2|16

Siemens.com/hitech

hi!tech

Idei pentruviitor

Inovaţiile din secolul XXI iau naștere prin deschidere, cooperare și flexibilitate

Instruirea, combustibil al inovaţieiEducaţie

Tehnologii pentru o producţiefiabilă în cadrul Petrobrazi

Performanţă în rafinărie

Profeţii tehnologicela standul de probă

Retrospectivă

Călătoria Românieiîn lumea smart city:

cum va ajunge Alba Iulia oraș inteligent

hi!tech 02|16 3

Anul acesta sărbătorim 111 ani de prezenţă Siemens în România și 200 de ani de la nașterea fondatorului companiei, Werner von Siemens. Iată ocazia perfectă pentru lansarea pe plan local a revistei noastre despre inovaţii!

Inovaţia a fost dintotdeauna un pilon de bază pentru economie. Astăzi, însă, ea nu se mai naște în spatele ușilor închise, ci în strânsă cooperare cu universităţi, institute de cercetare, start-up-uri, furnizori și clienţi deschiși către nou. Un astfel de proiect pilot în domeniul cercetării energetice este, în prezent, în curs de desfășurare în orașul Viena, în zona de dezvoltare urbană Aspern. Acolo, Siemens valorifică oportunitatea de a face cercetare în domeniul energiei, cu date reale. Obiectivul acestui proiect unic în Europa este optimizarea producţiei urbane de energie și a consumului, crescând astfel eficienţa energetică și reducând emisia de CO2.

Municipalităţi deschise către dezvoltarea prin inovaţie există, de asemenea, și în România. Un astfel de exemplu este orașul Alba Iulia, care a fost recent inclus în proiectul pilot "Alba Iulia Smart City 2018". În acest context, orașul a fost ales să facă parte și din cercetarea “Smart Cities Research”, realizată de Siemens la nivel global și care va oferi o analiză amănunţită asupra beneficiilor ce pot fi obţinute în Alba Iulia prin implementarea unor tehnologii inteligente de infrastructură.

Exemple de inovaţie – locale și globale - veţi regăsi parcurgând întreaga revistă. Vă invit să le descoperiţi și am încrederea că vă vor inspira pentru a introduce noi tehnologii sau proiecte în companiile dumneavoastră.

Lectură plăcută,

George Cătălin CostacheChief Executive Officer

Siemens România

Dragi cititori,

Editorial

Casetă tehnică

hi!tech

hi!tech – The innovation magazine by Siemens Editor și proprietar media Siemens AG Öster reich, Siemensstraße 90, 1210 Wien Responsabil cu publicarea Mag. Katharina Swoboda, MBA Editor șef Christian Lettner, MAEditori Wilma Mert, MSc., Ruth Unger, Bakk.Autor al acestei ediţii Sabine FischRedacţie locală Departament Comunicare Siemens SRL: Roxana Popescu-Anghel,Cristina Mihai, Cristina TudorașcuDesign grafic alaki-designEditor foto Sieglinde HofstätterVersiune online dpworx, primartsiemens.com/hitech

4 hi!tech 02|16

Cuprins 2|16

intro 34Metrou digitalMașini din imprimanta 3DTransformatoare pentru Egipt

Evrika! 36În cadrul unei cercetări a fost găsit răspunsul la o întrebare importantă legată de rezolvarea problemelor complexe cu ajutorul algoritmilor.

Monitorizarea conductelor 40Sistem de monitorizare a conductelor și a instalaţiilor industriale extinse - cu ajutorul dronelor autonome și a analizei imaginilor 3D.

Rollator 2.0 42Un ajutor inovator pentru mobilitate detectează riscuri incipiente la adresa sănătăţii în mers și încurajează oamenii în vârstă să se miște mai mult.

Reinventarea cercetării 8 Cine vrea să identifice și să servească pieţele viitorului, trebuie să cerceteze și să colaboreze deschis, versatil și flexibil.

Lider în digitalizare 15Prof. Siegfried Russwurm promovează în mod consecvent, în calitate de director tehnic, evoluţia Siemens pentru a deveni o companie digitală.

O nouă perspectivă 20Un laborator de realitate virtuală pentru operatorii de transport local scurtează timpul de dezvoltare și economisește costuri.

Înlocuire rapidă 24Transformatoarele cu componente modulare și componente de conectare pot fi înlocuite în câteva zile în caz de defecţiune.

hi!bizCum se menţine în siguranţă 26Rafinăria Petrobrazi? Într-o industrie precum cea petrochimică, anticiparea măsurilor de remediere a unor situaţii este una dintre cele mai importante acţiuni pentru a menţine siguranţa în rafinărie şi producţia la parametri optimi.

24/7/365 30 Soluţii de alimentare cu energie și tehnologii în domeniul clădirilor, pentru o funcţionare sigură și eficientă a celui mai mare centru de calcul al Austriei.

Gândim dincolo de 32următorul pas Cu ajutorul programului software Product Lifecycle Management de la Siemens, produse-le pot fi planificate digital mult mai repede. Pro-gramatorii acţionează ca şi cum ar lucra pentru un start-up. Acestea sunt lucrurile revelate la vizita într-un atelier PLM din Tel Aviv.

hi!future

Călătoria României în lumea smart city: cum va ajunge Alba Iulia oraș inteligent.

Orașul a fost inclus în cercetarea «Smart Cities Research», care va oferi o analiză amănunţită asupra modelelor financiare și beneficiilor obţinute pe mai multe axe de infrastructură inteligentă.

hi!tech 02|16 5

hi!lifeintro 48Vitamina D pentru reţele electriceUndă verde pe bicicletăOrașul de pe malul lacului

Recepţie mai bună pentru 50 telefonia mobilă O soluţie inovatoare de geamuri de înaltă frecvenţă de la Siemens îmbunătăţește recepţia pentru telefonia mobilă în trenuri.

Câmpuri magnetice mari 53Cercetătorii Siemens au reușit să dezvolte tehnologia pentru magneţi permanenţi atât de mult, încât reies posibilităţi de folosire complet noi.

hi!tech

Reţetă pentru reducerea 44costurilor Într-un laborator biologic de proces, cercetătorii demonstrează cum se poate eficientiza producţia de medicamente, prin tehnică de măsurare și automatizare.

Fabricat în Sibiu: Siemens 46continuă dezvoltareaproducţiei în RomâniaVestul industrial al Sibiului prinde culoare: fabrică Siemens extinsă într-o nouă clădire

Analiză completă asupra 54craniului La AKH din Viena, radiologia lucrează cu conceptul "Advanced Visualization", ceea ce permite detectarea chiar și a celor mai fine fracturi, în numai câteva secunde.

Instruirea – combustibil al 56inovaţiei Pentru inovaţii sunt necesare talente, o structură a companiei care să stimuleze angajaţii, precum și un mediu social care să investească permanent în capitalul uman.

hi!toys 58siemens.com/hitech

În spaţiul economic CEE, hi!tech este publicat în mai multe limbi. Toate link-urile către aceste versiuni sunt disponibile pe siemens.com/hitech.

hi!tech

6 hi!tech 02|16

Povestea „Alba Iulia - Smart City” a început în această primăvară când municipiul a fost inclus în proiectul pilot „Alba Iulia - Smart City” 2018. În acest context, Primăria Municipiului Alba Iulia şi Siemens au ajuns la un acord pentru includerea oraşului Alba Iulia în cercetarea “Smart Cities Research”, realizată de companie la nivel global. Astfel, Municipalitatea va avea acces la informaţii relevante despre tehnologiile inteligente ce pot fi implementate în oraş, dar şi la date ce acoperă costurile şi bene-ficiile următoarelor posibile investiţii.

Cercetarea «Smart Cities Research» va oferi o analiză amănunţită asupra modelelor financiare şi beneficiilor obţinute pe mai multe axe de infrastructură inteligentă, în funcţie de priorităţile fiecărui oraş. Axele de infrastructură analizate în acest studiu sunt: energie, clădiri, management al traficului, transport public şi siguranţă publică. Alături de Alba Iulia, în studiul Siemens sunt incluse următoarele oraşe: Aberdeen (Marea Britanie), Bruxelles

(Belgia), Istanbul (Turcia) şi Londra (Marea Britanie). Metodologia studiului prevede, printre altele, o serie de interviuri amănun-ţite cu reprezentanţii autorităţilor locale pe tema proiectelor, priorităţilor şi strategiei lor. Pentru fiecare oraş inclus în cercetare trei domenii vor fi analizate cu prioritate din punctul de vedere al impactului financiar şi al beneficiilor economice. Cercetarea va fi lansată în cadrul expoziţiei Global Smart Cities Expo din Barcelona, în noiembrie 2016.

În luna august, oficialii Primăriei Muni-cipiului Alba Iulia, specialiştii departa-mentului Urban Development din cadrul Siemens şi reprezentanţii Siemens SRL au avut o primă întâlnire cu privire la includerea oraşului în această cercetare. “Dacă doar te mândreşti că ai fost selectat TU, dintre atâtea sute, să fii Smart City, dar nu faci nimic în acest sens, ai toate şansele să rămâi cu mândria şi hârtia. Este obligatoriu să găsim soluţii concrete, care ar putea creşte real şi semnificativ calitatea

vieţii albaiulienilor, ca beneficiari ai tehno-logiilor noului secol. Cercetarea va identi-fica zonele în care tehnologia va spori confortul vieţii cetăţenilor. Concluziile vor fi legate de trafic, de consumul de energie, de siguranţă, de îmbunătăţirea sistemului sanitar sau posibilităţile de interacţiune mai directă cu turiştii care ne vizitează. Sunt convins că, în momentul aplicării lor,

Călătoria României în lumea smart city: cum va ajunge Alba Iulia oraș inteligent.

Cristina Ionela Mihai

Orice vizită în Alba Iulia este o experienţă completă: orașul se compune ca un vitraliu ce unește arhitectura spectaculoasă din zona cetăţii, căldura oamenilor și atmosfera primitoare. Un oraș în continuă evoluţie, care urmează să devină primul "smart city" din România.

Locuitorii orașului Alba Iulia ar putea beneficia în viitor de tehnologii inteligente de infrastructură.

Romulus Oprișcan

hi!tech 02|16 7

toate aceste soluţii vor ridica şi mai mult Alba Iulia”, a declarat Mircea Hava, Prima-rul Municipiului Alba Iulia.

Pentru a afla mai multe detalii despre această cercetare şi impactul său am discutat cu Julie Alexander, Director Urban Development, departamentul din cadrul Siemens care coordonează Smart Cities Research.

Cum vezi evoluţia proiectelor smart city în Europa?Julie Alexander: Proiecte de tip Smart City sunt în dezvoltare aproape în fiecare ţară din Europa. Sustenabilitatea, eficienţa, calitatea ridicată a vieţii sunt priorităţi pen-tru municipalităţile din întreaga lume. Tehnologiile viitorului pentru dezvoltarea oraşelor inteligente sunt disponibile astăzi, iar municipalităţile au început să le între-buinţeze pentru a genera beneficii oraşelor şi oamenilor. Suntem pe drumul cel bun.

Ne poţi explica importanţa “Smart Cities Research” în acest context? Julie Alexander: Sustenabilitatea este prin-cipala axă de dezvoltare urbană atunci când discutăm despre oraşele viitorului şi abor-darea devine din ce în ce mai digitală, ceea ce conduce la o conceptualizare mai largă a oraşelor inteligente. Prin acest proiect, analizăm modele variate de infrastructură şi estimăm valoarea monetară, randa-mentele şi beneficiile economice generate de integrarea sistemelor inteligente. Aceas-tă cercetare ne va permite să observăm comparativ evoluţia modelelor, costurilor şi beneficiilor din mai multe oraşe. Fiecare nou studiu pe acest subiect este important pentru că ne permite să înţelegem mai bine cum va arata viaţa noastră viitoare în mediul urban, la nivel global.

La ce întrebări speraţi să răspundeţi prin această cercetare?Julie Alexander: Printre altele, “Smart Cities Research” ţinteşte să vadă dacă există pla-nuri de dezvoltare strategică pentru oraşe

inteligente, dacă randamentele sunt mai rapide în unele sectoare comparativ cu altele sau care este momentul în timp când randamentele vor începe să se materia-lizeze.

Unul dintre subiectele principale pentru societate, în prezent, este utilizarea datelor. Cum va acoperi cercetarea acest subiect?Julie Alexander: Datele reprezintă un subiect cheie dacă vorbim despre smart cities, sunt inima oraşelor viitorului. De exemplu, MIT estimează că organizaţiile care au o cultură a deciziilor bazată pe date sunt cu 5% mai eficiente. Folosind date în timp real putem îmbunătăţi fiecare din axele de infrastructură cheie ce compun un oraş inteligent. În mod particular, cerceta-rea va analiza beneficiile aduse de date în cazul tehnologiilor alese spre a fi analizate şi, în acelaşi timp, va determina care sunt cerinţele TIC (Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor) - în cazul oraşelor anali-zate - pentru a permite adoptarea noilor tehnologii.

Poţi să ne descrii abordarea pe care o veţi folosi pentru această cercetare?Julie Alexander: Vom încerca să modelăm fiecare domeniu de infrastructură selectat, să integrăm cele trei modele de infra-structură alese de autorităţile din fiecare ţară, să estimăm costurile adiţionale gene-rate de introducerea noilor tehnologii şi să cuantificăm valoarea monetară şi beneficiile economice generate de integrarea acestor sisteme prin infrastructura îmbunătăţită.

Julie Alexander,Director Urban Development, Siemens

8 hi!tech 02|16 Pictures of the Future - siemens.de/pof – Sebastian Webel/Günter Heismann/Katrin Nikolaus Siemens/Pepo Schuster

Rezultatele cooperării îndomeniul cercetării dincartierul Aspern - Viena vor fi în final aplicate pentru orașe întregi și vor contribui la realizarea unui sistem energetic maieficient și mai sustenabil din punctul de vedere alutilizării resurselor.

hi!tech 02|16 9

hi!biz

Laboratoarele de cercetare din spatele ușilor închise nu reprezintă locul în care iau naștere inovaţiile secolului XXI. Cine vrea să identifice și să servească pieţele viitorului trebuie să cerceteze și să colaboreze deschis, versatil și flexibil.

Reinventarea cercetării

Timp de decenii, oamenii de tiinţă au făcut schimb de idei în primul rând la congrese i prin intermediul publicaţiilor de specialitate. Cercetătorii din industrie au fost parte a acestor reţele i, atunci când un subiect elaborat la universităţi sau institute de cercetare părea inte-resant, se înfiinţa o structură de coope-rare în domeniul cercetării. Aceste reţele există în continuare, dar schimbul de idei s-a accelerat extraordinar de mult, nu în ultimul rând datorită globalizării i reţelelor digitale din ce în ce mai avansate. Procesele de dezvoltare s-au modificat, iar ciclurile de inovare s-au scurtat semnificativ.Pentru a putea avea succes i pe viitor, companiile trebuie să reinventeze modul în care inovează. Siemens este în aceeai situaţie. Cercetătorii săi nu s-au mai baricadat de ani de zile în turnul de

Thinkstock/iStock/Nongkran_ch

10 hi!tech 02|16

filde: „În prezent, procesele noastre de inovaţie sunt mult mai deschise. În loc să elaborăm idei în spatele uilor închise, colaborăm cu parteneri externi, inclusiv start-up-uri mici, cu resurse puţine, dar cu idei bune”, explică Siegfried Russwurm, director tehnic al Siemens AG. „Acest lucru influenţează modul în care putem dezvolta Noul.”

Cunoaștere cu alte părţiExpresia magică este ”Open Innovation”. Să păstrezi cunoaterea numai pentru tine a devenit de mult timp un dezavantaj competitiv. Cu Open Innovation, compa-niile încearcă să realizeze un proces de inovare care este deschis – în sensul că în proces sunt integrate în mod unitar atât cunoaterea proprie, cât i cunoaterea externă, cu scopul de a mări propriul potenţial inovativ. Siemens a stabilit cursul în această direcţie deja cu ani în urmă. Astfel, experţii Siemens nu mai întâmpină bariere determinate de limite ale cunoa-terii – comunitatea cercetătorilor i dezvoltatorilor este legată într-o reţea mondială prin intermediul unor platforme de schimb online sau concursuri de idei.

Angajaţii companiei discută problemele împreună, identifică cele mai bune idei i le concretizează. Un altfel de punct de comunicare îl constituie platforma online TechnoWeb, înfiinţată în anul 1999, care a adunat între timp un număr de 45.000 de membri. Cine poate instala o antenă radio pe o navă de mentenanţă? Unde găsesc rulmenţi de suport care rezistă la tempe-raturi de minus 40 de grade Celsius? În

medie, durează cam o jumătate de oră până ce vine primul răspuns pe TechnoWeb.Pentru a duce continuu inovaţiile la cel mai înalt nivel, Siemens colaborează în cercetare i dezvoltare la nivel mondial cu numeroase universităţi, institute de cercetare i parteneri industriali. Un exemplu pentru rezultatele concrete ale numeroaselor colaborări în domeniul cercetării îl constituie City-Hub. Pentru a ajunge repede i precis într-un ora străin din punctul A în punctul B, în viitor oamenii nu vor mai trebui să caute traseul în reţea pe diverse pagini. Câteva click-uri i smartphone-ul arată care sunt mijloacele de transport care se strecoară cel mai repede i la cel mai mic preţ prin jungla oraului. Această nouă aplicaţie de la Siemens cu numele City-Hub indică toate legăturile i conexiunile din transportul local în timp real, inclusiv durata de

deplasare i preţurile biletelor. Alternativ, se poate rezerva o bicicletă electrică sau o maină de la serviciul "car-sharing". Simi-lar unei hărţi termografice pentru clădiri, aplicaţia indică persoanele care ateaptă pe peron sau cât de pline sunt vagoanele. Acest lucru este posibil pe baza analizei semnalelor telefoanelor mobile ale pasa-gerilor din metrou.Aplicaţia City-Hub a fost dezvoltată de

Siemens împreună cu TU München. În cadrul campusului „Automatizare i digitalizare”, un grup de cercetare de la Corporate Technology (CT) a elaborat, împreună cu studenţii, un concept care a fost prezentat în 2015 la Expoziţia Internaţională Auto, la standul companiei de transport din München (MVG). „Colaborarea cu studenţii o considerăm a fi plină de inspiraţie”, relatează creatoarea City-Hub i managerul de proiect Monika Sturm. Împreună iau natere idei intere-sante care – la fel ca i în acest caz – definesc mobilitatea viitorului.

Parteneriate cu universităţiÎn cazul parteneriatelor cu universităţi, Siemens deosebete trei niveluri diferite. La „nivel de partener”, centrul de greutate al colaborării îl constituie o cercetare pe bază de contract, obiectivă i limitată temporal. Universităţile pentru care aceas-tă colaborare s-a dovedit a fi fructuoasă pot avansa la nivelul de „partener principal”. Acestea sunt universităţi puternice în domeniul cercetării, cu care Siemens colaborează nu doar în cazuri individuale, ci alături de care are o relaţie strategică. Clasa de vârf în colaborarea din domeniul cercetării o reprezintă „Center of Knowledge Interchange” (CKI) - centre de schimb de cunotinţe. Aceste parteneriate sunt încheiate cu un număr redus de universităţi, selectate pe baza unor criterii stricte, a căror cercetare îndeplinete cerinţe ridicate la nivel internaţional. Printre acestea se numără RWTH Aachen, TU Berlin, TU München i Universitatea Erlangen-Nürnberg din Germania, pre-

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Sebastian Webel/Günter Heismann/Katrin Nikolaus Siemens

32.100 angajaţi Siemens lucrează în cercetare-dezvoltare în 27 de ţări

Aplicaţia City-Hub este doar un exemplu de

rezultate concrete ale numeroaselor colaborări

de cercetare pe care Siemens le are în

întreaga lume.

hi!tech 02|16 11

cum i University of California din Berkeley - SUA, Danish Technical University (DTU) din Copenhaga i Universitatea Tsinghua din China. Doi noi parteneri strategici de cooperare sunt TU Graz din Austria i Georgia Institute of Technology din SUA.Start-up-urile sunt i ele importante pentru companii mari precum Siemens. Acestea sunt companii mici, flexibile, concentrate pe o idee de afacere, care

redefinesc regulile pieţei cu inovaţii ce deschid noi drumuri (vezi articolul înce-pând de la pagina 34). „Prin sprijinirea unor astfel de companii ne asigurăm accesul timpuriu la noi tehnologii. Înfiinţăm i noi înine start-up-uri, folo-sim spiritul fondator al unor manageri externi i implementăm ulterior aplicaţii strategice interesante în concern”, spune Russwurm. Grupul Siemens poate recu-noate astfel mai repede tendinţe i noi

modele de afaceri i îi asigură accesul timpuriu la inovaţii promiţătoare – i la minţile luminate care lucrează deja de pe acum la acestea.Exemplul start-up-urilor clarifică însă i faptul că nu doar procesele inovative se modifică. Noile tehnologii pregătesc terenul pentru modele de afaceri mai bune, care le înlătură pe cele vechi. Cândva, un astfel de model a fost inven-tarea motorului cu aburi sau a războiului

Cercetare și dezvoltare în întreaga lume: investiţii de miliarde de dolari

1,6 de miliarde de dolari americani au fost investiţi în anul 2014 în întreaga lume în cercetare și dezvoltare. Israel, Finlanda și Coreea de Sud se află pe primele locuri în ceea ce privește sumele din PIB cheltuite pentru cercetare și dezvoltare (R&D).

Thinkstock/iStock/Nongkran_ch Siemens

*GERD (PPP, miliarde $ USA): Cheltuieli interne brute pentru cercetare și dezvoltare; PPP – paritate economică.

Sursa: 2014 Global R&D Funding Forecast / Battelle / R&D

hi!biz

12 hi!tech 02|16 Pictures of the Future - siemens.de/pof – Sebastian Webel/Günter Heismann/Katrin Nikolaus

automat de ţesut. În prezent folosim internetul i soluţiile cloud, dobândim cunotinţe prin utilizarea inteligentă a smart-data i le folosim, de exemplu, pentru digitalizarea industriei.Pentru Siemens, aceasta este o piaţă a viitorului, în corelaţie cu viitoarea eră a electricităţii.Renunţarea la sursele fosile de energie până în anul 2100 este ca i hotărâtă.

Experţii Siemens cercetează i simulează care sunt cerinţele acestei abordări revo-luţionare la adresa sistemelor noastre energetice i ce înseamnă acest lucru pentru pieţele de energie electrică ale viitorului, cu scopul de a identifica dome-nii de afaceri viitoare pentru companie i de a le implementa în unităţile companiei.În întreaga lume, în pas cu timpul.Din acest motiv este importantă identifi-

carea imediată a unor astfel de tendinţe, pentru a le valorifica din timp. La rândul lor, aceste tendinţe se pot deosebi de la o regiune la alta. Un concern care activează la nivel global, aa cum este Siemens, trebuie să fie mereu în pas cu noutăţile în domeniul cercetării. Astfel, 32.100 de angajaţi Siemens au au realizat activităţi de cercetare-dezvoltare în mai mult de 170 de locaţii din 27 de ţări – în special în Germania, SUA, India i China.„Tendinţele sunt trasate de către oameni, iar cine vrea să lucreze cu astfel de pro-motori trebuie să fie prezent acolo unde trăiesc acetia”, explică Norbert Gaus, Director al departamentelor Research in

*Altele: Industrial Engineering (inginerie industrială), Chemical (industria chimică), Aerospace & Defence (industria aerospaţială și de apărare), General Industrial (industrie generală), Leisure Goods (bunuri pentru activităţi de agrement)Sursa: The 2014 EU Industrial R & D Investment Scoreboard/European Commission, JRC / DG RTD

UE SUA Japonia

Altele* 39 %

5 %4 %

26 %

9 %

17 %

Aparate electronice și electrice

Servicii software șiservicii informatice

Automobile și piese de schimb

Hardware și tehnologia echipamentelor

Farmaceutice și Biotehnologie

În SUA, tehnologia echipamentelor este în fruntea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, în Japonia și UE este industria automobilistică

25 %

20 %

6 %

25 %

21 %

38 %

13 %

28 %

7 %

11 %

100 %

Domeniile care investesc cel mai mult în cercetare și dezvoltare

7.650 rapoarte de invenţie au existat la Siemens in anul fiscal 2015 la nivel mondial

hi!biz

3 %

3 %

hi!tech 02|16 13

Digitalisation and Automation & Develop-ment and Digital Platforms din cadrul Siemens CT. Unitatea centrală de cercetare este cea care stabilete direcţia inovaţiilor viitoare sau chiar a domeniilor de afaceri. La nivel mondial, ea susţine 21 de centre de cercetare i dezvoltare cu 7.800 de cercetători, dezvoltatori i alţi experţi. „Cercetarea în cadrul Siemens are scopul de a se concretiza în produse inovatoare; doar astfel cercetarea devine inovaţie”, explică Norbert Gaus. „Cercetarea noastră în domeniul Additive Manufacturing sau chiar i în domeniul senzorilor reprezintă numai două exem-ple care ilustrează modul în care grupele

de cercetători ale echipelor noastre CT din diverse domenii tehnologice colaborează strâns cu unităţi din întreaga lume.” Astfel se dezvoltă inovaţii de succes ale viitorului. Acesta este încă unul dintre motivele pentru care grupele de cercetători sunt nu doar în ţările cele mai importante pentru Siemens în domeniul dezvoltării de produse, cum sunt Germania, China, India i SUA, ci i în locaţii în care există potenţial de dezvoltare alături de clienţi, cum este cazul în Viena, în oraul Aspern, situat pe malul unui lac. Acesta reprezintă un proiect de dezvoltare urbană la marginea capitalei, unde tehnologii inovatoare de

10 %Modele de afaceri

Centre de greutate ale inovaţiei

Global

4 %Lanţul de aprovizionare

9 %Satisfacţia clienţilor

10 %Sisteme șiprocese

18 %Servicii

20 %Tehnologii

29 %Produse

Sursa: «Innovation – Deutsche Wege zum Erfolg», Pricewaterhouse Coopers (PwC), 2013

În ce domeniu se află punctul dumneavoastră de greu-tate în inovaţie, în următoarele douăsprezece luni?Au fost întrebaţi 1.757 de manageri din mai mult de 25 de ţări și 30 de domenii de activitate

Cu cercetare spre succesSiemens Corporate Technology din Austria, cu locaţii în Viena și Graz, a fost înfiinţată în 2008. În jur de o sută de cercetători din opt grupe de cercetare lucrează în strânsă colaborare cu clienţii la soluţii tehnologice de viitor. În centrul activităţilor de cercetare se află subiecte precum configurarea individualizată de produse, analiza imaginilor bazată pe drone, arhitectură software și de sistem pentru aplicaţii industriale, comunicarea fără cablu, soluţii de design pentru sisteme electronice integrate care îndeplinesc cele mai stricte cerinţe cu privire la siguranţă și securitate, precum și reţele de comunicaţie pentru mobilitate, sisteme energetice și clădiri. La succesul inovaţiilor contribuie nume-roase colaborări în cercetare, încheiate cu universităţi, institute de cercetare extrauniversitare și companii parte-nere. Siemens a derulat cu succes în ultimii zece ani în jur de 70 de proiecte în cele mai diverse domenii de cercetare, împreună cu TU Graz. Din acest motiv, din octombrie 2015, TU Graz este unul dintre cele nouă „Center of Knowledge Interchange” (CKI). Este vorba despre universităţi de top parte-nere Siemens, cu relevanţă ridicată și îndelungată pentru activităţile de cercetare-dezvoltare și HR ale companiei. Colaborări strânse există și cu Universitatea Tehnică Viena și cu Universitatea Johannes Kepler din Linz.

Thinkstock/iStock/Nongkran_ch, Siemens Siemens

14 hi!tech 02|16

infrastructură sunt testate în strânsă colaborare cu beneficiarul i sunt îmbu-nătăţite datorită prezenţei CT, împreună cu diviziile de la faţa locului. Scopul cercetării recunoscute la nivel european este optimizarea producţiei i a consumului de energie, reducând astfel emisia de CO2. Toate componentele din sistemul energetic – clădiri, reţea, utili-zatori, precum i tehnologiile informatice i de comunicaţii – sunt incluse în munca de cercetare, pe baza datelor reale. Ce este special: cercetarea nu se realizează numai pe tehnologii individuale, ci se analizează mai ales sistemul ca întreg. Concluzia preliminară a companiei de cercetare ASCR (Aspern Smart City Research), formată din Siemens Austria, Wien Energie GmbH, Wiener Netze GmbH i municipalitatea oraului Viena, la jumătatea perioadei de derulare a pro-iectului, în iunie 2016, este următoarea: în timp ce prima fază a fost dedicată punerii în funcţiune a infrastructurii i a colectării de date, în următoarea etapă, până în 2018, vor fi implementaţi noi algoritmi de comandă pentru a permite, de exemplu, clădirilor să îi optimizeze consumul propriu i să ofere surplusuri reţelei de joasă tensiune sau pieţei de

energie. În iunie, în oraul de pe malul lacului a fost deschis i un centru demo, în care sunt prezentate cele patru domenii de cercetare – Smart Building, Smart Grid, Smart User i Smart ICT. Cu ajutorul instalaţiilor interactive se poate afla cum pot avea loc într-un mediu urban, în mod eficient, producerea, sto-carea, distribuirea i consumul de energie. De asemenea, Siemens este parte a unui proiect pilot în domeniul fabricaţiei în era Industriei 4.0 pentru a aplica i adapta conceptul i la nivelul Austriei, conform directorului general Siemens Austria,

Wolfgang Hesoun. Cu ajutorul unui pachet de tehnologie ce cuprinde hardware, software i servicii, Siemens sprijină prima instituţie din Austria pentru cercetarea tehnologiilor de produs viitoare. „Mai ales pentru ţări cu nivel ridicat al salariilor, cum este Austria, sunt importante formele inteli-gente de producţie, pentru a reui în competiţia internaţională. Pentru aceasta este nevoie de cunotinţe profunde. Aces-tea pot fi cercetate i dezvoltate în conti-nuare în fabrica pilot”, susţine Hesoun.Cele patru activităţi de cercetare menţio-nate sunt numai câteva dintre multele exemple care arată modul în care circulă ideile i sunt promovate de echipele globa-le de cercetare. Astfel, compania profită de cunotinţele cumulate ale angajaţilor săi. Mai mult, Siemens află la prima mână care sunt diferitele cerinţe ale pieţelor; o cunoatere care, pentru o companie glo-bală cum este Siemens, are valoarea unei adevărate comori.Externalizarea în masă a ideilor face parte din activitatea de zi cu zi la Siemens, la fel ca i cercetarea activă la nivel mondial i colaborarea cu universităţi, companii de cercetare i start-up-uri mici, flexibile. Aceasta nu doar în

beneficiul concernului mondial, ci i al partenerilor care profită i ei de expe-rienţa, resursele i prezenţa globală a companiei. Siemens a pornit cândva tot ca un start-up. Cu forţa unor idei bune, muncă susţinută i puţină răbdare, s-a format într-un concern mondial; unul care se reinventează permanent i care, mai mult, reinventează mereu cum să inoveze.

17.500 ingineri software lucrează la digitizarea soluţiilorSiemens

Cercetarea în CEE În afară de Austria, Siemens Corpo-rate Technology are alte trei locaţii cu activităţi însemnate de cercetare în regiunea Europei Centrale și de Est (CEE), de care răspunde Siemens Austria.Împreună cu Universitatea pentru Tehnologie și Economie din Budapesta, în Ungaria se realizează activităţi de cercetare în domeniul electronicii de putere. Un punct de atracţie actual al acestei colaborări este primul zbor, din aprilie 2016, al unui avion ultraușor cu două locuri și antrenat electric (Magnus eFusion), al companiei maghiare Magnus Aircraft. Siemens a elaborat pentru acesta un sistem de baterii sigur și robust și a optimizat sistemul de antrenare electric pentru segmente ale avionului ușor.Centrul de greutate al cercetării în Slovacia este dezvoltarea de progra-me software. Echipa lucrează la dez-voltarea programului software Siemens pentru imagistică medicală syngo.via și la programul software dedicat tehnologiilor pentru clădiri. Echipele Siemens din Slovacia lucrează și la monitorizarea și controlul proceselor tehnice în domeniul sistemelor SCADA. În plus, sunt dezvoltate sisteme de simulare pentru transporturile feroviare.În România, diversele activităţi de cercetare se întind de la tehnologii de configuraţie, împreună cu colegii din Austria, la analiza datelor indus-triale și până la designul de hardware și sisteme integrate precum și algo-ritmi pentru imagistica medicală.

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Sebastian Webel/Günter Heismann/Katrin Nikolaus Magnus Aircraft

hi!biz

hi!tech 02|16 15

Prof. Siegfried Russwurm promovează în mod consecvent, în calitate de director tehnic, evoluţia Siemens pentru a deveni o companie digitală.

Lider în digitalizare

De aproape 170 de ani, tehno-logiile inovatoare i modelele de afaceri construite pe baza acestora constituie baza succe-

sului Siemens; inovaţii care se remarcă mai ales prin faptul că nu rămân în stadiul de invenţie pură, ci crează noi standarde pe piaţă, prin intermediul produselor, soluţiilor sau serviciilor. Acestea sunt cele care au transformat compania noastră dintr-un start-up situat într-o curte interioară în Berlin,

într-un concern mondial modern. Împreună cu ele creăm un viitor de succes pentru firma noastră, pentru clienţii notri i pentru societate.

Lumea nu a fost niciodată atât de puternic interconectată cum este în prezent. Fie că este vorba despre turbine pe gaz, trenuri sau tehnologii de ima-gistică medicală, realitatea devine mai bogată cu o dimensiune digitală. Din faptul că lumea reală i cea digitală se

apropie tot mai mult, rezultă potenţiale nebănuite până acum din punct de vedere tehnologic i comercial. Nu mai sunt însă suficiente abilităţile tehnice. Pentru a putea avea succes pe termen lung, transformăm Siemens în mod consecvent într-o „companie digitală”. Procesele noastre i structura companiei noastre sunt orientate în funcţie de noua lume digitală. Pentru instruire i perfec-ţionare ne pregătim cu noi metode de lucru i îi facem pe angajaţii notri să fie

Siemens

hi!biz

16 hi!tech 02|16

apţi pentru lumea digitală, în ceea ce privete, de exemplu, Cloud Computing sau robotica. Redefinim modul în care adaptăm compania i în care cooperăm, de exemplu prin folosirea de noi instrumente pentru colaborarea interdisciplinară i interdepartamentală. Învăţăm din disponi-bilitatea start-up-urilor cum să abordăm riscurile la dezvoltare de noi ramuri de activitate, din abilitatea lor de a învăţa repede din greeli i de a le evita pe viitor. Pornim, de asemenea, pe căi noi în ceea ce privete colaborarea cu partenerii externi. Nu dorim doar să fim deschii în faţa noutăţilor, ci să fim i la fel de rapizi i flexibili precum un start-up.

Siemens influenţează această evoluţie ca lider mondial în digitalizare. Ne-am orientat clar i am identificat digitalizarea ca fiind cel mai important motor de cretere cu care dorim să ducem Siemens spre un viitor de succes. Deja, în prezent lucrează la noi în jur de 17.500 de ingineri de software care dezvoltă o gamă largă de soluţii IT i de software specifice diferitelor domenii de activitate precum electrificare, automatizare sau infrastructură urbană. Împreună, implementăm ansele pe care le aduce cu sine digitalizarea – i deci lumea virtuală – în domeniile noastre concrete de aplicare din lumea reală. Aici îndeplinim nu doar cerinţele de calitate ale clienţilor notri, ci i cerinţele companiei noastre, de exemplu atunci când este vorba despre disponibilitatea maximă a produselor.

Cercetarea i inovaţia joacă un rol central. Astfel, departamentul nostru central de cercetare Corporate Technology (CT) spri-jină unităţile din întreaga companie cu

metode noi i soluţii inovatoare. Acestea ajută la dezvoltarea de programe software industriale în cicluri mult mai scurte i în strânsă colaborare cu clientul. În plus, elaborăm platforme care sprijină i acce-lerează la nivelul companiei dezvoltarea de servicii generate de date. Toate tehnologiile necesare pentru serviciile Siemens Digital le-am grupat într-o platformă puternică, care este deja în uz. Această platformă se numeşte Sinalytics. Ea completează ofertele noastre de până acum de întreţinere i optimizare de la distanţă cu cele mai noi evoluţii în materie de analiza datelor, conectivitate i sigu-ranţă cibernetică.

Deja de mai bine de zece ani folosim tehnologii inteligente pentru interconec-tarea i managementul echipamentelor. În prezent sunt conectate aproximativ 300.000 de sisteme la Sinalytics – instalaţii industriale, trenuri, instalaţii eoliene sau aparate de imagistică medicală – ce furnizează în fiecare lună 17 terabytes de date care sunt analizate.

Noi gândim întotdeauna cu încă un pas mai departe: am extins conceptul de Internet of Things la aplicaţii industriale. În domenii ca electrificarea i automatiză-rile, împreună cu clienţii notri, am acu-mulat de-a lungul deceniilor, cunotinţe pe care acum le putem corela cu lumea virtuală. Cu structurile lor deseori critice, clienţii au cerinţe ridicate cu privire la securitate, fiabilitate, durabilitate i pro-tecţia propriilor date. Din acest motiv, Siemens a dezvoltat în continuare con-ceptul de Internet of Things, ajungând la ceea ce numim Web of Systems. Cu ajutorul tehnologiilor web transformăm sisteme,

aparate i echipamente adaptate industriei interconectate digital. Acest lucru nu înseamnă doar că aparatele i sistemele îi pun la dispoziţie în cloud datele nefiltrate i neprotejate, unde sunt prelucrate anonim i transformate în cunoatere. Mai mult, aparatele interacţionează i se înţeleg reciproc datorită capacităţii inte-grate de calcul. Iar cunoaterea conţinută în aceste date rămâne în sistemele reale i digitale.

Un exemplu pentru încorporarea inteligen-ţei într-un sistem complet este prelucrat în prezent de colegii de la CT din Viena în cadrul proiectului de dezvoltare urbană „Aspern - cartierul inteligent din Viena". În proiectul de cercetare „Aspern Smart City Research", Siemens dezvoltă, împreună cu operatorii de clădiri şi furnizorii de utilităţi, un nou concept orientat spre viitor ce include tehnologii, produse şi soluţii pentru un oraş eficient energetic ce are ca şi clienţi finali locuitorii oraşului. Cele mai importante componente sunt tehnologiile pentru gestionarea energiei în clădiri inteligente, soluţii pentru reţeaua de joasă tensiune – sistemul de distribuţie a curentului de la transformatoare i până la clădirile i locuinţele individuale – precum i soluţii pentru gestionarea i utilizarea marilor cantităţi de date, inclusiv construcţia unui centru de calcul urban. Spre deosebire de aproape toate celelalte mari proiecte de dezvoltare urbană, în cartierul Aspern toate elementele acestor sisteme, indiferent de la care producător provin, trebuie să poată comunica unele cu celelalte i să poată face schimb de date între ele. Toate soluţiile se bazează pe o tehnologie amplă informatică i de comunicaţii, pentru care sunt dezvoltate i testate viitoare aplicaţii inteligente de date.

În Austria, CT activează în cadrul domeniilor noastre tehnologice globale cu opt grupe de cercetare, iar unitatea din Viena face parte din locaţiile principale ale hărţii Siemens în domeniul cercetării. Corporate Technology, alături de diviziile

Cu ajutorul tehnologiilor web transformăm sisteme, aparate și echipamente adaptate industriei interconectate digital.

Siemens

hi!biz

hi!tech 02|16 17

productive, realizează pe baza unor analize ample ale tendinţelor i pe baza scenariilor de viitor, tehnologii i inovaţii care stabilesc noi standarde în piaţă. Prin acestea, modelăm prezentul i viitorul companiei Siemens. Prin strânsa colabo-rare cu universităţi de marcă i institute de cercetare extra-universitare, precum i

prin activitatea complexă cu start-up-uri, asigurăm impulsuri externe importante i întărim astfel poziţia de lider în inovaţie a companiei noastre. Inovaţiile constituie dintotdeauna baza creterii i compe-titivităţii. Acestea trebuie însă nu doar să fie dezvoltate, ci i transmise. În acest sens, felicit hi!tech,

revista de inovaţii a companiei Siemens Austria, pentru aniversare i atept cu nerăbdare i alte poveti interesante despre viitorul companiei.

Prof. Siegfried Russwurm, Membru al Consiliului de Conducere al Siemens AG, Chief Technology Officer

Nu dorim doar să fim deschiși în faţa noutăţilor, ci să fim și la fel de rapizi și flexibili ca un start-up.

Prof. Siegfried Russwurm a studiat tehnică de producţie și

este, din 2008, Membru al Consiliului de Conducere al Siemens AG. Este profesor

onorific la catedra de mecatronică de la Universitatea

Erlangen-Nürnberg.

18 hi!tech 02|16

A ndritz este o companie cu statut de lider mondial de instalaţii, echipamente i servicii pentru

industria hârtiei. Una dintre cele mai noi dezvoltări din acest domeniu este TwinFlo-Refiner (agregat de măcinare cu antrenare controlată). În instalaţia pilot din Graz, Andritz folosete motorul Siemens de joasă tensiune SIMOTICS FD (Flexible Duty). Acesta reprezintă un sistem economic general format din motor i convertor, cu o densitate ridicată de putere. În cadrul Integrated Drive Systems al Siemens, motoarele cu randament ridicat sunt nu doar aliniate la convertoare de frecvenţă, ci i la cuplaje i transmisii. Astfel, sunt evitate supradimensionări ale convertorului i este asigurată o utilizare optimă a tensiunii, cu o emisie

redusă de zgomot. Faţă de antrenarea necontrolată, uzuală până acum, controlul convertorului se remarcă printr-o eficienţă energetică ridicată. Acest lucru este important mai ales pentru TwinFlo-Refine, care se folosete pentru măcinarea diverselor materiale fibroase în procesul de producere a hârtiei i cartonului. În cadrul producţiei de hârtie, măcinarea reprezintă în medie 25% până la 30% din consumul total de energie electrică. Un alt avantaj al variantei controlate a antrenării este faptul că măcinarea fibrelor poate fi adaptată exact necesităţilor clienţilor. Măcinarea este cea mai importantă etapă în tratarea materialelor fibroase pentru producerea hârtiei, deoarece ea influenţează în mare măsură calitatea

hârtiei. La măcinare, materialele fibroa-se sunt tratate astfel încât să îndepli-nească cerinţele produsului final, independent de scopul utilizării. TwinFlo-Refiner poate fi folosit pentru producţia diferitelor tipuri de hârtie i carton, ca, de exemplu, hârtie pentru copiator, hârtie i carton pentru amba-lat, role de bucătărie sau hârtie pentru bancnote. Andritz oferă clienţilor săi un serviciu deosebit prin intermediul propriului laborator pentru analiza fibrelor i o fabrică pilot pentru prepa-rarea acestora în care se folosete i TwinFlo-Refiner. Împreună cu partenerii din industria hârtiei, în Institutul din Graz se desfăoară activităţi de cercetare - dezvoltare în scopul elaborării de soluţii personalizate, precum i testării de prototipuri.

Concept de antrenare eficient energetic pentru măcinarea celulozei

Sistem integrat de contorizare inteligentă

Fibre la comandă

Siemens echipează reţelele KNG – Kärnten Netz GmbH i Stadtwerke Kapfenberg cu hardware i software pentru o soluţie de contorizare inteligentă i le pune la dispoziţie infrastructura pentru înregistrarea inteligentă a datelor măsurate. Proiec-tul cuprinde un sistem integrat de aparate inteligente de măsură (contoare inteligente), tehnologie sigură de transmisie, precum i sisteme IT pentru înregistrarea i procesarea datelor, inclusiv interfeţe la infrastructura existentă a KNG, cum sunt programul

SAP i portalul online pentru clienţii de reţea. KNG va fi echipată, până în toamna lui 2016, cu platforma digitală Smart Grid EnergyIP de la Siemens. Până în 2018 vor fi instalate 95.000 de contoare inteligente, iar pentru acoperirea întregului necesar se vor instala în total 345.000 de bucăţi. Contoarele de curent sunt furnizate în cooperare cu partenerul slovac Iskraemeco d.d. Siemens va aduce în această cooperare o nouă generaţie de contoare inteligente, cu tehnologie de comunicaţie G3-PLC, care se bazează

integral pe standarde internaţionale. La bază stau experienţele cu tehnologia AMIS dezvoltată în Austria, care a fost deja testată cu succes pe piaţa europeană.

Siemens, Christian Lettner Siemens, Andritz

hi!tech 02|16 19

hi!biz

C apitala Bulgariei este foarte aglomerată. Reţelele de circulaţie

urbană trebuie să facă faţă cerinţelor mereu în cretere. Un proiect pentru descongestionarea traficului îl repre-zintă construcţia unei noi linii de metrou până în 2019. A treia linie din Sofia va avea o lungime de 18 kilometri i va dispune de 18 staţii. Partenerul Siemens

i producătorul polonez Newag au primit de la Metropolitan EAD, ca i operator al metroului, o comandă de echipare cu metrouri pe noua linie U3. Proiectul cuprinde furnizarea a 20 de metrouri de tip Inspiro, precum i sistemul automat de asigurare a trenurilor Trainguard MT care permite o funcţionare automată prin intermediul tehnologiei radio (Communications-Based Train Control). Corpurile de vagon ale trenurilor Inspiro sunt produse în fabrica Siemens din Viena, iar boghiurile vin din fabrica Siemens din Graz.

Noi metrouri în Sofia

Două TwinFlo-Refiner de la Andritz într-o instalaţie de producţie pentru hârtie specială.

de turbine pe gaz a produs fabrica Siemens din Berlindin 1904

1.000

20% este reșterea așteptată până în 2020 pentru piaţa de componente pentru autovehicule electrice

20 hi!tech 02|16

Cu ajutorul unui laborator de realitate virtuală, Siemens oferă operatorilor de transport local o imagine virtuală a vehiculelor fabricate, înainte să fi fost făcută prima sudură. Reprezentarea realistă scurtează timpul de dezvoltare și ajută la reducerea costurilor.

O nouă perspectivă

Vizualizarea spaţială i interacţiunea directă permit pătrunderea în lumi virtuale prin intermediul calculatorului. Realitatea virtuală (Virtual Reality – VR)

este, în acelai timp, mediu i instrument: produsele i procesele care încă nu există în mod real devin vizibile. VR permite simularea, evaluarea i manipularea vehiculelor pe baza unui set de date 3D. O aplicare concretă a realităţii virtuale are loc în laboratorul din centrul global de competenţă Siemens pentru transportul urban din Viena. Constructorii de trenuri, inginerii i clienţii apreciază acest laborator Siemens Viena - Simmering, deoarece aici pot vedea în 3D, pe o suprafaţă de proiecţie de peste cinci metri pătraţi, un tren (metrou, tramvai etc.) care va exista abia în viitor, în diverse stadii de construcţie. Clienţii au astfel posibilitatea de a experimenta deja în avans modul în care vor arăta ulterior vehiculele i care sunt detaliile tehnice pe care le prezintă interiorul acestora. Vehiculul însui poate fi suprapus cu alte date 3D, ca de exemplu analizele de curenţi pentru optimizarea înveliului. Cu ajutorul unor ochelari 3D (produse precum Oculus Rift sau HTC Vive) se pot vedea din toate părţile componentele vehiculelor pe ecran, ca i cum ar exista în mod real. Chiar i detalii ascunse de proiectare, care în construcţia reală de vehicule

Christian Lettner, Ruth Unger Siemens

hi!tech 02|16 21

hi!biz

Cu ajutorul mai multor soluţii software sunt

prelucrate cantităţi enorme de date pentru o

reprezentare în imagini 3D

22 hi!tech 02|16

La simularea schimbării unui rând de scaune de metrou se poate constata dacă acesta poate fi scos fără probleme din metrou, pe lângă bare de susţinere sau alte obstacole. Pot fi experimentate și condiţiile de vizibilitate sau se poate optimiza amplasarea sistemelor informaţionale pentru pasageri.

nici nu se pot vedea, pot fi astfel făcute vizibile. În acest scop sunt prelucrate cantităţi enorme de date. Sunt necesare mai multe soluţii software pentru a putea transforma datele în imagini 3D. Cu programul software Siemens Teamcenter sunt reprezentate, de exemplu, la un metrou, în jur de 120.000 de piese care pot fi manipulate în timp real. Pentru pre-zentarea de noi soluţii de design sunt implicaţi i parteneri externi din industria jocurilor pe calculator.

Laboratorul VR din Viena permite i vizualizarea de conexiuni complete între

diverse subansambluri. Astfel, vehiculele pe ine pot fi evaluate din punct de vedere tehnic încă din faze foarte timpurii de dezvoltare, pot fi clarificate chestiuni legate de design i pot fi testate diverse variante ale unui vehicul. Pot fi comparate interactiv diverse detalii de proiectare care se pot discuta cu echipele de dezvoltare i montaj. Soluţia ideală este găsită uor i rapid. În plus, crete calitatea ingineriei, se reduce timpul de dezvoltare i nu mai este necesară realizarea unei machete, adică a unui model 1:1 nefunc-ţional al interiorului vagonului. Astfel, producţia i procesele pot fi optimizate i

se poate obţine o reducerea substanţială a costurilor în procesul de dezvoltare a produsului. Mai mult, prin intermediul datelor de proiectare 3D i a reprezentării fotorealiste la scară, laboratorul oferă o bază optimă de comunicare pentru ingi-nerie i distribuţie.

Perspectivă pentru montaj şi întreţinere

VR oferă, de asemenea, o verificare timpurie a zonelor accesibile pentru montaj i întreţinere. Proprii angajaţi din producţie i cei ai clientului pot fi astfel bine pregătiţi pentru situaţii de lucru

hi!biz

120.000 de piese ale unui metrou pot fi reprezentate în 3D

și manipulate în timp real

Christian Lettner, Ruth Unger Siemens

hi!tech 02|16 23

viitoare. În acest mod, se pot evita în multe cazuri întârzieri neplanificate la montaj i service. De exemplu, poate fi simulată schimbarea unui rând de scaune de metrou, astfel putându-se constata dacă acesta poate fi scos fără probleme din metrou, pe lângă bare de susţinere sau alte obstacole. Laboratorul VR oferă sprijin i în cazul analizelor cu privire la operabilitate i percepţie. Astfel este posibilă o verificare pentru a vedea dacă i persoanele mai scunde pot opera fără probleme cabina unui tren, dacă persoa-nele înalte au suficient loc, iar câmpul vizual nu este restricţionat.

Cu ajutorul variantei mobile a labora-torului VR, mai mulţi utilizatori se pot mica pe o suprafaţă de până la 30 x 5

metri în lumea virtuală. De exemplu, se poate merge printr-un tramvai întreg sau un vagon de metrou, pentru a avea o imagine realistă a spaţiului disponibil, se pot verifica modalităţile de susţinere, se pot evalua diverse elemente de design i amplasări ale locurilor pe scaune, se pot experimenta condiţii de vizibilitate sau se poate optimiza amplasarea sistemelor informaţionale pentru pasageri.

În cazul unei comenzi de metrou din Malaezia, laboratorul VR a furnizat clientului i firmei Siemens cele mai bune servicii. Construcţia uzuală până acum a unei machete a putut fi eliminată datorită posibilităţilor excepţionale de reprezentare ale acestei tehnologii. Fabrica Siemens din Viena a primit în

2012 comanda de a livra 58 de vagoane de metrou fără conductor, pentru capitala Kuala Lumpur i pentru zona metro-politană Klang Valley. Clienţilor li s-a oferit o vedere virtuală cuprinzătoare în interiorul viitoarelor vehicule. Între timp, au fost aprobate i înregistrări ale vehiculelor pe baza tehnicii VR, deoarece astfel se vede deja dinainte dacă raza vizuală a conductorului unui tramvai este suficient de largă pentru a recunoate oamenii de pe stradă.

În laboratorul de realitate virtuală din Viena, clienţii pot vedea din toate părţile componentele vehiculelor pe ecran, ca și cum ar exista în realitate.

24 hi!tech 02|16

Transformatoarele de putere asigură transmiterea de energie electrică cu o tensiune de peste o sută de kilovolţi (kV) pe distanţe

mari, până la clientul final. Acestea sunt realizate pentru o funcţionare de câteva decenii. Deseori, transformatoarele rămân în uz i peste durata de viaţă garantată. Prin uzură crete însă proba-bilitatea unei defecţiuni. Solicitările deo-sebite datorate conductorilor deterioraţi sau altor defecţiuni de reţea, de exemplu în caz de catastrofe naturale, pot duce la defecţiuni. Dacă unul dintre aceste transformatoare dintr-un ora mare cade, acest lucru poate afecta mai multe mii de oameni. Transformatoarele cu o putere de câteva sute de mega-voltamperi cântăresc până la câteva sute de tone. Pentru a le aduce la locul de funcţionare, trebuie organizat un transport agabaritic. De asemenea, transformatoarele sunt umplute cu ulei mineral. Aceste uleiuri

se pot aprinde în caz de greeli i pot dăuna mediului înconjurător în situaţia unor scurgeri necontrolate. Pentru trans-port, uleiul mineral trebuie evacuat. Conectarea la reţea durează două până la trei săptămâni, timp în care instalaţiile de răcire, străpungerile de curent i multe alte componente sunt aduse în poziţie cu ajutorul unor macarale, sunt ajustate la milimetru i înurubate. Sunt necesare procese complexe vid-ulei pentru a avea în final un transformator gata de func-ţionare.

Primele transformatoare de acest tip din lume

În colaborare cu câţiva clienţi, Siemens a elaborat un transformator mobil pentru o tensiune de până la 345 kV care poate fi pus în funcţiune într-un timp care până acum părea imposibil. Inovaţia constă în combinarea inteligentă a mai multor

tehnologii consacrate. Primele transfor-matoare de acest tip din lume, care au fost elaborate în fabrica de transfor-matoare din Weiz, sunt optimizate la înalt nivel în ceea ce privete tensiunea, puterea nominală i impedanţa, precum i cu privire la greutate i dimensiuni, prin folosirea de esteri lichizi ecologici.

Ca prim client, Con Edison, firma furnizoare de curent pentru oraul New York i regiunile din împrejurimi, a comandat ase astfel de transformatoare mobile de tipul „plug-and-play” sau „mobile-resiliency”. Cu această soluţie, în cazul defectării unui transformator în urma unor evenimente meteorologice extreme cum sunt uragane sau alte evenimente deosebite la staţiile de transformare, Con Edison poate reface alimentarea cu energie electrică în zonele afectate, în decurs de una până la trei zile i nu doar după câteva săptămâni, cum

Refacerea alimentării cu energie electrică după defecţiuni ale transformatoarelor din cauza unor catastrofe naturale sau defecţiuni provocate de uzură poate dura luni de zile. Transformatoarele cu componente modulare și componente de conectare scurtează la numai câteva zile necesarul de timp pentru o înlocuire.

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Norbert Aschenbrenner, Siemens Thinkstock/iStock/ReggieLavoie

hi!biz

Înlocuire rapidă

Con Edison, furnizorul de energie electrică pentru orașul New York, primește șase noi transformatoare, cu ajutorul

cărora alimentarea cu curent poate fi restabilită rapid.

hi!tech 02|16 25

era uzual prin transportul i instalarea unităţilor convenţionale. În cazul în care o firmă furnizoare nu dispune de transformatoare de rezervă la faţa locului, poate dura chiar i până la douăsprezece luni până ce noile unităţi sunt achiziţionate, transportate i insta-late.

Transformatorul este legat la reţeaua de curent prin străpungeri. Până acum, acestea trebuiau să fie conectate în interiorul transformatorului cu spirele acestuia. Datorită soluţiei elaborate acum de către Siemens, străpungerile plug-and-play pot fi folosite i pentru nivelul de tensiune de 345 kV. Străpungerile i conexiunile speciale scurtează durata de instalare la una până la două zile în loc de săptămâni i fac inutile intervenţiile în interiorul transformatorului la punerea în funcţiune i umplerea cu ulei la locul instalaţiei.

„Acest proiect le-a oferit inginerilor, constructorilor i specialitilor în pro-ducţie ale celor două firme oportunităţi excepţionale de a porni pe noi căi. Echipa a putut apela la cunotinţele sale vaste i experienţele sale bogate i a arătat disponibilitatea de a se abate de la tiparul convenţional de gândire, ajungând astfel la acest concept solid, adecvat. Multe proprietăţi ale acestei construcţii unice i inovatoare vor servi drept model pentru transformatoarele viitoare pe care le vom folosi în regiunea pe care o alimentăm”, susţine Sanjay Bose, vicepreedinte al Central Engineering la Con Edison.

Mobilitate cât mai mare

La construcţia noilor transformatoare mobile plug-and-play se pune preţ pe o mobilitate cât mai mare, pentru a minimaliza efortul pentru transport i instalare la faţa locului. În plus, acest concept de transformator prevede siste-

me de răcire preinstalate i funcţionarea pe mai multe trepte de tensiune. Prin aceste multiple modalităţi de utilizare, firmele furnizoare au nevoie de mai puţine unităţi de intervenţie i le pot folosi în diverse locaţii. Deoarece transformatoarele sunt realizate pentru funcţionarea pe mai multe trepte de tensiune, furnizorul nu trebuie să inves-tească într-un transformator propriu pentru fiecare tensiune nominală. Pentru a minimiza dimensiunea i greutatea transformatoarelor, se folosete un mate-rial izolator la temperaturi înalte, precum i o răcire forţată cu ulei i ester lichid. Prin izolarea cu un ester sintetic ecologic, uor degradabil, transformatoarele pot fi instalate i mai aproape de râuri sau în alte zone sensibile din punct de vedere ecologic. În plus, lichidul poate rămâne în cazan în timpul transportului, astfel încât nu mai este necesară evacuarea i umplerea acestuia.

Siemens

Inovaţia în cazul transformatoarelor mobile de tipul "plug-and-play"constă în combinaţia inteligentă dintre mai multe tehnologii consacrate.

26 hi!tech 02|16

Rafinăria Petrobrazi a fost înfiinţată în urmă cu peste 80 de ani. Cum a evoluat producţia de ţiţei de atunci şi cum arată astăzi, în urma unor investiţii de peste un miliard de euro, rafinăria?

Istoria Petrobrazi a început odată cu înfiinţarea rafinăriei Creditul Minier în 1934, care avea o capacitate de rafinare de circa 300.000 de tone anual. Astăzi, capa-citatea de rafinare este de 4,5 milioane de tone anual, Petrobrazi având posibilitatea

de a procesa integral producţia de ţiţei a OMV Petrom din România.

După privatizare, în 2004, investiţiile la Petrobrazi au totalizat circa 1,2 miliarde euro. Cel mai recent program de moder-nizare s-a desfăşurat în perioada 2010-2014 şi a costat în jur de 600 milioane euro, având ca obiectiv principal creşterea competitivităţii rafinăriei. Astfel, în urma procesului de modernizare, rafinăria Petrobrazi poate răspunde mai bine cere-

rii de pe piaţa de carburanţi. De asemenea, în 2016, în cadrul reviziei periodice, la Petrobrazi au mai fost efectuate o serie de lucrări de modernizare care au inclus extinderea sistemului de automatizare.

Modernizarea instalaţiilor a avut un impact pozitiv asupra eficienţei rafinăriei, contribuind la o reducere a consumului total de energie şi la un impact mai mic asupra mediului înconjurător.

O rafinărie este un sistem complex, unde elemente dintre cele mai diferite trebuie să asigure deopotrivă un flux constant al producţiei, eficienţă energetică şi de costuri, dar mai presus de toate, siguranţa oamenilor şi echipamentelor. Cum contri-buie tehnologia la garantarea tuturor acestor cerinţe în cazul Petrobrazi?

Coordonarea unei rafinării este o provocare pentru că trebuie întotdeauna să alegem cele mai potrivite tehnologii pentru a asigura producţia fiabilă de energie şi furnizarea sa în mod sustenabil. Selectarea celor mai potrivite tehnologii presupune alegerea unei game variate de soluţii, sisteme şi produse care, combinate, să asigure eficacitatea şi eficienţa pro-ceselor.

“Paza bună trece primejdia rea”, spune un vechi proverb românesc. Într-o industrie precum cea petrochimică, anticiparea măsurilor de remediere a unor situaţii este, poate, una dintre cele mai importante acţiuni atunci când vine vorba de a menţine siguranţa în rafinărie şi producţia la parametri optimi. Adoptarea unor tehnologii inteligente, complet automatizate, este răspunsul ales de OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei, pentru funcţionarea în parametri optimi a instalaţiilor rafinăriei Petrobrazi. Cum s-a transformat un sistem de automatizări Siemens în “câinele de pază al rafinăriei”, dar şi despre parteneriatul de lungă durată între Siemens şi OMV Petrom, aflaţi din interviul cu Wolfram Krenn, director al rafinăriei Petrobrazi a OMV Petrom.

Roxana Popescu-Anghel

“Orice rafinărie are nevoie de un sistem de protecţie de încredere”

hi!biz

OMV Petrom

hi!tech 02|16 27

De exemplu, automatizările în rafinărie sunt un subiect complex deoarece un număr considerabil de produse şi sisteme trebuie să lucreze perfect împreună în reţeaua energetică. În cazul Petrobrazi, cerinţa este de a avea un sistem energetic optimizat, stabil, cu un consum de energie redus.

Astfel, bine-cunoscutele “pene de curent” care ne afectează uneori ca cetăţeni nu sunt permise într-o rafinărie. De aceea, în Petrobrazi, avem o reţea energetică pro-prie, respectiv trei grupuri generatoare, complementară sistemului energetic naţional. Furnizarea de energie din surse proprii este necesară îndeosebi în cazul în care sistemul naţional întâmpină situaţii critice ce destabilizează alimentarea cu energie a instalaţiilor din rafinărie. Însă, există situaţii când şi sursele proprii pot întâmpina dificultăţi în funcţionare. În astfel de momente, se activează sistemul de management automat al sarcinii, respectiv de întrerupere controlată a alimentării unor consumatori (“sistemul Siemens Load Shedding, din grupul de solutii ENEAS - Efficient Network and Energy Automation Systems”), o teh-

nologie inovatoare dezvoltată de Siemens, care permite menţinerea în parametri optimi a funcţionării instalaţiilor rafină-riei, în ciuda instabilităţilor din reţea.

Cum aţi descrie acest sistem de mana-gement al energiei şi care sunt beneficiile sale în comparaţie cu deconectarea manuală a anumitor consumatori?

Sistemul Siemens Load Shedding este precum un câine de pază al rafinăriei care poate “mirosi” în avans situaţii de risc. Sunt reunite în această soluţie informaţii provenind de la sistemele de generare, de protecţie, automatizare şi comandă-con-trol, având la bază schimbul de date pe protocol IEC 61850, printr-o reţea de comunicaţie comună. În cazul unor eve-nimente critice apărute pe liniile de conexiune cu sistemul energetic naţional, suprasarcinii sau a declanşării unui grup generator propriu, sistemul Load Shedding comandă deconectarea unor consumatori mai puţin importanţi pentru a permite stabilizarea parametrilor reţelei. Sistemul Siemens reacţionează imediat pentru a preveni instabilitatea provocată de astfel de situaţii.

„Coordonarea unei rafinării este o provocare pentru că trebuie să alegem cele mai potrivite tehnologii pentru o producţie fiabilă de ener-gie şi furnizarea sa în mod sustenabil.“

Wolfram Krenn - Operational and Technical Site Manager, Rafinăria Petrobrazi

Wolfram Krenn şi-a început activitatea pentru OMV în 1998 în calitate de Inginer de Proces în rafinăria Schwechat, după ce a studiat Inginerie Chimică în cadrul Universităţii Tehnice din Graz. Acesta a deţinut numeroase funcţii în domeniul operaţional (Petrochimice, Centrale electrice & Ingineria Procese-lor), fiind numit ulterior, în 2009, Opera-tions Manager şi Adjunct al Managerului de Site din Schwechat.

În 2011, s-a transferat în funcţia pe care o deţine în prezent, Head of Operations Refining, la sediul din Viena, pentru a contribui la operaţiunile de rafinare integrate. Din septembrie 2014, acesta a preluat o nouă misiune de Operational and Technical Site Manager în cadrul rafinăriei Petrobrazi.

OMV Petrom

28 hi!tech 02|16

Sistemul atribuie niveluri de prioritate pen-tru fiecare consumator de energie. Acesta nu numai că monitorizează cantitatea de energie produsă şi cea consumată în rafinărie, dar este întotdeauna cu un pas înainte. Astfel, sistemul calculează în avans ce instalaţii trebuie să deconecteze automat în cazul în care, spre exemplu, un generator nu ar mai funcţiona în următoarele secunde. Bineînţeles, elementele cu prioritate scăzută sunt deconectate primele. În mod normal, este vorba de funcţii auxiliare în rafinărie precum încălzirea sau aerul condiţionat. Software-ul sistemului operează deci cu câteva secunde în avans, de fiecare dată, pentru a putea reacţiona imediat şi a preveni fluctuaţiile parametrilor reţelei.

După finalizarea şi implementarea com-pletă a proiectului (noiembrie 2016), OMV Petrom se aşteaptă la creşterea gradului de disponibilitate în rafinare şi stabilitate operaţională.

În vară, OMV Petrom a finalizat revizia generală multianuală a rafinăriei Petrobrazi. Cum s-au desfăşurat lucrările pe perioada reviziei?

Pe parcursul unei luni de zile, angajaţii OMV Petrom, alături de peste 350 de companii subcontractoare din rafinărie, au depus eforturi semnificative pentru a se asigura că lucrările de verificare sunt efectuate cu precizie, în conformitate cu planurile agreate. O revizie generală este un proiect unic şi plin de provocări deoarece verificările trebuie coordonate cu atenţie, implicând resurse umane, logistice şi financiare deosebite.

Revizia este, de asemenea, o oportunitate pentru modernizare, iar în 2016 am efectuat modernizări ale instalaţiei de cocsare, a reţelei de utilităţi şi cogenerare şi a parcului de rezervoare. Împreună cu parteneri precum Siemens, am modernizat staţiile electrice principale (SRA 2 şi SRA 4), prin înlocuirea echipamentelor vechi cu altele de ultimă tehnologie Siemens, şi am înlocuit transformatorii de putere şi celulele de 6 kV aferente acestora din staţia electrică DAV. De asemenea, Siemens a efectuat şi lucrările de mentenanţă care au implicat, printre altele, verificarea sistemele ESD (Emergency Shut Down): aproximativ 3800 de circuite.

În afară de a fi o cerinţă legală, lucrările de mentenanţă şi reautorizări sunt o parte im-portantă în sistemul de valori OMV Petrom,

care are în centru siguranţa angajaţilor şi echipamentelor, dar şi eficienţa proceselor şi creşterea productivităţii. De aceea, sub-contractorii din rafinărie trebuie să aibă principii de lucru comune cu cele ale OMV Petrom. În privinţa Siemens, parteneriatul cu Petrobrazi a început în urmă cu 8 ani, prin deschiderea unui punct de lucru cu aproape 120 angajaţi în incinta rafinăriei. Echipa Siemens asigură lucrările de men-

tenanţă pentru echipamentele electrice, instrumentaţie şi automatizări din insta-laţiile cele mai importante ale rafinăriei. În cazul colaborării noastre, flexibilitatea, orientarea către client şi productivitatea, dar şi grija faţă de siguranţa în muncă sunt valori comune pe care le aşteptăm de la toţi partenerii noştri.

hi!biz

Re-energizing Romania‘s oil and gas sector.That’s Ingenuity for life.

siemens.ro

30 hi!tech 02|16

Pe vremea când internetul era încă foarte tânăr, mai ales în Europa, nu erau rare ocaziile în care transmiterea datelor între

doi utilizatori din acelai ora trebuia să traverseze Atlanticul, dacă erau clienţi ai unor furnizori diferiţi de internet. În acest caz, pachetele de date trebuiau să fie trimise mai întâi la următorul nod comun de reţea i, de acolo, înapoi la utilizatori. Pentru a evita astfel de rute ocolitoare, în timp s-au înfiinţat aa-numitele Internet Exchange Points, acolo unde mai mulţi furnizori de internet, independenţi între ei, activau în aceeai regiune geografică. Astfel a fost înfiinţat i Vienna Internet eXchange (VIX), care este operat din 1996 de serviciul infor-matic central al Universităţii Viena.

Pentru a putea face faţă unor asemenea capacităţi, la începutul anilor 2000, a fost necesară o extindere a VIX. Sucursala

austriacă a companiei olandeze Interxion a devenit partenerul ideal pentru o a doua locaţie. Firma a îndeplinit, printre altele, cerinţa VIX pentru un furnizor neutru de centru de date. Astfel, Interxion este independentă de alte firme care folo-sesc servicii de colocaţie.

Firma Interxion, cotată la bursă, este un furnizor de vârf de servicii de centre de date în Europa, cu 42 de centre în unsprezece ţări i, drept urmare, Vienna Internet eXchange este numai unul dintre cei peste 1.500 de clienţi din lumea întreagă. Printre acetia se numără firma internaţională de transport DSV, furnizorul global de servicii IT CSC i Amazon. În anul 2014, Interxion a deschis VIE2, al doilea centru de date în Viena Floridsdorf, cu o suprafaţă disponibilă de 2.700 m2. „Dezvoltarea explozivă în înregistrarea datelor i Cloud Computing a făcut necesară o extindere a locaţiei”,

explică Martin Madlo, Managing Director al Interxion Austria. În total, firma dispu-ne în prezent în Viena de o suprafaţă netă a centrului de date de peste 4.700 m2.

Centrele de date sunt fabricile secolului XXI. Aici se găsete cea mai valoroasă resursă a firmelor: informaţia. Provocări-le pentru operatorii de centre de date sunt complexe. Menţinerea condiţiilor de mediu într-un coridor definit, cu redu-cerea simultană a consumului de energie, este una dintre cele mai mari provocări în gestionarea acestora. Siemens oferă sprijin clienţilor cu centre de date pentru optimizarea infrastructurii acestora, pentru a asigura o disponibilitate maxi-mă, siguranţă în funcţionare i eficienţă. Accentul se pune pe gestionarea centrelor de date, a automatizării i controlului, a alimentării i a distribuţiei cu energie, a protecţiei la incendii, precum i a siguranţei clădirilor.

Interxion operează în Viena cel mai mare centru de date (Data Center) din Austria. Cu soluţii de alimentare cu energie și tehnologii pentru clădiri, Siemens asigură o func-ţionare eficientă a acestuia – 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, 365 de zile pe an.

Christian Lettner Thinkstock/iStock/panumas nikomkai, Wolfgang Franz, Interxion

24/7/365

hi!tech 02|16 31

hi!biz

Managing Director al Interxion Austria, Martin Madlo, și centrul de date

(Data Center) Interxion din Viena Floridsdorf

(dreapta).

Distribuţie fiabilă de energie

Aa cum Interxion a fost i este partenerul ideal pentru Vienna Internet eXchange VIX, la fel a fost i este Siemens partenerul perfect pentru Interxion, de la începutul activităţilor sale de centru de date în Austria. Siemens a dotat locaţiile Interxion din Austria cu un sistem sigur i fiabil de distribuţie de energie, care este uor de monitorizat i care poate integra sisteme de la furnizori diferiţi. Cu Totally Integrated Power (TIP), Siemens oferă dintr-o singură sursă instalaţii disponibile de tensiune joasă i medie. În marile centre de date cum este VIE2, trebuie să fie distribuită suficientă energie între numeroase aparate. O alimentare cu curent exclusiv de tensiune joasă necesită multe echipamente i trebuie să fie întreţinută extensiv. Un mix de tensiune medie i joasă a fost cea mai rezonabilă variantă în cazul VIE2. Cu ajutorul soluţiei TIP de înaltă calitate de

la Siemens Energy Management, Interxion profită de un pachet general flexibil i integrat i le poate oferi clienţilor săi o alimentare cu energie sigură cu disponibilitate permanentă. În afară de aceasta, este maximizată rentabilitatea. Prin sistemul modular de distribuţie pe ine, Interxion poate să se extindă oricând, la nevoie, chiar i în timpul funcţionării. Această flexibilitate este, în acelai timp, un mare avantaj pentru Interxion i o provocare pentru Siemens, deoarece în astfel de proiecte, ciclul de viaţă al clădirilor de 10 până la 20 de ani trebuie să fie îmbinat cât mai bine cu ciclul de viaţă mult mai scurt din domeniul IT, de doi până la trei ani.

Siemens este partener al Interxion i în domeniul gestionării clădirilor. Acest parteneriat cuprinde proiecte de venti-laţie i condiţionare a aerului, unde sunt esenţiale un mediu cu climat controlat pentru o funcţionare impecabilă, dar i

întreţinerea continuă a instalaţiilor electrotehnice. În cadrul proiectelor Interxion, Siemens este nu doar plani-ficator, ci trebuie să dovedească func-ţionalitatea instalaţiilor sale i în exploatare, respectiv însoţete funcţio-narea impecabilă a instalaţiei cu ges-tionarea tehnică a infrastructurii. Per ansamblu, Siemens asigură, prin spriji-nul acordat companiei Interxion, dispo-nibilitatea maximă a celui mai mare centru de date al Austriei. Cât de important este doar subiectul siguranţă în funcţionare, arată un studiu al Institutului Ponemon din anul 2013, care estimează urmările unei defecţiuni dintr-un Data Center la aproximativ 7.000 de Euro pe minut.

O defecţiune într-uncentru de dateprovoacă daune de 7.000 euro/minut

32 hi!tech 02|16

Afară este întuneric. Noaptea a coborât deja de câteva ore asupra oraului Tel Aviv. Cei mai mulţi dintre locuitori dorm. Şase femei i bărbaţi, îmbrăcaţi cu haine lejere, sunt încă într-un birou din Airport City, la est de aeroportul Ben Gurion. Feţele lor sunt luminate de lumina slabă a monitoarelor, cănile de cafea de lângă calculatoare sunt goale. Un bărbat îi trece mâinile prin păr, o femeie se uită la monitorul ei. Privirea îi este fixată pe ecran, dar creierul ei lucrează la viteză maximă. Ceva mai târziu, odată cu soa-rele care răsare, relaxarea apare pe feţele lor obosite. Au reuit: noua interfaţă pentru utilizatori este gata programată. „Hackathon-ul” programatorilor Siemens s-a încheiat cu succes.

„A fost incredibil”, spune Tali Segall, subliniind fiecare dintre cele trei cuvinte prin câte o bătaie cu degetul arătător al mâinii drepte în masa din faţa sa. „Am ezitat luni de zile cu acest pas.” De îngrijorare că ar fi foarte complicat i scump. „...i apoi: şase persoane, o noap-te i codul a fost gata. Bariera mentală a fost străpunsă.” Radiază. În calitate de Innovation Manager pe segmentul pro-ducţie i tehnologie (Manufacturing and Engineering) la Siemens PLM Software, obiectivul ei este ca angajaţii săi să „dezvolte permanent ceva grozav pentru clienţi”, după cum spune ea.

Cu ajutorul Product Lifecycle Management Software (PLM), inginerii pot crea și testa un "geamăn digital" al produselor cu mult înainte de startul efectiv al producţiei. În spatele acestor tehnologii inovatoare stau oameni pasionaţi, creativi și implicaţi.Programatorii Siemens se comportă de parcă ar lucra pentru propriul start-up.

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Sandra Zistl Siemens

Gândim dincolode următorul pas

Programatorii Siemens din Tel Aviv pun în mișcare adevărate motoare turbo ale creativităţii la Hackathon-uri.

hi!tech 02|16 33

hi!biz

Gândim dincolode următorul pas

Toate datele într-un singur sistem

Programul software pentru gestionarea ciclului de viaţă al produselor (Product Lifecycle Management) furnizează instru-mentele pentru proiecte în care extrem de multe date ale unor produse extrem de complexe trebuie integrate i analizate cu viteză mare i apoi puse la dispoziţia tuturor celor implicaţi. Pare simplu, dar este foarte important: dacă un inginer are toate datele într-un singur sistem sigur, el poate lua decizii repede, pe baza unor informaţii de încredere, în orice moment din ciclul de viaţă al unui produs.

Datorită simulării de tipul Digital Twin, PLM face posibilă testarea în prealabil a obiectelor de orice fel i optimizarea procesului de producţie a acestora. Acest lucru este valabil atât pentru piese produse în număr mare, cum este cazul industriei automobilistice, precum i pentru produse speciale: un catamaran care luptă pentru titlu în cadrul Americaʼs Cup, o rachetă cum este Atlas V, un taxi spaţial cum este Dream Chaser – toate acestea iau natere datorită PLM. Mai mult, PLM este folosit chiar i în cazul mainilor campioane la Formula 1, care au o proprietate comună cu catamaranul de concurs: sunt un prototip în continuă transformare, care este optimizat în permanenţă chiar i în timpul folosirii, adică este regândit constant.

„Aceleai progrese tehnologice care per-mit inovarea produselor conduc i către noi căi de producere a acestora. Acest lucru îl numim digitalizare”, spune Chuck Grindstaff, preedinte i CEO al Siemens PLM Software. „Pentru producătorii care vor să valorifice oportunităţile digita-lizării, călătoria începe cu o coloană vertebrală solidă, sub forma programului nostru software.” Luând în considerare

schimbarea extrem de rapidă, firmele din zilele noastre se află sub presiune pentru a-i înnoi nu doar produsele, ci i modelele de afaceri. Cu ajutorul software-ului PLM îi pot transforma unitatea de producţie într-o fabrică digitală i pot dezvolta orice inovaţie care le oferă un avantaj compe-tiţional decisiv.

Dar i programul software trebuie să fie gândit, în principiu, ca o maină de Formula 1, ca un prototip care se dezvoltă continuu. O maină de curse, care nu poate fi depăită de concurenţa formată de start-up-uri mici, dar agile. „Trebuie să gândim dincolo de următoarea curbă”,

spune Tali Segall.

Mamă a patru copii, ea este cea mai potrivită pentru această sarcină, aceea de a aduce agilitatea unei firme nou înfiinţate într-un mare concern. Cu mai mult de 20 de ani în urmă, a început, ca studentă, să lucreze la Tecnomatix, pe vremea aceea un mic start-up în Tel Aviv. Tehnologiile care au ajuns la Siemens, prin achiziţia acestei firme, s-au transformat între timp într-un portofoliu complet de produse de producţie digitală i s-au dezvoltat într-o faţetă importantă a ofertei PLM. Hackathon-urile, care s-au ţinut deja de cinci ori la nivel mondial, sunt numai unul dintre motoarele turbo ale crea-tivităţii pe care le-a implementat în echipele sale. Dar ele generează cele mai multe rezultate. În acelai timp, ilustrează cele două maxime pe care Tali Segall le insuflă colaboratorilor ei: „Totul este posibil cu software” i „Este întotdeauna o bucurie să înveţi ceva nou.”

La Hackathon-uri, i programul software învaţă câte ceva nou. La cea mai mare manifestare de până acum, care a avut loc la Pune i la care au participat toţi cei 600 de programatori Siemens indieni, a luat natere o aplicaţie cu ajutorul căreia pro-gramul software PLM 3D poate fi comandat prin recunoatere vocală. „Dacă îi spui produsului pe ecran „Rotete-te cu 90 de grade”, se va roti cu 90 de grade”, relatează Segall, la fel de entuziasmată i azi. Apli-caţia nu s-a transformat încă în produs. Atunci când se va întâmpla acest lucru, obiectivul ei va fi îndeplinit: va furniza clienţilor un nou instrument, capabil să rezolve chiar i problemele despre care clientul încă nu tie că există.

„Şase persoane, o noapte și codul a fost gata. Bariera mentală a fost străpunsă.“Tali Segall, director de inovaţieîn producţie și tehnologie,Siemens PLM Software

34 hi!tech 02|16

Deja, în prezent, mai bine de jumătate din populaţia lumii trăiete în zone urbane. Toate

marile aglomerări se confruntă cu provocarea de a face faţă unor cerinţe crescânde de mobilitate, în cadrul limitelor de spaţiu i infrastructură existente. Noile dezvoltări în domeniul automatizărilor sunt aici un punct de pornire important. În prezent, inovaţia în industria feroviară este reprezentată de digitalizare. Ea este cea care permite îndeplinirea nevoilor stringente ale mobilităţii: disponibilitate maximă i performanţă, precum i un confort sporit în timpul călătoriilor. Suplimentar, un concept de întreţinere bazat pe IT permite optimizări ale costurilor i creteri ale eficienţei. Astfel, se obţin nu numai intervale mai

scurte, ci i procese optimizate de accelerare, deplasare i frânare, care consumă cu până la 30% mai puţină energie. Creterea efectivă a perfor-manţei unui metrou depinde de gradul de automatizare. Există diferite trepte ale automatizării metrourilor. Acestea ajung de la funcţii de asistare a conductorului de metrou pentru comanda frânelor i reglarea automată a vitezei trenului, la oprirea automată i precisă a trenului în staţii, precum i la deschiderea i închiderea uilor trenului până la posibila comandă de la distanţă i funcţionarea complet automată a metroului, fără conductor. Primul metrou complet automat din Germania, în Nürnberg, care este în funcţiune din 2008, arată că Siemens a pus pe ine un sistem de circulaţie inovator, sigur i

fiabil. „Disponibilitatea i punctualitatea trenurilor autonome depăete cu peste 99% metrourile noastre care funcţionează convenţional – conduse de conductori de metrou”, declară Andreas May, managerul departamentului funcţionare controlată al VAG Verkehrs-AG Nürnberg. „Dispecerii monitorizează funcţionarea de la punctul de control i pot interveni oricând. Sistemul de asigurare a peroanelor funcţionează i el impecabil i, în caz de nevoie, oprete imediat trenurile care se apropie. Călătorii sunt i ei în continuare încântaţi de frecvenţa de 100 de secunde, cu care circulă metroul în orele de vârf”, susţine May.

Automatizarea aduce creșterea performanţelor unui metrou

Mașini din imprimanta 3D

Metrou digital

Local Motors, o companie tehnologică americană care proiectează,

construiete i comercializează autovehicule, a prezentat la sfâritul anului 2015 prima maină din lume imprimată 3D. În cadrul unei colaborări, Local Motors i Siemens doresc să promoveze inovaţii în producţie, prin optimizarea dezvoltării i imprimarea 3D a mainilor la scară largă. Parteneriatul îmbină capacitatea programului software Product Lifecycle Management de la Siemens cu competenţa profesională a Local Motors la crearea i imprimarea 3D a vehiculelor. Procesul se numete

Direct Digital Manufacturing (DDM) – producţie directă digitală. Cu DDM nu mai sunt necesare unelte, întârzierile dintre proiectare i producţie dispar, iar modificările proiectului devin mai simple. Ambele companii au o viziune comună pentru viitorul dezvoltării producţiei. Local Motors folosete expertiza Siemens la obţinerea de „Digital Twins” (gemeni digitali), pentru a face mai productiv programul său inovator Local-Motors-Labs. Siemens ateaptă în schimb de la această colaborare extinderea suitei de programe dedicate companiei digitale, pentru a sprijini cele

mai noi dezvoltări în domeniile producţie aditivă i imprimare 3D.

Siemens Siemens, Claus Felix

hi!tech 02|16 35

Cu aproximativ un an în urmă, Siemens a primit comenzi record,

în valoare de opt milioane de Euro, pentru creterea producţiei de energie a Egiptului. Împreună cu partenerul său egiptean Elsewedy Electric i al companiei Orascom Construction, Siemens va realiza, printre altele, trei centrale electrice la cheie, pe gaz i cu

turbine cu aburi. Fiecare dintre aceste centrale va fi echipată cu câte opt turbine Siemens

de clasa H, pe gaz, care au fost alese pe baza performanţei ridicate i a eficienţei record. Transformatoarele pentru turbinele pe gaz provin din fabrica Siemens din Weiz. Primele transformatoare au fost verificate cu succes în Weiz i au fost deja instalate la proiectul centralei din Beni Suef. Fabrica de transformatoare din Weiz este cea mai mare locaţie Siemens din lume pentru dezvoltarea i construcţia de transformatoare. Cu o rată de export de peste 80%, transformatoarele produse acolo se regăsesc în peste 70 de ţări ale lumii.

Transformatoare pentru Egipt

Datorită calculatoarelor de mare putere din punctul de control al metroului din Nürnberg, se poate determina în orice moment poziţia oricărui metrou – în câteva fracţiuni de secundă.

intro

300 de miliarde $ vor fi investiţi până în 2019 în SUA prin intermediul INDUSTRIEI 4.0

hi!future

44 de miliarde de Gigabytes va cuprinde universul digital în 2020

36 hi!tech 02|16 Pictures of the Future - siemens.de/pof – Sandra Zistl Thinkstock/iStock/garybis

Oamenii pot rezolva adesea în mod intuitiv un număr mare de probleme care au o multitudine de soluţii posibile. Dacă astfel de tehnici de soluţionare a problemelor ar putea fi transformate în algoritmi, acest lucru ar ridica inteligenţa artificială la un nou nivel. Într-o cercetare comună, oamenii de știinţă de la Siemens și de la Universitatea Alpen-Adria din Klagenfurt au oferit răspuns la o întrebare importantă în această direcţie.

Evrika!

Un număr cu 3.000 de zerouri: greu de imaginat. Numărul pare i mai abstract dacă încercăm să vizualizăm faptul

că acest număr reprezintă variantele teoretic posibile pentru compunerea unei cutii pentru semnalizare feroviară. La fel i faptul că există oameni care decid în favoarea uneia dintre aceste variante aparent infinite de soluţii i care trebuie să elaboreze o diagramă completă pentru soluţia aleasă.

Ceea ce pare a fi un experiment teoretic de gândire este de fapt o problemă foarte concretă i cotidiană pentru a garanta fluidizarea procedurilor în gări – i,

implicit, i pentru Siemens Mobility, care

preia această sarcină pentru clienţii săi.

Doar pentru o gară mică, pe o linie de cale

ferată dublă, există un număr de 10 la

puterea 90 de posibilităţi de combinaţii

pentru configurarea hardware-ului

necesar – calculat pentru subansambluri

ale sistemului de semnalizare, patru

macazuri, opt semnale i zece instalaţii

de semnalizare pentru linii. „Acesta este

un număr cu 90 de zerouri, reprezentând

astfel un multiplu al numărului de atomi

din întregul Univers”, spune Andreas

Falkner. „Iar acum imaginaţi-vă com-

plexitatea unei gări dintr-un ora mare,

cu zece peroane i, odată cu aceasta,

proiectele noastre concrete. Cablurile, alte sisteme hardware i programele software care trebuie configurate, nici nu sunt luate aici în calcul.”

Persoana care face aceste calcule dezvoltă, împreună cu colegii săi de la Siemens Corporate Technology (CT) din Viena, algoritmi pentru Siemens Mobility. Acetia au scopul de a-l sprijini pe inginerul de proiect în planificarea ideală a structurii unui sistem complex de semnalizare. Datorită multitudinii de componente i variante, ar fi deja prea dificil ca un singur om să facă personal aceste calcule. Ar dura luni, dacă nu chiar ani de zile. „Acest lucru nu poate fi

hi!tech 02|16 37

hi!future

comunicat clientului i nici nu este

economic”, susţine Falkner. Comenzile le

obţine cine poate furniza rezultate

optimizate într-un timp scurt.

Provocări comune

Atât economia, cât i tiinţa, au un mare

interes în a lăsa, pe cât posibil, calcula-

toarele să rezolve astfel de provocări

combinatorice – i nu doar pentru confi-

gurarea unui sistem de semnalizare. Cu

cât calculatoarele devin mai bune la

astfel de calcule, cu cât mai mult vor

acţiona drept sisteme autonome, cu atât

mai mult vor sprijini oamenii în luarea

de decizii. „În cazul problemelor mici i

mijlocii se întâmplă deja astfel”, spune Gerhard Friedrich, „se introduce o întrebare, iar calculatorul oferă un rezultat optim.” Profesorul de la catedra pentru sisteme inteligente i sisteme informatice de la Universitatea Alpen-Adria din Klagenfurt lucrează în cadrul operaţiunii de cercetare HINT (Heuristic Intelligence) împreună cu Andreas Falkner i colegii de la CT Siemens Viena.

După spusele domnului Friedrich, mai există încă numeroase domenii în care numărul de variante teoretic posibile ale unei combinaţii depăete capacitatea de calcul a computerelor, mai ales atunci când nu există un timp nelimitat la

dispoziţie, cum este de exemplu la

configurarea unui sistem feroviar de

semnalizare. „Provocarea este faptul că,

din cele 10 la puterea 90 de posibilităţi de

combinaţii, doar aproximativ un milion,

adică o parte infimă, sunt corecte din

punct de vedere tehnic i rezonabile din

punct de vedere economic”, explică

Falkner. Programele uzuale de calculator

ar putea ajunge cândva la o soluţie, dar,

după spusele profesorului, încă mai

pierd mult prea mult timp cu variantele

care oricum nu sunt corecte i nici

rezonabile din punct de vedere economic,

pornind astfel, într-o oarecare măsură, în

direcţia greită. Cu alte cuvinte, ele

3.000 de zerouri are numărul de variante teoretic posibile pentru compunerea unui sistem de semnalizare a traficului feroviar

38 hi!tech 02|16

depind încă de programarea oamenilor

pentru a porni în direcţia cea bună. Pot fi

oare învăţate calculatoarele cum să

procedeze?

Pentru rezolvarea unei asemenea sarcini

trebuie făcut următorul pas semnificativ

în domeniul inteligenţei artificiale.

Curiozitatea este următoarea: în timp ce

calculatoarele au pătruns deja de mult în

sfere care depăesc puterea de imaginaţie

umană i au întrecut astfel oamenii în

ceea ce privete rapiditatea i precizia în

găsirea unei soluţii, există un domeniu în

care capacitatea creierului uman este de

neîntrecut: rezolvarea de probleme cu un

număr imens de variante. „Soluţiile pe

care omul le produce în mod intuitiv în

astfel de cazuri nu sunt optime, dar sunt

utile i, de regulă, robuste”, relatează

Bartosz Gula, profesorul asistent de psihologie generală i cercetare cognitivă, care este de asemenea partener de proiect al HINT.

Intuiţia maşinilor pentru producţie

Această metodă de rezolvare a proble-melor poartă numele de euristică. De exemplu, atunci când planifică ruta unei deplasări de serviciu în care trebuie cuprinse mai multe localităţi. „Omul are un fel de tarabă ambulantă cu strategii de rezolvare a problemelor, care îl ajută să decidă intuitiv cum să abordeze o problemă: în ce direcţie caută, când se oprete i gândete în altă direcţie i cum rezolvă probleme asemănătoare” explică Erich Teppan, managerul tehnic de proiect al HINT din partea universităţii.

Această abilitate de a lua decizii satisfă-

cătoare în ciuda unui număr imens de

posibilităţi de rezolvare, face ca euristica

să fie interesantă pe termen mediu i

lung i pentru producţia de bunuri.

Într-o epocă în care atelierele de producţie

se transformă în fabrici digitale, siste-

mele care acţionează autonom pot aduce

firmelor avantaje competiţionale. Un

calculator care lucrează cu o euristică

specifică problemei, care optimizează un

sistem de producţie, poate da curs

cerinţelor individuale cu privire la

produse care nu pot fi stăpânite cu

proceduri uzuale generale de optimizare,

adică poate îndeplini acele cerinţe pe

care le impune era industriei 4.0 firmelor

bazate pe tehnologie.

În cazul acestei cooperări dintre Siemens

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Sandra Zistl Siemens

Oamenii de știinţă ai Universităţii Alpen-Adria Klagenfurt (de la stânga: Erich Teppan și Gerhard Friedrich) lucrează la una dintre cele mai mari probleme ale cercetării privind inteligenţa artificială.

hi!tech 02|16 39

i Universitatea Alpen-Adria, omul a fost,

ca i până acum, cel care a trebuit să ajute

calculatorul. „Simplu spus, colegul

Teppan s-a gândit timp de o jumătate de

an i a găsit o strategie de rezolvare a

problemelor”, relatează superiorul aces-

tuia, domnul Friedrich. Euristica pentru

o problemă parţială dificilă a configurării

de panouri de semnalizare pentru

sisteme de cale ferată necesită exact zece

rânduri într-un limbaj descriptiv de

programare cu care este alimentat

calculatorul. Rezultatele pe care le pro-

duce arată ca iragurile de perle, uneori

mai lungi, alteori mai scurte, în funcţie

de numărul de ine i de elemente pe

care trebuie să le îmbine pentru a forma

o reţea. Cercuri albastre, roii i verzi

sunt legate între ele cu linii i se răsucesc

pe hârtie sau se închid într-un cerc. Cu

albastru sunt senzorii, rou - dispozitivele

de semnalizare i verde - elementele de

legătură.

Pentru HINT, euristica este un succes clar

i o mică senzaţie în lumea cercetării.

„Dar, de fapt...” începe Friedrich o nouă

propoziţie, „... de fapt vrem să facem în

aa fel încât calculatorul să inventeze

singur cele zece rânduri i să ridicăm

astfel inteligenţa artificială la un nivel

superior”, completează informaticianul

Teppan, care se află în faţa sa. Cei doi

schimbă priviri subtile, tiind probabil că

o soluţie generală a problemei ar

reprezenta o senzaţie mondială în dome-

niul cercetării cu privire la inteligenţa

artificială.

hi!future

Calculatoa-rele învaţă euristică:În proiectul HINT – Heuristic Intelligence (inteligenţă euristică) – informaticieni, psihologi și parteneri industriali studiază noi metode de a învăţa calculatoarele cum să rezolve probleme cu un număr imens de posibile soluţii, într-un mod intuitiv, asemănător omului. Proiectul de cercetare cu o durată de trei ani şi cu un volum de 1,13 milioane de Euro este susţinut de agenţia austriacă de promovare a cercetării. Parteneri de proiect sunt Institutul pentru Informatică Aplicată și Institutul pentru Psihologie Generală al Universităţii din Klagenfurt, Universitatea Tehnică din Viena, în strânsă colaborare cu Universitatea Oxford, precum și partenerii industriali Siemens și Infineon Technologies Austria.

Cu albastru sunt senzorii, cu roșu, dispozitivele de semnalizare și cu verde, elementele de legătură. Împreună redau o parte a configuraţiei unui panou de semnalizare pentru sistemele de trafic feroviar.

40 hi!tech 02|16

Cu mai multe milioane de kilometri lungime, conductele acoperă Pământul ca o reţea de artere. Ele ne alimentează cu

petrol, gaz i apă i se numără, de multe decenii, printre cele mai eficiente i sigure mijloace de transport. Monito-rizarea neîntreruptă i continuă a acestei reţele de alimentare reprezintă o mare provocare pentru operator. Prezenţa conductelor sub pământ presupune însă i pericole pentru om i mediu din cauza lucrărilor de construcţii, agriculturii, silviculturii sau a alunecărilor de teren. Un aspect important al siguranţei este acoperirea suficientă i permanentă cu pământ a conductelor, aa-numita grosi-me a stratului. Corespunzător dispozi-ţiilor legale, conductele subterane de gaz i petrol trebuie să fie acoperite cu un strat de pământ cu o grosime de cel puţin un metru. În mod obinuit, conductele sunt survolate la fiecare două până la patru săptămâni cu elicopterul i con-trolate din aer. Aceste inspecţii vizuale

Wilma Mert Siemens

Cercetători din Viena și Graz lucrează la un sistem de monitorizare a conductelor și la instalaţii industriale extinse cu ajutorul dronelor autonome și a analizei imaginilor 3D.

Monitorizarea rentabilă a conductelor

hi!tech 02|16 41

sunt însă costisitoare. În plus, experţilor de la bord le lipsete „vederea cu raze X”, pentru a detecta dacă stratul acoperitor de pământ este suficient de gros.

„Elaborăm o nouă procedură de inspecţie pentru o măsurare sistematică i auto-matizată a grosimii stratului, din aer. Pentru aceasta, îmbinăm tehnologia senzorilor mobili, aeropurtaţi, cu analiza inteligentă a imaginilor”, explică Claudia Windisch de la Siemens Corporate Technology din Graz. Echipa de cerce-tători din jurul doamnei Windisch folosete ca mijloc auxiliar o dronă care este echipată cu o cameră color i o cameră în infrarou (NIR) i care zboară de-a lungul unei conducte subterane de gaz pe o anumită distanţă i colectează date. Capturile de imagini în suprafaţă, suprapuse, sunt salvate în dronă i urmează să fie transmise prin interme-diul unei interfeţe web direct către platforma de analiză a conductelor, de la Siemens. Din datele înregistrate de senzori se întocmete un model tridimen-sional în suprafaţă, georeferenţiat, al traseului conductei. Din diferenţa de înălţime dintre conducta îngropată i suprafaţa Pământului se calculează stra-tul acoperitor de pământ.

Condiţia este cunoaterea exactă a traseului conductei în teren, poziţionarea dronei cu precizie de centimetri i analiza foarte detaliată a datelor.

„Atingem o precizie de aproximativ zece centimetri la măsurarea grosimii stra-tului. Valoarea adăugată a procedurii noastre constă în calitatea înaltă a datelor, care permite o analiză obiectivă i o reducere a fluxului de date la evenimente relevante”, spune Windisch. Datele eva-luate sunt puse la dispoziţia operatorului conductei fie prin intermediul unei interfeţe web, fie direct într-un sistem SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition). Comparaţia înregistrărilor la momente diferite permite i recu-

noaterea de tendinţe i previzionarea momentului de la care va apărea o grosime critică a stratului. Aceste previzionări sunt foarte utile, de exemplu, în zone în care, datorită lucrărilor agricole, se ajunge la o eroziune continuă a solului. În cazul unei deteriorări efective, colorarea locală a vegetaţiei este un indiciu pentru o scurgere de gaz sau petrol care devine vizibilă prin analiza modificării semantice.

Detectarea timpurie a abaterilor

Operatorii de conducte consemnează o pierdere de peste zece milioane de Euro pe an din cauza scurgerilor, deteriorărilor sau extracţiilor ilegale. Dacă apare o scurgere, în zone greu accesibile poate dura deseori câteva zile până ce echipa de întreţinere găsete cauza acesteia. „O analiză automatizată a imaginilor 3D combinată cu tehnică consacrată de control a proceselor, ca de exemplu SCADA, îi poate sprijini pe clienţii notri

la monitorizarea mai bună i mai rentabilă a conductelor. Dacă abaterile sunt detectate timpuriu, pot fi iniţiate mai repede măsuri efective de contracarare, pentru a evita pagube posibile sau chiar defecţiuni”, subliniază Mike Liepe, eful Siemens Oil&Gas, Pipeline Solution.

În practică, lucrurile ar putea funcţiona în felul următor: de-a lungul staţiilor de vane ale conductelor, care se află la o distanţă de 30 până la 50 de kilometri între ele, sunt staţionate drone. Dacă sistemul de control al procesului semnalează o abatere, prin intermediul senzorilor fici instalaţi, cea mai apropiată dronă parcurge în zbor autonom distanţa respectivă. Datele înregistrate sunt transmise înapoi la sistemul de control, care analizează evenimentul i propune măsuri de contracarare. „Completăm în acest scop sistemul existent SCADA cu analiza automatizată a datelor de imagine i proces. Anomaliile i defectele sunt reprezentate în mediul real 3D. Aceste informaţii suplimentare i procesarea vizuală a datelor în SCADA uurează detectarea mai rapidă a erorilor i iniţierea de măsuri”, consideră expertul software Daniel Schall de la Siemens Corporate Technology din Viena.

Va mai dura încă aproximativ un an până când cercetătorii îi vor încheia munca. Sunt planificate alte zboruri test în Germania i Austria, la care vor fi testaţi diveri senzori i diverse obiecte zbu-rătoare, de exemplu aeronave uoare. Atunci, tehnologia va fi utilizabilă nu numai pentru monitorizarea conductelor de petrol i gaz, ci i pentru alte aplicaţii industriale. Aici sunt incluse inspecţia de parcuri solare sau eoliene, reţele de curent, conducte de apă, clădiri sau sisteme de circulaţie.

hi!future

10 milioane de Euro pe an este pierderea pe care o înregistrează operatorii de conducte din cauza scurgerilor, deteriorărilor sau EXTRACȚIILOR ilegale.

42 hi!tech 02|16 Wilma Mert Siemens

Rollator 2.0

Fiecare om are un mers special, individual. Chiar i de la o distanţă mai mare reuim să recunoatem persoane numai

după mers. Mersul dezvăluie i câte ceva despre starea de sănătate. Modificări ale mersului pot fi primele semne ale unei boli neurologice, precum boala Parkinson sau demenţa. La rândul lor, afecţiunile spatelui i ale discurilor intervertebrale se datorează deseori deficienţelor de postură i de mers. Nu se poate recunoate întotdeauna clar doar vizual dacă un mers este patologic sau sănătos. Un mijloc auxiliar tehnic uzual pentru un

diagnostic medical sunt covoarele de rulare special dezvoltate. Pacientul trece de mai multe ori peste covorul de rulare i, cu ajutorul unor senzori, este măsurată presiunea cu care păete. Cu ajutorul computerului se calculează detaliile de mers din diverse faze de solicitare. Această metodă are însă unele deza-vantaje: se creează o situaţie artificială. Pacientul se află sub observaţie i are sentimentul că trebuie să treacă pe un podium. Acest lucru modifică tiparul normal al mersului. În plus, un astfel de covor rulant este costisitor i limitat ca lungime la câţiva metri.

Sistem nou pentru analiza mersului

În cadrul proiectului UE ACANTO (A CyberphysicAl social NeTwOrk using robot friends - o reţea socială de ciber-fizică ce folosete prieteni roboţi), zece parteneri de proiect din ase ţări euro-pene lucrează la un nou sistem pentru analiza mersului. Acest robot nou a fost dezvoltat de o echipă de beneficiari compusă din cercetători, companii din domeniul industrial i o clinică, fiind format dintr-un „Rollator“ cu patru roţi, dotat la rândul lui cu senzori de nivel i camere video. În plus, beneficiarul ana-

Un ajutor mobil inovator detectează riscuri incipiente la adresa sănătăţii în timpul mersului și stimulează, în calitate de antrenor personal, oamenii în vârstă să se miște mai mult. Cum vor profita medicii și pacienţii de următoarele generaţii de Rollator?

hi!tech 02|16 43

lizei clinice poartă inserţii speciale în pantofi, cu senzori de presiune. Produsul, numit FriWalk, determină poziţia exactă a picioarelor pe sol, orientarea acestora i forţa de apăsare care este exercitată prin contactul piciorului cu solul. Din aceti parametri sunt obţinute informaţii semantice, cum sunt lungimea i lăţimea pasului, precum i ritmul de mers. „Prelucrăm 20 până la 25 de imagini individuale pe secundă, astfel încât ia natere un covor de rulare virtual, pe care sunt detectate amprentele picioa-relor pe sol, distribuţia presiunii lor i de asemenea traiectoria de micare a picioa-relor în aer”, explică Josef Birchbauer de la Siemens Corporate Technology din Graz.

FriWalk este mai ieftin decât un covor de rulare i oferă o calitate complexă a datelor. Analog unui EKG în 24 de ore, persoana poate parcurge distanţe mai mari cu FriWalk. Medicul poate recunoate astfel fenomene care ar putea apărea la o solicitare mai îndelungată. Ca un pas următor, va fi realizată o variantă automatizată. În sensul unui sistem FollowMe, Rollator se deplasează înaintea sau în urma persoanei i îi înregistrează tiparul de mers. Această variantă are avantajul că tiparul de mers nu este modificat de către Rollator. Cu ajutorul detectării tiparului de mers se poate recunoate când mersul devine nesigur i se poate prevedea pericolul unei căderi. Datele pot fi folosite i pentru terapia

ulterioară, pentru a reface starea iniţială.

„Obiectivul nostru este să realizăm o versiune a lui Rollator pentru spitale, dar i una mai ieftină pentru familii, care să coste mai puţin de 2.000 de Euro”, spune managerul de proiect Luigi Palopoli, de la universitatea italiană din Trento. În afară de utilizarea pentru diagnosticare medicală, FriWalk ar putea acţiona ca

antrenor personal i ar putea propune activităţi adecvate. Ajutorul mobil pentru mers este echipat i cu senzori care măsoară, fără contact, frecvenţa cardiacă i sunt capabili să citească emoţii din expresia feţei. În plus, prin recunoaterea gesturilor, aparatul va putea fi comandat uor.

Pe baza datelor înregistrate cu privire la sănătate, medicii i personalul de îngri-jire pot defini obiective de antrenament.

La efectuarea antrenamentului, FriWalk acţionează ca un partener de orientare i ajută utilizatorul să evite posibile pericole, cum ar fi locuri alunecoase de pe sol i situaţii stresante – ca, de exemplu, locurile prea aglomerate. În acest scop sunt corelate informaţii în timp real, care provin de la senzorii din împrejurimi i de la alte aparate FriWalk i sunt făcute accesibile prin intermediul unei infrastructuri tip cloud. Astfel, sistemul poate identifica rapid situaţii neateptate i poate informa utilizatorul cu privire la posibilităţi alternative.

Satisfacţia utilizatorului, pe primul loc

Obiectivul este crearea unei reţele sociale cibernetico-fizice: un sistem de comunicare ce leagă în reţea grupe de utilizatori cu afinităţi similare i indică unde are loc în acel moment o activitate de grup interesantă. Conform domnului Birchbauer, satisfacţia utilizatorului se află pe primul loc: „Tehnica nu are voie să suprasolicite persoanele în vârstă. Decisiv pentru acceptarea utilizatorilor este i faptul că FriWalk nu se deosebete din punct de vedere optic de un ajutor uzual pentru mers. Din acest motiv am montat toţi senzorii astfel încât să nu atragă atenţia”, explică cercetătorul de la Siemens.

În jur de 100 de persoane vârstnice din Spania, Italia i Anglia vor testa FriWalk până la încheierea proiectului în 2018. O atenţie deosebită este acordată protec-ţiei datelor. Un grup de sociologi elaborează împreună cu persoanele vârstnice în ce măsură este acceptabilă solicitarea de date personale i cum să fie reglementată transmiterea datelor. ACANTO este susţinut cu 4,3 milioane de Euro de către Comisia Europeană în cadrul Horizon 2020.

Ajutorul pentru mers FriWalk, elaborat în cadrul unui proiect european de cercetare, combină mișcarea cu contactele sociale.

30% dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani cad cel puţin o dată pe an

hi!future

44 hi!tech 02|16 Wilma Mert Siemens/Pepo Schuster, Thinkstock/iStock/RGtimeline

Martin Joksch de la Siemens Corporate Technology cercetează metode inovatoare pentru optimizarea proceselor biologice în domeniul farmaceutic și în industria alimentară.

Un milion de euro pentru pentru fiecare injecţie! Atât costă unul dintre cele mai scumpe medica-mente din lume. Acesta poate

vindeca boala metabolică rară LPLD, în cazul căreia celor afectaţi le lipsete gena care ajută corpul să metabolizeze gră-simile. Faptul că multe medicamente sunt foarte scumpe nu este întâmplător. Dezvoltarea de noi medicamente i substanţe active este foarte costisitoare i necesită mult timp. Nu în ultimul rând, procesele de producţie joacă i ele un rol important. Acestea sunt supuse unor prevederi legale stricte i trebuie să înde-plinească anumite caracteristici de cali-tate. Concordanţa medicamentului gata preparat cu caracteristicile predefinite ale produsului se verifică abia la sfâritul producţiei, printr-o procedură foarte strict stabilită. Dacă există abateri, lotul nu este aprobat. În acest caz, pot urma rechemări de produse i blocaje în apro-vizionare. În plus, de multe ori este dificilă găsirea cauzelor producţiei defectuoase, ceea ce poate duce la pierderi repetate. Soluţia acestei dileme constă în digita-lizarea întregului ciclu al instalaţiei, de la ingineri i funcţionare până la optimizarea continuă. În laboratorul biologic de pro-ces al Siemens Corporate Technology din Viena, cercetătorii dezvoltă tehnologii inteligente de măsurare i automatizare, pentru a materializa tocmai acest lucru reprezentativ pentru un domeniu al industriei de proces. Laboratorul este echipat cu un demonstrator care simu-lează toate procedurile din instalaţia reală de proces. Utilizatorii interesaţi pot astfel experimenta pe viu interacţiunea dintre produsele Siemens SIMATIC pe baza insta-laţiei miniaturale complet funcţionale.

Controlul calităţii în timp real

Primul lucru care atrage atenţia unui vizitator care pătrunde în laboratorul biologic de proces este mirosul intens de aluat dospit. „Fermentaţia le este cunos-

Digitalizarea pătrunde tot mai mult și în industria de proces. Într-un laborator biologic de proces

cercetătorii demonstrează cum se poate eficientiza producţia de medicamente cu tehnică

de măsurare și automatizare.

Reţetă pentru reducerea costurilor

hi!tech 02|16 45

cută celor mai multor persoane de la fabricaţia berii. Noi folosim drojdie de bere obinuită i lăsăm celulele de drojdie să crească în mod controlat”, relatează eful laboratorului Martin Joksch, confirmând ceea ce a dezvăluit deja simţul mirosului. Specificaţiile de produs ale medicamentelor sunt determi-nate, în mod uzual, pe baza unor loturi mici în laborator. În producţia de serie pot apărea însă condiţii noi, care nu au fost prevăzute anterior. Dacă producă-torul dorete să adapteze procesul de producţie, chiar i cele mai neînsemnate modificări trebuie transmise din nou autorităţilor. „Din acest motiv este important să definim exact parametrii hotărâtori pentru calitatea produsului i când i cum pot fi controlaţi”, explică Joksch despre fondul activităţilor sale de cercetare i adaugă: „Obiectivul nostru este să facem ca procesele din industria farmaceutică să fie mai eficiente i mai lipsite de erori, cu ajutorul unor modele statistice i deterministe i prin măsuri de optimizare online.”

În timpul fermentaţiei, cu ajutorul unor senzori i aparate de analiză, cercetătorii înregistrează proprietăţile substanţelor care influenţează în mod hotărâtor calitatea unui proces biologic. Printre acestea se numără, de exemplu, valoarea pH-ului, conţinutul de oxigen i glucoză, precum i temperatura. În funcţie de sarcină, sunt înregistrate i analizate între 100 i 2.000 de valori măsurate. Cu ajutorul acestei baze de date, cercetătorii dezvoltă modele statistice care prevăd modul în care se vor modifica parametrii în diferite condiţii de proces. Aceste instrumente de previziune formează baza pentru controlarea proceselor de producţie, astfel încât calitatea producţiei să poată fi respectată în orice moment. Întregul proces de fermentaţie este controlat cu ajutorul sistemului de comandă Siemens SIMATIC PCS7. Acesta controlează pompele, reglează tempera-tura i valoarea pH-ului i colectează date de măsurare. Valorile măsurate ale diverselor aparate de analiză sunt cen-tralizate i analizate pe platforma de date

SIMATIC SIPAT. Cu ajutorul tehnicii de analiză a procesului, sunt monitorizate în timp real specificaţiile de calitate i parametrii critici. Dacă apare o abatere, procesul poate fi ajustat fără întreruperea funcţionării. Avantajul este evident: controlul calităţii are loc nu doar la produsul final, ci este verificat deja de mai multe ori în timpul procesului. Astfel, erorile pot fi recunoscute timpuriu şi pot fi evitate, iar loturile pot fi aprobate mai rapid.

Flexibilitate prin automatizare

În afară de controlul procesului, planificarea instalaţiei este un factor important în optimizarea procedurilor de lucru. Pe viitor, tendinţa spre medicina personalizată va impune producţia de serii mici. Medicamentele personalizate pot face ca efectul acestora să fie previzibil i pot minimaliza efectele adverse. „Pentru procesele de producţie, acest lucru înseamnă că trebuie să devină mult mai flexibile. Cheia se află în automatizarea instalaţiilor, ceea ce permite o schimbare rapidă a reţetelor i a etapelor de proces”, explică Werner Schöfberger de la Siemens Process Industries and Drives. O productivitate sporită poate fi obţinută printr-o producţie continuă de medicamente în unităţi compacte, închise, cu un grad ridicat de automatizare i puţine intervenţii manuale. „Gradul de exploatare al instalaţiilor ar putea creşte cu o treime, iar costurile de producţie ar putea fi scăzute cu 10-20%. În plus, industria profită de o eficienţă energetică sporită, mai puţine emisii de CO2 i de costuri reduse de investiţie i func-ţionare”, susţine Schöfberger. Digita-lizarea în domeniul farmaceutic este încă la început, dar este indispensabilă pentru îndeplinirea cerinţelor crescânde ale clienţilor i menţinerea competitivităţii.

Digitalizarea în industria farmaceutică: procesele de producţie pot fi controlate

astfel încât să poată fi respectată în orice moment

calitatea necesară a produselor.

hi!future

46 hi!tech 02|16

În cea mai nouă clădire din principala zonă industrială a oraşului se conturează din ce în ce mai accentuat sunetele, mirosurile şi forfota specifică producţiei. Aici, într-o construcţie nouă de 7.800 mp, a fost relocată una din cele 4 unităţi de producţie Siemens din România.

Finalizată în vara anului 2016, noua construcţie găzduieşte, alături de secţiile tablă, cabluri şi sudură, şi o nouă linie de producţie - o vopsitorie în câmp electro-static, ce va completa lanţul valoric al producţiei. Noul spaţiu va continua să fabrice cabluri electrice pentru aparate electronice industriale şi material rulant, piese din tablă pentru carcase industriale şi feroviare, asigurând totodată montarea carcaselor de redresoare industriale, dar şi confecţionarea de carcase din oţel pen-tru locomotive, metrouri şi alte elemente feroviare. Toate aceste produse ajung în proiecte feroviare din întreaga lume, fiind iniţial livrate către Germania şi Austria, principalele pieţe pe care ajung produsele realizate în Sibiu.

În interiorul noii clădirii, se poate auzi zgomotul prelucrării pieselor. Deja, con-strucţia este populată cu prese, cabluri, cleşti, carcase de diverse mărimi distribui-te pe cele trei secţii ale fabricii. În curând, gama sunetelor va fi completată şi cu cele ale vopsitoriei. Acum se lucrează la auto-matizarea liniei de vopsitorie în câmp electrostatic, iar, în curând, în această nouă secţie, pe griul tăcut al carcaselor de oţel al locomotivelor sau metrourilor va apărea culoarea.

Spaţiul de lucru în fabrică este împărţit în mai multe zone, în funcţie de tipul de muncă efectuat:

• Secţia tablă, unde se prelucrează piese din tablă prin ştanţare, îndoire şi alte operaţii, cum ar fi presare şi sudare piuliţe sau îndoirea colţurilor la diferite tipuri de uşi, din tablă zin-cată. De asemenea, se montează 4 tipuri de carcase de redresoare, din tablă zincată. Controlul final al pieselor şi carcaselor se face 100%, de către personal calificat.

• Secţia sudură, unde se confecţionează prin sudură manuală carcase pentru locomotive, metrouri şi alte elemente feroviare, după EN ISO 3834 - 2 şi DIN 15085-2 CL2. Controlul acestor carcase se face 100% de către ingineri sudori certificaţi.

• Secţia cabluri, unde se confecţionează manual cabluri pentru domeniile industrie şi feroviar. În procesul de fabricaţie se folosesc maşini de tăiat şi de dezizolat, prese şi cleşti pentru crimparea contactelor şi table de lucru pentru trasarea cablurilor. În final acestea, dupa controlul vizual, se testează electric.

• Pasul final, vopsirea carcaselor de oţel ale locomotivelor sau metrou-rilor Siemens va acoperi întreg lanţul valoric dintr-o singură sursă.

Cristina Ionela Mihai Siemens

Fabricat în Sibiu: Siemens continuădezvoltarea producţiei în România

Vestul industrial al Sibiului prinde culoare:fabrică Siemens extinsă într-o nouă clădire

De la Siemenspentru Siemens:

hi!tech 02|16 47

Fabricat în Sibiu: Siemens continuădezvoltarea producţiei în România

De la Siemenspentru Siemens:

Lucrările de instalaţii electrice din fabrică şi tehnologiile de siguranţă şi securitate a fabricii au fost asigurate intern, de echipa Siemens România şi acoperă o paletă diversificată, incluzând:

• Transformatoare uscate medie tensiune GEAFOL de înaltă eficienţă,

• Celule distribuţie şi protecţie medie tensiune

• Tablou General de distribuţie SIVACON S4• Tablouri distribuţie ALPHA• Aparataj modular de protecţie• Iluminat interior şi exterior • Sistem de protecţie împotriva trăznetelor• Trasee de cabluri• Sistem de detecţie incendiu• Control acces, CCTV şi voce date

Eficienţa este cuvântul cheie în fabricile Siemens, fie ca este vorba de liniile de producţie în sine sau de clădirile ce găzduiesc fabricile.

Dacă în cazul liniilor de producţie solu-ţiile de automatizare folosite cresc flexi-bilitatea şi determină o eficienţă crescută a proceselor de producţie, în cazul clădi-rii, instalaţiile electrice şi de securitate ale Siemens reduc pierderile de energie şi cresc puterea disponibilă prin soluţii ingenioase.

Eficienţa – o prioritate în noua clădireConstrucţia şi echiparea noii clădirii ce găzduieşte fabrica au reprezentat un proiect complex, ce a implicat expertiza, produsele şi soluţiile Siemens. Totul cu scopul unei cât mai mari eficienţe.

Astfel, pierderile de energie sunt reduse datorită utilizării transformatoarelor de înaltă eficienţă uscate – maintenance free. De asemenea, a fost utilizată o soluţie de ventilare forţată a transformatorului, astfel crescând puterea disponibilă a acestuia cu aproximativ 30%.

Acestor elemente li se adaugă ilumina-rea prin corpuri cu sursă LED, ce aduc o reducere a costului de mentenanţă ca urmare a duratei lungi de funcţionare. Controlul modular al iluminatului în funcţie de zonă şi disponibilitate a lumi-nii naturale aduce beneficii considerabile în timp din punctul de vedere al consu-mului energetic.

hi!future

48 hi!tech 02|16

V itamina D protejează corpul omenesc de o serie de boli. Reţelele electrice locale pot

profita i ele de energia înmagazinată a soarelui, astfel încât oferta i cererea pot fi corelate mai bine pe viitor. În proiectul susţinut de fondurile austriece pentru climă i energie „LEAFS – Integration of Loads and Electric Storage Systems into Advanced Flexibility Schemes for LV Networks”, Siemens dezvoltă, împreună cu operatori de reţea i parteneri de cercetare, noi tehnologii i soluţii de sistem care să asigure o balanţă optimă în reţeaua electrică locală. „Unităţi mici, electrochimice, de stocare a energiei electrice, cu care se poate stoca local curentul de producţie

proprie din instalaţii fotovoltaice, curent care ulterior poate fi folosit pentru nevoile proprii, ar putea oferi operatorilor de reţea ansa de a fi mai flexibili la faţa locului pentru a-i stabiliza reţelele”, explică Alexander Schenk de la Siemens Energy Management. „În prezent nu tim însă care va fi efectul noilor tehnologii de stocare asupra reţelelor de joasă ten-siune care asigură fluxul de curent de la i spre gospodării”, explică Schenk în continuare. Pentru a răspunde la această întrebare, echipa de proiect analizează concepte de control direct i indirect. Mai întâi sunt analizate modalităţile de folosire a mediilor de stocare i a sarcinilor flexibile în reţeaua electrică i sunt testate cazuri

concrete de aplicaţie cu ajutorul simulărilor i testelor de laborator. Apoi sunt verificate soluţiile în teste pe teren. Verificarea aplicabilităţii este planificată a avea loc în comunele austriece Eberstalzell, Köstendorf şi Heimschuh, unde Siemens poate construi pe proiecte anterioare de succes. „Zonele de testare sunt echipate cu diverse tehnologii de stocare i comunicare. Astfel, putem verifica dacă, în funcţie de tipologia reţelei, componentelor folosite i scenariilor, apar efecte diferite”, explică Franz Zeilinger de la departamentul de cercetare al Siemens Corporate Technology.

Corelare mai bună între cerere şi ofertă

Semanfor verde pentru biciclete

Vitamina D pentru reţele electrice

Culoarea verde a semaforului este deja cotidiană pentru mulţi oferi

din marile orae, datorită tehnologiilor ingenioase de circulaţie. În schimb, biciclitii sunt încetiniţi periodic de fazele de rou, dar acest lucru se încheie acum. Datorită tehnologiei Siemens, acum există semafoare mereu verzi i pentru bicicliti, pentru început pe străzile Germaniei. În cele mai multe cazuri, culoarea verde este stabilită în funcţie de vitezele medii ale circulaţiei rutiere i aduce puţine avantaje pentru circulaţia mai înceată a bicicletelor. Pe viitor, biciclitii pot solicita culoarea

verde prin intermediul unei aplicaţii i astfel pot ajunge mai repede la destinaţie. Dacă un biciclist cu SiBike App se apropie de o intersecţie, semaforul trece în doar câteva secunde pe verde sau culoarea verde a semaforului se prelungete. SiBike folosete avantajele tehnologiei de navigaţie prin satelit. Smartphone-ul biciclitilor determină poziţia cu ajutorul GPS i verifică dacă bicicleta trece printr-un punct de declanare virtual cu o viteză predefinită. După ce aplicaţia a transmis centralei de trafic activarea punctului de declanare,

centrala de trafic dă comanda către sistemul de comandă al semaforului. Pentru implementare nu sunt necesare intervenţii de natură constructivă, se modifică doar programarea instalaţiilor de semaforizare.

Wilma Mert, Siemens Siemens, Thinkstock/iStock/CreativeNature, ASKÖ Seestadt

hi!tech 02|16 49

În data de 18 septembrie 2016 a avut loc o nouă inaugurare în Aspern, "oraul"

inteligent din Viena. ASKÖ Aspern orga-nizează pentru a doua oară o manifestare pentru mici i mari, tineri i vârstnici: de la concurs de alergare pentru prichindei, concursuri de mers în echipă sau în stil nordic până la mini-maraton i semi-maraton. În acest sens există un program

cadru foarte motivant. Siemens Austria, activ ca partener de cercetare în Aspern, a promovat această cursă sub motto-ul „Siemens face oraul de pe malul lacului să alerge” încurajând toţi angajaţii să participe. Prin intermediul oraului Aspern, până în 2028, va deveni realitate, în etape, unul dintre cele mai mari proiecte urbane ale Europei, un cartier inteligent, care va fi folosit ca un centru local cu spaţii publice de înaltă calitate, pentru socializare i relaxare. Numai în partea sudică există deja trei parcuri cu o suprafaţă de aproximativ 80.000 de metri pătraţi.

Orașul de pe malul lacului

intro

5.500 de arbuști vor fi plantaţi la noul sediu Siemens din München

În2020 ar trebui să fie atins punctul de trecere spre zborul electric

Împreună cu partenerii, Siemens studiază noi tehnologii și soluţii de sistem pentru o balanţă optimă în

reţelele electrice locale.

hi!life

50 hi!tech 02|16 Wilma Mert Siemens

hi!life

Comunicaţii mobile mai bune în tren

Dacă doriţi să navigaţi pe internet din tren, aveţi deseori nevoie de multă răbdare. Rata de succes este, chiar i în

trenurile de mare viteză, de la 41% până la 65%, conform furnizorilor de reţea. Un obstacol pentru o bună recepţie a semnalului o reprezintă geamurile, al căror strat de acoperire servete ca protecţie împotriva căldurii i a soarelui. Nu sunt reflectate însă doar căldura i radiaţiile soarelui, ci i toate celelalte unde electromagnetice. La trenurile de mare viteză, ecranarea este de 99,9%.

Cercetătorii de la Siemens Corporate Technology din Viena au reuit să rezolve problema printr-un strat de acoperire al geamurilor care este selectiv în ceea ce privete frecvenţa. „Geamurile sunt prevăzute cu un strat transparent,

conducător electric, din metale sau oxizi metalici. În lungul unor linii dintr-o structură specială, stratul metalic al geamului este vaporizat cu ajutorul unor lasere. Astfel, semnalele radio pot trece nestingherite în anumite intervale de frecvenţă, în timp de semnalele radio cu altă frecvenţă sunt atenuate. Nivelul de recepţie pentru aparatele mobile din tren crete covâritor, în timp ce efectul de protecţie împotriva căldurii i a soarelui este redus doar în proporţie nesemnifi-cativă”, explică Lukas W. Mayer.

S-a obţinut o ecranare redusă

Ideea în sine nu este nouă, dar soluţiile de până acum au avut dezavantajul că erau eficiente numai într-un interval foarte restrâns de frecvenţă, în timp ce în alte intervale, permeabilitatea geamuri-

lor era chiar înrăutăţită. „Într-un vagon prevăzut cu geamuri de înaltă frecvenţă, cu soluţia noastră obţinem o reducere a ecranării pentru trenurile de mare viteză şi o creştere a semnalului de 50 de ori mai mare în benzile de frecvenţă pentru telefonia mobilă. Pentru călători, acest lucru este o îmbunătăţire substanţială. Măsurătorile efectuate într-un tren Railjet ÖBB cu geamuri modificate au arătat că durata în care este disponibilă o recepţie 4G a crescut cu 33%”, spune domnul Mayer.

Până acum, s-au folosit aa-numitele „In-Train-Repeater” pentru a asigura o conexiune mobilă cât mai neperturbată. Trenurile de călători sunt echipate în plus cu tehnologie wifi pentru a asigura conexiuni la internet pentru toate vagoa-nele. Semnalele de la dispozitivele de

În sfârșit, convorbiri

telefonice și navigare pe

internet în tren, fără

întreruperi. O soluţie inovatoare de geamuri de înaltă frecvenţă de la

Siemens îmbunătăţește

recepţia pentru telefonia

mobilă.

Structuri diferite pentru geamuri permeabile la

frecvenţe înalte sunt simulate și măsurate în

laboratorul Siemens Corporate Technology

din Viena.

hi!tech 02|16 51

comunicare radio, care folosesc acelai interval de frecvenţă în afara vehiculului, pot perturba totui calitatea conexiunii wifi.

Datorită faptului că tehnologiile de telefonie mobilă i benzile de frecvenţă folosite sunt supuse unor modificări continue, operatorii feroviari trebuie să îşi modernizeze permanent vehiculele, pentru a asigura o recepţie bună în ceea ce priveşte telefonia mobilă. „Am dorit o soluţie rentabilă pentru clienţii notri”, subliniază Mehrdad Madjdi de la Siemens Mobility, făcând precizarea: „Geamurile pot fi folosite timp de decenii fără să necesite întreţinere. E drept că sunt costisitoare la achiziţie, însă, în compara-ţie cu In-Train-Repeater, aduc o economie semnificativă pe termen lung.” Acest lucru este asigurat de o pierdere redusă

52 hi!tech 02|16

de inserţie a geamurilor într-un interval larg de frecvenţă, de la 700 MHz până la 3,5 GHz. Avantajul: geamurile sunt adec-vate nu doar pentru benzile de frecvenţe actuale, ci i pentru viitoarele standarde de mobilitate. Astfel, cele mai noi servicii de telefonie mobilă sunt disponibile călătorilor imediat, fără alte investiţii.

Montajul este i el rentabil: montarea în vehicul se face fără componente tehnice suplimentare i nu sunt necesare calificări speciale ale personalului. La vagoanele existente, geamurile pot fi montate oricând ulterior. Deoarece geamurile de înaltă frecvenţă (HF) nu influenţează sistemele de telefonie mobilă ale operatorilor, nu este necesară nicio monitorizare sau întreţinere, pentru a împiedica posibile perturbaţii în reţelele de telefonie mobilă.

Persoanele participante au atestat un „factor de atracţie” al inovaţiei în cadrul unui studiu efectuat de către Univer-sitatea pentru Construcţii Rurale împreună cu Institutul pentru Transport,

în numele Siemens. Obiectivul a fost studierea modului în care călătorii percep în timpul călătoriei geamurile HF i dacă le acceptă. Rezultatele au arătat că structura este abia vizibilă cu ochiul liber. Participanţii din diferite grupe de utilizatori nu au putut constata nici pe timpul zilei, nici pe timpul nopţii o reducere a vizibilităţii.

Datorită stratului acoperitor se poate obţine chiar i o eficienţă energetică mai bună, lucru care sporete sentimentul de confort al călătorilor. Concluzia unanimă a persoanelor testate: confort sporit i o calitate mai bună a călătoriei. Această inovaţie din Austria va fi folosită pentru prima dată în transportul de călători începând cu sfâritul anului 2018, în tre-nuri ale Rhein-Ruhr (RRX) în Germania.

hi!life

Wilma Mert Siemens, Thinkstock/Digital Vision

Geamurile HF din trenurile de mare viteză aduc o puterea semnalului de tele-fonie mobilă dede ori mai mare

Stratul de acoperire al geamurilor de tren

reflectă și undele electromagnetice. Cu un strat de acoperire

al geamurilor care este selectiv în ceea

ce privește frecvenţa, semnalele radio din

anumite benzi de frecvenţă pot trece

nestingherite. Nivelul de recepţie pentru

aparatele mobile din tren crește covârșitor.

50

hi!tech 02|16 53Pictures of the Future – Sebastian Webel Siemens

Câmpuri magnetice mari, la îndemână

T omografele cu rezonanţă mag-netică (MRT) sunt folosite, în prezent, în spitale. În schimb, în industrie au fost aproape inutili-

zabile până acum, deoarece pentru funcţionarea lor se cereau îndeplinite cerinţe speciale. Mai ales cu privire la dimensiune, deoarece MRT au nevoie de o răcire complexă. Pentru a genera imagini de mare rezoluţie din interiorul unui corp cu ajutorul câmpului magnetic, se folosesc de regulă aa-numiţii supra-conductori de temperatură joasă (Low Temperature Superconductors, LTS). Este vorba despre substanţe care conduc curentul electric aproape fără rezistenţă, la temperaturi extrem de joase, de aproxi-mativ minus 270 °C.

Cu noile dezvoltări care se bazează pe aceste sisteme MRT consacrate, cercetă-torii de la Siemens Corporate Technology (CT) revoluţionează încă puţin această tehnologie. „Obiectivul nostru a fost să găsim o soluţie tehnologică care să funcţioneze fără o răcire complexă i costisitoare i fără un sistem voluminos de evacuare a gazelor, pentru a înlesni astfel o utilizare mai compactă în afara imagisticii medicale”, spune Tabea Arndt, responsabilă la CT pentru dezvoltarea tehnologiilor în domeniul supraconducti-bilităţii.

Echipa ei a urmărit i dezvoltat ideea de a folosi supraconductori de temperatură înaltă (HTS) în loc de LTS. Astfel, func-ţionarea ar putea avea loc la temperaturi mai puţin scăzute, iar tehnica de răcire ar fi puternic simplificată.

Pas cu pas, cercetătorii au elaborat un demonstrator cu o intensitate a câmpului

magnetic de 1,4 Tesla. Pentru acesta au folosit HTS de a doua generaţie, 2G-HTS. Se folosesc supraconductori din elemente ale pământurilor rare, care transportă curentul continuu într-un strat subţire, ceramic, la temperaturi de doar minus 220 grade Celsius.

Răcirea noilor magneţi pe bază de HTS este mult mai puţin elaborată decât în cazul echivalenţilor tradiţionali. În locul unei băi de heliu, este suficient acum un recipient cu vid cu o maină frigorifică, care funcţionează pe principiul unui frigider, în care curge o cantitate foarte mică de agent frigorific într-un circuit închis i este alternativ comprimat i expandat din nou.

Astfel, tehnologia ar putea fi folosită i în domenii de utilizare complet diferite. În industrie, cu tehnică magnetică ar putea fi separate i preparate materii prime, lucru care până acum nu era posibil cu sistemele mai complexe de supracon-ductori de temperatură joasă.

Alimentele ar putea fi analizate pentru a detecta particule străine i impurităţi, iar produsele pentru a detecta deteriorări insesizabile din exterior. Dei demonstra-torul încă nu este un produs gata de a fi scos pe piaţă, el furnizează deja baza esenţială pentru aplicaţii complet noi – arătând astfel ce este posibil în viitor.

Demonstratorul cu supraconductoride temperatură înaltă are o intensitatea câmpului magnetic de 1,4 Tesla

Magneţii permanenţi se folosesc în prezent aproape exclusiv pentru imagistică medicală. Cercetătorii Siemens au reușit acum să dezvolte tehnologia atât de mult încât reies posibilităţi de folosire complet noi.

hi!future

54 hi!tech 02|16 Sabine Fisch Katarina Steinbrecher/MedUni Wien, Helmut Ringl

hi!life

Tomografia computerizată (CT) este o examinare medicală cu raze X, la care sunt reprezentate structurile corpului uman în

imagini stratificate subţiri, de doar câţiva milimetri. „Aceste imagini stratificate sunt digitalizate i pot fi apoi analizate una câte una”, explică Helmut Ringl, director adjunct al departamentului clinic pentru radiologie generală i radiologie pediatrică de la Spitalul General din Viena. O astfel de analiză a craniului cuprinde în jur de 400 de imagini în secţiune. „Căutarea unor fracturi ale craniului durează un timp, până ce toate aceste 400 de imagini sunt văzute la calculator”, susţine Ringl în discuţia purtată cu hi!tech.

Datorită faptului că hobby-ul radiolo-gului este programarea software, medicul a scris, fără a sta pe gânduri, un soft care înlătură acest inconvenient i permite o analiză rapidă i exactă, oferind chiar i medicilor cu mai puţină experienţă posibilitatea de a găsi rapid toate fracturile craniene. Cum func-ţionează ne arată doctorul Ringl cu ajutorul unei căti de baie. „Să presu-punem că avem un craniu osos care este din cauciuc”, începe dânsul. „Am putea acum să tăiem acest craniu din cauciuc, să-l desfacem i să-l întindem peste un cerc i astfel am avea imaginea întregului

os cranian plat în faţa noastră. Fracturile craniene pot fi ast-fel detectate în câteva secunde.”

O imagine – toate informaţiile

Programul software dezvoltat de domnul Ringl proiectează imaginile în mod stratificat, cu ajutorul unei formule matematice, pe un plan, apoi „desface” imaginile i le întinde, similar unei hărţi, în faţa privitorului.

Spre deosebire de imaginea stratificată, în care fiecare imagine trebuie analizată, cu ajutorul procedurii elaborate de către Ringl, care funcţionează pe baza tehno-logiei Siemens, tomograma compute-rizată a craniului este desfăcută, astfel încât putem vedea întregul craniu. Astfel se poate determina rapid i precis dacă i câte fracturi craniene există. Acest lucru a putut fi demonstrat în mai multe studii.

Această procedură, numită „skull unfolded” (craniu desfăcut), le oferă medicilor specialiti care sunt încă în pregătire, avantaje semnificative. Într-un studiu care a fost publicat în 2010 în renumitul Journal Radiology, s-a compa-rat rata de detectare a fracturilor craniene din imaginile CT uzuale cu cea a pro-

gramului software dezvoltat de către Ringl. În total, au fost analizate imaginile unui număr de 200 de pacienţi. Doi radiologi cu experienţă s-au confruntat cu doi medici în pregătire.

Experţii au găsit 63 de fracturi la un număr total de 30 de pacienţi. Atunci când au fost analizate imaginile stratificate normale, rata de detectare a radiologilor fără

experienţă a fost de 43%. Experţii au detectat 70% dintre fracturi. Atunci când craniile au fost analizate cu programul software, rata de detectare a medicilor în pregătire a fost de 80%, iar experţii au detectat 87% dintre fracturi.

Nu doar fracturile craniene fine pot fi analizate mult mai precis cu programul software realizat de către Ringl pe o platformă Siemens. Sângerările între craniul osos i membranele cerebrale, care se formează de asemenea în cadrul unui traumatism, sunt mai uor i mai rapid descoperite cu această procedură. „Această zonă nu poate fi vizualizată aproape deloc prin proceduri normale, deoarece osul cranian este extrem de dens i radiază spre interior”, relatează Ringl. Pentru a detecta acest tip de

Fracturile de craniu, mai ales fisurile, pot fi trecute cu vederea la o tomografie computerizată. La AKH din Viena, radiologia lucrează cu vizualizare avansată (Advanced Visualization) – ceea ce permite detectarea chiar și a celor mai fine fracturi, în numai câteva secunde.

O hartă complexă a craniului

Radiologul Prof. Dr. Helmut Ringl de la MedUni Viena

hi!tech 02|16 55

sângerări, a fost realizat un program la care razele de desfacere pătrund exact un milimetru dincolo de osul cranian, până în creier. Programul software dezvoltat de către Ringl desface imaginea, iar sângerările apar ca pete albe pe lichidul cerebral care se află între membranele cerebrale i care este reprezentat cu negru.

Cu ajutorul unui alt program software, scris tot de el, pot fi evidenţiate meta-stazele scheletului. Pentru aceasta se face o tomografie computerizată a zonei afec-tate a scheletului, de exemplu a coloanei

vertebrale. „Programul software dă la o parte toate celelalte structuri, care au fost i ele reprezentate”, explică Ringl. „În principiu, rămâne o imagine a măduvei osoase, care permite în numai câteva secunde să se stabilească dacă există sau nu metastaze osoase.”

Cu fiecare nouă generaţie, procedurile imagistice furnizează tot mai multe informaţii. „Pentru a putea folosi în între-gime i cât mai repede aceste informaţii, este nevoie de programe computerizate din grupa de vizualizare avansată, com-binate cu diagnosticare asistată de

calculator”, spune Ringl. Aceasta sprijină medicii la interpretarea imaginilor CT. Programul analizează imaginile strati-ficate pentru a detecta patologii i le scoate în evidenţă. În acest scop sunt combinate elemente de inteligenţă arti-ficială, procesare digitală a imaginilor, precum i prelucrarea radiologică a imaginilor. „Sunt convins de faptul că această combinaţie va pătrunde în final în toate domeniile radiologiei, lucru care va îmbunătăţi semnificativ diagnosticarea în scurt timp a patologiilor complexe”, susţine în încheiere Ringl.

Datorită programului special software, imaginile stratificate pot fi proiectate într-un plan: imaginile de mai sus prezintă procesul de desfacere, iar jos este vizibilă clar diferenţa de reprezentare – în stânga imaginea CT și în dreapta desfacerea în extindere plană.

400 de secţiuni are o analiză CT a craniului

56 hi!tech 02|16 Pictures of the Future - siemens.de/pof – Hubertus Breuer Siemens, Thinkstock/iStock/anyaivanova

Instruirea - combustibil al inovaţiei

Numărul de cereri de brevet, sustenabilitatea ecologică a produselor i a proceselor de producţie sau proporţia

procentuală a intelectualilor dintr-o anumită ţară – acestea sunt numai trei dintr-un total de 81 de criterii pe baza cărora editorii „Global Innovation Index 2014” (GII) au determinat puterea inovatoare a ţărilor. GII este editat de către Universitatea Cornell, Business School INSEAD i de Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală (WIPO). Este considerat un indicator recunoscut internaţional pentru toţi cei care doresc să îi facă o imagine a nivelului inovator al comunităţii globale. În ediţia din 2014, studiul comparativ a fost dedicat „fac-torului uman în inovaţie” i a ajuns la

concluzia: „Unde nu există capital uman, progresul este aproape inexistent.”

Deoarece o ţară poate fi doar atât de inovatoare pe cât sunt de inovatoare companiile care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul acesteia şi care, la rândul lor, sunt creatoare de inovaţie numai dacă investesc din abundenţă în cercetare i dezvoltare, cooperează cu universităţi, încheie parteneriate strategice i îi întreţin portofoliul de brevete. Toate acestea nu ar funcţiona însă dacă anga-jaţii înii nu ar fi inovatori. Aici intervine educaţia.

Compania Siemens cunoaşte acest lucru. Astfel, cooperarea i implicarea start-up-urilor fac deja parte integrantă din procesul inovator al firmei. În acelai

timp, Siemens pune mare preţ pe o bună pregătire. Exemple sunt iniţiative pre-cum programul internaţional Siemens Graduate Program (SGP) pentru absol-venţii de facultăţi. În plus, în fiecare an, în jur de 900.000 de participanţi din întreaga lume beneficiază de ofertele Global Learning Campus, care este repre-zentat în 30 de ţări i oferă posibilităţi de instruire pentru cele mai diverse familii de meserii, pe diferite niveluri.

Bineînţeles că numai iniţiativele interne nu explică motivul pentru care Siemens i alte firme multinaţionale sunt atât de inovatoare. O firmă nu datorează com-petenţa angajaţilor săi numai talentului acestora, ci i unei structuri a companiei care stimulează angajaţii. Un alt rol deci-siv îl joacă un mediu social care investete

Pentru a inova într-o organizaţie nu sunt suficiente numai talentele și o structură a companiei care să stimuleze angajaţii. La fel de important este ca ţara în care are loc inovaţia să investească permanent în capitalul uman.

hi!tech 02|16 57

permanent în oameni, de la asistenţa în coala primară i până la universităţi, institute de cercetare i alte centre de perfecţionare profesională.

Diferenţe regionale

Pe lângă tehnologie i capital, educaţia este cel mai important combustibil al inovaţiei; studiul GII nu lasă nicio îndoială în această privinţă. Si, pe cât posibil, educaţia continuă şi în cadrul companiei . Corelaţia dintre modalităţile de formare i inovaţiile dintr-o ţară este uor de recunoscut. Cu cât o ţară este mai dez-voltată – măsurat pe baza infrastructurii sau a venitului anual pe cap de locuitor, de la aproximativ 110.000 de dolari în Luxemburg i până la aproximativ 250 de dolari în Malawi – cu atât este, de regulă, mai mare numărul de absolvenţi de studii universitare, de studenţi i de cercetători. Iar cu cât numărul acestora este mai mare, cu atât mai mare este potenţialul inovator.

Astfel, nu este de mirare că America de Nord i Europa se află pe poziţii mai bune

în Indexul GII. Marea parte a cheltuielilor globale pentru cercetare i dezvoltare provine din America de Nord – 40% – i Europa – aproximativ 30%. Pe locul trei urmează Japonia cu 18%. Aceste regiuni dispun i de cel mai mare număr de cercetători, în jur de 4.000 la un milion de locuitori, media globală fiind de 1.000 la un milion de locuitori.

Regiunile menţionate mai sus sunt, în plus, singurele în care vin să studieze mai mulţi studenţi străini decât numărul studenţilor care pleacă în afara ţării. Acest lucru reflectă faptul că succesul se datorează i atractivităţii internaţionale a regiunilor. Astfel, analiza Fundaţiei Naţionale Americane de Ştiinţă (National Science Foundation) a relevat faptul că în 2011, în SUA, 21% din numărul total de angajaţi cu profesii în domeniul tiinţelor naturii i de ingineri din afara univer-sităţilor erau născuţi în străinătate.

Mai mult, cu cât calificarea este mai înaltă, cu atât mai mare este numărul de angajaţi străini: până la 40% din angajaţii promo-vaţi în SUA s-au născut în alte ţări, majo-

ritatea în China i India. Mare parte i-au încheiat studiile universitare deja în SUA.

Dei cele mai inovatoare 25 de state conform Indexului GII fac parte dintre cele mai bogate ţări ale lumii, acest lucru nu înseamnă că alte ţări rămân permanent excluse. Educaţia joacă i aici un rol decisiv. Astfel, China nu doar i-a mărit din 1995 cheltuielile pentru cercetare i dezvoltare cu 19% anual, dar Regatul de Mijloc îmbunătăţete continuu i pregă-tirea forţei sale de muncă. India este ceva mai în urmă cu astfel de strădanii, în ciuda centrelor sale IT – munca de cercetare are loc aici mai ales în companii i institute private, i aproape deloc în universităţi. Africa Subsahariană este, de asemenea, poziţionată neateptat de bine. Astfel, industria a cinci naţiuni – Burkina Faso, Gambia, Malawi, Mozambic i Ruanda – este cu cel puţin zece la sută mai inovatoare decât ar fi de ateptat conform produsului lor intern brut. Astfel, educaţia ajută i ţările sărace să pună bazele dezvoltării tehnice i inovaţiei pe termen lung.

Pe lângă SUA și Europa, Japonia face parte dintre regiunile lumii cu cel mai mare procent de cercetători în rândul populaţiei: 4.000 la un milion de locuitori.

30% din cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare provin din Europa

hi!life

58 hi!tech 02|16

hi!toys

Spate răcoros. Pe timpul verii, sportul devine de cele mai multe ori, rapid, o chestiune de transpiraţie, mai ales atunci când purtaţi un rucsac, la drumeţie sau mersul cu bicicleta. Acest lucru se schimbă acum: Firma germană 1air a elaborat un rucsac cu un sistem patentat de ghidare a aerului. La o mișcare rapidă, sistemul de aerisire conduce, prin portalele de intrare din curelele pentru umeri, aer răcoros în zona spatelui. La o deplasare redusă, sistemul bazat pe mecanica fluidelor este reversat și are loc un efect de evacuare. 1air-backpack.com

Pix inteligent. În ciuda telefoanelor smartphone, a tabletelor și laptopurilor, carnetele de notiţe și pixul încă nu sunt de domeniul trecutului. Cu toate acestea, deseori ar fi practică posibilitatea de a transfera notiţele scrise de mână în lumea digitală. Furnizorul Livescribe dorește acum să creeze puntea între cele două lumi și prezintă cel mai nou model de Livescribe 3 Smartpen. Acesta poate fi conectat prin Bluetooth cu aparate iOS și Android și sincronizează texte și desene cu aplicaţia corespunzătoare. Posibilitatea de a conecta notiţele cu înregistrări audio și transmiterea simplă prin e-mail sau AirDrop fac acest instrument deosebit de atractiv. livescribe.com/de

Viziune grandioasă. Pe reţelele de socializare se pot admira primele videoclipuri filmate la 360 grade, la care privitorul însuși putea să determine orientarea imaginii și să navigheze prin

videoclip. Acum, prin intermediul Gear 360, Samsung aduce pe piaţă o cameră sferică cu stativ integrat. Înregistrările sunt realizate de două obiective cu unghi larg. Un program software de analiză a imaginilor compune din apoi videoclipul la 360 de grade. Pentru călătoria de descoperire prin videoclip, este necesară înainte de toate o pereche de ochelari de realitate virtuală, dar sunteţi bine echipaţi și cu un calculator sau smartphone. samsung.com/global/galaxy/gear-360

Ruth Unger Samsung, KAISR Original, LotusGrill, 1air-backpack, livescribe

Canapea pentru exterior. Acest gadget pentru vară este adecvat mai ales pentru cei care vor să se relaxeze la plajă, la iarbă verde sau pe malul apei. Așa-numita Air Lounge de la KAISR Original este un tip de sac cu aer, gonflabil, construit dintr-un material de parașută robust, dar ușor și se poate folosi atât pe o suprafaţă dură, cât și pe una moale sau în apă. Manevrarea este foarte simplă: scoateţi-o pur și simplu din rucsacul portabil, desfaceţi-o și mișcaţi-o în aer pentru a o umfla. kaisroriginal.com

Aer cald. Pentru cei care vor să facă grătar folosind

cărbuni în timpul verii chiar și în oraș, pe balcon sau pe

terasă, există o variantă fără fum de la LotusGrill. După

numai patru minute de pre-încălzire, cotletele, cârnăciorii sau legumele pot fi deja puse pe grătar, care este adecvat

pentru un număr de până la 5 persoane. Ventilatorul

încorporat funcţionează pe baza a patru baterii și este reglat continuu cu ajutorul

unui întrerupător iluminat cu LED. Nimic nu mai stă acum în

calea plăcerii grătarului. lotusgrill.de

Proprietar media și editor:

Siemens SRL

Strada Preciziei nr. 24

062204 București, România

Tel: 0040 21 6296 400

E-mail: siemens.ro@siemens.com

www.siemens.ro

Tipărit în România de Still Print Forward SRL

Fotografii: Siemens, dacă nu este specificat altceva.

Informaţiile din această broșură conţin doar descrieri generale, respectiv caracteristici de funcţionare care nu se înregistrează întotdeauna în forma descrisă în cazurile concrete și care se pot modifica datorită dezvoltării în continuare a produselor.

Toate denumirile de produse pot fi mărci sau nume de produse ale Siemens AG sau ale altor companii furnizoare, a căror utilizare de către terţi în scopuri proprii pot leza drepturile titularilor.