IGIENA ŞI ALIMENTAŢIACOPIILOR

De vorbă cu pisicuţele

- Spuneţi voi, dragi pisicuţe,Când vă spălaţi pe lăbuţe?- Totdeauna ne spălămŞi numai apoi mâncăm.

Avem mare grijă toate,Ca să fim cât mai curate.Noi şi dinţii îngrijimSă nu ne îmbolnăvim.

- Şi copiii dinţii-şi spală,Dimineaţa când se scoală,Cu pastă şi perieMicrobii să-i sperie.

Dacă sunt curaţi, e bine,Cresc frumoşi, aşa ca tine.Pisicuţe şi copiiTare sănătoşi vor fi!

de Gabriela Genţiana Groza din Papucul păpuşii (2001)

Igiena copiilorRegula este foarte clară şi simplă: copilul

trebuie să se spele pe mâini cât mai des, dar cel mai important este să o facă în câteva situaţii cruciale:

înainte de a mânca ceva; după ce strănută sau tuşeşte; după ce se joacă cu un animal de companie; după ce duce gunoiul; după folosirea toaletei; de fiecare dată când intră în casă, de afară. 

Igiena dentară

Spălatul pe dinţi este una dintre regulile de igienă personală cel mai greu de implementat în rutină zilnică de îngrijire a copilului, deoarece nu este deloc distractivă şi interesantă pentru el. Trebuie să fii inspirată şi creativă pentru a-l ajuta să deprindă obiceiul de a-şi peria dinţişorii de cel puţin două ori pe zi, iar de fiecare dată să o facă timp de vreo două minute.

Spală-te pe dinţi împreună cu el. Copilul va fi mai interesat să-şi perie dinţii dacă te vede pe tine făcând asta.

O alimentaţie echilibrată este sursa dezvoltării unor dinţi puternici şi rezistenţi la carii.

Fă spălatul pe dinţi amuzant şi distractiv pentru el.

Igiena părului

În principiu spălarea părului în cazul copiilor se poate face o dată sau de două ori pe săptămână, exceptând cazurile în care părul copilului este cu adevărat murdar din diverse motive.

Pregăteşte baia copilului într-un mod haios şi atrăgător pentru el.

Nu îl bruscă şi nu îl forţă pe copil să facă ce nu îi place.

Alimentaţia copiilor Educaţia alimentară a copilului se face de mic.

Expresia “gras şi sănătos” este total eronată, obezitatea infantilă aducând numeroase tulburări ale sănătăţii atât în copilărie cât şi în viaţa adultă, peste 80% din copiii cu obezitate infantilă suferind mai târziu de obezitate sau de diabet zaharat de tip II după 40 de ani, dar şi de boli cardiovasculare. În primii ani de viaţă organismul pune bazele dezvoltării, de aceea alimentaţia este esenţială.

Este foarte important să ne obişnuim copiii cu un regim alimentar sănătos pentru ca în viaţa adultă aceştia să facă aceleaşi alegeri bune în ceea ce priveşte mâncarea.

Regimul alimentar recomandat pentru bebeluşi

În primele luni de viaţă, bebeluşii au nevoie doar de laptele matern sau de formulă specială de lapte (în cazul în care nu poţi alăpta) pentru a-şi satisface toate nevoile nutriţionale.

Pe la 4-6 luni, un copil ar trebui să fie pregătit să înceapă diversificarea, însă laptele va rămâne alimentul de bază. Mesele solide debutează cu cereale (în special orez) îmbogăţite cu fier şi amestecate cu lapte matern ori formulă de lapte praf.

La 6 - 8 luni, bebeluşul va mânca în continuare laptele matern sau formulă de lapte praf de 3-5 ori pe zi. Laptele de vacă nu este recomandat pentru copiii mai mici de 1 an.

La această vârstă, copilul începe să renunţe treptat la lapte în favoarea alimentelor solide care devin o sursă reală de nutriţie.

La 8-12 luni, bebe mănâncă tot lapte matern sau formula - fără lapte de vacă până la 1 an. Copiii alăptaţi la sân trebuie să înceapă să mănânce cărniţa pe la 8 luni, pentru că rezervele lor de fier sunt pe sfârşit (laptele matern nu este foarte bogat în fier, dar bebeluşii au resurse care durează până la vârsta de 8 luni).

Regimul alimentar recomandat pentru copiii de 1-2 ani

După vârsta de 1 an, laptele integral de vacă poate înlocui laptele matern sau formula. Copiii mai mici de 2 ani nu ar trebui să bea lapte degresat, deoarece au nevoie de calorii suplimentare provenite din grăsimea laptelui pentru a creşte şi a se dezvolta corespunzător.

De evitat, pe cât posibil, dulciurile sau băuturile îndulcite, deoarece acestea vor strica pofta de mâncare şi pot duce la apariţia cariilor dentare. Sarea, zahărul şi condimentele puternice nu sunt recomandate (în cantităţi mari); la fel şi băuturile sau alimentele care conţin cafeină (băuturi răcoritoare, cafea, ceai, ciocolată).

Regimul alimentar recomandat pentru copiii mai mari

După vârsta de 2 ani se recomandă că dieta să fie moderat scăzută în grăsimi (dietele bogate în grăsimi pot contribui la apariţia obezităţii, a bolilor de inimă etc.).

O dietă care conţine alimente din fiecare grupă - pâine şi cereale, carne, fructe şi legume, lactate - vă ajută la prevenirea deficienţelor nutriţionale.

Copiii sănătoşi ar trebui să-şi acopere nevoile nutriţionale din alimentaţie şi nu din suplimentele alimentare.

Cel mai des, un copil poate avea deficienţe de calciu, fier, vitamina A, acid folic şi vitamina B6. Lactatele cum ar fi laptele degresat, iaurtul şi brânzeturile sunt cele mai bune surse de calciu. Poţi obţine calciu şi prin consumul de broccoli, verdeţuri fierte, conserve de somon (cu oase).

Regimul alimentar recomandat pentru copii sănătoşi - sfaturi de la

specialişti

În primele 4-6 luni, laptele matern este hrana ideală şi suficientă pentru a susţine creşterea optimă şi dezvoltarea armonioasă a bebeluşului.

Ideal ar fi ca alăptarea să fie menţinută 12 luni. Diversificarea ar trebui să înceapă pe la 4-6 luni.

Introducerea sucului făcut din 100% fructe ar trebui amânată până la vârsta de 6 luni... şi atunci ar trebui ca porţia oferită copilului să nu fie mai mare de câteva linguriţe. Mai târziu, acesta poate să bea între 120 şi 240 ml de suc preparat din fructe proaspete (aproximativ o cană de suc pe zi).

Nu supraalimenta sugarii şi copiii mici - aceştia îşi pot regla, de obicei, cantitatea de calorii de care au nevoie într-o zi.

Copiii nu trebuie obligaţi să mănânce totul din castronele şi farfurii, mai ales dacă nu le mai este foame. Şi asta pentru că aportul de calorii variază de la o masă la masă şi este posibil ca bebe să mănânce uneori mai puţin, iar alteori mai mult.

Introduceţi în dieta copilului numai alimente sănătoase şi insistaţi (în timp) ca bebe să le accepte chiar dacă produsul respectiv a fost refuzat iniţial. Nu introduceţi alimente fără valoare nutritivă, doar pentru a oferi calorii.

Nu daţi miere sau alte produse derivate unui copil mai mic de 1 an, deoarece aceste preparate pot conţine spori ce provoacă botulism. Sistemul imunitar al unui copil nu este pe deplin dezvoltat pentru a putea să lupte împotriva acestei boli.