Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA

18
ÎN ROMA A RENĂSCUT ANTICHITATEA

description

Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA. Renaşterea este denumirea curentului de înnoire socială şi culturală care a apărut în Eur opa la sfârşitul Evului Mediu, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, înnoire caracterizată prin reînviorarea interesului pentru cultura şi arta antichităţii clasice. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA

Page 1: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA

ÎN ROMA A RENĂSCUT ANTICHITATEA

Page 2: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA

Renaşterea este denumirea curentului de înnoire socială şi culturală care a apărut în Europa la sfârşitul Evului Mediu, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, înnoire caracterizată prin reînviorarea interesului pentru cultura şi arta antichităţii clasice.

Page 3: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA

În antichitate Roma a reprezentat un leagăn al civilizaţiei , era capitala imperiului ce stăpânea Europa şi oraşul în care arta şi-a spus cuvântul. În anul, 476 când Roma a căzut in faţa triburilor de ostrogoţi, a căzut odata cu ea şi tot ce reprezenta cultura si civilizaţia în spaţiul european. Însă aveau să renască din propria cenuşă câteva sute de ani mai târziu, în epoca renascentistă în care oraşul etern s-a ridicat pentru a dovedi că <ROMA, oraş etern > nu e doar e sintagmă, e adevăr.

Page 4: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA

Spiritul Renaşterii se manifesta ca o tendinţă de întoarcere la arta Romei si Eladei antice şi se caracterizează prin reaşezarea omului în centrul preocupărilor şi interesului filosofic şi artistic. Gustul pentru elegantă, logică, armonia şi fineţea liniilor şi a proporţiilor artei clasice, ce caracterizează pe artiştii Renaşterii. Căteva figuri reprezentative atât din Roma cât şi din Florenţa ,un alt oraş renascentist, sunt :

Page 5: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA

Literatura cunoaşte o profundă dezvoltare în această perioadă, principalii scriitori fiind importanţi reprezentanţi ai umanismului, aceştia impunând genurilor literare care necesitau o schimbare propria lor voinţa.

Astfel, din Italia merită amintit Dante Alighieri (1265-1321). Adevăratul

întemeietor al culturii renascentiste este Francesco Petrarca (1304-

1374). Giovanni Boccaccio(1313-1375), a reuşit să devină cu ajutorul “Decameronului”

un adevărat inovator al nuvelei renascentiste.

Page 6: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA

În perioada Renaşterii târzii, existau trei mari artişti,

conideraţi a fi artişti ca Leonardo da Vinci, Michelangelo sau Rafael, ce păreau “super – artişti”. Tot în această perioadă a apărut şi convingerea că artistul  este o persoană deosebită, mai degrabă, decât un simplu meseriaş, care-şi îndeplineşte un contract.

Leonardo da Vinci (1452 – 1520).Un individ ciudat, multi – talentat, el a lasat posteritaţii doar câteva picturi şi a petrecut la Roma o perioadă relativ scurta de timp. Cu toate acestea, Madona printre stânci si Mona Lisa sunt reprezentari superbe ale idealului clasic – asemănător cu viaţa, dar totuşi misterios.

Page 7: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA
Page 8: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA
Page 9: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA

Ca şi Leonardo, Michelangelo Buonarotti (1475 – 1564) era florentin. El era un sculptor şi pictor de geniu şi a petrecut patru ani din viaţă pictând tavanul Capelei Sixtine, o capodoperă reprezentând scene biblice, începând cu Creaţia.

Page 10: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA
Page 11: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA
Page 12: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA
Page 13: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA

În arhitectură Roma a strălucit . Monumente impresionante construite în stil baroc stau şi azi în picioare sfidând timpul şi fiind o dovadă clară a ceea ce a reprezentat un pas inainte pentru civilizaţie.

Page 14: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA

Unul dintre cei mai mari arhitecţi ai Renaşterii timpurii a fost Filippo Brunelleschi (1377-1446). A studiat monumentele antice care i-au influenţat pe multi arhitecţi şi oameni de ştiinţă. Multe din elementele arhitecturii clasice (coloane, padimente triunghiulare, arcade rotunde şi domuri) au început să fie utilizate. Aceste influenţe s-au făcut simţite în arhitectura multor clădiri şi ele au continuat până în zilele noastre. Cea mai renumită lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii Santa Maria del Fiore si Palatul Pitti.

Page 15: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA
Page 16: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA

În Renaştere Roma şi-a recăpătat statutul din Antichitate. Un oraş cu o istorie impresionantă, o legendă ce nu va fi uitată nicicând:începând cu Romulus şi Remus sau Colosseumul şi gladiatorii . Cetatea eternă a învăţat ce înseamnă să pierzi dupa nenumărate lupte câştigate şi în special un oraş ce s-a ridicat dupa ce a căzut, s-a ridicat parcă mai frumos şi mai mare pentru a-şi continua legenda. O legenda ce încă nu ştim cum se va termina, dar putem fi siguri ca Roma mai are ceva de spus în artă şi în istorie .

Page 17: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA

http://www.metmuseum.org/toah/hd/clan/hdclan.htmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://www.scritube.com/literatura-romana/Umanismul-si-Renasterea121210915.php

BIBLIOGRAFIE

Page 18: Î N ROMA A REN Ă SCUT ANTICHITATEA

COLEGIUL NAŢIONAL “IULIA HASDEU” LUGOJ

PROIECT REALIZAT DE :

CSANKI IZABELACRAIOVAN ANDREIAFEKETE TIBERIUMIHALI MARIA

PROFESOR CAMELIA PUŢINELU