ANEXA la Hotărârea nr.10 din 31ianuarie 2011 a Consiliului Judeţean Giurgiu

S T A T U T U LJUDEŢULUI GIURGIU

CAPITOLUL IDATE GENERALE DE PREZENTARE

Secţiunea 1 – Date geografice

Judeţul Giurgiu s-a înfiinţat în anul 1981 în baza Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, republicată în 1981, când municipiul Giurgiu i-a redevenit reşedinţă.

Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a ţării, în cadrul marii unităţi geografice numită Câmpia Română şi este străbătut de paralela 43°53` latitudine nordică şi meridianul 25°59` longitudine estică.

Suprafaţa judeţului este de 3526 km2, reprezentând 1,5 % din suprafaţa ţării.

În partea nordică se învecinează cu judeţul Dâmboviţa, la Nord-Est cu judeţul Ilfov, la Vest cu judeţul Teleorman, la Est cu judeţul Călăraşi, iar la Sud, pe o lungime de 74 km, fluviul Dunărea îl desparte de Bulgaria.

Teritoriul judeţului Giurgiu face parte din Câmpia Română.

Relieful judeţului este format din 5 unităţi principale ale Câmpiei Române: Burnas, Vlăsia, Găveanu-Burdea, Titu şi Lunca-Dunării.

Reţeaua hidrografică de pe teritoriul judeţului Giurgiu este de 847 km (lungime cursuri de apă: Dunăre – 122 km, Argeş – 725km; bălţi, lacuri naturale – 13,44 kmp şi lacuri artificiale – 28,07 kmp).

Principalele cursuri de apă care străbat teritoriul judeţului sunt: fluviul Dunărea şi râul Argeş.

1

Clima este de tip continental, cu veri foarte calde, cu  cantităţi de precipitații nu prea importante ce cad sub formă de averse, şi ierni reci, marcate la intervale neregulate de viscole puternice, dar şi de încălziri frecvente. În extremitatea sudică a judeţului se individualizează topo-climatul  specific al luncii Dunării, cu veri mai călduroase şi ierni mai blânde decât în restul câmpiei.

Resursele  naturale sunt puţine şi sunt reprezentate de:  zăcămintele de petrol din partea de nord a judeţului  (Cartojani, Găiseni, Roata de Jos, Mârşa, Floreşti-Stoeneşti, Buturugeni, Grădinari, Bolintin-Deal),  pietrișurile şi nisipurile care se extrag din albiile râurilor Argeș (Ogrezeni, Malu Spart, Găiseni, Grădinari), Neajlov (Vadu Lat, Bucşani) şi Dunăre.

Arii de interes naţional

Parcul Natural Comana

Zona Comana cu o suprafaţă de 24 963 ha, a fost declarată Parc Natural (inclusiv Balta Comana) prin H.G. nr. 2 151/2004. Cu această ocazie rezervaţiile Pădurea Oloaga–Grădinari şi Pădurea Padina Tătarului (declarate prin Legea nr. 5/06.03.2000) au fost incluse în Parcul Natural Comana.

Pădurea Oloaga–Grădinari este o rezervaţie ştiinţifică localizată pe teritoriul comunei Comana şi are o suprafaţă de 248 ha. În cadrul acestei rezervaţii este ocrotită specia de Ruscus aculeatus (ghimpele).

Pădurea Padina Tătarului este o rezervaţie ştiinţifică pentru ocrotirea speciei Paeonia peregrina varianta romanica (bujorul românesc), localizată pe teritoriul comunei Comana. Suprafaţă rezervaţiei este de 230 ha.

Studiul biologic al zonei Comana a scos în evidenţă importanţa ştiinţifică a numeroase ecosisteme naturale (păduri şi pajişti) cu mare diversitate biologică.

Rezervaţia Manafu

Pădurea Manafu este situată pe teritoriul localităţii Ghimpaţi, a fost dată în custodie Direcţiei Silvice Giurgiu în anul 2004, are o suprafaţă de 28 ha şi este o rezervaţie pentru protejarea bujorului românesc - Paeonia peregrina varianta romanica.

Rezervaţia Teşila

Pădurea Teşila situată pe teritoriul comunei Schitu, sat Vlaşin, are o suprafaţă de 52,2 ha şi a fost dată în custodie Direcţiei Silvice Giurgiu în anul 2004. Ca şi pădurea Manafu, Pădurea Teşila este de asemenea o rezervaţie pentru protejarea bujorului românesc - Paeonia peregrina varianta romanica.

2

Rezervaţia naturală Cama Dinu PăsăricaZona ostroavelor Cama-Dinu-Păsărica având o suprafaţă de 2 400 ha, a fost

declarată rezervaţie naturală prin HG nr. 1 143/2007, iar în anul 2008 a fost atribuită în custodie Direcţiei Silvice Giurgiu, prin Ocolul Silvic Giurgiu.

Arii de interes comunitar

La nivelul judeţului Giurgiu există 8 situri Natura 2000 dintre care 4 Situri de Importanţă Comunitară (SCI): Pădurea Bolintin, Gura Vedei-Şaica-Slobozia, Lunca Mijlocie a Argeşului, Comana şi 4 Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA): Comana, Dunăre – Olteniţa, Ostrovu Lung-Gostinu şi Vedea-Dunăre.

Secţiunea 2 – Organizare administrativ-teritorială

Judeţul Giurgiu are în componenţă un număr de 54 de localităţi din care 1 municipiu – Giurgiu, 2 oraşe – Mihăileşti şi Bolintin Vale şi 51 de comune.

Lista acestora, precum şi a localităţilor componente se regăseşte în Anexa nr.1 la prezentul Statut.

3

Secţiunea 3 - Stema Judeţului Giurgiu

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILEelementelor însumate ale stemei judeţului Giurgiu

    Descrierea stemei:     Stema judeţului Giurgiu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.     În primul cartier, în partea dreaptă, în câmp albastru, se află 3 stejari de argint dezrădăcinaţi, aşezaţi doi la unu.     În al doilea cartier, în partea stângă, în câmp roşu, se află o secure de luptă cu tăişul dublu, având la bază o semilună răsturnată, ambele de argint.     În vârful scutului, în câmp roşu, se află un coif roman de argint.     În vârful scutului, în câmp albastru, se află o timonă deasupra unui brâu undat, de argint.     Semnificaţiile elementelor însumate:     Cei 3 stejari reprezintă vechea stemă heraldică a judeţului Vlaşca, simbolizând pădurile de stejar care alcătuiau odinioară Codrul Vlăsiei.     Securea de luptă şi semiluna amintesc de lupta antiotomană şi victoria de prestigiu obţinută de marele voievod Mihai Viteazul în bătălia de la Călugăreni.     Coiful roman simbolizează descendenţa latină a locuitorilor.     Timona şi brâul undat simbolizează navigaţia pe fluviul Dunărea.

4

Stema judeţului Giurgiu a fost aprobată de H.G. nr.669/2009.

CAPITOLUL IIISCURT ISTORIC AL JUDEŢULUI

Scurt istoricÎn perioada cristalizării poporului român, în regiunea centrală a Câmpiei Dunării

a luat naştere una dintre primele formaţiuni statale româneşti, denumită de slavi „Vlaşca”. Organizarea administrativă sub formă de judeţ datează din secolul al XIV-lea, spre sfârşitul căruia domnitorul Mircea cel Bătrân a construit o cetate la Giurgiu, pe ruinele unei fortificaţii romano-bizantine. Cucerită de otomani în veacul următor, aceasta, oraşul (reşedinţă domnească şi a judeţului) şi un teritoriu înconjurător pe o rază de 10-15 km au constituit o „kaza”, cap de pod la nordul Dunării vreme de peste 400 de ani. În aceste condiţii reşedinţa judeţului a fost mutată în alte localităţi, în secolul al XVIII-lea fiind atestată în târgul Găeşti.

În evul mediu teritoriul Vlaşcăi era acoperit în cea mai mare parte de străvechii codri ai Vlăsiei, ceea ce a făcut ca simbolul heraldic al judeţului să devină trei arbori. Domnitori şi mari boieri au ctitorit mănăstiri şi conace, dintre care unele au supravieţuit până în contemporaneitate. Pe aceste locuri s-au desfăşurat importante confruntări militare, atât în epoca feudală, cât şi în cea modernă. În urma războiului ruso-turc din 1828-1829, kazaua Giurgiului a fost retrocedată Ţării Româneşti prin Tratatul de la Adrianopol, iar oraşul a redevenit reşedinţa judeţului Vlaşca în perioada 1831-1950.

La Giurgiu s-au realizat o serie de premiere în domeniul trasporturilor şi telecomunicaţiilor: primul vas comercial sub pavilion naţional („Mariţa” – 1833), prima linie de telegraf din Ţara Românească (1854), prima navă militară („România” – 1864), prima linie ferată sub administraţie feroviară românească (1869), primul pod construit în curbă din Europa (Podul Bizetz – 1905), prima linie de ferry-boat (1940), primul pod între România şi Bulgaria (Podul Prieteniei – 1954). Priorităţile menţionate s-au datorat poziţiei strategice în raport cu Capitala, vecinătatea căreia a fost însă mai curând defavorabilă judeţului. Bucureştiul a absorbit permanent valori materiale şi umane din zonele limitrofe, ceea ce explică paradoxul că judeţul Giurgiu prezintă astăzi cel mai scăzut grad de urbanizare din România.

Reforma administrativă din 1950 a înglobat Vlaşca în regiunea Bucureşti, iar cea din 1968 a împărţit-o între judeţele Ilfov şi Teleorman. Actuala formă a judeţului datează din 1981, când municipiul Giurgiu i-a redevenit reşedinţă.

Descoperiri arheologice

5

În urma cercetărilor arheologice, sistematice şi de suprafaţă, efectuate de-a lungul timpului, au fost descoperite urme ale unor vechi civilizaţii în peste o sută de puncte. Cercetările arheologice sistematice au fost iniţiate chiar de la începutul secolului al XX-lea şi au continuat până în prezent.

Paleoliticul (faza sa superioară, cunoscută şi sub numele de aurignacian) – cea mai veche etapă a societăţii umane - , este atestată prin tehnocomplexele descoperite la Giurgiu – Malu Roşu, unde se află cea mai importantă staţiune paleolitică din Câmpia Munteniei, încadrându-se din punct de vedere cronologic între 23000 – 17000 a Chr. Epoca nouă a pietrei sau neoliticul (cca 6600 – 3700 a Chr.)este reprezentată de culturile Dudeşti, Boian, Gumelniţa şi Cernavodă I, documentate în urma cercetărilor arheologice de la Stăneşti (tell-ul de la Tangâru), Pietrele, Petru Rareş, Schitu (Magura lui Baba), Uzunu, Bucşani (punctul „La Pod”), Iepureşti, Izvoarele ş.a.

Cât priveşte epoca bronzului (circa 2200 – 1100 a Chr.), aceasta este reprezentată de artefactele care apariţin culturilor Glina III, Tei etc., documentate prin descoperirile rezultate în urma cercetărilor de la Popeşti – Mihăileşti (punctul „Nucet”), Mogoşeşti, Greaca, Mironeşti (punctul „Conacul lui Palade”), Iepureşti ş.a.

Epoca fierului, structurată din punct de vedere cronologic în Hallstatt sau prima vârstă a fierului (cca 1150 – 450/400 a Chr.) şi Latène (geto – dacă) sau cea de-a doua vârstă a fierului (cca 450/400 a Chr. – 106 p. Chr.), este documentată în mai multe puncte situate pe raza judeţului Giurgiu. Hallstatt-ul este reprezentat (mai ales perioada sa mijlocie, reprezentată în mod special de cultura Basarabi) de descoperirile de la Popeşti – „Nucet”, Mogoşeşti, Mironeşti – Malu Roşu, Schitu („Gaura Despei”) etc.

Latène-ul este documentat aproape în toate punctele arheologice depistate pe raza judeţului Giurgiu. Cea mai reprezentativă rămâne însă aşezarea de la Popeşti – Mihăileşti (antica Agedava), locul unde se afla una dintre cele mai importante cetăţi geto – dace din perioada regelui Burebista (82 – 44 a Chr.). Alte descoperiri arheologice importante aparţin culturii Sântana de Mureş - (sec. IV d. Chr.), bine reprezentată de o necropolă plană (Izvoru, comuna Gogoşari) cu un bogat inventar (obiecte de podoabă, ceramică, unelte ş.a.). Tot la Izvoru, a fost descoperită o necropolă birituală (344 de morminte de inhumaţie şi 100 de incineraţie), cu inventarele aferente (în unele morminte sunt prezente şi monedele romane imperiale de bronz), care, din punct de vedere cronologic, se încadrează în sec. VIII – IX, şi aparţine culturii Dridu, de la începuturile feudalismului.

MonumenteleDin judeţul Giurgiu sunt înregistrate oficial în Lista Monumentelor Istorice peste

300 de obiective, dintre care aproximativ 40 sunt considerate de valoare naţională. Între acestea amintim: fortificaţiile de la Giurgiu (Cetatea din Insulă, Tabia şi Turnul Ceasornicului); Mănăstirea Comana; ansamblurile feudal-eclesiastice de la Mironeşti, Hereşti, Dobreni şi Floreşti-Stoeneşti; fostele mănăstiri de la Găiseni, Căscioarele şi

6

Gostinari; vechile biserici din Grădiştea, Roata de Jos, Novaci, Popeşti şi Mihăileşti; ansamblul de la Crucea de Piatră.

Dintre celelalte edificii istorice le considerăm de o importanţă aparte pe cele de la Vedea, Clejani, Călugăreni şi Bulbucata. Principalele monumente comemorative de război sunt mausoleele de la Giurgiu şi Comana, precum şi cimitirul militar de la Valea Plopilor.

Municipiul GiurgiuAtestat documentar la 23 septembrie 1403, oraşul Giurgiu a avut un trecut

zbuciumat, marcat de bătălii, asedii, bombardamente şi invazii, dar şi de inundaţii şi alte calamităţi naturale. Sistematizat în 1833 de inginerul Moritz von Ott, el a suferit cele mai mari distrugeri în primul război mondial, în ajunul căruia avea 16.000 de locuitori. Numărul acestora s-a dublat în următoarele trei decenii, depăşind 70.000 către sfârşitul regimului comunist. În afara urmelor amintitelor fortificaţii, a bisericilor istorice şi a vechilor clădiri administrative şi de învăţământ, în oraş se află în funcţiune cea mai veche staţie de cale ferată din România. Dezvoltat ca punct de vamă şi centru comercial, Giurgiu a fost în epoca modernă al patrulea port al ţării, iar industria de tradiţie a fost reprezentată de Şantierul Naval şi Fabrica de Zahăr. Nod de comunicaţii, viitorul său este legat de evoluţia euroregiunii Giurgiu-Ruse şi de relansarea comerţului internaţional pe Dunăre.

Bolintin-ValeAtestată documentar în martie 1433, localitatea era în secolul al XIX-lea un târg

important al zonei din nordul actualului judeţ şi a devenit oraş la 31 mai 1989, înglobând şi satele Crivina, Malu Spart şi Suseni. În secolele XV-XVII a fost centru monahal, mănăstirea Bunavestire fiind de curând reînfiinţată. Loc de baştină al poetului Dimitrie Bolintineanu, unul dintre ctitorii României moderne, Bolintinul s-a dezvoltat pe râurile paralele Argeş şi Sabar. El conservă câteva monumente şi polarizează activităţi economice, administrative şi social-culturale din zona înconjurătoare.

MihăileştiLocalitate ridicată la rang de oraş în 1989, ca urmare a rolului pe care avea să-l

joace în contextul realizării Canalului Bucureşti-Dunăre, Mihăileşti este formată dintr-o salbă de sate aşezate pe malul drept al Argeşului. Constituite pe vetre antice şi medievale, Novaci şi Popeşti s-au afirmat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, fiind însoţite la câteva decenii de Tufa-Costieni şi Mihăileşti, iar în secolul al XIX-lea şi de satul mai nou Drăgănescu (devenit celebru după 1989 datorită bisericii pictate de Arsenie Boca). Urbanizarea forţată din anii ’80 a căpătat noi valenţe în ultimii 20 de ani prin prisma potenţialului turistic al lacului de acumulare şi a accesului direct către Capitală.

7

CAPITOLUL IIIPOPULAŢIA JUDEŢULUI GIURGIU

Populaţia judeţului Giurgiu este de 281204 locuitori în anul 2009.Densitatea populaţiei la 1 iulie 2009 este de 79,8 locuitori pe kmPopulaţia judeţului defalcată pe localităţi, sexe, grupe de ocupaţie, religii şi etnii

este detaliată în Anexa nr.2 la Statut.

CAPITOLUL IVCĂILE DE COMUNICAŢIE

Judeţul Giurgiu este străbătut de un număr de 8 Drumuri Naţionale, 26 Drumuri Judeţene şi 61 de Drumuri Comunale.

Reţeaua de drumuri, lungimea şi clasificarea acestora sunt prezentate în Anexa nr.3 la Statut.

Distanţele în km de la localităţile componente la reşedinţa de judeţ sunt prezentate în Anexa nr.4 la Statut.

CAPITOLUL VAUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE JUDEŢENE

La nivelul judeţului Giurgiu este constituit consiliul judeţean ca autoritate deliberativă a administraţiei publice locale pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, învederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

Sediul Consiliului Judeţean Giurgiu se află în clădirea situată în municipiul Giurgiu, str.Bucureşti, nr.10.

Actualul Consiliu Judeţean a fost constituit în şedinţa din data de 22 iunie 2008, urmare a alegerilor locale din iunie 2008.

Consiliul Judeţean Giurgiu are în compunerea sa 30 de consilieri judeţeni şi funcţionează în baza Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, a Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

8

demnităţilor publice a funcţiilor publice şi a mediului de afaceri, privind sancţionarea corupţiei, a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Judeţean Giurgiu, aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.17/31.07.2008.

După apartenenţa politică, Consiliul Judeţean Giurgiu are la data de 1 ianuarie 2011:

9 consilieri P.S.D., 12 consilieri P.N.L. şi 9 consilieri P.D.L.

Consiliul Judeţean Giurgiu are organizate în mandatul 2008-2012 un număr de 4 comisii de specialitate, după cum urmează :

- Comisia economică, dezvoltare regională şi integrare europeană- Comisia pentru învăţământ, sănătate, cultură, protecţie socială- Comisia pentru amenajarea teritoriului, urbanism, investiţii- Comisia juridică, apărarea ordinei publice şi egalităţii de şanse.

Raporturile nivel judeţean se bazează pe relaţii de cooperare, solidaritate, legalitate şi responsabilitate în rezolvarea problemelor întregului judeţ.

Consiliul judeţean îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:    a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;    b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;    c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;    d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;    e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională;    f) alte atribuţii prevăzute de lege.

Preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu a fost ales prin vot direct la alegerile din iunie 2008.

Preşedintele Consiliului Judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie.

Preşedintele răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene.

Preşedintelui Consiliului Judeţean i se subordonează întregul aparat de specialitate al consiliului.

Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele categorii principale de atribuţii:    a) atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

9

   b) atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;    c) atribuţii privind bugetul propriu al judeţului;    d) atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi serviciile publice;    e) atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean;    f) alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.

CAPITOLUL VIEDUCAŢIE, SĂNĂTATE, CULTURĂ, ASISTENŢĂ SOCIALĂ MASS-MEDIA

EducaţieInspectoratul Şcolar Judeţean Giurgiu coorodnează activitatea de învăţământ

preşcolar, şcolar şi liceal pe teritoriul judeţului Giurgiu.În judeţul Giurgiu funcţionează un număr de 40 grădiniţe, 44 şcoli I-IV, 93 şcoli

I-VIII şi 12 licee, lista acestora fiind detaliată în Anexa nr.5 la Statut.

SănătateÎn domeniul sistemului public de sănătate în judeţul Giurgiu funcţionează un

număr de 2 spitale generale: Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu şi Spitalul Bolintin Vale, Spitalul de Pneumoftiziologie Izvoru, Spitalul de Psihiatrie Vadu Lat, Spitalul de Boli Infecţioase Singureni.

De asemenea, pe teritoriul judeţului funcţionează un număr de 4 dispensare medicale T.B.C., 1 centru de sănătate, 229 cabinete medicale (117 – medicină de familie, 59 – stomatologie şi 53 – de specialitate), un număr de 5 laboratoare medicale private şi 4 laboratoare medicale de spital şi 83 de farmacii.

CulturăDirecţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului

Giurgiu coordonează metodologic activitatea culturală pe teritoriul judeţului.În prezent, activitatea culturală a judeţului Giurgiu se desfăşoară în următoarele

instituţii culturale:

Muzeul judeţean „Teohari Antonescu” Teatrul Valah Giurgiu Casa de cultură „Ion Vinea” Şcoala de Arte şi Muzică „Victor Karpis” Giurgiu Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiilor Culturale Biblioteca Judeţeană „I.A. Bassarabescu”

10

În cele 165 biblioteci (din care 32 în mediul urban şi 133 în mediul rural) din care 107 biblioteci şcolare şi 50 de biblioteci publice

În cele 30 cămine culturaleMuzeele înregistrate de către Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul

Cultural Giurgiu sunt:

Muzeul Judeţean „Teoharie Antonescu”- cu secţii de: arheologie, etnografie, artă plastică, numismatică şi istorie memorialistică, carte rară şi bunuri biblifile;

Muzeul local Călugăreni; Muzeul Nichifor Crainic, com. Bulbucata, cu specific memorialistic şi

literal; Muzeul Poliţiei de Frontieră, cu specific de istorie militară. Muzeul şcolar Mihai Eminescu, cu specific istorie locală; Muzeul şcolar Dacia, fără personalitate juridică., loc. Frăteşti – cu specific

arheologic, etnografic şi numismatic; Muzeul şcolar Iepureşti cu specific etnografic.

Judeţul Giurgiu face parte din zona etnografică Vlăsia, reprezentată de: - Arhitectură populară în satele: Stoeneşti, Grădinari, Colibaşi, Greaca, Vedea,

Toporu, Clejani;- Arta prelucrării lemnului: satele Frăteşti, Gostinari, Putineiu, Greaca;- Costume populare, broderii, cusături: satele Ghimpaţi, Putineiu, Grădiştea,

Neajlov, Băneasa;- Arta împletirii (nuiele, coşuri, răchită, etc.): satele Vedea, Gostinu, Frasinu,

Prundu, Puieni, Greaca;- Ansambluri folclorice renumite (taraf, dansuri, grupuri vocale): satele Ghimpaţi,

Letca, Clejani, Bulbucata, Oinacu, Vedea, Răsuceni.- Cele mai importante manifestări folclorice şi culturale:

Concursul naţional de creaţie literară „Petre Ghelmez”.  Perioada de desfăşurare: aprilie – mai.Concursul îşi propune:- descoperirea şi afirmarea creatorilor de literatură - publicarea în volume a celor mai valoroase lucrări.

Festivalul internaţional al teatrelor din oraşele dunărenePerioada de desfăşurare: septembrie – octombrieScopul festivalului este atragerea de spectatori şi cunoaşterea repertoriului teatrelor participante

11

Spectacole de stradăPerioada de desfăşurare: mai – octombrieScopul spectacolelor este de a promova arta teatrală

Festivalul naţional de interpretare a muzicii corale religioase. Perioada de desfăşurare: luna aprilie. Scopul festivalului este revitalizarea activităţii corale cât şi promovarea repertoriului religios de calitate, asigurarea cadrului de afirmare pentru formaţiile corale valoroase.

Serbarea câmpenească „Sărbătoarea bujorului” Perioada de desfăşurare: luna mai.Locul de desfăşurare – comuna Comana, pădurea Vlad Ţepeş. Sărbătoarea bujorului este o serbare câmpenească tradiţională ce marchează înfloritul bujorului.

Festivalul „Căluşul ca pe Vlaşca” Perioada de desfăşurare: luna iunie Scopul festivalului este revitalizarea celei mai vechi manifestări folclorice cu caracter specific  judeţului Giurgiu şi valorificarea acestui obicei cu elementele lui componente: muzică, joc şi teatru.

Festivalul internaţional al ansamblurilor folclorice de copii şi tineret Perioada de desfăşurare: luna iunieScopul este valorificarea tradiţiilor coregrafice din mai multe zone folclorice ale ţării cât şi stimularea activităţii ansamblurilor folclorice de copii şi tineret.

Festivalul concurs internaţional de muzica populară „Pe marginea Dunării” Perioada de desfăşurare: luna august Scopul festivalului este cunoaşterea şi valorificarea muzicii populare româneşti şi a celei din ţările vecine, descoperirea de noi talente interpretative de muzică populară (vocală şi instrumentală) şi punerea în valoare a portului popular din zonele folclorice reprezentate în festival.

Festivalul concurs naţional de creaţie literară „Dimitrie Bolintineanu”Perioada de desfăşurare: luna octombrie Scopul festivalului este cunoaşterea operei scriitorului Dimitrie Bolintineanu, descoperirea şi afirmarea scriitorilor şi poeţilor din ţară şi diaspora românească.

12

Festivalul concurs internaţional de datini şi obiceiuri de iarnă „O, ce veste minunată!”Perioada de desfăşurare: luna decembrie Scopul festivalului este conservarea şi valorificarea tradiţiilor folclorice, prin punerea în valoare a frumuseţii şi autenticităţii colindelor şi urărilor ce au loc în perioada sărbătorilor de iarnă, precum şi evidenţierea măştilor şi costumelor populare folosite cu acest prilej. Festivalul îşi propune, de asemenea, revitalizarea cetelor de colindători şi urători, stimularea unor intelectuali de la sate, în domeniul recuperării, păstrării şi readucerii în actualitate a diferitelor obiceiuri şi datini precum: Pluguşorul, Capra, Breaza, Semănatul, Jienii, Sorcova, Steaua, Irozii şi Colindatul.

Asistenţa socialăAsistenţa şi protecţia socială este realizată la nivelul judeţului Giurgiu prin

servicii publice deconcentrate în teritoriu ale ministerelor şi celorlalte organe centrale şi prin servicii publice de interes judeţean.

Implementarea şi derularea politicilor de asistenţă şi protecţie socială se realizează, în principal, prin Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă - ca servicii publice deconcentrate - şi, respectiv, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Giurgiu - ca serviciu public sub autoritatea Consiliului Judeţean Giurgiu.

Reţeaua de instituţii de protecţie este organizată la nivel judeţean prin: centre de plasament, centre de zi şi complexe de servicii pentru copiii aflaţi în dificultate şi cu handicap, centre de îngrijire şi asistenţă, centre de recuperare şi reabilitare aflate în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Giurgiu.

Mass-mediaMass-media în judeţul Giurgiu este reprezentată de principalele ziare locale

acreditate pe teritoriul judeţului Giurgiu (Jurnal Giurgiuvean, Informaţia de Giurgiu, Cuvântul Liber, Săptămâna Giurgiuveană, Giurgiuveanul, Adevărul de Seară, Giurgiu Expres) şi televiziunile locale Valahia TV şi Muntenia TV.

CAPITOLUL VIIPRINCIPALELE FUNCŢIUNI ECONOMICE

IndustriaPrincipalele grupe de activitate în care funcţionează societăţile comerciale din

judeţul Giurgiu sunt:- Industria alimentară;

13

- Industria textilă şi a produselor textile;- Industria confecţiilor de îmbrăcăminte;- Producţia de mobilier;Industria de energie electrică, termică şi ape:- Captarea, tratarea şi distribuţia apei;- Producţia şi furnizarea de energie electrică, termică şi apă caldă.

AgriculturaAgricultura este ramura principală a economiei judeţului Giurgiu. Relieful şi

condiţiile pedoclimatice favorabile au condus la practicarea pe scară largă a agriculturii în judeţul Giurgiu, cultivându-se grâu, secară, orz, orzoaică, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi leguminoase.

TURISMScurt inventar turistic

Monumente emblematice:

Turnul cu ceas Constructie realizata din piatra in timpul ocupatiei turcesti. Structura inalta de 22 de m avea scopul de a servi ca post de observatie in cazul atacului fortelor romanesti. Dupa retragerea turcilor constructia este modificata, fiind adaugat un ceasornic.

Podul Prieteniei Acesta este cel mai lung pod de peste Dunăre. Este construit pe doua nivele, ferovial si rutier(cu două benzi si trotuar pentru pietoni). Este singurul pod mobil, avand posibilitatea de a se ridica in cazul in care pe sub acesta este nevoie sa treaca o ambarcaţiune mai înalta. Este construit din oţel, iar proiectul a fost realizat de V Andreev.Constructia a durat 2 ani, inaugurarea realizându-se la 20 iunie 1954.Are o lungime de 2,8km.

Locuri de vizitat:

Mănăstirea Comana, Lacul Comana,

Conacul de la Herăşti,

Muzeul de la Călugăreni,

Rezervaţia de bujori.

Situl arheologic "Malul Roşu"

14

Institutul Mocanu (vegetatie seculara),

Strada Tabiei - ruinele fortificatiei Tabiei,

Biserica Smârda,

Turnul Ceasornicului,

Biserica Greco-Catolica (pictata de pictorul national Tătărăscu),

Centru cultural Ion Vinea,

Gradina Alei (printre primele gradini publice realizate in Romania),

Ruinele cetatii medievale - Cetatea lui Mircea cel Bătrân,

Podul Bizetz construit în anul 1905 de inginerul Anghel Salingy, primul pod rutier şi feroviar construit în curbă din Europa

Portul Ramadan,

Canalul Cama (Florilor sau Sf. Gheorghe),

Gara fluviala,

Capitania portului,

Portul Giurgiu

Faleza Giurgiu, Muzeul de Istorie, Pădurea de la Manafu Parcul Aleei cu numeroasele statui ale eroilor din război si a lui Mihai Eminescu,

Numeroasele statui din oraş Vlad Ţepeş, Zeiţa Diana, Zeul Apolo, statuia Libertăţii, monumentele eroilor.

Gara feroviară Giurgiu - prima din Romania,

Lacurile şi bălţile favorabile pescuitului sportiv

15

Muzeul luptei pentru Independenţa poporului român cu exponate din cele mai vechi timpuri,

Foişorul din Parcul Aleei unde cântă vara Fanfara Militară,

Monumentul eroilor francezi din primul război mondial ridicat in anul 1919;

Biserica Sf. Nicolae şi biserica grecească cu frescele lor,

Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”- construită între anii 1847-1851 în stil bizantin, deţinătoare a unei importante colecţii de icoane pe lemn şi obiecte de cult din lemn,

Ruinele cetăţii vechi şi portul Giurgiu,

Palatul Navigaţiei Fluviale Române (clădirea Căpităniei Portului), construit între anii 1939-1945, după planurile arhitectului Petre Antonescu.

Principalele obiective turistice

Deşi o regiune tipic de câmpie, care s-ar părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, judeţul Giurgiu dispune totuşi de un potenţial turistic important şi variat.

În judeţul Giurgiu se găsesc numeroase vestigii care atestă dezvoltarea vieţii sociale şi culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme materiale din paleolitic şi neolitic. Pe teritoriul judeţului sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaşte trecutul de luptă al poporului nostru pentru neatârnarea ţării precum şi cultura acestor meleaguri.

Rezervaţia din pădurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei şi florei specifice Câmpiei Dunării. Unicitatea rezervaţiei este datorată existenţei bujorului românesc, în luna mai desfăşurându-se „Sărbătoarea Bujorului”.

Cel mai de seamă monument din această zonă este mânăstirea Comana construită în anul 1462 de Vlad Ţepeş şi refăcută de Radu Şerban Basarab în anii 1588-1589.

La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depăşit de mult graniţele ţării, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentând capul lui Mihai Viteazul şi stema ţării din acea vreme. Tot la Călugăreni este crucea lui Mihai monument ridicat

16

în anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Mihai Viteazul.

Cetatea Giurgiu ridicata în secolul XIV de catre o colonie genoveza, la unul dintre vadurile cele mai favorabile trecerii Dunarii de Jos. Asertiunea se baza pe supozitia ca numele ar fi fost un derivat de la sfântul patron al Genovei San Giorgio. S-a stabilit ulterior ca afirmatia este nefondata, iar N. A. Constantinescu a propus derivarea numelui de la "un întemeietor de sat cu numele de Jurj, Giurge sau Giurgiu"

Ansamblul arhitectural Udrişte, alcatuit din Biserica “Sfânta Treime” si “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, “Casa de Piatra” si „Casa Stolojan”. Ctitorite de familia Nasturel în perioada epocii lui Matei Basarab, formând unul din cele mai însemnate ansambluri ce ne parvin din aceasta perioada. Biserica,este zidita din temelie, pe locul unei biserici mai mici de lemn, de principesa Elina, sotia domnitorului Matei Basarab, cu sprijinul fratilor sai, Cazan si Udriste Nasturel, pe pamântul familiei acestora, în anul 1644. Casa, construita de fratii Udriste si Cazan Nasturel în anul 1642, este considerata de Paul de Alep, în calatoriile sale, “un palat fara egal în lume”,cu elemente specifice stilului baroc. Ansamblul arhitectural a avut mai multi proprietari: Constantin Nasturel Herescu, printul Milos Obrenovici, familia Atanasie Stolojan.

Ansamblul medieval format din Conacul Drugănescu, construit în 1715, restaurat şi amenajat ca muzeu de etnografie şi artă popularăse află în comuna Floreşti Stoeneşti. Aspectul exterior îl aşează în rândul monumentelor de arhitectură brâncovenească.

La Frăteşti se află Muzeul sătesc – numit simbolic „Muzeul şcolar Dacia”- deoarece o parte importantă din vestigiile materiale aparţin geto-dacilor, dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a poporului român în această zonă. Înfiinţat în anul 1967 este structurat pe mai multe secţii predominantă fiind secţia de arheologie-istorie.

Prin aşezarea sa şi funcţia ca port şi centru urban, municipiul Giurgiu constituie un important obiectiv turistic.

Insula Mocanu, având o suprafaţă totală de 850 ha, cea mai mare din cele 4 insule din vecinătatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizaţie, cu vegetaţie şi faună asemănătoare Deltei Dunării, cu plaje şi lacuri interioare de un farmec aparte, unde se pot organiza partide de pescuit şi vânătoare.

Podul peste Dunăre numit „Podul Prieteniei”, singurul pod peste Dunăre care leagă România şi Bulgaria, construit pe 2 nivele (cale ferată cel de jos şi şosea cel de sus) în anii 1952-1954.. Viaductele de acces şi podul propriu-zis însumează 37 de

17

deschideri pe o lungime de 2234 m, deschiderea centrală fiind mobilă şi putându-se ridica pentru a lăsa sub pod o înălţime liberă de 24 m.

CAPITOLUL VIIISERVICII ŞI INSTITUŢII PUBLICE DE INTERES JUDEŢEAN

Secţiunea 1Instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Giurgiu:

DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI GIURGIU

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Giurgiu, realizează la nivel judeţean măsurile de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE TRANSPORT, ADMINISTRAREADRUMURILOR JUDEŢENE ŞI CONTROL TRAFIC

Direcţia Judeţeană de Transport, Administrarea Drumurilor Judeţene şi Control Trafic este instituţie cu personalitate juridică înfiinţată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Giurgiu nr. 81/29.08.2008 pentru realizarea atribuţiilor prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare, una din principalele activităţi fiind activitatea de transport public de persoane prin curse regulate speciale în judeţul Giurgiu.

O altă activitate desfăşurată de acestă direcţie este controlul în trafic al modului de desfăşurare al transportului judeţean de persoane.

MUZEUL JUDEŢEAN „ TEOHARI ANTONESCU ’’

Principalele activităţi ale acestei instituţii sunt:- Activitatea de restaurare – conservare care angrenează personalul laboratoarelor

şi atelierelor de profil într-o serie de operaţiuni de punere în valoare a obiectelor expoziţionale. - Cercetarea arheologică proprie în şantierele de la Mironeşti, Iepureşti, Giurgiu – Biserica „Adormirea Maicii Domnului” precum şi unele operaţiuni adiacente şantierului de la Giurgiu - Malu Roşu.

18

- Activitatea culturală se desfăşoară sub forme diverse (sesiuni, simpozioane, expuneri, mese rotunde etc.), dar şi marcarea tradiţională a unor manifestări.

- Activitatea expoziţională se concretizează prin expoziţiile permanente în cadrul Muzeului şi prin expoziţii cu caracter temporar.

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „ I.A. BASSARABESCU ”

În acest moment, Biblioteca Judeţeană „I.A. Bassarabescu” Giurgiu dispune de trei spaţii amplasate în trei locuri strategice ale oraşului, bine dotate cu mobilier şi aparatură modernă, apte să răspundă exigenţelor publicului actual:

- Sediul din strada Ştefan cel Mare, destinat împrumutului cărţilor la domiciliu, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii

- Sediul din strada Bucureşti, destinat lecturii şi documentării în incinta instituţiei, care cuprinde fondul de referinţă al bibliotecii (85.000 volume), presă locală şi naţională (60 abonamente), precum şi serviciile de informare (cataloage tradiţionale şi puncte de referinţă informatizate).

- Sediul din strada Bucureşti, Bloc 66, destinat cititorilor din Cartierul Tineretului, cu o colecţie de peste 30.000 de volume, marea majoritate editate după anul 1990, cu o structură enciclopedică şi care se adresează în egală măsură, adulţilor şi copiilor arondaţi acestei zone.

TEATRUL VALAH GIURGIU

Activitatea artistică a instituţiei se concretizează pe următoarele direcţii de activitate:

- Repetiţii pentru spectacolele teatrului- Întărirea colaborării transfrontaliere şi a teatrelor oraşelor dunărene prin

prezentarea de spectacole şi colaborări regizorale.- Prezentarea de piese de teatru în fiecare săptamână, în sălile Teatrului « Valah »

Giurgiu (Sala Mare, Sala Studio)- Organizarea Festivalului Internaţional al Teatrelor din Orasele Dunărene- Teatrul « Valah » funcţionează şi ca teatru gazdă pentru spectacole jucate de

actori ai teatrelor mari din Bucureşti sau din ţară.

CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA

ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE

Activitatea acestei instituţii se axează în principal pe realizarea următoarelor obiective:

19

- atragerea specialiştilor de cea mai bună calitate şi pregătire pedagogică în cadrul instituţiei în vederea eficientizării acesteia ;

- menţinerea activităţilor cultural – artistice în cadrul serviciului Şcoala Populară de Arte şi Meserii, obiectiv realizat prin producţii la clasă sau spectacole;

- păstrarea şi promovarea valorilor culturale precum şi revitalizarea vieţii culturale din judeţ, obiectiv ce a fost realizat prin:

- cursuri de cusături tradiţionale ţinute de referenţii centrului în localităţile Vedea şi Putineiu;

- acordarea asistenţei de specialitate aşezămintelor culturale din judeţ;- sprijinirea soliştilor vocali în vederea participării la diverse manifestări

culturale din ţară;- sprijinirea artiştilor populari în vederea participării la târgul meşterilor

populari;- realizarea de acţiuni în parteneriate cu şcoli din judeţ, în vederea

promovării vlăscene pe plan naţional;- realizarea unor activităţi care să contribuie la cunoaşterea şi perpetuarea tradiţiilor

culturale vlăscene:- participarea artiştilor giurgiuveni la evenimentele culturale la nivel judeţean şi

naţional;- activităti care au contribuit la formarea, îndrumarea şi promovarea valorilor în

domeniul coregrafic, muzical, plastic şi a artei populare. Acest obiectiv s-a realizat prin intermediul cercurilor din cadrul Şcolii Populare, prin care tinerii talentaţi au fost îndrumaţi şi susţinuţi moral de către cadre didactice cu reale înclinaţii şi dăruire pedagogică.

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR

La nivelul judeţului Giurgiu există o colaborare eficientă între serviciul judeţean şi serviciile publice comunitare, primării şi consilii locale precum şi cu alte instituţii abilitate.

Activitatea acestei direcţii se axează în principal pe îndeplinirea următoarelor obiective :

- punerea în legalitate a persoanelor de 14 ani şi a celor cu BI-CI expirate,- deplasări în teren cu staţia mobilă în comunele izolate sau situate la distanţe mari

faţă de S.P.C.L.E.P., - instruiri ale agenţilor de la posturile de poliţie cu privire la noile acte normative

apărute, sarcinile comune ce revin pentru punerea în legalitate a cetăţenilor pe linie de evidenţă a persoanelor,

20

- preschimbări ale buletinelor de identitate şi schimbărilor de domiciliu şi reşedinţei,

- activităţi permanente de actualizare a bazelor de date, cu toate informaţiile privind modificările intervenite în statutul civil al persoanei (schimbare nume, deces, etc) domiciliul sau reşedinţa acestora, pierderea/redobândirea drepturilor electorale, pierdut cetăţenia română precum şi corectarea tuturor erorilor din baza de date.

ŞCOALA SPECIALĂ

Şcoala Specială Giurgiu este instituţie de învaţământ pentru copiii cu dizabilităţi mintale şi tulburări asociate, instituţie înfiinţată în anul 1993, prin Ordinul 216/1993, sub denumirea de Centru de recuperare, pregătire şi integrare socio-profesională pentru persoane cu nevoi speciale ce oferă oportunităţi privind recuperarea tipurilor de dizabilităţi, pregătirea şi integrarea copiilor cu cerinţe educationale speciale în societate.

Şcoala dispune de nouă săli de clasă şi o grupă de gradiniţă amenajate corespunzator cerinţelor educaţionale, un atelier pentru activităţi de profesionalizare, un cabinet de psihopedagogie, un cabinet logopedic şi o sală de kineoterapie cu dotările minime necesare.

În spaţiul şcolii a fost înfiinţat şi sediul Centrului de Resurse pentru Educatie Incluzivă, dotat prin Programul Phare 2005, Proiect „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”.

Secţiunea 2Servicii publice deconcentrate

Lista serviciilor publice deconcentrate şi a altor instituţii publice de pe raza judeţului Giurgiu sun prezentate în Anexa nr.6 la Statut.

CAPITOLUL IXPATRIMONIUL JUDEŢULUI GIURGIU

Patrimoniul judeţului Giurgiu este constituit din bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public (Anexa nr.7 la prezentul Statut) şi domeniului privat (Anexa nr.8 la prezentul Statut), precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.

Domeniul public al judeţului este alcătuit din bunurile prevăzute de art.135 alin.(4) din Constituţie, din cele prevăzute la pct.I din anexa la Legea nr.213/1998, cu

21

modificările ulterioare, precum şi din alte bunuri de uz sau interes public judeţean declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional.

Bunurile din domeniul public de interes judeţean sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.

Dreptul de proprietate publică se dobândeşte :a)pe cale naturală;b)prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii;c)prin expropriere pentru cauză de utilitate publică;d)prin acte de donaţie sau legate acceptate de consiliul judeţean dacă bunul în cauză este după uzulsau natura sa de interes public ;e)prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al judeţului în domeniul public pentru cauză deutilitate publică ;f)prin alte moduri prevăzute de lege.

Bunurile din domeniul public de interes judeţean pot fi concesionate, închiriate ori date, după caz, în administrarea regiilor autonome, prefecturii, autorităţilor publice centrale şi locale, a altor instituţii publice de interes naţional, judeţean sau local, în condiţiile legii şi prin hotărâre a consiliului judeţean.

Toate bunurile aparţinând domeniului public şi privat al judeţului sunt supuse inventarierii anuale.

Însuşirea inventarului bunurilor aparţinând domeniului privat al judeţului se realizează prin hotărâre a consiliului judeţean, iar atestarea se face prin Hotărâre a Guvernului.

Domeniul privat al judeţului Giurgiu este alcătuit din bunuri mobile şi imobile altele decât cele atestate de uz sau interes public, intrate în proprietatea judeţului prin modalităţile prevăzute de lege.

Bunurile aparţinând domeniului privat sunt supuse normelor dreptului comun, putând fi înstrăinate, date în administrare, concesionate ori închiriate, în condiţiile legii, prin licitaţie publică.

Bunurile aparţinând domeniului public şi privat al judeţului pot fi date în folosinţă gratuită, pe termen limitat, prin hotărâre a Consiliului judeţean, persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activitate de binefacere sau utilitate publică ori serviciilor publice.

Inventarul bunurilor imobile care aparţin domeniului public de interes judeţean este atestat prin Hotărârea Guvernului nr.968/2002, Anexa nr.1.

CAPITOLUL X

22

PARTIDE, SINDICATE SI O.N.G. -URI

Partidele politice cu grad de reprezentativitate la nivelul judeţului atât prin activitatea filialelor judeţene, cât şi prin aleşii locali, respectiv parlamentari, sunt:

- Partidul Naţional Liberal- Partidul Social Democrat - Partidul Democrat Liberal

Sindicatele şi confederaţiile sindicale şi patronale cu filiale în judeţul Giurgiu:- Uniunea Judeţeană a Sindicatelor – Confederaţia Naţională a Sindicatelor

Libere din România – Frăţia (UJS.CNSRL Frăţia) Giurgiu- Blocul Naţinal Sindical (BNS) Giurgiu- Cartel ALFA Giurgiu- Confederaţia SindicatelorDemocratice din România (CSDR) Giurgiu- Confederaţia Naţională Sindicală (CSN) Meridian – Giurgiu- Uniunea Sindicatelor Funcţionarilor Publici din România- Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici- Confederaţia Patronală din Industria României (CONPIROM) – filiala

Giurgiu- Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România

(CNIPMMR) – filiala Giurgiu- Consiliul Naţional al Patronilor din România (CoNPR) – filiala Giurgiu- Patronatul Naţional Român (PNR) – filiala Giurgiu- Uniunea generală a Industriaşilor din România (UGIR) – filiala Giurgiu- Uniunea generală a Industriaşilor din România (UGIR 1903) – filiala Giurgiu- Patronatul Român (PR) – filiala Giurgiu- Confederaţia Naţională a Patronatului Român (CNPR) – filiala Giurgiu- Confederaţia Patronală ARACO (Asociaţia Română a Antreprenorilor de

Construcţii) – filiala Bucureşti- Confederaţia Patronală a Industriei, Serviciilor şi Comerţului din România –

Oficiul Patronal Judeţean- Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Giurgiu- Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR).

Lista asociaţilor şi fundaţiilor care şi desfăşoară activitatea pe teritoriul judeţului Giurgiu este prezentată în Anexa nr.9 la Statut.

CAPITOLUL XIPARTENERIATE

23

Potrivit art. 91 alin.6 din Legea nr.215 /2001 a administraţiei publice locale consiliul judeţean hotărăşte, în condiţiile legii:

- cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;

- înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ -teritoriale din alte ţări;- cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ -teritoriale din ţară ori

străinătate precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

Persoanele împuternicite să reprezinte interesele judeţului în societăţi comerciale, regii autonome de interes judeţean, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului judeţean, în condiţiile legii, respectând configuraţia politică rezultată după alegerile locale.

Judeţul Giurgiu are dreptul ca, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze cu alte unităţi administrativ- teritoriale, în condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt de utilitate publică, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările ulterioare.

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se constituie, în condiţiile legii, în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice.

CAPITOLUL XIIREFERENDUMUL LOCAL

Potrivit Legii nr.3/2000, privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, problemele de interes deosebit din unităţile administrative-teritoriale şi subdiviziunile administrative-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condiţiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local.

Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în unele dintre acestea. În cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate desfăşura în toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.

Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţului se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie.

24

Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau consiliul judeţean, după caz, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor judeţeni.

Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin “DA” sau “NU” asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective.

CAPITOLUL XIVATRIBUIREA SAU SCHIMBAREA DE DENUMIRI

Conform Ordonanţei Guvernului nr.63/2002 privind atribuirea sau schimbarea dedenumiri, Consiliul judeţean poate atribui sau schimba denumiri, prin hotărâre, pentru instituţiile publice şi obiectivele de interes judeţean, cu avizul consiliului local pe al cărui teritoriu administrativ sunt amplasate instituţiile şi obiectivele în cauză.

Proiectele de hotărâri ale Consiliului judeţean având ca obiect atribuirea ca denumire a unor nume de personalităţi ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate de comisia de atribuire de denumiri judeţeană a cărei componenţă nominală este stabilită prin ordin al prefectului.

CAPITOLUL XVDISPOZIŢII FINALE

Aprobarea, respectiv modificarea prezentului Statut se face cu votul majorităţii consilierilor judeţeni.

Anexele 1 – 9 fac parte integrantă din prezentul Statut.

25