S`n`tate

~n zilele de 22-23 iunie la Arada avut loc a V-a ediție a ColocviuluiNațional al Revistelor de Culturăav]nd ca tem[< „Revista literară –cu sau fără amprenta locală?“.

La colocviu au participat at]treviste literare centenare c]t ;i re-viste postedembriste. Din Satu Ma-re au fost prezen\i scriitorii Dumi-tru P[curaru ;i George Vulturescu.

Reprezentanții revistelor decultură s-au `nt]lnit pentru a dis-cuta şi dezbate problemele cu carese confruntă presa culturală în eraaudiovizualului, a mijloacelor elec-tronice de editare şi informare.

Au r[spuns invita\iei scriitoridin toat[ \ara< Ovidiu Pecican, Eu-gen Suciu, Radu Voncu, Adrian aluiGheorghe, Adrian Popescu, Augus-tin Doman, Cornel Ungureanu,Ioan Moldovan, Traian :tef, Olim-piu Nu;felean. Amfitrioni ai eve-nimentului au fost Vasile Dan ;iIoan Matiu\.

Arad< revistecentenare - revistepostdecembriste

Guvernatorul statu-lui Illinois, Bruce Rauner,a emis o proclamaţie ofi-cială prin care felicită Ro-mânia cu ocazia sărbăto-ririi Centenarului MariiUniri de la 1918. “MareaUnire a Românilor a dusla consolidarea unui statmodern, inspirat deprincipiile libertății, democrației,economiei libere și progresului so-cial”, se arată în textul proclama-ției.

Documentul subliniază “prie-tenia profundă și de lungă durată”dintre România și Statele Unite aleAmericii, precum și angajamentulcomun al ambelor țări pe calea asi-gurării securității transatlantice șia prosperității. În proclamație esteremarcată și contribuția adusă deromânii-americani la dezvoltareasocietății americane, prin “talentul,energia, creativitatea și moștenireaculturală” a acestora.

Proclamația statului Illinois afost salutată de ambasadorul Ro-mâniei în Statele Unite ale Americii,George Cristian Maior, care a apre-

ciat mesajul transmis decătre guvernatorul BruceRauner. “Proclamațiaonorează un momentcardinal pentru evoluţiaRomâniei, Marea Unirede la 1918, la care româ-nii din America și preșe-dintele SUA de atunci,Woodrow Wilson, au

avut o contribuție esențială”, a afir-mat ambasadorul George CristianMaior. ~n comunicatul de pres[ tri-mis redac\iei, ambasadorul GeorgeCristian Maior a subliniat faptul căîn statul Illinois este una dintre celemai vechi comunități de românidin Statele Unite ale Americii, fiinduna dintre primele zone în care ace-știa s-au stabilit, încă dinaintea Pri-mului Război Mondial.

***Un s[tm[rean stabilit `n

S.U.A. `nainte de Primul R[zboiMondial a fost ;i Epaminonda Lu-caciu. Despre propaganda lui ;i adr. Vasile Lucaciu pentru cauzarom]nilor din Transilvania dintimpul R[zboiului pute\i citi\i ̀ nPAGINA 2.

Fost prim-vicepre;edinte al jude\ului, eracaracterizat de modestie, de fermitate, de foar-te multă voință și îndrăzneală. A fost întot-deauna aproape de oameni. Marele examena fost pentru Ioan Ienciu în anul 1970, când

au avut loc marile inundații. În calitatea sa deprim-vicepreședinte al Consiliului PopularJudețean, împreună cu comandamentele con-stituite, au acționat cu hotărâre pen-tru salvarea de vieți omenești.

IAnul XVI Nr. 788 Duminic[ 24 iunie 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Sucul natural de coac[ze negre este valoros în curele

de vitaminizarePAGINA 6

PrimarulVienei

a primit din parteaMuzeuluiJude\ean

Drapelul ;iMedalia

”CentenarulMarii Uniri”

PAGINA 4

George Maior salut[ Proclama\ia guvernatorului statului Illinois

care felicit[ Rom]nia pentru Unire

Merele, recomandate`n alimenta\ia

copiilorPAGINA 8

Ministerul Culturii și Identității Na-ționale (MCIN) a lansat miercuri, 20 iu-nie a.c., programul RO-CULTURA, celmai important program de finanțare asectorului cultural din România, finan-țat prin Granturile SEE 2014-2021.

Programul RO-CULTURA dispunede un buget total de peste 29.000.000euro și va cuprinde 7 apeluri de proiectece vor fi lansate în următorii 3 ani.

RO-CULTURA are ca obiectiv ge-neral consolidarea dezvoltării economi-ce și sociale prin cooperare culturală,antreprenoriat cultural și managementulpatrimoniului cultural.

La conferin\a de lansare au partici-pat peste 200 de operatori culturali dinRomânia (ONG-uri, autorități publice,instituții de cultură, instituții de educa-ție, persoane fizice), interesați de opor-tunitățile de finanțare disponibile în ca-drul Programului RO-CULTURA.

Cu această ocazie, a fost anunțată șilansarea primului apel pentru relații bi-laterale, începând cu data de 2 iulie a.c.Fondurile disponibile vor putea fi acce-sate în vederea identificării de organi-zații partenere din Statele Donatoare –Norvegia, Islanda și Liechtenstein – pen-tru pregătirea de proiecte în partene-riat.

Persoanele interesate pot afla maimulte detalii despre Programul RO-CULTURA la adresa www.ro-cultura.ro.

Ioan Ienciu, un demnitarla 90 de ani

Ministerul Culturii ;i Identit[\ii Na\ionale

a lansat programul RO-CULTURA

PAGINA 3

Excelen\a Sa domnul Bogdan Mazuru, ambasadorul României în Austria primind de la Daniela B[lu medalia “Centenarul Marii Uniri”

Frumuse]e&

Ioan Ienciu, al[turi de fiica sa dr. Lumini\a Ardelean, medic specialist, :ef Sec\ie Interne la Spitalul Jude\ean Satu Mare

În 27 aprilie 1917, Guvernul ro-mân a trimis în S.U.A o MisiunePatriotică, neoficială, formată dinVasile Lucaciu, Vasile Stoica ;i IoanMoța. ~n articolul de ast[zi pre-zent[m c]teva documente din Ar-hiva Statelor Unite, Departamen-tului de Stat ;i din Colec\ia Infor-ma\ia Zilei referitoare la misiuneadr. Vasile Lucaciu ̀ n America. Sco-pul misiunii era propaganda pen-tru cauza Transilvaniei ;i organi-zarea unei unități de voluntari ro-mâni transilvăneni pentru frontulfrancez.

Alegerea lui Vasile Lucaciu nu a fostîntâmplătoare, el îl avea stabilit acolo pefiul său Epaminonda (1877-1960), care aplecat în Statele Unite ale Americii ̀ n anul1905 unde a înfiinţat în anul 1906 primaparohie românească greco-catolică, la Cle-veland. În acelaşi oraş a fondat prima ga-zetă românească din SUA, “Românul (TheRoumanian) - Organ al Românilor dinAmerica de Nord” . Stabilit din anul 1913la Trenton, Statul New Jersey, EpaminondaLucaciu, în calitate de Pre;edinte al Con-siliului Executiv al Comitetului NaționalRomân a cerut în 28 martie 1917 infor-mații despre posibilitatea organizării ro-mânilor în unități militare. AghiotantulGeneral, în răspunsul trimis în 3 aprilie îisugerează înrolarea voluntarilor româniîn armata americană<

“STATUL NEW JERSEYBiroul Aghiotantului GeneralTrenton, 3 aprilie, 1917.

Rev. D. E. Lucaciu,Pre;edintele Consiliului Executiv alComitetului Național RomânTrenton, N. J.

Stimate Reverend,Am primit scrisoarea dvs. din 28 mar-

tie conținând informațiile legate de che-stiunea organizării de unități militare for-mate din persoane din România.

Vă mulțumesc pentru interesul arătatfață de chestiunea în cauză ;i apreciez înîntregime spiritul ofertei. În momentul defață nicio altă organizație nu a fost solici-tată sau autorizată de Guvernul Federalpentru servicii militare. Utilizarea orga-nizațiilor existente este pregătită ;i sugerezca oportună alăturarea tuturor persoane-lor doritoare să se înroleze, eligibile ;i aptepentru serviciul militar, să se servească deofertele de recrutare ale organizațiilor Găr-zii Naționale.

Al dvs. sincer, Semnătura, Aghiotantul General (tr. n.)”

Inițiativa cuprinderii românilor tran-

silvăneni ;i bucovineni în rândurile ar-matei române a fost extinsă ;i asupra pri-zonierilor români din Rusia, proveniți dinarmatele austro-ungare. În 16 martie 1917,la Darnița, s-a constituit oficial “CorpulVoluntarilor Români” care în aprilie 1917a dat publicității “Declarația de la Darnița”.Tradus în limbile rusă ;i franceză un exem-plar din acest “memoriu-manifest” a fostînmânat membrilor “Misiunii Patriotice”,care în drumul lor spre Statele Unite autrecut pe la Darnița.

Misiunea Patriotică a părăsit Ia;ii la27 aprilie 1917 cu mijloace financiare des-tul de modeste, dar înarmată cu scrisoride recomandare din partea contelui Saint-Aulaire către ambasadorul Franței la Was-hington, Jean Jules Jusserand.

La 6 iunie delegația a ajuns cu bine laTokio, unde s-a îmbarcat pe nava TanyoMaru, nu înainte de a cere scutirea de taxevamale<

“Însărcinatul cu afaceri din Japonia(Wheeler) către Secretarul de Stat.

Tokyo, 6 Iunie, 1917, ora 1 p.m.Telegramă<Misiunea română trimisă în Statele

Unite, de ambasadorul din Ia;i, cu apro-barea Guvernului României, al căruiobiect este organizarea celor de naționa-litate română din Statele Unite pentru ser-viciu activ a acestora din urmă în război,porne;te astăzi de la Yokohama cu vasulTanyo Maru spre San Francisco, unde vorajunge în data de 23 iunie. Misiunea esteformată din preotul Lucaciu, Ioan Moța;i Vasile Stoica, locotenent al Armatei Ro-mâne. Ei vor să fie scutiți de taxe vamale;i îi cer părintelui Lucaciu, de la BisericaRomânească din Trenton, New Jersey, sănotifice în avans editorii ziarelor române;ti;i pre;edinții societăților române;ti, că lasosire vor fi invitați la o conferință undeî;i vor dezvălui planurile naționale pentrucare au fost trimi;i. Wheeler” (tr. n.)

Astfel că după o călătorie de două luniprin Rusia ;i Japonia, delegația română aajuns la Washington în 29 iunie 1917. La2 iulie 1917, delegația română a fost pri-mită la Casa Albă, de către secretarul destat Robert Lansing.

“Secretarul de Stat către însărcinatul cuafaceri în România (Andrews) TelegramăNr. 38, Washington, 2 iulie, 1917, ora 6p.m.

Comisia română, Lucaciu, Moța, Stoi-ca, e aici. Scrisoarea ta introductivă din24 aprilie, afirmă că această comisie călă-tore;te cu ;tiința Guvernului Românei.Au primit recomandare de la Ambasado-rul Franței din Ia;i pentru AmbasadorulFrancez de la Washington că sunt trimi;icu anumite sarcini de către Guvernul lor.Departamentul nu înțelege această dis-crepanță. Departamentul nu a primit ni-mic de la tine exceptând telegrama princare ai cerut privilegii vamale pentru aces-te persoane. Departamentul cere să tele-grafiezi urgent despre statutul exact alacestei comisii. Sunt toți români? Lan-sing”

“Însărcinatul cu Afaceri în România (An-drews) către Secretarul de Stat. Telegra-mă, Ia;i, 11 iulie, 1917(Primită în 20 iulie 1917, la ora 5 p.m)95.

Ca răspuns la telegrama nr. 38, din 2iulie, ora 6, p.m. O notă din 1 aprilie a Mi-nistrului de Afaceri Externe în funcție cer-tifică faptul că Părintele Lucaciu ;i cei doiînsoțitori nu sunt în misiune oficială ;i nua fost făcută nici o cerere de acreditarepentru ace;tia către autoritățile din Ame-

rica< dar ace;tia au mers cu aprobarea Gu-vernului României care va aprecia toatefacilitățile ce li se vor acorda. I-am dat pă-rintelui Lucaciu o scrisoare de introducerestrict pentru Secretarul de Stat în acordcu nota Ministerului de Externe. De ase-menea i-am dat o scrisoare pentru Însăr-cinatul cu afaceri din Tokyo cerând săaranjeze prin telegramă privilegii vamale.Nu am trimis nici o telegramă în acestsens ;i nu ;tiu nimic despre scrisoarea tri-misă de Ministrul francez AmbasadoruluiFranței din Washington, D.C. MinistrulRomân de Externe a reconfirmat astăzi căace;ti bărbați au aprobarea GuvernuluiRomâniei, dar nu au statut oficial. Scopulvizitei lor este de a însufleți patriotism ro-mânilor din Statele Unite pentru cauzaAliaților ;i pentru Armata Americană”.

În cele din urmă Robert Lansing a su-bliniat că Statele Unite vor da tot sprijinulRegatului Românesc pentru libertate ;iunitate națională.

Membrii delegației au intrat în legă-tură cu Ministerul de Externe, în specialcu secretarul de stat William Philips luândîn discuție posibilitatea de a înființa o le-giune de voluntari. "Misiunea PatrioticăRomână" a fost primită cu deosebită sa-tisfacție de către toți românii aflați în Sta-tele Unite, de către organizațiile culturale;i filantropice ;i de presă românească depeste ocean.

O importanță deosebită pentru pro-paganda desfă;urată în SUA a avut-o ti-părirea în limba engleză a bro;urii "Mi-siunea Patriotică a Românilor în StateleUnite”. Difuzată în mii de exemplare, lu-crarea conținea principalele cuvântări ros-tite de Vasile Lucaciu la diferite întruniripublice organizate în a doua jumătate aanului 1917.

Dar cel mai mare ecou în rândul opi-niei publice l-a avut marele Congres ro-mânesc de la Younstown-Ohio organizatîn 9-10 martie 1918, la care Vasile Lucaciu;i-a adus o contribuție însemnată. Cei pes-te 150.000 de participanți ;i-au exprimatferm dorința de unire cu România. Do-cumentul adoptat la Congres i-a fost în-mânat pre;edintelui american WoodrowWilson chiar a doua zi. În perioada ur-mătoare, mii de români au demonstrat laChicago, Indiana ;i în alte ora;e cerândunirea Transilvaniei cu România.

Acțiunile române;ti din Statele Uniteau avut un efect pozitiv ;i datorită inten-

sificării relațiilor cu liderii celorlalte na-ționalități asuprite.

COLEGIUL OBERLINOberlin, OhioDepartamentul de SociologieHerbert Adolphus Miller

124, Strada Morgan, 5 mai, 1918Dr. Ep. Lucaciu, 730 Case St., Trenton, N.J.Stimate Domn,

Timp de mai mulți ani am fost intere-sat de libertatea ;i libera exprimare a na-țiunilor mai mici ;i am fost destul de strânslegat de organizațiile naționale ale celordin Bohemia, polonezilor ;i slavilor desud. Am cunoscut câțiva cetățeni românifoarte bine ;i am regretat că nu au o orga-nizație națională în cadrul căreia să fie ex-primate idealurile comune ale românilor.

Am dezbătut această chestiune cu maimulte persoane, atât români cât ;i alți su-pu;i ai Austriei> iar la sugestia ;i cu apro-barea lor solicit mai multor lideri să iaparte la o întâlnire la Carpatina Hall, Stra-da West 58 nr. 1303 din Cleveland, lunidimineață, 13 mai, ora 9.30.

Acolo vom discuta posibilitățile uneiastfel de organizații, atât legat de aspirațiileromânilor, cât ;i în relație cu America. Laîntâlnire vor fi prezenți mai mulți prieteniai românilor ;i va avea loc o discuție liberăîn urma căreia sper să poate fi începutăun fel de organizație spre o mai mare li-bertate a românilor din Imperiul Austro-Ungar ;i mai multă demnitate în ochii lu-mii întregi.

Vă îndemn să faceți tot posibilul pen-tru a fi prezent la această întâlnire.

Al dvs. cu sinceritate,H. A. Miller

730, Strada Cass, Trenton, New Jersey8 mai, 1918Dl. Herbert A. MillerColegiul Oberlin, OhioDragă domnule,

Amabila dvs. scrisoare din 5 mai a fostprimită de către mine ;i a fost citită cumultă plăcere ;i interes. Sunt foarte bucu-ros că sunteți interesat de cauza naționa-lităților asuprite din Austro-Ungaria. Avețicuno;tință de organizațiile poloneze, a ce-lor din Boemia ;i a slavilor de sud, dareste ghinionul românilor că organizațialor politică națională, sub numele de Co-mitetul Național Român din America, nuare notorietatea sporită a organizațiilornaționalităților menționate mai sus.

Comitetul Național Român a făcut totce i-a stat în puțință pentru a-i informape liderii țării despre aspirațiile românilor.Desigur, propaganda începută nu demultde către români nu se poate compara cupropaganda celorlalte naționalități. Ar luaprea mult pentru a explica în detaliu ;i înconsecință vă oferim doar faptul concret.

Pentru a vă informa despre Cauza Ro-mânească ;i ceea ce am realizat cu resur-sele noastre modeste, doresc să cer per-misiunea să vă prezint trei pamflete pu-blicate la date diferite pentru informareapublicului american cu referire la cauzanoastră.

Voi face tot ce-mi stă în putere să fiuprezent la reuniunea de pe 13 mai, care seva ține în Cleveland, Ohio, ;i dacă se vaîntâmpla să nu pot fi acolo, vă rog să ac-ceptați ;i să-mi prezentați scuzele.

Cu cel mai adânc respect, doresc sărămân al dvs.

Cu respect,Semn[tura Dr. Lucaciu

Colaborarea românilor, cehoslovaci-lor, polonezilor ;i iugoslavilor s-a intensi-ficat mai ales după sosirea lui Thomas Ma-saryk în S.U.A, în mai 1918. Astfel s-a or-

ganizat impozanta adunare din 15 sep-tembrie 1918, de la Carnegie Hall din NewYork la care a fost invitat ;i EpaminondaLucaciu. Printre cei care au luat cuvântuls-a numărat ;i locotenentul Vasile Stoica,Pre;edintele “Ligii Naționale Române” dinAmerica , înființată la 5 iulie 1918. Laaceastă întrunire cei peste 4000 de repre-zentanți prezenți s-au pronunțat pentrudesfacerea Imperiului Austro-Ungar. Mo-țiunea adunării i-a fost înmânată la 20septembrie pre;edintelui Wilson, care aadmis că dezmembrarea dublei monarhiiera de neînlăturat. Aceasta era prima de-clarație făcută de pre;edintele Statelor Uni-te pentru desființarea Imperiului Hab-sburgic.

Încheindu-;i activitatea peste Ocean,Vasile Lucaciu a plecat la Paris. Aici înseptembrie 1918 s-a constituit “ConsiliulNațional Român”, devenit în octombrie“Consiliul Național al Unității Române”.Printre cei 23 de membri s-au număratdr. Ion Cantacuzino, Lascăr Catargiu, Ni-colae Titulescu, Traian Vuia. Pre;edinte afost ales Take Ionescu, iar Octavian Goga;i Vasile Lucaciu au fost numițivicepre;edinți. Cu toate că nu se afla înțară, la Marea Adunare Națională de laAlba-Iulia are loc unirea Transilvaniei cuRomânia. Părintele Vasile Lucaciu este alesîn Consiliul Dirigent ca dreaptărecunoa;tere a meritelor sale. Not[<

Primul număr al ziarului “Românul”a apărut în 28 decembrie 1905. Dr. Epa-minonda Lucaciu a dus o campanie deunificare a imigranților români sub pa-tronajul Bisericii Greco-Catolice. MoiseBalea, primul misionar al Bisericii Orto-doxe a sosit în Statele Unite, pentru a con-tracara propaganda părintelui Epaminon-da Lucaciu, a înființat la 1 septembrie 1906ziarul “America”, supranumit “organ al ro-mânilor din Statele Unite, în special al Bi-sericilor Greco-Orientale”. Pentru o pe-rioadă, cele două publicații au fost în con-flict. Realizând că războiul dintre cele douăziare putea afecta serios unitatea imigran-ților din Satele Unite, Epaminonda Luca-ciu a vândut “Românul” unui jurnalistprofesionist. Fostul redactor al “Tribunei”din Sibiu, ;i al “Luptei” de la Budapesta,Vasile E. Moldovan (1881-1924) a preluatconducerea ziarului “Românul” în august1907. Vasile E. Moldovan cunoscut citi-torilor Tribunei ;i cu pseudonimul Dru-maru, a condus ziarul “Românul” până înanul 1911. Alți editori ai ziarului< NicolaeBarbul, 1906-1907> Gavril Barbul, 1907-1909, 1912> Dionisie Moldovan, 1912-1916> I. N. Barbul, 1916-1922. Ultimul nu-măr al ziarului apare la 15 aprilie 1928.

Adriana Zaharia

Bibliografie<United States Departement of State Archi-

ve, Papers relating to the Foreign Relations ofthe United States, 1917, Supplement 2, TheWorld War, Files No. 763.72/5150, No.763.72/5782e, No. 763.72/5923

Arhiva Informația Zilei, Colecția de docu-mente Vasile Lucaciu

Christine Avghi Galitzi, A Study of Assi-milation among the Roumanians in the UnitedStates, Columbia University Press, New York,1929

Vasile Stoica, În America pentru cauza ro-mânească, Bucure;ti, 1926

Ion Stanciu, Aliați fără alianță. România ;iS.U.A (1914-1920), Ediți a II-a, Cetatea deScaun, Deva, 2010

Tiron Albani, Leul de la :i;e;ti. De ce s-aprăbu;it Monarhia Austro-Ungară, Edi\ia a II-a, Editura :coala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016

Valeriu Achim, Aurel Socolan, Vasile Lu-caciu luptător pentru drepturile românilor ;iunirea Transilvaniei cu România, Muzeul Ju-dețean Baia Mare, 1968

Ion Iaco;, Valeriu Achim, Dr. Vasile Lucaciuluptător activ pentru unirea românilor, Textealese, Testimonia, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1988

2 Informa\ia de Duminic[/24 iunie 2018

ISTORIEDe la Paris Vasile Lucaciu pleacă în Italia împreună cu Nicolae Titulescu, dr. C. Angelescu, ConstantinMille ;i L. Catargiu. Ei au fost primiți de către Orlando, pre;edintele Consiliului de Mini;tri italian.S-a stabilit o relație de prietenie italo-română ;i în mod special s-a admis funcționarea “Legiuniiromâne din Italia”. Încă din aprilie 1917, în lagărele de prizonieri Cita-Ducale ;i Cavarzere seînființaseră companii de voluntari români. La 25 noiembrie 1918, Vasile Lucaciu prime;te jurământulacestor companii, încurajându-le ;i dându-le speranța unei vieți mai bune în România.

Fotografie ap[rut[ `n ziarul american“Arizona Republic”, num[rul din 8 au-gust 1917

Dr. Vasile Lucaciu `n America. Documentedin Arhiva Departamentului de Stat

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

24 iunie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

EVENIMENT ISTORICEvenimentele au avut un impact extraordinar, mii de par-

ticipanți vizitând standul județului Satu Mare (și pe cele alejudețelor Maramureș și Suceava, invitate la evenimentul “Ro-mânia salută Viena”), fiind mediatizate de presa vieneză,chiar Michael Ludwig, primarul Vienei, postând pe paginasa de facebook multe fotografii cu delegația sătmăreană.

În cadrul evenimentului “Ro-mânia salută Viena”, ce a avut locîn capitala Austriei în data de 16iunie, invitatului de onoare, dom-nului Michael Ludwig, primarulVienei, i-au fost înmânate Drape-lul și Medalia ”Centenarul MariiUniri”. Doamna dr. Daniela Bălu,director al Muzeului Județean SatuMare, a salutat delegația oficială,în prezența E.S. domnul BogdanMazuru, ambasadorul Românieiîn Austria, a domnului dr. HaraldTroch, parlamentar în Parlamen-tul Austriei, a doamnei LauraHant, președintele Asociației “Mi-hai Eminescu” din Viena, organi-zatoarea evenimentului.

Domnul primar Michael Ludwig adorit să afle mai multe informații desprecultura și tradițiile județului Satu Mare,fiind foarte impresionat de distincțiile cei-au fost conferite, admirând colacul su-perb adus la Viena de delegația din ȚaraOașului, dar și darul oferit de CrameleRătești, primind cu deosebită politețe șiinteres publicațiile de promovare ale Con-siliului Județean Satu Mare, alături de Ca-talogul multilingv al expoziției ”Cente-narul în ipostaze identitare”, organizatătot la Viena.

Doamna dr. Daniela Bălu a înmânatMedalia ”Centenarul Marii Uniri” și E.S.domnul Bogdan Mazuru, ambasadorulRomâniei în Austria, precum și doamneiNatalia Elena Intotero, ministrul pentruromânii de pretutindeni, alături de insig-na omagială ”100 ROMÂNIA”. Drapelulși insignele Centenarului au fost oferitecu sprijinul Asociației Civice ”Tempora”din Satu Mare.

Delegația oficială a vizitat apoi standuljudețului Satu Mare, apreciind talentulmeșterițelor și frumusețile Oașului, foto-grafiindu-se cu generozitate alături de săt-măreni. Numeroși turiști și-au făcut fo-tografii cu spectaculoasele cununi de mi-rese și clopurile oșenești, solicitând in-formații turistice despre Țara Oașului șijudețul Satu Mare.

Vernisajul expoziției “Centena-rul în ipostaze identitare”, la Institutul Cultural Român

Manifestarea din centrul Vienei, ”Ro-mânia salută Viena”, organizată de doam-na Laura Hant, s-a încheiat înălțător înacordul cântecelor patriotice românești,interpretate de orchestra Ciprian Porum-bescu din Suceava, dar și de participanți,în fața Palatului Imperial Hofburg cân-tându-se ”Noi suntem români, noi sun-tem români, noi suntem aici pe veci stă-pâni!” Lacrimi de emoție curgeau pe ob-razul românilor, mai ales al celor stabilițiîn Viena, care au declarat că, deși sunt înViena de peste 25 de ani, o manifestarede o asemenea amploare, care să promo-veze cultura și tradițiile românești, nu aumai văzut!

Muzeul Județean Satu Mare a conti-nuat proiectul dedicat Centenarului MariiUniri prin vernisajul expoziției ”Cente-narul în ipostaze identitare”, ce a avut locîn data de 17 iunie, la Institutul CulturalRomân din Viena. În prezența unui publicnumeros, a fost lansat și catalogul cu ace-lași titlu, realizat de dr. Daniela Bălu.

Evenimentul a fost onorat de partici-parea doamnei Irina Cornișteanu, direc-tor al ICR Viena, a doamnei Laura Hant,președintele Asociației ”Mihai Eminescu”din Viena, reprezentanții Ambasadei Ro-mâniei în Austria, profesorul universitar

Radu Boț, de la Universitatea din Viena(fiul celebrului profesor sătmărean IoanBoț), un grup de tineri sătmăreni studențila Universitatea vieneză, dl. Simion Giur-ca, șeful reprezentanței de promovare aRomâniei la Viena, delegația ColegiuluiNațional ”Mihai Eminescu” din Satu Ma-re.

Doamna Nicoleta Cherecheș, direc-torul adjunct al colegiului, a oferit mapade prezentare și cărțile tipărite de colegiu,punându-se bazele unei colaborări vii-toare între colegiul sătmărean și Asociația”Mihai Eminescu” din Viena, doamnaLaura Hant fiind impresionată de perfor-manțele obținute de elevii și cadrele di-dactice de la colegiul sătmărean.

Foarte apreciat a fost concertul susți-nut de ”Bataclana Quintet”, din care faceparte și sătmăreanca Alexandra Proda-niuc, absolventa Conservatorului vienez.Au avut un real succes bunătățile oferitela finalul vernisajului, cu sprijinul CrameiRătești, Unicarm Satu Mare și apa NovaOaș.

Evenimentele au avut un impact ex-traordinar, mii de participanți vizitândstandul județului Satu Mare (și pe cele alejudețelor Maramureș și Suceava, invitatela evenimentul “România salută Viena”),fiind mediatizate de presa vieneză, chiardomnul Michael Ludwig, primarul Vie-nei, postând pe pagina sa de facebookmulte fotografii cu delegația sătmăreană,inclusiv fotografia primirii Drapelului”Centenarului Marii Uniri”.

Pe pagina de facebook a AmbasadeiRomâniei la Viena este postată fotografiaprimirii medaliilor omagiale, de către E.S.domnul Bogdan Mazuru, ambasadorulRomâniei în Austria, și doamna NataliaElena Intotero, ministrul pentru româniide pretutindeni, fotografii cu delegațiasătmăreană fiind prezentate și pe paginade internet a Ministerului Românilor dePretutindeni, cu titlul ”Identitatea româ-nească celebrată în Viena”.

Televiziunile naționale TVR1, TVR2,Antena1 și Antena 3 au avut transmisiide la fața locului, din centrul Vienei, piațaaflată lângă Palatul Imperial Hofburg,luând interviuri doamnelor Daniela Bălu,Mihaela Grigorean și fotografului RemusȚiplea. Au fost transmise imagini dinspectacolul oferit de Ansamblul ”Dorurisătmărene” - Centrul Județean pentruConservarea și Promovarea Culturii Tra-diționale, director Robert Laszlo, și ”Obi-ceiul de Sânziene” prezentat în limba en-gleză de elevii Colegiului ”Mihai Emines-cu” din Satu Mare, coordonați de doam-nele prof. Ramona Istrate și Dana Vălean.

Concertul festiv, la PalatulSchonbrunn

În data de 15 iunie, delegația Muzeu-lui Județean Satu Mare a fost invitată laconcertul festiv dedicat Centenarului, cea avut loc la Palatul Schonbrunn.

Doamna dr. Daniela Bălu, organiza-toarea proiectului ce s-a bucurat timp dedouă zile de un mare succes în capitalaVienei - în 16 iunie ”România salută Vie-na” iar în 17 iunie ”Centenarul în ipostazeidentitare” - mulțumește tuturor celor ceau sprijinit-o, colegilor de la Muzeul Ju-dețean Satu Mare, Diana Kincses – con-servator patrimoniu cultural și BrăduțPopdan - șeful secției de relații cu publi-cul, Consiliului Județean Satu Mare pen-tru finanțare, precum și trustului Infor-mația Zilei pentru promovarea media șirelatarea corectă a evenimentelor.

Expoziția ”Centenarul în ipostazeidentitare” va fi itinerată, pe parcursulanului 2018, la Consulatul General al Ro-mâniei din Gyula și la Consulatul Generalal României din Cernăuți.

Primarul Vienei a primit din partea Muzeului Jude\ean Satu Mare Drapelul

;i Medalia “Centenarul Marii Uniri”

E.S. domnul Bogdan Mazuru, ambasadorul României în Austria

Expoziția”Centenarul în ipostaze identitare”, ce a avut loc în data de 17 iunie, la Institutul Cultural Român din Viena

Elevii Colegiului Na\ional Mihai Eminescu al[turi de directorul adjunct Nicoleta Chereche; ;i profesorul universitar RaduBoț, fiul celebrului profesor sătmărean Ioan Boț

4 Informa\ia de Duminic[/24 iunie 2018

PERSONALIT~}I

Ioan Ienciu (Nelu, cum era nu-mit în familie), face parte dintrecei mai apropiați prieteni din via-ța mea. Ne cunoaștem de peste 50de ani. În acest timp, uneori ammuncit împreună. De aceea amavut o puternică legătură de prie-tenie și respect reciproc.

Deși a fost o personalitate marcantăa Sătmarului, era caracterizat de mo-destie, de fermitate, de foarte multăvoință și îndrăzneală. Toți cei care îlcunosc îl caracterizează ca o persoanăgeneroasă și de omenie, indiferent înce domeniu de activitate se găsea. Afost întotdeauna aproape de oameni.

Născut la 21 iunie 1928

Ioan Ienciu s-a născut într-o familiede ceferiști la 21 iunie 1928 în Satu Ma-re. Tatăl său Teodor și mama sa Floare,i-au asigurat încă din fragedă copilărieo educație aleasă, cu dragoste și respectpentru învățătură, pentru muncă, pen-tru oameni îndiferent de etnia lor. Deasemenea, de la părinții lui a moștenitcredința nestrămutată în Dumnezeu,iubirea față de patrie, de trecutul și pre-zentul Neamului Românesc, care se-cole la rând a luptat și s-a jertfit pe al-tarul patriei pentru a exista și a rămâneîn istorie ca români în patria lor Ro-mânia.

În perioada 1935-1939 a urmatcursurile primare la Școala generalănr.2, după care a urmat Liceul Econo-mic Comercial până în august 1940.

În urma Diktatului nazisto- fascis-to- horthyst de la Viena din 30 August1940, împreună cu zeci de mii de fa-milii de români și evrei din Ardeal, afost obligat să-și părăsească locurilenatale și să se refugieze în România.

Instaurarea în Ardeal a unui regimde teroare împotriva românilor și aevreilor de către autoritățile horthyste,s-a transformat într-un adevărat ho-locaust caracterizat prin internarea înlagăre de muncă forțată și închisori,prin crime abominabile, asemănătoarecu cele mai mari orori din perioadaneagră medievală.

În timpul refugiului la Timișoara,în perioada 1940-1945, Ioan Ienciu și-a continuat studiile la Liceul Comer-cial. S-a reîntors la Satu Mare în lunaaugust 1945, își termină Liceul Comer-cial în anul 1947.

Din anul 1947 și până în anul 1951,a urmat cursurile Facultății de ȘtiințeEconomice la Brașov, iar după schim-barea sediului acestei instituții de în-vățământ superior la București, și-acontinuat studiile la Facultatea de Ști-ințe Economice din București.

După terminarea Facultății de Ști-ințe Economice, în anul 1959 a fost re-partizat la Fabrica de Cărămizi din SatuMare, îndeplinind funcția de inginerșef, unde împreună cu lucrătorii de laaceastă întreprindere, a obținut rezul-tate remarcabile pe ramură, fiind citatăde mai multe ori ca unitate fruntașă.

~n 1964, ales președinte al Sfatului Popular Municipal Satu Mare

Pe baza rezultatelor obținute înfuncția de inginer șef la Fabrica de Că-rămizi, a fost selectat în luna decembrie

1961 și numit în funcția de secretar laGospodăria de Partid P.M.R. a muni-cipiului Satu Mare, până în anul 1964.

Având în vedere activitatea remar-cabilă în munca de administrație pu-blică locală și ca un gospodar de ex-cepție, din 1964 a fost ales în funcțiade Președinte al Sfatului Popular Mu-nicipal Satu Mare, iar la 1 martie 1968,după reorganizarea teritorial-adminis-trativă a României, prin desființarearegiunilor și a raioanelor, s-a revenit lavechea structură teritorial-administra-tivă a României, luând ființă județele,municipiile, orașele și comunele. Laconstituirea județului Satu Mare, IoanIenciu a fost ales în funcția de Prim-vicepreședinte al Consiliului PopularJudețean Satu Mare. Din anul 1979 afost numit în funcția de director alBăncii Agricole și Industriei Alimen-tare Sucursala Satu Mare, până la 1 iulie1988 când s-a pensionat la limită devârstă.

În toate funcțiile importante pe ca-re le-a îndeplinit în mod exemplar,Ioan Ienciu a fost și o persoană stu-dioasă, urmând și alte cursuri supe-rioare, pentru a-și îmbunătăți cunoș-tințele și în alte domenii de activitate.A urmat cursurile Facultății de Eco-nomie de la Academia de Științe So-ciale și Politice din București. În anul1980, și-a susținut teza de doctorat ob-ținând titlul științific de doctor în eco-nomie. Ioan Ienciu este și membru alAsociației Oamenilor de Știință dinRomânia.

În perioada în care a deținut dem-nități în orânduirea socialistă, pot afir-ma că Ioan Ienciu s-a dăruit cu toatăputerea sa fizică și intelectuală pentrudezvoltarea economică și socială a mu-nicipiului și a județului Satu Mare.

Ioan Ienciu a sprijinit Întreprinde-rea Județeană de Construcții, pentruasigurarea materialelor necesare în ve-derea construcțiilor de noi unități eco-nomice și sociale, școli, grădinițe, creșe,spitale și zeci de mii de locuințe în car-tierele noi aprobate prin programul de

sistematizare în municipiile Satu Mareși Carei și în orașele Tășnad și Negrești-Oaș, precum și construirea de noi lo-cuințe în toate comunele din județulSatu Mare.

Reconstrucția după inundațiile din 1970

Marele examen a fost pentru IoanIenciu în anul 1970, când au avut locmarile inundații provocate de râurileSomeș, Crasna și Tur, provocând pa-gube catastrofale prin distrugerea în-treprinderilor industriale și agricole,dărâmarea de case în multe sate și co-mune.

În calitatea sa de prim-vicepreșe-dinte al Consiliului Popular Județean,împreună cu comandamentele consti-tuite, au acționat cu hotărâre pentrusalvarea de vieți omenești și asigurareasprijinului necesar sinistraților din lo-calitățile lovite de furia apelor dezlăn-țuite. S-au asigurat spații de cazare, îm-brăcăminte și hrană sinistraților înșcoli, cămine culturale, dispensare, iaro parte au fost primiți în familiile debună credință sau la rude unde nu aufost inundații.

După retragerea apelor a rămas pri-veliștea marilor pagube materiale, oa-meni decedați prin înec și animalemoarte din toate speciile.

Atât în timpul inundațiilor cât șidupă retragerea apelor, primele careau dat ajutoare au fost comunele Urzi-ceni, Foieni, Petrești, Sanislău, Tiream,Andrid, Dindești, Pir, Santău, Ardud,Beltiug, Acâș, orașul Tășnad și altele,care au adus alimente, apă, îmbrăcă-minte și corturi. Apoi prin unitățile sa-nitare s-au asigurat medicamentelepentru tratarea răniților și preîntâm-pinarea unor epidemii. Au sosit aju-toare din București și din aproape toatejudețele din România. Alte ajutoare ausosit din mai multe țări din Europa<Germania, Franța, Elveția, Italia, An-glia, iar din Asia China și Japonia, care

au adus cu ei și utilaje și mașini pentrulichidarea dezastrelor provocate de in-undații.

La sosirea la Satu Mare a Președin-telui României Nicolae Ceaușescu,acesta a vizitat municipiul Satu Mareși localitatea Odoreu, cea mai afectatăde inundații. De la Satu Mare a vorbitcu toți miniștrii pentru a se deplasa lafața locului și împreună cu comanda-mentul județean să asigure fonduri ne-cesare pentru construirea de locuințepentru sinistrați și repararea digurilorpe râul Someș și construirea diguluide la Călinești Oaș, iar sinistrații să fiedespăgubiți în bani pentru pierderilesuferite.

În acele condiții grele s-a depus omuncă titanică. Din luna mai și pânăîn luna noiembrie, toți sinistrații auprimit locuințe. Ioan Ienciu a fost me-reu printre oameni, nu numai pentrua-i încuraja, dar a asigura și materialelenecesare pentru construirea de casenoi.

În acea perioadă scurtă, a fost o so-lidaritate uriașă pentru reconstrucție.Din Satu Mare, Carei, Tășnad și Ne-grești Oaș, au asigurat oameni calificațiîn construcții, care împreună cu alțiconstructori din țară s-au deplasat laSatu Mare pentru a asigura sinistrațilorconstruirea de noi locuințe. Un rol im-portant l-a avut Armata Română. Os-tașii au sosit cu corturi, bărci și elicop-tere pentru salvarea oamenilor.

27 de ordine și medalii

Ca urmare a activității laborioasedesfășurate de Ioan Ienciu, în decursulanilor, acesta a fost decorat cu 27 deordine și medalii din partea statuluisocialist. Printre acestea amintesc doarSteaua Republicii Socialiste România- clasa a V-a, Ordinul Muncii - clasa aIII-a, Ordinul “23 August” - clasa aIV-a.

Ioan Ienciu este și un mare iubitorde cultură și artă. A acordat o atenție

deosebită Teatrului de Nord și Filar-monicii “Dinu Lipatti”, asigurându-lefondurile necesare pentru buna lorfuncționare.

Ioan Ienciu a intrat definitiv în is-toria județului Satu Mare, alături deIosif Uglar, Gheorghe Darida, vicepre-ședinte al Consiliului Popular Jude-țean, Octavian Luțaș, secretar al Co-mitetului Județean P.C.R. ȘI vicepre-ședinte al Consiliului Popular Jude-țean, pentru aducerea statuii PărinteluiVasile Lucaciu și amplasarea acesteiaîn municipiul Satu Mare, ca respectpentru marele luptător pentru dreptu-rile politice, naționale și sociale ale ro-mânilor ardeleni și un luptător de frun-te pentru Unirea cea Mare de la 1 De-cembrie 1918 și făurirea RomânieiMari.

Ioan Ienciu face parte dintre mem-brii fondatori ai Asociației JudețeneSatu Mare a românilor refugiați, ex-pulzați și deportați în urma Diktatuluide la Viena din 30 August 1940, înde-plinind cu cinste funcția onorifică camembru de onoare.

Ioan Ienciu face parte dintre celemai consolidate familii. S-a căsătoritcu Silvia Ardelean din localitatea Re-sighea. Acest eveniment a avut loc înanul 1952. În anul 1954 s-a născut fetițacu nume de poveste, Luminița, care în-seamnă lumină, viață, iubire și fericire.Astăzi Luminița este un renumit medicspecialist, doctor în știința medicală laSpitalul Județean Satu Mare.

***

Dragă Ioan Ienciu, Cu prilejul aniversării a 90 de ani

de viață, toți cei care te cunosc și terespectă, îți transmit multă sănătate șifericire, alături de familia ta și mai ales,îți mulțumesc pentru tot ce ai făcutpentru dezvoltarea economică, socialăși culturală a județului și a municipiuluiSatu Mare.

La mulți ani!

Prof. Dr. Ioan Corneanu

Ioan Ienciu alături de mai mulți muncitori, la reconstrucția digului după inundațiile din mai 1970

Marele examen a fost pentru Ioan Ienciu în anul 1970, când au avut locmarile inundații provocate de râurile Someș, Crasna și Tur.

În calitatea sa de prim-vicepreședinte al Consiliului Popular Județean,împreună cu comandamentele constituite, au acționat cu hotărâre pentrusalvarea de vieți omenești și asigurarea sprijinului necesar sinistraților dinlocalitățile lovite de furia apelor dezlănțuite.

Ioan Ienciu, fost prim-vicepre;edinte al jude\ului, un demnitar la 90 de ani

Dr. Lumini\a Ardelean

24 iunie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

LITERATUR~

Vineri, 22 iunie, pe o vreme mai puţinprietenoasă, Biblioteca Judeţeană SatuMare a organizat o nouă ediţie amanifestării "Citeşte şi dă mai departe,împrumutând o carte". Aşa cum aprecizat Paula Horotan, directoruladjunct al instituţiei organizatoare, darşi bibliotecara Violeta Tarţa, în actualaconjunctură, când preţurile unor cărţisunt prohibitive, acţiunea de a oferisătmărenilor pentru lectură cărţi, careprovin din donaţii ale concitadinilor, esteun demers salutat de mulţi cititori. Aşase face că această acţiune dovedindu-seun gest de generozitate, a ajuns să fielongevivă. De aproape patru ani,sătmărenii au posibilitatea să împrumuteo carte pe care chiar o pot păstra înbiblioteca personală, dacă aşa considerăde cuviinţă. Cu siguranţă aţi văzut nu de puţineori bibliotecare care au ieşit în stradă să-i întâmpine pe cititori cu o serie de cărţi.Este lesne de înţeles că oferta de cărţipusă la dispoziţia cititorilor nu includecele mai noi titluri. De fiecare dată,cititorii pot găsi cărţi în limbile română,maghiară şi chiar engleză. Este oadevărată diversitate în ceea ce priveştetitlurile, dar şi genurile abordate de cătreautori. Nu lipsesc adesea nici cărţilepentru copii şi adolescenţi. Organizatorii au menţionat faptul căîn cei aproape patru ani de cândbibliotecarii ies în întâmpinareacititorilor, au fost puse la dispoziţiasătmărenilor peste 3.500 de cărţi. Dinunele titluri, Biblioteca Judeţeană aprimenit stocul de carte, eventual l-acompletat, dar a cedat din ele şibibliotecilor din judeţ, pe lângă cele careau ajuns gratuit la cititorii sătmăreni. Acţiunea fiind organizată în ajun desărbătoarea Naşterea Sfântului IoanBotezătorul - Sânzienele, bibliotecareleau oferit doamnelor câte un bucheţel dingingaşele flori de câmp.

Ioan C.A.

BibliotecaJude\ean[

ofer[ s[tm[renilor c[r\i provenite

din dona\ii

Miercuri, 13 iunie 2018, la Ca-sa Cărții Iași, Sala de evenimente– Bulevardul Ștefan Cel Mare șiSfânt, a avut loc lansarea cărților„Țipătul cenușii” și „Istoria secre-tă a Sătmarului” în prezența au-torului Felician Pop și a actoruluiieșean, Toma Hogea.

Despre ȚIPĂTUL CENUȘIIDesigur, în manualul de română de

clasa a douăsprezecea nu este specificatăfoarte clar diferența dintre cultură și di-vertisment, așa că acești manageri ad-hoc trec cu lejeritate frontiera dintre ele,mai ales că vameșul discernământuluiartistic doarme foarte adânc.

După părerea acestor inși, lansărilede carte, expozițiile de artă sunt învechi-te, cum desigur, învechită este și Iliadalui Homer care are, iată, o vechime deaproape trei milenii!

Pericolul este ca acești indivizi abso-lut orbi din punct de vedere cultural săurce la volanul deciziei și să calce pe ac-celerație.

Superficialitatea, manifestările la

plezneală, copiate în grabă de te miri un-de, făcute de oameni care nu au niciunfel de profunzime spirituală devin totmai agresive și tind să ia locul culturiiadevărate, singura care poate conturaprofilul identitar real al acestor locuri.

Dar este în zadar să încerci să le ex-plici ceva inșilor aceștia.

Pentru un dialog sau chiar o con-fruntare cordială, ar trebui să aibă în spa-te măcar un vagon de cărți citite. Și nuunul cu cenușă și măruntă spoială con-juncturală.

Despre ISTORIA SECRETĂ A SĂTMARULUI

Nu am dorit să scriem o lucrare sear-bădă, deoarece scopul nostru este unulsingur< acela de a stârni interesul sătmă-renilor pentru propriul lor trecut care,nu de puţine ori, a fost fabulos. 

Veţi intra în lumea legendelor< de lamisterioasa Dacidava şi până la legendacavalerilor roşii. Veţi afla despre pere-grinările lui Nicolae Milescu Spătarul,primul român care a ajuns în China, pemeleagurile sătmărene.

Veţi trece poate şi prin emoţiile luiIoan Slavici, prilejuite de examenul de

bacalaureat pe care şi l-a dat la Satu Mare,veţi cunoaşte în amănunt drama adevă-rată a lui Petru Bran ori Vasile Lucaciu.

Cartea aceasta s-a scris extrem degreu, mult mai greu decât ne-am fi pututimagina atunci când ne-am hotărât săintrăm în această aventură – pentru că atrebuit să facem o uriaşă muncă de cer-cetare, având în vedere că avem aproape25 de capitole care abordează teme şi pe-rioade istorice diferite.

Considerăm că nu am avut nici tim-pul, nici spaţiul şi poate nici menirea dea epuiza subiectele prezentate, importanteste că s-au făcut – de multe ori – primiipaşi pe tărâmuri necercetate pânăacum... 

Spuneam că munca noastră a fostuna dificilă, dar în acelaşi timp, plină demari satisfacţii.

În final am vrea să mai adăugăm cănoi nu am făcut altceva decât să deschi-dem nişte ferestre spre zările ceţoase încă,ale unor perioade mai importante dintrecutul nostru.

Este de datoria cercetătorilor, a celorîmpătimiţi de munca lor să aprofundezeunele dintre subiectele acestei cărţi.

Autorii

Se îndreaptă acele ceasului că-tre ultima treime a celei mai lu-minate zi a anului. Pe terasa Mio-rița câteva zeci de persoane for-fotesc printre mese interesându-se unde are loc evenimentul. ÎnSalonul Alb? Nu, căci suntem preamulți. În sala mare, ascunși de ză-pușeala de afară, sub adierea ae-rului condiționat și îmbiați de apaminerală de pe mese, au loc pri-mele pupături, strângeri de

mâini, scurte interviuri (de pre-să), urări...

Primul laudatio îi aparține lui Fe-lician (întrerupt de binecuvântarea bi-sericii) care a scos în evidență episoadedin prietenia sa cu amfitrionul de factoși faptul că acesta nu s-a născut la tim-pul lui. Protoprezbiterul Marian, cugândul la întunericul de după sacrifi-ciu, a conchis că cineva trebuia să adu-că lumină prin carte. Edilul Doina, în-fășurată în emoția dată de ineditul si-

tuației în care se afla, a acceptat că poa-te face mai mult și a promis. George,cu simțurile lui vulturești de a etichetaun act cultural ascuns între coperți, și-a adus aminte că Dorel este unul dintrepuținii prieteni care i-au călcat bârlogul(cuibul de creație aș spune). Ultimullaudatio a fost de la Robert.

Bineînțeles că sala a reacționat. S-au perindat la microfon oameni de cul-tură aflați acum în posturi vremelnicesau mai puțin efemere< preoți, primari,directori, politicieni, dascăli și nu în

ultimul rând editorul. Inspiratul Ge-orge (al II-lea, după ordinea pripășiriisale t]rzii pe meleaguri sătmărene),chiar dacă mai târziu, și-a prezentataportul. Atât prin laudatio cât și la rea-lizarea volumului.

Asta a fost povestea lansării celeimai reușite realizări literare a profeso-rului Teodor Curpaș. O carte despresine și despre părerea altora despre el.Merită citită.

Gruiță Ienășoiu

Laudatio binemeritat ;i binecuvântatla “Strig[tul inimii” lui Teodor Curpa;

“Citeşte şi dă mai departe,împrumutând o carte” laBiblioteca Jude\ean[ Satu Mare

Felician Pop ;i-a lansat dou[ volume la Ia;i“Istoria Secret[ a S[tmarului” ;i “|ip[tul Cenu;ii” au fost prezentate publicului ie;ean

6 Informa\ia de Duminic[/24 iunie 2018

S~N~TATEUleiul esen\ial de Lavand[ se recomand[ `n< emoti-

vitate crescut[, atacuri de panic[, depresie, afec\iunicardiace pe fond nervos, stres, anxietate, dureri cap, in-somnii, infec\ii ale pielii, eczeme, acnee, psoriazis, arsuri,alergii, prurit, urticarie, cuperoz[, crampe musculare,afec\iuni reumatice.

Sucul natural de Coacăze ne-gre (Ribes nigrum) cu Fier orga-nic și Vitamina C de la Hyperi-cum este un adjuvant valoros încurele de vitaminizare și minera-lizare, dar și în cele de detoxifiere.

Aceste fructe sunt sursă biodispo-nibilă de< flavonoizi, rutozizi, vitamine(C, complex B, provitamina A) și mi-nerale (calciu, magneziu, fosfor, pota-siu) printre care și fierul organic. Re-vigorant și detoxifiant, acest extractcontribuie la revitalizarea organismu-lui după eforturi fizice și intelectuale.În plus, cantitatea mare de vitamina Cconținută are proprietăți antioxidante,imunostimulatoare și de fixare a fie-rului .

Deoarece extractul de coacăze ne-gre reprezintă o sursă importantă decalciu, acesta ajută la formarea oaselorla copii și la menținerea calciului în li-mitele normale la adulți. Conținutulbogat în fier al coacăzelor negre influ-ențează procesul de formare a globu-lelor roșii, iar rutozidul din aceste fruc-te contribuie la fluidizarea sângelui, li-mitarea permeabilității capilare și laîmbunătățirea circulației. Datorită an-tocianilor și a polifenolilor, ex-tractul de coacăz negru are ac-țiune antioxidantă – contribuindla distrugerea radicalilor liberi,antiinflamatoare și antialergică.

În plus, fructele de coacăz negrumăresc diureza ajutând la eliminareaacidului uric, la curățarea rinichilorși la drenarea bilei.

Propriet[\i

În concluzie, sucul de coacăz negrucu fier și vitamina C are proprietăți<imunomodulatoare, vitaminizante, mi-neralizante, energizante, detoxifianteși antioxidante. Datorită conținutuluide vitamina C, polifenoli și flavonoide,extractul contribuie la limitarea efec-telor negative ale stresului oxidativ prinneutralizarea radicalilor liberi. Tot da-torită acestor compuși, extractul are oacțiune antiinflamatoare și antiseptică.De asemenea, acesta are și un rol încombaterea stărilor de oboseală fizicăsau psihică și de creștere a randamen-tului energetic al organismului. Nu înultimul rând, acesta este benefic în nor-malizarea circulației periferice și pen-tru sporirea imunității față de diverșifactori alergeni. Se recomand[ ̀ n prin-cipal copiilor, femeilor și persoanelorcare au carențe de fier în organism saua celor care asimi-lează greu fierul.

Este o plant[ aromatic[ extraor-dinar[ cu un miros `mbietor ;i cumultiple propriet[\i terapeutice.P]n[ acum au fost identificate `nlume circa 40 de specii de lavand[.

~n ultimii ani, cultura de lavand[ aprins tot mai mult teren ;i ̀ n Rom]nia.Speciali;tii de la Hypericum Plant pre-cizeaz[ c[ aceasta pe l]ng[ efectul re-laxant ;i reconfortant pe care ̀ l are asu-pra sistemului nervos are ;i calit[\i an-tiseptice ;i de calmare a durerii ̀ n cazulinfec\iilor cutanate. Planta se poate fo-losi sub mai multe forme. Are efect re-generant epitelial ;i reglator al glandelorsebacee din piele. Calmeaz[ spasmelemusculare ;i relaxeaz[ tensiunea mus-cular[. De asemenea este un relaxantmental. Este o plant[ ideal[ pentru`mprosp[tarea aerului din camer[ ;idulapuri, alung[ moliile ;i \]n\arii.

Uleiul esen\ial de Lavand[ se reco-mand[ ̀ n< emotivitate crescut[, atacuride panic[, depresie, afec\iuni cardiacepe fond nervos, stres, anxietate, durericap, insomnii, infec\ii ale pielii, eczeme,acnee, psoriazis, arsuri, alergii, prurit,urticarie, cuperoz[, crampe musculare,afec\iuni reumatice.

Mod de folosire< Extern< 3-5pic[turi ulei esen\ial de Lavand[ `namestec cu 30 ml ap[, pentru aroma-terapie, odorizarea ambientului. Pentru masaj, 3-5 pic[turi dizolvate `n

ulei vegetal, cu care se maseaz[ fruntea;i t]mplele ̀ n dureri de cap. Pentru in-hala\ii ̀ n boli respiratorii se folosesc 2-3 pic[turi dizolvate ̀ n ap[ fierbinte. Caingredient se folose;te ̀ n creme de fa\[,lo\iuni pentru p[r ;i corp. Intern< seutilizeaz[ numai sub supraveghereaatent[ a fitoterapeutului sau farmacis-tului.

Aten\ion[ri< Nu se folose;te de fe-meile `ns[rcinate ;i care al[pteaz[. Nuse folose;te de c[tre copii sub 2 ani.

Cu siguran\[ v-a\i f[cut dejac]teva planuri pentru petrecereaconcediului a;a `nc]t sunt numaibune de luat `n seam[ ;i c]teva dinrecomand[rile speciali;tilor ̀ n pri-vin\a st[rii de s[n[tate. Dup[ cumexplic[ ei, organismul reac\ioneaz[`n moduri diferite la schimb[rilede rutin[.

Astfel, plecarea `n vacan\[, ca oricerupere de ritm, poate declan;a anumiteafec\iuni u;oare, care ̀ ns[ trebuie tratatela timp, potrivit dailymail.co.uk.

C[l[toriile cu avionul potprovoca dureri de din\i

C[l[toriile cu avionul pot declan;adureri de din\i, chiar dac[, recent, per-soana care c[l[tore;te nu a avut problemestomatologice.

"Din cauza schimb[rilor de altitudi-ne, mici «pungi» cu aer se acumuleaz[`n interiorul plombelor sau ̀ n carii. Acestaer are o presiune diferit[ de cea a cabineiavionului, ceea ce provoac[ durere", a ex-plicat Luke Cascarini, chirurg oral la BMIThe Sloane Hospital. Cei care pleac[ `nvacan\[ sunt sf[tui\i s[ fac[ un controlstomatologic ̀ nainte, pentru a vedea dac[nu au nevoie de plombe. De;i durerea artrebui s[ dispar[ la c]teva ore dup[ ate-rizare, consulta\i de urgen\[ un stoma-tolog dac[ durerea persist[.

Zborurile lungi `ncetinesc tranzitulintestinal, iar acest fenomen, asociat cudeshidratarea din timpul c[l[toriei, ducela constipa\ie. Pentru prevenirea consti-pa\iei, m]nca\i moderat ;i, de preferat,alimente care con\in fibre, fructe ;i legu-me, evita\i consumul de alcool ;ihidrata\i-v[ corespunz[tor.

~n vacan\[, cre;te vulnerabilitatea la virusuri

Cercet[torii olandezi au descoperitc[ aproximativ o persoan[ din 30 se`mboln[ve;te, sub o form[ sau alta, ime-diat ce `nceteaz[ s[ mai munceasc[ ;i`ncepe s[ se relaxeze, fenomen cunoscutsub denumirea de "boal[ a timpului li-ber". Una dintre explica\ii este aceea c[,`n timp ce lucr[m, organismul nostruproduce constant hormoni ai stresului,cum ar fi adrenalina, care combateinfec\iile `n perioadele de activitate in-tens[ - ca reac\ie de tipul "lupt[ sau fugi"la situa\ii stresante. ~ns[ ̀ n momentul ̀ ncare `ncepem s[ ne relax[m, devenimvulnerabili la virusurile ;i bacteriile dinmediul `nconjur[tor.

C[ldura scade nivelul zah[rului din s]nge

Temperaturile ridicate expun diabe-ticii dependen\i de insulin[ unui risc maicrescut de hipoglicemie - provocat[ desc[derea nivelului de zah[r din s]nge -,proces cauzat de dilatarea vaselor des]nge `n timp ce organismul `ncearc[ s[regleze temperatura. Medicii recomand[persoanelor diabetice care pleac[ `n va-can\[ s[ ̀ ;i monitorizeze regulat glicemia,dac[ temperatura dep[;e;te 25 de gradeCelsius.

Una dintre explica\iile acestui feno-men este c[ presiunea crescut[ asociat[cu temperaturile mari deregleaz[ hipo-talamusul, acea regiune a creierului careac\ioneaz[ ca un termostat natural al or-ganismului. Migrenele pot fi cauzate, deasemenea, ;i de r[ul de c[l[torie. Cam[suri de prevenire, a;eza\i-v[, pe c]tposibil, `n partea cea mai stabil[ a avio-nului, adic[ `n zona unde sunt situatearipile, rezerva\i locuri `n mijlocul va-porului ;i sta\i pe locul din fa\[ al ma;inii.

A consemnat :tefania Cri;an

Ulei esen\ial de Lavand[ (Lavandula officinalis)

Virusul hepatitic C (HCV) este unadintre cele mai importante cauze de bolihepatice cronice pe întreg mapamondul.HVC este răspunzător de aproximativ20% din hepatitele acute, 60-70% din he-patitele cronice și aproape 30% din cirozesau fazele finale ale bolilor hepatice șidin cancerele hepatice. O caracteristicămajoră a hepatitei acute C este tendințade a se transforma în boală hepatică cro-nică. Cel puțin 75% dintre bolnavii dehepatită acută C dezvoltă într-un finalinfecția cronică.

Hepatita cronică C variază mult dinpunct de vedere al evoluției. Pe de o partesunt pacienți care nu au nici un semnsau simptom al bolii hepatice și au valorinormale ale enzimelor hepatice serice(în sânge). În aceste cazuri, biopsia relevă,de obicei, un anumit grad de hepatităcronică, dar gradul afectării este redus,iar prognosticul pe termen lung este fa-vorabil.

Pe de altă parte, sunt pacienți cu he-patită C severă, care sunt simptomatici,la care ARN-ul virusului hepatitic C(ARN HCV) este prezent în sânge, nive-lurile enzimelor hepatice în sânge suntcrescute, acești bolnavi dezvoltând într-un final ciroza hepatică și stadiul final albolii hepatice.

Între aceste 2 categorii de pacienți seaflă cei mai mulți dintre pacienți, care ausimptome puține sau deloc, enzime he-patice ușor sau moderat crescute și unpronostic incert. Cercetătorii estimeazăcă cel puțin 20% din pacienții cu hepatităcronică C dezvoltă ciroză hepatică, acestproces necesitând între 10 și 20 de ani.După 20-40 de ani, un procent mai micdintre pacienții cu boală cronică dezvoltăcancer hepatic.

Hepatita cronică C poate evalua spreciroză hepatică, insuficiență hepatică șicancer hepatic. Aproximativ 20% dintrepacienți dezvoltă ciroză hepatică după10-20 de ani de la debutul infecției. In-suficiența hepatică datorată cirozei he-patice este cea mai frecventă indicațiepentru transplantul hepatic. Hepatita Ceste posibil să fie una dintre cele mai co-mune cauze de cancer hepatic în întreagalume. În Italia, Spania și Japonia, cel puținjumătate din cancerele hepatice sunt înlegătură directă cu HCV.

Persoanele care fac cel mai frecventcancer hepatic datorită HCV sunt< băr-bații> persoanele peste vârsta de 40 deani> consumatorii de băuturi alcoolice>pacienții cu ciroză hepatică> pacienții in-fectați cu HCV de aproximativ 20-40 deani.

Factori de risc

Grupurile cu cel mai mare risc de do-bândire a hepatitei C sunt< persoanelecare au făcut o transfuzie înaintea anului1992, când au fost introduse testele descreening foarte sensibile> persoanele ex-puse frecvent la produse de sânge> per-sonalul medical care se poate înțepa cuace infectate> consumatorii de droguriintravenoase, incluzându-i pe cei care auconsumat droguri cu mulți ani în urmă>sugarii născuți din mame infectate cuHCV. (sursa< www. sfatulmedicului.ro)

Virusul hepatitic Ceste responsabil de20% din hepatitele

acute

Sucul natural de coac[ze negre este valoros în curele

de vitaminizare

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

Probleme de s[n[tate

frecvente care potap[rea `n vacan\[

24 iunie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

În fiecare an vine sezonul multașteptat, când toată lumea își lasăafacerea pentru mai târziu, își iao vacanță și se îndreaptă spre sud,mai aproape de aerul de mare șide plajă cu nisip. Aproape toatehainele sunt strânse, biletele pro-curate, rămâne ultimul detaliu –un nou costum de baie. Atuncicând alegeți modelul optim al cos-tumului de baie, trebuie să v[ con-centrați asupra caracteristicilorsiluetei, vârstei și tendințelor demodă ale sezonului.

Costumele de baie 2018 v[ vor per-mite să aveți încredere în sine, să as-cundeți imperfecțiunile și să accentuațipunctele forte ale siluetei și, în acelașitimp, să respectați tendințele modei.

Costume de baie crop-top

Una din principalele tendințe alesezonului de plajă pentru vara anului2018 va fi costumul de baie cu crop-top. Acesta poate fi mulat sau ușor șicu mâneci. Cele mai interesante mo-dele au fost oferite de designerii LuliFama, Beach Bunny și Lolli Swim.

Bikini

Prin eforturile designerilor Cour-tney Allegra, Montce și For Love & Le-mons, costumele de baie îndrăznețe șisexy cu bikini revin glorios pe podiu-murile fashion. Deci, este timpul sămergeți la sala de sport, să aduceți si-lueta în formă.

Costume de baie dintr-o singură piesă

Printre costumele de baie dintr-opiesă, modele sexy cu decolteu profundși tăieturi mari pe șolduri în stilul ani-lor ’80 sunt foarte relevante. Dezgolireaimpresionantă a unor părți ale corpuluiprin intermediul decupajelor provo-catoare ne îndeamnă să o facem des-ignerii brandurilor Gottex, Mister Tri-ple X, Luli Fama și altele.

Costume de baie cu ciucuri

La fel de relevante rămân a fi cos-tumele de baie decorate cu ciucuri dinfire de ață. Acestea au devenit mai co-chete și mai feminine. Unii designeris-au lăsat duși de acest val și au decoratcu ciucuri nu doar costumele de baie,ci și accesoriile și bijuteriile. Exemplede costume de baie cu ciucuri am găsit

în colecțiile Aguaclara, Agua Benditași Beach Bunny.

Șireturi și legături

Un alt succes fierbinte al acestui se-zon sunt costumele de baie, cu o va-rietate de tot felul de benzi înguste, le-gături și șireturi care sunt situate în di-ferite părți. Și deși în topul la modăacest model a fost prezent timp de maimulți ani la rând, vara viitoare popu-laritatea va ajunge în punctul culmi-nant. Noutatea sezonului au devenitcostumele de baie cu jartiere. Acesteaarată, desigur, original, dar cât e de co-mod să faci băi de soare sau să ̀ no\i înele?!

Bikini

Prin eforturile designerilor Cour-tney Allegra, Montce și For Love & Le-

mons, costumele de costume îndrăz-nețe și sexy cu bikini revin glorios pepodiumurile fashion. Deci, este timpulsă mergeți la sala de sport, să aducețisilueta în formă.

Imprimeuri

În culmea gloriei sunt imprimeu-rile foarte colorate și aprinse. Ce nu audesenat designerii pe costumele de ba-ie?! Motive florale, imprimeuri animal,elemente abstracte misterioase, ele-mente marine, pe costumele de baiede la Hoț Aș Hell, Bianca Coletti.

Costume de baie cu talia înalt[

Costumele de baie în stil retro aratămodern și stilat datorită eforturilorLuli Fama, Beach Bunny și Lolli Swim.

Un alt stil `l reprezint[ costumele

de baie în stil sport. Pentru fashionis-tele care nu doar fac plajă și scufundăriîn mare, ci și sport, designerii Duskii,Aqua Blu și ACACIA au pregătit mo-dele sport funcționale.

Costume de baie cu mâneci lungi

Judecând după fotografiile costu-melor de baie la modă în 2018, mode-lele cu mâneci lungi rămân a fi la felde relevante. Cele mai interesante op-țiuni au fost demonstrate de Aqua Blu,Duskii și Lybethras.

Culori

Cât despre gama de culori, culorilecele mai relevante pentru designerisunt nuanțele metalice – auriu și ar-gintiu, precum și roz, albastru, bej, ne-gru și turcoaz.

Costumele de baie 2018 v[ vor permite să aveți încredere în sine, să ascundeți imperfecțiunileși să accentuați punctele forte ale siluetei și, în același timp, să respectați tendințele modei.

Costume de baie la mod[ `n aceast[ var[

8 Informa\ia de Duminic[/24 iunie 2018

DIET~

Merele pot fi socotite un sim-bol al sănătăţii şi vitaminelor. Nudegeaba spun englezii “One applea day keeps the doctor away” (Unmăr pe zi ţine medicul departe).Un măr de dimensiuni medii areaproximativ 180 g şi conţine 94.6kcal, cu 25 g carbohidraţi, 0.5gproteine şi 0.3 g lipide. Fructe mi-nune, merele ne pot ajuta să câşti-găm şi lupta cu kilogramele înplus.

Fără să susţinem că merele se de-taşează de alte fructe din punct de vedereal beneficiilor, recomandăm merele tu-turor pentru că sunt fructe care cresc lanoi şi le putem găsi de multe ori în sezon.Le putem procura şi din surse ecologice,iar, dacă avem noroc, le putem culegechiar noi din măr. Este un fruct în careîntâlnim micronutrienţi precum vitami-na B2 – riboflavin, vitamina B6 – piri-doxina, vitamina C, vitamina K, potasiu,precum şi fibre. Necesarul de fibre pen-tru un adult este de aproximativ 14 gpentru fiecare 1000 kcal, 100 g de m[raducând 4,37 g fibre’’, spune mediculnutriţionist Mihaela Posea pentru Ce seîntâmplă, doctore?

O cantitate bună de fibre

Reprezintă o gustare comodă, prac-tică şi cu puţine calorii. Comparat cu câ-teva migdale sau cu câteva grame de cio-colată, mărul reprezintă o gustare s[ţioa-să şi are un număr redus de calorii. Ocantitate bună de fibre. Cele 4 g de fibreaduse de un măr mititel sunt beneficeorganismului, mai ales într-o dietă pro-teică, unde tendinţa este de a avea untranzit intestinal mai lent (iar fibrele ajutăla reglarea lui).

Sursă bună de B-uri pentru dietelevegane. Pacienţii care aleg să slăbeascăurm]nd dietele vegetariene sau veganeau de multe ori deficite de B-uri în ali-mentaţie. Merele reprezint[ o sursa deB2 şi B6, esenţiale în prevenirea derma-titei seboreice, a inflamaţiilor de la nivelulpielii, esenţiale în metabolismul energeticşi modularea activităţii hormonilor ste-roizi.

Sursă de sănătate

Conţinutul de vitamina C din mărîl face o sursă de protecţie împotriva in-fecţiilor. Această proprietate, dar şi nu-mărul mic de calorii, îl face indicat per-soanelor care sunt la dietă.

Rezervă de energie pentru antre-namentele fizice. Merele conţincarbohidrati cu absorbţie rapidă,care ajută masa musculară în tim-pul antrenamentelor şi oferă maimultă rezistenţă. De aceea, ogustare cu măr poate fi beneficăînaintea mersului la sală, spunspeciali;tii.

Sursă de fibre, vitaminaC, precum şi alte vitamineşi minerale. Copiii au ne-voie de o alimentaţie bo-gată în vitamine, mineraleşi fibre. Merele reprezintăo sursă comodă, accesibilăşi uşor acceptată de copii’,susţine medicii.

Gust acrişor. Gustuldulce devine din ce în cemai pregnant în prefe-rinţele copiilor. Este impor-tant să îi învăţăm cu gusturidiferite, iar merele acrişoare nepot ajuta.

Culori variate. Este recomandat capărinţilor să înveţe copiii cu diversitatea,asta când vine vorba de aspectul mâncă-rii. Merele au avantajul de a fi disponibileîn diferite culori şi pot să fie folosite îndesenele de gustări cu bărcuţe, buburuze,fluturaşi sau maşinuţe.

Posibilitatea de a-l mânca cules dinpom. Vedem din ce în ce mai mul\i copiicare nu ştiu cum arată fructele şi legu-mele, nu ştiu în ce sezon se coc, nu ştiu

sub ce formăcresc

şi nu au cules niciodată un fruct cu mânalor. Este foarte important să învăţam co-piii despre provenienţa fructelor şi legu-melor, iar merele sunt un exemplu defructe ce pot fi culese chiar de copii în-tr-o vacanţă la bunici sau la munte, maispun speciali;tii.

Învaţă copiii cu mestecatul şi antre-nează maxilarele. Alimentaţia modernăse bazează pe preparate din ce în ce mai

moi şi fără fibre. De asemenea, copiiiau în alimentaţie foarte multe

lucruri moi, mese sub formăde supe creme sau piure. Me-

rele îi ajută să înveţe sămestece şi le antrenea-ză maxilarele.

Merele conţin carbohidra\i cu absorbţie rapidă, care ajută masa musculară în timpulantrenamentelor şi oferă mai multă rezistenţă. De aceea, o gustare cu măr poate fibenefică înaintea mersului la sală

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

Merele, recomandate`n alimenta\ia copiilor

24 iunie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

Muzeul Naţional al ŢăranuluiRomân a refuzat prezentarea lun-gmetrajului de debut al lui Bog-dan Theodor Olteanu, „Câtevaconversaţii despre o fată foarte în-altă”, pentru că, spune distribui-torul peliculei, Tudor Giurgiu, eun „film cu lesbiene”, iar asta arputea regenera scandalul din lunafebruarie a acestui an.

Într-o scrisoare deschisă, regizorulTudor Giurgiu, administrator al socie-tăţii de distribuţie Transilvania Film, atransmis că lungmetrajul nu va intraîn programarea viitoare a cinemato-grafului de artă de la Muzeul ŢăranuluiRomân, deşi este un cinema care pri-meşte subvenţii atât de la CentrulNaţional al Cinematografiei, cât şi dinprogramul Europa Cinemas „tocmaipentru a programa filme româneşti şieuropene de calitate”. „Problema nu eeventuala temere că filmul ar fi un re-but, ci că e un «film cu lesbiene», iarasta ar putea regenera scandalul dinluna februarie a.c., la care, de altfel, s-a întâmplat să fiu martor”.

El spune că este posibil ca direc-toarea muzeului, Liliana Passima, carea luat decizia, să aibă dreptate< „Con-duce un muzeu extraordinar, care atrecut prin vremuri complicate şi arede dus multe bătălii în intern, nu do-

reşte să-şi alieneze o parte a publiculuicare consideră că programarea unorfilme cu tematică LGBT este străină desubstanţa instituţiei. Rămân, totuşi, cuîndoiala sinceră că protestatarii din fe-bruarie au vizitat muzeul cu adevăratîn ultimii 5 ani sau au măcar habardespre programele sale curente”.

Pe de altă parte, el este de părere căaceastă decizie a fost una „total nein-

spirată, cu care nu putem să fim deacord”. „A refuza un astfel de film pecriterii care nu au legătură cu perfor-manţa lui, ci cu faptul că tratează unsubiect despre o minoritate sexuală e,în sine, o discriminare şi constituie unprecedent periculos. Ce filme trebuiesă facem în viitor pentru a fi siguri căvom fi acceptaţi în sălile de cinema?Ne dorim oare să existe un cod despre

ce sau cât e voie să arătăm în filmelenoastre pentru a fi eligibili la o pro-gramare într-o sală care se proclamă afi un cinematograf de artă?”.

Giurgiu a amintit şi că, în 2006, aregizat filmul „Legături bolnăvicioase”,„primul film din România care atingeasubiecte din zona LGBT”.

“Mi s-a interzis vreo programare?Nu. Dimpotrivă, filmul a făcut săli pli-

ne la cinema Studio, frecventat de ace-laşi tip de public care a migrat ulteriorînchiderii sălii Studio spre cinemato-graful de la Muzeul Ţăranului. Mi separe ireal şi de neconceput ca, după 12ani, să fim martori la acest tip de ati-tudine. Doar pentru că apele sunt tul-buri şi nu se doreşte agitarea lor? Con-sider că sala de cinema din incintaMŢR (numită, ironic, la lansarea la ca-re am luat parte, Noul Cinematografal Regizorului Român, deşi probabil arfi trebuit să se adauge «care-nu-face-filme-cu-gay-sau-lesbiene») aduce uncapital de imagine extraordinar mu-zeului, aduce public nou, tânăr, oamenicare ar putea fi stimulaţi să participela activităţile MŢR”.

A transforma cinematograful într-un loc unde filmele de un anumit gennu sunt binevenite în pofida valorii lor,mai spune Giurgiu, doar pentru că seconsideră a fi străine de discursul şimesajul MŢR, „e o interpretare forţatăşi nepotrivită valorilor europene alelumii în care trăim”. Prin această scri-soare, el a solicitat public conduceriiMNŢR să anunţe oficial ce trebuie săconţină filmele româneşti sau străinepentru a fi programate.

„Regret să constat că, prin aplicareaacestei decizii, fanatismul şi intoleranţaau tot mai mult câştig de cauză în de-trimentul libertăţii de exprimare”, a în-cheiat Tudor Giurgiu.

Concertul de final al stagiuniiOrchestrei de Cameră Radio dinBucurești a avut loc miercuri sea-ră în Studioul ”Mihail Jora” (SalaRadio) și l-a avut la pupitrul diri-joral pe Andrei Feher, un tânărmaestru născut la Satu Mare, caredevine, cu răbdare și pricepere,un nume tot mai căutat în lumeabună a muzicii clasice din Ame-rica de Nord, Europa și, nu pestemult timp, Asia.

Sătmărenii l-au putut vedea (și uniidin cei prezenți atunci l-au revăzut) peAndrei în Sala Filarmonicii acum treiani, când a dirijat Uvertura ”Genoveva”de Schumann, Concertul pentru clarinetde Mozart și Simfonia ”Reforma” de Be-ethoven. De atunci cota lui a crescut foar-te mult și tânărul dirijor a primit, la ovârstă fragedă pentru această meserie(26 de ani), primul său post de directormuzical, la Kitchener-Waterloo Sympho-ny Orchestra, în Canada. În interviulacordat la Radio România spunea căaceastă oportunitate îi va permite să ex-ploreze în amănunt marele repertoriuorchestral, acumulând noi viziuni și ca-lități. Sala în care orchestra respectivăconcertează a fost modernizată de pro-fesorul său de la Conservatorul din Mon-treal, dirijorul Raffi Armenian. Iar or-chestra l-a primit cu multă bucurie.

Începuturi sătmărene și șansaCanadei

Fiul lui Ioan Feher, mulți ani membrual partidei de contrabas a Filarmonicii„Dinu Lipatti”, Andrei a început să stu-

dieze vioara la 7 ani, cu violonistul dinorchestră Ammer Albert şi mai apoi cuprofesoara Nagy Margareta, iar la Mon-tréal, unde s-a stabilit cu familia la vârstade 13 ani, a urmat cursurile şcolii Jo-seph-François Perrault, înainte de a seînscrie la conservator. A dirijat timp dedoi ani Orchestra Simfonică din Québec(OSQ), ca asistent şef în rezidenţă. A fostcel mai tânăr dirijor rezident din istoriacentenară a orchestrei.

A mărturisit într-un interviu că a

fost prezent șase ani la concertele în careevolua tatăl său, în Sala Filarmonicii, săp-tămână de săptămână, fapt ce i-a asigurato formare muzicală solidă, pe lângă lec-țiile de vioară. Sosit în Canada, a desco-perit un sistem școlar mult mai flexibil,în care elevii violoniști erau puși mai desîn situația să cânte în orchestră, iar acestlucru i-a deschis apetitul spre dirijat șistudiul partiturilor mari. Cu timpul auapărut și ocaziile de a lua bagheta și aieși în fața orchestrei. La Conservator a

studiat atât vioara cât și dirijatul.După cei doi ani petrecuți ca asistent

rezident pe lângă Fabien Gabel la OSQ,a urmat o mare șansă, devenind asisten-tul lui Paavo Jarvi la Paris, unde a trăitexperiența inaugurării ultramoderneisăli Philharmonie și a avut ocazia să vadăîndeaproape o mulțime de maeștri ce-lebri ai baghetei< Zubin Mehta, ValeriGergiev, Christoph von Dohnányi, Tho-mas Hengelbrock (unul din favoriții săi),Jaap van Zweden, Michael Francis şi Ale-

xander Shelley. A lucrat cu solişti ca RaduLupu, Emanuel Ax, Janine Jansen, Jen-nifer Larmore, Alina Pogostkina şi Ni-colas Altstaedt. A devenit tot mai cunos-cut și solicitat, dirijând printre altele Or-chestra de Cameră din Lausanne și LesViolons Du Roy, inclusiv în transcripțiiși extinderi ale unor lucrări de referințădin repertoriul de cvartet.

Concertul de la Radio și planuri pentru viitor

Programul său de la Sala Radio a în-ceput cu Concertul nr. 1 pentru orchestrăde coarde compus de Sigismund Toduță,cu integrarea fină a melodiei folcloriceardelene într-o structură neoclasică, con-tinuând cu muzică a perioadei clasice(Boccherini, Mozart, Haydn). Totul con-dus și cântat cu finețe uneori, cu aplombși îndrăzneală alteori, cu bucurie mereu.Apropo de asta, luna trecută Feher a di-rijat pentru prima dată Simfonia a 9-ade Beethoven, cu ”Oda bucuriei”, fiindaclamat de publicul orchestrei care-l vaprimi din toamnă ca director muzical.Planurile primei stagiuni în noul postsunt ambițioase: Andrei și-a propus sădirijeze Simfonia a 5-a de Ceaikovski,opera „Carmen” în variantă de concert,”Carmina Burana”, ”Pastorala” de Beet-hoven, coloana sonoră a filmului ”E.T.”(în cadrul unei proiecții), ”Tablouridintr-o expoziție”, lucrări contemporane,muzică barocă, orchestrări ABBA… Vaavea mult de lucru, dar când ești pasionatnu simți cum trece timpul. Iar în toamnăeste așteptat ca dirijor invitat în Japonia,la Osaka. Și poate în curând îl vom vedeași asculta pe Mezzo sau în Festivalul”Enescu”, căci cariera lui este deja foartebine lansată.

Vasile A.

La 26 de ani, Andrei este director muzical al Orchestrei Simfonice Kitchener-Waterloo din Canada ;i tot mai solicitat deorchestre de prestigiu din Europa ;i America de Nord

Scen[ din filmul “C]teva conversa\ii despre o fat[ foarte `nalt[“, regizat de Bogdan Theodor Olteanu

S[tm[reanul Andrei Feher devineun dirijor tot mai bine cotat `n lume

CULTUR~Născut într-o familie de muzicieni sătmăreni (mama a studiat pianul, iar tatăl a cântat la contrabas), tânărul canadian de

origi ne română Andrei Feher a dirijat timp de doi ani Orchestra Simfonică din Québec (OSQ), ca asistent şef în rezidenţă. Afost cel mai tânăr dirijor rezident din istoria centenară a orchestrei. Andrei a început să studieze vioara la 7 ani, în Satu Mare,cu violonistul Ammer Albert şi mai apoi cu profesoara Nagy Margareta, iar la Montréal, unde s-a stabilit la vârsta de 13 ani, aurmat cursurile şcolii Joseph-François Perrault, înainte de a se înscrie la conservator. Principalele calităţi ale tânărului dirijorsunt, potrivit ziariştilor canadieni, energia pe care o degajă, contactul emoţional pe care îl stabileşte din priviri cu muzicienii,precum şi atitudinea sa bazată pe simplitate, onestitate şi convingere.

Muzeul |[ranului Rom]n refuz[ s[ mai prezinte filme pe teme LGBT

~n 1968 Ceau;escu a jucat ma-rea lui carte opun]ndu-se invazieiCehoslovaciei. Atunci, numaiatunci decizia lui a coincis cuvoin\a poporului rom]n. Occi-dentul s-a l[sat prins ̀ n plasa aces-tui p[ianjen libidinos ;i convinsde marele curaj al “reformatoru-lui” i-a acordat credit moral ;i ma-terial. Moscova de asemenea s-al[sat intimidat[ sau pur ;i simplunu i-a p[sat. Nu s-a pus cu nebu-nul. Doi iepuri gra;i dintr-o`mpu;c[tur[. Plus ̀ ncrederea po-porului rom]n.

Acum, c]nd cunoa;tem adev[ruldespre progenitura mo;neagului de-crepit Andru\[ care ̀ ;i scotea la cr];m[sc]rbavnicul m[dular `n fa\a oameni-lor ;i le spunea< "Ia uita\i-v[, m[ dinasta a ie;it ;eful vostru"! acum putemfi siguri c[ nu din vreun principiu su-perior s-a purtat viteje;te `n 1968 cidin calcul. Era un geniu al r[ului. {stu-ia i-a\i slujit "revolu\ionarilor de pro-fesie"!

Ce ru;ine de a fi fost contemporanicu ace;ti "revolu\ionari de profesie"!Ce ru;ine de a fi respirat acela;i aer cuei! Ce ru;ine de a fi vorbit aceea;i limb[cu ei! Excesul de zel al acestora a favo-

rizat r[ul! Nu at]t ideologia comunist[i-a f[cut fanatici ceau;i;ti c]t avantajelepersonale. Puterea lui s-a bazat pe seteavoastr[ de putere. :tia molu;ca "ge-nial[" c[ sunte\i corup\i. A;a v[ ;i voia,compromi;i. Corup\i fiind `l putea\isluji cu credin\[ "nestr[mutat[". Numai;tiindu-v[ hr[p[re\i ;i ling[i se putearealiza "unitatea de monolit" a parti-dului.

Fiecare activist era un Cea;escu `nmic. Instinctul de adaptare al acestoromule\i ro;ii este at]t de dezvoltat ̀ nc]tva trebui s[ purcedem la o determinarereal[ a tipurilor de caractere na\ionale.Str[nepo\ii lui Ca\avencu (Ca\acescu)vor prolifera ;i `ntr-o lume democra-tic[. Avizi de putere, dornici de r[zbu-nare, vor r[s[ri ca viermii din gunoaie.Semnele prin care se disting aceste spi-rite ale r[ului sunt obscure, dar avemlistele microcaselor de comenzi de un-de se aprovizionau, vedem vilele lor, `ivedem ;i pe ei `n;i;i.

Aceste b[l\i st[tute de grandomaniesfidau p]n[ ;i dictonul "Mintes[n[toas[ ̀ n trup s[n[tos". Debilitatealor intelectual[ era `n contrast evidentcu prosperitatea fizic[. Min\i bolnavela trupuri pleznind de s[n[tate. "Spiri-rul lor revolu\ionar" s-a formatinhal]nd groh[iturile sacadate ale";efului", cuvinte rupte de ̀ n\elesul lor

firesc, viermi lingvistici colc[ind ̀ n ze-cile de volume de "opere". S-au str[duitdin r[sputeri s[ le transpun[ `n prac-tic[. Datorit[ lor orizontul uman s-a`ngustat at]t de mult, `nc]t oameniisimpli, pe bun[ dreptate nu voiau dec]tc]rna\i, cafea, \ig[ri. "Epoca de aur" afost un lung, umilitor ;i istovitor"r[zboi al c]rna\ului". Dup[ cumplitamistificare comunist[ avem nevoie deadev[r ca de aer. Trebuie s[ ne fie totulclar. Exist[ o vin[ colectiv[, mutismulna\ional, inexplicabil de neiertat, p]n[acum, `n Decembrie, ;i exist[ o vin[individual[. Clarificarea dezastrului deieri trebuie s[ constituie temeiul de-mocra\iei de m]ine. Senza\ia c[ fostele"cadre de r[spundere" mai pot face r[ueste prezent[. Adev[rul este c[ ei suntdefinitiv termina\i. Partidul comunisteste definitiv compromis. Nu numai lanoi, ci `n `ntreaga lume. Fo;tii trom-peti;ti ceau;i;ti, aceste creaturi buc[la-te, durdulii, cu ma\ele `n f[lci, acesteb[;ici pline de ur[ `mpotriva semeni-lor, c]nt[, `mpreun[ cu cei pe care au`ncercat din r[sputeri s[-i dezumani-zeze, cuvintele sfinte ale imnuluirede;tept[rii noastre na\ionale<"De;teapt[-te rom]ne"! Aplaud[ Re-volu\ia cu aceea;i fervoare cu care `;iaplaudau idolul. Oare ce le spunea de-viza "huliganilor" "F[r[ violen\["! c]nd;tim c[ deviza ̀ ntregii lor vie\i puse ̀ nslujba ciumei ro;ii a fost ":o pe el!?

D. P[curaru(Solsti\iu, anul I, nr. 1, miercuri 10

ianuarie 1990, pag. 3)

10 Informa\ia de Duminic[/24 iunie 2018

SATU MARE #CENTENAR

Aproape zece ani de zile a st[p]nit\ara aceasta partidul liberal sau, dinc]nd `n c]nd slugile lor partidul ave-rescan. Ce a r[mas pe urma lor? S-arzice c[ au trecut Hunii sau T[tarii. Ar[mas s[r[cia ;i durerea ̀ n suflete. Ne-mul\umire ;i lacrimi.

Un gospodar bun se cunoa;te dup[gospod[ria sa.

Ori \ara noastr[ sim\im cu to\ii c[a fost gospod[rit[ de gospodarii r[i.

Dup[ zece ani, ei cu nepriceperealor, au ̀ nvr[jbit provinciile, ardeleanul,basarabeanul, bucovineanul, ur[;te totce vine din Bucure;ti, iar bucure;teanulliberal se uit[ cu ne`ncredere c[tre ceidin provincii.

Provinciile se simt ne`ndrept[\ite,iar bucure;teanul ̀ n hain[ liberal[ cre-de c[ provinciile nu stau destul delini;tite la tuns.

:i cu toate acestea suntem fra\i deun s]nge ;i ar trebui ca dragostea defrate s[ ne uneasc[ pe to\i.

Au `nvr[jbit confesiunile, au f[cuts[ se urasc[ ortodox, cu unii, s[-;ispun[ cuvinte grele de ocar[, era c]tpe aici ca fra\ii no;tri uni\i, oamenicare au luptat ;i au suferit, temni\a pen-tru iubirea lor de neam s[ fie mai scur-ta\i `n drepturile lor dec]t cum erauchiar pe vremea ungureasc[.

Mila dumnezeiasc[ ne-a ferit dea;a ru;ine, c[ci g]ndul lor l-au ar[tatliberalii `n proiectul de lege.

Au ̀ nvr[jbit plug[rimea cu ora;ele,muncitorii cu patronii.

Au ̀ nvr[jbit minorit[\ile ̀ mpotrivastatului rom]n.

:i deasupra tuturor au adus \ara ;i\[r[nimea ca ;i negustorimea la sap[de lemn. Asta-i roada lor dup[ aproapezece ani de guvernare liberal[ ;i ave-rescan[.

Dar ̀ n politica extern[ ce au f[cut?

Acum 8 ani c]nd `n fruntea \[riiera partidul na\ional \[r[nesc ;i mi-nistru pre;edinte era Dl. AlexandruVaida Voievod, tr[iam `n bun[ pace ;iprietenie cu toate popoarele mari aleEuropei care au purtat r[zboiul al[turide noi.

Ast[zi ne-am pierdut prietenii ;isuntem amenin\a\i s[ r[m]nem ̀ ncon-jura\i de du;mani f[r[ ca s[ mai avemun prieten al[turi de noi. I-am hulit ;ii-am batjocorit pe to\i ;i ei ;i-au ̀ ntorsfa\a lor de la noi.

Ne-am pierdut omenia cum ziceaun b[tr]n de omenie.

Partidul na\ional \[r[nesc care sin-gur reprezint[ ast[zi toat[ suflarea cin-stit[ rom]neasc[, nu mai poate sta cum]inile `ncruci;ate c]nd vede cum nise pr[p[de;te \ara.

Domnul Iuliu Maniu pre;edintelepartidului, omul de la care a;teapt[m]ntuirea ast[zi `ntregul neamrom]nesc fie din vechiul regat, fie dinBasarbia, Bucovina, Ardeal sau Banat.V[ cheam[ pe to\i cu mic cu mare,b[rba\i ;i femei la lupta sf]nt[ pentruap[rarea avutului nostru, a drepturilorvoastre ;i a libert[\ii noastre.

Neamul rom]nesc a hot[r]t ca la 6Mai ̀ n zi de sf]nt[ Duminic[ s[ se adu-ne din toate col\urile \[rii la Alba Iulia,cetatea suferin\elor noastre, ca de acolos[ priveasc[ lupta cea mare `mpotrivacelor care aproape zece ani ;i-au b[tutjoc de \ar[ ;i popor.

Lua\i-v[ merinde ̀ n traistele voas-tre ;i curaj `n piepturile voastre ;i cuDumnezeu `nainte pentru ap[rarea\[rii.

Mihai Popovicideputat de Satu Mare

(Satu Mare, Anul X, Nr. 17, Duminic[22 aprilie 1928, pag. 1)

Consilierii maghiari, at]t ai ora;ului,c]t ;i ai jude\ului nu scap[ nicio ocaziuneca s[ nu `ncerce c]te un atentat contralimbii oficiale a ;edin\elor consiliilor. ~nfiecare ;edin\[ ei `ncearc[ s[ c];tigem[car c]te un pas de teren pentru intro-ducerea limbii minoritare ̀ n discu\ii, a;ac[ azi am ajuns la convingerea c[ luptalor este metodic[ ;i c[ ei procedeaz[ sis-tematic, av]nd o tactic[ precizat[ ab. ovo.

Legiuitorul nu a f[cut niciun para-graf, ;i cu drept nu l-a f[cut, `n care s[fie vorba despre alt[ limb[ de discu\iedec]t bine`n\eles cea a Statului.

E ;i natural s[ fie a;a.~nchipui\i-v[, ce s-ar `nt]mpla dac[

la o astfel de ;edin\[ unii ar vorbirom]ne;te ;i ungure;te, al\ii cum ar fide exemplu, dl. Winterhoffen ar r[spun-de ;v[be;te ;i Dene; i-ar tr[zni un apro-pos `n evreie;te (e adev[rat c[ Dene; e

cam fudul de aceast[ limb[...).Ce ar zice la acest vacarm chiar mi-

noritarii care pretind acest anumit dreptal lor, inexistent de altfel.

Am ar[tat ̀ n nenum[rate r]nduri c[o astfel de cerere departe de a fi legal[nu este nici echitabil[ ;i acuma maiad[ug[m c[ nu este nici logic[.

Sistemul introdus, de a ataca prinsurprindere, cum a f[cut-o `n ultima;edin\[ bancherul Woissz la consiliul Co-munal care de;i evreu a vorbit, ungure;te,este anacronic prin faptul c[ s-a dus tim-pul `n care se invoca motivul c[ nimeninu ;tie rom]ne;te, dar este ilogic prinstrategema negatic[, eu care vreau mi-noritarii maghiari s[-;i ajung[ scopul.

Chestiunea - dac[ ̀ n dezbaterile con-siliilor se poate folosi o limb[ minoritar[,este act de guvern[m]nt, care nu cade ̀ ncompeten\a contenciosului administra-

tiv, zadarnic se vor adresa deci acestuifor, cum am aflat `n ziarele minoritare.

Minoritarii au deputa\ii lor ̀ n Parla-mentul \[rii, au exponen\i care umbl[ pela Inalta Regen\ei, au deci toate organelecompetente, `n materie ;i ne `ntreb[mmira\i cum de minoritarii no;tri risipescat]ta energie pe la biletele, Consilii ;ipentru ce nu `ncearc[ ei calea legal[ ;icalea dreapt[?

Consiliile nu au c[derea ;i nici drep-tul s[ se amestece `n atribu\iile careapar\in guvern[m]ntului ;i deci toate`ncerc[rile de acest fel nu vor servi la al-tceva dec]t la tulburarea p[cii anumitelorregiuni ;i ora;e. :i `n aceast[ ordine deidei ne vine o `ntrebare spontan[ pe bu-ze<

- Asta o vor ei? (Satu Mare, Anul X, Num[rul 27, Du-minic[, 1 iulie 1928, pag. 1)

A plecat pe jos din comuna ascuns[`ntre mun\ii no;tri, lu]nd drumul pri-begiei, `nspre Patria mam[. A luptatal[turi de P[rintele Lucaciu, plec]nd cuel pentru continuarea luptei acolo de un-de a;teptam cu to\ii sc[parea.

Au sosit peregrinii, dasc[lul cu preo-tul de la noi, ;i au b[tut la u;ile acelora,care puteau s[ salveze un popor robit `nlan\urile barbariei, de o mie de ani.

A luptat pe urm[ cu arma pentrudesrobirea noastr[. :i munca lui a adusrezultatul dorit. Chemat `n fruntea`nv[\[m]ntului primar, a continuatmunca sa rodnic[ pentru jude\ul s[u,unde a suferit at]tea batjocuri din parteabarbarilor.

A fost ̀ ns[ prea naiv crez]nd c[ va fi

r[spl[tit prin recuno;tin\a ob;teasc[.A gre;it... azi este din nou batjocorit,

huiduit de aceea care pe vremurile greleau lucrat nu `n interesul poporuluil[n\uit, care ;tiau de suferin\ele noastre,care n-au pierdut nimic, ci numai auc];tigat `n urma muncii ;i suferin\eiacestui om.

A fost scos din `nv[\[m]nt `n mijlo-cul dasc[lilor care ̀ i cunosc trecutul cin-stit.... S-au introdus elemente noi ̀ n con-trolul `nv[\[m]ntului, iar pelegrinuluide ieri i s-a ag[\at traista `n spinare ;i is-a deschis drumul spre noul calvar maidureros ca cel de ieri. Pelegrinul merge`nainte, zdrobit `n inima sa ;i poate seg]nde;te c[ so\ul s[u de suferin\[ P[rin-tele Lucaciu este fericit c[ nu i s-a dat s[ajung[ zilele de batjocur[ de azi.

Pelegrinul `;i urmeaz[ caleasuferin\ei ̀ n drumul s[u e atacat de c]iniiinvidio;i, c[ mai are o coaje de p]ine `n

traista sa. :i omul va ajunge m]ine `nfa\a reprezentan\ilor drept[\ii pep[m]nt. ~;i va deschide inima, va ar[tadurerile sale celor care sunt chema\i ajudeca f[r[ pasiuni, f[r[ interese lume;ti.Justi\ia va avea cuv]ntul. Iar noi credem`n nepierirea drept[\ii `n magistra\iino;tri ;i cerem repararea injuriilor ne-drepte.

Dariu Pop este omul cinstit, victimaintereselor politice, victima invidiilor ;iurei personale, care m]ine va primi sa-tisfac\ia cuvenit[, iar cei care-l atac[,lec\ia binemeritat[. ~n zadar vor l[trac]inii, pelegrinul a ajuns la poartadrept[\ii ;i urletul lor asurzitor, sc]rbosva ̀ nceta, c]nd Zei\a drept[\ii le va striga<Pereat mundus, fiat justi\ia.

Zach(Satu Mare, Anul X, Nr. 29, Duminic[15 iulie 1928, pag. 1)

Rubric[ realizat[ de A. Zaharia

Din presa anilor ‘90Ciuma Ro;ie

Solsti\iu, s[p[m]nal de cultur[ - Anul I, Nr. 1, pagina 1

Fra\i S[tm[reni Ce vor minoritarii?

Un om

1928

24 iunie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

ISTORIA BISERICIISărbătoarea Sânzâienelor este cu dată fixă (24 iunie), fiind dedicată Sânzâienei,

protectoare a lanurilor de grâu şi orz aflate în pârg. Este una dintre cele mai în-drăgite sărbători ale verii, care adună laolaltă un mare număr de obiceiuri< efec-tuarea observaţiilor astronomice şi meteorologice, în special la răsăritul Găinuşeisau Cloştei cu Pui, în raport cu care se calculează apoi timpul favorabil culegeriigrâului de toamnă> culegerea plantelor de leac şi a picăturilor de rouă pentru cos-metica populară.

Ultimul profet al Vechiului Tes-tament şi primul profet al NouluiTestament, Ioan Botezătorul, a fostfiul preotului Zaharia şi al Elisa-betei. Elisabeta era stearpă şi dato-rită faptului ca îşi doreau foartemult un copil, Dumnezeu a ascul-tat rugăciunea lor şi le-a vestit prinînger că Elisabeta va naşte un copilcare va fi cel mai mare prooroc altuturor timpurilor născut dintr-ofemeie şi se va chema IOAN.

Pentru că Zaharia nu a dat crezare spu-selor îngerului a fost mut până în ziua aopta după naşterea copilului, când a fosttăiat împrejur. Familia a dorit să-i punănumele copilului «Zaharia», dar preotuls-a opus. A cerut o tăbliţă şi a scris pe ea<«Ioan este numele lui» şi limba i s-a dez-legat. Ioan a stat în pustiu până în ziua ară-tării lui către popor, pregătind calea Dom-nului (episodul naşterii Sfântului Ioan Bo-tezătorul este relatat pe larg în Sfânta Evan-ghelie după Luca, cap. I).

Sânzâienele – mit şi realitate

Potrivit tradiţiei, în această zi (24 iu-nie), anual, se serbează «Sânzâienele».Această sărbătoare se numeşte «Sânzâie-ne» în sud-vestul, nordul şi centrul Ro-mâniei şi «Drăgaica» în Moldova de Sud,Dobrogea şi Muntenia. Ion Ghinoiu con-

sideră că Sânzâienele sunt repre-zentări fantastice în alaiul Sânzâ-ienei sau Drăgaicei, zeiţa agrarăcelebrată în solstiţiul de vară, cândse împârguiesc lanurile de grâu şiînfloreşte planta ce-i poartă nu-mele< sânziana sau drăgaica. Sân-zienele sunt divinităţi nocturne ca-re apar numai în cete, de obicei înnumăr fără soţ. Ele ar fi zâne sfintesau fecioare frumoase răpite dezmei şi ţinute în palate ferecate. Înnoaptea de Sânziene (23-24 iunie),în timp ce umblă pe pământ sauplutesc în aer, cântă şi dansează,împart rod holdelor şi femeilor că-sătorite, înmulţesc păsările şi ani-malele, stropesc florile cu leac şimiros, tămăduiesc bolile şi sufe-rinţele oamenilor, apără semănă-turile de grindină şi vijelii. Spre de-osebire de Iele şi Rusalii care sunt«Zâne rele», Sânzâienele sunt «Zâ-ne bune». În sud-estul României, în ritual,Sânzâienele sau Drăgaicele sunt fete ne-căsătorite care împlinesc ceremonialulnupţial al zilei agrare, cunoscut sub numelede «Dansul Drăgaicei». În situaţii speciale,când oamenii le nesocotesc ziua, Sânzâie-nele pot deveni forţe distructive< stârnescdin senin furtuni, aduc grindina, ridică învârtej pe cei păcătoşi lovindu-i cu boalanumită «luatul de Drăgaică», lasă câmpu-rile fără rod şi florile fără leac. Sânzâienelesunt atestate atât ca divinităţi fitomorfe(planta care înfloreşte de ziua lor, sânzâ-

iana), cât şi ca divinităţi antropomorfe(ceata feminină ce formează anturajul încare se desfată zeiţa agrară), în Oltenia,Banat, Transilvania, Maramureş, Bucovi-na, Moldova de Nord. Local, în acest arealextins, apare şi sinonimul sudic al acestorreprezentări mitice, Drăgaicele (a se vedeaIon Ghinoiu, «Obiceiuri populare de pestean. Dicţionar», Editura Fundaţiei Cultu-rale Române, Bucureşti, 1997, pp. 178-179). Acum se organizează vestitele târguride Sânzâiene, iar momentul cel mai im-portant al sărbătorii îl constituie umblatul

cu făclia, ceremonial la care parti-cipă întreaga suflare a localităţilor(vezi Ion Ghinoiu, «Vârstele tim-pului», Editura Minerva, Bucu-reşti, 1988, p. 266).

Sânzâienele în Sătmar Această sărbătoare reprezintă

un moment important în viaţa ro-mânilor din acest spaţiu etnogra-fic. Cu o seară înainte, fetele fe-cioare şi pruncele se duc să culeagăsânzâiene, organizându-se dintimp grupuri de culegătoare. Co-pilele împletesc cununiţe în trei şiîn patru, punându-le apoi pe cap.Tinerele dornice de măritiş culegbraţe întregi de sânzâiene, pe carele duc acasă şi acolo le împletesccântând. Prima cununiţă făcută sepune pe gard, ca oricine intră îngospodărie să aibă noroc şi sănă-tate. A doua cununiţă se aruncă

pe casă pentru a alunga duhurile cele rele>tradiţia spune că dacă această cunună cadepeste casă, fata nu se va mai mărita în aceatoamnă sau că cineva din familie se va îm-bolnăvi, putând chiar să moară. A treiacununiţă se aşază în poiată (grajd) pentruîndepărtarea lucrărilor vicleanului diavol,ca să nu «li se ia laptele la vaci» şi ca toateanimalele să fie ferite de boli şi de moartenăpraznică. În Ţara Oaşului se aruncă pecase câte o cununiţă pentru fiecare mem-bru al familiei, ceea ce simbolizează uni-tatea, armonia, pacea şi înţelegerea care

trebuie să troneze în toate căminele. Cândgrupurile de culegătoare se întorc de la cu-lesul sânzâienelor, la fiecare încrucişare dedrumuri, la cruci, se pune câte o cununiţă,precum şi la biserică, pentru ca Dumnezeusă ocrotească întreaga comunitate de oricerău, aducând belşug şi spor în toate caselede gospodari. Tocmai de aceea, se mai puncununi în casă la meşter-grindă, se aruncăîn holde sau pe coşurile de mălai, acestecununiţe fiind o prevestire şi a secerişuluicare se apropie. În caz de furtună, ploaiecu grindină, când se trag clopotele în satpentru a împrăştia norii, boreasa iamâţişoare sfinţite la Florii, o coajă de oude la Paşti şi o floare de sânzâiene, pe carele aruncă în foc pentru stabilirea echili-brului între forţele naturii, iar părinţii îşipun copiii în genunchi să se roage. De Sân-zâiene nu se lucrează nimic, ci toată sufla-rea pleacă la biserică.

Poporul român a ştiut întotdeauna cerol are Dumnezeu în viaţa cotidiană, a se-sizat influenţa Acestuia prin diferiteacţiuni, atât în domeniul public, cât şi încel privat, acordându-I cinstea cuvenită.Alături de acest cult, fiecare zonă etno-folclorică şi-a format o serie de tradiţii re-feritoare la sărbători în paralel cu datelefurnizate de Biserică. Acestea nu au avutînsă rolul înstrăinării de Dumnezeu, cidimpotrivă, mărirea respectului faţă de di-vinitate, ca fiind singura forţă supremă cepoate învinge puterea răului şi conduceomenirea pe calea cea bună.

Preot dr. Cristian Boloş

În timpul domniei lui TiberiuCezar, în anul al cinsprezecelea,procurator al Iudeei era Pilat dinPont, Irod era tetrarh al Galileii,Filip fratele sau tetrarh al Itureiiși al ținutului Trahonitidei, iar Ly-sanisas tetrarh al Abilenei, arhiereierau Ana și Caiafa. Atunci Dum-nezeu Și-a îndreptat cuvântul cătreIoan, fiul lui Zaharia, care se aflaîn pustie.(Lc 3,1-2)

Aceste precizări istorice pe care le faceevanghelistul Luca vin să întărească acti-vitatea mesianică a lui Iisus. Dumnezeuintervine în istoria concretă a omeniriiprin întruparea Fiului Său iar lucrul acestaeste temelia creștinismului. Toată aceastădescriere istorică arată faptul că Iisus Hris-tos a fost văzut, auzit și atins de contem-poranii Săi. Acest caracter istoric al lucrăriimesianice e dovedit de felul în care a fosttransmisă Evanghelia lumii greco romaneși generațiilor următoare. În momentulînălțării Învățătorul le spune ucenicilor<”Ci veți lua putere, venind Duhul Sfântpeste voi și Îmi veți fi Mie martori în Ie-rusalim și în toată Iudeea și în Samaria șipână la marginile pământului.” (Fapte 1,8)

Noul Testament este presărat cu fap-tele minunate ale Lui  Iisus, dar mai alescu lucrarea extraordinară pe care Dum-nezeu a săvârșit-o< Învierea după trei zi-le.

Biserica trăiește și va trăi pe mărturia Apostolilor

Toate acestea sunt confirmate de mar-torii Petru și Ioan, Iacob, Andrei, Filip,Toma, Bartolomeu, Matei, Iacob al lui Al-feu, Simon Zelotul, Iuda al lui Iacob.

Acești apostoli încă nu ajunseseră sărealizeze universalitatea cutremurătoarea misiunii cu care fuseseră învestiți. Înmomentul în care se împlinește făgăduințalui Iisus, când Duhul Sfânt se coboară pes-

te fiecare dintre ei, își schimbă dialectulgalileean cu limba universală a Evanghe-liei - ”Duhul S-a pogorât peste ei și au în-ceput să vorbească în alte limbi, precumle dădea Duhul a grăi” (Fapte2, 4). Abiaatunci Petru a putut să vestească lui Israelînceputul adevăratei împărății mesiani-ce.

Nașterea comunității Noului Legă-mânt a fost condiționată de existența mar-torilor oculari aI lui Hristos înviat cât șide coborârea Duhului Sfânt –”În ziuaaceea s-au adăugat ca la trei mii de suflete”(Fapte 2, 4).

Biserica trăiește și va trăi pe mărturiaApostolilor și datorită Duhului Sfânt caresălășluiește în ea din ziua Cincizecimii,fiind astfel Sfântă și Apostolică. Nimic nus-a adăugat prin pogorârea Duhului Sfânt,lucrării săvârșite de Hristos, ci se pecet-luiește și se autentifică mărturia omeneas-că a Apostolilor despre Învierea Domnu-lui.

În studierea Noului Testament se ob-servă elemental central în persoana lui Ii-sus Hristos, natura jertfei Sale, a Învieriitoate acestea constituind forma scrisă amesajului apostolilor. De aceea nu s-a pusniciodată problema adăugării în canonulScripturii a unor scrieri care nu ar fi deorigine apostolică.

Sfântul Evanghelist Luca descrie, în Faptele Apostolilor,primii ani ai Bisericii

Duhul nu-l relevă decât pe Hristos șitot Duhul e cel care delimitează canonulScripturii de-a lungul veacurilor. Tot ceeace se adaugă nu completează cu nimic cu-noașterea noastră despre Hristos. Bisericaa recunoscut în Scriptură Adevărul, pecare o tâlcuieste cu ajutorul Duhului, iaraceastă tâlcuire și recunoaștere se numeșteTradiție .

Sfântul Evanghelist Luca descrie, înFaptele Apostolilor, primii ani ai Bisericii.Cele12 capitole din început descriu Bise-rica primară a Ierusalimului, iar partea a

doua se centrează pe persoana ApostoluluiNeamurilor, căruia sfântul Luca îi dă nu-mele de Pavel.

Comunitatea din Ierusalim este con-dusă de toți cei 12 Apostoli, iar Petru vor-bește în numele tuturor și aici se împlinesccuvintele Mântuitorului – ”Tu ești Petruși pe această piatră voi zidi Biserica Mea”(Matei 16,18). Biserica din Ierusalim erasingura biserica prezisă de profeți, care îlprimise pe Mesia. Călăuzită de cei 12Apostoli, ea era anticiparea viitorului Ie-rusalim despre care vorbește Apocalipsa<”Iar zidul cetății avea 12 pietre de temelieși în ele cele 12 nume ale celor 12 Apostoliai Mielului” (Apocalipsa 21, 14).

Capitolul 12 marchează sfârșitul aces-tei perioade deosebite din viața Bisericii.Grupul celor 12 încetează să mai existe înmomentul în care Iacob, fratele luiIoan, este ucis cu sabia de Irod și nimeninu s-a mai gândit să completeze printr-oalegere numărul simbolic al Apostolilor.Petru, după arestarea și eliberarea mira-culoasă, pleacă în alt loc, dar își păstreazăautoritatea de prim Apostol. Întâietatea laIerusalim îi revine lui Iacob, fratele Dom-nului, care nu făcea parte din cei 12. Rolullui Petru se va perpetua în funcția de epis-cop și se va mărgini să fie apostolul celorcircumciși.

Apostolul Neamurilor își consacrăviața lui Hristos prin călătoriile sale în în-treg bazinul mediteraneean, unde aparcomunități creștine, Biserici ale lui Dum-nezeu, care vor primi toată Evanghelia șiDuhul Sfânt.

Ioan, fiul lui Zevedeu se afirmăca martor și mărturisitor Al Celui Înviat

Pentru Sfântul Apostol Pavel, care pă-răsise Ierusalimul, comunitatea palesti-niană avea o autoritate specială și un pri-mat al întemeierii dovedit de faptul că nuuita să facă colectă pentru frații din Iu-deea. Pentru el, întreaga biserică era a luiDumnezeu. Se mânia împotriva celor care

în Corint voiau să facă comunități dis-tincte ”Eu sunt al lui Pavel, iar eu sunt allui, iar eu sunt al lui Apollo, iar eu sunt allui Chefa, iar eu sunt al lui Hristos. Oares-a împărțit Hristos ?” (1 Cor 1, 12-13).

Legăturile dintre cei doi, Petru și Pavel,nu par să fie compromise în ciuda difi-cultăților apărute în legătur[ cu iudeo-creștinii, căci mai târziu amândoi au venitla Roma să mărturisească, prin sânge, uni-versalitatea mântuirii în Iisus Hristos.

Ioan, fiul lui Zevedeu, numit și ”uce-nicul cel prea iubit”, se afirmă ca martorși mărturisitor Al Celui Înviat. Și de nu-mele lui sunt legate o serie de scrieri neo-testamentare și o tradiție locală, aceea dinEfes . Datorită apropierii sale de Învăță-torul i se datorează un soi de primat spi-ritual printre apostoli, iar în Epistola cătreGalateni este numit ”Unul dintre stâlpiiBisericii”. Scrierile sale poartă pecetea uneiviziuni personale asupra mesajului creștinîn care elementul sacramental are o im-portanță primordială.

La sfârșitul secolului I toate Bisericile erau conduse de un episcop

Importanța elementelor sacramentaleîn viața creștinilor din primele veacurieste dată de rolul major pe care l-au avutBotezul și Euharistia în rândul comuni-tăților primare. Rugăciunea euharistică elegată de cultul iudaic, de rugăciunile spu-se la mesele comune, iar în ajunul morțiiÎnvățătorului o astfel de cină este descrisăde Evangheliști, când Iisus binecuvânteazăpâinea și vinul numindu-le Trupul și Sân-gele Său și poruncindu-le ucenicilor săfacă aceasta întru pomenirea Sa. Deoarecegăsim aceste elemente liturgice ale iudais-mului contemporan cu Iisus în anaforelecreștine primitive, indică originea apos-tolică a ritului euharistic creștin. UltimaCină a fost prezidată de însuși Învățătorularată importanța acesteia.

După plecarea lui Petru din Ierusalim,cei 11 și Pavel se fac martorii itineranți ai

lui Hristos Înviat, peste tot unde mergeauîntemeiau comunități creștine, lăsând pealții să le conducă și să îndeplinească sar-cinile sacramentale. Sfântul Irineu dinLyon, descrie în secolul II că rolul Apos-tolilor a fost să întemeieze și să zideascăbiserici. Se stabilește o distincție clară întreapostolat și episcopat, iar în cartea Fapte-lor se vorbește despre "episcopoi” (supra-veghetori), de “presbiteroi” (bătrâni), de“proistamenoi” (întâi-stătători).

La sfârșitul secolului I toate Bisericileerau conduse de un episcop. Întreaga viațăcreștină se mișca în jurul slujirii Euhari-stiei ori Cina trebuia să fie prezidată deun personaj unic, ̀ ntruchiparea Domnu-lui. Sfântul Ignațiu spune că Biserica localănu este o parte a corpului eclesial ci o to-talitate avându-I în frunte pe Insuși Dom-nul și pe toți Apostolii. Pentru Sfântul Ci-prian al Cartaginei, episcopatul este unulîn virtutea identității de credință, mărtu-risind credința adevărată.

Adunarea euharistică duminicală estemomentul în care Biserica devenea pe de-plin Biserică, acolo se împărtășeau deDomnul, acolo se boteza, acolo se propo-văduia, se alegeau episcopii și presbiterii,tot acolo se găseau în comun soluții laproblemele comunităților. Nici persecu-țiile nu îi opreau pe creștini să participela Cina duminicală, refuzând să o  înlo-cuiască cu rugăciuni individuale, deoarecevedeau în ea esența credinței lor. Datoritămărturisirii de credință conștiente Bise-rica din primele 3 secole poate fi conside-rată vârsta de aur a religiei creștine și deasemenea, un criteriu de viață pentru se-colele care îi urmează.

Ovidiu Ardelean, Preot misionar în Protopopiatul Ortodox Carei

Bibliografie< Sfânta ScripturăPr. Prof. Dr. Ioan Constantinescu - StudiulNoului TestamentPărintele Galeriu - Jertfă și răscumpărareJean Meyendorff - Biserica Ortodoxă ieriși azi.

Începutul cre;tinismului ;i Biserica primar[

Na;terea Sfântului Ioan Botez[torul sauSânzâienele în con;tiin\a poporului român

12 Informa\ia de Duminic[/24 iunie 2018

Angelina Jolie a fost trimis spe-cial al ONU pentru refugiați în ora-șul irakian Mosul, eliberat abiaanul trecut de sub ocuparea Statu-lui Islamic. Vedeta de la Hollywooda fost profund impresionată de ceeace a văzut și a cerut comunității in-ternaționale să nu uite de locuitoriicare încearcă să-și reconstruiascăorașul, scrie Reuters.

Forţele irakiene au recuperat în 2017oraşul Mosul din mâinile jihadiştilor carel-au ocupat în 2014 și l-au transformatîn capitala “Califatului”. Peste 900.000 delocuitori au părăsit orașul din 2014 pânăîn prezent, iar cei care au rămas se stră-duiesc acum să își reia viața.

Actri\a de la Hollywood s-a întâlnitcu familii din vestul Mosul și s-a trecutpe străzile bombardate. Ea spune că nor-malitatea s-a întors în multe părți ale ora-șului și că locuitorii strămutați care pă-răsesc taberele din apropiere și se întorcacasă, dar orașul vechi a fost distrus înmare parte și reconstrucțioa este foartelentă. Aceasta este cea mai gravă devas-tare pe care am văzut-o în anii mei de

lucru cu ICNUR. Oamenii de aici aupierdut totul”, a spus Jolie într-un comu-nicat transmis de ONU.

“Nu au aici medicamente pentru co-piii lor, iar mulți nu au apă curentă sauservicii de bază”, a spus ea. “Sper că vaexista un angajament continuu pentrureconstruirea și stabilizarea întreguluioraș și solicit comunității internaționalesă nu uite de Mosul”, a mai spus Jolie.Actrița lucrează pentru UNHCR înce-pând din 2001, și a vizitat de cinci oripână acum Irakul, dar este prima datăcând ajunge în Mosul.

A debutat în 1982 cu filmulLookin’ to Get Out

Angelina Jolie Voight s-a născut pe4 iunie 1975 şi este o actriță și regizoarede film americană laureată a unui PremiuOscar, trei Premii Globul de Aur și douăScreen Actors Guild Awards. A fost nu-mită de publicaţia Forbes cea mai bineplătită actriță de la Hollywood în 2009,2011, și 2013. A fost numită „cea maifrumoasă femeie din lume” de reviste caVogue, People şi Vanity Fair, iar Esquire,FHM şi Empire au numit-o „cea mai sexy

femeie în viață”.Născută în Los Angeles, California,

Angelina Jolie este fiica actorilor JonVoight şi Marcheline Bertrand. Este soraactorului James Haven și nepoata cântă-reţei Chip Taylor. Pe linia tatălui, Jolieare rădăcini germane și slovace, iar pelinia mamei, rădăcini franco-canadiene,olandeze și germane. După despărțireapărinților săi în 1976, Angelina Jolie șifratele ei au trăit cu mama lor, care aabandonat actoria pentru a se focusa pecreșterea copiilor. Interesul artistei fațăde actorie a apărut în vremea copil[riei,iar la vârsta de cinci ani deja a făcut partedin distribuția filmului tatălui său Loo-kin’ to Get Out (1982).

Angelina Jolie a cochetat şi cu mo-deling-ul. La început de drum, fiziculsău a ajutat-o foarte mult, fiind perfectăpentru prezentări şi şedin\e foto. A jucatîn zeci de producţii, devenind un numedin ce în ce mai renumit în această in-dustrie. Pe lângă actorie, Angelina Joliea avut şi rolul de director pentru douăproducţii< A Place in Time (2007) şi Inthe Land of Blood and Honey (2011),pentru care a fost şi produc[tor şi scena-rist.

Cele mai apreciate filme

The Bone Collector (1999)Dacă ni se cere să alegem un film

care a transformat-o pe Angelina într-oactriţă apreciată în industrie, The BoneCollector este cu siguranţă acela. Ange-lina Jolie joacă rolul poliţistei amatoareAmelia Donaghy. Ea este trimisă să lu-creze la un caz alături de cel mai inteli-gent poliţist din lume, Lincoln Rhyme(Denzel Washington), un geniu paralizatcare va fi creierul din spatele operaţiunii.Angelina şi Denzel lucrează împreunăpentru a rezolva misterul din spateleunor crime inexplicabile, rezultând unthriller plin de suspans.

Salt (2010)Angelina Jolie joacă rolul lui Evelyn

Salt, un agent CIA căruia i se însceneazăo dublă identitate. În loc să urmăreascăbăieţii răi, ea este cea urmărită, într-unfilm intrigant de acţiune. Angelina do-vedeşte încă odată că a fi mamă şi a aveaun soţ cel puţin la fel de celebru nu tepot opri de la a realiza cascadorii peri-culoase şi a interpreta personaje com-plexe.

The Changeling (2008)În acest film Angelina joacă rolul lui

Christine Collins, mama unui băiat dis-părut pe nume Walter. Acţiunea are locîn anul 1928 şi prezintă o poveste întâl-nită frecvent în acea vreme, copii dispă-ruţi fără urmă.Filmul prezintă poliţia din Los Angelescare îi aduce Angelinei un alt copil decâtbăiatul ei, lucru care declanşează o seriede scandaluri cu privire la corupţie şiabuzul de putere din poliţie. Rolul a fostcel puţin definitoriu pentru Angelina, ofemeie sexy şi puternică, ce interpreteazăcu talent o mamă umilă şi disperată săîşi găsească fiul.

Tomb Raider (2001)Nimeni nu poate vorbi despre cariera

Angelinei ca actriţă fără a face măcar oreferire la Tomb Raider.Angelina joacărolul Larei Croft, o femeie puternică, bo-gată şi frumoasă, care adoră să îşi pe-treacă timpul găsind obiecte de artă cuvaloare istorică. Nu există artefacte în-gropate prea adânc sau misiune care nupoate fi îndeplinită de Lara în cele maiprovocatoare condiţii!

Vera Pop

Angelina Jolie, trimis special al ONU pentru refugia\i în ora;ul irakian Mosul