www.dacoromanica.ro

COMITETUL SOCIETATII tSTEAUAx..

Prered mit, Ion Kalinderu, Meinbru al Academiei Romine,Vece-Preredinte, Sava 5omanescu, mare proprietar.4.iinenistrator ,ri Curler, Spiru C. Haret, Ministru, profesor

universitar.Const. Banu,Secretar, profesor secundar,

Membrii; M. Vladescu, profesor universitar.I. Procopie Dumitrescu, mare proprietar.P. Garboviceanu, Administratorul Casei BisericiiCristu S. Negoescu, profesor secundar,Pompiliu Eliade, profesor universitar.

clazor; n Const. Aliminestearm, inginer.Preotul econom Const, Ionescu, prof: secundat.Const, Alexandrescu, institutor.

EXTRAS DIN STATUTE

Societatea Steaua are de scop a Wert pentru intindereainvitaturii in popor.(prin tiparirea si itspandirea de scrieri

publicatii morale, patriotice vi de folos practic, si pen-tru impedecarea, .prin toate mijloacele legiuite, a rtspandirifde scrieri si publicatii imorale sau cu tendinte contrarilStatului vi ideii nationale rornine.

Cotizatia este de -cel putin -rioi lei pe an, afar de inva-tttori, prcoti rurali vi sateni,. pentru care e tie minimumlen leu pe an. Membrii pot rascumpara, cotizatia anuallplatind odatt pentru totdeauna, o sums de 10 lei, iar in-vitatorii, preotii rurali si satenii cel putin 20 lei. Acestesume se -trec la capital si nu se- intrebuinteaza pentru chel-tuelile ordinare decal venitul lore.

' Fie-care membru este indatorat, ca, in cel d'indiu an duptadmiterea sa, sa fact a se primi in Societate cel putin alttdoi membri noui.

Cererile de inscriere, insothe de cotizatia pe un an, sepot adreek Spiru C. garet, strada Verde Bucuresth

,si

d -lui

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA SOCIET:kTII'S TEAUA"

)1 19.

SUPERSTITIUNILE

PAGHBITOAREALE

POPORULUI NOSTRU

DESCANTECUL SI LEACURILE BABESTI, DUHURILE

NECURATE. YRAJI g FARMECE. SARBATORI FARA DE ROST

DE

GEORGE CWUC

BUCURESTIInstil. di Arts Crake CAROL GOBL, S-r loan St. Rasidesou

ib, sfi-IADA DOAMN F.11, 101909. 24618

www.dacoromanica.ro

I. MEDICINA SIMPATICA.

Leacurile bAbesti.

§ 1.

Leacul fie on nu fie, plata babei sä sestie ! r de vorbele acestea ar trebui aducaaminte fiecare om cand merge Ia baba des-cantatoare. Stiu si eu ca omul, and e bolnavon are pe cineva bolnav In casa, intreaba siin dreapta si stanga pe priceputi si nepriceputisi la urma tot la descantec ajunge. Si iarasstiu casunt multe femei cari cunosc fel de felde burueni lecuitoare, si, cunosc si otravuriledin burueni. Si cunosc si anumite boale, maiales de-ale femeilor. Eu nu tagaduesc ca suntsi babe pricepute Ia cate-o boala si au buna-vointa dea ajuta cat pot bolnavilor. Dar suntsi babe nepricepute, care nu prea umbla cucrucea in san si descants numai pentru castig,

st -si

www.dacoromanica.ro

4

aitele o fac numai de laudarosie on .numaica sa le mearga numele si sa bage spaimain oameni de ce putere au ele. cOhol sastiti voi ca una e baba Floarea ! Si bietiioameni cred, ca baba Floarea poate candvrea sa inghete apa dela foc, sa cheme pe dra-cul din Salta, sä trimita boale si sa fure pestesapte sate laptele vacilor, sa poarte oamenisburand pe prajing, si cate alte nerozii deacestea. Ba poate sa opreasca norii lui Dum-nezeu, si vanturile si grindina, si cand i-arplatl cineva bine ar putea sa facg sa nu mairasara soarele, iar tuna sa nu-si mai poata um-plea sferturile ei si sa ramae pang in vecinumai ca o secere. Bat-o Dumnezeu de baba ne-vrednica, n'o vezi cu ce umbla sa sperie lumea?

Apoi sunt si altfel de babe, cam putintelede minte, can cred ca le pot face toate ace-stea. Cu adevarat cred, si nu le poti scoatenebunia din cap, si la urma ar fi pgcat sa lebagi ving ca vreau sa insele lumea. Nu vo-esc s'o insele, ci pe ele insele le insala capulIon cel neintreg, ca sunt bolnave la minte.Mai de vina sunt oamenii can se iau dupaele si le dau crezamant, Aceste babe spun

www.dacoromanica.ro

5

de ele ca sboara prin vazduh pe matura, cas'aduna cu altele de spita lor, pe la raspantiinoaptea, ca stau de vorba cu Dracul al maredin balta, ca merg pans intr'al noualea satsi sug inima copiilor, si cate toate. Sunt bietebabe cari buiguiesc cu ochii deschisi, si Inaiurarea lor sboara pe matura, Si worbesc cuSatana, si acest vis al lor, adica vedenia ce au, ocreel, urgisitele de elc, ca se intampla inteadevar.

Nu-i tot una baba Rada cu Rada baba !Una isi vede de buruenele ei si descantsnumai unde e de vindecat o boall, si voestenumai mantuire si bine, iar doftoriile ei suntvazute de toata lumea. de acestea suntmulte femei prin sate, si neveste si mai invarsta, femei cinstite si asezate si cari s'ar ru-sina pang in albul ochilor cand le-ai banuica umbla cu boscoane si cu vraji si cu dra-cul prin ulcele. Dar ceealalta baba descantsnumai unde e sa faca rau, sa trimeata cutite,sa faca pe ursita, sa fiarba burueni taxi ca salege barbatii on sa faca de urit. Asta umblacu cenuse de broasca arsa in vatra focului,cu sange de liliac, cu mana de om mort sicu gatlej de Iup, on cu doftorii pe cari be

*i

www.dacoromanica.ro

6

preggteste pe ascunsul si le tginueste. Toategandirile ii sunt numai spre rat', asa cg de eacu adevgrat poti zice ca si-a dat sufletul ei dia-volului. Babe de soiul acesta sunt vrgjitoareindrgcite, si mai de mult le ardeau de vii, casg curete de ele pgmantul. Nu ca doara elear fi putut face lucrurile cu care se laudau,dar pentrucg vrand sg facg raul, li se incaineasufletul asa de mult incat 1ar fi fgcut de-arfi putut. In ele e numai vrerea de a face rgu,dar nu si puterea. Din pgcate, multg lume erea si vrea sg facg rgu altora, iar acesti rajpar cg sunt anume facuti pentru vrajitoare,si vrgjitoarele anume pentru ei. Si neputandface ei raul, tsi pun ngdejdea in baba, si ba-bele in dracul. Dar uite, Ca nisi dracul nue asa de rgu, ca oamenii acestia si ca babele,ca nu le face pe plac, si se sperie si el decate-i cer. Ca baba si omul care-si face vrgjivreau sa facg raul, si Satana nu-1 vrea. Fru-moasg tovargsie de trei cinstiti: omul, baba sidiavolul, si la urma tot diavolul cel mai cinsitdintre toti trei! Ar trebui sg ne fie rusine,crestimlor, de alergarea dupa vrgjitorii si sgne gandim la focul 'adului.

www.dacoromanica.ro

7

§ 2.

Acum sa lAsam pe vrajitoare cu indraci-tele for mestesuguri in plata Domnului. SAvedem ce incredere poti s5 ai, crestine drag,in femeile cele de buns credinta cari voescsa-ti fie de ajutor la boale.

Ca sa poti da doftorii cu folos, trebuie maiintaiu sa stii anumit ce boala are omul. Pen-trued' once boala e cu doftoria ei. Iar boalelese t.unosc dup5 anumite semne ale lor, launele lesne de vazut, la altele mai cu incur-caturi care to fac sa iei o boalA drept alta.Acum doctorii invata ani dearandul de princarti" tot ce stiu si au stiut alti doctori deprin fume, si vad cu ochii boalele la sute sisute de oameni prin spitale, si asa for le elesne sä cunoasca boala cand o vad. Darbizta femee din sat, cum? Nici bolnavi cusutele nu vede, ca din multa vedere sA poatajudeca felurile boalelor, nici alta invataturan'are afara de ce a auzit dela altii tot ca eacu putina pricepere.

Doftoresele din sat cand nu se dumeresc,nu cautA ca doctorii semnele, ci umbla cu

www.dacoromanica.ro

8

descantece si cu bazaconii. Ai copil bolnavsi chemi baba. Ea se uita si nu stie ce boalAare copilul. Ca sa stie, stinge carbuni in apa:daca se scufunda carbunii, copilul are deochiu;daca plutesc, are boala din sfinte. Acum ceincredere sa ai in doftoriile ce le va da, dacanu ti le da dupa stiinta ei, ci dupa noroc ?Alta data baba pune copilul pe prag cu fatain jos, ii intoarce pe spate mana dreapta sipiciorul stang ca sa s'atinga, tot asa manastanga cu piciorul drept. Daca nu eating ccr-pilul are stransori, on deochiu, daca s'atingare alts boala. Care? 0 sa-i gaseasca babasi un nume, asa ca la urma cu toate ca mi-titelul e bolnav de plamani, va trebui sa in-ghita doftorii pentru board de stomac. Ce aucarbunii din apa cu felul boalei copilului ? sice are de impartit galbenusul oului cu jun-ghiul? Caci la banuiala ca are copilul jun-ghiu, ii poarta un galbenus peste tot trupulsi unde se sparge galbenusul acolo e jun-ghiul si acolo trebuiesc puse oblojelile. Vaide lume si de bietul copil! Iar daca nu sesparge nicaieri, copilul n'are junghiu, ci altaboala pe care i-o gasqte baba tot asa, Cu

www.dacoromanica.ro

9

acul on cu o bucata de pane si mai stiu eucum. Acum, copilul poate ca are junghiu, dargalbenusul spune ca n'are, si baba, fireste,cauta copilul de alta board. Ori poate Cainteadevar copilul n'are junghiu, ci boala degat, dar galbenusul se sparge si spune ca-1are, deci baba o sa-1 oblojeasca asa cum cerejunghiul. Vezi unde ajungi data to iei dupababe, iar babele dupa galbenusul de ou I

Dintr'aceste catevapilde poi cunoaste toataintelepciunea babelor La oamenii mari se maischimba lucru, caci ei pot spune ce au si potface de ocara galbenusul. Dar si la ei babelegasesc felul boalei tot grin mijloace de acesteasimpatice, cum le zic carturarii. Ca sa stii dacaomul are inteadevar ranza rasturnata, ii des-canti si-1 pui sa stea cu capul in jos, si dacase simte alinat in vremea asta, are rasturnataranza ; daca nu, are vr'o boala din babelevrasmasului." Lucru ar fi de ras, daca nu ti-arfi mill de bietul om. Ranza rasturnata e uncatar al stomacului, unul de cel rau, iar ta -ranii cred Ca el vine din rasturnarea cu josulin sus a stomacului. Si daca bolnavul s'aseazacu capul in ,jos, asa credeci voi, stomacul Ili

www.dacoromanica.ro

10

vine iarasi in starea lui fireasca, si nu to maidoare. Se poate ca intamplator unuia sa-ialine pe o clipita raul, si altuia nu, cand se(IA peste cap, dar de aici nu se poate scoatenici o incheere, nici pentru ranza rasturnata,nici pentru bale" de ale vrasmasilor. Singuraincheere e, ca baba n'a nemerit boala.

Voi ati bagat de seama si va mirati cadoctorul, cand mergeti la el cu vr'o boala, vaintreaba cate minunatii toate, ce ati mancatieri si alaltaieri si in postul cutare, si ce atibaut si cum ati dormit si unde, si cate'n lungsi in soare. Ba va ciocaneste in spate, va in-treaba cati copii aveti si ce parinti ati a vut.Dar ce are, uritul de el, sa le stie toate a-cestea ? Ce-i sunt bune? Apoi, ii sunt bune,caci multe boale nu se dau deodata pe fatasi dainuesc ascunse multa vreme, si n'au pri-cina numai de ieri de alaltaieri, si nu yinasa numai din senin", si altele se trag dinparinti si din cine stie ce lucruri de can bol-navul nu-si da seama. Asta se zice ca doc-torii cauta pricina boalei. Jar voi, dragii mei

www.dacoromanica.ro

11

5i doftoroaiele voastre, nu se gandesc niciodata la pricina boalei.

E adevarat ca multe pricini ale boalelorsunt ascunse si greu de inteles si trec peste'puterile priceperii voastre. Atunci apoi credeti,asa de neintelepteste, ca boala v'a venit (dinsenins si cDumnezeu stie cum, si alergatiapoi la inchipuirile voastre, la Ie le, la Sfinte,la Mama Padurii, la Joi-Marite, ba mai ranca asta, Ara inchipuiti ca boala v'a tritnis'ocutare si cutare vrasmas on baba. and vadoare capul de o belie strasnica, stiti si voilimpede pricina durerii. and ati ridicat cevagreu si a doua zi va vine vatamatura, stitiiaras limpede din ce va vine. Dar cand simtitisagetaturi prin oase, junghiuri prin incheeturi,nu va puteti dumeri si aruncati viva pe le lesi pe Soimane. Tot Ielele sunt vinovate candaveti reumatisme, on cand vi se thstrambagura si gatul, on va ramane mort piciorul onnu va puteti misca o mans, on aveti dureride sale si de crucea spinarii.

Cata nebunie goala nu e in credinta fe-meilor cari au boala de plamani zisa pneu-monie. Nevestele cred ca boala li-e trimisa de

www.dacoromanica.ro

12

vr'o dusmanca, vr'o fata ramasa batrana sicare ravneste la barbatul ei. Asta se zice deursitd, sau de cutite trimise, si bolnava in locsä mearga la doctor chiama babe sa scoatacutitele cu descantece si sa be trimita tnapoila Rvaca neagra, care le-a trimis. Alta nebu-nie e in credinta in fats'. Eu vad ca nici voinu stiti bine ce e faptul, unii spun a suntbube rele pe tot trupul incat nu mai potiumbla, altii ca e slabiciune in om de to usucipans mori, altii spun alta. Orice ar fi, nebu-nia sta acolea ca va inchipuiti ca e trimis debabe, on ca -1 capeti calcand cel dintaiu indescantece svarlite de babe pe drumuri, onpuse anume in cale, si ca el se leaga de om,copil, cane, vita. Mare mester baba, ca poateimpart1 boale in dreapta si in stanga, paecaar fi colacei la ingropaciune ! Eu din parte-mias lash pe babe sa se umfle in pene ca potface si treaba asta, dar e pacat de Dumnezeu,ca ea orbeste ochii vostri asa de mult incatde bunavoe credeti in dracul

§ 4.

Dupa cat am bagat de seama, pricinile boa-

www.dacoromanica.ro

13

lelor voi le cautati in trei locuri. Si intr'altpatrulea loc, in cel adevarat, le cautati cateo-data, dar asa de putin. Vreau sa zic, ca nustiti, si ierte-ma Dumnezeu, nici nu vreti säcautati boalele in pricini firesti, vazute si pri-cepute de om. VA trebue tot pricini tainuite,ascunse, de printr'alta lume mistice dupavorba cartii nu din vieata asta, ci de pesubt pamant dela Necuratul, de prin vazduhdela Duhurile necurate. Iar aceasta nebunie vaface de luati tntr'un nimic pe doctorii din o-rase, caci de unde sa stie ei ? Ii despretuiti sivi-e groaza de ei. Eu stiu de ce. Pentruca eiva cauta la boale pricini firesti, adevarate, va-zute, si va dau doftorii luate de ici si pusedincoace. Dar voi nu va dumeriti sufletul cuasta. Daca e asa cum spun doctorii, atuncide ce mai sunt pe lume Iele si Sfinte si draci,si babe ? Voua va trebue pricini mai de taina,si ce leac e Ala nedescantat si netrecut pe subpragul casei si nefiert in trei Luni pe lunanoua ? Ce s'ajute buruiana daca nu i-ai duspane si sare Dumineca pana a nu rasarl soa-rele si n'ai descantat-o pe loc j n'ai rugat-o,si n'ai plamadit-o in stropi de apa dela o moara

www.dacoromanica.ro

14

a carei math' se invartee impotriva soarelui ?Cate dracovenii stiu sa fac'd bal1ele la de-

scantece, si cu cat fac mai multe, voi cu atatacredeti doftoriile for mai bune, si Ira umpletide cutremur in fata babei, par'ca ati fi crestiniadevarati in fata sfintelor taine din biserica.Fereasca Dunmc 7.eu, ziceti voi, doctorii umbracu dracul ! Si nu vedeti ca ei umbla cu lucrurifiresti, si tocmai voi chemati pe dracul ? Cacispuneti yoi, daca buruiana babei e aevea deleac, de ce o mai boscorodeste si o descantsatata cu vorbe cari sunt ca toate vorbele ?De ce sa fie bun5 numai daca o tai cu cutitfurat, si numai daca o amesteci in oala cupaiu de matura parasita, si o bei cu fata catrerasarit ? Alt cutit nu e bun? M5tura furata emai a lui Dumnezeu decal a to ?

Vezi omule vezi! Ca toate acestea sunt degeaba, cu adevarat copilaresti si iesite dinminte de baba. Si daca be crezi, esti si to inmintea babei si a copilului 1

Vorbeam de trei locuri unde cautati voipricinile boalelor. In Duhuri necurate, in oa-meni can still in legatura cu Dracul, si in lu-cruri nevinovate de cari nu stiu ce sa zici, sa

www.dacoromanica.ro

15

razi on sa-ti faci cruce. Acum, despre duhu-rile necurate am sa vorbesc eu mai incolo, lalocul tor, caci pe subt pamant si in vazduhnu le-am gasit nicaeri, si spun oamenii de prinalte tari cat e pamantul ca nici pe la ei nuse gasesc. E greu sä deslusesti ce boale a-nume or ti toate acelea pe cari le ingrama-diti voi la un loc ca vi le-au adus Moroii, Stri-goii, Milostivele, Zmeul si Sburatorul, Ceas rat',Mama padurii, Strigele, Joi-maritele, Rusaliile,apoi Pocitura, Intalnitura, Lipitura celelaltecate va umbra prin cap ca albinele din roiu.E greu, caci multi zaceti cu anii si muriti ne-stiuti prin sate, fara sa stie doctorii de voi.Iar cand la urma-urmei, in pragul mortii, ye-niti la doctori, va gasesc cu boale firesti ces'ar fi putut lecul. Dar sunt, asta e ash, cre-stinilor, duhurile acestea sunt? dar numai incapul celor bolnavi sl neintelepti. Nici eu nicitu, nici celalalt n'a vazut Ielele niciodata, darunul zice ca i-a spus cutare ca le-ar fi auzitcelalalt, iar acesta nu jura ca le-ar fi auzit el,dar stie dela altul ca i ar fi spus prietenul sauca a auzit si el dela altul. Ei, crestini dragi,is lasati-ma in pace !

p1

www.dacoromanica.ro

16

Oameni vr5jmasi, prin el singuri on prinbabe, fireste tot cu ajutorul diavolului, cre-deti c5 pot trimete deochiul, faptul, cutitele,balele, pe-ursita, iar copiilor stransori si ne-somn. Toate acestea stint boale en pricini in-chipuite, si; la urina n'ar fi lucru mare sa cre-deti ce vreti, dar 11111 e ca leacurile le au-tati tot In Inchipuire, si pe cat de naroada epricina pe atata de narod e leacul. Fiindcacredeti c5 sunt boale ttrimisex., credeti apoic5 ele trebue inapoiate cu vrajmasie la cel cele-a trimis. Si apoi pe langa trimiterea ina-poi a boalei se invArteste toata dandanaua, des-cantece peste descantece, vraji peste vraji, im-plantare de topor in grinda casei, intepareaturtei din spuza cu acul, broaste arse de vii suboath: in j5ratec, oase de liliac ingropate la ras-pantie si toate acele nesfarsite bazaconii, u-nele asa de ticaloase de ti se sbarleste parulauzindu-le. Cc Dutnuezeu sil- 0 ajute toate a-cestea? Bine, crestine al meu, nici astea nusunt dr5cii curate ? Sufletul nu ti-1 vindeci cuele, ci cu ticalosiile for mai r5u ti-1 tncarci ;trupul nu ti-1 vindeci, de vreme ce cauti leac inceeace nu poate lecul. Daca ai manca oasele

www.dacoromanica.ro

17

de liliac si broa stele arse, si ai inghiti fusul cucare strapunge baba turta, as mai crede ca suntceva de leac, ca alte doftorii inghitite, darasa ce sa ti ajute liliacul ca-1 prinzi si-1 in-gropi, si ce broasca arsa ca-i asvarli cenusaspre casa de unde banuesti ca ti s'a trimisboala? Nu razi si to crestine de cuminteniileacestea ? Nu, fara gluma, cand esti bolnav decutite trimise (pneumonie) on de facut pe ur-sita (anemie, si mai ales tuberculoza) si babastraRunge boala cu frigarea, incearca ()data siinghite frigarea, da de-ti trece boala! Ori silestepe baba s'o fnghita ea ! Haide, babo, cum pottrimite si scoate boale din om cu intepaturide frigare intr'o turta, o sa poti sa faci si p'asta!

Altor boale le cautati pricini care n'au aface unele cu altele cum n'are scripca cuiepurele. Dintr'atatea multe, ma gandesc laboalele de mate, care credeti voi ca v'auvenit din intrarea sarpelui pe gura. Ce sacaute sarpele in om? Si cum sä traiassa in cal-dura din stomac, si ce sa faca el rata broastesi soareci, caci astea ii sunt hrana ? Acum, cavi se pare ca e sarpe in burta, asta o facmatele bolnave cari au miscare in chipul um-

Superstitiunile pAgubitoare.G. Cofbuc.www.dacoromanica.ro

18

bletului de sarpe. Ca vine sarpele pang in guracateodata, poate o fi parere, poate o fi castomacul si gatlejul e cuprins de raul boalii.Acum zici tu: csarpe on ne sarpe, ce este railca eu cred ca e tin .sarpe ? Stiu a este unrau acolo in mate.) Da este, raspund eu, este,dar nu acesta e raul cel mare. Caci pe acestapoate 1-ar vindeca doctorii iute iute. Raule, ca voi crezand c'aveti sarpe, nu va ganditisa vA vindecati matele de o boala, ci cum säomoriti un sarpe ! Tot gandul vi-e la un urpeviucare, vezi, ca nu este!si toate doftoriilele potriviti bine pentru uciderea sarpelui, darrau pentru tamaduirea boalei. Spanzurati omulcu capul in jos peste caldarea cu lapte fer-binte, ca sa traga sarpele la lapte dulce si saiasa din om. I dati sa manance inima debarza on sa beg scrum de pene de barza, incredinta ca dusmanul sarpelui, barza, o sa-1ucida on sa -1 alunge. Daca ar putea, bolnavular inghip barza intreaga vie, si atunci s'arispravi cu sarpele ! Toate doftoriile cc le daubabele la acest soiu de boala sunt cautatenumai in vederea unui sarpe viu si adevaratcare trebue pcis. Yezi dar, ca nu e tot una ce

www.dacoromanica.ro

19

crezi! Voi cu sarpele vostru, duceti-va ladoctor, crestinilor, nu la barza, caci barzamacar ca e dobitoc stie prea bine ca in mateleomului nu prea au obiceiu serpii sasi faca culcus.

Tot asa pricing fara nici un rost ii cau-tati turbarii, on altei boale ce seamana cuasta. Ziceti ca vine, cand ati mancat fierturain care a picurat apa din capatul unui lemnverde cand arde. Stiu, din copilaria mea, celucru mare e apa asta sfaraitoare si cum setern taranii de ea. C'ar fi lacrimile lemnului,si sfaraiala e plansul lui, si ca se rasburiape oameni. Si la asta, cl-edinta, luata numaica credinta, treaca-mearga Dar raul e ca si cusarpele, caci taranii cari au boala aceea ca a tur-barii se invartesc tot pe langa leacuri fara nici unrost, legati si tinuti pe loc de credinta lor.

Ce doftorii nu dau babele, [Ana cc asurzescde tot pe bietii bolnavi de urechi carora ci-cale-ar fi intrat urechelnita in vreo ureche ! Siaici leacurile se invartesc pe langil gandul catrebue sa scoti on sa omori, cu pui cu tot,o urechelnita vie. Acura, daca o fi intrandurechelnita in ureche, lesne e s'o scoti ine-cand-o cu unt-de-lemn. Dar vorba e ca voi

www.dacoromanica.ro

20

cautati urechelnita si cand nu este si aruncatipe ea vina cand biata ureche are alto boale,rele, care lass surd pe om.

§ 5.

Pricini inchipuite aveti voi, dragii mei, maiales la boalele copiilor. Si iarasi o zic, eu nupentru pricina boalei vorbesc acestea, (ca laurma, puteti crede orice voiti) ci pentru felulnepotrivit cum vreti sa vindecati boala. andsufla copilul greu si tine gura cascata, voi spu-neti ca are boala farpelui. and cased mereusi trage a somn fara sa doarma si nu suge, areboala lupului, iar cand slabeste vazand cuochii si se topeste pe picioare pans picre, zi-ceti ca are boala ainelui. Un nume trebue saarba boalele, iar acestea trei au numele ace-stea. Bine. Dar nu e bine ca babele in loc sacaute pricina adevaratae boalei, o iau data de-agata dela mosi stramosi si nu-si mai bat capul.

Vezi, chid stiff adevarata pricina a boalei,e mai usor s'o vindeci, ca stii radacina rauluisi o tai. Dar daca n'o stii, to invartesti pelanga boala si n'o izbesti cu leacurile la ra-d Icina ei. Cand se usuca un porn in grading,

si

www.dacoromanica.ro

21

nu e ash, dragii mei ca intrebati ce-o fi avand ?Care e pricina ? Adevarul e ea-1 ucid furnicile,dar to nu stii. Vine unul si zice, ca gardule de villa, cä e prea aproape. Te trudesti sidai gardul mai incolo. Pomul se usuca mereu.Vine altul si to invata ca are prea multi po-misori pe15.nga el si-i sug puterea. Te apucisi tai toti pomisorii. De geaba pomul se usuca.Vine al treilea si spune ca ,nu l'ai udat cuaghiasma. Te apuci si-1 uzi, el se istovesteinainte. Tocmai in urma 4i dg prin gaud slintrebi pe unul priceput, si el iti spune defurnici si sal is cu manile de cap, el acume prea tarziu sa scapi pomul. Ash faceti voicu boalele voastre, cautati pricinile for tot pealaturi, si, urmand pricinilor, si indreptarea rau-lui tot pe alaturi o cautati, si cateodata nebu-neste ca cel din pilda cu mutarea gardului.Iar in sfArsit da'i si pe la doctor child s'auscat bietul porn si child nu mai poate nicipriceputul sä-1 mai inviie ! Asa oameni buni,ash e cum v5 spun si mi-ar pareh bine daca ma-car zece dintr'o suta miati luh cuvantul la inima.

Incepusem cu boala lupului si a sarpelui.Una e board de plamani, si cealalta de sto-

www.dacoromanica.ro

22

mac. Pricinile for sunt acolea, in cosul copi-lului, on din raceala, cum ar fi bungoara dinpunerea pe pardoseala bisericii sub patrafir acopilului desfasat, on din hrana nechibzuita,cum ar fi «mancarile de om mare. la copiiueintarcati. Acum, unde va duce pe voi capulsa cautati pricinile! La sperietura ! Boa la lu-pului o are din pricina ca mama, pe cand erainsarcinata, s'a .speriat de un lup (daca nuaevea macar in vis) ; iar a sarpelui, ca s'asperiat de un sarpe. Mult va mai sperie pevoi babele cu sperietura! Ca uite si boalacaneasca e tot din sperietura, de cane. Car-turarii zic limfatism acestei boale canesti, sistiu ca e mama a multor altor boale, iar pri-cina ei este pe MAO o hrana si ingrijireproasta, si starea sanatatii parintilor, si maiales maritisul mamei prea de copila. Dar ceau canii cu boala asta ? Nimic alts deck abietul copil slgbeste asa de tare, ca si caniicand au jigarae.

Dupa al babelor mestesug lecuitor, toatesperieturile se vindeca cu fumuri. Sperieturaucopilului de sgomote mari si de sbierete onde lucruri urite (ziceti voi, dar inteadevar e

www.dacoromanica.ro

93

vr'o boala nervoasa a copilului), i-o vindeciafumandu-1 cu par de urs, pentruca ursulnu e sperios. Boa lei sarpelui deci voi ii cautati-vindecare in fumuri cu piei de carpe, boaleilupului in fumuri cu par de lup, jar parulde cane negresit are sa vindece boala ca-neasca. Toate ' fumurile, acestea n'ajuta ni-mic, ba mai intaiu stria. Fiindca am pinsaici vorba, sa va spui ca prea nesfArsita si

fara de leac e increderea voastra in fumuri.Eu nu zic ca la anuinite boale n'ar fi ajutandSi fumurile, dar de te-ai lua dupa babe toateboalele din lume si-ar avea leacul in fum.Pana si pantecarita copiilor ! Si cate burueniotravitoare si cate lucruri scarboase n'ames-teca babele lute° oala, de asupra carora tincopilul cateodata cu capul in jos pestefumul puturos, pans ce lesina. Saminte demasalarita si de canepa salbateca, oase depeste si cap de cal, gaing de cioara si scar-navie de lup, amestecate toate si coapte incuptor : dintr'aceste scot fumuri pe can letrag in plamani bietii bolnavi! Chiar si atuncicand au junghiuri on cutite, (adica au boalede plamani, pe can le numesc doctorii bron-

www.dacoromanica.ro

24

chite si pneumonii) sau cand au boala ca.neasca a slabiciunii, ceeace uneori nu e cleatoftica. Pe acestia Yi omor, negresit, cu fumu-rile. Apoi de cateori v'afumati cu balega devacs, si stiu eu de ce ?

Stai si to miry acum de babele stiitoareStiu cate ceva ele, si nimeresc ca gainaoarba ate un graunte, dar nu-si bat capulprea mult sa faca deosebire intre boala siboala si pe toate le amesteca intro caldaresi pentr toate au acelas leac. Adica au elemulte leacuri, dar la urma, cand nu ajuta niciunul, nici scaldele descantate, atunci tot laacesta alearga, la fumuri, Stiu ca era o vremecand la orice boala ai fi avut Yti elasau sange*.Acura nu se mai aude de leacul acesta, darfumurile cari sunt tot de pe vremea aceekodainuesc inainte in stiinta babelor. Adevarate ca lipitoarele si lasarea sangelui n'au facutnici odata parte din mestesugul de doftor albabelor noastre, deck doara prin Moldova.Dar am cetit in multe randuri ca babele auomorit cu fumurile oameni marl. De copii,cine mai tine seams, ca ei vin ca azi si seduc ca mane

.iI

www.dacoromanica.ro

II. DUHURILE NECURATE

§ 6.

SA intrAm acum printre duhurile necurate,sA le Warn si pe ele la refenea. FA-ti cruce.ere:Arne, ca in mare tabard' ne !Again. SAnu-ti fie frica, sunt multe, dar proaste de dauin gropi. Uite Tele le, pot sbura peste marl. sitad, dar cu un fir de iarba on cu un fir deland rosie le tai toata puterea sburArii si le}ii pe loc. Apoi ce .putere e asta ? Strigoii esdin morminte, sug inimi de oameni si eu credcd pot rasturnA si munti, dar tot tu esti maitare, caci cu un fir de usturoiu descantat iialungi afara din lume. Si iarasi to intreb, ceputere e asta la strigoi ? Rusaliile umfla oa-meni, nu le pot sta impotriva toate ostile im-paratesti din lume, dar tu cu o crenguta de pe-lin le faci sa intre de frica pe sub toate pietrele.Spune-mi si aici, ce putere au Rusaliile ace-

www.dacoromanica.ro

tea Ce putere an toate si fermeca-toriile babei cca cu gusa, daca baba cea cucocoa;,a le poate desface cat ai bate in palme ?

Mi-am batut si eu capul ca sa stiu dela oa-meni, cam ce lighioane or fi duhurile acestea.Si sa vezi comedie ca asta ! Despre duhurilenecurate se spun atatea si atatea, si asa deincurcate, ca-ti vine sa le lasi acolo undeor fi. Nu se potriveste sat cu sat. Ia spune-ti-mi voi, ce sunt moroii, si eu am sa va spunce e laptele de pasere ! Unii spun eh' moroise fac copiii cari mor nebotezati, si ea plangnoaptea pe la ferestre. Ba sa ma ierti, strigaunul dintealta parte de Cara, moroi se facoamenii carora nu lea cetit bine popa la in-gropaciune, si vin si mananca inimile rude-lor mai de aproape. As! stii si tu cat miga-rul morarului, zice unul dintr'alt judet, mo-roii se fac altfel, se fac din oameni moroipeste care a trecut un cane on o pisica. Nicitu nu stii nimic, mai nene, zice altul : Moroiise fac din babe cari au facut tovarasie cuclracul. Altul de colo zice ca moroii se facdin oameni nascuti printre tufe, celalalt Cadin oameni tare pacatosi. Poftim, dela copiii

26

;rape

www.dacoromanica.ro

27

nevinovati fara botez am ajuns la babe indra-cite ! Bine, oameni, dar vorba e, ce vor fifiind Moroii astia, ca voi imi spuneti de eitntr'o mie de feluri, Apoi nici nu stiti cc mes-tesug au ei prin lume. Ca sug inima ? astaspuneti ea o fac si strigoii, si strigele cariiau inimile de copii si pun in loc pae, ba oface si Smeul cand va bantueste. Haida de,numai voi cu minciunile voastre, si eu sä nusar cu minciuna mea : inimile le sug varco-lacii, zic eu, macar ca un prieten ma tragede maneca sa spui ca pricolicii. Na, cine-ostie si altfel, sa ne-o spue, caci o sa incapasi a lui in traista.

Acum, pe toate aceste duhuri cari sug inimieu le fac o oaste si be puiu de care rasarit,De catre apus am alta, cu alt steag si cu altemesteuguri oastea duhurilor cari pocesc.Aici sunt Icicle cu nesfarsitele for nume, Van -toase, Soimane, Albe, Frumusele, Bune, Mi-lostive, Miluite, apoi surorile for Joimaritele siRusaliile, si apoi siragul for de rubedenii,Potca, Frigura, Sainca, Caii San-Toaderilor.Par cine sa le mai stie pe toate ! Si au tatape Tartorul din balta, si mama pe Mama-

:

www.dacoromanica.ro

28

pgdurii, si toate se invartesc si traesc deavalmain mintea bietului Roman !

De ras, e de ras, crestine al meu, dar side plans este. E de ras, ca-ti umplI capul cuatatea nebunii goale, nascocite de spaima sinestiinta ta. Ca tu crezand, ca toate acesteasunt fiinte vii, aevea, si ca n'au alts de lucrudecat sa-ti faca tie rau, tu esti vecinic spe-riat si ingrozit si cauti sa to aped de ele.Apoi ce ai zice de un om, care in mijloculdrumului ar da cu ciomagul in dreapta si instanga, acum ar strapunge cu cutitul in \rant,acum ar scuipg in sari, acum ar scuipa pestecap, acum ar matura drumul cu o matura,acum ar alerga cu bracinarul sa prinda soarele,acum ar ameninta cu toporul casi cand l'artinea sub nasul cuiva nevazut, si s'ar da pestecap si-ar manca prang si s'ar unge cu noroiusi cu balega si-ar bolborosi vorbe rupte si-arcasch si iaras ar pune mana pe ciomag si arstriga: hai fugiti,Ielelor, in Mull Smeule, datein colo Moroiule, stai ca-ti dau eu tie, Potco,nu ma strangeti, Rusaliilor, aoleo nig omoargStriga! Spuneti, voi ce ati zice de un om caacesta ? CA e nebun de-a binele, bietul. Stai,

www.dacoromanica.ro

29

mai omule, ca sunt numai naluciri. Apoi asaca nebunul acesta faceti voi toti, cati aveticredinta in duhuri si descantece. Cad toatecate le-am spus le faceti aeve, on le facebaba in locul vostru cand descants, cu ma-tura, cu frigarea, cu tarana dela mormant,cu toate oblojelile murdare. Le faceti si peacestea si pe altele nenumarate, ca sa Ara apa-rati ca nebunul din drbm de duhuri inchi-puite si de boale trimise. Si e pacat de Dum-nezeu ca va pierdeti si vremea si mintea deom cu lucruri de acestea.

Tmi vin acum in minte Stafille, dar pe elele las nejudecate, pentruca stiu ca.' multi dintrevoi rad de cei ce sa tern de stafii. Cei cu mintestiu ca stafii nu vad decat fricosii si bolnavii.Cu cat e mai fricos omul, cu atata si stafiilesunt mai multe, dar de cel curajos nu se a-propie. Apoi de ce nu? S'or fi temand de el?Nu, ci pentruca nu- se teme omul de ele ;pentruca ele nu sunt aeve, ci tot asa ca bui-guelile celui ce are friguri, sunt numai ve-denii ale spaimei si ale boalei, casi nalucirilecalului sperios. De aceea tc aperi le- ne deele, cu usturoiu, cu pelin, cu tamae descantata.

www.dacoromanica.ro

30

Lucru e lesne de tnteles. AdevAratul omcur`ajos n'are nevoie nici de usturoiu nicide nimic, ca sg.' fugg stafiile de el, dar celfricos mai prinde curaj child stie 0 are lael -lucruri deschntate si birueste spaima, sibiruind-o pe ea, fireste ca stafiiile nu s'apro-pie. Asta, la adecg, e tocmai pe tocmai po-vestea cu Tiganul cand trecea prin pg.dure sisuns frunza. Ti-e fricg tie, ciocanule? Mie nu,zicea ciocanul din traistg. Apoi nici mie nu,raspundea Tiganul. Apoi iargs : Dar tie, pith..?Dar tie barosule ? el intrebh, el raspundea, si-sifaces curaj, 'si lupii, de cari se temeh Ti-ganal n'au venit, ca, to apgrat ciocanul si ba-rosul.

Dar pe cel detot fricos si plin de spaimenu-1 al:Ara nimic, fiindca spaima lui e fairaleac. Si'n spaimg i se nazgreste cine stie ce, sidacg e bun de gurg face din tantar armasarsica sg-si micsoreze rusinea, si ca sg Inlgturebatjocura altora. Si ash. el sperie un sat, cgciorice fricos ggseste pe allii si mai fricosi dechtel, si minciuna e mai iute crezuta decht ade-vgrul. Da unde nu vgd fricosii stafii! Negresit,mai curand prin locuri cari. iti fac spaimg prin

www.dacoromanica.ro

31

pustietatea lor, prin paduri, prin ruine, princase parasite. Le vad ei si pe drumuri urn-blate. Ba, sa ne ierte Dumnezeu, de cimititen'as mai zice nimic, ca sunt oameni cari n'artrece pentru lumea toata prin ele noaptea,dar ce sa zici de crestinul care n'ar infranoaptea in biserica nici mort, caci e draculin biserica! Nu-ti crapi obrazul de rusine, sacrezi ca la altarul lui Dumnezeu se cuibarestediavolul? Crezi ca el fuge de o cruce ce ofaci cu limba pe cerul gurii, fuge de oramatura de trimat descantata, si de atateaicoane sfinte din bisericii, de atatea cruci, desfantui Ohm- cu trupul lui 1- Iristos nici nu-i

Pgd.Dece numai fa'ptura aleasa a lui Dumnezeu,

numai omul vede stafii ? Caci daca sunt in trupaeve, dece nu le vad si animalele, caii, boii,canii, paserile ? Stiu ca mincinosii si fricosiispun cate nerozii, ca be vad si caii si canii. Decai sa-i lasam intr'ale lor, caci intre animalelede casa sunt cele cari Isi fac mai lesne spaime.Cana viseaza mult si se pomenesc latrand insomn. Dar ca ei and cantand Ielele, on simtStrigoiul si ca fug urland sitremurand pe dupa

www.dacoromanica.ro

32

casa, astea sunt povesti curate, care se spunla fel de sute de ani si la toate neamurile,fara schimbare, cum ai spune povestea cucocosul rosu.

§ 7.

Dar atunci ce Dumnezeu o fi cu Ielele sicu toata oastea de duhuri cari pocesc, si cecu Moroii si oastea ceealalta care suge inimi ?Dece vorbesc oamenii de ele, decand e lu-mea ? Si numai spaima si prostia face ca levAd o seams de oameni ? on e numai min-ciunA ?

Si una si alta, oameni buni. Dar pelangAele mai e una: boala. CeI ce are naduf (astma)viseaza ca urca pe munti grei. Cand in somnte cuprinde fumul in bordeiu visezi el testrange cineva de gat, on t i astupa gura sinasul sa nu poti rasulla. Cand ti se aseaza opisica pe piept, visezi ca vine cineva §iti ponepe piept o piatra de moara. Cand te isbestiIn somn cu piciorul de ceva ascutit, durereaface sa visezi ca tocmai te musca un carpein local acela. Pilde de acestea yeti fi stiindfiecare, din lucru ibtamplat. Eu stiu ca odat.1

www.dacoromanica.ro

33

in somn mi-a pus frate-meu mana rece pepiept, si eu am sarit tipand, ca mi s'a parutca venise un cerb cu un sarpe in gura si mi apus sarpele rece drept pe inima. Sunt pricinifiresti, omule, si visul ti le arata cum ii estedat visului sä ti le arate. Ca multi or fi va-zand asa in vis Tele cari le instramba gatul,on strigoi care le *sug sangele, asta e lucruusor de priceput. Si un lucru sä va ramaelimpede in cap, ca intaiu e durerea onboala apoi e visul cu vedenii rele. Cain pildele spuse, intaiu e fumul si apoi vras-masul care-ti astupa gura, intaiu loyirea lapicior, apoi sarpele care to musca. Inca odata:boala aduce visul, dar nu visul aduce boala.

Si acum, asta e adevarat, ca bolnavii de i-nima au sa viseze ca le suge cineva inima.Fie ce-o fi, om, cane, lup, pisica, sarpe, onalts cine stie ce gura. Jar daca tu, bolnavule,auzi pe altii vorbind de moroi, o sa crezi cainteadevar e un moroiu, on strigoiu on cumpacatele il numesti, durerea simtita prin saransi pe care ti-o arata trupul printr'o vedenie avisului. Prin satele 'unde credeti ca moroii yinin chip de cane, bolnavul va visa un cane ; pe

Superstigiunile pAgubitoare.G. Cothuc,www.dacoromanica.ro

34

unde credeti cal e striga-fluture, bolnavul va visaca -1 suge un fluture mare. Asa cum auziti delaaltii. Dar sa crezi tu ca durerea to hai sa izicem moroiul tau e fiinta viie, ca o potialunga cu descantece sa nu mai dea pe latine, asta o crezi tu si rau faci, caci moroiulnu te crede. Trebue sa mergi cu el la doc-tor. Daca de foame multa, visezi ca ti sugecineva matele fie si asta tot moroiu cecrezi tu ca cu descantece o alungi ? Danici canele nu te crede !

Sunt multe boale cari iti aduc visuri cu su-gerea inimii. Vorba vine asa, cu sugere si cuinima, caci bolnavii cand ii intrebi nu stiu sasaspunda lamurit, ci asa ca li se pare ca-i suge,ca-i stoarce, ca-i apasa, ca-i strange la inima,la stomac, la splina. Toate astea arata o starebolnavicioasa on a uneia singure dintre ma-runtai, on o boala a intregului trup. Doctoriile stiu bine toate boalele acestea, pe vita sipe samanta, si stiu sa le vindece lesne, si demulte on cu putina batae de cap, cum e sicu acel vestit Sburator, care bantue nevestelesi fetele. Ca talharul asta de duh ce vine inchip de flacau, tot numai flacau, si frumos,

s5-1

www.dacoromanica.ro

36

pe eosul vetrei, e adus si el de vr'o boalgnumai a femeilor, dar'e adus adesea on si destomacul incarcat cu mancgri nemistuite, ashca de Sburgtor sufar mult femeile prea dincale afarg mancacioase. Stomacul indopat,(si apoi dupg ce a intrat rgul in el, si cand egol) aduce si barbatilor visuri cu bantuelileZmeuIui, care le apasa stomacul. Vezi undee pricina fireascg, si unde o cautati voi cuochii inchisi !

Astea toate sunt in vis. De aceea toate Du-hurile acestea umblg numai noaptea, cum cre-deti voi. Oho ! imi zicea odatg un tgran, o finoaptea, dar ce-mi spui d-ta ca in vis ? Esticu ochii deschisi si-1 vezi aevea, cum te vgd.Sg fie si asa, am zis eu, dar iti aduci amiritecum fti certai nevasta ed ? 0 faceai nebleagg,ca doarme de-a'n-picioarele. Apoi vezi, bolna-vului on i se pare numai ca nu viseazg, ondoarme si el de-a'n-picioarele. Si par'ca numaiun om viseazg cu ochii deschisi ! Si cam!' ai fri-guri nu te uiti in pod, si tot buiguesti ? Si apoisunt visuri cateodata ash de limpezi si de tad,cg dupg ce te-ai desteptat esti tot cu visul intine si nu te poti dumeri cg ar fi fost numai vis.

www.dacoromanica.ro

36

Poate acum gandeste unul sa, zica : Toatebune, dar de ce pang. la vis am. fost sanatos, sidela vis, dela cel dintaiu, mi-a venit boala side-a doua zi am simtit-o si-am avut-o. N'aPost necuratul in vis si mi-a adus boala? Nu,omule, nu. Vei fi simtit tu poate semnele boaleisi mai inainte, ziva, dar cu trebile de pestezi nu le-ai bagat in seams, on nu ti s'au pa-rut cu ingrijorare. Iar atunci, cand ai visatintaiu, ti se intetkc, boala si s'a dat pe fata.Ca apoi dupa asta ai simtit-o siai avut o, elucru firesc, ca izvorul : cat a stat sub pgmanta fost ascuns, cand a iesit la fata pamantuluia inceput sa curga si deatunci el curge.

§ 8.

Mare pozna fac duhurile acestea cari sug,ca nu se multamesc numai cu un em, cumse multumesc celelalte cari pocesc. and vinemoroiul si duce un copil, apoi rand pe randtot dace cate unul, 'Ana ce goleste satul. Iarstrigoiul cand duce un om mare, apoi omoarape rand pe toate rudele cele de mai dea-proape. Crezi tu, omule, o putere ca asta lalighioanele de moroi ? Eu o cred, ca vaz ca

www.dacoromanica.ro

37

si holera si ciuma tot asa face. Tot asa facesi raia, ca intaiu o are unul si umple pe t 3ti.Voi stiti bine, ca ilia se ia dela om la om,stiti si de cascat ca se duce dela unul laaltul, stiti si de un om cu voe buns ca poateimprastea voiabuna Ia WO de pelanga el.Dar de boale rele ce tree dela om Ia om,de asta nu prea stiti. Boala de Cel-perit ne amai deschis ochii sa priccpem ce e molip-sirea., Dar la alte boale n'o pricepeti, eacinu va- lasa scarbele de ,moroi.

Ca, uite, oameni buni, singuri voi v'aducetinioroiul in casa, singuri ii cautati, ii deschi-deti usile larg si-1 poftiti cu alaiu in casa.Cum, Doamne fereste, strigati voi. Dumnezeufereste, e adevarat, dar numai and te ferestisi tu. Si te poti feri, crestine, dar nu vrei sa -tiluminezi capul si te lipesti cu sufletul in-treg tot de nalucirile tale. Dela un copil bol,uav de galci se poate imbolnavi un sat in-reg. Doctorii va spun sa despartiti pe bol-

nav de cei sanatosi; invatatorul inchide scoalaca sa nu ia dela un scolar ceialalti molima,'cum stiu ca voi, in stramtele voastre case,n'aveti cum desparti pe bolnay. Dar nu vreti

www.dacoromanica.ro

as

sa stiti de nebuniile doctorului, cum zicetivoi, si nu ocoliti boala. Mame le cu copii sa-natosi yin sa vada pe cel bolnav, ii lasa sa-1sarute. Samanta boalei molipsitoare e ascunsasi in scuipatul celui bolnav, si in sufletul guriilui, si in ce scoate afara, si in hainele pecare doarme si in toata odaia, in care zace.Iar copiii sanatosi intra la bolnav si iati boala.Ba dupa ce moare, mama -sa imparte de po-mana camasuile lui la feluriti copii sanatosi,da straele pe care a zacut, on culca pe elealti copii ai ei. Si asa se utnple de boala satulintreg. La pojarul cel mic o stiti cum merge,ca se inbolnavesc pe rand toti din casa ; no-roc ca e boala mai blanda si numai rar morcopii de el. Dar la pojarul cel mare numitscarlatina acolo e gata moroiul ! Si tot asala galcile cele rele, la angina, la stransul celmare sou la falcarita. Tusea magareasca n'aremoroiu, caci rar mor copiii de ea. Dar mit-a-te, omule, cum au alungat doctorii pe cel maiindracit moroiu din lume, cum l'au scos lapensie fara descantece si fara armasar negrupeste morminte si fara fier rosu prin inima.Eu zic de varsat, ca mai inainte vreme era

www.dacoromanica.ro

39

cea mai primejdioas'a boala a copiilor, si candmurea unul apoi mureau dupa el mai totidin sat, si dintr'alte sate. Acum moroiul var-satului, adica puterea de molipsire a lui, ascazut de n'a mai ramas, decand doctorii al-tuesc copiii si. fac sa nu se poate lega de eivarsatul. Vrei nu vrei, azi e lege dela stapa-nire, sa altuim toti copiii din Cara, ca sa aba-tern varsatul si sa fugarim moroiul.

Asta pentru copii. Oamenilor mari le sugeinima strigoiul on alta dihanie ca el. Tot cuboale infectioase, molipsitoare, are de lucrusi spurcatul acesta, ca de aceea se spune pre-tutindeni ca el omoara intaiu pe rudele deaproape. Mai de mult and nu stiau oameniisa-si dea seama care e taina ofticei, si maiales a celei fulgeratoaregalopanta cum i sezice, ca par'ca ar veni in galop credea lu-mea ca un mort de oftica chiama in groapasi pe ceilalti ai familiei. Iar nepriceputa lega-tura intre membrii aceleiasi familii, in care semostenea oftica, a dat nastere credintei instrigoi. Strigoiul cel dintaiu isi sugea pe rudelecele mai de aproape, caci acestea erau ursite deboala SA moara mai intaiu, si pentru ca aveau

www.dacoromanica.ro

40

acelas rau parintesc si pentru Ca traiau im-preuna si s'au molipsit. Apoi fiecare mort seface& strigoi pentru altii. Asta se poate in-telege mai bine cu boalere lumesti, ca omulbolnav de ele cla boala mai intaiu celor maide aproape, si acestia o dau altora.

Ca strigoiul suge pe cei vii, asta e deoparteinchipuirea si visul acestora, iar de alta e tal-macirea slabiciunii ofticosilor care creste dinzi in zi. Apoi, au bagat oamenii de seamaa unor morti le cresc unghiile si parul, in-cosciug in groapa, si fata for capata o culoarerosie, un lucru care nu e de loc de mirare.Apoi de aici tine-te ! Li se potrivea asta cucealalta si-au facut din ele una: acestia suntcei ce sug pe cei vii, strigoi cari isi tin vistasi so ingrasa cu sangele suptilor. Apoi de aicinaluciri si minciuni si talmaciri, ca strigoiiacestia, ca sä poata suge, trebue sa fie vii si säiasa noaptea din mormant. CA i-ar fi si gasitin cosciug culcati pe o 'liana, on zacand, aaveau sange proaspat in gura, ca mormaemereu si altele cate le naluceste inchipuireacand o imbed putintel !

www.dacoromanica.ro

41

Ca sa scape satul de moarte, oamenii cautastrigoiul si-1 omoara. Mare lucru si de miraree de ce nu-1 prind noaptea, tend e prin case?II cauta in groapa si on ii infig un cutit, onun par, on o frigare prin inima, on II scot

ard. Asti 7i nu da voe politia sablati, crestinilor, dupe strigoi prin cimitire, siva pofteste sa vä edeti de treat* ca tot asanu sunt strigoi in morminte cum nu e nisidracul in masina care duce trenul. Povesteacu fierul prin inima e ca si cu acul on frigareadescantatoarelor infipt in turta din \rated : cumstrapungi to strigoiule inima celor vii, asa ti-ostrapungem not tie. Iar povestea cu ardereain foc a strigoiului ne-a ramas dela cei vechi,de tend un prea intelept doctor a scapat deciuma un vestit oral din tara greceasca ar-zand pe foc mare ciumatii si hainele si aster-nuturile for si asa a starpit samanta boalei.Si astazi doctorii cer sa ardem, cat ne c cuputinta, hainele si asternuturile pe cati au za-cut, fie ofticosii, he altfel de bolnavi de oricemolima lute. Caci numai focul stinge boalade tot si spalg pe deplin. Arderea asta a rä--mas in lume asa ca o amintire, ca o poveste.

urn-si -1

www.dacoromanica.ro

42

Acum asa e de talmacit astazi acest lucru ca notam luat povestea cu strigoii dela alte neamuri,si ca lumea a banuit ca omul la care s'a aratatmolima mai inaiu e un cuib de spurcaciunede unde s'a intins rain boalei si de aceea 1-auars. Si pe el si pe cei ce s'au imbolnavit dupael, i-au ars ca sa tae calea raului. Caci mo-limile se arata tntr'unul sau in doi la tnceput,cum o stiti cu boalele din sat ale copiilor,ori cum e cu holera on cu ciuma, ca auzi nu-mai Ca a murit bunioara unul la Galati si a-poi de aici se intinde incoace, se intinde in-colo pdna ce poate sa cuprinda o tars in-treaga dela un capat la altul.

Negresit. crestine drag, ca multe stau in pu-terea lui Dutnnezeu. Tar tnolime, ca holera siciuma, yin asa de cu manie si asa de lute, canu to poti feri de ele, ca de vanturile marl.Dar tot aga venia mai inainte vreme si vat-satul si langOarea, si acum ele si-au pierdut dinputere de cand stim unde le sta samanta sine ferim de ca. Apoi asa e cu toate boalelemolipsitoare, pe care voi credeti ca vin dinmoroi si strigoi si din alte duhuri necurate. Ne

www.dacoromanica.ro

43

putem ferl de ele, daca nu intru toate, darmacar atilt cat ne povatueste mintea. Si ho-lerei i-am putea pune piedici sä nu inainteze,daca cu totii, si cei dela orase si cei dela satene-am increde ou drag in spusele doctorilorsi ne-ar intra °data in cap invataturile igienei,cum sa ne pazim de boale. Nu cu baere sicu descantece, nu cu capatani de cal alb inparii gardului, nu cu Foci de car pe acoperispentru lele, nu, oameni buni, ci cu paza bunssi cu minte dc bartrat. Sa mi ne mai lasamacasa capul si sa imprumutarn pe al babelor,si sa nu mai judecam tot de sub obroc ca ceide mai demult, caci ei multe nu le stiau lim-ped° si nici nu erau pe atunci atatea in lume.Cum se is boala dela unul la altul o vedetila Cel-perit (frentie,, shins) acum judecati si

voi : ce babe si .ce descantece poate Of' peom sä nu capete boala asta, cand nu se pa-zeste singur ? Ganditi-va si la dorul de guraat vitelor febra aftoasa cum se is boalasi cum ii poti taia drumul. Ca sa -nu clainu-iasca boala, acum la un gospodar acum laaltul, ci sa scape top odata de molima, vete-rinarii prin molipsire imbolnavesc dintr'odata

www.dacoromanica.ro

44

toate vitele din sat. Asta o vedeti, si gandescca o sa vi se deschida odata ochii a molip-sirea face molimele si ca taierea drumului eistinge boala. Stapanirea, ce e dreptul, va des-chide ochii cu jandarmii, si nu va lasa sa tre-ceti vite dintr'un sat cu board Intealtul fallboala. Asta ar trebui, oameni buni, s'o pri-cepem not si fara jandarim, iu numai la boalaasta, ci la toate boalele din sat.

§ 9.

Acum, ce sä va spun de Ie le si de Rusalii.Toate boalele pe cari le aruncati in spatele-acestor Ie le yin din raceala, din umezeala, dinceata, din vanturi reci. Fiindca boala nu nevine numai decat, ci dupa o vreme, voi nuva dumeriti si credeti ca on v'a apucat dinsenin, on v'au lovit lelele. Apoi, ca umblavorba, cum ca unii le-au vazut, on le-au auzitcantand pe sus, lucrul acesta se tahnaceste si cuvedeniile ce le poate avee. bolnaul. Vajiitulurechilor, cand esti bolnav si ai visurile boalei,ti se poate pared si sunet de moara .7i uruitde camka si sunet de cobza si cantec dulce degura. Cine poate s'auda Ielele cantand ? N'u-

www.dacoromanica.ro

45

mai bolnavul. Dar intaiu e bolnav, si apoi K.aucle ; nu tntors, sa le auda intaiu si apoi sa -ivie boala. Si tot asa e si lucrul ca unii le vad,tot din buiguiala, din aiurare, din friguri, dinvis, din cele ce sunt la inceputul boalei. Fi-reste, ca pe langA acestea vine minciuna, fiea putinteilor la minte cari se pomenesc vor-bind, fie a celor ce mint cu gandul ca sa spe-rie, on sa-si bata joc, on sa se mandreascaprin sat ca ei le-au vazut si ca stiu mai multedecat altii. Apoi altii spun si poate cred, numaica au auzit de mici copii lucrurile acestea sicum le-au cumparat asa le vand.

Boale din Iele se numesc toate reumatis-mele, si tntepenirile. SA-ti dau cateva pilde. Iarnase face hora in sat, undeva, inteo incaperestramta. E multa lume si toata infierbantatade joc. Fetele au raul obiceiu sa fie subtirelimbricate si nici nu-si aduc haine mai groasecu ele, de rusinea flacailor. E si asta o ne-bunie, ca fetele bunioara umbla desculte prinzapada ca sa s'arate ca sunt voinice, si vin lahora faro haine groase. InfierbAntata cum ede joc, o fata iese sa se racoreasca in acrulrece de afara. Nu simte acum nimic, dar pe-

www.dacoromanica.ro

46

ste vr'o cateva zile o apuca junghiuri, poateo aprindere de plamani, poate boala cutitelor,si ea cu toate rudele ei, in loc sa caute pricinain raceala din seara cu jocul, se plange deTele si alearga la babe mestere, on credo eaboala i-a lost facuta pe ursita. Daca se alegenumai cu dureri de masele, on de urechi, onintre coaste, ferice de ea ca a scapat cu a-tata. Nu toti oamenii sunt la fel de tari dinnascare, si mare rau e ca si fetele slabute defelul for se tin in rand cu cele voinice, la felde dezbracate si vrand sa faca gerului in ciudatot la fel cu cele voinice. Apoi, tot cam acesteaisi fac singure de petrecanie. De aitfel co-media asta e de ras, cum fetele cele uritevreau sa intreaca in vitejii de acestea pe celefrumoase, ca sa le poata batjocori ca suntpapa-lapte si se tern de frig ca babele. Iar celeslabe se iau la intrecere cu cele voinice, si asaintra tartorul in toate spre raul lor.

Dar este un drac si mai mare. Cate racelinu intra in fete si in neveste in noptile andisi fac pe dragoste si farmece, la Anul-Nou,la Boboteaza si la Sf. Gheorghe, and numaraparii si fac vraji la taetor si numAra stelele-

www.dacoromanica.ro

47

logostele ca sg-si afle ursitul. Toate aceste far-mece le fac in gerul iernii, noaptea, dezbrg-cate pang la eginase,.ba chiar si despuete detot, de le clanfanesc dintii ca la berze si tre-mura invinetite de frig. Ce to miri, apoi Ro-mane, cal le lovesc Ielele, si ca se plang dedureri prin oase §i la Incheeturi, si ca le ajungcutitele ? Nevestele nu-si prea fac pe dragoste,e adevgrat, afara de cele ce-si pierd minteadupg- ibovnici, dar multe dintre ele poartgboala ielelor in oase de pe cand erau fete si-sifaceau vrgjile lor. Acum vezi cg la toate acesteanu Inchipuitele Iele sunt de ving, ci singuraprostia femeilor.

Astea pentru femei. Bgrbatul e dus cu ca-rul, e pe drumuri, e pe camp. Uncle inop-teazg acolo doarme, si eu de multe on m'ammirat cg in foe sg doarma in car ori, daca:vrea pe pgmant, sa-si astearng sub el fancand are, el se culcg sub car pe pamantulgol. Nici cgpataiu n'are, nici invalitoare. Pa-inAntul umed si rece, si recoarea noptii ii

bags reumatisme in oase. Capul mai jos de-ck trupul ii tulburg cuvenitul umblet al sari-gelui, asa a se Scoall Romanul cu gatul ta-

www.dacoromanica.ro

48

pan, cu grozave dureri de cap, cu o manaamortita, cu vreo durere cu junghiuri in urechi,ragusit si de multeori chiar Para de graiu sicu toate oasele strapunse. Cand se scoala, davina pe Ie le, ca s'a culcat on in loc rau peunde aveau drtimul Ie lele, or ca s'a culcatin ceas rau. Unele stie si el ca-i yin din frig,dar lipsa graiului si durerile de cap cine sale-aduca ? Numai Ielele ! si apoi se intampla caomul sa nu sinita durerile a doua zi ; le simtemai dupa o vreme, si poatc ca tocmai pe un titnpcand n'a iesit de acasa si a stat linistit lacaldura, si atunci se mira italic de unde-ivin ? Acum mai ales din Iele, ca au trecutasta noapte peste casa, on ca poate a culcatin vreo urma rea, sau daca nu mai stie alta,atunci e convins ca i-au venit din senin. Dinnestiinta cea multa a Romanului, lui nu-iintra in cap ca din senin si fara pricina nupoate veni nici traznet si nici boala. Si mareiucru e, el nu poate pricepe niciodata inde-lungarea vremii, dintre pricina boalei si ivireaei. gAcum bati omul, acum 11 doare, zice el,(si ce imi spune doctorul ca asta e din ra-ceala ? Atunci si atunci n'am racit, caci nu

www.dacoromanica.ro

49

mi-a lost nimic ; ca de raceam atunci, atuncima-s fi si tinbolnavit,. CA focul poate ardepe Infundate, zile intregi fara sA-1 bAnuesti, astao poate pricepe, dar la boala nu.

Tusa din Sfinte, dupa cat stiu eu, suntacele aprinderi de plAmani pe cari le capeticand prea inferbintat beai apA prea- rece. Demulte on te is repede si te omoarkcAci jun-ghiurile te prind numaidecat. Aici pricina siboala sunt repede una dupa alta, si tot nuvede Romanul ca nici din apa aceea n'aubaut Sfintele, nici balele Necuratului, n'auPost In ea, nici vrasmasul n'a vrAjit-o pe ur-sitA. Nu, caci altii o miie de oameni, nein-farbantati si neplini de sudoare ca tine, ar fiputut s'o bea cat de multi si nu le-ar fi Postnimic. Acum iti stiu eu raspunsul : poate canu s'ar fi Imbolnavit, zici tu, caci Sfintele auavut numai cu mine de lucru, si numai demine s'au legat. S'au legat numai de tine,zic eu, caci numai tu erai inferbintat, dar apaera pentru tori aceeasi apa, crestine.

§ 10.SArAcia e, negresit, buna prietina cu Ielele.Superatigiuntle pAgubitoare.G. Cokbuc.

www.dacoromanica.ro

50

Cand vezi prin sate, tarziu toamna pe ploicu zapada,- copii numai in cgmasa zdruntuitasi desculti, pe ulitg, nu mi-e de mirare cavg plangeti atata de boalele Ielelor. Vai, deoasele lor! Raspundeti ca sunt invatati asa.Eu cred ca ei acum sa invat5: numai c5 bietiimot ca si magarul Tiganului care asa a fostde pro t sa piara tocmai cand se invatase satrgiasca omancat. Cei mai tgrisori si din p5-rinti sanatosi o mai scot la capataiu, dar ceislabi si rau hraniti se prapgdesc, orl ajungmai tArziu ca vai de om, ologi si strambi,si pociti, si mai stm eu cum, si la toate Ie-lele sunt de vina. l'u zic ca si saracia poartape om asa golan si-1 cla pe maim Maestrelor,dar ierte-ma Dumnezeu, si prostia RomAnului.Sunt si oameni cari ar putea sa -si poarte maibine imbrgcati copiii, si nu i imbracg. Crescei si asa! Si sunt si de aceia cari fac lucru-rile pe dos, apoi acestora cum sa le zici ?

Eu nu m'am putut dumerl niciodatg, ce obi-ceiu e acela pe care-I au taranii m-ti ales prinjudetul Roman, cg umbra vara cu caciu151- sicu cojoc, iar iarna cu un suntan suptire stzdrenpuit deadreptul peste camasa, si numai

www.dacoromanica.ro

in ismene? Apoi peste bameni asa do cuminticum n'ar, da Ielele navala ?

Dar au Zancle acestea alti doi prietini simai buni, crestine al meu, rachiul si boalalumeasca. Cati betivi nu ies din carciumi in-ferbantati si-si deschee, hainele, ca sa se raco-reasca in vanturi ce to tae; cati betivi n'adormprin santuri, pe pamant umed, in vanturi reci!Vezi, Romane, drept in drumul Ielelor. Astiase intalnesc cu pocitura, si raman tapeni demani si de picioare, ologi, damblagii, cu gatulstramb, cu gura stramba, surzi, muti, cu du-reri de sale si de Inchieeturi, cu junghiuriprin oase. Toate din raceala. Dar nu asta eblestemul cel mare. Betivii vajnici si copiiibetivilor se intalnesc si cu duca-se pe pustn.Din pricina sangelui stricat, casi al Lelor cuboale lumesti invechite, dau in boala copiilor§i epilepsie, raman prostiti, se plang delipitura, au mintea smintita si rad si sa in-ching, isi sar din balamale, cum 2iceti voi,si n'au toate sambetele. Daca se potrivestela un loc betie si boala lumeasca, e urgia luiDumnezeu, crestine, si in nenorocitul ce leare, si in copiii lui 'Ana intea saptea vita.

51

www.dacoromanica.ro

52

Pe la iarmaroacele de prin sate s'aduna cugloata nefericiti de acestia si to prinde o millde starea tor. Sprijiniti pe carje, tarandu-sepe brand, cu fata stramba, cu obrajii man-cati de frentie, pociti in toate felurile si ne-buni de tot neamul, si toti cu aceeasi plan-gere, cu Ielele, el pe unii i-au pada, pe altiii-au spruzit, i-au cAlcat, i-au ismenit, i-au ologit,si cate to ate.

Mi se pare ca si grozavele urmari ale pela-grei voi tot la Ie le le cAutati. Boa la.asta cum-plita, parleald si roseati, vine din mamaligAde porumb stricat. Auzi tu, sa iai boala dinporumb muced si sI crezi ca ea iti vine caai dormit Intr'un loc necurat ! Si cu porum-bul stricat e o poveste in doua fete, ca si sa-racia voastra si lAcomia arendasilor vA facede-1 mancati, dar cats bine ca si prostia voa-strA. Am vazut si eu la tarani faina asa deincinsa, ca fumul din ea iti parlete fata, A-poi ceo sl facA asta in stomac ! Rea invAta-tura aveti, .dragii mei, in vorbele: RdeLat bu-cate stricate, mai bine mate crapate, adecamai bine sä to imbolnavesti deck s'arunci omancare rea. Ba nu, Romane, mai bine, dacA

www.dacoromanica.ro

53

nu poti altfel, rabda de foame ! Eu n'am vazut,dar aud, ca unii culegand necopt porumbulit usuca in cuptor, on nu-1 usuca deloc, si caboabele suet ash de mucede ca nu le manancanici gainile, si ca si porcii se feresc de ele.lar marnaliga din ele, de amara si de iutece-i, o miroase cainii si nu o imbuca. far voio mancati, si o mananea bietii copii mici aivostri ! Mare pacat faced, si asa va batetisinguri,. caci nu Dumnezeu va bate, si asachemati cu usile largi in casa moroii cariaduc molime, si Ielele cari aduc pocitui ile siate boale are duca-se pe pustii !

§ 11.

Asa e cu Ielele acestea. Cand e vorba nu-mai de pocituri, boalele yin din raceala, iairaceala din nepaza si negrije si din betie. la,cand e vorba de boale de nervi, de epilep-sii si de nebunie, ele yin tot din betie, din boalelumesti si din pelagra. Tot din lucruri la car;tot not suntem de vina, si de cari ne putemferi intru cat ne ajuta stiinta si puterile ome-nesti. Dar nu cu capatana de cal pusa In gard,nu cu baere si cu descantece.

www.dacoromanica.ro

54

Alt lucru si cel mai mare care ne aduccboalele e necuratenia. Incepand dela trupulnostru, murdaria pielii, apoi murdaria haine-lor, a asternutului. Apoi murdaria casei in carelocuim, a bataturii de; pe Tanga casa. Apoi mur-daria fantanelor din cari scoatem apa, a dru-murilor si a satelor. IIai, sa le lain putintelasa pe rand, crestine, ca sa le vezi mai deslusit.

and nu a,rde focul bine, bagi vatraiul siscormonesti spuza si jaratccul, si focul prindeputere. Ai facut loc aerului sa patrunda prin-tre jaratec. Asa ii faci pielii, spaland-o, ca eaare nesfarsit de multe gaurele mici, prin canintra aerul in ea si ese din ca sudoarea. Candsunt astupate de murdaria de pe piele, aerulnu poate intra prin piele in bunavoia lui. Dacaai unge un om on un dobitoc cu lac, cumfaci cu mesele, asa ca sa nu poata strabatedeloc aerul in piele, omul ar craps, caci dinpricing ca n'ar putea esi sudoarea i s'ar otravitrupul. Pie lea murdara face rae, si bube si bu-boae, si spuzeli si arsuri. Acum vezi, ca ta-ranii spala pielca trupului din vara astapana in ceealalta. Drept e, si e bin; ca mai-nile si le uda eu nu zic ca le spala ina-

nu-r

www.dacoromanica.ro

55

inte de a incepe a manch, mai cla si pe obrazcu apa dimineata. Atka e toata spalatura lor. Sivezi ca nici vara nu intra in apa niciodata cugandul sa se spele, ci numai sa se racoreasca.Si se WO in orice balta murdara, unde sescalda si porci si bivoli, si in ape statatoaresi putrede. Apoi ash, fac mai mult eau decatbine, ca in apele acestea e nlulta spurcaciune,=bale ale \ raj m asil or si ale .Necuratului».Eu stiu oameni, cari n'au intrat in apa, safaca bae tineretele lor, oameni batrani.E si o credinta gt esita, (si nu din rusine) a oa-menilor mai in varsta, ca e pacat sa to vada'.soarele gol, ca.' ash a spus SE Anton si ca elin vieata lui nu s'a dezbracat phyla' la piele.Eu vorbesc numai de garle si WO, ea de vr'oputina acasa in care sa faca bae acei ce n'auape in sat, de asta nici nu ma incumet a vorhi,ca sa nu ziceti Ca n'am toate doagele.

Toath sudoarea si. murdaria de peste un anintreg s'aduna pe- pielea taranului, din varaasta 'Ana in ceealalta. Apoi de neroe, on side trandavie, el se culca imbracat, cu opin-cile si cu obielele umede, incins, su-&area se indesueste in piele si in haine Daca

a c1

r'in

www.dacoromanica.ro

56

si-ar primeni hainele, tot ar fi bin; dar vezica taranii se primenesc cu greu, numai lapraznice si la cumetrii si cand merg din Pastiin Craciun la biserica. Daca are until nevastaharnica si iubitoare de randuiala, ea ti mai stade cap cleileste si-i face sila sa se maiprimeneasca, dar daca e o nesimtitoare, apois'a ispravit ! E adevarat ca multi nici n'auprimeneli, si eu nu vr au sa stiricesc de cen'au, ca atata saracie tot nu e in lume incatsi n'aiba nici camasa. I a asta nevestele suntde villa si sfanta aceea de invatatura ca Luninu e bine sa cosi, Marti nu e bine sa torci,si lesie nu e bine sal faci nici intro zi (dacate-ai lua dupa harnicele de neveste!) Vorbeamde albituri, ca le premenesc asa de rar si caunii nu schimha camasa, ziva-noaptea, decando imbraca pans cand o fac sdreanta pe el.Hainele de lana sunt aceleasi vara si iarna,si tot praful drumurilor e in ele, si ploaia leface scoarta de murdarie. Obielile din cismesi din opinci le usuca in odaia de dormit, pecuptor, si nici nui vorba sa le schimbe cualtele cu anii pana ce numai raman deal pot-loage din ele.

si-1

www.dacoromanica.ro

57

Murdaria asta a pielei aduce mai ales bubesi buboae, urziceli, fapt si spurcaciune la co-p". Si mare ti-e invatatura, diavole ! Caci itm-potriva buboaelor de tot felul, stiinta dofto-riceasca a babelor ingramadeste alts murda-rie. tToate buboaele se spurca) asta e o in-vatatura a medicinii poporului. Ca sa scapi deele, trebue sa le ingrozesti cti putoare si cuscarnavie : uimele cu scarna ferbinte de cane,buboaele cu scarna de pisica, bubele dulci cubalega de vacs, sgaibele copiilor cu fel defel de gainaturi, galcile cu murdarie de om,facuta oblojeala ferbinte. Si asa vreai sa scotimurdaria din pielea to cu alta murdarie ! Siingramadesti boala peste boala. Si spalatulcapului e lasat in plata Celui de sus. Cei cuplete nu pun apa si pieptene pe cap, decatla praznice. Ii mai spala ploaia. Dar pe femeinu le spala nici ploaia, iar lesie cum am maispus nu e voe sa fad nici Lunea, nici Mar-tea si asa mai Incolo. Cand le cauti piepte-nele, nu-I au, on 11 gasesti in cola'. E o cre-dinta and -o focul ! ca scutecele copiilornu e bine sa le speli 40 de zile dela nastere.Toate nevoile bietului copil s'aduna in ele,

www.dacoromanica.ro

5g

si asa e legea ca numai le stergi si le usuciin cash', ca vezi Doamne, nu-i si asa destulaputoare in ea, si nu e bine sa le intinzi afarica sa nu le vada soarele. Vai de pielea co-pilului in scutecele scortoase si murdare ! Deasternutul celor mari n'as avea ce spune, camulti isi astern rogojina si se invelesc cu ro-gojina. N u vorhesc eu nutnai de cei saraci.

Vorbesc si (le cei mai cu stare. Nu-si fac niciei pat cum se cade si dorm asa cum da Dum-nezeu. Cearsafuri de panza n'au pe pat, dar leau pe tron, si stau acolo ca,sa aiba unde saimbacs1 praful si murdaria. Pe aceleasi toaledorm cu apii, nescuturate, nepuse la soare.

§ 12.

Apoi ce e prin casa! Intaiu nu-i lumina siaer. Ferestrele sunt mici si batute cu cue, casa nu le poti deschide, si in loc de sticla.' auburduf. Ca sa n'aiba pe unde_intra strigoiul!De, dar el tocmai pe acolo intra ! In cash' siiarna si vara e umezeall si rece ca in ghe-tarie. Sunt case, in care e de spaima ce veziiarna. Intr'un cuibulet de odae dorm sasesi sapte oameni, doi in pat, doi pe cuptor,

www.dacoromanica.ro

59

doi pe lavita, si un copil in leagan. Aerule plin de putoarea fumului de lamps fara

amestecata cu a fumului de taciuni sipoate si-al lulelei, plin de o nesuferita abu-reala de obiele ce se usuca pe cornul vetrii,e ingreunat de mirosul urit al purcelului dincotruta, de putoirea parului de cane plouat.Vitelul e langa usa si nevoile trupesti ale luifac paraie prin casa lipita pe jos cu lut gal-ben din care iese miros de balega de cal side vacs. Sub pat sunt elostele pe oaua, pi-sica doarme pe cartofii de sub laita, si delacosarul vitelor de dincolo de perete yin du-horile de grajd, e si miros de varza acra dinputina si printre toate to ineaa si mirosulcepii si at usturoiului din mujdeiul pe care1-au cinat oamenii din casa. Si atatea rasufletede gura!

Unde e ass, crestine, nu se poate sa nuintre moroiul, on cat i-ai inchide ferestrelesi oricat le-ai unge cu usturoiu. Unde e ass,e cuib de boale. «Apoi ass au trait si parintii nostri), raspundeti voi. Nu ass sa raS-punde, oameni buni, sa va invat eu : A.7a auticalosit si parintii nostri. De aceea ne-au la-

stic15,

.

www.dacoromanica.ro

60

sat atata viaga si putere, si atata bogatie, incare huzurim ! De aceea alungam si not asade bine saracia si nevoile si ne rupem desanatosi, de sa mira alte neamuri ca nu neincapem in pitle de bine ce ne merge. Deaceea nu ne mor copiii, si ne cresc rumenisi voinici !

lar pelanga casa, .pe batatura toate gu-noaiele, si balega vitelor din cosar. Balti princurt; apa clocita prin santuri, mlastini in ju-rul satului. Fantanile rau falcute, langa gra-mada de gunoiu, de se scurg zamurile lui inlantana ; pelanga ele noroiu si apa murdarasi imputita ce se scurge tot in ele. Acesteatoate nu le insir eu aici ca sa puiu vina pebictul Roman, ci ca sa vezi, Romane, pe tinetrebue sa arunci tu vina ca te bahtuesc atateaboale. Acestea iti sunt vrasmasii cari iii tri-mit boale, ele sunt moroii si strigoii cari esdin pamant, si tu crezi ca te aperi de ele cuusturoiu descantat !

Pelanga curatenie, lucru mare pentru sana-tate, e hrana si bautura. Vina si pacatul lu-mii Intregi, cand e vorba de, hrana si de bail-tnra, e necumpatul, adica a manna si a bea

www.dacoromanica.ro

61

mai mult deck trebue. Acum la bautura,Romane, nu te Iasi In urma, si e necumpatce faci, dar tot necumpat e ca la mancareprea te Iasi in urma tuturor si e ra'u asa.Tu mananci putin si prost, dar bei mult sibine ! Cate nevoi iti yin din belie ti le-auspus si altii, si ti le-am spus si eu, ca te sa-catuesti de puteri si dai drum boalelor saintre in tine. Dar si hrana proasta tot asa demult slabeste, ca si hrana putina. Vezi tu, camananci mamaliga goala, macar de cinci sutede on pe an, goala zic, omule, cad otetul simujdeiul si ceapa nu e hrana.

www.dacoromanica.ro

III. VRAJI SI FARMECE.

§ 13.

Sati vorbesc acum, crestine, de cea mai ne-ghioaba dintre credintele desarte ale lumii, decredinta in vrajitoriilor. Ca ar fi duhurinecurate si ai vazut ea nu sunt si c'ar aveaputere mai mare deck omul, si al vazut can'o au, asta tot nu e asa nebunie mare. Darsa crezi ca omul poate avea puteri peste firesi peste mintea de om, asta e nebunie vred-nica de plans. Haid sal zicem, ca ar fi du-huri, si nu le cunosti firea si puterea, darfirea omului n'o cunosti? Si puterea lui nui-o stii? Om esti, Romane, si stii bine catpoate omul, apoi de ce sa crezi copilareste,ca alt om poate purta din mans on din guranorii cu piatrA ? Ca poate duce pe prajina, prinv5zduhul paserilor, pe ate .un iesit din fire ?Ca poate baga boale in dm si le poate scoate

www.dacoromanica.ro

63

din 0, numai cu gandul, peste zece sate ? Ceto Iasi prostit asa, de cate le auzi ! La balciucunosti si to ca parlitul care inghite sabii siscoate panglici pe nas, o face cu smecheriesi ca nui adevarat, si ca insala si el cumpoate lumea, ca sa-si scoatg o ticaloasa bu-cata de pane. Apoi sa stii, ca toate vrajito-riile babelor si ale zodiasilor sunt mai pe josdeck ale nevoiasului din balciu, caci el tile face pe fata, dar babele tot in taina, caacei ce. masluesc cartile pe sub masa. Dacapot face minuni si lucruri de spaima, sa lefaca pe fata, ca asa e cinstit.

Dar cu ce se le facg ? Stitt eu bine, cg suntbabe in ate un sat, de care se teme tot satul

poartg spaima ca de o dihanie dintealtalume. Ca, ar fi baba vrajitoare, cg poate trimiteboale, ca leagg barbatii, ca face pe ursitg, capoartg' pe prajina, ca pune in leaggn un bus-tean in locul copilului, cg trimite grindingpe pamantul cui vrea, ca deoache si oameniSl cani Si yite si pomi si samanaturi. Bine,oameni buni, dar cu ce, cu ce Dumnezeu sale faca astea? Cu deochiul, ziceti, cu descan-tecul, cu burueni rele, cu puterea Diavolului.

4i-i

www.dacoromanica.ro

64

Acum, cu Diavolul s'o lasam cum spunebaba. A lui sa fie 1 Numai a ma pair de cezic babele In descantecele for and scuturaparii noaptea si cheama pe Tartorul

Oschi, oschi ScaraoschiEu din gut% mi to 'nvat,Dar in ochi sa nu to vaz!

Apoi daca nu vreau sa-1 vada, cum sä se in:teleaga amandoi ? Si ce raai pricajit de tar-tor, ca nu el tnvata pre baba, ci asteapta sa.-1invete baba pe el Apoi eu auzeam, ta babasta.' de vorba cu diavolul cum as sta eu cuDumneata, ca face legamant cu el, si ca babaisi da diavOlului sufletul ca el s'o invete des-cantece, i cand talc' baba nici nu vrea sagvada in oehi I Cred si eu 1 Oricat de Indra-cita baba sä .fii, da pe diavolul tot nti vreais1-1 vezi asa cleodata nas in nas.

Asa dar,-asta e o minciuna on a babelor casa sperie oamenii, on a oamenilor cari au grinsfrici babei. Drac in lumea asta-t fiumaivoinrarea si gandul rau al omului; cine vrea sa facarau, are aestul drac inteinsul. Si, dada babagandeste si vrea sä -faca rats alto_ ra, etuncistipanita de4Satana. Intru atata aveti drep-

,

www.dacoromanica.ro

65

tate, eh in multe babe e muted' vointh rea,mult drac in sufletul lor, si dach. pot it sifac raul ce1 gandesc. Numai daca-1 potCaci la urma cine nu poate face ran altuia,and vrea sa i-1 fad.? Si eu si tu, Vereasca-ne Dumnezeu deash vreri) si altul oricare.Putem, dar nu cu dracul al din balta. chie-mat noaptea pe cos, ci numai cu ce ne sthnoun in puterea fireasca. Apoi atata si baba.Poate faces rau cu. lucruri firesti, pe cari lestim toti. Sh-ti spargh capul, sh-ti fach groapanoaptea in drum, sh-ti deh ceva otrava in man-cari si bauturi, sh-ti fach vre-o paguba, si asa.

Mai de mutt cam cu otravurile an bagatbabele vrajitoare spaima in lume, cAci nuprea cunostead oamenii otravurile din burn-eni. Nu erau doctori cleat prin orase marl,nu erau procurori si tribunale Ca acum. Sise simteau oameni bolnavi, si nu stiau de ce,si muriau si erau mbrti, si cine sh le cautepricina mortii? Dar acum, doctorii cunosctoate otravurile, si °richt de putink otrava arfi in cosul omului ei o deslusesc, o gasesc siin omul mort dupa indelungata vreme delamoarte. Si apoi yin procurorii si ocna. Azi

Superstiltunile pfigubitoarek G. Collate. 5

.

I

www.dacoromanica.ro

66

nu mai umbla babele cu otravuri, pentrucalie frica si lor. Si apoi, adevarul lui Dum-nezeu, ca s'a facet mai bung. lumea si s'auimputinat si babele stiutoare de otravuri. Nuprea stiu ele atatea cate credeti, cunosc acolomatraguna pe unde creste, omagUl, steregoaia,ciumafaia, masalarita, cu adevarat burueni cuotrava in ele, dar bune si de leac. ,Apoi stiuargintul-viu si plumbul.. Iar ,ce povestiti voicu salamandra arsa si pisata, cu ofnizile «fapt,si 4canele babei' sunt palavre.

Si data se intampla otraviri prin sat; .simai toate cu argint viu, nu vrerea rea a. ba-belor lecuitoare e de vina, ci mai intaiui vre-rea for cea buns de-a da leacuri cu folos,Apoi, voi ar trebul sa va fdriti de asta. Lanu stiu care boala, vä da baba matraguna si«ori craps omul on se face sanatos), casdin-

i reme,taiu inebuneste si e nebun catava a-poi se face bine si... crapa! Vreau babeles'ajute si nu stiu masura otravii, si pun preamulta si omoara omul,

Alta putere a babelor, credeti voi, ar fi des-cantecul. Atata paguba! Carturarii, mai cu, a-mageli mai cu gologani, au facut pe multe-

www.dacoromanica.ro

67

multe babe sä le spue descantecul, si 1-auscris. Acum descantecele sunt prin carti, sile citeste cine vrea. Apoi ce crezi, crestine,ca." e in ele? Curate fleacuri babesti. Intaiuvorbarie multa, ca a plecat cutare pe cararefrumos si voios si mijlocul drumului 1-a in-talnit lupul si lupoaica, zmeul si zmeoaica sica. 1-au muscat si 1-au trantit si 1-au izbit, siapoi yin blesteme si amenintari sä fuga lu-pul si lupoaica dela cutare, ca daca nu cin-stita baba are sa-i strapunga cu frigarea, sa-imature du matura, sa le taie coada si sa levanda pielea la negustor. Vorbe asa, spuseclae pe gramada, adunate dela osarit si delaapus, asa ca ori ai spune un descantec, on ainumara pana la o suta, on ti-ai face socotealacati bani ai dat pe caciula, tot aceeasi puterear avea vorbele spuse. Apoi pe langa vorbesunt anumite lucruri de facut, and descanti :sa cacti, sa invartesti o ulcica, sä clatini apadin ea cu paiul, sä sufli peste ochi, sä sta.-pungi cn acul un catel de usturoiu, sä inve-lesti si sa dezvelesti focul, sa coci o tura inspuza, sä nu to uiti indarat, sa stingi carbuni,sa versi apa pe un cane si minunatii de ace-

a

www.dacoromanica.ro

68

stea asa ca la urml tot canele saracul le pia-teste toate. Ca II si uzi si 11 si ba'i de-1 to.pesti : ea* daca se scutura de apa, va fi defolos descantecul, dac5 nu, nu. Vai de cane,dacA nu se scutura!

Omule, omule, cu ce-ti prosteste baba min-tea ! Tu crezi ca cine stie ce putere sta in-tr'un fir de usturoiu descantat ! Ce -putere saalba deck ceea ce i-a dat Dumnezeu, si cei-a facut baba c 1-a cules Marti pe rasAritulsoarclui si a 1-a tinut trei zile sub prag si1-a copt in jaratec adunat dela noun casefArA copiii-Acum ti 1-a descantaty ce poi facecu el? SA-1 porti la tine ca sa fii ferit detrasnet, ca sa nu-ti manance lupii vitele, casä poi taia capul sarpelui la Sfantul-Gheor-ghe si cu acel cap sa gasesti comorile lui DadeimpArat ? De-ar fi asa de usor sa gAsesti co-mod, toat5 lumea s'ar scalda In our topit, sicinstita baba mai intaiu, caci si-ar putea cum-pAra zece care de usturoiu si pe tot sa-1 des-ante ! Ca si cu usturoiul e cu altele fail nu-mar, cutit descantat, flori descantate, cocadescantata, apa descantata, Wang. descantatA.ITciAiganul n'a fost prost ca dus la vra-s'a,

www.dacoromanica.ro

69

jitoare saLi descante cismele numai pu-trezeasca niciodata!

§ 14.

Vrajile, incalte, aunt si mai 'poznase. Ade,-varat e Ca vrajile si is fac mai tales babeletntre ele : Fetele batrane, ramase nernaritate,rautacioasele si pizmataretele, urltele si neis-pravitOe si toate cate fac umbra pamantului.Nu pot face ele alt rau, nu se pot rasbunaaltfel, decat umbland cu vraji. Aici zic si eu,Ca e indracirel curata, cad astea vreau sa facaraul cu tot-dinadinsul daca 1-ar putea. Darnu-1 pot. Si ierte-Ina Dumnezeu, tl pot ! Dupavraji de facut pe ursita se i'mbolnavesc de-multe on aceia cui ii s'au fa:cut, ba pot sa simoara. Si mai ales femeile se imbolnavesc.

Dar asa sa stiti, dragii mei,ca vraja e un moftbabesc, si nu vraja linbolnaveste si omoaraci frica de vraja Ea e ca si blestemul. Dacablestemi pe un_om si el nu tie nimic, el n'arecum sa se gandeasca la blestemul tau, si ble-stemul nu prinde. Dar daca stie ca 1-ai ble-stemat, sta gandul la blestemul tau, o säfie mahnit, on manios, on speriat, si bleste-

ca sf

sbi

www.dacoromanica.ro

70

mul 11 poate ajunge, pe atata mai rau si maiiute pe cat i-a stat gandul mai tare la Nes-tem. Apoi poate ca alt om sä se stie de ble-stemul tau, si sa nu-i pese nimic, si nici n'osh i se intample nimic. Asa e cu sudalma, cadach eu n'am auzit si nici n'am stiut de ea

n'am de unde sa ma suphr. Asa e cuocara, pe atata vei fi mai suphrat, .pe cat itistd mai mult gandul la ea, si poate sa to sitmbolnavesti de gandul mult, si sa si moride suparare. Astea sunt toate duph cum le-ailuat la inimal, dupa cat de mult _0-au intratla suflet.

Acum tot asa e c vraj, babei. Ea si cudusmanul tau, pot sa fach un milion de vraji,ca daca tu uu stii nimic ch ti le fac, toateboscorodelele for se duc in vhnt. Dar dachtu stiff ca Xy le-au Ocut, vraja for sp opresteIn sufletul tau. i poate ca nu-ti pash nimic deea, poate ici pasa mai putin on mai mult.Dupa cat de multh credinta ai tu in vraji, peatata de multa o sa-ti fie si frica, si pe cat demare ti'e frica pe atata o sa ti fie si raul demare. Acum, voi dragii -mei, credinta o avetch. -se pot face vraji, frica de baba o aveti

nimic;

www.dacoromanica.ro

71

Ce mai fipseste? stiinta ca vi s'a facut vraja.Iar stiinta iarasi o aveti, caci baba si cu soataei au umplut satul, &este pe soptite ca e maicu taina. Si deodata va cuprinde o spaima, vi-egandul.tot la vraja, ca v'a ursit baba cutite simoarte, va piinde nelinistea, nu puteti dorm'de grip., va izbiti de ciuda si de manie, che-mati alts baba sä vä desfaca cutitele trimise,si in vremea asta tbt vin soapte dela prietiniidusmanului si on unde Ira intoarceti in loc deoameni -cad sä vat curajez`e ca nu e nimic,aflati tot ingroziti ca si voi. Si e Area lesneca tu, vrajitul, sa te tmbolnavesti aevea. Asade puternica e frica asta, ca femeile se im-bolnavesc ran chiar si cand nic1 ly baba n'afacut nici o vraja, dar a imprastiat numaivorba ca a atilt. La urn* ca. baba face bos-cbrodelele ei on nu le face, e tot una, cacinu ele adut 11111 ci gandul, frica. Te Iasi tusingur sa fii vrajit, tot asa cum singur lass sate prosteasca, on sa te lege la °chi si sa tepoarte de nas cineva.

Vraja aceasta este' boala beim' Slabi de in-get, Baba ce-b' face ate numai intenfiuneade-a face rau, numai vointa dar i u si fatita

www.dacoromanica.ro

12

aeve (afarl de cazul and dl in bauturA onin mancare ceva otrAvuri, dar asta nu mai estevrajA, ci crima ordinara), iar in cel vrajit nue deeat frica (ii zic carturarii la frica astasugestiune). El se imbolnaveste singur si eca omul care se crede urmArit. E o povestecu vanatorul care crezandu-se urmarit de unurs a cazut, si peste cap ii caza geanta devanatoare, si a stat nemiscat, in credinta ageanta este ursul, pans ce l'au gasit altiiaproape mort si, bolnav, 1-au dus acasI, iarpeste noapte a murit. Asta e tQcmai pAtaniacelor slabi de ingeri cu vrajile ; tot asa it poateomort boscorodeala babel cum poate si ogeanta omori un om. Daei acelui ce se stieursit de o babA i se intamplA cine stie ce, opagubl, on ii vine un junghiu, din racealg,pe care 11 poate cApata si neursit, el tsi in-tareste credinta ca i-au venit din vraja, tsi

pierde puterea ingerului (moralul) si dA dinrat' tnchipuit in rail adevArat. Cum poate o-mod putinA pricina pe om, and in loc s'ostie aevea si-o tnchipue ca vine dintealt4arte,o aratA deslusit o poveste veche. Lin flacAula sezAtoare s'a prins ca el are sA meargA in

www.dacoromanica.ro

73

_puterea noptii in cimitir si si implante ca do-vada un cutit in pragul bisericii. S'a dus, darcand a implantat cutitul, cum sta in genunchi,a dat cu el prin poala hainei, si child a vrutsh se ridice a simtit "c1-1 tine cineva prins deprag. Ntstiind ce-i, nu i-a dat prin cap sh caute,si in credinta ca duhurile necurate if tin le-gat de prag, el de spaima a cazut jos mort.Acolo 1-au gasit adouazi. Povestea e scornita,dar anume scornita ca s'arate puterea spaimei

Noroc pe bietii slabi de ingeri ca de undele vine boala pe ursita de acolo le vine sileacul. Cuiu cu cuiu se scoate si vraja cu vraja.Cel ce-si inchipue ca e vrajit chiama alta babash-i desfach vraja, sa -i scoath cutitul. Credintaca vraja e nimicita prin contra-vraja ti da th-rie de Inger, ti ridica spaima si-1 face sailvie in fire. ,Si asa, Romane, se joaca cu tinevrhjitoarele de-a baba-oarba! Isi trimit boa-lele dela una la alta par'ca si-ar arunca ominge si pana se desfata babele cu 'arunca-tul* si se iau la intrecere cu facutul si des-facutul, to ai destula vreme sa dai ortul po-pH. Un imphrat avea doul neveste, si el eracam in varst4 cu parul inspicat cu alb. 0 ne-

www.dacoromanica.ro

74

vasty it vrea cu parul negru si de catcuri puteaii smulgea peril cei albi ; celeialalte ii mai pla-ces sa'-i fie barbatul cu par alb, si-i smulgeaperil cei negri. Si ash i-au tot smuls peri pang1-au lasat chel ca napul. Asa o pate si cre-stinul cu babele: una-i trimete boala, alta ioscoate, pana ce-1 dau gata.

Nu crede, Romane al meu, in vraji. andnu crezi in ele nu se prind de tine. Nu telash infricat. Daca-ti vine o boala, e din alt-ceva. Dar daca nu poti si tot crezi si, intam-plator, i i vine o boala, nu te lash increzutin baba care ti-o desface. Dute la doctor, capoate sa fie o boala, care nu-ti vine din cre-dinta si din spaima, ci din pricini cari n'aude lucru cu vraja. La' una ca asta, cum nu-tivine din vraja asa n'o s'o alungi cu vraja. In-cearca si tu, ca esti barbat, si cheama pe altbarbat, pe doctor, sa curme el galceava intrecele doua babe. Tu te temi de vrajile babelor ;ada pe doctor, ca el, ti-o spun eu, nu se temede frigarea si ulcelele lor, si pe spaima voa-stra da si doctorul ceva, dar pe boscorodealababelor nu da o ceapa degerata,

www.dacoromanica.ro

75

§ 15.

°dale feluri de vraji fac babele toate sunttot pe acelas calapod croite. Acum dacg stii cavraja nu sta in puterea babei, ci In slabia deInger a celui vrajit, e lesne sä intelegi ca peoopiii mici si pe cei mai marisori, pans n'auintelegerea depling, nu i pot vraji babele. Nu-ipoti speria cu lucruri can nu le pricep. Deaceea la copii au gasit narozii alts gogoritg,ca dacg nu le pot face babele pe ursita, lepot fury somnul si inima ca sa nu doarma,sa se imboInaveasca, sg moara. Apoi vezi cre-stifle, celor mici le furl somnul si inima, ce-lor mad sufletul si mintea! Deochiului nu ideste aici locul, caci el nu se poate face de-departe ca vraja, ci numai de-aproape, ochiIn ochi.

Ap Oi mai intelegi una. Ca nu se pot vrb.'jivitele. Pentrucg. nu le poti fury mintea si fi-rea. Poate invarti baba toate ulcelele din nountarguri, ca bout si calul nu stie nimic de vai-careala babei de peste deal. Si daca nt stie,nu-i prins de groaza si de spaima, si vrajanu-1 poate imbolnavi. Despre asta nici nu mai

www.dacoromanica.ro

76

stric vorbe, cad dacl sunt oameni sl creadl-cl babelc pot imbolnAvi cu vraji dedepartecalul si boul, on alt dobitoc, atunci vrednicisunt sa-i duci si sä-i legi in locul boului. sial calului la iesle.

Acum ml Intorc la furarea somnului si ainimii. Asta o cred mamele and vad cA plangcopiii- toatA vremea si nu dorm deloc, si cladslabesc vAzand cu ochii, mai ales cei din lea-On. Inimi full numai anumite babe indracite,strigoaicele. Le furl si strigele, cari sunt du-huri necurate, stiu-si-eu ce femei on fluturi marlon lilieci on alte animale cari sug. Le furlsi le mananca ,si s:rigoiul esit din groapa. Unbiet de fluture mare, de noapte, e numit stri-goiu si ingrozeste o t asl de oameni cand in-tra si el in odae tragand la lumina. De altfeltoti fluturii de noapte, cari intra prin case,sunt pusi In legAtura cu prevestirea mortii, cusugerea sangelui si cu strigoii. Toata nebuniaasta a furatului inimii e povestea moroiuluicum ti-am scriso mai nainte. Si inima furatlsi somnul furat pot sa fie vr'un rAti trecAtoral copilului, dar de obiceiu sunt boale In toadlegea si mai mare ti-e mirarea cA vin din

www.dacoromanica.ro

77

brana proasta, din neingrijire destula a co-pilului. Indata ce hranesti copal.' mai bine simai cu minte, it uita strigele si-i dau inapoiinima. Vezi, lucru greu e atata, crestine, canu e tot una a hrani cu minte pe un copilsi a-1 hrani nebuneste. Eu imi puiu capul, eadace dai copilului dintr'a treia lung sa manancefasole si ardeiu si covrig muiat in tuica simestecat in gura ta, imi puiu capul zic, cavrajitoarele au sa-i fure somnul si strigoaiceleau sä i manance inima I Negresit, de asta numa indoesc. Vpi singuri, oameni buni, man-cati copiilor vostri, si sg lasati 'stri-goaicele in plata for ! voi singuri le-o man-cap cu acea tnvatatura, de unde vi-o fi adus-oceasul rau ! ca bietii copii trebue sa mananceInca din leagan tot ce manance oamenii marl.

Ca sa se obisnuiasca, zic unii. Da! Se obis-nuesc cu cararile mortii. Ca sä nu creascagingasi si alegatori la mancare, zic altii, Darde obiceiu bietii n'ajung pang la. vIrsta candpot sa aleaga, caci pleases inainte in lumeaunde nu este alegere Ba, mai omoriti si cupostul, caci si inainte de intarcare, dar dupa in-tercare totdeauna ii siliti sa manance de post in

ii

;inima

www.dacoromanica.ro

78

rand cu voi. Eu zic c5 intaiu si tntaiu hrananechibznita va ucide copiii. Poate ca laptelemamei e stricat, fie ca e femea prea trudit5.,on e bolnavicioas5, on e suparata mereu debataile barbatului, on se cam uita des in fun-dul ciocanelor de rachiu. Voi acestea nu lebagati niciodata to seamh, ca si cand n'ar fi,si apoi v5 mirati ca vi-e copilul mereu bolnavsi piere. Apoi mai sunt si alte rele care trecasupra copilului: ea le cam place pgrintilorclondirul, ca mama a fost prea tanara de ma-ritis, ca au casa intro balta si cä in casa lor-e murdarie si amar, la toate acestea nu va taecapul sa va ganditi, si v5 uitati tot intealtaparte dupa strigoaice. Ce au a face astea, zi-ceti voi, cu lipitura si faptul copilului ? Apoitocmai astea au a face, Romane, si intrebareato e casi cand mi-ai zice : dar ce are a facecal5torul cu drumul?

Tot din neingrijire si din hrana proastavine si furarea laptelui vacilor. Cum Dutnne-zeu Ira fura strigoicele laptele ? De -ce nu lepanditi sa le prindeti si sä le spargeti sus-tarul de cap? AO spuneti, ca yin sa fure infiecare noapte, si voi unde sunteti? Daca ar

www.dacoromanica.ro

79

sti strigoaicele vre-o vraja fura de de-parte, dar cu sustarul in many venind in CO-

asa stie orice gusat sa-1 fure. Iar dacanu vi 1 fura asa, din cosar, ci altfel, darcum, nu stip nici voi, caci tot ce stiti suntpovest auzite dela altii daca vi-1 furl alt-fel, tot e bine de voi ca baba stie sä vi-1 aducaindarat. Vad ca spune un descantec de aduslaptele la vaca asa, ca dai vacii tarate cu sarenoul zile de-arandul, ii descanti apa si i-odai sa bea de nota on pe zi (si vezi tu,-apanetnceputa, curata dela un loc curat, si nudin balta) si boscorodesti ceva pelanga vaca,si uite, ca tncepe sa-i vie putintel lapte. Astao stiu din sat dela noi, si o cred. Vaca ha-misita de foaine o sa mai prinda puteri dintarate, si apa buns o s'o mai tnvioreze. Dacaar fi hranita si ingrijit'a vaca mereu asa cape. vremea descantecului, nici o strigoae nui-ar putea fura laptele. Fireste, vaca poate sa-fie si bolnava, cand e trista si-si pierde lap-tele, si atunci trebue sa vedeti de boala ceo are.

Cum nu poate o femee strainl sure prinvraja laptele vacii tale, tot a§5. Romane, nici

14 1-ar

pr,

www.dacoromanica.ro

80

femeea to nu poate face vrAji de adus laptein ugerul vacii \roastre. Eu zic aici de femeilecinstite, cari nu umbra sa fure laptele altora,ci numai sa aducl la vacilor loi. In noapteaspre Sfantu Gheorghe, in zorii zilei, umblAfemeile pe camp, desculle, ba and c5 si des-puiete de tot, tArand duph ele prin iarb5 unsustaclegat de picior si cats TOtla aduna atatalapte o sa aiba vaca. Eu tare ma tem, diasta n'ajut5 nimic, ce zici tul La uring, dac5nu capAtA femeea ceva junghiuri din umbla-rea ei in pielea goall intr'o noapte rece, casa alba apoi de ce sA se plangA ca au pis-cat-o Ielele si a ea nu stie cand si cum, laurma toat5. dracovenia asta ar fi nevinovata,numai atata ea ea ca oil ce lhcru facut deflorile mArului, e o nebunie goall InvatAturaar fi, ea precum nu poate femeea aducelapte? tot ass nu-1 poate furs cu mijloace deacestea. Povesti cu luarea laptelui stiu si eu,sA nu crezi ca mi-ai puteh zice : oho, apon'ai auzit de mosneagul Ala care a oprit ca-rul In dreptul unei turme de oi, si luAnd unsfleder a sflederit inima carului si numai ce-au inceput oile in deal a,sbierh? Ba .am au-

www.dacoromanica.ro

81

zit, crestine, si cica curgea laptele din sfle-der vale, dar ciobanul naibei si-a pus cojoculjos si a inceput sg-i tragg cu maciuca, si nu-mai ce-a inceput si mosneagul Ada car s4 sevaete, aoleo si aoleu, lasa-mg ca nu mai fac !Vezi c'am auzit si asta, si sg stii cg n'ai auzitDumneata atatea cite am auzit eu, si cite le-am cetit, si sg mai stii ca astea sunt vechica lumea si toate la fel, minciuni scornite deunul care a vrut sg-si beg joc, iar prostiiiau luat gluma intr'adins. Cgci sgtenii dinProstesti spun ca asta intamplat in Nebu-.neni, dar cei din Nebuneni spun cg s'a in-tamplat in Prostesti, si gsa toti spun- cg s'aintamplat intr'alt loc, nu la ei.

De celelalte furgturi ale babelor nu maivorbesc, ca mi-e si rusine sg pomenesc lud-ruri asa de nebunesti. Furg strigoaicele detoate, si mina holdelor, si a viilor, si a live-rilor, ba furg si ougle gginilor, si zice ca suntsorocite fiecare pe furatura ei, nu pe toatefurgturile deodata. raca asa ! Cum s'ar maiimbogati babele, de-ar putea face asta. Furgsi mierea albinelor, ba unii credeti ca babeletrimit pang si broaste sg fure boabe de grau,

Superstitiunile pfigubitoare.G. Co1bue. 6

s'a

www.dacoromanica.ro

82

si furnici ca sa,' sure ,Japtele,-oilor si wfvacilor.Ca.' furnicile iti. pot fura,

cacadin Stup e

adevarat, dar sa crezi sunt, vrajite si tri-mise de ve-o baba, asta c credinta naro-dului. ,IVIare putere are o baba peputincioasa,tn4-re Romanei ca poate porunci si furnicilorincotro sä se duel si ce SI fleal.

§ 16.

Dar ce vorbese eu de furnici 1 Stiam taprintr'alt,e tali, mai de mult cand era greuintuneric de nestiinta, vorbeau oamenii ca suntbabe si vrajitori cari poarta norii pe unde leplace, si fac sa cada ploaie on grindina, dupaporunca lor. Si Dumnezeu sta neputinciossi se ,uita la ei 1 Dar ce credeau tntunecatiila irrinte pe atunci, and el o cred acum Ro-manii nostri, mai ales prin Moldova. Ade-Ararat vf spun, ca aici nu stiu ce sa zic ' samai fie, Doamne, Romani inteatata Intunerecal mintii ? Ca sunt 4 vracii de aceia carisperie lunfea cu balauruL ploii si al grindinii,asta o still bine, dar mirarea mea este asunt oameni cari sai creada. Mai acum cativaani am cetit, ca tntr'un sat moldovenesd

mierea

www.dacoromanica.ro

83

(si vezi to in Moldova 'uncle e sgracia Ro-manului mai mare acolo e si cet mai mareintunerec al mintii !) am cetit cA un solomo-nar de acestia lug bani dela oameni, ca sgle apere de piatra sgmanaturile si-i ameninthcu atatea vorbe maxi ca li se faces pgrul mg-,cluca. APai -a-ta nu -i fi crezandy zicea cgtrecei ce nu se lgsau ingroziti dal- lasA cA aisg vezi I) Si ash pusese- la bir pe multi dinsat, si trgia omul boereste, ani de-arandul,cad bietii. sgteni invoian cu el sa-i desanumitg sums de bani on porumb pe an, casg le lase holdele. in pace. Oamenii bu mintialeargg societatile de asigurare, cari la ointamplare nenorocitg plgtesc pagube celorbituti de grinding, dar voi, crestinilor, atigasit mai bung asigurare la solomonarul vostru!Societgtile acelea fac contract cu oamenii, ashsi a a, si apoi dupg cum o fi vrerea lui Dum-nezed, o fi on n'o fi piatrg. kr' vol faceti de-adreptul cu Dumnezeu contractul, nu fiegrinding. lmi iau vorba indargt, nu ci Dum-nezeu, ci cu narlitul de Vraciu card are pmten ca si Dumnezeu, ba mai marl, ca-i pbateface si peste' voe. Destept vi-e eapul, oameni

se)

'la

g

www.dacoromanica.ro

84

buni l Apoi, cum vA lasati voi orbiti pansinteatata de pricajitul de vraciu, care ride inpumni de prostia si de spaima voastra si hu-zare0e din tainul de bir ce vi-1 stoarcei a0de florile marului.

Eu am ispitit cu intrebarea pe tarani, cegandesc ei ca e balaurul grindinii. CA e no-Tul acela negru 0 intunecat, inteadevar despaimA, care iese de pe vai, si aduce on pia-tra on potop, ziceau unii. Ca e puterea care-1duce asa de repede, ziceau altii. Adica van-tuL -Stiu taranii ca vantul poarta norii, darcand nu se simte pe jos vent deloc, lie demirare cine maul cu atata iutime dusmanea-sca norii pe sus, si mai ales and se intam-plA sä fie pe jos liniste 0 pe sus invarticude nori, nu se dumeresc ce-i ? Apoi e asta,ca pe sus prin vAzduh alearga vanturi marl,In vreme ce pe jos la fata pamantului e li-ni0e, cum se poate altadatA sl fie pe jos van-turi mad qi pe sus lini0e, cum ti-o arata no-rii cand stau pe loc. Acele vartejuri de vant,din vAzduh, fac mare rAsboiu Cu norii, cI-i.sucesa 0-1 invartesc si-i dau peste cap ca apain valtoare, cum am vazut Si eu odata un mid.,

www.dacoromanica.ro

85

nunat vartej si vrednic de mirare invalmAsagde non cumplit 'de negri peste Caraiman, peand jos in Valea Prahovei era pace incat nuse clAtina frunza. TAranii, cari vad aceste Tar-tejuri, spun cA acolo se bat balauri. Si ce-idreptul norii luand felurite infAtisAri ti se pardihAnii ce se svarcolesc ; fAsiile de neguri cariurmand vantului se rAsucesc in felul casermel-cului iti par cozile acestor bale de balauri,si in palnia vartejului ti se par capete de di-hAnii norii pe cad ii ingroase ingrAmAdireade neguri. Toate bune, stint nori pe cart iiframantA vantul, dar ce crezi tu, cA vecinultau vraciul care nu-i harnic sa -si agoniseascanici banii de-o cAciulA, el sa alba puterea de-ainvalmasi norii asa ? El sa porunceascA van-turilor, dincotro sa bat si cum ? Cad balm-viu nu este acolo pe sus, si nici nicAeri inlume, apoi cui porunceste el darl ? Si chiarsa fie balaur, ce-i da vraciul, si ce-i face, cas'asculte- bAlaurul ? Ca degeaba n'o sa -i fieslugA nici bIlaurul Si-i dA de Mut si de man-care ? Da ce mAnancI bAlaural ? Si mirage,ca un Maur asa de puternic nu-si stie ago-nisi singur de mancare si o cerseste dela ne-

www.dacoromanica.ro

86

cgjitul. de vraciu care singur el n'are ce mangydacg nu i-ati da voi,.1

Vracii acestia sunt si oameni bolnavi, cars.cred ei insisi cg au inteadevar puterea asta.Nebunia e de multe feluri in lume. Unul dinbalamuc se crede a e trnparatul, Id.tul cg. eDomnul Hristos, altul are alta in cap, si cubataia nu i-o scoti asta din minte. S'a intam-plat de !quite on cg vraci de acestia? luatide scurt de autoritgti, au fust amenintati cuspanzurgtoarea, si ei au dovedit cu martoricg n'au luat bani niciodatg dela sgteni, ean'au amenintat pe nimeni cu grinding, cg n'auchemat niciodata bAlaurul. e dar pot sa facclack' vreaux. ziceatr in urmg. AO dar acestianu voiau sa insele pe nimeni, n'aveau rea cre-dinta, nici rea vointg, dar se inselau pe si-nesi si aveau credintg cg au putere de a po-runci norilor, si-i puteai spanzura ca tot nu silepgdau gandul si credeau cg mor nevinovatipentru un lucru pe care nu-1. fac, dar it potface. Unii spuneau, ca au vAzut balaurul, auvorbit cu el, dar nu 1-au trimis sg faca rau

www.dacoromanica.ro

87

nicairi, a le-a fost mils, dar de ar fi vrut1-ar fi putut trimetet

Acestia stint cu mintea intr'o parte, lipsitide o doaga, macar de altfel oameni 3n toatafirea intr'altele, cu cidei fixes, casi babelecari cred ca pot face vraji si nu vread sa lehe'd. Insa vracii cei mai multi stint inselatori,ficalosi, cari sperie lumea, cari lasI dupa voi,de-ti crede bine, de nu, iara bine. hr voi cre-deti, si el va pungaseste. S'au prins si vracide aceia, cari erau tovarasi cu carciumarii deprin sate. Iar carciumarii speriau lumea dincarciuma si laudau pe vradul cutare si se fa-ceau ei mai speriati decat toti mai creza-tori si plateau ei mai intaiu vraciului thin casa-i apere. Si se faceau invoelile nitre oamenisi vraciu to carciuma, jar carciumarul si vra-ciul tai imparteau apoi banii storsi dela tarani.Acum cativa ani (in 1903) a fost mare hohot inCara Galitiei pentru doi vraci solomonari. Doicarciumari din dotia sate tsi aveau fiecare vra-ciul naimit sa poarte nori. Apoi, on de ciudaca unul purta mai bine minciunile si castigamAi molt, on el un vraciu facuse lnvoeli cuoamenii din satul celuilalt vraciu, desta ca

-i

www.dacoromanica.ro

88

carciumarii s'au luat la cearta, si la judecatas'a't dat singuri ei pe fats inselatoria,unul ca sa scape infunda pe eelalalt. Jndcca-toria a bagat in puscarie si pe vraci si pecarciumari, si cu asta mare dreptate si binea fa'cut. Dar nu stiu daca a facut bine ca apedepsit si pe pagubasi, c.t.) amenzi, ca s'aulasat Inselati si s'au increzut Xn puteri dra-cesti. Si cu adevarat lasat, nebunii, sa idespoae patru misei, cad intr'un singur an audat bietii de ei vracilor, in bucate si hainesi bani, peste patrusprezece mii de lei.

Asa e, crestirte cu vracii cari poarta grin-dina. Tu ada-ti aThinte de povestea asta, a-devarata, de cite on vei auzi pe altii vorbindsi stand cu gura cascata de ispravile pe cariIc -ar fi fa'cut ccvlo si Colo vr'un vraciu cu ba-laurul lui. Daces e nebun, lass -1 in apele luisi nu to potrivi nebunului, iar daca e ticalosapara-te dc el si la nevoe da-1 pe alarm ju-decatii, ca legea scrie pedepse aspre pentrucei ce vreau sa-ti stoarca bani cu amenintarea.

Stiu eu, ca sunt si de aceia cari alearga eidupes vraciu si-1 roaga sa be primeasca baniisi sa-i apere de piatra. Acestia o fac ori de

cad

s'au

www.dacoromanica.ro

89

on de orbi ce sunt, caci e un fel deoameni pe lume cari cred tot ce le spui si-iporti de nas cum vrei, ba cred mai mult de-ck cred ceialalti cu totii si-si fac singuri dincapul for naluciri Poate jury vraciul ca nu evraciu, ei tin una si buns ca este 01 fac cude-a sila ceeace el nu-1 si nici nu vrea sä fie.Dar oameni ca acestia cred ca nu sunt prinsatele noastre.

§

S1 sa n'alergi dupa zodiasi si dupa 'Asa-litori, R omane, dupa descantatori si arturS-rese, si dupl gbicitori si proroci mincinosi.Iti pierzi de geabainumai vremea si banii. Batai pierzi si linistea sufletului, cAci din min-ciunile acestor proroci mincinosi se nasc deatatea on galcevuri intre oameni prieteni maiinainte, din iscodirile si scorniturile for se nascatatea banueli intre barbat si femee, din ne-socotitele for vorbe pe cari le spun Intrlo.doara izvorasc dusmanii si pizme si zlzaniicari stria pacea si sparg casele,Inchina-i Sa-tanei pe toti si nu to ILA dupS toti netrebniciicari nu pun umtirul sa munceasa si ei cev4 si

spaima,

17.

www.dacoromanica.ro

90

vreau. sa traiasca din purtarea de nas a altora.Ce cauti tu la ei? Mangaiere, ca la preot,

sfinatate, ca la doctor, iubire, ca la prietin ?Cauti minte, pace, putere ? Ce cauti alta, decatce nu-ti poate 4a nimeni pe lumei afara deDumnezeu. CAci cine sa stie cele viitoare ?Cand s'a inaltat Domnul Hristos la cer, 1-au

Intrebat apostolfi despre cele ce au sa vie, casa le spue si ei la altii. Si le-a raspuns Hri-stos : 'Nu vi se cuvine voua a sti anii si vre-murile, pe cari Tatal le a pus intru a sa pu-stereo (Faptele apostolilor, 1, v. 7). Acum, a-postolii erau prietenii cei mai de aproape ailui Hristos, capeteniile biseri,cei sale, si nicifor nu le-a dab iristos 1uterea sa stie aniiIli .cele viitoare Si apoi un zodiac betiv, unpascalitor neputincios, o carturareaaticaloasa,toll umblAnd cu scorniturile for sa castige go-loganii ea, ei sa poata mai mult decat apo-stoliiI Sa .stie cele ce Dumnezeu si -le tinenumar Ide seama sa? Si tu sa crezi vorbelefor viclene si incurcate si spuse pe dibuite ? Cenesocotit e omul care tsi pune nadejdea in ele.

ale ce an fost si cele ce sunt ti le poatespune oricine4 omule, daca le stie. Acum, tu

www.dacoromanica.ro

91

o sA zici : Mare lucru ne tnai spui ! Apoi zo-diasul n a avut de unde s'o stie tine sunt eusi ce-am patit si ce pagubl am avut, si totusimi-a spus toate din fir in par. Iar eu zic, baa stiut, crestine, a stiut, caci zodiasii 'acestiasi cArturaresele si ghicitoarele bagi foarte binede seams toate lucrurile, si te prind din vorba,si te aduc ash din intrebAri ca tu singur tedai de gol. Te desos ash de incet si cu me-stesug, ca hu bagi nimic de seams. Tu scapio vorba, scapi douA, iar omul ghibaciu sighibacr ce hunt tnteasta prorocii tai ti leprind, si din tie te judeca si scot incheerifiresti de tari tu ramai cu gura clscata. RA-mai uluit, ce taina ti-a ghicit, si cand colo ,e1a spus-o ass sum i-ai spus-o tu. Cand te in:treaba ti se uita to ochi, si te judeca din ochi,din fats toatA, dintr'un singur semn ce-1 facicu mans; iar cand no vorbeste cu tine, nute scapa din ochi, uitandu-se pe furls la tine.Iii intrA in suflet, cum se zice. Si vezi a mai

pascalitorii Astia au tipicul ask ca numaiatunci pot ghici daca vii de trei on la ei, intrei rastimpuri. Apoi in vremea asta ei audestulA vreme sA sciriceasca dela altii, cine esti

toti

www.dacoromanica.ro

92

cam ce dureri ai, cu ce ganduri umbli. Iar dinthei intalniri to cunosc ei ce poama esti, dataesti un tembel cu care se pot juci cum leplace, on esti mai istet, daca ai ceva patimA,on n'o ai, daca esti mai cu stare on un ne-.voias, si cite toate. cunoscandu-ti ass sta-rea sl asezarea si umbletele si firea, numaipentru tine e de mirare ca -ti spune lucruripe can le stie bine. Apoi isi invaleste zodi-asul de obiceiu spusele lui, adica lucrurile carile stie despre tine, in fel de fel de bazagoniide ale lui in chip de taina. Caci ei la acesteasunt tad, toata vremea nu fac alts treaba de-cat sA nascoceasca intorsituri de vorbe si ris-punsuri istete, ca de-1 prinzi mintand s'o in-toarci repede si si cads ca pisica tot in picioare ; si noaptea pia adorm tot fac pla-nuri si intocmeso in minte rispunguri in doiperi, si potrivesc vorbe istete, cari se potri-vesc la toata lumea si la nici unul.

Intro varA veniam not vr'o cativa orisenipe jos dela Predeal la Azuga. Eu cetiam ocarte si veniam in urma singur. Cei de dina-inte au intilnit o tiganca cu cartile si in glumaau lAsat-o si le spue din palms. Cand am a-

5i

www.dacoromanica.ro

93

juns la ei, i-am gasit razand, si cu mare voebuns de vorbele ghicitoarei, si unul care imiera mai prietin, m'a tot cicalit sa-mi cautesi mie in palms tiganca. I-am tntins palma,si i-am fagaduit un leu, daca-mi spune cumma cheama. Spre mirarea si ciuda mea, sispre holiotul de batjocura al prietinilor, ti-ganca s'a uitat in palms si-a zis: Apoi Gheorghete chiama!

Eu eram convins ca n'a spus acest numeintr'o doara, ci 1-a stiut, si spuneam prieti-nilor Ca nu se poate altfel deck ca on eama cunoaste cine stie cum si de unde, oncal ei in rasetul for pans sa ajung la ei mi-aupomenit numele. Nu si nu, ca nu 1au po-menit, a nu s'au gandit la mine. Eu necajit,si pe ei si pe toata povestea, i-am fagacluitTigancei alt leu daca imi spune de unde stk.Dupa multa ciorovoiala si, ca sa nu piardaleul Tiganca mi-a spus : cApoi de, eu nu tevedeam ca erai departe, si cum vorbeau cutotii asa, si rideau, am auzit pe domnul asta(si a aratat cu mana spre cel ce mi-era mai prie-tin), zicand: bre, ca nu vine si Gheorghe. Si candai venit, am 40cotit asa ca Dta esti de care

www.dacoromanica.ro

94

a vorbit, si apoi am zis ca Gheorghe to chiamaP.Iaca taina ! Prietenhl meu nu-si aducea delocaminte sa ma fi pomenit, si e de inteles, cai-a alunecat vorba ass, si nici ceialalti n'aubagat-o de seams, in rasetul si voea buns a lor,dar Tiganca si-a luat-o in cap. Cad, pre-cum am spus, toti ghicitorii suet foarte ba-gatori de seams si au aminte lucruri pe caritu nici nu visezi ca le spui on le faci. Sion cat ar fi de mull pe paza omul darmi-te ca nu e deloc cand vorbeste cu ghi-citorul, tot se thi de gol cat-de-cat. Se da,caci tu omule on esti suparat, on esti ma-nios, on plin de gandurile tale, cu sufletulincatusat, dar ghicitorul e cu sufletul slobodsi linistit, si toate gandurile lui sunt indrep-tate numai sa vaneze si sa prinda ganduriletale.

Apoi acum, daca numai astea ti le poatespune ghicitorul, ce cauti la el ? El stie, nu-mai ce stii tu, ce a prins dela tine on delaaltii. Si pentru asta perzi vremea si bani ?Stiu, ca nu numai taranii alearga la cartura-rese, dar si orasenii, mai ales cocoane cariplatesc atatia bani carturaresii, incat ea, nu-

www.dacoromanica.ro

96!

mai cu sfertul din ei t i poate plati cerceta-sii si iscoditorii cari sä-i_ spue tot ce au co-coanele acasa pans si sub fundul patului.e rusine, pentruca umbla, si e pacat de Dum-nezeu! Ba stiu si negustori, alergand pela zo-diesi, Dumnezeu sa-i stie pentru ce, dar dupalucruri curate stiu ca nu umbla, caci omul cu-rat n'are nevoe de descantatori si de pasca-lari. arnagesc asa sufletul, ca da de-o leesi cum cred- ei, fie si in lucruri rele, si pas-calarul par'ca e asa de prost sä zica altfel,el se da dupa par si to incanta tot cu lu-cfuri cari vede ca-ti plac. Bani sa iasa.

Ce lucru de ras, Rarnane, sa mergi la zo-diac sati spuna inainte daca vei castiga o ju-decata, on nu. Poftim I De ce nu numeri pariimai bine, din gard, si de vor fi cu sot vei cfts-tiga, de nu, nu. Caci tot acolo iese, tot asastiu zodiasii cat stiu parii. Daca e dela Dum-nezeu puterea dea sti inainte, el o poatepune si in pari casi in scorniturile zodiasilor,ca-i atot puternic. ce de ras e sa-ti pierzizilele cu saptamana, din zodiac in zodiac, cau-tand nude- sunt comori. Dear sti zodiasii undesunt comorile ascunse, parca vi le-ar Iasi ei

Isi

Bi

Bi

www.dacoromanica.ro

96

voila I Altii umblati dupa comori cu iarba-fierului si va cheltuiti viata si banii cautandpela pungasi aceea iarba care n'a fost si nuva fi pe lume, si pe semne e scornitl de ceice n'au tnteles pe deplin ce e magnetul careare puterea ca trage la el flerul. Si e de ras,ca umblati pela zodiasi, ca sA Ira afle pagu-bele. Astea cu adevarat vi le afil, dar nupe care le-ati avut, ci pe acele ce vi le facei. in pungA. Si pentru cate 0; mai cate pualergati la ei, si e de ras, Romane 1

www.dacoromanica.ro

act`tct.t`tcttrublicatiunile Societatii Steaua"

Premlate cu Diplom& de °near. Medalle de Aur la Exgotille.50cletilli de $tlinle din 1903, Expozilla din 1904 gl la Expozilla

genarall Romani din anul jubliar 1906.

CA.RTICELE:No. 1. Din Tara Basarabilor, de D. Cosbnc nn reznmatIstoriei noastre nationals, dela colonizarea Dacilor pfnlrlizboinl pentru neatArnare din 1877-78.No. 2. Foloasele invdtliturii, de P. Dulfu o descrier@starii de azi a sittenilor nostri in asemfmare on a celorn tArile apusene mijloacele de indreptare.No. 3. Minunea vietii cheia lumii, de Th. D. Spa.ntia o povestire moral. 111 instructivA.No. 4. Greidina de legume, de loan Hasegann tratat

de gradiniirle.No. 5. Medicul poporului, partea I, de Dr. 1. Felix

povete practice de higienii.No. 6. Acom cu ce set ne mandrim, de T. Dutescu-Dutu

spicuiri din Istoria ¢i Literature nationalk cu Indemnurlpentru Ward la invAtAturft.

No. 7. Medicul poporului, partea II, de Dr. I. Felixpovete pentru pastrarea

No. 8. Biserica Ortodoxet Bomdnet, de I. MichAlcescui. Victor Pula explicatiuni asupra slujbei bisericestl qipicturilor murale din BiserickNo. 9. ?I efan-cel-Mare, de Alex. Lapedain povestire

popularli a faptelor razboaielor imitate de Marele DomnIsl Moldovei.

No. 10. Ce se poate invdfct dela an drum lung,. deDr. 1. Simioneseu povestiri insotite de exempla din vista

-satenilor din tliri straine% spre a folosi ca pilde siiteniloraustri. 4

No. 11. Oomoara Dorobantutui, de Mihail Sadoveannglldii despre nn om rbu nftrlivit stricat din pricina be-iei cars, in urma unor s'a Indreptat pe Galespea bleak develiad an gospodar de frunts In satul sin.

elAgrari

sigi

sanatfitii.

ti

si

sitntimplari,

www.dacoromanica.ro

No. 12. La Rascruci, de I. SlavIclpovestire mo:en pilde despre cum trebue sa so poarte omul In sociesi cum sil iubeasca pe Dumnezeu.

No. 13. (Domnul Tudors din Vladimiri, de N. Ionschita biograficA amilnuntit5. despre Tudor Vladimire

No. 14. 134mantul ci Tara noastrti, de 1.1demo achitegeografica economics a Romaniei.

No. 15. Romdnii di pests Carpati, de I. Reseu-Sirlanastadia statistic.

No. 16. Romanii si Dacii, de Dr. I. Lupas povesiirtpepularl despre luptele dintre Romani si Dad si despriolnirs!a si alcatuirea poporului romanesc.

No. 17. Saint Grivi fa", de N. RAdttlesca-Niger po-vete despre agricultura si gospodaria satenilor.

0 No. 18. Cum ne putem feri de boalele molipsitoare P, deDoctoral 15muriri si sfaturi folositoare si trebui-toare tuturor pentru buna ingrijire si p5strare a amatatii.

TABLOURI in culorl, artistic executate, pe baffle cromo :Bata

1. Portretul M. S. Regelui Romaniei . 0 469. r, M. S. Reginei Romtiniei. 0 403. it A. S. R. Principelui Ferdinand 0 id4. a A. S. R. Principesei Maria. . . . 0.405. a lui Stefan-cel-Mare, Domnul Mo'dovei. 0.1C.Administratia Publicatiunilor Societatii STEAUA"

la Inst. de Arte Grafice CAROL OHL" S-r loan St. Reside=Bucurestr. Strada Doamnei, 16.

ALBINAREVISTA ENCICLOPEDICA POPULARA

Apare in fiecare DurnIneca, 32 p, sf un supliment:

BuletInul actIvitafil sociale a preofilor sl invalaterilor,16 p

Abonamentul 5 lei pe en, plAtit Inainte

Redacfla SI AdmInistrafia: Bucuresti, Str, Mantuleasa, 9

P. S. Persaonele earl lac 5 abonamente plitlts inaInteprlmesc pe al 6-lea gratult.

c1:=

9

Urechia

. .....,

elwww.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro