Hristos Lumina Lumii - egwwritings-a.akamaihd.netDA).pdf · Informa¸tii despre aceasta carte˘...

Hristos Lumina Lumii

Ellen G. White

Copyright 2012Ellen G. White Estate, Inc.

Informatii despre aceasta carte

Prezentare generala

Aceasta publicatie ePub este oferita de catre Ellen G. WhiteEstate. Ea face parte dintr-o colectie mai larga. Va rugam sa vizitatiEllen G. White Estate website pentru o lista completa a publicatiilordisponibile.

Despre autor

Ellen G. White (1827-1915) este considerata ca fiind autorulamerican cu cele mai raspndite traduceri, lucrarile ei fiind publicaten mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini,ntr-o varietate larga de subiecte spirituale si practice. Calauzita deDuhul Sfnt, ea l-a naltat pe Isus si a aratat catre Biblie ca temelie acredintei sale.

Mai multe link-uri

O scurta bibliografie a lui Ellen G. WhiteDespre Ellen G. White Estate

Sfrsitul acordului licentei de utilizator

Vizualizarea, imprimarea sau descarcarea acestei carti, va acordadoar o licenta limitata, neexclusiva si netransferabila pentru utiliza-rea personala. Aceasta licenta nu permite republicarea, distributia,transferul, sublicenta, vnzarea, pregatirea unor lucrari derivate, saufolosirea n alte scopuri. Orice utilizare neautorizata a acestei cartise va sfrsi prin anularea licentei acordate prin prezenta.

Mai multe informatii

Pentru informatii suplimentare despre autor, editori, sau moduln care puteti sprijini acest serviciu, va rugam sa contactati Ellen G.

i

http://www.egwwritings.org/ebookshttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/estate.asp

White Estate: [email protected]. Suntem recunoscatori pentruinteresul si impresiile dumneavoastra si va dorim binecuvntarea luiDumnezeu n timp ce veti citi.

ii

mailto:[email protected]

CuprinsInformatii despre aceasta carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iCapitolul 1 Dumnezeu cu noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7Capitolul 2 Poporul ales . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15Capitolul 3 mplinirea vremii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19Capitolul 4 Vi s-a nascut un Mntuitor . . . . . . . . . . . . . . . . 25Capitolul 5 Consacrarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Capitolul 6 I-am vazut steaua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37Capitolul 7 Ca un prunc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Capitolul 8 Suirea la Ierusalim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Capitolul 9 Zile de lupta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59Capitolul 10 Glasul n pustie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Capitolul 11 Botezul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Capitolul 12 Ispitirea lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82Capitolul 13 Biruinta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Capitolul 14 Noi am gasit pe Mesia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98Capitolul 15 La nunta din Cana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109Capitolul 16 n templul Sau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118Capitolul 17 Nicodim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129Capitolul 18 Trebuie ca El sa creasca . . . . . . . . . . . . . . . . . 138Capitolul 19 La fntna lui Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142Capitolul 20 Numai daca vedeti semne si minuni . . . . . . . . . 153Capitolul 21 Betesda si Sinedriul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157Capitolul 22 nchiderea si moartea lui Ioan Botezatorul . . . 170Capitolul 23 mparatia lui Dumnezeu este aproape . . . . . 182Capitolul 24 Nu este el fiul tmplarului? . . . . . . . . . . . . . . 187Capitolul 25 Chemarea la mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195Capitolul 26 La Capernaum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201Capitolul 27 Poti sa ma curatesti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211Capitolul 28 Levi Matei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221Capitolul 29 Sabatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230Capitolul 30 Alegerea celor doisprezece . . . . . . . . . . . . . . . . 238Capitolul 31 Predica de pe munte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246Capitolul 32 Sutasul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262Capitolul 33 Cine sunt fratii mei? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267

iv

Cuprins v

Capitolul 34 Invitatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274Capitolul 35 Taci, fii linistita! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279Capitolul 36 Atingerea credintei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288Capitolul 37 Cei dinti evanghelisti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293Capitolul 38 Veniti sa va odihniti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303Capitolul 39 Dati-le voi sa mannce . . . . . . . . . . . . . . . . . 309Capitolul 40 O noapte pe lac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 317Capitolul 41 Criza din Galilea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323Capitolul 42 Traditia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 335Capitolul 43 Barierele sfarmate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 339Capitolul 44 Adevaratul semn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344Capitolul 45 Umbrele crucii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 350Capitolul 46 Schimbarea la fata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 359Capitolul 47 Servire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364Capitolul 48 Cine este mai mare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 369Capitolul 49 La sarbatoarea corturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 380Capitolul 50 Printre curse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 387Capitolul 51 Lumina lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 395Capitolul 52 Pastorul divin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 408Capitolul 53 Ultima calatorie din Galilea . . . . . . . . . . . . . . . 414Capitolul 54 Samariteanul milos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 424Capitolul 55 Fara sa atraga privirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 431Capitolul 56 Binecuvntarea copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 436Capitolul 57 ti mai lipseste un lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . 441Capitolul 58 Lazare, vino afara! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 446Capitolul 59 Uneltirile preotilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 458Capitolul 60 Legea noii mparatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 464Capitolul 61 Zacheu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 469Capitolul 62 La ospatul din casa lui Simon . . . . . . . . . . . . . . 474Capitolul 63 mparatul tau vine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 485Capitolul 64 Un popor blestemat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 494Capitolul 65 Templul curatit din nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 501Capitolul 66 Controversa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 513Capitolul 67 Vaiuri pentru farisei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 521Capitolul 68 n curtea de afara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 532Capitolul 69 Pe Muntele Maslinilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 538Capitolul 70 Acesti foarte nensemnati frati ai mei . . . . . 548Capitolul 71 Un serv al servilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 553

vi Hristos Lumina Lumii

Capitolul 72 n amintirea mea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 562Capitolul 73 Sa nu vi se tulbure inima . . . . . . . . . . . . . . . . 571Capitolul 74 Ghetsemani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 589Capitolul 75 naintea lui Ana si a curtii de judecata a lui

Caiafa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 600Capitolul 76 Iuda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 616Capitolul 77 n sala de judecata a lui Pilat . . . . . . . . . . . . . . 624Capitolul 78 Golgota . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 643Capitolul 79 S-a ispravit! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 659Capitolul 80 n mormntul lui Iosif . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 667Capitolul 81 A nviat Domnul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 678Capitolul 82 De ce plngi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 685Capitolul 83 Pe calea catre Emaus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 691Capitolul 84 Pace voua! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 696Capitolul 85 Din nou la mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 702Capitolul 86 Duceti-va si nvatati toate neamurile . . . . . . . . 709Capitolul 87 La tatal meu si tatal vostru . . . . . . . . . . . . . . 721

Capitolul 1 Dumnezeu cu noi

I VOR PUNE NUMELE EMANUEL... Dumnezeu cu noi.Lumina cunostintei slavei lui Dumnezeu se vede pe fata lui

Isus Hristos. Din zilele vesniciei, Domnul Isus Hristos era una cuTatal; El era chipul lui Dumnezeu, chipul maretiei si maiestatiiSale, stralucirea slavei Lui. Si tocmai pentru a manifesta aceastaslava a venit El n lumea noastra. Pe acest pamnt ntunecat de pacat,El a venit sa descopere lumina iubirii lui Dumnezeu, pentru a fiDumnezeu cu noi. De aceea, despre El s-a profetizat ca i vorpune numele Emanuel.

Venind sa locuiasca aici, cu noi, Isus avea sa-L descopere peDumnezeu att oamenilor, ct si ngerilor. El era Cuvntul lui Dum-nezeu gndul lui Dumnezeu facut sa se auda. n rugaciunea Sapentru ucenicii Sai, El spunea: Le-am facut cunoscut Numele Tau plin de ndurare si milostiv, ndelung rabdator, plin de bunatatesi adevar ca iubirea cu care M-ai iubit Tu sa fie n ei si Eu nei. Dar descoperirea aceasta n-a fost data numai copiilor Sai de pepamnt. Mica noastra lume este cartea de studiu a universului. Sco-pul minunat al harului lui Dumnezeu, taina iubirii rascumparatoare,constituie subiectul pe care ngerii doresc sa-l adnceasca si care vafi studiul lor de-a lungul veacurilor nesfrsite. Att cei rascumparati, [20]ct si fiintele necazute vor descoperi n crucea lui Hristos stiinta sicntecul lor. Se va vedea ca slava ce straluceste pe fata lui Isus esteslava iubirii ce se jertfeste pe sine. n lumina de la Calvar se va vedeaca legea iubirii ce renunta la sine este legea vietii pentru pamntsi pentru cer; ca iubirea care nu cauta folosul sau si are izvoruln inima lui Dumnezeu si ca n Cel blnd si smerit se manifestacaracterul Aceluia care locuieste n lumina de care nici un om nu sepoate apropia.

La nceput, Dumnezeu era facut cunoscut n toate lucrarile cre-atiunii. Hristos a fost Acela care a ntins cerurile si a pus temeliilepamntului. Mna Lui a fost aceea care a asezat lumile n spatiu sia modelat florile cmpului. El ntareste muntii prin taria Lui. A

7

8 Hristos Lumina Lumii

Lui este marea, El a facut-o (Ps. 65, 6; 95, 5). El a fost cel care aumplut pamntul cu frumusete si vazduhul cu cntece. Si pe toatelucrurile de pe pamnt, din vazduh si cer, El a scris mesajul iubiriiTatalui.

Cu toate ca pacatul a mnjit opera desavrsita a lui Dumnezeu,inscriptia nca ramne. Chiar si acum toate lucrurile create proclamagloria Celui Preanalt. Nu este nimic, afara de sufletul egoist al omu-lui, care sa traiasca pentru sine. Nici o pasare care spinteca vazduhul,nici un animal care se misca pe pamnt nu slujeste dect pentru bi-nele altuia. Nu este nici o frunza a padurii ori firicel firav de iarbacare sa nu aiba de facut o lucrare. Fiecare copac, arbust si frunzapulseaza acel element al vietii fara de care nici omul, nici animalelen-ar putea trai; iar omul si animalele, la rndul lor, slujesc vietuiriicopacului, arbustului si frunzei. Florile si raspndesc parfumul sisi expun frumusetea pentru fericirea omenirii. Soarele si revarsa[21]lumina spre a nveseli nenumaratele lumi. Oceanul, el nsusi sursatuturor izvoarelor si fntnilor noastre, primeste torentele de apade pe ntregul pamnt, dar primeste ca sa dea. Aburii care se ridicadin adncul sau se transforma si cad n ploi pentru a uda pamntul,facndu-l sa ncolteasca si sa odrasleasca.

ngerii slavei se bucura atunci cnd ofera dragostea si grija lorneobosita fiintelor cazute si nesfinte. Fiintele ceresti apeleaza sta-ruitor la inima oamenilor; ele aduc acestei lumi ntunecate luminadin curtile de sus si, printr-o slujire staruitoare si plina de iubire,misca sufletul omului, pentru a-l aduce pe cel pierdut n comuniunecu Hristos, legatura care este chiar mai intima dect cea pe care elensele o pot cunoaste.

Dar, lasnd la o parte toate aceste imagini nedesavrsite, noi lvedem pe Dumnezeu n Isus. Privind la Isus, vedem ca slava Dum-nezeului nostru este de a da. Nu fac nimic de la Mine nsumi, ziceHristos. Tatal, care este viu, M-a trimis pe Mine si Eu traiesc prinTatal. Eu nu caut slava Mea, ci slava Celui ce M-a trimis (Ioan 8,28; 6, 57; 8, 50; 7, 18). n aceste cuvinte, se face cunoscut mareleprincipiu, care este legea vietii pentru univers. Domnul Hristos aprimit toate lucrurile de la Dumnezeu, nsa El a primit ca sa dea.Tot asa procedeaza El si n curtile ceresti, n slujirea Sa pentru toatefiintele create: prin Fiul iubit, viata Tatalui se revarsa peste toti si totprin Fiul revine, printr-o slujire voioasa si de proslavire, n valuri

Dumnezeu cu noi 9

de iubire la Marele Izvor al tuturor. Si astfel, prin Hristos, circuitulbinefacerilor este complet, reprezentnd caracterul Marelui Datator,legea vietii.

Chiar n cer, legea aceasta a fost calcata. Pacatul a luat nastereprin naltarea de sine. Lucifer, heruvimul acoperitor, a dorit sa fie celdinti din cer. El a cautat sa cstige controlul asupra fiintelor ceresti,sa le desparta de Creatorul lor si sa le cstige adorarea pentru sine.De aceea, el L-a prezentat n mod fals pe Dumnezeu, atribuindu-I [22]dorinta de naltare de sine. El a cautat sa puna n seama Creatoruluiiubitor trasaturile sale rele de caracter. n felul acesta i-a nselat elpe ngeri. Tot asa i-a nselat si pe oameni. El i-a facut sa puna landoiala Cuvntul lui Dumnezeu si sa nu aiba ncredere n bunatateaSa. Pentru ca Dumnezeu este un Dumnezeu drept si de o extraordi-nara maretie, Satana i-a determinat sa-L considere ca fiind sever sineiertator. n felul acesta, el i-a convins pe oameni sa i se alature nrebeliune mpotriva lui Dumnezeu, si bezna nenorocirii s-a cobortasupra lumii.

Pamntul s-a ntunecat din cauza ntelegerii gresite a caracteruluilui Dumnezeu. Pentru ca umbrele acestea ntunecoase sa poata filuminate, pentru ca lumea sa poata fi adusa napoi la Dumnezeu,puterea nselatoare a lui Satana trebuia sa fie sfarmata. Acest lucrunu trebuia sa se faca prin forta. Exercitarea fortei este contrara princi-piilor de guvernamnt ale lui Dumnezeu; El doreste numai o slujiredin iubire, si iubirea nu poate fi impusa; ea nu poate fi cstigataprin forta sau autoritate. Numai prin iubire se trezeste iubirea. A-Lcunoaste pe Dumnezeu nseamna a-L iubi; caracterul Sau trebuie safie manifestat n contrast cu caracterul lui Satana. Aceasta lucrareo putea face numai o singura Fiinta din tot universul. Numai Acelacare cunostea naltimea si adncimea iubirii lui Dumnezeu o puteaface cunoscuta. Peste noaptea ntunecata a lumii trebuia sa rasaraSoarele neprihanirii, si tamaduirea va fi sub aripile Lui (Mal. 4, 2).

Planul pentru rascumpararea noastra n-a fost un gnd venit ulte-rior, un plan formulat dupa caderea lui Adam. A fost o descoperire atainei care a fost tinuta ascunsa timp de veacuri (Rom. 16, 25). Afost o dezvaluire a principiilor care, din veacuri vesnice, sunt temeliatronului lui Dumnezeu. De la nceput, Dumnezeu si Hristos au stiutde apostazia lui Satana si de caderea omului prin puterea nselatoarea celui rau. Dumnezeu n-a ordonat ca pacatul sa ia fiinta, dar i-a


prevazut existenta si a luat masuri ca sa ntmpine aceasta teribilasituatie. Att de mare a fost iubirea Sa pentru lume, nct Se hotarsa dea pe unicul Sau Fiu, pentru ca oricine crede n El, sa nu piara,ci sa aiba viata vesnica (Ioan 3, 16).

Lucifer zisese: mi voi ridica scaunul de domnie mai pe susde stelele lui Dumnezeu... voi fi ca Cel Preanalt (Is. 14, 13.14).Dar Hristos, desi avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca unlucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu, ci S-a dezbracat peSine nsusi si a luat un chip de rob, facndu-Se asemenea oamenilor(Fil. 2, 6.7).

Acesta a fost un sacrificiu de bunavoie. Isus ar fi putut ramnealaturi de Tatal. Ar fi putut pastra gloria cereasca si nchinareangerilor. Dar El a ales sa dea napoi sceptrul n minile Tatalui si[23]sa coboare de pe tronul universului, ca sa poata aduce lumina celorcuprinsi de ntuneric si viata celor ce pier.

Acum aproape doua mii de ani, o voce cu o semnificatie tainicas-a auzit n cer, de la tronul lui Dumnezeu: Iata, Eu vin. Tu n-aivoit nici jertfa, nici prinos; ci Mi-ai pregatit un trup... Iata-Ma (nsulul cartii este scris despre Mine), vin sa fac voia Ta, Dumnezeule!(Evrei 10, 5-7). n aceste cuvinte, se anunta mplinirea scopului cefusese ascuns din veacuri vesnice. Hristos era gata sa vina n lumeanoastra si sa Se ntrupeze. El zicea: Tu Mi-ai pregatit un trup.Daca El S-ar fi aratat n slava Sa, pe care o avea mpreuna cu Tatalnainte de a fi lumea, noi n-am fi putut suporta lumina prezentei Sale.Ca noi sa o putem privi fara a fi nimiciti, manifestarea slavei Salea fost acoperita. Divinitatea Sa a fost nvaluita n corp omenesc slava invizibila n chip omenesc, vizibil.

Aceasta tinta mareata fusese prefigurata prin tipuri si simboluri.Rugul arznd, n care Hristos i S-a aratat lui Moise, l descoperea peDumnezeu. Simbolul ales pentru a reprezenta Divinitatea era un tufisnensemnat, ce aparent n-avea nici o atractie. Acesta nsa cuprindeape Cel Infinit. Dumnezeul atotndurator Si-a ascuns slava ntr-onfatisare foarte umila, pentru ca Moise sa o poata privi si sa traiasca.Tot asa, n stlpul de nor ziua si n stlpul de foc noaptea, Dumnezeu,comunicnd cu Israel, le descoperea oamenilor vointa Sa si le acordaharul Sau. Slava lui Dumnezeu a fost acoperita si maiestatea Sanvaluita, pentru ca vederea slaba a oamenilor marginiti s-o poataprivi. n acelasi mod Hristos urma sa vina n trupul starii noastre

Dumnezeu cu noi 11

smerite (Fil. 3, 21), facndu-Se asemenea oamenilor. n ochiilumii, El n-avea nici o frumusete ca ei sa-L doreasca; si totusi El eraDumnezeu ntrupat, Lumina cerului si a pamntului. Slava Sa eranvaluita, maretia si maiestatea Sa erau ascunse, ca El sa Se poataapropia de oamenii ntristati si ispititi.

Dumnezeu i-a poruncit lui Moise pentru Israel: Sa-Mi faca unlocas sfnt si Eu voi locui n mijlocul lor (Exodul 25, 8) si El a locuitn sanctuar, n mijlocul poporului Sau. n tot timpul calatoriei lorobositoare prin pustiu, simbolul prezentei Sale a fost cu ei. Tot asaHristos Si-a asezat salasul n mijlocul taberei noastre omenesti. ElSi-a ntins cortul alaturi de corturile oamenilor, ca El sa poata locuintre noi si sa ne familiarizeze cu caracterul si viata Sa divina. SiCuvntul S-a facut trup si a locuit printre noi plin de har si de adevar. [24]Si noi am privit slava Lui, o slava ntocmai ca slava singurului nascutdin Tatal (Ioan 1, 14).

De cnd Isus a venit sa locuiasca mpreuna cu noi, stim ca Dum-nezeu cunoaste ncercarile noastre si are compasiune pentru noi nsuferintele noastre. Fiecare fiu si fiica a lui Adam poate ntelegeca divinul nostru Creator este prietenul pacatosilor. Deoarece nfiecare nvatatura despre har, n fiecare fagaduinta a bucuriei, n fi-ecare actiune a iubirii, n fiecare atractie divina prezentata n viataMntuitorului pe pamnt, noi vedem pe Dumnezeu cu noi.

Satana nfatiseaza legea iubirii lui Dumnezeu ca pe o lege aegoismului. El sustine ca este imposibil sa ascultam de precepteleei. El pune n sarcina Creatorului caderea primilor nostri parinti, cutoate nenorocirile care au rezultat, determinndu-i pe oameni sa-Lpriveasca pe Dumnezeu ca autor al pacatului, al suferintei si al mortii.Isus a trebuit sa demaste aceasta nselaciune. Ca unul dintre noi,El trebuia sa dea un exemplu de ascultare. Pentru aceasta, El a luatasupra Sa natura noastra si a trecut prin experientele noastre. Prinurmare, a trebuit sa Se asemene fratilor Sai n toate lucrurile (Evrei2, 17). Daca noi am avea de suportat ceva ce Isus n-a ndurat atunci,n acest punct Satana ar prezenta puterea lui Dumnezeu ca fiindinsuficienta pentru noi. De aceea, Isus n toate lucrurile a fost ispititca si noi, dar fara pacat (Evrei 4, 15). El a ndurat toate ncercarile lacare noi suntem supusi. Si El n-a exercitat n folosul Sau nici o puterecare sa nu ne fie si noua oferita n dar. Ca om, El a nfruntat ispitasi a biruit cu puterea pe care I-a dat-o Dumnezeu. El zice: Vreau


sa fac voia Ta, Dumnezeule, si Legea Ta este n fundul inimii Mele(Ps. 40, 8). n timp ce umbla din loc n loc, facnd bine si vindecndpe toti cei chinuiti de Satana, El le-a explicat oamenilor caracterulLegii lui Dumnezeu si natura slujirii Sale. Viata Sa dovedeste caeste cu putinta ca si noi sa ascultam de Legea lui Dumnezeu.

Prin natura Sa omeneasca, Hristos a venit n legatura cu omeni-rea; prin divinitatea Sa, El stapneste pe tronul lui Dumnezeu. CaFiu al omului, El ne-a dat un exemplu de ascultare; ca Fiul al luiDumnezeu, El ne da putere sa ascultam. Hristos a fost Cel care, dinrugul de pe muntele Horeb, i-a vorbit lui Moise, zicnd: EU SUNTCEL CE SUNT... Vei raspunde copiilor lui Israel astfel: Cel cese numeste EU SUNT m-a trimis la voi (Exodul 3, 14). Aceasta afost garantia eliberarii lui Israel. De aceea, cnd a devenit asemeneaoamenilor, El nsusi a declarat: EU SUNT. Pruncul din Betleem,blndul si umilul Mntuitor, este Dumnezeu aratat n trup (1 Tim.3, 16). Si noua ne zice: EU SUNT Pastorul cel bun. EU SUNTPinea vie. EU SUNT calea, adevarul si viata. Toata putereaMi-a fost data n cer si pe pamnt (Ioan 10, 11; 6, 51; 14, 6; Matei[25]28, 18). EU SUNT chezasia fiecarei fagaduinte. EU SUNT; nu teteme. Dumnezeu cu noi este garantia eliberarii noastre din pacat,asigurarea puterii noastre de a asculta de legea cerului.

Umilindu-Se pentru a lua asupra Sa natura omeneasca, Hristos adat pe fata un caracter opus caracterului lui Satana. Dar El a cobortnca si mai jos pe cararea umilintei. La nfatisare a fost gasit caun om, S-a smerit si S-a facut ascultator pna la moarte, si ncamoarte de cruce (Fil. 2, 8). Dupa cum marele preot punea la o partestralucitoarele sale vesminte preotesti si slujea n mbracamintea depnza alba a preotului obisnuit, tot asa si Hristos a luat nfatisareade serv si a adus sacrificiul, El nsusi fiind preotul si tot El fiind sijertfa. Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentrufaradelegile noastre. Pedeapsa, care ne da pacea, a cazut peste El(Is. 53, 5).

Hristos a fost tratat asa cum meritam noi, pentru ca noi sa putemfi tratati asa cum merita El. El a fost condamnat pentru pacatelenoastre, la care El n-a contribuit cu nimic, pentru ca noi sa putemfi ndreptatiti prin neprihanirea Lui, la care noi n-am contribuit cunimic. El a suferit moartea care era a noastra, ca noi sa putem primiviata care era a Lui. Prin ranile Lui suntem tamaduiti.

Dumnezeu cu noi 13

Prin viata si moartea Sa, Hristos a facut chiar mai mult dect sandrepte stricaciunile produse de pacat. Scopul lui Satana era de aproduce o despartire vesnica ntre Dumnezeu si om; nsa n Hristosajungem mult mai strns uniti cu Dumnezeu dect daca n-am fi cazutniciodata n pacat. Lund natura noastra, Mntuitorul S-a legat deomenire cu o legatura ce nu se va rupe niciodata. El este legat denoi pentru vesnicie. Att de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a datpe singurul Lui Fiu (Ioan 3, 16). El L-a dat nu numai ca sa poartepacatele noastre si sa moara ca sacrificiu pentru noi, ci El L-a oferitneamului omenesc decazut. Ca sa ne asigure de planul Sau imutabilde pace, Dumnezeu L-a dat pe singurul Sau Fiu sa devina membrual familiei omenesti si sa pastreze pentru totdeauna natura Sa ome-neasca. Aceasta era garantia ca Dumnezeu si va mplini Cuvntul.Un Copil ni s-a nascut, un Fiu ni s-a dat si domnia va fi pe umarulLui. Dumnezeu a adoptat natura omeneasca n persoana Fiului Sausi a dus-o n cerul preanalt. Fiul omului este Cel care are partela tronul universului. Fiul omului este Acela pe care-L vor numi:Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn alpacii (Is. 9, 6). EU SUNT este Mijlocitorul ntre Dumnezeu si nea-mul omenesc, unindu-i prin minile Sale ntinse. El, care este sfnt,nevinovat, fara pata, despartit de pacatosi, nu Se rusineaza sa nenumeasca frati (Evrei 7, 26; 2, 11). n Hristos, familia pamnteascasi familia cereasca sunt legate. Hristos glorificat este Fratele nostru. [26]Cerul este nvelit n corp omenesc si neamul omenesc este strns lasnul Iubirii Infinite.

Dumnezeu zice despre poporul Sau: Caci ei sunt pietrele cunu-nii mparatesti, care vor straluci n tara Sa! O, ct sunt de nfloritori!Ct sunt de frumosi! (Zah. 9, 16.17). Maretia celor rascumparativa fi o marturie vesnica a ndurarii lui Dumnezeu. El va arata nveacurile viitoare nemarginita bogatie a harului Sau, n bunatatea Luifata de noi, n Hristos Isus, pentru ca domniile si stapnirile dinlocurile ceresti sa cunoasca azi, prin biserica, ntelepciunea nespusde felurita a lui Dumnezeu, dupa planul vesnic, pe care l-a facut nHristos Isus, Domnul nostru (Efes. 2, 7; 3, 10.11).

Prin lucrarea de rascumparare a lui Hristos se recunoaste justeteaguvernarii lui Dumnezeu. Cel Atotputernic este facut cunoscut cafiind Dumnezeul iubirii. Acuzatiile lui Satana sunt respinse si carac-terul sau demascat. Niciodata rebeliunea nu se mai poate declansa.


Niciodata pacatul nu mai poate patrunde iarasi n univers. Pentruveacurile vesnice, toti sunt asigurati mpotriva apostaziei. Prin jertfi-rea de sine a iubirii, locuitorii pamntului si ai cerului sunt legati deCreatorul lor cu legaturile unirii indisolubile.

Lucrarea de mntuire va fi desavrsita. n locul unde pacatul s-anmultit, harul lui Dumnezeu se nmulteste si mai mult. Pamntulnsusi, chiar locul acela pe care Satana l pretinde a fi al lui, urmeazasa fie nu numai rascumparat, ci si facut sa straluceasca de slava. Micanoastra lume, devenita sub blestemul pacatului singura pata neagran mareata Sa creatiune, va fi onorata mai mult dect toate celelaltelumi din universul lui Dumnezeu. Aici, unde Fiul lui Dumnezeua salasluit n corp omenesc, unde mparatul slavei a trait, a suferitsi a murit aici, cnd El va face toate lucrurile noi, cortul luiDumnezeu va fi cu oamenii si El va locui cu ei si ei vor fi poporulLui si Dumnezeu nsusi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor (Apoc.21, 3). Iar prin veacurile nesfrsite, cnd cei rascumparati vor umblan lumina Domnului, ei l vor preamari pentru darul Sau nespus demare -[27]

Capitolul 2 Poporul ales

TIMP DE PESTE O MIE DE ANI, poporul iudeu asteptase veni-rea Mntuitorului. De acest eveniment iudeii si legasera sperantelelor cele mai stralucite. n cntec si profetie, n slujba templului si nrugaciunea de acasa, ei asezasera Numele Lui. Si cu toate acestea,la venirea Sa, ei nu L-au cunoscut. Preaiubitul cerului era pentru eica un Lastar care iese dintr-un pamnt uscat. N-avea nici frumu-sete, nici stralucire si n-au vazut n El frumusetea pentru care sa-Ldoreasca. A venit la ai Sai, si ai Sai nu L-au primit (Is. 53, 2; Ioan1, 11).

Cu toate acestea, Dumnezeu i alesese pe copiii lui Israel. Eli chemase ca sa pastreze ntre oameni cunoasterea Legii Sale sia simbolurilor si profetiilor ce aratau spre Mntuitorul. El a doritca ei sa devina izvoare de mntuire pentru lume. Ceea ce Avraama fost n pamntul pribegiei sale, ceea ce Iosif a fost n Egipt siDaniel la curtile din Babilon, poporul evreu trebuia sa fie pentrutoate natiunile. El trebuia sa descopere oamenilor pe Dumnezeu.

n chemarea adresata lui Avraam, Domnul a zis: Te voi bine-cuvnta... si vei fi o binecuvntare... si toate familiile pamntuluivor fi binecuvntate n tine (Geneza 12, 2.3). Aceeasi nvataturaa fost redata prin profeti. Chiar dupa ce fusese decimat de razboisi captivitate, lui Israel i s-a dat fagaduinta aceasta: Ramasita luiIacov va fi n mijlocul multor popoare, ca o roua care vine de laDomnul, ca ploaia marunta pe iarba, care nu se bizuie pe nimeni sinu atrna de copiii oamenilor (Mica 5, 7). Cu privire la Templuldin Ierusalim, Domnul a declarat prin Isaia: Casa Mea se va numio casa de rugaciune pentru toate popoarele (Is. 56, 7). [28]

Dar israelitii si-au pus nadejdea ntr-o marire lumeasca. De laintrarea lor n tara Canaan, ei s-au departat de poruncile lui Dumne-zeu si au umblat pe caile pagnilor. n zadar le-a trimis Dumnezeuavertizari prin profetii Sai. n zadar au suferit pedeapsa asupririipagne. Orice reforma era urmata de o si mai profunda apostazie.

15


Daca israelitii ar fi fost credinciosi fata de Dumnezeu, El arfi mplinit planul Sau de a le acorda onoare si marire. Daca ar fiumblat n caile ascultarii, El le-ar fi dat asupra tuturor neamurilorpe care le-a facut: ntietate n slava, n faima si n maretie. Toatepopoarele vor vedea, zicea Moise, ca tu porti Numele Domnului sise vor teme de tine. Popoarele care vor auzi vorbindu-se de toateaceste legi vor zice: Acest neam mare e un popor cu totul nteleptsi priceput (Deut. 26, 19; 28, 10; 4, 6). Dar, din cauza necredinteilor, planul lui Dumnezeu a putut fi adus la ndeplinire numai prinnecontenite situatii de restriste si de umilire.

Ei au fost dusi ca robi n Babilon si mprastiati prin tarile pagni-lor. n suferinte, multi si-au rennoit credinciosia fata de legamntulSau. Atunci cnd ei si agatau harpele n salcii si plngeau pentrutemplul cel sfnt, care era pustiit, lumina adevarului se revarsa prinei si cunostinta de Dumnezeu se raspndea printre natiuni. Sistemelepagne de sacrificiu erau o pervertire a sistemului pe care-l rnduiseDumnezeu; si multi pazitori sinceri ai ritualurilor pagne nvataude la evrei nsemnatatea serviciului poruncit de Dumnezeu si, princredinta, se prindeau de fagaduinta unui Mntuitor.

Multi dintre cei exilati au fost persecutati. Nu putini si-au pierdutviata din cauza refuzului lor de a calca Sabatul si de a tine sarbatorilepagnesti. Cum cei idolatri erau porniti sa distruga adevarul, Domnuli-a adus pe servii Sai fata n fata cu mparatii si crmuitorii, pentru caei si poporul lor sa poata primi lumina. n repetate rnduri, monarhiicei mari au fost determinati sa proclame suprematia Dumnezeuluicaruia I se nchinau robii lor evrei.

n timpul captivitatii babiloniene, israelitii au fost vindecati pedeplin de nchinarea la chipuri cioplite. n decursul secolelor care auurmat, ei au suferit din cauza asupririi din partea vrajmasilor pagni,pna cnd s-au convins pe deplin ca prosperitatea lor depindea deascultarea de Legea lui Dumnezeu. Dar, la foarte multi dintre ei,ascultarea nu era pornita din dragoste. Motivul era egoismul. Eiaduceau lui Dumnezeu o slujire de forma, ca mijloc de a ajunge[29]la maretie nationala. Ei nu au ajuns lumina lumii, ci s-au izolat delume ca sa scape de primejdia idolatriei. n ndrumarile date prinMoise, Dumnezeu pusese restrictii n ce priveste legatura lor cu ceiidolatri, dar nvatatura aceasta fusese gresit interpretata. Ea avea cascop sa-i fereasca de a se deda la practicile pagnilor. nsa aceasta

Poporul ales 17

a fost folosita ca sa ridice un zid de despartire ntre Israel si toatecelelalte neamuri. Iudeii considerau Ierusalimul ca fiind cerul lor sierau cu adevarat gelosi ca nu cumva Domnul sa arate mila fata deneamuri.

Dupa ntoarcerea din Babilon, s-a acordat mare atentie nva-tamntului religios. Pretutindeni n tara s-au cladit sinagogi, undelegea era explicata de preoti si carturari. S-au ntemeiat si scolicare, pe lnga meserii si stiinte, se ocupau cu predarea principiilorneprihanirii. Dar aceste institutii s-au schimbat n rau. n timpul cap-tivitatii, multi primisera idei si obiceiuri pagnesti, si acestea erauintroduse n serviciul lor divin. n multe lucruri, ei s-a conformatpracticilor idolatrilor.

Deoarece se departasera de Dumnezeu, iudeii au pierdut dinvedere n mare masura nvatatura cu privire la slujbele ceremoni-ale. Aceste servicii fusesera instituite de nsusi Domnul Hristos. nfiecare parte era un simbol al Sau, si acest serviciu fusese plin devitalitate si frumusete spirituala. Dar iudeii au pierdut viata spiritualadin ceremoniile lor si s-au agatat de forme moarte. Ei s-au ncrezutn sacrificii si practici ceremoniale, n loc sa se ncreada n Acelaspre care ele aratau. Pentru a pune ceva n locul celor pe care lepierdusera, preotii si rabinii au nmultit cu de la sine putere cerintelede mplinire a formelor; dar, cu ct acestea deveneau mai aspre, cuatt mai putin se manifesta iubirea fata de Dumnezeu. Ei si masurausfintenia dupa multimea ceremoniilor lor, n timp ce inimile lor eraupline de ngmfare si ipocrizie.

Cu toata minutiozitatea si povara prescriptiilor formale, era cune-putinta sa respecte legea. Cei care doreau sa-I serveasca lui Dum-nezeu si care ncercau sa tina nvataturile rabinice se chinuiau subo grea povara. Ei nu puteau gasi odihna din cauza mustrarilor uneiconstiinte framntate. n felul acesta, Satana lucra sa-i descurajezepe oameni, sa diminueze ntelegerea lor despre caracterul lui Dum-nezeu si sa atraga dispretul asupra credintei lui Israel. El spera sa-sidovedeasca afirmatiile pe care le-a facut atunci cnd s-a revoltat nceruri ca cerintele lui Dumnezeu erau nedrepte si nu puteau fiascultate. Chiar Israel, zicea el, nu respecta legea.

n timp ce doreau venirea lui Mesia, iudeii nu ntelegeau cuadevarat misiunea Sa. Ei nu cautau izbavirea din robia pacatului, [30]ci eliberarea de sub romani. Ei l asteptau pe Mesia sa vina ca un


cuceritor, sa sfarme puterea asupritorului, sa nalte pe Israel npozitia de autoritate universala. n felul acesta, se pregatea calea caei sa-L lepede pe Mntuitorul.

n timpul cnd S-a nascut Hristos, natiunea era iritata din cauzadominatiei asupritorilor straini si se macina n lupte interne. Iudeilorli se ngaduise sa mentina forma unei guvernari separate, dar nimicnu putea sa ascunda faptul ca ei erau sub jugul roman sau sa-i facasa fie multumiti cu limitarea puterii lor. Romanii pretindeau dreptulde a numi si a schimba pe marele preot, iar acest post era deseoriobtinut prin frauda, prin mita si chiar prin crima. n felul acesta,preotimea devenea din ce n ce mai corupta. Preotii nca aveau mareputere, dar o foloseau n scopuri egoiste si pentru profit material.Trebuia ca oamenii sa asculte de cerintele lor nemiloase si li seimpuneau si biruri mari de catre romani. Aceasta stare de lucruri agenerat o nemultumire generala. Izbucnirile de revolta ale gloatelorerau frecvente. Lacomia si violenta, nencrederea si apatia spiritualarodeau nsasi inima natiunii.

Ura fata de romani si ngmfarea nationala si spirituala i deter-minau pe iudei sa se tina cu strasnicie de formele lor de nchinare.Preotii cautau sa-si mentina numele de oameni sfinti, prin aceea caacordau o scrupuloasa atentie ceremoniilor religioase. Oamenii, nntunericul si asuprirea n care se gaseau si avnd crmuitori setoside putere, tnjeau dupa venirea Aceluia care avea sa-i nfrnga pevrajmasii lor si sa refaca mparatia lui Israel. Ei studiasera profetiile,dar fara patrundere spirituala. n felul acesta, ei au trecut cu vede-rea acele texte biblice care aratau umilinta lui Hristos la prima Savenire si au aplicat gresit pe cele care vorbeau despre slava Sa la adoua venire. ngmfarea le-a ntunecat ntelegerea. Ei au interpretatprofetia potrivit cu dorintele lor egoiste.[31]

Capitolul 3 mplinirea vremii

CND A VENIT MPLINIREA VREMII, Dumnezeu a trimispe Fiul Sau... ca sa rascumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca sacapatam nfierea (Gal. 4, 4.5).

Venirea Mntuitorului a fost prevestita n Eden. Cnd au auzitprima data fagaduinta, Adam si Eva asteptau sa se mplineasca nfoarte scurt timp. Ei au primit cu mare bucurie pe primul lor nascut,spernd ca el putea fi Eliberatorul. Dar mplinirea fagaduintei antrziat. Cei care au primit-o pentru prima data au murit fara sa-ivada mplinirea. ncepnd de la Enoh, fagaduinta a fost repetata prinpatriarhi si profeti, pastrnd vie nadejdea aratarii Sale; si, cu toateacestea, El nu a venit. Profetia lui Daniel descoperea timpul veniriiSale, dar nu toti au interpretat corect solia. Veacurile au trecut unuldupa altul; glasurile proorocilor au tacut. Mna opresorului apasagreu asupra lui Israel si multi erau gata sa zica: Zilele se lungesc sitoate vedeniile ramn nemplinite (Ezech. 12, 22). [32]

Dar, ca si stelele n vastul circuit al drumului rnduit lor, pla-nurile lui Dumnezeu nu cunosc nici graba si nici ntrziere. Prinsimbolurile marii ntunecimi si ale cuptorului fumegnd, Dumnezeui descoperise lui Avraam robia lui Israel n Egipt si declarase catimpul ramnerii lui va fi de patru sute de ani. Pe urma, zise El, vaiesi de acolo cu mari bogatii (Gen. 15, 14). mpotriva acestui cu-vnt a luptat n zadar toata puterea mndrului imperiu al lui Faraon.Tocmai n ziua aceea, rnduita de fagaduinta lui Dumnezeu, toateostirile Domnului au iesit din tara Egiptului (Exodul 12, 41). Totastfel fusese hotart n sfatul ceresc ceasul primei veniri a DomnuluiHristos. Cnd marele orologiu al vremii a indicat ceasul acela, IsusS-a nascut n Betleem.

Cnd a venit mplinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau.Providenta divina ndrumase miscarile natiunilor, precum si torentulpasiunilor si influentei omenesti, pna cnd lumea era gata pentruvenirea Mntuitorului. Natiunile erau unite sub o singura crmu-ire. O singura limba se vorbea aproape peste tot, fiind pretutindeni

19


recunoscuta ca limba literara. Iudeii, mprastiati n toate tarile, seadunau la Ierusalim pentru sarbatorile anuale. Cnd se ntorceau nlocurile pe unde traiau, ei puteau sa raspndeasca n toata lumeavestea despre venirea Mntuitorului.

n vremea aceea, sistemele religioase ale pagnismului si pier-deau influenta asupra poporului. Oamenii erau satui de mituri side ceremonii fastuoase, dar desarte. Ei tnjeau dupa o religie caresa le multumeasca inima. Atunci cnd lumina adevarului parea cadisparuse dintre oameni, existau totusi suflete care cautau lumina sicare erau pline de griji si ntristare. Ele nsetau dupa o cunoastere aviului Dumnezeu, dupa asigurarea n ce priveste viata de dincolo demormnt.

Deoarece iudeii se despartisera de Dumnezeu, credinta se ntune-case si speranta aproape ncetase de a mai lumina viitorul. Cuvinteleproorocilor erau nentelese. Pentru multimi de oameni, moartea erao taina ngrozitoare; dincolo de ea nesiguranta si ntuneric. Nunumai plnsetul amar al mamelor din Betleem a ajuns la profet prinveacuri, ci si strigatul din inima imensa a omenirii glasul auzitn Rama, plngere si bocet mult: Rahela si jelea copiii si nu voiasa fie mngiata, pentru ca nu mai erau (Mat. 2, 18). n tinutulumbrelor si al mortii, oamenii sedeau nemngiati. Cu ochii plinide dor asteptau venirea Eliberatorului, cnd ntunericul avea sa fie[33]nlaturat si taina viitorului sa fie limpezita.

n afara natiunii iudaice, au existat barbati care au prevestit ivireaunui nvatator dumnezeiesc. Oamenii acestia cercetau adevarul silor le-a fost mpartasit Spiritul Inspiratiei divine. Unul dupa altul, castelele pe cerul ntunecat, s-au ridicat asemenea nvatatori. Cuvintelelor profetice aprinsesera nadejdea n inimile miilor de oameni dintreneamuri.

De sute de ani, Biblia fusese tradusa n limba greaca, pe atuncivorbita de toti n ntreg Imperiul Roman. Iudeii erau raspnditi pre-tutindeni si asteptarea lor dupa venirea lui Mesia era, ntr-o oarecaremasura, mpartasita de neamuri. Printre cei pe care iudeii i numeaupagni, erau si oameni care ntelegeau mai bine profetiile biblicecu privire la Mesia dect nvatatorii lui Israel. Erau unii care aveausperanta n venirea Sa ca eliberator de sub robia pacatului. Filozofiitimpului se straduiau sa patrunda tainele din nvatatura si ritualurileiudaice. Dar bigotismul iudeilor mpiedica raspndirea luminii. Ur-

mplinirea vremii 21

marind mentinerea separarii dintre ei si celelalte natiuni, ei nu eraudispusi sa mpartaseasca si altora cunostinta pe care nca o aveaucu privire la serviciile simbolice. Adevaratul Talmacitor trebuia sa [34]vina. Acela, pe care toate aceste reprezentari l simbolizau, trebuiasa explice nsemnatatea lor.

Prin natura, prin tipuri si simboluri, prin patriarhi si profeti, Dum-nezeu vorbise lumii. Trebuia ca nvataturile sa fie date oamenilorn limbaj omenesc. Solul legamntului trebuia sa vorbeasca. GlasulSau trebuia sa fie auzit n templul Sau. Hristos trebuia sa vina si saexprime cuvinte care sa fie ntelese ct se poate de limpede si pedeplin. El, autorul adevarului, trebuia sa separe adevarul de pleavanvataturilor omenesti, care l faceau fara nici un efect. Principiileguvernarii lui Dumnezeu si planul de mntuire trebuiau sa fie clar la-murite. nvataturile Vechiului Testament trebuiau sa fie n ntregimeprezentate n fata oamenilor.

Printre iudei, se aflau totusi suflete statornice, urmasi ai aceluiasineam sfnt prin care fusese pastrata cunoasterea de Dumnezeu.Acestia asteptau nca nadejdea fagaduintei facute stramosilor. Ei sintareau credinta, cercetnd asigurarea data prin Moise: Domnul,Dumnezeul vostru, va va ridica dintre fratii vostri un prooroc camine; pe El sa-L ascultati n tot ce va va spune (Fapte 3, 22). Deasemenea, ei citeau cum Dumnezeu l va unge pe Acela care aveasa aduca vesti bune celor nenorociti, sa vindece pe cei cu inimazdrobita, sa vesteasca robilor slobozenia si sa vesteasca un ande ndurare al Domnului (Is. 61, 1.2). Ei citeau cum El va asezadreptatea pe pamnt, cum ostroavele vor nadajdui n legea Lui,cum neamuri vor umbla n lumina ta, si mparati n stralucirearazelor tale (Is. 42, 4; 60, 3).

Cuvintele rostite de Iacov nainte de a muri i-au umplut de na-dejde: Toiagul de domnie nu se va departa din Iuda, nici toiagulde crmuire dintre picioarele lui, pna va veni Silo (Gen. 49, 10).Puterea slabita a lui Israel dovedea ca venirea lui Mesia era aproape.Profetia lui Daniel descria gloria domniei Sale peste o mparatiecare trebuia sa urmeze dupa toate mparatiile pamntesti; si profe-tul spunea: Ea nsasi va dainui vesnic (Dan. 2, 44). n timp ceputini ntelegeau natura misiunii lui Hristos, exista o nadejde largraspndita ca va veni un print puternic, care avea sa-Si stabileascamparatia n Israel si sa fie eliberatorul natiunilor.


mplinirea vremii venise. Omenirea, decaznd tot mai mult ndecursul veacurilor de neascultare, striga dupa venirea Mntuitorului.Satana se straduia sa adnceasca si sa faca de netrecut prapastiadintre pamnt si cer. Prin neadevarurile lui, el i ncurajase pe oameni[35]la pacat. Intentia lui era de a face sa nceteze rabdarea lui Dumnezeusi de a stinge iubirea Sa fata de om, asa nct El sa abandonezelumea, lasnd-o sub jurisdictia satanica.

Satana cauta sa ndeparteze de la oameni cunoasterea despreDumnezeu, sa le abata atentia de la templul lui Dumnezeu si astfelsa-si statorniceasca propria mparatie. Lupta lui pentru suprematieparuse a fi aproape ncununata de succes. Este adevarat ca n fiecaregeneratie Dumnezeu a avut reprezentantii Sai. Chiar si ntre pagnierau persoane prin care Hristos lucra pentru ridicarea oamenilordin mocirla pacatului, din starea lor decazuta. Dar oamenii acestiaerau dispretuiti si urti. Multi dintre ei au suferit o moarte violenta.Umbra ntunecata pe care Satana o aruncase asupra lumii deveneadin ce n ce mai adnca si tot mai adnca.

Prin pagnism, Satana, timp de veacuri, i ndepartase pe oamenide la Dumnezeu, dar biruinta lui cea mare o cstiga prin pervertireacredintei lui Israel. Contemplndu-si propriile idei si nchinndu-sela ele, pagnii pierdusera cunoasterea de Dumnezeu si devenisera totmai corupti. Tot astfel s-au petrecut lucrurile si cu Israel. Principiulca omul se poate mntui prin faptele sale sta la baza oricarei religiipagne; principiul acesta devenise acum si principiul religiei iudaice.[36]Satana inspirase acest principiu. Oriunde se pastreaza acest principiu,oamenii nu mai au nici o piedica n fata pacatului.

Solia mntuirii se vesteste oamenilor prin fiinte omenesti. Dariudeii cautasera sa monopolizeze adevarul, care este viata vesnica.Ei ngramadisera mana vie, si aceasta se stricase. Religia pe care auncercat sa o pastreze numai pentru ei le-a devenit un blestem. EiL-au jefuit pe Dumnezeu de slava Sa si au nselat lumea prin contra-facerea Evangheliei. Ei au refuzat sa se predea lui Dumnezeu pentrusalvarea lumii si au devenit agenti ai lui Satana pentru distrugereaei.

Oamenii pe care Dumnezeu i chemase sa fie stlpul si temeliaadevarului devenisera reprezentantii lui Satana. Ei faceau lucrarea pecare el dorea ca ei sa o faca, ajungnd sa reprezinte gresit caracterullui Dumnezeu si sa determine lumea sa-L considere ca fiind un

mplinirea vremii 23

tiran. Chiar si preotii care slujeau n templu pierdusera din vederensemnatatea serviciului pe care l ndeplineau. Ei ncetasera sapriveasca dincolo de simbol, la lucrul pe care acesta l reprezenta.Cnd aduceau darurile de jertfa, se comportau ca niste actori ntr-opiesa de teatru. Actele ceremoniale, pe care nsusi Dumnezeu leinstituise, erau transformate n mijloace de a orbi mintea si de ampietri inima. Dumnezeu nu mai putea face nimic pentru om prinmijloacele acestea. ntregul sistem trebuia sa fie desfiintat.

nselaciunea pacatului ajunsese la culme. Toate mijloacele de astrica sufletele oamenilor fusesera puse la lucru. Fiul lui Dumnezeu,cercetnd lumea, a vazut suferinta si mizerie. Cu mila, El a vazutcum oamenii ajunsesera victime ale cruzimii lui Satana. El priveacu compatimire la aceia care erau corupti, ucisi si pierduti. Ei sialesesera un conducator care i-a pus n lanturi la carul lui. Dezna-dajduiti si nselati, ei si continuau drumul ntr-o jalnica procesiunespre ruina vesnica spre o moarte n care nu mai este speranta deviata, spre o noapte n care nu mai apare dimineata. Agentii sataniciintrasera n oameni. Trupul fiintelor omenesti, facut pentru a fi unlocas al lui Dumnezeu, devenise un locas al demonilor. Simturile,nervii, pasiunile, madularele oamenilor erau influentate de agentisupranaturali, prin satisfacerea celor mai josnice placeri. Pe chipurileoamenilor se imprima chiar pecetea demonilor. Fetele oamenilorreflectau expresia legiunilor celui rau, de care erau posedati. Aceastaera perspectiva pe care o vedea Mntuitorul lumii. Ce privelistepentru Infinita Puritate! [37]

Pacatul devenise o stiinta, iar viciul era consacrat ca o parte areligiei. Razvratirea si nfipsese radacinile adnc n inima, iar vraj-masia omului era foarte puternica mpotriva cerului. S-a demonstratn fata universului ca, despartita de Dumnezeu, omenirea nu poate finaltata. Un nou element de viata si putere trebuia sa fie dat de Acelacare a facut lumea.

Cu mare interes, lumile necazute asteptau sa vada cum Iehova Seridica si-i nimiceste pe locuitorii pamntului. Dar, daca Dumnezeuar fi facut lucrul acesta, Satana ar fi fost gata sa-si puna n aplicareplanul de a-si asigura supunerea fiintelor ceresti. El declarase caprincipiile de guvernare ale lui Dumnezeu faceau imposibila iertarea.Daca lumea ar fi fost distrusa, el ar fi pretins ca acuzatiile lui s-audovedit adevarate. El era gata sa arunce blamul asupra lui Dumnezeu


si sa raspndeasca spiritul sau de rebeliune n lumile de sus. Dar, nloc sa distruga lumea, Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Sau sa o salveze.Desi coruptia si provocarea se puteau vedea pretutindeni pe acestpamnt nstrainat, s-a prevazut o cale pentru refacerea lui. Chiarn momentul decisiv, cnd se parea ca Satana era pe punctul de atriumfa, Fiul lui Dumnezeu a venit cu solia harului divin. n oricegeneratie si n orice clipa se manifestase iubirea lui Dumnezeu fatade neamul omenesc decazut. n pofida rautatii oamenilor, semnelendurarii divine se aratasera fara ncetare. Si cnd a venit mplinireavremii, Divinitatea a fost glorificata prin aceea ca a turnat asupralumii un potop de har vindecator, care niciodata nu avea sa fie opritsau retras pna cnd Planul de Mntuire nu avea sa fie mplinit.

Satana jubila pentru ca reusise sa strice chipul lui Dumnezeu nom. nsa atunci a venit Isus sa refaca n om chipul Creatorului sau.[38]Nimeni altul n afara de Hristos nu putea remodela caracterul carea fost ruinat de pacat. El a venit sa alunge demonii care puseserastapnire pe vointa omului. El a venit sa ne ridice din tarna, sarefaca, dupa modelul caracterului Sau dumnezeiesc, caracterul nostrustricat si sa-l nfrumuseteze cu propria Sa glorie.[39]

[40]

[41]

[42]

[43]

Capitolul 4 Vi s-a nascut un Mntuitor

MPARATUL SLAVEI S-A UMILIT nespus pentru a mbracanatura omeneasca. Mediul pamntesc n care a trait era neprielnic sirespingator. Slava Sa a fost acoperita, pentru ca maiestatea nfatisariiSale sa nu devina un punct de atractie. El a evitat orice stralucireexterioara. Bogatiile, onoarea lumeasca si marirea omeneasca nicio-data nu pot sa salveze un suflet de la moarte; Isus a avut grija ca nicio atractie de natura pamnteasca sa nu-i determine pe oameni sa seadune n jurul Sau. Numai frumusetea adevarului ceresc trebuia sa-iatraga pe aceia care aveau sa-L urmeze. Caracterul lui Mesia fuseseprevestit cu mult timp nainte n profetie si El dorea ca oamenii sa-Lprimeasca pe temeiul marturiei Cuvntului lui Dumnezeu.

ngerii se minunara de maretul plan al rascumpararii. Ei urma-reau sa vada cum avea sa-L primeasca poporul lui Dumnezeu pe FiulSau, mbracat n haina naturii omenesti. ngeri ceresti au cobort ntara poporului ales. Alte natiuni se tineau de legende si se nchinaula dumnezei falsi. n tara unde se descoperise slava lui Dumnezeusi unde stralucise lumina profetiei au venit ngerii. Ei au mers ne-vazuti la Ierusalim, la cei rnduiti sa explice Oracolele sfinte si laslujitorii casei lui Dumnezeu. Deja lui Zaharia, preotul, n timp ce [44]slujea la altar, i se vestise apropiata venire a lui Hristos. Deja nainte-mergatorul era nascut, iar misiunea sa era dovedita prin minuni siprofetie. Vestea despre nasterea lui si despre minunata nsemnatate amisiunii lui se raspndise pretutindeni. Cu toate acestea, Ierusalimulnu se pregatea sa-si primeasca Mntuitorul.

Solii ceresti priveau cu uimire la nepasarea acelui popor, pe careDumnezeu l chemase sa transmita lumii lumina adevarului sfnt.Natiunea iudaica fusese pastrata ca martora ca Hristos trebuia saSe nasca din semintia lui Avraam si din neamul lui David; cu toateacestea, oamenii nu stiau ca venirea Lui era acum apropiata. ntemplu, sacrificiul de dimineata si de seara arata zilnic spre Mielullui Dumnezeu; dar nici aici nu se facea nici o pregatire pentruprimirea Sa. Preotii si nvatatorii natiunii nu stiau ca cel mai mare

25


eveniment al veacurilor era gata sa aiba loc. Ei si repetau rugaciunilefara nteles si ndeplineau ritualurile nchinarii pentru a fi vazuti deoameni, dar, n goana lor dupa bogatii si onoruri lumesti, nu eraupregatiti pentru aratarea lui Mesia. Aceeasi indiferenta stapnea totpamntul lui Israel. Inimile egoiste si lumesti nu erau miscate debucuria care facea sa tresalte tot cerul. Doar ctiva doreau cu ardoaresa-L vada pe Cel Nevazut. Acestora le-a fost trimisa solia cereasca.

ngerii i-au nsotit pe Iosif si pe Maria n timp ce calatoreaude la caminul lor din Nazaret pna la cetatea lui David. DecretulRomei imperiale pentru nscrierea oamenilor din vastul ei cuprins seextindea pna la locuitorii de printre dealurile Galileii. Dupa cum,pe vremuri, Cir fusese chemat la tronul imperiului universal, ca sapoata pune n libertate pe captivii Domnului, tot astfel Cezar Augusta fost facut mijlocul pentru ndeplinirea planului lui Dumnezeu de ao aduce pe mama lui Isus la Betleem. Ea era din neamul lui David, siFiul lui David trebuia sa Se nasca n cetatea lui David. Din Betleem,zicea profetul, va iesi Cel ce va stapni peste Israel, si a carui obrsiese suie pna n vremuri stravechi, pna n zilele vesniciei (Mica5, 2). Dar, n cetatea neamului lor mparatesc, Iosif si Maria nu aufost recunoscuti sau onorati. Obositi si fara adapost, ei au strabatuttot drumul ngust, de la poarta cetatii pna la extremitatea de rasarita orasului, cautnd n zadar loc de odihna pentru noapte. Pentruei nu s-a gasit nici o camera la hanul aglomerat. ntr-un adapostrudimentar pentru animale, ei au gasit n cele din urma refugiu siaici S-a nascut Mntuitorul lumii.[45]

[46]

[47]

Oamenii nu stiau lucrul acesta, dar vestea a umplut cerul debucurie. Cu un interes tot mai profund si mai calduros, fiintelesfinte din lumea luminii erau atrase spre pamnt. Lumea ntreagaera mai stralucitoare datorita prezentei Sale. Deasupra dealurilorBetleemului s-a adunat o multime imensa de ngeri. Ei asteptausemnalul de a aduce lumii vestea cea buna. Daca ar fi fost credinciosin raspunderea ncredintata lor, conducatorii lui Israel ar fi putut saaiba parte de bucuria de a vesti nasterea lui Isus. Dar acum ei au fostlasati la o parte.

Dumnezeu declara: Voi turna ape peste pamntul nsetat siruri pe pamntul uscat (Is. 44, 3). Celui fara prihana i rasare olumina n ntuneric (Ps. 112, 4). Acelora care cauta lumina si care

Vi s-a nascut un Mntuitor 27

o accepta cu bucurie le vor rasari razele stralucitoare de la tronul luiDumnezeu.

Pe cmpiile unde tnarul David si condusese turma, pastorii ncamai vegheau n timpul noptii. n orele acelea de liniste, ei vorbeaumpreuna despre Mntuitorul fagaduit si se rugau pentru venireamparatului pe tronul lui David. Si iata ca un nger al Domnului s-anfatisat naintea lor, si slava Domnului a stralucit mprejurul lor. Eis-au nfricosat foarte tare. Dar ngerul le-a zis: Nu va temeti: caciva aduc o veste buna, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:astazi, n cetatea lui David, vi S-a nascut un Mntuitor, care esteHristos, Domnul.

La cuvintele acestea, privelisti de slava inunda inimile pastorilorcare asculta. A venit Liberatorul lui Israel! Putere, marire, triumfsunt legate de venirea Sa. Dar ngerul trebuie sa-i pregateasca pentrua-L recunoaste pe Mntuitorul lor n saracie si umilinta. Iata semnuldupa care-L veti cunoaste: veti gasi un prunc nfasat n scutece siculcat ntr-o iesle.

Solul ceresc le linistise temerile. Le spusese cum sa-L gaseascape Isus. Cu delicata consideratie fata de slabiciunea lor omeneasca, [48]le daduse timp sa se deprinda cu stralucirea divina. Apoi bucuria sislava nu mai puteau sa fie ascunse. Toata cmpia a fost luminata deputernica stralucire a ostirilor lui Dumnezeu. Pamntul era tacut sicerul plecat sa asculte imnul:

Slava lui Dumnezeu n locurile preanalteSi pace pe pamnt ntre oamenii placuti Lui.

O, daca familia omeneasca ar putea recunoaste astazi imnulacesta! Declaratia facuta atunci, imnul cntat atunci vor creste pnala ncheierea vremii si vor rasuna pna la marginile pamntului.Cnd Soarele Neprihanirii va rasari cu vindecarea sub aripile Sale,cntecul acesta va fi repetat de glasul unei mari multimi, ca vuietulunor ape multe, zicnd: Aleluia! Domnul, Dumnezeul nostru CelAtotputernic, a nceput sa mparateasca (Apoc. 19, 6).

Dupa ce ngerii au disparut, lumina s-a stins si umbrele noptiiau cazut din nou pe dealurile Betleemului. Dar n mintea pastorilora ramas cel mai stralucitor tablou vazut vreodata de ochi omenesti.Dupa ce au plecat ngerii de la ei, ca sa se ntoarca n cer, pastorii


au zis unii catre altii: Haidem sa mergem pna la Betleem si savedem ce ni s-a spus si ce ne-a facut cunoscut Domnul. S-au dusn graba si au gasit pe Maria, pe Iosif si pe pruncul culcat n iesle.

Plecnd de acolo cuprinsi de mare bucurie, au nceput sa ves-teasca lucrurile pe care le-au vazut si le-au auzit. Toti cei ce i-auauzit s-au mirat de cele ce le spuneau pastorii. Maria pastra toatecuvintele acelea si se gndea la ele n inima ei. Si pastorii s-au ntors,slavind si laudnd pe Dumnezeu.

Cerul si pamntul nu sunt astazi mai departe unul de altul dectatunci cnd pastorii ascultau cntecul ngerilor. Omenirea este ncatot asa de mult obiectul grijii cerului ca atunci cnd oamenii simpli,cu ocupatii obisnuite, au ntlnit ngeri n miezul zilei si au vorbitcu solii ceresti prin vii si pe cmpii. Cerul poate fi foarte aproapede noi pe drumurile obisnuite ale vietii. ngeri din locuri ceresti vorsprijini pasii acelora care vin si merg la porunca lui Dumnezeu.

Faptul petrecut la Betleem este un subiect inepuizabil. n el esteascuns adncul bogatiei, ntelepciunii si stiintei lui Dumnezeu(Rom. 11, 33). Admiram sacrificiul Mntuitorului, care a schimbattronul cerului cu staulul si tovarasia ngerilor sfinti cu vitele din grajd.[49]ngmfarea omeneasca si multumirea de sine se simt mustrate nprezenta Sa. Dar acesta n-a fost dect nceputul iubirii Sale minunate.Pentru Fiul lui Dumnezeu ar fi fost o umilinta aproape fara marginica sa ia natura omului chiar si atunci cnd Adam se afla n Eden,nevinovat. Dar Isus a luat corp omenesc atunci cnd rasa umanafusese slabita de patru mii de ani de pacat. Ca orice copil al luiAdam, El Si-a asumat consecintele actiunii legii ereditatii. Careerau consecintele acestea, se poate vedea n istoria stramosilor Saipamntesti. El a venit cu o ereditate ca aceasta, ca sa mparta cu noigrijile si ispitele si sa ne dea o pilda de o viata fara pacat.

n cer, Satana l urse pe Hristos pentru pozitia Sa la tronul luiDumnezeu. L-a urt si mai mult atunci cnd el nsusi a fost nlaturat.L-a urt pe Acela care Se legase sa-i rascumpere pe pacatosi. Cutoate acestea, n lumea n care Satana se pretindea stapn, DumnezeuI-a ngaduit Fiului Sau sa vina ca un prunc slab, supus slabiciuniiomenesti. El I-a ngaduit sa dea piept cu primejdiile vietii la felca oricare om, sa duca lupta vietii asa cum trebuie sa o duca oricevlastar omenesc, cu riscul de a da gres si a pierde vesnicia.

Vi s-a nascut un Mntuitor 29

Inima oricarui tata pamntesc vegheaza asupra fiului sau. Elpriveste fata copilasului sau si tremura la gndul primejdiei pentruviata acestuia. El doreste din toata inima sa fereasca scumpa luiodrasla de puterea lui Satana, sa-l tina departe de ispite si lupta.Pentru a nfrunta o lupta si mai nversunata si un risc mult mainfricosator, Dumnezeu a dat pe singurul Sau Fiu, ca n felul acestacararea vietii sa poata fi facuta sigura pentru copilasii nostri. Aicieste iubirea! Minuneaza-te, cerule, si rami ncremenit, pamntule! [50]

Capitolul 5 Consacrarea

LA APROXIMATIV PATRUZECI DE ZILE dupa nasterea luiHristos, Iosif si Maria L-au dus la Ierusalim, sa-L nfatiseze nainteaDomnului si sa aduca jertfa. Acest lucru era n conformitate cu legeaiudaica si, ca nlocuitor al omului, Hristos trebuia sa Se conformezen totul legii; El fusese deja supus ritualului circumciziunii, ca oasigurare ca Se va supune legii.

Ca jertfa din partea mamei, legea cerea un miel de un an caardere de tot si un porumbel tnar sau o turturea ca jertfa pentrupacat. Dar legea prevedea ca, daca erau prea saraci ca sa aduca unmiel, parintii puteau aduce o pereche de turturele sau doi pui deporumbel, unul pentru arderea de tot, iar celalalt ca jertfa pentrupacat.

Darurile aduse Domnului trebuiau sa fie fara cusur. Aceste daruril reprezentau pe Hristos, de unde rezulta clar ca Isus nsusi nu aveanici un defect fizic. El era Mielul fara cusur si fara prihana (1 Petru1, 19). Faptura Sa nu era desfigurata de vreun defect; corpul Sau eraputernic si sanatos. Si n tot timpul vietii Sale a trait n conformitatecu legile naturale.[51]

Att fizic, ct si spiritual, El a fost un exemplu de ceea ce vreaDumnezeu ca toti oamenii sa fie prin ascultare de legile Sale.

Consacrarea primului nascut si avea originea n timpurile celemai ndepartate. Dumnezeu fagaduise sa-L dea pe ntiul nascut alcerului pentru a-i salva pe pacatosi. Acest dar trebuia sa fie recunos-cut n fiecare familie prin consacrarea ntiului nascut. El trebuiasa fie devotat slujbei de preot, ca reprezentant al lui Hristos printreoameni.

n timpul eliberarii lui Israel din Egipt, consacrarea ntiuluinascut a fost din nou poruncita. Atunci cnd fiii lui Israel erau robila egipteni, Domnul i-a poruncit lui Moise sa mearga la Faraon,mparatul Egiptului, si sa-i spuna: Asa vorbeste Domnul: Israeleste fiul Meu, ntiul Meu nascut. ti spun: Lasa pe fiul Meu sa plece,

30

Consacrarea 31

ca sa-Mi slujeasca; daca nu vrei sa-l lasi sa plece, voi ucide pe fiultau, pe ntiul tau nascut (Exodul 4, 22.23).

Moise a transmis solia ncredintata, dar raspunsul ngmfatuluimparat suna astfel: Cine este Domnul, ca sa ascult de glasul Lui sisa-l las pe Israel sa plece? Eu nu cunosc pe Domnul si nu voi lasa peIsrael sa plece (Exodul 5, 2). Domnul a lucrat pentru poporul Sauprin semne si minuni, trimitnd judecati grele asupra lui Faraon. ncele din urma, ngerului pierzator i s-a poruncit sa-i ucida pe ntiinascuti ai egiptenilor si ai vitelor lor. Ca sa fie crutati, israelitilorli s-au dat instructiuni sa unga usorii usilor cu sngele unui mielnjunghiat. Fiecare casa trebuia sa poarte semnul acesta, pentru ca,atunci cnd venea sa-si ndeplineasca misiunea de nimicire, ngerulsa poata trece pe lnga casele israelitilor.

Dupa trimiterea acestei judecati asupra Egiptului, Domnul i-aspus lui Moise: Pune-Mi deoparte ca sfnt pe orice nti nascut...att dintre oameni, ct si dintre dobitoace: este al Meu. Caci oricenti nascut este al Meu; n ziua cnd am lovit pe toti ntii nascutidin tara Egiptului, Mi-am nchinat Mie pe toti ntii nascuti dinIsrael, att din oameni, ct si din dobitoace: ei vor fi ai Mei. Eusunt Domnul (Exodul 13, 2; Numeri 3, 13). Dupa ce a fost stabilitserviciul n sanctuar, Domnul a ales semintia lui Levi n locul ntilornascuti din tot Israelul, ca sa slujeasca n sanctuar. Dar ntii nascutiurmau totusi sa fie priviti ca fiind ai Domnului si trebuiau sa fierascumparati.

n felul acesta, legea pentru nfatisarea ntilor nascuti a capatato nsemnatate deosebita. Desi era o amintire a minunatei eliberari acopiilor lui Israel de catre Domnul, ea prenchipuia o eliberare maimare, pe care avea sa o mplineasca singurul Fiu al lui Dumnezeu.Dupa cum sngele stropit pe usori i-a salvat pe ntii nascuti ai luiIsrael, tot astfel sngele lui Hristos are putere sa salveze lumea. [52]

Asadar, ce profunda nsemnatate avea actul nfatisarii lui Hristos!Preotul nsa n-a vazut prin val, n-a descifrat taina din partea cealalta.nfatisarea copiilor era un act obisnuit. Zi de zi, preotul primea baniipentru rascumparare, cnd pruncii erau nfatisati Domnului. Zi dupazi, el si aducea la ndeplinire ndatoririle obisnuite, dnd prea putinaatentie parintilor sau copiilor, afara de cazul ca vedea vreun semnal bogatiei sau rangului nalt al parintilor. Iosif si Maria erau saraci;cnd au venit cu copilul lor, preotii au vazut doar un barbat si o


femeie mbracati ca galileenii, n vesminte umile. n nfatisarea lornu era nimic care sa atraga atentia si nu au prezentat dect darul pecare-l ofereau cei foarte saraci.

Preotul a trecut prin ceremonia slujbei sale oficiale. A luat copiluln brate si l-a ridicat n fata altarului. Dupa ce l-a napoiat mamei, ascris numele Isus n registrul ntilor nascuti. Atunci cnd prunculse afla n bratele sale, nici prin gnd nu i-a trecut ca acesta eraMaiestatea cerului, mparatul slavei. Preotul nu-si nchipuia ca Acestprunc era Acela despre care Moise scrisese: Domnul, Dumnezeulvostru, va va ridica dintre fratii vostri un prooroc ca mine; pe Elsa-L ascultati n tot ce va va spune (Fapte 3, 22). El nu s-a gnditca acest prunc era Cel a carui slava ceruse Moise sa o vada. Darn bratele preotului se afla Unul mai mare dect Moise; si cndnregistra numele copilului, el scrise numele Aceluia care era temeliantregului sistem iudaic. Acel nume avea sa fie garantia desfiintariiacestui sistem; deoarece sistemul jertfelor si al darurilor se nvechise,tipul aproape si ajunsese antitipul, iar umbra, realitatea ei.

Sechina se departase de la sanctuar, dar Copilul din Betleem eranvaluit n slava n fata careia ngerii se prosternau. Acest pruncnestiutor era samnta fagaduita, catre care arata primul altar de lapoarta Edenului. Acesta era Silo, Pacificatorul. Era Acela care Senumise n fata lui Moise EU SUNT. Era Acela care n stlpul denor si de foc fusese conducatorul lui Israel. Era Acela despre carevazatorii proorocisera cu mult nainte. El era Dorinta tuturor natiu-nilor, Radacina si Vlastarul lui David si Luceafarul stralucitor dedimineata. Numele acelui plapnd pruncusor, nscris n registrul luiIsrael, care-L declara ca fiind fratele nostru, era nadejdea neamuluiomenesc decazut. Copilul pentru care se platise rascumparare eraAcela care trebuia sa plateasca pretul de rascumparare pentru paca-tele ntregii omeniri. Era adevaratul Mare Preot pus peste casa luiDumnezeu, conducatorul preotiei care nu poate trece de la unulla altul, Mijlocitorul de la dreapta Maririi n locurile preanalte[53]

[54]

[55]

(Evrei 10, 21; 7, 24; 1, 3).Lucrurile spirituale se judeca spiritual. n templu, Fiul lui Dum-

nezeu era consacrat lucrarii pe care venise s-o ndeplineasca. Preotulprivea la El ca la oricare alt copil. Dar, cu toate ca el n-a vazut si n-asimtit nimic neobisnuit, s-a recunoscut totusi faptul ca Dumnezeudadea lumii pe Fiul Sau. Aceasta ocazie n-a trecut fara ca Hristos sa

Consacrarea 33

fi fost recunoscut. Si iata ca n Ierusalim era un om numit Simeon.Omul acesta ducea o viata sfnta si era cu frica lui Dumnezeu. El as-tepta mngierea lui Israel si Duhul Sfnt era peste el. Duhul Sfnt lnstiintase ca nu va muri nainte ca sa vada pe Hristosul Domnului.

Cnd intra n templu, Simeon vazu o familie nfatisnd preotuluipe primul lor nascut. Dupa nfatisare se cunostea ca sunt saraci; darSimeon a nteles ndemnurile Duhului Sfnt si a fost profund convinsca pruncul nfatisat Domnului era Mngierea lui Israel, Acela pecare din toata inima dorea sa-L vada. Spre uimirea preotului, Simeonarata ca un om cazut n extaz. Copilul a fost napoiat Mariei, iarel l lua n brate si l nfatisa lui Dumnezeu, n timp ce n sufletullui patrunse o bucurie pe care nu o mai simtise niciodata. Ridicndcopilul Mntuitor spre cer, a spus: Acum, slobozeste n pace perobul Tau, Stapne, dupa cuvntul Tau. Caci au vazut ochii meimntuirea Ta, pe care ai pregatit-o sa fie naintea tuturor popoarelor,lumina care sa lumineze neamurile, si slava poporului Tau Israel.

Duhul profetiei era asupra acestui om al lui Dumnezeu si, ntimp ce Iosif si Maria stateau lnga el, minunndu-se de cuvintelelui, Simeon i-a binecuvntat si i-a zis Mariei: Iata, Copilul acestaeste rnduit spre prabusirea si ridicarea multora n Israel si sa fie unsemn care va strni mpotrivire. Chiar sufletul tau va fi strapuns de osabie, ca sa descopere gndurile multor inimi.

Ana, o proorocita, de asemenea a intrat si a confirmat marturialui Simeon cu privire la Hristos. n timp ce Simeon vorbea, fata eise luminase de slava lui Dumnezeu si din adncul inimii si exprimamultumirea pentru ca i se ngaduise sa-L vada pe Hristos, Domnul.

Acesti umili nchinatori nu studiasera profetiile n zadar. Dar ceicare detineau pozitii de conducatori si preoti n Israel, desi aveau nfata lor pretioasele cuvinte ale profetiei, nu umblau n caile Domnu-lui si ochii lor nu erau deschisi sa vada Lumina vietii. [56]

Tot astfel se petrec lucrurile si acum. Evenimentele asupra caroraeste concentrata atentia ntregului cer sunt nentelese si aparitia lortrece neobservata de conducatorii religiosi si nchinatorii din casalui Dumnezeu. Oamenii l recunosc pe Hristos n istorie, n timpce-I ntorc spatele lui Hristos Cel viu. Hristos, n Cuvntul Sau carecheama la jertfire de sine, n cei saraci si suferinzi care cer ajutor, ncauza justa care implica saracie, truda si defaima, nu este primit niciastazi mai bine dect a fost cu optsprezece veacuri n urma.


Maria medita asupra proorociei mult cuprinzatoare a lui Simeon.Cnd privea la copilul din bratele ei si si amintea cuvintele spusede pastorii din Betleem, inima ei se umplu de bucurie si sperantaminunata. Cuvintele lui Simeon i-au amintit de profeticele rostiri alelui Isaia: Apoi o Odrasla va iesi din tulpina lui Isai si un Vlastar vada din radacinile lui. Duhul Domnului Se va odihni peste El, duh dentelepciune si de pricepere, duh de sfat si de tarie, duh de cunostintasi de frica de Domnul... Neprihanirea va fi brul coapselor Sale sicredinciosia brul mijlocului Sau. Poporul care umbla n ntunericvede o mare lumina... Caci un Copil ni S-a nascut, un Fiu ni S-adat si domnia va fi pe umarul Lui; l vor numi: Minunat, Sfetnic,Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii (Is. 11, 1-5; 9,2-6).

Cu toate acestea, Maria nu ntelegea misiunea lui Hristos. Si-meon profetizase despre El ca fiind o lumina care sa lumineze Nea-murile si o glorie pentru Israel. Tot asa si ngerii vestisera nastereaMntuitorului ca o veste de bucurie pentru toate popoarele. Dum-nezeu cauta sa corecteze conceptia ngusta a iudeilor cu privire lalucrarea lui Mesia. El dorea ca lumea sa-L priveasca nu numai caeliberator al lui Israel, ci si ca Mntuitor al lumii. Trebuia sa treacansa multi ani pna cnd chiar mama lui Isus sa nteleaga misiuneaLui.

Maria astepta cu nerabdare domnia lui Mesia pe tronul lui David,dar nu vedea botezul suferintei prin care trebuia sa-l cstige. PrinSimeon, se facuse cunoscut faptul ca trecerea lui Mesia prin lume nuera lipsita de greutati. n cuvintele adresate Mariei: Chiar sufletultau va fi strapuns de o sabie, Dumnezeu, n mila Sa duioasa, anstiintat-o pe mama lui Isus despre suferinta pe care, din dragostepentru El, ncepuse deja sa o simta.

Iata, spusese Simeon, Copilul acesta este rnduit spre prabusi-rea si ridicarea multora n Israel si sa fie un semn care va strnimpotrivire.[57]

Cei care urmeaza sa fie naltati trebuie ca mai nti sa cada.Trebuie sa cadem pe Stnca si sa fim zdrobiti nainte de a putea finaltati n Hristos. Eul personal trebuie sa fie detronat si ngmfareatrebuie sa fie umilita, daca vrem sa vedem slava mparatiei spirituale.Iudeii nu acceptau onoarea care se cstiga prin umilinta. De aceea ei

Consacrarea 35

nu L-au primit pe Rascumparatorul lor. El era un semn care strneampotrivire.

Ca sa se descopere gndurile multor inimi. n lumina vietiiMntuitorului, inimile tuturor, de la Creator pna la domnul ntu-nericului, sunt descoperite. Satana L-a prezentat pe Dumnezeu cafiind egoist si asupritor, ca pretinde totul si nu da nimic, cere dela toate creaturile Sale sa-L slujeasca pentru gloria Sa si nu facenici un sacrificiu pentru binele lor. nsa darul lui Hristos descoperagndurile din inima Tatalui. Dovedeste ca gndurile lui Dumnezeufata de noi sunt gnduri de pace si nu de nenorocire (Ier. 29, 11).Demonstreaza ca, n timp ce ura lui Dumnezeu fata de pacat este totasa de tare ca moartea, iubirea Sa fata de pacatos este mai tare de-ct moartea. Asumndu-Si lucrarea rascumpararii noastre, El nu vacruta nimic, orict de scump, din ce este necesar pentru desavrsireaoperei Sale. Nu se retine nici un adevar esential pentru mntuireanoastra, nu se neglijeaza nici o minune a harului, nu ramne nefolo-sita nici una din puterile divine. Har este ngramadit peste har si darpeste dar. ntreaga comoara a cerului este pusa la ndemna celor pecare El cauta sa-i salveze. Dupa ce a adunat bogatiile universului si adeschis izvoarele puterilor nesfrsite, le preda n minile lui Hristossi zice: Toate acestea sunt pentru om. Foloseste aceste daruri casa-l convingi ca nu exista iubire mai mare ca a Mea pe pamnt saun cer. Fericirea sa cea mai mare o va gasi iubindu-Ma pe Mine.

La crucea Golgotei, iubirea si egoismul au stat fata n fata. Acolos-au descoperit n toata plinatatea lor. Hristos a trait numai pentru amngia si a binecuvnta, iar Satana, punnd la cale omorrea Sa, adat pe fata rautatea urii sale mpotriva lui Dumnezeu. Prin aceasta,dovedea ca adevaratul scop al rebeliunii sale era de a-L detrona peDumnezeu si de a-L nimici pe Acela prin care se manifesta iubirealui Dumnezeu.

Prin viata si moartea lui Hristos, gndurile oamenilor sunt si elescoase la iveala. De la staul pna la cruce, viata lui Isus a fost ochemare la nfrngerea eului si la partasie n suferinta. Aceasta adezvaluit intentiile oamenilor. Isus a venit cu adevarul cerului si toticei care asculta de glasul Duhului Sfnt sunt atrasi de El. Adoratoriieului apartin mparatiei lui Satana. Prin atitudinea lor fata de Hristos,toti vor dovedi de ce parte sunt. Si n felul acesta fiecare si hotarastesoarta. [58]


n ziua judecatii de apoi, fiecare fiinta pierduta va ntelege naturapropriei respingeri a adevarului. Jertfa de pe cruce va fi prezentatasi adevarata ei nsemnatate va fi nteleasa de fiecare minte ce a fostorbita de pacat. n fata privelistii de pe Golgota, cu jertfa ei tainica,pacatosii vor sta condamnati. Se va da la o parte orice scuza min-cinoasa. Apostazia oamenilor se va arata sub odioasa ei nfatisare.Oamenii vor vedea ce au ales. Atunci va fi clarificata orice ntrebarecu privire la adevar si ratacire, ce a existat n lupta aceasta nde-lungata. ntregul univers va vedea ca Dumnezeu nu este vinovatde existenta sau dainuirea raului. Se va demonstra ca hotarrile luiDumnezeu nu au nici o legatura cu pacatul. Nu a existat nici undefect n crmuirea lui Dumnezeu, nici un motiv de nemultumire.Atunci cnd vor fi date pe fata gndurile tuturor inimilor oameni-lor, att cei credinciosi, ct si cei razvratiti vor afirma mpreuna:Drepte si adevarate sunt caile Tale, mparate al Neamurilor. Cinenu se va teme, Doamne, si cine nu va slavi Numele Tau?... pentru cajudecatile Tale au fost aratate (Apoc. 15, 3.4).[59]

Capitolul 6 I-am vazut steaua

DUPA CE S-A NASCUT ISUS n Betleemul din Iudea, n zilelemparatului Irod, iata ca au venit niste magi din Rasarit la Ierusalimsi au ntrebat: Unde este mparatul de curnd nascut al Iudeilor?Fiindca I-am vazut steaua n Rasarit si am venit sa ne nchinamLui.

Acesti ntelepti din Rasarit erau filozofi. Ei apartineau unei clasemari si influente, care cuprindea oameni de vita nobila si care de-tinea mare parte din bogatia si stiinta natiunii lor. Printre acestia,erau multi care i nselau pe cei creduli. Altii nsa, care erau sinceri,studiau descoperirile lui Dumnezeu din natura si erau onorati pen-tru integritatea si ntelepciunea lor. Un astfel de caracter aveau sinteleptii care au venit la Isus.

Lumina lui Dumnezeu straluceste totdeauna n mijlocul ntune-cimii pagnismului. Atunci cnd au studiat cerurile nstelate si aucautat sa patrunda taina ascunsa n caile lor luminoase, acesti magiau contemplat gloria Creatorului. Cautnd sa nteleaga mai bine, eis-au ndreptat spre Scripturile evreilor. n tara lor, scrierile profetice,care preziceau venirea unui nvatator divin, au fost pastrate ca ocomoara. Balaam facea parte din rndul magilor, desi cndva fuseseun profet al lui Dumnezeu; inspirat de Duhul Sfnt, el proorocisedespre prosperitatea lui Israel si aratarea lui Mesia; iar proorociilelui trecusera prin traditie de la generatie la generatie. Dar, n Vechiul [60]Testament, venirea Mntuitorului era mai clar descoperita. Magii auaflat cu bucurie ca venirea Sa era aproape si ca lumea ntreaga aveasa fie plina de cunoasterea slavei Domnului.

n acea noapte, cnd slava lui Dumnezeu se revarsa pe dealurileBetleemului, magii au vazut pe ceruri o lumina misterioasa. Cndlumina s-a stins, o stea luminoasa a aparut si zabovea pe cer. Nu eranici stea fixa, nici planeta, si fenomenul a trezit cel mai viu interes.Acea stea era o grupa departata de ngeri luminosi, dar magii nustiau lucrul acesta. Cu toate acestea, ei simteau ca steaua are pentruei o deosebita nsemnatate. Ei i-au consultat pe preoti si pe filozofi

37


si au cercetat sulurile vechilor cronici. Profetia lui Balaam glasuiaastfel: O stea rasare din Iacov. Un toiag de crmuire se ridica dinIsrael (Num. 24, 17). Sa fi fost aceasta stea neobisnuita trimisa caun prevestitor al Celui Fagaduit? Magii au ntmpinat cu bucurielumina adevarului trimis din cer; acum, ea se revarsa asupra lor nraze tot mai stralucitoare. Prin vise, au fost ndrumati sa mearga sa-Lcaute pe Printul nou-nascut.

Dupa cum, prin credinta, Avraam a plecat la chemarea lui Dum-nezeu, fara sa stie unde se duce (Evrei 11, 8), dupa cum, princredinta, Israel a urmat stlpul de nor catre Tara Fagaduita, tot asasi acestia dintre neamuri au plecat sa-L gaseasca pe Mntuitorulfagaduit. Orientul avea din abundenta lucruri pretioase si magii n-aupornit la drum cu mna goala. Era obiceiul ca printilor sau altorpersonalitati de seama sa li se ofere daruri, ca un act de omagiu,si astfel cele mai valoroase daruri pe care acea tara le putea oferiau fost aduse ca o jertfa de nchinare naintea Aceluia n care toateneamurile pamntului aveau sa fie binecuvntate. Era necesar sacalatoreasca noaptea, pentru a nu pierde steaua din vedere; iar ca-latorii foloseau timpul repetnd proorociile traditionale si vestirileprofetice cu privire la Acela pe care ei l cautau. La fiecare popas,cercetau profetiile si li se ntarea convingerea ca sunt condusi deDumnezeu. Pe lnga faptul ca aveau steaua n fata lor ca un semnexterior, aveau si dovada launtrica din partea Duhului Sfnt, carelucra asupra inimii lor si le insufla speranta. Calatoria, desi lunga,era fericita pentru ei.

Ei au ajuns n tara lui Israel, unde coborra Muntele Maslinilor,avnd Ierusalimul n fata, cnd, deodata, steaua care i-a condus pedrumul lor obositor se opri deasupra templului, iar dupa un timp,disparu dinaintea privirii lor. Cu pasi energici pornira mai departe,nadajduind cu ncredere ca nasterea lui Mesia sa fie rostirea feri-cita a oricarei limbi. Dar cercetarile lor sunt zadarnice. Intrnd n[61]cetatea sfnta, ei s-au ndreptat spre templu. Spre surprinderea lor,nu gasesc pe nimeni care sa stie ceva despre mparatul nou-nascut.ntrebarile lor nu produc nici o expresie de bucurie, ci mai degrabade surprindere, de teama si de dispret.

Preotii povestesc traditii. Ei nalta n slavi religia si sfintenia lor,n timp ce pe greci si pe romani i denunta ca pagni si pacatosiipacatosilor. Acesti ntelepti nu sunt idolatri si, n fata lui Dumnezeu,

I-am vazut steaua 39

sunt cu mult mai presus dect asa-zisii Sai nchinatori; cu toateacestea, sunt priviti de iudei ca pagni. Nici chiar cei rnduiti capastori ai Scrierilor Sfinte nu primesc cu simpatie arzatoarele lorntrebari.

Sosirea magilor a fost repede facuta cunoscuta prin tot Ieru-salimul. Pelerinajul lor ciudat a produs o framntare n mijloculoamenilor, ce a ajuns pna la palatul mparatului Irod. Vicleanuledomit s-a tulburat de vestea unui posibil rival. Nenumarate crimemnjisera drumul sau la tron. Fiind de snge strain, era urt de po-porul peste care domnea. Singura lui siguranta era protectia Romei.Dar acest nou Print avea o pretentie mai mare. Considera ca S-anascut pentru a conduce o mparatie.

Irod banuia ca preotii comploteaza cu strainii, pentru a declansao revolta populara ca sa-l dea jos de pe tron. Cu toate acestea, el siascunse nencrederea, hotart fiind sa le zadarniceasca planurile priniscusinta lui mai rafinata. Convocnd adunarea preotilor de seama sia carturarilor, i ntreba n legatura cu nvatatura din cartile lor sfinte [62]cu privire la locul nasterii lui Mesia.

Aceasta ntrebare, pusa de uzurpatorul tronului si facuta la ce-rerea strainilor, a strnit ngmfarea nvatatorilor iudei. Indiferentacu care cautau prin cartile profetilor l-a exasperat pe tiranul gelos.El gndea ca ei ncearca sa ascunda cunostintele pe care le aveaun aceasta privinta. Cu o autoritate pe care ei nu ndrazneau sa odesconsidere, el le-a ordonat sa faca o cercetare amanuntita si sadeclare locul de nastere al mparatului asteptat de ei. n Betleemuldin Iudea, i-au raspuns ei, caci iata ce a fost scris prin proorocul:

Si tu Betleeme, tara lui Iuda,Nu esti nicidecum cea mai nensemnata

dintre capeteniile lui Iuda;Caci din tine va iesi o Capetenie,

Care va fi pastorul poporului Meu Israel.

Irod i invita apoi pe magi la o ntrevedere secreta. Un uragan demnie si teama vuia n inima sa, dar el pastra o nfatisare linistitasi i primi pe straini foarte curtenitor. El ntreba despre timpul cndse aratase steaua, facndu-se ca saluta cu bucurie vestea nasterii luiHristos. El i ruga staruitor pe vizitatorii sai: Duceti-va si cercetati


cu de-amanuntul despre Prunc: si cnd l veti gasi, dati-mi si miede stire, ca sa vin si eu sa ma nchin Lui. Zicnd asa, le dadu voiesa-si continue drumul spre Betleem.

Preotii si batrnii din Ierusalim nu erau asa de necunoscatori cuprivire la nasterea lui Hristos cum se aratau. Vestea despre vizitangerilor la pastori fusese dusa la Ierusalim, dar rabinii o socotiseraca fiind neimportanta pentru preocuparea lor. Ei nsisi L-ar fi pututgasi pe Isus si ar fi putut fi gata sa-i conduca pe magi la locul Lui denastere; dar, n loc sa se petreaca lucrurile n felul acesta, nteleptiiacestia au venit sa le atraga atentia asupra nasterii lui Mesia. Undeeste mparatul de curnd nascut al Iudeilor? au zis ei. Fiindca I-amvazut steaua n Rasarit, si am venit sa ne nchinam Lui.

n aceste mprejurari, ngmfarea si invidia au nchis usa n fataluminii. Daca s-ar fi dat ascultare vestilor aduse de pastori si demagi, acest fapt i-ar fi pus pe preoti si pe rabini n pozitia cea maide neinvidiat, dovedind falsitatea pretentiei lor ca sunt exponentiiadevarului lui Dumnezeu. Acesti nvatatori eruditi n-au fost dispusisa se plece pentru a fi ndrumati de aceia pe care ei i numeaupagni. Nu se putea, ziceau ei, ca Dumnezeu sa-i fi dat pe ei la oparte si sa comunice cu pastori inculti sau cu neamuri necircumcise.[63]Ei se hotarra sa-si arate dispretul pentru vestile care au agitat pemparatul Irod si tot Ierusalimul. Nu voiau nici macar sa mearga laBetleem, pentru a vedea daca lucrurile erau astfel. Si i-au determinatpe oameni sa considere orice interes manifestat pentru Isus ca oagitatie fanatica. De aici a nceput lepadarea lui Hristos de catrepreoti si rabini. Din acest moment, ngmfarea si ncapatnarea lors-au transformat ntr-o ura nversunata mpotriva Mntuitorului. ntimp ce Dumnezeu deschidea usa n fata neamurilor, conducatoriiiudei nchideau usa pentru ei nsisi.

nteleptii au plecat singuri din Ierusalim. Umbrele noptii nce-pusera sa cada la iesirea lor pe porti, dar, spre marea lor bucurie, auvazut din nou steaua si au fost condusi la Betleem. Ei nu primiseranici o nstiintare cu privire la starea umila a lui Isus, asa cum lefusese data pastorilor. Dupa ndelungata lor calatorie, au fost deza-magiti de indiferenta conducatorilor iudei si au parasit Ierusalimulcu mai putina ncredere dect atunci cnd au intrat n cetate. LaBetleem, nu au gasit nici o garda regala stationata pentru a asiguraprotectia mparatului nou-nascut. Nimeni dintre oamenii de vaza ai


lumii nu era de fata. Isus era asezat ntr-un staul. Parintii Sai, taranisimpli, needucati, erau singurii Lui veghetori. Putea acesta sa fieCel despre care sta scris ca trebuia sa ridice semintiile lui Iacov sisa aduca napoi ramasitele lui Israel, care trebuia sa fie LuminaNeamurilor pentru mntuire pna la marginile pamntului (Is.49, 6)?

Au intrat n casa, au vazut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-auaruncat cu fata la pamnt si I s-au nchinat. Sub nfatisarea umilaa lui Isus, au recunoscut prezenta Divinitatii. Si-au predat inimilenaintea Lui, ca fiind Mntuitorul lor, iar apoi si-au oferit darurile:aur, smirna si tamie. Ce credinta aveau acestia! [64]

Se putea spune despre nteleptii acestia din Rasarit ca despresutasul roman de mai trziu: Nici n Israel n-am gasit o credintaasa de mare (Mat. 8, 10).

Acesti oameni ntelepti nu ntelesesera planul lui Irod fata deIsus. Atunci cnd tinta calatoriei lor a fost atinsa, ei s-au pregatit sase ntoarca la Ierusalim, intentionnd sa-l nstiinteze de succesul lor.Dar, ntr-un vis, au primit un mesaj divin de a nu mai avea nici olegatura cu el. Evitnd Ierusalimul, ei au pornit spre tara lor pe unalt drum.

Tot asa si Iosif a primit nstiintarea de a fugi n Egipt cu Maria siCopilul. ngerul i-a zis: Rami acolo pna ti voi spune eu; caci Irodare sa caute Pruncul sa-L omoare. Iosif a ascultat fara ntrziere si,pentru o mai mare siguranta, porni noaptea la drum.

Prin acesti ntelepti, Dumnezeu a atras atentia natiunii iudaiceasupra nasterii Fiului Sau. Cercetarile lor prin Ierusalim, trezireainteresului din partea oamenilor, chiar si gelozia lui Irod, care a atrasatentia preotilor si rabinilor, le-au ndrumat mintea catre profetiilecu privire la Mesia si catre marele eveniment care tocmai avuseselor. [65]

Satana se straduia din rasputeri sa nlature lumina dumnezeiascadin lume si a folosit cea mai iscusita viclenie pentru a-L distrugepe Mntuitorul. Dar Acela care niciodata nu doarme si nici nudormiteaza a vegheat asupra Preaiubitului Sau Fiu. Acela, care afacut sa ploua mana din cer pentru Israel si l-a hranit pe Ilie n timpulfoametei, S-a ngrijit de un adapost ntr-o tara pagna pentru Mariasi pruncul Isus. Si, prin darurile magilor dintr-o tara straina, Domnul


S-a ngrijit de mijloacele necesare pentru calatoria n Egipt si pentrusederea n acea tara straina.

Magii au fost printre primii care I-au urat bun-venit Rascum-paratorului. Darul lor a fost cel dinti dar depus la picioarele Sale.Si, prin acest dar, ce privilegiu de slujire au avut ei! Lui Dumnezeui face placere sa onoreze darul adus dintr-o inima plina de iubire,dndu-i cea mai nalta eficienta n slujirea pentru Sine. Daca ne-ampredat inima lui Isus, atunci vom aduce si darurile noastre nainteaLui. Aurul si argintul nostru, cele mai de pret bunuri pamntesti pecare le avem, cele mai nalte talente intelectuale si spirituale vor ficonsacrate de bunavoie Aceluia care ne-a iubit si S-a dat pe Sinepentru noi.

Irod astepta cu nerabdare la Ierusalim ntoarcerea nteleptilor.Pe masura ce timpul trecea si ei nu se aratau, el a devenit suspicios.ndaratnicia manifestata de rabini pentru a arata locul de nastere allui Mesia parea sa indice faptul ca i ntelesesera planul si ca magiil ocolisera intentionat. El turba de mnie la acest gnd. Iscusintalui daduse gres, ramnndu-i doar sa recurga la forta. El voia sa deaun exemplu cu acest Copil-Rege. Iudeii aceia ngmfati trebuiau savada la ce se puteau astepta n ncercarile lor de a instala un domn allor pe tron.

Imediat au fost trimisi soldati la Betleem, cu ordin sa-i omoarepe toti pruncii de parte barbateasca de la doi ani n jos. Locuintelelinistite din cetatea lui David au fost martore la scenele acelea ngro-zitoare, care, cu sase sute de ani mai nainte, i fusesera descoperiteprofetului. Un tipat s-a auzit n Rama, plngere si bocet mult: Ra-hela si jelea copiii si nu voia sa fie mngiata, pentru ca nu maierau.

Iudeii adusesera nenorocirea aceasta asupra lor nsisi. Daca ar fiumblat cu credinciosie si umilinta naintea lui Dumnezeu, El, ca odemonstratie a puterii Sale, ar fi facut ca mnia mparatului sa fieinofensiva pentru ei. Dar ei nsisi se despartisera de Dumnezeu prinpacatele lor si respinsesera Duhul Sfnt, care era singurul lor scut.Ei nu studiasera Scripturile cu dorinta de a se conforma vointei luiDumnezeu. Ei cautasera profetii care puteau fi interpretate n asa fel,nct sa-i nalte pe ei nsisi si sa arate ca Dumnezeu dispretuiestetoate celelalte natiuni. Mndria lor semeata era ca Mesia avea sa vina[66]ca mparat, care sa-i biruie pe vrajmasii Lui si, n mnia Sa, sa-i calce


n picioare pe pagni. n felul acesta, au strnit ura crmuitorilor lor.Prin faptul ca ei prezentasera gresit misiunea Domnului Hristos, Sa-tana intentionase sa aduca la ndeplinire distrugerea Mntuitorului;dar, n loc de aceasta, raul s-a ntors asupra capetelor lor.

Actul acesta de cruzime a fost unul dintre cele din urma care auntunecat domnia lui Irod. Curnd dupa macelul pruncilor nevinovati,el nsusi a fost constrns sa se plece n fata acelei osnde pe carenimeni nu o poate nlatura. El a murit de o moarte groaznica.

Iosif, care era nca n Egipt, a fost acum nstiintat de un nger allui Dumnezeu sa se ntoarca n tara lui Israel. Socotindu-L pe Isusca mostenitorul tronului lui David, Iosif dorea sa se stabileasca nBetleem; dar, aflnd ca Arhelau domnea n Iudea n locul tatalui sau,s-a temut ca nu cumva planul tatalui sau mpotriva lui Hristos sa fieadus la ndeplinire de catre fiu. Dintre toti fiii lui Irod, Arhelau isemana cel mai mult la caracter. Succesiunea sa la tron fusese dejamarcata de o revolta n Ierusalim si omorrea a mii de iudei de catregarzile romane.

Iosif a fost din nou ndrumat spre un loc sigur. S-a ntors laNazaret, unde locuise mai nainte, si aici a locuit Isus aproape treizecide ani, ca sa se mplineasca ce fusese vestit prin prooroci ca El vafi chemat Nazarinean. Galilea era s

Hristos Lumina Lumii - egwwritings-a.akamaihd.netDA).pdf · Informa¸tii despre aceasta carte˘...

Documents

Transcript of Hristos Lumina Lumii - egwwritings-a.akamaihd.netDA).pdf · Informa¸tii despre aceasta carte˘...