Ifrs 13 - Romana

51
D020962/01 Standardul Interna ional de Raportare Financiar 13 ţ ă Evaluarea la valoarea justă Obiectiv 1 Prezentul IFRS: ( defineşte valoarea justă; ( prezint într-un singur IFRS un cadru de evaluare la valoarea just ; ă ă şi ( prevede furnizarea de informa ii privind evalu rile la valoarea just . ţ ă ă 2 Valoarea just este o evaluare în func ie de pia şi nu o evaluare specific entit ii. Pentru anumite active ă ţ ţă ă ăţ şi datorii pot fi disponibile tranzac ii observabile pe pie e sau informa ii cu privire la pia . Pentru alte active ţ ţ ţ ţă şi datorii este posibil s nu existe tranzac ii observabile pe pie e sau informa ii cu privire la pia . Cu toate ă ţ ţ ţ ţă acestea, obiectivul unei evalu ri la valoarea just este acelaşi în ambele cazuri - de a estima pre ul la care ă ă ţ ar avea loc o tranzac ie normal ţ ă de vânzare a unui activ sau de transfer al unei datorii între participan i pe ţ piaţă la data de evaluare, în condi ii de pia actuale (adic un ţ ţă ă pre de ieşire ţ la data de evaluare din perspectiva unui participant pe pia care de ine activul sau datoria). ţă ţ 3 Atunci când pre ul unui activ sau al unei datorii identic(e) nu este observabil, o entitate evalueaz ţ ă valoarea just folosind o alt tehnic de evaluare prin care se utilizeaz la maximum ă ă ă ă date de intrare observabile relevante şi se reduce la minimum utilizarea datelor de intrare neobservabile. Deoarece valoarea just este o evaluare în func ie de pia , aceasta se efectueaz utilizând ipotezele pe care le-ar ă ţ ţă ă folosi participan ii pe pia pentru a determina valoarea unui activ sau a unei datorii, inclusiv ipoteze ţ ţă privind riscul. Drept urmare, atunci când se evalueaz valoarea just , nu este relevant inten ia entit ii ă ă ă ţ ăţ de a de ine un activ sau de a deconta sau de a onora în vreun fel o datorie. ţ 4 Definirea valorii juste se axeaz pe active şi datorii, deoarece acestea sunt un obiect principal al evalu rii ă ă contabile. În plus, prezentul IFRS trebuie aplicat la instrumentele proprii de capital ale entit ii, evaluate la ăţ valoarea just . ă Domeniu de aplicare 5 Prezentul IFRS este aplicabil atunci când un alt IFRS prevede sau permite evalu ri la valoarea ă just sau prezent ri de informa ă ă ii privind evalu ri la valoarea just (şi evalu ri, cum ar fi ţ ă ă ă valoarea just f r costurile generate de vânzare, pe baza valorii juste sau prezent ri de ă ăă ă informa ii privind evalu rile respective), exceptând situa iile prev zute la punctele 6 şi 7. ţ ă ţ ă 6 Cerin ele de evaluare şi de prezentare de informa ii din prezentul IFRS nu sunt aplicabile la: ţ ţ ( tranzac ii cu plata pe baz de ac iuni care intr sub inciden a IFRS 2 ţ ă ţ ă ţ Plata pe baz de ac iuni ă ţ ; ( tranzac ii de leasing care intr sub inciden a IAS 17 ţ ă ţ Contracte de leasing; şi ( evalu ri care au anumite asem n ri cu valoarea just , dar nu sunt la valoarea just , cum ar fi ă ăă ă ă valoarea realizabil net din IAS 2 ă ă Stocuri sau valoarea de utilizare din IAS 36 Deprecierea activelor. 7 Prezent rile de informa ă ii solicitate prin prezentul IFRS nu sunt necesare pentru urm toarele: ţ ă ( active ale planului evaluate la valoarea just , în conformitate cu IAS 19 ă Beneficiile angaja ilor ţ ; ( investi ii în planuri de pensii evaluate la valoarea just , în conformitate cu IAS 26 ţ ă Contabilizarea şi raportarea planurilor de pensii; şi ( active a c ror valoare recuperabil este valoarea just fr costurile asociate ced rilor, în ă ă ă ăă ă conformitate cu IAS 36. 8 Cadrul de evaluare la valoarea just descris în prezentul IFRS este aplicabil atât evalu rii ini ă ă iale, cât şi ţ evalu rii ulterioare, dac valoarea just este prev zut sau permis în alte IFRS-uri. ă ă ă ă ă ă Evaluare Defini ia valorii juste ţ 9 Prezentul IFRS defineşte valoarea just drept pre ul încasat pentru vânzarea unui activ sau ă ţ pl tit pentru transferul unei datorii într-o tranzac ie normal între participan i pe pia , la ă ţ ă ţ ţă data de evaluare. 10 La punctul B2 se descrie abordarea general a evalu rii la valoarea just . ă ă ă 1

description

IFRS 13 tradus in limba romana.

Transcript of Ifrs 13 - Romana

Page 1: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

Standardul Interna ional de Raportare Financiar 13ţ ăEvaluarea la valoarea justă

Obiectiv

1 Prezentul IFRS:

( defineşte valoarea justă;

( prezint într-un singur IFRS un cadru de evaluare la valoarea just ; ă ă şi

( prevede furnizarea de informa ii privind evalu rile la valoarea just .ţ ă ă

2 Valoarea just este o evaluare în func ie de pia şi nu o evaluare specific entit ii. Pentru anumite activeă ţ ţă ă ăţ şi datorii pot fi disponibile tranzac ii observabile pe pie e sau informa ii cu privire la pia . Pentru alte activeţ ţ ţ ţă şi datorii este posibil s nu existe tranzac ii observabile pe pie e sau informa ii cu privire la pia . Cu toateă ţ ţ ţ ţă acestea, obiectivul unei evalu ri la valoarea just este acelaşi în ambele cazuri - de a estima pre ul la careă ă ţ ar avea loc o tranzac ie normalţ ă de vânzare a unui activ sau de transfer al unei datorii între participan i peţ piaţă la data de evaluare, în condi ii de pia actuale (adic un ţ ţă ă pre de ieşireţ la data de evaluare din perspectiva unui participant pe pia care de ine activul sau datoria). ţă ţ

3 Atunci când pre ul unui activ sau al unei datorii identic(e) nu este observabil, o entitate evalueazţ ă valoarea just folosind o alt tehnic de evaluare prin care se utilizeaz la maximum ă ă ă ă date de intrare observabile relevante şi se reduce la minimum utilizarea datelor de intrare neobservabile. Deoarece valoarea just este o evaluare în func ie de pia , aceasta se efectueaz utilizând ipotezele pe care le-ară ţ ţă ă folosi participan ii pe pia pentru a determina valoarea unui activ sau a unei datorii, inclusiv ipotezeţ ţă privind riscul. Drept urmare, atunci când se evalueaz valoarea just , nu este relevant inten ia entit iiă ă ă ţ ăţ de a de ine un activ sau de a deconta sau de a onora în vreun fel o datorie. ţ

4 Definirea valorii juste se axeaz pe active şi datorii, deoarece acestea sunt un obiect principal al evalu riiă ă contabile. În plus, prezentul IFRS trebuie aplicat la instrumentele proprii de capital ale entit ii, evaluate laăţ valoarea just . ă

Domeniu de aplicare

5 Prezentul IFRS este aplicabil atunci când un alt IFRS prevede sau permite evalu ri la valoareaă just sau prezent ri de informaă ă ii privind evalu ri la valoarea just (şi evalu ri, cum ar fiţ ă ă ă valoarea just f r costurile generate de vânzare, pe baza valorii juste sau prezent ri deă ă ă ă informa ii privind evalu rile respective), exceptând situa iile prev zute la punctele 6 şi 7.ţ ă ţ ă

6 Cerin ele de evaluare şi de prezentare de informa ii din prezentul IFRS nu sunt aplicabile la: ţ ţ

( tranzac ii cu plata pe baz de ac iuni care intr sub inciden a IFRS 2 ţ ă ţ ă ţ Plata pe baz de ac iuniă ţ ;

( tranzac ii de leasing care intr sub inciden a IAS 17 ţ ă ţ Contracte de leasing; şi

( evalu ri care au anumite asem n ri cu valoarea just , dar nu sunt la valoarea just , cum ar fiă ă ă ă ă valoarea realizabil net din IAS 2 ă ă Stocuri sau valoarea de utilizare din IAS 36 Deprecierea activelor.

7 Prezent rile de informaă ii solicitate prin prezentul IFRS nu sunt necesare pentru urm toarele:ţ ă

( active ale planului evaluate la valoarea just , în conformitate cu IAS 19ă Beneficiile angaja ilorţ ;

( investi ii în planuri de pensii evaluate la valoarea just , în conformitate cu IAS 26 ţ ă Contabilizarea şi raportarea planurilor de pensii; şi

( active a c ror valoare recuperabil este valoarea just f r costurile asociate ced rilor, înă ă ă ă ă ă conformitate cu IAS 36.

8 Cadrul de evaluare la valoarea just descris în prezentul IFRS este aplicabil atât evalu rii iniă ă iale, cât şiţ evalu rii ulterioare, dac valoarea just este prev zut sau permis în alte IFRS-uri. ă ă ă ă ă ă

Evaluare

Defini ia valorii justeţ

9 Prezentul IFRS defineşte valoarea just drept pre ul încasat pentru vânzarea unui activ sauă ţ pl tit pentru transferul unei datorii într-o tranzac ie normal între participan i pe pia , laă ţ ă ţ ţă data de evaluare.

10 La punctul B2 se descrie abordarea general a evalu rii la valoarea just .ă ă ă

1

Page 2: Ifrs 13 - Romana

Activul sau datoria

11 O evaluare la valoarea just se efectueaz pentru un activ sau o datorie specific( ). Prin urmare,ă ă ă atunci când efectueaz evaluarea la valoare just , o entitate trebuie s ia în calculă ă ă caracteristicile activului sau ale datoriei, dac participan ii pe pia ar lua în calcul aceleă ţ ţă caracteristici atunci când ar determina valoarea activului sau a datoriei la data de evaluare. Astfel de caracteristici cuprind, de exemplu, urm toarele:ă

( condi ia şi amplasamentul activului; şi ţ

( dac exist , restrică ă ii privind vânzarea sau utilizarea activului.ţ

12 Efectul asupra evalu rii care provine dintr-o anumit caracteristic va fi diferit în func ie de modul în careă ă ă ţ participan ii pe pia iau în calcul caracteristica respectiv .ţ ţă ă

13 Activul sau datoria evaluat( ) la valoarea just poate fi unul(una) dintre urm toarele:ă ă ă

( un activ sau o datorie de sine st t tor(oare) (de exemplu, un instrument financiar sau un activă ă nefinanciar); sau

( un grup de active, un grup de datorii sau un grup de active şi de datorii (de exemplu, o unitate generatoare de numerar sau o întreprindere).

14 Unitatea de cont determin , în contextul recunoaşterii şi prezent rii de informa ii, dac activul sauă ă ţ ă datoria este un activ sau o datorie de sine st t toare sau un grup de active, un grup de datorii sau ună ă grup de active şi datorii. Unitatea de cont a activului sau datoriei trebuie stabilit în conformitate cu IFRS-ăul care prevede sau care permite evaluarea la valoarea just , exceptând cele prev zute în prezentulă ă IFRS.

Tranzac iaţ

15 Într-o evaluare la valoarea just se presupune c activul sau datoria este ă ă schimbat( ) într-oă tranzac ie normal de vânzare a activului sau de transfer al datoriei, între participan i peţ ă ţ pia , la data de evaluare, în condi ii de pia actuale. ţă ţ ţă

16 Într-o evaluare la valoarea just se presupune c tranzacă ă ia de vânzare a activului sau deţ transfer al datoriei are loc fie:

( pe pia a principalţ ă a activului sau a datoriei, fie

( în lipsa unei pie e principale, pe ţ pia a cea mai avantajoasţ ă pentru activ sau pentru datorie.

17 Nu este necesar ca o entitate s efectueze o verificare exhaustiv a tuturor pieă ă elor posibile pentru aţ identifica pia a principal sau, în lipsa unei pie e principale, a pie ei celei mai avantajoase, dar trebuie sţ ă ţ ţ ă se in cont de toate informa iile disponibile în mod rezonabil. În lipsa unor dovezi contrare, se presupuneţ ă ţ c pia a principal , sau dac nu exist o pia principal , pia a cea mai avantajoas , este pia a pe careă ţ ă ă ă ţă ă ţ ă ţ entitatea ar încheia în mod normal o tranzac ie de vânzare a activului sau de transfer al datoriei. ţ

18 Dac exist o piaă ă principal pentru activ sau pentru datorie, evaluarea la valoarea just trebuie sţă ă ă ă reprezinte pre ul pe acea pia (indiferent dac pre ul este observabil direct sau este estimat utilizândţ ţă ă ţ alt tehnic de evaluare), chiar dac pre ul pe o pia diferit poate fi mai avantajos la data de evaluare.ă ă ă ţ ţă ă

19 La data de evaluare, entitatea trebuie s aib acces pe pia a principal (sau cea mai avantajoas ).ă ă ţ ă ă Deoarece entit i diferite (şi întreprinderiăţ din cadrul acelor entit i) cu activit i diferite pot avea acces laăţ ăţ pie e diferite, pia a principal (sau cea mai avantajoas ) pentru un activ sau o datorie identic( ) poate fiţ ţ ă ă ă diferit pentru entit i distincte (şi întreprinderile din cadrul acelor entit i). Prin urmare, pia a principală ăţ ăţ ţ ă (sau cea mai avantajoas ) (şi, în consecin , participan ii pe pia ), trebuie s fie analizat dină ţă ţ ţă ă ă perspectiva entit ii, permi ând astfel existen a diferen elor dintre entit ile cu activit i diferite. ăţ ţ ţ ţ ăţ ăţ

20 Deşi o entitate trebuie s poat avea acces pe pia , nu este necesar ca ea s aib capacitatea de aă ă ţă ă ă vinde activul respectiv sau de a transfera datoria respectiv la data de evaluare pentru a putea să ă evalueze valoarea just pe baza pre ului de pe pia a respectiv . ă ţ ţ ă

21 Chiar şi atunci când nu exist o pia observabil pentru a furniza informa ii pentru stabilirea pre ului deă ţă ă ţ ţ vânzare a unui activ sau de transfer al unei datorii la data de evaluare, o evaluare la valoarea justă trebuie s presupun c are loc o tranzac ie la data de evaluare, analizat din perspectiva unuiă ă ă ţ ă participant pe pia care de ine activul sau datoria. Tranzac ia presupus stabileşte o baz de estimare aţă ţ ţ ă ă pre ului de vânzare a activului sau de transfer al datoriei. ţ

Participan i pe piaţ ţă

22 O entitate trebuie s evalueze valoarea just a unui activ sau a unei datorii pe baza ipotezeiă ă pe care ar utiliza-o participan ii pe pia atunci când ar stabili valoarea activului sau aţ ţă

2

Page 3: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

datoriei, presupunând c participan ii pe pia ac ioneaz pentru a ob ine un beneficiuă ţ ţă ţ ă ţ economic maxim.

23 Pentru a ajunge la ipotezele respective, nu este necesar ca o entitate s identifice anumiă i participan i peţ ţ pia . Mai degrab , entitatea trebuie s identifice caracteristicile care disting participan ii pe pia înţă ă ă ţ ţă general, luând în considerare factorii specifici tuturor elementelor urm toare: ă

( activul sau datoria;

( pia a principal (sau cea mai avantajoas ) pentru activ sau pentru datorie şiţ ă ă

( participan ii pe pia cu care entitatea ar încheia o tranzac ie pe pia a respectiv . ţ ţă ţ ţ ă

Pre ulţ

24 Valoarea just reprezint preă ă ul care ar fi încasat la vânzarea unui activ sau pl tit laţ ă transferul unei datorii într-o tranzac ie normal pe pia a principal (sau cea mai avantajoas )ţ ă ţ ă ă la data de evaluare, în condi ii de pia actuale (adic un pre de ieşire), indiferent dacţ ţă ă ţ ă pre ul respectiv este observabil direct sau este estimat utilizând alt tehnic de evaluare. ţ ă ă

25 Pre ul de pe pia a principal (sau cea mai avantajoas ) utilizat pentru evaluarea valorii juste a activuluiţ ţ ă ă sau a datoriei nu trebuie ajustat la costurile tranzac ieiţ . Costurile tranzac iei trebuie contabilizate înţ conformitate cu alte IFRS-uri. Costurile tranzac iei nu reprezint o caracteristic a unui activ sau a uneiţ ă ă datorii; mai degrab , acestea sunt specifice tranzac iei şi vor fi diferite în func ie de modul în care oă ţ ţ entitate efectueaz o tranzac ie cu un activ sau o datorie. ă ţ

26 Costurile tranzac iei nu includ ţ costurile de transport. Dac o caracteristic a activului esteă ă amplasamentul (cum poate fi cazul, de exemplu, pentru m rfuri), pre ul pe pia a principal (sau cea maiă ţ ţ ă avantajoas ) trebuie s fie ajustat pentru a include costurile, dac exist , care ar fi suportate pentruă ă ă ă transportul activului de la amplasamentul curent la pia a respectiv . ţ ă

Aplicare pentru active nefinanciare

Cea mai intensă ăi cea mai bună utilizare a activelor nefinanciare

27 O evaluare la valoarea just a unui activ nefinanciar ă ine cont de capacitatea participantuluiţ pe pia de a genera beneficii economice prin utilizarea ţă cea mai intens i cea mai bunăă ă a activului sau prin vânzarea acestuia unui alt participant pe pia , care va întrebuin a activulţă ţ cel mai intens ăi cel mai bine.

28 Cea mai intens şi cea mai bun utilizare a unui activ nefinanciar ine cont de utilizarea posibil din punctă ă ţ ă de vedere fizic, permis legal şi fezabil financiar a activului, dup cum urmeaz :ă ă ă ă

( O utilizare posibil din punct de vedere fizic ă ine cont de caracteristicile fizice ale activului, de care arţ ine cont participan ii pe pia atunci când ar stabili valoarea activului (de exemplu, amplasamentulţ ţ ţă

sau dimensiunea unei propriet i).ăţ

( O utilizare permis din punct de vedere legal ă ine cont de orice restric ii juridice ale activului, deţ ţ care ar ine cont participan ii pe pia atunci când ar stabili valoarea activului (de exemplu,ţ ţ ţă reglement rile privind amplasarea aplicabile unei propriet i). ă ăţ

( O utilizare fezabil din punct de vedere financiar are în vedere dac o utilizare posibil din punct deă ă ă vedere fizic şi permis de lege genereaz un venit sau un flux de trezorerie corespunz tor ( inândă ă ă ţ cont de costurile aferente conversiei activului pentru utilizarea respectiv ) pentru a produce oă rentabilitate a investi iei pe care ar solicita-o participan ii pe pia de la o investi ie în activul utilizatţ ţ ţă ţ astfel.

29 Cea mai intens şi cea mai bun utilizare se stabileşte din perspectiva participan ilor pe pia , chiar dacă ă ţ ţă ă entitatea inten ioneaz s utilizeze altfel activul. Cu toate acestea, se presupune c cea mai intens şiţ ă ă ă ă cea mai bun utilizare este utilizarea curent a unui activ nefinanciar de c tre entitate, cu excep iaă ă ă ţ cazului în care pia a sau al i factori sugereaz c , dac participan ii pe pia ar utiliza diferit activul, arţ ţ ă ă ă ţ ţă maximiza valoarea acestuia.

30 Pentru a-şi proteja pozi ia competitiv sau din alte motive, o entitate poate inten iona s nu utilizeze înţ ă ţ ă mod activ activul nefinanciar dobândit sau poate inten iona s nu foloseasc activul la cea mai bunţ ă ă ă utilizare. De exemplu, un caz poate fi acela în care entitatea inten ioneaz s utilizeze în mod defensiv oţ ă ă imobilizare necorporal dobândit , împiedicând alte p r i s o utilizeze. Cu toate acestea, entitateaă ă ă ţ ă trebuie s evalueze valoarea just a activului nefinanciar, presupunând cea mai intens şi cea mai bună ă ă ă utilizare a acestuia de c tre participan i pe pia . ă ţ ţă

3

Page 4: Ifrs 13 - Romana

Premisa de evaluare pentru activele nefinanciare

31 Cea mai intens şi cea mai bun utilizare a unui activ nefinanciar stabileşte premisa de evaluare utilizată ă ă pentru estimarea valorii juste a activului, dup cum urmeaz :ă ă

( Cea mai intens şi cea mai bun utilizare a unui activ nefinanciar poate genera valoarea maximă ă ă pentru participan ii pe pia prin utilizarea activului în combina ie cu alte active, ca grup (astfel cumţ ţă ţ a fost instalat sau configurat pentru utilizare) sau în combina ie cu alte active şi datorii (de exemplu,ţ o întreprindere).

Dac cea mai ă intens şi cea mai ă bun utilizare a activului este folosirea activului înă combina ie cu alte active sau cu alte active şi datorii, valoarea just a activului este pre ulţ ă ţ ob inut într-o tranzac ie curent de vânzare a activului, presupunând c activul va fi utilizatţ ţ ă ă împreun cu alte active sau cu alte active şi datorii şi c activele şi datoriile respectiveă ă (adic activele complementare şi datoriile aferente) ar fi disponibile participan ilor pe pia . ă ţ ţă

Datoriile asociate activelor şi activelor complementare includ datoriile care finan eazţ ă capitalul circulant, dar nu includ datoriile utilizate pentru a finan a alte active decât cele dinţ grupul de active.

Ipotezele privind cea mai intens şi cea mai ă bun utilizare a unui activ nefinanciară trebuie s fie consecvente pentru toate activele (pentru care cea mai ă intens şi cea maiă bun utilizare este relevant ) grupului de active sau ale grupului de active şi datorii în cadrulă ă c ruia se utilizeaz activul.ă ă

( Cea mai intens şi cea mai bun utilizare a unui activ nefinanciar poate s ofere participan ilor peă ă ă ţ pia o valoare maxim pe o baz de sine st t toare. Dac cea mai intens şi cea mai bun utilizareţă ă ă ă ă ă ă ă a unui activ este s fie folosit de sine st t tor, valoarea just a activului este pre ul ce ar fi ob inută ă ă ă ţ ţ într-o tranzac ie curent de vânzare a activului unor participan i pe pia , care ar utiliza activul pe oţ ă ţ ţă baz de sine st t toare. ă ă ă

32 Evaluarea la valoarea just a unui activ nefinanciar presupune c activul este vândut în conformitate cuă ă unitatea de cont prev zut în alte IFRS-uri (care poate fi un activ individual). Un astfel de caz este atunciă ă când prin evaluarea la valoarea just se presupune c cea mai ă ă intens şi cea mai bun utilizare aă ă activului este aceea în combina ie cu alte active sau cu alte active şi datorii, deoarece prin evaluarea laţ valoarea just se presupune c participan ii pe pia de in deja activele complementare şi datoriileă ă ţ ţă ţ aferente.

33 La punctul B3 se descrie aplicarea conceptului premisei de evaluare pentru activele nefinanciare.

Aplicare pentru datorii şi propriile instrumente de capitaluri proprii ale unei entit iăţ

Principii generale

34 O evaluare la valoarea just presupune c o datorie financiar sau nefinanciar sau ună ă ă ă instrument propriu de capitaluri proprii al entit ii (de exemplu, participa ii în capitalurileăţ ţ proprii emise drept contrapartid într-o combinare de întreprinderi) este transferat( ) unuiă ă participant pe pia la data de evaluare. Transferul unei datorii sau al unui instrumentţă propriu de capitaluri proprii al entit ii presupune urm toarele:ăţ ă

( O datorie va r mâne restant , iar ă ă participantul pe pia c ruia i se transfer datoria vaţă ă ă trebui s îndeplineasc obliga ia. Datoria nu va fi decontat cu co-contractantul sauă ă ăț stins în alt mod la data de evaluare. ă

( Instrumentul propriu de capitaluri proprii al entit ii va r mâne în circula ie, iarăţ ă ț participantul pe pia c ruia i se transfer instrumentul va prelua drepturile şiţă ă ă responsabilit ile aferente instrumentului. Instrumentul nu va fi anulat sau stins în altăț mod la data de evaluare.

35 Chiar şi atunci când nu exist o pia observabil care s furnizeze informa ii de evaluare privindă ţă ă ă ţ transferul unei datorii sau a unui instrument propriu de capitaluri proprii al unei entit i (de exemplu, dinăţ cauza unor restric ii contractuale sau juridice care împiedic transferul unor astfel de elemente), esteţ ă posibil s existe o pia observabil pentru astfel de elemente, dac acestea sunt de inute de alte p r iă ţă ă ă ţ ă ţ sub form de active (de exemplu, o obliga iune a unei corpora ii sau o op iune de cump rare a ac iuniloră ţ ţ ţ ă ţ unei entit i). ăţ

36 În toate cazurile, o entitate trebuie s utilizeze la maximum intr rile observabile relevante ă ă şi s reduc laă ă minimum intr rile neobservabile pentru a îndeplini obiectivul unei evalu ri la valoarea just , şi anume deă ă ă a estima pre ul unei tranzac ii normale de transfer al datoriei sau instrumentului de capitaluri proprii,ţ ţ care ar avea loc între participan i pe pia , la data de evaluare, în condi ii de pia actuale.ţ ţă ţ ţă

4

Page 5: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

Datorii şi instrumente de capitaluri proprii de inute de alte p r i sub form de activeţ ă ţ ă

37 Atunci când nu este disponibil un pre cotat pentru transferul unei datorii identice sau similareţ sau a unui instrument propriu de capitaluri proprii al entit ii, iar un element identic esteăţ de inut de o alt parte sub form de activ, o entitate trebuie s evalueze valoarea just aţ ă ă ă ă datoriei sau a instrumentului de capitaluri proprii din perspectiva participantului pe pia careţă de ine elementul identic sub form de activ, la data de evaluare.ţ ă

38 În astfel de cazuri, o entitate trebuie s evalueze valoarea just a datoriei sau a instrumentului de capitală ă propriu, dup cum urmeaz : ă ă

( utilizând pre ul cotat al elementului identic de inut de alt parte sub form de activ pe o ţ ţ ă ă piaţă activă, dac pre ul respectiv este disponibil.ă ţ

( dac preă ul respectiv nu este disponibil, utilizând alte date de intrare observabile, precum pre ulţ ţ cotat al elementului identic de inut de alt parte sub form de activ, pe o pia care nu este activ .ţ ă ă ţă ă

( dac preă urile observabile de la punctele (a) şi (b) nu sunt disponibile, utilizând alt tehnic deţ ă ă evaluare, cum ar fi:

o abordare pe baz de venită (de exemplu, tehnica valorii actualizate, care ine cont deţ fluxurile de trezorerie viitoare pe care un participant pe pia estimeaz c le va primi înţă ă ă urma de inerii datoriei sau a instrumentului de capitaluri proprii drept activ; a se vedeaţ punctele B10 şi B11).

o abordare bazat pe piaă ţă (de exemplu, utilizarea pre urilor cotate ale datoriilor sauţ instrumentelor de capitaluri proprii similare de inute de alte p r i sub form de active; a seţ ă ţ ă vedea punctele B5-B7).

39 O entitate trebuie s ajusteze preă ul cotat al unei datorii sau al unui instrument propriu de capitaluriţ proprii al entit ii, de inut de alt parte sub form de activ, numai dac exist factori specifici activului,ăţ ţ ă ă ă ă care nu se aplic în evaluarea la valoarea just a datoriei sau a instrumentului de capitaluri proprii. Oă ă entitate trebuie s se asigure c pre ul activului nu reflect efectul unei restric ii prin care se împiedică ă ţ ă ţ ă vânzarea activului. Anumi i factori care pot indica faptul c pre ul cotat trebuie ajustat, includţ ă ţ urm toarele: ă

( Pre ul cotat utilizat pentru activ este aferent unei datorii sau unui instrument de capitaluri propriiţ similar (dar nu identic) de inut de o alt parte sub form de activ. De exemplu, este posibil caţ ă ă datoria sau instrumentul de capitaluri proprii s aib caracteristici speciale (de exemplu, calitateaă ă creditului emitentului), diferite de cele reflectate în valoarea just a datoriei sau instrumentului deă capitaluri proprii similar( ) de inut( ) sub form de activ. ă ţ ă ă

( Unitatea de cont a activului nu este aceeaşi cu cea a datoriei sau instrumentului de capitaluri proprii. De exemplu, pentru datorii, în unele cazuri, pre ul unui activ reprezint un pre combinat pentru unţ ă ţ pachet care cuprinde atât valorile datorate de emitent, cât şi cele datorate pentru ameliorarea condi iilor de credit de c tre un ter . Dac unitatea de cont a datoriei nu este aceeaşi cu cea aţ ă ţ ă pachetului combinat, obiectivul este de a evalua valoarea just a datoriei emitentului şi nu valoareaă just a pachetului combinat. Prin urmare, în astfel de cazuri, entitatea va ajusta pre ul observată ţ aferent activului pentru a elimina efectul amelior rii de c tre ter a condi iilor de credit. ă ă ţ ţ

Datorii şi instrumente de capitaluri proprii care nu sunt de inute de alte p r i sub form deţ ă ţ ă active

40 Atunci când nu este disponibil un pre cotat pentru transferul unei datorii sau al unuiţ instrument propriu de capitaluri proprii al entit ii similar( ) sau identic( ), iar o alt parteăţ ă ă ă nu de ine un element identic sub form de activ, o entitate trebuie s evalueze valoarea justţ ă ă ă a datoriei sau a instrumentului de capitaluri proprii pe baza altei tehnici de evaluare, din perspectiva participantului pe pia care de ine datoria sau care a emis o preten ie asupraţă ţ ț capitalurilor proprii.

41 De exemplu, atunci când aplic o tehnic bazat pe valoarea actualizat , o entitate poate ă ă ă ă ine cont deţ oricare din urm toarele:ă

( ieşirile de numerar viitoare pe care un participant pe pia estimeaz c le va suporta pentru aţă ă ă onora obliga ia, inclusiv compensa ia pe care ar putea s o solicite un participant pe pia înţ ţ ă ţă schimbul prelu rii obliga iei (a se vedea punctele B31-B33). ă ţ

( valoarea pe care ar ob ine-o un participant pe pia pentru a participa la sau pentru a emite oţ ţă datorie sau un instrument de capitaluri proprii identic( ), utilizând ipotezele pe care le-ar utilizaă participan ii pe pia atunci când ar stabili valoarea unui element identic (de exemplu, cu aceleaşiţ ţă caracteristici de credit) pe pia a principal (sau cea mai avantajoas ) pentru emiterea unei datoriiţ ă ă sau a unui instrument de capitaluri proprii cu aceiaşi termeni contractuali.

5

Page 6: Ifrs 13 - Romana

Riscul de neîndeplinire a obliga iilorț

42 Valoarea just a unei datorii reflect ă ă efectul riscului de neîndeplinire a obliga iilorţ contractuale. Riscul de neîndeplinire a obliga iilor contractuale cuprinde, dar este posibil sţ ă nu se limiteze la, riscul de credit al entit ii (astfel cum este definit în IFRS 7 ăţ Instrumente financiare: informa ii de furnizatţ ). Se presupune c riscul de neîndeplinire a obliga iiloră ţ contractuale este acelaşi şi înainte şi dup transferul datoriei.ă

43 Atunci când evalueaz valoarea just a unei datorii, o ă ă entitate ine cont de efectul riscului s u de creditţ ă (solvabilitatea) şi oricare al i factori care ar putea influen a probabilitatea ca obliga ia s fie sau nuţ ţ ţ ă îndeplinit . Efectul respectiv poate fi diferit în func ie de datorie, cum ar fi:ă ţ

( dac datoria eă ste o obliga ie de a livra numerar (o datorie financiar ) sau o obliga ie de a livraţ ă ţ bunuri sau servicii (o datorie nefinanciar ).ă

( termenii de ameliorare a condi iilor de credit asociate datoriei, dac exist . ţ ă ă

44 Valoarea just a unei datorii reflect efă ă ectul riscului de neîndeplinire a obliga iilor pe baza unit ii sale deţ ăţ cont. Emitentul unei datorii emise cu o ameliorare a condi iilor de credit din partea unei ter e p r i, ce nuţ ţ ă ţ poate fi separat , contabilizat separat fa de datorie, nu trebuie s includ efectul amelior riiă ă ţă ă ă ă condi iilor de credit (de exemplu, garantarea datoriei de o ter parte) în evaluarea la valoarea just aţ ţă ă datoriei. Dac ameliorarea condi iilor de credit este contabilizat separat fa de datorie, atunci când vaă ţ ă ţă evalua valoarea just a datoriei emitentul va ine cont de propria solvabilitate şi nu de cea a ter ei p r iă ţ ţ ă ţ care garanteaz . ă

Restric ii care împiedic transferul unei datorii sau al unui instrument propriu deţ ă capitaluri proprii al unei entităăi

45 Atunci când evalueaz valoarea just a unei datorii sau a unui instrument propriu de capitală ă uri proprii al entit ii, o entitate nu trebuie s includ date de intrare separate sau o ajustare a altor ăţ ă ă date de intrare asociate existen ei unei restric ii care împiedic transferul elementului. Efectul unei restric ii careţ ţ ă ţ împiedic transferul unei datorii sau a unui instrument propriu de capitaluri proprii al entit ii este inclusă ăţ fie implicit, fie explicit în alte date de intrare utilizate în evaluarea la valoarea just . ă

46 De exemplu, atât creditorul, cât şi debitorul au acceptat la data tranzac iei pre ul tranzac iei pentruţ ţ ţ datorie, fiind pe deplin conştien i c obliga ia include o restric ie care împiedic transferul. Ca urmare aţ ă ţ ţ ă includerii restric iei în pre ul tranzac iei, nu mai este necesar o intrare separat sau o ajustare la oţ ţ ţ ă ă intrare existent , la data tranzac iei, pentru a reprezenta efectul restric iei de transfer. În mod similar, nuă ţ ţ mai este necesar o intrare separat sau o ajustare la o intrare existent , la date de evaluare ulterioare,ă ă ă pentru a reflecta efectul restric iei de transfer.ţ

Datorii financiare cu o caracteristică „la vedere“

47 Valoarea just a unei datorii financiare cu o caracteristic „la vedere“ (de exemplu, un depozit la vedere)ă ă nu este mai mic decât valoarea de plat ă ă „la vedere”, actualizat la prima dat la care suma poate fiă ă cerut spre plat .ă ă

Aplicare pentru active financiare şi pentru datorii financiare cu pozi iiţ de compensare la riscul de pia sau riscul de credit al co-ţăcontractantului

48 O entitate care de ine un grup de active financiare şi de datorii financiare este expus la riscul de piaţ ă ţă (astfel cum este definit în IFRS 7) şi la riscul de credit (astfel cum este definit în IFRS 7) ale fiec rui co-ăcontractant. Dac entitatea gestioneaz grupul respectiv de active financiare şi de datorii financiare peă ă baza expunerii sale nete fie la riscul de pia , fie la riscul de credit, entit ii i se permite s aplice oţă ăţ ă excep ie la prezentul IFRS pentru evaluarea valorii juste. Excep ia respectiv permite entit ii sţ ţ ă ăţ ă evalueze valoarea just a unui grup de active financiare şi de datorii financiare pe baza pre ului ceă ţ poate fi ob inut la vânzarea unei pozi ii nete lungi (adic un activ) pentru o anumit expunere la risc sauţ ţ ă ă la transferul unei pozi ii nete scurte (adic o datorie) pentru o anumit expunere la risc, într-o tranzac ieţ ă ă ţ normal între participan i pe pia , la data de evaluare, în condi ii de pia actuale. În consecin , oă ţ ţă ţ ţă ţă entitate trebuie s evalueze valoarea just a grupului de active financiare şi de datorii financiare înă ă conformitate cu modul în care participan ii pe pia ar stabili valoarea expunerii nete la risc, la data deţ ţă evaluare.

49 O entitate are dreptul s utilizeze excepă ia de la punctul 48, numai dac entitatea efectueazţ ă ă urm toarele:ă

( administreaz grupul de active financiare ă şi de datorii financiare pe baza expunerii nete a entit ii laăţ un anumit risc (sau riscuri) de pia sau la riscul de credit al unui co-contractant, în conformitate cuţă gestionarea riscului documentat sau cu strategia de investi ii al(a) entit ii;ţ ăţ

6

Page 7: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

( pe aceast baz , furnizeaz informaă ă ă ii cu privire la grupul de active financiare şi de datorii financiareţ personalului cheie din conducerea entit ii, conform defini iei din IAS 24 ăţ ţ Prezentarea informa iilorţ privind p r ile afiliateă ţ ; şi

( i se impune sau a ales s evalueze activele financiare şi datoriile financiare respective la valoareaă just în situa ia pozi iei financiare de la finalul fiec rei perioade de raportare.ă ţ ţ ă

50 Excep ia de la punctul 48 nu se refer la prezentarea situa iilor financiare. În unele cazuri, baza deţ ă ţ prezentare a instrumentelor financiare în situa ia pozi iei financiare este diferit de baza de evaluare aţ ţ ă instrumentelor financiare, de exemplu, dac un IFRS nu prevede sau nu permite prezentareaă instrumentelor financiare pe o baz net . În astfel de cazuri, o entitate poate fi nevoit s aloce ajust rileă ă ă ă ă la nivelul portofoliului (a se vedea punctele 53-56) activelor sau datoriilor individuale care alc tuiescă grupul de active financiare şi de datorii financiare gestionate pe baza expunerii nete la risc a entit ii. Oăţ entitate trebuie s efectueze astfel de aloc ri în mod rezonabil şi consecvent, utilizând o metodologieă ă adecvat circumstan elor. ă ţ

51 O entitate trebuie s decid cu privire la polă ă itica de contabilitate, în conformitate cu IAS 8 Politici contabile, modific ri ale estim rilor contabile şi eroriă ă pentru a utiliza excep ia de la punctul 48. O entitateţ care utilizeaz excep ia respectiv trebuie s aplice consecvent politica contabil respectiv , inclusivă ţ ă ă ă ă politica proprie de alocare a ajust rilor de licita ie (a se vedea punctele 53-55) şi ajust rilor de credit (aă ţ ă se vedea punctul 56), dac este aplicabil, de la o perioad la alta, pentru un anumit portofoliu. ă ă

52 Excep ia de la punctul 48 se aplic numai pentru active financiare şi datorii financiare care intr subţ ă ă inciden a IAS 39 ţ Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare sau IFRS 9 Instrumente financiare.

Expunerea la riscurile de piaţă

53 Atunci când utilizeaz excepă ia de la punctul 48 pentru a evalua valoarea just a unui grup de activeţ ă financiare şi de datorii financiare gestionate pe baza expunerii nete a entit ii la un anumit risc (sauăţ riscuri) de pia , entitatea trebuie s aplice pre ul inclus în marja de licita ie cea mai reprezentativţă ă ţ ţ ă pentru valoarea just în circumstan ele expunerii nete a entit ii la riscurile de pia respective (a seă ţ ăţ ţă vedea punctele 70 şi 71).

54 Atunci când utilizeaz excepă ia de la punctul 48, o entitate trebuie s se asigure c riscul (sau riscurile)ţ ă ă de pia la care se expune entitatea în cadrul grupului de active financiare şi de datorii financiareţă este(sunt) în mare m sur acelaşi(aceleaşi). De exemplu, o entitate nu va combina riscul ratei dobânziiă ă aferent unui activ financiar cu riscul de pre al unor m rfuri aferent unei datorii financiare, deoarece,ţ ă ac ionând astfel, nu va micşora expunerea entit ii la riscul ratei dobânzii sau la riscul de pre alţ ăţ ţ m rfurilor. Atunci când se utilizeaz excep ia de la punctul 48 pentru evaluarea la valoarea just aă ă ţ ă activelor financiare şi a datoriilor financiare din cadrul grupului, trebuie s se in cont de orice risc deă ţ ă baz datorat faptului c parametrii riscului de pia nu sunt identici. ă ă ţă

55 În mod similar, durata expunerii entită ii la un anumit risc (sau riscuri) de pia generat(e) de activeleţ ţă financiare şi de datoriile financiare trebuie s fie în mare m sur aceeaşi. De exemplu, o entitate careă ă ă utilizeaz un contract futures pe o perioad de 12 luni pentru fluxurile de trezorerie aferente valoriiă ă riscului ratei dobânzii la 12 luni a expunerii la un instrument financiar pe cinci ani, în cadrul unui grup alc tuit doar din active financiare şi din datorii financiare, evalueaz valoarea just a expunerii la risculă ă ă ratei dobânzii la 12 luni pe o baz net , iar expunerea r mas la riscul ratei dobânzii (adic , anii 2-5) pe oă ă ă ă ă baz brut . ă ă

Expunerea la riscul de credit al unui anumit co-contractant

56 Atunci când se utilizeaz excepă ia de la punctul 48 pentru evaluarea la valoarea just a grupului deţ ă active financiare şi de datorii financiare gestionat împreun cu un anumit co-contractant, entitateaă trebuie s includ în evaluarea la valoarea just efectul expunerii nete a entit ii la riscul de credit ală ă ă ăţ acelui co-contractant sau expunerea net a co-contractantului la riscul de credit al entit ii, atunci cândă ăţ participan ii pe pia in cont de orice angajament existent care diminueaz expunerea la riscul de creditţ ţă ţ ă în caz de neplat (de exemplu, un angajament de compensare global cu co-contractantul sau ună ă contract care prevede schimbul de garan ii reale pe baza expunerii nete a fiec rei p r i la riscul de creditţ ă ă ţ al celeilalte p r i). Evaluarea la valoarea just trebuie s reflecte aştept rile participan ilor pe pia cuă ţ ă ă ă ţ ţă privire la probabilitatea aplic rii legale a unui astfel de angajament în cazul nerespect rii obliga iilor. ă ă ţ

Valoarea just la recunoaă şterea ini ialţ ă

57 Atunci când se dobândeşte un activ sau se preia o datorie într-o tranzac ie de schimb, pre ul tranzac ieiţ ţ ţ pentru activul sau datoria respectiv este pre ul pl tit pentru dobândirea activului sau încasat pentruă ţ ă preluarea datoriei (un pre de intrareţ ). În schimb, valoarea just a activului sau a datoriei este pre ul careă ţ ar fi încasat pentru vânzarea activului sau pl tit pentru transferul datoriei (un pre de ieşire). Entit ile nuă ţ ăţ vând în mod necesar activele la pre urile la care le-au dobândit. În mod similar, entit ile nu transfer înţ ăţ ă mod necesar datoriile la pre urile la care le-au preluat. ţ

58 În multe cazuri, pre ul tranzac iei va fi egal cu valoarea just (de exemplu, un astfel de caz poate fi dac ,ţ ţ ă ă la data tranzac iei, tranzac ia de cump rare a unui activ are loc pe pia a pe care ar fi vândut activul). ţ ţ ă ţ

7

Page 8: Ifrs 13 - Romana

59 Atunci când stabileşte dac valoarea just la recunoaşterea ini ial este egal cu pre ul tranzac iei, oă ă ţ ă ă ţ ţ entitate trebuie s in cont de factorii specifici tranzac iei şi activului sau datoriei. La punctul B4 suntă ţ ă ţ descrise situa iile în care este posibil ca pre ul tranzac iei s nu reprezinte valoarea just a unui activ sauţ ţ ţ ă ă a unei datorii la recunoaşterea ini ial . ţ ă

60 Dac un alt IFRS ă impune sau permite unei entit i s evalueze ini ial un activ sau o datorie la valoareaăţ ă ţ just , iar pre ul tranzac iei este diferit de valoarea just , entitatea trebuie s recunoasc câştigul sauă ţ ţ ă ă ă pierderea rezultat în profit sau pierdere, cu excep ia cazului în care IFRS-ul respectiv prevede altfel. ă ţ

Tehnici de evaluare

61 O entitate trebuie s utilizeze tehnici de evaluare corespunz toare circumstană ă elor şi pentruţ care exist date suficiente pentru evaluarea la valoarea just , utilizând la maxim datele deă ă intrare observabile relevante şi reducând la minimum datele de intrare neobservabile utilizate.

62 Obiectivul utiliz rii unei tehnici de evaluare este de a estima preă ul la care ar avea loc o tranzac ieţ ţ normal de vânzare a unui activ sau de transfer al unei datorii între participan ii pe pia , la dataă ţ ţă evalu rii, în condi ii de pia actuale. Trei tehnici de evaluare utilizate deseori sunt abordarea bazat peă ţ ţă ă pia , ţă modelul costului şi abordarea pe baz de venit. Aspectele principale ale abord rilor respective suntă ă rezumate la punctele B5-B11. Pentru a evalua valoarea just , o entitate trebuie s utilizeze tehnici deă ă evaluare în conformitate cu una sau mai multe din abord rile respective. ă

63 În unele cazuri va fi adecvat o singur tehnic de evaluare (de exemplu, atunci când se evalueaz ună ă ă ă activ sau o datorie pe baza pre ului cotat al activelor sau datoriilor identice). În alte cazuri, vor fi utile maiţ multe tehnici de evaluare (de exemplu, un astfel de caz poate fi atunci când se evalueaz o unitateă generatoare de numerar). Dac , pentru evaluarea valorii juste, se utilizeaz mai multe tehnici deă ă evaluare, rezultatele (adic indicatorii respectivi ai valorii juste) trebuie s fie evaluate inând cont deă ă ţ caracterul rezonabil al intervalului de valori indicat de rezultatele respective. O evaluare la valoarea justă este punctul din acel interval, care este cel mai reprezentativ pentru valoarea just în circumstan eleă ţ date.

64 Dac pre ul tranzac iei este valoarea just la recunoaşterea ini ial , iar pentru a m sura valoarea just înă ţ ţ ă ţ ă ă ă perioade ulterioare se utilizeaz o tehnic de evaluare cu date de intrare neobservabile, tehnica de evaluareă ă trebuie s fie calibrat astfel încât rezultatul tehnicii de evaluare la recunoaşterea ini ial este egal cu pre ulă ă ţ ă ţ tranzac iei. Prin calibrare se asigur c tehnica de evaluare reflect condi iile de pia actuale şi ajutţ ă ă ă ţ ţă ă entitatea s stabileasc dac este necesar o ajustare a tehnicii de evaluare (de exemplu, este posibil ca oă ă ă ă caracteristic a activului sau a datoriei s nu fie inclus în tehnica de evaluare). Dup recunoaşterea ini ial ,ă ă ă ă ţ ă atunci când se evalueaz valoarea just printr-o tehnic de evaluare sau prin tehnici care folosesc date deă ă ă intrare neobservabile, o entitate trebuie s se asigure c tehnicile de evaluare respective reflect datele deă ă ă pia observabile (de exemplu, pre ul unui activ sau al unei datorii similar(e)) la data de evaluare. ţă ţ

65 Tehnicile de evaluare utilizate în evaluarea valorii juste trebuie s fie aplicate în mod consecvent. Cu toateă acestea, o modificare a tehnicii de evaluare sau a aplic rii acesteia (de exemplu, o modificare a ponderiiă acesteia când sunt utilizate mai multe tehnici de evaluare sau o modificare la ajustarea aplicat tehnicii deă evaluare) este adecvat dac modificarea are ca rezultat o evaluare echivalent sau mai reprezentativ aă ă ă ă valorii juste în circumstan ele date. Un astfel de caz poate fi, de exemplu, dac au loc oricare dinţ ă evenimentele urm toare:ă

( dezvoltarea unor pie e noi;ţ

( sunt disponibile noi informa ii;ţ

( nu mai sunt disponibile informa iile utilizate anterior;ţ

( se îmbun tă ă esc tehnicile de evaluare; sau ţ

( se schimb condiă iile de pia . ţ ţă

66 Revizuirile rezultate în urma modific rii tehnicii de evaluare sau a aplic rii acesteia trebuie s fieă ă ă contabilizate ca o modificare a estim rii contabile, în conformitate cu IAS 8. Cu toate acestea,ă prezent rile de informaă ii din IAS 8 privind o modificare a estim rii contabile nu sunt prev zute pentruţ ă ă revizuiri rezultate în urma modific rii tehnicii de evaluare sau a aplic rii acesteia. ă ă

Date de intrare pentru tehnicile de evaluare

Principii generale

67 Tehnicile de evaluare utilizate în evaluarea valorii juste trebuie s foloseasc la maximumă ă date de intrare observabile şi s reduc la minimum datele de intrare neobservabile. ă ă

68 Exemple de pie e în care pot fi observabile intr ri pentru anumite active şi datorii (de exemplu,ţ ă instrumente financiare) sunt pie ele bursiere, pie ele de dealeri, pie ele de brokeri, pie ele f rţ ţ ţ ţ ă ă intermediari (a se vedea punctul B34).

8

Page 9: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

69 O entitate trebuie s aleag datele de intrare conforme cu caracteristicile activului sau datoriei de careă ă ar ine cont participan ii pe pia într-o tranzac ie cu activul sau datoria respectiv (a se vedea puncteleţ ţ ţă ţ ă 11 şi 12). În anumite cazuri, acele caracteristici apar în urma aplic rii unei ajust ri, cum ar fi o prim sauă ă ă o actualizare (de exemplu, o prim de control sau o actualizare a unui interes care nu controleaz ). Cuă ă toate acestea, o evaluare la valoarea just nu va include o prim sau o actualizare care nu corespundeă ă unit ii de cont din IFRS-ul care prevede sau care permite evaluarea la valoarea just (a se vedeaăţ ă punctele 13 şi 14). În evaluarea la valoarea just nu sunt acceptate primele şi actualiz rile care reflectă ă ă dimensiunea drept caracteristic a participa iei entit ii (în special, un factor de blocaj care ajustează ţ ăţ ă pre ul de cotare a unui activ sau a unei datorii deoarece volumul zilnic de tranzac ionare al unei pie e nuţ ţ ţ este suficient pentru a absorbi cantitatea de inut de entitate, conform descrierii de la punctul 80), şi nuţ ă drept caracteristic a activului sau a datoriei (de exemplu, prima de control în evaluarea la valoarea justă ă a unui interes care controleaz ). În toate cazurile, dac exist un pre cotat pe o pia activ (adic ă ă ă ţ ţă ă ă date de intrare de nivel 1) pentru un activ sau o datorie, o entitate trebuie s utilizeze acel pre f r a-l ajustaă ţ ă ă atunci când evalueaz valoarea just , cu excep ia prevederilor de la punctul 79. ă ă ţ

Date de intrare bazate pe pre ul de ofert ăi pe cel de cerereţ ă

70 Dac un activ sau o datorie evaluat( ) la valoarea just are un preă ă ă de ofert şi un pre de cerere (deţ ă ţ exemplu, o intrare dintr-o pia de dealeri), pentru a evalua valoarea just trebuie s se utilizeze pre ulţă ă ă ţ din marja de licita ie cel mai reprezentativ pentru valoarea just în circumstan ele date, indiferent deţ ă ţ clasa în care este încadrat intrarea în ierarhia valorii juste (adic nivelul 1, 2 sau 3; a se vedea puncteleă ă 72–90). Se permite, dar nu se impune utilizarea pre urilor de ofert pentru pozi iile de active şi aţ ă ţ pre urilor de cerere pentru pozi iile pe datorii.ţ ţ

71 Prezentul IFRS nu interzice utilizarea pre urilor medii de pe pia sau a altor conven ii de determinare aţ ţă ţ valorii utilizate de participan ii pe pia ca avantaj practic pentru evaluarea la valoarea just în marja deţ ţă ă licita ie.ţ

Ierarhia valorii juste

72 Pentru a îmbun tă ă i consecven a şi comparabilitatea evalu rilor la valoarea just şi a prezent rilor deţ ţ ă ă ă informa ii conexe, prezentul IFRS stabileşte o ierarhie a valorii juste prin care datele de intrare utilizate înţ tehnicile de evaluare a valorii juste sunt clasificate pe trei nivele (a se vedea punctele 76-90) . În ierarhia valorii juste, nivelul prioritar îl ocup pre urile cotate (neajustate) pe pie ele active pentru active sauă ţ ţ datorii identice (date de intrare de nivelul 1), iar cel mai sc zut nivel de prioritate este cel al datelor deă intrare neobservabile (date de intrare de nivelul 3).

73 În unele cazuri, datele de intrare utilizate în evaluarea valorii juste a unui activ sau a unei datorii pot fi clasificate în cadrul diferitelor nivele ale ierarhiei valorii juste. În acele cazuri, evaluarea la valoarea justă este clasificat în întregime la acelaă şi nivel al ierarhiei valorii juste drept cel mai jos nivel semnificativ pentru întreaga evaluare. Evaluarea importan ei unei anumite intr ri pentru întreaga evaluare necesitţ ă ă efectuarea de ra ionamente profesionale şi analizarea factorilor specifici activului sau datoriei. Ajust rileţ ă pentru ob inerea evalu rii pe baz de valori juste, precum costuri generate de vânzare atunci când seţ ă ă evalueaz valoarea just f r costurile generate de vânzare, nu trebuie luate în considerare atunci cândă ă ă ă se stabileşte nivelul în ierarhia valorii juste în care este clasificat o evaluare la valoarea just . ă ă

74 Existen a datelor de intrare relevante şi a subiectivit ii relative a acestora poate influen a alegereaţ ăţ ţ tehnicii de evaluare corespunz toare (ă a se vedea punctul 61). Cu toate acestea, în ierarhia valorii juste sunt clasificate datele de intrare utilizate în tehnicile de evaluare şi nu tehnicile de evaluare utilizate pentru evaluarea valorii juste. De exemplu, evaluarea la valoarea just bazat pe tehnica valoriiă ă actualizate poate fi clasificat la nivelul 2 sau la nivelul 3, în func ie de datele de intrare care influen ează ţ ţ ă întreaga evaluare şi nivelul la care sunt clasate datele de intrare respective în ierarhia valorii juste.

75 Dac o intrare observabil trebuie ajustat printr-o intrare neobservabil , iar ajustarea are drept rezultată ă ă ă o evaluare la valoarea just ă semnificativ mai ridicat sau mai sc zut , evaluarea care rezult trebuieă ă ă ă clasificat la nivelul 3 în ierarhia valorii juste. De exemplu, dac , la vânzarea unui activ, un participant peă ă pia ar ine cont de efectul unei restric ii atunci când stabileşte valoarea activului, o entitate va ajustaţă ţ ţ pre ul cotat pentru a reflecta efectul acelei restric ii. Dac un pre cotat este o ţ ţ ă ţ intrare de nivel 2, iar ajustarea este o intrare neobservabil semnificativ în evaluarea total , evaluarea va fi clasificat laă ă ă ă nivelul 3 în ierarhia valorii juste.

Date de intrare de nivel 1

76 Datele de intrare de nivel 1 sunt pre uri cotate (neajustate) pe pie e active pentru active şi datoriiţ ţ identice, la care entitatea are acces la data de evaluare.

77 Un pre cotat pe o pia activ ofer cea mai sigur dovad a valorii juste şi, ori de câte ori esteţ ţă ă ă ă ă disponibil, trebuie utilizat f r ajust ri pentru evaluarea valorii juste, cu excep ia cazului de la punctul 79.ă ă ă ţ

78 Date de intrare de nivel 1 vor fi disponibile pentru multe active financiare şi datorii financiare, unele putând fi schimbate pe mai multe pie e active (de exemplu, pe pie e bursiere diferite). Prin urmare, laţ ţ nivelul 1 se va pune accent pe determinarea urm toarelor dou elemente simultan:ă ă

9

Page 10: Ifrs 13 - Romana

( pia a principal pentru activ sau datorie sau, în lipsa unei pie e principale, a celei mai avantajoaseţ ă ţ pie e pentru activ sau datorie; şiţ

( dac o entitate poate încheia o tranzacă ie pentru activ sau datorie la pre ul de pe pia a respectiv laţ ţ ţ ă data de evaluare.

79 O entitate nu trebuie s ajusteze o intrare de nivel 1, decât în situaă iile urm toare:ţ ă

( atunci când o entitate de ine un num r mare de active sau datorii similare (dar nu identice) (deţ ă exemplu, titluri de crean ) care sunt evaluate la valoarea just şi pe o pia activ este disponibil,ţă ă ţă ă dar nu poate fi accesat rapid, un pre cotat pentru fiecare din activele sau datoriile respective înţ mod individual (adic , datorit num rului mare de active sau datorii similare de inute de entitate, ară ă ă ţ fi dificil s se ob in informa ii legate de pre pentru fiecare activ sau datorie în mod individual, laă ţ ă ţ ţ data de evaluare). În cazul respectiv, ca un avantaj practic, o entitate poate s evalueze valoareaă just pe baza unei metode alternative de stabilire a pre ului, care nu se bazeaz exclusiv pe pre uriă ţ ă ţ cotate (de exemplu, matrice de tarifare). Cu toate acestea, utilizarea unei metode alternative de stabilire a pre ului are drept rezultat clasificarea evalu rii la valoarea just pe un nivel inferior înţ ă ă ierarhia valorii juste.

( atunci când un pre cotat pe o pia activ nu reprezint valoarea just la data de evaluare. Unţ ţă ă ă ă astfel de caz poate fi, de exemplu, dac evenimente semnificative (precum tranzac ii pe o pia f ră ţ ţă ă ă intermediari, tranzac ii pe o pia cu intermediari brokeri sau anun uri) au loc dup închidereaţ ţă ţ ă pie ei, dar înainte de data de evaluare. O entitate trebuie s stabileasc şi s aplice în modţ ă ă ă consecvent o politic de identificare a evenimentelor respective, care ar putea influen a evalu rileă ţ ă la valoarea just . Cu toate acestea, dac un pre cotat este ajustat pe baza unor informa ii noi,ă ă ţ ţ ajustarea are drept rezultat clasificarea evalu rii la valoarea just la un nivel inferior în ierarhiaă ă valorii juste.

( atunci când se evalueaz valoarea just a unei datorii sau a unui instrument propriu de capitală ă uri proprii al unei entit i pe baza unui pre cotat al unui element identic tranzac ionat drept activ pe oăţ ţ ţ pia activ , iar acel pre trebuie ajustat în func ie de factori specifici elementului sau activului (ţă ă ţ ţ a se vedea punctul 39). Dac nu este necesar ajustarea pre ului cotat al activului, rezultatul este oă ă ţ evaluare la valoarea just clasificat la nivelul 1 al ierarhiei valorii juste. Cu toate acestea, ajustareaă ă pre ului cotat al activului are drept rezultat clasificarea evalu rii la valoarea just pe un nivel inferiorţ ă ă în ierarhia valorii juste.

80 Dac o entitate deă ine o pozi ie într-un singur activ sau datorie (inclusiv o pozi ie care cuprinde un num rţ ţ ţ ă mare de active sau datorii, cum ar fi de inerea unui instrument financiar), iar activul sau datoria esteţ tranzac ionat( ) pe o pia activ , valoarea just a activului sau datoriei trebuie evaluat la nivelul 1 caţ ă ţă ă ă ă produs al pre ului cotat pentru activul sau datoria individual( ) şi al cantit ii de inute de entitate.ţ ă ăţ ţ Aceast situa ie se aplic chiar şi dac volumul de tranzac ii zilnic al unei pie e nu este suficient pentru aă ţ ă ă ţ ţ absorbi cantitatea de inut , iar plasarea unei comenzi de vânzare a pozi iei într-o singur tranzac ieţ ă ţ ă ţ poate influen a pre ul cotat. ţ ţ

Date de intrare de nivel 2

81 Datele de intrare de nivel 2 sunt acele intr ri diferite de preă urile cotate incluse la nivelul 1, care suntţ observabile direct sau indirect pentru activ sau datorie.

82 Dac activul sau datoria are un termen (contractual) specificat, o intrare de nivel 2 trebuie s fieă ă observabil în principal pentru întregul termen al activului sau al datoriei. Datele de intrare de nivel 2ă cuprind urm toarele: ă

( pre uri cotate pentru active sau datorii similare pe pie e active.ţ ţ

( pre uri cotate pentru active sau datorii identice pe pie e care nu sunt active.ţ ţ

( alte date de intrare decât pre urile cotate observabile pentru activ sau pentru datorie, de exemplu:ţ

rate ale dobânzii şi curbe ale randamentului observabile la intervale cotate în mod curent;

volatilită i implicite; şiţ

marje de credit.

( date de intrare coroborate în func ie de piaţ ţă.

83 Ajustarea datelor de intrare de nivel 2 variaz în funcă ie de factorii specifici activului sau datoriei. Factoriiţ respectivi cuprind urm toarele: ă

( condi ia şi amplasamentul activului; ţ

( m sura în care datele de intrare sunt aferente elementelor cu care se compar activul sau datoriaă ă (inclusiv factorii descrişi la punctul 39); şi

( volumul şi nivelul de activitate de pe pie ele pe care intr rile sunt observate. ţ ă

10

Page 11: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

84 O ajustare a unei intr ri de nivel 2 cu un rol semnificativ în întreaga evaluare poate avea drept rezultat oă evaluare la valoarea just clasificat la nivelul 3 în ierarhia valorii juste, în cazul în care ajustarea seă ă bazeaz pe intr ri neobservabile semnificative. ă ă

85 La punctul B35 se descrie utilizarea intr rilor de nivel 2 pentru active ă şi datorii specifice.

Date de intrare de nivel 3

86 Datele de intrare de nivel 3 sunt date neobservabile pentru activ sau datorie.

87 Datele de intrare neobservabile trebuie utilizate în evaluarea valorii juste în m sura în care nu suntă disponibile date de intrare observabile, permi ând existen a unor situa ii în care activitatea pe o piaţ ţ ţ ţă pentru activ sau datorie e redus , poate chiar inexistent , la data de evaluare. Cu toate acestea,ă ă obiectivul evalu rii la valoarea just r mâne acelaşi, adic un pre de ieşire la data de evaluare dină ă ă ă ţ perspectiva unui participant pe pia care de ine activul sau datoria. Prin urmare, datele de intrareţă ţ neobservabile trebuie s reflecte ipotezele pe care le-ar folosi participan ii pe pia la stabilirea pre uluiă ţ ţă ţ unui activ sau al unei datorii, inclusiv ipotezele privind riscul.

88 Ipotezele privind riscul includ riscul inerent unei tehnici de evaluare specifice utilizate în evaluarea valorii juste (de exemplu, un model de stabilire a pre ului) şi riscul inerent datelor de intrare utilizate în tehnicaţ de evaluare. O evaluare care nu cuprinde o ajustare de risc nu va reprezenta o evaluare la valoarea justă dac participan ii pe pia ar include o astfel de ajustare atunci când ar determina valoarea activului sauă ţ ţă datoriei. De exemplu, este posibil s fie necesar s se includ o ajustare de risc atunci când exist oă ă ă ă incertitudine semnificativ a evalu rii (de exemplu, atunci când volumul sau nivelul de activitate a suferită ă o sc dere important în compara ie cu activitatea normal de pe pia privind activul sau datoria, sauă ă ţ ă ţă active sau datorii similare, iar entitatea a stabilit c pre ul tranzac iei sau pre ul cotat nu reprezintă ţ ţ ţ ă valoarea just , astfel cum este descris la punctele B37-B47). ă ă

89 O entitate trebuie s ă elaboreze date de intrare neobservabile pe baza celor mai bune informa iiţ disponibile în circumstan ele date, care por cuprinde datele proprii ale entit ii. În elaborarea datelorţ ăţ neobservabile, o entitate poate porni de la propriile date, dar trebuie s ajusteze datele respective dacă ă informa ii de pia disponibile în mod rezonabil ar indica faptul c al i participan i pe pia ar utiliza dateţ ţă ă ţ ţ ţă diferite sau dac exist un element specific entit ii care nu este disponibil altor participan i pe pia (deă ă ăţ ţ ţă exemplu, o sinergie specific entit ii). Nu este necesar ca o entitate s întreprind eforturi excesiveă ăţ ă ă pentru a ob ine informa ii privind ipotezele participan ilor pe pia . Cu toate acestea, o entitate trebuieţ ţ ţ ţă s in cont de toate informa iile privind ipotezele participan ilor pe pia , disponibile în mod rezonabil.ă ţ ă ţ ţ ţă Datele de intrare neobservabile create în maniera descris mai sus sunt considerate ipoteze aleă participan ilor pe pia şi întrunesc obiectivul evalu rii la valoarea just . ţ ţă ă ă

90 La punctul B36 se descrie utilizarea intr rilor de nivel 3 pentru active ă şi datorii specifice.

Prezentarea de informa iiţ

91 O entitate trebuie s prezinte informaă ii care s permit utilizatorilor situa iilor saleţ ă ă ţ financiare s evalueze urm toarele dou aspecte:ă ă ă

( pentru activele şi datoriile evaluate la valoarea just în mod recurent sau nerecurent înă situa ia pozi iei financiare dup recunoaşterea ini ial , tehnicile de evaluare şi datele deţ ţ ă ţ ă intrare utilizate în efectuarea evalu rilor respective.ă

( pentru evalu ri la valoarea just efectuaă ă te în mod recurent pe baza unor date de intrare neobservabile (de nivel 3) semnificative, efectul evalu rilor asupra profitului sauă pierderii sau asupra altui rezultat global, pentru perioada respectiv . ă

92 Pentru a îndeplini obiectivul de la punctul 91, o entitate trebuie s analizeze toate aspectele urm toare:ă ă

( nivelul de detaliu necesar pentru a îndeplini cerin ele de prezentare de informa ii; ţ ţ

( gradul de aten ie care trebuie acordat fiec rei cerin e;ţ ă ţ

( gradul de agregare sau de dezagregare a datelor; şi

( dac utilizatorii situaă iilor financiare au nevoie de informa ii suplimentare pentru a evaluaţ ţ informa iile cantitative furnizate. ţ

Dac informaă iile furnizate în conformitate cu prezentul IFRS împreun cu cele prev zute de alte IFRS-uriţ ă ă nu sunt suficiente pentru a întruni obiectivele de la punctul 91, o entitate trebuie s furnizeze oriceă informa ii suplimentare necesare pentru a întruni obiectivele respective.ţ

93 Pentru a îndeplini obiectivele de la punctul 91, o entitate trebuie s furnizeze cel puă in informa iileţ ţ urm toare pentru fiecare clas de active sau datorii (a se vedea punctul 94 pentru informa ii privindă ă ţ stabilirea clasei corespunz toare activelor sau datoriilor) evaluate la valoarea just (inclusiv evalu rileă ă ă bazate pe valoarea just care intr sub inciden a prezentului IFRS) în situa ia pozi iei financiare după ă ţ ţ ţ ă recunoaşterea ini ial : ţ ă

11

Page 12: Ifrs 13 - Romana

( pentru evalu rile la valoarea just efectuate în mod recurent ă ă şi nerecurent, evaluarea la valoarea just efectuat la finalul perioadei de raportare, iar pentru evalu rile la valoarea just efectuate înă ă ă ă mod nerecurent, motivele efectu rii evalu rii. Evalu rile recurente la valoarea just ale activelor sauă ă ă ă datoriilor sunt cele prev zute sau permise de alte IFRS-uri în situa ia pozi iei financiare la finalulă ţ ţ fiec rei perioade de raportare. Evalu rile nerecurente la valoarea just ale activelor sau datoriiloră ă ă sunt cele solicitate sau permise de alte IFRS-uri în situa ia pozi iei financiare în anumiteţ ţ circumstan e (de exemplu, o entitate evalueaz un activ de inut în vederea vânz rii, f r costurileţ ă ţ ă ă ă generate de vânzare, în conformitate cu IFRS 5 Active imobilizate de inute în vederea vânz rii şiţ ă activit i întrerupteăţ , deoarece valoarea just a activului f r costurile generate de vânzare este maiă ă ă sc zut decât valoarea sa contabil ).ă ă ă

( pentru evalu rile la valoarea just recurente ă ă şi nerecurente, nivelul la care sunt clasificate evalu rileă la valoarea just în întregime în ierarhia valorii juste (nivelul 1, 2 sau 3).ă

( pentru activele şi datoriile de inute la finalul perioadei de raportare şi care sunt evaluate recurent laţ valoarea just , valorile oric ror transferuri între nivelul 1 şi nivelul 2 în ierarhia valorii juste, motiveleă ă acelor transferuri şi politica entit ii de a stabili când se estimeaz c au avut loc transferurile întreăţ ă ă niveluri (a se vedea punctul 95). Transferurile c tre fiecare nivel trebuie s fie prezentate şiă ă discutate separat fa de transferurile de la fiecare nivel. ţă

( pentru evalu rile la valoarea just recurente ă ă şi nerecurente clasificate la nivelul 2 şi la nivelul 3 în ierarhia valorii juste, o descriere a tehnicii(lor) de evaluare şi a datelor de intrare utilizate în evaluarea la valoarea just . Dac exist o modificare a tehnicii de evaluare (de exemplu,ă ă ă schimbarea abord rii bazate pe pia cu abordarea pe baz de venit sau utilizarea unei tehnici deă ţă ă evaluare suplimentare), entitatea trebuie s prezinte modificarea respectiv şi motivul(ele) pentruă ă care a efectuat-o. Pentru evalu rile la valoarea just clasificate la nivelul 3 în ierarhia valorii juste, oă ă entitate trebuie s furnizeze informa ii cantitative privind datele de intrare neobservabileă ţ semnificative utilizate în evaluarea la valoarea just . O entitate nu trebuie s creeze informa iiă ă ţ cantitative pentru a se conforma prezentei dispozi ii de furnizare de informa ii dac dateleţ ţ ă neobservabile cantitative nu sunt elaborate de entitate atunci când evalueaz valoarea just (deă ă exemplu, atunci când o entitate utilizeaz , f r a le ajusta, pre uri dintr-o tranzac ie anterioar sauă ă ă ţ ţ ă informa ii privind stabilirea pre urilor provenite de la ter e p r i). Cu toate acestea, atunci cândţ ţ ţ ă ţ furnizeaz aceste informa ii, o entitate nu va omite datele cantitative neobservabile cu un rolă ţ important în evaluarea la valoarea just şi care sunt disponibile entit ii în mod rezonabil. ă ăţ

( pentru evalu ri la valoarea just recurente clasă ă ificate la nivelul 3 în ierarhia valorii juste, o reconciliere de la soldurile de deschidere la soldurile de închidere, prezentând separat modific rileă din perioada respectiv atribuibile urm toarelor:ă ă

câştiguri sau pierderi totale pentru perioada respectiv recunoscute în profit sauă pierdere şi elementul(ele)-rând din profit sau pierdere în care sunt recunoscute acele câştiguri sau pierderi.

câştiguri sau pierderi totale pentru perioada respectiv recunoscute în alte elemente aleă rezultatului global şi elementul(ele)-rând din alte elemente ale rezultatului global în care sunt recunoscute acele câştiguri sau pierderi.

achizi ii, vânz ri, emisiuni sau decont ri (fiecare din tipurile respective de modific riţ ă ă ă fiind prezentate separat).

valorile oric ror transferuri la sau de la nivelul 3 în ieră arhia valorii juste, motivele acelor transferuri şi politica entit ii de a stabili când se estimeaz c au avut loc transferurile întreăţ ă ă niveluri (a se vedea punctul 95). Transferurile c tre nivelul 3 trebuie prezentate şi discutateă separat fa de transferurile de la nivelul 3. ţă

( pentru evalu rile la valoarea just recurente clasă ă ificate la nivelul 3 în ierarhia valorii juste, valoarea câştigurilor sau a pierderilor totale pentru perioada de la litera (e) punctul (i) incluse în profit sau pierdere, care sunt atribuibile modific rii în câştiguri sau pierderi nerealizate aferente activelor şiă datoriilor respective de inute la finalul perioadei de raportare şi elementul(ele)-rând din profit sauţ pierdere în care sunt recunoscute acele câştiguri sau pierderi nerealizate.

( pentru evalu rile la valoarea just recurente ă ă şi nerecurente clasificate la nivelul 3 în ierarhia valorii juste, o descriere a procesului de evaluare utilizat de entitate (inclusiv, de exemplu, modul în care o entitate îşi alege politicile şi procedurile de evaluare şi analizeaz modific rile evalu rilor la valoareaă ă ă just de la o perioad la alta). ă ă

( pentru evalu rile la valoarea just recurente clasificate la nivelul 3 în ierarhia valorii juste:ă ă

pentru toate evalu rile de acest fel, o descriere narativ a sensibilită ă ă ii evalu rii laţ ă valoarea just la modificarea datelor neobservabile, dac modificarea valorii dateloră ă respective ar avea drept rezultat o evaluare la valoarea just mult mai ridicat sau maiă ă sc zut . Dac exist interdependen e între datele de intrare respective şi alte dateă ă ă ă ţ neobservabile utilizate în evaluarea valorii juste, o entitate trebuie s furnizeze o descriere aă interdependen elor respective şi cum pot acestea s majoreze sau s diminueze efectulţ ă ă modific rii datelor neobservabile asupra evalu rii la valoarea just . Pentru a îndeplini această ă ă ă dispozi ie de furnizare de informa ii, descrierea narativ privind sensibilitatea la modificareaţ ţ ă

12

Page 13: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

datelor de intrare neobservabile trebuie s includ minimum datele de intrare neobservabileă ă prezentate pentru conformitatea cu punctul (d).

pentru active financiare şi datorii financiare, dac modificarea uneia sau mai multoră date de intrare neobservabile pentru a reflecta o ipotez alternativ posibil în mod rezonabilă ă ă ar modifica semnificativ valoarea just , o entitate trebuie s prezinte acest fapt şi efecteleă ă acelor modific ri. Entitatea trebuie s prezinte modul de calcul al efectului unei modific riă ă ă menite s reflecte o ipotez alternativ posibil în mod rezonabil. În acest sens, importan aă ă ă ă ţ trebuie estimat inând cont de profit sau pierdere şi de activele sau datoriile totale sau,ă ţ atunci când modific rile valorii juste sunt recunoscute în alte elemente ale rezultatului global,ă inând cont de capitalurile proprii totale.ţ

( pentru evalu rile la valoarea just recurente ă ă şi nerecurente, dac cea mai intens şi cea mai bună ă ă utilizare a activului nefinanciar este diferit de utilizarea actual , o entitate trebuie s prezinte acestă ă ă fapt şi s explice de ce activul nefinanciar este utilizat în alt manier decât cea mai intens şi ceaă ă ă ă mai bun utilizare a sa.ă

94 O entitate trebuie s stabileasc categoriile de active ă ă şi de datorii corespunz toare, pe bazaă urm toarelor:ă

( natura, caracteristicile şi riscurile activului sau datoriei; şi

( nivelul la care este clasificat evaluarea la valoarea just în ierarhia valorii juste. ă ă

Este posibil s fie nevoie de un num r mai mare de categorii pentru evaluă ă rile la valoarea just clasificateă ă la nivelul 3 în ierarhia valorii juste, deoarece evalu rile respective au un nivel mai mare de incertitudine şiă subiectivitate. Sunt necesare ra ionamente profesionale pentru stabilirea categoriilor corespunz toare aleţ ă activelor şi ale datoriilor pentru care trebuie prezentate informa ii cu privire la evaluarea la valoarea just .ţ ă O categorie de active şi de datorii va necesita deseori o dezagregare mai ampl decât elementele-rând dină situa ia pozi iei financiare. Cu toate acestea o entitate trebuie s furnizeze informa ii suficiente pentru aţ ţ ă ţ permite reconcilierea elementelor-rând din situa ia pozi iei financiare. Dac un alt IFRS prevede o categorieţ ţ ă pentru un activ sau o datorie, o entitate poate s utilizeze categoria respectiv pentru a furniza informa iileă ă ţ prev zute de prezentul IFRS, dac categoria respectiv îndeplineşte dispozi iile de la acest punct. ă ă ă ţ

95 O entitate trebuie s prezinte ă şi s urm reasc în mod consecvent politica proprie de stabilire aă ă ă momentului în care se estimeaz ca au avut loc transferuri între nivelurile ierarhiei valorii juste, înă conformitate cu punctul 93 litera (c) şi litera (e) punctul (iv). Politica privind momentul recunoscut al transferurilor trebuie s fie aceeaşi pentru transferurile c tre niveluri cu aceea pentru transferurile de laă ă niveluri. Exemple de politici de stabilire a momentului transferurilor cuprind urm toarele:ă

( data evenimentului sau a modific rii circumstană elor care au determinat transferul.ţ

( începutul perioadei de raportare.

( finalul perioadei de raportare.

96 Dac o entitate ia o decizie contabil s utilizeze excepă ă ă ia de la punctul 48, aceasta trebuie s prezinteţ ă acest fapt.

97 Pentru fiecare categorie de active sau de datorii care nu sunt evaluate la valoarea just în situaă iaţ pozi iei financiare, dar a c ror valoare just este prezentat , o entitate trebuie s furnizeze informa iileţ ă ă ă ă ţ solicitate la punctul 93 literele (b), (d) şi (i). Cu toate acestea, o entitate nu este obligat s furnizezeă ă informa ii cantitative privind datele de intrare neobservabile semnificative utilizate în evalu rile laţ ă valoarea just clasificate la nivelul 3 în ierarhia valorii juste solicitate la punctul 93 litera (d). O entitateă nu are obliga ia s furnizeze celelalte informa ii prev zute de prezentul IFRS pentru astfel de active şiţ ă ţ ă datorii.

98 Pentru o datorie evaluat la valoarea just ă ă şi emis cu o ameliorare a condi iilor de credit inseparabil aă ţ ă unei ter e p r i, un emitent trebuie s prezinte existen a acelei amelior ri a condi iilor de credit şi dacţ ă ţ ă ţ ă ţ ă aceast ameliorare se reflect în evaluarea la valoarea just a datoriei.ă ă ă

99 O entitate trebuie s ă furnizeze informa iile cantitative prev zute de prezentul IFRS în format tabelar, cuţ ă excep ia cazului în care un alt format este mai adecvat.ţ

13

Page 14: Ifrs 13 - Romana

Anexa ATermeni defini iţ

Prezenta anex este parte integrant din IFRS.ă ă

pia activţă ă O pia pe care tranzac iile cu activul sau datoria în cauz au loc la un volum şiţă ţ ă cu o frecven suficiente pentru a oferi informa ii de pre în mod constant. ţă ţ ţ

modelul costului O tehnic de evaluare care reflect valoarea care ar fi necesar în acelă ă ă moment pentru a înlocui capacitatea de serviciu a activului (denumit deseoriă costul curent de înlocuire).

pre de intrareţ Pre ul pl tit pentru dobândirea unui activ sau încasat pentru preluarea uneiţ ă datorii într-o tranzac ie de schimb. ţ

pre de ieşireţ Pre ul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ sau pl tit pentru transferulţ ă unei datorii.

flux de trezorerie preconizat

Media ponderat a probabilită ă ii (adic valoarea medie a distribuirii) fluxurilorţ ă de trezorerie viitoare posibile.

valoare justă Pre ul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ sau pl tit pentru transferulţ ă unei datorii într-o tranzac ie normal între participan i pe pia , la dataţ ă ţ ţă evalu rii.ă

cea mai intens ăi ceaă mai bun utilizareă

Utilizarea de c tre participană ii pe pia a unui activ nefinanciar care arţ ţă maximiza valoarea activului sau grupului de active şi datorii (de exemplu, o întreprindere) în cadrul c ruia se va utiliza activul.ă

abordarea pe baz deă venit

Tehnici de evaluare care transform valorile viitoare (de exemplu, fluxuri deă trezorerie sau venituri şi cheltuieli) într-o singur valoare actual (adică ă ă actualizat ). Evaluarea la valoarea just se efectueaz pe baza valoriloră ă ă indicate de estim rile actuale ale pie ei privind acele valori viitoare. ă ţ

date de intrare Ipotezele pe care le-ar utiliza participan ii pe pia atunci când stabilesc pre ulţ ţă ţ unui activ sau al unei datorii, inclusiv ipotezele privind riscurile, precum:

( riscul inerent unei tehnici de evaluare specifice utilizate în evaluarea valorii juste (de exemplu, un model de stabilire a pre ului); şi ţ

( riscul inerent datelor de intrare utilizate în tehnica de evaluare.

Datele de intrare pot fi observabile sau neobservabile.

Date de intrare de nivel 1

Pre uri cotate (neajustate) pe pie e active pentru active sau datorii identice, laţ ţ care entitatea are acces la data de evaluare.

Date de intrare de nivel 2

Datele de intrare diferite de pre urile cotate incluse la nivelul 1, observabileţ direct sau indirect pentru activ sau datorie.

Date de intrare de nivel 3

Date neobservabile pentru activ sau datorie.

abordarea bazat peă piaţă

O tehnic de evaluare care utilizeaz preă ă urile şi alte date relevante generateţ de tranzac iile pie ei, care implic active, datorii sau un grup de active şiţ ţ ă datorii identice sau comparabile, cum ar fi o întreprindere.

date de intrare confirmate în func ie deţ piaţă

Date de intrare care sunt generate în principal sau confirmate de datele unei pie e observabile, prin corelare sau prin alte mijloace. ţ

14

Page 15: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

participan i pe piaţ ţă Cump r tori sau vânz tori de active sau datoă ă ă rii pe pia a principal (sau ceaţ ă mai avantajoas ) care au toate caracteristicile urm toare:ă ă

( Sunt independen i unii de ceilal i, adic nu sunt p r i afiliate astfelţ ţ ă ă ţ cum sunt definite în IAS 24, deşi se poate utiliza pre ul unei tranzac iiţ ţ între p r i afiliate ca intrare pentru o evaluare la valoarea just , dacă ţ ă ă entitatea are dovezi c tranzac ia a fost încheiat în condi ii de pia .ă ţ ă ţ ţă

( Sunt în cunoştin de cauz şi au cunoştin e rezonabile privind activulţă ă ţ sau datoria şi tranzac ia utilizând toate informa iile disponibile, inclusivţ ţ informa ii ce pot fi ob inute prin diligen e normale şi regulate.ţ ţ ţ

( Au capacitatea de a încheia o tranzac ie pentru activ sau datorie.ţ

( Sunt dispuşi s încheie o tranzac ie pentru activ sau datorie, adică ţ ă sunt motiva i dar nu sunt for a i sau obliga i în alt mod s procedezeţ ţ ţ ţ ă astfel.

pia a cea maiţ avantajoasă

Pia a pe care se maximizeaz valoarea care ar fi ob inut pentru vânzareaţ ă ţ ă activului sau s-ar reduce la minim valoarea pl tit pentru transferul datoriei,ă ă dup ce s-au luat în calcul costurile tranzac iei şi costurile de transport.ă ţ

riscul de neîndeplinire a obliga iilorț

Riscul ca o entitate s nu îă şi onoreze o obliga ie. Riscul de neîndeplinire aţ obligaţiilor cuprinde, dar este posibil s nu se limiteze la, riscul de credit ală entit ii.ăţ

date de intrare observabile

Date de intrare elaborate pe baza datelor de pe pia , cum ar fi informa iiţă ţ publice privind evenimente sau tranzac ii curente şi care reflect ipotezele peţ ă care le-ar utiliza participan ii pe pia atunci când stabilesc valoarea activuluiţ ţă sau a datoriei.

tranzac ie normalţ ă O tranzac ie care presupune expunerea la pia pe o perioad anterioar dateiţ ţă ă ă de evaluare, pentru a permite desf şurarea activit ilor de marketing normaleă ăţ şi regulate pentru tranzac ii care implic astfel de active şi datorii; nu este oţ ă tranzac ie for at (de exemplu, o lichidare for at sau o vânzare for at ).ţ ţ ă ţ ă ţ ă

pia principalţă ă Pia a cu cel mai mare volum şi nivel de activitate pentru activ sau datorie.ţ

prim de riscă Compensa ii solicitate de participan ii pe pia refractari la asumarea riscurilorţ ţ ţă pentru a suporta incertitudinea implicit a fluxurilor de trezorerie ale unui activă sau ale unei datorii. Denumit şi „ajustare de risc“.ă

costurile tranzac ieiţ Costuri generate de vânzarea unui activ sau de transferul unei datorii pe pia aţ principal (sau cea mai avantajoas ) pentru activul sau datoria atribuibil( )ă ă ă direct ced rii activului sau transferului datoriei care îndeplinesc cumulată urm toarele condi ii:ă ţ

( Rezult direct ă şi sunt esen iale pentru tranzac ie.ţ ţ

( Nu ar fi fost suportate de entitate dac nu se decidea vânzareaă activului sau transferul datoriei (similar costurilor generate de vânzare, astfel cum sunt definite în IFRS 5)

costuri de transport Costurile ce ar fi suportate pentru transportul unui activ de la amplasamentul actual la pia a principal (sau cea mai avantajoas ). ţ ă ă

unitate de cont Nivelul la care este agregat( ) sau dezagregat( ) un activ sau o datorie pentruă ă a fi recunoscut( ) conform prezentului IFRS.ă

date de intrare neobservabile

Date de intrare pentru care nu sunt disponibile date de pe pia şi care suntţă elaborate pe baza celor mai bune informa ii disponibile privind ipotezele peţ care le-ar utiliza participan ii pe pia atunci când stabilesc valoarea activuluiţ ţă sau a datoriei.

15

Page 16: Ifrs 13 - Romana

Anexa B Îndrum ri de aplicareă

Prezenta anex este parte integrant din IFRS. Descrie modul de aplicare a punctelor 1-99 ă ă şi are aceeaşi putere de impunere ca şi celelalte sec iuni ale IFRS-ului.ţ

B1 Ra ionamentele aplicate în diferite situa ii de evaluare pot fi distincte. În prezenta anex se descriuţ ţ ă ra ionamentele care ar putea fi aplicabile atunci când o entitate evalueaz valoarea just în diferiteţ ă ă situa ii de evaluare. ţ

Abordarea evalu rii la valoarea justă ă

B2 Obiectivul unei evalu ri la valoarea just eă ă ste de a estima pre ul la care ar avea loc o tranzac ie normalţ ţ ă de vânzare a unui activ sau de transfer al unei datorii între participan ii pe pia , la data evalu rii, înţ ţă ă condi ii de pia actuale. Pentru o evaluare la valoarea just este necesar ca o entitate s stabileascţ ţă ă ă ă cumulat urm toarele:ă

( activul sau datoria care face obiectul evalu rii (corespunz tor unită ă ă ii de cont).ţ

( pentru un activ nefinanciar, premisa de evaluare adecvat (corespunz toare celei mai ă ă intense şi celei mai bune utiliz ri).ă

( pia a principal (sau cea mai avantajoas ) pentru activ sau pentru datorie.ţ ă ă

( tehnica(ile) de evaluare adecvat , ă inând cont de datele disponibile pentru elaborarea datelor deţ intrare care reprezint ipotezele pe care le-ar folosi participan ii pe pia pentru a stabili valoareaă ţ ţă activului sau datoriei şi nivelul de clasificare a datelor de intrare în ierarhia valorii juste.

Premisa de evaluare pentru activele nefinanciare (punctele 31-33)

B3 Atunci când se evalueaz valoarea just a unui activ nefinanciar utilizat că ă a grup în combina ie cu alteţ active (astfel cum a fost instalat sau configurat pentru utilizare) sau în combina ie cu alte active sauţ datorii (de exemplu, o întreprindere), efectul premisei de evaluare depinde de circumstan e. De exemplu:ţ

( valoarea just a ă activului poate fi aceeaşi fie c este utilizat de sine st t tor, fie în combina ie cuă ă ă ţ alte active sau cu alte active şi datorii. Un astfel de caz poate fi dac activul este o întreprindere peă care participan ii pe pia o vor men ine în func ionare. În acel caz, tranzac ia va implica evaluareaţ ţă ţ ţ ţ întreprinderii în totalitate. Utilizarea activelor ca grup într-o întreprindere cu activitate neîntreruptă ar genera sinergii disponibile participan ilor pe pia (adic sinergii accesibile participan ilor pe piaţ ţă ă ţ ţă care, prin urmare, ar trebui s afecteze valoarea just a activului individual sau în combina ie cuă ă ţ alte active sau cu alte active şi datorii).

( utilizarea unui activ în combina ie cu alte active sau cu alte active şi datorii se poate integra înţ evaluarea la valoarea just prin ajustarea valorii activului utilizat de sine st t tor. Un astfel de cază ă ă poate fi dac activul este un utilaj, iar evaluarea la valoarea just se efectueaz pe baza unui preă ă ă ţ observat la un utilaj asem n tor (care nu este instalat sau configurat pentru utilizare), ajustat înă ă ceea ce priveşte costurile de transport şi de instalare, astfel încât evaluarea la valoarea justă reflect condi ia şi amplasamentul actuale ale utilajului (instalat sau configurat pentru utilizare).ă ţ

( utilizarea unui activ în combina ie cu alte active sau cu alte active şi datorii se poate integra înţ evaluarea la valoarea just prin ipotezele unui participant pe pia utilizate pentru a evalua valoareaă ţă just a activului. De exemplu, dac activul este un stoc unic de produc ie în curs de execu ie, iară ă ţ ţ participan ii pe pia ar converti stocul în produse finite, valoarea just a stocului va presupune cţ ţă ă ă participan ii pe pia au achizi ionat sau ar achizi iona orice instala ie specializat pentru aţ ţă ţ ţ ţ ă transforma stocul în produse finite.

( utilizarea unui activ în combina ie cu alte active sau cu alte active şi datorii se poate integra înţ tehnica de evaluare utilizat pentru a evalua valoarea just a activului. Un astfel de caz poate fiă ă atunci când se utilizeaz metoda câştigurilor în plus pe mai multe perioade pentru a evalua valoareaă just a unei imobiliz ri necorporale, pentru c acea tehnic de evaluare ine cont în mod special deă ă ă ă ţ aportul oric ror active complementare şi a datoriilor asociate în grupul în care se utilizează ă imobiliz rile necorporale.ă

( în situa ii mai limitate, când o entitate utilizeaz un activ dintr-un grup de active, entitatea poateţ ă evalua activul la o valoare care estimeaz valoarea sa just atunci când aloc valoarea just aă ă ă ă grupului de active la activele individuale care formeaz grupul. Un astfel de caz poate fi dacă ă procesul de evaluare implic o proprietate imobiliar , iar valoarea just a propriet ii îmbun t iteă ă ă ăţ ă ăţ (adic un grup de active) este alocat activelor sale componente (precum terenul sauă ă îmbun t irile).ă ăţ

16

Page 17: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

Valoarea just la recunoaă şterea ini ial (punctele 57-60)ţ ă

B4 Atunci când stabileşte dac valoarea just la recunoaşterea ini ial este egal cu pre ul tranzac iei, oă ă ţ ă ă ţ ţ entitate trebuie s in cont de factorii specifici tranzac iei şi activului sau datoriei. De exemplu, esteă ţ ă ţ posibil ca pre ul tranzac iei s nu reprezinte valoarea just a unui activ sau a unei datorii laţ ţ ă ă recunoaşterea ini ial , dac exist vreuna dintre urm toarele condi ii:ţ ă ă ă ă ţ

( Tranzac ia se desf şoar între p r i afiliate, deşi se poate utiliza pre ul unei tranzac ii între p r iţ ă ă ă ţ ţ ţ ă ţ afiliate ca intrare pentru o evaluare la valoarea just , dac entitatea are dovezi c tranzac ia a fostă ă ă ţ încheiat în condi ii de pia . ă ţ ţă

( Tranzac ia are loc sub constrângere sau vânz torul este obligat s accepte pre ul în tranzac ie. Deţ ă ă ţ ţ exemplu, un astfel de caz poate fi dac vânz torul are dificult i financiare.ă ă ăţ

( Unitatea de cont reprezentat de preă ul tranzac iei este diferit de unitatea de cont a activului sauţ ţ ă datoriei evaluat( ) la valoarea just . De exemplu, un astfel de caz poate fi dac activul sau datoriaă ă ă evaluat( ) la valoarea just reprezint doar unui dintre elementele tranzac iei (de exemplu, într-oă ă ă ţ combinare de întreprinderi), iar tranzac ia cuprinde drepturi şi privilegii nedeclarate care suntţ evaluate separat în conformitate cu alt IFRS sau pre ul tranzac iei include costurile tranzac iei.ţ ţ ţ

( Pia a pe care are loc tranzac ia este diferit de pia a principal (sau pia a cea mai avantajoas ). Deţ ţ ă ţ ă ţ ă exemplu, pie ele respective pot fi diferite dac entitatea este un dealer care încheie o tranzac ie cuţ ă ţ un client de pe pia a de vânzare cu am nuntul, dar pia a principal (sau cea mai avantajoas )ţ ă ţ ă ă pentru tranzac ia realizabil este cu al i dealeri de pe pia a de dealeri. ţ ă ţ ţ

Tehnici de evaluare (punctele 61-66)

Abordarea bazat pe piaă ţă

B5 Abordarea bazat pe pia utilizeaz pre urile şi alte date relevante generate de tranzac iile pie ei, careă ţă ă ţ ţ ţ implic active, datorii sau un grup de active şi datorii identice sau comparabile (adic , similare), cum ar fiă ă o întreprindere.

B6 De exemplu, tehnicile de evaluare corespunz toare abord rii bazate pe pia utilizeaz deseori multipliă ă ţă ă de pia deriva i dintr-un set de valori comparabile. Multiplii pot fi în intervale cu un multiplu diferitţă ţ pentru fiecare valoare comparabil . Alegerea multiplului corespunz tor din interval necesită ă ă ra ionamente, analizarea factorilor calitativi şi cantitativi specifici evalu rii. ţ ă

B7 Tehnicile de evaluare corespunz toare abord rii pe baz de piaă ă ă includ matricea de stabilire a pre urilor.ţă ţ Matricea de stabilire a pre urilor este o tehnic matematic utilizat în principal pentru evaluarea unorţ ă ă ă tipuri de instrumente financiare, precum titlurile de crean , f r a se baza exclusiv pe pre uri cotateţă ă ă ţ pentru titluri specifice, ci mai degrab pe rela ia titlurilor cu alte titluri de referin cotate. ă ţ ţă

Modelul costului

B8 Modelul costului reflect valoarea care ar fi necesar în acel moment pentru a înlocui capacitatea deă ă serviciu a activului (denumit deseori costul actual de înlocuire). ă

B9 Din perspectiva unui participant pe pia vânz tor, pre ul ce ar fi ob inut pentru activ se bazeaz peţă ă ţ ţ ă costurile suportate de un participant pe pia cump r tor pentru a achizi iona sau construi un activţă ă ă ţ înlocuitor cu utilitate comparabil , ajustat pentru uzur moral . Aceasta se datoreaz faptului c ună ă ă ă ă participant pe pia cump r tor nu va pl ti pentru un activ mai mult decât valoarea necesar pentru aţă ă ă ă ă înlocui capacitatea de serviciu a activului respectiv. Uzura moral presupune deteriorarea fizic , uzuraă ă func ional (tehnologic ) şi uzura economic (extern ) şi este mai vast decât amortizarea în scopulţ ă ă ă ă ă raport rii financiare (o alocare a costului istoric) sau al impozit rii (pe baza unei durate de func ionareă ă ţ specificat ) În multe cazuri, pentru a evalua valoarea just a activelor corporale utilizate în combina ie cuă ă ţ alte active sau cu alte active şi datorii, se foloseşte metoda costului curent de înlocuire.

Abordarea pe baz de venită

B10 Abordarea pe baz de venit transform valorile viitoare (de exempluă ă , fluxuri de trezorerie sau venituri şi cheltuieli) într-o singur valoare actual (adic actualizat ). Când se utilizeaz abordarea pe baz deă ă ă ă ă ă venit, evaluarea valorii juste reflect estim rile actuale ale pie ei privind acele valori viitoare. ă ă ţ

B11 Aceste tehnici de evaluare cuprind, de exemplu, urm toarele:ă

( tehnicile valorii actualizate (a se vedea punctele B12-B30);

( modele de evaluare a op iunii, cum ar fi formula Black-Scholes-Merton sau un model binomialţ (adic , modelul raster - lattice model), care includ tehnici de ob inere a valorii actualizate şi reflectă ţ ă atât valoarea timp, cât şi valoarea intrinsec a unei op iuni; şiă ţ

17

Page 18: Ifrs 13 - Romana

( metoda veniturilor în plus pe mai multe perioade, utilizat pentru evaluarea valorii juste a unoră imobiliz ri necorporale.ă

Tehnicile valorii actualizate

B12 La punctele B13–B30 se descrie utilizarea tehnicilor valorii actualizate pentru evaluarea valorii juste. Punctele respective sunt axate pe o tehnic de ajustare a ratei de actualizare ă şi pe o tehnic a ă fluxurilor de trezorerie preconizate (valoarea actualizat preconizat ). Punctele respective nu prev d utilizareaă ă ă unei singure tehnici specifice a valorii actualizate, nici nu limiteaz utilizarea tehnicilor valorii actualizateă în evaluarea valorii juste la tehnicile dezb tute. Tehnicile valorii actualizate utilizate pentru evaluareaă valorii juste vor depinde de date şi circumstan e specifice activului sau datoriei evaluate (de exemplu,ţ dac pot fi observate pe pia pre uri comparabile ale activelor sau datoriilor) şi de existen a unor dateă ţă ţ ţ suficiente.

Componentele unei evaluării a valorii actualizate

B13 Valoarea actualizat (adic o aplicare a abord rii pe baz de venituri) este un instrument utilizat pentru aă ă ă ă face leg tura între valori viitoare (de exemplu, fluxuri de trezoreriă e sau valori) şi o valoare actual , peă baza unei rate de actualizare. O evaluare la valoarea just a unui activ sau a unei datorii prin tehnicaă valorii actualizate include toate elementele urm toare, din perspectiva participan ilor pe pia , la data deă ţ ţă evaluare:

( o estimare a fluxurilor de trezorerie viitoare pentru activul sau datoria evaluat( ).ă

( preconizarea posibilelor varia ii ale valorii şi a plas rii în timp a fluxurilor de trezorerie, reprezentândţ ă incertitudinea inerent fluxurilor de trezorerie.ă

( valoarea-timp a banilor, reprezentat prin rata la activele monetare f r risc cu date sau durateă ă ă de scaden care coincid cu perioadele acoperite de fluxurile de trezorerie, pentru care nu existţă ă incertitudini cu privire la plasarea în timp, nici risc de neplat al de in torului (adic o rat aă ţ ă ă ă dobânzii f r riscuri).ă ă

( pre ul suport rii incertitudinii inerente fluxului de trezorerie (adic o prim de risc).ţ ă ă ă

( al i factori de care ar ine cont participan ii pe pia în astfel de circumstan e.ţ ţ ţ ţă ţ

( pentru o datorie, riscul de neîndeplinire a obliga iilor aferent datoriei, inclusiv riscul de credit alţ entit ii (adic al debitorului).ăţ ă

Principii generale

B14 Tehnicile valorii actualizate includ în mod diferit elementele de la punctul B13. Cu toate acestea, toate principiile generale urm toare stau la baza aplic rii oric rei tehnici a valorii actualizate utilizat înă ă ă ă evaluarea valorii juste:

( Fluxurile de trezorerie şi ratele de actualizare trebuie s reflecte ipotezele pe care le-ar utilizaă participan ii pe pia atunci când ar stabili valoarea activului sau a datoriei.ţ ţă

( Fluxurile de trezorerie şi ratele de actualizare trebuie s in cont de factorii atribuibili activului sauă ţ ă datoriei evaluat(e).

( Pentru a evita dubla contabilizare sau omiterea efectelor indicatorilor de risc, ratele de actualizare trebuie s reflecte ipoteze corespunz toare celor inerente fluxurilor de trezorerie. De exemplu, oă ă rat de actualizare care reflect incertitudinile preconiz rilor privind evenimentele de neplată ă ă ă viitoare este adecvat dac se utilizeaz fluxuri de trezorerie contractuale asociate unui împrumută ă ă (adic o tehnic de ajustare a ratei de actualizare). Nu trebuie utilizat aceeaşi rat de actualizareă ă ă ă dac se utilizeaz fluxuri de trezorerie preconizate (adic ponderate cu probabilit ile) (altfel spusă ă ă ăţ tehnica valorii actualizate preconizate), deoarece fluxurile de trezorerie preconizate reflect ipotezeă privind incertitudinea unor evenimente de neplat viitoare; în schimb, trebuie s se utilizeze o rată ă ă de actualizare propor ional cu riscul inerent al fluxurilor de trezorerie preconizate.ţ ă

( Ipotezele privind fluxurile de trezorerie şi ratele de actualizare ar trebuie s fie consecvente pe plană intern. De exemplu, fluxurile de trezorerie nominale, care includ efectul infla iei, trebuie actualizateţ la o rat care include efectul infla iei. Rata dobânzii nominale f r risc include efectul infla iei.ă ţ ă ă ţ Fluxurile de trezorerie reale, care nu includ efectul infla iei, trebuie actualizate la o rat care nuţ ă include efectul infla iei. În mod similar, fluxurile de trezorerie dup impozitare trebuie actualizate laţ ă o rat de actualizare dup impozitare. Fluxurile de trezorerie anterioare impozit rii trebuieă ă ă actualizate la o rat corespunz toare acelor fluxuri de trezorerie.ă ă

( Ratele de actualizare trebuie s corespund factorilor economici de baz ai monedei în care suntă ă ă exprimate fluxurile de trezorerie.

18

Page 19: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

Risc şi incertitudine

B15 O evaluare la valoarea just pe baza tehnicilor valorii actualizate se efectueaz în condiă ă ii deţ incertitudine deoarece fluxurile de trezorerie utilizate sunt mai degrab estim ri decât valori cunoscute.ă ă În multe cazuri, atât valoarea cât şi plasarea în timp a fluxurilor de trezorerie sunt incerte. Chiar şi valorile fixe stabilite contractual, precum pl ile la un împrumut, sunt incerte dac exist un risc deăţ ă ă neîndeplinire a obliga iilor.ţ

B16 În general, participan ii pe pia solicit compensa ii (adic prime de risc) pentru a suporta incertitudineaţ ţă ă ţ ă implicit a fluxurilor de trezorerie ale unui activ sau ale unei datorii. O evaluare la valoarea just trebuieă ă s includ o prim de risc care s reflecte valoarea pe care ar solicita-o participan ii pe pia dreptă ă ă ă ţ ţă compensa ii pentru incertitudinea implicit a fluxurilor de trezorerie. Altfel, evaluarea nu ar reprezentaţ ă fidel valoarea just . În unele cazuri poate fi dificil s se calculeze prima de risc adecvat . Cu toateă ă ă acestea, numai gradul de dificultate nu este suficient pentru a nu include o prim de risc. ă

B17 Tehnicile valorii actualizate sunt diferite prin modul în care efectueaz ajust ri de risc ă ă şi prin tipurile de fluxuri de trezorerie pe care le utilizeaz . De exemplu:ă

( Tehnica de ajustare a ratei de actualizare (a se vedea punctele B18-B22) utilizeaz o rat deă ă actualizare ajustat la risc ă şi fluxuri de trezorerie contractuale, promise sau foarte probabile.

( Metoda 1 a tehnicii valorii actualizate preconizate (a se vedea punctul B25) utilizeaz fluxuri deă trezorerie preconizate ajustate la risc şi o rat f r risc.ă ă ă

( Metoda 2 a tehnicii valorii actualizate preconizate (a se vedea punctul B26) utilizeaz fluxuri deă trezorerie preconizate care nu sunt ajustate la risc şi o rat de actualizare ajustat pentru a includeă ă prima de risc solicitat de participan ii pe pia . Aceast rat este diferit fa de cea utilizat în tehnicaă ţ ţă ă ă ă ţă ă ajust rii ratei de actualizare. ă

Tehnica ajust rii ratei de actualizareă

B18 Tehnica ajust rii ratei de actualizare utilizeaz un singur set de fluxuri de trezorerie din intervalul deă ă valori preconizate disponibile, fie fluxuri de trezorerie contractuale, fie promise (cum ar fi în cazul unei obliga iuni), fie foarte probabile. În toate cazurile, fluxurile de trezorerie respective depind deţ evenimente specifice (de exemplu, fluxurile de trezorerie contractuale sau promise ale unei obliga iuniţ depind de debitor s îşi respecte obliga iile). Rata de actualizare utilizat în tehnica ajust rii ratei deă ţ ă ă actualizare este derivat pe baza ratelor de rentabilitate observate la active sau datorii comparabileă tranzac ionate pe pia . În consecin , fluxurile de trezorerie contractuale, promise sau foarte probabileţ ţă ţă sunt actualizate la o rat a pie ei observat sau estimat pentru astfel de fluxuri de trezorerieă ţ ă ă condi ionale (adic rata de rentabilitate a pie ei).ţ ă ţ

B19 Tehnica ajust rii ratei de actualizare necesit o analiză ă ă a datelor pie ei pentru active sau datoriiţ comparabile. Comparabilitatea se stabileşte pe baza analiz rii naturii fluxurilor de trezorerie (deă exemplu, dac fluxurile de trezorerie sunt contractuale sau necontractuale şi dac este probabil să ă ă reac ioneze similar la modific rile condi iilor economice), precum şi a altor factori (de exemplu,ţ ă ţ bonitatea, garan ii reale, durata, clauze restrictive şi lichiditate). Alternativ, dac un(o) singur( ) activţ ă ă sau datorie comparabil( ) nu reflect corect riscul inerent fluxurilor de trezorerie ale activului sau datorieiă ă evaluate, poate fi posibil s se extrag o rat de actualizare pe baza datelor de la mai multe active sauă ă ă datorii comparabile împreun cu curba randamentului f r risc (adic utilizând o abordare „construit “-ă ă ă ă ă build-up).

B20 Pentru a ilustra o abordare construit , se va presupune c Activul A este un drept contractual de încasareă ă a 800 u.m.1 într-un an (adic nu exist incertitudini privind plasarea în timp). Exist o pia stabilită ă ă ţă ă pentru active comparabile şi informa ii despre active, inclusiv informa ii despre pre uri. În ceea ceţ ţ ţ priveşte activele comparabile respective:

( Activul B este un drept contractual de încasare a 1 200 u.m. într-un an şi are un pre de pia de 1ţ ţă 083 u.m.. Prin urmare, rata de rentabilitate anual implicat (adic o rat a rentabilit ii pie ei pe un an)ă ă ă ă ăţ ţ este de 10,8% [(1 200 u.m./1 083 u.m.) – 1].

( Activul C este un drept contractual de încasare a 700 u.m. în doi ani şi are un pre de pia de 566 u.m.ţ ţă Prin urmare, rata de rentabilitate anual implicat (adic o rat a rentabilit ii pie ei pe doi ani) este deă ă ă ă ăţ ţ 11,2% [(700 u.m./566 u.m.) ^ 0,5 – 1].

( Toate cele trei active sunt comparabile în ceea ce priveşte riscul (adic dispersia pl ilor posibile şi aă ăţ creditului).

B21 Pe baza plas rii în timp a plă ă ilor contractuale ce trebuie încasate de la Activul A în compara ie cuţ ţ plasarea în timp a Activului B şi a Activului C (adic un an pentru Activul B comparabil cu doi ani pentruă Activul C) se consider c Activul B este mai comparabil cu Activul A. Pe baza pl ilor contractuale ceă ă ăţ trebuie încasate pentru Activul A (800u.m.) şi a ratei pie ei la un an, derivat de la Activul B (10,8%),ţ ă valoarea just a Activului A este de 722u.m. (800u.m./1.108). Alternativ, în lipsa unor informa ii de piaă ţ ţă disponibile pentru Activul B, rata de pia la un an poate fi dedus de la Activul C pe baza abord riiţă ă ă construite. În acel caz, rata de pia de doi ani indicat de Activul C (11,2%) va fi ajustat la o rat deţă ă ă ă pia de un an utilizând structura termenelor curbei randamentului f r riscuri. Este posibil s fieţă ă ă ă

1 În prezentul IFRS, valorile monetare sunt exprimate în „Unit i monetare (u.m.)“.ăţ

19

Page 20: Ifrs 13 - Romana

necesare informa ii şi analize suplimentare pentru a stabili dac primele de risc pentru activele pe un anţ ă şi pe doi ani sunt aceleaşi. Dac se stabileşte c primele de risc pentru activele pe un an şi pe doi ani nuă ă sunt aceleaşi, rata de rentabilitate pe doi ani a pie ei va fi ajustat din nou pentru a reflecta acel efect.ţ ă

B22 Atunci când tehnica ajust rii ratei de actualizare se aplic pentru încas ri sau plă ă ă ă i fixe, ajustarea pentruţ riscul inerent fluxurilor de trezorerie ale activului sau datoriei evaluat( ) este inclus în rata deă ă actualizare. Uneori, când se aplic tehnica ajust rii ratei de actualizare la fluxurile de trezorerie care nuă ă sunt încas ri sau pl i fixe, este posibil s fie necesar o ajustare a fluxurilor de trezorerie pentru aă ăţ ă ă ob ine un grad de comparabilitate cu activul sau datoria observate, din care se deduce rata deţ actualizare.

Tehnica valorii actualizate preconizate

B23 Tehnica valorii actualizate preconizate utilizeaz ca punct de pornire un set de fluxuri de trezorerie careă reprezint media ponderat cu probabilită ă ă ile a tuturor fluxurilor de trezorerie viitoare (adic fluxurile deţ ă trezorerie preconizate). Estimarea care rezult este identic cu valoarea preconizat , care, în termeniă ă ă statistici, reprezint media ponderat a valorilor posibile ale unei variabile aleatorii discrete, cuă ă probabilit ile respective drept ponderi. Deoarece toate fluxurile de trezorerie sunt ponderate cuăţ probabilit ile, fluxurile de trezorerie preconizate rezultate nu depind de un anumit eveniment (spreăţ deosebire de fluxurile de trezorerie utilizate în tehnica ajust rii ratei de actualizare).ă

B24 Atunci când iau o decizie de investi ie, participan ii pe pia refractari la asumarea riscurilor ar lua înţ ţ ţă calcul riscul ca fluxurile de trezorerie curente s fie diferite de fluxurile de trezorerie preconizate. Teoriaă portofoliului distinge dou tipuri de risc:ă

( riscul nesistematic (diversificabil), un risc specific unui anumit activ sau unei anumite datorii.

( riscul sistematic (nediversificabil), care este riscul obişnuit împ r it între un activ sau o datorie şi alteă ţ elemente dintr-un portofoliu diversificat.

Teoria portofoliului sus ine c într-o stare de echilibru a pie ei participan ii pe pia vor primi compensa iiţ ă ţ ţ ţă ţ doar pentru suportarea riscului sistematic inerent fluxurilor de trezorerie. (Pe pie ele care nu suntţ eficiente sau în dezechilibru, pot fi disponibile alte forme de compensare sau de randament).

B25 Metoda 1 a tehnicii valorii actualizate preconizate ajusteaz fluxurile de trezorerie preconizate ale unuiă activ la riscul sistematic (adic de piaă ) prin sc derea unei prime de risc în numerar (adic fluxuri deţă ă ă trezorerie preconizate ajustate la risc). Aceste fluxuri de trezorerie preconizate ajustate la risc reprezintă un flux de trezorerie cu o certitudine echivalent , actualizat la o rat a dobânzii f r risc. Un flux deă ă ă ă trezorerie cu o certitudine echivalent se refer la un flux de trezorerie preconizat (astfel cum esteă ă definit), ajustat la risc astfel încât un participant pe pia nu va avea preferin e fa de un flux deţă ţ ţă trezorerie cert comparativ cu un flux de trezorerie preconizat. De exemplu, dac un participant pe piaă ţă ar fi dispus s schimbe un flux de trezorerie preconizat de 1ă 200 u.m. cu un flux de trezorerie cert de 1 000 u.m., valoarea de 1 000 u.m. reprezint o certitudine echivalent cu cea a valorii de 1ă ă 200 u.m. (adic 200 u.m. ar reprezenta prima de risc în numerar). În acest caz, participantul pe pia nu manifestă ţă ă preferin e în ceea ce priveşte activul de inut.ţ ţ

B26 În opozi ie, metoda 2 a tehnicii valorii actualizate preconizate face ajustarea la riscul sistematic (adic deţ ă pia ) aplicând prima de risc la rata dobânzii f r risc. În consecin , fluxurile de trezorerie preconizateţă ă ă ţă sunt actualizate la o rat care corespunde unei rate preconizate asociate fluxurilor de trezorerieă ponderate cu probabilit ile (adic o rat de rentabilitate preconizat ). Pentru a estima rata deăţ ă ă ă rentabilitate preconizat pot fi utilizate modelele de determinare a valorilor activelor cu risc, precumă modelul de determinare a valorii activelor de capital. Deoarece rata de actualizare utilizat în tehnicaă ajust rii ratei de actualizare este o rat de rentabilitate aferent fluxurilor de trezorerie condi ionale, esteă ă ă ţ probabil ca aceasta s fie mai ridicat decât cea utilizat în metoda 2 a tehnicii valorii actualizateă ă ă preconizate, care este o rat de rentabilitate preconizat aferent fluxurilor de trezorerie preconizate sauă ă ă ponderate cu probabilit ile.ăţ

B27 Pentru a ilustra metodele 1 şi 2 se va presupune c un activ are fluxuri de trezorerie preconizate de 780ă u.m. într-un an, determinate pe baza fluxurilor de trezorerie posibile şi a probabilit ilor ilustrate mai jos.ăţ Rata dobânzii f r risc aplicabil fluxurilor de trezorerie pe o perioad de un an este de 5%, iar prima deă ă ă ă risc sistematic pentru un activ cu acelaşi profil de risc este de 3%.

Fluxuri de trezorerie posibile

Probabilitate Fluxuri de trezorerie

ponderate cu probabilită ileţ

500 u.m. 15% X75 u.m.

800 u.m. 60% 480 u.m.

900 u.m. 25% 225 u.m.

Fluxuri de trezorerie

preconizate 780 u.m.

20

Page 21: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

B28 În aceast ilustrare simpl , fluxurile de trezorerie preconizate (780 ă ă u.m.) reprezint media ponderat cuă ă probabilit ile a trei rezultate posibile. În situa ii mai realiste, pot exista multe rezultate posibile. Cu toateăţ ţ acestea, pentru a aplica tehnica valorii actualizate preconizate nu este mereu necesar s se in cont deă ţ ă repartiz rile tuturor fluxurilor de trezorerie posibile prin utilizarea de modele şi tehnici complexe. Maiă degrab , este posibil s se elaboreze un num r limitat de scenarii şi probabilit i discrete posibile prină ă ă ăţ care s se reprezinte gama de fluxuri de trezorerie posibile. De exemplu, o entitate ar putea utilizaă fluxurile de trezorerie realizate în anumite perioade anterioare relevante, ajustate la modific ri ulterioareă ale circumstan elor (de exemplu, modificarea factorilor externi, inclusiv condi iile de pia sauţ ţ ţă economice, precum şi modificarea factorilor interni care influen eaz semnificativ entitatea), inând contţ ă ţ de ipotezele participan ilor pe pia . ţ ţă

B29 Teoretic, valoarea actualizat (adic valoarea just ) a fluxurilor de trezorerie ale activului este aceeaă ă ă şi, fie c este calculat prin metoda 1, fie prin metoda 2, dup cum urmeaz :ă ă ă ă

( Utilizând metoda 1, fluxurile de trezorerie preconizate sunt ajustate la riscul sistematic (adic deă pia ). În lipsa unor date de pia care indic direct valoarea ajust rii de risc, o astfel de ajustareţă ţă ă ă poate fi dedus în cadrul unui model de stabilire a pre ului activului bazat pe principiul certitudiniiă ţ ă echivalente. De exemplu, ajustarea de risc (adic , o prim de risc în numerar de 22 u.m.) ar putea fiă ă calculat utilizând prima de risc sistematic de 3% (780 u.m. – [780 u.m. × (1,05/1,08)]), care areă drept rezultat fluxuri de trezorerie preconizate ajustate la risc de 758 u.m. (780 u.m. – 22 u.m.). Valoarea de 758 u.m. reprezint certitudinea echivalent a valorii de 780 u.m. şi este actualizat laă ă ă rata dobânzii f r risc (5%). Valoarea actualizat (adic , valoarea just ) a activului este de 722 u.m.ă ă ă ă ă (758 u.m./1,05).

( Utilizând metoda 2, fluxurile de trezorerie preconizate nu sunt ajustate la riscul sistematic (adic deă pia ). Mai degrab , ajustarea pentru acel risc este inclus în rata de actualizare. Prin urmare,ţă ă ă fluxurile de trezorerie preconizate sunt actualizate la o rata de rentabilitate de 8% (adic o rat aă ă dobânzii f r risc de 5% plus o prim de risc sistematic de 3%). Valoarea actualizat (adic ,ă ă ă ă ă valoarea just ) a activului este 722 u.m. (780 u.m./1,08).ă

B30 Când se utilizeaz o tehnic a valorii actualizate preconizate pentru a evalua valoarea just se poateă ă ă utiliza fie metoda 1, fie metoda 2. Alegerea între metoda 1 şi metoda 2 va depinde de datele şi circumstan ele specifice activului sau datoriei evaluat(e), a m surii în care sunt disponibile dateţ ă suficiente şi de ra ionamentele aplicate.ţ

Aplicarea tehnicilor valorii actualizate la datorii şi la instrumentele proprii de capitaluri proprii ale unei entit i care nu sunt de inute de alte p r i subăţ ţ ă ţ form de active (punctele 40 şi 41)ă

B31 Atunci când se utilizeaz tehnica valorii actualizate pentru a evalua valoarea just a unei datorii care nuă ă este de inut de o alt parte sub form de activ (de exemplu, datorii de dezafectare), printre altele, oţ ă ă ă entitate trebuie s estimeze ieşirile de numerar viitoare pe care participan ii pe pia s-ar aştepta s leă ţ ţă ă suporte pentru onorarea obliga iei. Acele ieşiri de numerar viitoare trebuie s includ preconiz rileţ ă ă ă participan ilor pe pia privind costurile de onorare a obliga iei şi compensa ia pe care ar solicita-o unţ ţă ţ ţ participant pe pia în schimbul prelu rii obliga iei. O astfel de compensa ie include rentabilitatea solicitatţă ă ţ ţ ă un participant pe pia în schimbul urm toarelor:ţă ă

( preluarea activită ii (adic valoarea îndeplinirii obliga iei; de exemplu, prin utilizarea resurselor careţ ă ţ ar putea fi utilizate pentru alte activit i); şi ăţ

( asumarea riscului asociat obliga iei (adic , o ţ ă prim de riscă care reflect riscul ca ieşirile de numerară actuale s fie diferite de ieşirile de numerar preconizate; a se vedea punctul B33). ă

B32 De exemplu, o datorie nefinanciar nu cuprinde o rata de rentabilitate contractual ă ă şi nu exist niciună randament observabil al pie ei pentru datoria respectiv . În unele cazuri, componentele rentabilit ii peţ ă ăţ care ar solicita-o participan ii pe pia nu vor putea fi separate una de cealalt (de exemplu, când seţ ţă ă utilizeaz pre ul pe care l-ar solicita un ter contractor pe baza unui comision fix). În alte cazuri, oă ţ ţ entitate trebuie s estimeze acele componente separat (de exemplu, atunci când se utilizeaz pre ul peă ă ţ care l-ar solicita un ter contractor pe baza unui contract „cost plus“, deoarece în acel caz contractorul nuţ ar suporta riscul modific rilor viitoare ale costurilor).ă

B33 O entitate poate s includ o prim de risc în evaluarea valorii juste a unei datorii sau a unui instrumentă ă ă propriu de capital care nu este de inut de alt parte sub form de activ în unul din urm toarele moduri:ţ ă ă ă

( prin ajustarea fluxurilor de trezorerie (adic sub forma unei creă şteri a valorii fluxurilor de trezorerie); sau

( prin ajustarea ratei utilizate pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie viitoare la valoarea lor actualizat (adic sub forma unei reduceri a ratei de actualizare).ă ă

O entitate trebuie s se asigure c nu face o dubl contabilizare sau omite ajust rile de risc. De exemplu,ă ă ă ă dac se majoreaz fluxurile de trezorerie pentru a se ă ă ine cont de compensa ia pentru asumarea risculuiţ ţ asociat obliga iei, rata de actualizare nu trebuie ajustat pentru a reflecta acel risc.ţ ă

21

Page 22: Ifrs 13 - Romana

Date de intrare pentru tehnicile de evaluare (punctele 67-71)

B34 Exemple de pie e în care pot fi observabile date de intrare pentru anumite active şi datorii (de exemplu,ţ instrumente financiare) cuprind urm toarele:ă

( Pie ele bursiereţ . Pe o piaţă bursier , pre urile de închidere sunt disponibile rapid şi, în general,ă ţ reprezint valoarea just . Un exemplu de astfel de pia este Bursa de Valori din Londra.ă ă ţă

( Pie ele de dealeriţ . Pe o pia de dealeri, dealerii sunt preg ti i s tranzac ioneze (s cumpere şi sţă ă ţ ă ţ ă ă vând în nume propriu), furnizând astfel lichidit i prin utilizarea capitalului lor, pentru a de ine ună ăţ ţ stoc al elementelor pentru care constituie o pia . În mod normal, pre urile de ofert şi cele deţă ţ ă cerere (reprezentând pre ul la care dealerul este dispus s cumpere şi, respectiv, pre ul la careţ ă ţ dealerul este dispus s vând ) sunt disponibile mult mai rapid decât pre urile de închidere. Pie eleă ă ţ ţ nereglementate (pe care pre urile sunt raportate public) sunt pie e de dealeri. Exist pie e deţ ţ ă ţ dealeri şi pentru alte active şi datorii, inclusiv unele instrumente financiare, m rfuri şi active fiziceă (de exemplu, echipament folosit).

( Pie ele de brokeriţ . Pe o pia de brokeri, brokerii încearc s reuneasc cump r torii cu vânz torii,ţă ă ă ă ă ă ă dar nu sunt preg ti i s tranzac ioneze în nume propriu. Cu alte cuvinte, brokerii nu utilizează ţ ă ţ ă capital propriu pentru a de ine un stoc al elementelor pentru care constituie o pia . Brokerulţ ţă cunoaşte pre ul de ofert şi pre ul cerut de p r ile respective, dar, în general, p r ile nu cunoscţ ă ţ ă ţ ă ţ cerin ele de pre ale celorlal i. Uneori, sunt disponibile pre urile tranzac iilor finalizate. Pie ele deţ ţ ţ ţ ţ ţ brokeri cuprind re ele de comunica ii electronice, în cadrul c rora se combin ordinele deţ ţ ă ă cump rare şi de vânzare, precum şi pie ele de propriet i imobiliare comerciale şi reziden iale.ă ţ ăţ ţ

( Pie ele f r intermediariţ ă ă . Pe pie ele f r intermediari, tranzac iile, atât cele ini iale cât şi cele deţ ă ă ţ ţ revânzare, sunt negociate independent, f r niciun intermediar. Foarte pu ine informa ii despreă ă ţ ţ aceste tranzac ii pot fi f cute publice.ţ ă

Ierarhia valorii juste (punctele 72-90)

Date de intrare de nivel 2 (punctele 81-85)

B35 Exemple de date de intrare de nivel 2 pentru anumite active şi datorii cuprind urm toarele:ă

( Contract swap pe rata dobânzii cu rat variabil de plat ă ă ă şi cu rat fix de încasare pe baza ratei deă ă swap London Interbank Offered Rate (LIBOR). O dat de intrare de nivel 2 ar fi rata de swap LIBOR,ă dac acea rat ar fi observabil la intervale cotate regulat, în mare m sur , pentru toat durataă ă ă ă ă ă contractului swap.

( Contract swap pe rata dobânzii cu rat variabil de plat ă ă ă şi cu rat fix de încasare pe baza uneiă ă curbe a randamentului exprimat în valută ă. O informa ie de intrare de nivel 2 ar fi rata de swapţ bazat pe o curb a randamentului exprimat în valut , dac acea rat ar fi observabil la intervaleă ă ă ă ă ă ă cotate regulat, în mare m sur pentru toate durata contractului swap. Acest fapt ar fi valabil dacă ă ă termenul contractului swap este de 10 ani, iar rata poate fi observat la intervale cotate regulată timp de 9 ani, cu condi ia ca orice extrapolare rezonabil a curbei randamentului pentru anul 10 sţ ă ă nu influen eze semnificativ toat evaluarea la valoarea just a contractului swap.ţ ă ă

( Contract swap pe rata dobânzii cu rat variabil de plat ă ă ă şi cu rat fix de încasare pe baza rateiă ă preferen iale oferite de o banc ţ ă O informa ie de intrare de nivel 2 ar fi rata preferen ial a b nciiţ ţ ă ă ob inut pe baza extrapol rii, dac valorile extrapolate sunt coroborate cu date observabile peţ ă ă ă pia , de exemplu cu o rat a dobânzii observabile în mare m sur pe toat durata contractuluiţă ă ă ă ă swap.

( Op iune pe o perioad de trei ani pentru ac iuni tranzac ionate la bursţ ă ţ ţ ă. O dat de intrare de nivel 2ă ar fi volatilitatea implicit pentru activele derivate prin extrapolarea la anul 3, dac se îndeplinescă ă cumulat condi iile urm toare:ţ ă

Pre urile la ac iuni pentru un an şi pentru doi ani sunt observabile. ţ ţ

Volatilitatea implicit extrapolat a opă ă iunii pe trei ani este coroborat cu dateţ ă observabile pe pia , în mare m sur , pentru tot termenul op iunii. ţă ă ă ţ

În acest caz, volatilitatea implicit poate fi derivat prin extrapolare din volatilitatea implicit a opă ă ă iunilorţ pe un an şi pe doi ani ale ac iunilor şi coroborat cu volatilitatea implicit a op iunilor pe trei ani pentruţ ă ă ţ ac iuni comparabile ale entit ii, cu condi ia s se stabileasc corelarea cu volatilit ile implicite pe un anţ ăţ ţ ă ă ăţ şi pe doi ani.

( Acord pentru acordarea licen eiţ . Pentru un acord de acordare a licen ei ob inut într-o combinare deţ ţ întreprinderi şi care a fost negociat recent de entitatea dobândit (parte în acordul pentru acordareaă licen ei) cu o parte neafiliat , o dat de intrare de nivel 2 ar fi rata redeven ei contractului cu parteaţ ă ă ţ neafiliat la ini ierea angajamentului.ă ţ

( Stocul de produse finite la un punct de desfacere. Pentru un stoc de produse finite dobândit într-o combinare de întreprinderi, o dat de intrare de nivel 2 poate fi fie pre ul solicitat clien ilor pe oă ţ ţ

22

Page 23: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

pia cu am nuntul, fie pre ul pentru comercian ii cu am nuntul pe o pia cu ridicata, ajustat înţă ă ţ ţ ă ţă func ie de diferen ele de condi ii şi amplasament dintre elementul de natura stocurilor şi elementeţ ţ ţ de natura stocurilor comparabile (adic similare) astfel încât evaluarea la valoarea just s reflecteă ă ă pre ul ce poate fi ob inut într-o tranzac ie de vânzare a stocului unui alt comerciant cu am nuntul,ţ ţ ţ ă care va finaliza eforturile necesare de vânzare. În principiu, evaluarea la valoarea just va fi aceeaşiă indiferent dac ajust rile sunt efectuate pentru pre ul de vânzare cu am nuntul (de diminuare) sauă ă ţ ă pentru pre ul de vânzare cu ridicata (de majorare). În general, pentru evaluarea la valoarea justţ ă trebuie s se utilizeze pre ul care necesit cele mai pu ine ajust ri subiective.ă ţ ă ţ ă

( O cl dire deă inut şi utilizatţ ă ă. O dat de intrare de nivel 2 poate fi pre ul pe metru p trat al cl diriiă ţ ă ă (un multiplu de evaluare) dedus pe baza datelor observabile pe pia , de exemplu, multipli deduşiţă pe baza pre urilor observate în tranzac ii cu cl diri comparabile (adic similare), pe amplasamenteţ ţ ă ă similare.

( Unitate generatoare de numerar. O dat de intrare de nivel 2 poate fi un multiplu de evaluare (deă exemplu, un multiplu al câştigurilor şi veniturilor dintr-o evaluare similar a performan ei) dedus peă ţ baza datelor observabile pe pia , de exemplu, multipli deduşi pe baza pre urilor observate înţă ţ tranzac ii cu întreprinderi comparabile (adic similare), inând cont de factorii opera ionali, de pia ,ţ ă ţ ţ ţă financiari şi nefinanciari.

Date de intrare de nivel 3 (punctele 86-90)

B36 Exemple de date de intrare de nivel 3 pentru anumite active şi datorii cuprind urm toarele:ă

( Swap valutar pe termen lung. O dat de intrare de nivel 3 ar fi rata dobânzii într-o monedă ă specificat , neobservabil şi care nu poate fi coroborat cu date observabile ale pie ei la intervaleă ă ă ţ cotate regulat sau altminteri pentru toat durata contractului swap valutar. Ratele dobânzii într-ună contract swap valutar sunt ratele de swap calculate pe baza curbei randamentului rii respective.ţă

( Op iune pe o perioad de trei ani pentru ac iuni tranzac ionate la bursţ ă ţ ţ ă. O dat de intrare de nivel 3ă poate fi volatilitatea istoric , adic volatilitatea ac iunilor dedus pe baza pre urilor istorice aleă ă ţ ă ţ ac iunilor. În mod normal, volatilitatea istoric nu reprezint estim rile actuale ale participan ilor peţ ă ă ă ţ pia cu privire la volatilitatea viitoare, chiar dac acestea sunt singurele informa ii disponibileţă ă ţ pentru a stabili valoarea unei op iuni.ţ

( Contract swap pe rata dobânzii. O dat de intrare de nivel 3 poate fi pre ul de consens mediu de peă ţ pia (neobligatoriu) al contractului swap elaborat pe baza datelor neobservabile direct şi care nuţă poate fi coroborat cu date observabile ale pie ei.ţ

( Datorie de dezafectare asumat într-o combinare de întreprinderiă . O dat de intrare de nivel 3 poateă fi o estimare actual efectuat pe baza datelor entit ii privind ieşirile de numerar viitoare careă ă ăţ urmeaz s fie pl tite pentru a onora obliga ia (inclusiv estim rile participan ilor pe pia privindă ă ă ţ ă ţ ţă costurile de onorare a obliga iei şi compensa ia pe care ar solicita-o un participant pe pia pentru aţ ţ ţă prelua obliga ia de a dezafecta activul) dac nu exist informa ii disponibile în mod rezonabil careţ ă ă ţ s indice c participan ii pe pia ar utiliza ipoteze diferite. Data de intrare de nivel 3 ar fi utilizată ă ţ ţă ă într-o tehnic a valorii actualizate împreun cu alte date de intrare, de exemplu, o rat a dobânziiă ă ă f r risc actual sau o rat f r risc ajustat la credit, dac efectul solvabilit ii entit ii asupraă ă ă ă ă ă ă ă ăţ ăţ valorii juste a datoriei este reflectat mai degrab în rata de actualizare, decât în estimarea ieşiriloră de numerar viitoare.

( Unitate generatoare de numerar. O dat de intrare de nivel 3 poate fi o previziune financiar (deă ă exemplu, de fluxuri de trezorerie sau de profit sau de pierdere) elaborat pe baza datelor entit ii,ă ăţ dac nu exist informa ii disponibile în mod rezonabil care s indice c participan ii pe pia ară ă ţ ă ă ţ ţă utiliza ipoteze diferite.

Evaluarea valorii juste atunci când volumul sau nivelul de activitate al unui activ sau al unei datorii a sc zut semnificativă

B37 Valoarea just a unui activ sau a unei datorii poate fi afectat atunci când volumul sau nivelul deă ă activitate al unui activ sau al unei datorii scade semnificativ comparativ cu activitatea normal a activuluiă sau datoriei (sau a activelor sau datoriilor similare). Pentru a stabili dac , pe baza informaă iilorţ disponibile, volumul sau nivelul de activitate al activului sau al datoriei a sc zut semnificativ, o entitateă trebuie s evalueze importan a şi relevan a unor factori, precum:ă ţ ţ

( Exist pu ine tranzac ii recente.ă ţ ţ

( Cota iile de pre nu sunt determinate pe baza informa iilor recente.ţ ţ ţ

( Cota iile de pre variaz semnificativ fie în timp, fie între cele ale cump r torilor sau vânz torilor peţ ţ ă ă ă ă pia (de exemplu, unele pie e de brokeri).ţă ţ

( Se demonstreaz c indicii care erau anterior bine corelaă ă i cu valorile juste ale activului sau datorieiţ nu mai sunt corela i cu indica iile recente ale valorii juste a activului sau datoriei respective.ţ ţ

23

Page 24: Ifrs 13 - Romana

( Se înregistreaz o creă ştere semnificativ a primelor de risc de lichiditate implicite, a indicatorilor deă rentabilitate sau performan (precum ratele de neplat sau dimensiunea pierderilor) a tranzac iilorţă ă ţ observate sau a pre urilor cotate, când sunt comparate cu valoarea estimat a entit ii privindţ ă ăţ fluxurile de trezorerie preconizate, inând cont de toate datele disponibile pe pia privind riscul deţ ţă credit sau alte riscuri de neperforman ale activului sau datoriei.ţă

( Exist o marj de licitaă ă ie extins sau marja de licita ie s-a majorat semnificativ.ţ ă ţ

( Se înregistreaz un declin al activită ă ii sau o lips de activitate a unei pie e pentru elemente noiţ ă ţ (adic o pia principal ) a activului sau datoriei sau a unor active sau datorii similare.ă ţă ă

( Sunt disponibile pu ine informa ii publice (de exemplu, privind tranzac ii care au loc pe o pia f rţ ţ ţ ţă ă ă intermediari).

B38 Dac o entitate ajunge la concluzia c volumul sau nivelul de activitate al activului sau al datoriei aă ă sc zut semnificativ comparativ cu activitatea normal pe piaă ă a activului sau datoriei (sau a unor activeţă sau datorii similare), este necesar o analiz mai aprofundat a tranzac iilor sau a pre urilor cotate. Esteă ă ă ţ ţ posibil ca o sc dere a volumului sau nivelului de activitate pe cont propriu s nu însemne c pre ulă ă ă ţ tranzac iei sau pre ul cotat nu reprezint valoarea just sau c nu este o tranzac ie normal pe aceaţ ţ ă ă ă ţ ă pia . Cu toate acestea, dac o entitate stabileşte c un pre al tranzac iei sau un pre cotat nuţă ă ă ţ ţ ţ reprezint valoarea just (de exemplu, pot exista tranzac ii nesistematice), este necesar o ajustare aă ă ţ ă pre urilor tranzac iei sau a pre urilor cotate, în cazul în care entitatea utilizeaz acele pre uri drept bazţ ţ ţ ă ţ ă în evaluarea la valoarea just , iar ajustarea respectiv poate influen a semnificativ toat evaluarea laă ă ţ ă valoarea just . Pot fi necesare ajust ri şi în alte circumstan e (de exemplu, atunci când un pre al unuiă ă ţ ţ activ similar trebuie ajustat substan ial pentru a deveni comparabil cu activul evaluat sau atunci cândţ pre ul este învechit).ţ

B39 Prezentul IFRS nu prevede o metodologie pentru efectuarea ajust rilor substană iale la pre urileţ ţ tranzac iilor sau la pre urile cotate. A se vedea punctele 61-66 şi B5-B11 pentru o dezbatere privindţ ţ utilizarea tehnicilor de evaluare în evaluarea valorii juste. Indiferent de tehnica de evaluare folosit , oă entitate trebuie s includ ajust ri corespunz toare de risc, inclusiv o prim de risc care s reflecteă ă ă ă ă ă valoarea pe care ar solicita-o participan ii pe pia drept compensa ie pentru incertitudinea implicit aţ ţă ţ ă fluxurilor de trezorerie ale activului sau datoriei (a se vedea punctul B17). Altfel, evaluarea nu reprezintă fidel valoarea just . În unele cazuri poate fi dificil s se stabileasc ajustarea de risc adecvat . Cu toateă ă ă ă acestea, numai gradul de dificultate nu este suficient pentru a nu include o ajustare de risc. Ajustarea de risc trebuie s reflecte o tranzac ie normal între participan i pe pia , la data de evaluare, în condi ii deă ţ ă ţ ţă ţ pia actuale. ţă

B40 Dac volumul sau nivelul de activitate al activului sau al datoriei a sc zut semnificativ, poate fi adecvată ă ă schimbarea tehnicii de evaluare sau utilizarea mai multor tehnici de evaluare (de exemplu, utilizarea unei abord ri pe baz de piaă ă şi a unei tehnici a valorii actualizate). Atunci când analizeaz indiciile deţă ă valoare just rezultate în urma utiliz rii mai multor tehnici de evaluare, o entitate trebuie s in cont deă ă ă ţ ă caracterul rezonabil al evalu rilor la valoarea just . Obiectivul este de a stabili punctul din acel intervală ă care este cel mai reprezentativ pentru valoarea just în condi ii de pia actuale. O varietate de evalu riă ţ ţă ă la valoarea just pot s indice necesitatea unei analize mai aprofundate.ă ă

B41 Chiar şi atunci când volumul sau nivelul de activitate al activului sau al datoriei a sc zut semnificativ,ă obiectivul unei evalu ri la valoarea just r mâne neschimbat. Valoarea just reprezint pre ul care ar fiă ă ă ă ă ţ încasat pentru vânzarea unui activ sau pl tit pentru transferul unei datorii într-o tranzac ie normală ţ ă (adic nu o lichidare sau vânzare for at ) între participan i pe pia , la data evalu rii, în condi ii de piaă ţ ă ţ ţă ă ţ ţă actuale.

B42 Estimarea pre ului la care participan ii pe pia ar fi dispuşi s încheie o tranzac ie la data de evaluare, înţ ţ ţă ă ţ condi ii de pia actuale, dac volumul sau nivelul de activitate al activului sau al datoriei a sc zutţ ţă ă ă semnificativ, depinde de datele şi de circumstan ele de la data evalu rii şi necesit ra ionamente.ţ ă ă ţ Inten ia unei entit i de a de ine activul sau de a deconta ori de a onora în alt mod obliga ia nu esteţ ăţ ţ ţ relevant în evaluarea valorii juste, deoarece valoarea just este o evaluare în func ie de pia , nu oă ă ţ ţă evaluare specific unei entit i.ă ăţ

Identificarea tranzac iilor care nu sunt normaleţ

B43 Este mai dificil s se stabileasc dac o tranzacă ă ă ie este (sau nu este) normal în cazul în care volumulţ ă sau nivelul de activitate al unui activ sau al unei datorii scade semnificativ comparativ cu activitatea normal a activului sau datoriei (sau a activelor sau datoriilor similare). În astfel de circumstan e nu esteă ţ adecvat s se concluzioneze c toate tranzac iile pie ei sunt nesistematice (adic lichidare sau vânzareă ă ţ ţ ă for at ) Circumstan e care pot indica faptul c o tranzac ie nu este normal cuprind urm toarele:ţ ă ţ ă ţ ă ă

( Nu a existat o expunere adecvat la piaă pe o perioad anterioar datei de evaluare pentru aţă ă ă permite desf şurarea activit ilor de marketing normale şi regulate pentru o tranzac ie care implică ăţ ţ ă astfel de active şi datorii, în condi ii de pia actuale.ţ ţă

( A existat o perioad normal ă ă şi regulat de marketing, dar vânz torul a prezentat activul sauă ă datoria numai unui singur participant pe pia .ţă

( Vânz torul se afl sau este aproape în faliment sau în regim de administrare judiciar (adică ă ă ă vânz torul este pus sub sechestru). ă

24

Page 25: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

( Vânz torul a fost obligat s vând pentru a îndeplini dispoziă ă ă ii reglementare sau juridice (adic ,ţ ă vânz torul a fost for at).ă ţ

( Pre ul tranzac iei este o valoare excep ional atunci când este comparat cu alte tranzac ii recenteţ ţ ţ ă ţ cu un activ sau o datorie identic( ) sau similar( ).ă ă

O entitate trebuie s evalueze circumstană ele pentru a stabili dac , în func ie de dovezile disponibile,ţ ă ţ tranzac ia este normal .ţ ă

B44 O entitate trebuie s ă in cont de urm toarele atunci când evalueaz valoarea just sau estimeazţ ă ă ă ă ă primele de risc de pia :ţă

( Dac dovezile indic faptul c o tranzacă ă ă ie nu este normal , o entitate trebuie s atribuie pre uluiţ ă ă ţ tranzac iei o pondere redus sau nicio pondere (în compara ie cu al i indicatori ai valorii juste).ţ ă ţ ţ

( Dac dovezile indic faptul c o tranzacă ă ă ie este normal , o entitate trebuie s in cont de pre ulţ ă ă ţ ă ţ tranzac iei. Ponderea atribuit pre ului tranzac iei atunci când este comparat cu al i indicatori aiţ ă ţ ţ ţ valorii juste va depinde de date şi circumstan e, cum ar fi urm toarele:ţ ă

volumul tranzac iei.ţ

comparabilitatea tranzac iei cu activul sau datoria evaluat( ).ţ ă

cât de recent este tranzacă ia fa de data de evaluare.ţ ţă

( Dac o entitate nu deă ine suficiente informa ii pentru a decide dac o tranzac ie este normal ,ţ ţ ă ţ ă aceasta trebuie s in cont de pre ul tranzac iei. Cu toate acestea, este posibil ca pre ul respectivă ţ ă ţ ţ ţ al tranzac iei s nu reprezinte valoarea just (adic pre ul tranzac iei nu este în mod necesarţ ă ă ă ţ ţ valoarea unic şi principal pe baza c reia se evalueaz valoarea just sau se estimeaz primele deă ă ă ă ă ă risc de pia ). Atunci când o entitate nu de ine informa ii suficiente pentru a decide dac anumiteţă ţ ţ ă tranzac ii sunt normale, entitatea trebuie s aloce o pondere mai mic acelor tranzac ii atunci cândţ ă ă ţ le compar cu alte tranzac ii despre care cunoaşte c sunt normale. ă ţ ă

Nu este necesar ca o entitate s fac eforturi excesive pentru a stabili dac o tranzacă ă ă ie este normal ,ţ ă dar nu va ignora informa iile disponibile în mod rezonabil. Atunci când o entitate este parte într-oţ tranzac ie, se presupune c de ine informa ii suficiente pentru a decide dac tranzac ia este normal .ţ ă ţ ţ ă ţ ă

Utilizarea pre urilor cotate furnizate de ter e p r iţ ţ ă ţ

B45 Prezentul IFRS nu interzice utilizarea pre urilor cotate furnizate de ter e p r i, cum ar fi servicii deţ ţ ă ţ stabilire a pre ului sau brokeri, dac o entitate a stabilit c pre urile cotate furnizate de p r ile respectiveţ ă ă ţ ă ţ sunt elaborate în conformitate cu prezentul IFRS.

B46 Dac volumul sau nivelul de activitate al activului sau al datoriei a sc zut semnificativ, o entitate trebuieă ă s evalueze dac preă ă urile cotate furnizate de ter e p r i sunt elaborate pe baza unor informa ii recenteţ ţ ă ţ ţ care reflect tranzac ii normale sau pe baza unei tehnici de evaluare care reflect ipoteze aleă ţ ă participan ilor pe pia (inclusiv ipoteze privind riscul). Atunci când aloc o pondere pre ului cotat utilizatţ ţă ă ţ ca informa ie de intrare într-o evaluare la valoarea just , o entitate va aloca o pondere mai sc zutţ ă ă ă (atunci când face o compara ie cu al i indicatori ai valorii juste care reflect rezultatele tranzac iilor)ţ ţ ă ţ cota iilor care nu reflect rezultatele tranzac iilor. ţ ă ţ

B47 În plus, atunci când se aloc ponderi pentru informaă iile disponibile, trebuie s se in cont de naturaţ ă ţ ă unei cota ii (de exemplu, dac cota ia este un pre orientativ sau o ofert irevocabil ) şi se va plasa oţ ă ţ ţ ă ă pondere mai mare cota iilor care reprezint oferte irevocabile, furnizate de ter e p r i.ţ ă ţ ă ţ

25

Page 26: Ifrs 13 - Romana

Anexa CData intr rii în vigoare ă şi tranzi iaţ

Prezenta anex constituie parte integrant a IFRS şi are aceeaşi putere de impunere ca şi celelalte sec iuni aleă ă ţ IFRS-uri.

C1 O entitate trebuie s aplice prezenă tul IFRS pentru perioade anuale care încep la 1 ianuarie 2013 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dac o entitate aplic prezentul IFRSă ă pentru o perioad anterioar , aceasta va prezenta acest fapt. ă ă

C2 Prezentul IFRS trebuie aplicat în mod prospectiv de la începutul perioadei anuale în care este aplicat ini ial. ţ

C3 Dispozi iile de furnizare de informa ii din prezentul IFRS nu trebuie aplicate informa iilor comparativeţ ţ ţ furnizate pentru perioade anterioare aplic rii ini iale a prezentului IFRS.ă ţ

26

Page 27: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

Anexa DModific ri ale altor IFRS-uriă

În aceast anex sunt stabilite ă ă modific ri ale altor IFRS-uri, care reprezint consecin e ale public rii IFRS 13 deă ă ţ ă c tre Consiliu. O entitate trebuie s aplice modific rile pentru perioade anuale, care încep de la 1 ianuarie 2013ă ă ă sau ulterior acestei date. Dac o entitate aplic IFRS 13 pentru o perioad mai recent , aceasta trebuie s apliceă ă ă ă ă modific rile pentru acea perioad mai recent . Punctele modificate con in textul nou subliniat, iar textul ştersă ă ă ţ apare t iat cu o line.ă

Modific ri de definiă iiţ

D1 În IFRS 1, 3-5 şi 9 (emise în octombrie 2010) defini ia valorii juste se înlocuieşte cu:ţ

Valoarea justă reprezint pre ul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ sau pl tit pentruă ţ ă transferul unei datorii într-o tranzac ie normal între participan i pe pia , la data evalu rii. (A seţ ă ţ ţă ă vedea IFRS 13.)

În IAS 2, 16, 18–21, 32 şi 40 defini ia valorii juste se înlocuieşte cu:ţ

Valoarea justă reprezint pre ul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ sau pl tit pentruă ţ ă transferul unei datorii într-o tranzac ie normal între participan i pe pia , la data evalu rii. (A seţ ă ţ ţă ă vedea IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă.)

IFRS 1 Adoptarea pentru prima dat a Standardelor Interna ionale deă ţ Raportare Financiar ă (astfel cum a fost modificat în septembrie 2010)

D2 Se elimin punctul 19.ă

D3 Se adaug punctul 39J, dup cum urmeaz :ă ă ă

3 IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă, emis în mai 2011, a eliminat punctul 19, a modificat defini iaţ valorii juste de la Anexa A şi a modificat punctele D15 şi D20. O entitate trebuie s aplice modific rileă ă respective atunci când aplic IFRS 13.ă

D4 Se modific punctele D15 ă şi D20, dup cum urmeaz :ă ă

D Dac o entitate care adopt pentru prima dat IFRS-urile evalueaz o astfel de investiă ă ă ă ie la cost, înţ conformitate cu IAS 27, atunci ea trebuie s evalueze aceast investi ie la una dintre urm toareleă ă ţ ă valori în situa ia individual de deschidere a pozi iei financiare în conformitate cu IFRS:ţ ă ţ

cost presupus. Costul presupus al unei astfel de investi ii trebuie s fie:ţ ă

valoarea just în situaă iile financiare individuale ale entit ii la data trecerii acesteia laţ ăţ IFRS-uri; sau

D F r a aduce atingere dispoziă ă iilor de la punctele 7 şi 9, o entitate poate aplica dispoziţ iiţ le de la punctul AG76 litera (a) din IAS 39, în oricare din urm toarele moduri: ă

IFRS 2 Plata pe baz de ac iuniă ţ

D5 Se adaug punctul 6A, dup cum urmeaz :ă ă ă

6 Prezentul IFRS utilizeaz termenul „valoarea just “ într-un mod diferit faă ă de unele aspecte aleţă defini iei valorii juste din IFRS 13 ţ Evaluarea la valoarea justă. Prin urmare, când aplic IFRS 2, oă entitate evalueaz valoarea just în conformitate cu prezentul IFRS şi nu cu IFRS 13.ă ă

IFRS 3 Combin ri de întreprinderiă

D6 Se modific punctele 20, 29, 33 ă şi 47, dup cum urmeaz :ă ă

2 Punctele 24-31 precizeaz tipurile de active şi de datorii identificabile care cuprind elemente pentruă care prezentul IFRS prevede excep ii limitate de la principiul de evaluare.ţ

2 Dobânditorul trebuie s evalueze valoarea unui drept dobândit recunoscut drept imobilizareă necorporal pe baza duratei ă contractuale r mase din contractul aferent, indiferent dac participan iă ă ţ

27

Page 28: Ifrs 13 - Romana

pe pia ar lua sau nu în considerare reînnoiri contractuale poten iale atunci când evalueazţă ţ ă valoarea sa just . Punctele B35 şi B36 ofer îndrum ri de aplicare aferente. ă ă ă

3 ... Pentru a determina valoarea fondului comercial într-o combinare de întreprinderi în care nu se transfer nicio contravaloare, dobânditorul trebuie s utilizeze valoarea just la data achiziă ă ă ieiţ participa iei dobânditorului în entitatea dobândit , în locul valorii juste de la data achizi iei aţ ă ţ contravalorii transferate [punctul 32 litera (a) subpunctul (i)]. …

4 ... De exemplu, în afar de cazul în care intervine un eveniment care i-a modificat valoarea just ă ă şi care poate fi identificat, vânzarea unui activ c tre un ter la scurt timp dup data de achizi ie pentruă ţ ă ţ o sum semnificativ diferit fa de valoarea sa just provizorie evaluat la acea dat indică ă ţă ă ă ă ă probabil o eroare în valoarea provizorie.

D7 Se adaug punctul 64F, dup cum urmeaz :ă ă ă

6 IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă, emis în mai 2011, a modificat punctele 20, 29, 33, 47, a modificat defini ia valorii juste de la Anexa A şi a modificat punctele B22, B40, B43–B46, B49 şi B64.ţ O entitate trebuie s aplice modific rile respective atunci când aplic IFRS 13.ă ă ă

D8 În Anexa B, se modific punctele B22 ă şi B40, B43–B46, B49 şi B64, dup cum urmeaz :ă ă

B Având în vedere c aceste situaă ii financiare consolidate reprezint continuarea situa iilor financiareţ ă ţ ale filialei legale, cu excep ia structurii capitalului s u, situa iile financiare consolidate reflect :ţ ă ţ ă

valoarea recunoscut în situaă iile financiare consolidate drept participa ii în capitalurileţ ţ proprii emise, determinat prin ad ugarea participa iilor în capitalurile proprii emise aleă ă ţ filialei legale (dobânditorul, în termeni contabili), în circula ie imediat înainte de combinareaţ de întreprinderi, la valoarea just a societ ii-mame legale (entitatea dobândit , în termeniă ăţ ă contabili) Cu toate acestea, ...

B Criteriile de identificabilitate determin m sura în care o imobilizare necorporal este recunoscută ă ă ă separat de fondul comercial. Totuşi, criteriile nu ofer nici îndrum ri de evaluare a valorii juste aă ă unei imobiliz ri necorporale, nici nu restric ioneaz ipotezele utilizate la evaluarea valorii juste aă ţ ă unei imobiliz ri necorporale. De exemplu, dobânditorul ar lua în considerare în evaluarea valoriiă juste ipotezele de care ar ine cont participan ii pe pia atunci când ar determina valoareaţ ţ ţă imobiliz rii necorporale, cum ar fi preconizarea reînnoirii viitoare a unor contracte. … ă

B Pentru a-şi proteja pozi ia competitiv sau din alte motive, dobânditorul poate inten iona s nuţ ă ţ ă utilizeze activul nefinanciar dobândit sau poate s nu inten ioneze s utilizeze activul corespunz toră ţ ă ă celei mai intense şi celei mai bune utiliz ri. De exemplu, un caz poate fi acela în care dobânditorulă inten ioneaz s utilizeze în mod defensiv o imobilizare necorporal dobândit de cercetare şiţ ă ă ă ă dezvoltare, împiedicând alte p r i s o utilizeze. Cu toate acestea, dobânditorul trebuie s evaluezeă ţ ă ă valoarea just a activului nefinanciar presupunând cea mai intens şi cea mai bun utilizare a sa deă ă ă c tre participan i pe pia , în conformitate cu premisa de evaluare corespunz toare, atât laă ţ ţă ă momentul ini ial, cât şi atunci când evalueaz valoarea just f r costuri asociate ced rii pentruţ ă ă ă ă ă testarea ulterioar a deprecierii.ă

B Prezentul IFRS permite dobânditorului s evalueze un interesă care nu controleaz de inut într-oă ţ entitate dobândit la valoarea sa just , de la data achizi iei. Uneori, un dobânditor va putea evaluaă ă ţ valoarea just de la data achizi iei a unui interes care nu controleaz pe baza unui pre cotat pe oă ţ ă ţ pia activ pentru ac iuni (adic , acelea care nu sunt de inute de dobânditor). Totuşi, în alteţă ă ţ ă ţ situa ii, pentru ac iuni nu va fi disponibil un pre cotat pe o pia activ . În acele situa ii,ţ ţ ţ ţă ă ţ dobânditorul va evalua valoarea just a interesului care nu controleaz pe baza unei alte tehnici deă ă evaluare.

B Valorile juste pe ac iune ale participa iei dobânditorului în entitatea dobândit şi ale interesului careţ ţ ă nu controleaz calculate pe ac iuneă ţ pot fi diferite. Este posibil ca principala diferen s fieţă ă includerea unei prime de control în valoarea just pe ac iune a participa iei dobânditorului înă ţ ţ entitatea dobândit sau, invers, includerea unei reduceri pentru lipsa controlului (numit şi reducereă ă de interes care nu controleaz ) în valoarea just pe ac iune a interesului care nu controleaz dacă ă ţ ă ă participan ii pe pia ar ine cont de o astfel de prim sau reducere atunci când determin valoareaţ ţă ţ ă ă interesului care nu controleaz . ă

B Într-o combinare de întreprinderi realizat f r transfer de contravaloare, dobânditorul trebuie să ă ă ă substituie valoarea just de la data achiziă iei participa iei sale în entitatea dobândit cu valoareaţ ţ ă just de la data achizi iei a contravalorii transferate pentru evaluarea fondului comercial sau aă ţ câştigului realizat în urma unei cump r ri în condi ii avantajoase (a se vedea punctele 32-34). ă ă ţ

B O evaluare la valoarea just a unei entită ă i mutuale trebuie s includ ipotezele pe care le-ar formulaţ ă ă participan ii pe pia cu privire la viitoarele beneficii ale membrilor, precum şi orice ipoteze relevanteţ ţă ar formula participan ii pe pia cu privire la entitatea mutual . De exemplu, pentru a evaluaţ ţă ă valoarea just a entit ii mutuale se poate utiliza o tehnic a valorii actualizate. Fluxurile deă ăţ ă trezorerie utilizate drept intr ri de date pentru model trebuie s se bazeze pe fluxurile de trezorerieă ă

28

Page 29: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

preconizate ale entit ii mutuale, care este posibil s reflecte reducerile aferente beneficiilorăţ ă membrilor, cum ar fi onorarii reduse pentru bunuri şi servicii.

B În vederea realiz rii obiectivului de la punctul 59, dobânditorul trebuie s prezinte urm toareleă ă ă categorii de informa ii pentru fiecare combinare de întreprinderi care s-a realizat pe parcursulţ perioadei de raportare:

valoarea just de la data achiziă iei a contravalorii totale transferate şi valoarea just de la dataţ ă achizi iei a fiec rei clase principale de contravaloare, cum ar fi:ţ ă

participa ii în capitalurile proprii ale dobânditorului, inclusiv num rul de instrumente sauţ ă de participa ii emise sau care ar putea fi emise şi metoda de evaluare a valorii juste a acelorţ instrumente sau participa ii. ţ

pentru fiecare combinare de întreprinderi în care dobânditorul de ine mai pu in de 100% dinţ ţ participa iile în capitalurile proprii ale entit ii dobândite la data achizi iei:ţ ăţ ţ

pentru fiecare interes care nu controleaz de inut în entitatea dobândit evaluat laă ţ ă valoarea just , tehnicile de evaluare şi datele de intrare principale utilizate pentru a evaluaă acea valoare.

IFRS 4 Contracte de asigurare

D9 Se adaug punctul 41E, dup cum urmeaz :ă ă ă

4 IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă emis în mai 2011, a modificat defini ia valorii juste din Anexa A.ţ O entitate trebuie s aplice modificarea respectiv atunci când aplic IFRS 13.ă ă ă

IFRS 5 Active imobilizate de inute în vederea vânz rii şi activit i întrerupteţ ă ăţ

D10 Se adaug punctul 44H, dup cum urmeaz :ă ă ă

4 IFRS 13 Evaluarea la valoarea just ,ă publicat în mai 2011, a modificat defini ia valorii juste dinţ Anexa A. O entitate trebuie s aplice modificarea respectiv atunci când aplic IFRS 13.ă ă ă

IFRS 7 Instrumente financiare: informa ii de furnizatţ (astfel cum a fost modificat în octombrie 2009)

D11 [Nu se aplic dispoziă iilor]ţ

D12 Se modific punctul 3, dup cum urmeaz :ă ă ă

3 Prezentul IFRS trebuie s fie aplicat de toate entită ă ile pentru toate tipurile de instrumenteţ financiare, cu excep ia:ţ

... în acele cazuri, entită ile trebuie s aplice dispozi iile prezentului IFRS şi, pentru aceleţ ă ţ participa ii evaluate la valoarea just , dispozi iile IFRS 13 ţ ă ţ Evaluarea la valoarea justă. ...

D13 Se elimin punctele 27–27B.ă

D14 Se modific punctul 28, dup cum urmeaz :ă ă ă

2 În unele cazuri, o entitate nu recunoaşte un câştig sau o pierdere la recunoaşterea ini ial a unuiţ ă activ financiar sau a unei datorii financiare, deoarece valoarea just nu este probat de un preă ă ţ cotat pe o pia activ pentru un activ sau datorie identic( ) (adic , o dat intrare de nivel 1) şi niciţă ă ă ă ă nu se bazeaz pe o tehnic de evaluare care utilizeaz doar date de pe pie e observabile (a seă ă ă ţ vedea punctul AG76 din IAS 39). În astfel de cazuri, o entitate trebuie s furnizeze informa ii înă ţ func ie de clasa activului financiar sau a datoriei financiare:ţ

politica contabil proprie de recunoaă ştere în profit sau în pierdere a diferen ei dintreţ valoarea just la recunoaşterea ini ial şi pre ul tranzac iei pentru a reflecta o modificare aă ţ ă ţ ţ factorilor (inclusiv durata) de care ar ine cont participan ii pe pia când ar determina valoareaţ ţ ţă activului sau a datoriei (a se vedea punctul AG76 litera (b) din IAS 39).

29

Page 30: Ifrs 13 - Romana

de ce entitatea a decis c preă ul tranzac iei nu este cea mai bun dovad a valorii juste,ţ ţ ă ă inclusiv o descriere a dovezii prin care se probeaz valoarea just .ă ă

D15 Se modific punctul 29, dup cum urmeaz :ă ă ă

2 Nu sunt prev zute prezent ri de informa ii privind valoarea just :ă ă ţ ă

pentru o investi ie în instrumente de capitaluri proprii care nu au un pre ţ ţ de piaţă cotat pe o pia activ pentru un instrument identic (adic o dat de intrare de nivel 1), sauţă ă ă ă instrumente derivate legate de astfel de instrumente de capitaluri proprii, care sunt evaluate la cost în conformitate cu IAS 39, deoarece valoarea just nu poate fi evaluat în mod fiabil;ă ă sau

D16 Se adaug punctul 44P, dup cum urmeaz :ă ă ă

4 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat punctele 3, 28, 29, B4 şi B26 şi Anexa A şi a eliminat punctele 27–27B. O entitate trebuie s aplice modific rile respective atunci când aplic IFRS 13.ă ă ă

D17 În Anexa A se modific definiă ia altor riscuri de pre , dup cum urmeaz :ţ ţ ă ă

alte riscuri de pre ţ

Riscul ca valoarea just a fluxurilor de trezorerie viitoare ale unui instrumentă financiar s fluctueze din cauza modific rilor de preă ă uri pe pia (altele decât celeţ ţă care provin din riscul ratei dobânzii sau riscul valutar), fie c aceste modific riă ă sunt generate de factori specifici instrumentului financiar individual sau emitentului s u ă , fie c sunt generate de factori care afecteaz toateă ă instrumentele financiare similare tranzac ionate pe pia .ţ ţă

IFRS 9 Instrumente financiare (emis în noiembrie 2009)

D18 Se modific punctul 5.1.1, dup cum urmeaz :ă ă ă

5 La recunoaşterea ini ial , o entitate trebuie s evalueze un activ financiar la valoareaţ ă ă sa just , în cazul unui activ financiar care nu este la valoarea just prin profit sauă ă pierdere, costurile tranzac ieiţ care nu sunt atribuibile direct achizi iei activuluiţ financiar.

D19 Se adaug punctul 5.1.1A, dup cum urmeaz :ă ă ă

5 Cu toate acestea, dac valoarea just a activului financiar la recunoaă ă şterea ini ial esteţ ă diferit de pre ul tranzac iei, o entitate trebuie s aplice punctul B5.1 şi punctul AG76ă ţ ţ ă din IAS 39.

D20 Se modific punctele 5.2.1, 5.3.2, 8.2.5 ă şi 8.2.11, dup cum urmeaz :ă ă

5 Dup recunoaă şterea ini ial , o entitate trebuie s evalueze un activ financiar înţ ă ă conformitate cu punctele 4.1-4.5 la valoarea just sau la costul amortizat.ă

5 Dac , în conformitate cu punctul 4.9, o entitate reclasific un activ financiar astfelă ă încât acesta este evaluat la valoarea just , valoarea sa just este evaluat la data laă ă ă care a fost reclasificat. Orice câştig sau pierdere generat( ) de o diferen întreă ţă valoarea contabil anterioar şi valoarea just este recunoscut( ) în profit sauă ă ă ă pierdere.

8 Dac o entitate evalueaz un contract hibrid la valoarea just în conformitate cu punctul 4.4 sauă ă ă cu punctul 4.5, dar valoarea just a contractului hibrid nu a fost evaluat în perioade de raportareă ă comparabile, valoarea just a contractului hibrid în perioade de raportare comparabile trebuie să ă fie suma valorilor juste ale componentelor (adic contractul gazd nederivat ă ă şi instrumentul derivat încorporat) la finalul fiec rei perioade de raportare comparative. ă

8 Dac o entitate a contabilizat anterior o investiă ie într-un instrument de capitaluri proprii care nuţ are un pre cotat pe o pia activ pentru un instrument identic (adic o dat de intrare de nivel 1)ţ ţă ă ă ă (sau un instrument derivat de care s fie legat şi trebuie decontat prin furnizarea unui astfel deă ă instrument de capitaluri proprii) la cost în conformitate cu IAS 39, trebuie s evalueze acelă instrument la valoarea just de la data aplic rii ini iale. ...ă ă ţ

D21 Se adaug punctul 8.1.3, dup cum urmeaz :ă ă ă

8 IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă, emis în mai 2011, a modificat punctele 5.1.1, 5.2.1, 5.3.2, 8.2.5, 8.2.11, B5.1, B5.4, B5.5, B5.7, C8, C20, C22, C27 şi C28 şi a ad ugat punctul 5.1.1A. Oă entitate trebuie s aplice modific rile respective atunci când aplic IFRS 13.ă ă ă

D22 În Anexa A textul introductiv este modificat dup cum urmeaz :ă ă

30

Page 31: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

Termenii urm tori sunt definiă i la punctul 11 din IAS 32 ţ Instrumente financiare: prezentare, punctul 9 din IAS 39 sau Anexa A din IFRS 13 şi sunt utiliza i în prezentul IFRS cu semnifica iile prev zute înţ ţ ă IAS 32, IAS 39 sau IFRS 13: ...

D23 În Anexa B se modific punctul B5.1, titlul anterior punctului B5.5 ă şi punctele B5.5 şi B5.7, dup cumă urmeaz :ă

B Valoarea just a unui activ financiar la recunoaă şterea ini ial este, în mod normal, pre ul tranzac ieiţ ă ţ ţ (adic valoarea just a contravalorii date, a se vedea de asemenea IFRS 13 şi punctul AG76 din IASă ă 39). Totuşi, dac o parte a contravalorii date este pentru alt element decât instrumentul financiar, oă entitate trebuie s evalueze valoarea just a instrumentului financiar. De exemplu, valoarea just aă ă ă unui împrumut pe termen lung sau a unei crean e care nu este purt toare de dobând poate fiţ ă ă evaluat drept valoarea actualizat a tuturor intr rilor viitoare de numerar actualizate utilizândă ă ă ratele principale ale dobânzii de pe pia pentru instrumente financiare similare (similare în ceea ceţă priveşte moneda, condi iile, tipul ratei dobânzii şi al i factori), cu un rating de credit similar. Oriceţ ţ sum suplimentar împrumutat este o cheltuial sau o reducere a venitului, cu excep iaă ă ă ă ţ momentului când îndeplineşte condi iile pentru a fi recunoscut drept un alt tip de activ.ţ ă

Investi ii în instrumente de capitaluri proprii ţ (şi contracte privind acele investi iiţ )

B ... O astfel de situa ie poate fi dac nu sunt disponibile date mai recente pentru a evalua valoareaţ ă just sau dac mai multe evalu ri la valoarea just posibile şi costurile reprezint cea mai bună ă ă ă ă ă estimare a valorii juste în acele evalu ri.ă

B ... În astfel de cazuri entitatea trebuie s evalueze valoarea just . ă ă

D24 În Anexa C, la punctul C8, modific rile la punctul 29 din IFRS 7 ă Instrumente financiare: informa ii deţ furnizat se modific dup cum urmeaz :ă ă ă

2 Nu sunt solicitate prezent ri de informa ii privind valoarea just :ă ţ ă

pentru instrumentele derivate care au leg tur cu investiă ă ii în instrumente de capitaluriţ proprii care nu au un pre de pia cotat pe o pia activ pentru un instrument identic (adic ,ţ ţă ţă ă ă o intrare de date de nivel 1), care sunt evaluate la cost în conformitate cu IAS 39, deoarece valoarea just nu poate fi evaluat în mod fiabil; sauă ă

D25 La punctul C20 modific rile la punctul 1 din IAS 28 ă Investi ii în entit ile asociateţ ăţ sunt modificate după cum urmeaz :ă

1 Prezentul standard trebuie aplicat în contabilizarea investi iilor în entit i asociate.ţ ăţ Totuşi el nu se aplic investi iilor în entit i asociate de inute de: ă ţ ăţ ţ

organiza ii cu capital de risc, sauţ

fonduri mutuale, fonduri de investi ii şi entit i similare, inclusiv fonduri deţ ăţ asigurare cu component de investi ii ă ţ

care sunt evaluate la valoarea just prin profit sau pierdere în conformitate cu IFRS 9ă Instrumente financiare şi IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare. O entitate care de ine o astfel de investi ie trebuie s prezinte informa iile prev zute laţ ţ ă ţ ă punctul 37 litera (f).

D26 La punctul C22 modific rile la punctul 1 din IAS 31 ă Interese în asocierile în participa ieţ sunt modificate dup cum urmeaz :ă ă

1 Prezentul standard trebuie aplicat la contabilizarea intereselor în asocierile în participa ie şi la raportarea activelor, datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor apar inândţ ţ asocierii în participa ie în situa iile financiare ale asocia ilor şi ale investitorilor, oricareţ ţ ţ ar fi structurile sau formele sub care îşi desf şoar activit ile asocierile în participa ie.ă ă ăţ ţ Totuşi el nu se aplic intereselor asocia ilor în entit i controlate în comun de inute de: ă ţ ăţ ţ

organiza ii cu capital de risc, sauţ

fonduri mutuale, fonduri de investi ii şi entit i similare, inclusiv fonduri deţ ăţ asigurare cu component de investi iiă ţ

care sunt evaluate la valoarea just prin profit sau pierdere în conformitate cu IFRS 9ă Instrumente financiare şi IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare. Un asociat care de ine un astfel de interes trebuie s prezinte informa iile prev zute laţ ă ţ ă punctele 55 şi 56.

D27 La punctul C27 modific rile la punctele 9, 13 ă şi 88 din IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare sunt modificate dup cum urmeaz :ă ă

9 ...

31

Page 32: Ifrs 13 - Romana

Trebuie men ionat faptul c IFRS 13 ţ ă Evaluarea la valoarea just ă prezint dispozi iile deă ţ evaluare la valoarea just a unei datorii financiare, fie prin desemnare sau în alt mod sauă pentru care se furnizeaz informa ii privind valoarea just . ă ţ ă

...

1 Dac o entitate nu poate evalua în mod fiabil valoarea just a unui instrument derivat încorporat peă ă baza termenilor şi condi iilor sale, valoarea just a instrumentului derivat încorporat este diferen aţ ă ţ dintre valoarea just a contractului hibrid (combinat) şi valoarea just a contractului gazd . Dacă ă ă ă entitatea nu poate evalua valoarea just a instrumentului derivat încorporat pe baza acesteiă metode, se aplic punctul 12 şi contractul hibrid (combinat) este desemnat la valoarea just prină ă profit sau pierdere.

8 O rela ie de acoperire împotriva riscurilor îndeplineşte condi iile pentru contabilitateaţ ţ opera iunilor de acoperire împotriva riscurilor, conform punctelor 89-102, dac şi numaiţ ă dac sunt îndeplinite toate condi iile de mai jos.ă ţ

...

eficacitatea opera iunii de acoperire împotriva riscurilor poate fi evaluat înţ ă mod fiabil, aceasta însemnând c valoarea just sau fluxurile de trezorerieă ă aferente elementului acoperit care pot fi atribuite riscului acoperit şi valoarea just a instrumentului de acoperire pot fi evaluate fiabil. ă

D28 La punctul C28 modific rile la punctele AG64, AG80, AG81 ă şi AG96 din IAS 39 sunt modificate dup cumă urmeaz :ă

A Valoarea just a unei datorii financiare la recunoaă şterea ini ial este, în mod normal, pre ulţ ă ţ tranzac iei (adic , valoarea just a contravalorii primite, a se vedea de asemenea punctul AG76 şiţ ă ă IFRS 13). Totuşi, dac o parte a contravalorii date sau primite este pentru alt element decât datoriaă financiar , o entitate trebuie s evalueze valoarea just a datoriei financiare.ă ă ă

A Valoarea just a instrumentelor derivate care sunt legate de, ă şi trebuie decontate prin, livrarea unor astfel de instrumente care nu au un pre cotat pe o pia activ pentru un instrument identic (adicţ ţă ă ă o dat de intrare de nivel 1) [a se vedea punctul 47 litera (a)] poate fi evaluat fiabil dac (a)ă ă ă varia ia în gama de evalu ri la valoarea just rezonabile nu este semnificativ pentru acelţ ă ă ă instrument sau (b) probabilit ile diverselor estim ri din acea gam pot fi evaluate în mod fiabil şiăţ ă ă utilizate la evaluarea valorii juste.

A Exist multe situaă ii în care s-ar putea ca varia ia gamei de evalu ri la valoarea just rezonabile aţ ţ ă ă instrumentelor derivate care sunt legate de, şi trebuie decontate prin, livrarea de instrumente de capitaluri proprii care nu au un pre cotat pe o pia activ pentru un instrument identic (adic oţ ţă ă ă dat de intrare de nivel 1) [a se vedea punctul 47 litera (a)] este posibil s nu fie semnificativ . Înă ă ă mod normal, este posibil evaluarea valorii juste a unui astfel de instrument derivat pe careă entitatea l-a achizi ionat de la un partener extern. Totuşi, dac gama de evalu ri rezonabile laţ ă ă valoarea just este semnificativ , iar probabilitatea diferitelor estim ri nu poate fi evaluat în modă ă ă ă fiabil, unei entit i nu i se permite s evalueze instrumentul la valoarea just .ăţ ă ă

A Un instrument derivat care este legat de, şi trebuie decontat prin, livrarea de instrumente de capitaluri proprii care nu au un pre cotat pe o pia activ pentru un instrument identic (adic , oţ ţă ă ă intrare de date de nivel 1) şi care nu este contabilizat la valoarea just deoarece valoarea sa justă ă nu poate fi evaluat în alt mod [a se vedea punctul 47 litera (a)] nu poate fi desemnat ca instrumentă de acoperire împotriva riscurilor.

IFRS 9 Instrumente financiare (emis în octombrie 2010)

D29 [Nu se aplic dispoziă iilor]ţ

D30 Se modific punctele 3.2.14, 4.3.7 ă şi 5.1.1, dup cum urmeaz :ă ă

3 Atunci când o entitate aloc valoarea contabil anterioar a unui activ financiar mai mare întreă ă ă partea care continu s fie recunoscut ă ă ă şi partea care este derecunoscut , trebuie evaluată ă valoarea just a p r ii care continu s fie recunoscut . Atunci când entitatea are o tradi ie deă ă ţ ă ă ă ţ vânzare a unor p r i similare cu partea care continu s fie recunoscut sau dac exist alteă ţ ă ă ă ă ă tranzac ii pe pia pentru astfel de p r i, pre urile recente ofer cea mai bun estimare a valoriiţ ţă ă ţ ţ ă ă sale juste. …

4 Dac o entitate nu poate evalua în mod fiabil valoarea just a unui instrument derivat încorporată ă pe baza termenilor şi condi iilor sale, valoarea just a instrumentului derivat încorporat esteţ ă diferen a dintre valoarea just a contractului hibrid şi valoarea just a contractului gazd . Dacţ ă ă ă ă entitatea nu poate evalua valoarea just a instrumentului derivat încorporat pe baza acesteiă metode, se aplic punctul 4.3.6 şi contractul hibrid este desemnat la valoarea just prin profit sauă ă pierdere.

5 La recunoaşterea ini ial , o entitate trebuie s evalueze un activ financiar sau o datorieţ ă ă financiar la valoarea sa just plus sau minus, în cazul unui activ financiar sau al uneiă ă

32

Page 33: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

datorii financiare care nu este la valoarea just prin profit sau pierdere, ă costurile tranzac ieiţ care sunt atribuibile direct achizi iei sau emisiunii activului financiar sauţ datoriei financiare.

D31 Se adaug punctul 5.1.1A, dup cum urmeaz :ă ă ă

5 Cu toate acestea, dac valoarea just a activului financiar sau a datoriei financiare laă ă recunoaşterea ini ial este diferit de pre ul tranzac iei, o entitate trebuie s apliceţ ă ă ţ ţ ă punctul B5.1.2A.

D32 Se modific punctul 5.2.1, dup cum urmeaz :ă ă ă

5 După recunoaşterea ini ial , o entitate trebuie s evalueze un activ financiar înţ ă ă conformitate cu punctele 4.1.1–4.1.5 la valoarea just sau la costul amortizat (a seă vedea punctele 9 şi AG5–AG8 din IAS 39).

D33 Se elimin titlul anterior punctului 5.4.1 şi punctele 5.4.1–5.4.3.ă

D34 Se modific punctele 5.6.2, 7.2.5, 7.2.11 ă şi 7.2.12, dup cum urmeaz :ă ă

5 Dac , în conformitate cu punctul 4.4.1, o entitate reclasific un activ financiar astfelă ă încât acesta este evaluat la valoarea just , valoarea sa just este evaluat la data laă ă ă care a fost reclasificat. Orice câştig sau pierdere generat( ) de o diferen întreă ţă valoarea contabil anterioar şi valoarea just este recunoscut( ) în profit sauă ă ă ă pierdere.

7 Dac o entitate evalueaz un contract hibrid la valoarea just în conformitate cu punctul 4.1.4 sauă ă ă cu punctul 4.1.5, dar valoarea just a contractului hibrid nu a fost evaluat în perioade deă ă raportare comparative, valoarea just a contractului hibrid în perioade de raportare comparativeă trebuie s fie suma valorilor juste ale componentelor (adic contractul gazd nederivat şiă ă ă instrumentul derivat încorporat) la finalul fiec rei perioade de raportare comparative. ă

7 Dac o entitate a contabilizat anterior o investiă ie într-un instrument de capital propriu care nu areţ un pre cotat pe o pia activ pentru un instrument identic (adic o dat de intrare de nivel 1)ţ ţă ă ă ă (sau un activ derivat care este legat de, şi trebuie decontat prin, livrarea unui astfel de instrument de capital propriu) la cost în conformitate cu IAS 39, trebuie s evalueze acel instrument laă valoarea just de la data aplic rii ini iale. ...ă ă ţ

7 Dac o entitate a contabilizat anterior o datorie derivat care este legat de, ă ă ă şi trebuie decontată prin livrarea unui instrument de capitaluri proprii care nu are un pre cotat pe o pia activ pentruţ ţă ă un instrument identic (adic , o dat de intrare de nivelul 1) la cost în conformitate cu IAS 39,ă ă aceasta trebuie s evalueze datoria derivat la valoarea just de la data aplic rii ini iale. ...ă ă ă ă ţ

D35 Se adaug punctul 7.1.3, dup cum urmeaz :ă ă ă

7 IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă, emis în mai 2011, a modificat punctele 3.2.14, 4.3.7, 5.1.1, 5.2.1, 5.4.1, 5.6.2, 7.2.5, 7.2.11, 7.2.12, a modificat defini ia valorii juste de la Anexa A, a modificatţ punctele B3.2.11, B3.2.17, B5.1.1, B5.2.2, B5.4.8, B5.4.14, B5.4.16, B5.7.20, C3, C11, C26, C28, C30, C49 şi C53, a eliminat punctele 5.4.2, B5.4.1–B5.4.13 şi a ad ugat punctele 5.1.1A, B5.1.2A şiă B5.2.2A. O entitate trebuie s aplice modific rile respective atunci când aplic IFRS 13.ă ă ă

D36 În Anexa B, se modific punctele B3.2.11, B3.2.17, B5.1.1 ă şi B5.2.2, dup cum urmeaz :ă ă

B Atunci când se evalueaz valoarea just a p ră ă ă ii care continu s fie recunoscut şi a p r ii careţ ă ă ă ă ţ este derecunoscut în scopul aplic rii punctului 3.2.13, o entitate aplic dispozi iile de evaluare laă ă ă ţ valoarea just ale IFRS 13, suplimentar fa de punctul 3.2.14.ă ţă

B Acest punct ilustreaz abordarea implic rii continue atunci când implicarea continu a entită ă ă ă iiţ priveşte o parte a unui activ financiar.

Se va presupune c o entitate are un portofoliu deă împrumuturi cu plat anticipat ... Valoarea just aă ă ă împrumuturilor la data tranzac iei este de 10ţ 100 u.m. şi valoarea just a marjei suplimentare de 0,5% esteă de 40 u.m..

Entitatea calculeaz câă ştigul sau pierderea la vânzarea p r ii de 90% ă ţ din fluxurile de trezorerie. Presupunând c , la data transferului, nu sunt disponibile valorileă juste ale p r ii de 90% transferate şi a p r ii de 10%ă ţ ă ţ p strate, entitatea aloc valoarea contabil a activuluiă ă ă în conformitate cu punctul 3.2.14 dup cum urmeaz :ă ă

Valoare justă

Procent Valoare contabilă

alocată

Parte 9 090 90% 9 000

33

Page 34: Ifrs 13 - Romana

transferată

Parte p strată ă 1 010 10% 1 000

Total 10.100 10 000

…B Valoarea just a unui instrument financiar la recunoaă şterea ini ial este, în mod normal, pre ulţ ă ţ

tranzac iei (adic valoarea just a contravalorii date sau primite, a se vedea de asemenea punctulţ ă ă B5.1.2A şi IFRS 13). Totuşi, dac o parte a contravalorii date sau primite este pentru alt elementă decât instrumentul financiar, o entitate trebuie s evalueze valoarea just a instrumentuluiă ă financiar. De exemplu, valoarea just a unui împrumut pe termen lung sau a unei crean e care nuă ţ este purt toare de dobând poate fi evaluat drept valoarea actualizat a tuturor intr rilor viitoareă ă ă ă ă de numerar actualizate utilizând ratele principale ale dobânzii de pe pia pentru instrumenteţă financiare similare (similare în ceea ce priveşte moneda, condi iile, tipul ratei dobânzii şi al iţ ţ factori), cu un rating de credit similar. Orice sum împrumutat în plus este o cheltuial sau oă ă ă reducere a venitului, cu excep ia momentului când îndeplineşte condi iile pentru a fi recunoscutţ ţ ă drept alt tip de activ.

34

Page 35: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

D37 Se adaug punctele B5.1.2A şi B5.2.2A, dup cum urmeaz :ă ă ă

B În mod normal, cea mai bun dovad a valorii juste a unui instrument financiar la recunoaştereaă ă ini ial este pre ul tranzac iei (adic , valoarea just a contravalorii date sau primite, a se vedea deţ ă ţ ţ ă ă asemenea IFRS 13). Dac o entitate stabileşte c valoarea just la recunoaşterea ini ial esteă ă ă ţ ă diferit de pre ul tranzac iei astfel cum se men ioneaz la punctul 5.1.1A, entitatea trebuie să ţ ţ ţ ă ă contabilizeze acel instrument la acea dat dup cum urmeaz : ă ă ă

la evaluarea prev zut la punctul 5.1.1 dac acea valoare just este probat de un preă ă ă ă ă ţ cotat pe o pia activ pentru un activ sau datorie identic( ) (adic o dat de intrare de nivelţă ă ă ă ă 1) sau se bazeaz pe o tehnic de evaluare care utilizeaz doar date de pe pie e observabile.ă ă ă ţ O entitate trebuie s recunoasc diferen a dintre valoarea just la recunoaşterea ini ial şiă ă ţ ă ţ ă pre ul tranzac iei drept câştig sau pierdere.ţ ţ

în toate celelalte cazuri, la evaluarea prev zut la punctul 5.1.1, ajustat pentru aă ă ă amâna diferen a dintre valoarea just la recunoaşterea ini ial şi pre ul tranzac iei. Dupţ ă ţ ă ţ ţ ă recunoaşterea ini ial , entitatea trebuie s recunoasc acea diferen amânat drept câştigţ ă ă ă ţă ă sau pierdere doar în m sura în care aceasta apare în urma modific rii unui factor (inclusivă ă durata) de care ar ine cont participan ii pe pia atunci când ar determina valoarea activuluiţ ţ ţă sau a datoriei.

B Evaluarea ulterioar a unui activ financiar sau a unei datorii financiare ă şi recunoaşterea ulterioară a câştigurilor sau pierderilor descrise la punctul B5.1.2A trebuie s fie consecvente cu dispozi iileă ţ prezentului IFRS.

D38 Se elimin punctele B5.4.1–B5.4.13 şi titlurile aferente.ă

D39 Se modific titlul anterior punctului B5.4.14 ă şi punctele B5.4.14, B5.4.16 şi B5.7.20 dup cum urmeaz :ă ă

Investi ii în instrumente de capitaluri proprii ţ (şi contracte privind aceste investi iiţ )

B ... O astfel de situa ie poate fi dac nu sunt disponibile date mai recente pentru a evalua valoareaţ ă just sau dac mai multe evalu ri la valoarea just posibile şi costurile reprezint cea mai bună ă ă ă ă ă estimare a valorii juste în acele evalu ri.ă

B ... În m sura în care exist astfel de factori relevană ă i, aceştia pot indica c este posibil ca costul s nuţ ă ă fie reprezentativ pentru valoarea just . În astfel de cazuri, entitatea trebuie s evalueze valoareaă ă just .ă

B Dup cum este cazul în toate evalu rile la valoarea just , metoda de evaluare utilizat de oă ă ă ă entitate pentru a stabili propor ia modific rii în valoarea just a datoriei atribuibil modific rilorţ ă ă ă ă riscului de credit al acesteia trebuie s utilizeze la maxim datele de intrare observabile relevante şiă s utilizeze la minimum datele de intrare neobservabile. ă

D40 În Anexa C, la punctul C3 modific rile la punctele D15 ă şi D20 din IFRS 1 Adoptarea pentru prima dat aă Standardelor Interna ionale de Raportare Financiar ţ ă se modific dup cum urmeaz :ă ă ă

D Dac o entitate care adopt pentru prima dat IFRS-urile evalueaz o astfel de investiă ă ă ă ie la cost, înţ conformitate cu IAS 27, atunci ea trebuie s evalueze aceast investi ie la una dintre urm toareleă ă ţ ă valori în situa ia individual de deschidere a pozi iei financiare în conformitate cu IFRS:ţ ă ţ

cost presupus. Costul presupus al unei astfel de investi ii trebuie s fie:ţ ă

valoarea just în situaă iile financiare individuale ale entit ii la data trecerii acesteia laţ ăţ IFRS-uri; sau

D În ciuda dispozi iilor de la punctele 7 şi 9, o entitate poate aplica dispozi iile de la punctul B5.1.2Aţ ţ litera (b) din IFRS 9 în oricare dintre urm toarele moduri: ă

D41 La punctul C11, modific rile la punctul 28 din IFRS 7 ă Instrumente financiare: informa ii de furnizat ţ se modific dup cum urmeaz :ă ă ă

2 În unele cazuri, o entitate nu recunoaşte un câştig sau o pierdere la recunoaşterea ini ial a unuiţ ă activ financiar sau a unei datorii financiare, deoarece valoarea just nu este probat de un preă ă ţ cotat pe o pia activ pentru un activ sau datorie identic( ) (adic o dat de intrare de nivel 1) şiţă ă ă ă ă nici nu se bazeaz pe o tehnic de evaluare care utilizeaz doar date de pe pie e observabile (a seă ă ă ţ vedea punctul B5.1.2A din IFRS 9). În astfel de cazuri, o entitate trebuie s furnizeze informa ii înă ţ func ie de clasa activului financiar sau a datoriei financiare:ţ

politica contabil proprie de recunoaă ştere în profit sau în pierdere a diferen ei dintreţ valoarea just la recunoaşterea ini ial şi pre ul tranzac iei pentru a reflecta o modificare aă ţ ă ţ ţ factorilor (inclusiv durata) de care ar ine cont participan ii pe pia când ar determina valoareaţ ţ ţă activului sau a datoriei (a se vedea punctul B5.1.2A litera (b) din IFRS 9).

35

Page 36: Ifrs 13 - Romana

de ce entitatea a decis c preă ul tranzac iei nu este cea mai bun dovad a valorii juste,ţ ţ ă ă inclusiv o descriere a dovezii prin care se probeaz valoarea just .ă ă

D42 La punctul C26 modific rile la punctul 1 din IAS 28 ă Investi ii în entit ile asociateţ ăţ se modific dup cumă ă urmeaz :ă

1 Prezentul standard trebuie aplicat în contabilizarea investi iilor în entit i asociate.ţ ăţ Totuşi el nu se aplic investi iilor în entit i asociate de inute de: ă ţ ăţ ţ

organiza ii cu capital de risc, sauţ

fonduri mutuale, fonduri de investi ii şi entit i similare, inclusiv fonduri deţ ăţ asigurare cu component de investi iiă ţ

care sunt evaluate la valoarea just prin profit sau pierdere în conformitate cu IFRS 9ă Instrumente financiare. O entitate care de ine o astfel de investi ie trebuie s prezinteţ ţ ă informa iile prev zute la punctul 37 litera (f).ţ ă

D43 La punctul C28 modific rile la punctul 1 din IAS 31 ă Interese în asocierile în participa ieţ sunt modificate dup cum urmeaz :ă ă

1 Prezentul standard trebuie aplicat la contabilizarea intereselor în asocierile în participa ie şi la raportarea activelor, datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor apar inândţ ţ asocierii în participa ie în situa iile financiare ale asocia ilor şi ale investitorilor, oricareţ ţ ţ ar fi structurile sau formele sub care îşi desf şoar activit ile asocierile în participa ie.ă ă ăţ ţ Totuşi el nu se aplic intereselor asocia ilor în entit i controlate în comun de inute de: ă ţ ăţ ţ

organiza ii cu capital de risc, sauţ

fonduri mutuale, fonduri de investi ii şi entit i similare, inclusiv fonduri deţ ăţ asigurare cu component de investi iiă ţ

care sunt evaluate la valoarea just prin profit sau pierdere în conformitate cu IFRS 9ă Instrumente financiare. Un asociat care de ine un astfel de interes trebuie s prezinteţ ă informa iile prev zute la punctele 55 şi 56.ţ ă

D44 La punctul C30, modific rile la punctul 23 din IAS 32 ă Instrumente financiare: prezentare se modific după ă cum urmeaz :ă

2 ... Un exemplu îl constituie obliga ia unei entit i, conform unui contract forward, de a cump raţ ăţ ă propriile instrumente de capitaluri proprii în schimbul numerarului. Datoria financiar esteă recunoscut ini ial la ă ţ (valoarea actualizat a valorii de r scump rareă ă ă ) şi este reclasificat dină capitaluri proprii. …

D45 La punctul C49 modific rile la punctul A8 din IFRIC 2 ă Ac iunile membrilor în entit i de tip cooperatist şiţ ăţ instrumente similare se modific dup cum urmeaz :ă ă ă

A Ac iunile membrilor care dep şesc restric ia de r scump rare sunt datorii financiare. Entitatea deţ ă ţ ă ă tip cooperatist evalueaz aceast datorie financiar la valoarea just la recunoaşterea ini ial .ă ă ă ă ţ ă Deoarece aceste ac iuni pot fi r scump rate la cerere, entitatea de tip cooperatist evalueazţ ă ă ă valoarea just a unor astfel de datorii financiare în conformitate cu punctul 47 din IFRS 13, careă prevede: „Valoarea just a unei datorii financiare cu o caracteristic „la vedere“ (de exemplu, ună ă depozit la vedere) nu este mai mic decât valoarea de plat la cerere ...“ În consecin , entitatea deă ă ţă tip cooperatist clasific ca datorii financiare valoarea maxim de plat la cerere, conformă ă ă dispozi iilor de r scump rare. ţ ă ă

D46 La punctul C53 modific rile la punctul 7 din IFRIC 19 ă Stingerea datoriilor financiare cu instrumente de capitaluri proprii se modific dup cum urmeaz :ă ă ă

7 Dac valoarea just a instrumentelor de capitaluri proprii emise nu poate fi evaluat fiabil, atunciă ă ă instrumentele de capitaluri proprii trebuie s fie evaluate pentru a reflecta valoarea just a datorieiă ă financiare stinse. Nu se aplic punctul 47 din IFRS 13 atunci când se evalueaz valoarea just aă ă ă datoriei financiare stinse cu o caracteristic la vedere (de exemplu, un depozit la vedere).ă

IAS 1 Prezentarea situa iilor financiareţ

D47 Se modific punctele 128 ă şi 133, dup cum urmeaz :ă ă

1 Prezent rile de informaă ii de la punctul 125 nu sunt impuse pentru active şi datorii care prezint unţ ă risc semnificativ ca valoarea lor contabil s se schimbe considerabil pe parcursul urm toruluiă ă ă exerci iu financiar dac , la finalul perioadei de raportare, acestea sunt evaluate la valoarea just peţ ă ă baza unui pre cotat pe o pia activ pentru un activ sau o datorie identic( ). Aceste valori juste seţ ţă ă ă pot modifica semnificativ în decursul urm torului exerci iu financiar, dar aceste modific ri nu ară ţ ă decurge din ipoteze sau din alte surse de incertitudine referitoare la estim ri la finalul perioadei deă raportare.

1 Alte IFRS-uri dispun prezentarea unora dintre ipotezele care ar fi altminteri solicitate în conformitate cu punctul 125. De exemplu, IAS 37 impune prezentarea, în anumite situa ii, a ipotezelor principaleţ privind evenimentele viitoare care afecteaz clasele de provizioane. IFRS 13ă Evaluarea la valoarea

36

Page 37: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

justă prevede prezentarea ipotezelor principale (inclusiv tehnica(ile) de evaluare şi intr rile de dateă ) pe care le utilizeaz entitatea atunci când evalueaz valoarea just a activelor sau datoriiloră ă ă contabilizate la valoarea just . ă

D48 Se adaug punctul 139I, dup cum urmeaz :ă ă ă

1 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat punctele 128 şi 133. O entitate trebuie s aplice modific rileă ă respective atunci când aplic IFRS 13.ă

IAS 2 Stocuri

D49 Se modific punctul 7, dup cum urmeaz :ă ă ă

7 Valoare realizabil net se refer la suma net pe care o entitate se aă ă ă ă şteapt s o realizeze dină ă vânzarea de stocuri pe parcursul desf şur rii normale a activit ii. Valoarea just reflect pre ulă ă ăţ ă ă ţ unei tranzac ii normale de vânzare a aceluiaşi stoc pe pia a principal (sau cea mai avantajoas )ţ ţ ă ă pentru acel stoc care s-ar încheia între participan i pe pia , la data de evaluare. Prima este oţ ţă valoare specific entit ii; cea de a doua nu este. Valoarea realizabil net a stocurilor poate s nuă ăţ ă ă ă fie egal cu valoarea just minus costurile generate de vânzare.ă ă

D50 Se adaug punctul 40C, dup cum urmeaz :ă ă ă

4 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat defini ia valorii juste de la punctul 6 şi a modificat punctul 7.ţ O entitate trebuie s aplice modific rile respective atunci când aplic IFRS 13.ă ă ă

IAS 8 Politici contabile, modific ri ale estim rilor contabile şi eroriă ă

D51 Se modific punctul 52, dup cum urmeaz :ă ă ă

5 Prin urmare, aplicarea retroactiv a unei noi politici contabile sau corectarea unei erori dintr-oă perioad anterioar prevede diferenă ă ierea informa iilor care ţ ţ

ofer probe ale circumstană elor care au existat la data(datele) la care a(au) avut locţ tranzac ia, evenimentul sau condi ia şiţ ţ

ar fi fost disponibile la data la care s-a aprobat publicarea situa iilor financiare pentruţ acea perioad anterioar ă ă

de informa ii din alte surse. Pentru anumite tipuri de estim ri (de exemplu, evaluarea la valoareaţ ă just care utilizeaz un num r mare de date de intrare neobservabile) este imposibil s diferen iemă ă ă ă ţ aceste tipuri de informa ii. În cazul în care aplicarea retroactiv sau retratarea retroactiv ar impuneţ ă ă elaborarea unei estim ri semnificative pentru care este imposibil de diferen iat aceste dou tipuriă ţ ă de informa ii, este imposibil s se aplice noua politic contabil sau s se corecteze retroactivţ ă ă ă ă eroarea perioadei anterioare.

D52 Se modific punctul 54C, dup cum urmeaz :ă ă ă

5 IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă, emis în mai 2011, a modificat punctul 52. O entitate trebuie să aplice modificarea respectiv atunci când aplic IFRS 13.ă ă

IAS 10 Evenimente ulterioare perioadei de raportare a bilan uluiţ

D53 Se modific punctul 11, dup cum urmeaz :ă ă ă

1 Un exemplu de eveniment care nu conduce la ajustarea situa iilor financiare dup perioada deţ ă raportare a bilan ului este o diminuare a valorii juste a investi iilor în intervalul dintre finalulţ ţ perioadei de raportare şi data la care situa iile financiare sunt aprobate în vederea public rii. Oţ ă diminuare a valorii juste nu se refer în mod normal la condi ia investi iilor la finalul perioadei deă ţ ţ raportare, dar reflect circumstan ele ap rute ulterior. …ă ţ ă

D54 Se adaug punctul 23A, dup cum urmeaz :ă ă ă

2 IFRS 13 emis în mai 2011, a modificat punctul 11. O entitate trebuie s aplice modificareaă respectiv atunci când aplic IFRS 13.ă ă

IAS 16 Imobiliz ri corporaleă

D55 Se modific punctul 26, dup cum urmeaz :ă ă ă

2 Valoarea just a unui activ este evaluat fiabil dac (a) variabilitatea în gama de evalu ri laă ă ă ă valoarea just rezonabile nu este semnificativ pentru acel activ sau (b) probabilită ă ă ile diverselorţ estim ri din acea gam pot fi evaluate în mod fiabil şi utilizate la evaluarea valorii juste. Dac oă ă ă entitate poate s evalueze fiabil fie valoarea just a activului încasat, fie cea a activului la care aă ă

37

Page 38: Ifrs 13 - Romana

renun at, atunci valoarea just a activului la care a renun at este utilizat pentru a evalua costurileţ ă ţ ă activului încasat, cu excep ia cazului în care valoarea just a activului încasat nu este mai evident . ţ ă ă

D56 Se elimin punctele 32 şi 33.ă

D57 Se modific punctele 35 ă şi 77, dup cum urmeaz :ă ă

3 Atunci când se reevalueaz un element de imobiliz ri corporale, orice amortizare cumulat la dataă ă ă reevalu rii este tratat în unul dintre urm toarele moduri: ă ă ă

este retratat propor ional cu modificarea de valoare contabil brut a activului, astfelă ţ ă ă încât valoarea contabil a activului, dup reevaluare, s fie egal cu valoarea sa reevaluat . ă ă ă ă ă

Aceast metod este deseori folosit în cazul în care un activ este reevaluat prină ă ă aplicarea unui indice pentru determinarea costului de înlocuire (a se vedea IFRS 13).

7 Dac elementeă le de imobiliz ri corporale sunt exprimate la valoarea reevaluat , se voră ă furniza urm toarele informa ii, suplimentar fa de informa iile prev zute în IFRS 13: ă ţ ţă ţ ă

[ eliminat]

[ eliminat]

D58 Se adaug punctul 81F, dup cum urmeaz :ă ă ă

8 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat defini ia valorii juste de la punctul 6 şi a modificat puncteleţ 26, 35 şi 77 şi a eliminat punctele 32 şi 33. O entitate trebuie s aplice modific rile respectiveă ă atunci când aplic IFRS 13.ă

IAS 17 Contracte de leasing

D59 Se adaug punctul 6A, dup cum urmeaz :ă ă ă

6 IAS 17 utilizeaz termenul „valoarea just “ într-un mod diferit faă ă de unele aspecte ale defini ieiţă ţ valorii juste din IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă. Prin urmare, când aplic IAS 17, o entitate evaluează ă valoarea just în conformitate cu IAS 17 şi nu cu IFRS 13.ă

IAS 18 Venituri

D60 Se adaug punctul 42, dup cum urmeaz :ă ă ă

4 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat defini ia valorii juste de la punctul 7. O entitate trebuie sţ ă aplice modificarea respectiv atunci când aplic IFRS 13. ă ă

IAS 19 Beneficiile angaja ilorţ

D61 [Nu se aplic dispoziă iilor]ţ

D62 Se modific punctele 50 ă şi 102, dup cum urmeaz :ă ă

5 Contabilizarea de c tre o entitate a planurilor de beneficii determinate implic urm torii paă ă ă şi:

evaluarea valorii juste a oric ror active ale planului (a se vedea punctele 102-104);ă

1 Valoarea just a oric ror active ale planului este dedus ă ă ă din determinarea valorii recunoscute în situa ia pozi iei financiare în conformitate cu punctul 54. ţ ţ

D63 Se adaug punctul 162, dup cum urmeaz :ă ă ă

1 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat defini ia valorii juste de la punctul 7 şi a modificat punctele 50ţ şi 102. O entitate trebuie s aplice modific rile respective atunci când aplic IFRS 13.ă ă ă

IAS 20 Contabilitatea subven iilor guvernamentale şi prezentareaţ informa iilor legate de asisten a guvernamentalţ ţ ă

D64 Se adaug punctul 45, dup cum urmeaz :ă ă ă

38

Page 39: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

4 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat defini ia valorii juste de la punctul 3. O entitate trebuie sţ ă aplice modificarea respectiv atunci când aplic IFRS 13.ă ă

IAS 21 Efectele varia iei cursurilor de schimb valutarţ

D65 Se modific punctul 23, dup cum urmeaz :ă ă ă

2 La finalul fiec rei perioade de raportare: ă

elementele nemonetare exprimate în valut ă şi evaluate la valoarea just trebuieă convertite utilizându-se cursul de schimb din data la care a fost evaluat valoareaă just . ă

D66 Se adaug punctul 60G, dup cum urmeaz :ă ă ă

6 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat defini ia valorii juste de la punctul 8 şi a modificat punctul 23.ţ O entitate trebuie s aplice modific rile respective atunci când aplic IFRS 13.ă ă ă

IAS 28 Investi ii în entit ile asociate ţ ăţ (astfel cum a fost modificat în octombrie 2009)

D67 Se modific punctele 1 ă şi 37, dup cum urmeaz :ă ă

1 Prezentul standard trebuie aplicat în contabilizarea investi iilor în entit i asociate.ţ ăţ Totuşi el nu se aplic investi iilor în entit i asociate de inute de: ă ţ ăţ ţ

organiza ii cu capital de risc, sauţ

fonduri mutuale, fonduri închise de investi ii şi entit i similare, inclusivţ ăţ fonduri de asigurare cu component de investi ii ă ţ

care la recunoaşterea ini ial sunt desemnate ca fiind la valoarea just prin profit sauţ ă ă pierdere sau sunt clasificate drept de inute în vederea vânz rii şi sunt contabilizate înţ ă conformitate cu IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare. Pentru astfel de investi ii, o entitate trebuie s recunoasc modific rile valorii juste în profit sauţ ă ă ă pierdere în perioada modific rilor. O entitate care de ine o astfel de investi ie trebuieă ţ ţ s prezinte informa iile prev zute la punctul 37 litera (f).ă ţ ă

3 Trebuie prezentate urm toarele informaă ii: ţ

valoarea just a investiă iilor în entit ile asociate pentru care exist pre uriţ ăţ ă ţ de pia cotate;ţă

D68 Se adaug punctul 41G, dup cum urmeaz :ă ă ă

4 IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă, publicat în mai 2011, a modificat punctele 1 şi 37. O entitate trebuie s aplice modific rile respective atunci când aplic IFRS 13.ă ă ă

IAS 31 Interese în asocierile în participa ie ţ (astfel cum a fost modificat în octombrie 2009)

D69 Se modific punctul 1, dup cum urmeaz :ă ă ă

1 Prezentul standard trebuie aplicat la contabilizarea intereselor în asocierile în participa ie şi la raportarea activelor, datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor apar inândţ ţ asocierii în participa ie în situa iile financiare ale asocia ilor şi ale investitorilor, oricareţ ţ ţ ar fi structurile sau formele sub care îşi desf şoar activit ile asocierile în participa ie.ă ă ăţ ţ Totuşi el nu se aplic intereselor asocia ilor în entit i controlate în comun de inute de: ă ţ ăţ ţ

organiza ii cu capital de risc, sauţ

fonduri mutuale, fonduri închise de investi ii şi entit i similare, inclusivţ ăţ fonduri de asigurare cu component de investi iiă ţ

care la recunoaşterea ini ial sunt desemnate ca fiind la valoarea just prin profit sauţ ă ă pierdere sau sunt clasificate drept de inute în vederea vânz rii şi sunt contabilizate înţ ă conformitate cu IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare. Pentru astfel de investi ii, o entitate trebuie s recunoasc modific rile valorii juste în profit sauţ ă ă ă pierdere în perioada modific rilor. Un asociat care de ine un astfel de interes trebuie să ţ ă prezinte informa iile prev zute la punctele 55 şi 56.ţ ă

D70 Se adaug punctul 58F, dup cum urmeaz :ă ă ă

39

Page 40: Ifrs 13 - Romana

5 IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă, emis în mai 2011, a modificat punctul 1. O entitate trebuie să aplice modificarea respectiv atunci când aplic IFRS 13.ă ă

IAS 32 Instrumente financiare: prezentare (astfel cum a fost modificat în septembrie 2010)

D71 Se modific punctul 23, dup cum urmeaz :ă ă ă

2 Datoria financiar este recunoscut iniă ă ial ţ (la valoarea actualizat a valorii de r scump rareă ă ă ) şi este reclasificat din capitaluri proprii. …ă

D72 Se adaug punctul 97J, dup cum urmeaz :ă ă ă

9 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat defini ia valorii juste de la punctul 11 şi a modificat puncteleţ 23 şi AG31. O entitate trebuie s aplice modific rile respective atunci când aplic IFRS 13.ă ă ă

D73 În Îndrum rile de aplicare, se modific punctul AG31, dup cum urmeaz :ă ă ă ă

A O form uzual pentru instrumentele financiare este un instrument de datorie cu o opă ă iuneţ încorporat de conversie, cum ar fi obliga iunile convertibile în ac iuni ordinare ale emitentului şiă ţ ţ f r alte caracteristici derivate încorporate. Punctul 28 prevede ca emitentul unui astfel deă ă instrument financiar s prezinte separat componenta de datorie şi componenta de capitaluri propriiă în situa ia pozi iei financiare, dup cum urmeaz : ţ ţ ă ă

Instrumentul de capitaluri proprii este o op iune încorporat de a converti datoria înţ ă capitaluri proprii ale emitentului. Aceast op iune are valoare la recunoaşterea ini ial chiar şiă ţ ţ ă atunci când este „în afara banilor“ (out of the money).

IAS 33 Rezultatul pe ac iuneţ

D74 Se modific punctele 8 ă şi 47A, dup cum urmeaz :ă ă

8 Termenii defini i în IAS 32 ţ Instrumente financiare: prezentare sunt utiliza i în prezentul standard cuţ semnifica iile prev zute la punctul 11 din IAS 32, cu excep ia cazului în care se prevede altfel. În IASţ ă ţ 32 sunt definite instrumentul financiar, activul financiar, datoria financiar şi instrumentul deă capitaluri proprii şi sunt prezentate îndrum ri de aplicare a acelor defini ii. IFRS 13 ă ţ Evaluarea la valoarea justă defineşte valoarea just şi prevede cerin ele de aplicare a acelei defini ii. ă ţ ţ

4 În cazul op iunilor pe ac iuni şi a altor angajamente de plat pe baz de ac iuni la care se aplic IFRSţ ţ ă ă ţ ă 2 Plata pe baz de ac iuniă ţ , pre ul de emisiune la care se face referire la punctul 46 şi pre ul deţ ţ exercitare la care se face referire la punctul 47 trebuie s includ valoarea just (evaluat înă ă ă ă conformitate cu IFRS 2) a oric ror bunuri sau servicii ce trebuie s fie furnizate entit ii în viitor înă ă ăţ cadrul op iunii pe ac iune sau al altui angajament de plat pe baz de ac iuni.ţ ţ ă ă ţ

D75 Se adaug punctul 74C, dup cum urmeaz :ă ă ă

7 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat punctele 8, 47A şi A2. O entitate trebuie s apliceă modific rile respective atunci când aplic IFRS 13.ă ă

D76 În Anexa A, se modific punctul A2, dup cum urmeaz :ă ă ă

A Emisiunea de ac iuni ordinare la momentul exercit rii sau al conversiei de ac iuni ordinareţ ă ţ poten iale nu d naştere, de obicei, unui element de prime. Aceasta se datoreaz faptului cţ ă ă ă ac iunile ordinare poten iale sunt evaluate de obicei la valoarea just , ceea ce duce la o modificareţ ţ ă propor ional a resurselor disponibile entit ii. Totuşi, într-o emisiune de drepturi de subscriere,ţ ă ăţ pre ul de exercitare este adesea mai mic decât valoarea just a ac iunilor. ... Valoarea justţ ă ţ ă teoretic anterioar f r exercitarea de drepturi pe ac iune este calculat prin ad ugarea valoriiă ă ă ă ţ ă ă juste agregate a ac iunilor imediat anterioare exercit rii drepturilor la încas rile din exercitareaţ ă ă drepturilor şi împ r indu-le la num rul de ac iuni în circula ie dup exercitarea drepturilor. În cazulă ţ ă ţ ţ ă în care drepturile urmeaz s fie tranzac ionate public, separat de ac iunile anterioare dateiă ă ţ ţ exercit rii, valoarea just este evaluat la închiderea ultimei zile în care ac iunile suntă ă ă ţ tranzac ionate împreun cu drepturile.ţ ă

IAS 34 Raportarea financiar interimar ă ă (astfel cum a fost modificat în mai 2010)

D77 [Nu se aplic dispoziă iilor]ţ

D78 Se adaug punctul 16A litera (j), dup cum urmeaz :ă ă ă

1 În plus fa de prezentarea evenimentelor şi tranzac iilor semnificative în conformitateţă ţ cu punctele 15-15C, o entitate trebuie s includ urm toarele informa ii în notele laă ă ă ţ

40

Page 41: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

situa iile sale financiare interimare, dac nu au fost prezentate în alt parte în cadrulţ ă ă raportului financiar interimar. Informa iile trebuie raportate, în mod normal, de laţ începutul exerci iului pân în prezent. ţ ă

pentru instrumentele financiare, prezent rile de informaă ii prev zute laţ ă punctele 91–93 litera (h), 94–96, 98 şi 99 din IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă şi punctele 25, 26 şi 28–30 din IFRS 7 Instrumente financiare: informa ii de furnizatţ .

D79 Se adaug punctul 50, dup cum urmeaz :ă ă ă

5 IFRS 13, emis în mai 2011, a ad ugat punctul 16A litera (j). O entitate trebuie s aplice modificareaă ă respectiv atunci când aplic IFRS 13.ă ă

IAS 36 Deprecierea activelor

D80 Se modific punctul 5, dup cum urmeaz :ă ă ă

5 Prezentul standard nu se aplic activelor financiare care intr sub incidenă ă a IAS 39, investi iilorţ ţ imobiliare evaluate la valoarea just care intr sub inciden a IAS 40 sau activelor biologice legate deă ă ţ activitatea agricol evaluate la valoarea just minus costurile generate de vânzare care intr subă ă ă inciden a IAS 41. Cu toate acestea, prezentul standard se aplic activelor contabilizate la valoareaţ ă reevaluat (adic valoarea just la data reevalu rii minus orice amortizare cumulat ulterioar şiă ă ă ă ă ă pierderi prin depreciere cumulate ulterior) în conformitate cu alte IFRS-uri, cum ar fi modelele de reevaluare din IAS 16 Imobiliz ri corporaleă şi IAS 38 Imobiliz ri necorporaleă . Singura diferen dintreţă valoarea just a unui activ şi valoarea sa just minus costurile asociate ced rii o reprezint costurileă ă ă ă marginale directe atribuibile ced rii activului. ă

în cazul în care costurile de cedare sunt neglijabile, valoarea recuperabil a activuluiă reevaluat este neap rat apropiat de sau mai mare decât valoarea sa reevaluat . Înă ă ă acest caz, dup aplicarea dispoziă iilor privind reevaluarea, este pu in probabil ca activulţ ţ reevaluat s fie depreciat, nefiind necesar estimarea valorii recuperabile.ă ă

[ eliminat]

[ eliminat]

în cazul în care costurile de cedare nu sunt neglijabile, valoarea just minus costurileă asociate ced rii activului reevaluat este neap rat mai mic decât valoarea sa just . Activulă ă ă ă reevaluat este, aşadar, depreciat dac valoarea sa de utilizare este mai mic decât valoareaă ă sa reevaluat . În acest caz, dup aplicarea dispozi iilor privind reevaluarea, o entitate aplică ă ţ ă prezentul standard pentru a stabili dac activul poate fi depreciat.ă

D81 Se modific punctul 6 dup cum urmeaz (drept consecină ă ă a modific rii defini iei valorii juste minusţă ă ţ costurile generate de vânzare, toate referirile la „valoarea just minus costurile generate de vânzare“ dină IAS 36 se înlocuiesc cu „valoarea just minus costurile asociate ced rii“):ă ă

6 Urm torii termeni sunt utilizaă i în prezentul standard cu în elesul specificat înţ ţ continuare:

[ eliminat]

[ eliminat]

[ eliminat]

[ eliminat]

Valoarea justă reprezint pre ul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ sau pl tită ţ ă pentru transferul unei datorii într-o tranzac ie normal între participan i pe pia , laţ ă ţ ţă data evalu rii. (A se vedea IFRS 13 ă Evaluarea la valoarea justă.)

D82 Se modific punctele 12, 20 ă şi 22, dup cum urmeaz :ă ă

1 La evaluarea existen ei indiciilor de depreciere a activelor o entitate trebuie s ia înţ ă considerare cel pu in urm toarele indicii: ţ ă

Surse externe de informa iiţ

exist indicaă ii observabile c valoarea ţ ă de piaţă a activului a sc zută semnificativ mai mult în decursul perioadei decât ar fi fost de aşteptat ca rezultat al trecerii timpului sau al utiliz rii.ă

2 Poate fi posibil s se evalueze valoarea just minus costurile asociate ced rii, chiar dac nu există ă ă ă ă un pre cotat pe o pia activ pentru un activ ţ ţă ă identic. Cu toate acestea, uneori nu va fi posibil s seă evalueze valoarea just minus costurile asociate ced rii deoarece nu exist o baz pentru a calculaă ă ă ă o estimare fiabil a pre ului care s-ar putea ob ine din vânzarea activului în cadrul unei tranzac iiă ţ ţ ţ

41

Page 42: Ifrs 13 - Romana

normale care are loc între participan i pe pia , la data de evaluare, în condi ii de pia actuale. Înţ ţă ţ ţă acest caz, entitatea poate folosi valoarea de utilizare a activului ca valoare recuperabil .ă

2 Valoarea recuperabil se calculeaz pentru fiecare activ în parte ... în afar de cazul în care ă ă ă

valoarea de utilizare poate fi estimat ca fiind apropiat de valoarea sa just minusă ă ă costurile asociate ced rii, iar valoarea just minus costurile asociate ced rii poate fi evaluat .ă ă ă ă

D83 Se elimin punctele 25–27.ă

D84 Se modific punctul 28, dup cum urmeaz :ă ă ă

2 Cu ocazia evalu rii valorii juste minus costurile asociate ced rii, se deduc costurile asociate ced rii,ă ă ă altele decât cele care au fost deja recunoscute ca datorii. Exemple ...

D85 Se adaug punctul 53A, dup cum urmeaz :ă ă ă

53A Valoarea just este diferit de valoare de utilizare. Valoarea just reflect ipotezele pe care le-ară ă ă ă utiliza participan ii pe pia atunci când stabilesc valoarea activului. În schimb, valoarea de utilizareţ ţă reflect efectele factorilor ce pot fi specifici entit ii, dar care nu se aplic entit ilor în general. Deă ăţ ă ăţ exemplu, valoarea just nu reflect niciunul dintre factorii urm tori în m sura în care aceştia, înă ă ă ă general, nu ar fi disponibili participan ilor de pe pia : ţ ţă

valoarea suplimentar ă derivat din gruparea activelor (cum ar fi crearea unui portofoliu deă investi ii imobiliare în diferite amplasamente);ţ

sinergiile dintre activele evaluate şi alte active;

drepturile sau restric iile legale specifice doar proprietarului actual al activului; şiţ

beneficiile sau poverile fiscale specifice doar proprietarului actual al activului.

D86 Se modific punctele 78, 105, 111, 130 ă şi 134, dup cum urmeaz :ă ă

7 Este posibil s fie necesar luarea în considerare a unor datorii recunoscute pentru a determinaă ă valoarea recuperabil a unită ă ii generatoare de numerar. O astfel de situa ie ar putea ap rea înţ ţ ă cazul în care cedarea unei unit i generatoare de numerar ar impune asumarea unei datorii de c treăţ ă cump r tor. În acest caz, valoarea just minus costurile asociate ced rii (sau fluxurile de trezorerieă ă ă ă estimate din cedarea definitiv ) ale unit ii generatoare de numerar este pre ul de vânzare ală ăţ ţ ansamblului activelor unit ii generatoare de numerar împreun cu datoriile în cauz , minusăţ ă ă costurile asociate ced rii. Pentru a realiza o compara ie semnificativ între valoarea contabil aă ţ ă ă unit ii generatoare de numerar şi valoarea sa recuperabil , valoarea contabil a datoriei se deduceăţ ă ă la determinarea atât a valorii unit ii generatoare de numerar, cât şi a valorii sale contabile.ăţ

1 La alocarea unei pierderi prin depreciere în conformitate cu punctul 104, o entitate nu trebuie s reduc valoarea contabil a activului sub valoarea cea mai mare dintre: ă ă ă

valoarea sa just minus costurile asociate ced rii (dac poate fi evaluat );ă ă ă ă

1 La evaluarea existen ei sau inexisten ei unui indiciu conform c ruia o pierdere prinţ ţ ă depreciere recunoscut în perioadele anterioare pentru un activ, altul decât fondulă comercial, nu mai exist sau s-a redus, o entitate trebuie s in cont cel pu in deă ă ţ ă ţ urm toarele indicii: ă

Surse externe de informa iiţ

exist indicii observabile c valoarea activului a crescut semnificativ înă ă decursul perioadei.

1 O entitate trebuie s prezinte urm toarele informaă ă ii pentru fiecare pierdereţ semnificativ prin depreciere recunoscut sau reluat în cursul perioadei, aferent unuiă ă ă ă activ individual, inclusiv fondului comercial sau unei unit i generatoare de numerar: ăţ

dac valoarea recuperabil este valoarea just minus costurile asociateă ă ă ced rii, baza pe care se efectueaz evaluarea valorii juste minus costurile asociateă ă ced rii (ă de exemplu dac valoarea just a fost evaluat pe baza referin ei la ună ă ă ţ pre cotat pe o pia activ pentru un activ identic). O entitate nu are obliga ia sţ ţă ă ţ ă prezinte informa iile prev zute în IFRS 13.ţ ă

1 O entitate trebuie s prezinte informaă iile prev zute la literele (a)-(f) pentru fiecareţ ă unitate generatoare de numerar (grup de unit i) pentru care valoarea contabil aăţ ă fondului comercial sau a imobiliz rilor necorporale cu durat de via utilă ă ţă ă nedeterminat alocat acelei unit i (acelui grup de unit i) este semnificativă ă ăţ ăţ ă comparativ cu valoarea contabil total a fondului comercial sau a imobiliz riloră ă ă necorporale cu durat de via util nedeterminat ale entit ii: ă ţă ă ă ăţ

42

Page 43: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

valoarea recuperabil a unită ă ii (sau a grupului de unit i) şi pe ce baz a fostţ ăţ ă determinat valoarea recuperabil a unit ii (a grupului de unit i) (adic pe bazaă ă ăţ ăţ ă valorii de utilizare sau a valorii juste minus costurile asociate ced rii).ă

dac valoarea recuperabil a unită ă ă ii (a grupului de unit i) are la bazţ ăţ ă valoarea de utilizare:

fiecare ipotez principal pe care se bazeaz previziunile conducerii cu privireă ă ă la fluxurile de trezorerie pentru perioada acoperit de cele mai recenteă bugete/prognoze. Ipotezele principale sunt acelea la care valoarea recuperabil a unită ă ii (a grupului de unit i) este cea mai sensibil .ţ ăţ ă

dac valoarea recuperabil a unită ă ă ii (a grupului de unit i) este bazat peţ ăţ ă valoarea just minus costurile asociate ced rii, metodologia (metodologiile) deă ă evaluare utilizate pentru a evalua valoarea just minus costurile asociate ced rii.ă ă O entitate nu are obliga ia s prezinte informa iile prev zute în IFRS 13. Dacţ ă ţ ă ă valoarea just minus costurile asociate ced rii nu este evaluat pe baza unui preă ă ă ţ cotat pentru o unitate (grup de unit i) identic (e), o entitate trebuie s prezinteăţ ă ă urm toarele informa ii:ă ţ

fiecare ipotez principal pe care se bazeaz determinarea valorii juste minusă ă ă costurile asociate ced rii efectuate de conducere. Ipotezele principale suntă acelea la care valoarea recuperabil a unită ă ii (a grupului de unit i) este ceaţ ăţ mai sensibil .ă

nivelul din ierarhia valorii juste (a se vedea IFRS 13) la care este clasificat întreagaă evaluare la valoarea just (f r a mai ă ă ă ine cont de caracterul observabil al „costurilorţ asociate ced rii“).ă

dac s-a schimbat ă metodologia (metodologiile) de evaluare, modificarea respectiv şiă motivele pentru efectuarea sa.

Dac valoarea just minus costurile asociate ced rii ă ă ă se evalueaz pe bazaă previziunilor actualizate ale fluxurilor de trezorerie, o entitate trebuie s prezinteă urm toarele informa ii:ă ţ

perioada pentru care conducerea a prev zut fluxurile de trezorerie.ă

rata de creştere utilizat pentru a extrapola previziunile fluxurilor deă trezorerie.

rata(ratele) de actualizare aplicat (e) previziunilor fluxurilor de trezorerie.ă

D87 Se adaug punctul 140I, dup cum urmeaz :ă ă ă

1 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat punctele 5, 6, 12, 20, 78, 105, 111, 130 şi 134, a eliminat punctele 25–27 şi a ad ugat punctele 25A şi 53A. O entitate trebuie s aplice modific rile respectiveă ă ă atunci când aplic IFRS 13.ă

IAS 38 Imobiliz ri necorporaleă

D88 Se modific punctul 8, dup cum urmeaz :ă ă ă

8 Urm torii termeni sunt utilizaă i în prezentul standard cu în elesul specificat înţ ţ continuare:

[ eliminat]

[ eliminat]

[ eliminat]

[ eliminat]

...

Valoarea justă reprezint pre ul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ sau pl tită ţ ă pentru transferul unei datorii într-o tranzac ie normal între participan i pe pia , la dataţ ă ţ ţă evalu rii. (A se vedea IFRS 13 ă Evaluarea la valoarea justă.)

D89 Se modific punctul 33, dup cum urmeaz :ă ă ă

3 În conformitate cu IFRS 3 Combin ri de întreprinderiă , dac o imobilizare necorporal este dobândită ă ă în cadrul unei combin ri de întreprinderi, atunci costul imobiliz rii necorporale respective esteă ă valoarea sa just la data achizi iei. Valoarea just a unei imobiliz ri necorporale va reflectaă ţ ă ă

43

Page 44: Ifrs 13 - Romana

aştept rile participan ilor pe pia la data achizi iei cu privire la probabilitatea ca beneficiileă ţ ţă ţ economice viitoare preconizate încorporate în activ s revin entit ii. …ă ă ăţ

D90 Se modific titlul anterior punctului 35, dup cum urmeaz :ă ă ă

Imobilizare necorporal dobândit într-o combinare de întreprinderi.ă ă

D91 Se elimin punctele 39-41. ă

D92 Se modific punctele 47, 50, 75, 78, 82, 84 ă şi 100, dup cum urmeaz :ă ă

4 Punctul 21 litera (b) specific faptul c o condiă ă ie pentru recunoaşterea unei imobiliz ri necorporale oţ ă reprezint posibilitatea de a evalua fiabil costul imobiliz rii în cauz . Valoarea just a unei imobiliz riă ă ă ă ă necorporale este evaluat fiabil dac (a) variabilitatea în gama de evalu ri la valoarea just rezonabileă ă ă ă nu este semnificativ pentru acel activ sau (b) probabilit ile diverselor estim ri din acea gam pot fiă ăţ ă ă evaluate în mod fiabil şi utilizate la evaluarea valorii juste. Dac o entitate poate s evalueze în modă ă fiabil valoarea just fie a activului primit, fie a activului cedat, atunci valoarea just a activului cedată ă este utilizat pentru a evalua costul, cu excep ia cazului în care valoarea just a activului primit esteă ţ ă mai evident .ă

5 Diferen ele dintre valoarea just a unei entit i şi valoarea contabil a activelor sale neteţ ă ăţ ă identificabile în orice moment pot include o gam de factori care influen eaz valoarea just aă ţ ă ă entit ii. Cu toate acestea, astfel de diferen e nu reprezint costul imobiliz rilor necorporaleăţ ţ ă ă controlate de entitate.

7 ... În scopul reevalu rilor efectuate în conformitate cu prezentul standard, valoarea justă ă trebuie evaluat în raport cu o piaă activ . …ţă ă

7 Este pu in obişnuit s existe o pia activ pentru o imobilizare necorporal , deşi acest lucru seţ ă ţă ă ă poate întâmpla. …

8 Dac valoarea just a unei imobiliz ri necorporale reevaluate nu mai poate fi evaluat înă ă ă ă raport cu o pia activ , atunci valoarea contabil a activului trebuie s fie valoarea saţă ă ă ă reevaluat la data ultimei reevalu ri în raport cu pia a activ minus orice amortizareă ă ţ ă cumulat ulterioar şi orice pierderi prin depreciere cumulate ulterioare. ă ă

8 Dac valoarea just a activului poate fi evaluat în raport cu o piaă ă ă activ la o dat ulterioar deţă ă ă ă evaluare, modelul de reevaluare se aplic de la acea dat . ă ă

1 Valoarea rezidual a unei imobiliz ri necorporale cu o viaă ă util determinat trebuieţă ă ă evaluat la zero, cu excep ia cazurilor în care: ă ţ

exist o piaă activ (astfel cum este definit în IFRS 13) pentru activul înţă ă ă cauz şi: ă

D93 Se modific punctul 124, dup cum urmeaz :ă ă ă

1 În cazul în care imobiliz rile necorporale sunt contabilizate ă la valori reevaluate, o entitate trebuie s prezinte informa iile urm toare:ă ţ ă

pentru fiecare clas de imobiliz ri necorporale:ă ă

valoarea contabil ... punctul 74; ă şi

num rul … acă ionarilorţ .

[ eliminat]

D94 Se şterge punctul 130E.

D95 Se adaug punctul 130G, dup cum urmeaz :ă ă ă

1 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat punctele 8, 33, 47, 50, 75, 78, 82, 84, 100 şi 124, a eliminat punctele 39–41 şi 130E. O entitate trebuie s aplice modific rile respective atunci când aplic IFRSă ă ă 13.

IAS 39 Instrumente financiare: Recunoaştere şi evaluare (astfel cum a fost modificat în octombrie 2009)

D96 [Nu se aplic dispoziă iilor]ţ

D97 Se modific punctul 9, dup cum urmeaz :ă ă ă

9 Urm torii termeni sunt utilizaă i în prezentul standard cu în elesul specificat înţ ţ continuare:

44

Page 45: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

Trebuie men ionat faptul c IFRS 13 ţ ă Evaluarea la valoarea just ă prezint dispozi iile deă ţ evaluare la valoarea just a unui activ financiar sau a unei datorii financiare, fie prină desemnare sau în alt mod sau pentru care se furnizeaz informa ii privind valoareaă ţ just . ă

...

Valoarea justă reprezint pre ul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ sau pl tită ţ ă pentru transferul unei datorii într-o tranzac ie normal între participan i de pe pia , laţ ă ţ ţă data evalu rii. (A se vedea IFRS 13.)ă

...

Se elimin nota de subsol la defini ia valorii juste. ă ţ

D98 Se modific punctele 13 ă şi 28, dup cum urmeaz :ă ă

1 Dac o entitate nu poate evalua în mod fiabil valoarea just a unui instrument derivat încorporat peă ă baza termenilor şi condi iilor sale (de exemplu, pentru c instrumentul derivat încorporat se bazeazţ ă ă pe un instrument de capitaluri proprii care nu are un pre cotat pe o pia activ pentru unţ ţă ă instrument identic, adic date de intrare de nivel 1), valoarea just a instrumentului derivată ă încorporat este diferen a dintre valoarea just a instrumentului hibrid (combinat) şi valoarea just aţ ă ă contractului gazd . Dac entitatea nu poate evalua valoarea just a instrumentului derivată ă ă încorporat pe baza acestei metode, se aplic punctul 12 şi instrumentul hibrid (combinat) esteă desemnat la valoarea just prin profit sau pierdere.ă

2 Atunci când o entitate aloc valoarea contabil anterioar a unui activ financiar mai mare întreă ă ă partea care continu s fie recunoscut ă ă ă şi partea care este derecunoscut , trebuie evaluată ă valoarea just a p r ii care continu s fie recunoscut . ...ă ă ţ ă ă ă

D99 Se adaug punctul 43A. ă

4 Cu toate acestea, dac valoarea just a activului financiar sau a datoriei financiare laă ă recunoaşterea ini ial este diferit de pre ul tranzac iei, o entitate trebuie s apliceţ ă ă ţ ţ ă punctul AG76.

D100 Se modific punctul 47, dup cum urmeaz :ă ă ă

4 Dup recunoaă şterea ini ial , o entitate trebuie s evalueze la costul amortizat, utilizândţ ă ă metoda dobânzii efective, toate datoriile financiare, cu excep ia: ţ

datoriilor financiare evaluate la valoarea just prin profit sau pierdere. Astfelă de datorii, inclusiv instrumentele derivate care sunt datorii, trebuie evaluate la valoarea just cu excepă ia unei datorii derivate care este legat de şi trebuieţ ă decontat prin livrarea unui instrument de capitaluri proprii care nu are un preă ţ cotat pe o pia activ pentru un instrument identic (adic date de intrare de nivelţă ă ă 1), a c rui valoare just nu poate fi evaluat fiabil şi care trebuie evaluat la cost. ă ă ă ă

D101 Se elimin punctele 48-49. ă

D102 Se modific punctul 88, dup cum urmeaz :ă ă ă

8 O rela ie de acoperire împotriva riscurilor îndeplineşte condi iile pentru contabilitateaţ ţ opera iunilor de acoperire împotriva riscurilor, conform punctelor 89-102, dac şi numaiţ ă dac sunt îndeplinite toate condi iile de mai jos. ă ţ

eficacitatea opera iunii de acoperire împotriva riscurilor poate fi evaluat înţ ă mod fiabil, aceasta însemnând c valoarea just sau fluxurile de trezorerie aferenteă ă elementului acoperit care pot fi atribuite riscului acoperit şi valoarea just aă instrumentului de acoperire pot fi evaluate fiabil.

D103 Se adaug punctul 103Q, dup cum urmeaz :ă ă ă

1 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat punctele 9, 13, 28, 47, 88, AG46, AG52, AG64, AG76, AG76A, AG80, AG81 şi AG96, a ad ugat punctul 43A şi a eliminat punctele 48–49, AG69–AG75, AG77–AG79ă şi AG82. O entitate trebuie s aplice modific rile respective atunci când aplic IFRS 13. ă ă ă

D104 În Anexa A, se modific punctele AG46, AG52 ă şi AG64, dup cum urmeaz :ă ă

A Atunci când se evalueaz valoarea just a p ră ă ă ii care continu s fie recunoscut şi a p r ii care esteţ ă ă ă ă ţ derecunoscut în scopul aplic rii punctului 27, o entitate aplic dispozi iile de evaluare la valoareaă ă ă ţ just ale IFRS 13, suplimentar fa de punctul 28.ă ţă

A Acest punct ilustreaz abordarea implic rii continue atunci când implicarea continu a entită ă ă ă iiţ priveşte o parte a unui activ financiar.

45

Page 46: Ifrs 13 - Romana

Se va presupune c o entitate are un portofoliu deă împrumuturi cu plat anticipat ... Valoarea just aă ă ă împrumuturilor la data tranzac iei este de 10ţ 100 u.m. şi valoarea just a marjei suplimentare de 0,5% esteă de 40 u.m..

Entitatea calculeaz câă ştigul sau pierderea din vânzarea p r ii de 90%ă ţ din fluxurile de trezorerie. Presupunând c , la data transferului, nu sunt disponibile valorileă juste ale p r ii de 90% transferate şi a p r ii de 10%ă ţ ă ţ p strate, entitatea aloc valoarea contabil a activuluiă ă ă în conformitate cu punctul 28 dup cum urmeaz :ă ă

Valoare justă

Procent Valoare contabilă

alocată

Parte transferată

9 090 90% 9 000

Parte p strată ă 1 010 10% 1 000

Total 10 100 10 000

D105 Se modific punctul AG64, dup cum urmeaz :ă ă ă

A Valoarea just a unui instrument financiar la recunoaă şterea ini ial este, în mod normal, pre ulţ ă ţ tranzac iei (ţ adic valoarea just a contravalorii date sau primite, a se vedea de asemenea IFRS 13 şiă ă punctul AG76). Totuşi, dac o parte a contravalorii date sau primite este pentru alt element decâtă instrumentul financiar, o entitate trebuie s evalueze valoarea just a instrumentului financiar. Deă ă exemplu, valoarea just a unui împrumut pe termen lung sau a unei crean e care nu este purt toare deă ţ ă dobând poate fi evaluat drept valoarea actualizat a tuturor intr rilor viitoare de numerar actualizateă ă ă ă utilizând ratele principale ale dobânzii de pe pia pentru instrumente financiare similare (similare înţă ceea ce priveşte moneda, condi iile, tipul ratei dobânzii şi al i factori), cu un rating de credit similar.ţ ţ Orice sum împrumutat în plus este o cheltuial sau o reducere a venitului, cu excep ia momentuluiă ă ă ţ când îndeplineşte condi iile pentru a fi recunoscut drept un alt tip de activ.ţ ă

D106 Se elimin punctele AG69–AG75 şi titlurile aferente.ă

D107 Se modific punctul AG76, dup cum urmeaz :ă ă ă

A Cea mai bun dovad a valorii juste a unui instrument financiar la recunoaă ă şterea ini ial este, ţ ă în mod normal, pre ul tranzac iei (adic , valoarea just a contravalorii date sau primite, a se vedea deţ ţ ă ă asemenea IFRS 13). Dac o entitate stabileşte c valoarea just la recunoaşterea ini ial este diferită ă ă ţ ă ă de pre ul tranzac iei astfel cum se men ioneaz la punctul 43A, entitatea trebuie s contabilizeze acelţ ţ ţ ă ă instrument la acea dat dup cum urmeaz :ă ă ă

la evaluarea prev zut la punctul 43 dac acea valoare just este probat de un preă ă ă ă ă cotatţ pe o pia activ pentru un activ sau datorie identic( ) (adic date de intrare de nivel 1) sau seţă ă ă ă bazeaz pe o tehnic de evaluare care utilizeaz doar date de pe pie e observabile. ă ă ă ţ O entitate trebuie s recunoasc diferen a dintre valoarea just la recunoaşterea ini ial şi pre ul tranzac ieiă ă ţ ă ţ ă ţ ţ drept câştig sau pierdere.

în toate celelalte cazuri, la evaluarea prev zut la punctul 43, ajustat pentru a amânaă ă ă diferen a dintre valoarea just la recunoaşterea ini ial şi pre ul tranzac iei. Dupţ ă ţ ă ţ ţ ă recunoaşterea ini ial , entitatea trebuie s recunoasc acea diferen amânat drept câştigţ ă ă ă ţă ă sau pierdere doar în m sura în care aceasta apare în urma modific rii unui factor (inclusivă ă durata) de care ar ine cont participan ii de pe pia atunci când ar determina valoareaţ ţ ţă activului sau a datoriei.

D108 Se modific punctul AG76A, dup cum urmeaz :ă ă ă

A Evaluarea ulterioar a activului financiar sau a datoriei financiare ă şi recunoaşterea ulterioar aă câştigurilor și pierderilor trebuie s fie în concordan cu dispozi iile prezentului standard. ă ţă ţ

D109 Se elimin punctele AG77–AG79.ă

D110 Se modific punctele AG80 ă şi AG81, dup cum urmeaz :ă ă

A Valoarea just a investiă iilor în instrumente de capitaluri proprii care nu au un pre cotat pe o piaţ ţ ţă activ pentru un instrument identic (adic date de intrare de nivel 1) şi instrumentele derivateă ă care sunt legate de şi trebuie decontate prin livrarea unui astfel de instrument de capitaluri proprii [a se vedea punctele 46 litera (c) şi 47] este evaluat fiabil dac (a) variabilitatea în gama deă ă evalu ri la valoarea just rezonabile nu este semnificativ pentru acel instrument sau (b)ă ă ă

46

Page 47: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

probabilit ile diverselor estim ri din acea gam pot fi evaluate în mod fiabil şi utilizate laăţ ă ă evaluarea valorii juste.

A Exist multe situaă ii în care s-ar putea ca varia ia gamei de evalu ri la valoarea just rezonabile aţ ţ ă ă investi iilor în instrumente de capitaluri proprii care nu au un pre cotat pe o pia activ pentru unţ ţ ţă ă instrument identic (adic date de intrare de nivel 1) şi în instrumente derivate care sunt legate deă şi trebuie decontate prin livrarea unui astfel de instrument de capitaluri proprii [a se vedea punctele 46 litera (c) şi 47] s nu fie semnificativ . În mod normal, este posibil evaluarea valoriiă ă ă juste a unui activ financiar pe care entitatea l-a achizi ionat de la un partener extern. Totuşi, dacţ ă gama de evalu ri rezonabile la valoarea just este semnificativ , iar probabilitatea diferiteloră ă ă estim ri nu poate fi evaluat în mod fiabil, unei entit i nu i se permite s evalueze instrumentul laă ă ăţ ă valoarea just .ă

D111 Se elimin titlul anterior punctului AG82 şi punctul AG82.ă

D112 Se modific punctul AG96, dup cum urmeaz :ă ă ă

A O investi ie într-un instrument de capitaluri proprii care nu are un pre cotat pe o pia activ pentruţ ţ ţă ă un instrument identic (adic date de intrare de nivel 1) nu este contabilizat la valoarea just pentruă ă ă c valoarea sa just nu poate fi evaluat fiabil sau un instrument derivat care se leag de şi trebuieă ă ă ă decontat prin livrarea unui astfel de instrument de capitaluri proprii [a se vedea punctele 46 litera (c) şi 47] nu poate fi desemnat ca un instrument de acoperire împotriva riscurilor.

IAS 40 Investi ii imobiliareţ

D113 [Nu se aplic dispoziă iilor]ţ

D114 Se modific punctele 26, 29 ă şi 32, dup cum urmeaz :ă ă

2 ... Pentru modelul bazat pe valoarea just sunt stabilite îndrum ri la punctele 33-52 şi în IFRS 13ă ă pentru evaluarea valorii juste a unui drept imobiliar. Respectivele îndrum ri sunt, de asemenea,ă relevante şi pentru evaluarea valorii juste atunci când acea valoare este utilizat drept cost înă scopul recunoaşterii ini iale.ţ

2 Valoarea just a unui activ este evaluat fiabil dac (a) variabilitatea în gama de evalu ri la valoareaă ă ă ă just rezonabile nu este semnificativ pentru acel activ sau (b) probabilită ă ă ile diverselor estim ri dinţ ă acea gam pot fi evaluate în mod fiabil şi utilizate la evaluarea valorii juste. Dac entitatea poate să ă ă evalueze fiabil fie valoarea just a activului primitt, fie cea a activului cedat, atunci valoarea just aă ă activului cedat este utilizat pentru a evalua costul, cu excep ia cazului în care valoarea just aă ţ ă activului primit este mai evident .ă

3 Prezentul standard impune tuturor entită ilor s evalueze valoarea just a investi iilor imobiliare fieţ ă ă ţ în scopul evalu rii (dac entitatea utilizeaz modelul valorii juste), fie în scopul prezent riiă ă ă ă informa iilor (dac foloseşte model bazat pe cost). O entitate este încurajat , dar nu obligat sţ ă ă ă ă evalueze valoarea just a investi iilor imobiliare pe baza unei evalu ri realizate de un evaluatoră ţ ă independent care de ine o calificare profesional relevant şi recunoscut şi care are o experienţ ă ă ă ţă recent în ceea ce priveşte amplasamentul şi categoria investi iei imobiliare în curs de evaluare.ă ţ

D115 Se elimin punctele 36-39.ă

D116 Se modific punctul 40, dup cum urmeaz :ă ă ă

4 Atunci când evalueaz valoarea just a unei investiă ă ii imobiliare în conformitate cu IFRS 13, o entitateţ trebuie s se asigure c valoarea just reflect , printre altele, veniturile din chirii aferente contracteloră ă ă ă curente de leasing şi alte ipoteze pe care le-ar utiliza participan ii de pe pia atunci când ar evaluaţ ţă investi ia imobiliar în condi ii de pia actuale. ţ ă ţ ţă

D117 Se elimin punctele 42–47, 49, 51 şi 75 litera (d). ă

D118 Se modific punctul 48, dup cum urmeaz :ă ă ă

4 În situa ii excep ionale, în momentul în care o entitate dobândeşte pentru prima dat o investi ieţ ţ ă ţ imobiliar (sau în momentul în care o proprietate imobiliar existent devine pentru prima dată ă ă ă investi ie imobiliar , ca urmare a unei modific ri de utilizare) exist dovezi evidente c gradul deţ ă ă ă ă variabilitate al gamei de evalu ri fiabile ale valorii juste va fi atât de mare, iar probabilit ileă ăţ ob inerii unor rezultate variate vor fi atât de dificil de evaluat, încât utilitatea unei singure evalu ri aţ ă valorii juste este negat . ă Acest lucru poate indica faptul c valoarea just a propriet ii imobiliare nu vaă ă ăţ putea fi evaluat în mod fiabil, pe o baz continu (a se vedea punctul 53)ă ă ă

D119 Se modific titlul anterior punctului 53 ă şi punctele 53 şi 53B, dup cum urmeaz :ă ă

Imposibilitatea de a evalua în mod fiabil valoarea justă

5 Exist o prezumă ie relativ conform c reia o entitate poate s evalueze, în mod fiabil,ţ ă ă ă valoarea just a unei investi ii imobiliare, pe o baz continu . Cu toate acestea, înă ţ ă ă situa ii excep ionale, în momentul în care o entitate dobândete pentru prima dată oţ ţ ă

47

Page 48: Ifrs 13 - Romana

investi ie imobiliar (sau în momentul în care o proprietate imobiliar devine pentruţ ă ă prima dat o investi ie imobiliar ca urmare a unei modific ri de utilizare) exist doveziă ţ ă ă ă evidente c valoarea just a investi iei imobiliare nu poate fi evaluat în mod fiabil, peă ă ţ ă o baz continu . Aceast situa ie apare dac şi numai dac pia a tranzac iiloră ă ă ţ ă ă ţ ţ comparabile este inactiv (de exemplu, exist pu ine tranzac ii recente, cota iile deă ă ţ ţ ţ pre nu sunt actuale sau pre urile tranzac iilor observate indic faptul c vânz torul aţ ţ ţ ă ă ă fost for at s vând ) şi nu sunt disponibile evalu ri alternative fiabile (de exemplu, peţ ă ă ă baza previziunilor fluxurilor de trezorerie actualizate). Dac o entitate stabileşte că ă valoarea just a unei investi ii imobiliare aflat în curs de execu ie nu poate fi evaluată ţ ă ţ ă în mod fiabil, dar preconizeaz c va putea evalua valoarea just a propriet ii când seă ă ă ăţ va finaliza construc ia, aceasta va evalua investi ia imobiliar aflat în curs de execu ieţ ţ ă ă ţ la cost pân când, fie valoarea sa just poate fi evaluat în mod fiabil, fie construc iaă ă ă ţ este finalizat (oricare dintre situa ii este mai recent ).. Dac o entitate stabileşte că ţ ă ă ă valoarea just a unei investi ii imobiliare (alta decât una care se afl în curs deă ţ ă execu ie) nu poate fi evaluat în mod fiabil, pe o baz continu , entitatea trebuie sţ ă ă ă ă evalueze investi ia imobiliar utilizând modelul bazat pe cost din IAS 16. Valoareaţ ă rezidual a investi iei imobiliare trebuie evaluat la zero. Entitatea trebuie s apliceă ţ ă ă IAS 16 pân la cedarea investi iei imobiliare.ă ţ

5 ... O entitate care a evaluat la valoarea just un element al unei investiă ii imobiliare aflat în cursţ ă de execu ie nu poate concluziona c valoarea just a investi iei imobiliare finalizate nu poate fiţ ă ă ţ evaluat în mod fiabil.ă

D120 Se elimin punctul 75 litera (d).ă

D121 Se modific punctele 78-80, dup cum urmeaz :ă ă ă

7 În cazurile excep ionale prev zute la punctul 53, când o entitate evalueaz investi iileţ ă ă ţ imobiliare utilizând modelul bazat pe cost din IAS 16, reconcilierea prev zut la punctulă ă 76 trebuie s prezinte valorile aferente respectivelor investi ii imobiliare separat fa deă ţ ţă valorile aferente altor investi ii imobiliare. În plus, o entitate trebuie s prezinte: ţ ă

o explica ie a motivului pentru care valoarea just nu poate fi evaluat în modţ ă ă fiabil;

7 În plus fa de informa iile a c ror prezentare este prev zut la punctul 75, o entitateţă ţ ă ă ă care aplic modelul bazat pe cost descris la punctul 56 trebuie s prezinte: ă ă

valoarea just a investiă iei imobiliare. În situa iile excep ionale descrise laţ ţ ţ punctul 53, atunci când o entitate nu poate evalua, în mod fiabil, valoarea just aă investi iilor imobiliare, entitatea trebuie s prezinte: ţ ă

o explica ie a motivului pentru care valoarea just nu poate fi evaluat în modţ ă ă fiabil; şi

8 O entitate care a aplicat anterior IAS 40 (2000) şi alege pentru prima dat s clasifice şiă ă s contabilizeze unele sau toate drepturile imobiliare eligibile, de inute în temeiul unoră ţ contracte de leasing opera ional, ca investi ie imobiliar , trebuie s recunoasc efectulţ ţ ă ă ă acelei alegeri ca pe o ajustare a soldului de deschidere al rezultatului reportat aferent perioadei în care alegerea a fost f cut pentru prima dat . În plus: ă ă ă

în cazul în care, anterior, entitatea a prezentat public (în situa iile financiareţ sau în alt fel) valoarea just a acelor drepturi imobiliare din perioadele anterioareă (evaluate pe o baz care s respecte defini ia valorii juste din IFRS 13), entitateaă ă ţ este încurajat , dar nu obligat : ă ă

D122 Se modific punctul 85B, dup cum urmeaz :ă ă ă

8 ... I se permite unei entită i s aplice modific rile pentru investi iile imobiliare aflate în curs deţ ă ă ţ execu ie pentru orice perioad care începe înainte de 1 ianuarie 2009, cu condi ia ca valorile justeţ ă ţ ale investi iilor imobiliare aflate în curs de execu ie s fi fost evaluate la acele date. …ţ ţ ă

D123 Se adaug punctul 85C, dup cum urmeaz :ă ă ă

8 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat defini ia valorii juste de la punctul 5 şi a modificat punctele 26,ţ 29, 32, 40, 48, 53, 53B, 78–80 şi 85B şi a eliminat punctele 36–39, 42–47, 49, 51 şi 75 litera (d). O entitate trebuie s aplice modific rile respective atunci când aplic IFRS 13.ă ă ă

48

Page 49: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

IAS 41 Agricultura

D124-125 [Nu se aplic dispoziă iilor]ţ

D126 Se modific punctele 8, 15 ă şi 16, dup cum urmeaz :ă ă

8 Urm torii termeni sunt utilizaă i în prezentul standard cu în elesul specificat înţ ţ continuare:

[ eliminat]

[ eliminat]

[ eliminat]

[ eliminat]

...

Valoarea justă reprezint pre ul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ sau pl tită ţ ă pentru transferul unei datorii într-o tranzac ie normal între participan i de pe pia , laţ ă ţ ţă data evalu rii. (A se vedea IFRS 13 ă Evaluarea la valoarea justă.)

1 Evaluarea la valoarea just a unui activ biologic sau a unui produs agricol poate fi facilitat deă ă gruparea activelor biologice sau a produselor agricole în func ie de caracteristici semnificative; deţ exemplu, în func ie de vârst sau calitate. …ţ ă

1 Entită ile încheie în mod frecvent contracte pentru vânzarea activelor lor biologice sau a produselor lorţ agricole la o dat ulterioar . Pre urile contractelor nu sunt neap rat relevante în evaluarea valoriiă ă ţ ă juste, deoarece valoarea just reflect condi iile de pia actuale în cadrul c rora participan ii de peă ă ţ ţă ă ţ pia , cump r tori sau vânz tori, ar încheia o tranzac ie. … ţă ă ă ă ţ

D127 Se elimin punctele 9, 17-21 şi 23.ă

D128 Se modific punctele 25 ă şi 30, dup cum urmeaz :ă ă

2 ... Pentru evaluarea valorii juste a activelor biologice, o entitate poate s utilizeze informaă ii referitoareţ la activele combinate. …

3 Se presupune c valoarea just a unui activ biologic poate fi evaluat în mod ă ă ă fiabil. Cu toate acestea, aceast ipotez poate fi respins doar la recunoaşterea ini ial a unuiă ă ă ţ ă activ biologic pentru care nu sunt disponibile pre uri de pia cotate şi pentru care seţ ţă consider c evalu rile alternative ale valorii juste nu sunt fiabile. … ă ă ă

D129 Se elimin punctele 47 şi 48.ă

D130 Se adaug punctul 61, dup cum urmeaz :ă ă ă

6 IFRS 13, publicat în mai 2011, a modificat punctele 8, 15, 16, 25 şi 30 şi a eliminat punctele 9, 17–21, 23, 47 şi 48. O entitate trebuie s aplice modific rile respective atunci când aplic IFRS 13.ă ă ă

IFRIC 2 Ac iunile membrilor în entit i de tip cooperatist şi instrumenteţ ăţ similare (astfel cum a fost modificat în octombrie 2009)

D131 [Nu se aplic dispoziă iilor]ţ

D132 Dup titlul ‘Referină e’ se adaug o referire la IFRS 13 ţ ă Evaluarea la valoarea justă.

D133 Se adaug punctul 16, dup cum urmeaz :ă ă ă

1 IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat punctul A8. O entitate trebuie s aplice modificareaă respectiv atunci când aplic IFRS 13.ă ă

D134 În apendice se modific punctul A8, dup cum urmeaz :ă ă ă

A Ac iunile membrilor care dep şesc restric ia de r scump rare sunt datorii financiare. Entitatea deţ ă ţ ă ă tip cooperatist evalueaz aceast datorie financiar la valoarea just la recunoaşterea ini ial .ă ă ă ă ţ ă Deoarece aceste ac iuni pot fi r scump rate la cerere, entitatea de tip cooperatist evalueazţ ă ă ă valoarea just a unor astfel de datorii financiare astfel cum se prevede la punctul 47 din IFRS 13,ă care stipuleaz : ă „Valoarea just a unei datorii financiare cu o caracteristic „la vedere“ (de exemplu,ă ă un depozit la vedere) nu este mai mic decâtă valoarea de plat la cerere ...“ În consecin , entitateaă ţă de tip cooperatist clasific ca datorii financiare valoarea maxim de plat la cerere, conformă ă ă dispozi iilor de r scump rare. ţ ă ă

IFRIC 4 Determinarea m surii în care un angajament con ine un contract deă ţ leasing

D135 Dup titlul ‘Referină e’ se adaug o referire la IFRS 13 ţ ă Evaluarea la valoarea justă.

49

Page 50: Ifrs 13 - Romana

D136 La punctul 15 litera (a) se adaug o not de subsol la termenul „valoarea just “, dup cum urmeaz :ă ă ă ă ă

* IAS 17 utilizeaz termenul „valoarea just “ într-un mod diferit faă ă de unele aspecte ale defini ieiţă ţ valorii juste din IFRS 13. Prin urmare, când aplic IAS 17, o entitate evalueaz valoarea just înă ă ă conformitate cu IAS 17 şi nu cu IFRS 13.

IFRIC 13 Programe de fidelizare a clien ilorţ

D137 Dup titlul ‘Referină e’ se adaug o referire la IFRS 13 ţ ă Evaluarea la valoarea justă.

D138 Se modific punctul 6, dup cum urmeaz :ă ă ă

6 Contravaloarea alocat ă creditelor-premiu trebuie s fie evaluat în raport cu valoarea just aă ă ă acestora.

D139 Se adaug punctul 10B, dup cum urmeaz :ă ă ă

1 IFRS 13, publicat în mai 2011, a modificat punctele 6 şi AG1–AG3. O entitate trebuie s apliceă modific rile respective atunci când aplic IFRS 13.ă ă

D140 În îndrum rile de aplicare, se modific punctele AG1-AG3, dup cum urmeaz :ă ă ă ă

A Punctul 6 din consens prevede evaluarea contravalorii alocate creditelor-premiu în raport cu valoarea just a acestora. Dac nu exist un pre de pia cotat pentru puncte cadou identice, valoarea justă ă ă ţ ţă ă trebuie evaluat utilizând alt tehnic de evaluare.ă ă ă

A O entitate poate evalua valoarea just a ă creditelor-premiu în raport cu valoarea just a premiiloră pentru care acestea ar putea fi r scump rate. Valoarea just a creditelor-premiu ine cont, în func ieă ă ă ţ ţ de situa ie, de urm toarele:ţ ă

valoarea actualiz rilor sau a stimulentelor care ar fi oferite altminteri clien ilor care nuă ţ au câştigat credite-premiu într-o vânzare ini ial ; ţ ă

procentul de credite-premiu care se estimeaz c nu vor fi r scump rate de clien i; şiă ă ă ă ţ

riscul de neîndeplinire a obliga iilor.ţ

Dac clienă ii pot alege dintr-o gam de diferite premii, valoarea just a creditelor-premiu reflectţ ă ă ă valoarea just a gamei de premii disponibile, stabilite în raport cu frecven a cu care se estimeaz că ţ ă ă va fi selectat fiecare premiu.

A În unele situa ii, se pot utiliza alte tehnici de evaluare. De exemplu, dac un ter va furniza premiileţ ă ţ şi entitatea îi pl teşte ter ului o valoare pentru fiecare credit-premiu pe care îl acord , entitatea ară ţ ă putea evalua valoarea just a creditelor-premiu în raport cu valoarea pe care o pl teşte ter ului,ă ă ţ plus o marja rezonabil de profit. Este necesar ra ionamentul profesional pentru a selecta şi aplicaă ţ tehnica de evaluare care îndeplineşte dispozi iile de la punctul 6 din consens şi care este cea maiţ adecvat în situa iile date.ă ţ

IFRIC 17 Distribuiri de active nemonetare c tre proprietariă

D141 [Nu se aplic dispoziă iilor]ţ

D142 Dup titlul ‘Referină e’ se adaug o referire la IFRS 13 ţ ă Evaluarea la valoarea justă.

D143 Se modific punctul 17, dup cum urmeaz :ă ă ă

1 Dac , dup sfâră ă şitul perioadei de raportare, dar înainte de aprobarea situa iilor financiare în vedereaţ public rii, o entitate declar pentru distribuire un activ nemonetar drept dividend, entitatea trebuieă ă s declare:ă

valoarea just a activului ce urmeaz s fie distribuit la sfâră ă ă şitul perioadei de raportare, dac difer de valoarea contabil a acestuia şi informa ii cu privire la metoda(ele) utilizat (e)ă ă ă ţ ă pentru evaluarea valorii juste prev zut la punctele 93 literele (b), (d), (g) şi (i) şi 99 din IFRSă ă 13.

D144 Se modific punctul 20, dup cum urmeaz :ă ă ă

2 IFRS 13 emis în mai 2011, a modificat punctul 17. O entitate trebuie s aplice modificareaă respectiv atunci când aplic IFRS 13.ă ă

IFRIC 19 Stingerea datoriilor financiare cu instrumente de capitaluri proprii (astfel cum a fost modificat în septembrie 2010)

D145 [Nu se aplic dispoziă iilor]ţ

50

Page 51: Ifrs 13 - Romana

D020962/01

D146 Dup titlul ‘Referină e’ se adaug o referire la IFRS 13 ţ ă Evaluarea la valoarea justă.

D147 Se modific punctul 7, dup cum urmeaz :ă ă ă

7 Dac valoarea just a instrumentelor de capitaluri proprii emise nu poate fi evaluat fiabil, atunciă ă ă instrumentele de capitaluri proprii trebuie s fie evaluate pentru a reflecta valoarea just a datorieiă ă financiare stinse. Nu se aplic punctul 47 din IFRS 13 atunci când se evalueaz valoarea just a datorieiă ă ă financiare stinse cu o caracteristic la vedere (de exemplu, un depozit la vedere).ă

D148 Se adaug punctul 15, dup cum urmeaz :ă ă ă

1 IFRS 13 emis în mai 2011, a modificat punctul 7. O entitate trebuie s aplice modificarea respectiv atunciă ă când aplic IFRS 13. ă

51