ICF-2 - Clasificarea International A a Functionarii Dizabilitattii Si Sanatatii

Clasificarea Internationala a Functionarii, Dizabilitatii Si Sanatatii

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

ICF 2

Organizatia Mondiala a Sanatatii Geneva

1

ICFIntroducere

2 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

1. FUNDAMENTEPrezenta lucrare contine Clasificarea internaional a funcionrii, dizabilitii i sntii, cunoscut sub denumirea de CIF1. Obiectivul general al Clasificrii CIF este de a oferi un limbaj standardizat i unitar, precum i un cadru general de descriere a strii de sntate i a celorlalte stri asociate strii de sntate. Sunt definite componentele sntii i cteva din componentele asociate strii de bine (cum sunt educaia i munca). De aceea, domeniile incluse n clasificaia CIF pot fi considerate deopotriv domenii de sntate ct i domenii asociate sntii. Aceste domenii sunt descrise din perspectiva corpului, individului i societatii i sunt grupate n dou liste principale: (1) Structuri i Funcii ale corpului, i (2) Activiti i Participare2. Ca i clasificare, CIF grupeaz anumite domenii3 n care se poate ncadra o anumit persoan aflat ntr-o anumit stare de sntate (de exemplu ce poate s fac sau s nu fac o persoan cu o anumit boal sau tulburare). Funcionarea este un termen general n care sunt incluse toate funciile, activitile i participarea corpului; similar dizabilitate este termenul general pentru afectari, limitri de activitate sau restricii de participare. De asemenea, CIF listeaz factorii ambientali (de mediu) care interacioneaz cu toate aceste sintagme. n acest fel, utilizatorul poate s alctuiasc un profil util privind funcionarea, dizabilitatea i sntatea unui individ, n mai multe domenii. CIF aparine familiei de clasificri internaionale alctuite de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) pentru a fi aplicate la diverse aspecte legate de sntate. Familia clasificarilor internaionale a OMS reprezint un cadru general de codificare a unei largi diversiti de informaii legate de sntate (de exemplu, diagnostic, funcionare i dizabilitate, motivul pentru care este necesar un contact cu serviciile de sanatate, etc.) i utilizeaz un limbaj unitar, standardizat, prin care se asigur o comunicare adecvat pe tema sntii i a ngrijirii sntii la nivel global, atunci cnd este abordat de diversele discipline sau tiine. Conform clasificrii internaionale a OMS, strile de sntate (bolile, tulburrile, traumatismele, etc.) sunt clasificate n principal in CIB (abreviere a Clasificarii Internaionale a Bolilor, rev.10)4, care furnizeaza un cadru etiologic. Funcionrile i dizabilitile asociate cu starea de sntate sunt clasificate n CIF. De aceea CIB i CIF sunt complementare5 iar utilizatorii sunt ncurajai s utilizeze ambele ramuri ale familieiTextul reprezint o revizuire a Clasificrii internaionale a afectarilor, dizabilitilor i handicapurilor (ICIDH), publicat prima oar n 1980 de Organizaia Mondial a Sntii cu scop experimental. Experimentat sistematic i beneficiind de consultan internaional n ultimii 5 ani, clasificarea a fost adoptat i aprobat la data de 22 mai 2001 de cea de-a 24-a Sesiune General a OMS (prin Rezoluia WHA54.21) 2 Aceti termeni, care nlocuiesc termenii de afectare, dizabilitate i handicap utilizai anterior, lrgesc sfera de aplicare a clasificrii pentru a permite i descrierea unor experiene pozitive. Aceti termeni noi sunt definii n Introducere i detaliai n coninutul crii. Trebuie reinut c aceti termeni sunt utilizai cu anumite sensuri , care pot s fie diferite de sensul acestora n utilizarea lor curent. 3 Prin domeniu se nelege un set practic i cu o anume semnificaie de funcionri fiziologice, structuri anatomice, aciuni, sarcini sau arii de via. 4 Clasificare statistic internaional a bolilor i a problemelor de sntate asociate, rev. 10, Vol. 1-3, OMS, Geneva, 1992 1994. 5 Este foarte important s se identifice suprapunerile dintre CIB (rev. 10) i CIF. Ambele clasificri ncep cu sistemele organismului. Afectarile se refer la funciilei structurile corpului care sunt de obicei pri ale procesului de mbolnvire i, ca urmare sunt utilizate i n CIB (rev.10). Cu toate acestea sistemul CIB (rev.10) utilizeaz termenul de afectare (ca semne i simptome) ca fiind parte din constelaia ce reprezint o1


clasificarilor internaionale OMS. Prin CIB (rev.10) se asigur un diagnostic al bolii, tulburrii sau altor stri de sntate, aceste informaii fiind mbogite cu datele suplimentare oferite de elementele de funcionare ale CIF6. Prin utilizarea att a informaiilor privind diagnosticul ct i celor referitoare la funcionare se poate ajunge la o imagine mai clar a strii de sntate a populaiei, care poate fi ulterior considerat i utilizat n procesul de luare a deciziilor. Familia clasificarilor internaionale OMS reprezint un instrument valoros pentru a descrie i a compara sntatea populaiilor n context global. Informaiile legate de moralitate (oferite prin clasificarea CIB- rev.10) i a consecintelor strii de sntate (furnizate de CIF) se pot combina pentru evaluarea generala a strii de sntate a populaiei, pentru a monitoriza starea de sntate a populaiei i pentru a vedea cum este acesta repartizat, dar i pentru a estima contribuiile pe care diversele cauze le pot avea asupra mortalitii i ratei de morbiditate. CIF nu mai este doar o clasificare a consecinelor unei boli (versiunea din 1980), ci devine o clasificare a componentelor sntii. Componentele sntii identific elementele constitutive ale sntii, n timp ce consecinele se concentreaz pe impactul sau pe rezultatul ulterior al bolilor sau al altor stri de sntate. Astfel, CIF se situeaz pe o poziie neutr n ceea ce privete etiologia, aa nct cercettorii, folosind metode tiinifice adecvate, pot deduce implicaiile cauzale. Similar, o astfel de abordare difer de abordarea pe baza factorilor de determinare a strii de sntate sau a factorilor de risc. Pentru a facilita studierea factorilor de risc, CIF cuprinde a list de factori de mediu care descriu contextul n care triesc indivizii.

boal sau, uneori, drept motiv pentru a se apela la servicii de sntate, n timp ce n sistemul CIF afectarile sunt utilizate cu sensul de probleme ale funcionrii i structurilor corpului asociate cu strile de sntate. 6 Dou persoane cu aceeai boal pot prezenta nivele de funcionare diferite, dup cum dou persoane cu acelai nivel de funcionare nu trebuie s aib neaprat aceeai stare de sntate. Din aceast cauz, prin utilizarea ambelor clasificri crete calitatea datelor utilizate n scop medical. Utilizarea clasificrii CIF nu trebuie s ocoleasc procedurile obinuite de diagnosticare. Pentru alte situaii, se poate utiliza doar clasificarea CIF.


2. OBIECTIVELE CIFCIF este o clasificare care o diversitate de scopuri puse la dispoziia diverselor discipline i sectoare. Obiectivele sale specifice sunt prezentate pe scurt n cele ce urmeaz: Asigurarea unei baze tiinifice pentru nelegerea i studierea strii de sntate i a strilor asociate acesteia, a deznodamantului i a factorilor determinani; Stabilirea unui limbaj comun pentru a descrie starea de sntate i strile asociate acesteia cu scopul de a mbunti comunicarea dintre diferii utilizatori, cum ar fi lucrtori ai serviciilor de sntate, cercettori, cei care stabilesc politicile i marea mas, inclusiv persoanele cu dizabiliti; Realizarea unor comparaii intre state a datelor de sntate, a disciplinelor i serviciilor de ngrijiri medicale intr-o anumita perioada; Asigurarea unei scheme de codificare sistematice privind sistemele de informaii legate de sntate. Aceste obiective se inter-relaioneaz, mai ales pentru c necesitatea i utilizarea clasificrii CIF impune construirea unui sistem coerent i practic care s poat fi utilizat de diverii beneficiari ai politicilor de sntate, asigurrii calitii sntii i evalurii rezultatelor din diverse culturi.

2.1. Aplicaii ale CIFnc de la publicarea versiunii experimentale din 1980, ICIDH (Clasificarea internaional a afectarilor, dizabilitilor i handicapurilor) a servit n diverse scopuri, ntre care: Ca instrument statistic pentru colectarea i nregistrarea de date (de exemplu n studiile i n sondajele demografice sau n managementul sistemelor informaionale); Ca instrument de cercetare pentru a evalua i msura rezultate, calitatea vieii sau factorii de mediu; Ca instrument de investigaie clinic n evaluarea nevoilor, adecvarea tratamentelor la anumite conditii, evaluarea profesional, reabilitare i evaluare a rezultatelor; Ca instrument de politic social pentru planificarea securitii sociale, sistemelor de compensaie, n conceperea i implementarea politicilor; Ca instrument de educaie n conceperea curriculum-ului, n sensibilizarea opiniei publice i n adoptarea unor aciuni; Avnd n vedere c CIF este o clasificare a strii de sntate i a strilor asociate acesteia, aceasta se poate aplica i n alte sectoare, ca de exemplu n asigurri, securitate social, securitatea muncii, educaie, economie, politic social i elaborarea legislaiei generale i n modificrile de mediu. Este acceptat ca una din clasificrile sociale ale Naiunilor


Unite, fcnd trimiteri la i incorpornd Regulile Standard cu privire la egalizarea anselor persoanelor cu dizabiliti7. Astfel, CIF reprezint un instrument adecvat de implementare a drepturilor omului, aa cum sunt ele stipulate la nivel internaional i mandatate prin legislaiile naionale. CIF este util i adecvat unui spectru larg de aplicare, ca de exemplu, asigurrile sociale, evalurile din domeniul ngrijirii de sntate, sondajele demografice la nivel local, naional i internaional. CIF ofer acel cadru conceptual de informare, aplicabil la problemele personale de sntate, inclusiv la prevenirea mbolnvirii, la promovarea sntii i mbuntirea participrii prin eliminarea sau diminuarea obstacolelor i prin ncurajarea asigurrii de sprijin i factori de facilitare n plan social.

Regulile Standard cu privire la egalizarea anselor persoanelor cu dizabiliti Rezolutie adoptata de Adunarea General a ONU, sesiunea 48 din 28 decembrie 1993 (Hotrrea 48/96), New York, Departamentul de informaii al ONU.

7


3. CARACTERISTICILE CIFOrice clasificare trebuie mai nti s defineasc ceea ce clasific, respectiv: sfera de cuprindere, sfera de aplicare, unitile de clasificare, organizarea i modul n care aceste elemente sunt structurate din punct de vedere al interconectrii dintre ele. n seciunile ce urmeaz sunt explicate principalele caracteristici ale CIF.

3.1. Sfera de cuprindere a CIFCIF cuprinde toate aspectele sntii umane i unele din componentele adiacente acesteia care in de bunstare, componente care sunt descrise ca domenii de sntate i ca domenii asociate sntii8. Clasificarea se menine n contextul larg al sntii i nu acoper circumstanele care nu au legtur cu sntatea, cum ar fi cele determinate de factorii socio-economici. De exemplu, datorit faptului c oamenii aparin unei rase, unui sex, unei religii sau unor grupuri cu alte caracteristici socio-economice, se pot crea restricii n ceea ce privete ndeplinirea unor sarcini n mediul n care acetia triesc dar, conform clasificrii internaionale a funcionrii, aceste restricii de participare nu sunt legate de sntate. CIF nu se refer doar la persoanele cu dizabiliti: de fapt, CIF se refer la toi oamenii. Cu ajutorul CIF se poate descrie sntatea i strile asociate sntii asociate oricrei forme de sntate, deci CIF are o sfer de aplicare universal9.

3.2. Scopul CIFCIF ofer o descriere a situaiilor legate de funcionarea uman i restriciile acesteia i servete drept cadru de organizare a acestor informaii. Informaiile sunt structurate n manier accesibil, ca sens i ca inter-relaionare. Prin CIF informaiile sunt organizate n dou pri. Partea 1 se ocup de Funcionare i Dizabilitate, iar Partea 2 acoper Factorii contextuali. Fiecare parte are dou componente: 1. Componentele Funcionrii i Dizabilitii Componenta Corp cuprinde, la rndul ei, dou clasificri : una referitoare la funciile sistemelor corpului i una la structurile corpului. n ambele clasificri, capitolele sunt organizate n conformitate cu sistemele corpului. Componenta Activiti i Participare acoper gama complet de domenii care denot aspecte ale funcionrii, att din punct de vedere individual, ct i social. 2. Componentele factorilor contextuali

Exemple de domenii de sntate: vz, auz, mers, nvare i memorie; exemple de domenii adiacente sntii: transport, educaie, interaciuni sociale. 9 Bickenbach JE, Chatterji EM, Ustun TB, Models of disablement, univeersalism and the ICIDH (Modele de dizabilitate, universalism i ICIDH), Social Science and Medicine, 1999, 48:1173 - 1187.

8


Prima component a factorilor contextuali este o list a factorilor ambientali. Factorii de mediu au un impact asupra tuturor componentelor funcionrii i dizabilitii i sunt organizai, n manier succesiv, ncepnd de la mediul din imediata apropiere a individului, pn la mediul general. Factorii personali reprezint o component a factorilor contextuali dar acetia nu sunt detaliati n clasificarea CIF, datorit marilor variaii culturale i sociale asociate acestora. Componentele funcionrii i dizabilitii din Partea 1 a CIF se pot exprima n dou moduri. Pe de-o parte, pot fi utilizai pentru a indica nite probleme (de exemplu, afectarea, limitarea de activitate sau restricia de participare elemente descrise prin termenul de dizabilitate); sau, pe de alt parte, pot indica aspecte neutre, legate de sntate i de strile asociate acesteia elemente descrise prin termenul de funcionare). Aceste componente ale funcionrii i dizabilitii sunt interpretare cu ajutorul a patru constructe distincte, dar intercorelate. Cu aceste constructe sunt opereationalizate prin utilizarea de calificative. Funciile i structurile corpului pot fi interpretate cu ajutorul schimbrilor de la nivelul sistemelor fiziologice sau ale structurilor anatomice. n ceea ce privete componenta Activiti i Participare, exist dou concepte: capacitate i performan (vezi seciunea 4.2). Funcionarea i dizabilitatea unei persoane este vzut ca o interaciune dinamic10 ntre strile de sntate (boli, tulburri, afectari, traumatisme, etc.) i factorii contextuali. Dup cum s-a artat anterior, factorii contextuali cuprind att factori personali, ct i factori ambientali (de mediu). n clasificare este introdus o list cuprinztoare a factorilor de mediu ca i component esenial a CIF. Factorii de mediu interacioneaz cu toate celelalte componente ale funcionrii i dizabilitii. Intelesul de baz a componentei Factori de mediu este aceea de facilitare sau barare impactului caracteristicilor lumii fizice, sociale sau atitudinale.

3.3. Unitatea de clasificareCIF clasific sntatea i strile asociate ale acesteia. De aceea, ca unitate de clasificare se folosesc categoriile din cadrul domeniilor de sntate i domeniilor asociate sntii. Ca urmare, este de reinut faptul c prin CIF nu sunt clasificate persoane, ci se descrie situaia fiecrei persoane ntr-o anumit zon din domeniul sntii sau al strilor asociate sntii. Mai mult, descrierea se face ntotdeauna n contextul factorilor de mediu i a factorilor personali.

3.4. Prezentarea CIFCIF este prezentat n dou variante pentru a satisface cerinele diverilor utilizatori i pentru a se putea diferenia pe nivele de detalii. Varianta integral a CIF, respectiv, cea prezentat n volumul de fa, ofer o clasificare detaliat pe patru nivele. Aceste patru nivele pot fi agregate ntr-un sistem de clasificare de nivel superior, care cuprinde toate domeniile din cel de-al doilea nivel. Acest sistem pe dou nivele reprezint varianta prescurtat a CIF.

10

n funcie de utilizator, interaciunea poate fi considerat ca proces sau ca rezultat.


4. PRIVIRE GENERAL ASUPRA COMPONENTELOR CIF

DEFINIII11 n contextul sntii: Funciile corpului funcii fiziologice ale sistemelor corpului (inclusiv funciile psihice) Structurile corpului - prile anatomice ale corpului (organe, membre i componentele acestora) Afectari probleme ale funciilor sau structurilor corpului cum sunt pierderile sau devierile semnificative Activitatea executarea unei sarcini sau a unei aciuni de ctre un individ Participarea implicarea n situaii de via Limitarea activitii dificulti pe care un individ le poate avea n a executa activiti. Restricii de participare probleme pe care un individ le poate ntmpina prin implicarea n situaii de via. Factori ambientali (de mediu) constituie mediul fizic, social i atitudinal n care triesc oamenii.

Aceti termeni sunt prezentai n general n Tabelul 1 i n termeni operaionali n seciunea 5.1. Dup cum este ilustrat n tabel 1:

CIF are dou pri, fiecare cu dou componente:Partea 1. Funcionare i Dizabilitate (a) Funciile i Structurile Corpului (b) Activiti i participare Partea 2. Factori contextuali (c) Factori ambientali (de mediu) (d) Factori personali Fiecare component poate fi exprimat att n termeni pozitivi, ct i n termeni negativi. Fiecare component const din diverse domenii i, n cadrul fiecrui domeniu, din categorii care sunt unitile de clasificare. Sntatea i strile adiacente sntii unui individ pot fi evideniate prin alegerea corespunztoare a codului sau codurilor categoriei, la care apoi se adaug calificativele, care sunt nite coduri numerice ce11

Vezi anexa 1, Aspecte taxonomice i terminologice


specific amplitudinea sau dimensiunile funcionrii sau dizabilitii din respectiva categorie, sau msura n care un factor ambiental este un element facilitant sau o barier in calea functionarii.

TABEL 1. Prezentare general a CIFPartea 1: Funcionare i dizabilitate Partea 2: Factori contextuali

Componente

Funciile i structuri ale corpului

Activiti i participare

Factori de mediu

Factori personali

Domenii

Funciile corpului Structurile corpului

Arii de via (sarcini, aciuni)

Influene externe asupra funcionrii i dizabilitii

Influene interne asupra funcionrii i dizabilitii

Constructe

Schimbri ale funciunilor corpului (fiziologice) Schimbri ale structurilor corpului (anatomice)

Capacitate Executarea de sarcini ntr-un mediu standard Performan Executarea de sarcini n mediul curent

Facilitarea sau prevenirea impactului caracteristicilor realitii fizice, sociale i atitudinale

Impactul caracteristicilor personale

Aspect pozitiv

Integritate funcional i structural

Activiti Participare Elemente de facilitare Nu e cazul

Funcionare

Afectare Aspect Negativ

Limitare de activitate Restricie de participare

Bariere / obstacole

Nu e cazul

Dizabilitate


4.1. Funciile i structurile corpului i afectarileDefiniii: Funciile corpului sunt funciile fiziologice ale sistemelor corpului (inclusiv funciile psihologice) Structurile corpului sunt prile anatomice ale corpului, ca organele, membrele i componentele acestora. Afectarile sunt probleme ale funciilor sau structurilor corpului, ca pierderi i deviaii semnificative. (1) Funciile i structurile corpului sunt clasificate n dou seciuni diferite. Aceste dou ncadrri sunt gndite pentru a fi folosite n paralel. De exemplu, funciile corpului cuprind simurile de baz, cum ar fi funcii ale vederii, corelate la nivel structural sub forma ochiului i a structurilor asociate acestuia. (2) Corp se refer la organismul uman ca ntreg; cuprinde, deci, i creierul i funciile acestuia, ca de exemplu mintea. Ca urmare, funciile mentale (sau psihice) sunt subsumate funciunilor corpului. (3) Funciile i structurile corpului sunt clasificate dup sistemele corpului; de aceea, structurile corpului nu sunt considerate ca fiind organe12. (4) Afectarile structurii implic o anormalitate, un defect, o pierdere sau alt deviaie semnificativ a structurilor corpului. Afectarile au fost conceptualizate n legtur cu ceea ce se cunoate din punct de vedere biologic la nivelul esuturilor i la nivel subcelular i molecular. Cu toate acestea, din motive practice, aceste nivele nu apar pe list13. Fundamentrile biologice ale afectarilor au orientat clasificarea i este posibil s mai existe posibiliti de extindere a acesteia la nivel celular i molecular. Pentru utilizatorii medicali, trebuie menionat c afectarile nu se identific cu patologia care st la baza lor, ci sunt manifestri ale acestei patologii. (5) Afectarile reprezint o deviere de la anumite standarde umane general acceptate n ceea ce privete statutul biomedical al corpului i funciunilor sale, iar definirea constituenilor este abordat n primul rnd de personale n msur (calificate) s judece funcionarea fizic i psihic n conformitate cu aceste standarde. (6) Afectarile pot fi temporare sau permanente; evolutive, regresive sau staionare; intermitente sau continue. Deviaia de la normele umane obinuite poate fi uoar sau sever i poate fluctua n timp. n descrierile urmtoare se vor prezenta aceste caracteristici, mai ales n forma lor codificat, cu ajutorul calificativelor corespunztoare punctului respectiv.

Dei nivelul organelor a fost menionat n versiunea ICIDH din 1980, definiia organului nu este foarte clar. Tradiional, ochiul i urechea sunt considerate organe; cu toate acestea, identificarea i definirea granielor este foarte dificil, acelai principiu aplicndu-se i extremitilor i organelor interne. CIF nlocuiete termenul de organ, care implic existena unei entiti sau uniti din cadrul corpului, cu termenul de structur a corpului. 13 Astfel, deficienele codificate folosind versiunea integral a CIF pot fi detectate i observate i de ceilali sau chiar de persoanele n cauz prin observare direct sau prin deducere din observaie.

12


(7) Afectarile nu sunt contingente etiologiei i nici modului n care acestea se dezvolt; de exemplu, pierderea vederii sau a unui membru poate fi consecina unei anomalii genetice sau a unui accident. Dar faptul c o afectare exist se datoreaz neaprat unei cauze; cu toate acestea, pentru a explica afectarea aprut, cauza poate s nu fie suficient. De asemeni, acolo unde exist o afectare, exist i o disfuncie a funciunilor sau structurilor corpului, dar aceast disfuncie poate fi legat de o serie de alte boli, tulburri sau stri fiziologice. (8) Afectarile pot fi o parte sau o form de expresie a unei stri de sntate dar nu indic n mod necesar c boala exist sau c respectivul pacient trebuie considerat bolnav. (9) Afectarile sunt, din punct de vedere al sferei de aplicare, mult mai largi i mult mai incluzive dect tulburrile i bolile; de exemplu, pierderea unui picior este o afectare care ine de anatomia corpului, fr a fi o tulburare sau o boal. (10) Afectarile pot atrage dup sine alte afectari; de exemplu, atrofierea unui muchi poate afecta funcionarea care ine de micare, funcionarea inimii sau poate avea consecine respiratorii iar afectarile percepiei pot fi legate de funcionarea gndirii. (11) Unele din categoriile incluse n componenta funcii i structuri ale corpului par s se suprapun cu unele din categoriile incluse n CIB (rev. 10), mai ales n ceea ce privete semnalmentele i simptoamele. Cu toate acestea, cele dou clasificri au scopuri diferite. Prin CIB (rev.10) sunt clasificate simptoamele, n capitole speciale pentru a documenta rata de mortalitate i utilizarea serviciilor, n timp ce CIF prezint aceste simptoame ca i parte component a funciunilor corpului, care pot fi utilizate pentru a preveni sau pentru a veni n ntmpinarea nevoilor pacientului. Dar, ceea ce este cel mai important, clasificarea funciunilor i structurilor corpului are ca scop utilizarea ei mpreun cu i alturi de categoriile din componenta Activiti i Participare. (12) Afectarile sunt clasificate n categorii adecvate pe baza utilizrii unor criterii de identificare bine definite (de exemplu, prezena sau absena conform unui nivel limit). Aceste criterii sunt aceleai i pentru componenta Funcii i structuri ale corpului. Acestea sunt: (a) pierderea sau lipsa; (b) reducerea; (c) adugare sau exces; (d) deviere. Dac exist o afectare, aceasta poate fi ncadrat pe o scal n funcie de severitatea acesteia, folosind calificativele generice indicate n CIF. (13) Factorii de mediu interacioneaz cu funciile corpului, cum ar fi interaciunea dintre calitate aerului i respiraie, lumin i vedere, sunete i auz, stimul de distragere i atenie, structura terenului i echilibru, temperatura mediului i reglarea temperaturii corpului.


4.2. Activiti i Participare / limitarea activitii i restriciile de participareDefiniii: Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei aciuni de ctre un individ. Participarea este implicarea ntr-o situaie de via. Limitare activitii reprezinta dificultile uni individ n a executa activiti. Restricii de participare sunt problemele pe care le poate ntmpina un individ prin implicarea n anumite situaii de via. (1) Domeniile componentei Activiti i Participare sunt indicate ntr-o singur list care acoper ntreaga gam a ariilor vieii (de la nvarea de baz sau observarea unor arii alctuite din mai multe elemente, cum ar fi relaii interpersonale sau relaiile de munc). Componenta poate fi utilizat pentru a desemna activiti (a) sau participare (b) sau ambele. Domeniile acestei componente sunt caracterizate prin dou calificative: performan i capacitate. De aceea, informaiile colectate din list rezult ntr-o matrice de date n care nu apar suprapuneri sau redundane (vezi Tabel 2 de mai jos).

Tabel 2 Activiti i participare: matrice informaionalCalificative Domenii d1 d2 d3 d4 d5 d6 d7 d8 d9 nvarea i aplicare cunotinelor Sarcini i solicitri generale Comunicare Mobilitate Autongrijire Viaa de familie Interaciuni i relaii interpersonale Arii majore de via Comunitate, via social i civil Capacitate Performan

(2) Calificativul performan descrie ceea ce face un individ n mediul su obinuit. Dar, pentru c mediul obinuit cuprinde i o relaionare social, prin performan se poate nelege i implicarea ntr-o situaie de via sau experiena trit de oameni n contextul real n care acetia triesb14. Acest context include factorii de mediu toate aspectele care in de realitatea fizic, social i atitudinal care pot fi codificate utiliznd componenta Factori de mediu. 13 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

(3) Calificativul capacitate descrie abilitatea unui individ de a executa o sarcin sau o aciune. Aceast construct urmrete s indice cel mai nalt nivel posibil de funcionare pe care-l poate atinge o persoan ntr-un anume domeniu, la un anumit moment dat. Pentru a evalua capacitatea deplin a unui individ, trebuie s se creeze un mediu standardizat care s neutralizeze diversele impacturi ale unor medii asupra capacitii individului. Acest mediu standardizat poate fi: (a) un mediu real utilizat n general pentru evaluarea capacitii n condiii de testare; sau (b) n cazul n care acesta nu este posibil, un mediu creat n care se consider c impactul este uniform. Acest din urm mediu creat se poate numi mediu uniform sau standard. Astfel, capacitatea va reflecta abilitatea individului adaptat la mediu. Aceast adaptare trebuie s fie la fel pentru toi oamenii din orice ar pentru a se putea realiza o comparaie intre tari. Caracteristicile unui mediu uniform sau standard pot fi codificate folosind clasificarea componentei Factori de mediu. Diferena dintre capacitate i performan reflect diferena dintre diversele impacturi ale mediilor obinuite sau uniforme, oferind astfel o orientare util privind intervenia asupra mediului respectiv pentru a mbunti performanele individului. (4) Att calificativele de capacitate i ct i cele de performan pot fi utilizate ulterior, cu sau fr mijloace ajuttoare sau asisten personal. Avnd n vedere c nici mijloacele ajuttoare, nici asistena personal nu elimin afectarile, acestea pot n schimb s elimine limitrile funcionrii n anumite domenii. Acest tip de codificare este util mai ales pentru a identifica ct de mult este limitat funcionarea individului n lipsa utilizrii respectivelor mijloace ajuttoare (vezi instruciunile de codificare din Anexa 2). (5) Dificultile sau problemele n aceste domenii pot s apar atunci cnd exist modificri calitative sau cantitative n modul n care un individ realizeaz funcionarea n domeniul respectiv. Limitrile sau restriciile sunt evaluate pe baza unui standard uman general acceptat. Standardul sau norma pe baza crora se realizeaz comparaia dintre capacitatea i performana unui individ este aceea a unui individ care nu are aceeai stare de sntate (aceeai boal, tulburare, vtmare, etc.). Limitrile sau restriciile indic discordana dintre performana observat i cea ateptat. Performana ateptat este aceea n conformitate cu norma uman, care reprezint experiena oamenilor ce nu au o stare de sntate similar. Aceeai norm este aplicat i n cazul calificativelor de capacitate astfel nct s se poate interveni asupra mediului n care triete un individ n sensul creterii performanei. (6) Problemele legate de performan pot s decurg direct din mediul social, chiar i n cazul unui individ fr afectari. De exemplu, o persoan sero-pozitiv HIV, fr nici un alt simptom sau boal, sau o persoan cu predispoziie genetic fa de anumite boli, pot s nu aib nici o afectare sau pot dispune de capacitate de munc, dar s nu poat realiza acest lucru datorit faptului c li se refuz accesul la servicii, datorit discriminrii sau stigmatizrii. (7) Pe baza domeniilor din componenta Activiti i Participare este foarte dificil s se fac o distincie foarte clar ntre Activiti i Participare. Situaia este similar i n cazul diferenierii clare ntre perspectiva individual i cea social, pe baza domeniilor diferenierea nefiind posibil datorit diversitii internaionale i diferenelor de abordare a profesionitilor i a structurilor teoretice. De aceea, CIF ofer o singur list care poate fi utilizat, dac utilizatorii doresc acest lucru.


Explicaii suplimentare sunt oferite n Anexa 3. Exist patru posibile modaliti de utilizare a listei: (a) desemnarea unor domenii ca fiind activiti i a altor domenii ca fiind participare, fr suprapuneri; (b) similar cu punctul (a) de mai sus dar cu suprapuneri pariale ; (c) desemnarea tuturor domeniilor detaliate ca activiti i a categoriilor mai largi ca participare; (d) utilizarea tuturor domeniilor i ca activiti i ca participare.

4.3. Factori contextualiFactorii reprezint contextul general de via i de condiii de via ale unui individ. Factorii contextuali au dou componente: Factori ambientali i Factori personali care pot avea un impact asupra unui individ care are o anumit stare de sntate sau asupra strii de sntate i a strilor adiacente de sntate ale acestuia. Factorii ambientali (de mediu) alctuiesc mediul fizic, social i atitudinal n care triesc oamenii. Aceti factori se afl n afara individului i pot influena, negativ sau pozitiv, performanele unui individ ca membru al societii, capacitatea individului de a executa aciuni sau sarcini, sau funciile i structura corpului. (1) Factorii ambientali (de mediu) sunt structurai n categorii de clasificare care se concentreaz pe diverse nivele: (a) Individual mediul din imediata apropiere a individului, inclusiv locuri ca: locuina, locul de munc sau coala. Din acest nivel fac parte acele caracteristici fizice i materiale ale mediului cu care individul se confrunt direct, precum i contactul direct cu alte elemente cum sunt: familia, cunotinele, colegii i persoanele necunoscute. (b) Social structuri sociale, formale sau informale, servicii i abordri i sisteme generale din comunitate sau societate care pot avea un impact asupra individului. Din acest nivel fac parte organizaiile i serviciile aferente locului de munc, activitilor comunitare, ageniilor guvernamentale, serviciilor de comunicaie i transport, precum i reelelor informale cu caracter social, inclusiv legislaia, reglementrile, regulamentele, oficiale sau neoficiale, atitudinile i ideologiile. (2) Factorii de mediu interacioneaz cu componenta Funcii i Structuri ale corpului i cu componenta Activiti i Participare. Pentru fiecare component, se poate stabili natura i msura acestei interaciuni prin activiti tiinifice ulterioare. Dizabilitatea este caracterizat ca fiind rezultat sau efect al unor relaii complexe dintre starea de sntate a individului, factorii personali i factorii externi care reprezint circumstanele de via ale acelui individ. Datorit acestei relaii, impactul diverselor medii asupra aceluiai individ, cu o stare de sntate dat, poate fi extrem de diferit. Astfel, un mediu care are bariere sau care nu ofer elemente de facilitare va restriciona performana individului; iar alte medii care ofer elemente de facilitare pot duce la creterea performanei


individului. Societatea poate obstruciona performana unui individ fie pentru c, pe de o parte creeaz bariere (de exemplu, cldiri inaccesibile), fie c nu ofer acele elemente de facilitare (de exemplu, lipsa de dispozitivelor tehnice de sprijin). Factorii personali reprezint acel context particular al vieii i condiiilor de via ale unui individ i cuprinde caracteristicile individului care nu fac parte din starea sa de sntate sau din strile adiacente acesteia. Aceti factori pot fi: sexul, rasa, vrsta, alte stri de sntate, forma fizic, stilul de via, obiceiuri, modul n care a fost crescut, modul de adaptare, mediul social din care provine, educaia, profesia, experiena prezent sau anterioar (evenimente din viaa actual sau din trecut), modelul general de comportament i caracterul, valori psihice individuale i alte caracteristici, care, parial sau total, pot juca un rol, la orice nivel, n ceea ce privete dizabilitatea. Factorii personali nu sunt detaliai n CIF. Cu toate acestea contribuia acestora poate avea un impact asupra a ceea ce rezult din diversele intervenii.


5. MODELUL FUNCIONARII I DIZABILITATII5.1. Procesul de funcionare i dizabilitateaCa i clasificare, CIF nu prefigureaz un proces al funcionarii i dizabilitatii. Totui, CIF se poate utiliza pentru a descrie un proces prin furnizarea de mijloace de radiografiere a diferitelor constructe i domenii. CIF ofer o abordare a clasificrii funcionrii i dizabilitii din mai multe perspective, ca fiind un proces interactiv i n continu evoluie. Clasificarea ofer piesele necesare utilizatorilor care doresc s creeze modele i s studieze diverse aspecte ale acestui proces. Clasificarea Internaional a Funcionrii poate fi considerat un limbaj: textele care se pot crea pe baza CIF depind de utilizatori, de creativitatea acestora i de orientarea lor tiinific. Reprezentarea grafic din figura de mai jos poate servi drept ajutor pentru a vizualiza nelegerea curent a interaciunii dintre diversele componente15:

Fig. 1 Interaciuni dintre componentele CIFCondiia de sntate (tulburare sau boal)

Funcii i structuri ale organismului

Activiti

Participare

Factori de mediu

Factori personali

n reprezentarea grafic de mai sus, funcionarea unui individ ntr-un anume domeniu este o interaciune sau o relaie complex ntre condiia de sntate a acestuia i factorii contextuali (de exemplu, factorii de mediu i factorii personali). ntre aceste entiti exist o interaciune dinamic: intervenia asupra unei entiti are capacitatea de a modifica una sau multe din celelalte entiti. Aceste interaciuni sunt specifice, fr ca relaia dintre unaCIF difer fundamental de versiunea din 1980 a ICIDH n ceea ce privete descriere inter-relaiilor dintre funcionare i dizabilitate. Este de observat c orice reprezentare grafic poate fi incomplet i greit interpretat datorit complexitii interaciunilor unui model multidimensional. Modelul este conceput pentru a ilustra interaciuni multiple. Este posibil orice alt reprezentare grafic pentru a accentua alte elemente importante pentru proces. Interpretarea interaciunilor dintre diferitele componente i constructe poate i ea s difere (de exemplu, impactul factorilor ambientali asupra funciilor corpului este cu siguran diferit de impactul acelorai factori asupra participrii.15


i cealalt s fie ntotdeauna predictibil. Interaciunea funcioneaz n dou direcii; prezena dizabilitii putnd modifica chiar starea de sntate propriu-zis. Este, deseori, justificat aciunea de a deduce limitarea de capacitate de la una la mai multe afectari sau restricia de performan de la una sau mai multe limitri. Cu toate acestea, este foarte important s se colecteze date despre toate aceste construcii independent i dup aceea s se exploreze asociaiile i legturile cauzale dintre acestea. Dac se urmrete descrierea unei experiene de sntate complete, atunci toate componentele sunt importante. De exemplu, se poate ca un individ: S aib nite afectari fr a avea i limitri de capacitate (de exemplu, desfigurarea produs de lepr poate s nu afecteze capacitatea persoanei); S aib probleme de performan i limitri de capacitate fr a avea o afectare evident (de exemplu, performan redus n realizarea activitilor zilnice asociat cu multe boli); S aib probleme de performan fr a avea afectari sau limitri de capacitate (de exemplu, persoanele sero-pozitive HIV sau pacieni recuperai dup diverse boli psihice, datorit faptului c intervine stigmatizarea sau discriminarea la nivelul relaiilor inter-personale sau de serviciu); S aib limitri de capacitate, datorit lipsei unor mijloace de sprijin, dar s nu aib probleme de performan n mediul su obinuit de via (de exemplu, un individ cu limitri de mobilitate poate fi sprijin de societate prin oferirea de echipament adecvat care s-i permit deplasarea); S se confrunte cu o situaie care influeneaz n sens opus (de exemplu, lipsa folosirii membrelor poate duce la atrofierea muchilor; instituionalizarea poate duce la pierderea deprinderilor sociale).

n Anexa 4 sunt prezentate exemple concrete de cazuri care ilustreaz posibilele interaciuni dintre aceste constructe. Reprezentarea grafic de mai sus demonstreaz rolul pe care factorii contextuali (respectiv, factorii de mediu i factorii personali) l joac n acest context. Aceti factori interacioneaz cu individul care are o anume stare de sntate i stabilesc natura i msura funcionrii acelui individ. Factorii de mediu sunt exteriori individului (de exemplu, atitudinea societii, caracteristicile arhitecturale, sistemul legal) i sunt clasificai n capitolul care se ocup de clasificarea Factorilor ambientali. n versiunea actual a CIF nu se face ns nici o clasificare a factorilor personali. Aceti factori in de: sex, ras, vrst, forma fizic, stil de via, obiceiuri, mod de adaptare i alte asemenea elemente. Evaluarea i aprecierea lor este lsat la latitudinea utilizatorului, dup cum este necesar.


5.2. Modele medicale i socialePentru a nelege i a explica dizabilitatea i funcionarea s-au propus mai multe modele conceptuale16. Acestea pot fi exprimate ca o relaie dialectic ntre modelul medical versus modelul social. Modelul medical consider dizabilitatea ca pe o problem a persoanei, cauzat direct de boal, traum sau alt stare de sntate care necesit o ngrijire medical, oferit ca tratament individual de ctre profesioniti. Managementul dizabilitii are ca scop vindecarea sau adaptarea i schimbarea comportamentului individului. ngrijirea medical devine, n acest sens, subiectul principal, iar la nivel politic principalul rspuns este unul de modificare sau reformare a politicii de ngrijire medical. Modelul social al dizabilitii consider dizabilitatea ca fiind n principal o problem. creat social i o chestiune care ine n primul rnd de integrarea complet a individului n societate. Dizabilitatea nu este un atribut al unui individ, ci un complex de condiii create de mediul social. Din aceast cauz, managementul acestei probleme necesit aciune social i este responsabilitatea comun a ntregii societi n sensul producerii acelor schimbri de mediu necesare participrii persoanelor cu dizabiliti n toate domeniile vieii sociale. Managementul dizabilitii este aadar o problem de atitudine i de ideologie, care implic o schimbare social, ceea ce - n termeni politici devine o problem de drepturi ale omului. Pentru acest model, dizabilitatea este o problem politic. CIF se bazeaz pe integrarea acestor dou modele opuse. Pentru a reda esena integrrii diverselor perspective ale funcionrii, este utilizat un model biopsihosocial. De aceea, pentru a oferi un punct de vedere coerent, CIF ncearc s realizeze o sintez asupra tuturor perspectivelor sntii: din punct de vedere biologic, individual i social17.

16

Termenul model nseamn aici construcie sau paradigm care difer de sensul n care acelai termen este folosit n seciune anterioar. 17 Vezi Anexa 5 CIF i persoanele cu dizabiliti


6. Utilizarea CIFCIF este o clasificare a funcionrii i dizabilitii individului. Aceast clasificare grupeaz sistematic strile de sntate i domeniile asociate strilor de sntate. Domeniile sunt din nou grupate n cadrul fiecrei componente, n funcie de caracteristicile comune (de exemplu, originea, tipul sau similitudinile dintre ele). Clasificarea este structurat pe baza unui set de principii (vezi Anexa 1). Aceste principii se refer i la inter-relaionarea dintre nivele i la ierarhizarea clasificrii (seturi de nivele). Cu toate acestea, unele dintre categoriile CIF nu sunt structurate ierarhic i nu sunt puse ntr-o anumit ordine, dar au valoarea de membru egal al unei ramuri. n cele ce urmeaz sunt listate caracteristicile structurale ale clasificrii, utile n folosirea acesteia: (1) CIF ofer definiii operaionale standard ale strii de sntate i a domeniilor asociate strii de sntate ca fiind opuse definiiilor naionale sau locale ale strii de sntate. Aceste definiii descriu atributele eseniale ale fiecrui domeniu (de exemplu, caliti, proprieti i relaii) i conin informaii despre ce anume este inclus n sau exclus din respectivul domeniu. Definiiile conin punctele de referin folosite n mod curent n evaluare, astfel nct acestea pot fi transpuse n chestionare. Viceversa, rezultatele obinute ca urmare a utilizrii instrumentelor de evaluare existente pot fi codificate n termenii CIF. De exemplu, funciile vederii sunt definite ca fiind funcii de distingere a formei i conturului, de la diverse distane, folosind unul sau ambii ochi, astfel nct severitatea dificultii de a vedea poate fi codificat ca fiind uoar, moderat, sever sau, n funcie de aceti parametrii, total. (2) CIF utilizeaz un sistem alfanumeric n care literele b, s, d i e sunt utilizate pentru a nota Funcionarea corpului, Structura corpului, Activiti i participare i Factori de mediu. Aceste litere sunt urmate de un cod numeric, unde primul numr este numrul capitolului (o cifr), urmat de al doilea nivel (dou cifre) i de nivelele trei i patru (cte o cifr fiecare). (3) Categoriile CIF sunt compartimentate astfel nct categoriile mai largi s se poat defini prin includerea unor sub-categorii mai detaliate ale categoriei principale. (De exemplu, in Capitolul 4 - componenta Activiti i Participare categoria Mobilitate, include sub-categorii separate pentru: stat n picioare, stat jos, mers, capacitatea de a duce obiecte i altele). Versiunea prescurtat acoper dou nivele, n timp ce versiunea integral (detaliat) se extinde la patru nivele. Codurile din ambele versiuni corespund iar versiunea prescurtat poate fi agregat din versiunea detaliat. (4) La fiecare nivel, fiecare individ poate avea o gam de coduri. Acestea pot fi independente sau interconectate. (5) Codurile CIF sunt considerate complete numai prin prezena calificativului care indic amplitudinea nivelului strii de sntate (de exemplu, gradul de severitate al problemei respective). Calificativele sunt codificate cu ajutorul cifrelor (una, dou sau mai multe) care urmeaz dup un anumit punct (sau separator). Utilizarea oricrui cod trebuie nsoit de cel puin un calificativ. Fr asocierea cu calificative, codurile nu au nici o semnificaie inerent.


(6) Primul calificativ pentru Funciile i Structurile Corpului, calificativele de capacitate i performan pentru Activiti i Participare, i primul calificativ pentru Factorii de mediu descriu amploarea problemelor din respectiva component. (7) Toate aceste trei componente clasificate n CIF (Funciunile i Structurile Corpului, Activiti i Participare, Factorii de mediu) sunt ncadrate pe baza aceleai scale generale. A avea o problem poate nsemna o afectare, o limitare, o restricie sau o barier, n funcie de concept. Termeni corespunztori folosii pentru a ncadra, cum ar fi cei exemplificai n parantezele de mai jos, trebuie alei n funcie de domeniul clasificrii relevante (unde xxx reprezint numrul domeniului din cel de-al doilea nivel). Pentru ca aceast clasificare s poat fi utilizat ntr-o manier universal, cercetarea trebuie s dezvolte proceduri de evaluare. Pentru acele cazuri n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau pentru care exist alte standarde disponibile pentru a califica afectare, limitarea de capacitate, problemele de performan sau barierele, este pus la dispoziie o gam larg de exprimare procentual. De exemplu, dac se menioneaz nici o problem sau problem total, codificarea ofer o marj de eroare de pn la 5%. O problem moderat este definit n a doua jumtate a timpului sau n a doua jumtate a scalei care corespunde problemei totale. Aceste procente se vor calibra n diferite domenii cu referire la standardele umane, tot ca valori procentuale. xxx.0 NICI o problem xxx.1 problem UOAR xxx.2 problem MODERAT xxx.3 problem SEVER xxx.4 problem TOTAL xxx.8 nu se menioneaz xxx.9 nu e cazul (inexistent, absent, neglijabil) (uoar, sczut(), ) (mediu, destul de) (ridicat, extrem de .) (n totalitate, ) 0 4% 5 24% 25 49% 50 95% 96 100%

(8) n ceea ce privete Factorii ambientali, acest prim calificativ se poate utiliza pentru a denota fie msura efectelor pozitive ale mediului, de exemplu, elemente de facilitare, sau msura influenelor negative ale mediului, de exemplu, barierele. Ambele se servesc de aceeai scal de la 1 la 4, dar pentru a indica elementele de facilitare punctul este nlocuit de semnul plus (+): de exemplu: e110+2. Factorii de mediu pot fi pui ntr-un cod (a) cu referire la fiecare concept n parte sau (b), n general, fr referire la fiecare concept n parte. Este de preferat s se opteze pentru primul caz, deoarece astfel impactul i atribuiile pot fi identificate mult mai clar. (9) n funcie de utilizatori, la codificarea fiecrui element, poate fi adecvat i util s se adauge i alte tipuri de informaii. Exist, n acest sens, o diversitate de calificative suplimentare care ar putea fi utile. Tabelul 3 prezint detalii despre calificative pentru fiecare component i sugereaz i dezvoltarea de calificative suplimentare. (10) Descrierile strii de sntate i a domeniilor adiacente strii de sntate se refer la utilizarea acestora ntr-un anume moment (de exemplu, instantaneu). Cu toate acestea, pentru a descrie traiectoria ntr-o anumit perioad de timp sau ntr-un proces, se pot considera mai multe momente. (11) n CIF, starea de sntate i domeniile asociate strii de sntate a unui individ sunt oferite printr-o palet mai larg de coduri care acoper cele dou pri ale clasificrii.


Astfel, numrul maxim de coduri pentru o persoan poate de 34, exprimat printr-o cifr la fiecare nivel (8 coduri pentru funciile corpului, 8 pentru structurile corpului, 9 pentru performan i 9 pentru capacitate). Similar pentru elementele cu dou niveluri, numrul total de coduri este de 362. Pentru nivele mai detaliate, aceste coduri pot ajunge chiar pn la 1424 de elemente. n aplicarea CIF n situaii concrete este adecvat s se lucreze cu un set de 3 pn la 18 coduri pentru a descrie un caz real, ntr-o limit de precizie pe dou niveluri (trei cifre). Variantele mai detaliate pentru patru niveluri se utilizeaz de ctre serviciile specializate (de exemplu, rezultatele i efectele reabilitrii, geriatrie, etc.), n timp ce clasificarea pe dou niveluri este utilizat pentru analiza i evaluarea rezultatelor i efectelor clinice. Anexa 2 ofer i alte instruciuni i ndrumri cu privire la codificare. Pentru a utiliza acest sistem de codificare se recomand tuturor utilizatorilor s se perfecioneze prin OMS i reeaua de colaboratori OMS.


Tabel 3. CalificativeComponente Funcii ale corpului (b) Primul calificativ Calificativ generic pe o scal negativ pentru a indica msura sau amploarea unei afectari Calificativ generic pe o scal negativ pentru a indica msura sau amploarea unei afectari Al doilea calificativ Nici unul

Structuri ale corpului/ (s)

Utilizat pentru a indica natura schimbrii intervenite n structura organismului respectiv: 0 nici o schimbare n structur 1 total absent 2 parial absent 3 parte suplimentar 4 dimensiuni aberante 5 discontinuitate 6 abatere de la poziie 7 schimbri calitative n structur, inclusiv acumulare de lichid 8 nu se menioneaz 9 nu e cazul Exemplu: s730.32 pentru a indica absena parial a extremitii superioare Capacitate Calificativ generic Limitare fr sprijin Exemplu: d5101._2 pentru a indica dificulti moderate n activitatea de splare a ntregului corp; nseamn c dificultile moderate exist n absena utilizrii unor mijloace de sprijin sau ajutorului din partea altei persoane. Nici unul

Exemplu: s730.3 pentru a indica o deficien sever a extremitii superioare

Activiti i participare (d)

Performan Calificativ generic Probleme existente n mediul curent al persoanei Exemplu: d5101.1_ pentru a indica dificulti uoare privind activitatea de splare a ntregului corp cu ajutorul unor mijloace de sprijin de care dispune persoana n mediul su curent de via.

Factori de mediu (e)

Calificativ generic, pe o scal negativ i pozitiv, pentru a indica barierele i respectiv, elementele de facilitare Exemplu: e130.2 pentru a arta c produsele destinate educaiei reprezint o barier moderat. i invers, e 130+2 pentru a arta c produsele destinate educaiei reprezint un element de facilitare moderat.


Adoptarea CIF n vederea utilizrii internaionale de ctre cea de-a 54-a Sesiune a OMS

Rezoluia WHA54.21 se va citi dup cum urmeaz: Cea de-a 54-a Sesiune a OMS: 1. AVIZEAZ ediia a doua a Clasificrii Internaionale a Afectarilor, Dizabilitilor i Handicapurilor (ICIDH), sub denumirea de Clasificare Internaional a Funcionrii, Dizabilitii i Sntii, la care se va face referire n continuare cu forma prescurtat CIF; 2. CHEAM statele membre s utilizeze CIF n cercetare, supraveghere i raportare, dup caz, innd cont de situaiile specifice din statele membre i, mai ales, avnd n vedere posibilele revizuiri viitoare; 3. SOLICIT Directorului General s asigure sprijin pentru statele membre, la cererea acestora, pentru utilizarea CIF.


ICFClasificarea pe un nivelLista capitolelor din clasificare


Functiile organismuluiCapitolul 1: FUNCTIILE MENTALE Capitolul 2: FUNCTIILE SENZORIALE SI DUREREA Capitolul 3: VOCEA SI FUNCTIILE VORBIRII Capitolul 4: FUNCTIILE SISTEMELOR CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR SI RESPIRATOR Capitolul 5: FUNCTII ALE SISTEMELOR DIGESTIV, METABOLIC SI ENDOCRIN Capitolul 6: FUNCTIILE UROGENITALE SI DE REPRODUCERE Capitolul 7: FUNCTII ALE SISTEMELOR DIGESTIV, METABOLIC SI ENDOCRIN Capitolul 8: FUNCTIILE PIELII SI STRUCTURILOR AFERENTE PIELII

Structurile organismuluiCapitolul 1: STRUCTURILE SISTEMULUI NERVOS Capitolul 2: OCHIUL, URECHEA I STRUCTURILE AFERENTE Capitolul 3: STRUCTURILE CARE INTERVIN IN VOCE SI VORBIRE Capitolul 4: STRUCTURILE SISTEMELOR CARDIOVASCULAR, IMUNITAR I RESPIRATOR Capitolul 5: STRUCTURILE LEGATE DE SISTEMELE DIGESTIV, METABOLIC I ENDOCRIN Capitolul 6: STRUCTURILE LEGATE DE SISTEMELE GENITO-URINAR SI REPRODUCTIV Capitolul 7: STRUCTURILE LEGATE DE MICARE Capitolul 8: PIELEA I STRUCTURILE AFERENTE PIELII


Activitatile si participareaCapitolul 1: INVATAREA SI APLICAREA CUNOSTIINTELOR Capitolul 2: SARCINI SI SOLICITARI GENERALE Capitolul 3: COMUNICAREA Capitolul 4: MOBILITATEA Capitolul 5: AUTO - NGRIJIREA Capitolul 6: VIATA DOMESTICA Capitolul 7: INTERACTIUNILE SI RELATIILE INTERPERSONALE Capitolul 8: ARIILE MAJORE ALE VIETII Capitolul 9: COMUNITATEA, VIATA CIVICA SI SOCIALA

Factorii ambientaliCapitolul 1: PRODUSE SI TEHNOLOGII Capitolul 2: MEDIUL NATURAL SI SCHIMBARILE FACUTE DE OM ASUPRA MEDIULUI Capitolul 3: SPRIJIN SI RELATII Capitolul 4: ATITUDINI Capitolul 5: SERVICII, SISTEME SI POLITICI


ICFClasificarea pe doua niveleLista capitolelor si a nivelului primei ramuri din clasificare


FUNCTIILE ORGANISMULUI Capitolul 1: Functiile mentaleFunctionari mentale globale (b110-b139)b110 b114 b117 b122 b126 b130 b134 b139 Functiile constiintei Functiile de orientare Functii intelectuale Functii psihosociale globale Functii ale temperamentului si personalitatii Functii ale energiei si impulsului Functiile somnului Alte functii mentale globale, specificate si nespecificate

Functiile mentale specifice (b140-b189)b140 b144 b147 b152 b156 b160 b164 b167 b172 b176 b180 b189 b198 b199 Functiile atentiei Functiile memoriei Functii psihomorii Functii emotionale Functii perceptuale Functiile gndirii Functiile cognitive de nivel superior Functiile mentale ale limbajului Functiile de calcul Functii mentale ale succesiunii miscarilor complexe Functiile legate de experienta de sine si de timp Alte functii mentale specifice, specificate si nespecificate Alte functii mentale specificate Functii mentale nespecificate

Capitolul 2: Functiile senzoriale si durereaFunctiile vazului si alte functii aferente (b210-b229)b210 b215 b220 b229 Functiile vazului Functiile structurilor aferente ochiului Senzatii asociate ochiului si structurilor aferente Vazul si functionari aferente, altele specificate si nespecificate

Functiile auzului si cele vestibulare (b230-b249)b230 b235 b240 b249 Functiile auzului Functii vestibulare Senzatii asociate cu functiile auzului si cele vestibulare Alte functii specificate si nespecificate ale auzului si vestibulare


Functiile senzoriale aditionale (b250-b279)b250 b255 b260 b265 b270 b279 Functia gustului Functia mirosului Functia proprioceptiva Functia tactila Functiile senzoriale legate de temperatura si de alti stimuli Alte functii senzoriale aditionale specificate si nespecificate

Durerea (b280-b289)b280 b289 b298 b299 Senzatia de durere Alte senzatia de durere, specificate si nespecificate Alte functii senzoriale si durereri specificate Functii senzoriale si durerii nespecificate

Capitolul 3: Vocea si functiile vorbiriib310 b320 b330 b340 b398 b399 Functiile vocii Functiile de articulare a sunetelor Fluenta si ritmul functiilor vorbirii Functii de vocalizare alternativa Alte functii specificate ale vocii si vorbirii Functii nespecificate ale vocii si vorbirii

Capitolul 4: Functiile sistemelor cardiovascular, hematologic, imunitar si respiratorFunctiile sistemului cardiovascular (b410-b429)b410 b415 b420 b429 Functiile inimii Functiile vaselor de snge Functiile tensiunii arteriale Alte functii ale sistemului cardiovascular, specificate si nespecificate

Functiile sistemului hematologic si sistemului imunitar (b430-b439)b430 b435 b439 Functii ale sistemului hematologic Funcii ale sistemului imunitar Functiile sistemului hematologic si sistemului imunitar, altele specificate si nespecificate

Funciile sistemului respirator (b440-b449)b440 b445 b449 Funciile respiraiei Funciile muchilor respiratori Funciile sistemului respirator, altele specificate i nespecificate


Functiile si senzatiile aditionale sistemului cardiovascular si sistemului respirator (b450-b469)b450 b455 b460 b469 b498 b499 Functii respiratorii aditionale Funciile toleranei la efort Senzaii asociate cu funciile respiratorii i cardiovasculare Functii si senzatii aditionale sistemului cardiovascular si respirator, altele specificate si nespecificate Functii ale sistemelor cardiovascular, hematologic, imunitar si respirator, altele specificate Functii ale sistemelor cardiovascular, hematologic, imunitar si respirator, nespecificate

Capitolul 5: Functii ale sistemelor digestive, metabolic si endocrinFunctiile aferente sistemului digestiv (b510-b539)b510 b515 b520 b525 b530 b535 b539 Functiile ingestiei Funciile digestive, Funcii de asimilare Funciile defecaiei Funciile de meninere a greutii Senzaii asociate cu sistemul digestive Senzaii asociate cu sistemul digestiv, altele specificate i nespecificate

Funcii legate de metabolism i de sistemul endocrin (b540-b559)b540 b545 b550 b555 b559 b598 b599 Funciile metabolice generale Funciile de echilibru al electroliilor, mineralelor i apei Functiile termoreglarii Funciile glandelor endocrine Funcii legate de metabolism i sistemul endocrin, altele specificate i nespecificate Funciile sistemelor digestiv, metabolic i endocrim, altele specificate Funciile sistemelor digestiv, metabolic i endocrim, nespecificate

Capitolul 6: Functiile urogenitale si de reproducereFunctiile urinare (b610-b639)b610 b620 b630 b639 Funciile excretiei urinei Funciile actului de urinare Senzaii asociate cu funciile urinare Funciile urinare, altele specificate i nespecificate


Funciile genitale i reproductive (b640-b679)b640 Funciile sexuale b650 Funciile menstruaiei b660 Functiile procreatiei b670 Senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive b679 Senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive, altele specificate i nespecificate b698 Funciile urogenitale i reproductive, altele specificate b699 Funciile urogenitale i reproductive, nespecificate

Capitolul 7: Functiile enuromusculoscheletice si ale miscarilor aferenteFunciile articulaiilor i oaselor (b710-b729)b710 b715 b720 b729 Funciile mobilitii articulaiilor Funciile stabilitii articulaiilor Funciile mobilitii oaselor Funciile mobilitii oaselor, altele specificate i nespecificate

Funciile muchilor (b730-b749)b730 b735 b740 b749 Functiile de putere a muschilor Funciile tonusului muscular Functii de anduranta musculara Functiile muschilor, altele specificate si nespecificate

Functiile micrii (b750-b789)b750 b755 b760 b765 b770 b780 b789 b798 b799 Functiile reflexelor motorii Functiile reaciilor de miscare involuntara Controlul functiilor miscarilor voluntare Functiile miscarilor involuntare Functiile tipurilor de mers Senzatii legate de functiile muschilor si miscarii Functiile miscarii, alte specificate si nespecificate Functii neuromusculoscheletale si functii legate de miscare, altele specificate Functii neuromusculoscheletale si functii legate de miscare, nespecificate

Capitolul 8: Functiile pielii si a altor structuri aferente pieliiFunctiile pielii (b810-b849)b810 b820 b830 b840 b849 Functiile de protectie a pielii Functiile reparatorii ale pielii Alte functii ale pielii Senzatii legate de piele Functiile pielii, altele specificate si nespecificate


Functiile parului si unghiilor (b850-b869)b850 b860 b869 b898 b899 Functiile parului Functiile unghiilor Functiile parului si unghiilor, altele specificate si nespecificate Functiile pielii si a structurilor aferente pielii, altele specificate Functiile pielii si ale structurilor aferente pielii, nespecificate


STRUCTURILE ORGANISMULUI Capitolul 1: Structurile sistemului nervoss110 s120 s130 s140 s150 s198 s199 Structura creierului Maduva spinarii si structurile aferente Structura meningelui Structura sistemului nervos simpatic Structura sistemului nervos parasimpatic Structura sistemului nervos, altele specificate Structura sistemului nervos, nespecificate

Capitolul 2: Ochiul, urechea si structurile aferentes210 s220 s230 s240 s250 s260 s298 s299 Structura orbitelor Structura globului ocular Structurile din jurul ochiului Structura urechii externe Structura urechii mediane Structura urechii interne Ochiul, urechea i structurile aferente, altele specificate Ochiul, urechea i structurile aferente, nespecificat

Capitolul 3: Structurile care intervin in voce si vorbires310 s320 s330 s340 s398 s399 Structura nasului Structura cavitii bucale Structura faringelui Structurea laringelui Alte structuri care intervin n voce i vorbire, specificate Alte structuri care intervin n voce i vorbire, nespecificate

Capitolul 4: Structurile sistemelor cardiovascular, imunitar si respirators410 s420 s430 s498 s499 Structura sistemului cardiovascular Structura siatemului imunitar Structura sistemului respirator Alte structuri ale sistemelor cardiovascular, imunitar i respirator, specificate Alte structuri ale sistemelor cardiovascular, imunitar i respirator, nespecificate


Capitolul 5: Structurile legate de sistemele digestiv, metabolic si endocrins510 s520 s530 s540 s550 s560 s570 s580 s598 s599 Structura glandelor salivare Structura esofagului Structura stomacului Structura intestinului Structura pancreasului Structura ficatului Structura vezicii biliare i canalele biliare Structura glandelor endocrine Structuri legate de sistemele digestiv, metabolic i endocrin, altele specificate Structuri legate de sistemele digestiv, metabolic i endocrin, nespecificate

Capitolul 6: Structurile legate de sistemele genito-urinar si reproductives610 s620 s630 s698 s699 Structura sistemului urinar Structura bazinului Structura sistemului reproductiv Alte structuri legate de sistemele genital -urinare i reproductive, specificate Alte structuri legate de sistemele genital -urinare i reproductive nespecificate

Capitolul 7: Structurile legate de miscares710 s720 s730 s740 s750 s760 s770 s798 s799 Structura capului i a regiunii gtului Structura regiunii umrului Structura extremitii superioare Structura regiunii pelviene Structura extremitii inferioare Structura trunchiului Structuri scheleto-musculare adiavente, legate de micare Alte structuri legate de micare, specificate Alte structuri legate de micare, nespecificate

Capitolul 8: Pielea si structurile aferente pieliis810 s820 s830 s840 s898 s899 Structura zonelor pielii Structura glandelor pielii Structura unghiilor Structura prului Pielea i structuri aferente pielii, altele specificate Pielea i structuri aferente pielii, nespecificate


ACTIVITATILE SI PARTICIPAREA Capitolul 1: Invatarea si aplicarea cunostintelorExperiente senzoriale cu scop (d110-d129)d110 d115 d120 d129 Urmaritul cu privirea Ascultarea Alte experiente senzoriale cu scop Experiente senzoriale cu scop, altele specificate si nespecificate

nvatarea de baza (d130-d159)d130 d135 d140 d145 d150 d155 d159 Copierea Repetarea nvatarea cititului nvatarea scrisului nvatarea socotitului Dobndirea deprinderilor nvatarea de baza, altele specificate si nespecificate

Aplicarea cunostintelor (d160-d179)d160 d163 d166 d170 d172 d175 d177 d179 d198 d199 Concentrarea atentei Gndirea Cititul Scrisul Socotitul Rezolvarea de probleme Luarea deciziilor Aplicarea cunostintelor, altele specificate si nespecificate nvatarea si aplicarea cunostintelor, altele specificate nvatarea si aplicarea cunostintelor, nespecificate

Capitolul 2: Sarcini si solicitari generaled210 d220 d230 d240 d298 d299 ndeplinirea unei singure sarcini ndeplinirea unor sarcini multiple Realizarea programului zilnic obisnuit A face fata stresului si altor solicitari psihologice Sarcini si solicitari generale, altele specificate Sarcini si solicitari generale, nespecificate

Capitolul 3: ComunicareaComunicarea - receptarea (d310-d329)d310 d315 d320 d325 d329 Comunicare cu / prin receptare de mesaje verbale Comunicare cu / prin receptare de mesaje non-verbale Comunicarea cu / prin receptarea mesajelor prin limbajul formal al semnelor Comunicarea cu / prin receptare de mesaje scrise Comunicare - receptare, altele specificate si nespecificate 36 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Comunicare - generare (d330-d349)d330 Vorbirea d335 Generarea de mesaje non-verbale d340 Producerea de mesaj n limbajul formal al semnelor d345 Scrierea mesajelor d349 Comunicarea - generarea, altele specificate

Conversatia si utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare (d350d369)d350 d355 d360 d369 d398 d399 Conversatia Discutia Utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare Conversatia si utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare, altele specificate si nespecificate Comunicarea, altele specificate Comunicarea, nespecificate

Capitolul 4: MobilitateaSchimbarea si mentinerea pozitiei corpului (d410-d429)d410 d415 d420 d429 Schimbarea pozitiei de baza a corpului Mentinerea pozitiei corpului Schimbarea locului unei persoane Schimbarea si mentinerea pozitiei corpului, altele specificate si nespecificate

A duce, a deplasa si a manipula obiecte (d430-d449)d430 d435 d440 d445 d449 A ridica si a duce obiecte Deplasarea obiectelor cu ajutorul extremitatile inferioare ale corpului Folosirea fina a minii Folosirea minii si bratului A duce, a deplasa sau a manipula obiecte, altele specificate si nespecificate

Mersul (pe jos) si deplasarea (d450-d469)d450 d455 d460 d465 d469 Mersul pe jos Deplasarea complexa Deplasare complexa n / prin diferite locuri Deplasare complexa folosind echipamente Mersul pe jos si deplasarea, altele specificate si nespecificate

Deplasarea cu mijloace de transport (d470-d489)d470 d475 d480 d489 d498 d499 Folosirea mijloacelor de transport A conduce vehicule A calari animale pentru a se deplasa Deplasarea folosind mijloace de transport, altele specificate si nespecificate Mobilitatea, altele specificate Mobilitatea, nespecificate


Capitolul 5: Auto-ingrijiread510 d520 d530 d540 d550 d560 d570 d598 d599 A se spala ngrijirea partilor corpului A-si face toaleta intima A se imbraca A mnca A bea ngrijirea sanatatii unui individ Autoingrijirea, altele specificate Autongrijirea, nespecificate

Capitolul 6: Viata domesticaAchizitionarea celor necesare (d610-d629)d610 d620 d629 Achizitionarea unei locuinte Achizitionarea de bunuri si servicii Achizitionarea celor necesare zilnic, altele specificate si nespecificate

Sarcini de gospodarie (d630-d649)d630 d640 d649 Pregatirea mncarii A face treburile casnice Sarcini casnice, altele specificate si nespecificate

ngrijirea obiectelor de uz casnic si ajutorul pentru ceilalti (d650-d669)d650 d660 d669 d698 d699 ngrijirea obiectelor de uz casnic A-i ajuta pe ceilalti ngrijirea obiecteleor din gospodarie si a-i ajuta pe ceilalti, altele specificate si nespecificate Viata domestica, alte specificate Viata domestica, nespecificate

Capitolul 7: Interactiunile si relatiile interpersonaleInteractiuni interpersonale generale (d710-d729)d710 d720 d729 d730 d740 d750 d760 d770 d779 d798 d799 Interactiuni interpersonale de baza Interactiuni interpersonale complexe Alte interactiuni interpersonale generale specificate si nespecificate Relationarea cu persoane necunoscute Relatii formale Relatii sociale informale Relatii de familie Relatii intime Alte relatii interpersonale particulare, specificate si nespecificate Alte interactiuni si relatii interpersonale specificate Alte interactiuni si relatii interpersonale nespecificate

Relatii interpersonale particulare (d730-d779)


Capitolul 8: Ariile majore ale vietiiEducatia (d810-d839)d810 d815 d820 d825 d830 d839 Educatia informala Educatia prescolara Educatia scolara Invatamntulul professional nvatamnt superior Educatia, altele specificate si nespecificate

Munca si angajarea n munca (d840-d859)d840 d845 d850 d855 d859 Ucenicia (pregatirea pentru munca) Dobndirea, pastrarea si ncetarea activitatii la un loc de munca A avea un serviciu platit A avea un serviciu neplatit Munca si angajarea, altele specificate si nespecificate

Viata economica (d860-d879)d860 d865 d870 d879 d898 d899 Tranzactii economice de baza Tranzactii economice complexe Independenta economica Viata economica, altele specificate si nespecificate Alte arii majore ale vietii, specificate Alte arii majore ale vietii, nespecificate

Capitolul 9: Comunitatea, viata civica si socialad910 d920 d930 d940 d950 d998 d999 Viata comunitara Recreerea si petrecerea timpului liber Religie si spiritualitate Drepturile omului Viata politica si calitatea de cetatean Comunitate, viaa civica i sociala, altele specificate Comunitate, viaa civica i sociala, nespecificate


FACTORII AMBIENTALI Capitolul 1: Produse si tehnologiie110 e115 e120 e125 e130 e135 e140 e145 e150 e155 e160 e165 e198 e199 Produse sau substane pentru consum personal Produse si tehnologii pentru uz personal n viaa cotidian Produse si tehnologii pentru mobilitate si transport personal n interior si n exterior Produse si tehnologii de comunicare Produse si tehnologii pentru educaie Produse si tehnologii pentru locul de munc Produse si tehnologii pentru cultur, recreere si sport Produse si tehnologii pentru practicarea religiei si spiritualitaii Produse si tehnologii de proiectare si construcie a cladirilor de uz public Produse si tehnologii de proiectare si constructie a cladirilor de uz privat Produse si tehnologii de amenajare a terenurilor Bunuri Alte produse si tehnologii, specificate Alte produse si tehnologii, nespecificate

Capitolul 2: Mediul natural si schimbarile facute de om asupra mediuluie210 e215 e220 e225 e230 e235 e240 e245 e250 e255 e260 e298 e299 Geografia fizica Populatia Flora si fauna Clima Evenimente naturale Evenimente cauzate de om Lumina Schimbari legate de timp Sunetul Vibratii Calitatea aerului Schimbari naturale si facute de mna omului asupra mediului nconjurator, altele specificate Schimbari naturale si facute de mna omului asupra mediului nconjurator, altele specificate, nespecificate


Capitolul 3: Sprijin si relatiie310 e315 e320 e325 e330 e335 e340 e345 e350 e355 e360 e398 e399 Familia imediata Familia largita Prieteni Cunostinse, colegi, vecini si membri ai comunitatii Persoane cu functii de conducere Persoane n functii de subordonare nsotitori si asistenti personali Persoanele necunoscute Animale domestice Profesionisti n domeniul sanatatii Alti profesionisti Sprijin si relatii, altele specificate Sprijin si relatii, nespecificate

Capitolul 4: Atitudinie410 e415 e420 e425 e430 e435 e440 e345 e450 e455 e460 e465 e498 e499 Atitudini individuale ale membrilor familiei imediate Atitudini individuale ale membrilor familiei largite Atitudini individuale ale prietenilor Atitudini individuale ale cunotinelor, colegilor, vecinilor i membrilor comunitaii Atitudini individuale ale persoanelor n funcii de conducere Atitudini individuale ale persoanelor n funcii subordonate Atitudini individuale ale ngrijitorilor si asitentilor personali Atitudini individuale ale persoanelor necunoscute Atitudini individuale ale profesionitilor din domeniul sanataii Atitudini individuale ale profesionitilor din domenii conexe sanataii Atitudini ale societaii Norme, practici i ideologii sociale Alte atitudini, specificate Alte atitudini, nespecificate


Capitolul 5: Servicii, sisteme si politicie510 e515 e520 e525 e530 e535 e540 e545 e550 e555 e560 e565 e570 e575 e580 e585 e590 e595 e598 e599 Servicii, sisteme and politici pentru producerea de bunuri de consum Servicii, sisteme si politici de arhitectura si constructii Servicii, sisteme si politici pentru spatii deschise Servicii, sisteme si politici de locuinte Servicii, sisteme si politici pentru utilitati Servicii, sisteme i politici de comunicaii Servicii, sisteme si politici de transport Servicii, sisteme si politici de protectie civila Servicii, sisteme si politici legale (juridice) Servicii, sisteme si politici de asociatii si organizatii Servicii, sisteme si politici pentru media Servicii, sisteme si politici economice Servicii, sisteme si politici de asigurari sociale Servicii, sisteme si politici generale de suport social Servicii, sisteme si politici de sanatate Servicii, sisteme si politici de educatie si formare Servicii, sisteme si politici de munca si angajare n munca Servicii, sisteme si politici politice Alte servicii, sisteme si politici, specificate Alte servicii, sisteme si politici, nespecificate


ICFClasificarea detaliata cu definitiiToate categoriile din clasificare cu definitiile lor si cu includerile si excuderile din aceste categorii


FUNCTIILE CORPULUIDefiniii: Funciile corpului sunt funciile fiziologice ale sistemelor corpului (inclusiv funciile psihologice) Afectarile sunt probleme ale funciilor sau structurilor corpului, ca pierderi i deviaii semnificative. Calificative Calificativul generic pe o scala negativa folosita pentru a indica intinderea sau magnitudinea unei afectari:

xxx.0 NICI o afectare xxx.1 afectare UOAR xxx.2 afectare MODERAT xxx.3 afectare SEVER xxx.4 afectare TOTAL xxx.8 nu se menioneaz xxx.9 nu e cazul

(inexistent, absent, neglijabil) (uoar, sczut(), ) (mediu, destul de) (ridicat, extrem de .) (n totalitate, )

0 4% 5 24% 25 49% 50 95% 96 100%

Pentru acele cazuri n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau pentru care exist alte standarde disponibile pentru a califica afectarile corpului este pus la dispoziie o gam larg de exprimare procentual. De exemplu, dac se menioneaz nici o afectare sau afectare total, codificarea ofer o marj de eroare de pn la 5%. O afectare moderat este definit n a doua jumtate a timpului sau n a doua jumtate a scalei care corespunde afectarii totale. Aceste procente se vor calibra n diferite domenii cu referire la standardele umane, tot ca valori procentuale. Pentru ca aceasta calificare sa fie folosita in maniera unitara, procedeele de evaluare trebuie sa fie dezvoltate prin activitati de cercetare. Pentru explicatii suplimentare privind conventiile de codificare din ICF, vezi Anexa 2.


Capitolul 1 FUNCTIILE MENTALEAcest capitol este despre functile creierului: att functiile mentale globale, cum sunt functiile constiintei, energiei si miscarii, precum si functiile mentale specifice precum memoria, limbajul si calculul.

Functionari mentale globale (b110-b139)b110 Functiile constiintei Functiile mentale generale ale starii de constiinta si vigilitate incluzand claritatea si continuitatea starii de veghe. Includ: functiile starii de constiinta, continuitatea si calitatea constiintei; pierderea constiintei, starea de coma, starile vegetative, fugile, starile de transa, starile de posesie, modificari constiintei induse de consumul de droguri, deliriul, stuporul Exclud: functiile de orientare (b114); functiile energiei si impulsului (b130); functiile somnului (b134) b1100 Starea de constiinta Functiile mentale care atunci cnd sunt modificate genereaza stari cum sunt ncetosarea constiintei, stupoare sau coma. b1101 Continuitatea constiintei Functiile mentale ce sustin starea de constiinta, de vigilitate si de veghe si care, daca sunt ntrerupte, pot genera stari de fuga, transa sau alte stari similare. b1102 Calitatea constiintei Functiile mentale care daca se modifica induc modificari ale starii de veghe, de vigilitate si de receptivitate constienta, cum sunt starile modificate induse de consumul de droguri sau de delirium b1108 b1109 Alte functii specificate ale constiintei Functii nespecificate ale constiinte

b114 Functiile de orientare Functii mentale generale de cunoastere si stabilire a relatiei n raport sine, cu altii, cu timpul si cu mediul nconjurator Includ: functii de orientare n timp, spatiu si la persoana; orientare n raport cu sine si cu ceilalti; dezorientare n timp, spatiu si la persoana Exclud: functiile constiintei (b110); functiile atentiei (b140); functiile memoriei (b144)


b1140

Orientarea n timp Functiile mentale care genereaza constientizarea de catre o persoana a succesiunii zi / noapte, a datei, lunii si anului. Orientarea n spatiu Functiile mentale care genereaza constientizarea de catre o persoana a locului n care se afla, cum sunt mediul din imediata apropiere, orasul sau tara. Orientarea la persoana Functionari mentale care genereaza constientizarea de catre o persoana a propriei identitati si a celorlalte persoane din jurul sau. b11420 Orientarea fata de propria persoana Functiile mentale care genereaza constiinta propriei identitati Orientarea n raport cu ceilalti Functiile mentale care genereaza constiinta identitatii celorlalti indivizi din ambianta imediata. Alte functii specificate ale orientarii la persoana Functii nespecificate ale orientarii la persoana

b1141

b1142

b11421

b11428 b11429 b1148 b1149

Alte functii specificate ale orientarii Alte functii nespecificate ale orientarii

b117 Functii intelectuale Functii mentale generale, necesare pentru a ntelege si integra constructiv diverse functii mentale, inclusiv toate functiile cognitive si dezvoltarea acestora pe ntreaga durata a vietii. Includ: functii ale dezvoltarii intelectuale; retardarea intelectuala, retardarea mentala, dementa Exclud: functiile memoriei (b144); functiile gndirii (b160); functiile cognitive de nivel superior (b164) b122 Functii psihosociale globale Functii mentale generale, asa cum ele se dezvolta pe nteaga durata a vietii, necesare pentru ntelegerea si integrarea constructiva a functiilor mentale care au ca rezultat formarea de deprinderi interpersonale necesare pentru stabilirea de interactiuni sociale reciproce, att n ceea ce priveste sensul, ct si scopul . Includ: functii ca cele prezente n autism


b126 Functii ale temperamentului si personalitatii Functiilei mentale globale ale felului constitutional a individului de a reactiona n mod particular la situatii, inclusiv setul de caracteristici mentale care l deosebesc pe individ de ceilalti indivizi. Includ: functiile de extrovertire, introvertire, caracterul placut, constiinciozitatea, stabilitatea psihica si emotionala si deschiderea catre experienta; optimismul; cautarea noului; ncrederea; onestitatea; Exclude: functiile intelectuale (b117); functiile impulsurilor de energie (b130); functiile psihomotorii (b147); functiile emotionale (b152) b1260 Extrovertirea Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi deschis, sociabil si demonstrativ, ca opusa tendintei de a fi timid, retras si inhibat. Caracterul placut Functii mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi cooperant, prietenos si conciliant, opusa tendintei de a fi neprietenos, n contradictoriu si sfidator. Constiinciozitatea Functii mentale care genereaza inclinatia personala sprea a fi harnic, metodic si scupulos ca opuse functiilor mentale care genereaza nclinatia de a fi lenes, iresponsabil si de a nu inspira ncredere. Stabilitatea psihica Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi echilibrat, calm si cu stapnire de sine, ca opusa tendintei de a fi iritabil, nelinistiti, nehotart, capricios. Deschiderea catre experienta Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi curios, imaginativ, iscoditor, si n cautare de experiente, ca opusa tendintei de a fi inactiv, neatent si inexpresiv emotional. Optimismul Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi vesel, plin de viata, ncrezator ca opusa tendintei de a fi trist, abatut si deznadajduit. ncrederea Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi curajos, ncrezator n sine si pozitiv, ca opusa tendintei de a fi timid, nesigur si retras. Onestitatea Functii mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi de ncredere si principial, ca opusa tendintei de a fi antisocial si nesincer. Alte functii specificate ale temperamentului si personalitatii

b1261

b1262

b1263

b1264

b1265

b1266

b1267

b1268


b1269

Functii nespecificate ale temperamentului si personalitatii

b130 Functii ale energiei si impulsului Functii mentale generale ale mecanismelor fiziologice si psihologice care determina un individ sa se ndrepte catre satisfacerea unor nevoi specifice si scopuri generale, n mod persistent. Includ: functii ale nivelului energetic, motivatiei, apetitului, poftelor, (inclusiv pofta pentru substante de care se poate face abuz) si control al impulsurilor Exclud: functiile cunostiintei, (b110); functiile temperamentului si personalitatii (b126); functiile somnului (b134); functiile psihomotorii (b147); functiile emotionale (b152) b1300 Nivelul energetic Functiile mentale care genereaza vigoarea si vitalitatea. Motivatia Functiile mentale care genereaza stimulentul de a actiona; forta impulsului constient sau inconstient pentru actiune. Apetitul Functii mentale care genereaza o dorinta sau o pornire naturala, n special dorinta naturala si recurenta de a mnca si a bea. Pofta Functii mentale care genereaza dorinta puternica de a consuma substante, inclusiv substante de care se poate abuza. Controlul impulsului Functii mentale care regleaza si rezista la dorintele puternice si neasteptate de a face ceva anume. Alte functii specificate ale energiei si impulsului Functii nespecificate ale energiei si impulsului

b1301

b1302

b1303

b1304

b1308 b1309

b134 Functiile somnului Functiile mentale generale de desprindere fizica si mentala periodica, reversibila si selectiva a unui individ de mediul curent nsotita de modificari fiziologice caracteristice. Include: functiile cantitati somnului, adormirii, mentinerii si calitatii somnului; functii care implica ciclul somnului, cum in insomnie, hipersomnie si narcolepsie Exclud: functiile constiintei (b110); functiile energiei si impulsului (b130); functiile atentiei (b140); functiile psihomotorii (b147)


b1340

Cantitatea de somn Functiile mentale nsemnnd timpul petrecut n starea de somn pe durata unui ciclu sau ritm diurn Adormirea Functiile mentale care genereaza trecerea de la starea de veghe la somn. Mentinerea somnului Functiile mentale care sustin starea de somn. Calitatea somnului Functiile mentale care genereaza somnul natural ce determina odihna fizica si mentala optima si relaxarea. Functiile care implica ciclul de somn Functii mentale care genereaza un somn cu miscari oculare rapide (MRO) (asociat cu vise) si somn fara miscari oculare rapide (FMRO) (caracterizat prin conceptul traditional al somnului ca perioada de activitate fiziologica si psihologica scazuta). Alte functii specificate ale somnului Functii nespecificate ale somnului

b1341

b1342

b1343

b1344

b1348 b1349

b139 Alte functii mentale globale, specificate si nespecificate

Functiile mentale specifice (b140-b189)b140 Functiile atentiei Functiile mentale specifice de concentrare asupra unui stimul extern sau a unei experiente interioare, pentru o perioda de timp data. Includ: functiile atentiei sustinute, schimbarea atentiei, atentie profunda, atentie distributiva, concentrare, distractibilitate Exclude: functiile constiintei (b110); functiile energiei si impulsului (b130); functiile somnului (b134) ; functiile memoriei (b144); functiile psihomotorii (b147); functiile perceptuale (b156) b1400 Sustinerea atentiei Functiile mentale care genereaza concentrarea pe o perioada de timp data Schimbarea atentiei Functiile mentale care permite schimbarea concentrarii atentiei de la un stimul la altul. Atentie distributive Functiile mentale care permite concentrarea pe doi sau mai multi stimuli in acelasi timp.

b1401

b1402


b1403

Atentie comuna Functii mentale care permit concentrarea a doua sau mai multe persoane asupra aceluiasi stimul, de exemplu, un copil si un adult concentrndu-si atentia mpreuna asura unei jucarii. Alte functii specificate ale atentiei Functii nespecificate ale atentiei

b1408 b1409

b144 Functiile memoriei Functiile mentale specifice de nregistrare si stocare a informatiei si utilizare a acesteia cnd este necesar. Includ: functii ale memoriei de scurta durata si de lunga durata, ale memoriei imediate, recente si ndepartate; capacitatea memoriei; recuperarea datelor din memorie; reamintirea; functii utilizate n reamintire si nvatare ca n cazul amneziei nominale, selective si disociative Exclud: functiile constiintei (b110); functiile orientarii (b114); functiile intelectuale (b117); functiile atentiei (b140); functiile perceptuale (b156); functiile gndirii (b160); functiile cognitive de nivel superior (b164); functiile mentale ale limbajului (b168); functiile de calcul (b172) b1440 Memoria de scurta durata Functiile mentale ce genereaza depozitarea n memorie a informatiei, temporar si fragmentar, timp de aproximativ 30 de secunde dupa care informatia se pierde daca nu este consolidata n memoria de lunga durata. Memoria de lunga durata Functii mentale care genereaza un sistem al memoriei ce permite stocarea pe termen lung a informatiei din memoria de scuta durata ct si memorarea autobiografica a evenimentelor din trecut si memoria semantica legata de limbaj si realitate . Rememorarea Functiile mentale specifice ale rememorarii informatiei stocate n memoria de lunga durata si aducerii acesteia in actualitate. Alte functii specificate ale memoriei Functii nespecificate ale memoriei

b1441

b1442

b1448 b1449


b147 Functii psihomorii Functiile mentale specifice de control att asupra evenimentelor motorii ct si asupra celor psihice de la nivelul corpului. Includ: functiile controlului psihomotor cum sunt lentoarea psihomotorie, excitatia si agitatia, adoptarea unei posturi, catatonia, negativismul, ambitendenta, ecopraxia si ecolalia; calitatea functiei psihomotorii. Exclud: functiile constiintei (b110); functiile de orientare (b114); functiile intelectuale (b117); functiile energie si impuls (b130); functiile (b140); functiile mentale de limbaj (b167); functiile mentale ale succesiunii miscarilor complexe (b176) b1470 Controlul psihomotor Functiile mentale care regleaza rapiditatea comportamentului sau timpul de raspuns care implica att componente motorii ct si psihice, ca de exemplu, ntreruperea controlului care genereaza lentoarea psihomotorie (vorbire si miscare greoaie; diminuarea gesticii si spontaneitatii) sau excitatia psihomotorie (comportament si activitate cognitiva exagerata, de obicei neproductiva si deseori ca raspuns la o tensiune interioara, de exemplu mersul pe vrfuri, rasucitul minilor, agitatia sau nelinistea) Calitatea functiilor psihomotorii Functii mentale care genereaza un comportament non-verbal, ntr-o succesiune si cu subcomponentele sale adecvate, de exemplu coordonarea mna - ochi sau mersul. Alte functii psihomotorii specificate Functii psihomotorii nespecificate

b1471

b1478 b1479

b152 Functii emotionale Functii mentale specifice referitoare la sentimente si componentele afective ale proceselor mintii. Includ: functii de adecvabilitate a emotiilor, reglarea si varietatea emotiilor; afect; tristete, fericire, dragoste, teama, furie, ura, ncordare, anxietate, bucurie, suparare, labilitatea emotionala; aplatizare afectiva. Exclud: functiile de temperament si personalitate (b126); functiile energiei si impulsului (b130) b1520 Adecvarea emotiei Functii mentale ce genereaza congruenta sentimentului sau afectului cu situatia, de exemplu fericire la primirea unei vesti bune. Reglarea emot

ICF-2 - Clasificarea International A a Functionarii Dizabilitattii Si Sanatatii

Documents

Transcript of ICF-2 - Clasificarea International A a Functionarii Dizabilitattii Si Sanatatii