II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

of 27 /27
Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul 2. MECANISMELE FINANCIARE ŞI CREDITUL Obiective specifice: La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea: să-ţi însuşeşti noţiuni cheie şi să exemplifici corect noile concepte să înţelegi mecanismele de finanţare practicate la nivelul unei economii, în evoluţie şi comparaţii; să identifici trăsăturile specifice raportului de credit şi relaţia dintre bănci şi clienţii lor; să explici rolului activ al creditului în economie şi funcţiile sale de bază; să cunoşti, să prezinţi şi să exemplifici caracteristicile şi mecanismele principalelor forme de credit care se derulează într-o economie; să descifrezi mecanismele ratei dobânzii, în corelaţie cu factorii de influenţă asupra nivelului dobânzilor şi cu efectele exercitate asupra mediului de afaceri. Timp mediu estimat pentru studiu individual: 3 ore Intermedierea financiară şi elementele definitorii ale creditului Creditul comercial şi efectele de comerţ; operaţiunile de factoring Finanţarea pe termen scurt prin creditul bancar şi decizia de creditare – indicatori de analiză a bonității Costul creditului Obiectivele specifice unităţii de învăţare Rezumat Teste de autoevaluare Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare Bibliografie minimală

Embed Size (px)

Transcript of II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Page 1: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

2. MECANISMELE FINANCIARE ŞI CREDITUL

Obiective specifice: La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:

• să-ţi însuşeşti noţiuni cheie şi să exemplifici corect noile concepte

• să înţelegi mecanismele de finanţare practicate la nivelul unei economii, în evoluţie şi comparaţii;

• să identifici trăsăturile specifice raportului de credit şi relaţia dintre bănci şi clienţii lor;

• să explici rolului activ al creditului în economie şi funcţiile sale de bază;

• să cunoşti, să prezinţi şi să exemplifici caracteristicile şi mecanismele principalelor forme de credit care se derulează într-o economie;

• să descifrezi mecanismele ratei dobânzii, în corelaţie cu factorii de influenţă asupra nivelului dobânzilor şi cu efectele exercitate asupra mediului de afaceri.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 3 ore

Intermedierea financiară şi elementele definitorii ale creditului

Creditul comercial şi efectele de comerţ; operaţiunile de factoring

Finanţarea pe termen scurt prin creditul bancar şi decizia de creditare – indicatori de analiză a bonității

Costul creditului

Obiectivele specifice unităţii de învăţare

Rezumat

Teste de autoevaluare

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

Bibliografie minimal ă

Page 2: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta

2.1. Intermedierea financiar

Mecanismele financiare, prin care se asigurintermedierea financiar

Intermedierea financiaragenţii non finainstituţii specializate care acordFuncţia de intermediere nu exclude participarea activfinanciare, cum este cazul monedei"transformare" şschimbarea naturii cazul utilizării unor depozite la vedere sau peunor credite pe termen mediu sau a creditelor pe termen mediu

Pieţele de capitalîmprumutătorii emit titluri de o mare divor fi achiziţionate de agencare o au agenţii economici de a negocia titlurile pe piela modificarea continucontinuu, prin crearea de noi "produse" mai rentabile risc.

Intermedierea financiarfinanciare, în principal institumobilizarea fonlor, mai ales prin acordarea de credite.

Termenul de credit este rezervat operaoferta de capital din partea unui organism financiar cu cererea de c

Raportat la teoria general

Creditul definecreditor, o acordbani sau alte vaviitoare, la o datechivalente, la care se adaugrespective.

Relaţiile de creditare au existat legat de o formăsau prestări de servicii.

Creditul constituie un contract prin care o banctransmite unei firme sau unei persoano anumită perioadinvestiţie, activitate curentdobânda aferentă

Capitalul de împrumut serie de trăsături, cum ar fi:întreprinzătorul cproprietatea capitalului se separcare are însuşirea de a aduce dobândde credit se face decalat în timp favedere al proprietaru

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare

2.1. Intermedierea financiară şi elementele definitorii ale creditului

anismele financiare, prin care se asigură finanţarea economiei, includ intermedierea financiară şi pieţele de capital.

Intermedierea financiară realizează o finanţare indirectă, în sensul ii non financiari din economie încredinţează disponibilit

ii specializate care acordă credite agenţilor non financiari deficitari.ia de intermediere nu exclude participarea activă la producerea de resurse

financiare, cum este cazul monedei bancare. În plus, ea implică"transformare" şi preluare a riscurilor legate de această activitate,schimbarea naturii şi termenului economiilor agenţilor nefinanciari

ării unor depozite la vedere sau pe diverse termene pentru acordarea unor credite pe termen mediu sau a creditelor pe termen mediu

ele de capital realizează o finanţare directă a economiei, fiind locurile unde torii emit titluri de o mare diversitate ca denumire şţionate de agenţii economici excedentari. Totodată, posibilitatea pe

care o au agenţii economici de a negocia titlurile pe pieţele secundare, conduce la modificarea continuă a valorii acestor titluri. Piaţa financiarcontinuu, prin crearea de noi "produse" mai rentabile şi cu diferite grade de

Intermedierea financiară implică deci intervenţia activă a unei institufinanciare, în principal instituţie de credit, care are ca scop prioritar mobilizarea fondurilor temporar disponibile într-o economie şlor, mai ales prin acordarea de credite.

Termenul de credit este rezervat operaţiunilor financiare care pun în legoferta de capital din partea unui organism financiar cu cererea de c

Raportat la teoria generală a creditului, acesta poate fi definit astfel:

defineşte încrederea pe care o persoană fizică sau juridic, o acordă altei persoane, numită debitor, căreia îi cedeaz

bani sau alte valori materiale, în schimbul promisiunii de rambursare viitoare, la o dată determinată numită scadenţă, în valori monetare echivalente, la care se adaugă o dobândă, ca preţ al utiliz

iile de creditare au existat şi în economiile pre-monetare, creditul nefiind legat de o formă monetară, astfel încât în loc de bani se poate opera cu m

ri de servicii.

constituie un contract prin care o bancă (o firmă sau o persoantransmite unei firme sau unei persoane fizice o sumă de bani, pentru a o folosi

perioadă de timp, fiind destinată unui scop bine definit: afacere, ie, activitate curentă, etc., cu obligaţia de a restitui la scaden

dobânda aferentă, conform prevederilor stipulate în contract.

Capitalul de împrumut este substanţa creditului şi poate fi caracterizat printrăsături, cum ar fi: capitalul de împrumut nu este utilizat de

torul căruia îi aparţine, ci de cel care îl primeşcapitalului se separă de funcţionalitatea lui; este o marfşirea de a aduce dobândă; restituirea capitalului folosit în calitate

de credit se face decalat în timp faţă de momentul acordării lui;vedere al proprietarului, capitalul de împrumut se prezintă în general sub form

Mecanismele financiare şi creditul

i elementele definitorii ale creditului

area economiei, includ

în sensul în care disponibilităţile lor unor

ilor non financiari deficitari. la producerea de resurse

bancare. În plus, ea implică un rol activ de activitate, care constă în

ilor nefinanciari- poate fi diverse termene pentru acordarea

unor credite pe termen mediu sau a creditelor pe termen mediu mobilizabile.

a economiei, fiind locurile unde versitate ca denumire şi scadenţe, care

ii economici excedentari. Totodată, posibilitatea pe ele secundare, conduce

a financiară se dezvoltă i cu diferite grade de

ă a unei instituţii ie de credit, care are ca scop prioritar

o economie şi redistribuirea

iunilor financiare care pun în legătură oferta de capital din partea unui organism financiar cu cererea de capital.

astfel:

sau juridică, numită reia îi cedează în prezent

lori materiale, în schimbul promisiunii de rambursare , în valori monetare al utilizării bunurilor

monetare, creditul nefiind , astfel încât în loc de bani se poate opera cu mărfuri

ă sau o persoană) de bani, pentru a o folosi

unui scop bine definit: afacere, ia de a restitui la scadenţă suma şi

i poate fi caracterizat printr-o capitalul de împrumut nu este utilizat de

ine, ci de cel care îl primeşte, astfel încât este o marfă specială,

restituirea capitalului folosit în calitate rii lui; din punctul de în general sub formă

Page 3: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

bănească, atât la acordare cât şi la restituire dar între cele două momente, poate funcţiona ca şi capital industrial sau comercial.

Sarcina de lucru 1

Comparaţi conceptul de credit cu conceptul de monedă, evidenţiaţi principalele diferenţieri şi similitudini.

Principalele elemente care definesc raportul de credit sunt:

a) Subiecţii implicaţi, respectiv creditorul, care mobilizează fonduri şi acordă creditul şi debitorul, care solicită împrumutul; participanţii la un raport de credit sunt foarte diverşi în ceea ce priveşte apartenenţa la structurile social-economice, motivaţiile şi durata angajării în raportul de credit. Sub aspectul naturii debitorilor şi creditorilor, într-o societate se regăsesc trei categorii principale, respectiv firmele, statul şi populaţia, băncile având calitatea de intermediar. Fiecare dintre aceştia poate fi atât creditor, cât şi debitor în raport cu ceilalţi, în funcţie de condiţiile specifice pe care le oferă mediul economic şi financiar.

b) Dobânda, care constituie preţul plătit de debitor creditorului, practic marja de "intermediere" care remunerează intermediarul financiar şi care poate fi fixă sau variabilă, de valori foarte diverse care depind de cererea şi oferta de fonduri pe piaţă, de intervenţia băncii centrale, de durata operaţiunii financiare, de calitatea debitorului, de gradul de risc pe care-l implică operaţiunea respectivă.

c) Termenul de rambursare - cu cât scadenţa este mai îndepărtată, cu atât operaţiunea de credit este mai laborioasă şi mai complexă; creditele prezintă o diversitate de termene, de la câteva ore sau zile (creditul "spot") până la zeci de ani. Pentru creditele cu scadenţe foarte apropiate se practică rambursarea integrală la scadenţă, spre deosebire de alte forme de credit, care implică rambursări eşalonate – acestea implică plata periodică a dobânzilor, odată cu rata creditului, numită şi „principal”.

d) Promisiunea de rambursare, respectiv ansamblul de proceduri privitoare la asigurarea rambursării unui credit şi plata dobânzii aferente, se concretizează în mod detaliat în contractul de credit, având în vedere riscurile la care se expune creditorul. Principalele riscuri se determină în funcţie de criterii detaliate prin care se evidenţiază:

- riscul de nerambursare, prin posibilitatea întârzierii plăţilor sau chiar incapacitatea de plată a debitorului, cauzate de factori obiectivi şi/sau subiectivi – prevenirea acestui risc este strict legată de analiza bonităţii solicitantului de credit şi de procedurile de garantare a creditului;

- riscul de ilichiditate sau de imobilizare a fondurilor la bancă, astfel încât deţinătorul de depozite nu este în măsură să onoreze cererile titularilor, ca

Page 4: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

urmare a unei gestiuni necorespunzătoare şi a unui management financiar defectuos.

e) Consemnarea şi transferabilitatea creditului, având în vedere faptul că majoritatea acordurilor de credit se materializează într-un înscris care consemnează raportul de credit şi îi conferă calitatea de a-l transmite către un alt beneficiar, pe pieţe specializate în aceste transferuri; prin aceasta se realizează cesiunea creanţei, respectiv se transferă dreptul de a încasa suma înscrisă în titlu şi veniturile aferente.

Intervenţia activă a creditului în viaţa economică se reflectă în o serie de procese, fără de care desfăşurarea normală a proceselor economice ar fi perturbată, fiind edificator în acest sens rolul creditului în societate:

1) Creditul permite utilizarea economiilor băneşti temporar disponibile, pe calea redistribuirii lor prin intermediul instituţiilor de credit. Prin credit se mobilizează lichidităţile disponibile într-o economie care, prin aparatul bancar, sunt puse la dispoziţia agenţilor deficitari, în procesul creşterii economice.

2) Creditul favorizează accelerarea concentrării capitalurilor . Economia modernă facilitează existenţa unor companii de mari dimensiuni, ca şi investiţii de mare anvergură, a căror derulare nu ar fi posibilă fără mobilizarea unor fonduri adecvate, prioritar prin credite.

3) Creditul stimulează producţia. Extinderea activităţii unui agent economic nu este posibilă numai prin mijloace proprii. Organizarea creditului bancar oferă libertate de acţiune şi perspectivă în orientarea eficientă a activităţii sale.

4) Creditul reprezintă o cale de acţiune a politicii monetare a unui stat. Prin stimularea sau descurajarea creditului, autoritatea monetară influenţează masa monetară în circulaţie, cu toate consecinţele legate de oferta de monedă într-o economie.

5) Creditul permite înlocuirea monedei efective în circulaţie. Acest fenomen implică mai multă siguranţă şi rapiditate în efectuarea operaţiunilor financiare, dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de plată, costuri mai reduse şi influenţă favorabilă asupra fenomenului inflaţionist.

6) Creditul favorizează organizarea procesului de producţie şi de comercializare şi stabilirea unor preţuri reale, mai ales în condiţiile producţiei sezoniere, când se înregistrează un mare decalaj între momentul producţiei şi cel al încasării contravalorii aferente.

Din analiza rolului creditului se pot identifica funcţiile de bază ale acestuia, respectiv:

o funcţia distributivă – constă în mobilizarea resurselor băneşti temporar disponibile în economie la un moment dat şi redistribuirea lor prin acordarea de credite; în acest mod, creditul participă la concentrarea capitalurilor şi dirijarea lor spre sectoarele deficitare, spre acţiuni de mare anvergură a căror finalizare nu ar fi posibilă fără atragere de capitaluri excedentare;

o funcţia de transformare a economiilor inactive în investiţii – foarte importantă, dacă avem în vedere afirmaţiile lui J.M.Keynes, conform căruia economisirea care nu este urmată de investiţii reprezintă tezaurizare, factor de dezechilibru pentru economie;

Page 5: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

o funcţia de emisiune monetară – prin credit se pun în circulaţie mijloace băneşti suplimentare, în corelaţie cu cerinţele din economie;

o funcţia de asigurare a stabilităţii relative a preţurilor , prin reglarea dimensiunilor cererii şi ofertei de produse şi servicii pe piaţă prin intermediul diferitelor forme de credit (de consum, sezonier, ipotecar etc.).

Sarcina de lucru 2

1. Identificaţi structurile din economie care asigură oferta de capitaluri de împrumut şi cele care solicită credite; definiţi calitatea pe care o deţine fiecare.

2. Explicaţi şi exemplificaţi una dintre funcţiile creditului.

Plecând de la aceste elemente, se poate constata că se pot defini o multitudine de tipuri de credit în funcţie de anumite criterii: scadenţa creditului; persoana creditorului şi a debitorului; modalităţile de formare şi de utilizare a capitalurilor disponibile; dinamica necesităţilor debitorului şi modul de folosire a capitalurilor împrumutate; obiectul creditului şi sfera de utilizare.

Exemplu: 1) Sub aspectul duratei: a) Credite pe termen scurt (pe o durata până la 1 an); b) Credite pe termen mijlociu sau mediu (în general, 1-5 ani); c) Credite pe termen lung ( 5-10, dar limitele oscilează până la peste 25 ani).

2) După criteriul calităţii debitorului: a) Credit privat acordat societăţilor comerciale, comercianţilor persoane fizice, altor persoane particulare; b) Credit public acordat, de regulă, în baza bonurilor de tezaur sau a altor titluri ale împrumuturilor de stat, pe termen scurt, mediu sau lung.

3) Având în vedere beneficiarului creditului, pe plan general este utilizată următoarea clasificare: a) Credit furnizor, oferit cumpărătorilor (importatori) - prin această formă de credit furnizorul exportator acceptă ca exportul să fie efectuat pe credit, respectiv ca importatorul să-şi onoreze obligaţiile de plată după o anumită perioadă de la primirea mărfii; b) Credit cumpărător, acordat direct cumpărătorului (importatorului) străin printr-o instituţie de credit sau bancă comercială din ţara exportatoare - guvernul ţării exportatoare se implică uneori chiar în garantarea rambursării, în cadrul programului oficial de asigurare a creditelor la export.

Privite din perspectiva acestor criterii, raporturile de credit s-au cristalizat, de-a lungul vremii, în cinci sfere principale:

- creditul comercial;

- creditul obligatar;

- creditul ipotecar;

Page 6: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

- creditul de consum;

- creditul bancar.

2.2. Creditul comercial şi efectele de comerţ; operaţiunile de factoring

Relaţiile comerciale care se derulează între agenţii economici deschid posibilitatea apariţiei unor relaţii de credit reciproce, denumite şi credit comercial, care poate interveni în momentul vânzării mărfurilor (credit vânzător), sub forma amânării plăţilor sau cu ocazia procurării materiilor prime şi materialelor necesare producerii mărfurilor (credit cumpărător).

Obiectul creditului comercial constă iniţial în acordarea de credit sub formă de marfă, în urma unei înţelegeri (contract) între vânzător şi cumpărător. Prin acest act de credit se îmbină, pe de o parte, interesul producătorului de a asigura vânzarea produselor sale şi pe de altă parte, interesul comerciantului lipsit de capital care se învoieşte să plătească marfa după vânzarea ei.

În condiţiile economiei de piaţă, creditul comercial este foarte extins; el se manifestă atât în relaţiile de vânzare - cumpărare dintre agenţii economici din sectorul producţiei cu cei din sfera comercială, cât şi între producătorii de bunuri materiale.

Pe ansamblu, se realizează un transfer reciproc de resurse iar creditul comercial acoperă o parte importantă a fluxurilor monetare în economie.

Creditul vânzător reprezintă vânzările de mărfuri pe credit, situaţie în care firma poate fi împrumutat, prin creditele furnizor pentru echipamente, materiale, etc., sau poate fi împrumutător, prin creditul client pentru produsele livrate şi lucrările executate beneficiarilor săi.

Creditul cumpărător constă în plăţile în avans, caz în care firma poate fi de asemenea într-o dublă ipostază, respectiv ca beneficiară a avansurilor plătite de către clienţii săi pentru fabricaţia produselor sau plătitor de avansuri către furnizorii săi de materiale sau echipamente. Aceste credite reprezintă de fapt o prefinanţare din partea beneficiarilor unor produse sau servicii şi se practică mai ales în procesele de exploatare cu ciclu lung de fabricaţie.

Creditul client, acordat de furnizor în favoarea partenerului de afaceri, prin amânarea încasării contravalorii mărfurilor livrate pe o perioadă de timp determinată, are ca scop atât reducerea unor cheltuieli (depozitare), cât şi menţinerea şi cucerirea unor noi pieţe de desfacere. În gestiunea acestei categorii de credit, furnizorul urmăreşte: diminuarea la minimum a perioadei de creditare; creditul comercial să nu deţină o pondere ridicată în cifra de afaceri, pentru a nu afecta lichiditatea firmei; stabilirea unor modalităţi de plată sigure şi rapide; facturarea operativă a mărfurilor livrate; stabilirea de penalităţi în cazul în care nu se respectă condiţii din contract; obţinerea de informaţii reale şi complete despre client, astfel încât acesta să fie solvabil iar riscul afacerii să fie minim; mărirea cifrei de afaceri cu ajutorul creditului comercial.

Page 7: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

Indicatorul care măsoară eficienţa creditului comercial este rentabilitatea obţinută prin mărirea cifrei de afaceri ca urmare a acordării creditului comercial, în comparaţie cu alte investiţii posibile.

Creditul furnizor, reprezentând obligaţiile de plată ale firmei la care data primirii mărfurilor (serviciilor) devansează termenul de plată, este considerată ca o finanţare pe seama surselor partenerilor. În acest caz, gestiunea creditului presupune măsuri de maximizare a acestuia, atât ca valoare, cât şi ca termen de rambursare, cu efect asupra creşterii cifrei de afaceri. Toate condiţiile creditului trebuie precis prevăzute în contract iar obligaţiile de plată devenite scadente trebuie onorate pentru a evita plata penalităţilor sau alte sancţiuni posibile.

Sarcina de lucru 3

Analizaţi comparativ creditul client şi creditul furnizor, sub aspectul cerinţelor de gestiune a fiecărei forme.

În economia de piaţă, creditul comercial se concretizează prin utilizarea efectelor de comerţ, în principal sub forma cambiei şi biletului la ordin.

Efectele de comerţ sunt titluri de credit comercial pe termen scurt, negociabile, care materializează o datorie comercială.

Cambia este cel mai vechi titlu, apărut odată cu creditul, fiind şi cel mai utilizat, prin care se sting două datorii în acelaşi timp, respectiv un debitor îşi plăteşte creditorul prin propriul său debitor.

Cambia este efectul de comerţ prin care o persoană, numită trăgător sau emitent, dă ordin altei persoane, numită tras de a plăti o anumită sumă unei a treia persoane, beneficiar, la o dată determinată (scadenţă) şi într-un anumit loc. Trăgătorul este emitentul cambiei care are calitatea de creditor, trasul este debitorul iar beneficiarul cambiei este creditorul trăgătorului, deci intervin trei factori, existând în acelaşi timp condiţia unor menţiuni obligatorii pe înscris, privind suma de plată, data plăţii, semnătura trăgătorului

În România, cambia este reglementată prin: Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, cu modificările şi completările ulterioare; Normă tehnică BNR nr. 10 din 20.apr.1994 privind cambia si biletul la ordin, publicată în Monitorul Oficial, Partea I 119 bis 1 14.iun.1995 şi nr. 4 din 2009

Exemplu: Firma „AmaridiRo” din Bucureşti a vândut o cantitate de marfă în valoare de 500.000 lei lui „Bixal”, agent economic din Galaţi; scadenţa s-a stabilit la 3 luni şi se cere ca această sumă să fie plătită lui „Corys”, agent economic din Iaşi. În acest caz „AmaridiRo”, în calitate de trăgător, va completa cambia cu următorul conţinut:

"Bucureşti, data 01.09.2010 Bun pentru 500.000 (cinci sute mii) lei. La data de 01.12.2010 veţi plăti contra acestei cambii la ordinul lui Corys suma de 500.000 (cinci sute mii) lei. Semnat AmaridiRo."

Page 8: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta

În partea de jos a cambiei se înscrie numele

Circuitul cambial este definit de urm

� Cambia este emispentru confirmarea obligatiei de platcomerţ, situaţie în care va înscrie "acceptat" pe tratacceptării; numai dupcambiei, beneficiarul;

� În operaţiile cambiale poate interveni pe cambie de ccambiei în condinu achită la scadenpersoană străinămenţiunii "per aval" facilitarea circula

� Cambia este înaintatva prezenta trasului care va efectua

� Beneficiarul poate transfera altei persoane dreptuînainte de scadenefectiv din înscrierea, pe versoul cambiei, a menurmează numele complet al noului beneficiarefectuează girul se numeste "girant" iar cea care primeAndosarea faciliteazsporită deoarece toîmpreună cu trasul.

Prin operaţiunea de andosare, cambia, ca titlu de credit pe termen scurt devine şi un instrument de plat

� Într-o altă situaţultimul ei beneficiar unei bimediate de lichiditpentru care se calculeaz

� Dacă cedarea cambiei are loc cu condide către ultimul beneficiar, operaplata unei dobânzi, numit

� În relaţia cu banca, ultimul beneficiar al cambiei poate obbancar pe gaj de efecte de comerde suma înscrisă

Ultimele trei operabancar.

� În continuare, societatea bancarcomerţ băncii centrale, care analizeazrefinanţare în cadrul opera

Refuzul de plată"protestare a cambiei"; protestul presupune amotive legate de neîndeplinerea obliga

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare

În partea de jos a cambiei se înscrie numele şi adresa lui Bixal (trasul).

Circuitul cambial este definit de următoarele etape posibile:

Cambia este emisă de trăgător şi înaintată trasului pentru acceptarepentru confirmarea obligatiei de plată în condiţiile prevăzute în efectul de

ţie în care va înscrie "acceptat" pe trată, va semna rii; numai după acceptare trasul devine răspunzător faţă

cambiei, beneficiarul;

iile cambiale poate interveni şi avalul care implică menpe cambie de către o persoană, numită avalist, care îşi ia obliga

iei în condiţiile în care trasul sau orice altă persoană înscris la scadenţă suma prevăzută; reprezintă deci o garanăină de cambie, de obicei de o bancă, recunoscută

iunii "per aval" şi are ca efect mărirea încrederii în efectul de comerfacilitarea circulaţiei lui.

Cambia este înaintată beneficiarului care o va păstra până la scadenva prezenta trasului care va efectua plata;

Beneficiarul poate transfera altei persoane dreptul de creanţăînainte de scadenţă; această operaţiune se numeşte gir sau andosareefectiv din înscrierea, pe versoul cambiei, a menţiunii "Plă

numele complet al noului beneficiar- şi semnătura". Persoana car girul se numeste "girant" iar cea care primeşte cambia, "giratar". facilitează circulaţia titlurilor de credit şi le conferă

deoarece toţi cei care andosează sunt solidari la plata cambiei, cu trasul.

ţiunea de andosare, cambia, ca titlu de credit pe termen scurt devine instrument de plată, în locul monedei.

situaţie şi în anumite condiţii, cambia poate fi cedatultimul ei beneficiar unei bănci, înainte de scadenţă, ca urmare unei nevoi imediate de lichidităţi, operaţiune numită scontare, similară unui credit bancar pentru care se calculează o dobândă, numită scont, în funcţie de taxa de scont.

cedarea cambiei are loc cu condiţia răscumpărării ei înaintetre ultimul beneficiar, operaţiunea se numeşte pensiune şi se realizeaz

plata unei dobânzi, numită taxă de pensiune.

ia cu banca, ultimul beneficiar al cambiei poate obţine şbancar pe gaj de efecte de comerţ, la o valoare procentuală calculatde suma înscrisă pe cambiile acceptate.

Ultimele trei operaţiuni cu cambii transformă creditul comercial în credit

În continuare, societatea bancară îşi poate prezenta portofoliul de efecte de cii centrale, care analizează titlurile şi îi acordă

are în cadrul operaţiunii de rescontare, în condiţiile legii.

Refuzul de plată la scadenţă din partea trasului, va determina ac"protestare a cambiei"; protestul presupune acţionarea în justiţmotive legate de neîndeplinerea obligaţiilor înscrise în efectul de comer

Mecanismele financiare şi creditul

i adresa lui Bixal (trasul).

pe posibile:

acceptare, respectiv ăzute în efectul de

, va semna şi va trece data tor faţă de posesorul

ă menţiunea scrisă şi ia obligaţia plăţii ă înscrisă pe cambie,

deci o garanţie dată de o , recunoscută prin înscrierea

rirea încrederii în efectul de comerţ şi

ă la scadenţă când o

l de creanţă asupra trasului, andosare şi constă

iunii "Plătiţi la ordinul-ătura". Persoana care şte cambia, "giratar".

i le conferă o credibilitate sunt solidari la plata cambiei,

iunea de andosare, cambia, ca titlu de credit pe termen scurt devine

ii, cambia poate fi cedată definitiv, de , ca urmare unei nevoi

ă unui credit bancar ţie de taxa de scont.

rii ei înainte de scadenţă şi se realizează cu

ţine şi un împrumut ă calculată în funcţie

creditul comercial în credit

i poate prezenta portofoliul de efecte de i îi acordă un credit de

iile legii.

din partea trasului, va determina acţiunea de ionarea în justiţie a trasului pe

iilor înscrise în efectul de comerţ.

Page 9: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

Sarcina de lucru 4

Din legislaţia României în domeniul cambiei, indicată în curs, completaţi un model de cambie pe un exemplu ales de dvs.

Biletul la ordin, ca formă a cambiei, este înscrisul prin care o persoană, numită subscriitor sau tras, se angajează să plătească la o dată stabilită o sumă determinată unei alte persoane numită beneficiar.

Biletul la ordin este emis de tras şi cuprinde iniţial numai două persoane: creditorul beneficiar şi trasul debitor.

Pe exemplul prezentat anterior, biletul la ordin va fi emis de debitor şi va avea următorul conţinut:

"Galaţi, 01.09.2010. Bun pentru 500.000 lei. La 01.12.2010 voi plăti contra acestui bilet la ordin, la ordinul lui „AmaridiRo” (creditor) suma de 500.000 lei. Semnat „Bixal” (debitor)."

Biletul la ordin poate circula ca şi cambia prin andosări succesive până la scadenţă.

Sarcina de lucru 5

1. Din legislaţia României în domeniul cambiei, indicată în curs, completaţi un model de bilet la ordin pe un exemplu ales de dvs.

2. Prezentaţi principalele asemănări şi diferenţieri între cambie şi biletul la ordin.

2.2.1. Operaţiunile de factoring

Factoring-ul reprezintă o tehnică de finanţare prin care un furnizor, numit „aderent”, transferă unui terţ sau „factor”, în schimbul unui comision, creanţele pe care le are de încasat în urma tranzacţiilor comerciale încheiate, care au ca obiect bunuri sau servicii furnizate pe credit.

Astfel, participanţii la operaţiunile de factoring sunt:

- furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii (aderent);

- factorul, care poate fi o bancă sau o societate (casă) specializată în operaţiuni de factoring;

Page 10: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta

- debitorul, client al furnizorului.

Operaţiunile de fa

• factoringplăteşte creanţele imediat în momentul acceptcontravaloarea facturilor cedate, ceea ce reprezinttermen scurt, remunerat cu o dobândnumită şi „pro rata temporis”, la care se adaugprestate de factor în gestionarea crean

• factoringfacturile, cu titlu de mandatar, dar le pl

În condiţiile în care se accepto serie de deosebiri obligaţia de platăfactorul nu poate formula pretencu acceptarea facturiloroperaţiunilor pe o percomercială, având la bazfacturile şi în plus, im

Avantajele operacontravalorii facturilor, ceea ce favorizeaznecesar pentru continuarea activitsimplificarea contabilitclienţi cu un singur cont pentru operaîncasării facturilor la termen, fiind eliminat riscul insolvabilit

În acelaşi timp, factoringmai importante vizeaz

• costul ridicat al derulcomisioanelor este ridicat iar la acestea se adaugîn avans, care sunt superioare cu 2practicate la alte credite bancare pe termen scurt, fiind impuse de necesitatea acoperirii riscurilor

• este dificil de întrerupt o relapierderea unor clien

Deşi costisitoare, în ultimii ani operaamploare, mai ales în cazul relafurnizorilor care efectueazau activitate sezoniergestiunea şi încasarea crean

Din practica României, exemplificanebancare care au activitate de factoroperaţiuni în prezent

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare

debitorul, client al furnizorului.

iunile de factoring sunt de două tipuri de bază:

factoring-ul tradiţional (old line factoring), situaţie în care factorul te creanţele imediat în momentul acceptării lor, deci aderentul încaseaz

contravaloarea facturilor cedate, ceea ce reprezintă un mijloc de termen scurt, remunerat cu o dobândă superioară faţă de dobânda de pia

i „pro rata temporis”, la care se adaugă comisionul pentru serviciile prestate de factor în gestionarea creanţelor;

factoring-ul la scadenţă (maturity factoring), atunci când factorul preia facturile, cu titlu de mandatar, dar le plăteşte la scadenţă.

iile în care se acceptă plata anticipată a facturilor, factoringdeosebiri faţă de creditul comercial care constau în principal în:

ia de plată nu se consemnează într-un efect de comerţ; în caz de neplatfactorul nu poate formula pretenţii faţă de aderent, el preluând riscurilecu acceptarea facturilor; factoring-ul presupune exclusivitatea tuturor

iunilor pe o perioadă mai mare de timp sau pentru o anumit, având la bază un contract; creditul de factoring este garantat cu

i în plus, implică o serie de costuri superioare creditului comercial

operaţiunilor de factoring se concretizează în: încasarea imediatcontravalorii facturilor, ceea ce favorizează existenţa capitalului de lucru necesar pentru continuarea activităţii, creşterea cifrei de afaceri simplificarea contabilităţii aderentului, prin înlocuirea mai multor conturi

i cu un singur cont pentru operaţiunile cu factorul; aderentul are garanrii facturilor la termen, fiind eliminat riscul insolvabilităţii debitorului.

i timp, factoring-ul implică o serie de dezavantaje, printre cmai importante vizează:

costul ridicat al derulării operaţiunilor, având în vedere ccomisioanelor este ridicat iar la acestea se adaugă dobânzile, în cazul plîn avans, care sunt superioare cu 2-3 puncte procentuale fapracticate la alte credite bancare pe termen scurt, fiind impuse de necesitatea acoperirii riscurilor şi cheltuielilor suplimentare;

este dificil de întrerupt o relaţie de durată dintre aderent pierderea unor clienţi obişnuiţi să lucreze cu un anumit factor.

i costisitoare, în ultimii ani operaţiunile de factoring au luat o mare amploare, mai ales în cazul relaţiilor comerciale externe, fiind favorabile furnizorilor care efectuează numeroase livrări, în loturi relativ mari, celor care

activitate sezonieră sau clientelă dispersată şi care întâmpini încasarea creanţelor.

Sarcina de lucru 6

practica României, exemplificaţi cu instituţii financiare bancare nebancare care au activitate de factoring şi determinaţi costul acestei

iuni în prezent.

Mecanismele financiare şi creditul

ţie în care factorul rii lor, deci aderentul încasează

un mijloc de finanţare pe de dobânda de piaţă,

comisionul pentru serviciile

, atunci când factorul preia

a facturilor, factoring-ul prezintă care constau în principal în:

ţ; în caz de neplată, de aderent, el preluând riscurile odată ul presupune exclusivitatea tuturor

mai mare de timp sau pentru o anumită relaţie creditul de factoring este garantat cu

o serie de costuri superioare creditului comercial.

încasarea imediată a a capitalului de lucru

terea cifrei de afaceri şi a profitului; mai multor conturi

aderentul are garanţia rii facturilor la termen, fiind eliminat riscul insolvabilităţii debitorului.

, printre care cele

iunilor, având în vedere că nivelul dobânzile, în cazul plăţii

3 puncte procentuale faţă de dobânzile practicate la alte credite bancare pe termen scurt, fiind impuse de

i cheltuielilor suplimentare;

dintre aderent şi factor, fără u un anumit factor.

iunile de factoring au luat o mare iilor comerciale externe, fiind favorabile

ri, în loturi relativ mari, celor care i care întâmpină dificultăţi în

ii financiare bancare şi ţi costul acestei

Page 11: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta

2.3. Finanţarea pe termen scurt prin creditul bancar - indicatori de analiză a bonit

Creditul bancar apare ca un sistem de relaîn cadrul cărora mijloacele bbancare, la care se adaugresurse de creditare, în sensul ccredite diferitelor

În general, creditele bancare au în vedere cele doude finanţare ale unui agent economic:

� nevoi de finanpermanent, situaîntr-o combinaţîntreprinderii (vânzare pe piasezonieră), valabil pe o perioadutilizare a diferitelor credite;

� nevoi de finanfinanţate niciodatcu alte surse, cum ar fi autofinanacţionarilor, s.a.; pentru financredite bancare pe termen mediu

Perioada de rambursare a creditelor acordate este intervalul de timp în care sumele împrumutate graţie reprezintăobligat să restituie btrebuie să plăteascPerioadele de rambursare credite, în cadrul perioadelor maxime aprobate.

Analizaţi comparativ creditul comercial, factoring.ul şi prezentaţmacroeconomic.

Creditul bancar pe termen scurt în economia de piadintre care preciz

a) Creditele de trezoreriesituaţia de trezorerie a clientului, se acordstatutul fiecărei institu

� Pentru facilităţscurtă durată ce pot interveni la un moment dat î

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare

area pe termen scurt prin creditul bancar şi decizia de creditareă a bonității

Creditul bancar apare ca un sistem de relaţii între bănci şi agenărora mijloacele băneşti aflate temporar disponibile în conturile

bancare, la care se adaugă disponibilităţile sistemului financiarresurse de creditare, în sensul că sunt redistribuite de bănci prin acordarea de credite diferitelor ramuri ale economiei naţionale.

În general, creditele bancare au în vedere cele două tipuri principale de nevoi are ale unui agent economic:

nevoi de finanţare rezultate din ciclul de exploatare, care au un caracter permanent, situaţie în care bancherul propune un montaj financiar ce const

o combinaţie de credite pe termen scurt, în funcţie de activitatea întreprinderii (vânzare pe piaţa internă sau externă, activitate permanent

), valabil pe o perioadă de un an, având stabilite utilizare a diferitelor credite;

nevoi de finanţare rezultate din ciclul de investiţii, care nu sunt ate niciodată integral prin credite bancare, întreprinderea contribuind

cu alte surse, cum ar fi autofinanţarea, împrumuturi oblionarilor, s.a.; pentru finanţarea investiţiilor, agentul economic solicit

credite bancare pe termen mediu şi lung.

Perioada de rambursare a creditelor acordate este intervalul de timp în care sumele împrumutate şi dobânzile trebuie restituite integral băncii. Perioada de

ie reprezintă intervalul de timp în care beneficiarul de credite nu este restituie băncii sume din împrumuturile primite dar, de obicei, plătească dobânzile calculate pentru intervalul respect

Perioadele de rambursare şi de graţie se negociază cu fiecare solicitant de credite, în cadrul perioadelor maxime aprobate.

Sarcina de lucru 7

ţi comparativ creditul comercial, factoring.ul şi creditul bancar i prezentaţi principalele asemănări şi diferenţieri, la nivel micro

macroeconomic.

Creditul bancar pe termen scurt în economia de piaţă are mai multe dintre care precizăm:

Creditele de trezorerie sau prin cont curent, deschise la bănci în funca de trezorerie a clientului, se acordă pe mai multe destina

ărei instituţii de credit, respectiv:

facilităţi de casă – se acordă periodic, pentru a acoperi decalaje de ă ce pot interveni la un moment dat în trezoreria unei întreprinderi,

Mecanismele financiare şi creditul

i decizia de creditare

şi agenţii economici, ti aflate temporar disponibile în conturile

ile sistemului financiar-bancar, devin nci prin acordarea de

tipuri principale de nevoi

are rezultate din ciclul de exploatare, care au un caracter ancherul propune un montaj financiar ce constă

ţie de activitatea , activitate permanentă sau

te şi plafoane de

are rezultate din ciclul de investiţii, care nu sunt integral prin credite bancare, întreprinderea contribuind şi

area, împrumuturi obligatare, aportul iilor, agentul economic solicită

Perioada de rambursare a creditelor acordate este intervalul de timp în care stituite integral băncii. Perioada de

intervalul de timp în care beneficiarul de credite nu este ncii sume din împrumuturile primite dar, de obicei,

dobânzile calculate pentru intervalul respectiv de timp. cu fiecare solicitant de

i creditul bancar , la nivel micro şi

are mai multe forme,

sau prin cont curent, deschise la bănci în funcţie de pe mai multe destinaţii, în raport cu

periodic, pentru a acoperi decalaje de n trezoreria unei întreprinderi,

Page 12: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta

atunci când fluxul încasnecesar pentru pl

� Credite pentru activitsezonier şi înregistreazcând veniturile sunt sezoniere dar cheltuielile au caracter continuu sau în situaţia inversă, când veniturile sunt constante dar cheltuielile au oscilasezoniere – are la baznevoile şi resursele.

� Credite pe termen foarte scurt sau acordate din disponibilitcu o bonitate recunoscut

� Credite de sudurtermen mediu sau lung, fiind necesare pentru primele cheltuieli întrşi care fac legăacţiuni, etc.);

� Mobilizarea efectelor financiareemise în favoarea beste înscrisă în titl

b) Creditele de mobilizare pe termen scurt garantate în primul rând cu efecte comercialecredite de scont.

c) Creditele de prefinanspecial a exporturilor sau a anumitor acplan de finanţare, în care se precizeazdin activitatea creditatse justifică în mămanifestarea unor riscuri, în primul rând cel de întrerupere a tranzac

Criteriile de selec

- facilităţile de accescredit în funcţie de urgen

- supleţea credituluiduratei necesitămoment şi cuantum la fonduri;

- costul credituluicurent care sunt partea băncii, fiind scumpe pentru client.

Exemplificabancar pe termen scurt.

Formele tradiţionale ale creditului pe termen scurt sunt:

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare

atunci când fluxul încasărilor nu coincide cu fluxul cheltuielilor, creditul fiind necesar pentru plăţi de salarii, furnizori, alte obligaţii imediate.

Credite pentru activităţi sezoniere se acordă întreprinderilor care luci înregistrează un decalaj în timp între încasări şi cheltuieli, atunci

când veniturile sunt sezoniere dar cheltuielile au caracter continuu sau în ia inversă, când veniturile sunt constante dar cheltuielile au oscila

are la bază un plan de finanţare sezonieră din care rezulti resursele.

Credite pe termen foarte scurt sau "spot", de la câteva ore la câteva zile, acordate din disponibilităţile zilnice de numerar ale băncilor, întreprinderilor

bonitate recunoscută care înregistrează accidental un deficit de lichidit

de sudură sau tip releu, care anticipează o operaţiune financiartermen mediu sau lung, fiind necesare pentru primele cheltuieli întri care fac legătura cu o altă formă de finanţare (credit obligatar, emisiune de

Mobilizarea efectelor financiare, în multe cazuri a biletelor la ordin special emise în favoarea băncii, cu scopul garantării unui împrumut a c

ă în titlu, din care se deduce dobânda aferentă.

Creditele de mobilizare pe termen scurt sunt legate de anumite active, fiind garantate în primul rând cu efecte comerciale, situaţie în care se mai numesc credite de scont.

Creditele de prefinanţare, acordate pentru încurajarea unor activitspecial a exporturilor sau a anumitor acţiuni publice. Se acord

ţare, în care se precizează lunar cheltuielile tranzacţdin activitatea creditată, diferenţa reprezentând necesarul de creditare. Creditul

în măsura în care nu există încă dreptul de încasare, fiind posibilmanifestarea unor riscuri, în primul rând cel de întrerupere a tranzac

Criteriile de selecţie a formei de credit preferate de un întreprinz

ile de acces la forma de credit respectivă, firma va alege forma de ţie de urgenţa lichidităţilor pe care le reclamă;

ea creditului, reflectă capacitatea creditului de a se adapta sumei duratei necesităţilor de lichidităţi, respectiv posibilitatea accesului în orice

i cuantum la fonduri;

costul creditului, în dependenţă cu celelalte criterii, astfel creditele în cont curent care sunt şi cele mai suple, implică multe operaţiuni costisitoare di

ncii, fiind scumpe pentru client.

Sarcina de lucru 8

Exemplificaţi criteriile de selecţie în funcţie de fiecare formbancar pe termen scurt.

Formele tradiţionale ale creditului pe termen scurt sunt:

Mecanismele financiare şi creditul

rilor nu coincide cu fluxul cheltuielilor, creditul fiind ii imediate.

întreprinderilor care lucrează şi cheltuieli, atunci

când veniturile sunt sezoniere dar cheltuielile au caracter continuu sau în , când veniturile sunt constante dar cheltuielile au oscilaţii mari

din care rezultă lunar,

de la câteva ore la câteva zile, ncilor, întreprinderilor

accidental un deficit de lichidităţi;

ţiune financiară pe termen mediu sau lung, fiind necesare pentru primele cheltuieli într-o investiţie

are (credit obligatar, emisiune de

, în multe cazuri a biletelor la ordin special rii unui împrumut a cărui valoare

sunt legate de anumite active, fiind ie în care se mai numesc şi

e pentru încurajarea unor activităţi, în Se acordă pe baza unui

lunar cheltuielile tranzacţiei şi încasările ecesarul de creditare. Creditul

dreptul de încasare, fiind posibilă manifestarea unor riscuri, în primul rând cel de întrerupere a tranzacţiei.

inzător privesc:

, firma va alege forma de

capacitatea creditului de a se adapta sumei şi i, respectiv posibilitatea accesului în orice

cu celelalte criterii, astfel creditele în cont ţiuni costisitoare din

ie de fiecare formă de credit

Page 13: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

• scontarea efectelor de comerţ - cambiile formează baza operaţiunilor de scontare, potrivit circuitului pe care l-am urmărit anterior.

• avansul în cont curent - banca varsă în contul unui agent economic (sau al unei persoane particulare) suma solicitată, în schimbul unui simplu angajament personal de rambursare la scadenţă; în anumite cazuri, banca poate pretinde garanţii.

Exemplu:Preluarea cambiei de către bancă are în vedere valoarea nominală a titlului, din care se deduce dobânda calculată de la data scontării până la scadenţă şi rata scontului, determinată de bancă în funcţie de nivelul ratei dobânzii pe piaţă. De exemplu, pentru o creanţă de 1000 euro pe trei luni, la o rată a scontului de 8 %, bancherul va deduce un scont egal cu:

VN = valoarea nominală a cambiei

VN x r x t 1000 x 0,08 x 3

S = -------------- = -------------------- = 20 € r = taxa scontului

12 12 t = perioada de la scontare

până la scadenţă

Decizia de creditare bancară pe termen scurt are în vedere o temeinică analiză a creditului, cu trei componente principale:

1) Analiza formală

2) Analiza de fond

3) Evaluarea creditului

1. Analiza formală urmăreşte prezentarea tuturor documentelor cerute de normele bancare, verificarea conţinutului acestora, legalitatea şi realitatea lor, corelaţia dintre diferiţi indicatori etc. Documentele cerute de normele bancare sunt principalele situaţii financiar-contabile ale firmei, la nivelul anului sau pe perioade mai scurte, planul de activitate (planul afacerii) pe anul în curs s.a.

2. Analiza de fond constă în verificarea şi interpretarea unor indicatori economici şi financiari, pe baza datelor din cererea de credite şi din situaţiile financiare prezentate. În cadrul acestei analize se va determina grupa de bonitate în care se încadrează agenţii economici, respectiv credibilitatea acestora.

3. Evaluarea creditelor constă în determinarea şi negocierea cu solicitantul a volumului maxim al creditului ce poate fi acordat, a nivelului dobânzii, a termenelor de rambursare a creditului şi de plată a dobânzii şi comisioanelor, a garanţiilor şi modalităţilor de rambursare a acestora, precum şi a altor clauze care vor fi înscrise în contractul de credite.

Concluziile desprinse după efectuarea analizei şi evaluarea creditului de către persoana sau colectivul abilitat, vor face obiectul unui referat care va fi supus analizei comitetului de credit al băncii ce va decide în conformitate cu prevederile normelor specifice.

Pentru asigurarea recuperării creditelor, cât şi pentru crearea unui privilegiu faţă de alţi creditori, banca va solicita debitorilor garanţii asiguratorii, care pot fi oferite atât de împrumutaţi, dar şi de terţe persoane fizice sau juridice, numite garanţi. Garantarea creditelor se realizează, în principal, prin garanţii reale - gaj şi ipotecă, dar şi prin garanţii personale: garanţiile reale sunt acele garanţii care constau din afectarea specială a unor bunuri individualizate pentru garantarea creditului; garanţia personală constă în angajamentul asumat de o

Page 14: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

persoană fizică sau juridică, după caz, prin care aceasta se obligă să execute obligaţia debitorului, în cazul neexecutării ei de către împrumutat. Garanţia personală se mai numeşte fidejusiune sau cauţiune.

Exemplu: Decizia de creditare în cazul agenţilor economici

Determinarea bonităţii agenţilor economici cu personalitate juridică are în vedere performanţa financiară a agentului economic și un cumul de indicatori care atestă încrederea pe care acesta o inspiră băncii în momentul solicitării unui credit, de a restitui la scadenţă, creditele contractate și a achita dobânzile aferente. Capacitatea de plată a firmei reflectă posibilitatea acesteia de a-şi achita la scadenţă datoriile către personal, partenerii de afaceri, buget, bancã.

Analiza financiarã, în sens larg, este o metodã de interpretare a tuturor informaţiilor financiare şi nefinanciare, în vederea obţinerii unei imagini cât mai cuprinzãtoare şi reale despre client.

Principalii indicatori de analizã financiarã ai unei firme, utilizaţi de o bancã în estimarea riscului de credit şi adoptarea deciziei de creditare sunt:

• Lichiditatea

• Solvabilitatea

• Rentabilitatea

• Indicatorii de echilibru

1. Lichiditatea exprimã capacitatea unui agent economic de a-şi onora datoriile pe termen scurt, prin transformarea rapidã a activelor sale circulante în disponibilitãţi. Nivelul lichiditãţii este esenţial în desfãşurarea unei activitãţi normale, fãrã sincope. De aceea, în practicã reprezintã primul criteriu pentru aprecierea de ansamblu a clientului, fãrã însã a fi exclusiv, şi presupune mai multe variante şi anume:

( 1 ) Lichiditatea generală = Active circulante / Datorii curente

Analiza acestui indicator este deosebit de importantă, în special pentru că activitatea de creditare se derulează prin luarea în garanţie a activelor. Dacă indicele este mai mic decât 1 (respectiv 100% dacă ne raportăm la un calcul procentual), rezultă că pasivele curente sunt mai mari decât activele curente, ceea ce denotă că beneficiarul de credite ar putea întâmpina probleme în onorarea datoriilor pe termen scurt, astfel încât nu se acordă nici un punctaj potenţialului client al băncii.

Active circulante - Stocuri - Clienţi incerţi ( 2 ) Lichiditatea imediatã = ---------------------------------------------------- x 100 Datorii cu scadenţã sub 1 an

În cazul unei activitãţi ce presupune o rotaţie rapidã a capitalului, lichiditatea imediatã suferã fluctuaţii mari în diferite momente ale ciclului economic. De asemenea, o firmã ce desfãşoarã activitãţi cu ciclu lung de fabricaţie va prezenta niveluri reduse ale lichiditãţii imediate, fãrã ca acest lucru sã conducã neapãrat la dificultãţi financiare viitoare.

Active circulante - Stocuri nevalorificabile - Clienţi incerţi (3) Lichiditatea curentã = ------------------------------------------------------------------ x 100 Datorii cu scadenţã sub 1 an

Page 15: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta

(4) Lichiditatea la proprii o dată viitoare =

Rezultatul considerat corespunzãtor pentru acepeste 100 % dar o analizã corectã va corela datele obechilibru şi cu cei de structurã a ac

2. Solvabilitateaobligaţiile de plat

(5) Solvabilitate = În aprecierea acestui indicator se va urmãri ca, pe total, sã fie suprespectiv peste 100% iar în structurã, partea din activ reprezentatã de imobilizãrile corporale (active fixe) sã fie acoperitã, de regulã, cu surse proprii. În total pasiv, ponderea datoriilor totale sã nu fie mai mare de 30

Rata generalã a solvabilitãde raportul dintre capitalul strãin mai mare, cu atât agentul economic depinde mai mult de creditorii sãi.

Solvabilitatea patrimonialpropriu / total pasiv) x 100, valoarea acceptabil

3. Indicatorii de profitabilitateproprietari şi profitul ainvestit, a activitãacestuia de a obţde indicatori de profitabilitate, astfel:

a). Rata rentabilitinvestit prin determinarea rentabilitãEquity”) – ROE valoare mai mare de 10%:

(6) Rata rentabilităţ

c). Rata profitului net sau marjaveniturile totale obcheltuielilor totale efectuate economic. Se determinã dupã rela

(7) Rata profitului net = Indicatorul optim trebuie sã porneascã de la o ratã a rentabilitã15 %.

d) Rata rentabilit

(8) Rata rentabilit

1 finele perioadei defineşte orizontul de timp pentru care se face analiza lichiditã

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare

Disponibilitãţi bãneşti + Încasãri preliminate + Credite bancare, (4) Lichiditatea la proprii şi împrumutate pânã la finele perioadei + alte împrumuturi

viitoare = -------------------------------------------------------------------------- Plãţi exigibile prevãzute pânã la finele perioadei

Rezultatul considerat corespunzãtor pentru aceşti indicatori trebuie sã fie de peste 100 % dar o analizã corectã va corela datele obţinute cu indicatorii de

i cu cei de structurã a activelor.

Solvabilitatea reflectã gradul în care o societate comercială

iile de plată, în principal din surse proprii şi se determin

TOTAL ACTIV - Stocuri nevalorificabile - Clienţi incerSolvabilitate = --------------------------------------------------------------------

Datorii totale În aprecierea acestui indicator se va urmãri ca, pe total, sã fie suprespectiv peste 100% iar în structurã, partea din activ reprezentatã de imobilizãrile corporale (active fixe) sã fie acoperitã, de regulã, cu surse proprii. În total pasiv, ponderea datoriilor totale sã nu fie mai mare de 30

a solvabilitãţii, denumitã şi rata autonomiei financiare, este datã de raportul dintre capitalul strãin şi capitalul propriu. Cu cât acest raport este mai mare, cu atât agentul economic depinde mai mult de creditorii sãi.

Solvabilitatea patrimonială se mai poate determina şi ca raport între (capitalul propriu / total pasiv) x 100, valoarea acceptabilă trebuie să fie peste 30%.

Indicatorii de profitabilitate şi de rentabilitate reflectã profitul scontat de şi profitul aşteptat de creditori, respectiv eficien

investit, a activitãţii desfãşurate de un agent economic, în sensul capacitãacestuia de a obţine profit din activitatea sa. Se pot determina mai multe tipuri de indicatori de profitabilitate, astfel:

a). Rata rentabilităţii financiare evidenţiază rata de remunerare a capitalului investit prin determinarea rentabilitãţii capitalului propriu (“Return On

ROE - sau a capitalurilor permanente şi se apreciazăvaloare mai mare de 10%:

Profit net (6) Rata rentabilităţii financiare = ------------------------------ x 100 Capital propriu

Rata profitului net sau marja de profit, reflectã gradul de acoperire prin veniturile totale obţinute (de exploatare, financiare şi excepcheltuielilor totale efectuate şi realizarea de profit net de cãtre un agent economic. Se determinã dupã relaţia:

Profit net Rata profitului net = ------------------------------ x 100

Venituri totale realizate Indicatorul optim trebuie sã porneascã de la o ratã a rentabilitã

Rata rentabilităţii activelor sau rentabilitatea economică – ROA

Profit net Rata rentabilităţii financiare = ------------------------------ x 100

Total active (medii)

te orizontul de timp pentru care se face analiza lichiditãţii vi itoare

Mecanismele financiare şi creditul

+ Credite bancare, alte împrumuturi

--------------------------------------------------------------------------x 100 ãzute pânã la finele perioadei1

ti indicatori trebuie sã fie de inute cu indicatorii de

ă îşi poate onora i se determinã prin relaţia:

ţi incerţi -------------------------------------------------------------------- x 100

În aprecierea acestui indicator se va urmãri ca, pe total, sã fie supraunitar, respectiv peste 100% iar în structurã, partea din activ reprezentatã de imobilizãrile corporale (active fixe) sã fie acoperitã, de regulã, cu surse proprii. În total pasiv, ponderea datoriilor totale sã nu fie mai mare de 30-50 %.

i rata autonomiei financiare, este datã i capitalul propriu. Cu cât acest raport este

mai mare, cu atât agentul economic depinde mai mult de creditorii sãi.

i ca raport între (capitalul fie peste 30%.

i de rentabilitate reflectã profitul scontat de respectiv eficienţa capitalului

urate de un agent economic, în sensul capacitãţii ine profit din activitatea sa. Se pot determina mai multe tipuri

rata de remunerare a capitalului ii capitalului propriu (“Return On

i se apreciază ca favorabilă o

, reflectã gradul de acoperire prin şi excepţionale) a

i realizarea de profit net de cãtre un agent

Indicatorul optim trebuie sã porneascã de la o ratã a rentabilitãţii de cel puţin

ROA

Page 16: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

4. Indicatorii de echilibru aratã limita pânã la care agentul economic este finanţat din alte surse decât fondurile sale proprii şi se exprimã prin indicatorul grad de îndatorare. Acesta defineşte raportul între datorii şi capital propriu şi se calculeazã astfel:

Datorii totale (9) Grad de îndatorare generalã (Leverage) = ---------------------------- x 100 Capitaluri proprii nete Datorii financiare totale (10) Grad de îndatorare financiarã = -------------------------------- x 100 Capitaluri proprii nete datorii financiare totale = datorii financiare cu scadente sub 1 an + datorii financiare cu scadenţe mai mari de 1 an. Datorii totale sau (11) Indicatorul capacitãţii de îndatorare = ----------------- Pasiv Gradul de îndatorare se apreciazã astfel:

Tabel 2.1 Evaluarea gradului de îndatorare

Aprecierea indicatorului Grad de îndatorare generalã

Grad de îndatorare financiarã

Bun pânã la 60 % pânã la 30 % Satisfãcãtor între 60 - 100 % între 30 - 70 % Necorespunzãtor peste 100 % peste 100 %

Sarcina de lucru 9

Având ca bază de date situațiile financiar-contabile de la o firmă (bilanț, cont de profit și pierdere), determinați nivelul câte unui indicator de lichiditate, solvabilitate, grad de îndatorare și indicatorii de profitabilitate ROE, ROA, rata profitului net; interpretați rezultatele.

2.3.1. Creditul obligatar şi valorile mobiliare

Creditul obligatar reprezintă o grupă a operaţiunilor de finanţare pe termen mediu sau lung, în care parteneri sunt instituţii publice, companii cu capital de stat sau privat, care emit obligaţiuni, în calitate de debitori şi creditorii, respectiv subscriitorii care cumpără obligaţiuni în vederea obţinerii unui venit sigur sub formă de dobânzi.

Obligaţiunea este înscrisul care consemnează raportul de credit şi forma prin care acesta se desfăşoară; este un titlu de credit, o hârtie de valoare de

Page 17: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta

recunoaştere a datoriei care valorilor mobiliare

Dacă obligaţiunea este nominaldebitorului emitent sau prin alte modali

Dacă obligaţiunea este la purtdetaşabile, care trebuie prezentate la banca debitorului emitent pentru a se încasa dobânzile.

Debitorii emitenţ

- statul, prin Trezorerie,s.a., situaţie în care avem obliga

- societăţi private din orice sector al economiei, inclusiv institusau de credit, cu condi

Firmele emitente trebuie sprim ordin”, societeconomic. Garandebitorului.

Creditorii cumpădeşi în unele cazuri pot fi impuse restricvaloare a obligaţ

Emisiunea de obligaobligaţiunile se vând diferiunele situaţii, emisiunea poate face obiectul unui plasament privat, fiind preluată în totalitate de un investitor sau grup de invesvor fi cotate la burs

Sumele obţinute din emisiune de obligamajorarea capitalului fix, pentru noi investicompanii.

Deşi obligaţiunile, ca la bursă, acestea nu pot fi confundate deoarece au caracteristici total diferitecare trebuie să le precizezi în textul care urmeaz

� în timp ce obliga.................. asupra unei p

� obligaţiunea primefixă, iar acţiunea are ca venit ..............firmei şi de polit

� obligaţiunea nu conferfirmă, el având numai calitatea de creditor;................

� obligaţiunea are un termen de valabilitatea, la expirarea csă fie achitată de cperioada de func

Rambursarea împrumuturilor contractate prin plasare de obligaperioade mai mari de un an. Dobânzile se plcondiţiile emisiunii iar capitalul avansat se restituie la scaden

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare

tere a datoriei care reprezintă o creanţă financiară, încadratvalorilor mobiliare.

ţiunea este nominală, atunci creditorul este înregistrat în evidendebitorului emitent şi plata dobânzii se face periodic la domiciliul creditorului sau prin alte modalităţi convenite.

ţiunea este la purtător, atunci este emisă cu un set de cupoane abile, care trebuie prezentate la banca debitorului emitent pentru a se

încasa dobânzile.

Debitorii emitenţi pot fi:

statul, prin Trezorerie, prin autorităţi locale, instituţii publice, firme de statţie în care avem obligaţiuni ale creditului public;

i private din orice sector al economiei, inclusiv institusau de credit, cu condiţia să prezinte garanţii solide, respectiv credibi

Firmele emitente trebuie să prezinte o încredere fermă şi să fie „debitori de prim ordin”, societăţi importante şi puternice din punct de vedere financiar economic. Garanţiile se asigură în mod diferit, în funcţ

ditorii cumpărători ai obligaţiunilor pot fi orice persoane fizice sau juridice, i în unele cazuri pot fi impuse restricţii din acest punct de vedere, cât

valoare a obligaţiunilor cumpărate de un singur creditor.

Emisiunea de obligaţiuni, în cele mai multe cazuri poate fi publiciunile se vând diferiţilor investitori şi vor fi cotate la bursa de valori. În

ţii, emisiunea poate face obiectul unui plasament privat, fiind în totalitate de un investitor sau grup de investitori iar obliga

vor fi cotate la bursă.

ţinute din emisiune de obligaţiuni sunt utilizate cu prioritate în majorarea capitalului fix, pentru noi investiţii, chiar în operaţii de preluare de

ţiunile, ca şi acţiunile, sunt valori mobiliare, hârtii de valoare cotate , acestea nu pot fi confundate deoarece au caracteristici total diferite

ă le precizezi în textul care urmează:

în timp ce obligaţiunea este un titlu de credit, acţiunea este titluasupra unei părţi din capitalul firmei emitente;

obligaţiunea primeşte ca venit .............. care este în general sigurţiunea are ca venit .............., determinat în funcţ

i de politica acesteia în domeniu;

obligaţiunea nu conferă deţinătorului dreptul de vot sau de decizie în , el având numai calitatea de creditor; posesorul acţiunii are calitatea de

obligaţiunea are un termen de valabilitatea, la expirarea c fie achitată de către emitent, în timp ca acţiunea este valabil

perioada de funcţionare a societăţii.

Rambursarea împrumuturilor contractate prin plasare de obligaperioade mai mari de un an. Dobânzile se plătesc periodic sau în func

iile emisiunii iar capitalul avansat se restituie la scadenţă.

Mecanismele financiare şi creditul

ă, încadrată în grupa

, atunci creditorul este înregistrat în evidenţa i plata dobânzii se face periodic la domiciliul creditorului

cu un set de cupoane abile, care trebuie prezentate la banca debitorului emitent pentru a se

ii publice, firme de stat

i private din orice sector al economiei, inclusiv instituţii financiare ii solide, respectiv credibilitate.

şi să fie „debitori de i puternice din punct de vedere financiar şi în mod diferit, în funcţie de calitatea

iunilor pot fi orice persoane fizice sau juridice, ii din acest punct de vedere, cât şi ca

mai multe cazuri poate fi publică iar i vor fi cotate la bursa de valori. În

ii, emisiunea poate face obiectul unui plasament privat, fiind titori iar obligaţiunile nu

iuni sunt utilizate cu prioritate în ii, chiar în operaţii de preluare de

, sunt valori mobiliare, hârtii de valoare cotate , acestea nu pot fi confundate deoarece au caracteristici total diferite, pe

ţiunea este titlu de

care este în general sigură şi , determinat în funcţie de ...............

torului dreptul de vot sau de decizie în ţiunii are calitatea de

iunea are un termen de valabilitatea, la expirarea căruia urmează iunea este valabilă pe toată

Rambursarea împrumuturilor contractate prin plasare de obligaţiuni se face la iodic sau în funcţie de

ţă.

Page 18: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta

În prezentarea anterioardiferenţele.

2.3.2. Creditul ipotecar

Creditul ipotecar ractivităţilor imobiliare, categorie importantcare dezvoltcreditării îl constituie investiconstruirea, cumpimobilelor cu destina

Se caracterizeazăeste însoţit de contract de asigurare în caz de incadeces s.a. pentru a garanta riscul de neplat

Deoarece creditul ipotecar are un rol deosebit în expansiunea proprietprivate, sprijinul statului se manifestgestionării datoriei, su

De cele mai multe ori, suma creditului nu deppreconizată iar banca solicit

În general, principalele categorii de credit sunt:

- împrumut pe ipotecdobândă constantcuprinde dobânda

- împrumut pe ipotecîn funcţie de un indicator precis stabilit al unei piefinanciară, este o consecinde împrumut;

- împrumut pe ipotecpentru perioadele de înconstante, deci rate inicredit se adreseazlor în timp;

- creditul tip releu doreşte să cumpere un alt imobil care reuşeşte s80% din valoarea imobilului de vânzare, cu garancumpărat; rata dobânzii în acest caz este superioarmotivat de riscul cu care se confruntimobil nu este vândut în timp util.

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare

Sarcina de lucru 10

În prezentarea anterioară completează spaţiile lipsă şi analizeazţele.

Creditul ipotecar

Creditul ipotecar reprezintă creditul pe termen mediu şi lung, destinat ăţilor imobiliare, categorie importantă în economia de pia

care dezvoltă şi susţine proprietatea privată individualării îl constituie investiţia efectuată de beneficiar pentru

truirea, cumpărarea, reabilitarea, consolidarea, extinderea imobilelor cu destinaţie locativă şi cumpărarea de terenuri.

Se caracterizează printr-o garanţie explicită, ipoteca asupra bunului finanit de contract de asigurare în caz de incapacitate de munc

s.a. pentru a garanta riscul de neplată.

Deoarece creditul ipotecar are un rol deosebit în expansiunea proprietprivate, sprijinul statului se manifestă pe scară largă, sub aspectul legisla

rii datoriei, supraveghere şi control, impozitare, asigurare.

De cele mai multe ori, suma creditului nu depăşeşte 80% din investiă iar banca solicită un aport personal al clientului.

rincipalele categorii de credit sunt:

împrumut pe ipotecă cu rate fixe – comportă o sumă de rambursat ă constantă şi identică; rambursările sunt periodice

cuprinde dobânda şi suma cu care se reduce datoria în curs;

împrumut pe ipotecă cu dobândă variabilă – presupune modificarea dobânzii ţie de un indicator precis stabilit al unei pieţe, în general piaă, este o consecinţă a majorării costurilor de procurare a fondurilor

de împrumut;

împrumut pe ipotecă cu rambursare progresivă – formulele propuse prevpentru perioadele de început, reduceri de până la 90% faţă de rambursconstante, deci rate iniţiale mici şi rate finale superioare – aceastcredit se adresează familiilor cu venituri modeste, cu perspectiva amelior

creditul tip releu – în situaţia în care o persoană care deţă cumpere un alt imobil şi recurge la un credit pânăş şte să vândă prima locuinţă – suma creditului reprezint

80% din valoarea imobilului de vânzare, cu garanţie asuprrat; rata dobânzii în acest caz este superioară celei de pe pia

motivat de riscul cu care se confruntă banca, în situaţia în care primul imobil nu este vândut în timp util.

Mecanismele financiare şi creditul

ă şi analizează

şi lung, destinat în economia de piaţă, individuală. Obiectul

de beneficiar pentru rarea, reabilitarea, consolidarea, extinderea

.

, ipoteca asupra bunului finanţat şi pacitate de muncă, şomaj,

Deoarece creditul ipotecar are un rol deosebit în expansiunea proprietăţii , sub aspectul legislaţiei,

i control, impozitare, asigurare.

te 80% din investiţia

ă de rambursat şi o rile sunt periodice şi fiecare

presupune modificarea dobânzii ţe, în general piaţa

rii costurilor de procurare a fondurilor

formulele propuse prevăd ţă de rambursările

această formă de familiilor cu venituri modeste, cu perspectiva ameliorării

care deţine o locuinţă, i recurge la un credit până în momentul în

suma creditului reprezintă în general ie asupra imobilului ă celei de pe piaţă, ţia în care primul

Page 19: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

Având în vedere că instituţiile de credit şi financiare constituie resurse pe termen lung, specifice creditului ipotecar, cu avantajul unor garanţii sigure de rambursare şi în condiţiile unei cereri mereu ascendente, piaţa ipotecară s-a dezvoltat în majoritatea statelor lumii.

În România, creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare este definit în legislaţia care reglementează această formă de credit2.

Sarcina de lucru 11

Studiaţi baza legală a creditului ipotecar în România şi definiţi instrumentele care garantează creditul ipotecar.

2.3.3. Creditul de consum

Poate fi acordat pe termen scurt sau mediu, persoanelor individuale (familii), fiind destinat achiziţionării de mărfuri sau servicii prin reţeaua comercială sau prin recreditarea creanţelor contractate în acest scop. Această formă de credit este însoţită de contractul de vânzare a bunurilor, care este reziliat în situaţia în care nu este aprobată finanţarea.

Principalele forme ale creditului de consum în economia de piaţă sunt:

♦ Creditul deschis – cu scadenţă neprecizată, prin care comerciantul creditor îl acordă clienţilor solvabili, destinat achiziţionării de mărfuri, urmând ca lichidarea sau reglarea datoriilor să se facă ulterior, potrivit angajamentelor personale; este considerat un credit cu rambursare neeşalonată, adaptat posibilităţilor debitorului, până la un termen maxim stabilit.

♦ Creditul de tip „revolving”, cu dezvoltare recentă, ca urmare a utilizării extinse a cardurilor, având în vedere că permite accesul repetat la un credit bancar pe baza unui card; este acordat pentru o sumă determinată care, după ce creditul a fost rambursat, poate fi reînnoită, astfel încât mobilizează un împrumut pe termen mediu prin intermediul unor credite pe termen scurt reînnoibile; are la bază o relaţie contractuală între vânzător-cumpărător, cumpărător-bancă, vânzător-bancă

♦ Credite eşalonate, categorie în care termenele, mărimea ratelor, dobânzile şi celelalte elemente ale creditului se stabilesc în momentul aprobării creditului şi trebuie respectate în mod riguros;

♦ Locaţia cu opţiune de cumpărare, care se derulează pe următoarele etape: a. clientul alege produsul şi, în unele cazuri, chiar firma producătoare

2 Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, Nr. 611/14.XII.1999, modificată si completată prin Legea 34/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 200 din 3 martie 2006, Legea nr. 32/2006 privind obligatiunile ipotecare si Legea nr. 33/2006 privind bancile de credit ipotecar

Page 20: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta

(vânzătoare); b. institupe o perioadă de degresivă, în funcc. locatarul poate deschide un depozit de garanprimă chirie de valoare mai maredar finanţarea băcumpăra bunul închiriat la expirarea contractului.

Gradul de dezvoltare a acestei forme de credit poate avea influenasupra echilibrului monetar, în condicu plata ulterioarnivelului general al presporeşte corespunzse promovează pe scarmărfuri, peste cererea solvabilreprezintă sfera cu supravegherea atent

Ca avantaje, se asigurconsumatori, cu efect asupra creresponsabilitatea populade creştere a disciplinei din toate punctele de vedere, existând cointeresare pentru stabilitate la locul de munc

În România, legisla

Din legislaţconsum extrageefective (DAE).

2.4. Costul creditului

Acordarea unui credit este conditrebuie să-creditului presupune doudobânzile.

A. Comisioanelecompensare prin obligativitatea constituirii de depozite neremunerate întranumit procent raportat la capitalul acordat, sistem greu de suportat de debitor.În prezent, ratele de comision cunosc o varietate de condiaplicare, cea maicazul deschiderii termen mediu şi lung.

3 Lege nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor,

persoane fizice, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 611 din 06/07/2004

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare

toare); b. instituţia de credit cumpără produsul şi îl închiriază de circa 3-5 ani, stabilind o chirie constantă, progresiv

, în funcţie de politica comercială a băncii şi de opţiunile locatarului; c. locatarul poate deschide un depozit de garanţie rambursabil sau poate pl

chirie de valoare mai mare, pentru a suporta mai uşor costurile viitoare, area băncii poate acoperi 100% valoarea bunurilor; d. locatarul poate

ra bunul închiriat la expirarea contractului.

Gradul de dezvoltare a acestei forme de credit poate avea influenasupra echilibrului monetar, în condiţiile în care permite consumul în prezent, cu plata ulterioară, astfel încât poate exercita presiuni inflanivelului general al preţurilor bunurilor de consum, dacă volumul lor nu

te corespunzător, respectiv dacă oferta nu se corelează cu cererea. Astfel, se promovează pe scară largă producţia şi circulaţia unei game extinse de

rfuri, peste cererea solvabilă a populaţiei. De aceea, creditul de consum sfera cu un grad mare de implicare a statului în ce prive

supravegherea atentă a volumului acestuia, legislaţia în domeniu

Ca avantaje, se asigură satisfacerea facilă a necesităţilor marii mase de consumatori, cu efect asupra creşterii nivelului de trai. Pe de alt

ilitatea populaţiei pentru datoriile contractate acţioneaztere a disciplinei din toate punctele de vedere, existând cointeresare

pentru stabilitate la locul de muncă.

În România, legislaţia reglementează contractele de credit pentru

Sarcina de lucru 12

Din legislaţia României în domeniul contractele de credit pentru consum extrageţi şi prezentaţi modalitatea de calcul a dobânzii anuale efective (DAE).

Costul creditului

Acordarea unui credit este condiţionată de preţul pe care debitorul -l suporte drept contrapartidă a capitalului primit. Costul

creditului presupune două componente principale: comisioanele

Comisioanele sunt de creaţie relativ recentă (1970), înlocuind un sistem de ompensare prin obligativitatea constituirii de depozite neremunerate într

anumit procent raportat la capitalul acordat, sistem greu de suportat de debitor.În prezent, ratele de comision cunosc o varietate de condiţii de determinare aplicare, cea mai mare valoare fiind înregistrată la creditele în cont curent, în cazul deschiderii şi funcţionării liniilor de credit, în special pentru creditele pe termen mediu şi lung.

Lege nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, in Monitorul Oficial, Partea I nr. 611 din 06/07/2004

Mecanismele financiare şi creditul

i îl închiriază clientului 5 ani, stabilind o chirie constantă, progresivă sau

ţiunile locatarului; ie rambursabil sau poate plăti o

şor costurile viitoare, ncii poate acoperi 100% valoarea bunurilor; d. locatarul poate

Gradul de dezvoltare a acestei forme de credit poate avea influenţe importante iile în care permite consumul în prezent,

, astfel încât poate exercita presiuni inflaţioniste asupra ă volumul lor nu ă cu cererea. Astfel,

ia unei game extinse de De aceea, creditul de consum

a statului în ce priveşte ia în domeniu etc.

ăţilor marii mase de terii nivelului de trai. Pe de altă parte,

ţionează ca un factor tere a disciplinei din toate punctele de vedere, existând cointeresare

de credit pentru consum3

contractele de credit pentru i modalitatea de calcul a dobânzii anuale

ul pe care debitorul a capitalului primit. Costul

componente principale: comisioanele şi

(1970), înlocuind un sistem de ompensare prin obligativitatea constituirii de depozite neremunerate într-un

anumit procent raportat la capitalul acordat, sistem greu de suportat de debitor. ţii de determinare şi

la creditele în cont curent, în rii liniilor de credit, în special pentru creditele pe

Lege nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor,

Page 21: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta

B. Dobânda reprezinteste direct proporacordat (t) şi cu rata dobânzii (i), aceasta fiind relasimple:

C x t x i D = ------------- 100 x 360

Rata dobânzii se deşi se determină ca raport între capitalul împrumutat

Într-o economie dezvoltatcare, sintetic, se pot prezenta astfel:

Dobânda "directoare"are la bază rata dobânzii la care banca centralfinanciare şi a cfinanciar; aceasta sinterbancare, unde se determincredit promovate de banca central

Dobânzile pieţcondiţiile împrumuturilor pe termen lung contractate.

Dobânda nominalpoate fi acceptată

- fixă, care rămâne neschimbatprecizare a unei actualizmotive (clauză permisiv

- variabilă, care are ca referinde care se modific

Dobânda realăcapitalului prin inflainflaţiei:

ir = [(1 + in) / (1 + r

unde:

i r = rata reală a dobânzii

Ratele dobânzii pot fi nivelului ratei infla

Exemplu:

Dacă rata dobânzii la obliga12%, rata reală2,7%).

Nu se poate determina exact o ratcorect evoluţiile elementelor ei definitorii: dobânzi anticipări sunt posibile pe termen scurt dar sunt necunoscute pe termen lung.

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare

reprezintă preţul valorii de utilizare a capitalului împrumutat. Ea direct proporţională cu valoarea creditului (C), cu perioada pentru care este

şi cu rata dobânzii (i), aceasta fiind relaţia de calcul a dobânzii

C x t x i

se defineşte ca preţul unei unităţi de capital pe unitatea de timp i se determină ca raport între capitalul împrumutat şi capitalul rambursat.

o economie dezvoltată există o multitudine de alte categorii de dobânzi care, sintetic, se pot prezenta astfel:

"directoare" sau dobânda pieţei monetare, a monedei centrale, care rata dobânzii la care banca centrală acordă împrumuturi instituşi a cărei evoluţie se propagă în toate compartimentele sistemului

financiar; aceasta se transmite prin dobânzile debitoare, la nivelul pieinterbancare, unde se determină ca o consecinţă a politicilor monetare credit promovate de banca centrală într-o anumită perioadă.

pieţei financiare, reprezintă o altă categorie care diile împrumuturilor pe termen lung contractate.

nominală, reprezintă dobânda înscrisă în contractul de credit poate fi acceptată în una din cele două forme:

, care rămâne neschimbată pe toată durata împrumutului, cu eprecizare a unei actualizări raportată la evoluţia ratelor inflaţmotive (clauză permisivă);

, care are ca referinţă rata dobânzii de pe o anumită piade care se modifică periodic.

reală este diferenţa dintre dobânda nominală şi rata de eroziune a capitalului prin inflaţie sau raportul (diferenţa) dintre rata dobânzii

= [(1 + in) / (1 + ri)] – 1

ă a dobânzii; in = rata nominală a dobânzii; ri = rata inflaţ

Ratele dobânzii pot fi real pozitive, când dobânzile stabilite sunt superioare nivelului ratei inflaţiei şi real negative, cu valoare inferioară ratei infla

rata dobânzii la obligaţiuni este de exemplu, de 15% iar rata inflaata reală a dobânzii va fi de 3% ( mai precis 1,15/1,12=1,027 deci

Nu se poate determina exact o rată reală "ex ante" decât dacăţiile elementelor ei definitorii: dobânzi şi rata infla

posibile pe termen scurt dar sunt necunoscute pe termen lung.

Mecanismele financiare şi creditul

ul valorii de utilizare a capitalului împrumutat. Ea cu valoarea creditului (C), cu perioada pentru care este

ia de calcul a dobânzii

i de capital pe unitatea de timp i capitalul rambursat.

o multitudine de alte categorii de dobânzi

ei monetare, a monedei centrale, care împrumuturi instituţiilor

în toate compartimentele sistemului e transmite prin dobânzile debitoare, la nivelul pieţei

a politicilor monetare şi de

categorie care determină

în contractul de credit şi care

durata împrumutului, cu eventuala ia ratelor inflaţiei sau din alte

rata dobânzii de pe o anumită piaţă, în funcţie

şi rata de eroziune a a) dintre rata dobânzii şi rata

= rata inflaţiei

, când dobânzile stabilite sunt superioare ă ratei inflaţiei.

% iar rata inflaţiei de precis 1,15/1,12=1,027 deci

"ex ante" decât dacă se anticipează i rata inflaţiei. Aceste

posibile pe termen scurt dar sunt necunoscute pe termen lung.

Page 22: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

Se remarcă în importantă şi ratele dobânzilor de referinţă pe diferite pieţe, cele mai influente fiind LIBOR4 (London Interbank Offered Rate), care se referă la împrumuturile pe piaţa londoneză şi LIBID 5 (LIBOR BID), care se aplică la depozitele pe aceeaşi piaţă (în special la euro-monede), având de regulă un nivel uşor inferior celui stabilit la credite, cu efecte asupra întregului sistem de dobânzi. Similar, se determină pe pieţele franceze PIBOR şi PIBID, pe pieţele germane BIBOR şi BIBID sau pe cele americane, NIBOR (New-York Interbank Offered Rate) sau NIBID.

Dobânda compusă prezintă particularitatea că deşi calculată, nu se încasează la sfârşitul perioadei pentru care s-a efectuat calculul (de exemplu, lunar), ci este lăsată în continuare în cont sau în depozit, pentru a produce la rândul ei dobândă, întocmai ca suma depusă iniţial la bancă – capitalizarea dobânzii.

Relaţia de calcul se poate sintetiza astfel:

FV = PV (1+ i)n

unde: FV = valoarea viitoare (a depozitului, de exemplu); PV = valoarea prezentă a contului; i = rata dobânzii; n = perioada de timp pentru care se calculează; 1 + i = factor de compunere

De exemplu, să se determine valoarea unui cont de 1000 euro la finele unei perioade de trei ani, deschis la o instituţie de credit care practică o dobândă de 5% anual.

FV = 1000 (1 + 0,05)3 = 1157,60 sau:

Tabel 2.2. Exemplu de calcul al dobânzii compuse

Perioada PV (euro) 1 + i FV (euro) la finele primului an la finele anului al doilea la finele perioadei

1000 1050

1102,50

1,05 1,05 1,05

1050 1102,50 1157,60

Factori de influenţă asupra nivelului dobânzii

Nivelul dobânzilor este determinat de o serie de factori, astfel:

• gradul de rentabilitate a operaţiunilor pentru care sunt solicitate creditele, rentabilitate care să permită atât rambursarea creditului, comisioanelor şi dobânzilor aferente, cât şi realizarea unui profit;

• riscul la care se expune creditorul şi din acest punct de vedere prezintă importanţă nivelul de dezvoltare a economiei într-o ţară, situaţia economico-financiară a companiilor, nivelul de trai, stabilitatea;

• taxa oficială a scontului, respectiv dobânda de refinanţare, posibilităţile de refinanţare a băncilor;

• politica bancară în ceea ce priveşte dobânzile, având în vedere evoluţia ratei inflaţiei, liberalizarea fluxurilor de capital s.a.

4 London interbank offered rate, the rate at which banksoffer to lend funds in this market

5 London interbank bid rate, the rate that abank is willing to pay for funds in the international interbank market

Page 23: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta

1. Să se determine valoarea unui cont de 2000 euro la finele unei perioade de cinci ani, deschis ladobânzii

2. Să se stabileascvaloare de 2000 euro, acordat pe o perioada dobânzii de 7%.

Teste de autoeval

Intermedierea financiarfinanciare, în principal institumobilizarea fondurilor temporar disponibile întrlor, mai ales prin acordarea de credite.

În condiţiile economiei de piamanifestă atât în relasectorul producbunuri materiale.

În economia deefectelor de comer

Creditul bancar apare ca un sistem de relaîn cadrul cărora mijloacele bbancare, la care se adaugresurse de creditare, în sensul ccredite diferitelor ramuri ale economiei naagenţilor economicifinanciară a agentului economic încrederea pe care acesta o inspirde a restitui la Capacitatea de platscadenţă datoriile cobligatar reprezintlung, în care parteneri sunt instituprivat, care emit obligasubscriitorii care cumpformă de dobânzi. Creditul ipotecar reprezintlung, destinat activitpiaţă, care dezvolt

Având în vedere ctermen lung, specifice creditului ipotecar, cu avantajul unor garanrambursare şi în condidezvoltat în majoritate

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare

Sarcina de lucru 13

se determine valoarea unui cont de 2000 euro la finele unei perioade de cinci ani, deschis la o instituţie de credit care practicdobânzii de 3% anual.

Să se stabilească nivelul dobânzii simple la un credit în valoare de 2000 euro, acordat pe o perioadă de 1 an, la o rata dobânzii de 7%.

Rezumat

Intermedierea financiară implică deci intervenţia activă a unei institufinanciare, în principal instituţie de credit, care are ca scop prioritar mobilizarea fondurilor temporar disponibile într-o economie şlor, mai ales prin acordarea de credite.

economiei de piaţă, creditul comercial este foarte extins; el se atât în relaţiile de vânzare - cumpărare dintre agenţ

sectorul producţiei cu cei din sfera comercială, cât şi între producbunuri materiale.

În economia de piaţă, creditul comercial se concretizeazăefectelor de comerţ, în principal sub forma cambiei şi biletului la ordin

Creditul bancar apare ca un sistem de relaţii între bănci şi agenărora mijloacele băneşti aflate temporar disponibile în conturile

bancare, la care se adaugă disponibilităţile sistemului financiarresurse de creditare, în sensul că sunt redistribuite de bănci prin acordarea de credite diferitelor ramuri ale economiei naţionale. Determ

ilor economici cu personalitate juridică are în vedere performan a agentului economic și un cumul de indicatori care atest

încrederea pe care acesta o inspiră băncii în momentul solicităde a restitui la scadenţă, creditele contractate și a achita dobânzile aferente.Capacitatea de plată a firmei reflectã posibilitatea acesteia de a

datoriile către personal, partenerii de afaceri, buget, bancobligatar reprezintă o grupă a operaţiunilor de finanţare pe termen mediu sau lung, în care parteneri sunt instituţii publice, companii cu capital de stat sau privat, care emit obligaţiuni, în calitate de debitori şi creditorii, respectiv subscriitorii care cumpără obligaţiuni în vederea obţinerii unui venit sigur sub

de dobânzi. Creditul ipotecar reprezintă creditul pe termen mediu lung, destinat activităţilor imobiliare, categorie importantă în economia de

, care dezvoltă şi susţine proprietatea privată individuală.

d în vedere că instituţiile de credit şi financiare constituie resurse pe termen lung, specifice creditului ipotecar, cu avantajul unor garan

şi în condiţiile unei cereri mereu ascendente, piaţ

dezvoltat în majoritatea statelor lumii.

Mecanismele financiare şi creditul

se determine valoarea unui cont de 2000 euro la finele unei perioade ie de credit care practică o rată a

la un credit în de 1 an, la o rată

ă a unei instituţii ie de credit, care are ca scop prioritar

o economie şi redistribuirea

, creditul comercial este foarte extins; el se rare dintre agenţii economici din

i între producătorii de

, creditul comercial se concretizează prin utilizarea biletului la ordin.

şi agenţii economici, te temporar disponibile în conturile ile sistemului financiar-bancar, devin

nci prin acordarea de Determinarea bonităţii

are în vedere performanţa i un cumul de indicatori care atestă ncii în momentul solicitării unui credit,

i a achita dobânzile aferente. ã posibilitatea acesteia de a-şi achita la

tre personal, partenerii de afaceri, buget, bancã. Creditul are pe termen mediu sau

ii publice, companii cu capital de stat sau i creditorii, respectiv

inerii unui venit sigur sub creditul pe termen mediu şi

ilor imobiliare, categorie importantă în economia de individuală.

i financiare constituie resurse pe termen lung, specifice creditului ipotecar, cu avantajul unor garanţii sigure de

iile unei cereri mereu ascendente, piaţa ipotecară s-a

Page 24: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

Teste de autoevaluare

1. Intermedierea financiară reprezintă:

a) finanţarea agenţilor economici pe piaţa de capital; b) acordarea de credite agenţilor nonfinanciari de către instituţii specializate c) emisiunea de certificate de depozit, acţiuni sau obligaţiuni; d) finanţarea prin emisiune de valori mobiliare.

2. Consemnarea şi transferabilitatea creditului se referă la:

a) contractul de creditare încheiat în condiţiile unor clauze specifice; b) înscrisul care stă la baza raportului de credit şi îi conferă calitatea de a-l

negocia pe piaţă; c) consemnarea de către creditor a datelor de identificare a contractului de

credit şi cedarea contractului în favoarea unei instituţii specializate; d) virarea banilor în contul creditorului, conform ordinului de plată..

3. Promisiunea de rambursare reprezintă:

a) ansamblul de proceduri referitoare la asigurarea rambursării unui credit şi a dobânzii aferente;

b) totalitatea garanţiilor prezentate de debitor că va rambursa la timp creditul; c) garantarea de către terţe persoane pentru solicitantul de credit; d) criterii în funcţie de care se manifestă expunerea la riscurile legate de

nerambursare sau de imobilizare a fondurilor la bancă. 4. Creditul are o intervenţie activă în viaţa economică şi îndeplineşte o serie de funcţii specifice, dintre care precizăm: a) funcţia distributivă, funcţia de emisiune monetară şi în unele cazuri, de asigurare a stabilităţii relative a preţurilor; b) antiinflaţionistă şi de stabilizare a cursului de schimb; c) funcţia de transformare a economiilor inactive în investiţii d) de tezaurizare

5. Creditul comercial reprezintă: a) împrumut bancar angajat în vederea achiziţionării de mărfuri şi a derulării

tranzacţiilor comerciale; b) încrederea reciprocă între agenţi economici în momentul vânzării

mărfurilor prin amânarea plăţilor; c) încrederea reciprocă între agenţii economici producători de bunuri

materiale; d) credit vânzător şi credit cumpărător.

6. Trăgătorul, în cazul cambiei, este: a) persoană ce are în acelaşi timp calitatea de creditor şi debitor; b) emitentul biletului la ordin; c) primul beneficiar al cambiei; d) emitentul cambiei;

7. În situaţia cambiei, trasul reprezintă: a) persoana care garantează plata cambiei la scadenţă, în operaţiunea de

avalizare; b) girantul; c) emitentul unui bilet la ordin; d) creditorul deţinător al unui bilet la ordin.

8. Operaţia de andosare determină:

Page 25: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

a) transferul dreptului de creanţă către alt beneficiar, înainte de scadenţă; b) o micşorare a credibilităţii titlului de credit prin disiparea răspunderii între mai multe persoane; c) transformarea titlului de credit comercial în credit bancar; d) o solidaritate la plata cambiei şi creşterea calităţii acesteia.

9. Scontarea este operaţiunea prin care cambia este cedată: a) unei bănci centrale; b) unei bănci comerciale; c) unui alt agent economic; d) unei persoane înscrise pe titlu.

10. Factoring-ul reprezintă: a) o operaţiune de finanţare realizată prin transmiterea creanţelor, înainte de

scadenţă, unei instituţii specializate, cu obligaţia răscumpărării; b) o tehnică financiară prin care un furnizor transferă unui terţ, înainte de

scadenţă, creanţele pe care le are de încasat; c) cedarea efectelor de comerţ, înainte de scadenţă, unei instituţii specializate

sau unei bănci contra unui credit corespunzător; d) cedarea creanţelor comerciale către banca centrală.

11. Solvabilitatea, ca principal indicator de analiză a bonităţii agentului economic, se determină: a) ca raport între suma activelor patrimoniale pe termen scurt şi suma

pasivelor patrimoniale pe termen scurt, raport ce trebuie să fie mai mare de 1;

b) ca raport între totalul activelor şi totalul pasivelor, calculat procentual, raport ce trebuie să fie mai mare de 100 %;

c) ca raport între capitalul propriu al agentului economic şi totalul pasivelor sale, calculat procentual, valoarea general acceptată fiind de minimum 30%;

d) ca diferenţă între Active curente şi Pasive curente, valoarea cerută fiind supraunitară.

12. Să se determine lichiditatea imediată (Li) şi lichiditatea curentă (Lc), ca indicatori de apreciere a bonităţii agentului economic, fiind cunoscute următoarele elemente:

- total activ = total pasiv ....... 200.000 u.m. din care:

- active circulante .............. 100.000 u.m.

- pasive curente .............. 80.000 u.m.

- stocuri ....20.000 u.m. din care nevalorificabile ........ 10.000 u.m.

- clienţi incerţi ........ 18.000 u.m.

- datorii totale ... 60000 u.m., din care datorii cu scadenţă sub un an ........ 40.000 u.m.

a) Li = 155%; Lc = 180%

b) Li = 100%; Lc = 120%

c) Li = 125%; Lc = 100%

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

Page 26: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare şi creditul

1.b; 2.b; 3.ad; 4.a,c; 5.b,d; 6.a,d; 7.c; 8.a,d; 9.b; 10.b; 11.c; 12.a.

Lucrare de verificare

1. Prezentați circuitul cambiei, comparativ cu cel al biletului la ordin – simulați o

aplicație pe bază de date concrete.

2. Aplicații privind sistemul monetar - mecanisme de reglare a plăților în operațiunile comerciale externe:

2.1. Să se determine soluţiile favorabile unui exportator român de mărfuri în Franţa, care a efectuat un transport în valoare de 20.000 FF, ştiind că raportul oficial între valorile paritare este: 1 FF = 3,25 lei;

Cheltuielile de transport, asigurare, pază aur reprezintă 2 % din valoarea transportului.

Cursul valutar pe piaţă este de:

1) 3,3

2) 3,1

a. transfer aur: 66.300 lei; transfer valută: 62.000 lei

b. transfer aur: 65.000 lei; transfer valută: 63.500 lei

c. transfer valută: 66.000 lei; transfer aur: 63.700 lei

2.2. Să se determine soluţiile favorabile unui importator american de mărfuri din Anglia, care are de achitat un transport în valoare de 40.000 lire sterline, ştiind următoarele:

1£ = 7,32 g aur fin

1 $ = 1,46 g. aur fin

Cheltuielile de transport, asigurare, pază aur reprezintă 1 % din valoarea transportului.

Cursul valutar pe piaţă este de:

1) 5,20 $

2) 5,00 $

a. transfer aur: 198.396 $; transfer valută: 208.000 $

b. transfer aur: 202.404 $; transfer valută: 200.000 $

c. transfer aur: 200.400 $; transfer valută: 210.000 $

Page 27: II.+EMF+ID+2012+platforma.pdf

Dragomir Georgeta

Bibliografie minimal

1. Basno, C.; Dardac, N. Bucureşti, p. 125-168, 23

2. Dragomir, G. (2010)Universitară Danubius Gala

3. Dragomir Georgeta (2010). Universitară Danubius Gala

4. Turliuc, V.; Cocriș, V. (1998). 5. *** Monitorul Oficial, 2004

României nr. 312/2004capitalului, aprobată prin L

6. *** Surse on-line www.bancatransilvania.ro;

Dragomir Georgeta Mecanismele financiare

Bibliografie minimal ă (Times New Roman 14, Bold)

N. s.a. (2003). Monedã, credit, bãnci, Ed. didacticã, 23-76, 77-125

2010) - Economie monetară şi financiară – curs ID, Danubius Galați

Dragomir Georgeta (2010). Structuri și mecanisme financiar Danubius Galaţi şi Ed. Pro Universitaria, București, p. 227

V. (1998). Monedă și credit, Iași, Ed. Ankarom, p. 63*** Monitorul Oficial, 2004-2011 (Legea privind Statutul Băncii NaRomâniei nr. 312/2004; OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit

ă prin Legea nr. 227/2007) line (www.bnr.ro; www.brd.ro; www.bcr.ro

; www.bancpost.ro; www.raiffeisen.ro; s.a.surse oficiale)

Mecanismele financiare şi creditul

(Times New Roman 14, Bold)

Ed. didacticã şi pedagogicã,

curs ID, Editura

i mecanisme financiar-monetare, Ed. ti, p. 227-309

i, Ed. Ankarom, p. 63-99, 177-189 ăncii Naţionale a

iile de credit şi adecvarea

.ro; www.cec.ro;

).