I Ching.docx

download I Ching.docx

of 23

  • date post

    14-Jun-2020
  • Category

    Mobile

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

description

Merge bine cu Librera Reader modul Rezervați text reflow pe telefoanele mobile.

Transcript of I Ching.docx

I CHING

1. CREATIVITATE

Mis,carea cerului este puternică. Asemănător, s,i tu devii puternic s,i neobosit.

Cel care primes,te acest răspuns va avea parte de un succes provenind din profunzimile Universului. Sensul major este acela al permanent,ei viet,ii s,i este exprimat prin dragon. Omul de valoare este comparat cu dragonul. El este pe măsura cerului.

2. RECEPTIVITATE

Fii inimă largă s,i suportă lumea exterioară.

As,a cum pământul suportă atât binele cât s,i răul fără deosebire, tot as,a trebuie să ît,i dezvolt,i un caracter larg, solid, rezistent, răbdător, în stare să îndure s,i să poarte povara oamenilor s,i a lucrurilor.

3. DIFICULTATE

Act,ionează descâlcind s,i făcând ordine.

Omul superior plănuies,te asupra necesităt,ii pregătirii pentru timpurile grele care se apropie împlinindu-s,i opera în momente de dificultate. Trebuie să as,tept,i, orice gest prematur duce la es,ec. Fii modest s,i feres,te-te de mândrie.

4. NEBUNIA TINEREASCĂ

Desăvârs,es,te-t,i caracterul fiind profund în ceea ce faci.

Nu act,iona împotriva firii, nu te grăbi, fii prudent s,i cântăres,te bine lucrurile înainte de a lua o hotărâre. Jocul de-a viat,a nu duce niciodată la nimic bun. În schimb perseverent,a care nu slăbes,te înainte de a fi asimilat rând pe rând toate aspectele aduce reus,ita.

5. AS, TEPTAREA

Mănâncă s,i bea, fii voios s,i bine dispus.

Dacă nu s-a împlinit încă vremea, n-are rost să-t,i faci griji s,i să te siles,ti să-t,i făures,ti viitorul; mai potrivit este să-t,i aduni puterile trupului, mâncând s,i bând, s,i pe cele ale spiritului, fiind bine dispus. Soarta vine de la sine s,i în momentul acela trebuie să fii pregătit.

6. CONFLICTUL

În tot ceea ce faci să ai în vedere începutul.

Când există tendint,e divergente conflictul se va nas,te în mod sigur. Pentru a-l preveni trebuie luat în considerare de la bun început fiecare element care intervine în situat,ie. Într-un conflict, singurul mijloc de salvare se află în prudent,ă s,i în fort,a lăuntrică de a accepta un compromis.

7. ARMATA

Măres,te-t,i popularitatea prin generozitate fat,ă de cei din jurul tău.

Omul superior este aici cel care conduce, el trebuie să fie modest s,i să conducă în as,a fel încât să asigure bunăstarea celor pe care îi conduce. Însă fără o disciplină fermă nu se poate realiza nimic, dar aceasta nu înseamnă constrângere s,i violent,ă. Este nevoie de un om puternic s,i abil care să trezească entuziasmul s,i să fie ascultat.

8. ÎNFRĂT, IREA

Astfel, s,i împărat,ii de odinioară, au dăruit t,inuturi întregi s,i legături de rudenie au legat cu ceilalt,i domnitori.

Comunitatea de interese face ca divers,ii indivizi să se simtă membrii unui tot unic. Oamenii trebuie să se asocieze între ei pentru a se completa reciproc s,i pentru a fi de folos unii altora.

9. PUTEREA CELUI SLAB

Rafinează-t,i aspectul exterior s,i spores,te-t,i abilitatea s,i virtutea.

Când o act,iune exterioară însemnată nu este posibilă nu-t,i rămâne altceva de făcut decât să-t,i rafinezi expresia fiint,ei proprii împlinind lucruri mărunte. Prin supunere s,i iscusint,ă pot fi penetrate pozit,iile cele mai puternice. Grat,ie blândet,ii, un element slab t,ine în frâu, trecător, un element tare.

10. COMPORTAMENTUL

Fă deosebire între sus s,i jos s,i întăres,te astfel aspirat,iile oamenilor.

Diferent,a de înălt,ime între cer s,i pământ nu poate împinge la nici un fel de invidie. În societatea omenească însă, deosebirile de valoare între oameni sunt inevitabile. O egalitate generală este greu de realizat. Important este ca diferent,ele de valoare să nu fie arbitrare sau nedrepte pentru că în aceste cazuri invidia s,i lupta sunt consecint,e inevitabile.

11. MOMENT PAS, NIC

Astfel, suveranul împarte s,i desăvârs,es,te cursul cerului s,i al pământului, înlesnind s,i orânduind darurile s,i ajutând astfel poporul.

Cerul s,i pământul se întrepătrund. Această act,iune a naturii se întoarce spre binele omului. Influent,ele unite într-o intimă armonie a cerului s,i pământului, produc o epocă de înflorire, prosperitate, pace s,i binecuvântare. Lucrurile rele se pregătesc să plece, iar cele bune să vină.

12. STAGNAREA

Pentru a scăpa de necazuri retrage-te în intimitatea valorii tale s,i nu te lăsa cumpărat.

Când există neîncredere, activitatea benefică este imposibilă. În asemenea situat,ii nu vă lăsat,i atras de propuneri strălucitoare care vă invită să participat,i la act,iuni; sunt propuneri primejdioase pentru că nu vă vet,i putea însus,i modul meschin de comportament al celorlalt,i. Este bine să vă retraget,i la loc de taină, păstrându-vă principiile morale.

13. ASOCIEREA

Orânduies,te familiile s,i rostuies,te fiecare lucru.

Semnifică asocierea prin înt,elegere s,i unitatea în t,ară s,i familie. Dobândirea puterii este obt,inută prin unirea tuturor. Asocierea, comuniunea cu oamenii în scop corect este încununată de succes. Omul superior îi deosebes,te pe cei buni de cei răi s,i se asociază cu cei buni.

14. MARE BOGĂT, IE

Reprimă răul s,i favorizează binele ascultând astfel de voint,a cerului.

Omul superior îs,i pune bunurile sale materiale s,i intelectuale în slujba tuturor, împlinind numai fapte bune, eliminând răul, acumulând adevărata bogăt,ie prin comportare virtuoasă s,i în conformitate cu legile cerului.

15. MODESTIE

Mics,orează ce este prea mult s,i spores,te ce lipses,te. Apoi cumpănes,te lucrurile s,i fă-le egale.

Omul superior se autoperfect,ionează în modestie s,i prudent,ă. O atitudine modestă, fără pretent,ii, permite ducerea la bun sfârs,it chiar s,i a act,iunilor dificile. Omul superior este modest, el nu se laudă cu modestia sa s,i, des,i este într-o pozit,ie înaltă, nu îs,i dă important,ă s,i nu este arogant.

16. ENTUZIASMUL

Vechii împărat,i îs,i puneau muzicant,ii să cânte în onoarea oamenilor merituos,i, slăvind în cântec virtutea s,i cinstind străbunii.

Entuziasmul inimii se exprimă spontan prin cântec, dans, mis,cări ritmice ale corpului. Muzica are puterea de a risipi sentimentele întunecate s,i încordarea inimii. Odihna trupului s,i bucuria spiritului sunt esent,a viet,ii oamenilor.

17. ADAPTAREA

La căderea nopt,ii înt,eleptul se scufundă în linis,te s,i odihnă.

Înt,eleptul, după ce a lucrat întreaga zi, îs,i îngăduie odihna atunci când cade întunericul. Indică adaptarea us,oară la diferite situat,ii, crearea de relat,ii prin impunere, respectiv supunere, demonstrând că flexibilitatea s,i supunerea asigură succesul, indiferent de pozit,ia pe care se află omul.

18. DECĂDEREA

Pune în mis,care poporul s,i întăres,te-i virtutea.

Reprezintă ceea ce este decăzut, corupt, indicând totodată s,i ceea ce este necesar pentru a-i pune capăt, punând accentul pe latura morală. Decăderea act,ionează ca otrava, dar totus,i asigură reus,ita celui hotărât s,i capabil să-i pună capăt, fie îndreptându-s,i propriile gres,eli, fie îndreptând gres,eala altuia.

19. APROPIEREA

Fii inepuizabil în învăt,ătură s,i fără limite în a sprijini s,i proteja oamenii.

Omul înt,elept îi învat,ă pe cei din jurul său la nesfârs,it fără a exclude pe cineva, iar grija sa de a-i sprijini s,i proteja nu are limite. Dacă vă aflat,i în frunte, îndrumat,i corect pe cei din subordine s,i acordat,i-le sprijin.

20. CERCETAREA

Împărat,ii din vechime cercetau t,ara s,i dădeau învăt,ătură poporului.

Înt,elept,ii cercetează lumea urmând calea cerului. Pentru aceasta trebuie o reculegere interioară s,i o credint,ă puternică. Este un îndemn la o atentă examinare a lucrurilor s,i este favorabilă muncii de cercetare, activităt,ilor intelectuale s,i meditat,iei.

21. MUŞCĂTURA PUTERNICĂ

Vechii împărat,i întăreau legile cu pedepse limpezi.

Pedepsele clare, fixe s,i prompte sunt singura modalitate de a consolida legile s,i ordinea. În acest fel pot fi evitate prejudiciile de durată. Aplicarea incorectă sau neclar definită a pedepselor nu duce decât la dezordine.

22. GRAT, IA

Acesta este modul în care trebuie să act,ionezi atunci când limpezes,ti treburi obis,nuite, dar marile probleme nu pot fi rezolvate astfel.

Grat,ia (s,ansa) înfrumuset,ează dar induce în eroare asupra esent,ei. Ea nu este decât un moment de exaltare trecătoare. Marile probleme nu pot fi rezolvate în acest mod. Ele cer act,iuni serioase s,i bine gândite. Pentru a lua o hotărâre bună trebuie să se cunoască adevărata esent,ă.

23. PRĂBUS, IREA

Astfel, superiorii nu îs,i pot asigura pozit,ia decât prin daruri mari către inferiori.

Omul superior îl tratează cu blândet,e pe cel inferior pentru a-i evita împotrivirea act,ionând cu tact s,i competent,ă. Totul se poate prăbus,i dacă numite schimbări în bine nu sunt făcute la timp.

24. REVENIRE

Astfel, vechii împărat,i închideau port,ile cetăt,ii la vremea solstit,iului. Negustorii nu mai călătoreau s,i nici suveranul nu inspecta t,ara.

Solstit,iul de iarnă a fost întotdeauna sărbătorit prin repausul respectat cu ocazia

Anului Nou. Este exprimată idea de ciclu, de moment de reînviere după cădere s,i pieire, de renas,tere la început de an.

25. NEPREVĂZUT

În acelas,i fel, vechii împărat,i bogat,i în virtut,i s,i ascultând glasul timpurilor, îngrijeau s,i hrăneau toate fiint,ele.

Oamenii s-a