igloo habitat & arhitectură sep 2011

HABITAT & ARHITECTUR~

SE

PT

EM

BR

IE 2

01

1n

r. 1

17

an

IX

iglo

o-

hab

itat

& a

rhite

ctur`

inside>>se

pte

mb

rie

20

11

#1

17

Orange Cube l Atra Doftana l Golden Blitz Center l Londra 2012 15 lei

Cprt 1-4 Igloo117 sept 8/30/11 7:12 PM

Cprt 1-4 Igloo117 sept 8/30/11 7:12 PM

03-07 Edito+Sumar 8/30/11 6:33 PM

editorialF

`când nu demult o vizit` \n ]ara vecin` [i prieten` Mormania (denumit` une-

ori, de al]i autori – nu la fel de bine informa]i, desigur –, [i Jormania), m` simt

obligat s` v` \mp`rt`[esc experien]a [i concluziile. Cunosc`torii vor \n]elege

exact despre ce vreau s` vorbesc, mai ales c` rela]iile noastre cu mormanii au fost

\ntotdeauna ca ale unor fra]i gemeni: \l love[ti pe unul [i plânge cel`lalt, te tai tu [i \i

curge sânge lui, muncim noi [i se \mbog`]esc ei. Tocmai pentru a studia, \n lumina

inexplicabilelor dependen]e care ne leag`, organizarea breslei arhitec]ilor mormani,

m-am [i deplasat acolo. Ba, \n câteva cuvinte pline de litere [i goale de sens, a[ zice

c` vizita mea a fost f`cut` \n interes profesional institu]ional, pentru un schimb de

experien]` administrativ-organizatoric`. De care trebuie musai s` profita]i…

Pân` atunci \ns`, nu m` pot ab]ine s` v` amintesc c` arhitec]ii români, cu arogan]a

binecunoscut`, au tendin]a s`-i considere pe omologii lor din Mormania la originea

expresiei prost f`cut gr`mad`, forma ini]ial` fiind, zic ei, prost morman. E posibil s`

fie \ns` numai o tradi]ional` rùtate sau manifestarea unui complex de inferioritate

mascat \n contrariul sù.

Voi evita orice alt` introducere de natur` geografic`, social` sau cultural` (g`si]i

orice informa]ie pe net), pentru a m` consacra direct obiectului [i subiectului vizitei

mele. Ajuns \n capitala Mormanstadt, am fost \ntâmpinat la aeroport de o delega]ie

a Ordinului Arhitec]ilor Mormani (OAM), organiza]ia omoloag` celei care m-a tri-

mis [i mandatat. Oameni veseli, relaxa]i, \mbr`ca]i lejer, \n tonuri de negru, care

m-au f`cut s` m` simt de la \nceput \n largul meu. Câteva glume [i vreo dou` ban-

curi spuse \n drumul c`tre ora[ m-au f`cut s` \n]eleg c` \mp`rt`[im acela[i tip de

umor [i au destins astfel definitiv atmosfera. De cine s` te sim]i mai apropiat dac`

nu de cei cu care râzi la acelea[i bancuri? M` sim]eam, ce s` zic, aproape ca

acas`. Sediul organiza]iei, amenajat \ntr-o cl`dire istoric`, nu foarte mare, dar nici

mic`, se afl` chiar \n centrul ora[ului, aproape de hotelul la care m-am cazat, a[a

c` a fost o pl`cere s` merg pe jos \n toate cele trei zile ale [ederii mele. Str`zile cu

trotuare late, f`r` ma[ini parcate de-a curmezi[ul, [i pietonalul ce traversa centrul

m-au f`cut s` m` gândesc cu trist` nostalgie la Bucure[tiul nostru. |n biroul

pre[edintelui suprem m-am concentrat \ns` neab`tut asupa problemei care m`

preocupa. Ve]i vedea c` lucrurile pe care le-am aflat sunt cel pu]in interesante.

Primul dintre ele a fost c` OAM este mai veche decât OAR cu câ]iva ani, deci mai

matur`, mai pu]in dispus` la impetuozit`]i juvenile [i mai capabil` de autoanaliz`

necomplezent`. De altfel, mi s-a povestit c` dup` primii opt-zece ani de existen]`,

coducerea de atunci s-a hot`rât s` fac` o analiz` serioas`, chirurgical` a func]ion`-

rii. Concluziile rezultate ini]ial i-au mâhnit, apoi i-au pus pe gânduri [i i-au condus \n

final c`tre o transformare, o rafinare a structurii [i atribu]iilor organiza]iei. Iat`, foar-

te pe scurt, procesul.

Ini]ial, OAM func]iona, statutar, identic cu OAR-ul nostru na]ional, de parc` legile

interne ar fi fost n`scute de aceea[i minte sau fotocopiate de vreun bìat dibaci. Se

ocupa, adic`, de gestionarea dreptului de semn`tur`, \n sensul c` \ncasa o tax` de

la fiecare arhitect care vroia s` proiecteze ceva prin Mormania, dându-i \n schimb

tot concursul, \n special atunci când nu-l cerea. Cu banii astfel rezulta]i nediferen-

]iat din practica na]ional` de arhitectur`, OAM f`cea ac]iuni culturale, mai organiza

câte un bal [i \ncerca s` fac` proiecte legislative prin care s` \mbun`t`]easc` me-

diul profesional [i recunoa[terea valorii serviciilor de proiectare de arhitectur`. A

\ncercat s` creeze un cod de proiectare, s` genereze o politic` na]ional` \n favoa-

rea arhitecturii, s` impun` tarife minime de referin]`, s` modifice statutul legal al

arhitectului \n cadrul unui proiect, s` impun` organizarea de concursuri pentru

orice lucrare public` sau privat` de mari dimensiuni etc. Desigur c` mai nimic din

toate acestea nu a fost [i efectiv implementat, c`ci puterea politic` de sprijinul

c`reia ar fi fost nevoie avea cu totul alte priorit`]i. |n plus, au constatat la un

moment dat c` se confruntau cu o nea[teptat` problem` de natur` a le \ngreuna

Breasla arhitec]ilor mormaniThe Guild of Mormanian Architects*

Having, not so long ago, paid a visit to our long time friend and neighbor,the country of Mormania (that other authors sometimes refer to asJormania – undoubtedly they are not as well informed as I am), I feelobliged to share my experience and the conclusions I have drawn from it.Connoisseurs will know what I am talking about, especially given the factthat our relations with the Mormanians have always been those you wouldexpect between twin siblings: you smack one, the other one cries, you cutyourself, he bleeds, we work, they get rich. And, it is precisely in light ofthese inexplicable dependency ties that bind us that I decided to head overthere and closely study the organization of the guild of Mormanian archi-tects. Better yet, to use words of complex spelling and virtually no meaningat all, I would say that the purpose of my visit was professionally institution-al, and its goal, that of exchanging administratively organizational expertise.Expertise that you simply must take advantage of...But before we get into that, I cannot help but remind you that Romanianarchitects, with their well-known arrogance, are inclined to consider theirhomologues in Mormania to be the original inspiration for the expression“Dumber than a bag of hammers”, initially thought to have been phrased“Dumber than a Mormanian”. It is possible, though, that this is just the usualslander, or at least, that it is no more than the manifestation of an inferioritycomplex disguised as its opposing term.I will avoid any other introduction, be it geographical, social or cultural innature (you can find all that information online), in order to dedicate myselffully and directly to the subject of my visit. Having arrived in the capital city ofMormanstadt, I was met at the airport by a group of delegates from theMormanian Architects’ Order (OAM), the organization homologous to the onethat I was to represent on the occasion. They were cheerful people, laid-back,casual in their attire, all in tones of black, all of which meant that I immediate-ly felt comfortable in their midst. A few puns and a couple of jokes related onour way into the city made me feel certain that we share a similar sense ofhumor and helped to definitively lighten the atmosphere. After all, who are thepeople you feel closest to if not the ones who laugh with you at the samejokes? I felt, how to phrase it any better, almost at home. The headquarters ofthe organization, set up in a historic building, not too large but not too small,is situated smack in the middle of the city, close to the hotel I was staying in,so walking was a pleasure I thoroughly indulged in for the duration of mythree day stay. The streets, with their wide side-walks and no cars parked onthe curve, as well as the pedestrian trail crossing the center of town broughtabout a flash of sad reminiscing over our own Bucharest. In the office of thesupreme president, though, I was able to give my full attention to the matterthat most occupied my thoughts. You’ll see that the things I learned are, tosay the least, interesting.The first thing was that the OAM is older than the OAR (RomanianArchitects’ Order), and therefore more mature, less inclined to acts of juve-nile impetuosity, more capable and no longer complacent in its self-analy-ses. As a matter of fact, it was related to me that after the first eight to tenyears of its existence, the then-in-office leadership decided to carry out aserious, surgical analysis of the functioning of the organization. The conclu-sions that initially resulted first saddened them, then got them thinking andfinally, they led to a transformation, a refinement of the organization’s struc-tures and attributions. And here is that process, in short.Initially, the OAM functioned, as far as statute is concerned, in a manneridentical to our own national OAR, as if their respective internal laws hadbeen born of the same mind or photocopied by some deft young copy-artist. It handled, that is, the administration of signature rights, in the sensethat it perceived a tax from each architect wishing to design something inMormania, granting him in exchange. With the money thus undiscriminatelyraised from the national practice of architecture, the OAM then carried outcultural activities, hosted the occasional ball and attempted to come up withlegislative projects that would improve the professional environment and therecognition of the value of architectural design services. It tried to create adesign code, to generate a national policy in favor of architecture, to imposeminimal reference fees, to modify the legal statute of the architect as part of

03-07 Edito+Sumar 8/30/11 6:33 PM

a project, to impose the organization of contests for any public or sizeableprivate work etc. Of course none of these were actually implemented,because the political power whose support would have been essential to allof these endeavors had an entirely different set of priorities. Moreover, atsome point, they discovered a problem they had no forseen, that threatenedto stand in the way of their progressive efforts – namely, the decline of pop-ular trust in the professional qualifications of the organization’s members.More plainly put, they found a dramatic (at times) lack of credibility forMormanian architects. Mainly due to the poor quality of most of their proj-ects (to be blamed on lack of skill, weakness, servility, lack of interest, cyni-cism or any number of less evident causes), this negative positioning wasthreatening to block all public support, and thus render all (democratic) leg-islative improvements impossible.After a few years of chaos, projects too seldom implemented and initiativestoo often left unfinished, a new leadership had the courage to take moredecisive action. The most important of the actions taken was that of chang-ing the statute of the organization, transforming the syndicate into an eliteorganization, with members selected on merit, with contributions proportion-al to the volume and importance of their projects, with quality filters andpenalty systems. The transition was made over a period of four years, duringwhich, for a short while, the two organization systems functioned side by side.Theoretically, the syndicate type organization still exists to this day, but its func-tionality is severely affected by the poor quality of the services offered by itsmembers. Its elite wing, however, now entitled the Guild of MormanianArchitects, has seen spectacular growth in the eyes of the public, and nowreceives genuine support from both citizens and NGOs, as well as from theexisting political and administrative structures. Their legislative initiatives havebecome possible and part of them have already been validated by theMormanian Senate, minimal fees are operational and the statute of any architectwho is a member of the Guild is very different from what it used to be ten yearsago. Today, in Mormania, almost nothing important gets built without an archi-tecture contest organized separately from the construction work bid, significanturban projects have become common currency and most private real estateinvestments seek association to the Guild as a warrant of quality.Everything sounds so good, and clear and intelligent that instinctively I suspectmy homologues of deliberate propaganda, or well laid-out PR-ism, to someend that lies beyond the grasp of my own understanding. I begin to questionin detail every single maneuver in the process and, to my surprise, everythingappears to be rational, documented and justifiable.The starting point seems to have been an awareness of the ambiguity of thestatute of the Order: an organization with syndical structure, therefore a leftistideological backbone (see the equality of members within the organizationalframe) in charge of administering a liberal profession, with declared rightistvalues: elitism, competitiveness, free work market etc. It was a small step fromacknowledging this confusion in statute to understanding that said confusionis responsible for creating a dysfunctional Order. A small step that they hadthe courage to take and one that they now publicly acknowledge on theoccasion of their 10th anniversary. Obviously the first proposals to change theOrder’s statute were rejected by the majority of its members, especially theolder ones, less prone to understand the ethical dimension of the project.Although they were architects, so theoretically exposed to the risks and vio-lence of any new edification, few were willing to accept major change takingplace right in their professional back yard. Needless to say that what they firstand foremost saw in this move was the risk of losing any kind of prestigegranted by the duration (and less so by the quality) of their practice. One mayobserve, in the case of Mormanian architects too, that the need for securityand stability far outweighs that for freedom. The somewhat younger architectsdid, in the end and with the support of the truly capable seniors, manage toimpose the change that is now reaping the benefits. As far as I could under-stand, the election of the first members of the Guild was carried out with thehelp of a few reputable foreign architects, granted special mandates to per-form the selection. Thus, a first wave of objectivity was generated that wouldpush forward what would in the end constitute the most important step of thechange: defining the type of architect the Guild would have as its member. Of course, explanations followed concerning the technical organizationaldetails, the steps undergone during the process, but largely, the ideas arethe ones exhibited above. I left three days later loaded with information thatI later had to structure, lay down on paper and present to those who haddelegated me. Maybe it might change something...

* Morman in Romanian: noun, meaning heap, pile, mound

eforturile progresiste, [i anume declinul \ncrederii popula]iei \n calit`]ile profesion-

ale ale membrilor. Mai pe române[te spus, au constatat o, uneori dramatic`, lips`

de credibilitate a arhitec]ilor mormani. Datorat` \n principal slabei calit`]i a

majorit`]ii proiectelor (din motive de nepricepere, sl`biciune, servilism, dezinteres,

cinism sau alte cauze mai pu]in evidente), aceast` pozi]ionare negativ` era de

natur` a bloca orice sus]inere public`, f`r` de care \mbun`t`]irile legislative (demo-

cratice) sunt imposibile.

Dup` câ]iva ani de derut`, proiecte prea rar puse \n practic` [i ini]iative mereu

nefinalizate, o alt` conducere a avut curajul unor mi[c`ri decisive. Cea mai impor-

tant` dintre ele a fost schimbarea statutului organiza]iei, transformând sindicatul

\ntr-o organiza]ie de elit`, cu membri selecta]i meritoriu, cu cotiza]ii raportate la

volumul [i importan]a lucr`rilor, cu filtre de calitate [i sisteme de penalizare.

Tranzi]ia a fost f`cut` \ntr-o perioad` de patru ani, o vreme cele dou` sisteme de

organizare func]ionând \n paralel. Teoretic, [i ast`zi organiza]ia de tip sindical exist`

\nc`, dar func]ionalitatea ei este grav afectat` de lipsa de calitate a serviciilor mem-

brilor r`m`[i \n ea. Aripa de elit` \ns`, numit` Breasla Arhitec]ilor Mormani, a

crescut spectaculos \n ochii publicului, bucurându-se ast`zi de un sprijin efectiv

atât din partea cet`]enilor [i a ONG-urilor, cât [i din partea structurilor politico-admi-

nistrative. Ini]iativele legislative au devenit posibile [i parte dintre ele au fost deja

validate de senatul morman, tarifele minime sunt opera]ionale [i statutul arhitectului

membru al Breslei este mult diferit de ceea ce era \n urm` cu zece ani. Ast`zi, \n

Mormania nu se mai construie[te aproape nimic important f`r` un concurs de arhi-

tectur`, organizat separat de licita]ia de lucr`ri de construc]ie, proiectele urbanistice

de anvergur` au devenit moned` curent` [i mai toate investi]iile imobiliare private

caut` asocierea cu arhitec]ii Breslei ca o garan]ie a calit`]ii.

Totul sun` atât de bine, atât de limpede [i inteligent, \ncât instinctiv mi-am b`nuit

omologii de propagand` deliberat`, de pr-ism bine pus la punct, \ntr-un scop pe

care nu reu[eam \ns` s`-l \n]eleg. Am \nceput s` chestionez \n detaliu mi[c`rile

f`cute [i, spre surprinderea mea, totul era clar [i ra]ional, documentat [i explicabil.

Pornirea a fost, se pare, con[tientizarea ambiguit`]ii statutului Ordinului: o organi-

za]ie cu structur` sindical`, deci cu o osatur` ideologic` de stânga (vezi egalitatea

membrilor \n cadrul organiza]iei) gestiona o profesie liberal`, cu declarate valori de

dreapta: elitism, competitivitate, pia]` liber` a muncii etc. Pân` la a \n]elege c`

aceast` confuzie statutar` era la originea disfunc]iilor Ordinului nu a mai fost decât

un pas, pe care au avut curajul s`-l fac` [i s`-l asume public odat` cu aniversarea

celor zece ani de existen]`. Evident c` primele propuneri de schimbare a statutului

s-au lovit de refuzul majorit`]ii membrilor, \n special cei mai \n vârst`, prea pu]in

dispu[i a \n]elege dimensiunea etic` a demersului. De[i erau arhitec]i, deci teoretic

obi[nui]i cu riscurile [i violen]a oric`rei noi edific`ri, pu]ini au fost dispu[i s` o

accepte \n teritoriul propriului confort profesional. Inutil s` spun c` au v`zut \n

aceast` mi[care \n primul rând riscul pierderii prestigiului dat de durata ([i mai

pu]in de calitatea) practicii. Observa]ia c` oamenii au mai degrab` nevoie de secu-

ritate [i stabilitate decât de libertate se verific` [i \n cazul arhitec]ilor mormani.

Arhitec]ii ceva mai tineri au reu[it \ns`, cu sprijinul seniorilor cu adev`rat capabili,

s` impun` pân` la urm` schimbarea, care ast`zi \[i culege roadele. Din câte am

\n]eles, alegerea primilor membri ai Breslei s-a f`cut cu sprijinul unor reputa]i

arhitec]i str`ini, special mandata]i pentru procesul de selec]ie. Astfel a fost generat

un prim val de obiectivitate \n ceea ce a constituit cel mai important pas al

schimb`rii: definirea tipului de arhitect apt a deveni membru.

Desigur, au urmat o mul]ime de explica]ii, de detalii tehnice [i organizatorice, de

explicare a pa[ilor parcur[i, dar ideile \n mare sunt cele de mai sus. Am plecat

dup` trei zile cu o gr`mad` de informa]ii, pe care trebuie s` le structurez, s` le pun

pe hârtie [i s` le prezint mandatarilor mei. Poate ar putea schimba ceva…

BRUNO ANDRE{OIU

03-07 Edito+Sumar 8/30/11 6:33 PM

12 AGENDA INTERN~. PROIECT. Institute. The Café

16 AGENDA INTERN~. PATRIMONIU. Moara veche din Hosman

20 AGENDA INTERN~. PROIECT. Casa Moza

28 AGENDA INTERNA}IONAL~. PROIECT. Orange Cube, Lyon

42 AGENDA INTERNA}IONAL~. ECO. Manitoba Hydro Place Building

45 IGLOOSTUDENT. PROIECT. Salina Sl`nic Prahova

48 ARHITECTUR~. PROIECT. Atra Doftana

58 ARHITECTUR~. PROIECT. Casa S.

68 ARHITECTUR~. PROIECT. Golden Blitz Center

74 PATRIMONIU. RESTAURARE. Case de vacan]`, Valea Z`lanului

82 HABITAT. TRADI}II. Vârste ale copil`riei tradi]ionale

84 SPA}II PUBLICE. PROIECT. Panglica ro[ie din Qinhuangdao/ PUBLIC SPACES. PROJECT. The Red Ribbon of Qinhuangdao

94 DOSAR. LONDRA 2012. Olympic Stadium/ DOSSIER. LONDON 2012. Olympic Stadium

98 DOSAR. LONDRA 2012. Olympic Aquatics Centre/ DOSSIER. LONDON 2012. Olympic Aquatics Centre

104 DOSAR. LONDRA 2012. Olympic Basketball Arena/ DOSSIER. LONDON 2012. Olympic Basketball Arena

108 DOSAR. LONDRA 2012. Olympic Velodrome Stadium/ DOSSIER. LONDON 2012. Olympic Velodrome Stadium

48 ARHITECTUR~. PROIECT.Atra Doftana. Amplasat chiar pemalul lacului Paltinu de pe ValeaDoftanei, hotelul \mbin` designul decalitate, inovator, care se traduce [i \ngrija fa]` de mediu, cu servicii [ifacilit`]i premium, definindu-se ca ooaz` de lini[te [i relaxare \ntr-uncadru natural, bine conservat.Arhitec]ii au valorificat cele dou`c`deri de nivel majore ale terenului,intercalate cu dou` zone aproximativplane, [i au gândit cl`direa \n dou`volume principale...

58 ARHITECTUR~. PROIECT.Casa S. Locuin]a, \n mod l`udabildezvoltat` numai pe parter \n mijloculunei parcele largi [i plantate aproape\n totalitate, se extinde pe o suprafa]amare, cuprinzând un spa]iu de zi [idou` zone de noapte, grupate pe celetrei laturi ale unui patio [i deschisec`tre gr`dina din spate. Patio-ul –curtea interioar` acoperit` cu o per-gol` din lemn [i orientat` c`tregr`din` – este nucleul umbros alcasei, punctul central spre care con-verg cele trei aripi ale cl`dirii.

68 ARHITECTUR~. PROIECT.Golden Blitz Center. Construc]iaprezint` o retragere destul de marefa]` de nodul rutier, în fa]a ei rezultândun spa]iul verde generos, amenajat cugazon, care o las` s` „respire”. Astfel,volumetria vectorizat`, orientarea v`di-t` c`tre intersec]ie [i tratarea fa]adelorpot fi percepute mult mai bine atât dinma[in`, cât [i de la nivelul pietonului.Fa]ada de est (spre intersec]ie) estevitrat`, în timp ce fa]ada de vest estepreponderent opac`, prezentând doarferestre tip bandou.

sumar

74 PATRIMONIU. RESTAURARE.Case de vacan]`, ValeaZ`lanului. Tema de proiectareprevedea reabilitarea gospod`riei [iconversia acesteia \ntr-o cas` deoaspe]i cu un nivel ridicat de confort,menit s` satisfac` preten]iile regale.Cu toate acestea s-a urm`rit ca noileinterven]ii s` fie minime, cu scopul dea nu altera specificul ansamblului [i alcl`dirilor. De asemenea, reabilitarea aimplicat mai mult` „conservare” [i maipu]in` „restaurare”. Singurul obiectasupra c`ruia s-a intervenit \n modconsiderabil a fost grajdul...

03-07 Edito+Sumar 8/31/11 1:17 PM

I G L O Oh a b i t a t & a r h i t e c t u r `

N U M ~ R U L 1 1 7 s e p t e m b r i e 2 0 1 1

© N

ICO

LA

S B

OR

EL

84 SPA}II PUBLICE. PROIECT.Panglica ro[ie dinQinhuangdao. „Panglica” ro[uaprins (culoare \ndr`git` \n culturachinez`, aduc`toare de noroc [i feri-cire) integreaz` o alee, iluminatulnocturn, locurile de stat, semnele deorientare [i notele interpretativ-educa-tive despre mediu, canalizând un\ntreg arsenal civilizator de-a lungulsù. Realizat` din fibr` de o]el, struc-tura revars` la c`derea nop]ii o luminìncandescent`, replic` pop a l`mpilortradi]ionale de hârtie.

94 DOSAR. LONDRA 2012.Olympic Stadium. Arhitec]ii de laPopulous [i-au luat drept punct depornire \n conceperea construc]ieichiar datele terenului. Forma final` astadionului este o elips` cu axa lung`de 315 metri [i cu cea scurt` de 256de metri, iar \n`l]imea este de 60 demetri. La exterior, cl`direa este\nvelit` \ntr-o structur` din materialeu[oare, potrivit` pentru aspectul tem-porar al \ntregului proiect [i persona-lizat` \n culorile Olimpiadei Londra2012 cu ajutorul artistei SophieSmallhorn.

98 DOSAR. LONDRA 2012.Olympic Aquatics Centre. Cuun an \nainte de \nceperea JocurilorOlimpice Londra 2012, a fost definiti-vat` [i mult a[teptata pies` desemn`tur` a Satului Olimpic: centrulacvatic proiectat de Zaha Hadid. Cuforme spectaculoase, lichide – cumera de anticipat din partea arhitecteibritanice – construc]ia se ridic` cugra]ie la \n`l]imea expectativelor, cumen]iunea c` frumuse]ea sa „vine dininterior”.

108 DOSAR. LONDRA 2012.Olympic Velodrome Stadium.Volumetria edificiului este rezultatulspecul`rii ac]iunilor pe care acesta lead`poste[te: cursele de ciclism. Cumbicicleta constituie un simbol al ergo-nomiei, proiectantul a dorit ilustrareaaceluia[i concept \n arhitectur`, prinlejeritate formal` [i prin materialele uti-lizate. Din punct de vedere spa]ial, s-adorit reliefarea parcursului bicicletelor,care a fost subliniat prin forma exte-rioar` particular` a acoperi[ului [iprintr-un volum clar [i compact.

www.igloo.rofacebook.com/igloomedia twitter.com/igloomedia issuu.com/igloomedia

igloo – habitat & arhitectur` este o publica]ie editat` de

director: arh. Bruno Andre[oiu director executiv: arh. Adrian Cioc`zanu

redactor-[ef: Viorica Buic` art-director: Corina Duma secretar general de redac]ie:

Andreea Amzoiu redactori: Silvia Gugu, Luiza Hanc, Laura Jiga Iliescu, Laura Li]canu,

Catrinel Negru, Ioana Pùnescu, Anca Rotar, Reka }ugui fotografie: {erban Bonciocat,

Cosmin Dragomir traducere: Smaranda Nicolau, Silvia Gugu dtp, procesare imagine:

Cristian David, {erban Bonciocat publicitate: Alexandru David [email protected],

Petre Lic` [email protected] financiar: Ioana Nastea, Magnolia Bo[tinaru, Raluca Pùn

abonamente: Dan Minc` [email protected] tipar: Master Print Super Offset Str.

Brezoianu nr. 4, cod:005023, Bucure[ti 5, tel: 0213134118, 0318052010; fax: 0213134118;

e-mail: [email protected] ISSN 1583-7688

oogli: Miruna Antonescu, Daria Ghiu, Mihaela Michailov, Daniel Nicolescu, Ioanina Pavel; grafic design:

Corina Duma

03-07 Edito+Sumar 8/31/11 1:17 PM

8 l agenda intern` l carte

Volumul este o monografie publicat` la \mplinirea a

jum`tate de secol de la dispari]ia lui G. M. Cantacuzino, un

veritabil [i demn intelectual. Acesta este cunoscut pentru

remarcabile lucr`ri de arhitectur` din Bucure[ti, precum

Banca Chrissoveloni, corpul Eforiei Kreztulescu din Pia]a

Palatului, imobilul Bragadiru din Pia]a Lahovary, vilele Nae

Ionescu, Mavrocordat [i Florica Policrat, proiecte la malul

m`rii – vilele Aviana [i Bibescu de la Eforie Nord sau pavi-

lioanele Mitropoliei Ia[i. Monografia aduce la lumin`

lucr`ri necunoscute (precum imobilul de locuin]e pentru

func]ionarii B`ncii Chrissoveloni de pe Calea Floreasca),

completeaz` iconografia [tiut` cu proiecte inedite, cu

imagini din epoc` ale construc]iilor, cu fotografii ale arhi-

tectului [i ale mai multor persoane implicate \n proiectare

[i execu]ie.

Volumul readuce în discu]ie istoria arhitectural` a „micului

Paris”. La \nceputul secolului al XIX-lea, Bucure[tiul este un

ora[ al contrastelor, ce „nu mai face parte din Orient, f`r` a

apar]ine \nc` Europei”. În perioada interbelic`, acesta

devanseaz` o bun` parte dintre metropolele lumii în ceea ce

prive[te opera]iunile urbane [i este recunoscut pe plan

interna]ional ca având unele dintre cele mai importante realiz`ri

[i „[tiin]e comunale“ din lume. Perioada comunist` reprezint` o

ruptur` cu Occidentul, îns` dup` 1990 începe un lent proces

de recuperare a decalajului creat. Prezentarea istoric` a c`r]ii în

context european traseaz` direc]iile viitoare de dezvoltare a

acestuia: punerea în aplicare a obliga]iilor europene [i revenirea

la propriile tradi]ii cristalizate sub influen]` occidental`.

Cartea propune o nou` lectur` a fenomenului Art Deco,

privit ca ipostaz` temperat` a modernismului [i o investi-

gare sistematic` a manifest`rilor sale arhitecturale, cu

includerea unor aporturi marginale relevante, \n special

acela al Romåniei. Din perspectiva c`r]ii, Art Deco apare

ca alternativ` „slab`”, cordial` [i accesibil`, a moder-

nismului progresist [i, \n acela[i timp, ca interfa]a dintre

cultura modernismului interbelic, elitist` [i exclusiv`, [i

gustul publicului larg, marcat de valorile tradi]iei, ale cul-

turii consumiste [i ale culturii de mas`. Pentru cei impli-

ca]i \n g`sirea unor solu]ii de viitor \n domeniul model`rii

cadrului construit, „lec]ia” fenomenului deco se afl`, pe

lång` dimensiunea ludic` [i comunicativ` asimilat` de

etosul postmodern, \n \ncercarea de a reda omenirii

bucuria de a tr`i, singura utopie pe care o descoperim \n

universul Art Deco.

Autor Mirela Duculescu

Limba Romån`, Englez`

Dimensiuni 223 x 296 mm

Nr. pagini 158

ISBN 978-973-1872-13-1

Editura Simetria

An apari]ie 2010

www.simetria.ro

Autor Bogdan Andrei Fezi

Limba Romån`


Nr. pagini 160

ISBN 978-606-588-067-2

Editura Curtea Veche Publishing

An apari]ie 2010

www.curteaveche.ro

Autor Mihaela Criticos

Limba Romån`, Englez`

Nr. pagini 210

ISBN 978-88-849-1419-4


Editura Simetria

An apari]ie 2009

www.simetria.ro

C`r]ile se g`sesc în libr`riile C`rture[ti [i pe www.librarie.carturesti.ro

Bucure[tiul European

Arhitectura ca tem` a gåndirii

Art Deco sau modernismul bine temperat

08-27 Ag_Interna+Ad 8/30/11 6:40 PM

SOCIALIST MODERNISMRoman Bezjak

N`scut \n Slovenia \n 1962, fotograful Roman Bezjak a devenit cunos-

cut datorit` premiilor ob]inute lucrând pentru publica]ii germane

precum Frankfurter Allgemeines Magazin, Der Spiegel sau GEO, iar \n

2000 a devenit [i profesor la Universitatea de {tiin]e Aplicate din

Bielefeld. Din 2005, ca un proiect personal, a \nceput s` documenteze

vizual curentul modernismului socialist \n arhitectur`; cu ajutorul unor

burse acordate de VG Bild-Kunst [i Funda]ia Robert Bosch, a c`l`torit

\n mod regulat \n ]`ri din Europa de Est [i de Sud-Est, precum [i \n

fostul RDG, c`utând cl`diri care s` exemplifice traducerea unei ideo-

logii \n arhitectur`. Colec]ia sa de fotografii care documenteaz` \ntr-o

manier` arheologic` aceast` realitate controversat` a secolului XXI a

fost recent prezentat` \n cadrul unei expozi]ii la Muzeul Sprengel din

Hanovra, ocazie cu care renumita editur` Hatje Cantz a publicat un

catalog ce \i este dedicat [i pe care \l recomand`m \n acest num`r.

Interesul fotografului s-a \ndreptat \n special c`tre via]a de strad`, de

zi cu zi, de aceea cl`dirile surprinse de camera „large-format” sunt

adesea obi[nuite: blocuri de apartamente, diverse institu]ii, hoteluri,

case de cultur` etc. Ceea ce individualizeaz` demersul lui Roman

Bezjak este privirea impar]ial`, deta[at`, care nu prive[te cu nostalgie

urmele unei epoci trecute, ci doar \ncearc` s` surprind` modul \n care

acestea au evoluat [i \[i definesc existen]a \ntr-un nou context. De la

Tallinn la Tirana [i de la Dresda la Constan]a (unde este realizat` chiar

imaginea de pe coperta albumului), fotografiile ne arat` o lume

amenin]at` de demolare, trist` \n mod intrinsec, ilustrând modul \n

care poate fi exploatat` utopia. Ceea ce odat` a fost celebrat ca

expresie a unei colectivit`]i egale se dovede[te ast`zi golit de sens,

urâ]it [i degradat, cu mari semne de \ntrebare asupra viitorului.

Dincolo de expresivitatea rece, care aproape fascineaz`, albumul sem-

nat de Roman Bezjak ne trimite cu gândul [i la ce ar trebui f`cut cu

aceste cl`diri: ar trebui reconvertite sau renovate? sau pur [i simplu

demolate atunci când este posibil a[a cum s-a \ntâmplat cu Palatul

Republicii din Berlin? Sunt \ntreb`ri la care fostele ]`ri socialiste tre-

buie s` g`seasc` r`spunsuri \n curând.

Editat` de Inka Schube, Sprengel Museum Hannover

Grafica: Mario Biehs, Sabine Schmidtpeter

Texte: Till Briegleb, Christian Raabe, Inka Schube

German`/Englez`, 160 pg, 76 ilustra]ii color

www.hatjecantz.com

08-27 Ag_Interna+Ad 8/30/11 6:40 PM

10 l agenda intern` l conferin]`

Intr` pe

30

38

40

90

150

IN EXTENSOblog.igloo.ro

Martin Luther Church

blog.igloo.ro/martin-luther-curch/

Mandarin Oriental, Paris

blog.igloo.ro/mandarin-oriental/

Twister

blog.igloo.ro/twister/

Dosar Londra 2012.

London Information Pavilion

blog.igloo.ro/londra/

Festivalul de Film Anonimul 2011

Interviu Ana Ularu

blog.igloo.ro/ana-ularu

[i cite[te

08-27 Ag_Interna+Ad 8/31/11 1:20 PM

Precizia [i pasiunea formeaz` combina]ia care fasci-

neaz` \n conceptul Eyes, ce invit` utilizatorul s` intre

\ntr-un joc care pare deprins dintr-un film science

fiction. Tehnologia invizibil` permite aprinderea luminii

pe toate laturile unui cub, f`r` atingere, oferind o solu]ie

inteligent` [i unic`. Mai mult, obiectul a fost creat din

materiale de cea mai bun` calitate – opal glass de la

fabrica Schott, tehnica LED cu 24 Philips becuri de 3 W,

High Frequency Multisense-Touchless Technology,

Smart Memory, c`rora li se al`tur` func]iunea Soft Dim,

totul pe o baz` din o]el \ntr-un finisaj mat, oferind o

senza]ie cald` [i pl`cut`. Lumina interac]ioneaz` cu

mediul \nconjurator, adaptându-se la intensitatea luminii

naturale [i la prezen]a utilizatorului [i devenind, astfel, o

surs` de siguran]` [i utilitate.

Designul Eyes poart` semn`tura lui Oliver Haefeli, de la

studioul elve]ian The Lateral Company, [i a fost premiat

cu RedDot Award \n 2010. Autorul vede \n conceptul

s`u un antagonism, prin care lumina urc` din \ntuneric,

o tehnic` perfect`, ce \i permite operatorului s` creeze

compozi]ii de lumin` diferite, \ntre str`lucire [i umbr`.

Compania Senses ofer`, de asemenea, Kollection 1, o

serie de lumini interactive ce formeaz` o colec]ie dedi-

cat` sim]urilor, \ntr-un stil minimalist, de o discre]ie

impun`toare, func]ionând cu tehnologia Highend.

Formele sunt clare, cilindru [i glob, cu dimensiuni vari-

ate pe un soclu stabil. Fiecare obiect \ntrune[te

calit`]ile cele mai importante pentru companie, precizia

[i miniaturizarea tehnologiei, ce permit sesizarea celor

mai discrete mi[c`ri [i aprinderea gradual` a luminii \n

\ntuneric. Mai mult, acest „sim]” poate fi ajustat pentru

distan]e \ntre 0,5 metri [i 4 metri, o lumin` Senses

putând acoperi o zon` de intrare de pân` la

50 de metri p`tra]i. Perioada de aprindere poate fi setat`

\ntre 15 secunde [i 30 de minute, iar fiecare mi[care

sesizat` declan[eaz` din nou perioada de iluminare.

Aceste func]iuni stabilesc o rela]ie special` \ntre „om [i

ma[in`”, care poate anima orice tip de interior. Designul

obiectelor poart` semn`tura studioului Kurz Design [i a

fost premiat cu IF Award [i RedDot Award \n 2009.

www.concept5.ro

Lumina cap`t` o nou` dimensiune Senses – Eyes \n premier` la Concept5

08-27 Ag_Interna+Ad 8/30/11 6:41 PM

12 l agenda intern` l proiect

Cafenea, bibliotec` [i loc de lucru, Institute, The Caféeste un punct de \ntalnire al comunit`]ii de advertising[i publishing – de unde [i schi]ele, cu diverse fonturi,de pe stålpi, ma[inile de scris sau c`r]ile de pe rafturi.

Proiect: ARH. CORVIN CRISTIAN

Colaborator: ARH. {ERBAN RO{CA

Text: IOANA P~UNESCU

Foto: COSMIN DRAGOMIR

Institute. The Café

08-27 Ag_Interna+Ad 8/30/11 6:41 PM

Imaginea advertising-oriented este construit` \n

jurul cåtorva detalii subtile cu ecou vintage; the

quick brown fox ia formele cåtorva fonturi bine-

cunoscute pentru a decora betonul aparent al

stålpilor, \n ma[ina de scris de pe tejgheaua baru-

lui st` foaia cu meniul [i, pe fiecare mas`, \n loc de

scrumier` sau printuri cu oferte, g`sim un pahar

plin cu creioane, preg`tite pentru ideea scris`

repede pe serve]el.

Amplasat` la parterul cl`dirii \n care se afl` [i

revista (Institute, The Magazine), cafeteria se

desf`[oar` \ntr-un open space m`rginit de

suprafe]e vitrate [i dominat de finisaje gri.

Perimetrul tavanului este \mbr`cat, cuminte, \n gips

carton, \ns` locul „scafei centrale” este luat de

tubulaturi, cabluri [i grile aparente, fixate de placa

etajului; aspectul rough al tavanului se com-

pleteaz` cu cel al stålpilor [i cu r`[ina pardoselii, \n

pl`cut contrast cu lemnul meselor [i al peretelui

retrobarului. A[ezat \n stripe-uri verticale, cu grij`

fa]` de dispunerea fladerului, furnirul retrobarului

este o prezen]` insolit`, ca singur element con-

structiv finisat.

La nivel de elemente de decor, culoarea abund`:

mozaicul bleu-albastru al barului [i mixul de

scaune, al`turi de accentele cromatice date de

desenele de pe stâlpi, echilibreaz` vizual back-

ground-ul gri. Rafturile cu c`r]i [i reviste – cu

blaturi de lemn fixate pe o structur` din inox, f`r`

spate – sunt amplasate atåt perimetral, cåt [i cen-

tral, separånd elegant open space-ul.

Adres`: {tirbei Vod` 104-106

www.institute.ro

institutethecafe.tumblr.com/

www.corvincristian.com

08-27 Ag_Interna+Ad 8/30/11 6:41 PM

28 l agenda interna]ional` l proiect

LYON

Orange CubeConstruc]iile amplasate pe malul vre-unui râu au fost predestinate, dinepoca industrial` încoace, s` preiafunc]iuni de produc]ie, depozitare [itransport, ad`postite într-un ambalajopac, ca un fel de parantez` a urbei.Docurile servesc ora[ul, economicvorbind, dar cam la atât se limitaleg`tura dintre cele dou` compo-nente ale organismului urban cu frontla ap`. Ideea s-a dovedit falimentar`[i multe ora[e au ales recent s`-[ireinventeze centrele industriale,transformându-le în zone animate,care func]ioneaz` coerent, ca unîntreg. Lyon este unul dintre cazuri [i,printre halele [i depozitele ce-i ocup`cheiurile, a ap`rut mai nou [i un CubPortocaliu.

28-43 Ag Externa+Ads.qxp 8/30/11 6:48 PM Page 28

Proiectul semnat Jakob & MacFarlane Architects

apare ca o scen` pe care actorul principal este

râul Sâone. Limbajul fluid al acestuia a fost pre-

luat [i expus ca laitmotiv al întregului proiect. Totu[i, e

vorba mai mult de o adaptare stilistic` decât de o

traducere în elemente v`dit asem`n`toare cu oglinda

apei. Volumul este paralelipipedic, acoperit cu o plas`

[i în întregime oranj, deci „fluiditatea” s-ar putea s` nu

fie primul cuvânt care apare în minte la contactul exte-

rior ini]ial cu cl`direa.

Regularitatea celor cinci etaje de beton dispuse pe

tram` (29 x 33 metri în total) este întrerupt` în mod

vizibil de cele trei sp`rturi de dimensiuni diferite.

Povestea din spatele acestor „perturb`ri” este una con-

ceptual`: corpul paralelipipedic a fost intersectat cu trei

conuri spa]iale, ce p`trund în cl`dire pe trei niveluri sau

planuri – cota intr`rii, cota acoperi[ului, respectiv

direc]ia spre râu. În zona de contact cu cl`direa Salins

(o hal` definit` de acoperirea sa cu bol]i), golul preia

forma circular` caracteristic` vecinei sale, formând la

interior un spa]iu ocrotit, pe mai multe niveluri.

F`r` îndoial`, cea mai pregnant` „excep]ie” de la

ortogonalul volumului este spa]iul de form` eliptic` ce

traverseaz` dou` fa]ade, oferind o perspectiv` gene-

roas` aspura râului. În profunzimea construc]iei, golul

genereaz` un atrium care, de[i ex-centric din punct de

vedere geometric, func]ioneaz` în realitate ca o inim` a

cl`dirii, înconjurat` de galerii [i pasarele. Jocul de

lumin` [i umbr` creat de aceast` form` curb` ce se

interpune între dou` fa]ade perpendiculare na[te o

rela]ie de percep]ie dinamic`, spa]iul dezv`luindu-se

altfel pe fiecare punct al traseului interior.

Proiectul a fost de asemenea gândit ca un loc de întâl-

nire al designului cu arhitectura. Cubul, portocaliu pe

dinafar`, ascunde în`untru un showroom în care

peretele alb preia ideea porozit`]ii din exterior [i

ad`poste[te, în cele 60 de alveole de forme diferite,

obiecte de mobilier.

Proiect: JAKOB+MACFARLANE (WWW.JAKOBMACFARLANE.COM)

Text: LUIZA HANC

Foto: © NICOLAS BOREL


30 l agenda interna]ional` l proiect

Micul conglomerat religios proiectat de echipa de la CHBL se compune dintr-o sal` de rug`ciune, acoperit` de

„p`l`ria” metalic` [i a[ezat` pe 4 piloni la col]uri, apoi din sala destinat` slujbelor, cu altar, o serie de spa]ii utilitare

[i holul ce leag` tot ansamblul, cu ie[ire \n gr`dina din spate. Compozi]ia tipic-\nghesuit` de volume din familii for-

male mai mult sau mai pu]in \nrudite contrasteaz` cu turnul-campanil de la intrare – unul dintre picioarele sale se

na[te din corpul bisericii, altul este bine \nfipt \n spa]iul public, comunitar, din fa]`.

Acoperirea s`lii de rug`ciuni este construit` \ntr-un atelier naval, din o]el de 8 mm, [i este tencuit` la interior cu

stuc alb. Se vorbe[te, \n descrierea proiectului, despre forma acoperi[ului „ciupit” al unui osuar romanic din

apropiere, tradus \n curbura acestei suprafe]e, ca [i când o form` spectaculoas` ar avea neap`rat nevoie de „pa-

[aport”. Cele trei „tunuri de lumin`” toarn` ne\ncetat \n \nc`pere sute [i mii de lucsi, ce nu fac decât s` se scurg`

mai departe, prin fa]ada vitrat`, \n holul deschis, prin fantele din pere]i. Sentimentul nu este unul tipic bisericesc, \n

care lumina intr` \n mod controlat, ci unul de office-building, \n care lumina curge de peste tot. De asemenea, \n

sala comun`, lumina zenital`, altarul perforat [i toate celelalte deschideri speculate peste tot contribuie la amor-

fizarea unui spa]iu care \n mod tradi]ional ar fi foarte direc]ionat.

Deci, pân` la urm` ce este sacru pentru Wolf D. Prix? Nu poate fi vorba de lumin` \n sine, \n sensul lui Corbusier,

judecând dup` felul \n care ea invadeaz` spa]iul, f`r` discriminare, f`r` a l`sa nic`ieri acea |ntunecime intim`, per-

sonal` a capelelor „normal-spectaculoase”. Nici simbolismul formal nu iese \n eviden]` ca o prioritate, ci trans-

paren]a spa]iilor, usurin]a cu care ne putem imagina capela umplut` de o comunitate mic`, din apropiere. Lumina

abundent`, f`r` umbre [i cotloane, accentul pe spa]ii comune [i polarizare social` – togetherness – iat`,

f`r`-ndoial`, concep]ia despre sacru a lui Wolf Prix, format \n Viena anilor '60. Atipic`, greu de judecat [i \n lips` de

elemente de compara]ie, poate c` lumea avea nevoie de o capel` ce materializeaz` ethosul religios al unui hipiot

\nc`run]it, doctor \n arhitectur`.

Proiect: COOP HIMMELB(L)AU

Text: ANDREI IV~NESCU

Foto: © DUCCIO MALAGAMBA

www.coop-himmelblau.at

Ce este sacru pentru Wolf D. Prix?Cu riscul de a aluneca pu]in \npedanterie, s`-l lu`m pu]in [i pe LeCorbusier \n discu]ie. Ronchamp,Tourette [i, mai nou, Firminy,creioneaz`, \nsumate, un Corbusier-sacru atât de clar, tangibil [i exhaustiv, \ncât construc]ia sa men-tal` vis-a-vis de cele sfinte transparedirect \n materialitate. Analog, oricel`ca[ de cult are destule de spusdespre arhitectul s`u [i iat` deci\ntrebarea din deschidere.

HAINBURG

Martin Luther Church


48 l arhitectur` l proiect

48-57 Pensiune Tecon.qxp 8/30/11 5:05 PM Page 48

Amplasat chiar pe malul lacului Paltinu de pe Valea Doftanei, hotelul \mbin` designul de calitate, inovator, care se traduce [i \n grija fa]` de mediu, cu servicii [i facilit`]i

premium, definindu-se ca o oaz` de lini[te [i relaxare \ntr-un cadru natural, bine conservat. Arhitec]ii au valorificat cele dou` c`deri de nivel majore ale terenului, inter-

calate cu dou` zone aproximativ plane, [i au gândit cl`direa \n dou` volume principale: un volum care ad`poste[te camerele (unit`]ile de cazare) [i recep]ia [i unul care

con]ine spa]iile de zi, cele de utilit`]i [i cele tehnice. Ambele sunt astfel articulate \ncât s` exploateze optim configura]ia geometric` a sitului, orientarea [i priveli[tile, observân-

du-se aten]ia deosebit` acordat` modului \n care construc]ia dialogheaz` cu mediul \nconjur`tor.

Primul volum este amplasat cu un nivel sub zona de acces pe teren, generând pe acoperi[ul s`u platforma necesar` pentru parcarea automobilelor [i pentru manevrarea aces-

tora corespunz`tor. Astfel dispus, volumul are o pozi]ie subteran` (fa]` de cota de nivel a accesului) [i nu afecteaz` imaginea general` a naturii. Cel de-al doilea volum

speculeaz` declivitatea mare a terenului \nspre zona luciului de ap` [i este amplasat sub primul volum, oferindu-i acestuia o extindere a spa]iului verde; prin aceast`

deschidere, toate camerele hotelului beneficiaz` de o perspectiv` frumoas` asupra lacului [i a peisajelor muntoase din jur, precum [i de terase generoase, \ntr-o \n]elegere

\mbog`]it` a no]iunii de confort. Camerele spa]ioase, mobilate \ntr-un stil minimalist, cu unele accente cromatice, sunt completate \n zona de zi a pensiunii cu o sal` de mese,

un living de dimensiuni mari, un restaurant gourmet cu un décor modern [i acces la terasa acoperit`, dar [i o zon` de wellness (fitness/saun`/spa). Acestora li se adaug` o

zon` de relaxare chiar pe marginea lacului [i un spa]iu de joac` pentru copii.

Angajamentul investitorilor de a dezvolta proiecte turistice cu respect fa]` de natur` [i de tradi]ie este vizibil pe mai multe planuri, de la alegerea numelui – Atra, care \nseamn`

\n latin` negru, este culoarea predominant` \n portul tradi]ional popular de pe Valea Doftanei – la alegerea materialelor utilizate pentru hotel – cl`direa este finisat` cu materiale

specifice locului [i func]iunii (corpul de cazare este \mbr`cat \n lemn, \n timp ce zona de zi este finisat` la exterior cu piatr`). Cu o suprafa]` total` desf`[urat` de 995 mp,

cl`direa profit` de natura terenului [i se integreaz` exemplar \n peisaj – majoritatea anvelopantei este \nvelit` de p`mânt, cu excep]ia suprafe]elor vitrate prin care se poate

admira lacul \n mod direct.

Calitatea arhitectural` a acestui proiect, dar [i calit`]ile sale socio-culturale, foarte importante \n contextul amintit la \nceput, au fost recunoscute [i \n cadrul Anualei de

Arhitectur` Bucure[ti 2011, unde Atra Doftana a ob]inut premiul \ntâi la sec]iunea „Arhitectur` social-cultural`”.

Atra DoftanaProiect: TECON

Autori: ARH. BOGDAN BABICI, ARH. ALEXANDRU MAFTEI

Co-autor: ARH. BOGDAN BRANDIBURG

Rezisten]`: MONCRIS, ING. CRISTI NICULAIE

Instala]ii electrice [i sanitare: SEAL INSTAL, ING. LIVIU POPA, ING. LUCIAN POPESCU

Instala]ii termice: CLIMACONCEPT, ING. C~T~LIN GUTOI

|ntr-o recent` excursie prin ]ar`, la aproape 2 000 de metri alti-tudine, am dat peste un peisaj tulbur`tor: zeci de pseudo-vile cu2, 3 sau chiar 4 etaje, cu forme, culori [i materiale diverse, sedesprindeau din drum, distrugând, la propriu [i la figurat, natu-ra. F`r` nicio logic` a distribuirii, f`r` aten]ie fa]` de integrarea\n peisaj, f`r` respect fa]` de tradi]ie sau fa]` de materialelelocului. Tot la \n`l]ime, pe platou alpin, de data aceasta chiar\ntr-un parc na]ional, am observat o construc]ie de tip bloc-cutie, opac`, indiferent` la \mprejurimi. La mare – ca s` iau \nconsiderare extremele geografice – am v`zut construc]ii dispro-por]ionate, stridente, la fel de haotic distribuite, care au modifi-cat radical plajele [i peisajul, adeseori pur [i simplu ignorându-l. Mi-ar fi pl`cut s` scriu despre noul hotel Atra Doftana f`r` a re-curge la compara]ii valorizante, \ns` aceast` realitate construit`([i nu numai) a turismului românesc m` \mpiedic`: \n dezordinea[i lipsa de bun-sim] care ne \nconjoar`, astfel de proiecte trebuieprezentate ca modele-concept de urmat atât de c`tre investitori,cât [i de c`tre arhitec]ii implica]i \n dezvolt`ri turistice.

Text: VIORICA BUIC~

Foto: COSMIN DRAGOMIR

48-57 Pensiune Tecon.qxp 8/30/11 5:05 PM Page 49

74 l patrimoniu l restaurare

VALEA Z~LANULUI

Re[edin]` regal`Proiect: ARH. SILVIA DEMETER-LOWE

Coordonator: COUNT KALNOKY ESTATE

WWW.TRANSYLVANIANCASTLE.COM

Peisajul arhaic al Transilvaniei este din ce \n ce mai apreciat de cei care, \ntr-o lume a vitezei [i atehnologiei, caut` s` se refugieze \n natur`, \n locuri \n care valorile [i tradi]iile trecutului sunt \nc` vii.Printre astfel de persoane se num`r` [i Alte]a Sa Regal`, prin]ul Charles, a c`rui re[edin]` din ValeaZ`lanului a beneficiat recent de un amplu proces de restaurare.

Text: REKA }UGUI

Foto: {ERBAN BONCIOCAT

74-81 Zalan+Ad.qxp 8/30/11 6:21 PM Page 74

Fascina]ia prin]ului pentru Transilvania s-a n`scut cu ocazia primei sale vizite pe aceste meleaguri, \n anul 1998. |ncepând cu acel moment, s-a implicat

\ntr-un proiect menit s` protejeze un mod de via]` care a supravie]uit trecerii timpului, un peisaj cultural care \nc` mai poate fi salvat. Solu]ia sa a fost

promovarea turismului sustenabil [i recuperarea arhitecturii tradi]ionale. De-a lungul anilor, a cump`rat mai multe gospod`rii tradi]ionale, pe care le-a

restaurat cu mare grij` [i le-a transformat \n case de vacan]` care \n lipsa lui ad`postesc turi[ti, de cele mai multe ori veni]i de peste hotare.

|n 2008, a achizi]ionat un vast domeniu \n Valea Z`lanului, o mic` a[ezare izolat` \n p`durile Covasnei, cu un peisaj de poveste [i o istorie fascinant`. |n

1694, familia Kalnoky din Valea Cri[ului construia aici prima fabric` de sticl` din Transilvania, \n care a fost confec]ionat` ulterior sticla colorat` pentru feres-

trele bisericii Sf. Mihail din Cluj [i Bisericii Negre din Bra[ov. |n 1860 fabrica a fost distrus` de un incendiu [i nu s-a mai reconstruit, iar azi doar cåteva

obiecte se mai p`streaz` \n Muzeul Na]ional Secuiesc [i \n colec]ia personal` a localnicului Karácsony Zoltán.

Ansamblul construit \n urm` cu dou` veacuri de judele satului se compune din dou` gospod`rii: „casa de sus” [i „casa de jos”, aflate la cap`tul estic al

a[ez`rii, pe un deal, la marginea p`durii Z`lanului. Gospod`ria de sus, ce cuprinde casa, [ura, grajdul [i un [opron de lemne formeaz` o incint` cu rol de

protec]ie \mpotriva animalelor s`lbatice, mai ales a ur[ilor care din cånd \n cånd vin s` se hr`neasc` cu fructele din livada ce \nconjoar` casa.

De[i ultimul proprietar al ansamblului s-a \ngrijit de „ograd`” atåt cåt \i permitea vårst` \naintat`, cl`dirile aveau nevoie de urgente lucr`ri de consolidare [i

repara]ii. Cu o experien]` de 10 ani \n domeniul conserv`rii arhitecturale \n Marea Britanie [i cu referin]e din partea unor prestigioase organiza]ii, s-a con-

siderat c` arhitectul cel mai potrivit pentru acest proiect era Silvia Demeter-Lowe, iar pentru coordonarea lucr`rilor a fost ales contele Tibor Kalnoky,

despre ale c`rui proiecte de restaurare \n Miclo[oara s-a vorbit pe larg \ntr-un num`r trecut al revistei.

Casa din Valea Z`lanului era construit` din bile de fag, cu o tencuial` mixt`, cu mortar de var [i de p`månt, pe un suport de la]i de brad sau ramuri de alun.

Lipsa unui sistem de drenaj corespunz`tor \mpreun` cu degrad`rile de la nivelul [arpantei [i \nvelitorii au dus \n cele din urm` la probleme structurale:

bilele de la nivelul soclului [i cele de la nivelul stre[inii, precum [i capetele cåtorva dintre c`priori putreziser` complet. {ura avea probleme similare [i din

pricina pozi]iei sale, \ntregul volum \ncepuse s` se \ncline periculos de mult c`tre vale. Grajdul avea probleme cu \nvelitoarea [i cu infiltra]ii de umezeal`

provenite din apa pluvial` ce stagna la baza cl`dirii. Deoarece \n ultimii ani acest spa]iu nu a mai fost cur`]at corespunz`tor, existau [i mari probleme cu

eflorescen]e [i form`ri de salnitrat, care au deteriorat zid`ria de c`r`mid`.

Tema de proiectare prevedea reabilitarea gospod`riei [i conversia acesteia \ntr-o cas` de oaspe]i cu un nivel ridicat de confort, satisfac`tor pentru

preten]iile regale. Cu toate acestea, s-a urm`rit ca noile interven]ii s` fie minime, pentru a nu altera specificul ansamblului [i al cl`dirilor. De asemenea,

reabilitarea a implicat mai mult` „conservare” [i mai pu]in` „restaurare”. Singurul obiect asupra c`ruia s-a intervenit \n mod considerabil a fost grajdul care,

prin noua func]iune (zon` de living, dining [i buc`t`rie), a cerut modific`ri ale planimetriei [i crearea de noi goluri. Cu toate acestea, impactul asupra aspec-

tului exterior a fost minim, deoarece p`strarea aspectului original a fost esen]ial` pentru acest proiect.

Sustenabilitatea a fost un alt principiu care a ghidat lucr`rile din Valea Z`lanului. Majoritatea materialelor sunt de provenien]` local`: ]igla [i c`r`mida f`cute

manual provin din B`]ani, pl`cile ceramice din Sighi[oara (Siceram), varul bulg`ri din Vårghis (produs de c`tre localnici \n mod tradi]ional \n „c`meni]e”

boltite), lutul, nisipul, b`legarul, paiele [i pleava au fost achizi]ionate din sat sau din cele vecine, iar o parte din lemnul necesar repara]iilor precum [i unele

elemente arhitecturale (u[i, ferestre, trepte, podele) au fost „reciclate” din construc]ii aflate \ntr-o stare avansat` de degradare, care nu mai puteau fi sal-

vate. Singurul material str`in a fost izola]ia ecologic` din fibr` lemnoas` adus` din Germania, folosit` la conversia grajdului. Aceste pl`ci izolante (Gutex de

la NaturalPaint) au o serie de avantaje: fiind permeabile la vapori, permit cl`dirii s` respire; pentru c` au un strat de cauciuc natural la fa]a exterioar`, nu

necesit` utilizarea de membrane; au o greutate redus`; montajul se face cu u[urin]`; lemnul este de provenien]` certificat`; utilizeaz` adezivi care nu con]in

substan]e nocive etc.

De[i cl`dirile au fost atent restaurate, acest lucru nu s-a f`cut \n defavoarea confortului. Toate facilit`]ile lumii moderne sunt prezente pentru a asigura con-

fortul necesar vie]ii regale. |ntreaga amenajare se datoreaz` familiei Kalnoky, cunoscut` deja pentru atmosfera minunat` creat` \n ansamblul de la

Miclo[oara. Interioarele combin` o colec]ie remarcabil` de obiecte tradi]ionale cu piese de mobilier restaurate [i tablouri aduse de \ns`[i Alte]a Sa, toate

reunite \ntr-un spa]iu caracterizat de armonie, farmec rural [i confort.

Prin proiectele de restaurare pe care le-a ini]iat \n Transilvania, Prin]ul Charles nu [i-a creat doar oaze de relaxare personale. El sper` s` poat` astfel asigura

locuitorilor zonei posibilitatea de a-[i p`stra valorile autentice. F`cånd referire la arhitectura tradi]ional`, Alte]a Sa afirma c` aceasta „e profund legat` de loc

[i nu ]ine de timp”.

74-81 Zalan+Ad.qxp 8/31/11 1:22 PM Page 75

Londra 2012

Dosar coordonat de VIORICA BUIC~

AQ

UA

TIC

SC

EN

TR

E

OLY

MPIC

VELO

DR

OM

E

BA

SK

ETB

ALL A

REN

A

OLY

MPIC

S

TA

DIU

M

DOSAR

90-113 Dosar2_Londra1 8/30/11 4:59 PM Page 90

Cu aproape un an \nainte de \ncepereaJocurilor Olimpice din Londra, majoritateacl`dirilor proiectate pentru eveniment suntgata s` primeasc` competitorii [i publicul,stabilind noi standarde de eficien]` [i sustenabilitate. Dup` episodul Beijing 2008, care a pus \neviden]` o desf`[urare impresionant`,aproape n`ucitoare, de concepte arhitec-turale, materiale inovatoare [i, nu \n ultimulrând, for]` de munc`, Olimpiada londonez`marcheaz` o schimbare de paradigm`:cl`dirile spectaculoase, de tip icon, au trecut\n planul al doilea, accentul fiind pus pedimensiunea sustenabil` a proiectelor, pe capacitatea acestora de a \mbun`t`]i existen]a comunit`]ilor locale chiar [i dup` terminarea competi]iilor olimpice. Aceasta nu \nseamn` compromisuri de calitate arhitectural`, ci doar o mai mare grij`pentru aspectele economice, sociale [i ecologice ale fiec`rui proiect, impunând ocomunicare complex` \ntre to]i speciali[tiimediului construit. Prezent`m \n acest dosarpatru dintre cl`dirile-cheie ale Olimpiadei din 2012, recent finalizate: Olympic Stadium(Populous), Olympic Aquatics Centre (ZahaHadid Architects), Basketball Arena(Wilkinson Eyre & KSS Design Group) [iOlympic Velodrome (Hopkins Architects).


92 l dosar l Londra 2012

Londra \n 2012, dar mai ales dup`

G`zduirea Jocurilor Olimpice este un prilej de mare

mândrie pentru o na]iune, iar investi]iile sunt pe m`sur`.

|n acela[i timp \ns`, evenimentul este o ocazie unic` de

a insufla via]` ora[elor \n care au loc, cu schimb`ri pro-

funde [i de durat`. Dincolo de arhitectura de semn`tur`,

medalii, leduri, steaguri, [ampanie, sunete [i trâmbi]e,

sunt urm`rite beneficii reale care se traduc \n slujbe,

case, infrastructur` [i PIB.

Când Londra a câ[tigat dreptul de a g`zdui Jocurile

Olimpice, s-a declan[at anticipa]ia [i agita]ia din jurul

unei mirese. |n mod firesc, toat` lumea a tras aer \n

piept, \nchizând ochii [i imaginându-[i cum va ar`ta cea

mai cosmopolit` metropol` a Europei \mpodobit` de

petrecere. Cu o excep]ie: cei direct implica]i – comuni-

tatea, planificatorii evenimentului, urbani[tii, arhitec]ii.

Pentru ei, Jocurile sunt abia inaugurarea unor proiecte

care vor d`inui poate secole, vor costa bani pentru

mentenan]` [i vor trebui s` se insereze cu gra]ie \n nor-

malitatea popula]iei locale, \mbun`t`]ind-o pe cât posibil.

Pentru ei, Londra nu-i deajuns s` fie o mireas` sclipi-

toare, ci trebuie s` se transforme \n partener de n`dejde

[i cu picioarele pe p`mânt.

Precedentul marcat de mo[tenirea jocurilor din

Barcelona ’92, care au revitalizat ora[ul catalan [i au

redefinit Spania ca for]` economic` european`, a ridicat

mult [tacheta planurilor de lung` durat` ce acompaniaz`

evenimentele olimpice. O schimbare de paradigm` radi-

cal`, \n lumina c`reia structurile flamboaiante \n`l]ate \n

Atena [i Sidney au \ntâmpinat mai multe ridic`ri din

sprâncean` decât aplauze, dat fiind c` nu [i-au g`sit

\ntrebuin]`ri rentabile dup` jocuri. Cu sensibilitatea bri-

tanic` bine cunoscut` fa]` de solu]ii ra]ionale, Londra

vrea s` evite alegerile frivole cu orice pre].

Pentru \nceput, selec]ionarea loca]iei pentru Parcul

Olimpic n-a dezmin]it bunul sim] englezesc: zona de est

a Londrei se num`r` printre cele mai dezavantajate din

]ar`, prin urmare va beneficia cu siguran]` de concen-

trarea investi]iilor. |n acela[i timp, interven]iile demarate

\n prealabil \n vecin`tate pentru a suplimenta locuin]ele

[i transportul se conjug` \n manier` logic` cu proiectele

pentru Jocuri.

Masterplanul Parcului Olimpic a fost \ncredin]at \n 2006

firmei de urbanism [i peisagistic` EDAW, aceea[i care

produsese [i proiectul preliminar, câ[tig`tor al

competi]iei pentru g`zduirea Jocurilor. |n colaborare cu

Buro Happold, Allies & Morrison, Foreign Office and

HOK Sport, ARUP [i Atkins, EDAW a canalizat investi]iile

fizice c`tre o structur` teritorial` flexibil`, cu elemente

care r`mân viabile dup` jocuri pentru uzul comunit`]ii

locale. Facilit`]ile sportive sunt distribuite de-a lungul

bazinului râului Lea, una dintre cele mai s`race arii din

ora[, ancorând 6 zone distincte: Stratford City,

Channelsea Village, Hackney Wick, Old Ford, City Mill [i

Pudding Mill. Principalele elemente ale masterplanului

sunt marele stadion olimpic, aflat \n centrul compozi]iei,

un centru al sporturilor acvatice realizat de Zaha Hadid –

piesa „de semn`tur`” a ansamblului – [i un velodrom. La


Text: SILVIA GUGU

Foto: OLYMPIC DELIVERY AUTHORITY

WWW.LONDON2012.COM

acestea se adaug` dou` arene \n structuri temporare [i

\nc` una permanent`, un centru de hochei [i zone de

antrenament, plus numeroase alte terenuri de sport. La

mic` distan]` de facilit`]ile sportive, satul olimpic ofer`

cazare pentru aproape 18 000 de sportivi [i oficiali. |n

ceea ce prive[te infrastructura, au fost instalate

numeroase poduri peste canalurile râului Lea, o sta]ie de

tramvai, un serviciu rapid de shuttle (7 minute pân` \n

centrul Londrei), 2 500 de locuri de parcare [i o re]ea

pentru pietoni [i biciclete.

Masterplanul a fost comprimat [i ajustat \n repetate rân-

duri, pentru a evita dispropor]iile cu necesit`]ile de dup`

Olimpiad` [i dislocarea locatarilor [i locurilor de munc`.

|ntre timp, EDAW a fost asimilat` de mega-conglomera-

tul AECOM, care a preluat [i planurile pentru mo[tenirea

olimpic`, al`turi de KCAP, Allies and Morrison, Caruso

St John, Maccreanor Lavington, Vogt Landscape,

McDowell + Benedetti, Haworth Tompkins, Panter

Hudspith, S333, Camlin Lonsdale, Buro Happold,

Beyond Green, JMP, PMP, Vision XS [i Nick Ritblat.

Nefinalizate \nc`, planurile de lung` durat` sunt \ns`

schi]ate \n linii mari.

|n principiu, zestrea post-olimpic` aduce Londrei unul

dintre cele mai mari parcuri urbane create \n Europa \n

ultimii 150 de ani (200 de hectare), cur`]ând [i l`rgind

canalele [i albiile râului Lea, restaurând v`ile [i drenajul

natural ale terenului [i consolidând vegeta]ia [i habitatul

din zon`. Parcul fuzioneaz` la cap`tul de sud cu estuarul

Tamisei [i la cel de nord cu zona rural` Hertfordshire.

Planta]iile de specii native de stejar, salcie, frasin,

mesteac`n, ilice [i m`r`cini sunt menite s` revigoreze

leg`tura \ntre cele dou` extreme ale sitului printr-un

coridor natural puternic conturat de-a lungul râului.

|n acest cadru definit de spa]ii verzi, comunitatea local`

va beneficia de prezen]a facilit`]ilor sportive olimpice,

ajustate corespunz`tor pentru uz restrâns. Cu excep]ia

stadionului olimpic, a c`rui destina]ie este \nc` incert`,

toate celelalte facilit`]i \[i pot diminua capacitatea [i

adopta func]iuni comunale. Satul olimpic se poate trans-

forma cu u[urin]` \n locuin]e pentru londonezi – dintre

care 30% vor fi subven]ionate, pentru a r`mâne accesi-

bile popula]iei locale [i a evita gentrificarea. |n noile

apartamente, organizatorii sper` s` poat` atrage cu

prec`dere asistente medicale [i educatori, o p`tur` de

mijloc necesar` pentru a introduce o component`

educa]ional` [i de „sport [i s`n`tate”, cu rol important \n

revitalizarea zonei. |n afara acestor domenii-cheie, sunt

anticipate câteva mii de slujbe \n construc]ii [i la mente-

nan]a parcului.

A[adar, \n urma celui mai glorios moment din istoria sa

recent`, Londra, ora[ al por]ilor aurite, al capetelor

\ncoronate [i-al p`l`riilor lui Philip Treacy, aspir` la o

zestre olimpic` la fel de prozaic` [i gospod`reasc` ca o

pereche de m`nu[i de gr`din`rit [i un [or] de buc`t`rie.

Vise de criz`? Poate; sau poate doar bun sim] britanic

de invidiat.


Olympic Stadium


Proiect: POPULOUS

Client: OLYMPIC DELIVERY AUTHORITY

Structura: BURO HAPPOLD • Consultan]i tehnici: ARCADIS {I CLM

Arhitectur` peisagistic`: HYLAND EDGAR • Consultan]i acustic`: VANGUARDIA

Consultan]i circula]ii: STEER DAVIES GLEAVE • Manager de proiect: CLM

Constructor: SIR ROBERT MCALPINE • Inspector construc]ie: JLAB

Perioada de execu]ie: MAI 2008 – MARTIE 2011

|n momentul \n care a fost dezv`luit` imaginea viitorului stadion olimpic, mul]i britanici [i-au exprimat dezam`girea fa]` de lipsa de

spectaculozitate [i a caracterului reprezentativ al structurii propuse, cu atât mai mult cu cât urma s` stea al`turi, \n parcul olimpic,

de Centrul Acvatic, cu geometria expresiv` marca Zaha Hadid, [i de puternicul Velodrome semnat de Hopkins Architects.

„Normalitatea” proiectului fusese \ns` \nscris` \n tem`: \n locul unei cl`diri-icon, s-a dorit crearea unui exemplu de sustenabilitate [i

abordare responsabil` a arhitecturii, \n dimensiunea ei social`, dar [i economic`. Pentru a asigura continuitatea utiliz`rii stadionului,

contribuind la dezvoltarea comunit`]ii locale, s-a cerut de asemenea o structur` flexibil`, care s` poat` fi redus` u[or de la 80 000 de

locuri la 25 000 dup` finalizarea competi]iilor.

Arhitec]ii de la Populous (ex HOK Sport), cu o experien]` relevant` \n realizarea de construc]ii sportive [i de aceea desemna]i s` rea-

lizeze stadionul din Londra, [i-au luat drept punct de pornire \n conceperea construc]iei chiar datele terenului. Insula din estul Londrei

a fost considerat` stadionul propriu-zis, accesul spectactorilor urmând a se realiza prin intermediul a cinci noi poduri, direct \n spa]iul

destinat publicului. Panta terenului a fost utilizat` pentru a realiza un bazin \ngropat, cu cele 25 000 de locuri permanente, peste care

se a[az` structura temporar`, mult mai u[oar`; astfel s-a realizat [i o delimitare \ntre spa]iile destinate atle]ilor [i presei, amplasate la

nivelul inferior [i lâng` piste, [i zona spectatorilor. |n spiritul „embrace the temporary” al Olimpiadei londoneze, majoritatea facilit`]ilor

destinate publicului [i nu numai au fost scoase \n afara stadionului propriu-zis – amplasate \n jurul lui, permi]ând astfel o scar` [i o

mas` mai mici pentru cl`dire, precum [i un consum mai mic de energie \n timpul construc]iei.

Forma final` a stadionului este o elips` cu axa lung` de 315 metri [i cu cea scurt` de 256 de metri, iar \n`l]imea este de 60 de metri.

La exterior, cl`direa este \nvelit` \ntr-o structur` din materiale u[oare, potrivit` pentru caracterul temporar al \ntregului proiect [i

personalizat` \n culorile Olimpiadei Londra 2012 cu ajutorul artistei Sophie Smallhorn. Pentru a respecta cerin]ele destul de stricte legate

de costuri, consum de resurse [i amprent`, arhitec]ii de la Populous au lucrat \ndeaproape cu o mul]ime de al]i speciali[ti, a[a cum

m`rturise[te Rod Sheard (Senior Principal), [i au demonstrat astfel c` arhitectura devine din ce \n ce mai mult un „proiect de echip`”.

Ingenioasa solu]ie de sus]inere a acoperi[ului dup` modelul ro]ii de biciclet` propus` de inginerii de la Buro Happold are nu doar merite

structurale, ci contribuie la expresivitatea general` a proiectului, stabilind o rela]ie mult mai complex` \ntre arhitectur` [i inginerie.

Dac` exist` o umbr` care s` planeze asupra acestui proiect, aceasta este legat` de utilizarea ulterioar` Jocurilor Olimpice: de[i sta-

dionul redus a fost „promis” ca nucleu sportiv (atletic) al comunit`]ii est-londoneze, recent s-a discutat ca urm`torul utilizator s` fie un

club de fotbal. Dincolo de reconversia economic` a proiectului, transformarea stadionului olimpic, a[a cum a fost el conceput urmând

tema dat`, \ntr-unul de fotbal presupune un buget semnificativ ce ridic` un semn de \ntrebare asupra sustenabilit`]ii generale a

proiectului pe termen lung. R`mâne \ns` de v`zut cine [i cum va prelua construc]ia; pân` atunci, noul Stadion Olimpic din Londra se

preg`te[te pentru ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice ce va avea loc pe 27 iulie 2012.

Se spune c` cel mai important lucru \n Jocurile Olimpice este participarea, nu atât câ[tigarea unormedalii, a[a cum \n via]` este esen]ial efortul depus pentru a ob]ine un succes. Trebuie s`recunoa[tem \ns` c` cei care ne r`mân \n minte, cei care inspir` noi idealuri [i noi competi]ii suntcâ[tig`torii. Conceput \ntr-un climat de sustenabilitate, cu aten]ie special` fa]` de costuri [i fa]` deimpactul asupra mediului, având \n plus marca unei structuri par]ial temporare, noul stadion olimpicdin Londra – centrul Jocurilor Olimpice din 2012 – a reu[it totu[i s` „bifeze” câteva recorduri demnede a ridica standardele pentru edi]iile urm`toare: cu 10 000 de tone de o]el folosite, din care o partereciclate, este cel mai u[or stadion olimpic construit pân` acum; amplasarea pe o insul` a impus unadintre cele mai mici amprente la sol, iar cele 56 de intr`ri care duc direct la nivelul superior al struc-turii \l fac unul dintre cele mai accesibile stadioane concepute pân` \n prezent; mai mult, a fost construit \n doar 1 000 de zile, cu aproximativ 90 mai pu]ine decât fusese pl`nuit ini]ial, economisinddin bugetul alocat.

Text: VIORICA BUIC~

Foto: OLYMPIC DELIVERY AUTHORITY


de Daria GhiuFoto: Alexandru Ciubotariu

oogli4

143-158_oogli 8/30/11 7:50 PM Page 4

arta

A[adar, s-a creat un cadru perfect de discu]ie: când începeistoria Benzii Desenate în România, care îi sunt arti[tii, cefel de art` este, cum a parcurs ea secolul 20 [i întreagaperioad` comunist`, ce s-a întâmplat imediat în anii ‘90,care îi este publicul ast`zi [i care îi sunt problemele con-temporane (rela]ia cu editorii, num`rul de publica]ii autohtone vs. importul de BD etc.). La toate aceste întreb`ri g`se[ti r`spunsuri odat` ce viziteziMuzeul Benzii Desenate. Gândit ca o structur` temporar`,MBD este o ini]iativ` de artist. Alexandru Ciubotariu (larândul lui autor de BD, ilustrator de carte [i cunoscut pescena artistic` de street art cu numele de Pisica P`trat`)este curatorul acestui muzeu [i colec]ionarul majorit`]ii

plan[elor [i revistelor prezente în muzeu. „Am strâns foartemulte materiale extrem de valoroase [i am zis s` încerc`mo expozi]ie temporar`... S` vedem dac` e necesar a[a cevasau e doar o ini]iativ` haioas`. Am primit o groaz` de mate-riale de la foarte mul]i oameni, care au spus c` ar sta maibine la noi decât prin ni[te beciuri. Am cunoscut [i foartemul]i autori, care au scormonit [i ei prin trecut [i au dat laiveal` lucruri extrem de frumoase care merit` ar`tate.” Muzeul este conceput în jurul a trei expozi]ii permanente:„Tezaur”, Salonul interna]ional al Benzii Desenate dinRomânia / contribu]ii ale unor mari autori str`ini invita]i înRomânia [i „Cum se face o band` desenat`” / primii pa[i în

realizarea unei benzi desenate. Al`turi de ele au fost gân-dite [i patru expozi]ii temporare pe parcursul acestor luni.Dincolo de acestea, Muzeul a preg`tit [i o serie de con-ferin]e [i ateliere, proiec]ii video [i o bibliotec`, cu band`desenat` româneasc` [i interna]ional`. Ceea ce d` greutateacestei ini]iative este faptul c` reg`se[ti plan[e originale debenzi desenate ce traseaz` istoria acestui gen (data dena[tere a BD-ului autohton fiind considerat` 5 februarie1896, artist: C. Jiquidi în „Revista Copiilor”), plan[e rare [irareori arhivate de c`tre arti[ti, deoarece BD-ul ca genînseamn` în primul rând o lucrare tip`rit`, care „uit`” sauneglijeaz` pa[ii dinainte de publicare. BD-ul, un gen oarecum marginalizat, „obsesie de liceu”,cum spune Alexandru Ciubotariu, „când eram descurajat s`fac band` desenat`, caricatur`, desen animat [i alte«prostii din astea»” devine protagonistul unui muzeu tem-porar, care de la deschidere [i pân` acum s-a bucurat desucces, atât printre publicul specializat, cât [i printre ama-tori. O ini]iativ` sus]inut` de c`tre Institutul CulturalRomân, un muzeu de artist, o structur` temporar` care artrebui curând s` se transforme într-o platform` perma-nent`, care s` poat` fi consultat` în mod constant. Muzeul Benzii Desenate trebuie neap`rat vizitat nu doarpentru a vedea o istorie bine trasat` [i o arhiv` personal`de artist devenit` public`, ci [i pentru a în]elege mecanis-

mele de creare ale unui muzeu. În mic, la Muzeul BenziiDesenate înve]i cum s` te por]i cu fiecare obiect, cum s`-lclasifici [i cum s`-l pui în valoare.

„Muzeul Benzii Desenate este un rezultat palpabil al lucrului la Istoria Benzii Desenate”, spune artistul Alexandru Ciubotariu,

creatorul primului muzeu dedicat BD-ului autohton, plasat timp depatru luni – între 16 iunie [i 16 octombrie – la etajul patru

al Muzeului Na]ional de Art` Contemporan`. Asist`m la un momentinteresant în artele vizuale. În 2010 ap`rea la Editura Vellant IstoriaBenzii Desenate scris` de c`tre Dodo Ni]` (cel care a ini]iat imediat

în 1991 Salonul BD), iar în prim`vara acestui an a ap`rut la EdituraCartea Româneasc` o alt` publica]ie interesant`: “Benzile Desenate

[i canonul postmodern” de Ion Manolescu, o serie de articole care teoretizeaz` fenomenul BD.

„ M u z e u lB e n z i iDesenateeste unr e z u l t a tpalpabil allucrului laI s t o r i aB e n z i iDesenate”A L E X A N D R UC I U B O T A R I U

www.mnac.ro

143-158_oogli 8/30/11 7:50 PM Page 5

Cprt 1-4 Igloo117 sept 8/30/11 7:12 PM Page 2

HABITAT & ARHITECTUR~

SE

PT

EM

BR

IE 2

01

1n

r. 1

17

an

IX

iglo

o-

hab

itat

& a

rhite

ctur`

inside>>

se

pte

mb

rie

20

11

#1

17

Orange Cube l Atra Doftana l Golden Blitz Center l Londra 2012 15 lei

Cprt 1-4 Igloo117 sept 8/30/11 7:12 PM Page 1

igloo habitat & arhitectură sep 2011

Documents

Transcript of igloo habitat & arhitectură sep 2011