Hotnews 1 noiembrie Discutia de luni: Patru ONG-uri impotriva referendumului declansat de Traian Basescu Georgiana Iorgulescu si Victor Alistar au discutat online cu cititorii HotNews.ro Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului pentru Resurse Juridice, si Victor Alistar, directorul Transparency International Romania, au discutat despre acuzatia de prefraudare a alegerilor adusa lui Traian Basescu. Patru ONG-uri l-au acuzat joi pe seful statului ca fraudeaza moral alegerile prezidentiale, creandu-si un avantaj in fata celorlalti candidati prin convocarea referendumului in aceeasi zi cu turul I, si i-au cerut Avocatului Poporului sa sesizeze Curtea Constitutionala. Cele mai bune intrebari se vor regasi in emisiunea Discutia de luni, realizata de HotNews.ro si RFI Romania si moderata de Dan Tapalaga. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-6395401-georgiana-iorgulescu-victor-alistar-discutat-online-cititorii-hotnews.htm 2 noiembrie RFI: Patru ONG-uri impotriva referendumului declansat de Traian Basescu http://www.rfi.ro/dezbateri/discutia_de_luni/index.html

4 noiembrie Hotnews: Bunele practici la referendum şi la ONG-uri Patru ONG-uri au reclamat la Curtea Constituţională referendumul declanşat de preşedinte. Aşa cum arătam în articolul trecut, şi cum nu au fost în stare să contra-argumenteze doi lideri ai acestor organizaţii, acuzaţia nu stă în picioare. Există însă temeiuri foarte bune pentru a-i reproşa preşedintelui declanşarea acestui referendum, aşa cum le-a expus dna Iorgulescu de la Centrul pentru Resurse Juridice: “E adevarat, fiecare dintre candidati are parghiile constitutionale proprii. Caracteristica esentiala a unui referendum este aceea ca trebuie sa ofere informatii obiective pro si contra, iar autoritatile statului, autoritatile publice au obligatia de a furniza aceste informatii. Presedintele actual, dupa Constitutie, intra in categoria autoritatilor publice si, cu toate acestea, discursul domniei sale, un discurs pe care l-as caracteriza ca fiind violent prin prisma afisului electoral, prezinta o unica varianta. Intrucat Romania nu are o lege care sa defineasca cine trebuie sa faca aceasta campanie obiectiva, fiind membri ai Consiliului Europei, ar trebui sa aplicam regulile Comisiei de la Venetia. In acest sens, articolul 3.1. litera b spune “spre deosebire de cazul alegerilor, nu este necesara interzicerea completa a interventiei autoritatilor publice in favoarea sau in defavoarea propunerii supuse referendumului. Cu toatte acestea, autoritatile publice nu trebuie sa influenteze rezultatul scrutinului intr-o campanie excesiva si unilaterala. Se interzice utilizarea fondurilor publice de catre autoritati in scopuri de campanie.” (Georgiana Iorgulescu, la Discuţia de luni) Dl Băsescu, în calitate de autoritate publică, încalcă regulile Comisiei de la Veneţia, exprimate într-un cod de bune pratici apropo de referendum. Că veni vorba de referendum, acum câteva săptămâni guvernul Boc emitea o Ordonanţă de Urgenţă care completa legea referendumului, prevăzând între altele că dacă parlamentul nu emite avizul consultativ în termen de 20 de zile atunci preşedintele poate emite decretul fără acesta. OUG a stârnit multe comentarii negative pe fond, apropo de măsura aceasta. Dacă nu mă înşel a avut loc atunci o nouă sesizare la Avocatul Poporului legată de asta, sesizare respinsă între timp de acesta, din partea PNL şi (dacă nu mă înşel) şi a unor ONG-uri. Astăzi OUG a fost respinsă, adică în efect parlamentul şi-a păstrat dreptul de a bloca un referendum prin refuzul de-a adopta avizul consultativ. E o problemă cu asta? Păi aceleaşi reguli ale Comisiei de la Veneţia spun că da! Iată ce scrie la articolul 6: “Trebuie să fie fixat un termen înăuntrul căruia Parlamentul să îşi dea avizul consultativ; dacă acest termen nu este respectat, textul va fi supus la vot fără avizul Parlamentului.” (Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneţia) Ca să vezi. Sunt curios dacă vom auzi vreun cuvânt de la cele patru ONG-uri privind decizia luată astăzi în parlament. Bănuiesc că nu trebuie să scrie în vreun cod de bune practici pentru ele că judecata cu dubla măsură e de natură să le decredibilizeze.

Monitorul de Suceava, 5 noiembrie: ONG-urile au cerut oficial Avocatului Poporului să sesizeze CC privind alegerile şi referendumul Alianţa pentru Statul de Drept a înaintat, marţi, Avocatului Poporului, documentul de poziţie privind posibilele riscuri de fraudă morală la alegerile prezidenţiale care se suprapun cu referendumul, solicitând oficial instituţiei să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu aspectele reclamate. Documentul înaintat Avocatului Poporului de Alianţa pentru Statul de Drept, formată din Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de Resurse Juridice şi Transparency International România, a fost înregistrat de secretariatul instituţiei sub numărul 10566/3.11.2009. Semnatarul adresei către Avocatul Poporului, directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice Georgiana Iorgulescu, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că a avut această iniţiativă necunoscând dacă instituţia a luat sau nu notă de existenţa cererii ONG-urilor de sesizare a Curţii Constituţionale, în ciuda expunerii de care documentul a beneficiat în media ultimelor zile. Cele patru ONG-uri au cerut, joia trecută, într-o conferinţă de presă, ca Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituţională referitor la convocarea referendumului odată cu alegerile prezindenţiale. Reprezentanţii ONG-urilor au susţinut că prin suprapunerea referendumului cu alegerile prezidenţiale s-ar putea încălca prevederile articolului 57 din Constituţie privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor. Potrivit acestui articol, "cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi". ONG-urile spuneau atunci că doar preşedintele poate convoca referendumul. În situaţia prezentă, Traian Băsescu are însă două atuuri, deoarece, în calitate de şef de stat, poate convoca referendumul, el fiind totodată şi candidat la alegerile prezidenţiale. Băsescu apare astfel pe două afişe, atât pe cel pentru alegerile prezidenţiale, cât şi pe cel privind referendumul, acuzau reprezentanţii celor patru ONG-uri constituite în Alianţa pentru Statul de Drept. Aceştia spuneau că se creează astfel o inechitate faţă de ceilalţi candidaţi la prezidenţiale. Victor Alistar, liderul Transparency International România (TI-RO), declara că prin modalitatea de organizare a alegerilor din noiembrie există un risc foarte ridicat de fraudare în masă, mai mare chiar decât turismul electoral. Liderul TI-RO a mai spus atunci că este îngrijorat de modalitatea propriu-zisă de organizare a alegerilor prezidenţiale şi a referendumului, precizând că, potrivit modului de organizare, se va vota în aceeaşi secţie, aceeaşi cabină şi se va semna pe aceeaşi listă atât pentru votul la referendum, cât şi pentru cel la prezidenţiale. "Astfel, este foarte uşor de fraudat şi foarte, foarte greu de supravegheat alegerile", a spus Alistar în conferinţa de presă de joia trecută. Alegătorii care optează, atunci când se prezintă la urne, să voteze doar pentru alegerea preşedintelui sau doar la referendum nu vor putea să revină la secţia

de votare la altă oră pentru a-şi mai exprima opţiunea, a stabilit, săptămâna trecută, Biroul Electoral Central. Astfel, potrivit deciziei BEC, alegătorii care şi-au exprimat dreptul de vot la alegerile pentru Preşedintele României şi la referendumul din 22 noiembrie, pentru ambele evenimente electorale sau pentru unul singur dintre acestea şi cărora li s-a aplicat pe actul de identitate timbrul autocolant sau, după caz, ştampila cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului, nu-şi vor mai putea exercita încă o dată dreptul de vot, în data de 22 noiembrie. În cazul în care alegătorul optează pentru participarea la un singur eveniment electoral, el va semna în rubrica destinată semnăturii pentru exprimarea respectivului drept de vot, preşedintele urmând să bareze, în prezenţa alegătorului, rubrica rămasă neutilizată. BEC a mai decis că alegătorii care doresc să îşi exercite dreptul de vot la referendumul naţional va primi în mod obligatoriu toate buletinele de vot corespunzătoare ambelor întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta pentru una sau alta dintre întrebări. Monitorul de Suceava, Euroavocatura, Ziua – 6 noiembrie Monitorul de Suceava: CRJ apreciază că evenimentele politice actuale înseamnă "măcelul" Constituţiei Centrul de Resurse Juridice (CRJ) îşi exprimă îngrijorarea faţă de situaţia politică, apreciind că au loc "măcelul" Constituţiei şi jocuri de "care pe care" din care nimeni nu va avea de câştigat pe termen lung. "De ce se apelează atât de des la Curtea Constituţională? Pentru că toată lumea încalcă regulile jocului şi, în fapt, avem pretenţia de la Curte să ne înveţe cum să ne purtăm", se arată în comunicatul ONG-ului de joi. CRJ mai critică faptul că preşedintele Traian Băsescu a convocat în aceeaşi zi un referendum pe tema parlamentului unicameral. "Ca să nu fie mai prejos, două consilii judeţene vor să facă referendum local in ziua alegerilor prezidenţiale, încălcând, la o scară mai mică ce e drept, aceleaşi reguli ale jocului considerate de noi ca fiind cel puţin imorale. Cum ele sunt conduse de PNL, respectiv PDL, se poate naşte întrebarea legitimă dacă acestea nu servesc propriului candidat. Chiar dacă pe hotărârile consiliilor judeţene nu va apare semnătura candidatului, lucrul rămâne grav", susţine organizaţia. ONG arată că Parlamentul, "ori cel puţin PSD-ul", au recunoscut că s-a încălcat Constituţia în ultimii ani şi că nu contează o încălcare în plus sau în minus, aşa că a cerut Guvernului interimar Boc să voteze bugetul de stat, chiar dacă se încalcă Constituţia.

Despre propunerea lui Iohannis Klaus în funcţia de prim-ministru CRJ apreciază că, "probabil nu întâmplător", imediat după propunere a apărut informaţia că, în perioada 2003-2004 ar fi fost incompatibil. "Presimt că o să auzim alte teme halucinante, dar la fel de constituţionale: ce se va întampla atunci cand jumătate din Guvern, adică miniştri interimari vor împlini termenul de 45 de zile de mandat? Oare se va interpreta că mai vine o persoană cu alt interimat de 45 de zile (şi tot aşa de câte ori se poate, că nu precizează la Constituţie) sau că după aceea trebuie musai să vină un titular (aşa zice doctrina). În lipsa înţelegerii textului, probabil că vom apela, din nou, la Curtea Constituţională", precizează directorul executiv al CRJ, Georgiana Iorgulescu. Alianţa pentru Statul de Drept a înaintat, marţi, Avocatului Poporului, documentul de poziţie privind posibilele riscuri de fraudă morală la alegerile prezidenţiale care se suprapun cu referendumul, solicitând oficial instituţiei să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu aspectele reclamate. Cele patru ONG-uri au cerut, joia trecută, într-o conferinţă de presă, ca Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituţională referitor la convocarea referendumului odată cu alegerile prezindenţiale. Reprezentanţii ONG-urilor au susţinut că prin suprapunerea referendumului cu alegerile prezidenţiale s-ar putea încălca prevederile articolului 57 din Constituţie privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor. Potrivit acestui articol, "cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi". ONG-urile spuneau atunci că doar preşedintele poate convoca referendumul. În situaţia prezentă, Traian Băsescu are însă două atuuri, deoarece, în calitate de şef de stat, poate convoca referendumul, el fiind totodată şi candidat la alegerile prezidenţiale. Băsescu apare astfel pe două afişe, atât pe cel pentru alegerile prezidenţiale, cât şi pe cel privind referendumul, acuzau reprezentanţii celor patru ONG-uri constituite în Alianţa pentru Statul de Drept. Aceştia spuneau că se creează astfel o inechitate faţă de ceilalţi candidaţi la prezidenţiale. Euroavocatura: Macelul Constitutiei - Opinia CRJ fata de ultimele evenimente de pe scena politica In lipsa unor valori in care sa credem apelam in mod constant la lege, avand cu totii senzatia ca aceasta, dincolo de reglementarea, mai buna sau mai proasta, a unei realitati sociale, ne va deslusi in legatura cu spiritul ei, cu valoarea pe care e cladita. Asta pentru ca, in esenta, nu construim legi cladite pe crezuri, valori, norme ci pentru ca, fie ni se impune din afara, fie avem de servit un interes propriu ori de grup . Acest lucru se intampla, ca o constanta a ultimilor ani, inclusiv ori mai ales cu legea fundamentala. Daca niste lucruri pareau simple si invatate in facultatile de drept ca

atare, acum, in functie de partidele ori persoanele aflate la putere, interpretarea Constitutiei devine din ce in ce mai aiuritoare. De ce se intampla toate acestea? Dincolo, sa spunem, de un interes legitim al partidelor politice de a veni la guvernare, se afla lipsa de valori. Pe o astfel de lipsa de valori, indiferent cat de bun sau prost este textul Constitutional, intervine pervertirea sa. De ce se apeleaza atat de des la Curtea Constitutionala? Pentru ca toata lumea incalca regulile jocului si, in fapt, avem pretentia de la Curte sa ne invete cum sa ne purtam. In traducere libera se cheama ca nu avem cei sapte ani de acasa, atat la propriu cat si in materie de comportament democratic. Se prea poate sa fim in UE numai ca nu am apucat sa inghitim bine hapul democratic si cu atat mai putin sa-l digeram. Nefiind in nici un fel deontologul de serviciu al patriei, imi permit, totusi, sa fac o scanare a celor intamplate in ultimul timp: 1) Asupra faptului ca, desi ii permite Constitutia, Presedintele convoaca in aceeasi zi un referendum pe tema parlamentului unicameral- ne-am pronuntat deja, cel putin in materie de moralitate, in cadrul Alintei pentru Statul de Drept . Ca sa nu fie mai prejos, doua consilii judetene vor sa faca referendum local in ziua alegerilor prezidentiale, incalcand, la o scara mai mica ce e drept, aceleasi reguli ale jocului considerate de noi ca fiind cel putin imorale. Cum ele sunt conduse de PNL, respectiv PDL, se poate naste intrebarea legitima daca acestea nu servesc propriului candidat. Chiar daca pe hotararile consiliilor judetene nu va apare semnatura candidatului, lucrul ramine grav. Poate acum, in ceasul al 12-lea, se mai gandesc, si unii si altii. 2) Parlamentul, ori cel putin PSD-ul, declara cu nonsalanta ca la cat s-a incalcat Constitutia in ultimii ani, ce mai conteaza o incalcare in plus sau in minus, asa ca poftesc Guvernul interimar Boc la facerea bugetului de stat, chit ca e neconstitutional. 3) Opozitia l-a propus pe dl. Johannis Klaus la functia de prim-ministru. Imediat, si probabil nu intamplator, aflam ca e posibil sa fi fost incompatibil in perioada 2003-2004. Daca este asa, urmeaza o procedura anume la ANI si instantele de judecata care pot sau nu pot sa il gaseasca pe dl. Johannis Klaus vinovat. Daca ar fi sa fie vinovat, lucru pe care numai Domnia Sa il cunoaste, moral ar fi sa se retraga. 4) In sfarsit, ar fi de discutat un lucru din ciclul a€žcine a fost intai, oul sau gainaa€ť, repectiv cum se face ca a cazut guvernul Croitoru si cine a inceput primul. Avea Parlamentul dreptul legal sa il tranteasca? Avea. A facut bine ca l-a trantit? Probabil ca nu, in situatia economica in care se afla tarisoara. Avea dreptul Presedintele sa numeasca primul-ministru? Avea. Pe oricine dorea Domnia Sa? Nu scrie la Constitutie dar scrie la docrina: cata vreme Guvernul raspunde in fata Parlamentului, tocmai pentru a nu se ajunge la situatia de astazi, era bine ca partile, adica Presedintele si noua majoritate parlamentara chiar sa se fi inteles pe aceasta tema. 5) Presimt ca o sa auzim alte teme halucinante, dar la fel de constitutionale: ce se va intampla atunci cand jumatate din Guvern, adica ministrii interimari vor implini termenul de 45 de zile de mandat? Oare se va interpreta ca mai vine o persoana cu alt interimat de 45 de zile (si tot asa de cate ori se poate, ca nu precizeaza la Constitutie) sau ca dupa aceea trebuie musai sa vina un titular (asa zice doctrina). In lipsa intelegerii textului, probabil ca vom apela, din nou, la Curte . Din aceste jocuri de a€žcare pe carea€ť nimeni nu va avea de castigat pe termen lung. Cetatenii cu atat mai putin. Morala este ca nu avem morala. Georgiana Iorgulescu Director Executiv Centrul de Resurse Juridice

Ziua:Dispute intre Valeriu Stoica şi reprezentanţii ONG-urilor care contestă organizarea referendumului Victor Alistar, directorul TI, a criticat, intr-o dezbatere organizată de ISP, că statul nu a alocat fonduri pentru informarea populaţiei privind referendumul de instituire a Parlamentului unicameral, iar Valeriu Stoica (PDL) a declarat că ONG-urile "s-au integrat discursului domnului Vanghelie", informeaza NewsIn.Institutul de Studii Populare şi Fundaţia Konrad Adenauer au organizat, joi, o dezbatere intitulată "Prefraudarea reformei sistemului politic" avand ca teme Parlamentul unicameral şi reforma constituţională. O mare parte a dezbaterii a vizat justeţea demersului unor organizaţii nonguvernamentale referitor la contestarea organizării referendumului in aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale, in condiţiile in care cel care a convocat referendumul, preşedintele Traian Băsescu, este şi candidat in alegeri.Demersul a fost contestat de vicepreşedintele PDL, Valeriu Stoica. "Cele patru asociaţii s-au integrat, cu sau fără voie, intr-o anumită direcţie a discursului politic din Romania, un discurs vechi de 20 de ani, antidemocratic şi antireformist (...) Vor sau nu vor, s-au integrat discursului domnului Vanghelie. Mă miră opţiunea lor", a spus Stoica argumentand că gestul ONG-urilor a justificat constestatarii oportunităţii referendumului şi a reformei instituţionale a statului. Valeriu Stoica a afirmat că discursul despre prefraudarea alegerilor contrazice dreptul preşedintelui de a convoca o consultare populară. Reprezentantul Agenţiei de Monitorizare a Presei, una din organizaţiile semnatare ale solicitării către Avocatul Poporului, Mircea Toma a susţinut că termenul "prefraudare" nu apare in textul solicitării. "Prefraudarea a fost folosită de către un ONG-ist care a incercat să-i explice unei jurnaliste ce nu e bine, iar cuvantul a rămas fixat in pixul domnişoarei. Textul nostru este mult mai cumpănit şi mai atent la termene", a explicat Toma. El a spus că demersul a fost cauzat de faptul că modul in care a inceput campania pentru referendum contravine recomandărilor Comisiei de la Veneţia, una dintre ele fiind că insituţiile statului nu influenţează votul, Toma referindu-se la faptul că fotografia preşedintelui apare pe afişele care indeamnă populaţia să voteze pentru reducerea numărului de parlamentari. "Nu este corect ca o instituţie publică să se pronunţe intr-un anumit fel", a spus Toma.Stoica a intervenit din nou, susţinand că nu este corectă premisa prin care Traian Băsescu este acuzat că se implică in campanie din postura de candidat la prezidenţiale, dar şi ca preşedinte indemnand populaţia să voteze intr-un anumit fel. "Dumneavoastră spuneţi că un afiş e făcut de Traian Băsescu ca preşedinte, altul in calitate de candidat. E corectă premisa? De unde rezultă că intr-un afiş e vorba de preşedinte şi in celălalt de un candidat? Amandouă afişele sunt comandate de PDL. Realitatea este că ambele aparţin candidatului Băsescu. Niciun afiş nu e făcut de preşedintele Romaniei", a spus Valeriu Stoica.In schimb, reprezentantul Transparency International, Victor Alistar a reclamat şi el faptul că modul de desfăşurare a campaniei pentru referendum nu respectă recomandările Comisiei de la Venezia. "Se toacă bani pentru organizarea referendumului, dar nu a fost dat un leuţ pentru informarea populaţiei", a spus Alistar adăugad: "Nu mă simt in barca lui Vanghelie, e ultimul loc in care m-aş simţi bine". In replică, Stoica a susţinut tema Parlamentului unicameral nu este nouă "Băsescu a făcut informare prin raportul Comisiei prezidenţiale, dar informarea nu o face emitentul, o face canalul de comunicare. Noi ne zbatem de cinci ani să lansăm tema, cine a impiedicat presa să facă o asemenea dezbatere?", s-a intreabat Stoica. El a precizat că nu a suspectat cele patru ONG-uri de manipulare. "Buna intenţie şi

onestitatea dumneavoastră au fost folosite in scopuri politice", a explicat Valeriu Stoica. Pro Democraţia, Centrul pentru Resurse Juridice, Transparency International Romania şi Agenţia de Monitorizare a Presei au cerut, pe 29 octombrie, Avocatului Poporului să sesizeze CCR referitor la convocarea referendumului odată cu prezidenţialele, reprezentanţii ONG-urilor susţinand că preşedintele işi creează o şansă in plus.Potrivit Georgianei Iorgulescu, director executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, prin stabilirea referendumului odată cu scrutinul prezidenţial se pregăteşte astfel o pre-fraudare a alegerilor. "Este vorba de o fraudă, aş numi-o morală. Noi credem că este vorba de o manipulare şi o distorsionare a discursului electoral. In campania aceasta electorală care este dedicată alegerilor prezidenţiale, candidaţii ar trebui să discute in opinia noastră in exclusivitate despre ceea ce doresc să facă cu Romania din perspectiva atribuţiilor scrise in Constituţie, atribuţii ale preşedintelui", a declarat Iorgulescu, la Realitatea Tv.Ea a mai precizat că ONG-urile solicită Avocatului Poporului să sesizeze CCR asupra ordonanţei care a schimbat legea referendumului. "Noi cand ne adresăm in faţa Avocatului Poporului ne adresăm din perspectiva ordonanţei care a schimbat legea referendumului. Acolo poate numai Avocatul poporului să intervină. Vorbim de organizarea referendumului in aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale in condiţiile in care cel care candidează la alegerile prezidenţiale este şi cel care organizează referendumul. Cu alte cuvinte este şi iniţiator, este şi jucător, putem de vorbi despre un conflict de interese. Lucrurile acestea nu au fost luate in calcul de Avocatul poporului şi de Curtea Constituţională", a mai explicat aceasta.Iorgulescu susţine că prin convocarea referendumului odată cu alegerile prezidenţiale s-ar putea incălca prevederile articolului 57 din Constituţie privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, articol care spune că "cetăţenii romani, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să incalce drepturile şi libertăţile celorlalţi". La randul său, Cristian Parvulescu, preşedintele Pro Democraţia, spune că şeful statului işi asigură o şansă suplimentară la alegeri in calitatea de sa de iniţiator al referendumului. "Cerem Avocatului Poporului care are această posibilitate, să sesizeze Curtea Constituţională şi anume faptul că preşedintele, in acelaşi timp candidat, poate propune desfăsurarea unui referendum şi candidează la alegerile prezidenţiale in aceeaşi zi. De-asta pare să asigure preşedintelui o şansă suplimentară. (...) Este un avantaj şi noi ne intrebăm dacă nu cumva egalitatea acestor alegeri, egalitatea dintre competitori nu este respectată. Singurii care pot să se pronunţe sunt cei de la Curtea Constituţională. In Constituţie este prevăzut cat se poate de clar că aceştia verifică şi asigură desfăşurarea corectă a alegerilor prezidenţiale şi a referendumui şi credem că ar fi obligatoriu să lămurească populaţia in legătură cu acest aspect", a spus el. Z.O.

6 noiembrie News BN: Centre antidiscriminare: Alba, Sibiu, Bistrita si Maramures Sase centre antidiscriminare pentru categoriile vulnerabile pe piata muncii vor fi deschise in Romania, de Centrul de Resurse Juridice (CRJ). Centrul va initia, in cele sase localitati, si cursuri de formare pentru angajatori, salariati, sindicate si jurnalisti, se arata intr-un comunicat al CRJ. CRJ, in parteneriat cu Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si Fundatia Brodolini Italia, infiinteaza reteaua de centre antidiscriminare, care are rolul sa previna discriminarea pe piata muncii prin furnizarea de informatii juridice din practica interna si internationala legate de domeniul antidiscriminarii. Tematica sesiunilor de formare va cuprinde aspecte legate de egalitatea de sanse pe piata muncii, de legislatia muncii, depasirea stereotipurilor culturale in scopul integrarii pe piata muncii a femeilor, persoanelor cu dizabilitati si a persoanelor apartinand diferitelor grupuri etnice. CRJ precizeaza in comunicat ca peste 1.000 de persoane vor beneficia de formare autorizata si acreditata in acest domeniu, iar alte 18 persoane vor urma cursuri speciale pentru a deveni formatori, mediatori si experti in acest domeniu. Cursurile vor fi tinute in a sase judete din cinci regiuni de dezvoltare: Regiunea Centru (Alba, Sibiu), N-V (Bistrita, Maramures), S-V (Dolj), Sud Muntenia (Arges) si Bucuresti Ilfov (Bucuresti). Centrele vor functiona pe langa institutiile cu atributii in domeniul nediscriminarii si incluziunii sociale si vor oferi informatii si consiliere victimelor discriminarii. Proiectul este cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU).

City News AB, 9 noiembrie Centre antidiscriminare: Alba, Sibiu, Bistrita si Maramures Sase centre antidiscriminare pentru categoriile vulnerabile pe piata muncii vor fi deschise in Romania, de Centrul de Resurse Juridice (CRJ). Centrul va initia, in cele sase localitati, si cursuri de formare pentru angajatori, salariati, sindicate si jurnalisti, se arata intr-un comunicat al CRJ. CRJ, in parteneriat cu Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si Fundatia Brodolini Italia, infiinteaza reteaua de centre antidiscriminare, care are rolul sa previna discriminarea pe piata muncii prin furnizarea de informatii juridice din practica interna si internationala legate de domeniul antidiscriminarii. Tematica sesiunilor de formare va cuprinde aspecte legate de egalitatea de sanse pe piata muncii, de legislatia muncii, depasirea stereotipurilor culturale in scopul integrarii pe piata muncii a femeilor, persoanelor cu dizabilitati si a persoanelor apartinand diferitelor grupuri etnice. CRJ precizeaza in comunicat ca peste 1.000 de persoane vor beneficia de formare autorizata si acreditata in acest domeniu, iar alte 18 persoane vor urma cursuri speciale pentru a deveni formatori, mediatori si experti in acest domeniu. Cursurile vor fi tinute in a sase judete din cinci regiuni de dezvoltare: Regiunea Centru (Alba, Sibiu), N-V (Bistrita, Maramures), S-V (Dolj), Sud Muntenia (Arges) si Bucuresti Ilfov (Bucuresti). Centrele vor functiona pe langa institutiile cu atributii in domeniul nediscriminarii si incluziunii sociale si vor oferi informatii si consiliere victimelor discriminarii. Proiectul este cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). 10 noiembrie Monitorul de Alba: Centru antidiscriminare la Alba Iulia Centrul de Resurse Juridice din Romania (CRJ) va deschide in perioada imediat urmatoare un centru antidiscriminare pentru categoriile vulnerabile pe piata muncii. Centrul din Alba Iulia va initia si cursuri de formare pentru angajatori, salariati, sindicate si jurnalisti. Astfel, CRJ, in parteneriat cu Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si Fundatia Brodolini Italia, vor infiinta reteaua de centre antidiscriminare, care are rolul sa previna discriminarea pe piata muncii prin furnizarea de informatii juridice din practica interna si internationala legate de domeniul antidiscriminarii. CRJ a precizat ieri, intr-un comunicat de presa ca peste 1.000 de persoane vor beneficia astfel de formare autorizata si acreditata in acest domeniu, iar alte 18 persoane vor urma cursuri speciale pentru a deveni formatori, mediatori si experti in acest domeniu. Centrele vor functiona pe linga institutiile cu atributii in domeniul nediscriminarii si incluziunii sociale si vor oferi informatii si consiliere victimelor discriminarii. Proiectul este cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

13 noiembrie Ziare.ro Cinci ONG-uri cer convocarea de urgenţă a CNI, din cauza înregistrărilor cu şeful ANI Autor: NewsIn Alianţa pentru Statul de Drept formată din Active Watch- Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de Resurse Juridice şi Transparency International România, la care a aderat, pe acest subiect, şi Alianţa Civică, cere, printr-un comunicat, un răspuns la o serie de întrebări adresate membrilor Consiliului Naţional de Integritate, "structură care trebuie să vegheze la buna funcţionare a ANI şi care, explicit, poate cere revocarea Preşedintelui Agenţiei". Alianţa pentru Statul de Drept solicită, "din punct de vedere legal", clarificări privind posibilitatea dezvăluirii unor informaţii din dosare aflate în lucru în interiorul Agenţiei, în conformitate cu legea de funcţionare a ANI. O altă întrebare adresată membrilor CNI este dacă preşedintele ANI are acces la dosarele aflate în lucru, aşa cum rezultă din conţinutul stenogramei şi dacă acest lucru nu contravine legii indicate. Membrii CNI sunt aşteptaţi să răspundă, potrivit ONG-urilor, dacă preşedintele ANI poate dispune, din punct de vedere legal, investigarea sau stoparea investigării unor conturi ori prioritizarea unor dosare în detrimetul altora. "Din punct de vedere moral", organizaţiile pun întrebarea dacă preşedintele ANI poate fi parte a unui contract de camătă şi dacă este firesc ca şeful Agenţiei să participe la întâlniri, formale ori informale, care au ca obiect activitatea operativă a ANI, termen utilizat, de altfel, în comunicatele oficiale ale acestei instituţii. Alianţa solicită, de asemenea, autorităţilor abilitate în materia securităţii naţionale, precum şi celor care controlează astfel de structuri să răspundă mai multor întrebări. Cum este posibilă interceptarea în mediu ambiental a unei discuţii, respectiv apariţia în media a transcriptului acestei înregistrări care vizează activitatea unei instituţii a statului, sunt întrebaţi membrii CNI. În aşteparea unor clarificări privind autorizarea înregistrării, organizaţiile semnatare fac trimitere şi la necesitatea, în acest caz, a unui mandat dat de un judecător, "fie în materia siguranţei naţionale (şi atunci trebuie sa existe indicii temeinice cum că una din părţi atentează la siguranţa statului), fie în materie penală (şi atunci trebuie să existe, în mandatul eliberat, indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, într-un cadru procesual penal început)". O altă cerere a celor cinci organizaţii se referă la aflarea autorilor înregistrării, în cazul în care interceptarea nu a fost făcută de o instituţie a statului.

"Avem speranţa că mai există, totuşi, instituţii publice care să îşi facă treaba. Altminteri nu mai avem stat. Şi acest lucru chiar este de siguranţă naţională", se arată în finalul comunicatului. Comunicatul ONG-urile vine după ce, miercuri, PD-L le-a adresat organizaţiilor mai multe întrebări, tot printr-un comunicat. "Considerăm că organizaţii nonguvernamentale care s-au manifestat repetat în apărarea valorilor libertăţii presei şi a libertăţii de exprimare, cum sunt Pro Democratia, Centrul de Resurse Juridice, Agenţia de Monitorizare a presei „Academia Caţavencu” sau Centrul pentru Jurnalism Independent, sunt obligate cu două răspunsuri vizând: elucidarea rapida a existenţei unei relaţii de finanţare cu Bogdan Chirieac; o poziţie de desolidarizare morală faţă de acţiunile celor doi pretinşi jurnaliţti independenţi politic, prin care asupra instituţiilor statului se exercită presiuni directe, explicite pentru implicarea în jocul electoral", se arăta în comunicatul PD-L. Clubul Român de Presă a transmis, miercuri, un comunicat prin care dezaprobă "conduita profesională şi umană a celor doi oameni de presă", Sorin Roşca Stanescu şi Bogdan Chirieac, în timp ce pe mai multe site-uri au apărut noi înregistrări şi stenograme ale unor discuţii cu şeful ANI, Cătălin Macovei. "Clubul Român de Presă consideră că intervenţii de felul celor făcute de oamenii de presă Sorin Roşca Stanescu şi Bogdan Chirieac sunt un afront la adresa jurnalistilor care işi fac onest meseria şi trăiesc decent. Clubul Român de Presă, asociaţie profesională reprezentativă a companiilor din industria mass-media, dezaprobă conduita profesională şi umană a celor doi oameni de presă şi crede că asemenea moduri de acţiune ne aduc deservicii, într-un moment în care preocuparea noastră trebuie să fie recâştigarea stimei faţă de profesia de jurnalist", se precizează în comunicatul de presă al CRP. Miercuri, europarlamentarul PDL Traian Ungureanu a solicitat Clubului Român de Presă să se pronunţe în cazul înregistrării unei convorbiri între jurnaliştii Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac şi şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Cătălin Macovei, afirmând că înregistrarea ar demonstra existenţa unui şantaj făcut de doi ziarişti la adresa unui înalt funcţionar public. Totodată, Convenţia Organizaţiilor de Media (COM), din care fac parte peste 25 de organizaţii de media, a condamnat public miercuri comportamentul lui Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac, solicitând instituţiilor statului să investigheze dacă cei doi au încălcat legea când ar fi încercat să-l şantajeze pe şeful ANI, Cătălin Macovei. ”Sesizăm public Comisia de Etică a Clubului Român de Presă – Asociaţia Jurnaliştilor din România pentru a lua în discuţie acest caz şi să prezinte o concluzie publică”, au mai cerut reprezentanţii COM. Ziarul "Curentul" (de unde au fost preluate de mai multe site-uri) publică, joi, noi înregistrări cu discuţii între jurnalistul Bogdan Chirieac şi şeful ANI, Cătălin Macovei, despre care susţine că au avut loc în maşină pe drum spre întâlnirea cu Sorin Roşca Stănescu şi după plecarea de la restaurantul din Snagov. Potrivit ziarului, din discuţii ar reieşi că jurnalistul Bogdan Chirieac ar fi ştiut despre ceea ce îi va solicita Sorin Roşca Stănescu şefului ANI.

Preşedintele ANI, Cătălin Macovei, a reafirmat miercuri seara că a fost şantajat de Sorin Roşca Stănescu, spunând că este convins că instituţiile abilitate ale statului vor face lumină în această chestiune, deşi a evitat să precizeze dacă a făcut sau nu o plângere penală. Întrebat într-o emisiune a Antena 3 dacă îşi menţine ideea că a fost şantajat şi ce va face în continuare, Macovei a declarat: "Menţin această idee. În opinia mea este limpede că acolo a avut loc un şantaj la adresa mea şi sunt convins că instituţiile abilitate ale statului vor face lumină în această chestiune". De asemenea, Macovei i-a spus lui Sorin Roşca Stănescu, care intervenise prin telefon, că faptele acestuia sunt "tangente penalului", însă la întrebările repetate ale jurnalistului şi moderatoarei referitoare la depunerea unei plângeri penale a refuzat să dea detalii, spunând totuşi că "o anchetă penală se desfăşoară în confidenţialitate". Roşca Stănescu l-a acuzat pe Macovei că el a realizat înregistrarea şi a dat-o apoi publicităţii, deoarece ar fi fost şantajat. "Ce observ e că singurul care nu e revoltat că a existat această înregistrare şi că a fost difuzată este domnul Macovei..... Deci eu am convingerea că domnul Macovei a venit cu apucăturile de la DNA, cu fire atârnate pe corp, a făcut această înregistrare şi apoi, pentru că nu a putut-o transforma într-un act penal – probabil că se gândea că o să-l şantajez, cine ştie ce era în capul omului – a ţinut această înregistrare până când l-au forţat prieteni ai domniei sale să o transforme într-un mijloc de propagandă electorală. Este o tentativă clară de decredibilizare a doi jurnalişti foarte cunoscuţi şi care au opiniile politice pe care le au şi care pot să facă dezvăluiri în această perioadă", a spus jurnalistul. "Permiteţi-mi să vă răspund: nu <> că m-aţi fi şantajat. Chiar m-aţi şantajat, domnule Sorin Roşca Stănescu. Şi acţiunile dvs. sunt tangente penalului, dacă nu mă exprim prea pretenţios. Şi este o opinie greşită că aceste lucruri nu pot fi transformate în acte penale", i-a replicat.Macovei. Stănescu i-a spus apoi că i se pare ciudat că după două luni de la acel presupus şantaj niciun procuror nu a iniţiat un dosar penal, iar moderatoarea l-a chestionat pe preşedintele ANI de ce nu a raportat acest şantaj. "Nu aş vrea să comentez acest lucru, dacă am acţionat sau nu", a răspuns Macovei. TV-net.ro: Alianta pentru Statul de Drept cere convocarea CNI pe tema Macovei Mai multe ONG-uri cer convocarea de urgenta a Consiliului National de Integritate, forul care supravegheaza activitatea ANI, punand in discutie demiterea lui Catalin Macovei, dupa dezvaluirile din presa privind discutiile sale cu doi ziaristi, anunta medi Alianta pentru Statul de Drept formata din Active Watch-Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia Pro Democratia, Centrul de Resurse Juridice

si Transparency International Romania, la care a aderat, pe acest subiect, si Alianta Civica - a luat act de continutul transcrierii discutiilor dintre presedintele Agentiei Nationale de Integritate si doi cunoscuti jurnalisti (Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac-n.n.), se arata in comunicatul remis agentiei MEDIAFAX. "Din punct de vedere legal: daca dezvaluirea unor informatii din dosare aflate in lucru in interiorul Agentiei este conforma cu art.5, alin8 din Legea 144/2007 şi art.18, alin.5 din aceeasi lege; daca presedintele ANI are acces la dosarele aflate in lucru, aşa cum rezulta din continutul stenogramei si daca acest lucru nu contravine art. 28, alin3; daca presedintele ANI poate dispune, din punct de vedere legal, investigarea sau stoparea investigarii unor conturi ori prioritizarea unor dosare in detrimetul altora, in ciuda prevederilor art.28, alin.3.?", arata sursa citata. ONG-urile adreseaza intrebari si autoritatilor abilitate in securitatea nationala si celor ce le controleaza. "...este o inregistrare autorizata? Daca da, atunci trebuie sa existe un mandat dat de un judecator, fie in materia sigurantei nationale (si atunci trebuie sa existe indicii temeinice cum ca una din parti atenteaza la siguranta statului), fie in materie penala (si atunci trebuie săaexiste, in mandatul eliberat, indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni, untr-un cadru procesual penal inceput); daca interceptarea nu a fost facuta de o institutie a statului, atunci cine a facut-o? Avem speranta ca mai exista, totusi, institutii publice care sa isi faca treaba. Altminteri nu mai avem stat. Si acest lucru chiar este de siguranta nationala", se arata in comunicat. Realitatea.net: Macovei a fost invitat la CNI pentru a face o informare pe tema înregistrărilor de la Snagov Preşedintele ANI, Cătălin Macovei, a declarat că le va explica celor de la CNI că nu a încălcat legea şi că va da detalii despre contextul în care s-a desfăşurat întâlnirea dintre el şi jurnaliştii Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chireac. "Nu aş vrea să comentez această cerere a celor cinci organizaţii nonguvernamentale, însă aştept convicarea Consiliului Naţional de Integritate căruia să îi explic întregul context în care s-a desfăşurat această întâlnire. Pot să vă spun că m-am simţit şantajat de domnul Sorin Roşca Stănescu", a declarat Cătălin Macovei. Întrebat ce le va spune celor de la CNI, Macovei a spus: "Argumentele cele mai puternice sunt faptul că, în opinia mea, nu am încălcat legea şi este surprinzător că cele cinci ONG-uri nu au făcut vorbire despre comportamentul absolut ilegal al domnului Sorin Roşca Stănescu". Preşedintele ANI a precizat că nu ştia de ce a fost chemat la acea întâlnire de către Sorin Roşca Stănescu şi că a rămas, atunci când şi-a dat seama de intenţiile jurnalistului, "pentru a vedea până unde merge cu acest şantaj şi ce doreşte de la mine până la capăt". Totodată, el a negat acuzaţiile aduse de

Sorin Roşca Stănescu că el a făcut înregistrarea. "Nu, nu eu am făcut această înregistrare. Categoric nu", a spus el. Alianţa pentru Statul de Drept, formată din cinci organizaţii neguvernamentale, a cerut convocarea de urgenţă a Consiliului Naţional de Integritate, care "poate cere revocarea preşedintelui ANI" după apariţia în presă a înregistrărilor dintre Cătălin Macovei, Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac. Alianţa pentru Statul de Drept formată din Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de Resurse Juridice şi Transparency International România, la care a aderat, pe acest subiect, şi Alianţa Civică, cere, printr-un comunicat, un răspuns la o serie de întrebări adresate membrilor Consiliului Naţional de Integritate, "structură care trebuie să vegheze la buna funcţionare a ANI şi care, explicit, poate cere revocarea preşedintelui Agenţiei". Alianţa pentru Statul de Drept solicită "din punct de vedere legal" clarificări privind posibilitatea dezvăluirii unor informaţii din dosare aflate în lucru în interiorul Agenţiei, în conformitate cu legea de funcţionare a ANI. O altă întrebare adresată membrilor CNI este dacă preşedintele ANI are acces la dosarele aflate în lucru, aşa cum rezultă din conţinutul stenogramei şi dacă acest lucru nu contravine legii indicate. Membrii CNI sunt aşteptaţi să răspundă, potrivit ONG-urilor, dacă preşedintele ANI poate dispune, din punct de vedere legal, investigarea sau stoparea investigării unor conturi ori prioritizarea unor dosare în detrimetul altora. "Din punct de vedere moral", organizaţiile adresează întrebarea dacă preşedintele ANI poate fi parte a unui contract de camătă şi dacă este firesc ca şeful Agenţiei să participe la întâlniri, formale ori informale, care au ca obiect activitatea operativă a ANI, termen utilizat în comunicatele oficiale ale acestei instituţii. ONG-urile vor autorii înregistrărilor O altă cerere a celor cinci organizaţii se referă la aflarea autorilor înregistrării, în cazul în care interceptarea nu a fost făcută de o instituţie a statului. Comunicatul ONG-urile vine după ce, miercuri, PD-L le-a adresat organizaţiilor mai multe întrebări, tot printr-un comunicat. "Considerăm că organizaţii nonguvernamentale care s-au manifestat repetat în apărarea valorilor libertăţii presei şi a libertăţii de exprimare, cum sunt Pro Democraţia, Centrul de Resurse Juridice, Agenţia de Monitorizare a presei "Academia Caţavencu" sau Centrul pentru Jurnalism Independent, sunt obligate cu două răspunsuri vizând: elucidarea rapidă a existenţei unei relaţii de finanţare cu Bogdan Chirieac; o poziţie de desolidarizare morală faţă de acţiunile celor doi pretinşi jurnalişti independenţi politic, prin care asupra instituţiilor statului se exercită presiuni directe, explicite pentru implicarea în jocul electoral", se arăta în comunicatul PD-L.

Clubul Român de Presă a transmis, miercuri, un comunicat prin care dezaprobă "conduita profesională şi umană a celor doi oameni de presă", Sorin Roşca Stanescu şi Bogdan Chirieac, în timp ce pe mai multe site-uri au apărut noi înregistrări şi stenograme ale unor discuţii cu şeful ANI, Cătălin Macovei. Miercuri, europarlamentarul PD-L Traian Ungureanu a solicitat Clubului Român de Presă să se pronunţe în cazul înregistrării unei convorbiri între jurnaliştii Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac şi şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Cătălin Macovei, afirmând că înregistrarea ar demonstra existenţa unui şantaj făcut de doi ziarişti la adresa unui înalt funcţionar public. Totodată, Convenţia Organizaţiilor de Media (COM), din care fac parte peste 25 de organizaţii de media, a condamnat public miercuri comportamentul lui Sorin Roşca Stănescu şi al lui Bogdan Chirieac, solicitând instituţiilor statului să investigheze dacă cei doi au încălcat legea când ar fi încercat să-l şantajeze pe şeful ANI, Cătălin Macovei. "Sesizăm public Comisia de Etică a Clubului Român de Presă - Asociaţia Jurnaliştilor din România pentru a lua în discuţie acest caz şi să prezinte o concluzie publică", au mai cerut reprezentanţii COM. Ziarul "Curentul" a publicat joi noi înregistrări cu discuţii între jurnalistul Bogdan Chirieac şi şeful ANI, Cătălin Macovei, despre care susţine că au avut loc în maşină, în drum spre întâlnirea cu Sorin Roşca Stănescu şi după plecarea de la restaurantul din Snagov. Potrivit ziarului, din discuţii ar reieşi că jurnalistul Bogdan Chirieac ar fi ştiut despre ceea ce îi va solicita Sorin Roşca Stănescu şefului ANI. Preşedintele ANI, Cătălin Macovei, a reafirmat miercuri seara că a fost şantajat de Sorin Roşca Stănescu, spunând că este convins că instituţiile abilitate ale statului vor face lumină în această chestiune, deşi a evitat să precizeze dacă a făcut sau nu o plângere penală. De asemenea, Macovei i-a spus lui Sorin Roşca Stănescu într-o emisiune televizată că faptele acestuia sunt "tangente penalului", însă la întrebările repetate ale jurnalistului şi moderatoarei referitoare la depunerea unei plângeri penale a refuzat să dea detalii, spunând totuşi că "o anchetă penală se desfăşoară în confidenţialitate". Roşca Stănescu l-a acuzat pe Macovei că el a realizat înregistrarea şi a dat-o apoi publicităţii, deoarece ar fi fost şantajat. “Permiteţi-mi să vă răspund: nu <> că m-aţi fi şantajat. Chiar m-aţi şantajat, domnule Sorin Roşca Stănescu. Şi acţiunile dvs. sunt tangente penalului, dacă nu mă exprim prea pretenţios. Şi este o opinie greşită că aceste lucruri nu pot fi transformate în acte penale", i-a replicat Macovei. Stănescu i-a spus apoi că i se pare ciudat că după două luni de la acel presupus şantaj niciun procuror nu a iniţiat un dosar penal, iar moderatoarea l-a chestionat pe preşedintele ANI de ce nu a raportat acest şantaj. "Nu aş vrea să comentez acest lucru, dacă am acţionat sau nu", a răspuns Macovei.

Ziare.com, Romania linera: Macovei, invitat in sedinta CNI pentru a face o informare pe tema inregistrarilor Presedintele ANI, Catalin Macovei, va fi invitat miercuri, la ora 11:00, in sedinta Consiliului National de Integritate (CNI), sa faca o informare pe tema inregistrarilor care au aparut in presa, a declarat joi presedintele CNI, Marcu Nicu. CNI este forul care supravegheaza activitatea Agentiei de Integritate. Alianta pentru Statul de Drept, formata din cinci organizatii neguvernamentale, a cerut joi convocarea de urgenta a Consiliului National de Integritate, care "poate cere revocarea presedintelui ANI" dupa aparitia in presa a inregistrarilor dintre Catalin Macovei, Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac. Alianta pentru Statul de Drept formata din Active Watch - Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia Pro Democratia, Centrul de Resurse Juridice si Transparency International Romania, la care a aderat, pe acest subiect, si Alianta Civica, cere, printr-un comunicat, un raspuns la o serie de intrebari adresate membrilor Consiliului National de Integritate, "structura care trebuie sa vegheze la buna functionare a ANI si care, explicit, poate cere revocarea presedintelui Agentiei". Alianta pentru Statul de Drept solicita "din punct de vedere legal" clarificari privind posibilitatea dezvaluirii unor informatii din dosare aflate in lucru in interiorul Agentiei, in conformitate cu legea de functionare a ANI. O alta intrebare adresata membrilor CNI este daca presedintele ANI are acces la dosarele aflate in lucru, asa cum rezulta din continutul stenogramei si daca acest lucru nu contravine legii indicate. ONG-urile cer clarificari privind stenogramele Membrii CNI sunt asteptati sa raspunda, potrivit ONG-urilor, daca presedintele ANI poate dispune, din punct de vedere legal, investigarea sau stoparea investigarii unor conturi ori prioritizarea unor dosare in detrimetul altora. "Din punct de vedere moral", organizatiile adreseaza intrebarea daca presedintele ANI poate fi parte a unui contract de camata si daca este firesc ca seful Agentiei sa participe la intalniri, formale ori informale, care au ca obiect activitatea operativa a ANI, termen utilizat in comunicatele oficiale ale acestei institutii. O alta cerere a celor cinci organizatii se refera la aflarea autorilor inregistrarii, in cazul in care interceptarea nu a fost facuta de o institutie a statului. Comunicatul ONG-urile vine dupa ce, miercuri, PD-L le-a adresat organizatiilor mai multe intrebari, tot printr-un comunicat. "Consideram ca organizatii nonguvernamentale care s-au manifestat repetat in apararea valorilor libertatii presei si a libertatii de exprimare, cum sunt Pro Democratia, Centrul de Resurse Juridice, Agentia de Monitorizare a presei "Academia Catavencu" sau Centrul pentru Jurnalism Independent, sunt

obligate cu doua raspunsuri vizand: elucidarea rapida a existentei unei relatii de finantare cu Bogdan Chirieac; o pozitie de desolidarizare morala fata de actiunile celor doi pretinsi jurnalisti independenti politic, prin care asupra institutiilor statului se exercita presiuni directe, explicite pentru implicarea in jocul electoral", se arata in comunicatul PD-L. Clubul Roman de Presa a transmis, miercuri, un comunicat prin care dezaproba "conduita profesionala si umana a celor doi oameni de presa", Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac, in timp ce pe mai multe site-uri au aparut noi inregistrari si stenograme ale unor discutii cu seful ANI, Catalin Macovei. Miercuri, europarlamentarul PD-L Traian Ungureanu a solicitat Clubului Roman de Presa sa se pronunte in cazul inregistrarii unei convorbiri intre jurnalistii Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac si seful Agentiei Nationale de Integritate, Catalin Macovei, afirmand ca inregistrarea ar demonstra existenta unui santaj facut de doi ziaristi la adresa unui inalt functionar public. Totodata, Conventia Organizatiilor de Media (COM), din care fac parte peste 25 de organizatii de media, a condamnat public miercuri comportamentul lui Sorin Rosca Stanescu si al lui Bogdan Chirieac, solicitand institutiilor statului sa investigheze daca cei doi au incalcat legea cand ar fi incercat sa-l santajeze pe seful ANI, Catalin Macovei. "Sesizam public Comisia de Etica a Clubului Roman de Presa - Asociatia Jurnalistilor din Romania pentru a lua in discutie acest caz si sa prezinte o concluzie publica", au mai cerut reprezentantii COM. Sorin Rosca Stanescu spune ca Macovei a facut inregistrarea Ziarul "Curentul" a publicat joi noi inregistrari cu discutii intre jurnalistul Bogdan Chirieac si seful ANI, Catalin Macovei, despre care sustine ca au avut loc in masina, in drum spre intalnirea cu Sorin Rosca Stanescu si dupa plecarea de la restaurantul din Snagov. Potrivit ziarului, din discutii ar reiesi ca jurnalistul Bogdan Chirieac ar fi stiut despre ceea ce ii va solicita Sorin Rosca Stanescu sefului ANI. Presedintele ANI, Catalin Macovei, a reafirmat miercuri seara ca a fost santajat de Sorin Rosca Stanescu, spunand ca este convins ca institutiile abilitate ale statului vor face lumina in aceasta chestiune, desi a evitat sa precizeze daca a facut sau nu o plangere penala. Intrebat intr-o emisiune a Antena 3 daca isi mentine ideea ca a fost santajat si ce va face in continuare, Macovei a declarat: "Mentin aceasta idee. In opinia mea este limpede ca acolo a avut loc un santaj la adresa mea si sunt convins ca institutiile abilitate ale statului vor face lumina in aceasta chestiune". De asemenea, Macovei i-a spus lui Sorin Rosca Stanescu, care intervenise prin telefon, ca faptele acestuia sunt "tangente penalului", insa la intrebarile repetate ale jurnalistului si moderatoarei referitoare la depunerea unei plangeri penale a refuzat sa dea detalii, spunand totusi ca "o ancheta penala se desfasoara in confidentialitate".

Rosca Stanescu l-a acuzat pe Macovei ca el a realizat inregistrarea si a dat-o apoi publicitatii, deoarece ar fi fost santajat. "Ce observ e ca singurul care nu e revoltat ca a existat aceasta inregistrare si ca a fost difuzata este domnul Macovei..... Deci eu am convingerea ca domnul Macovei a venit cu apucaturile de la DNA, cu fire atarnate pe corp, a facut aceasta inregistrare si apoi, pentru ca nu a putut-o transforma intr-un act penal - probabil ca se gandea ca o sa-l santajez, cine stie ce era in capul omului - a tinut aceasta inregistrare pana cand l-au fortat prieteni ai domniei sale sa o transforme intr-un mijloc de propaganda electorala. Este o tentativa clara de decredibilizare a doi jurnalisti foarte cunoscuti si care au opiniile politice pe care le au si care pot sa faca dezvaluiri in aceasta perioada", a spus jurnalistul. "Permiteti-mi sa va raspund: nu 'ma gandeam' ca m-ati fi santajat. Chiar m-ati santajat, domnule Sorin Rosca Stanescu. Si actiunile dvs. sunt tangente penalului, daca nu ma exprim prea pretentios. Si este o opinie gresita ca aceste lucruri nu pot fi transformate in acte penale", i-a replicat Macovei. Stanescu i-a spus apoi ca i se pare ciudat ca dupa doua luni de la acel presupus santaj niciun procuror nu a initiat un dosar penal, iar moderatoarea l-a chestionat pe presedintele ANI de ce nu a raportat acest santaj. "Nu as vrea sa comentez acest lucru, daca am actionat sau nu", a raspuns Macovei. Curierul national: Cinci ONG-uri cer ca Macovei să ajungă la judecata CNI Ca urmare a discuţiilor din ultima perioadă cu privire la înregistrările dintre preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Cătălin Macovei, şi jurnaliştii Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac, cinci organizaţii neguvernamentale, care formează împreună Alianţa pentru Statul de Drept au solicitat convocarea de urgenţă a Consiliului Naţional de Integritate, deoarece acesta "poate cere revocarea preşedintelui ANI". Cele cinci ONG-uri menţionate sunt Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de Resurse Juridice şi Transparency International România, iar pentru a susţine acest subiect a aderat şi Alianţa Civică. Primele patru dintre acestea formează Alianţa pentru Statul de Drept (ASD). Conform acestora, CNI ar trebui să vegheze la buna funcţionare a ANI şi poate cere revocarea preşedintelui Agenţiei. Conform comunicatului remis Curierului Naţional, în demersul său, Alianţa pentru Statul de Drept solicită, "din punct de vedere legal", explicaţii cu privire legea de funcţionare a ANI, dacă aceasta permite dezvăluirea de informaţii din Agenţie. Totodată, aceştia au ridicat întrebarea legată de accesul preşedintelui la dosarele aflate în lucru, precum şi dacă preşedintele Agenţiei are dreptul legal de a investiga sau stopa investigarea unor dosare, sau prioritiza studiul anumitor dosare. ASD: Are preşedintele ANI dreptul de a fi parte a unui contract de camătă? Un alt punct ridicat de organizaţie este "din punct de vedere moral". Aceasta întreabă dacă preşedintele ANI poate fi parte a unui contract de

camătă şi dacă este firesc ca şeful Agenţiei să participe la întâlniri, formale ori informale, care au ca obiect activitatea operativă a ANI, termen utilizat, de altfel, în comunicatele oficiale ale acestei instituţii. Alianţa solicită autorităţilor abilitate în materia securităţii naţionale, precum şi celor care controlează astfel de structuri să răspundă mai multor întrebări. Cum este posibilă interceptarea în mediul ambiental al unei discuţii, respectiv apariţia în media a transcriptului acestei înregistrări care vizează activitatea unei instituţii a statului, sunt întrebaţi membrii CNI. În aşteptarea unor clarificări privind autorizarea înregistrării, organizaţiile semnatare fac trimitere şi la necesitatea, în acest caz, a unui mandat dat de un judecător. Cele cinci organizaţii solicită, de asemenea, aflarea autorilor înregistrării, în cazul în care interceptarea nu a fost făcută de o instituţie a statului. Macovei va fi invitat miercuri în şedinţa CNI Preşedintele CNI, Marcu Nicu, a declarat că preşedintele ANI, Cătălin Macovei, va fi invitat miercuri, la ora 11:00, în şedinţa Consiliului Naţional de Integritate (CNI), pentru a informa cu privire la tema înregistrărilor care au apărut în presă. Cei doi jurnalişti au intrat în atenţia CRP şi COM Clubul Român de Presă (CRP) s-a sesizat, de asemenea, şi a trimis un comunicat de presă prin care dezaprobă "conduita profesională şi umană a celor doi oameni de presă", Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac, în timp ce pe mai multe site-uri au apărut noi înregistrări şi stenograme ale unor discuţii cu şeful ANI, Cătălin Macovei. "Clubul Român de Presă consideră că intervenţii de felul celor făcute de oamenii de presă Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac sunt un afront la adresa jurnaliştilor care îşi fac onest meseria şi trăiesc decent", se spunea în comunicatul citat de NewsIn. În plus, Convenţia Organizaţiilor de Media (COM), din care fac parte peste 25 de organizaţii de media, a condamnat public miercuri comportamentul lui Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac, solicitând instituţiilor statului să investigheze dacă cei doi au încălcat legea când ar fi încercat să-l şantajeze pe şeful ANI, Cătălin Macovei. Macovei spune că a fost şantajat Preşedintele ANI, Cătălin Macovei, a declarat că a fost şantajat de Sorin Roşca Stănescu, spunând că este convins că instituţiile abilitate ale statului vor face lumină în această chestiune, deşi a evitat să precizeze dacă a făcut sau nu o plângere penală. De partea cealaltă, jurnalistul Roşca Stănescu l-a acuzat pe şeful ANI că a realizat înregistrarea şi a dat-o apoi publicităţii, deoarece ar fi fost şantajat. "Eu am convingerea că domnul Macovei... a făcut această înregistrare şi apoi, pentru că nu a putut-o transforma într-un act penal - probabil că se gândea că o să-l şantajez, cine ştie ce era în capul omului - a ţinut această înregistrare până când l-au forţat prieteni ai domniei sale să o transforme într-un mijloc de propagandă electorală. Este o tentativă clară de decredibilizare a doi jurnalişti foarte cunoscuţi şi care au opiniile politice pe care le au şi care pot să facă dezvăluiri în această perioadă" - jurnalistul Sorin Roşca Stănescu.

Curierul national, Ziua, Stiri rol.ro: Cinci ONG-uri cer convocarea de urgenta a Consiliului National de Integritate, din cauza inregistrarilor cu seful ANI Alianta pentru Statul de Drept (formata din Active Watch-Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia Pro Democratia, Centrul de Resurse Juridice si Transparency International Romania, la care a aderat, pe acest subiect, si Alianta Civica) cere convocarea de urgenta a Consiliului National de Integritate, care "poate cere revocarea presedintelui ANI", dupa aparitia in presa a inregistrarilor dintre Catalin Macovei, Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac, transmite NewsIn. Alianta solicita, printr-un comunicat, un raspuns la o serie de intrebari adresate membrilor Consiliului National de Integritate, "structura care trebuie sa vegheze la buna functionare a ANI si care, explicit, poate cere revocarea Presedintelui Agentiei". De asemenea, ASD doreste, "din punct de vedere legal", clarificari privind posibilitatea dezvaluirii unor informatii din dosare aflate in lucru in interiorul Agentiei, in conformitate cu legea de functionare a ANI. O alta intrebare adresata membrilor CNI este daca presedintele ANI are acces la dosarele aflate in lucru, asa cum rezulta din continutul stenogramei si daca acest lucru nu contravine legii indicate. "Din punct de vedere moral", organizatiile pun intrebarea daca presedintele ANI poate fi parte a unui contract de camata si daca este firesc ca seful Agentiei sa participe la intalniri, formale ori informale, care au ca obiect activitatea operativa a ANI, termen utilizat, de altfel, in comunicatele oficiale ale acestei institutii.Alianta solicita, de asemenea, autoritatilor abilitate in materia securitatii nationale, precum si celor care controleaza astfel de structuri sa raspunda mai multor intrebari. Cum este posibila interceptarea in mediu ambiental a unei discutii, respectiv aparitia in media a transcriptului acestei inregistrari care vizeaza activitatea unei institutii a statului, sunt intrebati membrii CNI. In asteparea unor clarificari privind autorizarea inregistrarii, organizatiile semnatare fac trimitere si la necesitatea, in acest caz, a unui mandat dat de un judecator, "fie in materia sigurantei nationale (si atunci trebuie sa existe indicii temeinice cum ca una din parti atenteaza la siguranta statului), fie in materie penala (si atunci trebuie sa existe, in mandatul eliberat, indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni, intr-un cadru procesual penal inceput)".O alta cerere a celor cinci organizatii se refera la aflarea autorilor inregistrarii, in cazul in care interceptarea nu a fost facuta de o institutie a statului."Avem speranta ca mai exista, totusi, institutii publice care sa isi faca treaba. Altminteri, nu mai avem stat. Si acest lucru chiar este de siguranta nationala", se arata in finalul comunicatului. Z.O.

Mediafax: Cătălin Macovei: Nu am de ce să-mi dau demisia Cătălin Macovei, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), a declarat, joi, agenţiei MEDIAFAX, că nu vede de ce şi-ar da demisia în urma scandalului iscat de apariţia în presă a înregistrărilor unor discuţii private purtate de el cu Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac. "Nu am de ce să-mi dau demisia. Dacă există acuzaţii la adresa mea, aştept probe", a spus Macovei. Mai multe ONG-uri au cerut convocarea de urgenţă a Consiliului Naţional de Integritate, forul care supraveghează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, punând totodată în discuţie demiterea preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, după dezvăluirile din presă privind discuţiile sale cu doi ziarişti. Alianţa pentru Statul de Drept - formată din Active Watch-Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de Resurse Juridice şi Transparency International România, la care a aderat, pe acest subiect, şi Alianţa Civică - arată, într-un comunicat de joi, că a luat act de conţinutul stenogramei care îi are drept protagonişti pe preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate şi pe jurnaliştii Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac. În acest sens, ONG-urile ridică o serie de întrebări către membrii Consiliului Naţional de Integritate, structură care trebuie să vegheze la buna funcţionare a ANI şi care, explicit, poate cere revocarea preşedintelui Agenţiei. "Din punct de vedere legal: dacă dezvăluirea unor informaţii din dosare aflate în lucru în interiorul Agenţiei este conformă cu art. 5, alin. 8 din Legea 144/2007 şi art. 18, alin. 5 din aceeaşi lege; dacă Preşedintele ANI are acces la dosarele aflate în lucru, aşa cum rezultă din conţinutul stenogramei şi dacă acest lucru nu contravine art. 28, alin. 3; dacă preşedintele ANI poate dispune, din punct de vedere legal, investigarea sau stoparea investigării unor conturi ori prioritizarea unor dosare în detrimentul altora, în ciuda prevederilor art.28, alin.3.?", arată sursa citată. Din punct de vedere moral, ONG-urile pun în discuţie "dacă preşedintele ANI poate fi parte a unui contract de camătă; dacă este firesc ca preşedintele ANI să participe la întâlniri, formale ori informale, care au ca obiect activitatea operativă a ANI, termen utilizat, de altfel, în comunicatele oficiale ale acestei instituţii?" Scandalul Roşca Stănescu - Macovei - Chirieac a apărut după ce un cotidian central a publicat, în două episoade, înregistrări ale unor discuţii între cei trei în timpul cărora Roşca Stănescu îi arăta lui Macovei dovezi care atestă implicarea sa, ca martor, într-o înţelegere de împrumut între două persoane, cerându-i, pentru a nu le publica, informaţii din dosarele de la ANI ale unor lideri democrat-liberali.

Gandul: Şeful ANI, chemat la raport de CNI de Gabriela ŞTEFAN Mai multe ONG-uri au solicitat demiterea lui Cătălin Macovei, pentru implicarea acestuia în scandalul "Macovei - Chirieac - Roşca Stănescu" Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Cătălin Macovei, a ajuns în atenţia Con-siliului Naţional de Integritate (CNI), ca urmare a scandalului "Macovei - Chirieac - Roşca Stănescu". CNI este instituţia care supraveghează buna funcţionare a ANI şi se va întruni săptămâna viitoare, miercuri. Pe ordinea de zi figurează şi o "informare" pe care trebuie să o prezinte Cătălin Macovei pe tema recentului scandal în care a fost implicat. "Am decis să convoc plenul CNI pentru o şedinţă în data de miercuri, 18 noiembrie. Pe ordinea de zi se află şi o informare pe care CNI o aşteaptă de la preşedintele agenţiei, una din teme urmând să fie şi cea legată de aspectele intens mediatizate de presa centrală în ultima perioadă", a declarat, ieri, Nicu Marcu, preşedintele CNI, citat de Agenţia Mediafax. Tot ieri, mai multe ONG-uri au cerut convocarea de urgenţă a CNI, punând totodată în discuţie demiterea preşedintelui ANI. Este vorba de Alianţa pentru Statul de Drept formată din Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de Resurse Juridice şi Transparency International România, la care a aderat, pe acest subiect, şi Alianţa Civică. Scandalul "Macovei - Chirieac - Roşca Stă-nescu" a fost declanşat de apariţia în ziarul "Cu-rentul" a unor înregistrări ale unor discuţii dintre Cătălin Macovei, şeful ANI, şi analiştii Bogdan Chirieac şi Sorin Roşca Stănescu. După apariţia înregistrărilor, Macovei a declarat că a fost şantajat de Roşca cu publicarea unor documente compromiţătoare la adresa sa dacă nu accelera finalizarea dosarelor miniştrilor Berceanu şi Videanu. Noi stenograme au apărut, inclusiv ieri, de această dată discuţiile având loc între preşedintele ANI şi Bogdan Chirieac, atât înaintea, cât şi după întrevederea cu Sorin Roşca Stănescu. Chirieac este cel care spune că, pentru a nu face publice documentele, Roşca Stănescu "vrea ceva la schimb", respectiv să se avanseze cu dosarele lui Radu Berceanu şi Adriean Videanu. Macovei a cerut detalii despre documentele care-l privesc, iar Chirieac i-a spus că sunt "chestii oficiale". În ceea ce-i priveşte pe Videanu şi Berceanu, Macovei spune că "are lumea boală" pe ei, explicaţia lui Chirieac fiind aceea că cei doi "nu-mpart". Cătălin Macovei a declarat că nu vede de ce şi-ar da demisia în urma scandalului: "Nu am de ce să-mi dau demisia. Dacă există acuzaţii la adresa mea, aştept probe".

Romania libera: Macovei spune ca va explica in CNI ca nu a incalcat legea Presedintele ANI, Catalin Macovei, a declarat joi ca le va explica celor de la CNI ca nu a incalcat legea si ca va da detalii despre contextul in care s-a desfasurat intalnirea dintre el si jurnalistii Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chireac. "Nu as vrea sa comentez aceasta cerere a celor cinci organizatii nonguvernamentale, insa astept convicarea Consiliului National de Integritate caruia sa ii explic intregul context in care s-a desfasurat aceasta intalnire. Pot sa va spun ca m-am simtit santajat de domnul Sorin Rosca Stanescu", a declarat la Realitatea TV Catalin Macovei. Intrebat ce le va spune celor de la CNI, Macovei a spus: "Argumentele cele mai puternice sunt faptul ca, in opinia mea, nu am incalcat legea si este surprinzator ca cele cinci ONG-uri nu au facut vorbire despre comportamentul absolut ilegal al domnului Sorin Rosca Stanescu". Presedintele ANI a precizat ca nu stia de ce a fost chemat la acea intalnire de catre Sorin Rosca Stanescu si ca a ramas, atunci cand si-a dat seama de intentiile jurnalistului, "pentru a vedea pana unde merge cu acest santaj si ce doreste de la mine pana la capat". Totodata, el a negat acuzatiile aduse de Sorin Rosca Stanescu ca el a facut inregistrarea. "Nu, nu eu am facut aceasta inregistrare. Categoric nu", a spus el. Presedintele ANI, Catalin Macovei, va fi invitat miercuri, la ora 11:00, in sedinta Consiliului National de Integritate (CNI), sa faca o informare pe tema inregistrarilor care au aparut in presa, a declarat joi pentru NewsIn presedintele CNI, Marcu Nicu. CNI este forul care supravegheaza activitatea Agentiei de Integritate. Alianta pentru Statul de Drept, formata din cinci organizatii neguvernamentale, a cerut joi convocarea de urgenta a Consiliului National de Integritate, care "poate cere revocarea presedintelui ANI" dupa aparitia in presa a inregistrarilor dintre Catalin Macovei, Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac. Alianta pentru Statul de Drept formata din Active Watch - Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia Pro Democratia, Centrul de Resurse Juridice si Transparency International Romania, la care a aderat, pe acest subiect, si Alianta Civica, cere, printr-un comunicat, un raspuns la o serie de intrebari adresate membrilor Consiliului National de Integritate, "structura care trebuie sa vegheze la buna functionare a ANI si care, explicit, poate cere revocarea presedintelui Agentiei". Alianta pentru Statul de Drept solicita "din punct de vedere legal" clarificari privind posibilitatea dezvaluirii unor informatii din dosare aflate in lucru in interiorul Agentiei, in conformitate cu legea de functionare a ANI. O alta intrebare adresata membrilor CNI este daca presedintele ANI are acces la dosarele aflate in lucru, asa cum rezulta din continutul stenogramei si daca acest lucru nu contravine legii indicate. Membrii CNI sunt asteptati sa raspunda, potrivit ONG-urilor, daca presedintele ANI poate dispune, din punct de vedere legal, investigarea sau stoparea investigarii unor conturi ori prioritizarea unor dosare in detrimetul altora. "Din punct de vedere moral", organizatiile adreseaza intrebarea daca presedintele ANI poate fi parte a unui contract de camata si daca este firesc ca seful

Agentiei sa participe la intalniri, formale ori informale, care au ca obiect activitatea operativa a ANI, termen utilizat in comunicatele oficiale ale acestei institutii. O alta cerere a celor cinci organizatii se refera la aflarea autorilor inregistrarii, in cazul in care interceptarea nu a fost facuta de o institutie a statului. 18 noiembrie. CRJ RFI – Romania: Georgiana Iorgulescu (CRJ): Imaginea Justiţiei este şifonată Cosmin Ruscior şi Lea Berzuc Justiţia va ieşi cu imaginea "şifonată", după ce procurorul general al României a fost acuzat că ar fi făcut presiuni în anumite dosare în care erau implicaţi politicieni. Iată ce spune la RFI directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu. În scenariul în care acuzaţiile ce i-au fost aduse Laurei Codruţa Kovesi ar fi false şi în cazul în care cei doi procurori care i le-au adus ar avea dreptate, Justiţia iese prost, crede Georgiana Iorgulescu. Ea speră că ancheta Consiliului Superior al Magistraturii în acest caz va clarifica lucrurile cât mai rapid. "Probabil că va ieşi un pic şifonată în ochii opiniei publice, vis-a-vis de toate aceste dezvăluiri. Atât cei doi foşti magistraţi procurori vor rămâne împroşcaţi cu noroi, în măsura în care chiar li s-au întâmplat lucrurile la care fac referire, deci chiar au fost supuşi unor presiuni din partea conducătorului instituţiei în care au lucrat. Dacă cei doi procurori au adus acuzaţii nefondate, rămâne o pată aruncată foarte mult asupra Parchetului General şi asupra ipotezei conform căreia procurorul general execută comenzi politice", declară Georgiana Iorgulescu. "Nu pot decât să observ cu regret că din cinci în cinci ani, atunci când sunt campaniile mari pentru alegeri, avem de-a face cu stenograme, cu interceptări mai mult sau mai puţin suspecte şi cu tot felul de dezvăluiri incendiare şi mie-mi ridică mari semne de întrebare vis-a-vis de statul de drept şi îmi permite atunci să cred că de fapt bălăcăreala asta nu este un lucru sporadic care se întâmplă din cinci în cinci ani", conchide directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu.

Europa FM: Justitia - a treia putere in stat? Magistratii sunt din nou in centrul atentiei. In plina campanie electorala, fosti procurori aduc acuzatii foarte grave Ministerului Public si altor institutii ale statului. Sa fie vorba despre deficientele unui sistem care nu a fost inca reformat pe deplin sau de un razboi al dosarelor? Invitata lui Marian Voicu la Interviurile Europa FM este Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului pentru Resurse Juridice. http://www.europafm.ro/europa-fm/emisiuni/grila-de-programe/interviurile-europa-fm/georgiana-iorgulescu-la-interviurile-europa-fm.html 19 noiembrie Cotidianul: Prin „Land of Choice“, Elena Udrea înţelege că are dreptul să-şi bage nasul în toate informaţiile statului român Spaima Parchetului Adina Stancu, Cristian Oprea Elena Udrea a scos, marţi seară, la televiziunea familiei Păunescu, un document ce conţinea lista convorbirilor telefonice ale procuroarei Angela Ciurea. Elena Udrea vrea să afle convorbirile Angelei Ciurea, în timp ce românii mor de curiozitate să afle lista telefoanelor de noapte ale ministresei. De serviciu, bineînţeles! Exact procuroarea ce ancheta un dosar de corupţie în care apărea şi numele Elenei Udrea. Magistratul Angela Ciurea dezvăluise, cu doar o seară înainte, că prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul de brigadă Florian Coldea, se interesa îndeaproape de mersul anchetei în controvresatul dosar amintit, deşi nu avea acest drept. Elena Udrea este membră a echipei electorale a candidatului la prezidenţiale Traian Băsescu, susţinut de PDL. Aceeaşi Udrea a fost şeful Cancelariei Prezidenţiale de la Palatul Cotroceni şi deţine funcţia de ministru pedelist al Turismului. De-a lungul timpului, Udrea a dezvăluit conţinutul şi altor documente care erau confidenţiale. Florian Coldea a fost prezentat de Traian Băsescu drept tânără-speranţă a aşa-zisei noi generaţii de ofiţeri de informaţii, fără vreo legătură cu Securitatea şi cu practicile criminale ale acesteia. Traian Băsescu abia lăudase serviciile secrete şi sistemul magistraturii pentru că nu s-ar fi amestecat, „în premieră”, în procesul electoral. Şeful statului, aflat încă în funcţie până la alegeri, a încurajat imixitiunea puterii executive - din care face parte şi el - în cea judecătorească. La începutul mandatului său i-a îndemnat pe magistraţi să i se adreseze direct dacă urmau să constate imixtiuni în activitatea lor. Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului trag un semnal de alarmă după scandalul Ciurea-Udrea-Coldea-Băsescu: „Statul de drept nu mai există!”.

Din cele două pasaje pe care le redăm mai jos, extrase din transcrierea emisiunii „Naşul” de la postul B1 TV, de marţi seară, reiese foarte clar din ce material s-a inspirat Elena Udrea pentru a „dovedi” opiniei publice cine este fostul procuror Angela Ciurea. Este vorba despre nota de inspecţie întocmită de inspecţia pentru procurori a CSM. Iar Udrea a scăpat, probabil la derută, în emisiune, numele unuia dintre ei: Rădescu. Într-adevăr, există la inspecţia judiciară un astfel de procuror, Elena Rădescu. De regulă, acţiunea disciplinară este semnată de trei persoane, care şi-o susţin în cadrul Secţiei pentru procurori, care are rol de instanţă de judecată. Cazul Ciurea a trecut prin mai multe echipe de procurori-inspectori. Documentul pe baza căruia s-a cerut acţiunea disciplinară împotriva Angelei Ciurea îl constituie nota de inspecţie întocmită de Lia Palade şi Dana Balcan. Apoi, această notă de inspecţie a fost cerută de trei procurori-inspectori: Tamara Manea, Camelia Sutiman şi Elena Rădescu. Numai că Rădescu s-a abţinut şi, mai mult, nu a fost prezentă când s-a propus declanşarea acţiunii disciplinare „Ciurea”. În ultima fază, în cea unde Ciurea a fost judecată disciplinar de colegii săi, în care s-a decis excluderea ei, au fost prezenţi alţi trei procurori-inspectori: Dan Ruse, Florentina Dragomir şi Camelia Sutiman. Una dintre variante, şi cea mai plauzibilă, este că cineva din Consiliul Superior al Magistraturii a servit-o pe Elena Udrea cu acest material. Pentru ca după aceea Udrea să se prezinte la emisiunea „Naşul” cu tolba plină. A doua variantă ar fi aceea a unui „canal” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie către Udrea, variantă indusă de răspunsurile de ieri primite de la diverşi reprezentanţi ai Consiliului. Ne-am interesat la Înalta Curte. Dosarul de recurs la hotărârea judecătorească de excludere din magistratură a Angelei Ciurea, dată de comisia de disciplină - care are statut de instanţă de judecată -, a ajuns în urmă cu opt zile, în 11 noiembrie 2009, la ÎCCJ. De la Registratură s-a dus direct la arhiva Completului de 9 judecători. Pe acest parcurs, o copie din acest dosar putea fi făcută teoretic doar de unul dintre judecătorii Curţii. Acesta putea să o transmită mai departe, direct sau prin intermediar, către Elena Udrea sau către persoane din PDL apropiate acesteia. A treia variantă vizează Parchetul General. Sau direct procurorul general al României. Procurorul general Kövesi este membru de drept în CSM şi membru de drept în Secţia pentru procurori, dar nu are voie, la şedinţele acesteia din urmă, să voteze. La judecarea acţiunii disciplinare, Kövesi nu a fost prezentă. De fapt, unii membri ai CSM i-au reproşat absenţele la astfel de şedinţe atunci când a fost audiată pentru obţinerea avizului consultativ necesar noului mandat obţinut recent, prin numire, direct de la Preşedinţie. Asta nu înseamnă că procurorul general, dacă vrea să aibă un document de la CSM, nu-l poate avea. Deocamdată însă nu există dovada că procurorul general ar fi avut o copie a notei de inspecţie. O excludere nedefinitivă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va judeca, în complet de 9 judecători, recursul la hotărârea Secţiei pentru procurori a CSM de excludere din magistratură a procurorului DIICOT Angela Ciurea. Până atunci, hotărârea nu e definitivă. Înalta Curte are două variante: dacă admite recursul, poate să schimbe sancţiunea, aşa cum a făcut-o chiar în cazul colegului lor, judecătorul

Dănuţ Cornoiu (implicat în cazul Casa părinţilor Monicăi Macovei), dacă respinge recursul, abia atunci, din acel moment, hotărârea va fi pusă în aplicare şi se va putea spune că Angela Ciurea a fost exclusă din magistratură. Sau, mai precis spus, excluderea va deveni efectivă cu data la care s-ar pronunţa astfel completul de 9 judecători. Până atunci, din punct de vedere juridic, magistratul Ciurea e suspendată, nu exclusă din sistem. Credem că ar fi fost extrem de interesant de aflat listingurile convorbirilor telefonice sau SMS-urile judecătorului Cornoiu, sancţionat disciplinar de CSM cu excluderea din magistratură, judecător mai sus amintit în ecuaţia politizată a unui dosar în care miza era foarte mare: o casă! „În cazul Ciurea, m-am abţinut!” Contactat telefonic de Cotidianul, procurorul Elena Rădescu ne-a declarat că atunci când s-a realizat materialul pentru acţiunea disciplinară, domnia sa s-a abţinut. „M-am abţinut pentru că am fost colegă la Parchetul General cu mai multe persoane implicate în cauză. Materialul a fost întocmit de două colege ale mele. Mai multe nu-mi pot permite să comentez.” CRJ: Statul de drept, inexistent! • Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului pentru Resurse Juridice, a tras un semnal de alarmă într-o declaraţie pentru Cotidianul: este o „ameninţare” la statul de drept şi la prestigiul unor instituţii publice. Directorul Centrului pentru Resurse Juridice este de părere că înregistrările nu pot intra în posesia oricui, iar faptul că au apărut asemenea înregistrări „este extrem de grav pentru că în ceea ce priveşte statul de drept, el nu există, nu are cum să existe câtă vreme ne jucăm cu înregistrări şi stenograme sau lucruri de genul acesta. Pe fond, habar nu am ce spune Elena Udrea şi nici nu mă interesează”. Iorgulescu consideră că este extrem de grav că în toate campaniile electorale importante, „cum este şi cea de acum”, au apărut transcripturi, înregistrări telefonice sau ambientale. Directorul CRJ ne-a explicat că înregistrările nu pot intra în posesia unei persoane fără a deţine un mandat de la judecător, iar eliberarea lor se face doar în cazul unei probleme de siguranţă naţională sau al unei fapte penale. “Dacă ele sunt obţinute altfel, înseamnă că sunt înregistrări ilegale. De cele mai multe ori, ele există cu mult timp înainte de campania electorală, de două luni, de trei luni, sau de un an, dar întotdeauna apar în astfel de circumstanţe”, a precizat Georgiana Iorgulescu. În opinia sa, toate aceste practici de şantaj arată că instituţiile publice nu mai funcţionează pentru noi, ci funcţionează pentru anumite persoane, iar termenul public nu mai există. (Cristina MIHALAŞCU)

24 noiembrie Cotidianul: Un preşedinte slab, într-o singură cameră parlamentară Cristina Mihalascu Cotidianul a intervievat jurişti specializaţi în drept constituţional şi analişti politici pentru a afla care vor fi paşii urmaţi de actualul preşedinte acum, după ce populaţia ţării şi-a exprimat votul în favoarea referendumului. Toţi au convenit că votul din 22 noiembrie este pur consultativ şi nu obligă Parlamentul să treacă la revizuirea Constituţiei, iar Parlamentul unicameral este ineficient într-o republică semiprezidenţială, pentru că prejudiciază echilibrul de puteri şi preşedintele îşi pierde influenţa, devenind slab. Cristian Pîrvulescu, preşedintele Pro Democraţia, ne-a declarat că referendumul este un instrument prin care preşedintele Traian Băsescu a urmărit creşterea artificială a prezenţei la vot, creşterea procentelor pentru candidatura sa şi consolidarea campaniei din turul al doilea. „Orice reformă constituţională trebuie să înceapă în Parlament, dar prin referendum s-au urmărit creşterea artificială între 5 şi 10 procente a prezenţei la vot şi construirea unei strategii pentru turul al doilea, unde va miza pe imaginea luptătorului naţiunii împotriva conspiraţiei Parlamentului“, e de părere Pîrvulescu. Potrivit preşedintelui Pro Democraţia, Parlamentul unicameral poate fi acceptat cu condiţia ca preşedintele să fie „slab“, pentru că echilibrul puterilor în stat este mecanismul esenţial al unei democraţii. „Dacă Parlamentul are o singură cameră, atunci preşedintele trebuie să fie în mod obligatoriu slab. Dacă preşedintele este puternic, cum se întâmplă în România, este nevoie de cel puţin o cameră care să nu poată fi dizolvată de preşedinte, pentru a rezista unui conflict de putere“, a precizat preşedintele Pro Democraţia. De asemenea, domnia sa este de părere că discursul actualului preşedinte, conform căruia Parlamentul ar fi obligat să procedeze deja la revizuirea Constituţiei, are nuanţe anticonstituţionale: „Prin Constituţia României este interzis în mod explicit orice mandat imperativ, nici o parte a naţiunii nu poate impune Parlamentului ceva“. Întrebat dacă referendumul a ajutat preşedintele să scoată populaţia la vot, Pîrvulescu ne-a declarat că sondajele de opinie indicau că referendumul produce o creştere a indicelui de vot cu 45-50%, iar noi ne-am aflat undeva la 55%. „Cel puţin în ceea ce priveşte prezenţa la vot, Traian Băsescu şi-a atins obiectivele, dar nu şi-a atins probabil obiectivul iniţial, acela de a avea o distanţă de zece procente faţă de al doilea clasat“, este de părere Pîrvulescu. Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului pentru Resurse Juridice, ne-a spus că populaţia s-a pronunţat în privinţa referendumului, dar procesul a fost „consultativ, şi nu obligatoriu“. „Revizuirea Constituţiei pentru unicameral poate fi iniţiată de preşedinte, la propunerea Guvernului, dar avem de-a face cu un Executiv demis. Mai poate iniţia revizuirea o

pătrime din senatori şi deputaţi sau 500.000 de cetăţeni ai ţării“, a explicat Iorgulescu. Potrivit acestuia, dacă preşedintele va face solicitarea de revizuire, se va organiza o adunare constituantă, iar senatorii şi deputaţii vor redacta textul noului proiect, care va trebui apoi să fie adoptat de Camera Deputaţilor şi Senat. În deplin acord cu Cristian Pîrvulescu, directorul CRJ este de părere că organizarea referendumului a fost o „găselniţă electorală“, pentru că nu există consecinţe juridice în exercitarea votului populaţiei. Profesorul universitar Corneliu Liviu Popescu ne-a declarat că nu putem trage concluzia că referendumul a trecut, de vreme ce nu a fost încă validat de Curtea Constituţională. „Trecerea la un Parlament unicameral, prin propunerea Parlamentului sau a Guvernului, se va face peste trei ani, acum parlamentarii au un mandat pe care trebuie să-l încheie şi nici preşedintele, nici populaţia nu vor putea modifica acest lucru. Eu nu am fost pentru referendum, consider că a fost făcut în necunoştinţă de cauză, în scop propagandistic“, a declarat Corneliu Popescu. Acesta a conchis că un preşedinte puternic şi un Parlament unicameral ar însemna un risc foarte mare, pentru că s-ar anihila echilibrul puterilor în stat. Radu Carp: Dezinformare a partidelor Profesorul Radu Carp neagă zvonurile potrivit cărora în 2013, prin Tratatul de la Lisabona, statele Uniunii Europene vor trece, în bloc, la bicameral: „Este o dezinformare pusă în circulaţie de partidele politice, Uniunea nu poate interveni în structura constituţională a statelor membre“.

26 noiembrie Euroavocatura.ro: 180 de functionari publici vor fi formati de CRJ in domeniul accesarii si coordonarii proiectelor europene si in cel al achizitiilor publice Centrul de Resurse Juridice anunta lansarea in luna februarie 2010 a unei serii de programe de formare pentru 180 de functionari publici si personal contractual din 30 de institutii publice (primarii, consilii judetene si Institutii ale Prefectului) din judetele Bacau, Gorj, Mures, Valcea si Calarasi, in domeniile: managementul proiectelor europene si achizitii publice. Programele de formare sunt organizate in cadrul proiectului ”Dezvoltarea competentelor profesionale in cadrul autoritatilor publice locale in domeniile managementului proiectelor si al achizitiilor publice”, cofinantat din Fondul Social European, Programul Operational “Dezvoltarea Capacitatii Administrative”, axa 1 - Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice, domeniul major de interventie 3 - Imbunatatirea eficacitatii organizationale. Activitatile de formare, realizate de catre lectori specializati in cele doua domenii, au ca scop cresterea eficientei autoritatilor publice in atragerea de fonduri si in gestionarea proiectelor europene, imbunatatirea dotarilor tehnice ale autoritatilor din cele 5 judete, precum si cresterea nivelului de pregatire al functionarilor in ceea ce inseamna management de proiect si achizitii publice. Programele de formare sunt acreditate de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor. Curricula programului de formare in managementul proiectelor cuprinde trei sectiuni: managementul proiectelor, managementul fondurilor structurale si politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene. Participantii vor invata cum se aloca si se palnifica resurse si activitati pentru un proiect, proceduri de atribuire a contractului de achizitie publica, obligatiile si responsabilitatile persoanelor implicate in organizarea licitatiei, precum si elemente de legislatie privind atribuirea acestor contracte . Autoritatile publice implicate vor beneficia la finalul proiectului de dotarile achizitionate in cadrul acestuia: 2 videoproiectoare, 10 calculatoare, 10 imprimante, 10 reportofoane digitale. Proiectul, in care sunt parteneri Consiliul Judetean Bacau, Consiliul Judetean Calarasi, Institutia prefectului judetul Valcea, Consiliul Judetean Mures, Consiliul Judetean Gorj se deruleaza in perioada noiembrie 2009-octombrie 2010.

3 decembrie RFI Romania, Infonews, Stiri din Romania: Iorgulescu (CRJ) la RFI : Moralitatea dă peste noi doar în campania electorală Georgiana Iorgulescu, despre dezvăluirile lui Traian Băsescu, privind dosarele Năstase şi Orban. Nu este sănătos pentru România ca dezvăluirile legate de anumite dosare să fie făcute doar în campanie. O spune la RFI Georgiana Iorgulescu (audio), director executiv la Centrul de Resurse Juridice. Reacţia sa vine după ce Traian Băsescu a declarat miercuri, 2 decembrie că Adrian Năstase şi Ludovic Orban au fost la el acasă, pentru a-i cere rezolvarea dosarelor în care erau implicaţi. "Mi se pare extrem de trist că dacă astfel de lucruri într-adevăr au avut loc nu au fost tranşate la momentul respectiv. Nu mi se pare sănătos pentru România ca astfel de lucruri să fie scoase şi nu numai acestea, ci şi multe alte lucruri numai în campania electorală", afirmă Georgiana Iorgulescu. "Cinci ani de zile suntem profund imorali, pentru că ştim nişte lucruri şi nu le spunem şi dă moralitatea peste noi exact când vine campania electorală şi atunci ne aducem aminte că diverse personaje au spus, au făcut, au dres. Asta ne indică nouă şi moralitatea politicienilor, ne indică şi gradul de cultură şi civilizaţie din această ţară", explică directorul executiv de la Centrul de Resurse Juridice. Traian Băsescu a spus miercuri la Realitatea FM că la el acasă au venit pentru a le rezolva dosare Adrian Năstase, Dinu Patriciu, Sorin Roşca Stănescu şi Ludovic Orban. Şeful statului a mai spus că nu a răspuns intervenţiilor acestor politicieni. "Adrian Năstase a venit la mine acasă. În prima parte a mandatului. A venit pentru a găsi o soluţie să se închidă dosarul. Dacă neagă, o să am toate probele că a făcut-o", afirmă Traian Băsescu. "Pe Ludovic îl frământa dacă de pe Cotroceni s-a filmat accidentul cu copilul. Vroia să ştie dacă poate continua minciuna că nu a lovit copilul", mai precizează preşedintele. http://www.rfi.ro/stiri/politica/Iorgulescu-CRJ-la-RFI-Moralitatea-da-peste-noi-in-campania.html

9 decembrie CRJ: Financiarul: O posibila repetare a alegerilor prezidentiale ar putea avea loc pe 20 decembrie de Georgeta Filip PSD a depus ieri contestatie Cei noua judecatori, membri ai Curtii Constitutionale, au zilele acestea una dintre cele mai dificile misiuni, intrucat ei trebuie sa decida daca Traian Basescu a castigat al doilea mandat ori daca vor fi repetate alegerile. PSD a depus ieri, la CCR, o cerere de anu-lare a turului al doilea al alegerilor prezi-den-tiale. Judecatorii Curtii nu au un termen clar in care sa ia o decizie in acest sens. Juristii contac-tati de „Financiarul“ au apreciat ca se va ad-mite termenul de solutionare a cauzei „in regim de urgenta“. „O solutie trebuie data cat mai repede, intr-un sens sau altul. Impor-tant este sa se lamureasca situatia“, ne-a declarat reprezentantul SAR pe probleme de anti-coruptie, Laura Stefan. Aceasta a adaugat ca o acceptare a contestatiei PSD ar fi fara pre-cedent, reamintind ca si la alegerile anterioare au fost depuse astfel de cereri, dar pe care CCR le-a respins, cu motivatia ca nu au influentat rezultatul final al scrutinului. „Nu putem insa anticipa deciziile Curtii, de multe ori astfel de decizii au fost surprinzatoare, imprevizibile“, a adaugat Laura Stefan. Si alti juristi au precizat acelasi lucru, amintind de Legea 554/2004 privind contenciosul admi-nistrativ, in care se prevede, de asemenea, caracterul de urgenta in solutionarea de-ciziilor de acest tip. Legea alegerilor pre-zidentiale prevede ca „CCR anu-leaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezul-tatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin“. In aceasta situatie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor. Prin urmare, daca membrii Curtii vor da o solutie pana cel mai tarziu sambata, vom sti clar daca peste doua duminici, adica pe 20 decembrie, vom avea sau nu, din nou, alegeri prezidentiale. Un eventual verdict dat pe 14 decembrie ar putea duce la convocarea scru-tinului pe 27 decembrie. Din partea con-testatarilor, vicepresedintele PSD, Liviu Dragnea, si senatorul Dan Sova se declara convinsi ca „acest demers are toate sansele de reusita“, intrucat exista „camioane de probe, inclusiv din diaspora, prin care se poate dovedi ca PD-L a recurs la toate tipurile de frauda posibila“. Mai mult, Sova a afirmat ca PSD va demonstra „frauda a peste 200.000 de voturi“. Din partea PD-L, Emil Boc s-a declarat convins ca demer-sul PSD nu va avea o finalitate, iar alegerile din 6 decembrie vor fi validate. Societatea civila face apel la transparenta Mai multe ONG-uri, printre care Asociatia Pro Democratia, Centrul de Resurse Juridice si Transparency International Romania, au solicitat ieri autoritatilor statului sa rezolve „cat mai transparent“ contestatiile privind neregulile din timpul scrutinului din 6 decembrie. In topul neregulilor care „au amenintat“ corecti-tudinea votului se afla presiunea creata de existenta sectiilor speciale, unde au votat aproape sase la suta dintre alegatori, atrag atentia reprezentantii societatii civile.

Plescoi.canalblog.com/ Machiavelli.ro: Mai multe ONG-uri cer soluţionarea cât mai transparentă a contestaţiilor legate de alegeri Mai multe organizaţii ale societăţii civile au solicitat, marţi, autorităţilor să rezolve "cât mai transparent" contestaţiile privind neregulile din cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale, subliniind că presiunea creată de secţiile speciale a fost în topul ilegalităţilor. "Asociaţia Pro Democraţia (APD), Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP), CNS ?Cartel ALFA?, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) şi Transparency International România (TI-Ro) cer autorităţilor competente să ia măsurile necesare pentru soluţionarea cât mai transparentă a contestaţiilor privind neregulile semnalate în procesul de votare din 22 noiembrie şi 6 decembrie 2009", se precizează în comunicatul comun de marţi al organizaţiilor. Conform documentului, în topul neregulilor care "au ameninţat" corectitudinea votului se află presiunea creată de existenţa secţiilor speciale, unde au votat aproape şase la sută dintre alegători. "Şi de această dată, secţiile speciale au pus în dificultate instituţiile responsabile, cel mai clar exemplu fiind Decizia Biroului Electoral Judeţean Ilfov de a nu mai suplimenta buletinele de vot din aceste secţii. Consecinţa directă a fost suspendarea votului în secţiile speciale rămase fără buletine, cu mult înainte de ora 21.00. Numărul foarte mare de alegători înscrişi pe listele acestor secţii ridică, la fel ca şi în cazul celorlalte scrutine, suspiciunea de turism electoral", precizează reprezentanţii organizaţiilor. Aceştia fac totodată şi un apel pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ, "care a fost din nou depăşit de situaţie". În acest context, reprezentanţii organizaţiilor semnatare vorbesc despre încercările făţişe ale autorităţilor locale de a influenţa voturile cetăţenilor, despre folosirea abuzivă a resurselor publice şi continuarea campaniei electorale în ziua alegerilor. Acestea, în opinia ONG-urilor, reprezintă "pericole reale", cu efecte directe asupra principiilor statului de drept. "Având în vedere faptul că au mai rămas mai puţin de trei ani până la următoarele alegeri, APD, AMP, TI-Ro, CNS Cartel ALFA şi CRJ recomandă organizarea unor dezbateri publice la nivel naţional în vederea identificării şi stabilirii modificărilor legislative necesare pentru îmbunătăţirea practicii electorale şi combaterea eficientă a neregulilor şi potenţialelor fraude", scriu reprezentanţii organizaţiilor, în documentul de marţi. PSD a depus, marţi, la Curtea Constituţională, o cerere de anulare a turului al doilea al alegerilor prezidenţiale şi de repetare a scrutinului. Cererea a fost depusă de senatorul PSD Dan Şova şi de secretarul general al partidului, Liviu Dragnea. Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, marţi, la Parlament, că el a câştigat, de fapt, alegerile, menţionând că CC trebuie să se pronunţe asupra corectitudinii scrutinului, că democraţia din România este în pericol şi că Traian Băsescu vrea să instaureze o republică după model Belarus. Traian Băsescu a obţinut 50,33% din voturi, iar Mircea Geoană 49,66%, potrivit rezultatelor finale comunicate ieri de BEC, nevalidate încă de Curtea Constituţională.

11 dec CRJ Site-ul Prefecturii Valcea: 180 de funcţionari publici vor fi formaţi de CRJ în domeniul accesării şi coordonării proiectelor europene şi în cel al achiziţiilor publice Joi 10 decembrie 2009 de Admin Institutia Prefectului Valcea Centrul de Resurse Juridice anunţă lansarea în luna februarie 2010 a unei serii de programe de formare pentru 180 de funcţionari publici şi personal contractual din 30 de instituţii publice (primării, consilii judeţene şi Instituţii ale Prefectului) din judeţele Bacău, Gorj, Mureş, Vâlcea şi Călăraşi, în domeniile: managementul proiectelor europene şi achiziţii publice. Programele de formare sunt organizate în cadrul proiectului “Dezvoltarea competenţelor profesionale în cadrul autorităţilor publice locale în domeniile managementului proiectelor şi al achiziţiilor publice”, cofinanţat din Fondul Social European, Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”, axa 1 - Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice, domeniul major de intervenţie 3 - Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale. Activităţile de formare, realizate de către lectori specializaţi în cele două domenii, au ca scop creşterea eficienţei autorităţilor publice în atragerea de fonduri şi in gestionarea proiectelor europene, îmbunătăţirea dotărilor tehnice ale autorităţilor din cele 5 judeţe, precum şi creşterea nivelului de pregătire al funcţionarilor în ceea ce înseamnă management de proiect şi achiziţii publice. Programele de formare sunt acreditate de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor. Curricula programului de formare în managementul proiectelor cuprinde trei secţiuni: managementul proiectelor, managementul fondurilor structurale şi politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene. Participanţii vor învăţa cum se alocă şi se palnifică resurse şi activităţi pentru un proiect, proceduri de atribuire a contractului de achiziţie publică, obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor implicate în organizarea licitaţiei, precum şi elemente de legislaţie privind atribuirea acestor contracte. Autoritaţile publice implicate vor beneficia la finalul proiectului de dotările achiziţionate în cadrul acestuia: 2 videoproiectoare, 10 calculatoare, 10 imprimante, 10 reportofoane digitale. Proiectul, în care sunt parteneri Consiliul Judeţean Bacău, Consiliul Judeţean Călăraşi, Instituţia prefectului judeţul Vâlcea, Consiliul Judeţean Mureş, Consiliul Judeţean Gorj se derulează în perioada noiembrie 2009-octombrie 2010. Contact: Alina Mazilu, manager de proiect Centrul de Resurse Juridice Tel: 021.212.06.90 Fax: 021.212.05.19 E mail: alina@crj.ro Sorina Buzatu, coordonator Relaţii Publice, Centrul de Resurse Juridice Tel: 021.212.06.90 Fax: 021.212.05.19 E mail: sorina@crj.ro

Viata Valcii : In domeniul accesarii si coordonarii proiectelor europene si in cel al achizitiilor publice Functionari publici valceni vor fi formati de Centru de Resurse Juridice In luna februarie a anului viitor, Centrul de Resurse Juridice lanseaza o serie de programe de formare pentru 180 de functionari publici si personal contractual din 30 de institutii publice (primarii, consilii judetene si Institutii ale Prefectului) din judetele Bacau, Gorj, Mures, Valcea si Calarasi, in domeniile: managementul proiectelor europene si achizitii publice. Programele de formare sunt organizate in cadrul proiectului “Dezvoltarea competentelor profesionale in cadrul autoritatilor publice locale in domeniile managementului proiectelor si al achizitiilor publice”, cofinantat din Fondul Social European, Programul Operational „Dezvoltarea Capacitatii Administrative”, axa 1 - Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice, domeniul major de interventie 3 - Imbunatatirea eficacitatii organizationale. Activitatile de formare vor fi realizate de catre lectori specializati in cele doua domenii. Ele au ca scop cresterea eficientei autoritatilor publice in atragerea de fonduri si in gestionarea proiectelor europene, imbunatatirea dotarilor tehnice ale autoritatilor din cele 5 judete, precum si cresterea nivelului de pregatire al functionarilor in ceea ce inseamna management de proiect si achizitii publice. Programele de formare sunt acreditate de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor. Curricula programului de formare in managementul proiectelor cuprinde trei sectiuni: managementul proiectelor, managementul fondurilor structurale si politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene. Participantii vor invata cum se aloca si se planifica resurse si activitati pentru un proiect, proceduri de atribuire a contractului de achizitie publica, obligatiile si responsabilitatile persoanelor implicate in organizarea licitatiei, precum si elemente de legislatie privind atribuirea acestor contracte. Autoritatile publice implicate vor beneficia la finalul proiectului de dotarile achizitionate in cadrul acestuia: 2 videoproiectoare, 10 calculatoare, 10 imprimante, 10 reportofoane digitale. Proiectul, in care sunt parteneri Consiliul Judetean Bacau, Consiliul Judetean Calarasi, Institutia prefectului judetul Valcea, Consiliul Judetean Mures, Consiliul Judetean Gorj se deruleaza in perioada noiembrie 2009-octombrie 2010. Gabi Bercea http://www.viatavalcii.ro/articol.php?ID=59961

14 dec- Monitorul de Valcea, Liderul de Opinie (Constanta), Necenzurat.ro, Ring Monitorul de Valcea: 180 de functionari publici, scoliti in domeniul proiectelor europene Centrul de Resurse Juridice anunta lansarea, in luna februarie 2010, a unei serii de programe de formare pentru 180 de functionari publici si personal contractual din 30 de institutii publice (primarii, consilii judetene si institutii ale prefectului) din judetele Vâlcea, Bacau, Gorj, Mures si Calarasi, in domeniile: managementul proiectelor europene si achizitii publice. Programele de formare sunt organizate in proiectul “Dezvoltarea competentelor profesionale in cadrul autoritatilor publice locale in domeniul managementului proiectelor si al achizitiilor publice”, cofinantat din Fondul Social European, Programul Operational „Dezvoltarea Capacitatii Administrative”, axa 1 - imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice, domeniul major de interventie 3 - imbunatatirea eficacitatii organizationale. Activitatile de formare, realizate de catre lectori specializati in cele doua domenii, au ca scop cresterea eficientei autoritatilor publice in atragerea de fonduri si in gestionarea proiectelor europene, imbunatatirea dotarilor tehnice ale autoritatilor din cele cinci judete, precum si cresterea nivelului de pregatire a functionarilor in ceea ce inseamna management de proiect si achizitii publice. Programele de formare sunt acreditate de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor. Curricula programului de formare in managementul proiectelor cuprinde trei sectiuni: managementul proiectelor, managementul fondurilor structurale si politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene. Participantii vor invata cum se aloca si se palnifica resurse si activitati pentru un proiect, proceduri de atribuire a contractului de achizitie publica, obligatiile si responsabilitatile persoanelor implicate in organizarea licitatiei, precum si elemente de legislatie privind atribuirea acestor contracte. Autoritatile publice implicate vor beneficia la finalul proiectului de dotarile achizitionate in cadrul acestuia: 2 videoproiectoare, 10 calculatoare, 10 imprimante, 10 reportofoane digitale. Proiectul, in care sunt parteneri Consiliul Judetean Bacau, Consiliul Judetean Calarasi, Institutia prefectului judetul Vâlcea, Consiliul Judetean Mures, Consiliul Judetean Gorj, se deruleaza in perioada noiembrie 2009 - octombrie 2010. (M.F.) http://www.monitoruldevalcea.ro/actualitate/19787

Liderul de Opinie (Constanta): Scrisoare deschisă către Curtea Constituţională “Încrederea în democraţie, grav afectată” Aşa cum era de aşteptat, suspiciunile ce planează asupra rezultatului votului pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale nu au rămas fără efect. Contestaţia depusă de PSD la Curtea Constituţională a fost însoţită de multe semnale conform cărora un viitor mandat al lui Traian Băsescu la preşedinţia României este nelegitim. Numărul de fraude semnalate încă din campania electorală, atunci când mita a devenit sport naţional, dar şi cele din ziua scrutinului, „concretizate“ în cele mai şocante forme – de la morţi ce au pus ştampila pe buletine la voturi multiple, trecând prin prezenţa la secţiile speciale – demonstrează că în România încrederea în democraţie are toate “şansele” să fie grav afectată. Pentru a preîntâmpina această situaţie, cel puţin deranjantă într-o ţară ce face parte din Uniunea Europeană, mai multe organizaţii neguvernamentale, cărora li s-a alăturat o mare confederaţie sindicală, au adresat o scrisoare deschisă Curţii Constituţionale a României. Scrisoare în care se cere ca judecătorii Curţii să trateze cu responsabilitate semnalele de fraudă transmise pe toate canalele, atât din partea partidelor politice, cât şi din mass-media şi, poate nu în ultimul rând, de ONG-urile ce au fost implicate în procesul alegerilor pentru turul doi al prezidenţialelor. Concret, se cere implicit ca renumărarea voturilor anulate, proces aflat în derulare în urma deciziei CCR, să nu fie singurul aspect al fraudelor semnalate. Cum se legitimează mandatul prezidenţial următor?! În fapt, constatând starea de incertitudine în privinţa rezultatelor scrutinului din 6 decembrie 2009 şi amplificarea suspiciunii privind fraudarea alegerilor prezidenţiale, organizaţiile ce fac parte din „Alianţa pentru Statul de Drept“, Asociaţia „Pro Democraţia“, „Active Watch“ – Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul de Resurse Juridice, precum şi cele din cadrul „Alianţei pentru Alegeri Corecte“, adică „Pro Democraţia“, „Active Watch“ şi CNS „Cartel Alfa“, cer Curţii Constituţionale să ia toate măsurile necesare pentru soluţionarea transparentă şi neechivocă a contestaţiilor privind neregulile semnalate în desfăşurarea procesului de votare şi de numărare a voturilor. În cererea lor, reprezentanţii celor două alianţe au luat în calcul faptul că majoritatea covârşitoare a sesizărilor făcute de mass-media, de observatorii procesului electoral şi de către cetăţeni au vizat suspiciuni privind nereguli ale votului în secţiile speciale. Din această perspectivă, Asociaţia „Pro Democraţia“, „Active Watch“ – Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul de Resurse Juridice, precum şi CNS „Cartel Alfa“ apreciază ca „imperios necesară stabilirea de către Curtea Constituţională dacă toate potenţialele mijloace de fraudă reclamate sunt sau nu de natură a corupe sau a afecta integritatea şi, prin urmare, legitimitatea procesului electoral“. În acest sens, este oportun ca judecătorii Curţii să ia în considerare, din perspectiva aplicării corecte a legii următoarele: procesul de vot din secţiile speciale din ţară; procesul de vot din secţiile speciale din străinătate; verificarea declaraţiilor pe propria răspundere depuse în secţiile de vot speciale din ţară şi străinătate; verificarea codurilor numerice personale ale cetăţenilor care au votat în secţii speciale, în scopul identificării eventualilor votanţi multipli sau a celor cu coduri numerice personale eronate; verificarea cazurilor de mită electorală şi a impactului acestui procedeu ca

pondere în numărul de voturi exprimate. „În absenţa unei examinări atente şi exhaustive a tuturor contestaţiilor, atât legitimitatea mandatului prezidenţial următor, cât şi încrederea în democraţie vor fi grav afectate“, conchid cele două alianţe în scrisoarea deschisă către Curtea Constituţională. Scrisoarea este semnată, în numele Asociaţiei „Pro Democraţia“, de preşedintele Cristian Pârvulescu, în cel al „Active Watch“, de preşedintele Mircea Toma. Pentru Centrul de Resurse Juridice a semnat Georgiana Iorgulescu, iar din partea CNS „Cartel ALFA“, liderul cartelului sindical, Emil Hossu. Necenzurat.ro: Duminică, 13 Decembrie 2009 10:48 Constatand starea de incertitudine in privinta rezultatelor scrutinului din 6 decembrie 2009 si amplificarea suspiciunii privind fraudarea alegerilor prezidentiale organizatiile membre ale Aliantei pentru Statul de Drept (Asociatia Pro Democratia, Active Watch – Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul de Resurse Juridice,) si ale Aliantei pentru Alegeri Corecte (Asociatia Pro Democratia, Active Watch – Agentia de Monitorizare a Presei, CNS „Cartel ALFA”, cer Curtii Constitutionale sa ia toate masurile necesare pentru solutionarea transparenta si neechivoca a contestatiilor privind neregulile semnalate in desfasurarea procesului de votare si de numarare a voturilor. Luind in calcul faptul ca majoritatea covarsitoare a sesizarilor facute de mass media, de observatorii procesului electoral si de catre cetateni au vizat suspiciuni privind nereguli ale votului in sectiile speciale, apreciem ca imperios necesara stabilirea de catre Curtea Constitutionala daca toate potentialele mijloace de frauda reclamate sunt sau nu de natura a corupe sau a afecta integritatea si, prin urmare, legitimitatea procesului electoral. In acest sens consideram oportun a fi luat in considerare, din perspectiva aplicarii corecte a legii, -procesul de vot din sectiile speciale din tara -procesul de vot din sectiile speciale din strainatate, -verificarea declaratiilor pe propria raspundere depuse in sectiile de vot speciale din tara si strainatate, -verificarea codurilor numerice personale ale cetatenilor care au votat in sectii speciale in scopul identificarii eventualilor votanti multipli sau a celor cu coduri numerice personale eronate; -verificarea cazurilor de mita electorala si a impactului acestui procedeu ca pondere in numarul de voturi exprimate. In absenta unei examinari atente si exhaustive a tuturor contestatiilor atat legitimitatea mandatului prezidential urmator, cat si increderea in democratie vor fi grav afectate. Asociatia Pro Democratia, Centrul de Resurse Juridice Cristian Parvulescu, Presedinte Georgiana Iorgulescu,

Presedinte Agentia de Monitorizare a Presei ActiveWatch Presedinte Mircea Toma CNS Cartel Alfa Emil Hossu, Presedinte Ring: Scrisoare catre Curtea Constitutionala Mai multe organizaţii (Asociaţia Pro Democraţia, Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul de Resurse Juridice, CNS „Cartel ALFA”) cer Curţii Constituţionale, într-o scrisoare deschisă, să ia toate măsurile pentru soluţionarea transparentă şi neechivocă a contestaţiilor privind procesul de votare. Organizaţiile amintite insistă pe "verificarea declaraţiilor pe propria raspundere” şi a ”codurilor numerice personale” depuse în secţiile de vot speciale din ţară şi străinătate. 15 decembrie Curierul national: CRJ a înaintat CEDO o plângere în numele a cinci pacienţi decedaţi la Spitalul Poiana Mare Centrul de Resurse Juridice şi Interights au înaintat, vineri, Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) o plângere în numele a cinci pacienţi decedaţi la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, în perioada ianuarie-februarie 2004,din cauza slabei îngrijiri medicale şi a tratamentului necorespunzător. Potrivit unui comunicat remis luni de Centrul pentru Resurse Juridice, cei cinci în numele cărora s-a făcut plângerea sunt patru femei şi un bărbat care sufereau de diverse probleme de sănătate mintală şi care au petrecut perioade lungi, în unele cazuri toată viaţa, în instituţii de îngrijire socială. Cauzele decesului celor cinci victime au ţinut atât de slaba îngrijire medicală şi tratament necorespunzător, cât şi de condiţiile de viaţă extrem de precare, inclusiv hrană şi căldură insuficiente. Jurnalul national: RECLAMAŢIE LA CEDO Centrul de Resurse Juridice (CRJ) şi Interights au înaintat Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg o plângere în numele a cinci pacienţi decedaţi la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare în perioada ianuarie-februarie 2004. Cei în numele cărora s-a făcut plângerea sunt patru femei şi un bărbat care sufereau de diverse probleme de sănătate mintală şi care au petrecut perioade lungi, în unele cazuri toată viaţa, în instituţii de îngrijire socială. Condiţiile de la acest spital au fost criticate de mai multe organizaţii internaţionale, problema fiind şi în atenţia Comisiei Europene.

Cotidianul : Georgiana Iorgulescu: Dacă senatorul Voicu este învinuit, DNA a procedat corect Cristina Mihalascu Mandatul de aducere la DNA a vicepreşedintelui Comisiei de apărare din Senat, Cătălin Voicu (PSD), este legitim în două situaţii: dacă persoana în cauză a fost citată şi nu s-a prezentat la audieri sau dacă are în dosar calitatea de inculpat sau învinuit. Georgiana Iorgulescu, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, a explicat pentru Cotidianul că, în cazul de faţă, Cătălin Voicu a fost ridicat în mod legitim de DNA în baza unui mandat de aducere. Referitor la imunitatea parlamentară, Direcţia Naţională Anticorupţie avea nevoie de încuviinţarea Senatului doar în cazul în care opera o reţinere sau o arestare, ceea ce nu s-a întâmplat în acest caz. “Avocaţii vor avea acces la dosarul său şi vor constata dacă sunt probe suficiente pentru a-l învinui de trafic de influenţă şi dezvăluire de informaţii clasificate. Nu ştim încă care este calitatea procesuală a acestui domn, dacă s-a emis o citaţie sau dacă a fost forţat de DNA”, a declarat Georgiana Iorgulescu. Totodată, directorul CRJ este de părere că ipoteza începerii urmăririi penale fără o audiere prealabilă ar fi o mişcare “extrem de dură”. “Se poate să asistăm la o bătălie de mare excepţie, dacă DNA nu respectă procedurile, acest domn nu mai are scăpare”, a conchis Iorgulescu. 16 dec Adevarul: Craiova: Dreptatea nebunilor de la Poiana Mare, căutată la CEDO Cristina Ghenea Din septembrie, doi pacienţi ai spitalului au murit în condiţii suspecte Centrul de Resurse Juridice (CRJ) şi Interights au înaintat Curţii Europene a Drepturilor Omului o plângere în numele a cinci pacienţi decedaţi la Poiana Mare în 2004. În România, toate anchetele demarate în urma deceselor de la Spitalul de Psihiatrie s-au încheiat cu NUP. Cazurile celebre ale oamenilor decedaţi în condiţii suspecte la Spitalul de Psihiatrie din Poiana Mare au intrat de vineri în atenţia CEDO. Potrivit unui comunicat de presă remis de CRJ, organizaţia neguvernamentală a recurs la plângere după ce în anchetele derulate de-a lungul timpului în cazul pacienţilor morţi la Poiana Mare, nimeni nu a fost găsit vinovat. Potrivit reprezentanţilor CRJ, instanţele româneşti nu au făcut dreptate în aceste cazuri, anchetele fiind tergiversate sistematic şi încheindu-se mereu cu neînceperea urmăririi penale. Georgiana Pascu, Program Manager în cadrul CRJ, a povestit cum a decurs din 2004 şi până în prezent investigaţia ONG-ului. „CRJ a solicitat încă din februarie 2004 Parchetului General şi celui de la Dolj începerea unor investigaţii în aceste cazuri. Deşi decesul într-o astfel de unitate este considerat din prima suspect, nu au fost făcute niciodată autopsieri sau necropsii. Anchetele au fost tergiversate şi nimeni nu a fost găsit vinovat“, a spus Pascu.

Potrivit acesteia, deşi centrul a atacat în instanţă soluţiile date de parchete, doar într-un singur caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, organizaţiei i-a fost recunoscută calitatea procesuală, adică dreptul de a face plângere în numele pacienţilor. Luptă în numele morţilor În cele din urmă, exasperaţi de lipsa de reacţie a autorităţilor române, reprezentanţii CRJ au hotărât să meargă mai departe, la CEDO. Au fost alese cinci cazuri, „patru femei şi un bărbat care sufereau de diverse probleme de sănătate mintală şi care au petrecut perioade lungi, în unele cazuri toată viaţa, în instituţii de ingrijire socială. Cauzele decesului celor cinci victime au ţinut atât de slaba îngrijire medicală şi tratament necorespunzător, cât şi de condiţiile de viaţă extrem de precare, inclusiv hrană şi căldură insuficiente“, se arată în comunicatul Centrului de Resurse Juridice. Practic, CRJ solicită CEDO să îi permită să înainteze plângerea în numele pacienţilor decedaţi în instanţă. Actualele reguli ale Curţii prevăd că aceştia nu pot fi reprezentanţi decât de familiile lor. Conducerea spitalului clamează decese sub 1% Conducerea din prezent a Spitalului de Psihiatrie e de părere că „problema” Poiana Mare a apărut ca urmare a subfinanţării spitalului, în perioada 2002-2004. „A fost un proces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dar nu ştiu ce soluţie s-a dat. Eu am preluat managementul spitalului în 2006 şi deja acum nu mai sunt probleme. S-au investit zeci de miliarde pentru ca aceste lucruri să nu mai existe”,a spus pentru „Adevărul de Seară” directorul unităţii, Dumitru Ivanţu (foto jos). Cu toate acestea, numai din septembrie până în prezent doi pacienţi ai spitalului au murit. Unul dintre ei a decedat după ce a înghiţit otravă pentru sobolani aflată în incinta unităţii şi celălalt a fost găsit mâncat de animale pe câmpul din apropierea localităţii, la o lună după ce dispăruse din spital. „Avem acum o mortalitate de sub 1% şi ce s-a întâmplat în ultima vreme au fost întâmplări nefericite”, a adăugat Ivanţu. „Întâmplări nefericite” a fost aceea că angajaţii spitalului au lăsat otrava la îndemâna pacienţilor cu probleme psihice dar şi faptul că, după dispariţia unuia dintre pacienţi, nu au anunţat poliţia pentru a demara cercetările. Morţi pe bandă rulantă Pe parcursul anilor 2002 şi 2003, 155 de pacienţi au murit în spital şi alte 28 de persoane au murit în primele cinci luni ale anului 2004, cele mai multe în timpul lunilor de iarnă. Ziarul de Vrancea: CEDO, sesizata în numele a cinci pacienti decedati la un spital de psihiatrie Centrul de Resurse Juridice si Interights au înaintat Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) o plingere în numele a cinci pacienti decedati la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, în perioada ianuarie-februarie 2004, din cauza slabei îngrijiri medicale si a tratamentului necorespunzator. Potrivit unui comunicat remis de Centrul pentru Resurse Juridice, cei cinci în numele carora s-a facut plingerea sint patru femei si un barbat care sufereau de diverse probleme de sanatate mintala si care au petrecut perioade lungi, în

unele cazuri toata viata, în institutii de îngrijire sociala. Cauzele decesului celor cinci victime au tinut atit de slaba îngrijire medicala si tratament necorespunzator, cit si de conditiile de viata extrem de precare, inclusiv hrana si caldura insuficiente. Cazurile prezentate ridica problema lipsei accesului la justitie al persoanelor cu dizabilitati, dar si a esecului autoritatilor în a preveni numeroasele abuzuri savirsite asupra persoanelor cu dizabilitati aflate în institutiile de îngrijire sociala si în spitalele de psihiatrie. Euroavocatura.ro: Dupa 5 ani, Cazul Poiana Mare supus deciziei CEDO Vineri, 11 decembrie, Centrul de Resurse Juridice si Interights au inaintat Curtii Europene a Drepturilor Omului o plangere in numele a cinci pacienti decedati la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, in perioada ianuarie-februarie 2004. Spitalul are o trista reputatie in ceea ce priveste abuzurile facute asupra pacientilor sai. Pe parcursul anilor 2002 si 2003, 155 de pacienti au murit in spital si alte 28 de persoane au murit in primele cinci luni ale anului 2004, cele mai multe in timpul lunilor de iarna. Cei in numele carora s-a facut plangerea sunt patru femei si un barbat care sufereau de diverse probleme de sanatate mintala si care au petrecut perioade lungi, in unele cazuri toata viata, in institutii de ingrijire sociala. Cauzele decesului celor cinci victime au tinut atat de slaba ingrijire medicala si tratament necorespunzator, cat si de conditiile de viata extrem de precare, inclusiv hrana si caldura insuficiente. Cazurile prezentate ridica problema lipsei accesului la justitie al persoanelor cu dizabilitati dar si a esecului autoritatilor in a preveni numeroasele abuzuri savarsite asupra persoanelor cu dizabilitati aflate in institutiile de ingrijire sociala si in spitalele de psihiatrie. Organizatiile neguvernamentale spera ca o decizie pozitiva a CEDO sa incurajeze serviciile in comunitate pentru persoanele cu dizabilitati in defavoarea institutiilor care gazduiesc astfel de persoane pe perioade lungi de timp . Reclamantii cer CEDO sa-si reconsidere cerintele in materia calitatii procesuale active astfel incat sa permita Centrului de Resurse Juridice sa inainteze plangerea in numele victimelor decedate. Actualele reguli ale Curtii, care prevad ca reclamantii decedati pot fi reprezentati doar de familiile lor, reprezinta bariere procedurale in fata accesului la justitie al persoanelor cu dizabilitati mintale. Cele doua organizatii neguvernamentale considera ca reprezentarea acestor pacienti de catre acestea in fata Curtii este justificata prin faptul ca acestia nu au nicio ruda apropiata, ca nici o alta reprezentare nu este posibila si ca Inalta Curte de Casatie si Justitie a recunoscut deja Centrului de Resurse Juridice dreptul a a actiona in numele reclamantilor. ONG-urile adauga ca admiterea de catre Curte a acestei plangeri este in interesul respectarii drepturilor omului. Cazul subliniaza conditia persoanelor care sunt adesea catalogate de autoritati drept ” cazuri sociale”, indivizi marginalizati care pot sau nu sa aiba probleme de sanatate mintala inainte de a fi institutionalizati. Statutul lor social

se datoreaza in mare masura lipsei familiei sau altui suport din partea comunitatii, posibil in combinatie cu alti factori cum ar fi lipsa unei locuinte ori a unui venit. In loc sa le ofere ajutorul necesar prin servicii comunitare, autoritatile conduc persoane vulnerabile catre institutiile de ingrijire sociala ori spitale psihiatrice, unde exista putine parghii procedurale care sa le asigure dreptul la libertate si unde ei petrec perioade lungi de timp, de cele mai multe ori, toata viata. Cazul releva o imagine cuprinzatoare a dimenisiunii abuzurilor neverificate care au loc in instiitutiile de ingrijire sociala, ca si discriminarea adanc inradacinata fata de persoanele cu dizabilitati mintale practicata de autoritati, inclusiv de catre medici si personalul din spitale, de catre propriile lor comunitati si de publicul larg. Faptuitoriii acestor abuzuri sunt foarte rar pedepsiti, in ciuda existentei legilor care protejeaza persoanele cu dizabilitati mintale si fizice. Desi Parchetul a initiat, la presiunea CRJ, investigatii asupra fiecaruia din aceste cazuri petrecute intre 2002-2004, in niciunul nu a fost gasit cineva responsabil din punct de vedere penal. Spitalul de Psihiatrie Poana Mare este intr-o localitate rurala izolata in sud-estul Romaniei, situat pe o suprafata de 26 de hectare, intr-o cladire care a gazduit cazarma militara. Spitalul este, de asemenea, cunoscut ca loc de detentie al dizidentilor politici in timpul regimului comunist. Din 1989 spitalul a fost folosit ca loc de internare pentru mai multe categorii de pacienti, inclusiv pacienti spitalizati in contextul procedurilor penale, persoane cu probleme de sanatate mintala sau dizabilitati intelectuale, persoane suferind de tuberculoza. Spitalul a fost vizitat de Comitetul pentru Prevenirea Torturii de trei ori, in 1995, 1999 si 2004. De fiecare data, Comitetul a emis un raport foarte critic privind conditiile din spital, cerand autoritatilor romane sa ia masuri de urgenta pentru remedierea situatiei. In ciuda recomadarilor Comitetului, situatia de la Sptitalul Poiana Mare a ramas mai mult sau mai putin la fel pana astazi. Nota 1. Pentru mai multe informatii despre caz, va rugam accesati http://www.interights.org/poina-mare sau sa contactati Constantin Cojocariu ccojocariu@interights.org sau PA�draig Hughes phughes@interights.org , Centrul de Resurse Juridice , Georgiana Pascu, Program Manager, 0729.881.159, Catalina Radulescu, Lawyer, 0723.296.366 2. Centrul de Resurse Juridice actioneaza pentru crearea si functionarea unui cadru legal si institutional, care sa asigure respectarea drepturilor omului si a egalitatii de sanse, pentru accesul liber la un act de justitie echitabil si contribuie la punerea in valoare a expertizei juridice in interesul tuturor persoanelor 3. Interights este o organizatie internationala inregistrata in Marea Britanie (numar 292357) care promoveaza respectarea drepturile omului prin folosirea legii. Acest lucru se intampla prin oferirea de expertiza legala pentru avocati, judecatori, aparatori ai drepturilor omului si alti parteneri preocupati de legislatia internationala in materia drepturilor omului

16 decembrie Pagina mediacala.ro: Spitalul Poiana Mare, pe agenda CEDO Cazul celor cinci pacienti decedati in 2004 la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare revine in atentia autoritatilor internationale. In acest sens, Centrul de Resurse Juridice si Interights au inaintat o plangere Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), dupa cum informeaza NewsIN. Persoanele in numele carora s-a facut plangerea sunt patru femei si un barbat care sufereau de diverse probleme de sanatate mintala si care au petrecut perioade lungi in institutii de ingrijire sociala. Decesul acestora a tinut atat de slaba ingrijire medicala si tratament necorespunzator, cat si de conditiile de viata extrem de precare, inclusiv hrana si caldura insuficiente, se arata intr-un comunicat al Centrului de Resurse Juridice. Prin aceasta plangere, organizatiile neguvernamentale spera ca o decizie pozitiva a CEDO sa incurajeze serviciile in comunitate pentru persoanele cu dizabilitati. Astfel, reclamantii cer CEDO sa-si reconsidere cerintele in materia calitatii procesuale active pentru a permite Centrului de Resurse Juridice sa inainteze plangerea in numele victimelor decedate. Cazul prezinta o imagine cuprinzatoare a dimensiunii abuzurilor neverificate care au loc in institutiile de ingrijire sociala. De altfel, releva si discriminarea adanc inradacinata fata de persoanele cu dizabilitati mintale practicata de autoritati, inclusiv de catre medici si personalul din spitale, de catre propriile lor comunitati si de publicul larg. Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare este cunoscut ca loc de detentie al dizidentilor politici in timpul regimului comunist. Din 1989, unitatea a fost folosita si ca loc de internare pentru mai multe categorii de pacienti, inclusiv pacienti spitalizati in contextul procedurilor penale, persoane cu probleme de sanatate mintala sau dizabilitati intelectuale, persoane suferind de tuberculoza. In anii 1995, 1999 si 2004 spitalul a fost vizitat de Comitetul pentru Prevenirea Torturii, care a emis un raport foarte critic privind conditiile din spital, cerand autoritatilor romane sa ia masuri de urgenta pentru remedierea situatiei. Din pacate, unitatea a ramas mai mult sau mai putin la fel pana in prezent, se mai arata in comunicatul Centrului pentru Resurse Juridice. 18 decembrie Euroavocatura.ro: Protest CJR: Protocolul de la Balotesti, pe modelul legilor rasiale, sub antetul Senatului Romaniei Organizatiile semnatare protesteaza fata de Protocolul de convietuire sociala, initiat de senatorul judetului Ilfov, Iulian Urban, exclusiv pentru cetatenii de etnie roma din localitate.

Desi este membru al Senatului Romaniei, domnul Iulian Urban incalca legislatia in vigoare in Romania, respectiv Ordonanta de Guvern 137/2000, privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exprimand public, in mediul on-line, mesaje discriminatorii cu privire la etnicii romi. Mai mult, domnul senator a emis un a protocol de “convietuire pasnica”, destinat in exclusivitate romilor din comuna Balotesti. Senatorul de Ilfov recunoaste faptul ca s-a inspirat din exemplul oferit de cetatenii de etnie maghiara din Sancraieni si a procedat la intocmirea unui protocol similar pentru romii din Balotesti. Reamintim ca cele doua asa-zise protocoale, care obliga cetatenii romani de etnie roma, din Sanmartin si din Sancraieni, sa adopte conduite impuse in mod discriminatoriu de catre cetatenii romani de etnie maghiara cu largul concurs al autoritatilor locale, au inspirat un reprezentant al Senatului Romaniei, sa adopte acelasi sistem ilegal si abuziv de relationare cu locuitorii de etnie roma ai comunei Balotesti, judetul Ilfov. Astfel de protocoale, destinate doar unei parti a comunitatii pe criterii etnice, incheiate sub tutela autoritatilor, si implementate cu ajutorul acestora, tradeaza principiul legilor rasiale ale Germaniei naziste. Legiferarea discriminarii a fost pasul necesar pentru a justifica Holocaustul. Mentionam faptul ca protocolul este semnat de senator, precum si de alte 9 persoane al carui statut nu este prezentat in continutul protocolului. Nu se precizeaza nicaieri in continutul acestui protocol partile intre care se incheie, obiectul acestuia, in baza carei legi a fost incheiat sau mecanismul de functionare. Intelegem, din continutul protocolului, faptul ca Senatul Romaniei, prin reprezentantii sai, are competenta de a investi simpli cetateni, lideri informali, cu capacitatea de a obliga alti cetateni sa adopte o anumita conduita . Mai mult decat atat, Senatul Romaniei impune unor cetateni obligatia de a se substitui legii si organelor competente cu aplicarea acesteia, sub semnatura unui reprezentant al Senatului si sub antetul Parlamentului Romaniei. Caracterul ilegal, abuziv si discriminator al protocolului este evidentiat de faptul ca sunt enumerate obligatii impuse unui grup distinct de persoane, si anume cetatenilor de etnie roma, exclusiv. Unele dintre cele 7 puncte ale protocolului impun obligatii pentru cetatenii de etnie roma, care sunt deja prevazute de legea romana. Legislatia prevede sanctiuni pentru nerespectarea acesteia, aplicabile tuturor cetatenilor romani, de catre institutii abilitate ale statului roman. Instituirea unui astfel de protocol, care sa repete prevederi legale, tintind spre anumiti destinatari- cetatenii de etnie roma- subliniaza tratamentul diferentiat aplicat romilor, dar si abdicarea statului de la atributiile sale de reglementare si aplicare a legii. Liderilor din Balotesti li se impune o colaborarea cu politia, pentru denuntarea imediata a infractiunilor comise exclusiv de catre romi. Precizam faptul ca legea penala prevede o sanctiune pentru comiterea infractiunii de nedenuntare. Impunerea obligatiei de a denunta comiterea infractiunilor, exclusiv in sarcina liderilor informali romi, si exclusiv cu referire la infractori de etnie roma reprezinta o incalcare grava a statului de drept .

Punctul 7 din Protocol interzice tuturor romilor din Balotesti dreptul de a refuza un loc de munca oferit de primarie sau politie, prin intermediul AJOFM Ilfov. Aceasta prevedere incalca in mod evident drepturile omului, munca fortata fiind interzisa de catre standardele legislative europene. Aceasta practica inceputa de autoritati publice locale din judetul Harghita, si continuata de un parlamentar roman, este ingrijorator de periculoasa, amenintand principiile fundamentale ale statului de drept . Este inadmisibil ca astfel de practici sa fie acceptate si replicate de autoritati publice, centrale si locale. Nimeni nu este mai presus de lege, iar acest fapt ar trebui respectat si promovat in special de un membru al parlamentului, vice-presedinte al Comisiei Juridice. Pozitia ocupata de domnul Iulian Urban permite, cu atat mai putin, atitudini discriminatorii si aplicarea tratamentelor diferentiate cetatenilor pe care ii reprezinta. Subliniem faptul ca pe rolul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii se afla mai multe dosare privind mesaje publicate de domnul Iulian Urban pe blogul sau personal. De asemenea, initiativele domnului Urban se desfasoara pe fondul crizei economice cuplata cu o crestere a numarului atacurilor cu motivatie rasiala la adresa comunitatii rome in Europa si in Romania, membrii majoritatii aflandu-se in cautarea de tapi ispasitori. In acest context, lipsa unei reactii de condamnare fata de aceste protocoale, si nesanctionarea imediata a domnului Urban, arata iresponsabilitatea politicienilor romani, si complicitatea lor, alaturi de alte institutii ale statului roman in re-crearea premiselor unei istorii pe care o credeam ingropata definitiv in anii Celui de-al Doilea Razboi Mondial. Fata de cele semnalate, solicitam public o pozitie oficiala din partea urmatoarelor institutii din plan national: Senatului Romaniei; Comisiei juridice din cadrul Senatului; Comisiei juridice din cadrul Camerei Deputatilor; Agentiei Nationale pentru Romi; Partidului Democrat Liberal si din plan international: Comisiei Europene; Parlamentului European; Partidelor europene: Grupul Partidului Popular European; Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor; Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor; Agentiei pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene; Consiliului UE - Consiliul de ministri; ECRI Comisia Europeana impotriva Rasismului si Intolerantei; OSCE Inaltul Comisar pe Minoritati Nationale. Aceasta scrisoare este sustinuta de ENAR Romania prin urmatoarele organizatii: Asociatia ACCEPT Romania; Agentia de Dezvoltare Comunitara Impreuna; Agentia de Monitorizare a Presei Active Watch;

Asociatia Ghidelor si Ghizilor din Romania; Asociatia Liga Pro Europa; Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania Comitetul Helsinki; Asociatia Romilor pentru Egalitate de sanse, Tulcea; Asociatia Sens Pozitiv; Centrul de Dezvoltare Curriculara si Studii de Gen: FILIA; Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala; Centrul Educatia 2000+; Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii Romani CRISS; Fundatia Centrul de Resurse Juridice; Fundatia Civitas pentru Societatea Civila; Fundatia Consiliul National Roman pentru Refugiati; Institutul pentru Politici Publice Bucuresti.