trebuie să citească un text singur, fără sprijinul

învăţătoarei sau al unor cititori mai avansaţi, atunci materialul de citit trebuie să se încadreze în

nivelul deprinderii de citire independentă a elevului. În textul scris pentru a se potrivi cu nivelul

independent al elevului, acesta nu ar trebui să întâlnească mai mult de trei sau patru cuvinte

necunoscute din o sută şi ar trebui să poată înţelege textul aproape în întregime.

Cărţile care se încadrează în nivelul de citire independentă a elevului includ acele cărţi pe care

elevii respectivi le aleg pentru a le citi de plăcere. Acestea pot fi manuale care sunt utilizate

independent de elevi pentru a-şi efectua temele de casă. Indiferent de clasa în care se află

elevul respectiv, în cazul în care cărţile depăşesc nivelul său de lectură independentă, atunci

elevul ar trebui să primească o carte mai simplă sau ar trebui să i se ofere sprijin pentru citirea

textului.

Nivelul de instruire. În clasă, învăţătorii deseori lucrează cu elevii folosind materiale care sunt

un pic grele pentru aceştia astfel încât elevii să înveţe beneficiind de sprijinul învăţătorului.

Materialele care se folosesc în aceste scopuri trebuie să fie adecvate pentru nivelul de instruire

al elevului din punctul de vedere al deprinderii de citire. Aceste materiale vor conţine până la

circa un cuvânt necunoscut din zece, precum şi un limbaj şi concepte care nu sunt uşor de

înţeles, cel puţin nu din prima încercare. În acest caz, intenţia este ca exersarea ghidată cu

materiale scrise la nivelul de instrucţie să ajute elevul să cunoască cuvinte noi şi să înveţe să

27

înţeleagă limbajul şi conceptele mai grele. Din nou, nivelul de instrucţie al unui anumit elev

poate fi peste sau sub nivelul clasei în care se află. Deoarece este util să se lucreze cu

materiale moderat dificile când îi învăţăm pe elevi să citească, este foarte important să

identificăm nivelul de instruire al elevului, oriunde s-ar situa acesta, indiferent de clasa în care

se află elevul.

Nivelul de frustrare. Dacă materialul este foarte dificil – cu alte cuvinte, conţine mai mult de un

cuvânt necunoscut din zece, iar limba şi conceptele împiedică serios comprehensiunea textului

– materialul se consideră a fi scris la nivelul de frustrare al elevului. Nivelul de frustrare nu este

de fapt un nivel de lectură deoarece elevii nu pot exersa cu succes cititul la acest nivel. Mai

degrabă, acest nivel se foloseşte pentru a defini limita inferioară a nivelului de instruire a unui

anumit elev. După cum sugerează numele, textul care se încadrează în nivelul de frustrare este

atât de dificil încât provocarea reprezentată de parcurgerea textului se constituie într-o povară şi

este neplăcută. Elevii pot progresa mai rapid în dezvoltarea deprinderilor de citit şi scris dacă

sunt expuşi unor texte la nivelul de instruire, chiar dacă aceste texte sunt mai uşoare decât cele

de la nivelul de frustrare.

Tabelul de mai jos sintetizează caracteristicile principale ale celor trei nivele de citire:

Nivelul independent

Nivelul de Instruire

Nivelul de frustrare

• 3-4 cuvinte

necunoscute din

100 cuvinte

• Comprehensiune

aproape totală

• 5-10 cuvinte

necunoscute din 100

cuvinte

• Limbajul şi

conceptele sunt

înţelese pe deplin

doar cu ajutorul

învăţătorului şi cu

exerciţiu ghidat

• Peste 10 cuvinte

necunoscute din 100

cuvinte

• Limbajul şi

conceptele împiedică

serios

comprehensiunea

28

Pentru a înţelege importanţa celor trei niveluri, ne-ar ajuta să ne gândim la următoarele

întrebări. Gândiţi-vă la manualul de citire pe care îl folosiţi acum la clasă şi răspundeţi la

întrebările de mai jos, ţinând cont de descrierea celor trei niveluri de lectură:

• Sunt elevi în clasa dvs. care pot citi fiecare text din manual independent?

• Sunt majoritatea elevilor din clasă capabili să citească majoritatea textelor din

manual cu sprijin din partea dvs.?

• Există elevi în clasă care nu pot citi majoritatea textelor din manual nici chiar cu

sprijin din partea dvs.?

• Ce concluzii puteţi desprinde despre nivelurile de citire ale elevilor dvs.?

• Ce concluzii se pot desprinde despre adecvarea manualului la nevoile elevilor?

Inventarul informal de citire determină nivelurile de citire în mai multe feluri. Nivelurile de citire

ale elevilor pot fi identificate prin testarea lor cu ajutorul

• Listelor de cuvinte,

• Citirii orale a unor texte şi

• Răspunsurilor date de elevi la întrebări de comprehensiune.

Liste de cuvinte. Listele de cuvinte la niveluri gradate ca dificultate – de la nivelul de grădiniţă

până la clasa a şasea – sunt cuprinse în Inventarul informal de citire. Sunt incluse două seturi

de cuvinte pentru a permite pre-testarea şi post-testarea în acelaşi an şcolar. Listele de cuvinte

servesc scopul de a plasa elevii la testări ulterioare cu inventarul informal de citire, dar servesc

şi scopuri diagnostice. Nivelul de citire stabilit prin recunoaşterea cuvintelor izolate poate fi

determinat prin administrarea unor liste de cuvinte.

Texte. Textele sunt prezente la fiecare nivel de dificultate, de la textele specifice pentru nivelul

de grădiniţă la cele de clasa a şasea. Pentru a veni în ajutorul pre-testării şi post-testării, s-au

elaborat două seturi complete de texte. Textele permit testarea recunoaşterii cuvintelor în

context, determinarea ratei de citire şi fluenţă, precum şi nivelul înţelegerii textului ascultat.

Recunoaşterea cuvintelor în context măsoară acurateţea citirii unor liste de cuvinte prezentate

într-un context care are sens. Citirea cuvintelor în context este în mod normal mai uşoară decât

citirea lor în liste de cuvinte izolate. Când comparăm recunoaşterea cuvintelor în context cu

29

recunoaşterea cuvintelor izolate, rezultatul comparaţiei ne oferă o măsură a gradlui în care

elevul poate să beneficieze de sprijinul contextului pentru a recunoaşte cuvintele.

Întrebări de înţelegere. După citirea pasajului, elevii sunt rugaţi să răspundă la întrebări pentru

a li se evalua comprehensiunea. Se folosesc criterii pentru a determina, cu ajutorul acestor

întrebări, nivelul de citire al elevilor.

Atunci când elevii ajung la nivelul de frustrare, examinatorul poate citi pasajele mai dificile

pentru elevi după care le va adresa întrebările de comprehensiune. Răspunsurile la acele

întrebări vor arăta capacitatea de ascultare a elevilor. Capacitatea de ascultare oferă indicii

ale unui alt nivel de citire: indică nivelul textului pe care elevii l-ar putea înţelege dacă

deprinderea de citire ar fi egală cu cea de a urmări textul ascultat.

Gândiţi-vă la lucrurile pe care le fac buni cititori. Următorii factori care contribuie la succesul

unui copil pot fi evaluaţi cu ajutorul Inventarului informal de citire:

• Volumul vocabularului instantaneu [sight vocabulary] raportat la fiecare nivel

de clasă;

• Capacitatea elevului de a decodifica cuvinte, sau capacitatea fonică a

elevului;

• Felul în care elevul utilizează contextul pentru a identifica cuvinte;

• Capacitatea generală de comprehensiune a elevului raportată la fiecare nivel de

clasă;

• Capacitatea elevului de a utiliza diferite aspecte ale comprehensiunii:

rememorarea, deducţia şi vocabularul;

• Capacitatea elevului de a înţelege informaţia fără a o citi, capacitatea de ascultare a elevului şi

• Viteza şi fluenţa citirii.

30

Când măsuraţi nivelul de citire al unui elev este recomandabil să folosiţi o combinaţie de

indicatori – recunoaşterea cuvintelor izolate, recunoaşterea cuvintelor în context,

comprehensiunea şi capacitatea de ascultare.

Iată cum poate fi utilizat Inventarul informal de citire pentru scopuri diagnostice.

1. Recunoaşterea cuvintelor. Recunoaşterea cuvintelor nu presupune o singură

competenţă, ci mai multe. În cea mai simplă interpretare, recunoaşterea

cuvintelor constă în deţinerea unui număr de cuvinte în memorie, numite

vocabular instantaneu, pe care cititorul le recunoaşte instantaneu. Include, de

asemenea, abilitatea de a recunoaşte cuvinte care nu sunt încă parte a

vocabularului instantaneu, prin decodificare, folosind cunoştinţele de fonetică; cu

alte cuvinte, urmărirea relaţiilor dintre litere şi sunete într-un cuvânt cu scopul de

a pronunţa cuvântul. Recunoaşterea cuvintelor presupune de asemenea

utilizarea contextului, adică recurgerea la semnificaţia textului şi la construcţia

gramaticală din care face parte un cuvânt pentru a îngusta posibilele sensuri şi a

recunoaşte mai uşor cuvântul respectiv.

Prezentarea rapidă şi prezentarea fără limită de timp a cuvintelor. Evaluarea

recunoaşterii cuvintelor de către elev începe cu lista de cuvinte. Sunt incluse

două seturi de liste de cuvinte (pentru pre-test şi post-test), elaborate la niveluri

gradate de dificultate de la clasa întâi până la clasa a şasea. Cuvintele pot fi

prezentate elevului în două modalităţi: rapid şi nelimitat.

În prezentarea rapidă, învăţătorul acoperă cuvântul cu două cartonaşe. El ţine

cartonaşele unite de-a lungul laturii mai lungi deasupra cuvântului, apoi mişcă un

cartonaş (cel de jos) pentru a descoperi pe scurt cuvântul, apoi îl acoperă din

nou după un sfert de secundă trăgând cartonaşul de sus pentru a-l uni de-a

lungul laturii mai lungi cu cartonaşul de jos.

31

Cuvântul se prezintă prima dată elevului în varianta rapidă. Se înregistrează

răspunsurile elevului. Dacă elevul nu identifică corect cuvântul, examinatorul

îndepărtează cartonaşul deasupra cuvântului şi îi permite elevului să se uite din

nou la cuvânt acordându-i cât timp are nevoie elevul. Se înregistrează răspunsul

elevului.

Atât scorul cât şi cuvintele citite greşit (aşa cum le-a citit elevul) se înregistrează

pentru a fi analizate mai târziu. Compararea scorurilor la testarea rapidă şi la

testarea fără limită de timp poate indica mărimea vocabularului instantaneu al

elevului – câte cuvinte reuşeşte acesta să recunoască instantaneu – şi

capacitatea de decodificare – cât de bine reuşeşte elevul să utilizeze

corespondenţa literă-sunet pentru a descifra cuvintele care nu fac parte din

vocabularul său instantaneu.

De asemenea, învăţătorul va înregistra şi analiza greşelile elevului – ceea ce

citeşte atunci când nu citeşte corect cuvintele.

Citirea cuvintelor în context. Când elevii citesc cu voce tare pasajele de text,

examinatorul ascultă cu atenţie ceea ce citeşte elevul, marchează erorile,

pauzele, cuvintele repetate şi autocorecţiile. Compararea scorului elevului la

recunoaşterea cuvintelor în context cu scorul înregistrat la recunoaşterea cuvintelor izolate indică gradul în care elevul utilizează contextul pentru a

îngusta posibilităţile şi de a identifica în ultimă instanţă cuvintele.

2. Comprehensiunea. Comprehesiunea, sau înţelegerea celor citite, include mai multe competenţe.

Este nevoie de cunoaşterea cuvintelor pentru a plasa într-un context noile

ifnormaţii obţinute din text. Este nevoie de capacitatea de a identifica ideile

principale şi de a le stoca în memorie. Este nevoie de capacitatea de a face

inferenţe / deducţii pentru a construi sensuri acolo unde ideile nu sunt explicite.

32

De asemenea, elevii au nevoie de un anumit vocabular, adică să cunoască

sensul cuvintelor.

Întrebări care evaluează cunoştinţele anterioare. Înainte de a citi pasajul,

elevul poate fi rugat să răspundă la un set de întrebări introductive despre

subiectul textului, pentru a se observa în ce măsură elevul are cunoştinţe anterioare despre subiect. În instrumentul de evaluare sunt incluse întrebări

care să testeze cunoştinţele anterioare despre conţinutul pasajului. Utilizarea

acestor întrebări este opţională însă şi pentru economia de timp ele pot fi omise.

Întrebări care verifică memorarea informaţiilor din text. Unele întrebări cer

elevului să-şi amintească informaţiile importante din text. Acestea se referă la

ideile care au fost menţionate explicit, la enunţuri cheie, precum şi la detalii care

vin în sprijinul construirii sensului textului.

Întrebările de rememorare pot să ceară elevului să îşi amintească de o informaţie

folosind cuvintele prin care această idee este prezentată în text.

O întrebare de rememorare poate să ceară elevului să îşi amintească o idee care

s-a regăsit în text, deşi întrebarea s-ar putea să nu se refere strict la o frază sau

propoziţie din text.

Întrebări care solicită formularea de inferenţe (deducţii). Alte întrebări care se

adresează elevului după ce acesta a citit textul solicită operarea unor deducţii pentru a construi sensul acolo unde ideile nu au fost explicite în text. Formularea

de deducţii solicită o gamă largă de activităţi mentale.

Întrebări care verifică vocabularul /solicită cunoaşterea vocabularului. Cunoştinţele de vocabular sunt o parte importantă a comprehensiunii. Aceste

cunoştinţe sunt de două tipuri majore: un tip este vocabularul stocat în memorie.

Aceste cunoştinţe acoperă o gamă de specificităţi. Poate că cineva nu a auzit

33

niciodată cuvântul „avar”, sau poate că l-a auzit dar nu-i cunoaşte sensul, sau

ştie că se referă la o persoană şi că înseamnă o trăsătură negativă, sau poate că

ştie că este un sinonim al cuvântului „lacom”, sau poate că foloseşte în mod

curent acel cuvânt cu sensul corect.

Un alt tip de cunoştinţe de vocabular este capacitatea de a deduce sensul

cuvintelor din context. De exemplu, într-un pasaj pentru clasa a patra se

regăseşte următoarea întrebare: În propoziţia „Aripile tremură brăzdând aerul

turbulent.”, ce înseamnă cuvântul „turbulent”? Un elev care nu ştie că acest

cuvânt înseamnă „vijelios” sau „care se mişcă” poate deduce parte din sens din

context. Turbulent se referă la aerul prin care trece un avion şi descrie o condiţie

care face ca aripile avionului să tremure.

Nu este întotdeauna clar din răspunsul elevului dacă acesta a ştiut cuvântul

sau l-a dedus din context. Pentru a afla mai multe, examinatorul poate întreba

elevul de unde ştie ce înseamnă cuvântul.

3. Capacitatea de ascultare. Comprehensiunea textului sris poate fi testată fără

ca elevul să trebuiască să citească textul. În cazul cititorilor începători, ascultarea

unui text este de obicei o sarcină mai uşoară decât citirea sa — deoarece

activitatea de a recunoaşte cuvinte scrise şi de a construi sensuri din ele este

mai puţin exersată decât ascultarea şi extragerea sau construirea sensului din

textul ascultat. În evaluarea citirii, testarea capacităţii de a asculta oferă un

indicator al potenţialului cel mai ridicat al elevului de a înţelege textul şi serveşte

ca ţintă faţă de care se poate măsura performanţa în înţelegerea citirii.

Capacitatea de ascultare se compune din cunoştinţele despre cuvinte ale

ascultătorului, cunoştinţele de vocabular, abilitatea de a identifica şi de a memora

ideile principale şi detaliile importante, abilitatea de a deduce şi de a urmări

structura unei prezentări. Dacă scorul de înţelegere a cititului / comprehensiune

a textului este semnificativ mai mic decât capacitatea de ascultare, se poate

34

conclude că instruirea concentrată pe citire poate ajuta elevul să depăşească

rămânerea în urmă. Dar dacă cele două performanţe sunt aproximativ egale,

performanţa elevului la citit este de aşteptat să se îmbunătăţească pe măsură ce

nivelul general de educaţie şi abilităţile cognitive i se dezvoltă: vocabularul,

cunoaşterea cuvintelor, capacitatea de a deduce şi aşa mai departe.

35

Administrarea inventarului informal de citire Pregătirea pentru testare În primul rând, să ne gândim:

1. Unde şi când trebuie testat un elev;

2. Ce materiale sunt necesare pentru a testa elevul şi

3. Cum veţi pregăti elevul pentru testare.

Identificaţi un loc liniştit şi asiguraţi-vă că va fi liniştit şi disponibil pe toată perioada testului. Testarea cu scopul de a determina nivelul de citire al elevului, rata de citire şi ariile

majore unde excelează şi unde are nevoie să se dezvolte în continuare poate lua 30-40 de

minute. Nivelurile de citire ale elevilor mai mari acoperă mai multe clase şi ca atare testarea

acestora va lua propoţional mai mult timp. Este cel mai potrivit ca acest test să fie administrat

într-un loc unde nu e prezent nimeni altcineva pentru a nu obosi elevul.

Pregătiţi toate materialele necesare. Înainte de a începe testarea, adunaţi toate materialele

de care veţi avea nevoie:

1) O copie a broşurii de test pentru elev.

2) O fotocopie a paginii examinatorului pentru a înregistra răspunsurile elevului.

3) Două cartonaşe de mărime aproximativă 12 cm X 8 cm.

4) Foi goale şi creioane.

5) Un ceas cu secundar.

6) (Opţional) Un reportofon sau casetofon pentru înregistrare.

Discutaţi cu elevul. Înainte de a începe, spuneţi-i elevului că vreţi să ştiţi cât de bine citeşte şi

scrie. (Evitaţi folosirea cuvântului „test”). Spuneţi-i că nu va primi notă pentru asta. Este

important ca elevul să dea tot ce are mai bun, deşi vor fi unele cerinţe la care nu va fi foarte

sigur pe el.

36

Aşezaţi-vă lângă elev. Dacă sunteţi dreptaci, aşezaţi elevul la stânga dvs., cu materialele de

înregistrare puse la dreapta şi astfel încât să nu împiedice vederea elevului. Dacă sunteţi

stângaci, procedaţi invers.

Evaluarea recunoaşterii cuvintelor

Începeţi cu administrarea listelor de cuvinte. Pentru început, folosiţi lista elaborată pentru clasa

cu un an sub nivelul elevului. Dacă elevul face greşeli la această primă listă, încheiaţi

administrarea acesteia şi coborâţi cu un nivel. Continuaţi să coborâţi la nivelurile inferioare

până când găsiţi o listă de cuvinte la care elevul obţine scorul perfect sau aproape perfect.

Acest lucru serveşte la identificarea nivelului independent de recunoaştere a cuvintelor. Odată

ce aţi identificat acest nivel independent, puteţi continua să testaţi nivelurile superioare primului

nivel la care aţi început testarea.

Arătaţi cuvintele din listă rapid, apoi fără limită de timp, după cum e nevoie. Având fişa elevului

în faţa elevului, folosiţi cele două cartonaşe pentru a acoperi şi apoi a descoperi pe scurt (circa

un sfert de secundă) fiecare cuvânt pe rând.

Sugestii pentru examinator:

Înainte de a testa un elev, este important să exersaţi „descoperirea” rapidă a

cuvintelor până reuşiţi să faceţi acest lucru perfect. Veţi dori să vă asiguraţi că

greşelile pe care le face copilul când citeşte aceste cuvinte nu se datorează

prezentării inexacte a acestora.

Înainte de a arăta primul cuvânt, indicaţi elevului unde va apărea cuvântul între

cele două cartonaşe.

Dacă elevul recunoaşte corect cuvântul în prezentarea rapidă, continuaţi cu cel de-al doilea

cuvânt. Nu este necesar să marcaţi rsăpunsurile corecte: când veţi stabili scorul final, veţi

considera că toate cuvintele nemarcate au fost citite corect.

37

Dacă elevul nu citeşte corect cuvântul, notaţi-vă ce a citit în spaţiul din dreptul cuvântului din

coloana de cuvinte arătate rapid pe Fişa de Evaluare a Răspunsurilor la Recunoaşterea

Cuvintelor.

Apoi îndepărtaţi cartonaşele şi cereţi-i elevului să citească din nou cuvântul. Dacă elevul

identifică de această dată corect cuvântul, bifaţi în dreptul acelui cuvânt în coloana cu titlul

nelimitat. Dacă elevul citeşte din nou greşit cuvântul, scrieţi ce a spus elevul în spaţiul din

dreptul cuvântului respectiv în coloana „nelimitat”.

Apoi arătaţi rapid următorul cuvânt din listă şi procedaţi ca mai sus. Când aţi parcurs lista de

cuvinte, scrieţi numărul de greşeli în spaţiul din partea de jos a fiecărei Fişe de Evaluare a

Răspunsurilor la Recunoaşterea Cuvintelor.

Continuaţi testarea până când elevul greşeşte opt cuvinte sau mai multe dintr-o listă.

Terminaţi testarea cu acea listă pentru a obţine un scor pe lista respectivă. (Dacă elevul

greşeşte 7 cuvinte unul după celălalt, puteţi să vă opriţi.)

Sugestii pentru examinator:

Când elevul răspunde / citeşte, primiţi răspunsul acestuia într-o manieră

încurajatoare, dar nu evaluativă. Nu îi spuneţi că a greşit. De asemenea, nu

lăudaţi elevul pentru răspunsurile corecte: sarcinile se vor îngreuna. Elevul va

face greşeli şi probabil că va observa că aţi încetat să-l mai lăudaţi, ceea ce îl va

face agitat!

Ce informaţii obţinem din faptul că elevul recunoaşte cuvântul arătat fără limită de timp, dar că

nu-l recunoaşte în maniera de descoperire rapidă? De ce ar fi relevante aceste informaţii pentru

învăţător? Răspunsul scurt este: faptul că elevul recunoaşte cuvintele arătate rapid ne indică

bogăţia listei de cuvinte stocate în memoria sa, în timp ce cuvintele recunoscute în condiţii

necronometrate ne arată ce alte cuvinte poate decodifica elevul sau cât de bine reuşeşte să

identifice corespondenţa dintre litere şi sunete.

38

TESTE DE RECUNOAŞTERE A CUVINTELOR LISTĂ DE CUVINTE

NIVELUL 1.1.A

1. mama

2. are

3. mere

4. cal

5. am

6. unu

7. leu

8. pom

9. sare

10. bat

11. casă

12. ramă

13. sac

14. noi

15. stop

16. nuc

17. ros

18. pară

19. eu

20. bine

39



1.1.A RAPID NELIMITAT

mama

are

mere

cal

am

unu

leu

pom

sare

bat

casă

ramă

sac

noi

stop

nuc

ros

pară

eu

bine

TOTAL GREŞELI

0-2 greşeli = nivel independent

3-6 greşeli = nivel de instruire

7+ = nivel de frustrare

40

LISTĂ DE CUVINTE NIVELUL 1.1.B

1. tata

2. ore

3. mare

4. cap

5. ac

6. una

7. lei

8. pod

9. tare

10. pat

11. masă

12. lamă

13. rac

14. voi

15. stai

16. cuc

17. jos

18. ţară

19. el

20. vine

41

FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR

1.1.B RAPID NELIMITAT

tata

ore

mare

cap

ac

una

lei

pod

tare

pat

masă

lamă

rac

voi

stai

cuc

jos

ţară

el

vine

TOTAL GREŞELI




42

LISTĂ DE CUVINTE NIVELUL 1.2.A

1. om

2. pui

3. apă

4. mure

5. coca

6. oi

7. car

8. mică

9. rece

10. nani

11. mac

12. ace

13. lună

14. sanie

15. român

16. avion

17. carte

18. taxi

19. trei

20. macara

43


1.2.A RAPID NELIMITAT

om

pui

apă

mure

coca

oi

car

mică

rece

nani

mac

ace

lună

sanie

român

avion

carte

taxi

trei

macara

TOTAL GREŞELI




44

LISTĂ DE CUVINTE NIVELUL 1.2.B

1. ou

2. cui

3. suc

4. pere

5. cola

6. an

7. cor

8. nucă

9. zece

10. nene

11. mic

12. tace

13. bună

14. linie

15. rămân

16. alune

17. parte

18. pix

19. opt

20. pisică

45


1.2.B RAPID NELIMITAT

ou

cui

suc

pere

cola

an

cor

nucă

zece

nene

mic

tace

bună

linie

rămân

alune

parte

pix

opt

pisică

TOTAL GREŞELI




46

LISTĂ DE CUVINTE

NIVELUL 2.1

1. copac

2. pitic

3. doi

4. alună

5. maşină

6. gem

7. barcă

8. fix

9. moară

10. pagină

11. voce

12. ochi

13. ghete

14. pâine

15. poet

16. floare

17. unchi

18. colorat

19. iepuraş

20. trompă

47

LISTĂ DE CUVINTE

NIVELUL 2.2

1. capac

2. nimic

3. dop

4. adună

5. animal

6. ger

7. bancă

8. lux

9. poate

10. regină

11. duce

12. chip

13. gheme

14. câine

15. poezie

16. frică

17. unghi

18. desenat

19. copilaş

20. pompă

48



2.1 RAPID NELIMITAT

copac

pitic

doi

alună

maşină

gem

barcă

fix

moară

pagină

voce

ochi

ghete

pâine

poet

floare

unchi

colorat

iepuraş

trompă

TOTAL GREŞELI

0 – 2 greşeli = Nivel independent

3 – 6 greşeli = Nivel instrucţional

7 + greşeli = Nivel frustrant

49



2.2 RAPID NELIMITAT

capac

nimic

dop

adună

animal

ger

bancă

lux

poate

regină

duce

chip

gheme

câine

poezie

frică

unghi

desenat

copilaş

pompă

TOTAL

GREŞELI




50

LISTĂ DE CUVINTE

NIVELUL 3.1

1. miel

2. parc

3. ceară

4. împărat

5. gheaţă

6. ciocolată

7. ating

8. sclipesc

9. fiindcă

10. ianuarie

11. construcţie

12. exerciţiu

13. merge

14. compot

15. pentru

16. pot

17. examen

18. bătrân

19. câmp

20. piele

51

LISTĂ DE CUVINTE

NIVELUL 3.2

1. miei

2. corn

3. ceaţă

4. trompetă

5. gheară

6. bicicletă

7. ajung

8. şoptesc

9. fiinţă

10. februarie

11. instrucţie

12. excursie

13. trage

14. bomboane

15. contra

16. pod

17. exemplu

18. stăpân

19. rând

20. pietre

52



3.1 RAPID NELIMITAT

miel

parc

ceară

împărat

gheaţă

ciocolată

ating

sclipesc

fiindcă

ianuarie

construcţie

exerciţiu

merge

compot

pentru

pot

examen

bătrân

câmp

piele

TOTAL

GREŞELI




53



3.2 RAPID NELIMITAT

miei

corn

ceaţă

trompetă

gheară

bicicletă

ajung

şoptesc

fiinţă

februarie

instrucţie

excursie

trage

bomboane

contra

pod

exemplu

stăpân

rând

pietre

TOTAL GREŞELI




54

LISTĂ DE CUVINTE

NIVELUL 4.1

1. oaste

2. călcat

3. ieşea

4. floare

5. dealuri

6. lemne

7. poeţi

8. flacără

9. poleit

10. hotărî

11. gâzele

12. plouă

13. mixer

14. emoţii

15. rachetă

16. împărţire

17. echipare

18. înţeleaptă

19. ghiozdan

20. gingăşie

55



4.1 RAPID NELIMITAT

oaste

călcat

ieşea

floare

dealuri

lemne

poeţi

flacără

poleit

hotărî

gâzele

plouă

mixer

emoţii

rachetă

împărţire

echipare

înţeleaptă

ghiozdan

gingăşie

TOTAL

GREŞELI




56

LISTĂ DE CUVINTE

NIVELUL 4.2

1. coaste

2. pătat

3. ieşire

4. soare

5. geamuri

6. semne

7. poezii

8. făptură

9. aburit

10. doborî

11. razele

12. ouăle

13. mixat

14. erupţii

15. machetă

16. împărăţie

17. echipaje

18. încetare

19. ghiocel

20. geografie

57



4.2 RAPID NELIMITAT

coaste

pătat

ieşire

soare

geamuri

semne

poezii

făptură

aburit

doborî

razele

ouăle

mixat

erupţii

machetă

împărăţie

echipaje

încetare

ghiocel

geografie

TOTAL

GREŞELI




58

LISTĂ DE CUVINTE NIVELUL 5.1

1. orb

2. portret

3. fierbinte

4. albăstrui

5. întoarce

6. sâmbătă

7. ascult

8. ţarc

9. jalnic

10. umblu

11. timpurie

12. vânt

13. greblă

14. înghit

15. pătrunde

16. lungime

17. fascinant

18. subiect

19. ştie

20. piscuri

21. schimb

22. alergare

59


5.1. RAPID NELIMITAT

orb

portret

fierbinte

albăstrui

întoarce

sâmbătă

ascult

ţarc

jalnic

umblu

timpurie

vânt

greblă

înghit

pătrunde

lungime

fascinant

subiect

ştie

piscuri

schimb

alergare

TOTAL GREŞELI:

0 – 2 greşeli = nivel independent

3 - 6 greşeli = nivel de instrucţie

7 + greşeli = nivel de frustrare

60

LISTĂ DE CUVINTE NIVELUL 5. 2

1. greu

2. complet

3. înainte

4. albicioasă

5. întoarsă

6. blândă

7. ating

8. prunc

9. targă

10. aspru

11. imperiu

12. cântă

13. umbră

14. inchid

15. zinc

16. hărmălaie

17. stoarcere

18. ieşire

19. risc

20. scrie

21. prinde

22. grăbire

61



5.2 RAPID NELIMITAT

1. greu

2. complet

3. înainte

4. albicioasă

5. întoarsă

6. blândă

7. ating

8. prunc

9. targă

10. aspru

11. imperiu

12. cântă

13. umbră

14. închid

15. zinc

16. hărmălaie

17. stoarcere

18. ieşire

19. risc

20. scrie

21. prinde

22. grăbire

TOTAL GREŞELI:

0 – 2 greşeli = nivel independent

3 – 6 greşeli = nivel de instruire

7 + greşeli = nivel de frustrare

62

LISTĂ DE CUVINTE

NIVELUL 6.1

1. start

2. înnoi

3. fiindcă

4. paznic

5. vrednic

6. bâzâi

7. frânge

8. accent

9. inventa

10. reacţie

11. bătrână

12. examen

13. nedumerit

14. neînfricat

15. bunătate

16. stinghie

17. câteodată

18. echilibru

19. complicat

20. interesat

63



6.1 RAPID NELIMITAT

start

înnoi

fiindcă

paznic

vrednic

bâzâi

frânge

accent

inventa

reacţie

bătrână

examen

nedumerit

neînfricat

bunătate

stinghie

câteodată

echilibru

complicat

interesat

TOTAL GREŞELI

0 - 2 greşeli = nivel independent

3 - 6 greşeli = nivel instrucţional

7 + nivel frustrant

64

LISTĂ DE CUVINTE

NIVELUL 6.2

1. spart

2. înnora

3. fiinţă

4. razna

5. sfeşnic

6. mârâi

7. trântă

8. succes

9. inova

10. redacţie

11. fântână

12. exemplu

13. neobosit

14. neîncetat

15. sinceritate

16. frânghie

17. niciodată

18. echilibrat

19. component

20. interpret

65



6.2 RAPID NELIMITAT

spart

înnora

fiinţă

razna

sfeşnic

mârâi

trântă

succes

inova

redacţie

fântână

exemplu

neobosit

neîncetat

sinceritate

frânghie

niciodată

echilibrat

component

interpret

TOTAL GREŞELI

0 - 2 greşeli = nivel independent

3 - 6 greşeli = nivel instrucţional

7 + nivel frustrant

66

Administrarea textelor

Căutaţi pagina cu textul care corespunde nivelulului independent de citire al elevului conform scorului obţinut la recunoaşterea cuvintelor (Cu alte cuvinte, nivelul la care elevul nu a

făcut mai mult de două greşeli la arătarea rapidă a cuvintelor).

Identificaţi fişa de răspuns care corespunde textului. Elevul va citi textul cu voce tare şi va

răspunde la întrebări pe baza textului.

Dacă doriţi să adresaţi întrebări care să verifice cunoştinţele anterioare, faceţi acest lucru acum. Adresaţi întrebări suplimentare după nevoie. Decideţi dacă elevul are cunoştinţe

substanţiale, moderate sau minimale în domeniul discutat în text. Dacă vă decideţi să

adresaţi întrebări de verificare a cunoştinţelor existente, treceţi peste enunţurile introductive.

Întrebările care verifică cunoştinţele anterioare sunt folosite cu scopuri diagnostice, dar nu se

iau în calcul când se stabileşte rata de citire a elevului.

Dacă decideţi să nu folosiţi întrebări de verificare a cunoştinţelor existente despre subiect, citiţi introducerea la pasaj. Enunţul introductiv are scopul de a pregăti elevul pentru a

citi sau a asculta pasajul care urmează.

Cereţi elevului să citească textul cu voce tare. Folosiţi un ceas cu secundar pentru a marca

timpul când elevul începe să citească. Înregistraţi timpul când elevul termină de citit. Pe măsură

ce elevul citeşte pasajul, marcaţi greşelile pe care le face pe fişa de răspuns, aşa cum se va

explica mai jos.

67

Marcarea greşelilor la citirea cu voce tare

În timp ce elevul citeşte cu voce tare, urmăriţi textul pe exemplarul dvs. şi marcaţi toate

diferenţele între ceea ce spune elevul şi textul scris pe exemplarul dvs. Acest mod de marcare

este cunoscut sub denumirea de „înregistrare rapidă” [making a running record]. Greşelile sunt

importante şi se vor număra pentru a determina gradul de acurateţe al citirii cu voce tare şi vor fi

analizate pentru a identifica strategiile pe care le foloseşte copilul în timpul citirii cu voce tare.

Greşelile la citirea cu voce tare se marchează astfel:

• Substituire: Cititorul substituie un alt cuvânt în loc de cel din text. Scrieţi

cuvântul pe care elevul îl citeşte în loc de cuvântul real. De exemplu: Avem

miere. (Copilul a spus mere, scrieţi mere deasupra cuvântului miere).

• Inserţie: Cititorul inserează un cuvânt care nu apare în text. Folosiţi semnul ^

[caret] pentru a marca locul unde a inserat cuvântul şi scrieţi cuvântul adăugat

deasupra textului. De exemplu: Merele s-au stricat. Dacă elevul citeşte „Merele

roşii s-au stricat”, se pune caret înainte de „s-au”, şi se scrie roşii deasupra.

• Omisiune: Cititorul omite un cuvânt sau o expresie. Încercuiţi cuvântul sau

expresia omisă. Exemplu: Nu a fost o idee foarte bună. Dacă elevul citeşte „Nu

a fost o idee bună”, foarte va fi încercuit.

• Cuvinte citite de către examinator: După ce i-a acordat timp cititorului şi l-a

încurajat să încerce să citească cuvântul, examinatorul va spune el cuvântul.

Marcaţi cu paranteze cuvântul pe care îl citiţi dvs. Examplu: Nava a traversat

Marea Mediterană. Dacă îl ajutaşi la citirea cuvântului „Mediterană”, plasaţi-l

între paranteze.

• Autocorecţiile efectuate de cititor fără ajutor se marchează cu o bifă şi nu se vor

contabiliza ca greşeli. Pauzele foarte lungi şi repetarea unor cuvinte sau

expresii pot fi marcate, de asemenea, dar nu se vor considera greşeli; pauzele

neobişnuit de lungi sunt marcate cu bare sau linii diagonale scurte acolo unde

apar în text, marcând cîte o bară pe secundă “/ / / /”, iar repetarea unui cuvânt

sau a unei părţi din text se va marca prin sublinierea cu linie ondulată.

68

Număraţi greşelile făcute în timpul citirii cu voce tare şi înregistraţi-le în spaţiul din partea

de jos a fişei de răspuns, pentru a determina dacă scorul denotă nivelul de citire independent,

de instruire sau de frustrare.

Adresaţi elevului întrebările de comprehensiune şi marcaţi răpunsurile. Scrieţi numărul

răspunsurilor corecte în spaţiul de pe fişa de răspuns. Din nou, decideţi dacă scorul denotă

nivelul de citire independent, de instruire sau de frustrare.

Treceţi la un nivel mai jos dacă este necesar. Înainte de a trece la pasajele de nivel superior,

va trebui să identificaţi textul la care elevul va atinge nivelul de cititor independent atât la

recunoaşterea cuvintelor în context cât şi la comprehensiune. Dacă elevul va obţine un scor sub

nivelul independent la oricare probă a primului pasaj citit, va trebui să coborâţi cu un nivel sau

mai multe şi să continuaţi testarea până identificaţi nivelul independent la ambele probe

(recunoaşterea cuvintelor în context şi comprehensiune).

Testaţi în continuare la niveluri superioare, până ajungeţi la nivelul de frustrare. Continaţi

să îi cereţi elevului să citească texte cu voce tare, marcaţi răspunsurile greşite, adresaţi

întrebările de comprehensiune şi determinaţi scorul. Treceţi scorurile în spaţiul din partea de jos

a fiecărei fişe. Când atingeţi nivelul la care elevul va avea scor care denotă nivelul de frustrare

atât la recunoaşterea cuvintelor în context cât şi la comprehensiune, această parte a testului se

va încheia.

69

Identificaţi viteza citirii elevului

Este util să calculaţi viteza citirii la nivelul de instruire şi la nivelul independent, precum şi la

nivelul clasei în care se află elevul.

Pentru a calcula viteza citirii elevului, înmulţiţi numărul de cuvinte din text cu 60 şi împărţiţi

rezultatul la numărul de secunde cât a avut nevoie elevul pentru a citi textul.

Formula de calculare a vitezei citirii: nr. de cuvinte x 60 / nr. de secunde

De exemplu, pentru a calcula viteza citirii unui elev care citeşte 120 cuvinte în trei minute,

folosiţi această formulă:

120 cuvinte X 60 = 40 cuvinte pe minut. 180 secunde

Testaţi capacitatea de ascultare a elevului

Odată ce elevii au ajuns la nivelul de frustrare atât la recunoaşterea cuvintelor în context cât şi

la comprehensiune, puteţi să le cereţi să se oprească din citit şi continuaţi prin a le cere să vă

asculte pe dumneavoastră cum citiţi. Explicaţi-le că le veţi citi un text cu voce tare şi după

aceea le veţi adresa întrebări despre textul respectiv mai târziu.

Citiţi textul într-un ritm moderat, cu expresivitate. Când aţi terminat de citit, adresaţi elevului

întrebări de comprehensiune şi marcaţi răspunsurile aşa cum aţi proceda dacă elevul ar citi.

Puteţi să continuaţi să citiţi şi să adresaţi întrebările până ajungeţi la nivelul la care răspunsurile

elevului la întrebările de comprehesiune scad sub o rată de acurateţe de 70%.

Nivelul la care răspunsurile elevului sunt cel mai aproape de acurateţe de 75% este considerat

a fi nivelul capacităţii de ascultare al elevului respectiv.

70

Instrucţiuni rapide • Începeţi prin a testa recunoaşterea cuvintelor izolate, la un nivel cu un an

/ o clasă mai jos decât clasa în care se află elevul.

• Înregistraţi ambele scoruri, dar luaţi în calcul prezentarea rapidă a

cuvintelor pentru a decide nivelul de citire.

• Dacă e nevoie, coborâţi nivelul până ajungeţi la nivelul independent (0-2

greşeli din cuvintele arătate rapid).

• Înaintaţi până când ajungeţi la nivelul de frustrare (7 greşeli sau peste la

arătarea rapidă).

• Treceţi la pasajele de lecturat.

• Începeţi la nivelul care corespunde nivelului independent de citire al

elevului identificat la testul de recunoaştere a cuvintelor.

• Coborâţi nivelul dacă este necesar pentru a ajunge la cel independent

atât la testul de recunoaştere a cuvintelor cât şi la comprehesiune.

• Citiţi enunţul introductiv.

• Înregistraţi timpul când elevul începe să citească.

• Marcaţi greşelile de citire ale elevului.

• Înregistraţi timpul când elevul a terminat de citit.

• Adresaţi întrebările de comprehensiune şi înregistraţi scorul la răspunsuri.

• Treceţi scorurile de citire şi de comprehensiune în partea de jos a fiecărei

fişe de evaluare a rsăpunsurilor.

• Continuaţi administrarea pasajelor până când ajungeţi la nivelul de

frustrare atât la recunoaşterea cuvintelor în context cât şi la

comprehensiune.

• Testaţi capacitatea de ascultare: citiţi cu voce tare textul de la nivelul de

citire de frustrare, adresaţi întrebările şi înregistraţi scorul.

• Continuaţi până când identificaţi textul la care scorul de la comprehesiune

este apropiat de 75% (4-5 întrebări cu răspunsuri corecte).

71

Instrumente de evaluare a capacităţii de citire

CLASA I

TEXT NIVELUL PP.1.

FRUCTELE

Ana are mere.

Ina are pere.

Rica are mure.

Mara are prune.

Tu vrei alune?

72

FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR TEXT NIVELUL PP.1

Notaţi ora la care copilul începe să citească: ______________

FRUCTELE Nr. de greşeli pe rând Ana are mere. _______________

Ina are pere. _______________

Rica are mure. _______________

Mara are prune. ________________

Tu vrei alune? ________________

Total greşeli: __________/ 15

Notaţi ora la care copilul a terminat de citit: ___________

Timp: _____________

Cuvinte: 15

Propoziţii: 5

3 cuvinte pe propoziţie

Caractere: 57 12,4 caractere pe propoziţie

Ghid de stabilire a nivelului la care citeşte elevul:

Acurateţea citirii cu voce tare

Nivel independent 0 greşeli

Nivel de instruire 1-2 greşeli

Nivel de frustrare 3 sau mai multe greşeli

Numărul de secunde în care elevul citeşte textul: ____________

Viteza citirii ( numărul de cuvinte X 60 / numărul de secunde): _____________

73

CLASA I TEXT NIVELUL PP.2.

CUM SUNT EU?

Casa este mare.

Cana este mică.

Vaca este mare.

Pisica este mică.

Eu cum sunt?

Mare sau mică?

74

FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR TEXT NIVELUL PP.2.

Notaţi ora la care copilul începe să citească: _________

CUM SUNT EU? Nr. de greşeli pe rând Casa este mare. _______________

Cana este mică. _______________

Vaca este mare. _______________

Pisica este mică. _______________

Eu cum sunt? _______________

Mare sau mică? ________________

Total greşeli: ___________ /18

Notaţi ora la care copilul a terminat de citit: __________

Timp: __________

Cuvinte: 18

Propoziţii: 6

3 cuvinte pe propoziţie

Caractere: 76

12.66 caractere pe propoziţie

75



Nivel independent 0 greşeli

Nivel de instruire 1-2 greşeli

Nivel de frustrare 3 sau mai multe greşeli



76

CLASA I

TEXT NIVELUL 1.1.A.

LA CIRC

Marcela şi Mircea merg la circ.

Aici sunt multe animale. Leul sare prin cerc. Maimuţa se dă uţa. Ursul

merge pe bicicletă. Cinci arici fac tumbe.

- Ce frumos este la circ!

77

FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR TEXT NIVELUL 1.1.A.

Introducere: La circ oamenii şi copiii merg să se distreze şi să vadă ce minunăţii fac animalele

dresate. Citeşte următoarea povestire, ca să vezice animale au văzut doi copii care au mers la

circ. După ce termini de citit, o să-ţi pun câteva întrebări despre povestire.

Cunoştinţe anterioare: Ai fost vreodată la circ? Ce ai văzut acolo?(animale, clovni, dansatori,

acrobaţi, etc.)

__________________ cunoştinşe anterioare substanţiale

__________________ cunoştinţe anterioare moderate

__________________ cunoştinţe anterioare minimale

Notaţi ora la care copilul începe să citească: __________

LA CIRC

Marcela şi Mircea merg la circ.

Aici sunt multe animale. Leul sare prin cerc. Maimuţa se dă uţa. Ursul merge pe

bicicletă. Cinci arici fac tumbe.

- Ce frumos este la circ!

Notaţi ora la care copilul a terminat de citit: ___________

Timp: _______________

Cuvinte: 33

Propoziţii: 7

78

4,71 cuvinte pe propoziţie

Caractere: 147

21 caractere pe propoziţie

Întrebări: 1. Unde merg Marcela şi Mircea? (la circ) Rememorare

2. Ce animale văd ei la circ? (leu, maimuţă, urs şi arici) Rememorare

3. Ce face ursul? (Ursul merge pe bicicletă.) Rememorare

4. În propoziţia „Cinci arici fac tumbe”, ce înseamnă cuvântul „tumbe”? (se dau peste cap)

Vocabular

Număr de greşeli în acurateţea citirii cu voce tare: _________

Răspunsuri corecte: ___________

Ghid de stabilire a nivelului la care citeşte şi înţelege elevul:


Înţelegerea textului citit

Înţelegerea textului audiat

Nivel independent 1 greşeală 4 răspunsuri corecte

Nivel de instruire 2 greşeli 3 răspunsuri corecte 3 răspunsuri corecte

Nivel de frustrare 3 sau mai multe

greşeli

2 sau mai puţine

răspunsuri corecte



79

CLASA I TEXT NIVELUL 1.1.B.

LA CINEMA

Viorel se duce la cinema. Mama îl însoţeşte.

Copilul vrea să vadă un desen animat.

Pe ecran apare un animal ciudat. Este un Parabumbozaur.

- Nu te teme, mamă! Te apăr eu!

80

FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR TEXT NIVELUL 1.1.B.

Introducere: Multor oameni, dar şi copiilor, le place să meargă la cinematograf. Oamenii de

obicei vor să vadă filme, iar copiii desene animate. Citeşte această povestire, ca să vezi ce a

făcut un băieţel la cinema. După ce termini de citit, îşi voi pune câteva întrebări despre această

povestire.

Cunoştinţe anterioare: De ce merg oamenii şi copiii la cinematograf?(să se distreze, să se

relaxeze, să vadă filme, etc.)

____________________ cunoştinţe anterioare substanţiale

____________________ cunoştinţe anterioare moderate

____________________ cunoştinţe anterioare minimale

Notaţi ora la care copilul începe să citească: ______________

LA CINEMA

Viorel se duce la cinema. Mama îl însoţeşte.

Copilul vrea să vadă un desen animat.

Pe ecran apare un animal ciudat. Este un Parabumbozaur.

- Nu te teme, mamă! Te apăr eu!

Notaţi ora la care copilul a terminat de citit: ______________

Timp: ____________

81

Cuvinte: 34

Propoziţii: 7

4,71 cuvinte pe propoziţie

Caractere: 147

21 caractere pe propoziţie

Întrebări: 1. Unde merge Viorel? (la cinema) Rememorare

2. Ce vrea el să vadă? (un desen animat) Rememorare

3. Cum se numeşte animalul ciudat? (Parabumbozaur) Rememorare

4. În propoziţia „Mama îl însoţeşte”, ce înţelegi prin „îl însoţeşte”? (merge cu el) Vocabular

Număr de greşeli de în acurateţea citirii cu voce tare: __________

Răspunsuri corecte: _____________





Nivelul independent 1-2 greşeli 4 răspunsuri corecte

Nivelul de instrucţie 3 greşeli 3 răspunsuri corecte 3 răspunsuri corecte

Nivelul de frustrare 4 sau mai multe

greşeli

2 sau mai puţine

răspunsuri corecte



82

CLASA I TEXT NIVELUL 1.2.A.

LA PESCUIT

Doi prieteni au plecat la pescuit.

Au pus momeala. Au aruncat undiţele, dar nu au prins decât: o gheată, o

sticlă, o pungă.

- La mal nu este peşte! zice Mircea.

- Să pescuim în larg! sugerează Gigel.

Au găsit o barcă. Au vâslit şi…apa a umplut barca pe jumătate. Cei doi

erau în apă până la brâu. Erau speriaţi.

Noroc că apa nu era mai adâncă!

83

FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR TEXT NIVELUL 1.2.A.

Introducere: Unor oameni le place să meargă la pescuit. De obicei pescarii stau pe malul

apelor şi de acolo îşi aruncă undiţele în larg. Citeşte următoarea povestire ca să afli ce au păţit

doi prieteni care au plecat la pescuit. După ce termini de citit, îţi voi pune câteva întrebări

despre această povestire.

Cunoştinţe anterioare: Ce unelte foloseşte un pescar? (undiţă, cârlige, momeală, etc.)

______________ cunoştinţe anterioare substanţiale

______________ cunoştinţe anterioare moderate

______________ cunoştinţe anterioare minimale

Notaţi ora la care copilul începe să citească: __________

LA PESCUIT

Doi prieteni au plecat la pescuit.

Au pus momeala. Au aruncat undiţele, dar nu au prins decât: o gheată, o sticlă, o pungă.

- La mal nu este peşte! zice Ionel.

- Să pescuim în larg! sugerează Gigel.

Au găsit o barcă. Au vâslit şi… apa a umplut barca pe jumătate. Cei doi erau în apă

până la brâu. Erau speriaţi.

Noroc că apa nu era mai adâncă!

Notaţi ora la care copilul a terminat de citit: _______________

Timp: __________

Cuvinte: 67

Propoziţii/Fraze: 10 6.7 cuvinte pe propoziţie/frază

84

Caractere: 276

27.6 caractere pe propoziţie/frază

Întrebări: 1. Unde au plecat cei doi prieteni? (la pescuit) Rememorare

2. În propoziţia „Au pus momeala.” ,ce înseamnă „momeală”? (mâncare pentru peşti) Vocabular

3. În propoziţia „Să pescuim în larg!”, ce înseamnă „în larg”? (în mijlocul lacului) Vocabular

4. De ce credeţi că nu găseau peşte la mal? (pentru că era mizerie) Deducţie

5. Cu ce au ajuns în mijlocul lacului? (cu o barcă) Rememorare

6. Ce puteau păţi băieţii dacă apa ar fi fost mai adâncă? (se puteau îneca ) Deducţie

Număr de greşeli în acurateţea citirii cu voce tare: __________

Răspunsuri corecte: ____________





Nivel independent 0-3 greşeli 6 răspunsuri corecte

Nivel de instruire 4-8 greşeli 4-5 răspunsuri

corecte

5 răspunsuri corecte


greşeli

3 sau mai puţine

răspunsuri corecte

Întrebări de

rememorare

Întrebări de deducţie Întrebări de vocabular

Răspunsuri corecte ale copilului

Total răspunsuri corecte posibile

2 2 2


Viteza citirii (numărul de cuvinte X 60 / numărul de secunde): _____________

85

CLASA I TEXT NIVELUL 1.2.B.

MICUL ARICI

Micul Arici voia să dea o petrecere. Trebuia să adune mâncare pentru

invitaţi.

- Cine mă ajută să adun ciuperci şi mere?

- Eu nu! refuză iepuraşul.

- Noi avem altceva de făcut! spune bursucul.

Aşa că ariciul pregăteşte singur tot. Era cam supărat.

Spre seară au apărut şi ceilalţi.

- Am adus un tort de alune!

Ariciul s-a bucurat de cadou.

86

FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR TEXT NIVELUL 1.2.B.

Introducere: De ziua ta, de obicei, organizezi o petrecere. Citeşte povestea şi află cum şi-a

sărbătorit Micul Arici ziua lui. După ce termini de citit, îţi voi pune câteva întrebări despre

această povestire.

Cunoştinţe anteerioare: Cu ce ocazie dau oamenii petreceri?(de ziua lor, de sărbători, etc.)

_____________ cunoştinţe anterioare substanţiale

_____________ cunoştinţe anterioare moderate

_____________ cunoştinţe anterioare minimale

Notaţi ora la care copilul începe să citească: _____________

MICUL ARICI

Micul Arici a hotărât să dea o petrecere. Trebuia să adune mâncare pentru invitaţi.

- Cine mă ajută să adun ciuperci şi mere?

- Eu nu! refuză iepuraşul.

- Noi avem altceva de făcut! spune bursucul.

Aşa că ariciul pregăteşte singur tot. Era cam supărat.

Spre seară au apărut şi ceilalţi.

- Am adus un tort de alune!

Ariciul s-a bucurat de cadou.

Notaţi ora la care copilul a terminat de citit: ______________

Timp: ____________

Cuvinte: 62

Propoziţii / Fraze: 10

6.2 cuvinte pe propoziţie/frază

Caractere: 278

27.8 caractere pe propoziţie/frază

87

Întrebări: 1. În propoziţia „Trebuia să adune mâncare pentru invitaţi.”, ce înseamnă „invitaţi”? (persoanele

pe care le chemi la petrecere) Vocabular

2. De ce prietenii nu l-au ajutat pe Micul Arici? (pentru că aveau altceva de făcut) Rememorare

3. În propoziţia „spune bursucul”,ce este un „bursuc”? (un animal sălbatic) Vocabular

4. Care sunt prietenii ariciului? (iepuraşul şi bursucul) Deducţie

5. De ce Micul Arici era cam supărat? (pentru că prietenii lui nu l-au ajutat; pentru că pregătea

totul singur) Deducţie

6. Ce cadou au adus prietenii Micului Arici? (un tort de alune) Rememorare

Număr de greşeli de în acurateţea citirii cu voce tare: ___________

Răspunsuri corecte: _____________





Nivel independent 0/5 greşeli 6 răspunsuri corecte

Nivel de instruire 6-13 greşeli 4-5 răspunsuri

corecte

5 răspunsuri corecte


greşeli

3 sau mai puţine

răspunsuri corecte

Întrebări de

rememorare

Întrebări de deducţie Întrebări de

vocabular

Răspunsuri corecte ale copilului


2 2 2



88

Clasa a II- a

TEXT NIVELUL 2.1

O MÂNĂ DE AJUTOR

Este dimineaţă. Copiii sunt în clasă. Georgiana nu a ajuns încă.

- Ce s-a întâmplat? Ea ajunge prima! şopteau colegii.

Au trecut trei ore. Locul Georgianei era gol. Doamna învăţătoare a

aflat că fetiţa şi-a fracturat un picior.

- Ce putem face noi?

- Să mergem la ea. Sigur va lipsi mult timp!

- Suntem prea mulţi!

- Puteţi să mergeţi în fiecare zi câte doi!

Au stabilit cine şi când să meargă. Au trecut la fapte.

Timpul a zburat repede. Georgiana s-a întors la şcoală. Era foarte

fericită. Şi-a dat seama că prietenul la nevoie se cunoaşte! Ea chiar avea

prieteni: toţi colegii.

89

Clasa a II- a

TEXT NIVELUL 2.1


TEXT NIVELUL 2.1

Introducere: Uneori se poate întâmpla să ai nevoie de ajutor şi să-l primeşti de la cine te aştepţi

mai puţin. Citeşte această povestire şi vei afla ce a păţit Georgiana. Când termini de citit îţi voi

pune nişte întrebări despre text.

Cunoştinţe anterioare: Ce înseamnă a da cuiva „o mână de ajutor”? (A ajuta pe cineva atunci

când are nevoie.)

___________________ Cunoştinţe anterioare substanţiale

___________________ Cunoştinţe anterioare moderate

___________________ Cunoştinţe anterioare minimale

Notaţi ora la care copilul începe să citească: ___________________

O mână de ajutor

Este dimineaţă. Copiii sunt în clasă. Georgiana nu a ajuns încă.

- Ce s-a întâmplat? Ea ajunge prima! şopteau colegii.

Au trecut trei ore. Locul Georgianei era gol. Doamna învăţătoare a aflat că fetiţa şi-a

fracturat un picior.

- Ce putem face noi?

- Să mergem la ea. Sigur va lipsi mult timp!

- Suntem prea mulţi!

- Puteţi să mergeţi în fiecare zi câte doi!

Au stabilit cine şi când să meargă să îi ducă temele.

Timpul a zburat repede. Georgiana s-a întors la şcoală. Era foarte fericită. Şi-a dat seama că

prietenul la nevoie se cunoaşte! Ea chiar avea prieteni: toţi colegii.


Timp ________________

90

100 cuvinte, 19 propoziţii/fraze, 5,26 cuvinte pe propoziţie/frază, 489 caractere, caractere pe

propoziţie/frază 25,73

Întrebări

1. De ce Georgiana nu a venit la şcoală? (Pentru că şi-a fracturat piciorul.) Rememorare

2. În propoziţia „Ea ajunge prima! şopteau colegii” ce înţelegi prin „şopteau”? (Vorbeau

încet.)Vocabular

3. Ce au hotărât copiii să facă pentru a o ajuta pe Georgiana? (Să meargă la ea acasă.)

Rememorare

4. De ce au decis să meargă câte doi la ea în vizită? (Pentru că ar fi fost prea mulţi dacă merg

deodată.) Deducţie

5. Cum crezi că o ajutau colegii pe Georgiana? (Îi duceau temele) Deducţie

6. Cum înţelegi expresia „Timpul a zburat repede” ( Timpul a trecut repede.)? Vocabular

7. De ce Georgiana era fericită? (Pentru că avea prieteni.)Rememorare

8. De ce se spune în text că „prietenul la nevoie se cunoaşte”?(Pentru că au ajutat-o atunci

când a avut nevoie.) Deducţie

Număr de greşeli în acurateţea citirii cu voce tare: ________________

Răspunsuri corecte: ________________

Ghid de stabilire a nivelului la care citeşte şi înţelege elevul




Nivel independent 0 – 6 greşeli 7 – 8 răspunsuri corecte

Toate răspunsurile corecte

Nivel de instruire 7 – 15 greşeli 6 – 7 răspunsuri corecte

6 – 7 răspunsuri corecte

Nivel de frustrare Peste 16 greşeli 5 sau mai puţine răspunsuri corecte

5 sau mai puţine răspunsuri corecte

Întrebări de rememorare


Răspunsurile corecte ale elevului


3 3 2


Viteza citirii ( numărul de cuvinte X 60 / numărul de secunde): __________

91

Clasa a II-a

TEXT NIVELUL 2.2

O VIZITĂ LA PRISACĂ

- Tată, mă iei la pădure? Îmi doresc să merg la prisacă!

- Bine, numai să fii curajoasă. Uneori albinele te atacă pe

neaşteptate.

- Voi purta mască. Voi fi atentă.

Tata a luat-o cu el pe Cristina. Fetiţa era bucuroasă. A descoperit

cum trăiesc albinele, cum este un fagure încărcat cu miere. A urmărit

uimită forfota din stup.

S-a speriat când încercau să o atace albinele. Tatăl său a sfătuit-o ce

să facă.

Seara s-a întors acasă. A povestit cum trăiesc albinele, cât de

harnice sunt. Acum a înţeles Cristina ce interesantă este viaţa albinelor. S-

a gândit la vorba bunicii: „să fii harnic ca o albină”!

92

Clasa a II- a

TEXT NIVELUL 2.2


TEXT NIVELUL 2.2

Introducere: Uneori avem multe lucruri de învăţat de la animale. Dacă citeşti textul de mai jos

vei afla ce a învăţat Cristina. Când termini de citit îţi voi pune nişte întrebări despre text.

NOTĂ: a se explica cuvântul „prisacă”!

Cunoştinţe anterioare: Ce ştii despre albine? (fac miere,culeg polen, etc.)





O vizită la prisacă

- Tată, mă iei la pădure? Îmi doresc să merg la prisacă!

- Bine, numai să fii curajoasă. Uneori albinele te atacă pe neaşteptate.

- Voi purta mască. Voi fi atentă.

Tata a luat-o cu el pe Cristina. Fetiţa era bucuroasă. A descoperit cum trăiesc albinele,

cum este un fagure încărcat cu miere. A urmărit fascinată forfota din stup.

S-a speriat când încercau să o atace albinele. Tatăl său a sfătuit-o ce să facă.

Seara s-a întors acasă. A povestit cum trăiesc albinele, cât de harnice sunt. Acum a

înţeles Cristina ce interesantă este viaţa albinelor. S-a gândit la vorba bunicii: „să fii harnic ca o

albină”!


Timp __________________

111 cuvinte, 16 propoziţii/fraze, 6.93 cuvinte pe propoziţie/frază, 514 caractere, 32,12 caractere

pe propoziţie/frază

Întrebări

1. Unde îşi dorea Cristina să meargă? (la prisacă.) Rememorare

93

2. De ce Cristina trebuia să fie curajoasă? (uneori albinele sunt periculoase) Deducţie

3. Cum putea Cristina să se protejeze de albinele agresive?(să poarte mască) Deducţie

4. Când s-a speriat Cristina? (când încercau să o atace albinele) Rememorare

5. De ce crezi că era Cristina bucuroasă? (pentru că tata a luat-o cu el la prisacă) Deducţie

6. Ce înţelegi prin cuvântul „fagure” în propoziţia „a văzut cum este un fagure încărcat cu

miere.”(locul unde albinele depozitează mierea)? Vocabular

7. În propoziţia „Tatăl său a sfătuit-o ce să facă” ce înţelegi prin expresia „a sfătuit-o”? (a

îndemnat-o, i-a spus, a povăţuit-o) Vocabular

8. Ce a povestit fetiţa când s-a întors acasă? (cum trăiesc albinele, cât de harnice sunt)

Rememorare














Întrebări de deducţie

Întrebări de vocabular



3 3 2



94

Clasa a III-a

TEXT NIVELUL 3.1

PATA BUCLUCAŞĂ

Alex îşi scrie temele. Din greşeală a vărsat călimara. O pată mare de cerneală a

apărut pe tricoul său. „Ce mă fac acum?” s-a gândit băiatul. „Ce-o să zică mama?”

Când a văzut ce s-a întâmplat, mama i-a spus:

- Te rog să scoţi pata de pe tricou!

„Cum aş putea să scot pata? Nu o să reuşesc niciodată!”

Deodată băiatului i-a venit o idee. A luat foarfeca şi a scos pata.

- Ce ai făcut cu tricoul tău? a zâmbit mama.

- Am scos pata! a zis Alex fericit.

- Da, dar crezi că o să-l mai poţi purta?

După câteva zile, Alex şi-a pătat din nou tricoul.

„Nu-mi vine să cred că mi s-a întâmplat din nou. Trebuie să găsesc o soluţie....

Aha!”

Băiatul a luat călimara şi a vărsat toată cerneala.

Acum tot tricoul era albastru. Problema era rezolvată.

95

Clasa a III- a

TEXT NIVELUL 3.1


TEXT NIVELUL 3.1

Introducere: Dacă nu te concentrezi atunci când îţi faci temele se pot întâmpla tot felul de

lucruri. Dacă citeşti textul de mai jos vei afla povestea lui Alex. Când termini de citit îţi voi pune

nişte întrebări despre text.

Cunoştinţe anterioare: Cum este indicat să-ţi scrii temele? ( cu atenţie, cu răbdare, îngrijit, etc.)





Pata buclucaşă

Alex îşi scrie temele. Din greşeală a vărsat călimara. O pată mare de cerneală a apărut

pe tricoul său. „Ce mă fac acum?” s-a gândit băiatul. „Ce-o să zică mama?”

Când a văzut ce s-a întâmplat, mama i-a spus:

- Te rog să scoţi pata de pe tricou!

„Cum aş putea să scot pata? Nu o să reuşesc niciodată!”

Deodată băiatului i-a venit o idee. A luat foarfeca şi a scos pata.

- Ce ai făcut cu tricoul tău? a zâmbit mama.

- Am scos pata! a zis Alex fericit.

- Da, dar crezi că o să-l mai poţi purta?

După câteva minute, Alex şi-a pătat din nou tricoul.

„Nu-mi vine să cred că mi s-a întâmplat din nou. Trebuie să găsesc o soluţie.... Aha!”

Băiatul a luat călimara şi a vărsat toată cerneala.

Acum tot tricoul era albastru. Problema era rezolvată.


Timp _____________________

96

141 cuvinte, 19 propoziţii/fraze, 7.42 cuvinte pe propoziţie/frază, 598 caractere, 31,47 caractere

pe propoziţie/frază

Întrebări 1. Ce a făcut Alex în timp ce îşi făcea temele? (a vărsat cerneala) Repovestire 2. În propoziţia „Din greşeală a vărsat călimara”, ce înţelegi prin cuvântul „călimara”? (sticluţă

cu cerneală) Vocabular 3. Cum s-a gândit Alex să scoată pata de cerneală? (a tăiat tricoul) Repovestire 4. Cum îţi dai seama că nu s-a supărat mama când Alex şi-a tăiat tricoul? (pentru că a zâmbit)

Deducţie 5. Ce soluţie găseşte Alex a doua oară? (să-şi vopsească tot tricoul) Repovestire 6. De ce a vărsat Alex călimara pe tricou? (să nu se mai vadă pata) Deducţie 7. Ce înţelegi prin expresia „Problema era rezolvată”? (Alex a găsit soluţia) Vocabular 8. Cum crezi că era Alex dacă şi-a pătat tricoul de două ori? (neatent, neîndemânatic, grăbit)

Deducţie













Întrebări de repovestire





3 3 2



97

Clasa a III- a

TEXT NIVELUL 3.2

DORINŢA

În fiecare zi Luca merge în parc şi se întâlneşte cu prietenul lui. Azor este un câine

ciobănesc alb cu pete negre, care vine cu stăpânul în parc.

- Mamă, vreau şi eu un câine ca Azor!

- Ţi-am spus de atâtea ori că nu vreau animale la noi în casă!

Luca ştie că mama nu este de acord cu dorinţa lui şi totuşi speră...

Într-o zi, lângă toboganul pe care se căţăra mereu, a auzit un sunet ciudat. Se uită în

stânga, se uită în dreapta şi vede un căţeluş ghemuit pe jos, care plângea. S-a apropiat de el şi

şi-a dat seama că e rănit la o lăbuţă. L-a luat în braţe şi se întreba încurcat: „Ce să fac acum cu

el? Acasă nu-l pot duce!”

Dar totuşi căţeluşul ajunge în camera lui Luca, unde acesta îl pansează şi îl ascunde

sub pat. Apoi pleacă la antrenament. Are ore de tenis.

În acest timp, acasă, mama pregăteşte cina. Dintr-o dată simte o atingere uşoară pe

picior. Era căţeluşul, care atras de mirosul mâncării, venise şchiopătând în bucătărie. Mama îl

mângâie şi îi dă să mănânce.

Venind acasă, Luca îi găseşte împreună şi înţelege că dorinţa lui s-a îndeplinit. Poate

păstra căţelul.

98

Clasa a III- a

TEXT NIVELUL 3.2


TEXT NIVELUL 3.2

Introducere: Cum îţi poţi convinge părinţii să te lase să ai un căţel? Dacă citeşti pasajul de mai

jos vei afla dorinţa lui Luca. Când termini de citit îţi voi pune nişte întrebări despre text.

Cunoştinţe anterioare: Ce înseamnă să creşti un căţel în casă?(să ai grijă de el, să-i dai să

mănânce, să-l plimbi, să te joci cu el)





Dorinţa

În fiecare zi Luca merge în parc şi se întâlneşte cu prietenul lui. Azor este un câine

ciobănesc alb cu pete negre, care vine cu stăpânul în parc.

- Mamă, vreau şi eu un câine ca Azor!

- Ţi-am spus de atâtea ori că nu vreau animale la noi în casă!

Luca ştie că mama nu este de acord cu dorinţa lui şi totuşi speră...

Într-o zi, lângă toboganul pe care se căţăra mereu, a auzit un sunet ciudat. Se uită în

stânga, se uită în dreapta şi vede un căţeluş ghemuit pe jos, care plângea. S-a apropiat de el şi

şi-a dat seama că e rănit la o lăbuţă. L-a luat în braţe şi se întreba încurcat: „Ce să fac acum cu

el? Acasă nu-l pot duce!”

Dar totuşi căţeluşul ajunge în camera lui Luca, unde acesta îl pansează şi îl ascunde

sub pat. Apoi pleacă la antrenament. Are ore de tenis.

În acest timp, acasă, mama pregăteşte cina. Dintr-o dată simte o atingere uşoară pe

picior. Era căţeluşul, care atras de mirosul mâncării, venise şchiopătând în bucătărie. Mama îl

mângâie şi îi dă să mănânce.

99

Venind acasă, Luca îi găseşte împreună şi înţelege că dorinţa lui s-a îndeplinit. Poate

păstra căţelul.


Timp _______________

204 cuvinte, 20 propoziţii/fraze, 10.2 cuvinte pe propoziţie/frază, 880 caractere, caractere pe

propoziţie/frază 44.

Întrebări 1. Cine era prietenul lui Luca? (Azor) Repovestire 2. Cum era căţeluşul pe care l-a găsit Luca? (era rănit) Repovestire 3. Lui Luca îi plăcea să se caţere pe tobogan. Ce este un tobogan? (este un obiect pe care

te joci) Vocabular 4. De ce crezi că plângea căţeluşul? (îl durea lăbuţa ruptă) Deducţie 5. De ce a ascuns băiatul câinele? (să nu-l vadă mama) Deducţie 6. Ce face Luca după ce aduce câinele în casă? (îl pansează şi îl ascunde) Repovestire 7. În propoziţia „Apoi pleacă la antrenament”, ce înseamnă cuvântul „antrenament”?

(exersarea unui sport) Vocabular 8. De ce a venit câinele în bucătărie? (era atras de mirosul mâncării; îi era foame) Deducţie













Întrebări de repovestire



Răspunsuril corecte ale elevului


3 3 2


Viteza citirii ( numărul de cuvinte X 60 / numărul de secunde): _________

100

Clasa a IV a, TEXT NIVELUL 4.1 DETECTIVII

Într-o dimineaţă frumoasă de vară, cinci prieteni au decis să meargă la cules de zmeură.

Au ajuns repede pentru că erau obişnuiţi cu mersul prin hăţişul pădurii.

Pofticioşi, au început să înghită cu lăcomie boabele rozalii şi parfumate. Apoi au umplut

coşuleţele.

- Mi-e atât de cald! spuse Dana.

- Şi nouă! au răspuns ceilalţi.

- Hai să ne răcorim în pârâul din vale! spuse Alin.

Copiii şi-au lăsat coşuleţele pline la poalele unui stejar lângă pârâu şi au intrat în apă. S-

au jucat fără nici un gând până au obosit.

- Ce bună ar fi puţină zmeură! zise Gică.

- Hai să mâncăm zmeura din coşuleţe şi să culegem alta proaspătă!

- Bine te-ai gândit, Alex!

Când au ajuns la stejar, ce să vadă? Coşuleţele erau răsturnate şi nici urmă de

zmeură……..

- Ce s-a întâmplat? Strigă disperată Ioana. Care dintre voi a furat zmeura?

- Eu nu!

- Nici eu!

Şi copiii au continuat să se certe care dintre ei a furat zmeura.

- Staţi aşa! Nu vă mai certaţi! interveni Alex. Dacă nici unul dintre noi nu a furat,

atunci altcineva a luat-o.

- Cine, cine? strigară copiii nedumeriţi. Stejarul este departe de cărare! Cine să se

fi abătut de la cărare tocmai până aici?

- Propun să umplem din nou coşuleţele şi să pândim, poate prindem hoţul.

Zis şi făcut. S-au ascuns după un tufiş. Deodată au auzit un zgomot ciudat. Înfricoşaţi s-

au pitit şi mai bine în tufiş. Într-un târziu au prins curaj şi s-au uitat spre coşuleţe. Surpriză: trei

ursuleţi se înfruptau cu poftă din zmeura gata culeasă. Sătui, ursuleţii au plecat, iar copiii s-au

întors fericiţi spre casă, fără zmeură, dar bucuroşi că au aflat „hoţul”.

101

Fişă de evaluare a răspunsurilor Text nivel 4.1

Introducere: Uneori copiii se învinuiesc unii pe alţii înainte de a cunoaşte adevărul. De aici pornesc multe certuri, care ar fi putut fi evitate. Dacă vei citi acest text, vei afla ce au păţit nişte prieteni. Când termini de citit îţi voi pune nişte întrebări despre text. Cunoştinţe anterioare: Ce fructe de pădure cunoaşteţi? ______________ Cunoştinţe anterioare substanţiale ______________ Cunoştinţe anterioare moderate ______________ Cunoştinţe anterioare minimale Notaţi ora la care copilul începe să citească ___________.

DETECTIVII

Într-o dimineaţă frumoasă de vară, cinci prieteni au decis să meargă la cules de zmeură. Au ajuns repede pentru că erau obişnuiţi cu mersul prin hăţişul pădurii. Pofticioşi, au început să înghită cu lăcomie boabele rozalii şi parfumate. Apoi au umplut coşuleţele.

- Mi-e atât de cald! spuse Dana. - Şi nouă! au răspuns ceilalţi. - Hai să ne răcorim în pârâul din vale! spuse Alin. Copiii şi-au lăsat coşuleţele pline la poalele unui stejar lângă pârâu şi au intrat în apă. S-

au jucat fără nici un gând până au obosit. - Ce bună ar fi puţină zmeură! zise Gică. - Hai să mâncăm zmeura din coşuleţe şi să culegem alta proaspătă! - Bine te-ai gândit, Alex! Când au ajuns la stejar, ce să vadă? Coşuleţele erau răsturnate şi nici urmă de

zmeură…….. - Ce s-a întâmplat? strigă disperată Ioana. Care dintre voi a furat zmeura? - Eu nu! - Nici eu! Şi copiii continuat să se certe care dintre ei a furat zmeura. - Staţi aşa! Nu vă mai certaţi! interveni Alex. Dacă nici unul dintre noi nu a furat,

atunci altcineva a luat-o. - Cine, cine? strigară copiii nedumeriţi. Stejarul este departe de cărare! Cine să se

fi abătut de la cărare tocmai până aici? - Propun să umplem din nou coşuleţele şi să pândim, poate prindem hoţul. Zis şi făcut. S-au ascuns după un tufiş. Deodată au auzit un zgomot ciudat. Înfricoşaţi s-

au pitit şi mai bine în tufiş. Într-un târziu au prins curaj şi s-au uitat spre coşuleţe. Surpriză: trei ursuleţi se înfruptau cu poftă din zmeura gata culeasă. Sătui, ursuleţii au plecat, iar copiii s-au întors fericiţi spre casă, fără zmeură, dar bucuroşi că au aflat „hoţul”.

102

Notaţi ora la care copilul a terminat de citit ____________.

Timp: ____________

283 cuvinte, 35 propoziţii/fraze, 8,08 cuvinte pe propoziţie/frază, 1303 caractere, caractere pe

propoziţie/frază 37,22.

Întrebări: 1. Câţi copii au mers la cules zmeură? (cinci) Rememorare 2. În propoziţia „Au ajuns repede pentru că erau obişnuiţi cu mersul prin hăţişul pădurii”, ce înseamnă „hăţiş”? (desiş, mărăciniş, pădure foarte deasă) Vocabular 3. În propoziţia „Copiii şi-au lăsat coşuleţele pline la poalele unui stejar”, ce înţelegi prin expresia „poalele unui stejar”? (sub stejar) Vocabular 4. De ce Ioana a crezut că ceilalţi au mâncat zmeura? (deoarece coşurile erau goale) Deducţie 5. În propoziţia „Cine să se fi abătut de la cărare tocmai până aici?”, ce înţelegi prin expresia: „a se abate de la cărare”? ( a se îndepărta, a părăsi cărarea) Vocabular 6. Cine a mâncat de fapt zmeura? (trei ursuleţi) Rememorare 7. De ce copiii s-au întors cu coşuleţele goale? (pentru că ursuleţii au mâncat zmeura) Deducţie 8. De ce crezi că textul se numeşte „Detectivii”? (deoarece copiii au descoperit hoţul) Deducţie

Număr de greşeli în citirea cu voce tare : _____________






Nivel independent 10 sau mai puţine erori


Nivel de instruire 11 – 20 erori 6 – 7 răspunsuri corecte


Nivel de frustrare 21 erori sau mai multe 5 ori mai puţine răspunsuri corecte




Răspunsuri corecte ale elevului

Total răspunsuri corecte posibile 2 3 3

Numărul de secunde în care elevul citeşte textul: ____________ Viteza citirii (numărul de cuvinte X 60 / numărul de secunde): _________

103

Clasa a IV a TEXT NIVELUL 4.2

ROBOTOT După o zi întreagă de joacă, Dana intră în camera ei şi se aşează pe pat să se

odihnească puţin înainte de masă.

Deodată, camera începe să se coloreze în culorile curcubeului. Un sunet venit parcă din

altă lume se aude din ce în ce mai strident dintr-un colţ al camerei. Curioasă, se ridică şi

cercetează încăperea să afle cine sau ce scoate acel zgomot. Vede un obiect ciudat.

- Ce-o fi oare? Seamănă cu o cutie, dar uite că are picioare! Are uşă ca şi casa,

dar nu are ferestre! În locul lor sunt butoane colorate. Unul clipeşte. Ia să apăs pe el!.

Mânată de curiozitate, şi-a învins teama şi a apăsat pe buton.

- Ce doreşti, micuţă stăpână? a întrebat o voce subţirică.

- Cine vorbeşte?

- Eu, Robotot. Am venit aici să-ţi îndeplinesc dorinţele.

- Chiar orice dorinţă?

- Da. Ajunge să spui cu voce tare ce vrei şi eu îţi voi da.

- Aş vrea….

În acea clipă totul a dispărut şi Dana s-a trezit în vechea ei cameră. S-a ridicat în grabă

şi l-a căutat cu disperare pe Robotot. Nu era nicăieri. Atunci Dana a spus hotărâtă:

- Voi construi un astfel de robot! Aşa, dorinţele tuturor vor fi îndeplinite!

104

Fişă de evaluare a răspunsurilor Text nivel 4.2

Introducere: Uneori ne imaginăm tot felul de lucruri stranii. Citind textul de mai jos vei afla visul unei fetiţe. Când termini de citit îţi voi pune nişte întrebări despre text.

Cunoştinţe anterioare: Ce ştiţi despre roboţi? (sunt construiţi de om, sunt din metal, ajută oamenii, etc.) ______________ Cunoştinţe anterioare substanţiale ______________ Cunoştinţe anterioare moderate ______________ Cunoştinţe anterioare minimale Notaţi ora la care copilul începe să citească ___________.

ROBOTOT După o zi întreagă de joacă, Dana intră în camera ei şi se aşează pe pat să se odihnească puţin înainte de masă. Deodată, camera începe să se coloreze în culorile curcubeului. Un sunet venit parcă din altă lume se aude din ce în ce mai strident dintr-un colţ al camerei. Curioasă, se ridică şi cercetează încăperea să afle cine sau ce scoate acel zgomot. Vede un obiect ciudat.

- Ce-o fi oare? Seamănă cu o cutie, dar uite că are picioare! Are uşă ca şi casa, dar nu are ferestre! În locul lor sunt butoane colorate. Unul clipeşte. Ia să apăs pe el!.

Mânată de curiozitate, şi-a învins teama şi a apăsat pe buton. - Ce doreşti, micuţă stăpână? a întrebat o voce subţirică. - Cine vorbeşte? - Eu, Robotot. Am venit aici să-ţi îndeplinesc dorinţele. - Chiar orice dorinţă? - Da. Ajunge să spui cu voce tare ce vrei şi eu îţi voi da. - Aş vrea…. În acea clipă totul a dispărut şi Dana s-a trezit în vechea ei cameră. S-a ridicat în grabă

şi l-a căutat cu disperare pe Robotot. Nu era nicăieri. Atunci Dana a spus hotărâtă: - Voi construi un astfel de robot! Aşa, dorinţele tuturor vor fi îndeplinite!

Notaţi ora la care copilul a terminat de citit ____________. Timp: ____________ 206 cuvinte, 25 propoziţii/frază, 8,24 cuvinte pe propoziţie/frază, 903 caractere, caractere pe propoziţie/frază 36,12. Întrebări:

105

1. Unde se află Dana? (în camera ei) Rememorare

2. În propoziţia „Un sunet venit parcă din altă lume se aude din ce în ce mai strident”, ce înseamnă cuvântul „strident”? (tare, ascuţit, pătrunzător) Vocabular

3. De ce Dana îşi cercetează camera? (pentru a afla cine produce acel sunet)

Rememorare

4. Cum arată robotul? (ca o cutie cu picioare şi cu butoane colorate) Rememorare

5. În expresia „mânată de curiozitate”, ce înseamnă cuvântul „mânată”? (îndemnată, împinsă) Vocabular

6. De ce se numea robotul „Robotot” ? (pentru că îndeplinea toate dorinţele) Deducţie

7. De ce a dispărut robotul? (pentru că era doar în vis şi Dana s-a trezit din somn)

Deducţie

8. Ce fel de robot vrea să construiască Dana? (unul care să poată îndeplini dorinţele tuturor oamenilor) Deducţie

Număr de greşeli în citirea cu voce tare : _____________ Răspunsuri corecte: ___________

106







Nivel de instrucţie 11 – 20 erori 6 – 7 răspunsuri corecte


Nivel de frustrare 21 erori sau mai multe

5 ori mai puţine răspunsuri corecte






Numărul de secunde în care elevul citeşte textul: ____________ Viteza citirii ( numărul de cuvinte X 60 / numărul de secunde): _________

107

Clasa a V-a

TEXT NIVELUL 5.1

NĂSCOCITORII

Doi prieteni stăteau în parc şi îşi povesteau tot felul de scorneli, de parcă s-ar fi luat la întrecere.

-Odată, când făceam baie în mare, zise Tudorel, m-a atacat un rechin. Eu poc! cu pumnul,iar el,

haţ! mi-a înghiţit capul.

-Şi n-ai murit?

-Nu! Am ieşit din apă şi m-am dus acasă.

-Şi acum de ce ai cap?

-Mi-a crescut altul.

“A scornit-o straşnic”, gândi Niculăiţă care voia să născocească ceva şi mai şi.

-Bravo, zise el. Ştii, odată, pe mine m-a mâncat un crocodil.

-Şi acum de ce eşti viu?

-Ei, după aia, crocodilul m-a scuipat.

Tudorel vru să spună ceva, dar vecinul lor zise:

-Ce mincinoşi! Ruşine!

-Dar nu facem rău nimănui. Pur şi simplu născocim ca şi când am spune poveşti.

-Poveşti! pufni dispreţuitor Gheorghiţă. Voi minţiţi întruna fără rost, eu am minţit cu folos. Ieri am

mâncat toată dulceaţa dintr-un borcan, dar am pus un pic şi pe buzele Ilenuţei care dormea. Când

mama a întrebat cine e vinovatul am arătat spre ea, aşa că Ilenuţa a încasat-o, iar eu nu.

-Ce ticăloşie! Nu mai vrem să vorbim cu tine, spuseră cei doi şi plecară.

Trecând pe lângă un chioşc, au început să se scotocească prin buzunare după bani. Împreună

aveau doar pentru o îngheţată. S-au grăbit spre casă ca să o împartă frăţeşte.

Ilenuţa şedea necăjită pe scările blocului.

-Nu fi tristă! Uite, îţi dăm ţie îngheţata. Noi am mâncat astăzi o mie…

-Cine o să vă creadă? râse fetăţa. Mai bine o împărţim toţi trei.

(după N. Nosov)

108


TEXT NIVELUL 5.1

Introducere: Uneori copiii inventează tot felul de poveşti incredibile pe care le spun celor din jur. Citeşte

această povestire pentru a afla care este diferenţa între o asfel de poveste şi o minc iună. La sfârşit îţi voi

pune câteva înrebări despre ceea ce ai citit.

Cunoştinţe anterioare: Cum reacţionează cei din jur când născoceşti ceva incredibil? Ce se poate

întâmpla dacă spui asemenea poveşti? Dar dacă spui o minciună?

Cunoştinţe anterioare moderate _______________

Cunoştinţe anterioare substanţiale _____________

Cunoştinţe anterioare minime _______________

Notaţi ora la care copilul începe să citească _______________

Născocitorii

Doi prieteni stăteau în parc şi îşi povesteau tot felul de scorneli, de parcă s-ar fi luat la întrecere.

-Odată, când făceam baie în mare, zise Tudorel, m-a atacat un rechin. Eu poc! cu pumnul, iar el,

haţ! mi-a înghiţit capul.

-Şi n-ai murit?

-Nu! Am ieşit din apă şi m-am dus acasă.

-Şi acum de ce ai cap?

-Mi-a crescut altul.

“A scornit-o straşnic”, gândi Niculăiţă care voia să născocească ceva şi mai şi.

-Bravo, zise el. Ştii, odată, pe mine m-a mâncat un crocodil.

-Şi acum de ce eşti viu?

-Ei, după aia, crocodilul m-a scuipat.

Tudorel vru să spună ceva, dar vecinul lor zise:

-Ce mincinoşi! Ruşine!

109

-Dar nu facem rău nimănui. Pur şi simplu născocim ca şi când am spune poveşti.

-Poveşti! pufni dispreţuitor Gheorghiţă. Voi minţiţi întruna fără rost, eu am minţit cu folos. Ieri am

mâncat toată dulceaţa dintr-un borcan, dar am pus un pic şi pe buzele Ilenuţei care dormea. Când mama a

întrebat cine e vinovatul, am arătat spre ea, aşa că Ilenuţa a încasat-o, iar eu nu.

-Ce ticăloşie! Nu mai vrem să vorbim cu tine, spuseră cei doi şi plecară.

Trecând pe lângă un chioşc, au început să se scotocească prin buzunare după bani. Împreună aveau doar

pentru o îngheţată. S-au grăbit spre casă ca să o împartă frăţeşte.

Ilenuţa şedea necăjită pe scările blocului.

-Nu fi tristă! Uite, îţi dăm ţie îngheţata. Noi am mâncat astăzi o mie…

-Cine o să vă creadă? râse fetiţa. Mai bine o împărţim toţi trei.

Notaţi ora la care copilul a terminat de citit ______________ 265 cuvinte, 36 fraze, 7,33 cuvinte/frază, 1080 litere, 30 litere/frază

Întrebări: 1. Unde stăteau cei doi prieteni? (stăteau în parc) Rememorare

2. Care dintre copii erau “născocitorii”? (Tudorel şi Niculăiţă) Deducţie

3. Cine a mâncat toată dulceaţa? (Gheorghiţă) Rememorare

4. În propoziţia “Ce ticăloşie!”, ce înţeles are cuvântul “ticăloşie”? (faptă reprobabilă, urâtă,

condamnabilă ) Vocabular

5. De ce fapta lui Gheorghiţă era o ticăloşie? (pentru că a pus dulceaţă pe buzele Ilenuţei şi apoi a dat

vina pe ea) Deducţie

6. În propoziţia “S-au grăbit spre casă ca să o împartă frăţeşte” ,ce înţelegi prin expresia “a împărţi

frăţeşte”?( a împărţi în mod egal) Vocabular

7. De ce era tristă Ilenuţa? (pentru că a fost pedepsită pe nedrept ) Deducţie

8. Cum au reuşit băieţii să o înveselească pe fetiţă? (i-au oferit ei îngheţata spunând că ei au mâncat

în aceea zi o mie de îngheţate) Deducţie

Număr de greşeli în acurateţea citireii cu voce tare ___________ Răspunsuri corecte _____________

110






toate răspunsurile corecte

Nivel de instruire 12 – 27 greşeli 5 – 6 răspuncorecte

6 -7 răspunscorecte

Nivel de frustrare peste 28 de greşeli mai puţin derăspunsuri c

5 sau mai puRăspunsuri



Răspunsuri corecte aleelevului


3 3 2

Numărul de secunde în care elevul a citit ______________ Viteza citirii (numărul de cuvinte X 60 / nr. secunde) ______________

111

Clasa a V-a, TEXT NIVELUL 5.2

COMPUNEREA

E ora de limba română. -Cine vrea să citească compunerea? întreabă profesoara. Câţiva elevi citiră tema stârnind admiraţia colegilor. Profesoara îi lăudă, apoi zise: -Citeşte…Laurenţiu! Băiatul răspunse că a uitat să îşi scrie tema. -M-aş fi mirat dacă scriai tu, uitucule! zise profesoara. Citeşte tu, Alexandrina. În timp ce fetiţa citea Georgel tremura. Fără îndoială că după ea va veni rândul lui. Nu scrisese nimic. O să-l asculte şi pesemne îl va pedepsi.

-Să citească Bogdana, spuse profesoara. “Am scăpat, gândi Georgel răsuflând uşurat şi se înveseli brusc. Nu mă mai pune să citesc” Bogdana spuse că n-a scris compunerea şi profesoara nemulţumită ceru elevilor să ridice mâna cine nu a scris. Numără şapte şcolari, întrebă pe fiecare de ce nu a scris şi îşi notă explicaţiile lor. Georgel nu ridicase mâna, sperând că sună pentru recreaţie şi scapă. -Citeşte tu, Georgel! Băiatul nu îşi pierdu cumpătul. Deschise caietul şi începu: -Primăvara a venit pe aripile echinocţiului, când ziua este egală cu noaptea. Văzduhul e numai miresme, zumzet şi culoare. Profesoarei îi plăcuse cum începuse băiatul compunerea, zâmbi şi îl îndemnă să citească mai departe.

Nu trecu mult şi Georgel începu să se bâlbâie, repetă cuvintele, reluă frazele de la capăt, dar nu le mai repetă ca la început. -Georgele, ce e cu tine? Ia adu caietul! Băiatul se fâstâci. -Am minţit că am scris tema. De fapt nu am scris nimic. Profesoara se întristă: -Păcat de tine, ai talent! Rămâi după ore să scrii tema, iar mâine vii cu părinţii la şcoală, adăugă ea supărată. Obrajii băiatului parcă luaseră foc. (după Ş. Nedelcu)

112


TEXT NIVELUL 5.2

Introducere: Uneori, unii elevi nu-şi scriu tema. Ei recunosc acest lucru şi invocă tot felul de motive mai mult

sau mai puţin credibile. Citeşte acest text pentru a afla ce se poate întâmpla atunci când crezi că poţi păcăli

profesorul nerecunoscând de la început că nu ai scris tema.

Cunoştinţe anterioare: Ce li se poate întâmpla elevilor care îi mint pe profesori spunând că şi-au scris tema,

deşi nu au făcut acest lucru?

Cunoştinţe anterioare substanţiale ___________________

Cunoştinţe anterioare moderate _____________________

Cunoştinţe anterioare minime ______________________

Notaţi ora la care copilul a început să citească _____________

Compunerea

E ora de limba română.

-Cine vrea să citească compunerea? întreabă profesoara.

Câţiva elevi citiră tema stârnind admiraţia colegilor. Profesoara îi lăudă, apoi zise:

-Citeşte…Laurenţiu!

Băiatul răspunse că a uitat să îşi scrie tema.

-M-aş fi mirat dacă scriai tu, uitucule! zise profesoara. Citeşte tu, Alexandrina.

În timp ce fetiţa citea Georgel tremura. Fără îndoială că după ea va veni rândul lui. Nu scrisese nimic. O să-l

asculte şi pesemne îl va pedepsi.

-Să citească Bogdana, spuse profesoara.

“Am scăpat, gândi Georgel răsuflând uşurat şi se înveseli brusc. Nu mă mai pune să citesc”

Bogdana spuse că n-a scris compunerea şi profesoara nemulţumită ceru elevilor să ridice mâna cine nu a

scris. Numără şapte şcolari, întrebă pe fiecare de ce nu a scris şi îşi notă explicaţiile lor. Georgel nu ridicase

mâna, sperând că sună pentru recreaţie şi scapă.

-Citeşte tu, Georgel!

113

Băiatul nu îşi pierdu cumpătul. Deschise caietul şi începu:

-Primăvara a venit pe aripile echinocţiului, când ziua este egală cu noaptea. Văzduhul e numai miresme,

zumzet şi culoare.

Profesoarei îi plăcuse cum începuse băiatul compunerea, zâmbi şi îl îndemnă să citească mai departe.

Nu trecu mult şi Georgel începu să se bâlbâie, repetă cuvintele, reluă frazele de la capăt, dar nu le mai

repetă ca la început.

-Georgele, ce e cu tine? Ia adu caietul!

Băiatul se fâstâci.

-Am minţit că am scris tema. De fapt nu am scris nimic.

Profesoara se întristă:

-Păcat de tine, ai talent! Rămâi după ore să scrii tema, iar mâine vii cu părinţii la şcoală, adăugă ea

supărată.

Obrajii băiatului parcă luaseră foc.

Notaţi ora la care copilul a terminat de citit _________ 265 cuvinte, 36 fraze, 7,33 cuvinte/frază, 1223 litere, 33,97 litere/frază

Întrebări:

1.Ce temă aveau de scris elevii la limba română? (o compunere) Rememorare

2.Ce făcea Georegel când Alexandra citea compunerea?( Georgel tremura ) Rememorare

3.De ce Georgel a deschis caietul şi s-a prefăcut că citeşte? (să creadă toţi că a scris compunerea) Deducţie

4.Ce înţeles au cuvintele ”fără îndoială” în expresia “fără îndoială că după ea va veni rândul lui”? (cu

siguranţă, sigur, desigur, precis) Vocabular

5.Despre ce aveau de scris elevii în compunere? (despre primăvară) Deducţie

6.De ce băiatul repeta frazele altfel decât le spusese la început? (dacă nu a scris compunerea, nu mai ştia ce

spusese la început) Deducţie

7.În propoziţia “Băiatul se fâstâci” ,ce înţelegi prin cuvintele “se fâstâci”? (se zăpăci, se intimidă, se încurcă)

Vocabular

8.De ce obrajii băiatului parcă luaseră foc? (pentru că îi era ruşine) Deducţie

.

Număr de greşeli în acurateţea citirii cu voce tare _________

114

Răspunsuri corecte _______ Ghid de stabilire a nivelului la care citeşte şi înţelege elevul




Nivel independent 0 – 11 greşeli 7-8 răspunsuri

corecte

toate răspunsurile

corecte

Nivel de instrucţie 12-27 greşeli 5-6 răspunsuri

corecte

6-7 răspunsuri corecte

Nivel de frustrare mai mult de 28 greşeli mai puţin de 5

răspunsuri corecte

5 sau mai puţine

răspunsuri corecte



Răspunsuri corecte

ale elevului

Total răspunsuri

corecte posibile

2 4 2

Numărul de secunde în care elevul a citit __________ Viteza citirii (numărul de cuvinte X 60 / nr. secunde )_____________

115

Clasa a VI a TEXT NIVELUL 6.1

MISIUNE ECOLOGICĂ

Mihai e un băiat pasionat de alpinism. În fiecare an cutreieră munţii în căutarea unor

locuri periculoase, unde să-şi exerseze iscusinţa în ale căţăratului.

Vara trecută şi-ales un traseu în Munţii Apuseni. Voia să ajungă la Peştera Vulturilor,

care avea intrarea sus pe stâncă. Numai căţărătorii cu experienţă puteau ajunge acolo.

Era foarte hotărât să exploreze peştera.

Şi-a luat echipamentul şi a ales traseul pe peretele stâncii. După ce a găsit un loc

potrivit,a început să se caţere. Când să ajungă la intrarea în peşteră, întinzând mâna să agaţe

coarda, nu a mai simţit stânca dură, ci a atins un cuib. Înăuntru erau două ouă. Din înălţime s-a

auzit un ţipăt strident. Era o acvilă care se rotea deasupra cuibului.

În tăcerea înălţimilor răsună deodată pocnetul unei arme. Pasărea cade….

Mihai îşi dă seama că nu putea fi decât un braconier şi că acum trebuie salvate ouăle .

A renunţat la planul lui de a explora peştera, a luat cu grijă ouăle şi a început coborârea.

„O să duc ouăle la Institutul Ornitologic”. În incubatoarele lor poate puii vor fi salvaţi.

Zis şi făcut. Cât a putut de repede, Mihai a pornit spre Cluj să ducă ouăle. Le-a protejat

cât a putut de bine, învelite în ciorapii lui de lână, în rucsac.

La Institut a dat ouăle în grija specialiştilor şi şi-a propus să nu uite de pui. Săptămânal a

mers să vadă cum au crescut.

A trecut de atunci un an. Puii sunt acum mari şi urmează să fie lăsaţi în libertate. Mihai e

fericit că poate să facă şi el parte din echipa care va transporta puii până la stâncile din

Apuseni.

116

Fişă de evaluare a răspunsurilor TEXT NIVELUL 6.1

Introducere: Oamenii trebuie să protejeze natura şi frumuseţile ei. Dacă citeşti acest text, vei

afla cum a procedat un băieţel. Când termini de citit îţi voi pune nişte întrebări despre text.

Cunoştinţe anterioare: Descrie cum arată un munte. (este înalt, stâncos, împădurit, etc.)

______________ Cunoştinţe anterioare substanţiale

______________ Cunoştinţe anterioare moderate

______________ Cunoştinţe anterioare minimale

Notaţi ora la care copilul începe să citească ___________

MISIUNE ECOLOGICĂ

Mihai e un băiat pasionat de alpinism. În fiecare an cutreieră munţii în căutarea unor

locuri periculoase, unde să-şi exerseze iscusinţa în ale căţăratului.

Vara trecută şi-a ales un traseu în Munţii Apuseni. Voia să ajungă la Peştera Vulturilor,

care avea intrarea sus pe stâncă. Numai căţărătorii cu experienţă puteau ajunge acolo. Era o

ascensiune dificilă însă Mihai era obişnuit cu încercările.

Era foarte hotărât să exploreze peştera.

Şi-a luat echipamentul şi a ales traseul pe peretele stâncii. După ce a găsit un loc

potrivit, a început să se caţere cu greu. Când să ajungă la intrarea în peşteră, întinzând mâna

să agaţe coarda, nu a mai simţit stânca dură, ci a atins ceva neobişnuit. Era un cuib. Înăuntru

erau două ouă. Din înălţime s-a auzit un ţipăt strident. Era o acvilă care se rotea deasupra

cuibului. Primejdia plutea în aer …. .

117

În tăcerea înălţimilor răsună deodată pocnetul unei arme şi pasărea căzu … . Mihai

şi-a dat seama că nu putea fi decât un braconier şi că acum trebuie salvate ouăle .

A renunţat la planul lui de a explora peştera, a luat cu grijă ouăle şi a început coborârea.

„O să duc ouăle la Institutul Ornitologic. În incubatoarele lor poate puii vor fi salvaţi”.

Zis şi făcut. Cât a putut de repede, Mihai a pornit spre Cluj să ducă ouăle. Le-a protejat

cât a putut de bine, învelite în ciorapii lui de lână, în rucsac.

La Institut a lăsat ouăle în grija specialiştilor şi şi-a propus să nu uite de pui. Săptămânal

a mers să vadă cum au crescut.

A trecut de atunci un an. Puii sunt acum mari şi urmează să fie lăsaţi în libertate. Mihai e

fericit că poate să facă şi el parte din echipa care va transporta puii înapoi la stâncile din

Apuseni.

Notaţi ora la care copilul a terminat de citit ____________

Timp: ___________

302 cuvinte, 28 propoziţii/fraze, 10,78 cuvinte pe propoziţii/frază, 1398 caractere,

caractere pe propoziţie/frază 49,92.

Întrebări:

1. În propoziţia „ În fiecare an cutreieră munţii în căutarea unor locuri periculoase”, ce înţelegi prin „a cutreiera”? (a străbate, a umbla) Vocabular

2. Ce vroia să exploreze Mihai? (Peştera Vulturilor) Rememorare 3. În propoziţia „Era o ascensiune dificilă însă Mihai era obişnuit cu încercările”, ce

înţelegeţi prin expresia „ascensiune dificilă” ? (urcare grea) Vocabular 4. Unde a găsit Mihai ouăle de acvilă? (la intrarea în peşteră) Rememorare 5. În propoziţia „Mihai şi-a dat seama că nu putea fi decât un braconier”, ce înseamnă

„braconier”? (persoană care vânează ilegal) Vocabular 6. De ce duce Mihai ouăle la Institut? (pentru ca ouăle să fie îngrijite de specialişti)

Deducţie 7. De ce a învelit Mihai ouăle în ciorapii lui de lână? (ca să nu se spargă) Deducţie 8. De ce puii au fost transportaţi înapoi în munţi? (pentru că animalele sălbatice trebuie

să trăiască în mediul lor) Deducţie

118

Număr de greşeli în acurateţea citirii cu voce tare : _____________








Nivel de instrucţie 14 – 27 erori 6 – 7 răspunsuri corecte


Nivel de frustrare 28 erori sau mai multe


Detalii Întrebări de rememorare






Viteza citirii ( numărul de cuvinte X 60 / numărul de secunde): _________

119

Clasa a VI-a, TEXT NIVELUL 6.2

CUTIA PANDOREI

Cu mult timp în urmă, legendele greceşti povestesc că pământul era un tărâm al fericirii.

Nimeni nu ştia ce e boala sau ce e frica, ce e furia sau ce e minciuna.

Toţi pământenii erau atât de fericiţi încât zeii au devenit invidioşi şi s-au decis să le

tulbure liniştea.

Zeus a creat o tânără muritoare cu chip de zeiţă pe care a numit-o Pandora. El a trimis-

o pe Pandora pe pământ, dar i-a dat şi o cutie de aramă, închisă bine cu capac, o cutie

stranie. Când tânărul Epimeteu a văzut-o pe Pandora s-a îndrăgostit de ea şi a luat-o de soţie.

„Ce este în cutia pe care o porţi cu tine?” a întrebat Epimeteu „Am primit-o de la Zeus,

stăpânul zeilor, e darul pe care el îi trimite pământenilor prin mine”, a glăsuit frumoasa fată şi

i-a dat lui Epimeteu cutia încă zăvorâtă. „Promite-mi că niciodată n-o vei deschide. Când Zeus

ne trimite daruri, oricât sunt de ispititoare, ascund un vicleşug „ a spus Epimeteu.

Pandora a pus cutia într-un colţ şi a promis să n-o atingă.

După un timp, Pandora a început să privească curioasă cutia. Se gândea că va ridica

doar puţin capacul să vadă ce e înăuntru.

Şi-ncet, încet l-a ridicat………

Din cutie au ieşit zburând în cete toate amărăciunile şi relele. S-au răspândit

minciuna, ura, suferinţa, foamea şi chiar moartea.

Văzând Pandora că ies atâtea rele din cutie a trântit capacul. Dar prea târziu.

Năpastele se înălţară şi umplură pământul.

Mai rămăsese în cutie un singur lucru ce n-apucase să mai zboare. Ce putea fi?

Pandora a deschis cutia încet şi din ea a ieşit o creatură ce semăna cu o minunată

pasăre cu aripi strălucitoare.

Era SPERANŢA.

Şi speranţa s-a înălţat în lume şi ea avea să fie lângă oameni, să le-

ncolţească- n suflet, în ceasurile grele.

(Legendele Olimpiului – adaptare)

120

Fişă de evaluare a răspunsurilor Text nivelul 6.2

Introducere: Oamenii au creat povestiri prin care să explice unele fenomene, denumiri şi

personaje fantastice. Aceste povestiri se numesc legende. În continuare vei citi o astfel de

legendă. Când termini de citit îţi voi pune nişte întrebări despre text.

Cunoştinţe anterioare: În ce credeau oamenii mai demult? (în zei)

______________ Cunoştinţe anterioare substanţiale

______________ Cunoştinţe anterioare moderate

______________ Cunoştinţe anterioare minimale

Notaţi ora la care copilul începe să citească ___________.

CUTIA PANDOREI

Cu mult timp în urmă, legendele greceşti povestesc că pământul era un tărâm al fericirii.

Nimeni nu ştia ce e boala sau ce e frica, ce e furia sau ce e minciuna.

Toţi pământenii erau atât de fericiţi încât zeii au devenit invidioşi şi s-au decis să le

tulbure liniştea.

Zeus a creat o tânără muritoare cu chip de zeiţă pe care a numit-o Pandora. El a trimis-

o pe Pandora pe pământ, dar i-a dat şi o cutie de aramă, închisă bine cu capac, o cutie

stranie. Când tânărul Epimeteu a văzut-o pe Pandora s-a îndrăgostit de ea şi a luat-o de soţie.

„Ce este în cutia pe care o porţi cu tine?” a întrebat Epimeteu „Am primit-o de la Zeus,

stăpânul zeilor, e darul pe care el îi trimite pământenilor prin mine”, a glăsuit frumoasa fată şi

i-a dat lui Epimeteu cutia încă zăvorâtă. „Promite-mi că niciodată n-o vei deschide. Când Zeus

ne trimite daruri, oricât sunt de ispititoare, ascund un vicleşug „ a spus Epimeteu.

Pandora a pus cutia într-un colţ şi a promis să n-o atingă.

121

După un timp, Pandora a început să privească curioasă cutia. Se gândea că va ridica

doar puţin capacul să vadă ce e înăuntru.

Şi-ncet, încet l-a ridicat………

Din cutie au ieşit zburând în cete toate amărăciunile şi relele. S-au răspândit

minciuna, ura, suferinţa, foamea şi chiar moartea.

Văzând Pandora că ies atâtea rele din cutie a trântit capacul. Dar prea târziu.

Năpastele se înălţară şi umplură pământul.

Mai rămăsese în cutie un singur lucru ce n-apucase să mai zboare. Ce putea fi?

Pandora a deschis cutia încet şi din ea a ieşit o creatură ce semăna cu o minunată

pasăre cu aripi strălucitoare.

Era SPERANŢA.

Şi speranţa s-a înălţat în lume şi ea avea să fie lângă oameni, să le- ncolţească- n

suflet, în ceasurile grele.

Notaţi ora la care copilul a terminat de citit ____________.

Timp: ___________

307 cuvinte, 25 propoziţii/fraze, 12,28 cuvinte pe propoziţii/frază, 1408 caractere,

caractere pe propoziţie/frază 56,32.

Întrebări:

1. Cine era Pandora? (o fată frumoasă) Rememorare 2. În propoziţia „zeii au devenit invidioşi”, ce înţelegeţi prin cuvântul „invidioşi” ? (geloşi)

Vocabular 3. De ce a creat-o Zeus pe Pandora? (să tulbure liniştea pământenilor) Deducţie 4. Ce dar a trimis Zeus pe pământ? (o cutie de aramă) Rememorare 5. În propoziţia „i-a dat lui Epimeteu cutia încă zăvorâtă” ce înţelegeţi prin expresia „cutie

zăvorâtă” ? (cutie închisă) Vocabular 6. De ce Epimeteu nu vrea să deschidă cutia? (bănuieşte că Zeus vrea să le facă rău)

Deducţie 7. Ce a ieşit din cutie prima dată? (toate relele şi amărăciunile) Rememorare 8. De ce speranţa a ieşit ultima? (pentru că Pandora a închis capacul cutiei) Deducţie

Număr de greşeli în citirea cu voce tare : _____________


122





Nivelul independent 13 sau mai puţine erori


Nivelul de instrucţie 14 – 27 erori 6 – 7 răspunsuri corecte


Nivelul de frustrare 28 erori sau mai multe







Numărul de secunde în care elevul a citit __________ Viteza citirii (numărul de cuvinte X 60 / nr. secunde )____________

123

Interpretarea rezultatelor Interpretarea rezultatelor testului se efectuează în doi paşi. Prima dată calculaţi nivelurile de

citire ale elevului. Apoi analizaţi scorurile pentru a identifica puncte tari şi puncte slabe ale

abilităţilor de literaţie ale elevului.

Identificarea nivelurilor de citire. În partea de jos a fiecărei fişe de evaluare a răspunsurilor se dă scorul care denotă nivelul de

citire independent, de instruire şi respectiv de frustrare. Aceste indicaţii trebuie trecute pe fişa

de scor globală şi interpretate.

Dacă scorurile obţinute de elev la recunoaşterea cuvintelor izolate, recunoaşterea cuvintelor în

context şi comprehensiune toate converg spre acelaşi nivel de clasă la oricare dintre nivelurile

independent, de instruire şi de frustrare, acele scoruri ar trebui acceptate. Dacă scorurile diferă

la vreunul din aceste niveluri, atunci examinatorul trebuie să judece situaţia. De regulă, este

bine să acceptaţi ca indicator al nivelului de citire cel mai mic scor, cu rezerva că dacă

suspectaţi că elevul ar fi putut fi influenţat de factori externi la vreunul din teste –noutatea

sarcinilor, oboseală, perturbare, lipsă de interes în subiectul textului etc. –puteţi să decideţi să

nu scădeţi nivelul de citire al elevului din cauza acelui rezultat.

Luaţi rezultatele testului ca o sugestie pentru locul unde ar trebui să începeţi să predaţi, dar în

primele lecţii cu acel elev observaţi cu atenţie cum se descurcă elevul cu materialul de la nivelul

la care a fost plasat. Fiţi pregătit să treceţi elevul la materiale mai uşoare sau mai grele după

cum vă va sugera performanţa lui la diferitele sarcini de instruire.

124

Evaluarea componentelor cititului

Identificarea celor trei niveluri de citire plus a capacităţii de ascultare este foarte importantă, aşa

cum s-a explicat mai sus. Dar o funcţie şi mai importantă a inventarului nformal de citire este

faptul că relevă diverse lucruri despre procesele de citire parcurse de elev.

Iată o serie de întrebări care pot fi clarificate prin compararea diferitelor scoruri şi în unele cazuri

prin examinarea atentă a răspunsurilor la diferitele teste ale inventarului informal de citire.

Recunoaşterea cuvintelor.

1. Citirea cuvintelor recunoscute instantaneu. În mod normal, cititorii în curs de

dezvoltare au un bagaj crescând de cuvinte pe care le recunosc instantaneu,

numit vocabular instantaneu. Recunoaşterea cuvintelor izolate, arătate rapid,

oferă o măsură a recunoaşterii cuvintelor din vocabularul instantaneu la diferite

niveluri de clasă.

2. Decodificarea. În mod normal, cititorii în curs de dezvoltare pot decodifica

literele şi le pot atribui sunete pentru a pronunţa un cuvânt scris. Când elevii

ajung la o listă de cuvinte unde recunoaşterea instantanee a cuvintelor începe să

devină mai slabă, ne aşteptăm ca ei să-şi folosească abilitatea de a recunoaşte

cuvinte fără limită de timp, deoarece acest mod de prezentare a cuvintelor le

permite elevilor să examineze cuvântul şi să aplice ceea ce ştiu despre

corespondeţa literă-sunet. Astfel ne aşteptăm la o disparitate în favoarea

scorului necronometrat.

3. Recunoaşterea cuvintelor în context. În mod normal cititorii în curs de

dezvoltare îşi dezvoltă şi abilităţile de a utiliza contextul unui pasaj care are sens

125

pentru a se ajuta în identificarea cuvintelor necunoscute. De aceea, scorurile de

criterii pentru nivelurile independent, de instruire şi de frustrare sunt mai înalte

pentru recunoaşterea cuvintelor în context decât a celor izolate. Este important

de observat dacă un elev se ajută de context în procesul de recunoaştere a

cuvintelor.

4. Recunoaşterea cuvintelor în comparaţie cu comprehensiunea. Criteriile

pentru diversele niveluri de citire au fost fixate pentru recunoaşterea cuvintelor

(în context sau izolat) şi comprehensiune. Este important de observat dacă un

elev este la nivelul de instruire sau independent atât la recunoaşterea cuvintelor

cât şi la comprehensiune la acelaşi nivel de clasă. Dacă nu, atunci oare scorul la

recunoaşterea cuvintelor sau la comprehensiune este mai ridicat?

Întelegerea textului citit.

1. Evaluarea cunoştinţelor anterioare. Studiile au arătat că elevii înţeleg mai mult

din temele sau subiectele despre care au cunoştinţe anterioare. Luarea în

considerare a cunoştinţelor anterioare vă poate comunica dacă înţelegerea unui

elev este facilitată sau îngreunată de cunoştinţe anterioare sau de absenţa

acestora.

2. Performanţa la diferite tipuri de întrebări de înţelegere. Oare un anume elev

este mai bun la rememorarea informaţiilor afirmate explicit sau la deducerea

răspunsurilor implicite? Oare cunoştinţele de vocabular ale elevului sunt potrivite

pentru nivelul clasei în care se află? Răspunsurile la aceste întrebări pot fi date

după examinarea modelelor de răspuns la diferitele întrebări de înţelegere.

Scorurile înregistrate la cele trei tipuri de întrebări vor fi trecute pe fişa globală.

3. Capacitatea de ascultare comparată cu înţelegerea textului citit. Capacitatea

de ascultare poate fi considerată o limită superioară temporară a capacităţii de

înţelegere a textului scris. Dacă abilitatea de înţelegere a textului scris este

aproximativ la fel de puternică precum abilitatea de a înţelege un text citit de

126

altcineva cu voce tare, atunci este nerealist să ne aşteptăm ca vreun tip de

instruire concentrat pe dezvoltarea comprehensiunii să conducă la o creştere

spectaculoasă a comprehensiunii textului citit. Dar dacă abilitatea de înţelegere

a textului ascultat depăşeşte semnificativ înţelegerea textului citit, s-ar putea ca

predarea focalizată pe dezvoltarea abilităţilor de înţelegere a textului citit va

conduce la progrese mai semnificative. Deci este util să comparăm abilităţile de

comprehensiune a textului citit cu cele de comprehensiune a textului ascultat.

127

FIŞĂ DE ÎNREGISTRARE A REZULTATELOR

Inventar Informal de Citire

ELEVUL: CLASA: ŞCOALA: ÎNVĂŢĂTOR: EXAMINATOR: DATA:

Nivelul de citire

Recunoaşterea cuvintelor Înţelegere

Rapid Nelimitat În context

Cunoştinţe anterioare

Citirea textelor

Înţelegerea unui text audiat

PP 1.1 1.2 2 3 4 5 6

Niveluri de citire: Abilităţi de înţelegere: Nivel independent: ______________. Rememorare _______din __________ Nivel de instruire _______________. Deducţie : ________din __________ Nivel de frustrare ______________. Vocabular: _________ din __________

128

Bibliografie:

1. Asociaţia Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice România (2004)

Şcoala Reflexivă, Volumul 1, Nr. 3, Cluj-Napoca.

2. RE:FINE. (2006) Succes şcolar pentru copiii romi. Dezvoltarea deprinderilor de

literaţie, Ghidul participanţilor, Critical Thinking International

3. Scripcariu, M. (2010) Aplicaţii ale abordării holistice în predarea citit-scrisului la

şcolarii de 6-7 ani, Lucrare de gradul I, Cluj-Napoca.

ÎMBUNĂTĂŢIREA DEPRINDERILOR DE CITIT-SCRIS deprinderilor de citit-scris... · 2 Utilizarea...

Documents

Transcript of ÎMBUNĂTĂŢIREA DEPRINDERILOR DE CITIT-SCRIS deprinderilor de citit-scris... · 2 Utilizarea...