ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural ...Aug 11, 2019  · De la triunghiul...

8
I Anul XVII Nr. 842 Duminic[ 11 august 2019 Publica\ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural Poesis PAGINA 6 Camila Cabello, mesaj pentru cei care critic[ femeile plinu\e PAGINA 8 De la triunghiul dramatic, la triunghiul `nving[torilor Maria Bartl s-a născut pe 14 august 1935 la Rona de Jos, în judeţul Maramu- reș. Legătura cu ţinuturile natale urma să rămână mereu vie și să o determine să se întoarcă cât a putut de des la casa părintească din satul natal. A fost locul în care se simţea bine, mai ales dacă acolo era înconjurată de familie. După terminarea cursurilor celor două facultăţi, și-a început activitatea la Satu Mare, în cadrul Consiliului Ju- deţean al Sindicatelor, ca și coordonator al activităţilor culturale din cadrul in- stituţiei. De amintit în acest sens este în- fiinţarea `n anii ‘70 a Ansamblului „Ţara Oașului”, pe care l-a promovat și susţinut la Festivalul – concurs internaţional de folclor de la Zakopane (Polonia), unde participanţii erau din 36 de ţări, ansam- blul reușind să obţină Marele Premiu. Istorie, sport, turism ;i cultur[ la Râ;nov, plac[ turnant[ a Carpa\ilor Ora;ul avea astfel< 1. păduri de ;es dobândite prin donații, care se află în hotarul ora;ului Satu Mare în cinci lo- cații ;i însumează în total 6038 de iu- găre cadastrale ;i sunt cunoscute după numele de Pădurea Utas (Călător), Cionche;tii Mari ;i Mici, Darvas, Mo- ha, Balta Mare, Balta Mică ;i Cser> 2. Păduri de munte achiziționate cu bani gheață în Oa;, care se află în perimetrul localităților Negre;ti ;i Certeze, cu o suprafață totală de 3819,5 de iugăre ca- dastrale ;i care se numesc „pădurile de munte din Oa;”. Pădurile din hotarul ora;ului Satu Mare se împart ;i ele în două ;i anume< pe partea Sătmarului se află pădurile Cionche;tii Mici, Dar- vas, Moha, Balta Mare ;i Mică ;i Cser, însumând 3109 de iugăre cadastrale, iar pe partea Mintiului Pădurea Mare, Utas ;i Noroieni, cu o suprafață de 2930 de iugăre cadastrale. Pădurile de pe partea Sătmarului au fost dobândite de către publicul ora;ului în anii 1230 ;i 1261 ca donații din partea regilor :tefan V ;i Andrei III. În anii 1840 – 1847, Simion Băr- nuțiu este unul din factorii de seamă ai pregătirii luptei naționale din Tran- silvania declanșată în anul 1848. Frun- taș de seamă al Revoluției, Simion Băr- nuțiu rostește un discurs epocal în Ca- tedrala din Blaj, în mai 1848, unde își expune principalele sale idei. După în- ăbușirea Revoluției, Bărnuțiu continuă lupta. Devine student la Universitatea din Pavia, la 13 iunie 1852. Cunoscând activitatea lui revoluționară, poliția și Rectoratul Universității îl anchetează în mai multe rânduri, dar dispunând de o decorație primită anterior de la Împăratul Austriei, scapă cu bine din anchete și își continuă cursurile. Stu- diile la Pavia se desfășoară în condiții deosebit de grele, mai ales, sub raportul stării materiale și al sănătății. Umidi- tatea din Pavia agravează boala de plă- mâni a lui Simion Bărnuțiu. Este che- mat de grupul de studenți aflați la Pa- dova (printre care și Alexandru Pa- piu-Ilarian), dar refuză și luptă cu greutățile. Maria Bartl a promovat acum 50 de ani în lume tradi\iile de pe plaiurile s[tm[rene PAGINA 2 100 de ani de la intrarea Armatei Rom]ne `n Budapesta PAGINA 5 Ora;ul Satu Mare avea p[duri `n Oa; pe care nu le-a revendicat 210 ani de la na;terea lui Simion B[rnu\iu, frunta; al Revolu\iei de la 1848 Trupele rom]ne ocup]nd Budapesta, august 1919 O nouă specie de dinozaur a fost identificată după reanalizarea fosilelor unui specimen care au stat „ascunse” timp de 30 de ani în colecţia unui muzeu din Africa de Sud, fără ca nimeni să bă- nuiască importanţa lor, deşi au mai fost studiate. Profesorul Paul Barrett, specialist în dinozauri la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, a făcut parte din echipa care a reanalizat specimenul aflat în colecţia Universităţii Witwatersrand din Johan- nesburg. Împreună cu alţi specialişti în domeniu din Africa de Sud, acesta şi doctorandul său Kimberley Chapelle, ca- re a condus echipa de cercetare, au sta- bilit că nu este numai o nouă specie de sauropodomorfe (erbivore cvadrupede mari cu gât şi coadă lungi), ci este un gen complet nou. Specimenul de dinozaur a fost numit Ngwevu intloko, care înseamnă craniu gri în limba xhosa din Africa de Sud. Noul dinozaur a fost descris dintr- un singur exemplar complet, cu un cra- niu extrem de bine conservat. Noua ana- liză a lui a scos la iveală că era un dino- zaur biped, cu un corp solid, gâtul lung şi un cap mic îndesat. Măsura circa trei metri, de la bot până la vârful cozii, şi era cel mai probabil omnivor, hrănin- du-se atât cu plante, cât şi cu animale mici. S-a descoperit o nou[ specie de dinozaur PAGINA 3 Colonelul Rusescu a intrat cu trupele `n Budapesta `nainte s[ primeasc[ ordin PAGINA 4 PAGINA 7

Transcript of ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural ...Aug 11, 2019  · De la triunghiul...

Page 1: ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural ...Aug 11, 2019  · De la triunghiul dramatic, la triunghiul `nving[torilor Maria Bartl s-a născut pe 14 august 1935 la Rona

IAnul XVII Nr. 842 Duminic[ 11 august 2019

Publica\ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural Poesis

PAGINA 6

Camila Cabello, mesaj pentru cei care critic[ femeile plinu\e

PAGINA 8

De la triunghiul dramatic, la triunghiul `nving[torilor

Maria Bartl s-a născut pe 14 august1935 la Rona de Jos, în judeţul Maramu-reș. Legătura cu ţinuturile natale urmasă rămână mereu vie și să o determinesă se întoarcă cât a putut de des la casapărintească din satul natal. A fost loculîn care se simţea bine, mai ales dacă acoloera înconjurată de familie.

După terminarea cursurilor celordouă facultăţi, și-a început activitatea laSatu Mare, în cadrul Consiliului Ju-deţean al Sindicatelor, ca și coordonatoral activităţilor culturale din cadrul in-stituţiei. De amintit în acest sens este în-fiinţarea ̀ n anii ‘70 a Ansamblului „ŢaraOașului”, pe care l-a promovat și susţinutla Festivalul – concurs internaţional defolclor de la Zakopane (Polonia), undeparticipanţii erau din 36 de ţări, ansam-blul reușind să obţină Marele Premiu.

Istorie, sport, turism ;i cultur[ la Râ;nov, plac[ turnant[ a Carpa\ilor

Ora;ul avea astfel< 1. păduri de ;esdobândite prin donații, care se află înhotarul ora;ului Satu Mare în cinci lo-cații ;i însumează în total 6038 de iu-găre cadastrale ;i sunt cunoscute dupănumele de Pădurea Utas (Călător),Cionche;tii Mari ;i Mici, Darvas, Mo-ha, Balta Mare, Balta Mică ;i Cser> 2.Păduri de munte achiziționate cu banigheață în Oa;, care se află în perimetrullocalităților Negre;ti ;i Certeze, cu osuprafață totală de 3819,5 de iugăre ca-dastrale ;i care se numesc „pădurile demunte din Oa;”. Pădurile din hotarulora;ului Satu Mare se împart ;i ele îndouă ;i anume< pe partea Sătmaruluise află pădurile Cionche;tii Mici, Dar-vas, Moha, Balta Mare ;i Mică ;i Cser,însumând 3109 de iugăre cadastrale,iar pe partea Mintiului Pădurea Mare,Utas ;i Noroieni, cu o suprafață de2930 de iugăre cadastrale. Pădurile depe partea Sătmarului au fost dobânditede către publicul ora;ului în anii 1230;i 1261 ca donații din partea regilor:tefan V ;i Andrei III.

În anii 1840 – 1847, Simion Băr-nuțiu este unul din factorii de seamăai pregătirii luptei naționale din Tran-silvania declanșată în anul 1848. Frun-taș de seamă al Revoluției, Simion Băr-nuțiu rostește un discurs epocal în Ca-tedrala din Blaj, în mai 1848, unde îșiexpune principalele sale idei. După în-ăbușirea Revoluției, Bărnuțiu continuălupta. Devine student la Universitateadin Pavia, la 13 iunie 1852. Cunoscândactivitatea lui revoluționară, poliția șiRectoratul Universității îl ancheteazăîn mai multe rânduri, dar dispunândde o decorație primită anterior de laÎmpăratul Austriei, scapă cu bine dinanchete și își continuă cursurile. Stu-diile la Pavia se desfășoară în condițiideosebit de grele, mai ales, sub raportulstării materiale și al sănătății. Umidi-tatea din Pavia agravează boala de plă-mâni a lui Simion Bărnuțiu. Este che-mat de grupul de studenți aflați la Pa-dova (printre care și Alexandru Pa-piu-Ilarian), dar refuză și luptă cugreutățile.

Maria Bartla promovat acum 50 de ani în lume

tradi\iile de pe plaiurile s[tm[rene

PAGINA 2

100 de ani de la intrarea Armatei Rom]ne

`n Budapesta

PAGINA 5

Ora;ul Satu Mareavea p[duri `n Oa;

pe care nu le-arevendicat

210 ani de lana;terea lui SimionB[rnu\iu, frunta;

al Revolu\iei de la 1848

Trupele rom]ne ocup]nd Budapesta, august 1919

O nouă specie de dinozaur a fostidentificată după reanalizarea fosilelorunui specimen care au stat „ascunse”timp de 30 de ani în colecţia unui muzeudin Africa de Sud, fără ca nimeni să bă-nuiască importanţa lor, deşi au mai foststudiate.

Profesorul Paul Barrett, specialist îndinozauri la Muzeul de Istorie Naturalădin Londra, a făcut parte din echipa carea reanalizat specimenul aflat în colecţiaUniversităţii Witwatersrand din Johan-nesburg. Împreună cu alţi specialişti îndomeniu din Africa de Sud, acesta şidoctorandul său Kimberley Chapelle, ca-re a condus echipa de cercetare, au sta-bilit că nu este numai o nouă specie desauropodomorfe (erbivore cvadrupedemari cu gât şi coadă lungi), ci este ungen complet nou.

Specimenul de dinozaur a fost numitNgwevu intloko, care înseamnă craniugri în limba xhosa din Africa de Sud.

Noul dinozaur a fost descris dintr-un singur exemplar complet, cu un cra-niu extrem de bine conservat. Noua ana-liză a lui a scos la iveală că era un dino-zaur biped, cu un corp solid, gâtul lungşi un cap mic îndesat. Măsura circa treimetri, de la bot până la vârful cozii, şiera cel mai probabil omnivor, hrănin-du-se atât cu plante, cât şi cu animalemici.

S-a descoperit o nou[ specie de dinozaur PAGINA 3

Colonelul Rusescu a intrat cu trupele `n Budapesta `nainte s[ primeasc[ ordin

PAGINA 4

PAGINA 7

Page 2: ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural ...Aug 11, 2019  · De la triunghiul dramatic, la triunghiul `nving[torilor Maria Bartl s-a născut pe 14 august 1935 la Rona

2 Informa\ia de Duminic[/11 august 2019

Ora;ul liber regal Satu Mare dis-punea `n 1908 de o suprafață de pă-duri de foioase de 9858,9 iugăre ca-dastrale (un iugăr cadastral = 0,5754ha), ;i a mai achiziționat masa lem-noasă ;i alte foloase ale unor păduridin Oa; cu dreptul de exploatare petimp de 10 ani, fără îngrădiri. Dupăorigine, aceste păduri se împart îndouă categorii< dup[ situația terenu-lui ;i dup[ a;ezare.

Ora;ul avea astfel< 1. păduri de ;es do-bândite prin donații, care se află în hotarulora;ului Satu Mare în cinci locații ;i însu-mează în total 6038 de iugăre cadastrale ;isunt cunoscute după numele de PădureaUtas (Călător), Cionche;tii Mari ;i Mici,Darvas, Moha, Balta Mare, Balta Mică ;iCser. 2. Păduri de munte achiziționate cubani gheață în Oa;, care se află în perime-trul localităților Negre;ti ;i Certeze, cu osuprafață totală de 3819,5 de iugăre cadas-trale ;i care se numesc „pădurile de muntedin Oa;”. Pădurile din hotarul ora;ului Sa-tu Mare se împart ;i ele în două ;i anume<pe partea Sătmarului se află pădurile Cion-che;tii Mici, Darvas, Moha, Balta Mare ;iMică ;i Cser, însumând 3109 de iugăre ca-dastrale, iar pe partea Mintiului PădureaMare, Utas ;i Noroieni, cu o suprafață de2930 de iugăre cadastrale. Pădurile de pepartea Sătmarului au fost dobândite de că-tre publicul ora;ului în anii 1230 ;i 1261ca donații din partea regilor :tefan V ;iAndrei III ale căror acte de donație au fostreconfirmate mai târziu de către regii Lu-dovic cel Mare ;i Sigismund. Publiculora;ului a obținut păduri ;i prin alte do-nații, însă de la cine ;i când nu se mai ;tieîn lipsa unor date din documente istorice,iar tradițiile orale nu sunt credibile, ele fi-ind ;i a;a de mai multe feluri.

Exploatarea pădurilor din timpuri str[vechi

Aceste păduri nu au fost îngrijite înniciun fel până 1728, toată lumea a făcuttăieri ;i a pă;unat în ele cum i-a convenit;i acolo unde i-a fost cel mai u;or. Rezul-tatul bineînțeles a fost, că soiurile de copacicele mai valoroase ;i cele mai pretențioases-au tot diminuat, iar locul acestora a fostocupat de ni;te soiuri mai puțin preten-țioase ;i mai noi, iar suprafețele cu o ve-getație rară ;i de lumini; s-au tot înmulțit.Văzându-se consecin\ele păgubitoare aleacestui fenomen, s-a hotărât înterzicereaexploatării unor păduri. De;i această ho-tărâre a fost chiar luată, nimeni nu a avutgrijă de respectarea ei, până când, în 1774,s-a înființat o autoritate silvică, a cărei sar-cină a fost supravegherea pădurilor ;i sanc-ționarea acelora care le deteriorează.

Se pare că gospodărirea păguboasă apădurilor a ajuns ;i la cuno;tința Camereiimperiale ;i regale, de unde a fost trimisîn anul 1826 un inspector la Satu Mare. Înurma inspecției efectuate, s-a atras atențiaautorităților locale sătmărene să nu maitaie lemne peste 2000 de stânjeni, să mă-soare pădurile, lumini;urile să fie însă-mânțate cu ghinde ;i să înainteze la acestfor un plan de exploatare cu tabel. Prima măsură a fost că judele silvic JakabSándor a fost ales maistru pădurar ;i el afost însărcinat cu coordonarea exploată-rilor pădurilor> s-au reglementat tăierile,vânzarea masei lemnoase ;i decontarea ei,„pădurea fiind cea mai de preț ;i unicanoastră comoară”. La următoarea ;edințăa acestui for s-a discutat despre modalită-țile de exploatare a pădurilor ;i în urmapropunerii maistrului pădurar Jakab Sán-dor s-au decis următoarele< având în ve-

dere că pădurile însumează cca. 4380 deiugăre cadastrale ;i este nevoie de 200 deani pentru cre;terea până la maturitate acopacilor, lizierele unde până acum s-auodihnit cirezile de bovine ;i de porcine săfie semănate cu ghinde. În Pădurea Cion-che;ti se va trece la cre;terea copacilor cese pot tăia mai des, se vor ridica case ;i co-libe de pădurari ;i vor fi angajați paznicide pădure într-un număr corespunzător.

În iulie 1839, maistrul pădurar a anun-țat, că în urma unor măsurători inginere;ti,suprafața pădurilor este pu\in peste 7852iugăre cadastrale. Dacă această suprafațăse împarte la 200 de ani, fără deosebire demasa lemnoasă, înseamnă că se pot tăiaanual copaci până la cantitatea de 4708 demetri steri ce va fi suficentă pe veci. Aceastăpropunere a fost înaintantă cu tabelele derigoare către Cameră. Însă, deja în primulan de exploatare a fost depă;ită suprafațade exploatare anuală prevăzută, pentru căau fost planificate noi construcții, la carea fost nevoie de lemne ;i de cărămidă. S-a tăiat deci Mica Pădure de la Cionche;ti,cu 80 de steri, ;i în afară de aceasta, s-aumai tăiat circa 5168 de steri de lemne defoc ;i 450 de steri lemne pentru construcții.Pentru tăieri s-a plătit în medie 40 de crăi-țari. Prețul unitar al unui ster de lemne înpădure a fost 2 forinți ;i 80 de crăițari. Pen-tru transportul din Pădurea Noroieni ;iBalta Mare s-a plătit încă un forint pe ster.Lemnele de foc au fost măsurate prin sterilungi ;i scurți, iar lemnele de foc ;i pentruprelucrare s-au prezentat în mai multe for-me< scânduri pentru poduri, lemne pentrucumpăna fântânii, traverse pentru caleaferată, trepte, grinzi la construcții, ;indrilă,stâlpi de poartă, nuiele etc. etc, ale cărorprețuri se stabilileau anual. Perioada detăieri ;i de transport se îndindea pe totanul. Taxa de pă;unat a fost un forint dupăo vită. În mulți ani s-au înregistrat recoltebune de ghinde ;i de gale. În anul 1839 s-au încasat venituri de 1779 forinți pentrughinde ;i gale. Veniturile în urma păduri-lor s-au ridicat la cca. 14.400 forinți pe an.Cheltuielile au fost relativ mici. Salariul peun an al maistrului pădurar a fost de 350forinți, plus dreptul de a ține cai, salariultotal al celor 5 paznici permanenți a fost120 forinți pe an, plus 60 de banițe de grâne;i 5 perechi de cizme. Pentru plantări nus-a cheltuit nimic, pentru că s-a susținutideea că „pădurea cre;te ;i de la sine”. S-aavut mare grijă la mejda pădurilor. În anul1840 s-au săpat ;anțuri la marginile pădu-

rilor de la Baltă ;i Noroieni, ;i acestui lucruse datorează faptul că hotarele pădurilor,cu mici modificări, sunt identice ;i acumcu cele care au existat ;i la începutul anilor1800.

În anul 1840 a sosit răspunsul de laCameră conform căruia se aprobă tăiereaanuală a 39 de iugăre cadastrale, dar numaicu condiția dacă aceste suprafețe vor fiatribuite unora care plătesc mai mult ;icare se angajează că le vor ara ;i le vor se-măna cu ghinde. Se interzice pă;unatul ;itoate lumini;urile vor fi semănate cu ghin-de. Însă camera locală economică nu a fostde acord cu aceste restricții ;i a trimis oadresă către Cameră în care a arătat căora;ul va ara ;i va semăna cu ghinde doarlocurile eliberate de turmele de vite ;i deporci, iar locurile de unde s-au tăiat copaciivor fi reîmpădurite prin căderea liberă aghindelor ;i prin reproducția naturală avegetației. În răspunsul s[u, Camera a cri-ticat sever autoritățile locale pentru dis-trugerea pădurilor, ;i a declarat că primaruleste responsabil pentru consecințe. În pri-vința Cionche;tilor Mici, Camera a ordo-nat că având în vedere faptul că cioturilesunt deja acoperite cu mu;chi, reînnoireapădurii trebuie efectuată în mod artificialplin plantarea de puieți de stejar, de ulm,de arțar ;i de frasin. Jakab Sándor nu aconsiderat nici aceste indicații ca fiind rea-lizabile, pentru că după el pădurea Cio-che;tii Mici ;i a;a este plină de lăstari destejar ;i de plop care trebuiesc chiar rărite.Urmarea acestei întâmplări a fost că SoósGyörgy a demisionat din postul de primar,iar locul său a fost ocupat de Pap Péter.Maistru pădurar Jakab Sándor a anunțatcă nu este în stare să supravegheze singurexploatarea tuturor pădurilor ;i a solicitatun tovară; de lucru. În 1849 a fost alesSchönpflug Ignácz ca al diolea maistru pă-durar cu un salariu anual de 500 forinți.Atribuțiile celor doi au fost împărțite îna;a fel că Jakab Sándor a adminsitrat pă-durile din partea Sătmarului, iar Schönp-flug Ignácz pe cele din partea Mintiului.

Noul sistem de exploatareÎn anul 1853, maistrul pădurar Jakab

Sándor a decedat, locul lui a fost ocupatde Fülöp Mátyás care s-a apucat cu toateforțele să facă ordine în exploatarea pădu-rilor. El a concediat paznicii care nu au fă-cut treabă bună ;i a semănat cu ghinde li-zierele din pădurea Cser ;i Baltă, însă ex-ploatarea pădurilor s-a desfă;urat încămult timp după moda cea veche ;i s-aufăcut tăieri conform necesarului de banisau de lemne. Distrugătorii pădurilor s-au înmulțit mult, din această cauză con-ducerea comitatului a ordononat gospo-dărirea pădurilor după un plan de exploa-tare. Pentru întocmirea acestui plan a fostrecomandat inspectorul silvic Éder Ede.

Éder a şi întocmit un plan de exploa-tare, însă comitele nu a aprobat acest plan,considerat lipsit de profesionalism ;i a datordin autorităților locale să întocmeascăun alt plan ;i l-a recomandat pe Láng Gá-bor, p[durar profesionist. Însă nici acestplan nu s-a dovedit a fi unul adecvat. Astfels-au gospodărit pădurile, cu multe greutăți,până în 1860 când primarul Boros Bálintl-a însărcinat pe maistrul principal pădurarRiedler Ede de la domeniul din Ardud săîntocmească un nou plan de exploatare,să împartă pădurile în parcele de exploatat,;i i-a dat inginerului Szegedi Imre să mă-soare toate pădurile. La alegerile din 1861atât Schönpflug Ignácz cât ;i Fülöp Mátyásau pierdut, în locul lor a fost numit pădu-rarul Jakab Károly ;i ca adjunct subpădu-rarul Sik Károly. S-a adoptat şi o hotărâreprivind pă;unatul în păduri, iar pentru

postul de pădurar ;ef s-a anunțat un con-curs în urma căruia Riedler Antal a fostnumit pe acest post. Dup[ ce a studiat sta-rea pădurilor, la proxima ;edință de con-siliu, el a prezentat un raport amănunțitdespre situația jalnică a pădurilor ;i aîn;irat acele măsuri care trebuiesc luate deîndată pentru o gospodărire adecvată apădurilor, ;i totodată el a continuat elabo-rarea planului de exploatare început de ta-tăl său, pe care l-a terminat în 1865. Su-prafața totală a pădurilor a fost 8077 deiugăre cadastrale ;i 240 de funii pătrate,din care terenuri cu ape de baltă, plate ;ifără valoare 750 de iugăre cadastrale ;i 240de funii pătrate. Toate pădurile au fost îm-părțite în trei clase de exploatare. În primaclasă au fost incluse pădurile Utas ;i No-roieni, în cea de-a două toate pădurile dinpartea Sătmarului. Aceste două clase sevor exploata ca ;i păduri mature în timpde 90 de ani. În a treia clasă a fost clasificatăPădurea Mare, care se va exploata în timpde 10 ani în ni;te perioade de câte 1 an cao pădure de lăstari. După acestea s-au sta-bilit trei clase de exploatare, fiecare cu su-prafața ei pentru tăiat. În pădurile matures-a aprobat anual tăieri pe 70 de iugăre ca-dastrale, iar în Pădurea Mare 72 de iugărecadastrale anual, timp de 10 ani.

Planul de exploatare a lui Riedler aprevăzut ;i înnoirea pădurilor, interzicereatăierilor, înființarea de pepiniere, tăieri deiarnă ;i transport, ;i prevederi exacte cuveniturile realizabile. Planului său au fostata;ate ;i ni;te hărți, a;a că prin aceastămetodă nouă a început o exploatare re-glementată ;i eficientă a pădurilor. Pădu-rile au adus venituri frumoase pentru ora;,venitul net fiind de cca. 18.000 forinți pean.

Exploatarea masivă a pădurilorÎn anul 1894, publicul ora;ului a pla-

nificat multiple construcții ;i alte investiții,pentru care a fost nevoie de bani mai mulți.În aceste condiții, la propunerea lui BorosBálint, membru al consiliului, s-a hotărâtsă se vândă păduri mature din pădurileCionche;ti, Darvas-Moha, contra preve-derilor planului de exploatare, dar cu apro-bare guvernamentală, de pe o suprafațătotală de 2093 de iugăre cadastrale, cu operioadă de exploatare de 10 ani, prin carepublicul ora;ului scapă de ni;te împru-muturi noi, ;i probabil va putea plăti ;ini;te datorii mai vechi. La licitația anunțatăde consiliu în anul 1896 s-au prezentat;ase interesați, dintre care firma de che-restea Neuschloss a făcut oferta cea maibună. Firma respectivă a oferit pentru 2085de iugăre cadastrale 870.000 forinți cu operioadă de exploatare de 10 ani, s-a an-gajat la o contribuție de 30.000 de forințila costurile de construire a căii ferate cătreVii, în vederea transportului materialuluilemnos pe cale ferată, ;i la construirea uneifabrici permanente de cheresea ;i parchetîn ora;ul Satu Mare. Consiliul a acceptataceastă ofertă, pe care a înaintat-o spreabrobare către guvern cu solicitarea ca înlocul pădurilor tăiate să se facă agricultură,;i în acest fel, pădurile respective, în totalde 2085 iugăre cadastrale, să fie scoase dinevidența suprafețelor împădurite. Solici-tarea fost aprobată cu condiția ca să seachiziționeze o suprafață cel puțin egalăde păduri în Oa;. Firma Neuschloss a ;iînceput tăierile în februarie 1896 prevăzutepentru primul an, în anul respectiv a în-ceput să funcționeze fabrica de cherestea;i a început construcția căii ferate Satu Ma-re-Ardud.

(Sursa< Monografia ora;ului Satu Ma-re, 1908, Borowsky Samu)

Veres Istvan, Adriana Zaharia

Vânatul face parte integrantă din ex-ploatarea pădurilor. Se ;tie bine, că pă-durile nu au avut nicio valoare deosebităca locuri de obținere a masei lemnoasepână la începutul secolului XIX., pentrucă au existat păduri destule, ;i nimănuinu i-a trecut prin minte vreodată că seva înregistra cândva vreo lipsă în mate-rialul lemnos. Pădurile au fost conside-rate mai degrabă ca locuri unde trăiescanimale sălbatice ;i ele au fost gospodă-rite eventual doar din acest punct de ve-dere. Drepul de vânat a fost unul de pri-vilegiu ;i accesul la vânatul nobil a apar-ținut ;i în Sătmar doar regilor, principi-lor, căpitanilor cetăților, altor înalți dem-nitari care au trecut pe aici, precum ;iinspectorilor silvici. Vânătorii germanicolonizați, iobagii ;i locuitorii ora;uluiau avut voie să vâneze doar fiare atuncicând ele s-au înmulțit peste măsură ;i afost nevoie de rărirea lor pentru sigu-ranța publică ;i apărarea animalelor do-mestice. Din 1800 autoritățile locale auavut drept de vânat, însă până 1897 nuprea s-au înregistrat venituri în urmavânatului, pentru că mai;trii pădurariau vânat împreună cu unii cetățeni ama-tori fără niciun fel de taxe, iar până 1897;i taxele au fost infime.

După povestirile unor vânători maibătrâni, în pădurile ora;ului au fostmulți coco;i de mesteacăn (Tetrao te-trix), din care nu mai găsim niciunul întot comitatul Sătmar. Ocazional a maivenit aici ;i câte un cerb (Cervus elap-hus), înafară de ace;tia s-au găsit ani-malele obi;nuite de pădure< iepuri, că-prioare, potârniche, porumbei sălbatici,rațe sălbatice, mistreți, vulpi, pisici săl-batice, bursuci, bufnițe de pădure etc.,iar aproape în fiecare iarnă au apărut ;ilupii. În anul 1897 s-a constituit, cu unregulament aprobat de guvern, o aso-ciație de vânători care a concesionat tothotarul Sătmarului cu o arendă anualăde 1200 de coroane. Când această aso-ciație a preluat acest teritoriu, numărulvânatului a fost unul redus, pentru că învremurile de mai înaine s-a făcut multbraconaj cu câini, ;i nimeni nu a avutgrijă de înmulțirea vânatului valoros ;ide ocrotirea acestuia. Cu cre;terea pre-țului materialului lemnos ;i cu exploa-tarea intensivă a pădurilor, locurilelini;tite cu arbu;ti s-au tot mic;orat, a;acă mistrețul ;i lupul au dispărut în tota-litate din pădurile din hotarul ora;ului.

De când însă există asociața de vâ-nători, vânatul a început să fie mai nu-meros, mai ales căprioarele, iepurii ;ipotârnichile s-au înmulțit frumos, a;acă în aceste păduri se oferă pentru vânatdin fiecare iarnă cca. 320 de bucăți deiepuri, 11 căprioare ;i 18 vulpi.

În anul 1903, pădurea Noroieni, iarîn anul 1906 pădurea Balta Mare au fostpopulate cu fazani. În pădurile ora;uluidin Oa;, dreptul de vânat ;i de pescuitîncă nu a fost concesionat pentru ocro-tire ;i înmulțire. Locuitorii permanențiai pădurilor de aici sunt ur;ii, mistreții,căprioarele, iepurii, vulpile, iar din 1905;i cerbii. În pârâurile de munte se găse;tepăstrăv din bel;ug.

Vânatul

ISTORIEDupă legea pădurilor

Legea pădurilor din 1879 a intrat în vigoare la 1 iulie 1880. Cu această lege a început o perioadă nouă înexploatarea pădurilor. Conform prevederilor acestei legi, inclusiv pădurile din proprietatea ora;elor ajung sub osupraveghere permanentă din partea statului ;i începe o exploatare după plan cu supravegherea unor ofițeri silvicibine pregătiți. (…) S-au purtat ;i ni;te tratative în vederea preluării de către stat a pădurilor din proprietateaora;ului, care însă au e;uat, ;i în acest fel pădurile au rămas în continuare în administrarea ora;ului. (…)

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Regele Andrei al III-lea al Ungariei adonat p[duri S[tmarului

Ora;ul Satu Mare avea p[duri `nOa; pe care nu le-a revendicat

Pădurile, cump[rate cu bani gheață, se aflau în perimetrul localităților Negre;ti ;i Certeze, av]nd osuprafață totală de 3819,5 de iugăre cadastrale

Page 3: ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural ...Aug 11, 2019  · De la triunghiul dramatic, la triunghiul `nving[torilor Maria Bartl s-a născut pe 14 august 1935 la Rona

11 august 2019/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE

La 3 august 1919, undeta;ament al Armatei Rom]necomandat de colonelul Rusescu,f[r[ s[ a;tepte ordinul, a intrat ̀ nBudapesta. Memoriul Generalu-lui Rusescu despre intrarea Ar-matei Române în Budapesta a fostpublicat de Radu Cosmin `n vo-lumul “Românii la Budapesta.Desrobitorii” (Bucure;ti, 1920).Reproducem textul Memoriuluiintegral al[turi de c]teva p[reriale solda\ilor.

“MEMORIU Asupra operaţiunilor Brigadei a IV-

a Roşiori, de la 31 iulie — 3 August1919, data intrărei în Budapesta. Prinordinul general de operaţiuni din 30 Iu-lie, brigada a IV-a intrat în compunereaDiviziei a II-a cavalerie, prevăzându-se, după trecerea Tisei, pentru fiecarebrigadă, un sector separat, acela al bri-gadei a IV-a Roşiori cu direcţia generalăSud-Vest. Instrucţiile verbale şi scriseprevedeau şi un rol prin cipal al cavale-riei cu un caracter de oarecare inde-pendenţă, ca inamicul să fie isbit în toatedirecţiunile, întors, şi să nu fie lăsat de-a se organiza, etc.

31 Iulie În amurgul zilei de 31 Iulie, brigada

a IV-a Roşiori termină trecerea la Tissa-Köre la 24 şi ajunge la Psz. Hayzonghios,unde se găseşte poprit escadronul de des-coperire şi un batalion de infanterie celuptase cu inamicul până la ora 22. Dinproprie iniţiativă iau dispoziţiuni de atacşi la ora 3 dimineaţa brigada intră în can-tonament la Pely.

1 August Se raportează situaţiunea şi la ora 9,

fără a se aştepta vreun ordin, din proprieiniţiativă, spre a nu se perde timp, măpun în marş în urmărirea inamicului Or-dinul de operaţiuni al Diviziei II (primitîn marş) confirmă aprecierea justă a si-tuaţiunei de către brigad[. Acţiunea dela Pely şi urmărirea grăbită a brigadei aIV-a a avut efect de punere în derută aDiviziei a VI-a roşie care, pe distanţa dela Ianoshida până la Tapio Gyorgye depeste 15 km, pe dreapta şi pe stânga dru-mului, aruncă din căruţe şi abandoneazăcantităţi enorme de muniţii de infanterieşi artilerie precum şi multe mi traliere,prin culturi. ~n noaptea de 1 August secantonează în Tapio Gygorgye, în contactcu grosul forţelor inamice de la Czegled.După diferite informaţiuni şi după dis-cursul lui Bella-Kuhn ţinut la Tapio, amdedus că moralul armatei roşii era cu to-tul slăbit şi situaţiunea guvernului zdrun-cinată.

2 August ~n cursul nopţii, mi se complectează

informaţiile despre inamic, că se executăo retragere de la Abony spre Czegled şide acolo o pregătire spre Buda-Pesta. ~ncăde cu noapte încercuiesc inamicul cu re-cunoaşteri de ofiţeri şi, fără a mai aşteptavreun ordin, din proprie iniţiativă, ghidatde ordinul general de la 30 Iulie, dau or-dinul de operaţiune pentru ziua de 2 Au-gust, prin care, în zorii zilei, arunc 2 es-cadroane ;i apoi al 3-lea în spatele şi flan-cul inamicului, iar cu grosul for ţelor măîndrept spre Sőrek Psz, de unde aşteptmersul operaţiunilor.

~n acest timp primesc ordinul de ope-raţiune al Di viziei II cavalerie pentru 2August care mă îndreaptă prin Czegled,la Alberty.

Din judecarea situaţiunei la faţa lo-cului, căci inamicul începuse retragerea,

derog de la ordin şi mă îndrept prin TapioSzt. Marton la Alberty unde se intercep-tează capul coloanei inamice.

Pe şoseaua dintre Alberty şi Czegledse fac peste 3000 de prizonieri şi 4 bateriide diferite calibre, mai multe autoca-mioane şi unul blindat. Se poate deducecă dacă nu operam decât la primirea or-dinelor şi litera cum le primisem, pe lân-gă că ar fi fost prea târziu, nu se obţineaurezultatele atât de hot[râtoare fără per-dere. Pe când mă aflam în localitatea Al-berty, pe la orele 14 soseşte automobilulcu reprezentanţii misiunei italiene dinBuda-Pesta.

Aceştia, arătându-şi identitatea ne-au pus în vedere o adresă a Locot. colo-nelului Romanelli, preşedintele mi siunei,către comandamentul cavaleriei dinaceastă direcţiune, cu rugămintea de-aopri orice înaintare spre capitala Ungarieipână la sosirea răspunsului Antantei, ală-turată fiind şi copia după telegrama nou-lui guvern ungar către D-1 Clemenceau.

Această împrejurare m-a pus în mă-sură să apreciez că situaţiunea la Buda-Pesta e disperată, că guvernul ungar numai poate face faţă împrejurărilor şi cărecurge la expediente. Astfel, o acţiunetemerară şi prin surprindere ar puteaavea şanse de reuşită cu efect hotărâtorîn întreaga Ungarie, armată şi particulari,şi apoi că pe acea di recţie nu mai suntalte trupe mai avansate ca ale no astre(Brigada a IV-a Roşiori).

Evident, intervenţia misiunei italienenu am luat-o în serios, dar nu o puteamlăsa să plece înapoi şi am crezut că trebues-o trimit Marelui Comandament, cu ac-tele originale, arătând şi situaţiunea cuindicaţia că mă voi îndrepta spre Buda-Pesta, iar misiunea, prin orice mijloc, săfie oprită. Acest raport, din eroare, mi separe, că l-am adresat Marelui Cartier Ge-neral.

După expedierea misiunei împreunăcu situaţiunea, văzând că, până la ora 15,nu primesc raportul situaţiunei de la Cze-gled, căci nu era terminată, amân îna -intarea la Pesta şi dau un ordin de ope-raţiuni, prin care îndreptam întreg regi-mentul 11 Roşiori la Czegled, iar cu Re-gimentul 6 să se termine capturările petot lungul şoselei.

Din aceasta se poate deduce că, po-trivit împrejurărilor, am renunţat a plecala Buda-Pesta în acea seară. Pe dată însăce, în timpul nopţii, am primit infor-maţiuni mai clare de la Regimentul 11de capitularea Corpului 1 armată roşieşi a diviziilor dela Czegled, dau ordinulde operaţiuni pentru 3 August.

3 AugustIn darea ordinului de operaţiuni am

fost ghidat de ordinul Diviziei II cavaleriecare îmi făcea cunoscut că încă din ziuade 2 August sunt pus sub ordinele Divi-

ziei a Vl-a. Astfel, potrivit situaţiunei, amprevăzut ca Reg. 11 cu cinci escadroane,o secţie de artilerie şi două gru puri demitraliere să termine operaţiunile laCzgled şi spre Sud. Reg. 6 să lase un es-cadron şi două plutoane pentru paza pri-zonierilor şi a întreg materialului de laCzgled la Alberty, iar cu restul de trei es-cadroane şi două plutoane> o secţie deartilerie şi două grupe de mitraliere, subconducerea mea directă, să mă în dreptspre Buda Pesta.

Pe la orele 9 dimineaţa (3 August)când mişcarea se începea deja, primesc,la Alberty, ordinul Diviziei Vl-a prin carese ordonă ca brigada IV-a să acţionezeîn direcţia Czegled-Kes-kemet pentru atermina încercui rea inamicului la Sud.

Fără cea mai mică ezitare şi fără a mitrece prin gând că pot comite cea maimică călcare de ordine, menţin ordinulde operaţiune dat, punând în vederea re-gimentului 11 a executa singur şi în în-tregime, spre sud, ordinul Diviziei a VI-a, pe care i-l alătur `n original, aceastadin judecarea situaţiunei reale.

Astfel, dacă aş fi reversat mişcareacelor trei escadroane ale Reg. 6 Roşioride la Vest (dinspre Buda-Pesta) la Est(spre Czegled) ale cărui elemente dejaerau pornite, s-ar fi perdut peste douăore, iar recunoaşterile ar fi trebuit aban-donate. Se ajungea la Kes-kemet ce segăsea la 50 k. m. prea târziu şi Reg. 11 arfi trebuit să opereze tot singur, căci ̀ nvă-luirea n-ar fi putut avea efect decât făcutăcu repeziciune.

Mai mult, efectivul regimentelor bri-gadei IV Roşiori 5 escadroane cu efecti-vul până la 150 cai dădea o tărie Reg. 11singur ca a unei brigăzi, având pe lângă2 tunuri şi grupe de mitraliere. Apoi, încădin ajun, cu acţiunea energică numai a3 escadroane s’a influenţat capitularea.

Corpul I Armată cu atât mai uşor arfi fost capturat mai cu seamă că în rân-durile inamicului demo ralizarea eraacum mai mare. Deci, cu credinţa că exe-cut o acţiune bine judecată şi temerarăcu riscul şi sacrificiul însăşi al persoaneimele, căci în tot timpul m-am aflat în ca-pul coloanei, cere să execut nu numaiordinul, dar chiar mai mult. Ajuns în îm-prejurimile oraşului, la răspântia Sa-ryasz-Cz., am surprins mai multe com-panii cu piramide făcute şi o baterie gatade tragere. Pentru a nu pierde o clipă,am impus celor peste 1000 de luptătoriinamici să se împrăştie imediat sub ame-ninţarea de moarte şi o patrulă a fost lă-sată a scoate închizătorile de la arme şi ademontat tunurile.

~n urmă, am aflat că rolul celor douăcompanii şi al bateriei inamice era de amă opri până la sosirea delegaţiunei gu-vernului şi, sub presiune, s[ renunţ la în-aintarea spre oraş. ~ntr-adevăr, nu stră-bat decât vreun kilometru şi sunt întâm-

pinat de o delegaţiune de trei a guvernu-lui unguresc ce venea în goana automo-bilului, ca să mă roage a mă opri, avândcomunicări importante. La rândul meu,i-am rugat să mă scuze, dar sunt în tim-pul de trap şi nu pot opri coloana> dupăcare, am parcurs o distanţă de încă 3 k.m. şi, când am apre ciat că am întreagacapitală în bătaia tunului, am oprit. Plo-uând torenţial, am intrat intr-o locuinţăşi am angajat următoarele tratative.

Delegaţia îmi spune< "— Guvernulse află întrunit în consiliu şi mă roagă amă retrage cu trupa". Am răspuns< —„Nu numai că nu mă retrag, dar, imediatvoiu intra în oraş şi oprirea de înaintarenu o poate ordona decât Comandamen-tul superior român, la care, le spun cătrebuie să se adreseze> şi, în faţa dele-gaţiunei, dau ordin celor două tunuri apune în baterie asupra oraşului (5000 —6000 m.), după care, adaog< — „Timp nueste de pierdut, orice tratative al tele decâtce priveşte detaşamentul meu, care estefapt îndeplinit, nu le pot trata eu, şi dum-nealor să se adreseze Comandamentuluiarmatei române, la Torek Szt. Miclos.Delegaţiunea, în faţa mea, comunicăGuvernu lui, la telefon, hotărârea.

Răspunsul, tot telefonic, a fost că au-toriză delegaţiunea a se duce la M. C. G.iar eu să trimet un delegat la Consiliulde Miniştri. Le-am făcut cunoscut că vo-iu veni chiar eu, fixându-le că dacă pânăla orele 20 tratativele nu vor fi ter minate,bombardez oraşul! Odată cu plecareamisiunei, am raportat şi situaţiunea. LaConsiliul guvernului ungar, am ajuns laora 18,30! Venise şi căpitanul Mihăilescuce intrase cu un escadron spre Malxas-fold, Est — N-Est — Pesta. Guvernul îmicomunică că aşteaptă sosirea şi a de le-gatului misiunei italiene, locot.-colonelRomanelli. Le răspund că e deprisos şinu se putea schimbă întru ni mic hotărâ-rea mea. Consiliul îmi face cunoscut căsituaţiunea este dificilă că populaţia eagitată, că 20.000 de lucrători ar maţi sevor r[scula, iar 3 regimente ce au în oraş,poate, că nu vor putea fi stăpânite la in-trarea arma tei române.

I-am asigurat să n-aibă nici o teamă,că armata română va menţine ordineacea mai perfectă în Buda-Pesta, c[ trebuiesă intru şi să-mi pun[ la dispoziţie ca-zarma husarilor „Herzog Ioseph" şi caresă fie evacuată de trupele ungare. (Erarăspândit svonul că toate cazărmile erauminate, dar n-am dat cre zare).

Discuţiile prelungindu-se, le pun învedere că armata roşie întreagă este ca-pitulată, oraşul e încercuit de trupelenoastre şi catastrofa e inevitabilă. O sin-gură concesie ce le pot face este ca grosulfor ţelor mele (real nu avem nimic maimult decât cele 3 escadroane, 2 plutoane,2 tunuri şi 2 grupuri de mitraliere) să fieoprite, pentru noapte, acolo unde se gă-sesc, iar în oraş să nu între decât brigadaa IV-a, deja sosită cu mine. Ora fiindavansată, le pun în vedere că din eroaream uitat a contramanda ordinul ca la ora20.30, dacă nu se termină tratativele,bombardamentul să înceapă, chiar fiindeu în oraş. Consiliul cedează! Şi la ora 20(8 seara) un ofiţer de legătură ungur estetrimis cu ordinul meu ca trupa să intreîn oraş! La cazarmă am primit defilareatrupei. Apoi, am revenit în oraş şi amluat quartier la hotelul „Duna-palota"(Rietz) în care erau ofiţeri italieni şi fran -cezi. Alte tratative n-am făcut decât celeprivitoare la detaşamentul meu!

4 August A doua zi, 4 August, am fost rugat

din nou pentru a scoate trupa din oraş.Le-am răspuns că sunt şi rămân şi, în cazcontrar, mă retrag la punctul iniţial dinajun şi încep operaţiile de bombarda-

ment. Pe la ora 10 soseşte de la Viena odelegaţie engleză şi franceză care cere ao primi în audienţă. Din conversaţiuneaoficială, delegaţia lasă să se în ţeleagă căar fi bine să nu se ocupe Buda-Pesta şi,mai mult, ar fi voit să cunoască situaţiu-nea. Le-am răspuns că sunt chestiuni cenu mă privesc pe mine şi, cât despre si-tuaţiune, nu cunosc decât aceea că suntcu brigada a IV-a Roşiori la Buda-Pestaşi că armata roşie a capitulat la Czegledşi în împrejurimi. Delegatul francez, Ba-chet, m-a lăsat să înţeleg că ar voi să vor-bească cu mine în mod confidenţial. ~naceastă conversaţie mi-a comunicat căla Viena sub auspiciile Antantei, se voeştea se constitui un guvern ungar şi se ur-zeşte a se opri înaintarea armatei româneşi ocuparea Buda-Pestei.

Dorinţa, însă, a misiunei franceze, şicrede că a întregii Franţe, este ca armataromână să, înainteze şi să ocupe, cât mairepede, oraşul. Le-am răspuns că aceastaeste fapt împlinit încă de ieri şi armataromână continuă înaintarea. Crezândimportantă această declaraţiune a dele-gatului francez, l-am rugat a veni perso-nal cu mine la coman damentul trupelordin Transilvania. In drum spre Manor,Tam prezetat D-lui general Mărdărescucu care a convorbit. Acestea sunt toatedetaliile a căror exactitate se poate vedeadin ordinele originale pe care sunt trecuteşi orele.

Crâmpee ostăşeşti asupra intrării `n Budapesta

Un soldat< Primim ordin de marşspre Budapesta. Pornim. Aveam de făcut45 km. Şi era o noapte! Am ajuns searala Sorocsa. Am lăsat trenul de luptă (tră-surile) şi am ajuns tot noaptea în Kis-Pest. (Pesta mică). A doua zi, ora 12, or-din să intrăm în Pesta. Toată divizia eraadunată în marginea Budapestei. Am de-filat în faţa generalului Mărdărescu şi atuturor generalilor cari au intrat cu noiîn Pesta. Am stat 15 zile în Pesta făcândpatrulări prin oraş ziua şi noaptea.

D’aci, ordin să intrăm în Buda. Acolonoi am schimbat pe un batalion al reg. 8vânători în cazarma „Nandor“, bosniacă.Aci am stat vreo 15 zile făcând instrucţieşi poliţia oraşului. Am găsit aci arme,muniţii şi am arestat 18 ofiţeri bolşevicişi trupă. D’acolo, ordin să plecăm în di-recţia Sud, la Arad, în adevărata Româ-nie-Mare!

Un caporal< Ne-am luat drumul spreBuda-Pesta, în marş de mai multe zile,până am ajuns în oraş. Din sat în sat ve-deam că mereu se deschid satele, din ceîn ce mai mari> vedeam şi dealuri şi vii.Ni se spune că e Pesta! Am ajuns în Kist-Pest (Pesta-Mică). Aci ni s-a părut foartefrumos, clădiri foarte mari, lume veselăc[ a scăpat de bolşevici, parte din ei, par-te, se uitau cam urât! ~n mijlocul oraşuluiam plecat în dezarmare din casă în casă.Lor le era frică văzându-ne cu baionetala puşcă. Scoteau de voie, de la ei, tot ceaveau material de războiu. Buda-Pesta,ca oraş, destul de frumos (sic), mare des-chis! (...) Mulţimea nesfârşită şi îm-pestriţată a oraşului îi primeşte cu recu-noştinţă că i-a scăpat din ghiarele pră-păstiei bolşeviste. ~n aceeaşi zi majorita-tea trupelor antegardei se în dreaptă spreVest, trecând Dunărea şi formând un capde pod solid la Vest de ea, urmărind şidezarmând şi ultimele rămăşiţe din ar-matele vrăjmaşe. Şi astfel, după veacuride suferinţă şi umiliri cu ocuparea Bu-dapestei, Dumnezeu a pus pe frunteanoastră, odată cu laurii celei mai mariisbânzi de arme a românilor şi peceteacelei mai mari bucurii, pe care un poporviteaz şi greu încercat o merita!”

Gazeta Transilvaniei `n num[rul de mar\i 5 august 1919, scria mare pe prima pagin[< Românii au ocupat Budapesta.Duminecă diminea\a trupele rom]ne au p[truns `n Capitala Ungariei. Din Bucure;ti ni se comunic[< "Pe cale particular[ s-aaflat c[ ieri trupele noastre au intrat la Budapesta. P]n[ acum lipse;te confirmarea oficial[." Ziarele din Bucure;ti public[ azidiminea\[ ;tirea c[ trupele noastre au intrat Duminec[ diminea\a `n Budapesta. De;i lipse;te o confirmare oficial[ se poate daca sigur[ ocuparea capitalei Ungariei. ~n ziua de 2 august trupele cavaleriei erau la 12 km de Budapesta. Iat[ comunicatulMarelui Cartier din 3 August. Frontul de Est< Nimic important. Frontul de Vest< Diviziile rom]ne;ti continu[ `n bune condi\ii`naintarea `n Vest de Tisa. Cavaleria a ajuns `n dup[ amiaza zilei de 2 August la 12 km de Budapesta.

Cavaleri;ti rom]ni la Budapesta

100 de ani de la intrarea ArmateiRom]ne `n Budapesta

Page 4: ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural ...Aug 11, 2019  · De la triunghiul dramatic, la triunghiul `nving[torilor Maria Bartl s-a născut pe 14 august 1935 la Rona

4 Informa\ia de Duminic[/11 august 2019

MAGAZINRâșnovul se identifică și cu istoria cinematografiei românești, aici fiind locul în care s-au filmat

o mare parte din filmele cu tema istorică ale marilor regizori români. Festivalul de film contribuiean de an la impunerea orașului Râșnov drept capitală a filmului istoric românesc. Prima ediție aavut loc în 2009.

Aflat la vreo 15 km de Brașov,orașul Râșnov este un nod rutierimportant și un fel de poartă tur-nantă a Carpaților, cu atracții tu-ristice și sportive, cu o istorie se-culară și evenimente culturale devaloare, multe alte obiective inte-resante fiind foarte ușor accesibiledin această localitate, în toate di-recțiile.

Am petrecut la Râșnov câteva zile întimpul ediției 2019 a Festivalului de Filmși Istorii, un eveniment care se organi-zează de 10 ani în câteva locații din jurulpiațetei centrale de la poalele Cetății. Amavut astfel ocazia să descoperim un loccare are multe de oferit călătorului.

Scurtă istorie a Văii Trandafirilor

Prima menționare documentară aRâșnovului datează însă din 1331 subnumele de Rosnou, mai târziu în 1343apare cu numele de Rosnov. O altă de-numire care apare în documente este Vil-la Rosarum. Se pare că denumirea ger-mană Rosenau se traduce prin Rosen-Au = Valea Trandafirilor.

În Antichitate a existat Castrul ro-man Cumidava, situat la 4 km nord-vestde Râșnov. Săpăturile arheologice au scosla iveală în interiorul castrului fragmentede ziduri, fragmente de teracotă sigilatăși o figurină din lut care o reprezintă peVenus, numele roman al zeiței greceștiAfrodita, zeița dragostei, frumuseții șifertilității.

În intervalul 1211-1225, în timpuldomniei regelui Andrei al II-lea al Un-gariei, cavalerii teutoni au edificat primabiserică, cu hramul Sfântul Gheorghe.Biserica a fost construită la poalele cetățiiRâșnov, lângă unicul turn de observație.

În secolul al XIII-lea Țara Bârsei afost colonizată cu populații germanice.În anul 1427 Râșnovul și cetatea sa aufost vizitate de împăratul Sigismund deLuxemburg, totodată rege al Ungariei,care a acordat așezării dreptul de a ținetârguri. Cu timpul localitatea a dobânditimportanță comercială, fiind al doileatârg ca mărime din Țara Bârsei.

În 1600, după Bătălia de la Mirăslău,trupele lui Mihai Viteazul au jefuit loca-litatea, fără să reușească cucerirea CetățiiRâșnov. Mihai Viteazul a acordat privi-legii bisericii ortodoxe Sf. Nicolae dinRâșnov, în documentele cancelariei salenumind așezarea "oraș al domniei mele".Însă nu întotdeauna viața locuitorilor afost ușoară în Râșnov, dat fiind că se aflape drumul ce lega Țara Bârsei de PasulBran, pe unde adesea cetele turce și tătarenăvăleau în așezare și distrugeau tot cerâșnovenii construiseră. Astfel s-a hotă-rât construirea Cetății Râșnov, în prezentsimbol al orașului și atracție turistică.

Cetatea multiseculară

Cetatea Râșnov a fost construită prinefortul colectiv al locuitorilor din aceastăașezare ajutați de cei din comunele înve-cinate, Cristian și Vulcan, într-o perioadăcând principala ocupație a acestora eraagricultura, din acest motiv ea s-a și nu-mit „cetate țărănească”. Prima mențiunedocumentară datează din anul 1335 cândcu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor înȚara Bârsei, a fost pustiit întregul ținut,în afară de cetatea de pe dealul Tâmpade la Brașov și de Cetatea Râșnov, carefiind puternic fortificate au rezistat ata-curilor, salvând viața locuitorilor refu-giați între zidurile lor.

Începuturile zidirii cetății au fost sta-bilite la sfârșitul secolului al XIII-lea decătre țăranii râșnoveni, pe o stâncăabruptă, accesibilǎ numai pe latura ră-săriteană, și nu are un stil arhitectonicpretențios, ci apropiat de construcția ca-selor obișnuite, adaptat cerințelor de for-tificare. Ca material au fost întrebuințatepiatra și cărămida. Înălțimea ziduriloreste de aproximativ 5 m, iar lățimea ceamai mare o prezintă zidul sudic care, ne-fiind dublat ca celelalte ziduri, în unelelocuri are 1,5 m. Zidurile ca și turnurileerau acoperite cu țiglă pentru a preveniincendiile.

Curtea exterioară, situată în parteaestică a cetății, era denumită „curtea din

fața cetății” sau, în termeni populari,„grădina cetății” și servea pentru adă-postirea vitelor, constituind în acelașitimp și un avanpost întărit. În curtea in-terioară a cetății au fost construite, laadăpostul zidurilor, mai multe căsuțe cuetaj, unde se adăposteau locuitorii Râș-novului, în perioade de restriște. Pentruca dezvoltarea socio-culturală să fie ne-întreruptă, a fost construită într-un locmai adăpostit o școală, iar pe vârful co-linei din curtea interioară, în anul 1650,a fost ridicată o capelă, ale cărei ziduri semai văd și astăzi.

La Cetate se ajunge fie pe panta mailină dinspre est, de unde se văd crestelePostăvarului, fie cu liftul care urcă din

piațetă pe panta abruptă dinspre vest.

Trambuline pregătite pentru Cupa Mondială

Datorită așezării sale geografice înzona muntoasă, Râșnovul are o îndelun-gată activitate în domeniul schiului, acestsport practicându-se atât la nivel de per-formanță cât și de agrement. Prima tram-bulină de schi a fost amenajată în anul1936. Între anii 2009-2011 a fost con-struită Trambulina Valea Cărbunării,aflată la vreo 2 km de centrul orașului.Complexul de sărituri are patru tram-buline, cu dimensiuni între 15 și 90 de

metri, cea mai mare dintre ele fiind fo-losită de câțiva ani în Cupa Mondială fe-minină și urmând să intre în februarie2020 în calendarul Cupei Mondiale mas-culine. La Râșnov au avut loc și alte com-petiții importante de sărituri cu schiurileși schi nordic.

Clubul Sportiv Școlar Râșnov a asi-gurat an de an componenți la loturile na-ționale de schi fond, biatlon și sărituri.Pentru realizarea obiectivelor de perfor-manță, sportivii beneficiază de o bazăsportivă care cuprinde 2 poligoane debiatlon, o pistă de schi role, trasee de schifond și biatlon.

Evenimente culturale

Pe lângă atracțiile naturale, Râșnovuloferă și multe evenimente culturale deînalt nivel. Amintim doar câteva< Festi-valul Ecvestru și Zilele Râșnovului, cuspectaculoasele cascadorii cu cai, de-monstrații de dresaj clasic, sărituri pesteobstacole, trăsuri trase pînă și cu șasecai; Festivalul Off Road, cu competițiiauto-moto în trei categorii de concurs<off road, enduro, superspecială> CurteaComedianților, Serbările Zăpezii, Festi-valul Internațional de Reconstituire Is-torică, Mystery & Thriller Festival dedi-cat literaturii polițiste, Festivalul Science& Fiction înclinat către literatura imagi-nativă și știința de avangardă, RockstadtExtreme Fest dedicat rockerilor.

Râșnovul se identifică și cu istoriacinematografiei românești, aici fiind lo-cul în care s-au filmat o mare parte dinfilmele cu tema istorică ale marilor regi-zori români. Festivalul de film contribuiean de an la impunerea orașului Râșnovdrept capitală a filmului istoric românesc.Prima ediție a avut loc în 2009.

Într-un spațiu nou, în curtea Școlii”Peter Thal”, au avut loc dezbateri despredecembrie 1989, libertatea economică,muzica libertății, libertate câștigată – li-bertate pierdută (30 de ani după 1989),cinema-ul și libertatea, emigrația româ-nească (Diaspora, pământ românesc) șipotențiala revenire în țara natală (Ab-solvent de Oxford, caut loc de muncă înRomânia), viitorul Europei post-Brexit,digitalizarea societății și minorități. Prin-tre participanții la discuții au fost amba-sadorii Statelor Unite, Marii Britanii șiIsraelului la București, rectorul Univer-sității București și cel al Universității deVest din Timișoara3 dintre cei 4 countrymanagers partners ai companiilor Big 4de consultanță și audit, economiști detop, istoricul si ambasadorul Adrian Cio-roianu, directorul Teatrului Național dinBucurești, Ion Caramitru, regizorul defilm Stere Gulea, diplomatul Toader Pa-leologu, cosmonautul Dumitru Prunariuși cineastul francez Pierre-Henri Deleau.

Peste 50 de filme au fost proiectateîn Cinematograful Amza Pellea (în tim-pul zilei) și în Grădina Cetății Râșnov(după apusul soarelui). Ajunsă la a douaediție, competiția de film documentar,deschisă peliculelor cu subiect istoricproduse după 1 ianuarie 2017, a propus8 titluri internaționale și 8 românești. ÎnGrădina Cetății, cu vedere la Piatra Cra-iului, la Bucegi, la Postăvaru și, desigur,la stele, au cântat Luna Amară, Alexan-dru Andrieș, Ada Milea și Vali Răcilă,Alina Ciolcă Band, Orkid, Coma și TheMono Jacks. Filmul mut “Femeia dinLună” (1921), al regizorului german FritzLang a fost proiectat beneficiind de mu-zica live asigurată de grupul CelloFun cuparticiparea Irinei Margareta Nistor și alui Dumitru Prunariu. În ultimele zilede festival a fost prezent la mai multeevenimente celebrul actor Vlad Ivanov.

V. Andreica

Istorie, sport, turism ;i cultur[ laRâ;nov, plac[ turnant[ a Carpa\ilor

Page 5: ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural ...Aug 11, 2019  · De la triunghiul dramatic, la triunghiul `nving[torilor Maria Bartl s-a născut pe 14 august 1935 la Rona

11 august 2019/Informa\ia de Duminic[ 5

IN MEMORIAMDupă terminarea cursurilor celor două facultăţi, Maria Bartl şi-a început

activitatea la Satu Mare, în cadrul Consiliului Judeţean al Sindicatelor, caşi coordonator al activităţilor culturale din cadrul instituţiei. De amintitîn acest sens este înfiinţarea `n anii ‘70 a Ansamblului „Ţara Oaşului”.

Singurătate

Să te compar singurătate?Cu o frunză purtată în vântÎn văzduh, tot mai sus, tot mai departeCălcată-n picioare când ajungi pe pământ.

Te compar cu o floare crescută între stânciUnde păsările cerului ajung ca să te vadăMireasma ta suavă nimeni nu o simteCând timpul tău trece, tu singură te stingi.

N-ai putut să fii, tot singură ai fostSoarele şi luna ţi-au mângâiat tulpinaTristă fără rost din timpul ce ai fostAi îngânat în cântec şi lumină.

Fiinţă vie singurătate greaNici liniştea, nici calea meaCui să destăinui gândurile multe?Nu găseşti pe nimeni să te-asculte.

Când găseşti un suflet blândCu răbdare să te-asculteTe închizi în colivia-ţi de cuvinteSuflând în sufletul meu gând.

Revedere….

Anii au trecut şi dorul ţi l-am dusŞi vântul era negru acolo la apusCând te vedeam în lacrimi înşiruind în noiUn sat născut aievea ca un cuvânt de-apoi.

Şi-n anii neîmpliniţi în bucurie aveaO frământată ispită din lumea-ndepărtatăŞi dimineaţa o soră se numeaCu raza-i alb[ nepătată.

(pentru sora mea dragă)

Dor de satul natal

Aşa cum albina se întoarce la matcăMă-ntorc cu drag în satul meu natalSărut cu privirea şi firul de iarbăGrădina de flori, pădurea din deal.

O dulce simfonie în zumzet de albineMi-aduci în suflet a ta armonieCitirea suavă a florilor de câmpÎn zborul miresmei şi-al aripilor cânt.

Flori multicolore, albe margareteSub razele de soare se leagănă în vântAud pe câmpul verde un greier cântândZburând, zburând şi prăbuşită-n gând.

Poezii scrise de Maria Bartl

Ca un om hotărât, atunci când a simţit că sfârşitul se apropie, Maria Bartl şi-a scris propriul epitaf< „N-am avut abateri de niciun fel în tot cursul vieţii!”

Lenuţa Govor< AmintireDrumul fără întoarcere este lung şi când pornim pe el dorim să lăsăm

pentru urmaşi o fărâmă din sufletul nostru şi ne întrebăm deseori< oare îşi vormai aminti de noi?

Maria ne-a p[r[sit cu regretul că n-a reuşit să-şi îndeplinească visul de ane lăsa câteva rânduri în timpul vieţii.

Ne-am cunoscut vreme de cincizeci de ani şi pot să mărturisesc că a fost oprietenă adevărată, om de aleasă omenie, soţie şi mamă iubitoare. Şi-a adoratunicul fiu, Cristi, şi a fost mândră atunci când l-a văzut realizat, ca medicdevotat şi apreciat. L-a crescut în cultul muncii, i-a insuflat dragostea faţă deminunatele meleaguri ale ţării noastre, pe care iată nu a părăsit-o, cu toate căocaziile au fost multiple.

Amintirile care mă leagă de Maria sunt marcate de poveştile nesfârşite înspecial în anii de după pensionare când timpul fizic ne permitea să ieşim la ocafea sau să facem o plimbare prin parcul din centrul bătrânului Sătmar. Pa-siunile comune precum lectura, arta, cultura făceau ca aceste întâlniri să treacăpe nesimţite aşteptând mereu cu drag revederea. Fiecare din aceste întâlnirimă făceau să descoper în Maria, latura ei poetică şi universul nelimitat al pro-funzimii şi sensibilităţii sale în faţa frumosului. Pentru toate astea, îi mulţumesc!

Maria, în ultimii ani ai vieţii a ales să îşi petreacă mai mult timp în locurilenatale, în Maramureşul ei drag, încercând să imortalizeze pe hârtie crâmpeedin gândurile şi trăirile sale. O mică parte dintre ele vor fi prezente şi în aceastăpagină. Ne vom gândi că undeva, acolo sus, sufletele noastre se vor întâlni….printre stele, printre îngeri.

Prietena ta şi învăţătoarea fiului tău, lumina ochilor tăi, Cristi!

Maria Bartl s-a născut pe 14august 1935 la Rona de Jos, în ju-deţul Maramureş. Legătura cuţinuturile natale urma să rămânămereu vie şi să o determine să seîntoarcă cât a putut de des la casapărintească din satul natal. A fostlocul în care se simţea bine, maiales dacă acolo era înconjurată defamilie.

Fiind cea mai mare dintre fraţi afost din copilărie până la bătrâneţe spri-jin pentru ceilalţi. Momentele în caresurorile şi fratele se întâlneau şi depă-nau amintiri aveau un farmec aparte,fiecare dintre ei intrând într-o oarecaremăsură, în rolul pe care îl aveau ca şicopii în aceeaşi casă părintească. Eaînsăşi spunea că a avut o copilărie fe-ricită dar în care a muncit mult ca săîşi poată ajuta familia.

Dragostea pentru Maramureş şimaramureşeni a exprimat-o întotdeau-na cu mândrie. Se bucura pentrureuşita oricui, dar dacă reuşita era aunui maramureşan bucuria era multmai mare.

Odată cu terminarea şcolii a lucratla laboratorul Combinatului de MetaleNeferoase Phoenix din Baia Mare. Înperioada în care a trăit la Baia Mare,Maria Bartl a fost unul dintre coordo-natorii vieţii artistice. Munca ei a fostrecompensată cu faptul că a fost uniculreprezentant al judeţului Maramureşla Festivalul Mondial al Tineretului şiStudenţilor de la Viena din 1959. Va-loarea acestei participări era inestima-bilă pentru o tânără a acelor vremuriîn care posibilitatea unei simple călă-torii dincolo de Cortina de Fier erafoarte puţin probabilă. Reîntoarsă laViena după aproape 50 de ani poves-teşte cu surprinzătoare amănunte des-pre călătoria făcută atunci, ca şi cumar fi trecut doar foarte puţin timp.

A urmat cursurile Universităţii Ba-beş - Bolyai din Cluj - Napoca undeşi-a luat licenţa în ştiinţe economice.De asemenea a studiat la AcademiaŞtefan Gheorghiu, universitate politicăreprezentând o treaptă fără de care înperioada aceea nu se putea accede lafuncţii de coordonare şi conducere.

După terminarea cursurilor celordouă facultăţi, şi-a început activitateala Satu Mare, în cadrul Consiliului Ju-deţean al Sindicatelor, ca şi coordona-tor al activităţilor culturale din cadrulinstituţiei. De amintit în acest sens esteînfiinţarea `n anii ‘70 a Ansamblului„Ţara Oaşului”, pe care l-a promovat şisusţinut la Festivalul – concurs inter-naţional de folclor de la Zakopane (Po-lonia), unde participanţii erau din 36de ţări, ansamblul reuşind să obţinăMarele Premiu.

De la începutul anilor 80 şi până în1989, lucrează la ADAS, actualul ASI-ROM, unde capacitatea foarte bună deorganizare şi foarte multă muncă, i-auadus rezultate remarcabile. Când a pre-luat conducerea instituţiei, aceasta eracodaşă în clasamentul sucursalelorADAS din ţară. În 1989, sucursala dinSatu Mare era pe locul 4.

Atunci când dorim să vorbim des-pre calităţile unui om şi despre valorileîn care crede, cel mai bine este să privimimaginea pe care acest om o are în ochiicelor din jur. Maria Bartl a fost descrisăde cei care o cunoşteau prin cuvinteprecum hărnicie, disciplină, responsa-bilitate, cinste, ordine, corectitudine şispiritul dreptăţii fiind doar câteva din-tre ele. Sunt, de altfel, şi valorile în careea a crezut de-a lungul vieţii.

Poate cea mai dificilă sarcină pe ca-re a îndeplinit-o a fost cea de a găsi unechilibru între viaţa de familie şi dedi-carea profesională. A reuşit să îndepli-nească această sarcină ireproşabil. Agăsit mereu energia şi dispoziţia nece-sare împlinirii pe ambele planuri.

Modalitatea de exprimare artisticăcea mai apropiată de sufletul ei a fostdintotdeauna poezia. Cum avea multede spus, trăirile şi le-a exprimat în ver-suri. Câteva dintre acestea sunt pre-zente și în această pagină. A fost do-rinţa sa ca o parte a poeziilor ei să fiecunoscute, dar, din păcate, boala carea răpus-o în cele din urmă, nu i-a per-mis să vadă acest lucru realizat în tim-pul vieţii.

Ca un om hotărât, atunci când asimţit că sfârşitul se apropie, MariaBartl şi-a scris propriul epitaf< „N-amavut abateri de niciun fel în tot cursulvieţii!”.

Imagine de la Festivalul – concurs internaţional de folclor de la Zakopane(Polonia), unde Maria Bartl a condus Ansamblul „Ţara Oaşului”

Maria Bartl a promovat acum 50 de ani înlume tradi\iile de pe plaiurile s[tm[rene

~n anii ‘70 ea a `nfiin\at Ansamblul “|ara Oa;ului” care a ob\inut marele premiu la Festivalul de la Zakopane

Page 6: ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural ...Aug 11, 2019  · De la triunghiul dramatic, la triunghiul `nving[torilor Maria Bartl s-a născut pe 14 august 1935 la Rona

6 Informa\ia de Duminic[/11 august 2019

FILA DE PSIHOLOGIE“Într-un conflict, dorinţa de schimbare îţi permite să

te muţi de la un punct de vedere într-o poziţie panora-mică – un loc mai sus, mai mare, de unde poţi vedeaambele părţi”. (Thomas Crum)

~ntr-o societate care-;i accele-reaz[ din ce `n ce mai tare ritmul,ne putem surprinde c]t ai clipi cuochii prin;i ̀ n mrejele conflictelor,fie la locul de munc[, fie `n via\aprivat[, conflicte care, nu doar c[ne sleiesc de puteri, dar, `n urmac[rora, `n final, nimeni nu iesec];tig[tor. Dac[ observ[m c[, `ngeneral, conflictele din via\anoastr[ par s[ respecte un anumetipar ;i ne fac s[ ne sim\imasem[n[tor de fiecare dat[ (fie ne-drept[\i\i, fie neputincio;i, fie an-xio;i) se prea poate s[ fim foarte“pricepu\i” ̀ n a urca pe scena “tri-unghiului dramatic”.

“Triunghiul dramatic” este un con-cept-cheie ̀ n analiza tranzac\ional[ ca-re desemneaz[ o interac\iune dinamic[ai c[rei protagoni;ti trec pe r]nd printrei roluri principale< Persecutor - Sal-vator - Victim[. Acest tip de intrac\iu-ne, ̀ ns[, este unul disfunc\ional, mani-pulativ ;i extrem de consumator de re-surse psihice. Felul ̀ n care prinde via\[acest tip de interac\iune se bazeaz[ pepropriile convingeri pe care le are fie-care protagonist at]t asupra sa c]t ;iasupra celorlal\i ̀ n general, convingericare prind r[d[cini `n copil[rie ;i pecare c[ut[m cu ̀ nver;unare s[ ni le con-firm[m ca fiind valide pe tot parcursulvie\ii, ca `ntr-un soi de auto-`mplinirea propriilor profe\ii.

Astfel, Persecutorul are ca obiectivsatisfacerea propriilor nevoi, ignor]nd`n totalitate emo\iile, valoarea ;i, ̀ n ca-zuri extreme, chiar dreptul la via\[ alcelor ce sunt afecta\i de ac\iunile sale.~n general, acesta critic[, acuz[ ;i pe-depse;te, ̀ n spatele comportamentelorsale agresive ascunz]nd, de fapt, fricalui de a deveni victim[, de a se ar[taslab ;i vulnerabil, ̀ ntruc]t pe acest fonda avut de suferit `n copil[rie.

Salvatorul `;i confirm[ importan\aprin oferirea frecvent[ a ajutoruluichiar ;i atunci c]nd nu `i este solicitat.Desconsider]nd capacitatea celorlal\ide a apela la propriile resurse, salvatorulse plaseaz[ automat pe o pozi\ie de su-perioritate, fapt ce ̀ i satisface nevoia dea fi ̀ n centrul aten\iei ;i de a fi apreciat.Comportamentele sale aparent altruiste

ascund ̀ n spate frica acestui protagonistde a nu fi v[zut ;i de a nu fi important.

:i, `n final, pe pozi\ia de jos a tri-unghiului st[ Victima care joac[ un rolambivalent, pe de o parte ̀ ;i invit[ per-secutorul s[-i confirme propriile cre-din\e de a nu fi suficient de bun[, dreptpentru care `;i merit[ pedeapsa, iar pede alt[ parte `;i caut[ un salvator f[r[de care nu se poate descurca s[ ias[dintr-o anumit[ situa\ie.

~n unele situa\ii, protagoni;tii auc]te un rol preferat pe care se pozi\io-neaz[ `n cele mai multe rela\ii, iar `nalte cazuri ei se perind[ `ntr-o singur[secven\[ conflictual[ prin toate cele treiroluri, ̀ ntre\in]nd, ̀ n ambele variante,bine-cunoscutul “cerc vicios”.

Acest carusel emo\ional pe care-lcircul[m la nesf]r;it ca `ntr-un soi de„repetiţie psihologică compulsivă”, nesatisface, `n mod incon;tient, nevoiade recunoa;tere interactiv[, social[ ;iexisten\ial[, furniz]ndu-ne „doza” destimulare afectivă sau psihică relativputernică ce ne face să simțim că trăim.

~n lipsa unui proces devindecare, schimb[m doarscena ;i protagoni;tii

~n cel mai semnificativ triunghidramatic din via\a mea de adult m-amstrecurat tiptil prin rolul Salvatorului(`ntr-o rela\ie intim[ cu un b[rbat care

nu era pe deplin disponibil) dup[ carem-am a;ezat “confortabil” c]\iva ani-buni de zile pe rolul dominant al victi-mei din care comutam periodic ̀ n per-secutor. Spun confortabil, cu ghilime-lele de rigoare, deoarece ̀ n plan psiho-logic confortul se refer[ la familiaritate,chiar dac[ familiaritatea presupune oform[ de abuz, fie el fizic, verbal sauemo\ional.

Cel mai “atractiv” pentru mine afost rolul de victim[, rol pe care l-am“c];tigat” ̀ n copil[rie, cum, de altfel, se`nt]mpl[ ̀ n marea majoritate a cazuri-lor. Mi-am pierdut tat[l la v]rsta de 5ani, din care ultimii doi au fost marca\ide co;marul luptei cu moartea prin spi-talele din Bucure;ti, la aproximativ 800km de cas[. Stigmatul de “copil orfan”,durerea familiei ;i compasiunea pre-lungit[ ;i nedisimulat[ a celor din jurm-au condus spre internalizarea unuiputernic sentiment de “victim[ a sor\ii”.Ru;inea de a fi “altfel” m-a determinats[-mi ascund adv[ratele sentimente submasca copilului cuminte ;i foarte bunla `nv[\[tur[. Premiile de final de an`ncununate de locuri pe podium laolimpiade na\ionale au reu;it s[ supra-compenseze cel mai mare neajuns alvie\ii mele, conferindu-mi `n acela;itimp abilit[\ile unui adev[rat comba-tant. Astfel c[, ulterior, switch-ul pe-riodic de la victim[ la persecutor `ninterac\iunile mele, ̀ n special ̀ n cea decuplu, era ca la el acas[.

~n spatele triunghiuluidramatic se ascunde de faptcopilul interior vulnerabil alfiec[rui protagonist

Felul `n care, copil fiind, psihiculmeu a dezvoltat supracompensareaprin performan\e ;colare ca mecanismde ap[rare a fost func\ional `n aceaetap[ a vie\ii. Mi-am satisf[cut nevoiade validare, de apreciere, din parteaunor adul\i semnificativi din via\a unuielev, profesorii. Transpus apoi `n via\aadult[, acela;i mecanism de ap[raremi-a adus mai pu\ine beneficii dec]trecompense. ~n afar[ de a fi o frumoas[carte de vizit[ util[ atunci c]nd te pre-zin\i la `nceputul unei rela\ii, supra-compenarea m-a mai ajutat s[ alunecu;or ̀ nspre perfec\ionism cam ̀ n toateariile vie\ii< la locul de munc[, prin di-latarea necondi\ionat[ a timpului deexecu\ie ̀ n favoarea calit[\ii, iar acas[,prin anularea momentelor de relaxare`n favoarea ritualurilor de cur[\enie.Desigur c[ ;i stima mea de sine existap]n[ ce r[s[rea primul firicel de praf.

Mereu extenuat[ `n urma str[da-niilor mele de a face totul perfect ;i dea acorda o mai mare aten\ie nevoilorcelorlal\i, intram u;or `n rolul de vic-tim[, care desigur avea nevoie de unpersecutor ;i dup[ mul\i ani `n careabilit[\ile mele de veritabil combatantm-au convins c[ sunt autosuficient[ ;i

nu am nevoie de ajutor, la un momentdat m-am trezit la cap[tul puterilor ;imi-am permis un salvator. Salvatorul,care din capul locului nu are propriilegrani\e s[n[toase, mi-a oferit apetisan-tul rol de persecutor, c[ci cu victima,mi-am zis eu, am ̀ ncheiat-o. :i cu pa;imici ;i siguri m-am trezit `ntr-un alttriunghi dramatic, ̀ n toat[ splendoarealui cu care ;tie s[ reprezinte perfec\iu-nea, ̀ ns[ o perfec\iune cu gust amar ;isuflete r[nite.

Trecerea de la triunghiuldramatic la triunghiul`nving[torilor se face doarvindec]nd r[nile trecutului

Ca adul\i avem cu totul altfel de in-strumente de gestionare a provoc[rilorvie\ii. Mecanismele de ap[rare pe carele-am dezvoltat copii fiind nu doar c[nu ne mai folosesc `n via\a adult[, darne \in captivi `n tipare disfunc\ionale. Ie;irea din prinsoarea cercului viciosnu este deloc u;oar[. Presupune ̀ n pri-mul r]nd o con;tientizare a proprieicontribu\ii la aceast[ dinamic[. Chiardac[ sun[ bizar, ne-o facem cu m]nanoastr[, ̀ ntr-un mod incon;tient, des-igur, `ns[ e nevoie s[ ne asum[m pro-pria responsabilitate ̀ n orice tip rela\ie. E de la sine înțeles faptul că, `n dispe-rata noastr[ nevoie de a stopa suferin\a,am vrea ca primul care schimb[ cevas[ fie cel[lalt, pentru c[ noi nu preamai avem resurse ;i p]n[ la urm[ noisuntem victimele, indiferent ce rolafi;[m, ;i trebuie s[ primim ajutor.

Con;tientizarea c[ ne afl[m `ntr-un joc psihologic este foarte impor-tant[, `ns[ nu suficient[. Dac[ ne re-zum[m doar la schimb[ri de contextextern, cum ar fi schimbarea partene-rului, a jobului, avem toate ;ansele s[proiect[m un nou triunghi dramaticpe o nou[ scen[.

E nevoie să ne asumăm propriulnostru proces de vindecare a r[nilorcopil[riei `nso\it de `nv[\area de noitipare de rela\ionare, de tip adult-adult,care ne propulsează pe o scen[ cuadev[rat nou[, a triunghiului`nving[torilor, sus\inut de trei pilonistabili< empatie, vulnerabilitate ;i aser-tivitate.

I. Zaharia

De la triunghiul dramatic, la triunghiul `nving[torilor

Studiile arat[ c[, ̀ ntr-o conver-sa\ie normal[, limbajul nonverbalc]nt[re;te ̀ ntre 60 ;i 90 la sut[ dinveridicitatea mesajelor transmise.Prin urmare, e foarte util s[ cu-noa;tem c]t mai multe simboluriale acestui limbaj pentru a puteaevalua corect o conversa\ie.“Dic\ionarul ilustrat al gesturilor”(J. Messinger, 2013) con\ine peste1000 de gesturi ale vie\ii cotidiene,din care Fila de Psihologie `;i pro-pune s[ v[ dezv[luiasc[, s[pt[-m]nal, diverse trucuri pe care in-terlocutorul vostru le folose;te `ntimpul conversa\iei, mai mult saumai pu\in con;tient.

Cum se tr[deaz[ unmanipulator?

“Manipulatorul `;i pune ar[t[torulperpendicular pe gur[, ca ;i cum ;i-arda sie;i comanda de a t[cea. Este unar[t[tor de tip omertá. Orice contact`ntre buze ;i unul dintre ar[t[toare ducela un blocaj al inteligen\ei logice ;i alreflec\iei care o `nso\e;te. Este gestulpe care `l face, `n mod incon;tient, opersoan[ care, pentru a reu;i, se ba-zeaz[ mult mai mult pe instinct, pe in-spira\ie sau pe noroc dec]t pe spiritullogic. Indivizii cu un temperamentcreativ fac deseori gestul respectiv. Iarprintre creativi se `nt]lnesc destul demul\i manipulatori.

• Ar[t[torul st]ng folosit `n stilomertá nu intr[ `n contact cu buzeleca s[ arate respect fa\[ de timpul devorbire al interlocutorului, ci ca s[-;ipreg[teasc[ argumentele cu care o s[-l`ncuie pe acesta. Este un ar[t[tor ma-nipulator.

• Dac[ ar[t[torul drept este folositpe post de deget-abac `n cadrulnum[r[torii pe degete `nseamn[ c[modul de argumentare al persoanei res-pective se bazeaz[ pe nevoia de a-i ma-nipula pe ceilal\i, iar ea va fi destul decriptic[ ;i nu `ntotdeauna u;or de pri-ceput. E mare nevoie s[ facem apel laun sprijin gestual ca s[ putem face unpas `napoi `n fa\a detractorilor, nu-ia;a? Enumerarea este mijlocul ideal

pentru a repune lucrurile ̀ n perspectiv[sau pentru a face mai ra\ional[ dezba-terea, ̀ nainte de a ajunge la concluziiledorite.

• Interlocutorul, proptit `n coate,`;i ̀ ncruci;eaz[ degetele ̀ n fa\a gurii,iar degetele mari, al[turate, ;i le spri-jin[ pe buze.

Sprijinirea buzelor ̀ n degetele marinu este nici pe departe o marc[ simbo-lic[ de afec\iune. Omul m[soar[ dis-tan\a care `l desparte de cel[lalt ;i`ncearc[ s[-;i ̀ nchipuie ̀ n ce fel ̀ l poateconvinge c[ el are dreptate, iar cel[laltse ̀ n;al[, ori vrea s[ mic;oreze distan\aprin manipulare”.

A consemnat Ioana Z.

Secretele limbajului nonverbal

Page 7: ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural ...Aug 11, 2019  · De la triunghiul dramatic, la triunghiul `nving[torilor Maria Bartl s-a născut pe 14 august 1935 la Rona

11 august 2019/Informa\ia de Duminic[ 7

PERSONALIT~}IOpera lui Simion Bărnuțiu are numeroase valențe politice, naționale,

sociale, economice, juridice, teologice, istorice, pedagogice și în domeniulvast al culturii, ca o încununare a atâtor arii de manifestare spiritualăși românească.

Simion Bărnuțiu s-a născut la2 august 1809 în satul Bocșa Ro-mână, din fostul comitat al Cras-nei (județul Sălaj) și a murit la 28mai 1864, la Bocșa Română.

Părinții săi, Ioan Bărnuțiu și Ana,erau ambii nepoți de preot. Ioan a fostînvățător și cantor al bisericii greco-ca-tolice, dar deși intelectual al satului, pen-tru a-și putea întreține numeroasa fami-lie, muncea, fie în cuprinsul pământuluialoidal, ca pălmaș sau în cel urbarial, carese atribuie în loturi (sesii). Soții Bărnuțiuau avut opt copii, doi băieți și șase fete.Fratele cel mare al lui Simion Bărnuțiu amurit când avea 12 ani. Întrucât tatăl luiSimion Bărnuțiu era iubitor de carte (cumultă lectură a bucoavnelor și ceasloa-velor, cât și a cărților laice), duminica îiaduna pe iobagi și pe fiii lor, vorbindu-le despre istoria neamului românesc. Si-mion Bărnuțiu a primit astfel primelecunoștințe de carte de la părintele său.

Apoi, Simion Bărnuțiu merge la gim-naziul din Șimleu pe care îl absolvă în1820 cu distincție. În anii 1820 – 1825 îlgăsim pe Simion Bărnuțiu elev al Liceuluiromano-catolic din Carei, condus de că-lugări piariști. Lipsa mijloacelor mate-riale îl împiedică după terminarea stu-diilor liceale să studieze dreptul la Pesta.Vine la Blaj (1825) unde absolvă un cursde filologie (1826). În anii 1826 – 1829urmează cursurile seminarului de teo-logie, pe care îl absolvă în anul 1829. Înacest an, devine arhivar al seminaruluiși apoi, în toamna lui 1830, prefect destudii și secretar. În anul 1831, primeștecatedra de istorie universală și filosofie,funcționând până în anul 1834. Îi are caelevi pe Iacob și Andrei Mureșanu, pre-cum și pe alți tineri aparținând generațieipașoptiste. În 1834 devine notar consis-torial, post deținut până în anul 1839.Funcția îl obligă să îl însoțească pe epis-cop în vizitele sale din cuprinsul Tran-silvaniei. Acest fapt contribuie la obține-rea de bogate informații privind stareapoporului, în special a țărănimii române,sub raport economic, politic, cultural-religios și național. La fel, prin informa-țiile căpătate își dezvoltă propria sa con-știință. Simion Bărnuțiu revine la catedrăîn toamna anului 1839.

Discurs epocal în Catedraladin Blaj, în mai 1848

În anii 1840 – 1847, Simion Bărnuțiueste unul din factorii de seamă ai pregă-tirii luptei naționale din Transilvania de-clanșată în anul 1848. Fruntaș de seamăal Revoluției, Simion Bărnuțiu rosteșteun discurs epocal în Catedrala din Blaj,în mai 1848, unde își expune principalelesale idei. După înăbușirea Revoluției,Bărnuțiu continuă lupta. Devine studentla Universitatea din Pavia, la 13 iunie1852.

Cunoscând activitatea lui revoluțio-nară, poliția și Rectoratul Universității îlanchetează în mai multe rânduri, dar dis-punând de o decorație primită anteriorde la Împăratul Austriei, scapă cu binedin anchete și își continuă cursurile. Stu-diile la Pavia se desfășoară în condiții de-osebit de grele, mai ales, sub raportul stă-rii materiale și a sănătății. Umiditateadin Pavia agravează boala de plămâni alui Simion Bărnuțiu. Este chemat de gru-pul de studenți aflați la Padova (printrecare și Alexandru Papiu-Ilarian), dar re-fuză și luptă cu greutățile, mai ales că eravorba de vechea sa pasiune, dreptul, pecare îl studia acum. Devine doctor alUniversității din Pavia la 6 iunie 1854.

La 13 iunie 1854 revine în Transilva-

nia. La scurt timp după aceea este numitprofesor la Iași. Devine profesor de logicăla liceu (1 ianuarie 1855) și apoi la Fa-cultatea de litere și drept din Iași. Aici,funcționează câțiva ani. Bolnav, el se în-toarce în satul natal unde moare.

Multilateralitatea preocupărilor salese răsfrânge într-o operă complexă, demari dimensiuni și, mai ales, de profundăvaloare și semnificații. Principiile, ideileși simțămintele lui Simion Bărnuțiu reieslimpede din discursul rostit în Catedraladin Blaj, înainte de deschiderea Adunăriide pe Câmpia Libertății. Principiul debază din care au decurs apoi atâtea mariidei se reflectă în întreaga sa operă scrisă(cărți, articole în presa timpului) este celcare pe plan social-politic, istoric și ju-ridic este cuprins în formula “Suverani-tatea poporului”.

Mai întâi, lui Simion Bărnuțiu îi apar-ține inițiativa ca Adunarea să se desfă-șoare la Blaj, deoarece orașul exprimărelațiile oficiale ale românilor cu Impe-riul habsburgic și era vechi centru deșcoli și cultură românească. “Dacă vrețisă nu rătăciți, țineți cu poporul. Tot ce seva înfăptui la Blaj emană de la popor,prin popor și pentru popor”. Din ideealegăturii cu poporul în realizarea mariloracte naționale decurge problema orga-nizării în spirit democratic a națiunii,din care derivă deplina libertate și inde-pendență a națiunii române.

O mare însemnătate în opera lui Si-mion Bărnuțiu o are rolul decisiv pe careacesta îl acordă culturii naționale și limbiiromâne, ca apărătoare vitale ale dreptu-rilor cetățenești. Cultura – în concepțialui Simion Bărnuțiu – a constituit unul

din cele mai puternice mijloace de afir-mare națională a românilor. Inspirat dinluptele pentru apărarea limbii și viețiinaționale, Simion Bărnuțiu îndeamnăpoporul să pornească “la cultura națio-nală cu puteri unite”, căci “cultura fiecă-rui popor astăzi e măsura fericirii și se-curității lui...”. Simion Bărnuțiu avea con-știința că “lumina științelor și artelor maimult nu poate fi proprietatea unor claseprivilegiate, ci trebuie să se facă bun co-mun a toată națiunea”.

Simion Bărnuțiu susține aceste prin-cipii în întreaga sa activitate teoretică șipractică< strânge documente în perioadastudiilor din străinătate, prin care să de-monstreze legitimitatea poporului ro-mân în spațiul de la nord de Dunăre> înanii 1843 – 1848 îl găsim ca luptător activîmpotriva episcopului Ioan Lemeni, carepărea că vrea să reediteze răzbunareaepiscopului Ioan Bob, ce îi alungase dinCluj pe Samuil Micu, Gheorghe Șincai șiPetru Maior. Lemeni urmărea înlocuirealimbii latine cu cea maghiară în Transil-vania. În perioada când era notar și îl în-soțea pe episcop la lucrările dietei își dăseama de mașinațiunile dietei nobiliareîmpotriva românilor (De nobis sine no-bis – Nobilii discută despre noi fără noi).Ca profesor, folosește tribuna școlii înacelași scop< apărarea drepturilor popo-rului român și a emancipării națiunii. ÎnIași s-a ocupat de organizarea școlilor șia creat o Școală de gândire, Școala băr-nuțiană.

Opera lui Simion Bărnuțiu are nu-meroase valențe politice, naționale, so-ciale, economice, juridice, teologice, is-torice, pedagogice și în domeniul vast al

culturii, ca o încununare a atâtor arii demanifestare spirituală și românească.

Lucrări de referință< Raporturile ro-mânilor cu ungurii și principiile libertățiinaționale desfășurate de ... la 14/2 maiu1848 în ședințe preliminare a AdunăriiNaționale în Bis. Catedr. din Blaj, Ed. aII-a, Viena, 1852> Argomenti di giuriz-prudenza e di Scienze Politiche sui qualidoposostenuti gli esami rigorosi per ot-tenere la laurea in ambe le leggi nell’IRUniversita di Pavia, disputera pubblica-ment Barnuțiu Simeone il giorno 1854,Pavia, 1854> Dreptul Genților (curs), Iași,1867 (litografiat)> Dreptul public al ro-mânilor, Iași, 1867> Scienția virtuții (cursprofesat de Simion Bărnuțiu), Iași, 1867>Drept nature privat, Iași, 1868> Drept na-tural public, Iași, 1870> Pedagogia, Iași,1870> Discurs ținut în catedrala din Blaj,2/14 mai 1848, București, 1909> Româniiși ungurii, discurs în catedrala din Blaj(2/14 mai 1848), cu introducere și co-mentar de Gh. Bogdan Duică, Cluj, 1924>Estetica, text stabilit, îngrijit și prefațatde Ion Iliescu, Buc., 1972> Discursul dela Blaj și scrieri de la 1848, prefațată deIoan Chindriș, Cluj-Napoca, 1990.

Bibliografie selectivă< Albu, Corne-liu, Simion Bărnuțiu, Buc., 1985> Idem,Universitatea românească a Transilvanieiîn concepția lui Simion Bărnuțiu, Zalău,1984> A. Avram, Concepția juridică a luiSimeon Bărnuțiu în lumina dreptului na-tural privat predat la Blaj, Zalău, 1980>>Daraban, Valentin, Libertatea națională,libertatea eclesiastică în gândirea lui Si-mion Bărnuțiu, Zalău, 1978> Grigoraș,Nicolae, Activitatea lui Simeon Bărnuțiula Iași (1855 – 1864), Cluj, 1966> Hodos,Enea, Din corespondența lui Simion Băr-nuțiu și a contemporanilor săi, Sibiu,1944> Simeon Bărnuțiu și primul curs deestetică în cultura românească, Buc.,1967> Marcu Alexandru, Simion Bărnu-țiu și Petro Monti, Cu o scrisoare inedită,Buc., 1927> Marcu, Petre, Filosofia poli-tico-juridică a lui Simion Bărnuțiu, Tezăpentru doctorat, Buc., 1935> Marza, Ia-cob, Simion Bărnuțiu, profesor de filo-sofie la liceul din Blaj (Trei documenteinedite), Zalău, 1981> Netea, Vasile, Si-mion Bărnuțiu, combattant pour lesdroits du peuple roumain, Buc., 1964,Extras din “Revue Roumaine d’Histoire”,Tome III, 1964> Radu, Pantazi, SimionBărnuțiu, Opera și gândirea, Buc., 1967>Popa, Mircea, Ultimii ani ai lui SimionBărnuțiu la Iași, Zalău, 1980> Predescu,Lucian, Arhivele Colegiului Național dinIași, Profesoratele lui Simion Bărnuțiu,Petre Poni, B.P. Hașdeu și Titu Maiores-cu, Iași, 1929> Roșca, D.D., EuropeanulBărnuțiu, Sibiu, 1944> Rusu, Constantin,Asupra concepției contractualiste a luiSimion Bărnuțiu, Buc., 1972.

Mircea PîrleaBiblioteca Județeană Satu Mare

Bibliografie<

• Chindriș, Ioan – Simion Bărnuțiu<O hermeneutică de texte< Suveranitatenațională și integrare europeană, Cluj-Napoca, 1999

• Corneanu, Ioan> Teocan Istrăuan,Lacrima – Cronicari români din Ardeal(Manuscris), 2016

• * * * * * * * * * - Enciclopedia marilorpersonalități din istoria, știința și cul-tura românească de-a lungul timpului,Volumul I, A-G, București, Editura Ge-neze, 1999

Simion Bărnuțiu (1809 – 1864)

210 ani de la na;terea lui Simion B[rnu\iu, frunta; al Revolu\iei de la 1848

Multilateralitatea preocupărilor sale se răsfrânge într-o operă complexă, de mari dimensiuni și,mai ales, de profundă valoare și semnificații

Imperiul Otoman a fost o suprapu-tere imperială, care și-a manifestat do-minația în zona mediteraneană și carea existat din 1299 până în 1922. Dispa-riția oficială este dată de semnarea Tra-tatului de la Sèvres - Tratatul de pacedintre Antanta și Imperiul otoman - încare a pierdut patru cincimi din terito-riul său.

Inițial, a fost un stat islamic sunnitfondat de turcii oghuzi sub conducerealui Osman I, în nord-vestul Anatoliei,în 1299. Odată cu ascensiunea otoma-nilor sub Murad I și cucerirea PeninsuleiBalcanice între 1362-1389, și cădereaConstantinopolului de către Mehmedal II-lea în 1453, Sultanatul Otoman s-a transformat într-un imperiu. În 1453,după ce turcii au cucerit Constantino-polul (orașul Istanbul din zilele noastre),fosta capitală a Imperiului Bizantin adevenit a treia capitală a Imperiului Oto-man. Între secolele al XVI-lea și al XVII-lea, Imperiul Otoman a fost una dintrecele mai puternice entități politice și sta-tale ale lumii, țările europene simțindu-se amenințate neîncetat de înaintareacontinuă a acestuia prin Balcani și spresudul Uniunii polono-lituaniene.

Între secolele XVI-XVII, imperiul aajuns la apogeu sub domnia lui Selim I,devenind un imperiu multinațional,multilingvistic, stăpânind Anatolia,Orientul Mijlociu, părți din Africa deNord, Balcanii și Caucazul, adică o su-prafață de circa 19.9 milioane de km².

La începutul secolului al XVII-lea,Imperiul Otoman cuprindea 32 de pro-vincii și numeroase state vasale și tribu-tare, unele dintre ele fiind absorbite deimperiu, în timp ce celorlalte le era ga-rantată autonomia. Multe dintre pro-vinciile sau regiunile asupra cărora Im-periul Otoman își exercita suveranitateaerau doar sub controlul indirect al gu-vernului central. El a întruchipat, câttimp a existat, califatul, adică statul mu-sulman universal condus de succesoriiProfetului Mohamed. Instituția califa-tului a devenit din primele secole deexistență o chestiune pur simbolică, pu-terea migrând spre alte sfere de puteredin interiorul lumii islamice, însă el areprezentat și mai reprezintă încă înmentalul colectiv al maselor musulmaneun reper idealizat important, de aceeameritând a menționa și titlul de calif alsultanilor otomani. Imperiul Otoman,de-a lungul celor șase secole de istorie afost o punte de legătură între culturileestului și vestului.

Membrii dinastiei otomane, alungați de pe pământurile Anatoliei

Dispariția Imperiului Otoman a fosto consecință a victoriei Antantei în pri-mul război mondial, când forțele Alia-ților, în rândurile cărora se aflau și arabii,i-au înfrânt în cele din urmă pe turci înOrientul Mijlociu. La sfârșitul primuluirăzboi mondial, guvernul turc s-a do-vedit absolut neputincios, iar imperiula fost împărțit între puterile învingătoa-re. În numai câțiva ani au fost procla-mate noi state. Unul dintre aceste statenoi a fost Republica Turcia. Membrii di-nastiei otomane au fost alungați de pepământurile Anatoliei, unde strălucițiilor strămoși creaseră unul dintre celemai mari imperii ale lumii.

După 76 de ani, în 1999, Parlamentulde la Ankara a acordat cetățenia turcămembrilor familiei foștilor sultani. Im-periul otoman ar fi dispărut cu multtimp înaintea acestui moment tardiv, ca-re punea capăt existenței „omului bolnaval Europei”, (probabil el s-ar fi prăbușitpe la finele veacului al XVIII-lea), dacăputerile occidentale nu l-ar fi menținutîn viață în mod artificial, cu scopul de aexista o forță de contrapondere pentruRusia, aflată pe atunci într-o puternicăefervescență expansionistă.

Imperiul Otoman a disp[rut oficial la 10 august 1920

Page 8: ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural ...Aug 11, 2019  · De la triunghiul dramatic, la triunghiul `nving[torilor Maria Bartl s-a născut pe 14 august 1935 la Rona

8 Informa\ia de Duminic[/11 august 2019

Selena Gomez este recunoscă-toare pentru toate lucrurile bunedin viața ei, iar acum, la finalulvacanței, este pregătită să-și reiaatribuțiile.

Selena Gomez și-a exprimat recu-noștința în urma unei vacanțe bine-

meritate în Italia. Ieri, starul pop a îm-părțit câteva momente surprinse în va-canță, în care o vedem înconjurată deprieteni. „Câteodată, nu pot exprimaîn cuvinte cât sunt de recunoscătoare.Acum..înapoi la muncă”, a scris Selenaalături de o selecție de fotografii.

Selena Gomez și-a aniversat săptă-

mâna trecută ziua de naștere, împli-nind 27 de ani, și le-a mulțumit tuturorcelor care i-au lăsat mesaje în care i-auurat toate cele bune. Se pare că artistaeste pregătită să împartă cu fanii ei noi-le proiecte la care lucrează de o vreme,inclusiv câteva melodii noi.

„Selena și-a celebrat recent aniver-sarea în Italia și se bucură din plin deaceastă perioadă liberă. Selena lucreazăla noi melodii și plănuiește să lansezecâteva anul acesta.

Muzica nouă va reprezenta o partediferită a Selenei, va fi foarte personală”,a declarat o sursă.

Selena Gomez a primit o mulțimede urări cu ocazia împlinirii vârstei de27 de ani, inclusiv de la o mulțime decelebrități. „Cu toții putem fi de acordcu faptul că astăzi este o sărbătoare na-țională. La mulți ani @selenagomez”, ascris Ryan Seacrest pe Instagram, ală-turi de un selfie cu sărbătorita. „O iu-besc foarte mult, iar viața ei a avut unimpact profund asupra vieții mele, șiasupra vieților tuturor celor care o cu-nosc.

La mulți ani, înger”, a postat prie-tena cea mai bună a artistei, CourtneyLopez.

Selena Gomez se simterecunosc[toare în urma

vacan\ei petrecute în Italia ;i este

preg[tit[ăs[-;i reiaatribu\iile

Camila Cabello știe cum să răspun-dă celor care critică femeile pentrugreutatea pe care o au. Aceasta le-a răs-puns criticilor printr-un mesaj emo-ționant postat pe Instagram Story. „Nuam intrat în social media cu intențiaconștientă de a ignora lucrurile careîmi rănesc sentimentele”, a scris artistavrând să posteze o fotografie pentru amarca ce-a de-a doua aniversare a hit-ului Havana, fiind însă împiedicată dediferite mesaje în care mai multe per-soane discutau despre corpul ei< „Amcitit accidental un titlu în care oameniiîmi criticau corpul.”

Camila a adăugat că s-a simțit foartenesigură inițial, doar imaginându-șicum ar fi arătat acele fotografii< „Oh,nu! Celulita mea! Probabil că aveam și

burtă. Dar apoi m-am gândit… bineîn-țeles că sunt imagini nereușite, bineîn-țeles că sunt unghiuri rele, corpul meunu este făcut dintr-o piatră, sau doarmușchi.”

Artista a adăugat că, la momentulpostării mesajului, s-a gândit la fanii eitineri, dar și la sora ei mai mică, Sofia,„care cresc cu social media și sunt con-stant expuși la photoshop, fotografiieditate și se gândesc că asta este reali-tatea, iar ochii tuturor se obișnuiesc cucorpuri modificate, iar dintr-o datăcred că aceea este norma. Nu este. Estefals. Iar falsitatea devine noua realitate.”Cabello a concluzionat mesajul spu-nându-le fanilor că celulita este nor-mală, la fel și grăsimea, ba mai mult,„este frumoasă și naturală”.

Camila Cabello are unmesaj pentru cei carecritic[ femeile pentru

greutatea lor

Shay Mitchell a postat un vi-deo în care explică prin ce treceîn această perioadă, fiind însăr-cinată cu primul ei copil.

Actrița nu ezită să vorbească des-pre sarcină și lucrurile mai puțin con-fortabile care se întâmplă în organis-mul unei femei în această perioadă.Într-o serie de video-uri postate peYouTube, actrița în vârstă de 32 de ania povestit despre cum a fost nevoită săînceapă să poarte scutec la filmări<„Deci vreți să vedeți ceva? Sincer, nuștiam că cineva poate merge la toaletăatât de mult când așteaptă un copil.Jur că în jumătate de oră am fost labaie probabil de 22 de ori seara trecută,până în punctul în care am spus< Lanaiba, o să port scutec.”

Shay s-a desfăcut la pantaloni pen-tru a le arăta fanilor că nu glumeștesub nicio formă< „Chiar port un scutec.Pentru că devine enervant să merg labaie tot timpul.” Stilista Monica Rose,care apare alături de actriță în video,a fost uimită de gestul acesteia, reac-ționând foarte surprinsă< „Ce? Nu amvăzut așa ceva în viața mea, și am năs-cut trei copii!”

După confesiune, Shay a admis cănu are o pasiune pentru hainele de ma-ternitate și este fericită că poate purtaceea ce vrea în mărimi mai mari.

Shay Mitchell a anunțat că este în-

sărcinată pe contul personal de Insta-gram, dar și într-un video pe YouTube,o veste fericită atât pentru ea și pentru

tatăl copilului, Matte Babel, cât și pen-tru fani, care i-au lăsat o mulțime demesaje de felicitări.

Actri\a Shay Mitchell este îns[rcinat[ă;i a dezv[luit recent c[ a început s[ poarte scutece la film[ri