Hrana-informatie docx

10
yogaesoteric.net De ce mâncarea este, de fapt, s,i informat,ie :: 17-21 minutes Hrana, des,i o condit,ie esent,ială a viet,ii, este rareori apreciată la adevărata sa valoare. Dincolo de rolul său convent,ional ca sursă de energie s,i de elemente de bază în structura trupului, noi descoperiri pe frontispiciul s,tiint,ei arată că hrana este s,i o sursă importantă de informat,ii. Suntem cu tot,ii programat,i să manifestăm interes pentru hrană când ne simt,im flămânzi, un interes care dispare rapid când ne simt,im sătui. Dar în conversat,iile obis,nuite s,i în cercetările s,tiint,ifice, mâncarea este deseori un subiect banal. S, i acest aspect devine mai evident când se juxtapune peste statutul său tradit,ional sacru din culturile antice; sau în tradit,iile contemporane religioase cum este cea cres,tină, în care o bucată de pâine încă reprezintă trupul lui Iisus (Euharistie). De fapt, mâncarea este un subiect extrem de interesant s,i, până nu-i înt,elegem adevărata natură s,i faptul că reprezintă un fundament invizibil pentru însăs,i cons,tiint,a noastră, nu ne vom înt,elege pe deplin propria natură s,i propriul destin. Cum am ajuns aici Conceptele moderne din occident despre mâncare sunt rezultatul unui proces intens de secularizare ce durează de sute de ani. Mâncarea este în prezent definită în mare parte în termeni ce t,in de valoarea ei economică nutrit,ională ca produs comercial, respectiv substant,a fizică. Iar aceasta din urmă este cuantificată prin prezent,a s,i greutatea moleculară a macro- s,i a micronutrient,ilor sau a caloriilor sale. În acest proces în care valoarea alimentelor a fost redusă la dimensiuni cantitative stricte, mâncarea nu mai este considerată o fort,ă vitală, cu atât mai put,in una sacră. 1

description

Merge bine cu Librera Reader modul Rezervați text reflow pe telefoanele mobile.

Transcript of Hrana-informatie docx

Page 1: Hrana-informatie docx

yogaesoteric.net De ce mâncarea este, de fapt, s,i informat,ie ::

17-21 minutes

Hrana, des,i o condit,ie esent,ială a viet,ii, este rareori apreciată la adevărata sa valoare. Dincolo de rolul său convent,ional ca sursă de energie s,i de elemente de bază în structura trupului, noi descoperiri pe frontispiciul s ,tiint,ei arată că hrana este s,i o sursă importantă de informat,ii.

Suntem cu tot,ii programat,i să manifestăm interes pentru hrană când ne simt ,im flămânzi, un interes care dispare rapid când ne simt ,im sătui. Dar în conversat ,iile obis,nuite s,i în cercetările s,tiint,ifice, mâncarea este deseori un subiect banal. S , i acest aspect devine mai evident când se juxtapune peste statutul său tradit ,ional sacru din culturile antice; sau în tradit ,iile contemporane religioase cum este cea cres,tină, în care o bucată de pâine încă reprezintă trupul lui Iisus (Euharistie).

De fapt, mâncarea este un subiect extrem de interesant s ,i, până nu-i înt,elegem adevărata natură s,i faptul că reprezintă un fundament invizibil pentru însăs ,i cons,tiint,a noastră, nu ne vom înt,elege pe deplin propria natură s,i propriul destin.

Cum am ajuns aici

Conceptele moderne din occident despre mâncare sunt rezultatul unui proces intens de secularizare ce durează de sute de ani. Mâncarea este în prezent definită în mare parte în termeni ce t,in de valoarea ei economică nutrit,ională ca produs comercial, respectiv substant,a fizică. Iar aceasta din urmă este cuantificată prin prezent ,a s,i greutatea moleculară a macro- s,i a micronutrient,ilor sau a caloriilor sale. În acest proces în care valoarea alimentelor a fost redusă la dimensiuni cantitative stricte, mâncarea nu mai este considerată o fort,ă vitală, cu atât mai put,in una sacră.

Mâncarea hrănes,te pe toate planurile

Dacă spunem despre mâncare că este „sacră”, sună pseudos,tiint,ific, dar să ne gândim la primul mod de hrană pe care Natura a creat-o pentru noi (pentru cei care au fost suficient de norocos,i să fie alăptat,i s,i nu hrănit,i cu biberonul): laptele matern este o formă de nutrit,ie fizică, termică, emot,ională, genetică s,i spirituală. De aceea hrana nu ar trebui niciodată redusă la un simplu obiect de biochimie.

Pe măsură ce aprofundăm subiectul, descoperim că mâncarea este o temă extrem de cerebrală. S, i aceasta începe cu simplul act al consumului de mâncare, însă într-un mod put,in diferit. Se numes ,te faza cefalică a nutrit,iei, cea din „mintea ta”, care reflectă modul în care experimentezi procesul hrănirii: este bun la gust? Simt ,i plăcere? Aceste aspecte „subiective” afectează profund fiziologia digestiei s ,i a asimilării.

Mâncarea începe, astfel, într-un context care depăs ,es,te simplele condit,ii s,i preocupări fizio-chimice. Efectele nocebo s,i placebo, care sunt foarte puternice în cadrul medicinei clinice, se aplică s ,i în domeniul nutrit,iei. De aceea este greu să ignorăm această importantă componentă a nutrit ,iei: experient,a personală s,i chiar

1

Page 2: Hrana-informatie docx

intent,ia s,i gradul de recunos,tint,ă s-au pierdut în fixat,ia pe chimie s,i în reduct,ionismul s,tiint,ei alimentare.

Abordarea veche a hranei ca obiect

Concept,ia noastră despre mâncare este încă puternic influent ,ată de viziunea newtoniană conform căreia toate obiectele sunt compuse din atomi, legat ,i la exterior unii de alt,ii s,i care alcătuiesc mai departe molecule, celule etc. Conform acestei teorii, când mâncăm, digestia descompune mâncarea în părt ,ile sale componente, pe care trupul le ia s,i le foloses,te.

Această viziune mecanică s,i foarte simplistă, des,i valabilă într-o anumită măsură, nu mai are valoare în lumina noii s ,tiint,e s,i biologii. Odată cu viziunea hranei ca materie avem s,i perspectiva corelată, respectiv cea conform căreia hrana poate fi „arsă” pentru energie s,i, la fel ca un furnal sau o mas ,ină, mâncarea furnizează „combustibilul” măsurat în calorii pentru a face motorul să funct ,ioneze. Acest aspect este întărit de etichetele pentru alimente, care par să dea impresia că acestea nu sunt nimic mai mult decât simple calorii s ,i o combinat,ie mai mult sau mai put,in diversă de vitamine s,i nutrient,i, precum carbohidrat,ii, grăsimile, proteinele, vitaminele sau mineralele, definite de cantitatea lor.

Această viziune reduct,ionistă asupra alimentelor este numită „vechea abordare a hranei” s,i are, în principal, două aspecte.

1) Hrana ca materie

Dacă ne uităm la aspectele materiale ale alimentelor, acestea sunt reprezentate de elementele care pot fi măsurate s,i cuantificate din punct de vedere fizic. Nu ai putea, de exemplu, „măsura” gustul, care diferă de la persoană la persoană (ceea ce este supranumit s,i „experient,a personală”). Astfel, s,tiint,a nutrit,ională se concentrează pe ceea ce se presupune că „există”, adică pe cantitatea unei substant ,e, cum ar fi 50 mg de acid ascorbic, 10 grame de carbohidrat ,i sau 200 mg de magneziu.

În realitate, aceste cantităt,i obiective sunt influent,ate de tipul de echipament de măsurare pe care îl folosim – s,i, deci, nu pot fi cu totul pure, din punct de vedere ontologic. Dar, pentru ca aceste aspecte să fie clare, să presupunem că substant ,ele materiale sunt reale, independente de instrumentul de măsurare sau de persoana care face măsurătoarea. Aceste elemente materiale, des ,i furnizează informat,ii, nu sunt considerate „informative” în sensul în care pot da informat ,ii distincte ADN-ului în trup, influent,ând exprimarea acestuia. Ele sunt considerate ca făcând parte din lumea fizică s,i, de aceea, des,i furnizează elementele de bază ale trupului, inclusiv cele necesare pentru sintetizarea ADN-ului său, nu se consideră că pot afecta sau controla ADN-ul într-un mod semnificativ.

Mâncarea este, deci, considerată „moartă” s ,i fără o semnificat,ie biologică importantă dincolo de funct,ia ei de cărămidă s ,i mortar, necesară structurii mas,inărieitrup.

2

Page 3: Hrana-informatie docx

Iar celălalt aspect al vechii abordări este...

2) Hrana ca energie

Energia este definită ca putere derivată din utilizarea resurselor fizice, în special pentru a pune în mis ,care o mas,inărie. În acest context, hrana furnizează combustibil pentru a pune în mis,care mas,inăria-trup. Energia dată de alimente este de regulă definită în termeni chimici. Conceptul de bază este că animalele, la fel ca oamenii, îs ,i extrag energia din alimente s,i oxigenul molecular prin respirat,ia celulară. Cu alte cuvinte, trupul combină oxigenul din aer cu moleculele din alimente (respirat ,ie aerobă), sau fără oxigen, prin reorganizarea moleculelor (respirat ,ia anaerobă).

Sistemul folosit pentru a cuantifica cont,inutul energetic din mâncare este bazat pe caloria alimentară, „caloria mare” sau kilocaloria, egală cu 4,184 kilojuli. 1 calorie de hrană este cantitatea de căldură necesară pentru a ridica temperatura unui gram de apă cu un grad Celsius.

Modul tradit,ional de echivalare a cont ,inutului caloric al unei mostre de mâncare este prin utilizarea unui calorimetru, care arde efectiv mostra de hrană, măsurând cantitatea de căldură emanată (cont,inutul caloric). Pentru a exprima densităt ,ile variate ale materialelor dintr-o mostră, cum ar fi fibre, grăsimi, apă, în ziua de azi se foloses,te un algoritm mai complex.

Din nou, nici sub acest aspect, des,i oferă informat,ii (cont,inutul caloric), hrana nu este privită ca substant,ă informat,ională în sens biologic (cum ar fi ADN-ul), ci doar ca o simplă sursă de energie care poate alimenta mas ,inăria-trup.

Noua abordare: hrana ca informat,ie

Această nouă viziune asupra hranei, des,i încărcată de informat,ii importante din punct de vedere biologic, se bazează pe descoperiri relativ noi în diverse domenii ale cercetării s,tiint,ifice.

De exemplu, faptul că mâncarea cont ,ine grupuri de metil (un atom de carbon atas ,at la trei atomi de hidrogen (CH3)) capabile de metilare (adormire) a genelor, a adus în centrul atent,iei capacitatea alimentelor de a influent,a riscul de boli precum s,i exprimarea fenotipului. Dacă folatul, B12, sau Betaina - 3 compus ,i alimentari comuni – pot efectiv „stinge” expresia genelor cu un înalt grad de specificitate, hrana devine un vector informat,ional puternic. Unul care poate interveni asupra ADN-ului din trup determinând ce linie de secvent,e se vor exprima.

Această descoperire a important,ei rolului nutrit,iei în epigenetică a deschis un întreg domeniu de cercetare, printre care se numără nutrigenomica, ce se ocupă de interact,iunile dintre gene s,i alimente, precum s ,i genomica nutrit,ională, care analizează riscurile determinate de gene s ,i care permit personalizarea recomandărilor nutrit,ionale.

Brusc, aproape peste noapte, mâncarea devine mult mai interesantă pentru geneticieni, biologi s,i profesionis,ti medicali, întrucât, ca vector informat ,ional, ar

3

Page 4: Hrana-informatie docx

putea afecta sau chiar controla în unele cazuri expresia ADN-ului, fiind astfel, un fel de Sfânt Graal al bio-medicinei.

Rolul alimentelor ca sursă de donatori de grup de metil, capabili de a modula epigenetic expresia ADN-ului, este o puternică dovadă a proprietăt ,ilor sale informat,ionale, însă nu este numai atât...

Mâncarea cont,ine s,i vectori clasici de informat,ie genetică, cum sunt ARN-urile care nu cont,in coduri s,i care, ca donatorii de metil, au abilitatea de a influent ,a profund expresia ADN-ului nostru. De fapt, se estimează că există aproximativ 100.000 de locat,ii diferite în genomul uman capabile să producă ARN-uri fără codificare, eclipsând de departe genele de codificare a proteinelor, de peste 20-25.000. Aceste ARN-uri, împreună, orchestrează expresia celor mai multe gene din organism, fiind astfel fort,e dominante care răspund în mare parte de ment ,inerea integrităt,ii noastre epigenetice s,i genetice.

Aceste ARN-uri sunt purtate de microvezicule de dimensiunea unui virus, numite exozomi, prezente în toată mâncarea pe care o consumăm (aces ,tia sunt secretat,i de toate celulele din plante, animale s ,i ciuperci) s,i supraviet,uiesc ingestiei, modificând semnificativ expresia genelor.

În 2012, un studiu revolut ,ionar intitulat „Planta exogenă MIR168a act ,ionează în mod specific la mamifere LDLRAP1: dovadă de regularizare între regnuri prin microARN”, a descoperit că microARN-ul exozomial din orez a influent ,at receptorii LDL în ficatul voluntarilor chinezi, dovedind că regularizarea între regnuri prin microARN există s,i se petrece în mod curent prin alimentele pe care le consumăm.

Un alt studiu, de această dată pe animale, a descoperit că exozomii din unele alimente comune, respectiv grapefruit, portocale, afectează căi fiziologice importante în corpurile animalelor. Concret, aces ,ti compus,i din alimente „vorbesc” cu celulele animale s,i regularizează expresia genelor conferind efecte terapeutice semnificative. Abilitatea exozomilor de a media transferul microARN-urilor între regnuri redefines,te not,iunea speciilor umane ca fiind închise genetic ermetic în relat,ie cu regnul animal, vegetal sau al ciupercilor. În acest sens, exozomii sunt mecanismul prin care toate viet,uitoarele din biosferă sunt strâns interconectate, aruncând o nouă lumină asupra posibilităt,ii ca ipoteza Gaia să fie adevărată.

Un alt mecanism important, des,i neglijat, prin care componentele alimentare pot purta s,i transfera energia s,i informat,ia, este prin as,a-numitele stări conformat,ionale prionice (tipare proteice). Prionii au fost considerat ,i în principal patogeni, după configurat,ie s,i efect. Un exemplu clasic este formarea beta-amiloidelor în creier, în boala Alzheimer. Aceste conformat ,ii proteice secundare act,ionează ca un model prin care anumite stări nocive se transferă lateral între proteine. Dar prionii nu sunt întotdeauna patologici. De exemplu, prionii care se formează în mod natural sunt esent,iali pentru sănătatea tecii de mielină din creier s ,i pot avea multe astfel de funct,ii importante, des,i încă necunoscute.

4

Page 5: Hrana-informatie docx

Astfel, când privim fenomenele dintr-o perspectivă neutră, faptul că starea de conformat,ie a unei proteine poate det ,ine s,i transfera lateral informat ,ii esent,iale pentru structura s,i funct,ia proteinelor din vecinătate fără să aibă nevoie de acizi nucleici arată cât de importantă poate fi morfologia alimentelor. Este deci posibil ca hrana, în funct,ie de modul în care este cultivată s ,i pregătită, să aibă tipare de manifestare proteice foarte diferite care să transporte informat ,ii vitale biologice dintre cele mai variate.

Acesta este un alt exemplu care arată că alimentele nu pot fi analizate exclusiv prin metode cantitative, cum ar fi proteinele cont ,inute, ci trebuie luate în considerare s ,i dimensiunile calitative, cum ar fi informat ,iile cont,inute în stările secundare, tert ,iare s,i cuaternare ale acestor proteine.

Microbiomul hranei cont,ine multe informat,ii

Recunoas,terea rolului pe care microbiomul îl joacă în alimentele pe care le consumăm adânces,te înt,elegerea hranei ca informat ,ie. Microbiomul este contribut,ia informat,ională cea mai semnificativă a hranei. Dacă luăm în considerare contribut,ia genetică pe care o aduc toate bacteriile, ciupercile s ,i virus,ii prezent,i în mod natural în alimente (în special în cele crude), vorbim de o colect ,ie importantă de informat,ii semnificative din punct de vedere biologic. O parte din aceste informat,ii microbiene pot să „sară” de la aceste microorganisme în microbiomul corpului nostru, furnizându-ne „puteri” extra-cromozomiale s ,i maximizând capacităt,ile noastre genetice.

De exemplu, un studiu recent a identificat o enzimă de bacterie marină în intestinele japonezilor, probabil un produs secundar al consumului de alge marine, colonizată de acestea. Această enzimă de bacterie marină are capacitatea de a digera polizaharide sulfate – un tip de carbohidrat ,i pe care oamenii nu au capacitatea să îi digere, pentru că sunt specifici domeniului marin.

Acest aspect arată că genele furnizate de aces ,ti microbi reprezintă o bibliotecă genetică, ale cărei contribut,ii poate extinde capacităt,ile speciilor noastre. Întradevăr, genomul uman cont,ine informat,ia genetică care poate produce sute de enzime diferite. S, i acestea sunt capabile să descompună mii de carbohidrat ,i diferit,i! Sunt multe alte abilităt,i pe care aceste „perle” le pot avea, inclusiv pe cea de a produce vitamine (inclusiv vitamina C) s,i alt,i biocompus,i esent,iali.

Microbiomul din mâncarea noastră poate, deci, fi considerat o adevărată arhivă de informat,ii pret,ioase.

Apa ca purtător de informat,ii în alimente

Un alt element extrem de important este rolul apei în mâncare. Nu numai că s-a dovedit că apa poate purta energie s ,i informat,ie, însă a fost identificată s ,i ca instrument de bio-semioză. Apa din alimente aduce, astfel, informat ,ii biologice

5

Page 6: Hrana-informatie docx

importante – chiar s,i din punct de vedere genetic s ,i epigenetic – s,i fără acizi nucleici.

S, tiint,a alimentară convent,ională începe de la o bază complet deshidratată, acordând atent,ie în mod aproape exclusiv aspectelor măsurabile ale materialului „uscat” al alimentelor, sau cantităt,ii de energie pe care acestea o cont,in (care, în mod ironic, necesită arderea apei pentru a obt ,ine rezultatele). Toată hrana care este gata de consum este hidratată. Altfel, ar fi „hrană deshidratată”, care de regulă nu se consideră gata de consum.

Astfel, nu putem vorbi despre biomolecule fără să luăm în considerare învelis ,ul de hidratare ca fiind în mod integral s,i inseparabil legat de compus,ii „uscat,i”, cum ar fi aminoacizii, acizii gras,i, zaharurile. Apa are capacitatea de a transporta informat ,ia s,i de a determina structura s,i funct,iile substant,elor biochimice s,i ale polimerilor pe care îi cont,ine. Apa, care este capabilă să absoarbă energia liberă din mediu, det ,ine, în acelas,i timp, propria sa informat,ie s,i energie. Aceasta înseamnă că alimentele, prin cont,inutul de apă pe care îl au, au potent ,ialul de a transporta cantităt,i relativ semnificative de informat,ii care le depăs,esc simpla compozit,ie materială.

Pe măsură ce s,tiint,a avansează, tot mai multe elemente cantitative s ,i calitative legate de apă vor fi dezvăluite, vitale în înt,elegerea alimentelor ca informat,ie.

Implicat,ii profunde pentru viitorul hranei s,i al medicinei

Când privim hrana ca pe o sursă vitală de informat ,ii biologice importante, care influent,ează expresia genomului, este mult mai us ,or să înt,elegem de ce strămos ,ii nos,tri au privit ca sacre producerea, cultivarea, gătitul s ,i consumul ei. Putem înt,elege s,i modul în care a apărut relat,ia aparent poetică dintre alimente s,i organele pe care acestea le hrănesc, prin punt ,ile informat,ionale descrise anterior (ARN-uri, prioni, apă), făcând posibilă „comuniunea lor de suflet”.

În ziua de azi, cu atâtea tehnologii de agricultură industrială care alterează atât calitatea cât s,i componenta informat,ională a hranei, nu este suficient să ne uităm doar la aspectul material al acestor modificări. Radiat ,ia, modificările genetice, pesticidele, calitatea solului, procesarea s,i o gamă largă de alt,i factori (intent,ia) pot afecta semnificativ stadiul s,i calitatea informat,ională a unui produs, fără ca acest aspect să fie reflectat în mod evident în caracteristicile brute precum caloriile s ,i alte dimensiuni materiale.

Nu mai putem privi, de exemplu, diferent,a dintre laptele praf s,i laptele matern strict prin prisma materială/energetică a analizei nutrit ,ionale convent,ionale. La nivel informat,ional, acestea sunt la o distant,ă de ani lumină una de alta, chiar dacă au atâtea similarităt,i în ceea ce prives,te elementele nutrit,ionale, precum cont,inutul caloric s,i cel de carbohidrat,i.

Acest aspect va deveni valabil în toate aspectele product ,iei alimentare s,i nutrit,iei, care până în prezent au fost guvernate de un mod ontologic mort de a înt ,elege s,i

6

Page 7: Hrana-informatie docx

interact,iona cu produsele pe care le consumăm. De îndată ce vom înt ,elege adevăratele implicat,ii alte alimentelor ca informat,ie, întreaga perspectivă asupra lumii se va modifica.

yogaesoteric 19 septembrie 2018

7