I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i...

36
ANALELE A. R.TOM. XXVIII.MEM. SECT. LITERARE. No. 5. I ACADEMIA CONTRIBUTII ROMANA 9 --.8. .0-0 LA A IN VEACUL AL XVIII-lea SI AL XIX-lea DE N. IORGA MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE. II. SCRIITORI MIRENI EXTRAS DIN ANALELE ACADEMIEI ROMANE Sena II. Tom. XXVIII. MEMORIILE SECTIUNII LITERARE. -------k----P3-..s.---- BUCURE$TI INSTIT. DE ARTE GRAFICE a CAROL GoBL» Ssor ION ST. RASIDESCII 16, STRADA DOAMNEI, 16 1906. 15.584 Pretul 40 bald. . ISTORIA /.., . . . . . - 1 , . . . f - _ , . . . . 1 . r - . , .. . . . . . . ' . . _ 1 _ _ . , ,_ .. . -..., . 1 , _ , . LITERATURII

Transcript of I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i...

Page 1: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

ANALELE A. R.TOM. XXVIII.MEM. SECT. LITERARE. No. 5.

I

ACADEMIA

CONTRIBUTII

ROMANA

9

--.8. .0-0

LA

A

IN VEACUL AL XVIII-lea SI AL XIX-lea

DE

N. IORGAMEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE.

II. SCRIITORI MIRENI

EXTRAS DINANALELE ACADEMIEI ROMANE

Sena II. Tom. XXVIII.MEMORIILE SECTIUNII LITERARE.

-------k----P3-..s.----

BUCURE$TIINSTIT. DE ARTE GRAFICE a CAROL GoBL» Ssor ION ST. RASIDESCII

16, STRADA DOAMNEI, 16

1906. 15.584

Pretul 40 bald.

.

ISTORIA

/..,

.

.

. .

.

-

1

,

.

.

.

f

-

_

,. .

. . 1.

r -

. ,

... .

. .

. .

'. . _

1

_

_ .,

,_..

.-...,

.1

,

_

, .

LITERATURII

Page 2: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

ANALELE ACADEMIEI ROMANE.

Analele Soeietatii Academics Romane. Seria I :Tom. IXI. Sesiunile anilor 1867 -1878:

Analele Aeademiei Ramble. Seria II: , L. B.3,50Tom. I. Sesiunea extraordinary din 1879.

* II. Sect. L Desbaterile Academiei in 1879-80 5Notita onomastics topics macedo-romans, de A. Margcirit.

I I . Sect. ILDiscursuri, memorii $i notife . . . . ..... (Sfcir$it). III Sect. I. Desbaterile Academiei in 1880-1. 5.

III. Sect. II. Memorii $i notite (Sfcir$it)) IV. Sect. I.Desbaterile Academiei in 1881-2 . . . . . . . . . . 3.

Memoriu despre Tetravanghelul lui Stefan eel Mare dela Horrori Tetravanghelul Mitropolitului Grigorie dela Voronet, ambele

manuscripte, de Episcopul Melhisedec.) IV. Sect. ILMemorii fi notite (Sfcir$it)

Puiu, legenda de Carmen Sylva ,50Biografia Prea Sfintitului Dionisie Romano, Episcop de Buzau,

de Episcopul Melhisedec.Cromatica poportilui roman. Discurs de receptiune de S. Fl.

Marian, -cu Raspuns de B. P. Hasdeu ., 1.Memoriu despre m4carea literaturii istorice in Romania i in

strainatate, urmata in decursul anilor 1880 qi 1881, de V. Mania.Notite biografice asupra vietii i activitatii decedatului membru

al Academiei Romane Andreiu Mocioni (Mocsonyi), de V. Babes. ,60* V. Sect. L-Desbaterile Academiei in 1882-3 3. -

V. Sect. II.- Memorii $i notife (Sfdr$it)Viata i operele lui Petru Maior. Discurs de receptiune de At.

M. Marienescu,- cu Raspuns de V. A. Urechici. 1,20Descantece adunate de G. Saulescu. Raport de S. Fl. Marian. - -

Din manunchiul manuscriptelor lui G. Saulescu. Rapoarte de N.loam., Iacob Negruzzi, T. Maiorescu.

Despre icoanele miraculoase dela Athon de provenienta romans, deEpiscopul Melhisedec. -,20

Grigorie Ureche. Contribuiri pentru o biografie a lui, de loanSbiera

. VI. Sect. I. Desbaterile Academiej. in 1883-4. 2.VI. Sect. IL-Memorii $i notite (Sfcir$it)

Vieata si scrierile lui Grigorie Tamblac, de Ep. Melhisedec . . . 1,20) VII. Sect. L-Desbaterile Academiei in 1884-5 . 3._

Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba romans, deB. P. Hasdeu.

Dare de seams asupra Marelui Etimologic at Romdniei, de B. P. ,40Hasdeu.

VII. Sect. ILMemorii $i notife (Sfdr$it.)0 vizita la cateva manastiri §i biserici antice din Bucovina, de

Episcopul Melhisedec.. VIII. Sect.I.Desbaterile Academiei in 1885-6 3.

VIII. Sect. IL-Memorii $i notife (Sfdr$it )Amintiri despre Gr. Alexandrescu. Scrisoare catre V. Alecsandri,

de Ion Ghica - ,30IX.-- Desbaterile Academiei in 1886 7 5.

Discurs pronuntat in 26 Aprilie 1886 la immormantarea profesoru-lui qi membrului Academiei G. M. Fontanin, de N. Quintescu.

Dictionare i dictionare. Dare de seams despre EtymologicumMagnum Romaniae, de B. P. Hasdeu.

Verbul Am si substantivul Ar din Etymologicum Magnum Ro-maniac.

Tom. X. Desbaterile Academiei in 1887 8 4.Etymologicum Magnum Romaniae. Dare de seams de B. P. Hasdeu.Bibliografia publicatiunilor periodice romanesti §i a celor publi-

cate in limbi straine in Romania sau de Romani in strainatate,1817 - 1887, de Alexandra Pop. 2.

.

---- i . __I

,

- -

.

'-

..._,

.

-

-

,

*.:

-. -

e-

11

-

. . . . . . . . . . -

. . . . . .........

. . . . .

. . . . . .

4 . . . .........

. . . . . . . . . .

. . . . .

. . . . ..... . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

Page 3: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

CONTRIBUTII

LA ISTORIA LITERATURII ROMANEIN VEACUL AL XVIII-lea SI AL XIX-lea

DE

N. IORGIAMembru corespondent al Academiei Romano.

II. SCRIITORII MIRENI.

*dim:a dela 16 Martie 1906.

I. Bursierii din 1823.

indata, duph asezarea in Scaun a noului Domn phmantean GrigoreDimitrie Ghica, Eforia §colilor muntene trimese in strhinhtateceea,-ce nu putea, sh insemne atunci decal: la Paris pe trei tineri, §co-lari ai lui Lazar, sari trebuiau sh fie viitorii daschli inalti, de tiinte,ai acelui gimnaziu romanesc, inlocuitor al «frontistiriilor» Grecilor,ce se planuia, ce trebuia sh se -plAnueasch inch de pe atunci (1).

S'au tiparit acuma chtva Limp unele scrisori de ale lor. Am doris5, se fi 'Astral si mai multe pentru a putea urmarl strhbaterea insulletele acestor tineri a unei inrauriri noun, pentru care erau prega-titi numai prea pupa ca sh poath trage tot folosul. E deci o in-tamplare fericita ca in corespondenta familiei Pop se aria si scrisoridela loan Pandeli si dela Eufrosin Poteca pe timpul petrecerii forla Paris.

Sunt numai trei scrisori, cari pornesc toate dela Pandeli, una'din ele hind isc5,1ith F;3i de colegul de bursa, de stipendiu, 'al acestuia.

(1) Vezi I. Bianu in Rev. Noun, I, p. 421 urm.

Analele A. R.Tom. XXVIIIMemoriile Sept. Literare. 1

1,1

-

_I I

' f

)

. _ I

§i

Page 4: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

2 N. IORGA 242

Pandeli ni se infatiseaz5, in chipul eel mai putin simpatic.-Pare un omgrosolan, nedeprins a se purta cu lumea si care lua pe marele ban-cher sibiian drept un zaraf grec sau armean din Bucuresti si in-draznia, pentru o incurcatura in trimiterea banilor sal dela Eforie,sa adreseze unui om ca Zamfir Pop cuvinte pe cari de sigur inviata sa acesta nu le-a primit dela nimeni. i, cand 10 l'amureste insrarsit pricina zAbAvii, el uita ca ar fi trebuit sa, se scuze rata deomul, cu atata superior sie, pe care-1 ocarise pe nedrept.

Dac5, nu acest ton, macar nervozitatea scrisorilor s'ar putea, in-telege prin boala care in curand rapuse pe bietul bursier at Eforiei.

T.

13 Ianuarie st. n. 1824. loan Pandeli (Monsieur Pantely Jean, etudiant, Ruedes Portes No. 2, Hotel de 1'Extrapat, a Paris). Pentru bani. «El [banche-rul] imi raspunde ca tine me -au scris aceasta scrisoare, or ail fostu beatu,or ail vrut sa-s bath jocu da mine; cinci zile astazi de cand me-am napustittreburile Academii umblu ca un ametit pa ulitile Parisulul, intrebandu,nu care cumva dumneata al scris la cineva din negutatori da aici, sa-m dea,inpreuna cu scrisoarea dupa adresul mien, si bani eel mai sus pomeniti ;toil imi dal raspunsul ce ziseiu ca mi 1 -au dat purtatoru scrisoril. insa eute sfatuesc frataste sa indreptezi cat mat curand aceasta incurcalitura tri-mitandu-ml cu cea d'intil posta o polita dupa regula banculuT sa-tideschizi bine ochi cand serif scrisori de interes, sa nu te joci cu ipolipsisuldumitale. Val de negutatorul care is pierde ipolipsisul ; acela curand is vapierde si camasa.»

II.

Paris, 15 Ianuarie st. v. 1824. loan Pandeli. «Abea a dat Dumnezeti de amnemerit tent seara (dupa ce am cercetat mil da negutatori in aste zile) acelnegutator sfrantez la care sa vede ca scriseseT dumneata a-mi da' f. 1.182,20;astazi am primit f. 1.175, pentru caret am si dat 2 revue une fois valables.Multumesc dumitale de slujba ce mi-at facut.»

Paris,' 3 April 1824. Eufrosin Poteca si [adaus:] loan Pandeli. Au primitde la bancherul Vassal ate 590 «de franchi». Multamesc, «si dumnealul Me-delnicerulul Dumitrache ca in vreme ne-au ingrijit».

.

si

Page 5: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

243 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURD ROMANE, II. 3

Pandeli se planse si Eforiei si aduse astfel trimeterea urmatoa-rei scrisori din partea blajinului same§ sau cassier al acestei in-stitlltii.

Bucuresti,. 11/23 Fevruarie 1824. «Dimitrache Medelnicer, same§ scoale-lor.» «loan Pandeli, ucenicul la care ail fost recomandarisit suta de galbinila Paris, sa paraponiseste in raspunsul ce face de priimirea for ca cu marenevoe au gasit pa negutatorul frantez.» Cu a doua suta, «ca sa nu sa maTfaca zapacire, enbericlisiT (1) si insamnare la ce cash si numar lade fiescare.»

II. Petrache Poenaru.

Cu totul altfel de om era acela care capata, ceva mai tarziu,Inca o bursa pentru invatatura in Apus, Petrache Poenaru, neamde boier, fiu, credem, al acelui B. Poenaru Satrar, care trimetea,la 8 Martie 1780, ceasornice de dres in Ardeal (2) si cerea sa i

se trimeata butci dupa moda Apusului. Petrache era o ruda a Brai-loilor, cari II numesc nepotul lor. El era §i nepotul Serdarului Ior-dache Otetelesanu, care lua, in Martie 1824, asupra -9i grija tineriila Viena a tanarului (3).

Poenaru, om bine crescut, cuminte in gaud si in graiu si incal-zit de cea mai curata dorinta de a invata pentru folosul terii sale,fusese in 1821 redactorul scrisorilor lui Tudor Vladimirescu, inacele luni de zile cat acesta fu Domnul taranilor. Aceasta gresalhnu i se tint' in sama mai tarziu, subt noua carmuire domneasca.Dar pe cand oameni cari n'aveau insu§irile lui, plecau cu ajutorulEforiei, el trebui sa fie sprijinit de unchii sai. In aceste impre-jurari plech el, nu la Paris insa si pentru filozofie on drept, ci laViena, pentru fizica §i matematici, cu gandul si la profesorat si laun rost in viata practica a timpului non.

In Aprilie-Maiu 1822 Inca, pang a nu se numi Domnul de Tara,Poenaru crew ca e mai bine si lata de trecutul sau discutabil saporneasca spre scolile unui oral in care nu erau Turci pentru a-Icerceta asupra celor ce crezuse, scrisese si Meuse in lunile din

(1) Anexai.(2) Unuia din ceasornice ii §arise «zemberecu din locu lulu, iar celitlalt oiaste foarte

slab la Intinsu, si nu umblA potriv5.».(3) Scrisoare a lui N. BrAiloiu, 3 Martie 1824.

ti i " P. " -)?4

,

1

I:1 On lilt Li

1. 1

I

1 t

L. WU, jiI

I

Page 6: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

N. IORGA 244

urma. lath' ce staruinte puneau pentru dansul Dimitrie §i ConstantinBrailoiu (1).

«Nepotul nostru, aducatorul, Petrachi Poienariu, avind o nestinsa sete deinvatatura, pang la inceputul aprinderiT acesteia a scinteilor neorinduieliT cea cazut, a urmat orinduitele invAtaturi la §colire de la noT, simtind vred-ncia §i placerea invataturiT.» [Vrea sa mearga la Viena acum. Casa lui e in-deplina lipsa, §i aici n'are nici un alt cunoscut. SA-1 conduca el.]

Poenaru isi cilia& de studiile sale in 1823, cand alter ruder, Gri-gore Otetele§anu, ii trimetea prin «dascaltil Antonie», desPre carese pot §ti mai multe, banii ce trebue pentru a cumpara ni§te «is-trumenturi» in legatura eu tine stie ce indeletniciri §tiintifice dediletant ale acestui unchiu (2),

in 1824 Poenaru, studentul roman eel dintaiu la §coala politeh-nica din Viena, se intoarce in tarn pentru a se infaIi§a puternicilor§i a capata dela danOi acele mijloace de train pe can unchii nule trimeteau decal cu oarecari jertfe.

La 7 Septemvrie el, ca Apusean, detract 7/19 , ianariil seally la Caineni, de uncle scrie patronului dela Sibiiu pentru «uge-retul po§tii», cerand si ceva bani de drum. Zamfir Pop ii daditsi scrisori de recomandatie. Eforia se invoi a a6rda--ai Poenaru,care se arata foarte destoinic §i putea dovedi ca nu §i-a pierduttimpul printre «Nemti» §i ca nici nu are de gand sa-1 piarda, obursa de 2.500 de lei pe an. El astopta intarirea acestui ajutordin partea lui Voda Ghica la 29 Septemvrie, cand scrie lui Popacest rava§ de instiintare §i multumita :

«Nu putin -ajutoriil facut §i scrisorile dumlitalli de recomandatia mea,cacT printr'acelea §i Preasfintia Sa parintele Mitropolitu si dumnealul Medelni-cer Dumitrache mai mult indemnat de ail facut aratare Marii Sale lui Vodapentru dorirea cc am de invatatura §i pentru ajutoriul ce ma rog a mi saface de acTasta din Casa *coalelor. Dupa jalba ce am dat eu Marii Sale s'ailfacUt anafora a dumnealor boeril[o]r eforT aT §coalelor, §i s'ail gasit cu talede dumnealor a mi sa orandui cheltuiala pa patru anT, cite lei 2.500 pa totanal: Acum aii lamas numai sa sa intareasca i de Maria Sa aceasta anafora,§i apol plec de aici la Craiova, ca vaz parintiT §i rudeniile, §i de acolo

(1) din Craiova, 22 Aprilie. Una dela Mvx. Elpaa[Uric] e din 28. 0 a treia, delaepiscopul Galaction din Minnie, peat data de 8 .Maiu.

(2)' Scrisoare din [Craiova], 6 Maiu 1823.

.

s'ail

sa-m

.

4

nil -alt

Page 7: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

245 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATI:MU ROMANE, IL 55

nadajduesc a ma invrednici sa gasesc pa dumneavoastra sariatosi. «[S ti, i setrimeata socoteala la Craiova.]»

Cu privire la acordarea stipendiului scrie si samwil Dimitracheastfel (3 Octomvrie):

«Pentru chir Petrache Poenarul, cu ajutorul luT Durnnezati s'au catorthositceia ce si singur dorea a castiga, si, mai vartos hatarul dumitaleat, din toata vartutea, s'ati dat hotarare sa -i dam cate lei 2.500 pa tot anul,in soroc da patru ant, alai% din tl. 500, ce iaras avem dam ca sa-scumpere instramenturile gheiometrii.» I s'au dat 250 de lei in Bucuresti. Intr'olunA, trimete altii.

A doua zi, acelas dadea in sama lui Pop pe bursierul Eforiei :

«Cu toate ca chir Petrache [Poenarul], savarsindul-sa razna (?), era gata sapiece la Craiova, sa -s ouch parinti si apol de acolo sa vie la Viena, dar,fiindca cererea sa au luat stivarsire, i-am zis ca sa nu mai dea scrisoriledumitale la obrazele ce'm arat, fiind de prisos... Sit -i aibi tot supt protectiadumitale, priveghind a-1 indemna ca sa pue silinta din toata vartutea alsrtvitrsi toate ale mathematici, precum este insarcinat ca, dupa sorocul dapatru ant ce si 1-ati dat prin chezasie, viind sanatos, sit nu poata gasi vets-masi neamulul nostru prichejT de vorba, ca iata, Rumanii ce au invatat in

ca n'ati folosit nimicit; pacat de bani ce s'ati cheltuit cu dansulcu toate cad d-ta niei-o datorie nu ai la aceasta, dar, cunoscandu-te cu deosa-bita ravna catre Romani, ca Writ un bun iubitort al acestul neam, writ sima rog sa privighezi si sa ma instiintezi adesa despre urmarile si silintasa. Pentru lipsa psaltichiilor, din 500 trupuri, ce ne -at facut .teslimEti de mic copil pentru cinste am slujit, si asa vol sa mor: catra prietinicinstit am fost, si sant cu mare osardie.» [Deci nu se incap daruri la el.]

Trecand pe la ai sai din Craiova, Poenaru era in sfarOt iarasla carantina Oltului in ziva de 24 Octomvrie, cand stria astfel:

«Eri dimineata am ajuns aid la lazaret, unde sant oranduit a Weil, intr'oodae cu cunoscutul dumneavoastra dumnealui Mr. Cesar Dauz. [Sa i se scurtezecarantina], cad cu 21 do zile zabovesc prea mult paste sorocul inceperilinvataturilor in Viena, si, de spre o parte, ma tern ca nu vol fi priimit in cata-logul invataturilor, ce inceput, de spre alta, ea, de si vol fi primit, imiva fi prea greil a invata si cele trecute si cele urmatoare; apoi, pe Tangaacestea, ma incarc si cu cheltuiala groaznica aici, fiind toate foarte pipa-

4"

sit -T

,1 I. 1 I F ." :II!

Viena,

.40

silindu ma, ,i

.

si,

s'ati

Page 8: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

6 N. IORGA 246

rate... Eti am plecat de la Bucuresti mai nainte de a sit aria ciuma intr'a-cel oral, si de atunci pana acum sant saptesprezece zile. Destuf. m'am van-turat pana in Craiova, din Craiova pana, in Ramnic, si din Ramnic pang aici,

ar fi de prisos sa raman aid mai mult de zece zile.»

Pe urma lui, Same;m1 trimete apoi cea dintaiu rata de o mie delei a stipendiului (1).

Poenaru, ajuns la Viena, se imbolnavi insa de lingoare §i, scapatde zacarea, ce tinuse cinci saptamani, el cerea acum, in Fevruarie,sa i se tocmeasca un corepetitor («correpetitor»), cu trei florini ceasul,caci «mathematica sublima fara ajutoriul vre unuia care o stie, nusa poate invata intr'un an (2)»..

In vara anului 1826 el era insa satul de Viena si cerea Eforiei,la 16 Iu lie, sa-i .dea 20 de galbeni de drum, pentru a putea mergela Paris, uncle e un adevarat Politehnic, eel dela Viena «fiind Incain fawn, undo apoi se poate invata o «limba universala», unde insfarsit instrumentele se dau studentilor, dela §coala chiar. Viata, ziceel la inceput, e mai ieftina acolo, dar la urma cere «sa-mi facesleafs de 160 galbini pe an», platindu-i-se si datoria de .800 de leicatre sustinatorul sau din 1822-4, Spatarul Nicolaita Brailoiu. Eraa§a de hotarit sa treats in Franta, incest scria lui Pop : «Mai bucu-ros sant sa, ma intorc acasa decal sa mai ramaiu aid doi anis,cat mai era sa i se dea stipendiul (3).

A.teptarea-i fu insa indelungata. Si la 13 Septemvrie el se aratagala pentru «mutarea cu invatatura la Paris», dar se plangea can'a sosit nici-o stire pentru aceasta la bancherul in sama caruiafusese dat, «chir I3envenuti». Totus Pop ii dada de stire ca arevoie sa piece, si el 10 trimese si cartile, instrumentele acolo. DarOctomvrie, iarna, it apucara tot fara porunca, neaparata, a Eforiei.Tata in ce cuvinte desnadajduite se plange el ocrotitorului sau, in13 Octomvrie:

«Acum, de multe inpotrivitoare urmari ce a avut atita intirziere, mi s'aprefacut tot nectarul de bucurie ce-m veselea sufletul in fiere topsicata, caresimt ca-mi roade inima, caci, nu numai am pierdut acasta vreme lasind in-vatAtura ca sa ma gatesc de plecare, ce cheltuiala am facut de prisos,

(1) Scrisori din 16 Dec. 1824, 16 Ianuarie 1825. In ele se vorbeste si de Psaltichiile luiMacarie (v. memoriul precedent, p. 233 si urm.). A doua rata se trimete la 5 Maiu.

(2) Scrisoare din 14 Fevruarie.(3) Scrisoare din 11 August.

, y r , Jr

si -41

7, flaIIP'/11 i i e i

§i

Page 9: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

247 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE, II. 7

pentru ca, ca sa ajung mai curind §i mai eftim la Paris, aveam socoteala sama duc cu dilijenta, §i, (nutlet, dupa cum dumlnealta veT fi §tiind, cu adastaocazie nu poate cineva§ sa-§ ia mai mult calabalic decit 50 fund, am trimisinnainte cu alta ocazie elfin() toate cartale §i instrumenturile mele, inpreuna§i cu putane haine ce aveam mai curate, ramiind numai in cele ce inbritca-sam pentru drum. Cad bucuria ce aveam ea merg-acolo unde ma noel facemai de folos mie §i patriei, ma orbise intr'atita, in cit nu ma gindeam lavre o zaticnire, mai virtos vazind in cinstita scrisoarea dum[ital]i cuvintul«negre§it». Adevarat, de a§ fi primit cu singe mai rece vestirea de plecare, asfi lost mai putin incredintat de aasta ce erea numai urzita, §i, dupa urmare,nu mi-a§ fi stricat orinduiala; de aceia singur mie trebue sa-m fac mustrarede nacazul ce adus adasta intirziere, fie pricina el oricare.» Sa-1 ajutea pleca innainte de iarna. de care cumva§ va fi pricina ace§tii intirzierivre o intoarcere de vorba a dumnealor boerilor efori de la Bucure§ti (care nus'ar avea locul), ma rog sa binevoesti a scrie dum[nea]lui M[edanikeir[u]lui Du-mitrache, aratindu-I neodihna ce am, in§tiintindu-ma §i pa mine ca sa rog pedum[nea]lor boerii efori prin deosebita scrisoare a-m dezlega drumul spre stra-danie a ma face vrednic de protectia dum[nea]lor §i de ajutorul ce-m facepatria, caria sant datoria inmultita rasplatire. [P. S. Sastaruie la Dumitrachi: numai poate raminea lipsit de toate!]»

lamurit ins& indata, §i a doua scrisoare, din 5 Noemvrie, oglin-dete starea de suflet bucuroasa a tanarului care pleach in lumea mare:

«Cu gran o sa-m fie la invatatura in Paris, .numai cu o suit fraud, darfoarte mult sint datoria a multumi cinstitii casii dumv. ca mi sa da credit§i de atita, §i nadajduesc ca, trimitindu-sa banii de la Bucure§ti, §i tragindu-sa

citava vreme ace§tea ce acum mi s'a dat mai mult, mi sa va orin-dui in Paris a lint de cheltuiala dupa analoghia de 160 galbini pa an (180fraud pa luna). Acum, grabindu-ma sa plec cu ocazia ce am gasit pentruParis, nu avusai vreme sa scriti §i la Bucure§ti. [Poate trimete la Sibiiu unelecart" ce nu-T trebue la Paris ? Se alit «intr'o chiste».]

Poenaru trebuia sa afle la Paris pe Simion Marcovici, §i Dumitrachedaduse in sama lui «Simion Marcul, ce-1 avem iar la Paris», sascrie «cand va sosi Petrache». Intiintarea nu venise Inca la 8 De-chemvrie, cand depuind banii pentru noul bursier parisian, Medel-nicerul se ingrijia pArinte0e «a i sä da omului la vreme, a nu pa-timi cevap (1).

(1) Totodat, el cere do carte rumaneasca ce-i zic Ghenichi Istoriia», ce s'ar fi tiparitde curand tide sa gasesc aci la SINT, ma rog trimite-m una ca sa o vaz».

(,1

mi-a«Si,

Fu

, t , i

1. 1 I; Li .1 I

-11 I 1:4 f _1:

dintr'in§ii

Page 10: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

N. IORGA 248

Sederea la Paris nu fu insa ash de multamita cum o asteptaPoenaru. Dupa un an de munch linistita, in care el urma ca ascul-tator strain- cursurile scolii politehnice cum scriu acasa Brhiloirdin Geneva in 1828 (1) , rasboiul intro Turd si Rusi, ocupareaprincipatului de acestia din urma, face trimeterea stipendiului zabav-nica si nesigura. In cuvinte a caror durere o poate intelege numaibursierul caruia i s'a intarziat rata, el se plange lui Zamfir Pop,la 31 Dechemvrie din acest an:

«Oi sa-m pierz sanatatea cu necazul de ticalosie ce o sa trag pan a aveade iznoava. credet Mi sit intuneca si nu vaz innaintea ochilor alt cleat ti-calo§ie §i pierdere de vreme, §i de viola poate, cad patriotii ce sint aid, nuau indestul pentru dinsii, dar sa ma mai imprumute si pa mine, si streiniiau inima inpietrita de enteres. De as putea, as pleca in ceasul acesta sa maintorc in patrie, unde incaT nu as patimi de lipsa hranei de toate zilele...Cit de zabavnicT sint nostri spre raspundere !...»

Plangerile urmeaza §i in Fevruarie 1829. Abia in Martie primiel indoita veste imbucuratoare, ca sosesc banii si ca i s'a prelun-git bursa pans in 1830.

In acelas an, el incepe o °Oratorio de studii pentru cercetareafabricilor din Anglia, in vederea intemeierii unei industrii romanesti,si lath cum isi arata el planul la 4 Iunie:

«La inceputul lul Iulie viitoriil im ispravesc invata'turile ce am aid la Paris,si face trebuinta ca sit ma duc in cateva locuri ale FrantieT ca sa practisescpan cateva fabrici a carora theorie am invatat aici la Paris.» IT trebuie baniipe cinci luni. De moare, va plati Eforia. «Sant silit a ma duce pa pi6oare,cacT cu doao sute de franci pa lung, nu vol putea sit platesc si dilijentaDupa luna lui Noemvrie nadajduiam ca voi putea sit tree in Englitera, undetrebue sa vaz cateva fabrici care sant mai desavarsite decal cele dup'aicT.»Va pleca in Februar pentru ca sa ajunga in April, oprindu-se in cateva lo.curl' ale Tariff Nemte§ti, pa unde am aflat ca sant fabrici care s'ar putea punein lucrare pa la noT»,

La banii inainte, pentru a putea face calatoria, se gandeste el sila 21 Septemvrie :

«De cateva vreme ma indeletnicesc la practica agriculturii aid la mosiaprofesorului Blanqui. Masa industrie ar fi cea mai de folos in Tara-Ru-

(1) Hurmuzaki, X, pp. 622-3.

8- _.

.

aT

, )

f

Page 11: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

249 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE, II. 9

maneasca, data talharii de slujba§i ar inceta de a chinui pa muncitori, cacipamantul rumanec nu este mai putin roditori dealt al Frantozilor. Dupalesul samanaturilor voi sa ma due sere Borth), in pamantul vinului, casa ma aflu la culesul viilor §i apol la Aras, ca sa urmez practica in lucrarea zaharulul din sfecle.» ajute cu bani, «de. voe§ti binele ticaloasel,Tarii-Rumane§ti Si izbanda in osardiile ce fac pentru a fi folositoriti. Maidaunaz am provalisit dum[nea]lor boerilor efori sa oranduiasca cincisprezecemiff de fraud pentru a sit cumpara instrumenturile trebuinOoase la cursul defisica ce am sa fac la Bucure§ti, §i modeluri de cateva instrumenturi de agri-culturii, ca dupe aceastea sit sa peat), face in tarn allele, de marime fireascaStir prea bine c izvorul de comoare unui Tinut §i de fericirea lacuito-rilor lui este agricultura, in ale cariia osteneli §i cheltuali instrumenturilefac o mare iconomie. lar, cat despre trebuinta fisicii, este cunoscut ca farede tiOasta principurile, nu numai ale agriculturii, ci §i ale oricariaaltei industrie nu sIt pot intalege.»

Stolnicul Dumitrache arata, din partea lui, la 20 Decemvrie 1828,ca, a zabovit «pentru inpotrivirea vremilor si discoliile ce cercamcu scoaterea banilor scoalelor.» La 1 Maiu el se ingrijik de intorsulbursierului, de «cheltuiala drumului a venirii sale dela Paris laBucure§tY: pit la viitorul Oct[om]vr[ie], negre§it II proftasesc, cadla sfar§itul viitorului Martie trebue sa §i piece dela Paris, cA, maimull nu primeste Eforia a §edea.» Si, trimitand rata lui Pop, la17 Noemvrie, el se tangue§te iara§: «Ma iarta de zabava, cad nu-mai oil §titi cu cite greutate sa aduna bani la Casa Scoalelor, laaCastA vreme, §i cu °sari, §i cu boala §i cu allele care crezca-ti vor fi stiute».

Cam pe aceea§ vreme, Poenaru care aflase numai prelungireabursei pang la 1 Aprilie 1830, se plAngea §i dansul ca, «pant aveni credit de iznoava, of pierz vremea 5i sanatatea, de ti-calo§ie ce of sa trag, cad in Paris, fart bani, o lung intreaga isiprapAde§te cineva§ sanatatea, intocmai ca cum ar fi zacut un an delungoare».

Bursa lui Poenaru merse insA inainte, cu tot rasboiul. La 18Martie 1831 Inca, i se trimeteau bani. La 26 Iunie, porniau alto3.000 de lei pentru dansul (1).

(1) Cu acest prilej, Dumitrache spune lui Pop ca Eforia-I roaga «pentru doo lexicoanece s'ati tiparit la Buda rumAneste, fraMozeste, nemteste si ungureste, gasindu-sain Sibiu, sa Nei bine a le cumpara, find trabuineioase pentru scoaleD,

cu=

as

stiinta

, f f

owner,

,

sa-mi

. .;

.1r1

aid,

Sa-1

Page 12: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

10 N. IORGA 250

Ultima scrisoare a lui e din Londra, 27 Octomvrie 1831. Dataaceasta, el scrie frantuzeste despre o excursie mineralogica «dansquelques parties de l'AngleterreD.

«Ayant trouve dans ce pays-ci plus d'occasions et de facilite pour m'in-struire que je ne croyais Merveilles en industrie, en legislation et entoute sorte de reglements qui tendent a rendre la vie de l'homme en so-ciete le plus agreable possible. Le principal objet de mon etude dans cettecapitale a ete de connaitre les moyens qu'on emploie ici pour encouragerl'instruction publique.» Admira instructia populara gratuitA, caritatea, edili-tatea. Despre sistema de iluminat. A fost la Birmingham. A intrebat pe lucra-tori data ar veni in tara cu ma§inile lor. La Liverpool, Swansea. E grabita se intoarce in tarn pentru a rasplati jertfele acute cu el. Dore§te asigura-rea averii, contributia proportionala, interventia de Stat. In P. S. salutariromane§ti lui Stan.

Raportul lui despre studiile ce a Mout in Anglia, e scris in ace-ias limba. El e destul de nou si de patrunzator, destul de interesantdin multe puncte de vedere, ca sa-i dam loc aici si in intregime :

Londres, 27 octobre 1831.

«Monsieur,

Depuis trois jours je suis de retour de l'excursion mineralogique quej'ai bite dans quelques parties de l'Angleterre. Mon sejour dans ce pays-cia ete plus long que je ne me l'etais propose d'abord, parce que Mr. fillet,par une erreur que je ne saurais expliquer, m'a fait attendre dans Londrespres de trois mois les sommes dont vous l'aviez charge de me faire passer;ensuite parce que, ayant trouve dans ce pays-ci plus d'occasions et de faci:lite pour m'instruire que je ne croyais, j'ai prolonge mon sejour tant que lesmoyens pecuniaires m'ont permis d'en profiter.

«Le tems que j'ai passe a Londres, ne s'est pas ecoule sans m'offrir desnombreux sujets d'etude; car de tous les cotes it se presentait a mon at-tention une grande variete d'objets d'admiration, qui excitaient en moi leplus vif desir de connaitre la source de tant de merveilles, en industrie, enlegislation et en toute sorte de reglemens, qui tendent a rendre la vie de l'hommeen societe la plus agreable possible.

«Le principal objet de mon etude dans cette capitale a ete de connaitreles moyens qu'on emploie ici pour encourager l'instruction publique.

«Vous savez, monsieur, qu'en Angleterre les ecoles publiques des hautessciences ne sont pas aussi nombreuses qu'en France et en Allemagne; mais

in 7 Ji T17 ir

' r

. .1, 3ati e-t1.11

1 r It

I

'

I , t

'

Page 13: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

251 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATI:1RM ROMINE, II. 11

les ecoles d'instruction primaire sont beaucoup plus repandues ici que danstout autre pays, a l'exception, peut-titre, de celui_d'Autriche. Quelques-unesde ces ecoles sont soutenues par le gouvernement, mais la plupart d'ellesout ete -etablies et sont entretenues par des societes de bienfaisance; dansces ecoles, la jeunesse des deux sexes, non seulement recoit l'instruction gra-tis, mail elle est, en outre, logee, nourrie et habillee aux frais de la societe.Je n'ai pas vu de larneau, partout ou j'ai voyage en Angleterre, qui n'entpas son ecole intitulee «Charity School supported by voluntary contribu-tion», et puis dans les villes it y a une foule d'associations litteraires, scien-tifiques et industrielles, qui encouragent les sciences, les arts et les metiers.

«A cote de ces dispositions pour eclairer leurs concitoyens, les A nglaiss'empressent encore de porter leur offrande lorsqu'il s'agit de secourir lemalheureux, car c'est encore par contribution volontaire que sont soutenuestoute espece d'institutions charitables, tels que les hOpitaux, les maisons derefuge et autres. Cet esprit d'association pour la bienfaisance fait grand hon-neur au peuple anglais, et, quant aux associations de speculation, qui dansce pays-ci sont generales pour toute sorte d'objets, celles-ci, quoiqu'interessees,n'ont pas moins contribue a la grandeur morale et physique de ce peuple.Vous savez, monsieur, que tout ici se fait par des compagnies, et de cettemaniere le gouvernement n'est pas oblige de surcharger d'impots les su-eurs du laboureur et de Partisan, pour faire des routes, des canaux etd'autres travaux d'utilite publique. Pour augmenter les fonds des institu-tions charitables, on emploie ici encore d'autres moyens bien dignes d'eloges:quelquefois on fait des quotes dans les eglises, apres l'exhortation dumit-fig-re a ses paroissiens; d'autres fois, on tient des assemblees publiques,oil l'on fait des discours et ensuite des collectes, et de temps a l'autreon donne des fetes brillantes oil l'on offre du plaisir aux amateurs, pourde l'argent, dont une partie est destinee a defrayer les depenses de lafête et le reste a etre verse dans la caisse de quelque institution cha-ritable. Tout petit qu'etait retat de mes finances, je me suis laisse en-trainer une fois, et j'ai paye une livre sterling pour assister a une deces fetes, qui a ete une des plus remarquableg. C'etait une fête champetredorinee dans le plus beau jardin de Londres au profit d'une pensionnat dejeunes demoiselles pauvres, soutenu par une societe de dames. Pour augmen-ter la recette, on avait invite les dames d'apporter quelques ouvrages deleur main, pour etre vendus a la fete au profit de l'institution. Le jardinavait ete embelli avec un gait des plus exquis : on y voyait une grandevariete de plantes indigenes et exotiques, chargees de flours des plus wivescouleurs, et d'un parfum delicieux, toutes rangees en allees, en groupes eten d'autres figures, parmi lesquelles plusieurs bandes de musique ani-

4 ,

Page 14: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

12 N. IORGA 252

maient la danse en differens endroits, sur une gaie verdure et dans une at-mosphere embaurnee de parfums, dont la chimie avait fourni la toilette,et que la nature avait donnes aux fleurs ; ensuite, it y avait partout des tablesdressees, couvertes de plusieurs sortes de fruits savoureux et d'autres ra-fraichissemens exquis, dont on pouvait se regaler A discretion.

«La fête a commence a trois heures de l'apres-midi, et vers les six heures,lorsque l'assemblee etait au complet, d'autres tables ont etc dressees sousdes tentes embellies de guirlandes et de couronnes d'une grande varietede fleurs, et, apres avoir pose sur ces tables les ouvrages que les damesavaient apportes pour etre vendus au profit de l'institution, les dames quietaient membres de cette societe bienfaisante se sont partage les tables ausort, pour faire la vente A l'enchere des objets qui y avaient ete deposes.Cette sorte de marche a beaucoup egaye l'assemblee, et la somme qui ena resulte doit avoir ete assez considerable, car j'ai vu bien des objets sevendre dix fois leur valeur, A cause que ceux qui pouvaient payer, se dis-putaient les objets travailles par les dames qui se distinguaient de la foulepar leur rang dans la societe, ou par leur talent, ou bien par leur beaute.Apres la vente, et lorsque l'astre du jour avait disparu, une multitude d'autresastres artificiels le remplacerent, en repandant la lumiere avec profusion Atravers une multitude de verres de mille couleurs et ranges en figurestres variees. Cette brillante illumination a ajoute beaucoup au charme dela fête, qui a ete continuee gaiement jusqu'a onze heures du soir, et ensuitechacun c'est retire content d'avoir contribue, tout en s'amusant, aux moyensd'eclairer le beau sexe.

«Apres avoir examine le moyen qu'on emploie pour repandre l'instruction,j'ai tourne mon attention vers les embellissemens de la ville, et j'ai eu beau-coup a admirer ses magnifiques ponts, dont la construction est tout a lafois gigantesque et elegante, les belles rues, dont la proprete est un grandbienfait pour la salubrite de l'air qu'on respire ici ; mais ce que je n'aipas vu dans d'autres villes, et que j'ai trouve bien agreable et utile, ce sont

,les2laces ubliques. Vous avez vu, monsieur, combien ces endroits sontgals, avec que e larite et quelle elegance sont babes les maisons quientourent ces places, quel bel aspect offre la plantation du milieu en petitjardin, oft le voisin trouve pendant Fete une promenade agreable, de l'ombre,de l'air frais.

«J'ai beaucoup admire aussi le mode d'eclairage, qu'on fait aussi au gaz,et je me suis introduit dans un des etablissemens ou Von produit cetelement, j'en ai etudie le procede et dessine les machines qu'on y emploie.En Angleterre, ce mode d'eclairage est general: dans toutes les villes dece Royaume, les rues, les boutiques et les manufactures sont eclairees au gaz,

I

.

-

'

Page 15: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

253 CONTRIDTITII LA MORIA ROMAN R, tr.

qu'on extrait du charhon , de terre. fossile n'etant pas si abundant dansd'autres pays comme en, Angleterre, l'eclairage au gaz ne pourra jamais yconcourir avec celui fait a l'huile, a la maniere ordinaire. Je sais, parexemple, qu'a Paris on paye le gaz qu'on bride dans les- boutiques plus dudouble de ce que coke la lumiere d'une lampe a huile. On .parle, de-puis peu, d'une invention tres importante dans cet art: ce serait l'applica-tion en grand, et a tres bon marche, d'un procede qui se fait en petitdans les laboratoires de chimie, pour extraire le gaz hydrogene par lade-composition de l'eau.

«Si ce procede pouvait reussir, it n'y aurait plus de lieu habite sur la terrequ'on ne pourrait eclairer au gaz, car oil on ne pourrait pas se procurerde l'eau?

«Le 10 aura, ayant recu une partie de l'argent que j'attendais, je suisparti de Londres pour aller visiter les mines et les etablissemens metalur-gigues de ce pays. Je me suis d'abord rendu a Birmingham, dans le comtede Stafordschire, oil j'ai vu un etablissement des plus fameux de l'An-gleterre pour la construction des machines a vapeur; d'ici on fournit avecdes machines de cette espece les etablissemens de plusieurs partiesd'Europe. Je me suis informe de leur prix, et du moyen d'en faire veniraussi chez nous quand nous en aurons le besoin. De meme, je suis in-forme sous quelles conditions les ouvriers voudraient se charger d'accom-pagner ces machines pour travailler avec elles dans notre pays, car, commevous l'avez tres bien dit, on risquerait sa vie et sa fortune si on livraitces machines entre les mains d'hommes aussi inexperimentes a cette sortede travail, comme le sont ceux de notre pays.

«De Birmingham, je suis revenu a Londres pour toucher le reste de l'ar-gent que vous m'aviez envoye, car je n'osai pas me le faire passer a Bir-mingham, de pour qu'il darrive dans l'intervalle quelque faillite, on bienquelque erreur comme celle de M. Pillet. Apres avoir touché la somme,j'ai quitte de nouveau la capitale sans retard, et j'ai repris ma route, enpassant, encore par Birmingham a Manchester, dans le comte de Lancaster;ici je me suis arrete pour voir les filatures de cette ville, qui, comme voussavez, fait le commerce exclusif de cet article dans tour les marches dumonde. Entre les etablissements pour la filature de coton, qui sont iciles plus magnifigues qu'on puisse voir et -Les plus nombreuses, it y en aaussi quelques-unes pour filer la laine, et ce sont ceux-ci qui ont attireplus particulierement mon attention, car il n'y a que cette sorte , de fila-ture qui pourrait etre introduite chez nous avec avantage.

«De Manchester je suis parti pour, Liverpool, et j'ai fait ce voyage par unnouveau moyen de transport qui est un des merveilles de l'industrie du siècle.

,13

Ce

.

f

Page 16: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

14 N. IORGA 254

II y a pres d'un an depuis qu'une compagnie a etabli entre Manchester etLiverpool un chemin en fer, sur lequel on transporte entre ces deux villesles voyageurs et les marchandises dans des voitures a vapeur ; vingt voituresattachees les unes aux autres, et chargees de 240 personnes, soot tirees,toutes la lois, par une seule machine it vapeur, et avec une telle vitesse,que le meilleur cheval de course ne pourrait les suivre au grand galop,et cependant le mouvement est si doux, qu'on ne s'apercevrait pas que les;voitures marchent, si les roues ne faisaient pas de bruit, les objets dispa-raissant presque aussitot qu'il ont paru, et l'on croit que tout s'enfuit, maisque les voitures restent immobiles. La distance entre Manchester et Liver-pool est de 32 mules anglais, et on parcourt ce chemin dans les voituresa vapeur en une heure seulement, tandis que par les diligences on ne pou-vait franchir cette distance qu'en quatre heures. Your voyager par les di-ligences entre ces deux villes, on payait dix sterlings, mais la compagnie desvoitures a vapeur a reduit ce prix au dixieme, c. a. d. qu'on peut faire les32 milles, pour un sterling seulement ; c'est pourquoi tout autre moyende transport entre ces villes a des tomber, et le nombre des voyageurs envoiture s'accrut considerablement, car tous ceux qui par economie faisaientce voyage a pied, trouvent maintenant que c'est plus grande economie d'alleren voiture.

«Il en est de meme du transport des marchandises: tout se fait par lesvoitures a vapeurs, les bestiaux meme sont transporter de cette manierepar centaines; les bceufs, les moutons et les chevaux memes vont mainte-nant en voiture, et avec une telle vitesse qu'ils ont Fair de s'envoler. Lechemin, qui est a voie double, est presque partout horizontal, et, lorsqu'onvoit les prodigieux travaux qu'on a fait pour l'amener a cet etat, on se perddans les chiffres, en comptant. le nombre de mains d'hommes qui y ontete employees, et en calculant les sommes depensees. D'abord, une grandepartie du chemin passe sur des marais d'une grande etendue, et on a ducreuser tres profondement pour trouver une base solide; ensuite on .a eteoblige de combler des vallees profondes pour Meyer le chemin au niveau,puis on a fendu et pence plusieurs endroits eleves et on a fait des passagessouterrains, qu'on eclaire au gaz.

«Le capital qui a ete depense dans cette admirable entreprise, est d'unmillion livres sterlings, et on dit que deja la Compagnie en retire un be-nefice de 12 pour cent, et que cela va toujours en augmentant, parce qu'onn'a pas encore complete le nombre des ces machines locomotives, pour suffira toute sorte de, transport dont le commerce de ces deux villes, eminem-ment commercantes a besoin. On parle de continuer ce chemin de Manchesterpar Birmingham jusqu'a Londres, et on destine pour cette entreprise la somme

A

.

. 11)vil

-,

.

.

.

Page 17: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

255 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANS, IL 15

enorme de trente millions livres sterlings. Nul doute que ce nouveau moyen.de transport, qui offre au commerce des avantages inmmenses, s'etendraavant la fin de ce siècle, non seulement sur toute l'Angleterre, mais aussisur plusieurs autres Etats civilises, et, lorsque les nations se donneront ainsila main pour faciliter la communication et avancer l'industrie, on pourravenir de Hermannstadt a Londres en moms de trois jours. Dans les environsde Liverpool se trouve un etabli metallurgique, oil j'ai vu les travaux duraffinage du plomb pour en extraire l'argent. Le minerai qu'on y emploie,vient en partie des mines de l'Angleterre, et particulierement du comte deCornouailles (Cornwall), mais la plus grande partie vient du Bresil: ce dernierdonne 60 'pour 0/0 de plomb et deux millions d'argent. Apres avoir separel'argent, on travaille le plomb pour en faire des plaques et des tuyaux, qu'onemploie pour la distribution des eaux et du gaz dans les villes. Les travauxde cet etablissement sont admirablement bien conduits, et cependant on m'a-vait dit que le benefice qui en resulte, est bien mediocre, parce que, les minesdu Bresil etant maintenant exploitees par une compagnie anglaise, les mine-rais argentiferes et oriferes sont raffines sur place, et par consequent on nepeut plus les acheter bon marche pour les raffiner ici.

«De Liverpool j'ai passé par un bateau a vapeur a Holywell, et de la aMold, dans la province des Galles (Wales); dans les environs de ces villesit y a des mines de plomb, qui occupent une grande etendue de terrain,et beaucoup de fourneaux pour la fonte de ce metal: Le travaux souterrainssont ici beaucoup genes par un grand nombre des sources, qu'on rencontredans les excavations, et, pour puiser ces eaux, on emploie de tres... machi-nes, les unes, par l'eau, les autres, par la vapeur. Ces difficultes augmententbeaucoup les depenses, et on a de la peine a vendre le metal avec quelquebenefice, car, dans la vente de cet article, l'Espagne l'emporte sur l'Angle-terre dans tous les marches, les mines de plomb en Espagne [etant] tres abon-dantes et tres faciles a exploiter. C'est ce qui a oblige plusieurs compagniesdes mines de plomb de l'Angleterre d'abandonner tout a fait cette exploi-tation, et, de touter celles qui subsistent encore, it n'y a, dit-on, que celle-cides environs de .Mold, qui a quelque benefice, parce qu'elle a mis dans cetteentreprise un tres grand capital, et que les travaux sont tres ingenieusementconduits, par un directeur (Mr. J. Taylor), qui est le plus habile ingenieurde l'Angleterre. Ce monsieur dirige un grand nombre des mines, non sou-lement ici en Angleterre, mais encore en Colombie et en Bresil.. C'est a cesavant ingenieur que je dois la plupart de recommandations qui m'ontouvert les portes partout oil j'avais besoin de voir et de m'instruire dansle but de mon voyage.

«De Mold je suis alle a Merthyr-Tydvill, oil se trouvent les plus grands

i

,

. . .

Page 18: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

16 N. IORGA 256

etablissements pour la fabrication du fer; cette centre() est tres riche en houilleet en minerals de fer, et les deux substances se trouvent ensemble rangeespar stratifications separees et successives, et qui commencent immediate-ment apres la terre vegetale, de sorte qu'on n'a, pour ainsi dire, qu'a sebaisser pour ramasser rune et l'autre substance a la fois, avantage qu'onn'a pas dans d'autres pays, oil l'on fabrique aussi le fer. Apres avoir entre,le minerai de fer et le charbon, la premiere operation qu'ils subissentest d'être desulfures par une combustion partielle; pour cola on grille le

minerai de fer dans un grand nombre de fours, mais le charbon estbride en plein air et en tas tres longs et rapproches, occupant un grandespace de terrain, ensuite le minerai grille et le charbon converti en cokesontjetes dans les hauts fourneaux, d'oa l'on obtient la fonte de fer, qui, raiseencore avec. du coke dans d'autres fourneaux, elle subit, d'abord, une secondefusion, pour etre raffinee, puis une troisieme, pour etre forgee. Tous cesfeux sent continuellement en activite, et, lorsque, de quelqu'endroit eleve,on regarde, pendant la nuit, sur cette multitude de feux, on ne peut passe faire une idee plus effroyable du Tartare, car, d'un cote, les nombreuxtas de charbon embrases donnent une flamme qui forme une surfacecontinue, et qui a l'aspect d'un vaste lac de feu ; de l'autre cote, lesinnombrables fourneaux, comme des crateres, vomissent par leur sommetdes flammes et de la fumee et par leur base des torrens de metal fondu.Ensuite a travers la ligne de ces feux on voit se mouvoir, comme desspectres, les ouvriers tout noirs, et armes de longs barres de fer, aveclesquelles ils remuent le for, comme s'ils voulaient le preparer pour devorerles condamnes au dernier jugement. Les machines qu'on emploie pourtravailler le fer, sont d'une grandeur et d'une puissance si gigantesque, que,lorsque on le voit pour la premiere fois en activite, on est saisi tout a lafois de frayeur et d'admiration. Les machines soufflantes ont la force de-250 chevaux, chacune, et le vent qu'elles introduisent dans les fourneauxfait un bruit epouvantable; d'autres machines, qui font tourner les cylin-dres entre lesquels on passe le for pour_ le forger, ont la force de 300

-chevaux, et elle travaillent avec une telle vitesse qu'elles peuvent forger,

en une seule minute, vingt barres de fer de 18 a 20 pieds de longueur.On faisait autrefois co travail avec des marteaux par des machines, maison ne pouvait forger, de cette maniere, qu'une seule barre par minute. Ladecouverte de l'emploi des cylindres est due aux Anglais, et ceux qui sont lespremiers, se sont enrichis bien vite, mais, apres cola, plusieurs capitalistess'etant empresses' d'etablir des forges dans ce genre, ces etablissements sesunt taut multiplies, qu'on a encombre les marches de fer, et cette sura-bondance de production les a obliges, pour pouvoir vendre, de reduire

.

,

Page 19: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

OONtRIBUTiI LA IStoRiA LITERAltilit ROMAINE, If. 17

de beaucoup les prix: Une tonne de fer (2400 livres) ne cote maintenantque .cinq livres sterlings, tandis qu'en 1825, it se vendait 14 livres stgs.la tonne. Depuis ce tems-lk, la production s'est accrue tres rapidement et,pendant l'annee de 1827, la quantite de fer fabriquee en Angleterre s'esteleve a 690,000 tonnes. Maintenant, plusieurs compagnies ont abandonnecette entreprise, et elles y ont perdu des sommes immenses. D'autres corn-pagnies vendent lehr marchandise a perte et ne continuent les travauxque parce qu'ils esperent qu'apres la crise des circonstances actuelles enpolitique,. la demande du for anglais a l'etranger augmentera; mais je crois queles beaux jours pour le commerce anglais de cot article ne reviendront plus,car, au lieu de trouver de nouveaux debouches pour son fer, l'Angleterre perdmemo les anciens a cause que dans plusieurs pays on a etabli mainte-nant d'aussi bonnes forges comme celles de l'Angleterre, et, d'apres lespreparatifs quo j'ai vu faire en France pour exploiter cette industrie tresen grand, je suis stir que bientot le pays n'aura plus besoin du systemeprohibitif pour declarer une guerre ouverte au commerce du fer anglais.De Merthyr-Tydvill j'ai passe a Swansea: aux environs de ce port de merit y a un grand nombre d'etablissements pour fondre le minerai de cuivre,qu'on fait venir ici de Cornouaille. De tous les etablissements metalurgi-ques de l'Angleterre, ceux-ci seulement oil I'on travaille le cuivre, donnentdes benefices assez considerables; mais leur voisinage est tres nuisiblel'agriculture, car la fumee qui s'echappe des fourneaux empoisonne et desse-che les vegetaux partout oil elle les atteint. On a depense des sommestres considerables dans un grand nombre d'essais qu'on a fait a plusieursreprises pour trouver quelque moyen de consommer la fumee dans lesfourneaux, mais jusqu'a present aucun resultat satisfaisant n'a ate obtenu.

«De Swansea je suis parti pour Redruth en Cornouailles (Cornwall), et,croyant faire economic de temps et d'argent, je n'y suis pas alle par terre,parce que j'aurai du faire un grand detour, mais je me suis enibarquedans un vaisseau a voiles, qui pourtant est reste en mer six jours au lieude vingt henres, parce que, peu de temps apres notre sortie du port, levent a change, et it -nous a ete toujours "contraire. C'est alors que ap-precie l'important service que la decouverte des machines a vapeur a rendua la navigation aussi, car les bateaux a vapeur suivent toujours une lignedroite, par quel vent qu'il fasse. Arrive a Redruth, j'ai visite les nombreusesmines de cuivre et d'etain qui se trouvent dans les environs de cette villeet de cello de Truro. Les travaux d'extraction, de triage et de lavage sontici conduits d'une maniere admirable, parce que les ingenieurs qui dirigentces travaux sont des: plus instruits dans cet art, et puis, les ouvriers de cettecontree, ayant toujours ete employes dansles mines, de Ore en fits, ils ont

Analele R.Tom. XXVIII.-21fentoriile Seel. Literare. 2

311

j'ai

a

257

Page 20: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

18 N. /01MA 258

acquis un grand degre d'aptitude a ce travail, et ils s'y consacrent avec beau-coup d'ardeur, car, etant payes, non pas a la journee, mais en raison de laquantite et qualite de l'ouvrage fait; ils sont tous interesses a travailler le pluset le mieux possible. Le minerai de cuivre qu'on extrait en Cornouaille, estenvoye pour etre fondu ailleurs, dans les pays oil l'on trouve du charbonde terre, car en Cornouaille ce combustible n'existe pas, tout ce pays etantd'une formation primitive; mais, pour le minerai detain, it y a des fonde-ries aussi en Cornouaille, parce que, ce metal etant beaucoup plus fusibleque le cuivre, consomme tres peu de charbon, qu'on fait venir du pays deGalles (Wales).

«De Redruth, je suis alle a Falmouth et de la je suis ici a Londres, parun bateau a vapeur, en 45 heures. A pres-demain, je partirai d'ici pour Paris,et de la vers Bukarest. Je crois que je ne pourrai pas passer par la Seine,parce que je crams qu'il ne me restera pas assez d'argent pour faire aussidans le milieu de ce pays-la une excursion ; j'aurais beaucoup profitedans les observations geologiques, mais, quant a la metalurgie, je ne croispas qu'elle y soit plus perfectionnee qu'en Angleterre.

«Quand je serai en Hongrie, je voudrais bien voir les mines d'or deSchemnitz, mats je ne sais pas si messieurs les ingenieurs de ce pays-la se-ront assez complaisants de me permettre de suivre en detail tops les tra-vaux. Cest pourquoi je prends la liberte' de vous prier, monsieur, de merecommander, soit immediatement a quelqu'un de ces ingenieurs, ou bienquelqu'autre personne de Vienne qui puisse me mettre en relation avecces messieurs de Schemnitz.. Ce que je desire voir plus particulierementdans les travaux de l'or en Hongrie, c'est le procede chimique, l'amalga-mation, p. e., et le raffinage de ce metal precieux. Ensuite, le lavage decelui qu'on recueille a l'etat natif interesserait aussi] beaucoup. S'il estpossible d'avoir quelques recommandations a cet effet, je vous prie, mon-sieur, de vouloir bien m'envoyer votre axis chez Mr: Benvenuti, ou bien poste-restante, Vienne, oil je me trouverai, peut-etre, vers la fin du mois prochain.

«Grace a Dieu, le tems approche ou je mettrai fin a cet kat de vie erranteque je me suis impose, it est vrai, volontairement, mais qui n'a pas manqué,pour cela, d'être tres fastidieux, et qui finit maintenant par un fatiguetellement, que le frioindre desagrement me parait mille fois plus insup-portable qu'il ne l'est dans sa nature, et le desir que j'ai de retourner auplus vite dans le pays natal bride d'un feu si vif, qu'il consomme tousles moyens de calculer le tems et ne me laisse envisager les jours quej'ai encore a rester a l'etranger que comme des longues et immortellesannees. Pourtant je sais bien que, dans mon pays, it ne m'attend pas unlit de roses, mais un travail des plus epineux pour ocher de rendre

-

Page 21: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

259 OONTRItiIITII LA tSTORIA LITERATURII ROMANE, II. 19

a la Patrie quelque service en reconnaissance du secours que j'ai recu,pour prendre part, en quelque sorte, aux lumieres des nations eclairees.Le travail, dis-je, qui m'attend, sera bien epineux, car je ne me dissimulepoint les nombreuses difficult& que j'ai a rencontrer pour introduire aussidans mon pays quelque chose de ce que j'ai vu ailleurs d'utile au bien-etre de la societe. Pour les manufactures, par exemple, avec les Lacs que'nous avons et avec la misere dans laquelle se trouve le pays, je ne puis es-perer aucune chance de succes.

«Si on ne protege pas la propriete du plus faible paysan, comme celle duplus puissant seigneur, pour qu'elle ne soit pas la proie du plus vil em-ploye, le premier venu, si on n'oblige pas toutes les classes d'hommes acontribuer aux charges de 1'ltat dans la proportion de leur fortune, pour que

puisse etre a meme d'etablir des routes, faire des canaux, donner desprix d'encouragement, repandre l'instruction pour eclairer la nation sur sesinterets, si tous ces bienfaits pour l'interet general continuent a rester in-connus dans notre pays, jamais etablissement industrial de quelque impor:tance ne pourra etre introduit chez nous. Mais it faut esperer que, petit apetit, on reconnaitra aussi chez nous les droits et les devoirs de l'hommeen societe, et que chacun contribuera de son mieux a l'amelioration du sortde ce malheureux pays.

«De mon cote, je ne chercherai jamais a eviter aucune peine pour servirmon pays de tout mon possible, pourvu que je puisse avoir le bonheur delui etre de quelque utilite.

«Bientot, monsieur, j'aurai l'honneur de vous temoigner en personne la re-connaissance dont je suis penetre pour la protection que vous m'avez, tant defoi, et si genereusement, accordee. Je ne me flatte pas de l'espoir d'être ja-mais capable de vous rendre quelques services dignes des bienfais, quevous m'avez prodigues; je serai cependant toujours a vos ordres :

«Monsieur, de plus obeissant serviteur

mes hommages tres respectueux a P. P.

Madame Popp. P. Poenar.D

La 18 Martie 1831, Dimitrache Stolnicul sera astfel In afacerilede bani ale lui Poenaru

«WA raspunsul cinst. EforiT, si catra dum[nea]ta, atilt chir Petrache Poe-narul, dinpreuna si cu polita de 3.000 franga. Destula bataie de cap am avutcu efori, cad pricinuia ca dta trebue sa ramt1,1 in raspundere pentru acel1.445 franga... IntamplandusA preschimbare eforilor... Iar scrisoarea catra

1(4

'last

.

:

t.

.

1i

Page 22: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

20 R. TWA 260

chir Petrache ma rog sa i sa trimica, ca sa stiie si dum[nea]lui ce urmarefacut si ca, la vreme, sit sa scoale, sit vie la Bucure§tY.» Baronul Sa-

kellario din Sibiiu a trimis luT Brancoveanu «vre o zece fund tabac deSi el vrea.

Inca la 10 Ianuarie 1832, Iordache Otetelisanu stria lui Pop pentrudatoria nepotului sau. Acesta se afla acuma in tart si incepuse oactivitate asupra careia se poate cineva la,muri din cuvantarea dela1889 a lui Al. Odobescu.

In sfarsit, prin aceasta scrisoare dela 3 Aprilie el trimete ban-cherului sibiian o disertatie englezeasca asupra poclagrei.

«Cu pleca'6une ma inchin dumitale.

. «Mi-a parut rau foarte, cocoane Zamfirache, intalegind ca dum[nea]ta to aflide citava vreme patimind de pi6oare, si m'as socoti foarte norocit de as puteaaduce dumitale vreo usurare. De aceia iau indrazneala a insamna dumitaleadasta urmatoare prescurtare dintr'o disertatie ce am auzit-o mai daunazla Londra, intr'o adunare de data doftoreasca, asupra podagrei. Sint foarte mul-tumitorit dumitale, cocoane Zamfirachi, pentru bunAtatea ce avut saporunce§ti a mi sit schimba zapisul, care 1-am si dat acum la mina luT chirMinovici, socotind dobinda cite rasa la suta, si ma voi sill a plati adastadatorie cit vol putea mai fora zabava.

«Domnului Sinai i-am scris sa vie, cad, dupa cum 1-am instiintat si maidaunazi, poate sa aiba aid un loc in scoale, cu leafy de treT miT de lei pa an.

«Ma rogii, c. Zamfirache, sa nu ma depArtez dela favorul dumitale, §i euvol raminea totdeauna al dumitale plecata sluga: P. Poenaru.

«Bucure§ta, 1832, Aprilie 3. [Adaosa o nota engIeza].»

III. Gheorghe Asachi.

Dela Asachi («G. Asachy») avem scrisori din 1826, cand el se afladin nou la Viena, de unde-1 cherna sarcina de a scoate, in timpulde ocupatie ruseasca, eel dintaiu ziar moldovenesc.

Sunt scrisori frantuzesti, reci, earl au un stop practic: primireade catre Pop a unei litografii. Asachi era un pictor dibaciu, sise Oxidise a trage folos din acest dar .al situ infatisand intr'unportret pe Tarul Alexandru. Planul izbuti. Asachi tinuse a se pune

Galicia.»I ri

I I,

s'ail

Page 23: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

261 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE, IL 21

bine cu Rusii. Nu cunoastem litografia, dar intelegem cat de mutta ajutat ea cariera acestui tanar strabatator care nu punea, dinnenorocire, marile sale talente in serviciul unei cauze romanesti.

I.

Viena, ;13 Iannarie 1826.

Felicitari de Anul Nou, lui §i copiilor, «dont l'education, vraiment clas-sique, vous prepare un heureux avenir, que je vous souhaite du fond demon cceur». Incepe «le second quart de notre grand siecle». Trimete po-lite : una de 457# asupra Domnului Moldovei, alta de 15# asupra Spat.Alexandru Sturdza. Ofera «quelques exemplaires d'un portrait que j'aithographie et qui est d'un interet historique et universel».

II.

Viena, 5I17 Aprilie 1826.

Pentru 45# primiti.«Profitant de quelques momens de loisir, j'avais lithographio,l'annee passee,

le portrait de l'empereur Alexandre, en le destinant pour mes compatriotes,au moment oii la pacification de nos contrees serait venue combler nosvoeux.La mort etait plus prompte que moi : mais ce portrait est devenu'plus interessant. C'est pourquoi je prends la liberte de vous en offrir troisexemplaires que je vous prie d'agreer comme un petit souvenir. Je vousprie en meme temps de presenter mes complimens et un exemplaire de ceportrait a Mr. le baron de Sakelario (1), que je regrette infinement (sic) dene l'avoir pas vu a son passage par Vienne.'

«Je vous demande aussi un avis si un nombre de ces portraits ne pouraitpas etre vendu en Transylvanie, en Valachie et meme en Moldavie, et si Mr.Thiery n'en voudrait acheter une partie. Quant aux prix, je vous laisse lafaculte de le fixer en proportion du travail et des lieux oii it serait vendu.Je ne l'ai pas mis en vente nul (sic) part: ainsi on n'aurait pas des con-currens a craindre : mais un tel portrait se vendait ici 27. c. m.»

Complimente doamnei Popp, domnisoarelor Alexandrina si Sapho-Eugenia.Saruta «votre charmant ills et sa petite sceur».

(1) Bancher si consul prusian la Bucuresti.

li-

I rr

441

.

Page 24: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

22 N. IORGA 262

Viena, 61 Aprilie 1826.

Cere a se indrepta in portrete Kzp in dip. D-na Pezzoni saluta. Consi-lierul de Frank merge in Italia.

«Je me proposais de faire cet ete un voyage en Moldavie. S'il se realise,je me ferais un veritable plaisir de faire le detour de Hermanstadt pourvous voir,»

IV. Eliad.

Tot pentru un portret reprodus incepe, la 5/17 Septemvrie 1830,corespondenta sa loan Eliad.

El daduse o garantie de 40 de galbeni zugravului si cerea «sase tipareasca in halcografie ... 2.000 de ecsemplare in format dea patra parte din aceasta scrisoare». Dar acest portret nu era alvreunui strain atotputernic asupra noastra In vremuri nenorocite,ci al poetului Iancu Vacarescu, pe care Eliad void sa-1 puie'intr'unadin cartile iesite din tipografia sa, contemporana en a lui Asachi.

0 a doua scrisoare, rupta, din 14 Ianuarie 1832, priveste totafaceri de ale lui ca editor si librar.

«Am priimit baniT ce mi Crimes prin d. Minovici pentru gazeta pe anul1832, in intiiul semestru, dar fac cunoscut dt., dupa cum veT fi vazut siin instiintarea ce fac in No , ca prenumaratia sa, face pe un an intregsi plata este 4 # si 12 lei.

«Pentru cartile bisericesti ce sint de la d-1 Baluta, am cinstea a raspundeca ma void sili din toata inima a gasi sa, le desfac, atit in Bucuresti, cit sila sate, pr[ecum] vindut asemenea prlimavara] trecut[a], ca sa-m iau insa[indatorirea sa le] cumpar, aceasta nu o pociti [cad nu mai iarta] interesurile

indeletnici[rile].«Sint [insarcinat din pa]rtea GuvernuluT a to ruga ca, [daca, sa] alit in Sibii,

a ne inlesni, [dupa] marimea ce sit arata in ce [si cu] eel mai dintiiu ocazionma rog a se trimite prin postie cite se vor putea deocamdata. De nu se vor gasiin SibiT, ma rog foarte mult a se chibzui de airea, si sa am cinstitul raspuns.Daca cu postia este gra", aibi bunatate a-mi scri, si se va trimite om in-

adins din partea stapiniriT la CiinenT, ca primeasca pachetul si sa-1

aduca.»

1

1

s'ati

sa

.00

qi

nail

Page 25: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

263 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE, IL 23

In strans5, legatura cu aceasta, e a treia, privitoare si la trime-terea, Curierului chtre Moise Fulea din Sibiiu.

«Am cinste a face cunoscut dt. ca d. directorul Fulea imi scrie ca cu gre-pia i se trimit gazetele rumineqtY, each d -lul nu-§i aduce aminte a fi rugatRe cineva pentru aceasta, §i sa maga ca fac cunoscut cum s'a intimplataceasta? Eu, prin raspunsul met, l'am aratat ca dt. ai dat ordin la dd. fratiDumovici ca sa priimesc 20 Rf. 8 §i 40 crt., §i cu scrisoarea dt. ma indrep-teaza a ecspedi gazetele subt adresa : directorul Fulea ; pentru care marog sä am raspuns cum trebue sa urmez.

«Pentru carti,ingrijesc cit volt' putea a le desface, cu toate ca pins acumnu le am ardicat dela bolta lul chir Baluta, cad nu am unde le pune, cetrag nadejde, pe cind se va ardica de acolo, sa se ardice vindute. indatace void gasi musteriul eel mai bun, volt' face cunoscut dt. conditiile sau pre-tul .ce da, ca luind raspunsul, sa se sava,r§asca lucrul.»

Cea din Martie priveste vanzarea de carp bisericesti tipArite inArdeal.

«Am priimit cutia cu 11.000 bulinuri», platind la fratii Dumovici. «Evan-gheliile cercetind, au mai rams Inca vreo 30 nevindute, iar Ohtoicele nus'ati vindut. Am vorbit cu eclisiarhi episcopiilor, cari sint insarcinati cupregatirea acelor ce sunt orinduiti de preotie, §i mi -au fagaduit ca vorputea sa le desfaca pe la preoti eel no!: ma casnesc a-T indupleca a le luaasupra lor, §i sa numere bani!, ca sa nu stea in comision, si, cu a doilea,

eel mult, a treilea posta, voi raspunde dt. hotarit pentru isprava.»

Interes biografic are Insa scrisoarea din 4/16 Aprilie, fiindca po-rneneste o boala, a scriitorului, care pare a fi fost subred in finer*:

«intirzierea mea cad nu am putut sa-ti slujasc dupe fagaduinta, a fost o boalade trei saptamini ce m'a stapinit: junghl, tuse §i guturaiil. Acum am cinstea raspunde ca, cu venirea d. Minovici aid, am facut pe unchiul met sitcumpere, atit Evangheliile, cit §i Octoicele. Dad, faceam cu calugaril samile, putea sa le dam . ceva mai cu pret, dar, fiindca am gasit acestteriti cu ban! gata, d. Minovici a gasit cu cale sit se desfaca °data aceastamarfa. Daca §i alta data ma vei gasi destoinic a va sluji, nu ramine decitsa-mi zici, §i eti sint gata.»

Peste unsprezece zile, Eliade se ingrija, ca tipograf, de o platace are de facut la Pesta. Aici el cumpara, spune scrisoarea dela

44

NI

mus:

a,.

sA-I

sail,

Page 26: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

24 N. IORGA 264

22. Aprilie, material dela Durmuzi, caruia «ed cu toata expeditiaii scriti». 0 alta% trimetere de 800 de florini catre acest. Rizu Dur7muzi, furnisorul sau, o face Eliad, prin poOia rusasca», la 30 Maiudin acest an.

Singura scrisoarea dela 20 Iunie 1832 catre procuratorul casei,e plina de poezie:

«Frate Minovici. Circularea d. Pop, scrisnarea ta dela 27 Iun[ie] au Moutcea mai mare bucurie in casa mea. Doamne! nu-ti pool(' povesti veselia ceavie a inimi mele. Fact Dumnezen, fratioare, ca in veci sg, fie rhscumpa-rate ostenelile tale cele bArbate§ti §i inima ta cea de Norocirea prega-teasa-ti in veci calea ta §i inbelsugarea presere-ti rodnicia el in intreprinde-rile tale; fie zilele tale senine, ostenelile tale cu repaos, odihnele tale cu fe-ricire, §i fericirea ta fericirea inimii. Aceste dorinti, Minovici, ridicit dininima mea §i shoal% pe aripile unul foc asa de puternic care, in repeziciu-,nea sa, se sue ping, la cer, §i acolo vine pink la tine, si urmeaza in urmele tale ;ele te- insotesc pretutindenea in toate, ca §i ingerul cel pazitor al Mit A do-bindi ceia ce doresti, este o ling, urare, iar a dori in veci aceea ce poate ato face fericit este, toata urarea unui prieten. Daca Maria $i ett avem aceasi

data rodurile mele si ale el trebue a gindi si a voi aceea ce nolvoim, fii incredintat, frate, ca aceste dorinte prin atitea, atitea guri es dinuna §i tot aceea0 inima. Adio !

«Al tau frate $i sluga,I. Eliad.»

«1832, Iun[ie] 20, Bucure§ti.»

Eliad ceruse lui Carcalechi, vestitului ferlegar Zaharia, a-i tri-mete lucratori dela el din Pesta, Carcalechi pe Pop,la 9/21 Iunie, ca :

«Domnul loan Eliad in mai multe scrisori m'ati rugat a-I trimite 2 tipa-ritor[i] si un culegator de tipografie; asa, find ace§ti strain! din Tara Nem-teased, le este slobod a merge in Tara : am Mout dar contract cu ei, §i le-amdat cite f. 15, in argint, la unul, la top' tree, f. 45.»

De aici inainte, corespondenta lui Eliad e tot cu Minovici §i areo forma deosebit de prietenoasa :

13 Iulie 1832. «Slova ta din scrisoarea d. Popp din 20 Iun[ie] imi yes-teste ca a! venit, §i ne am bucurat foarte mull; pe urma astral vazuid la

Minovici;

rain.

sa

§i in0iin1a

.

. , .

inima,

Page 27: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

265 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE, IL 25

Niculae o scrisoare a ta, si sint foarte recunoscator de aducerea aminte. Noisintem sanatosi.» Scuze pentru zabava unei plati de ,300 de fiorini. Cereastepta-re pana la 15 Iulie.

«Frate, ma rog, cu eel dintiiil ocazion trimite-m portretul lui Ia[n]cul Vicarescul ce 1-am trimes acum doT anT, cad este al unul zugrav, si imi ma.-ninca urechile, sati sa i-1 dati, sail sari raspunz 30 4t. Marita to imbratisaza;si eil sint al Domniei Tale sail al tail frate: I. Eliad.»

15/27 Iulie 1832. «Cu postia trecuta ti-am tritnis o scrisoare dela frateleDumitru, acum itT mai trimit una; cercetez pentru sanatatea ta, vestindu-ti ca

a noastra este intru desavirsire... Tipografli putut trece, stria fratiT Pana,pe la Brasov, si intors la Sibiiti.., si ert [am] ramasti cu bani cheltuiti sifara oameni. Pentru care, frate, ma rog, pentru numele lui Dumnezeil, fa cumveT sti si mijloceste a li sa da voe a le scoate pasaport, macar pe o vremehotarita, ca sa iasa in Ora; nu ma lasa, frate, fara oameni,asa sati [dealDumnezeti Coate bunatatile. Fa vre o mijlocire .si scoate-i incoaci. Pratcu limba ta cea dulce aceasta strasnicie, care gindesc ca valfi mai induple-cata, cad mi se pare ca acesti tipografi nu sint supusi austriaci, si, chiarde vor fi, eil ma fagaduesc ca dupe un an sa-1 trimit iar inapoi.»

18 August 1832. «Doa scrisori ale tale am priimit, una vestitoare ca o saam in sfirsit tipografi prin mijlocirile tale cele de frate, si nu stir cumsalt' multumesc, si, alta, vestindu -tni ca d. Pop s'a statornicit in Viena si caa binevoit a imi da indrasneala ca, de volt avea vreo trebuinta, saadresez catre d -luI; la care sint foarte simtitor.» Va da 105# lui Gh. Eco-nomul, care trece dela Brasov la Lipsca.

Dupa aceste ravase de afaceri, iata, o scrisoare calf* de adancadurere pentru moartea unei copile :

«Frate Minovici,

«Do& scrisori ale tale am priimit, si abia ItT raspunz. Pricina este ca de treTsaptamini ert n'am stiut ce este pe lume. Am pierdut, fratele met, pe Vir-gilia mea Dupa o boala de o saptamina, trod fiestecare zi murea maigrozav decit de secerea morti, am pierdut-o, si pe urma o saptamina in-treaga, si ert, si mural -sa, am fost, sintem cu totul nemingliati. Astazi amesit afara, si am numarat la d (Clucer) Hagi Moshu 308 fr... Adineaorisosira si tipograli, si itT multumesc, irate, de osteneala ce aT bout Ma

rog scrie-mi, data ail inlesnire ca prietin, sa ma abonez la jurnalurile ceimi sint de trebuinta, alit nemtesti, cit si frantozesti, cum si data pociti ama adresa Catre d. Pop la Viena pentru un tease de litografie.» Cere 20

-

n'arts'art

, , I

;

.. ..) ;

Caliar.

ma,

...

Page 28: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

26 N. IORGA 266

de topuri de hartie. «Marita este plink de intristare : cu poStie viitoare itIva scrie si singura : te inbratisaza si te doreste.., Pentru totdauna

Frate i slugA :

1. Eliad.«1832, Sept[emvrie] 12, Bucuresti.»

Scrisorile pentru hartie .de tipar urmeaza la 16, la 30 Septem-vrie, apoi la 24 din luna urmatoare. i la 6 Novembre Eliad cere30 « topuri de hirtie» dela «Joseph Intze, cancelliste commissa-rial». La 5 Decemvrie, e vorba de alte 25, ce-i trebuiau grabnic, de.«o forma sau doa de valturi» si de «Intrebarea de litografie pentrucostul plicurilor». «Bucati de tipografie», hartie se cer la 3 Martie,la 17, apoi la 3 Aprilie.

La 3/15 August 1833, Carcalechi vesteste sosirea de «slovenpentru «d. Iliadi», caruia-i trimesese niste icoane.

Deosebit e insa ravasul din 4/16 Maiu 18345 in care Eliad, scu-zandu-se ca n'a corespuns cu Minovici, pentru «ocupatiile tale celenecurmate si gramadite», cere caute «o pereche de cal ungu-resat negri sau si armasari fara narav», pentru 70#. Si «opt ochiuride geamuri colorate».

Ba avem °data si o scrisoare dela sotia scriitorului, «M. Eliad»,care arata, la 1-iu Maiu 1833, lui Minovici ca «eu Sint totd'unaacea care m'a invatat Eliad ramine sa fii to acela care aifost.» Familiile par sa fi fost inrudite.

V. Grigore Plesoianu.

Din Craiova, la 12 Aprilie 1829, Scarlat Roset, «comitele Carol»,pomeneste lui Pop de «dum[nea]lui Grigorie Plesoianu, profesorul dinscoala Craiovii, [care], prin stradaniia sa, voeste a da la lumina o cali-grafie: voind a ma mai usura din datoriia ce am catre patrie, m'aminsarcinat a-i inlesni darea In tipari», pentru care el da o mie de lei.

indata vedem pe insus dascalul craiovean sosind la Raul Va-dului, de unde scrie, la 22 Aprilie 1829, iscalind «Grigorie

profesor scoalelor nationale din Craiova». «Dumnealui coconuScarlat Roset, cavalerul de Ordul Sfintei Ane si ispravnicul striinilordin cinci judete ale Rumanii Mici», spune el, «dupa dragostea ceare catra neam si patrie, au daruit una mie lei turcesti pentru

11 I

Pleso-ianul,

sä-I

sa fiu :

Page 29: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

267 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATITRII ROMANE, II. 27

darea la lumina a unei caligrafil rumanesti si frantuzeste.» I-a sidepus la agentul lui.

Intors in Craiova, el trimete (27 lunie, «rumaneste») cartea-ipentru scolile primare, lui Pop, pe care-1 cunoscuse astfel, de cu-rand :

cinstita porunca dumitale, iatA trimisel 100 carp' Cele d'intii etc-noltinte, din care se va opri cite vei binevoi, iar celelalte se vor da dum-nealui domnului Mihailti Biltu tipograful, spre a le inparti pa la obrazelece ne-ati poruncitil a le trimite. Aceste card sintti dezlegate, din pricina caaid nu sintil legatori sdravenT ca sa lege frumost, ci dumneata vei poruncisa le duct la Samuil HandrecAiii, carele leaga Coate cArtile mele si, legindu-le,sa va urma aceia ce rogil bunatatea dumitale. Scolarii, logofetif si boieriTinca nerd neincetat caligrafiT: din 50 ce anvil luatti cu mine de la Sibii, nune -au rAmasti nib -una. Ma rogil prea multi sa poruncesti a mi se trimite,pachetul cu caligrafiT ce-1 va aduce buhpindarulti la dumneata, ca sa scaptide eel ce in cer, etc.»

La 26 Iulie, el se ingrijia de o cerea caligrafiile ti-parite la Sibiiu :

«Porunceste, ma rog, sA mi sa, trimita prin vre un ocazion caligrafiile sianetele (sic), fiindca mai tot boeri im cer, si n'am nici-una macarti din 50,ce am luat cu mine dela Sibii.»

El ramasese dator pentru ele la Bielz si scrie in aceasta pri-vinta din Bucuresti, la 10 Octomvrie urmator.

VI. Florian Aaron.

Cele mai- frumoase sentimente se desfac din aceasta scrisoare alui Florian Aaron, dascalul dela Sf. Sava, Ardelean din Rod:

«Domnul met',

«Oareciteva intilniri norocite mi -au inlesnit mijlocul de a cunoaste indomniata un suflet plin de familiaritate. Nu te speria, cad indrasnesc a ventcu cea d'intiiti scrisoare ca sa te supar.

«Aducatorul acestiT scrisori este taica -meti. Din neaverea sa, a chieltuit cu

Duprt

polita,

i

" tt 1,4

si-si

Page 30: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

28 N: IORGA 268

mine pe la ,,co ca sainvat. Strimtorarea stariT sale celil putine imi -gra-beste datoria, ca si eu din neaverea mea sal ajut cu cite ceva. Eu iti facaceste cunoscute pentru ca stit ca si domia to pretuesti astfel de sentiment.Leafa mea pe hula este 450 lei, mare la numar, si putina la valoar.Dintr'acestia vrind pe toata luna a-i face un mic ajutor, 'am alt mijloc de-cit prin correspondenta care este intre domniata si fratele domniei tale. Etcutezil a-mi lua asupra-mi aceasta buns vointil a Domniei Tale, pentru cacreel ca pentru cinstea si credinta mea nu te vei indoi a o face.

«Domnul met. Et la sfirsitul luni acestia, void numera fratelul DomnieiTale aid o sums de bani, si, tot prin domniata, trimitind polita dare taica-met, dinsul va veni singur ca sa priimeasch acei bani de la domniata.Nici-odata Wash fi indrasnit a-ti aduce asfel de suparare, de n'ast credo cadomniata ma vei indatora nemarginit. De aril fi norocit sä aflu ca dom-niata nu te ingreuezi a face o asfel de facere de bine, ast indrasni dupa aceastala tot doh luni a te supara cu o asemenea dare de bani pe cari eu i-asinumara fratelui domniei tale aid.

«Domnul midi! Daca vei binevoi a face un asfel de lucru pentru mine,binevoeste a-mi face cunoscut ca sa ma odihnesc. Et m'ast socoti prea no-rocit cind din parte-mi asi putea si et cu vre-o slujire a-ti rasplati bung-tatea. Pins la o asfel de ocazie, ce o astept din tot sufletul, et te rog sapriimesti incredintarile cinstirei miele, cu care ma falese a ma chema

66 folio 1832, Craiova. Al Domniei Tale plecatii. slugs:F. Aaron,

profesor de istorie universals, suplentde ritorica si inspector al scoalei cen-

trale din Craiova.A Monsieur, Monsieur Jean

Minovitz, Cibin.D

VII. Timoteiu Cipariu.

Cipariu are trei scrisori de comanda pentru carp:

«Domnule,

«Aid inchid acele doua instiintari pentru Istoria Biseridasca in 10 tomurlsi pentru cea a luT Cantemir, despre care am grait,cu acea umilita ruga-minte, ca sa binevoesti, din cea d'intait 3 exemplare, iara dintru a dooa (alul Cantemir) 1 exempl[ar], prin mijloacele care le-ai Domnia Ta, a-mi calf-tiga: pretul cei initial este pentru 1 exempl[ar] trei inparatesti, a ceilalte ne-hotarit. insa, cit voiti primi de la durnneata acea pretineasca instiintare,

'}

I ' s'

Page 31: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

260 tO11TRII3UTII LA ISTORIA LIT2RATURII ROMANg, 20

cum ca cartile acele se pot capita cu multamitul, voiu depune dupa cumse va hotari.

«Cu un prilej, domnule, bunatate, ma rog, castiga si alto duffce se dais afar& la Bucuresti sail la Iasi; bucuros as primi din once auesit pans acum de la 1830 incoace in cite un exemplaria, luind afara cealebisericeste. Asa de pilda: Ritorica de d. Marcovici, Oglinda Sfatului, etc. deR. Tempa, Regulele tragedii de I. Vacarescul, Vocabular frantezorominesc,Halima sail Povestiri arabicesti de D. Gorjan, Maica Buna, etc. De Marmontel,o geografie de carea d[umnea]ta pomenial, iara e necunoscuta. OareOrganicescul Regulament deschilinit, si nu s'ar putea capita?

«Slovele cind vor fi sosit, ma rog sa le dal' in mina d. Wellmann, care vase vie la Blaj, Joia viitoare, si are lasat in grije ca sa intrebe la d[umnea]ta pentru dinsele.

«Ramiind Cu toata cuviin6oasa plecadune al d[umi]tale

aBlaj, 11 Apr. 1835. Gata spre slujba:Cipariu mp.

Prof. de theologhie.

Blaj, 9/21 lun. 1835.»

«Domnule Minovio,

«Luand o instiintare dela Paste de curand cum ca peste scurt va sa so-sasca acolo la d[umnea]ta o alta povara de slove, pentru ca acele se nuse intarzie a le trimite, cu acest ma rog d[um]itale ca se binevoesti,indata dupa sosirea lor, pe aducatorul scrisorii acestia, Sam. Wellman, ainstiinta ; carele indata le va si incarca si trimite la Blaj.

«Dupa care, cu toata cinstea, ramiiil al d-talePre-pleeat:

Cipariu.

«La dumnialui, domnule Nicolae Gurna, cu cinste, [Pecete cu T.C. subt vulturul cu crucea in plisc.]

«Domnule,

vei aduce bine aminte ca, in Avgust anului trecut, cind duseiti slovelecele dela Paste, incredin0i5. Domniel Tale o scrisoare la Bucuresti catre

Wallbaum, cu doua tomuri dictionarului lul Io. Bobb. Neluind raspunsde acolo despre primirea lor, RIM silit a scrie pentru dinsele acolo, deprimit sail nu, si apol in urma lush instiintarea ca nu le-ail primit.

al

mie-mitipa'ritu-s'att

J

...

r t

L

.4t1

d-1

le-ati

if.

a-mi

,

prilejti

Sibiu.,

Page 32: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

SO N. IORGA 270

«Pentru aceia, ma rog, aibi bunatatea a ma instiinta insusi si d[umnea]ta,de trimis acolo sail nu, §i ce inpedecare poate fi, de nu ail ajuns acole,de si atuncT ma raspicasem ca sint gate a plati cheltuelile ce ar fi deboala §i s'ar pofti pentru trimiterea acelora. Si ma rog ca sa nu eaT aasta,o mica intrebare in nume de rail, ci prietineste, ca dela acel ce sint de a-pururea cu toata cuvioasa cinstire

«Blaj, 7/ Ianuarie 1838. «Al Domniei Tale umilit6 slug%Cipariu, m. p.D

VIII. Z. Carcalechi.

Mantuim cu ferlegarul din Buda. La 30 Maiu 1841 st. v., findInca in Brasov, el iscalia grece0e: ZuzapEac Kriptcaizsc.

Dar scrisoarea din Buda, 18/30 Decembre 1818, arata alt om.«Zaharia Carcalechi, ferlegArul Crae§tii Tipografli din Buda», seingrijete de literature.

«Cu alta n'am, Para in maT multe scrisorT m'am fost rugat de dumneata abine-voi a-m da §i partea a dooa a trea din Istoria Romanilor cea in limbagie6asca, care mio fostu fagaduit pentru cartile cele tbmane?ti ce am dateti Domnii Tale. Asa ma rog §i acum a-m da aceste 2 parti domnuluTinvatator Boiagi (1), ca sa mi le trimite ca asT voi a le citi. De nu vafi legate, ma rog a-mT trimite §i dezlegate; i mare facere de bine im veTpricinui.»

Si la 23/4 Ianuarie 1819 el cere vol. II §i III din «Istoria Ro-manilor cea greceasca. .. Am mare lipsa a le citi, flinch am in-ceput §i ei a tipsari Istoria Romanilor romane§te, §i ne trebuia aceti §i acea, ca sa putem mai bine lucra pentru neamul romAnesc».

ingrijindu-se §i de litografii pentru ai no§tri, el trimite, la 12/2 4

Octomvrie 1822, o scrisoare afire arhimandritul Macarie (eel cucantarile), «ce este intr'insa chipu preaosfintitului Mitropolit dinprintipatu Valahiei, domnul Dionisie».

Si, pe alaturi, trimetand tipografii lui aIliadi», in 1832, el nu sesocoate injosit °And scrie in 1834 pentru bucatareasa ce aduceadela Viena «domnul Grigorie Cantacuzino»!

(1) Scriitorul.

.

'

i-au

.

n

aicT,

Ti I

si

Page 33: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

1/4/

61/141-to

/z/i 216Zgli3/ 50 AV: e 751.4"411.- 80.5

Dr k,te32r.ze,6 tc C'sz

/61<

3 '14.4 /or(

cgs69:V ey.

'tq

. , - :;14,vr-,K SL

g /4

ir2(-"Ay,

?.

29 2ncezScrisoare din 15/27 Aprilie, 1832 a lui loan Eliad.

e7rB< 4,../rAf," e--7,4:4-ezz-r7

c4, 6,61.1" ,9 ,z -6'70 t-

".....?Airee:Er

eA,A, a " ift;e21 t-12-Af ,s7&&

'4"Verf.'(ia-o

Scrisoare din 1-iu Aprilie 1829 a lul Petrache Poenaru:

Iscalitura lui Florian Aaron.

Iscalitura bursierului I. pandeli.

/Ayir e 5/ -zy, Ar., t/C

Cy 2;t. e der

4 ;)C ..P+. 0-4 5.2zK Afit '2/1-51- .

,n,

. -

'70,1 oo-2,"("<"-- '71-.3... 4._ .4.10./60 ,

.7 ,..4.:"ef2.4, A., ace' Zs .7)4ri,....? oor-rf-, oj'"-4, .7.,-, .70,1 4_ .4, 4

....4- e...'' t 4- 490.Pf y.,8,.-..-0.4.-`r-.7.A74, 4,11. -? ,f.' 4-er, ,i,,,,,,,:17

1_ e....--,- 0.- 1_,?4.514-y-- c,

60-arP' I17 :71-4'1,i,-'- .., Xtita' 8'Q o . :,a.

Arg6:4"..1

-CT, //e.-4 ze et-e7-z-4. 6.44 r-ri",

ice- el f_'

. -,....:.4/4 .e

a ...4.. .4a 0 etAk ill (..,....

r /4Ntor oro

Ct tr.( rr,

"...4

8,/eCian

/6t---// k*te

c

p/xt., Z-#4.

,z/

a4/t /2

2:so-

.211--,....04.-X:at-

,

, e Gcerrw of

c7c. ....L.:. Aa

e

err-o

gy

A

J,-.en la24P

e

2 A""

Page 34: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

7/ ?I

ISt-tree-27-4 .

771"?. ^,z-,//0-S-4,--0, Aft. .)0.-se,`'';-GO

'-irEG,azter, ettriZr -Ai e CP-car

e et/z--Sit-t.2

(-4-htir c4, cut -zzy-ig,,,----22r--0 a.A.Azezr- vrAG

vrere 712/A--ir-e

eir-e-tp La. ,32v ogo. 8,6-71-ejOPW271-41,,1,2t 1../V'9; , -471V

6_,.p 11 A et1'

G Se4- -zvy 0-tk--e44 --a7VAL

014 6) We

k/t9

4'47

8crisoare din 9/21 lunie 1835 a lui Cipariu.

'Pe .7e e...,-C.ctiter /e;e2.14.-/-.

r.e.e, 4,1 7/X 4.;

eZ.X.C:15

Din serisoarea dela 5/17 August 1826 a lui Asachi.

07,4 Of e*,*.

et-xztvt ce ev-P

7C a

Vet.be

g4 Zr---IL AVA.-rAYIs wrice

- -at

«----a-c-4122el .44-4

-SLY

La-114 Se-AL 6:4 jr,-xr 4,4

e't7) *49-aolvtipay-Ath

..f.ere4r7L-7

9fiee.; 2t4e

atfreeJ.

ee-:, ." 7./4:1-

02.,-Apn*

efr-IIL-,,-4P'447 stet io-1-41-4-->

e- ire_ efirrj,...4.

.

44/1 W Gt. 7 2trail , f

/t4.742.....2 a /

=' a. 4%.-4C diCe Aore-021; 1.....,......./

/t7,7i,c,--pre-e. .zele.e.r.;:.erve4. -zt.:33-2!..,- ....., ,---,,,...." ..?1,--z';-..:;.,

. / _...c7-.' .." "ove.A.e..r. ..4.1

-Gen

.

Page 35: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

Analele Academiei Romane.L. B

lndice alfabetic al Analelor pentru 1878-1888 . . . . . . 2.. XI.Desbaterile Academiei in 1888-9 3.>. X77 Desbaterile Academiei in 1889-90. . . ........ . . 3.. Sectiunii Literare . . 2,50

Medicina babelor. Adunare de descantece, retete de doftoriivrajitorii babesti, de Dimitrie M. Lupascu.--Cu un raport deProf. I. Bianu.

Doua manuscripte romanesti din secolul XVII-lea, descrise de P.S. Sa Episcopul Ghenadie al Ramnicului-Noul-Severin . . . . 1.

> XIII. Desbaterile Academiei in 1890-91 4Raport aAupra activitatii Academiei Romane cu ocujunea serbarii

de 25 ani a existentei sale, 1866-1891, de D. turdza.Sola, de Carmen Sylva.Desrobirea Tiganilor.Oborirea pronomiilor si privilegiilor de nes-

tere si de caste. Emanciparea taranilor.De M. KogPranzul regal dat in onoarea Academiei Romane la 1 Aprilie 1891.Scrisori adresate Academiei Romane la serbarea aniversarii a 25

ani dela fundarea ei.Oda la jubileul de 25 ani al Academiei Romane, 1. (13) Aprilie

1891, de Zaharia Boiu.La jubileul Academiei Romane, 1 (13) Aprilie 1891, de Iosif Vulcan.

XIV.Desbaterile Academiei in 1891-2. . . . . ........ . . 2,50Versuri adresate Academiei Romane pentru aniversarea de 25 ani,

de Daniil Almdsanu.XIV.Memoriile Sectiunii Literare 4.

Fabula in genere fabulistii romani in specie, de Th. D. Spe-rantia.

Strat si substrat.Genealogia popoarelor balcanice, de B. P. Hasdeu 1.Dimitrie Cichindeal. Date /loud despre viata activitatea lui. --

Discurs de receptiune de Iosif Vulcan,cu Raspuns de V. A.Urechid 1,50

XV.Desbaterile Academiei in 1892-3 4,50Altetelor for Regale Principelui Ferdinand $i Principesei Maria ai

Romaniei, de D. C. 011dnescu.Omagiul artelor, o scene 'fried dupe Fr. Schiller, adaptata. Prin-

cipesei de coroana Maria a Romaniei, cu ocaziunea casatoriei sivenirii in Cara a Altetei Sale Regale, de N. Ch. Quintescu.

Romanii din Asia-mica. Relatiune de calatorie, de T. T. Burada.XV.Memoriile Sectiunii Literare 1,50

Jocuri copilaresti culese dela Romanii din Macedonia, de P N.Papahagi-Vurdund - ,75

Vraji, farmece si desfaceri, adunate de S. Marian 1.> XVLDesbaterile Academiei in 1893 -4 4,50

Satira I contra actualei directiuni a poeziei romane, de DumitruC. 011dnescu.

Oda cu prilejul nasterii Principelui Carol al Romaniei, de Du-mitru C. 011dnescu.

XVII. Desbaterile Academiei in 1894-5 7.Satira IV, de D. C. 011dnescu.Ospatul lui Nasidienus. Satira VIII (Cartea II), de D. C. 011dnescu.Satira V (Carmen Amoebeum), de D. C. 011dnescu.O formatiune adverbiala introdusa afuiorul popii> in limba ro-

mans, de N. Ch, Quintescu.XVIII. Desbaterile Academiei in 1895-6 5

Nota despre invitarea congreselor §tiintifice internationale la Bu-curesti, de D. A. Sturdza.

Tom. XVIII. Memoriile Sectiunii Literare 1,50Romanii Ilanateni din punctul de vedere al conservatismului di-

alectal si teritorial, de B. P. Hasdeu ,70Teatrul la Romani. Partea I. Datine, naravuri, jocuri, petreceri,

spectacole publice, altele, de D. C. 011dnescu ,85' X/X.Desbaterile Academiei in 1896-7 4,50XX.--Desbaterile Academiei in 1897-8 4,50XX.Memoriile Sectiunii Literare 3,50

Un poet. Moldovean din veacul XVIII. Mateiu Millo, de I. 7anovi-ceanu ,30

=or

,

XII. Memoriile$i

.

.

Fr_

.

.a

..,...

,_

.

. .§i

§i

. . . . . ........ .

.

§i

. . .

. . . . . . . .

. . . . . .

. . . .

. . . . . .

) .

. . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. .

. . . . . . . . . . .

. . . ..... . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .. . . . .

.......... . . . .

. . . . . . . . . . . . .

Page 36: I ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia.org fileanalele a. r.tom. xxviii.mem. sect. literare. no. 5. i academia contributii romana 9--.8. .0-0 la a in veacul al xviii-lea si al xix-lea

Analele Academiei Romane.L. B.

Teatrul la Romani. Partea II. Teatrul in Tara-Romaneasca, 1798-1898. Intaiul memoriu, de D. C. 011dnescu ...... . . 1,60

Teatrul la Romani. Partea II. Teatrul in Tara-Romaneasca, 17981898. Al doilea memoriu. de D. C. 011dnescu 1,60

Indite alfabetic al Analelor pentru 1889-1898 2.Tom. XXI.-- Desbaterile Academiei in 1898-9 5.

XX/IDesbaterile Academiei in 1899-1900 6.. XXIIIDesbaterile Academiei in 1900-1901 5.. .. morn e Sectiunii Literare . 1,20

Manuscrisele grecesci din Biblioteca Academiei Romane, de Con-stantin Litzica 1.

Cine sunt Albanezii? de B. P. Hasdeii ,20XXIV. Desbaterile. Academiei in 1901-2 6

. XXV. Desbaterile. Academiei in 1902-3 5,50* XXV.Memoriile Sectiunii Literare 3,50

Megleno-Romanii. Studiu etnografico-filologic. Partea I, de PericleN. Papahagi 1,40

Megleno-Romanii. Studiu etnografico-filologic. Partea II; de PericleN. Papahagi. 1,40

Despre articul i declinatiune, de Dr. At. M. Marienescu.. . . . ,20Dimitrie Cosacovici i Aromanismul, de C. I. Cosmescu --,60

XXVI. Desbaterile Academiei Romane in 1903-4 5,-XXVII. Desbaterile Academiei, Romane in- 5 8,

. XXVII. -- Memoriile Sectiunii Literare 3,Din istoria amutirii lui .u final in limba romans, de Ovid Den-

swianu --...,,.... ,50Asezarea vorbelor in romfineste, de loan Slavici ,30Alfabetul Secuilor si slovele cirilice, de loan Pusscariu. . . . . ,20Cateva observatiuni referitoare la scriitorii clasici greci i latini,

de Iuliu Valaori ...... ., . . . . . . . ,30Graie aromane, de Per. Papahagi 1,60

* XXVIII. Desbaterile Academiei Romane 1905-6 . . . . (sub presci)XXVIII. Memoriile sectiunii literare (sub presci)

Ritmica cantecelor de copii, de Dr. Alexandru Bogdan . . . . 1,Cateva documente de cea mai veche limbs romaneasca, de N. Iorga . 1,Studii istroromane, de Sextil Pwcariu,in colaborare cu d-nii M.

Bartoli, A. Belulovici i A. Byhan ,70Contributii la istoria literaturii romane in veacul al XVIIIlea §i

al XIX-lea I. Scriitorii biperice0, -de N. Iorga. . . . . . . . ,60

ti

'tb

I.

c.

,

.

-

=

. . . . .

,

.,

)

.

. . .

. . . . . . .

. . . . . . ..... . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . ..... . . , . . . . . .

. . . . . ..... . . . .

. .

. .

. .

. . . . . . . . . . . .

. . . . .

.

. . ........ . . .

..... . . . .

. . . . . . . .