Image 0001

30
rezistente. Astuparea defectelcr in pldcile de placa.l interior poate li fdcutd cu mastic'uri preparabe cu colofoniu (tabela61-). Masticul se prepard intr-o baie de aph sau de nisip. Mai intii se topeqte gelacul, dupi care se adaugd colofoniu Si pigmentul (amcstecindu-se continuu). Uneltele folosite in, Tabela 6I Compozifia masticurilor pentru repararea defectelorr in placaj (g) Ctloarea nra st;cuiui D/ pentru astuparea crripalurilor din calcare de tipul Ta- russe Ei albele : ciment - 1, var stins - L,i-2, nisip - l-,_ praf de piatrd - 2; c) pentru calcarele rnai compacte qi pentru marmure : cirnpnL - 1-,var stins - 2-3, praf de piatra - 2. Pdrfile cornponente se arnestecd. cu apd pind cind se ob- fine consistenla necesardL (groasd - pentru crapilturile largi: Si mai plasticd - pentru crApaLu;:ile inguste) ; masa rezul- tatd se aplicd pe placd cu ajutorul unei spatule de alamd. In timpul intdririi masa trebuie men{.inutdin stare umedd (circa, 10-14 zile). in cazul cind suprafala placajului este lustruitd, locurile, astupate dupd qlefuire trebuie gpacluite in plus cu morlar de, ciment, dupd care locul astupat poate fi lustruit. Compozifia mortarelor cle ciment magnezian pentru astu_ parea crdpdturilor este a,ceeaEi ca qi pentru lipire (rr. mai sus) ; crapaturile se astupd cu mortar pina la margini, qi clupd 24 ore surplusul se indeparteazd prin slefuire. in timpul prizei m.ortarului, Iocurile astupate trebuie protejate contr-a aciiunii soarelui Ei vintului. Pe timp ploios qi umed este interzisa folosirea cimentului magnezian in aer liber. Cleiul de carbinol (v. mai sus), intrebuinfat pentru astupa- rea crd.pdturilor, se amestecd cu material 'de'umpluturd de culoare corespunzdtoare,pind cind se obtine o ionsistenta ca aceea a smintinii groase, cu masa obtinutd se astupd crir- paturile. Crdpdturile largi, clin cauza contracfiei cleiului, por necesiLa dupa priza primei porf.ii de clei repetarea operagiei. Timpul de inti{rire a cleiului, clupd astupaiea crdpdtuiii, este drl circa 12 ore. Ca materiale de untpluturd pot fi intrebuinfate : albul de zinc, creta, pigmenlii minerali in formd de praf. Rezistenta cleiului (tabela 62), in acest caz scacle intrucitva. Albd Roqie Albastrir Galbend Neagrd timpul astupdriicu mastic: lampa d.e lipit, ciocandelipil pentru intfoducereh masticului, dalta de alamd, acul cle aletmd, o serie de pietre abrazive pentru glefuire Ei lustruire. Succesiunea operafiilor de lucru. Dupd curdfirea ingri.iiti a crdpdturii, suprafala placii se incdizegtepind la o terlpera- tura de circa 100", apoi cu ajulorul cioca.nului de lipit, incal- zit pind Ia temperatura de 200-250', se introduce masticul, care trebuie sd umple crapdtura pind la margini. Dupii rAcire surplusul de mastic se inldturd ; suprafa-la masticului se gle- fuieqte sau se lustruieEte in funcfie de aspectul pldcii. Fisurile cu ld1ime foarte mici (fracfiuni de nlilimetru) se pot astupa cu o s.olufie consistentd de qelac sau colofoniu in spirt. Metoda la rece pentru astuparea crdpdturilor. Pentru as- tuparea crdpdturilor in placajele exterioare prin metoda la rece, se intrebuin{eazd mortare de var cu ciment, mortare de ciment magnezian si clei de carbinol ; acesta din urmd d[ ceie mai bune rezuitate. ln cazul degraddrilor mari ale placajului se intrebuin- teazd (in pdrlile din greutate) : a) pentru astuparea calcarului moale de tipul celor de Miacikov, Pudo.'i si altele : ciment - 1, var stins - 2, nisip cernut - 1, praf de piatrd - 3; 200 Tabela 62, gi duritatea cleiului de carbinol I n"rirt nl,-" r,'p"t. 1t,gi.n,r)-l.-=_--.-.--l: _=_--t I | | | lDilritalcn(drrpdi, I ra rorrc,.are I r" inriuo.r.l Jl"!,lll'; I tlri"elt) I rttll l roo-ruo j roo-ruo l'*Il ; um-l lll I 100-170 I 170-180 11000-1400i 18-20 Oxid de zinc Bdcan, miniu de plumb Ultr,amarin Ocru Negru de fum 130 TJU 130 130 100 Rezistenfa de rupere 20r

Transcript of Image 0001

Page 1: Image 0001

rezistente. Astuparea defectelcr in pldcile de placa.l interiorpoate li fdcutd cu mastic'uri preparabe cu colofoniu (tabela 61-).

Masticul se prepard intr-o baie de aph sau de nisip. Maiintii se topeqte gelacul, dupi care se adaugd colofoniu Sipigmentul (amcstecindu-se continuu). Uneltele folosite in,

Tabela 6I

Compozifia masticurilor pentru repararea defectelorr in placaj (g)

Ctloareanra st;cuiui

D/ pentru astuparea crripalurilor din calcare de tipul Ta-russe Ei albele : ciment - 1, var stins - L,i-2, nisip - l-,_pra f de p ia t rd - 2 ;

c) pentru calcarele rnai compacte qi pentru marmure :cirnpnL - 1-, var stins - 2-3, praf de piatra - 2.

Pdrfile cornponente se arnestecd. cu apd pind cind se ob-fine consistenla necesardL (groasd - pentru crapilturile largi:Si mai plasticd - pentru crApaLu;:ile inguste) ; masa rezul-tatd se aplicd pe placd cu ajutorul unei spatule de alamd. Intimpul intdririi masa trebuie men{.inutd in stare umedd (circa,10-14 zi le).

in cazul cind suprafala placajului este lustruitd, locurile,astupate dupd qlefuire trebuie gpacluite in plus cu morlar de,ciment, dupd care locul astupat poate fi lustruit.

Compozifia mortarelor cle ciment magnezian pentru astu_parea crdpdturilor este a,ceeaEi ca qi pentru lipire (rr. mai sus) ;crapaturile se astupd cu mortar pina la margini, qi clupd 24ore surplusul se indeparteazd prin slefuire. in timpul prizeim.ortarului, Iocurile astupate trebuie protejate contr-a aciiuniisoarelui Ei vintului. Pe timp ploios qi umed este interzisafolosirea cimentului magnezian in aer liber.

Cleiul de carbinol (v. mai sus), intrebuinfat pentru astupa-rea crd.pdturilor, se amestecd cu material

'de'umpluturd de

culoare corespunzdtoare, pind cind se obtine o ionsistentaca aceea a smintinii groase, cu masa obtinutd se astupd crir-paturile. Crdpdturile largi, clin cauza contracfiei cleiului, pornecesiLa dupa priza primei porf.ii de clei repetarea operagiei.Timpul de inti{rire a cleiului, clupd astupaiea crdpdtuiii, estedrl circa 12 ore.

Ca materiale de untpluturd pot fi intrebuinfate : albul dezinc, creta, pigmenlii minerali in formd de praf. Rezistentacleiului (tabela 62), in acest caz scacle intrucitva.

AlbdRoqie

AlbastrirGalbendNeagrd

t impul astupdri i cu mast ic: lampa d.e l ip i t , c iocandel ipi l pentruintfoducereh masticului, dalta de alamd, acul cle aletmd, oserie de pietre abrazive pentru glefuire Ei lustruire.

Succesiunea operafiilor de lucru. Dupd curdfirea ingri.iitia crdpdturii, suprafala placii se incdizegte pind la o terlpera-tura de circa 100", apoi cu ajulorul cioca.nului de lipit, incal-zit pind Ia temperatura de 200-250', se introduce masticul,care trebuie sd umple crapdtura pind la margini. Dupii rAciresurplusul de mastic se inldturd ; suprafa-la masticului se gle-fuieqte sau se lustruieEte in funcfie de aspectul pldcii.

Fisurile cu ld1ime foarte mici (fracfiuni de nlil imetru) sepot astupa cu o s.olufie consistentd de qelac sau colofoniuin spirt.

Metoda la rece pentru astuparea crdpdturilor. Pentru as-tuparea crdpdturilor in placajele exterioare prin metoda larece, se intrebuin{eazd mortare de var cu ciment, mortare deciment magnezian si clei de carbinol ; acesta din urmd d[ceie mai bune rezuitate.

ln cazul degraddrilor mari ale placajului se intrebuin-teazd (in pdrlile din greutate) :

a) pentru astuparea calcarului moale de tipul celor deMiacikov, Pudo.'i si altele : ciment - 1, var stins - 2, nisipcernut - 1, praf de piatrd - 3;

200

Tabela 62,

gi duri tatea cleiului de carbinol

I n"rirt nl,-" r,'p"t. 1t,gi.n,r)-l.-=_--.-.--l:_=_- - t I

| | | lD i l r i t a l cn (d r rpd i ,

I ra rorrc,.are I r" inriuo.r.l Jl"!,lll'; I tlri"elt)

Ir t t l l

l roo-ruo j roo-ruo

l'*Il ;

u m - l l l l

I 100-170

I 170-180

11000-1400i 18-20

Oxid de zincBdcan, miniude plumbUltr,amarinOcruNegru de fum

130TJU

130130100

Rezistenfa de rupere

20r

Page 2: Image 0001

.ci r lefectele lslabe (cle ipsos).

202

inlocuirea elementelor rle placaj. La restaurarea placa-jului este necesar a fine "uurni

de aspectul generai al fini*sajului ; de aceea, nu esre aclmis a int"ienuinti-nu"lti-i"ti--platoare-de piatrd clin.acela,si ia"a-int, far.d o potrivire in_grijitd dupd culoare qi ciesen. pentiu ca par[ea restaurata"a placajului sd corespundd cu originatut, se recomandi cal?i:I"_9",,inceperea iucrdrii,- plu;;;l s6 fie rotog;afial .l in'clteva pozifii gi sd se faca rndzurarea lui.

In cazul inlocuirii unor elemerite intr_un ornalnent sauiintr-o scurpturd, este necesa" "u

purtuu lipsri sd fie executatain prealabil .din plastilind, c"araj a"gild

.;;; -ipio"r."b".i",r,oi

comod de folosit este plastilina.M a t e r i a l e p e n t r u i n l o c u i r e . p l a c a j e l e a f l a t ern exterior se restaureazd cu pietre din aceeaEi rocd din care'au fost executate inifial, iar a6teciete retativ mici _ cu mor*tar de cimentl). plaiajele interioare

"" .u.tur"eazd cu ipsos'cu.condifia ca pozi[ia lor sil le apere oe eventuale degraddri.Defectele pardosel i lor ' , scdr iror, ' g lafur i lor etc.--"u-"r lp*aneaparat cu piatrd.

., La restaurarea placajelor pla_de.obicei cu pldci intregi, ."ei c"mai pufin vizibil. in cazul cincl ses,culpturi, ne vofil limita numaifi inlocuitd.

fetcle Prelucrate Prin toui,u Pot fireiletaia, numai felele bucearc{ate,'din telele prelucrate . abraziv, cele

restabilite, Prin Prelucrarecu qanluri Ei netede; iar

Elefuite brut, Elefuite fin

I'l]iill

trilriiiir

V o l u m u l l u c r d r i ine inlocuirea pietrei se faccface ca locul reparat sa fielucreazd la ornamenre saula porfiunea care necesitd a

qi cu iustru de oglind6.llrelucrarea cu tlnelte de lovire se face pe cale manualA'

"u_'i-c"-ajutorut ciocanelor pneumatice sau al buceardelor

"G"iti"". Ac6astd prelucrare se face cu o deosebitd precaufie

Dentru a nu sparge placajul 9i poate fi admisd numai in cazu-

iii"-"i"J u.uii pLu"ul este executat din placi cu grosimea ma-

inaie ae 100 min. nite de dorit ca toate elementele de placal

"a ti" prelucrate pe perimetru. pe cale manual[ - cu aju-

iorul unei ddlt.i cu laqimea de ciica 20 mm, indiferent de fala

generald a Pldcilor.R o s t u r i l e d i n t r e e l e m e n t e l e d e p l a c a j s e f i t r i s e a z [ c 1 i n n o u .

(in cazul foilor cle plumb - se -gtemuiesc)'Prelucrarea cu pietre abrazive este o repetare -a proce-

sului de glefuire. Lu6rarea se executd pe cale *ut't"ll it -':tY-,:u.ajutorul

'sculelor portative electrice (tnetoda se lrltreDuln*

feazl numai la suprafetele plane)'' i" suprafegele verticals glefuirea nu este productivd. din

c a u z d , c a n l r s e p o a t e l u c r a i n c o n c l i { i i c o t n o d e , n e c e s i t i n c l ] u a -rea unor m6suri sPeciale : -" -..

il Elefuirea se face numai cu ajutorul pietrelor abrazive,,deoarece pe o suprafald verticald abrazivul din granule nu

lf"r.ili1:i:"lgt? "*::.::,": artificiara - a cuiorir pracajurui,:f", l":::?.y:i""1r." in cdzur*e

"i"a' "i,'" i;;':;;t.f '"r:5jij[i:

n:i^ o:::'^Tl jl^. rl ::"_r-e- pentru ;; ";n"e "", nu !, L, ;;: " : ;

Acoperirea se face de citeva ori, ldiind sd se usuce stratul.aplicat anterior.Fixarea elementelor noi de placaj se face prin procedee"obiqnuite.

Refacerea felei ini{iale

"'^ ^|:fu."urea .lefei. iniliale (la aceasta se recurge numaitn cazuri excepfionale) poate fi fdcuta numai prin Drelucrareat"p:"! =jrprafetei cu unelte Ae-bvire sa,u abrazirre. Di'trrr')^jn ca.z,u1. restautdnii unor monnmentede arhitectulE se va ciuta

gi plScile izolate, clefecte,cu ajutorul unor moftare

ca pe'-cit porsibil sd nu fie inlocuite;lil;;ii;I.:i",l:.

f ::1.

I p- f ocale c o,ns tatate st ii ;' ;;b;-;";inlocuite elei:rentele

se menfine ;b) r'ostttrile

d,e 2-3 mm qinlacajuh:i se eurdtd de mortar Pe ose spil6 in mod ingrijit,

suprafafd, la lustruireapentru a nuulterioard ;

adincimese pro-

prafuri albe, deoarecelustruire colorate €stt)

garni{tura necesard de

Prima Elefuire, cindde 1 mm, se Tace cu

in cazul degraddrilorabrazive mai subliri

, :"j:,:"?:T:S.? .,:.rl"ylq: .u. 9 _"9u"1a' ""n-iiti"ra. i3'l"ji duce sgirieturi Pe"de cafea tare sau cu o solu;ie-rr"La ,i"'d".#ftffifh1 ;;,j;,ili c) lustruirea se face nurnai cuinldturarea urmelor de Prafuri dc( l l l ICl la.

Vlbcanlsmcle se inzestreazd cu

unelte: discuri de carborund pentru qlefuirea brutd' cu gra-

nulozitatea 24, discuri de carborund pentru qlefuirea mijlo-

cie, cu granulozitaLea 40, discuri de carborund pentru Elefu-

irela mai find, cu granul:zitatea de 60 qi 100, discuri de car-

trorund pentru slef.rire find, discuri de pisld pentru lustruire'

praf de lustruire.S u c c e s i u n e a o P e r a ! i i l o r '

,este necesar a :coate un strat mai mare

ajutorul discurilor cu granulozitatea 24'

mai mici, se intrebuingeazir numere cle- 40 sarr 60.

Page 3: Image 0001

Scopul primei qlefuiri - scoaterea sl-ratuiui degradat-l'relucrarea se face in mod succesiv, de fiecare datd in litni -tele unei singure pldci. Procesul poate ii uscat sau umed (ctludarea neintreruptd cu apd a sqprafetei supusd prelucrdrii).

$lefuirea a doua se executd cu discuri, avind granulozi-tatea 60-100. Ea se face in mod obligator cu udarea continut:cu apd.

$lefuirea find se face cu ajutorul pietrelor abrazive na-turale'.

Lustruirea se face cu ajutorul unui disc de pisl6, cu pra-furi de lustruire albe Ei cu folosirea unei cantitS[i rriici deapd. Dupd terminarea lucririi, placajul se spald bine gi seacoperd cu mastic de ceard.

A N E X A 1(la ca:pitolul Vll)

1. PLACAREA FATADELOR CU PANOURI MARI

(Din proiectul Instrucfiunilor provizorii al Institutuluipentru tehnica construc{iilor din eadrul Academiei

de Arhitecturi a U.R.S.S.)

lvletoda de placare a clddirilor cu panouri mari se carac-'terizeazd, printr-o productivitate foarte mare a lucrarilor,,care depdqeqte de mai multe ori productivitatea metodelorslab industrializate, de executare a placajelor cu elemente dinbucdfi. Afard de aceasta, metoda cu panouri mari poate fiintrebuinlatd cu aceleagi bune rezultate in orice anotimp,'astfel incit lucrdrile nu mai au caracter sezonier., Un panou de placaj mare acoperd dintr-o datd o suprafalirinsemnatd a fafadei; el se compune din rinduri . finisate depldci de placaj subfiri, aplicate pe o suprafafd cle bazd din,beton armat, in timpul confecfiondrii pinourilor in fabricd(in s^tanduri speciale).

In cazul intrebuinldrii panourilor de placaj mari, solufia.arhitectonicd a fafadei trebuie sd prevadd o divizare rafionald.a intregului placaj intr-un numdr cit mai mic cle elernente cleacelaqi tip. Aceasti condilie de industrializare, concordd pedeplin cu condiliile impuse de expresivitatea arhitectonica a,clddirii.

Panourile se intrebuinleazd pentru diferite scopuri; laplacar'ea in masi a suprafefelor continue ale zidului, a anca-':dramentelor intregi ale golurilor, zidurilor dintre goluri, stil-pilor, corni5elor, antablamentelor briurilor etc.

Panourile de placaj pentru finisarea cimpului zidului seeonfeclioneazi cu indlfimea egald cu a etajului gi se reazemdla fiecare etaj pe consolele speciale ale scheletului sau peieqindurile zidului de rezistctnfd, in scopul de a evita produ-icerea unor' eforturi unitare prea mari in piatra de placaj.

Placarea cu panouri se poate face simultan cu -e"ecutareu

ziddriei, cum gi pe ziduri gata terminate.

205

Page 4: Image 0001

SISTNMUL DE CONSTRUCTIE A PANOULUI

;p;fi;';;1":iS? de 6*B mm q,'osim; F,-;#':#i:i?at:' ;";;;' .i';;i:lil, I'i3if"-*j^,":lir 0." *liii',il' o,n--r-'^ 'r"ror a'1 eano-'llyi : deformar""

^p"ntr'i;i ^,i,'iJjiit

ill$'",i'1l,1ftil"*Tilffi:tJ{.1}iii 'T rie de "ur n,,rt'i)iooo- Durab'itatea in- exproaiare a fanouritor se cietermina au* rrt"

::::fl': "l1g::ll_r:1t",. "3* "#'"up,,.u pracajur.Grosimea prdcilor- pru"u:urrl" r;; ;i;ffi tffif:,:

esre de1Y;"9^mm; grosil-ea^-"aiu-l i"to,{rrrui. in panouri -- cer,,,",;".;;H ::H,T:,1I1,T:^a "i,uiurui de beron _ 40 mrn.^^-^

olTu.ea panourilor se t"." "r-ilrur

qe oecon - 40 mrn.cate, din sirmd de 4_B .,"-n".1,._:.:T,"-:rgate prefabri-a betonului (pind la u"rnat".;\ "_"::i"_:-.itratul de protecfie

Musfit;te ̂ ^ ^-:Trnaturd) _ cel puprn 15 mm.

.i ", " y5ff;,' L""S?,llT: t urd pent ru r;;il" ilil: "1T r, " pro t e _

:ff:,:"ilii,"1""i,f f.tr3 :: '*:Tislj"1f cer pufin doud an-o,r"l';:i.::iljljl "":-",tut" .u[.

- i,,,,i,J,r", n"T|". o'" spare . a

Pentru incercarc se confeciioneazd cuburi clo 10)n.r0xX I0 cm, rezultatele obfinute se inmulfesc cu 0,8.. Pentru a asigura aderenfa necesard a pietrei- de plaea.; cu,betonul este necesar:. . curdlirea pietrei de praf; inainte de trrrnarea betonuluipiatra trebuie sd fie stropita cu apd; betonul ;r"b;;';

"*1'abela 6t

Alraterile admistbile pentru dlmensiunlle panourilor ds placaj (mm)

Abalerile adnrisibile

Pentru panou

Pentru rost

+3 . L , + 5

intdreascd la o umiditate a mediului de cer plfin 600/o ; intd-rirea betonului trebuie :e ig faca prin irdi;i;; p-ini ia-ss.c(nu mai mult); rdcirea- duph incdlzirb _ cu cel mult 1O"C peord;.dup5.rd-ci_1e- panoul se fine timp de patru "itu-i;

o i"*_peraturd de lSoC (se udd cu apd de doud'ori p" ,il.- " "

- Pdstrarea: panourile confec{ionate se pistreazd intr_undcpozit descopefit, in pozifie .r#onlura ""u'*rtiJiia i""

Transportul : in-cdrcarea panourilor in autocamion se face-cu ajutorul macaralei, in pozilie orizontatd, ",

p;;i;;;ta"ata ini-os, rs?u $ nozipie vertici,ld ; se intrebuin{eazd conteilere.speciale de inventar..o^ ,!-onf""{ionarea pldcilor oo nuior.r-,,yrtr

u€ bb".de beton sau de .*i,-il lg.i o#:.ilXH;#

"T?##:ff;t1t jos ; pozifia fiecdrei pietrel-la

-u!uru."u Ior in tiparl, se

:"fi r ti t,l''uii,X'""""1r:,?""i1i?# :t:r i;' iiiarri'.fi il depranul de trasaj ar piet"reror-;";il.T.lffr,ij|l} conform cu

g3ryi;$ffi*-*fffi*;ruRezistenta betonului la compresiunepar - 100 kg/cm2, rezrstenta Ia montai

206

EXECUTAREA LUCRARILOR DE PLACAJ

.. Montarea panourilor la locul ior se faee cu ajutorul unuidispozitiv de rnontaj special ,,LK.., prop,*s de laboratorulpentru piatre al Instituturui pentru tehn'ica-construcliibr ae pe.lingd Academia de Arhitectuia u u.n.s.sl-tpiiii.:i #i:liuilru.impreund cu colectivul constructorilor din MGU.Dispozitivul,,Lf::.. (varianta principatd)

tije de lungime reglabila ' prevazute cu urecni

plasarea prc/cisd in planul orizontal in timpulse regleazS. printr-un sistem de guruburi.

Ia scoaterea din- 140 kglcm2

se compune dinde prindere. De-

montdrii panoului

207

Page 5: Image 0001

l-I

PLAN$A 55

IIIi

Pentru ridicarea panoului in pozilie sirict verticald, sefolosesc dispozitive de prindere fixate de tiJe, pe care sint pre-vdzuti reoulatori cu surub: acestia din urmd deplaseazd punctulvdzu{i regulatori cu qurub; acegtia din urmd deplaseazd punctulde suspendare a urechii de prindere (planqa 55, fig. 2).

Acest dispozitiv poate fi inlocuit printr-o serie deexecutate in urechea de prindere (planga 55, fig. L).

La ridicarea qi montarea panourilor se tau mdsuri detecfie pentru a nu vdtdma panourile montaLe deja.

Ridiearea panoului se face la o distanfi de 1,5 -

de la suprafala zidului, luindu-se mdsuri, prin legarea cughii de cinepi, pentru protejarea suprafe{eior placate

ti.jele sintunor sus-

0lsgozitivu ,, / lf 'penlru ridtcarea panau/ui

@ ledtre /atcrati @ veaere d/n ftlJltPazta lnarnle suspendarea panou/ur/

Pilastra d€cdr,lnDi

giuri

pro-

2,0 mfrin-aflate

II

t0

mai .jos.Montarea panourilor prln metoda suspendirii (a fost apli-

cat6 la construirea clddirii noi a Universitdfii de Stat dinMoscova.

ln partea superioari a panoului, in spatele lui qi perpen-dicular pe el, sint fixate doud benzi de prindere in consold su-date de armdtura panoului; cu aceste console panoul se rea-zemd pe capetele libere alc unei grinzi de ofel, solidarizatecu scheletul principal.

ln console existd cite o gaurd cu diametrul de 30 mmpentru fixarea urechii de centrare, cu ajutorul cdreia panoulse asazd la locul lui.

Patul de jos are bucqe pentru dornuri din o[el inoxidabilsprc, a putea imbina panourile aldturate pe verticald.

Loeul de muncd la lucriri de placaje se inzestreazd cuurmdtoarele dispozitive: aparat de sudurd electricd pentru su-darea ansamblului principal al prinderii; o serie de dornuripentru solidarizarea panourilor aldturate; un dispozitiv demontaj ,,LK" cu garnitura eompletd de scule gi unelte (barepentru rotirea tijelor de ridicare, chei, buloane etc); dreptar,echer, fir cu plumb, boloboc etc ; cantitatea necesard demortar gi de lac asfaltic.

Montarea panourilor se compune din urmdtoarele opera-{ii : a) ridicarea panoului cu ajutorul tijelor riispozitivului demontaj qi introducerea dornurilor in bucEe; lr) verificarea po-zifiei panoului Ei aqezarea acestuia.pe dornuri; c) sudarea cucorniere do montaj a benzii de fixare de profilul U; d) betona-rea ansamblului de fixare; e) cdlfdtuirea rostului de compen-

. satie cu $nur de azbest lmpregnat cu ulei naltenip.ln ultima variantd a dispozitivului de montaj,

scurtate qi fixarea dispozitivului se face cu ajutorulpensii din fringhii.

l 4 Gh idu l e rh i tec tu lu i vo l , X IV

(V 0 variantg aurechiv da cent'nara'

/eEenol| - urechl pentru cab/uri2 - P/alfqrma de sus

.e J - 0/6iere- 4- tlrhge p/.or/nder.'egrlnzli5- [srinn ln form;7" O,ttun6- frJe tl su,ipendare7- au/oa/7e Dt nnnderea urechi0 - Arechea de susltendare a ltdnaulai9- Conso,la de rcazcmapanou/ur

/0- fanou dE o/dca/ de 220x3/Jcm

209

Placa1 dn panoa/l mdr/

"".,44 guni 1[' rli,'5lfll]tfr ilH d) rrlili.#rrr

Page 6: Image 0001

,i:i -ri '' '

'rhotl;' i'l i t : i ,.,

i _ . . - r ; : : :

| : ' f "

ZACAMINXE .DE:

i

PIATITA: . r . i - . r ] . : ' .

. , i i l - . , ./ : ! : : i i " ! . i ' .

l l , J I i : i t l ; : l

i . i , . . , ' ) , :

DECORATIVA

pentru piatre de constructie al Institutului de gtiinfe geolo_gice, precum Si de laboratorul Institutului unional al materieiprirne minerale (acestea din urmii sint notate cu stetute)., iPentru prescurtare se dau numai proprietatile de bazd ale pie-,trei : rezistenfa la compresiune qi incovoiere, greutatea speci_ficd aparentS, pierderile produse prin uzura qi saturalia

"u apd;ll

ulTy? qifrd- aratd porozitatea. Gerivitatea rocilor "rt.

*"niiJnata in gnod special.

Datele privitoare Ia folosirea rocilor in constructii impor_tante au fost obtinute de la A. M. Orlov, V. I. Dloughi gl sintluate, de asemenea, qi din observagiile personale ale autorului., Zec[rninteld sint impdrlite in trei grupe: pietre dure, deduritate mijlocie qi moi. In fiecare grupd, zdciimintele sintaranjate dupd criterii geografice, aproximativ de la norcl

'caractaristic,ile fizico-mecaniccr ale rocilor sint adoptate,:iin cea mai mare parte, dupa datele furnizate de labor;tdr;ii

spre sud.rRegiunile de dezvcltare sint impdrfite

subfire.Fentru unele roci bine cunoscute datele.

au fost omise. Aceasta s-a fdcut in cazurile,care se dispune nu inspira incredere.

2I0

A N E X A

IN U.R.S.S.

printr-o linie

fizico-mecanicecind indicii de

Inf ormaf iile privitoar e Ia- o t""* ^n,.1tt-"",.1t:, irfi:*iil" r::n''lliTT;JJll"'il";;i,::.:,:'t*1T'ffi:T'i"TJft;publicl-Pen"" -l:Ii"ua rRovno clin U'R's'S" bogat in graniteionul Clesovo' reglu r^ ^,ron*o din oartea ,de vestl#H'lJ"::ll;'1"?#I*'lit-*-:1"i:'":":[-:i'#J,,"tH::" l':. 3: iliiijl"'"a1i' ;;';" n;' + ::i:?i' li: o ll" ;;;j, ::l-a R.S.S. Karelo-tlna vt u'r rvv's'-- ,: 'minfeleide ghipsuri.

At"r" O" Lengheolnerudtrdst'..tou11::^^^ aneast6 qrupf, dde LengneQlrrer Lruur!p!', i--^^^""o.o aceasta grUpfl de

in tablorr.r lipsesc gresiile, t":itT: -*o ro noi o,intre.

,o",,tluTii# #";;;t";' deocamdatr nu are la noi o'intre'

buinlare Pe scari larg6'

B. P. BELIKOVCand,idat,:, itt ftiinle gealogice

qI minera[o.gigs

Page 7: Image 0001

PRINCIPALELE ZACAMINTE DE PIATRA DECORATIVA DIN U. R. S. S.!!b9

E t r< c

g 5E ?

, E EE c

I Proprietllile fizico-mecanlce

I lrinclPale

i : ; 5E a :s:; s

Denumireazictrmln-

tului

I

Kuzna-volok

Sokqinsk

Rovsk

Vanj-ozero

Ciobinsk

KaqinaGora

Viborg(piterlit)

Locul unde se afll catiera CuloareaPartlcularitlti decorative $

exemple de utillzarearhitecturall

A. NOCI DURE1. Cuarfit

RezistenJa derupere inkglcmr € ! i c

gEE

,

2,s3-2;63

E*e 9 5i E :

8-

R.S.S. Karelo-Fin^f,;50 km de la debarca-derul Padani r,ie pe la-cul Segozero

R. S. S. Karelo-Fin5;60 km spre sud-vestde la oragul Petrozavod-sk, pe malul laculuiOnega

Reglu6ss Leningrad,3 km de la debarcade-rul Rovsk de pe fluvlulSvir

Cuarfit alb cu granulaliemlce, aproape tdrd. pete. Zd-camhul nu s€ exDloateaz5

Culoare uniform,{, uneoristratificat, cu granulalle find.-4 tost intrebuinFt pentruMausoleul V. I. Lenin,

-la pa-

vilionul sovietic de la exbc-zitla internatronald dln t,ibwYork, pen,tru' unele monumen-te din Leningrad

Culoarea varlazd de la ce-nuSiu pind la roz, granula{iemijlocie. Un neaiuns al nia-terialului este.

-stratlficarea

iui

Minriqtri al U.R.S.S. -din Mos-cova

Zdcdmintul nu a fost ex-ploatat gi nici exPlorat. A Jostdescoperit cu ocazia execu-tdrii

'qoselel. Rezervele sint

mari

Granulalie neuniform5, tex-turd sneisbidd- Se Prelucrea-zd gr:eu cu maqinile, se' l,us-truieqte bine

Gran'it in blocuri i*r,"mari de tipul ,,raPakivi". Seprelucreazd greu. Din acesLiranit au foit executat€ cheiurile din Leningrad, coloa-nele catedralei Isaakie, co-loana .dlexandru, Pi.edestalede monumente, multe soclurialo ctiidirilor din Lenlntgrad:

AtbS

Roqie

RozS

| 4 2 o o l 8 1 ?

3 280

2 530*

2790

2,5 2760

2 200

i,sa I o,r+

zs6 0,200,08

0,24

0,312r5

2. Granitut gi alte roci asemdndtoareBruneR. S. S. Karelo'Fin5;

l ingd statia Vanjozero

R. S. S. Karelo-Fin5;Raionul Medvejiegorsk.Cu statia Medvejiegor-sk este legat printr-ogosea (de circa 10 kml

R. S. S. Karelo-Fin5;malul estic al laculuiOnega. Existd debarca-der. In aproPlere se a-fl5 mai multe zdcd,min-te de acela$l granlt(Nemelkaia Gora gi al-

tele

Regiunea Leningradin apropiere de oraqulViborg

Nuestestebi

lit

0,07

0,24

0,17

2,63

2,66

r A t

0,38Rozdcu ametist iila

BrunIgi rozd-bruni

Rogie 40 0,07 0,36

la Moscova - soclurille cl6-dirilor. nol din str; Gorkl 9i

Page 8: Image 0001

h9H

(Contirtuare)

Partlcularttlli decorative giexemple de utilizare

arhiteciurall

Proprietltile fizico-mecaniceprlncipale

Rezistenla derupere ln

kglcmz, i o o

6 0 €

O : Mrcovo-lere

Karlahti(Kuzne-cinoie)

Regiunea Leningrad,siatia Kuznecinoie, inapropiere de Priozersc

Roqie Granit ro,$u cu granulaflemErre, pe alocurea cu dese[stratificat. Se prelucreazdbine. A foet intrebuin{at pen-lru pardoselile din st. ,,fi-rovskaia'i a metropolltanuluidin Moscova, pen,tru pla.3areacl5dirilor cu numdr irare' deetaje din Moscova

1 5 0,r7-0,23

2,65-2,66

0,15-0 ,21

Locul unde se afl[ carlera

Valaam

Sorta-

R. S. S. Karelo.Fin6:raionul Sortavalar.

Insula S,iuskluiianst-sari Iingd litoralul norldic al lacului Ladoga,in apropiere de statiaPiteklaranta.

R. S. S. KareloFinS,raionu-l Sortava,la; In,sula Tulolansaari lingd,maiul nordic al lacului

Ladoga. Exist[ debar-cader

- Gran:t de cuioare rogie des-chisd, acopsrit. cu vdnaiuri,care creeaz5 un desen origi-nal. Este foarte decoratir'.

-A

fost utitizat pentru placareafa{adei Hoteluiui,,Moscova,.

Rogie cudesenvoalat

2 3eo-l,ttrl

,r*o-l -,noo II

/

2,62

2,63

2,58

$i a multor aitor clSdiri din

30

Siberia

Verh-Isetsk

Celea-binsc,

Jdilov

Regiunea: a 3 k mSverdlovsk

Regiuneala 6 km.Sverdlovsk

Sverdiov,de ora$ul

Sverdlwsc,de ora$ut

km. sPre sudorasul Celea-

L a 6vest debinsk

ffD c q lTcratn,ean'4,r t . D. Y' "" ' - - i_ l^ r^

regiunea Rovno' tt: :=-pe-turd de caie Jerata Pe8-iungime de 5- km custatia Clesovo

T9PcJl

Gdlb uie \ r.""Wiin:+'H:-ilB.ll-

Eel mult 1'5 m

Page 9: Image 0001

N)Frt9

PRINCIPALELE ZACAMINTE DE PIATRA DECORATIVA DIN U. N. S. S.

Denumireazictrm?n-

tuluiLocul unde se afll cafiera

Partlcularitlli decorative glexemple de utlllzare

arhiteclurall

A. ROCI DURE1: Cuartit

I Proprietllile fizico-mecanlce

I princinale

Rezistenta derupere inkglcmr

Culoarea

Albd

Ro.qie

J o . .: 9 :i : ; E.E a ;(r: &

€ i i d

EEF

= d

- 9 i

5 g r -

d t r

U EE 9

E !E c

I

Kuzna-volok

Sokginsk

Rovsk

Vanj-ozero

Ciobinsk

KaginaGora

Viborg(piterlit)

R.S.S. Karelo-Fin"d;50 km de Ia debarca-derul Padani ..le pe la-cul Segozero

R. S. S. Karelo-Find;60 km spre sud-vestde la oragu,l Petrozavod-sk, pe malul laculuiOnega

Regiun'ea Len'in,grad,3 km de la dobarcade-rul Rovsk de pe fluviulSvir

R. S. S. Karelo'FinE;lingd sta{ia Vanjozero

R. S. S. Karelo-Fin5;Raionul Medvejiegorsk.Cu statia Medvejiegor-sk este legat printr-o$osea (de circa 10 km)

R. S. S. Karelo-Find;malul estic al laculuiOnega. Existd debarca-der. In aproplere se a-fld mai multe zdcS,min-te de acela$l granit(Nemetkaia Gora gi al-tele

BeEiunea Leningradin ap"ropiere de oragulViborg

2. Granitul gi alte roci asemdnAtoare

.Cuar{it alb cu granulatiemicd., aproape tdr[-pete. Zd-caml,nul nu se exploateaz5

Culoare unlform,i, uneoristratificat, cu granula{le find.3 tost intrebuinFt pen:iruMausoleul V. I. Lenln,

-la pa-

vilionul sovietic de la exnc-zitla internatronald dln NbwYork, pentru' unele monumen-te din Lenlngrad

Culoarea variazd de la ce-nugiu pind._ La roz, granulafiemijlocie. Un neajuriS al nia-terialulul este.

-straEflcarea

tul

Gran'it in blocuri foar.temari de tipul ,,raPakivi". Seprelucreazd greu. Din acestsranit au fost executate che'Iurile din Leningrad, coloa-n,ele catedralei Isaakie, co-loana .dlexandru, Pidestaie'de monumente, multe socluriale cld.dirilor din LenlnLgrad:la Moscqva - soclurille cld.-dirilor nol din str: Gorkl $i

42001 31?

3 280

530*

2,86 | 0,r4

2,66 | 0,20

2,53-2;63 |

0,24

circa I 0,08

0,312,5

Brund

cova

Rozi I Zdcdmintul nu a fost ex-cu ame-l ploatat qi nici explorat. A Jost

truieste bine

Culoare uniformd, uneori | 5cu filoane roze-cenuqii. Se]lustruie$te bine ; a' fsst intre lbuintat pentru placarea so- |clutui clldiril Consiliului de IMinfi$tri al U.R.S.S. din Mos-l

tist iila I desconerit cu ocazia execu-I terii

'soselel. Rezervele sint

I mari

Bruni 'l Granulatrie neuniformd, tex-si rozS- | turd eneisoidd- Se prelucrea-brund I zd gr-eu cu ma5inile, se' lus-

Nueste

stabi-lit

2 ,5

2 790

2760

2 200

0,07

0,24

0,17

0,0?

' A Q

2,66

2,62

0,38

40 0,36

tele

Page 10: Image 0001

(eonfirruare)

Denumireaz{c{mln-

tului

Karlahti(Kuzne-cinoie)

Locul unde se aflI carlera CuloareaParticularltlfi decorative gi

exemple de utilizarearhitecturall

Propriet{tile flzico-mecaniceprlncipale

Rezistenta derupere ln

kglcm2

s :

? E

E E

: x

E c (r: b0

E o -* d :

d t s EF 9 a

F E 5J € U

Regiunea Lenlngrad,statia Kuznecinoie, inapropiere de Priozersc

Rogie 1 5 0,r7-0,23

2,65-2 ,66

0,15-0 ,21

2 3eo-l,tttl

,rn -l,n* II

/

\'*"Ex'',.,"'\ ]Wrul-\l-LL''--\ffit*\*,y.:,ffi'J""*'ixi'!\'**'"\r"r;ffifr,'h;il$\ \\\\\""",r.T \ **i-.8 ur';,',n"".iri

\.=t-1 ui31pgil;"'f{sf#i,[""'\:\ \]-\--@\ffi \\\\\' I I lff'.l':d'',$,"'uT"';

s I I ld inMoscovia'c J l l

2,6210R. S. S. Karelo-Find;raionul Sortavalar.

Insula Siuskiuiianst-sari lingd litoralul nor-dic al lacului Ladoga,in apropiere de statiaPitekiaranta.

R. S. S. Karelo-Fin.d,raionu-l Sortavala; In,sula Tulolansaari lingdmalul nordie al lacului

Granit rogu cu granulaflemare, pe alocurea cu dessnstratificat. Se prelucreazdbine. A fost intrebuin,fat pen-tru pardoselile din st. ,,Ki-rovskaia" a metnopolitanuluidin Moscova, pentrir placareacl5dirilor cu riumdr irarer deetaje din Moscova

Granit de culoare ro$ie des-chisd, acoperit cu vdnaluri,care creeazd un desen origi-nal. Este foarte decoratir'.

-A

fost utillzat pentru placareafatadel Hote lu lu i , ,Moscova"Si a multor altor clfiiri dinLeningrad. Nu se exploatea-26l se exploreazd de cdtreLengheolnerudtrest'.

Granit cu granulatle mijiocie. Se prelucreazd bine, for-meazd blocuri deosebit dernarl. Dln blocuri lntregi de

Rogie cudesenvoalet

Cenugie

Valaam

Sorta-vale

30

Page 11: Image 0001

(Continuare)

r E

X :

9 r* EE o

i-i,H

'Ftt= : =

M : U

Exs= = q

SBFg - t€ i *

n E 6) , ! M

R. S. S. U., i'egiu-nea Rovno, cu calea fe-rat5 inguste pe o lun-gi'rne de 18 km pinala statia Klesovo

R. S. S. U. regiuneaRovno, 10 km pe $o-sea de la statia Toma.q-grad, in apropiere oeKlesovo In imprejuri-mile acestui zdc5mintse afld o grup5 de ca-riere cu acela$i granit0e culoare cenu$:e girozd.

R. S. S. U., resiuneaJitomir, 5 km mai lanord de Korosten, Iin-gd halta 245

R. S. S. U., regiuneaKamenef Podolsk,in apropiere de staliaSepetovka

R. S. S. U., regiuneaJitomir, 22 km de lastatia de incdrcare Gor-baqi, 6 km de Ia in-crucigare ,,Km 53"

R. S. S. U., regiuneaJitomir, 1 km de caleferatS largf, de la sta-tia Emelianovka

Granlt cu granulalie ftti:locie. Cariera este descoperitiipe o adincime micd

Particularilltl decoretive !iexemple de ulillzare

arli{ecturalt

Granit cu granulatie mijlocie. Drimeste bine prelucr"areaprin iovire gi lustnilre. Se ex.ploateazl pe o adinctme mice.A fo6t intrebuintat ' pentrLrclddirea inalti a Ministerulttide comunicalii din Moscova

Propriett{lle fizico-mecaniceprlncipale

0,19 2,75

0,23 , a l

Nus-a

0,26

0,23

0,20

0,37

0,35

0,4L

Rogie girogie ce-

nugie

Viri (sec-tia 33)

OsoviiMost

(Tomaq-grad)

Sudlikov

Lezniko-vsk

Emelia-novka

Rogie cuametist

2,6530101 :

IGranit cu granulafie mijlo-

cie ; prime$te blne toate felu-r' i le.de pfelucrare; a.fost in-trebuin{at pentru podul iiras-noho,i.m din Moscova

C"nugi" Icu inclu-lziuni de Iculoare Ibrund

II

I **'" Ittl*"u,", nJI alocurea II cu pete II albicioa-l

l'"IItItIt1.",,"-llportoca- |I lie (tip I

l*'lll

Behi

p,2r-0,23

2,64-2,67

0,09-0,2L

,trl

In trecut se extrdgea gr-a-lnit cenugiu ; in Prezent acolo Ise exDloateazd granitul ro;u l:trp Osnita. Se exPloateazA Iu6,ntru piacarea cl6dir{i inatte Iir Ministerului de comunica{ii l'dln l{oscova

Culoare neuniforme, gl'anu-llatie find. Pe suPrafate mari Ise observd un desen cu vena- |turi. A fost intrebuintat Pen- |tru placarea mausoleului V. l. ILen'in, a monumentului lui IV. I. Lenin din Jitomir' Pen-;tru jeturile de aPd din Pia{a ISverdlov drn Moscova, Pen- |tru Dlacarea clddiri i noi,c!i lnu,rn5i mare de etaje a tlni- |versititii de Stat din Mosco- |va etc. Neajunsurile granitu- Ilui petele albtcioase Pe Imareinile blocurllor 9i Pro-lceniul mic de Productle de Ibi,ocuri - L4% |

Prelucrarea mecanicd difl'|ctlii. A fost intrebuintat ften'ltru placarea intrlril in statial..Beloruskata" a metroului din IIloscova, clidirilor de l'rcui'" Idin str. Gorki, Pentru in')llu- Imentul lui Sevcenko' ieturi-lle de aptr $i magazinut unt- |versal din Kiev, Pentru mo-;numentul lui S. M. Kirov dlu loraqul l{igov

2,6540

t\t

J

Locul unde se aflI cariera

Page 12: Image 0001

J:r

Denumireazlcimin-

tului

r i

Locul unde se afl{ cariera Culoarea

2

Particularif{li decoraiive $iexemple de utilizare

arhilecturall

\Jts

Continudre

- =Fts;= ! :

; E :

Q ; M

-c.9 :

* a' i .

E-eE €

E t r- .

Proprietttile fizico_mecaniceprincipale

Rezistenfa ae I .S "rupere in I H-

kglcmz j ;ttkgicrnz i ;9.ompre., l"-co"o-l :95s tune I ie re l : * ta ---t_j--.-

b l T l R, t

_ R. S. S. U. , res iuneaJitomir, in apro,pi6re oeora$ul Korostigev. De]a statia Jito,mir 30 kmpe sosea

-. R. S. S. U., regiuneaJ:romir,_ 10 km

-de la6ratrra Jitomir

l . ] - - - _ -

i i*S;fii,*iJ"*.,: ;.?lH: H;

/ l':tg:ffiE;ifilj,ifrt/,F;*HF,i'ff"i:H+HFf$

Cenugie-f Granulalie. .mare, uneo"i IaIbS- | porfiroidd.' S--;/p"*J#[fl*,+,u,*,*l:.Hlll ff :;iJ,,":.x,fl T,, :+ilg n I

/ r,llt"l*rm"'ii$iH':ff II gl *,* " fr::lx"f "Ifl' ?i':l i

Korosti-sev

I rognia

2 440-2 730

0 15-0 ,18

2,66-2,68

0,27 -0,28

0,37i 0 2 840 0,39 2,66

Sokolo-vdgorsk

Kornin

Jejelev

Tot acolo

R. S. S. U. , regiu-nea Jitomir' 5 kfn Pesosea spre nord vest deitatia Krivoe

Verzuie-l Este aproape epuizat' .:Acenugie I fost intrebuintat pentru l''Ia'

I carea caser diir Pia{a Pugkinldin MoscovaI

Cenusie I Granit de granulafie nare;inchii F,l primeqte bine prelucrarea qlincu im- | lovire $i lustruire' Se po-t tor-

"t""rtiil m" blocuri exceplional - de-

r69ii' I mari. Din acest gr.anit. qu JTJmari I executate scutpturlle lul I' v '

I Stalin si a lui V. I. Lenin deplpe canalu l , ,Moscova"; a fost

I i:xecutat Placajul soclurilorlmultor clddiri din Kiev etc'I

Cenusie-l Granit cu granulatie mare,inchisd I aproape negru; prelucrareacu pete I piin tovire ie face in condi{iirosi. in-| inii locii. Lustruirea se face cuchise de l Ereu, din cauza incluziunilorFranat I f,e granule de granat. A fost-

| intrebuintat la tribunele dinI Piata Rosie din Moscova,I peniru so6luri le unor clddirlI iiin Moscova $i Kiev; PenfuI stiiobatul monumenlului luiI V. I. Lenin din Kiev.

Cenusie-l Culoarea variazd pind lainchisd I negru. Structura - granula-

I Ue mi ilocie. Se lustruie$te| 6ine, iirsd Prelucratd nu areI un asPect 6stetic. A fost in-I treluhFta Pentru trePteleI din statia ,,PalatUl Soviete-

20

2-3'

2 050

20402 L70

0 28-0,39

0,48

2,63

q a A

0,14-0 ,20

0,20

R. S. S. U., regiu-nea Vinnita, 12 km Pegosea spre sud de sta-tia Berdicev

2,80

Gnivan 1,5 2 L90 0,26 2,83 0,14R.S.S.U. , reg. Vin-

ni!a, lingd statia Gni-

Page 13: Image 0001

Continuare

_d! < 9*.= q t sF 3 0

E F

x :

h b

F O

Propriettlile f izico-mecaniceprinciPale

J @ o

: 2 - -= q =

O ; U

3 - sd.: t r

.r gB

Particularitnli decorative !iexemPle de utilizare

arhitecturalI

Rezistenla derupere inkglcmr

e l l o

De numireazLc{mln-

tului

R.S.S.U. , reg. Kiev,5 km pe linia de caleferatd

-ingustd de la

statria Ol$anita

R.S.S,U. , reg. Kiev,10 km de Ia statiaBoguslav

R.S.S.U. , reg. Kiev,16 km de la stalia Po-ta$

lo'r" a metro.ului din Moscol1va. In ealitate de Piatrd de;lPlacai se lntrebuinteazd ."t

lGranulalie mare; excepiio-l 6-8

nal de decorativ; deocanL' Idat5 nu se exploateaz1 ; aId'-,1turi se expdoateazd granilul Icenu$iu

ilGranulalie fin6 ql mijlo- | 4

cie cu iuclqziuni negre cle Ibiotit. So ltstruie$te bine. IDintre granitele ucrainiene Icunoscute aro cdloarea cea Imai deschisS. A fost intre-lbuintat pentru Placarea etteiu-lri lor'diri Moscova 9i Kiev, qila podurilor Krimeea 9i Kras- |'loholm din Moscova. - |

Granula[ie mijlocie, Pe u-.1 Pindnele porliunlFormeazd blocuri excepfional'lde' mari. A fost intrebuint4t'lpe.4tru piedestalul rlo'nurnen- l

2 300

2 210

2540

0,23

0,25

0,24

2,66

2,64

2,65

0,29

0,28

0,23Olganita

Bogusla

StarieBabani(Umans-

koie)

Rozd-cenugie

Cenupie-deschisd

:l

l"'*'"lll l

Karus- I ""l;l;t %' n,i* o5t'i; Ils t . -KaPust ino, 10 km de I

jta stafia Novo-Ukrainka

Ir*^.,^- | R.S.S.U', reg' Kiro-

YJiBt I Is' Ki;3,f,fl ,,1?i" "".hovskie IHutora)

|

I"oono.o-l

R.s.s.u., reg' odes-d*a I sa, 8 km drum natural

I qe. ta sta{ia Podgorod-

I onla

sofievka l- R'S'-S:U" ""9' TlIo"

t tului generalului Kerruahow-I ski din Uman, Ia Placarea Po-I durilor B. Kamennil, Krime-

I ea qi Ustiin .din Moscova

I Granulafle foarte mare,I norfiroid6. cu desern de cu-I ioare rosie neagrd. DesenulI eranitului variazd in func{ieI "de

directia tdieril ferdstrdu-luri. Cu maginile se Prelucrea-zd s,reu. Se lustruieqte Dine'Nu

-se exPloateazl

Porfiroid, structurd trahi-doid6: se Prelucreazd greucu masinile I se lustrute$tebine. A fost intrebuin{at Pen-tru piacarea cheiurilor de Periul

- Moscova $i la cldciirea

noud inaltd a Universitdtilde Stat din Moscova' Dese-

10

3,5

0,0?-0,31

0,0?-0 ,L7

2,67-2 ,69

2,69 0,44Rogie

Rogie

Cenuqie

Cenugiecu petebrune

mici

0,36-0,40

nul eranitulul varl,az| in iun-ctie

"de direclla tdieril feris'trdului

Grariit Porfiro'id ; se clo-oleste binit' A fost utilizati"-'-ot".".e" cheiurilor dinMoscbva qi Odessa

Granit Porfiroid' cu Sranu- |latie miilocie, se Preteaze binelIa'prelu-crarea prin lovire'^ A- Icesi fel de Prelucrare a Iosrlfolosit pentru placarea- -po(lu- IIui Krisnoholm din lvLosco- I

I

2-5 2 680 0,14 2,66 0,19

&-8pe drurm

Ia statia

Page 14: Image 0001

Continuare

Particularitlli decoralive giexemple de uti,izare

arhitecturall

/.==I

Denumireazicim?n-

lului

Propriet[tile fizico-meca niceprincipale

X ;

E c

ii'P =EE;co- u

* = EF H K

_ o

s F s

Rezistenta derupere.in

V s l " n 2

Trikrati I eruna- Icenulie

, R.S.S.q., res. Niko-taey, -( km pe drumnatural spre este de sta_tia Trikrat

_.^9r1$t de. granuta{ie mijlo-ole; se exploateaze din Couacre; se expioateazd din Coul,canere, pentru produse cioo_

6-8

podului

va

ciop-

mij-bine

Cenug'einchisE

Rogie-cenugie

Ro$ie

Cenugie

Cenugie-deschisi

lite _necesare -construcliiiJr

dln Nikoiaev gi Odessa.' S_ainqepriiqtat pentru- ptacapapodului Krasnoirolm ciin tvtbs_

Konstan-tinovka

Novo-Dani-lovka

Tokovka

lan!evo

Natali-' evka

R.S .S .U .laev, 12 kmnatural de IaVUIll

reg. Niko-pe drumulstalia Ka-

, Granit cu gran,ulatierocre._ se prelucreazdpnn iovire

10

10R.S.S.U., ree. Niko_,

laev, 2,5 km di la sta_fia Novo-Danilovka

Rranit (lvano-Gannov-[a etc.)

Porfiroid, cu desen rogii.L98_ll:, .Se ̂ pretucreazd gr'eucu scutele- Se lustruie$te b-ine.*1^in!Fquin{ar penrru pta-carea cheiurilor din NIoSco_va, a podulul- Moskvorelk, lanoua-clddire inaltd. a Unii,ei-sitlfil de Stat din Moscova

R.S.S.U. , reg. Dng-nropetrovsk, 7 km deia itatia Tok. UnuI dincele mai bune -9i marmari zhcdmin.te de gra-n i t roqu d in U.R.S'S '

R.S.S.U. , reg ' ZaPo'roiie, 6 km Ia sud destdgia Ianfevo

R.S.S.U., reg. TaPYroj ie , in apropie le. decaiiera Iantevo' '/ Kmoind la statia Lejino'in aprop:ere se afld maimulte c'ar;ere de acelagi

I De ciiferite nuanto 9" gY- |I toare - de la raz descnrs II pind ia ro$u. Structura . cu II eran'ulatie mijiocie. S-a Intre- II 6uin,tat la constructia Po$u- |I lui SevastoPol, Pentru Plac'a- |i rea podu,iui Moskvorel,K, a II ltioihtor inatte din Mosco- |

10 2 600-3 020

2 470

3 380

3 020

0,20-0,33

0,33

0,17

0,14

2,65

, R4-

2,66

,. 84

2,63

0,17-0,29

u , t 1

0,17

0,28

Granilatie miilocie' cLlIoa-re'uniformd. Se Prelucreazabine. DuPd lustruire aParel----oo i,t ' .c textura iri;;#;-'A

"f"st intrebuintPt -ia

placarea cheiului de Po rru-l-MoJcova' La Placarea itoil

;g,titi inalte a Universitltiide Stat din Moscova' a llo-;;ritdi B. I(amenniri .9i Ustiin'Li- Mo."oua se intrebuinteazdpe o scard largd

257

Granit de culoare cen'uqie'cu granulatie fi^n1- se Intre-buinteazd bu fala cioPlitd

"

-ioit intrebuiniaf El scard

larEitpent"u cheiurile dinKiew si Nloscova

Granit cu granulalie find ;se prelucreazi bine Prin 1o-vire. A fost intrebtiintat ,Pen-tiu placarea Poduiui Mosc-

lka etc.)

itaraia I R.S.S.U., reg. - Stali-Karan lno, 12 km P" _q,tu-T^:l

Rozd

t9t 9

Staraia I R.S.S.U.' reg'. Stali '

i naiurai sPre -

sud i 'estI ae stalia Staraia Ka-

2-3 2 290 1 1 9 0,19 2,66 0,32

Page 15: Image 0001

N'I.9A

2 380

1 700

2 480,-rl

2 400

r 720

1 980

51 80

Continua16

2,67 0,28

2,66

2,69

0,602,65

2,81

2,64

Denumireazdctrmin-

tuluiLocul unde se afl{ cariera

6 E

ia!.19T F S5 4 f ,s?.: bo

10

Uilu-Kam

(Ak-Ti-ube)

Uruh

Tipa

Gum:sti

ran, in apropiere deor. Jdanov

R.S.S. Georgiand (Ra-ionul Kluhori). Versan-tul nordic al Kaukazu-lui. Aproximativ 60 kmp€ $osea de Ia statiaKluhori, regionala cdiiferate Ordjonikidze

R.A.S.S. Osetind. deNord, drumul din satull-asnal spre Dunta

R. S. S. GeorEian5.,3-4 km. de ia

-sta[a

Tipan.A.S.S. Abhazia, 30

km la nord de Suhu-mi (pe qosea)

vore{k $i a cld.dirtlor din or.Stalino, a teatrului din Ros-tov, a unui sanatoriu din Ki-slovodsk

Granit cu granulafte fin[ ;a fost explorat inainte derdzboi. Se prelucreazd u5or,A fost intrbbuintat peritrupiedestalul sculpi.urii

- ,,Col-

hoenica qi Muncitorul" de laexpozitia unionald din Mas-cova. Nu se exploateazd

Granit porfiroid. Z6.cdmtn-tul nu se exploateazii

Cenugie.deschisd

Cenugie

CenggiedeschisS,

foartedecora-

Cenuqie

Culoarerozd, rarintilnitd

Gdlbuie-cenugiedeschisS

Albe

0,20

Granit cu sranulatielocie. Se ciopGgte gt'setruie$te bine_ GranuJafle mijlocie, cu in-

cluziunl negre uniform dts-persate. Nu se ob[in blocurtregulate, Cariera se exploa-teazd in mod lntermiteni

L l rCa

1

0,31

0 1 5

0,11

= Bambak I R.S.S. ArmeanS, l ln-^ lgd statia Bambak- l

o l

; l+ l

o lq lc l

. ' lo l=

Amza- | n.s.s. Armeand, ra-! ciman lionul Kirovokan. se a-

tsieni.t-1-1ud in apropiere de sa-614't 'u'

l tul Lermontov, 16 km

fde la statia Chrovocantt

Atarbe- | R.S..S. Ar,meand, 5kian lkm de la sta(ia Ahta

(grano- la l iniei ferate in con-diorit) lstructie

IIII

Piati- | Districtul Ordjoniki-gorsk ldze, in imprejurimile

(begta- loragului Piatigorsk $iunit) lale oragului Jelesnovod-

, lsKIII

t\9 |t\9. r l-q t l

Granul.alie miiloeie, cucantitate mare de granule ne-gre de lrorblendd qi de blo-titd. Se lustruie$te blne. S-aintrebuintat Ia placarea maimultor clddiri din' . Erevan 9:din al.te oraEe

Granula{ie mijlocie, de cu-loare cenu$ie-roz5 cu Petealbe. Foarte decorativ

La fel ca granitul de BaIabak. A fost intrebuin{at Pen-tru placarea monumentuluilui Haciatur Abovian din E-revan

Culoare foarte deschise, cupete mdrunte negre de diotit.Granrula(ie fin5. Se lusLru-ieste greu. Are o saturaliecu apd foarte mare, - PindIa 3,5Vo

Muntele Medovata

Muntele Beqtau

90

160

2,33

2,42

3,50

2,dd

Particularitlli decorative giexemple de utilizare

arhilecturalil

{ P

q 9

{ €E c

Page 16: Image 0001

N\)

Conti nuares g' i sE b

! i 5: 9

r €E c

Propriefiti fizico-m ecanlceprincipa.le

II c t r

t o

l sEel F o G

I E E El d s &l -

1 1 0

CernaiaSalma

Turcin

.R.S.S. _ Karelo-Find",raionul Kandaiaksa, es_tuarul Ambarnaid, inaproplere de Kereti:are debarcader

Particularjtdli decoratjve siexemple de utfizare

arhitbitural{

5

3. Labradorite, gabbro_uri gi alte roci principaleNeagri

..-Gabt-ronorit cu granulatie::F, .99 curoare ariorut-rirlal.gra, tenani f r ro *^-^

i$i:iE id;ii: *Hi;,ff;,';,;se exploateaze

3 844

2 430

3 1 6 - / " '

R.S-.S.U., Reg. Jito.mir, 3 km de i-a statiaqe la statia

Labrado-rit

cenugiu2,5

0,r7

0 1 5Turcinka. Zacemintirf::le._-aproape

. complet"i":":i

:,: cj*yr111e jnrjre-9U un mare

:*i,ge d;"hil'rlhr: l?ff ,1,:iff:T,t?",{$,!iit.#ttrj;1;t:?:*,"_Tl5,"leurui' v. r. Le_

0,26 2,68

epuizat

lll J:ST.I, -q";i."

pavlio_i,iil ";I:y.:). oe ta eipozi[iaX'll ,^]**:Y:.I, ta cUoir'einuil U.R.S.

?;"c -:l,,If'rj,' ,rfti"ut p*-li] 3::yl.ntur lr)i- $evcenkodin^Harkov ;i;:

'S; i'u"t"ri"q_te bineKamen-

naiaPeci -^fgq3$i rocd, ca .u" p"u_f

*r',",y*Jt}:i,tdif#*/,l

0,152 20a

2 t10

/ " '

" r t t III

Golo-vinka

t t . 5 . 5 . u . ,mir, 22 kmtia Borba$i

reg. Jito-de la sta-

Labra-dorttnegru

Labra-doritnegru

Labra-doritnegru

Labra-dorit deculoareneagrS-

brunl

R.S.S.U., reg. Jito-mir. 15 km de la sta-lia Go'rbati pe o linieferatd secundari

Gran'uiatia mare, irlzeazbbine in nuan'te albastre pro-nun{ate. A fost intrebuin{atpentru placarea clddiril Gu-vernului din Kiev, a "st.,,Kurskala"

" 'n.,rou1ui "!lin

Moscova, la mauso,leul V. I.Lenin, la teatrul de operd dinHarkov si [a foarte multealte clddiri din oraqele maria le U.R.S.S.

Granulalie mare, cu nuinlrmare de cristale care irizeazein culori albastre gi aurii. E-xist[ fi,loane fine. Se ]ustru-le4te bine. A fost lntrebuintat pentru ,rnonumentul luiV. I. Lenin din or. Jitomir

Granulatie mare, cu irlza-tie bund in culori albastre.Se observd un desen compusdin pete. A fost intrebuin{atla clddirea hotelului ,,Mosco-va", la gara Kiev

Gran,ula$e marc. Irizafiebund in culorl argintii, aurllFi roqietice. A fost intrebttin-{at la ctddirea Armatei So-vietice- din Minsk. Nu se ex-ploateazd

Gorbilev

Kamen-nii Brod

R.S.S.U., reg. Jlto'mir, 19 km de la sta-

lia Gorbagt'

R.S.S.U. reg. Jitomir, 4 km de la incru'ci$area nr. 54 (Jito-rnir-Korosten)

* )

t9t\9N

Brajin

Page 17: Image 0001

\5f.o

Partieularitlli decoratlve liexemple de utilizare

arhitecturale

0'3? 2,84 0, i?

1,40

Denumireaz{clmin-

tuluiLocul unde se afll cariera Culoarea

Slipci la I n.q.q.V,.re8.. J i to- Granulalie mijlocie. denuantrd verzuie ugoare. A fostintrebuintat Pentru mausoleu:V. I. Lenin qi la clddir"eanou5 a bibliotecii V. I. Le-nin

Gabbro cu granulatie mare,de culoare absolut neagrd.RocI cu piritd. Nu se exbloa-teaza

A foat intrebuin.tat la ccn-structia palatelor din Krime-ea, pentiu soclul zidului d,eIinie din st. ,,Maiakovskaia.'a metroului din lv[osssyl,pentru gara Hi'mki de pe ca-nalul ,,Moscova". Multeblocuri con{in pirite

Granulalie mare. Se irre-lucreazd +i se lustruieste bine.A fost intrebuin{at

-ia con-

struire_a podu^rilo1 din regio-nala de cdi ferate Transklau-kazia, la coloanele Institutu-lui Marx-Enghels-Lenin dlnTbilisi gi Ia alte cld.diri

mir, 15 km- de la st.Gorbagi pe o linie decale ferat5 secundard

Gabbroverde-inchis

;Gabbrohegru

Dioritverde-cenugiu

Viri, sec-tia 48

-Partenit

R.S.S.U. . reg. Rov-no, 20 km de la statiaKlesov, linie feratd itt-guste

Reg. Krimeea, Iingimalul m6rii, in aProPie-re de satul Partenit. E-xistd debarcader

R.S.S. Georglan5, Ianord- est de oraEul Ku-taisi, in apropiere destalia Kursebi. In aPrc-oiere se afl5 un zdcd-inint de acela$i Te$enitin Opurcihet

R.S.S. Karelo-Find,malul Veslic al laculuiGhii. in drePtul satu-lui

-Belaia Go-ra, la 60

km de sta{ia Nig-Oze-

Jte'g. Sverdlovsk, 6km de la statia NiiniTaghil

ROCI DE DURITATE MIJLoCIE1. Marmure

- Marmurd ' cu gfanulatiefind, fisurat5, cu desen dinpete, de _nuante roze, roqie Eivioletd. Marmurd cu dolomi-t5. Se in'tilnesc . porliuni cucon[i'nut .m?re .9e cuart. Afost intrebujn{a.!5 pentru' pla-carea interioard a Pdatuiiiide marmur6, a Catedralei .lsa-akie_ gi 'a muze.ului etnogra-fic din Leningrad. Nu se retcomandd a fi intrebuinlati,pentru placaj-e exterioare:rmarmura se d€grad.eazd

Marmurd cu granulaliefind, cu desen de culoare ro-pe"prun5. 9i violetd. Unq-_eporfiuni au de,sbn brecgiform.A fost intrebuintat{ pe scardlargrl pentru placarea metro-poiitanului din Mosccrva, qi

*) proprieti{ile fizico-mecanice sint aceleaqi ca Ei la labradoritul de Golovinka.

1,5 2 300*

I 980

Kursebi

Belaia-Gora

(grupa de

minte)

NijiniiTaghil

Tegenitverde-cenugiu

Roqie qip estritd

I ' c -2

B .

Rozd qirogie 193

305I 450

\ | o,o+

Page 18: Image 0001

ContinuareDenumireazd,c[tnln-

tuluiLocul unde se aflf cariera

Particularittli decorative giexemple de utilizare

arhitecturall

I

I = E

I : ! L

l T oI x €

1E*l 5

Feg. Sverdiovsk, 6oe Ia Hrizolitovii

spre satul Fomin,o 1,gg 2,70

Koliut-kino

gabri

PoIev-skoe

Ufalei

Mauk-skoe

LT:,3i.'tf,il,iil*,# / cenu*e

id:r1 ,:'i:111"'.! ,n9 / "u.,u,'u,::T:ts"1l9_.1'. 25 de pe j

t ' f - ^ - . - r ^ , ,

o u'il*'Jr i"u % ""'.",i, j|ff t;, #

ill,^e,F:^-9u venaturi sau int&re, roarte decorativ

Ulk*;'bJi..ff""i: /fidr-F";iiiig:*ffH /;gS; 1 810 296 I

-**r*l12 km nord de sta-

fost lntrebulntati la zidurilede trece're. din statla ,,PiataSvordlov" a metroului dlnMoscova. Unele blocuri Potfi intrebuintate pentru Iucri-ri de sculpturd.

Marmurd cu . granulafiefind. cu desen cu venaturi deculoare neagrd si alb6. A fostintrebuintatE la stalia ,,Kurska-la" a metro,ului din Mosco'va

Marmur6. cu granulaliefin6; cu desen cu venaturi si-nous sau compus clin petealbe li cenutii. A fost intre-buintatd pe scard largd pen-tru placajele interioare alemetroului din Moscova, pen-tru gara Kazan din Mos:o-va gi pentru placarea clddi'rilor din alte ora$e

Marmurd cu granulatie.mijlocie, stratificat5. In cazultdierii de-a lungul stratelor,se ob{in pldci albe $i canu-$ii. In cazul tdierii sub ununghi fati de slraturi se ob-tino un desen cu venaturi deculoare cenuqie gi albe. S-aintrebuinlat pentru placare'apaviiionu,lui sovietic de la ex-pozifia internalionall din Pa-ris din anul 1937, la metrouldin l\loscova etc.

168 1,29 0,29tia Verhni Ufalei, la 2,5km sud-est de halta deincruciqare nr. 81

Reg. Caleabrnsk, 8km de Ia statia Ufalei

Reg. Sverdlovsk, l inse halta de incrucigare'nr.

84,20 km de la o-rasul ulaler

Neagrd

Cenugie

1 120

1 610 L,82

2,10

0,22

D

L\- ,

t\?riilF

Cenugie 1 150 1,65 2,71 0,18

Page 19: Image 0001

Continuaret JCrt

x PE L; -x . =

E 5q =

; 5E c

Proprielitile f izico-.. ecaniceprincipale

C t r= E

'.i-9 oF d cE A ;

l 0

Denumireazdcdmin-

tulqi

Puga-ciovo

Koelga

Trebu-$ani'Dilove)

Novose-lita

(B. Ka-menetr)

Locul unde se afl{ cariera Cnloarea

Particularitlli decorative Siexemple de utilizare

arhitecturallRezisienta de

rupere'lnkglcm,

lncovo-

a - | 9 , t15- 9 | d , : c

i B t I g E Fl . t s M i c , d ' e

_t_8 1 9

lerea

Proho-rovo

Balan-dino

gigim-skoe

I P,"g. Celeabinsk, 20I km de ora.qul Celea-I binsk, lingd satul Pro-I horovo si satul Balan.ldino, 3 km de la stafiaI Derenskaia de pe liniaI Celeabinsk Bagoriak

l\Iarmurd, care in uueieportiuni are o calitate apro-piat5. de cele mai bune feluride marmurd pentru statui.Structura compactd, cu g'ra.nulatie fini. Varietii{iJe cu-rate sin,t transparente po o a.dincime pin5.

-la 10 im. In

masd mare marmura are undesen de cu-loare brund. Seobservd incluziuni de Diritdin formd de praf. A fo3t in-trebuin{atd la placarea sta[iei,,Piata Sverdlov" a metrouluidin Moscona etc, Uneieblocuri pot fi intrebuinlatepentru lucrdri sculpturaie

MarmurS. cu granulafiemare, pe alocurea coloratd innuantd gSlbuie 9i cenu$te jeste o marmurd dorlomiticd.A fost intrebuinfat5 pentfuplacarea Muzeuiui de arreplastice. ,,A. S. Puskin" dinMoseova.

Aibd cupete

voalate

Albe

1 280

mt-rl

1 1 q

t,g2

2,84

2,70

0,17

0,15

0,46-0,63

132

Reg. Celeabinsk, 1,5km. de Ia sta[ia Barit-naia

Ree. Ceieabinsk, 12km ipre est de staliaSirostan, regionala docdi ferate Ural-Sud

Feg. Celeabinsk, 30km de la statia Eman-jelinskaia

R.S.S.U., reg. Tranls-carpati, zdcdmintul seafld in munti, 4-5 kmde Ia stafia Trebugani,regionala de cdi ferateLvov

R.S.S.U. , reg. Trans-carpati, zdcdmintul seaf15 la 5 km Vest desatul V. Novoselila, Pelinia de separatie a a-oelor Dentru riurileVulhovsiik gi Lujanka.Pind la stalia Neresni[a- 12 km linie feraidingustf

Cenugiel Marmurd cu grailulafie ma'II re, cu desen in venaturi, care II se aseamdnd cu desenul mar-lI murei ds ufPle i It - ^ - ' l

{lpd. I Structurd cu granulatie mij- |galDure I tocie. Desen punctiform, de II culoare cen'u9ie-brund, care II de marmurei un aspect mur- II oar. e fost intrebilinlatd lalI placarea clSdirii hotelr-r,iui I| ,,Moscova" qi a majoritifii II sta[iilor de la metroul din II Moscova

ICenuqie I Nlarmur[ cu granula(ie fi- |deschisd I n5, de culoare albd. Ei albS ctt Icu vena-l dungi cenugii. Poate avea o I

turi I mare importan!5 pentru JI R.S.S.U., ea fi ind singura sur'I rd de marmurd cristalin5 de-I corativ5. Sub formd de PliciI mici a fost intrebuinfatd Pen-I tru placaiul interior din' garaI Kiev. Posibilitatea obfineriiI blocuri'lor nu se Poate aPrecia

Roqie gi I Un strat gros stratifieat derozd I calcare com-i'acte, uneori brec-

I ciforme, cristaline. Coloralia

I - O" la roz-deschis Pind la

I roEu. In partea de iqs a stra-

I tului se afld un strat subtireI de marmurd galben5. A fost

i I intrebuintatd la c'l5dirile din| | n r e c r r l T . r ; m r c i l o l \ , f n c n n r l t

180

70-272

51-

2,55-0,81

, 1 0 -

, , 7 R 0 3 6

1,812,77

2,68-2,69

!9

oraEul Lvov $i la llos,qova

Page 20: Image 0001

DenumireazEc{min_

trduiLocul unde se afl{ cariera

ParticuJarjufj decoratjve siexemple de utiljzare

arhitecturall

E P

i c

E := €< d

Proprietltile fi zico-mecaniceprtncipale

Continuare

E E

c =E - 9 0

: : j

8s i l

Rezistenla derupere in

kgicme E . 9 := = 66 3 E

- 9

N 6 oD&no-

rylt"u pardosealaa. uasei oamenilorl\u se expiloateazd,

dede

mazaLcgtiin{i.

Rogie cufiloanealbe

Rogie gigalbend

aurie

9ll:u" -c-ristalin foarre de_Flilj:',.,_:""9 re p.6iuc.*a"ai:1T9 oi{ie -9t capri,td un tils_

t*rl;

ors I z,es

2,69

734 0,59

ffif.r#'**fffiq*#un lus-

Si cu fi-l?:I:,,9: ai.it"

-&i"LFa va.

Biuk-Iankov_

skoe.Regiunea Krimeee

raionul Simfero,p6i, llnlg3 , satuJ -Mramorocie,i: Km. de Ia stafia Sinl_

di'c ?::li.f :"131'iL,' !, i::.1,:feropol riet5fil or. roqii esi-e-' "neunif

or_

$:.:+,.?f: dgfS-J,nH;*,?*'"*:lg1f_ .qgr;&,i : staiia;,I "*,ff"' :,T u gl^, -,f#q; EEil,t.^, :ll*.8- nori"-,

-',l[ii}:s^Kara.

" ,,Kievsi<aiai'. pinrer-li l, l:,. .,,Kievsriiai.,,,piata

ffI"l$:i.., ei at-tete. precurn$i a hoielului ,J,I;;;#:

Gaspra I Reg. Krimoea, iiugSI satul Gaspra, 10 km

I sud-vest de Yalta

IIII

Balak- | n.g. Krimeea, gru-lava lpa de cariere din im-

I irejurimile Balaklavei,- | in apropiere de Sevas-I topofII

- l

Ghidam I R. S. S. GeorgianS.lVersantu,l nordic allcoamei muntilor Kauka-lzului, raionul Kluhor'i,| 20 km pe gosea pind

lla statia KluhoriGorov I R.S.S. Azerbaidgea-

I nU, Karabahul muntos

Ir-opot I R.S.S. Georgiand, 60

I Irm Oe la stalia Telavi

Ia9 l( ] l lu r l

Cenuqie I Calcar crisfalin compaet,I de culoare cenrugie-brund, culcolif i mari qi rari, pin^{ la 1$I cm diametru - ,,o,chi de pa-I s,6re". Se intrebuinleazi peI scard. largd pentru ffioflun€n-I terle qi placajele din Krimeea.I A fost in,trebuinlat de aseme-I nea pentru ho,telul Moscova

Cenupie | ""i.rro

cristaljne compacte,gi rozd- | carc se extrag periodic dinbruni I citova cariere mici. Unele din

I ele. cu,m ar fi calcarul de Ka-I dik, au fost intrebuintate pen-I trrr niacarea hoteluiui MoscovaI si a metroului din Moscova

- I

I Cenuqie I Calcar CrisLalin cornpaet| | de culoare cenugie-brun5, cu| | coliii mari qi rari, pin^{ la 1$I I cm diametru - ,,o,chi de pd.

I s,6re". Se intrebuinleazi peI scard. largd pentru monumen-I terle qi placajele din Krimeea.I A fost in,trebuinlat de aseme.I nea pentru ho,telul Moscova

Cenupie | ""i.rro

cristaljne compacte,gi rozd- | carc se extrag periodic dinbruni I citova cariere mici. Unele din

I ele. cu,m ar fi calcarul de Ka-I dik, au fost intrebuintate pen.I tru piacarea hoteluiui MoscovaI si a metroului din Moscova

- I

INeagrd I Calcar cristalin cu granula-

cu filoa-l Nie find, cu structurd in for-ne albe I md do pldci. Grosimea p15.c!-

I tor - pind la 0,? mt -I

IRozd I C"1.". cristalin de culoare

I rozd, cu multe semne albeI mari de faund. Nu se exploa-I teaz6"I

Albd si | - Grapulalie find gi mij locie.cenusie I Desenul - neclar cu venatu-'

I rd, cu trecere treptatl spreI nuanfa albd. Unele por{iuniI au o culoare albd pur5.. S-a

, I intrebuiniat pen,'uru placarea

0,5

l-Il -I r i.D.s.u., reg. Trans-

I ; i'#il',i,'f ,,Tl* L f:i'JKm de Ia statia Neres-

Page 21: Image 0001

Continuare

Denumireaz{c{mln-

tului

lvanetia

Sailieti

$roga

Molita

Sadahlo

Locul unde se all{. cariera

R.S.S. Georgiand, 6km de Ia stalia Sada-hlo (se exploateaze inlrnod periodic)

R.S.S. Georgiand lin-gd. satul Desi, pe go-seaua Svanetia de Sus.Pind la stafla Zusdidi-rUD KM

R.S.S. Georgiand, 1km de la sta{ia Salieti.Cel mai mare z5cdmintde mar,murd din Geor-8ia

F.S.S. GeorgianS, 4km de la stalia Dziru-la, de lingd satul $ro-ia

F.S.S. Georgiand, 4km de Ia sta{ia Moli ta(lingd satul Certala)

a

Particularitlli decorative Siexemple de utilizare

ahitecturall

casei Guvernului R.S.S. Geor-giene, la clSdirea InstitutllluiMarx-Engels-Lenin din Tbilisi, la st. ,,Kalujskaia" a me-troului din Moscova etc.

Granulalie find, de culoarebrun5-cenugie, cu filoane decalcit de culoare albd saugdlbuie. S-a intrebuin{at Pescard largi la Palcarea Be-troului din Moscova (statiile

,,Ohotn'ii Riad", ..Piata Revo-lutiei" Si altele)

Marmur5, cu granulafie ma-re, de obicei de culoare albd.Exploatarea a inceput dup;irazoor.

Calcar c,ristaiin cu granula-tie find, cu desene dif-erite laniveie diferite ale stratului.Predomind. desenele din ineleneregulate inchise, de calcitcerlu$iu pe fond rogu. S-a in-trebuinfat Ia sta[iile metropo.litanului din }loscova: ,,Sta-l inskaia" , , ,E lect rozavodska-ia" gi,,Koltevaia-Kufskaia"

Caicar cristaiin iie grantria-[ie find, cu un desen din Punc-te albe. 9a intrebuinlat Pen-tru placarea statiei ,;Krasnjilvarota" a metroului din Mos.cova, a ciddirii Ministeruluide Comunica(ii din Moscova,pentru placajul exterior alitaairii Pogtei Centrale dinTbilisi qi in multe locuri. !b-losirea p€ntru placajul exterior in cl:matul Moscovei (sta-{ia de metrou ,,Arbafkaia")nu a dat rezultate bune

Calcar cristalin cu granula-tre fin5. cu desen asemdndiol'iu o hartd geograficS, datori-td incluziunilot de calcit co-lorat, concentric. A foat in-trebuintat pentru placarea cld-dirii Inltitutului Marx-Engels-Len,in din Tbilisi Fl Pentruplacarea interioard a mai ncul'ior ctddiri din Moscova

II"*'*t_l 3

Albi

Rogie

froq'e

Rogie-

x :

E =E 9

E c

t

2-3

i o

1 350

1 790

1 490

241 0,91 2,67 0,31

226

2t8

L , A L

I t Q

0,18

2,69

2,68

2,7L

0,29

283 0.50cafeniecenupie

Cenugie1,5 1 200-

1 600

t9cN

Il : €l 6 -| . : e o

| :aE| ;eal -1 1 0

Pro prietllile fizico.mecanicepr.incipaie

s 9 :J € U

Page 22: Image 0001

-7zl

f9c Continuare

Proprietltile fi zico-mecaniceprincipale

s !

' = 9 oF O d

6 - ;O : i l

Denumireazlclmin-

tuluiLocul unde se afll eariera Culoarea

Parlicularitttli decorative glexemple de utilizare

ahitectural{Rezistenta de

rupere lnkglcmg

Djarhe R.S.S. Armeand. 5km nord-est de satulDjarheciul Mic, raion.Dpli jan, la 50 km destbtia Kirovokan

Conglo-merat

din pia-trd decalcar'

roze

Cenugieu vena-

turi

Conglomerat cu desen mo-zucal. Afost intrebuin{at pen-tru pardoselile clEdirii Insti-tutului Marx-Engels-Lenin dinTbilisl, cum $i la clddirile dinErevan. Un neajuns al pielreisint pietricelele izolate de

3 x r: = o

9EF

,

a -- 9

F E ED } E

8

Grupade cari-ere Ag-veran

Agama-zalu

(onix)

Horvi-rab

DavaIu

pe epuizat

Rozd-

Albi 5igalbeneculoareamierei)

Neagrdfiloa-

ne albe

NeagrEfiloa-

ne gal-bene

Stratiticat, denuan!d

alb5'rozd Pi

cuart, care ii ingreuiazd pne-Iucr€rea

Granulafle mare. Desenuleste format prin succedareavinelor colorate cenuslu, culntensitate diferitS. A foet ira-trebuinlatri pentru finisareaunor ciadiri din Erevan: C.C.P.C. (b) A, Clddirea Guver-nu;lui 'etc.

Granula{,r.e find, cu desenin formd de re,lea d,in filoa-ne cat'eniu-ro9ii. A fost intre-buin,{gt pentru placarea sta-trei ,,NovorKuznetkaia" arhetroului diq Mospova, a tea-

R.S.S. Ar,mean5, lin-gi satul Agveran, 55km de la statia Erevan.Al5turi se afld zecemin-1919 Dallar $i Kaput-l\on

R.S.S. Armeand, 13km de la or. Erevan'Iingd satul Agamazatu

F.S.S' Armean6' Jfm vest de statla $l-razlu

R.S.S. Armean6'. Iin-ea'-iiiut Davalu,. Ia 1i.. O. stalia Ararat'Zdc[mintul este aProa-

tnrilui de oPer5 dln Erevan'X?r?hi.ii clC.-p.c. (!) A si; Ator crlidiri din Armenia

Interesant, fiind se'mltran-sparent. A fost introbuintat-futru

Placarea statiilor me''t

o,iiui 'din

Moscova: ',Belo-russkaia" (nigele din sala cen-it"rej. ,,oi"ti"o" (ziddria Pi'rlontlijr bencii) etc'

", ?tXT, ::'Hlt"ifi S'"'Hit#";;ti-;ui caPdtat o utilt-;";;-;; lCara mlre' A fost ln-trebuintat Pentru finisarea me-troului'din Moscova

0,18Calcar cristalin' A fost in-

t."tilintit -Pe

scare largd'.lapticarea staliilor --lnetroulur'aii--'rvro."out t,,Kievskaia"']Fiat"- n"uolu{iei",,,Belorus-;'ili"t,

--Aeiopott" 9i altele,

&* intietiuin \eizd Pe Porligi-f-" ini.tioate' ale tlacajului

0,?

F.S.S' Uzbek[, - 16km de la or' Nur-Ata'B0 km de la stallaKermine

Cea mai rdsPinditd 'marmu-re. Granulatle

-find, structure

stratificat5, coloratie omogen-ne. feiPite blocurilor sint cc-i.ralJc'. obicei in-roz, Parteainiito"ie a blocurilor este ce-'iiiii..-se

observd fissri recti-

828Gazgan

cenuqie

115

Page 23: Image 0001

dontinuare

se afli cariera

\ rrs

E ?

! =

E o

Proprietdlile tizico-mecaniceprincipale

= e

6 t r iQ < - q

DenumireazlcLmin-

tuliliLocul unde

Fartiru'arit i l i . decoralive gi

exemple de iltilizare

ahitecturall

Rezi6lenla derupere l n

kglcm?

- l

: - | i i w t

Je I E i :E= 5 ? | E 8 kN o : l - : a q

3 * U l u @ q- l -

R l q" l

| ] linii, cimenrtate cu calcit cenulI I qiu, prir'! care plecilq,:se dgs:I I pic5. u$or. A fost intre,buinf4!I I pentru placajeie interioare aleI I pavilioanelor sovietice 'de IaI I expozitiile internalionaie diaI I Paris Si New York, la majo-I I ritatea statiilor metroului dinI I Moscova gi in clddirile din| | Moscova, cum $i in cld.dlrille| | din Taqkent $i Kievl---l

Districtul Altai, ra. | .ttla, .,rl Granulafie find., structurdio,nul El{ev, 150 km de I desene I brecciform5. cu desen decora-ra stafia Biisk

| '?:'i,it

l[",1f?',1',,ii,i,TJ"1irH"i?t $j-i I fia metroului din Moscoval, l,,Parcul de culturd (centura),

Regiunea auionomE" I A1!i:1"

I Granutagie fin5, nuanf6. deAltaiuf Nluntos, 264 1 clesen. lculoare rol cu desen inr formiikm de Ia sta{ia Biisk lle.8ru, .$r lde re{ea din filoane negre.

I rlrracnlu I A fost intrebuin{at pentruI I placarea coioanelor din, stafiille

"',I so2I , O OPugtulim

Oroktuoi

4,0

' R 286 0,87

2 7 L

, t 7 1

0,10

0,24

o

x

Districtul Altai, 5km de la satul Kazat-{evo, raion. Zmeinogor-sk, 120 km pe So$eade la statia Rubfovsk

Districtul Krasnoiar-sk, raion. Iermakw, pemalul flrrviului Ienisei,120 km de la statiaAbakan

Dlstrictul Altai, 110km de la sta{ia Biiscpe ambele maluri aieriului Anuia

Cenugie-r n c i a

Rozd gi

Cenugiegi rozd

Rozd qialbd

,,Stalinskaia", qlia" ale ,rnetrouluiva

,,Taganska-din Moseo-

Marmurd cu granulatie find,de culoare ro$e gi cenugie custraturi intercalate albe $i cufiloane sub{iri galbene. Seintrebuin{eaz5. pentru obiectemici Si piese intercalate

Granula{ie fin5, cu desen,cu venaturi de culoare nea-gr5, care iese ,.la suprafatS,produs de oxizii.de fier. Estefoarte decorativ. Nu s-a sta-bilit posibilitatea obtineriiblocurilor. Rezervele sint mari

Calcar cristalin, abundentin faund, cu desen pestrif, inculoriie cenugie, rozd gi gdrl-buie. Nu se exploateazd

Blocurimici

1 190

I

I

I

,

0,17

0,78-r,32

Nus-a

stalit

5-6 1,58-1 ,62

RegiuneaEvreeascS, 6statia Birakan

autono'mEkm de la

rt

Granulalie find, coloratieneuniformS. de nuan{e: rozd,Iiliachie $i albe. Se observS.incluziuni de cuar{. A fost in-trebuin[at pentru placarea sta-liel ,,Belorusskaia" a metrou-Iui din Moscova 9i a altor cl5-diri din Moscova

1,5 11

0,82 2,83-2,84

tFE

Voskre-senskoe -,,1

: :-l--"']

Page 24: Image 0001

Continuare

r o

i ; =: 9

Denumireaz6,cemin-

tuluiLocul unde se afl{ cariera

PartiCularit{ti d ecorative giexemple de utilizare'

ahitecturaltr

l a :

S q f -loRi* :3"3*ii:-'ka (ofioea:cit)

" " * " /

. Insu- | AlbE- J Calcar cu granulatie miiln_lkm de I sElbuie j^.i., 9u curoardsdtb",.. o ,jlil

I I rnfebuintat pentru unele pla_ II l;:fift 'crddiriror

v"chi J;f

"t"""-" L^

/ "

R.S.S. Esto,nd,Saarama, 15debarcader

Pe riul Moscova, ia40 km de o'ragul Mos-cova

. Rogiunea Mosc,ova,malul sting al riuluiOka, 17 km de la sta-lia Kg,lornna (Pe $osea)

..-Ofiocalcitul cu gran,ula{ieIll^1- r9 cornpune dii srratuljsuccesive de ,culori

"6;i6Ji::ny.li.., Desenut eire voarar,,

;[y.i?:ij :l,i " ].',i" ffi . ". j; H:lg:ti. tdieturil N,i ,""",ut,i:joc.yri mari.- Se .intrebuintea-,? y speciatr pentru,tu;ia"i,l: Irlir"fg. A fost irjtrebuin-

ffL,fi, tfi}XJtlf ii,x'sr'1 H:ffi lf 3' i;, Jl"rJie..ii)"i*,, s t;

!

2. Calcare

Calcar detritic, de nuan{5cald5, crem-pal5. A fost in-trebuin{at pentru placarea eld.-dirilor Teatrului Mare, spita-lului ,,Sclifasovski", sirita-lului ordsenesc Nr. 1, Pala-tului ,,Kremlinul Mare", ci5.-dirii vechi a bibliotecii ,,V.I. Lernin" gi a alto,r clddiridi,n Moscova. S.au exnloataturmdtoarele straturi l

1) ,,po,iasnic" ;2) ,,krasnenkli

Ca,lcar, uneori spo,ng'i,os. Afost inrtrebuin{at pentru pla-carea clidirii Sovietului din,Moscova, a cl{dirii Kazan etc.,So exploateazd urmdtoarelestratilri;

Stratul I

Stratul II

Stratul III

Stratul IV

Stratul V

,I

2,50 I 5,121l)IIIIII

t;1 j l 5 s o f l - I 1 , 5 4

i t tl t it t ll l tr t l

4

Calcarul de ltngd Moscova din carboniferul mijlociu (tn special-moi)Miaci-

kovAlbe

Albe,P4Ld-

gdlbuie

I

1400308 I48 1,95

, l t

2,0810,5?12,67

Korob-cev

430-1 060.

410-

900610-

1 000.

440-1 040' '

170

2,59

3,92

2,70

2, I9

2,31-2,33

2,2O-2,83

2,26

2,28-, d n

2,5Q

c r l -

6,5

10,62

7,60

11,09

3r25

,-di

Page 25: Image 0001

Locul unde se aflI cariera

Ars

Continuare

x :

E bU !t r ! ?

F €

E o

Proprietdllle filico-mecaniceprincipale

!s 5i;= L *

- - i

d s b

Particularitlli de:orative giexemple de utillzare

arhitecturall

1) detritic

2) cu granula[ie foarte find

in straturi oblice

cu pete

i A fost intrebulnfat pentruplacajele exterioare ale sta-[iilor metroului din Mmcova:

,,Serpuhovskaia",,, Bauman-skaia" qi altele. Se exploa-teazd urmdtoarele straturi-:

1) stratul de sus

2) str.atql de jos

A fost intrebuini{at pentr ufinisarea unor case de odihndde lingd Moscova

Calcar compact de structurdstratificatii : ind.lflmea blocu-rllor - cel m,ult 40 cm. Afo$t intrebrrin{at pentru pla-carea cl5dirii Academiei,,Frunze" gi a clSdir:ii noi abibiiotecii ,,V. I. Lerni.n" din,Moscova

A fost intrebuin{at penlfuplacarea cld.dirii Bibliotecii,,V. I. Lenln" Si a cledirii dincol{ul strd.zilor Ka[lnLin 9iPiata Arbat. Se exploateaziurmdtoarele straturi:

1) rindurile ro$ii- 2) rin:durile in trePte

t -

f . .D$oqit,.A fost intrebuinI tat Ia cl5direa Consiliului deI yiltttri"{ a hotelului.,,Mos-cova", lmpreu,nd cu doloml-tui Protopopov (ast6zi epuizat)

- Calcare qi dolomite. Aufost intrebuin,tate penrtru cld-diriie vechi din oraSut Kasi-nl.ov $i Riazan. Se exploatea-zd urmetoarele feluri :'

Rezistenta derupere'?nkglcmr

b 0 -r g 9 .

- { F EJ € U

! 2 S <; l l :

E B a *

2,56Duben-skoe

Male'ev

Goren-skoe

Guriev(Venev)

Gurov

Kazna-ceev lde

"'J '''.'

Reg. Nloscova, L4 l, Alb5,km de la stafia Kolom- fpald-gnlna. 6 k,rn de Ia statia I buieKarasevo

II

Reg. Riazan, halul I AtbI,.drept al riului Oka, 15 lpald-edlkm in amonte de ora. I guiegul Kasimov, 650 krn Ipe apd de la Moscova

IIII

II

3,94

1r5

9)4)

290

980

340

940

4,47

1,66

, 1 1

1,58

t , u I

2,30

2,L7

, 4,'

15,3?

9,32

9,39

4,99

calcare de ltngd'Moscoua dtn carboniferut inferior (tn special rezistente),. R.g. -Riazan. Linia I Cenugie-l A fost intrebuintat pen,tru | ,9" ..1t".feratd. la_rg-a =- | descifsdl placarea.poduriloi rie .iu- f.:llegatd de sta[ia Vitenki I t iatd 9i de gosea I

p

Reg. Tula, tlnia fe-la statialargE de

Venev

Reg. Tula, 4,km desta{ia Sutrodol

Reg. Tula, 15 kmla sta{ia Alexin

cenusle

,rrl::l780

I

I

I1r401tun-1

1,5

230 2, t3

, t n

, , ,

2,01-2,38

9,51

9,28

3,11Cenugie-deschisd

Cenuqideschisd

Tarussa Kaluga, malulriului Oka, i,5la ora$ul Taru-

Atb5,cenugie-deschisd

265

1.80

2,48

2,38 4,60t 3Acn

Page 26: Image 0001

Continuare

c ; t r

9 ! F

r :- =! ! 5E 9

F E

E o

Proprietlfile fizico-mecaniceprincipale

o F

t ! 6 ;

:= ts;8.= S

Denumireaz{cImin-

tului

Alexin(carieraJalici-noie)

Volkov(Okikovi

Gori)

$amor-dino

Sovet-skoe

,Locul unde se afl{ carlera

Particularitlti decoratiye $iexemple de ulilizare

arhitecturall

1) rindurile rogii

2) rindurile in trepte

Nu s-a lntrebuin,(at. Se e:r-ploateazd urmitoarele srra-tud :

1) rindu,rile rogil

Ucralnei. Se exPloateazS ur

meto,arele straturi :

Sarmaiian interiol

Torto,n,lan' superior

; Cdlcar cochilife'r, macropo-ros, de nuan{a,. g*lbuie. Pla-carea Si zidfia clddirilsr dinoragul Baku:i Calcar 'moale, se Prelucrea-'zd

usor : se afle r6spinrdit in-[r-o reeiune mare. Din acestmaterial s:a'' exdcutat o serieae

-montrmente 9i Pieddstale

de mon"meotte 'din

orage'leI(utalsi 9i Tbilisi

Rezistenta derupere inkglcm,

in carierd. Expedierease face de asenienea pecalea apei, dis,tantapind la l,Ioscova - 288km.

Ite,g. Kaluga, malulsting al riului Oka, ladistan{a de 255 kr p.calea apei pind ]a Mos-cova, d-e ld stafia Ser.puhov - 22 km.

Reg. Kaluga, 4 1...mde la sta(ia Vorotinsk,de pe linia de cale fe-ratd }foscova-Kiev

910

Cenugie-deschisd

0,68 2,47 4,38

III

i,ss I rs,zs1,86

I 16,04

Rog. Kinov,Sovetsk de pe

llngd or.riul Viat-

Kame-net

Podolsk

Inker-man

Baku

R.S.S.U., imPreluri-mile or. Kamenet'Po-dolsk (aga-numitele cal-care ,,toltrov")

Albd

statia

O serie de. zdciminte (Vih- Ivatnovt, Gumenf, Priitarqti-e Ifi altele) de calcare ter'(tare 1moi, lntrebuin'late Pentru PIa- |

caje in unele ora$e din sudu'l

1 )

2 )

400

200

Krimeea, lingdInkrerman

i Calcar Ponos de culoare al-bd. A fost intrebui"'lat -P1-tru placarea muzeului "V'

' I.

,Leni-n" din Kiev $i. a construc-'!iilo'r din Krimeea

90-1 1 0

16,?

2,3-

27,62

r r t r

Gfu'Pe Qqlingi oraqul

carlerebaku

de

, lt.S.S. GeorgianS,imediata aPropier€ora^Ful - Kutaisi ,.

r la

g.ozd 9ialbd

.F| \J

g .

! i g "

F 3 ED.: U

. Nu s-a intrebuin{at. Sht Ibune pentru placaj urmdtoa- |rele straturi; I

Eklar

:::-.:. i-:=r::!--ii-r .r: I ri:J!r:

Page 27: Image 0001

t..,r5 Continuare

Particularit{ti decorative !iexemple de utilizare

arhitecturaltr

l * EI F - '

I x : = :

- t t r :

t q :I c ?

I E € ,

I E - r

Rezjstenta derupere inkglcmz

Proprietltile f izico-rnecaniceprinclpale ,

I

I o *

I ! E o 6

l a . = Ml r n

e . x c

gEF

,

- 9 -

S U ;) t M

Denumireaz{cdmin-

luluiLocul unde se afl{ cariera

I

Gadaganl R.S.S. Georgianl, Jlk. de la Kutaisi, peImalul sting al riuluiI Jhal-fiteti

Calcar foarte mo,ale, darcare se intdregte in aer liber.texturii.. un,iformd, se sculp-teazd fin, in co,nditii foariebune. Fo'rm€azd. blocuri foartemari. u\ fost intre,buintat pen_tru diferite baso,reliefuri' dela falada clddirii InstitutuluiMarx-Engerls-Lenin din Tbilisi

C. PIETRE MOI

1. Tufuri

Liparit cu granulatie find,cu incluziuni de caolind. cu de.sen onduiat de cuioare brund,amintind structura lemnului.ln c l imatu l Moscovei nu in-spir5. incredere, in ce priveg-te ^rezistenta lui la in,ghefurl.A.fost intrebuinfat penlru pla-cajul exterio,r ai stltiel ,,Ser-puhovskaia" a m€trdulul dinivloscova, qi la alfele

Tuf I compact : se Pcaresculpta in condit j i foarte bu-ne; de as.ernenea se p'oate pre-Iucra manual. A fost intrebu-intat la Palatul GuveroitluiGdorgian gi ia alte clddiri dinTbil isi

4 , l <

Tufolav6 poroasS' AfarS deeurloarea de bazd., existe va-rietdti de nuante: neagrd, bru-nd si roz5. A fost intrebuiniatLa 6onstructiile centraiei hi-draulice de Pe fluviul NiPru'la clddirile Casei Ministe,ruluiIndustriei Uqoare din M.osc'o-va. a teatrului din Erevan 9ila multe altele

A fost intrebuinfat Pescard larg6 in construrctiile'vechi aie Armeniei. Se intre-buinleazd gi astdzi..

2. GhiPs

Granulatle mijlocie, de cu-loare albddtruie, cu desen i. 'fcrmd de re[ea find

Un strat de ghiPsuri multi-coiore

Bolnis

l(erpl rl

Artik

Kalag-

Zvoz

Ohlebi-neno

- R.S.S. GeorgianS, 14;km pe gosea de la sta-:{ia Sandar

f\10a

Ga,lbendi

Pald-g11-buie qi

verzu'e

Roz6-violetd

Neagra,cum $1' multealte cu-

lori

| - --T U - I J I ' I

" ll c m . l2,13

2 , 1 5

0,88-1 ,50

2,88

9,01

16,?5

26,0-76,0

0,5 l4oo-700*)

Georgiand, laest de staiia

'Armean5, 22la oragul Le-lingd satul Ar-

: \

l- \1020

I

1 , 8 1R.S .S .

L4 kmSadahlo

R .S .S .km deniskan,tik

R.S.S. Armeand, 20knl cle la Kirovokan.

Beg. Arhanghelsk, 36knr de la orasu,l Arllan-ehelsk. pe fluviul Dvi-[a de Nbrd i ingd satulZvoz

R.S.S. Baqkir5, nla-lu1 drept al riului Sirn,lingd iatul Qhlebinenot o

F'lt

Albe

Page 28: Image 0001

af

Continuare

DenumireazIcLm?n-

luluiLocul unde se afll cariera

Districtul Kaukazulde Nord, imprejurirnileoragului Maikop, lingdstafia Kodjoh

R.S.S. Georgiand, 20km de la oragul I{u-taisi

Particularillfi decorative giexeinple de utilizare

arhitectural{

Gran;ulat,e mdjlocie; blocur:mari. Este folosit de trustul,,Russki samolvetni kamni,.

Granuia{ie fin^d, cu desenin formA de refea aurie $i cenuqie. S€mitranspareht; blocuri

Proprietltile f izico-mecaniceprincipale

Rezisten,ta derupere inkglcm2

t -

l E 'EI x :

I E :

l q 5| t r P

l E oIl -l 5

J o - .

s 5 ;_ - tF - v(r: &

I O

q r E t6 ; E

E 3 ko 9 .= E =D.tsE

Albd 9itozd

AlbSKutaisi(Salo-minao)

R.S.S. Karelo-Find,lingd sta{ia Maselskara

Beg. Sverdlovsk, lin-gA Satul $abri, la 25kp qud de oragul Sver.c{.ovsK

3. Piatrt de talc

Granula{ie fin6; n,uantd. ce-nu$ie. -9a in,treb.uinfat pentruplacajul exterio'r al olddirilordin Leningrad. Astdzi este a-Proape complet epuizat5. ,.

Magnezit-talc de granulafiernijlocie; structurl itratiiiia-

i td; nuantd gilbuie

Ceninchisd

Ce"u$ie-

Fl

r-

ItIl1

3hi

F0Io

H | l

-Y i.rE d^1 E

r ! ,! r ;

ti

t3 ( DD x ' '

+ , t i! ' F x

f ; o9 i 6=. 6"

* t r d .p < E . qE Y . o .

s or i 5G \ EFr :- !,q ;

J

o F

aisoo .

6-

H ral

9"-oo3+SdE6 ' r i t q " 'iE5*HEe?: . . ' : , o d

. . - ' !

g . o .

( D . o .

6-

E T

DJ PJ

l a

xt

ocF

E

I

(D

E

<=( D o

! ) :

o \ v

X X

o Bx

(D5o

d. YItD.

F B. ! )

riH ( D- P

ssTPg ss g 9 g q Ie . * t u c D Iaqq9e e!, a, tJ 9' Dt- l - -o . D . D ( D Ep r p r P P 6 .

a . H + + 9a i ; X . dN @ P ( P \ g : -

? F " ^ . * E 3*p f 3E SO . - D : J +O J N O \

E 5'3.2H. s; <x F n

H.e. ' .6

O o

-

r J a

fd

-

I tc.9 lqq

Iu FHH38 s 19 t9 N'o !.t 19 8 5 8 6 ; 6 E F F * @

Page 29: Image 0001

12. Prelucrarea decorativd a fe{ei pietrelFele fintsate prin lovireFe{e finisate prin unelte abrazive

^ _ Alegerea pie,trei qi a finisdrii fetelor3. Prelucrarea pietrei pe gantierul de ionstruc{ie

C,anitolul V.

Metodele de incercare a pletrei de placal :

1.. Cercetarea petrografjc5'

2. Incerc5ri chimlce qi f izico-mecanice

I Capitolul VI.

Nomenclatura elementelor din piatrd de pracal gi transportul lor .

de revoiulie

Pag'

l 0?

I07L07108rt2'1 1 5r l S1 r 51 1 6I I8;121t2l1251 3 11 3 9

464759647 t

7+76.

l . BloculCondi{ti le tehnice pe care trebule sd le indeplin".r. i

un blocPiatra de placaj cioplitd brutvlatra _cu lorma regulate

2 .

4 .

4 .5.

Pl5ci de placaj

B l

83:84,B592'929S

1007021 0 2r04.104

5 .Pldcl profilate

Elemente arhitectonice

Pldci cioplitePl5ci tdiate cu ferdstrdul

6 .

Coloane, baluqtr. i , vaze qi alte corpuriProfi le gi ornamente compuse

Transportul elementelor de placaj

Capitolul VII.

Lucrlrl de placaJ

1. lmbinarea elementelor de placal exteriorImbinarea elementelo,r dtetur.atePrinderea placaiului

Mortare pentfu piacajeDispozitive pbntru ridicarea

Transportul verticalTlansportul orizontalPrinclerea pietrei

Unelte de luciu $i de

de zidSrie

Si montarea pietrelor

Executarea lucrdrilorMontare,a socluluiPlacarea cimpuluiPlacarea goltirilor

controlde placaj exterior

Briuri le

,iOrtul

Pag.

CorniqeleStilPi 9i Pilaqtri monoli[iSti lPl din tronsoaneStiIPi PlacatiAntablamentulBalustradeleElementele izolate

6. Executarea lucrdrilor de placaj interlorCondltiile de exPloat'areAlegerea PietreiPre"getirea- pldcltor pentru montareAncoreMateriale $i disPozitiveMontarea PardoselliPlacarea PeretilorPlacajul l iPit de Perete :..Placaiul mbntat Ia distantd tle perete

Aapitolul VIII.

Intreflnerea placaJelor ql restaurarea lor

Intretinerea Placajtt luiCompozi{i i de Proteclie -

' '

Paste $i Prafuri de lustruireMetode de curdlire

Metode , mebanice de "curd[ireMetode'chimice cle curd{ire a placaJulul

Restaurarea placajului degradatDefectele Placajului

1411481 5 1t52156158161

. 164

. 164

. 164

. 165

. 166

. 169

. 169

. t ? l

. L74. 179

. 184

por{iunilor degradatefetei initriale

A n e x a 1. Placarea fa[adelo4 cu panouri mar'iSistemul de construc[ie a panouluiExecutarea lucrdrllor de Placaj

lB5185186186l8B190194195195199202

205206207

2lo

l.

D .

LipireaRefaceraRefacerea

ale placaJtt lui

Anex a 2. Z6,c'amlnte de piatrd decorativ6 in U'R'S'S'

Page 30: Image 0001

rftP

T 1307Responsabil de carte: lng. $lefinescu Gh.Tehnoredactor : Alexandrescu I.Corector responsabll: Andor E.

Dat lacules: 15.04.56. Bun de ttpar 11.06.56. Htrtleveltnd de 65 grlmz 61x.86116, Colt edttortale 13;26, CoIlde tlpar 16. Crinanda-8 3222 A 06966 Indlcele de clastft-care pentru blblloteclle mqrl 72:624-012:1 Indlcele de

clasi.f,icarc pentru bibliotecile mlct 72.

Tlparul executat sub com. nr. 639 la Intreprlnderea Poltgraflcl,,Apdrarea Pahlel", Str, lzvor 137 Bucur€lti R. P. R.