FONTESHISTORIAE DACO-ROMANORUM

FASCICULUS II

ANONYMI GEOGRAPHI

DESCRIPTIO EUROPAE ORIENTALISEDIDIT

G. POPA.LISSEANU

BUCUltESTITIPOGRAFIA (BUCOVINA), I. E. TOROUTIU1934

www.dacoromanica.ro

IZVOARELEISTORIEI ROMÂNILOR

VOLUMUL II

DESCRIEREA EUROPEI ORIENTALEDE

GEOGRAFUL ANONIMTRADUCERE DE

G. POPA.LISSEANU

BUCURESTITIPOGRAFIA CBUCOVINA», I. E. TOROUTIU1934

www.dacoromanica.ro

DESCRIPTIO EUROPAE ORIENTALIS

INTRODUCERE

In anul 1913, un invitat polonez, Dr. Olgierd Giírka,cercetind in Biblioteca Ngionali din Paris izvoarele istoriceale Cruciatelor, a dat peste un manuscris latinesc No. 5515

ramas pana atuncea necunoscut. Manuscrisul fusese cata-logat subt un titlu gregit §.1 astfel istoricii, speciali§ti in cestiu-nile sud-est-europene, nu i-au dar nici atentie, nici importantace i se cuvenea.

Olgierd G6rka, descoperind acest manuscris, care cuprin.dea un tratat de geografie, 1-a publicat, pe cheltuiala Acade-miei Literare din Cracovia, insotindu-1, totdeodata, de un stu-diu amanuntit g'i foarte documentat, in 49 pagine textul tra-tatului este cuprins in 70 pagine scris §i acest studiu, totIn limba latina, intru cat tratatul avea si intereseze, de o po-trivi, mai multe tari §i popoare.

Autorul acestui tratat, intitulat probabil Descriptio Euro-pae Ori,entalis, §i al carui manuscris original s'a pierdut, nuse cunoagte. El este un Anonim §i dupi cercetarile lui Keorkapare a fi un calugar dominican sau franciscan, care a traitmai mult timp ca misionar in Balcani, §i anume in Serbia.Simpatiile sale ni-1 arata de nationalitate francezi, eaci seidentifica' cu interesele bisericii catolice §i ale politicei fran-ceze in Orient de pe acea vreme.

Reprezentind politica franceza in Balcani, anonimulacesta este un admirator si un sfatuitor al fratelui regeluiFilip al IV-lea al Frantei, al lui Carol de Valois CarolusValesius vestit osta§ §i pretendent al tronului imperiuluilatin de Rasarit. 06, acest Carol de Valois, in urma casito-riei sale cu Catharina de Courtenay, nepoata ultimului impi-rat latin din Constantinopol, Balduin al II-lea, mort in 1301,avand sprijinul Papei, la indemnul lui Anonymus, se prega-tea cu tot dinadinsul s'i ocupe pentru sine Constantinopolul.

www.dacoromanica.ro

6

In vederea acestui eveniment incheiase §1 un tratat cu Vene-tienii §.1 contractase cisitoria fiului siu, Carol, cu Zara, fiicalui Uro§, regele Serbiei. In acela§i timp, Anonimul geograf,ca reprezentant al Bisericii catolice §1 ca misionar predicatotIn Serbia, indemna pe Carol de Valois ca, impreuni cu CarolRobert, regele Ungariei, si supuie pe schismaticii Bulgari, Ru-teni, Sirbi §1 Ru§i.

Anonymus i§i scrie tratatul siu de geografie, dupi cuma dovedit-o Gòrka, in primävara anului 1308 §i s'a folosit lacompunerea lui, in afari de cuno§tinlele sale personale, maiales de izvoare franceze. El descrie, rand pe rind, &dud in-dicatii, nu numai de geografie, ci §i de istorie, urmitoarelefiri: Imperiul Constantinopolitan, Albania, Serbia, Bulgaria,Rutenia, Ungaria, Polonia §i Boemia.

Cuno§tintele ce ni le procuri Anonymus asupra acestorOH, când sunt culese din izvoarele ce el le utilizeazi aunt, desigur, importante §i ele ne confirmi §i stabilesc, de cele maimult ori, adeviruri §i fapte §tiute deja de aiurea 1) Cuno§tin-ple insA ce el ni le di dela sine, personal, din observatia pro-prie sau din observatia prietinilor sii, sunt cu mult mai im-portante, ele fiind, mai totdeauna, originale. SiiimportanIa lorcre§te cu atät mai mult cu eat, in afari de doui pasagii, ex-plicate de altfel de Górka, in intreaga operi a lui Anonymus,nu gäsim nici o eroare de fond. Anonimul nostru nu inven-teazi nimic. El spune numai adevirul controlat. Pe spuselesale putem pune tot temeiul, in spusele lui putem avea toatáincrederea.

Despre firile noastre, necunoscandu-le, nu ne vorbe§tenimic. Face ins5, in doui pasagii, oarecari aprecien i asupra Vla-chilor din Peninsula Balcanici §i asupra originii lor, precum§i asupra pistorilor §i pi§unilor romane din Ungaria, Roma-norum pastores §i pascua Romanorum §i de asemenea §i asu-pra principatelor romane din Ungaria la venirea Ungurilor.

Dati fiind obiectivitatea acestui anonim, recunoscut caun scriitor veridic, importan/a acestor aprecien i nu va scipaniminuia din vedere.

1) Anonymus utilizeazii, in specia/ pentru imperiul Constantinopolitan,operile lui Vincentius Bellovacensis (Vincent de Beauvais), pe cari le-a avutinaintea ochilor. Regretiim ci nu avem la indemimi aceste opere spre a neputea da seama, prin noi in§ine, de imprumuturik finite.

www.dacoromanica.ro

7

Iati aceste doui pasagii:Nota.ndum est hic quod inter Machedoniam, Achayam

et Thesalonicam est quidam populus ualde magnus et spa-ciosus qui uocantur Blazi, qui et olim fuerunt Romanorumpastores, ac in Ungaria, ubi erant pascua Romanorum, propternimiam terre uiriditatem et fertilitatem ohm morabantur. Sedtandem ab Ufigaris inde expulsi, ad partes illas fugierunt;habundat enim caseis optimis, lacte et carnibus super omnesnationes. Terram enim horum Blachorum que est magna etopulenta exercitus domini Karuli qui in partibus Grecie mora-tur f ere totam occupauit et ideo conuertit se ad regnum Thesa-lonicense et actu mari terraque, expugnant ciuitatem Thesalo-nicensem dictam cum regione circumadiacente 1)

Et est notandum, quod regnum Vngarie ohm nondicebatur Vngaria, sed Messia et Panonia. Messia quidem di-cebatur a messium prouentu 2), habundat enim multum inmessibus, Pannonia dicebatur etiam a panis habundantia; etista consequenter se habent, ex habundantia enim messium se-quitur habundantia panis Panoni autem, qui inhabitabanttune Panoniam, omnes erant pastores Romanorum, et habe-bant super se decem reges potentes in tota Messia et Panonia ;deficiente autem imperio Romanorum egresi sunt Vngari deSycia prouincia et regno magno, quod est ultra Meotidas pa.ludes, et puguauerunt in campo magno, q-uod est inter Sicam-briam et Albam Regalem cum X regibus ilictis et optinuerunteos et in signum uictorie perpetuum erexerunt ibi lapidemmarmoreum permaximum, ubi est scripta prefata uictoria,guiad huc perseuerat usque in hodiernurn diem 8).

Din primul pasagiu al lui Anonymus rezulti a Blazii,numire subt care ii g'isim amintili mai ales in izvoarele fran-ceze contimporane 4), aunt aceia§i cu Blachii, a Bunt un poporfoarte mare §i riíspandit, c'á sunt pistori, dupA cum au §i fostaltgdati pilstori ai Romanilor, cri odinioarli trgeau in Ungaria,

Olgierd Glorka, Anonyni, Descriptio Europae Orientalis, p. 13.Aceste cuvinte sunt luate dupi Vincentius Bellovacensis I, 71, la Górka

op. cit. p. 43.Olgierd Górka, op. cit. p. 44.Cf. Philippe Musket, din jumitatea intaia a sec. XIII, Historia regum

Francorum, versurile 23008, 29954 si 30961.

www.dacoromanica.ro

8

unde se gisesc bogatele §i plinele de verdeati pa§uni ale Ro-manilor, di au fost, mai a rziu, goniti de Unguri §i au fugitIn acele rani (peste Dunire), ca produc o mare bogatie debränza excelentä, de lapte §i carne, cum nu produce nici unalt popor, ca aceasta tari a Blachilor, mare §i bogati, a fostocupatä, mai in intregime, de armata lui Carol de Valois carestationa in regiunea Greciei g care a ocupat pe api §i uscatcetatea Salonic, impreuni cu tinutul dimprejur.

lar, din al doilea pasagiu al Anonimului geograf rezultäca numirea de Ungaria dateaza numai dela venirea Maghia-rilor, §i ea, inainte vreme, aceasta tari puna numele de Pan-nonia §i Messia el ne di §i etimologia acestor doua nu-iniri1), ca locuitorii acestor doua teri Panonnia se intin-dea pe acel timp liana la Tisa se gaseau constituiti inzece regate, ca, la venirea Ungurilor, s'au dat lupte in campdeschis, in regiunea dintre Sicambria §i Alba Regala, cu a-ce§ti regi romani cari au fost invin§i §i ca Ungurii cari se mainumesc §i Huni qui alio nomine Huni vocantur au ri-dicat ca semn al victoriei lor o mare statui de marmora 2), caredäinuia luck' pe la anul 1308.

Informatiunea Anonimului geograf, in ce prive§te pe Vla-chii din Peninsula Balcanici, ne confirma teoria lui Ha§deuasupra originii Aromanilor3). Ha§deu, grit si fi cunoscutlucrarea lui G6rka, aparuta mai tarziu, dupi moartea sa, sus-tinuse printeo intuitie geniali ca Românii din Peninsula Bal.canica sunt urma§ii acelor pastores Romanorum, pe cari i-augonit Ungurii, la venirea lor in Pannonia. 0 parte dintre ace§tipastori romani, despre cari, de altfel, ne vorbeac mai multecronici, s'au dus spre nord §i s'au slavizat in Moravia, altii autrecut in spre apus §1 au ajuns in Istria, iar alti parte, mainumeroasi, au fost impin§i spre miazi-zi §i au cuprins maimulte regiuni din Peninsula Balcanilor, &And na§tere popu-latiunilor aromane. i tia§deu i§i intemeia afirmatia sa, maiales, pe unitatea limbei noastre. Caci dialectul aroman ar fi

Numirea Messiei ni.o dii dupti Speculum historial e I, 71, al lui Vincen-tins Bellovacensis.

Despre aceasti statui ne vorbegte gl cronicarul Simon de Kéza, laEndlicher, Mon. Arp. p. 91.

Hasdeu, Strat si Substrat, Genealogia popoarelor balcanice, in An. Ac.Rom. 1892.

www.dacoromanica.ro

9

o dovadi ca despärtirea Aron:ranilor de Dacorornani s'ar fifault inteo epoca relativ tarzie, &and adeca limba romaneascahi desivargise unitatea sa.

Teoria lui Hagdeu asupra originii Aromanilor, teoriesustinuti in cartea sa Strat §i Substrat gi care concordä, dupicum a observat-o gi Górka, cu cele spusé in pasagiul de maisus al Anonimului geograf, nu este astazi impartagiti de toatalumea. Cercetarile mai noui ale istoricilor gi ale lingvigtilorgi mai ales constatarea influentei albaneze asupra dialectelornoastre au impartit pe invitatii romani, in ce privegte locul deformatiune al limbei românegti, in douà tabere adverse.

0 mare parte dintre rimagitele acestor pastori romanidin Pannonia, de sigur, se vor fi maghiarizat in masa mai nu-meroasa a Ungurilor. Urmele lor le-am semnalat gi noi indoua articole aparute in ziarul Uuiversul 1) sub titlul: Urmede sate ronaine§ti langa lacul Balaton gi V echi sate romane§ti inPannonia gi au fost studiate inteun studiu mai vast al d-luiN. Dragan 2). In timpul Notarului anonim al regelui Bela, iiconstata gi scriitorul ungur Pais Dezsii, care, in harta sa, sem-naleazi pe Az Olcihok in regiunea de la sudul lacului Bala-ton 8)

Dintre cele doui grupuri de cronici, stabilite de Bal.H6man, dupa cum am vazut in Introducerea la Notarul ano-nim4), fac parte, din primul arhetip, cronicile lui Odo deDeogilo, din 1147, a lui Gottfried din Viterbo, din 1185, ra-portul lui Ricardus din 1237, cronica lui Thomas din Spalato,din 1266, a lui Albericus Triumfontium din 1233 gi a insugiNotarului anonim, de dinainte de 1200; iar din grupa a doua,fac parte cronicele lui Simon de Keza, Chronicon pictum Vin-dobonense din 1358, Chron. Budense din 1473, Chron. Poso-niense gi Chron. Dubnicense.

Atat in cronicile din primul grup, cat gi in cele din gru-pul al doilea, se vorbegte, aproape in toate, ca mai multe saumai putine amanunte, despre pastores Romanorum §i desprepascua Romanorum.

Universul din 27 X 1930 si 24X11 1932.N. Dragan, Rornimii In veacurile IXXIV pe baza toponimiei 0 a

onomasticei, 1933.Pais Dezs5, Magyar Anonymus, BudapeAta, 1926.Fontes historiae Daco-Romanorum I, Anonymi, Gesta Hungarorum !,

p 15.

www.dacoromanica.ro

10

Acegti pastori romani, numii uneori §i «Vlachi», saunumai Coloni ai Hunilor, triiau in Pannonia, la venirea Ma-ghiarilor, constituiti, probabil, nu in regate, in sensul de astazial cuvantului, dar avind gefii lor ce se vor fi numit uneoriregi 1), in sens etimologic, ori principi ori duci, sau numai voi-vozi ori cneji.

Iati diferitele pasagii din cronicarii unguri §i strainicari constati existenla acestor pastori in Pannonia. i citamanume gi pe scriitorii straini, fiindca istoricii unguri sustin canumai In izvoarele na/ionale unguregti se vorbegte despre acegtipastori romani 2)

1. Notarul anonim:Rex Athila... de terra scithica descendens cum valida

manu in terram Pannonie venit, et fugatis Romanis regnumobtinuit (c. 1).

Quam terram (Pannoniam) habitarent Sclavii, Bul-garii et Blachii ac pastores Romanorum. Quia post inortemAthile regis terram Pannonie Romani dicebant pascua esse, eoquod greges eorum in terra Pannonie pascebantur. Et jureterra Pannonie pascua Romanorum esse dicebatur, nam etmodo Romani pascuntur de bonis Ungarie (c. 9).

Dicebant enim eis sic, quod terra illa (Pannonia)nimis bona esset, et ibi confluerent nobilissimi fontes.... Etmortuo illo preoccupassent Romani principes terram Pannonieusque ad Danubium, ubi collocassent pastores suos (c. 11).

2.0do din Deuil, cronicar francez, ne spune:Terra hec (Ungaria) in tantum pabulosa est, ut dicantur

in ea pabula Julii Caesaris extitisse 3).3. Thomas din Spalato, din Dalmatia, afirma:Haec regio dicitur antiquitus fuisse pascua Romano-

rum 4).

Almus insusi este numit, uneori, rege, rex, dei cronicile Il designeazicu numele de duce, dux.

Cf. los. Deér, Ungarn in der Descriptio Europae Orientalis,¡ungen des österreich. Instit. J. Geschichtsforsch. XLV, 1931.

Odo de Deogilo (DeuiL aproape de Paris) Liber de via sanctisepulchri p. 62. Schiinemann crede a fi o confazie intre Cereris i Caesaris,(Ing. Jahrbiich. 1926.

Thomas Spalatensis, Historia Salonitana, la Schwandtner, Scrip. rer.Hung. III. p. 549.

www.dacoromanica.ro

11

Richardus, calugir din ordinul praedicatorilor, scrieinteun raport al sin:

Inventum fuit in Gestis Ungarorum Christianorum quodesset alia Ungaria maior... de qua septem duces... venerunt interram que nunc Ungaria dicitur, tum vero dicebatur pascuaRomanorum, quam inhabitandam pre terris ceteris elegerunt,subiectis .sibi populis, qui tune habitabant ibidem1).

Simon de Keza, in doui pasagii ale cronicii sale, nespune:

Pannonie, Pamfilie, Macedonie, Dalmacie et Frigiecivitates que crebris spoliis et obsedionibus per Hunos erantfatigate, natali solo derelicto, in Apuliam per mare Adriaticumde Ethela licentia impetrata transierunt, Blackis, qui ipsorumfuere pastores et coloni remanentibus sponte in Pannonia 2).

Postquam amen' filii Ethele in prelio Crumhelt cumgente scithica fere quasi deperissent, Pannonia extitit X annissine rege, Sclavis tantum modo, Grecis, Teutonicis, Messianiaet Ulahis advenis remanentibus, in eadem qui vivente Ethelapopulari servicio sibi serviebant a).

Aceste doua pasagii ale cronicei lui Simon de Keza lecu mici variante, §i in Chronicon pictum Vindobo-

nense4), in Chronicon Posoniense5), §1 in Chronicon Dubni-cense8).

Datele acestor cronici ni le confirma acum §i Geografulanonim, din 1308, care nu cuno§tea pe Vlachii din Ardeal. Crtnumirea de Vlach a ajuns, cu timpul, un apelativ, insemnind«pastor» aceasta este adevarat, insa numai pentru o epocatarzie, dupa secolul al XIII-a, iar nu pentru primele veacuriale istoriei ungare, nu pentru primele timpuri ale dinastiei ar-padiene.7).

Cà Romanii, cel putin in tirnpul compunerii gestelor

Richardus, De jacto Ungarie magne, la Endlicher, Rerum hungari.carum monumenta arpadiana, p. 248.si p. 70: Zaculi Hunorum sunt residui qui... cum Blackis in montibus confinii

Florianus, Magistri Simonis de Reza, Gesta Hungarorum II p. 65; cf.sortem habuerunt; unde Blackis commixti literis ipsorum uti perhibentur.

Florianue, ibidem, p. 70.Florianus, ibidem, p. 114 si 120.Florianns, Chronica minora IV, p. 15 si 21.Florianus, Chronica Dubnicense IH, p. 17 si 23.Cf. Silviu Dragomir, Vlachii i Morlacii p. 51 seq.

www.dacoromanica.ro

12

ungare, din timpul lui Ladislau IV Cumanul, nu erau pistori,ci popor a§ezat, aceasta rezulti nu numai din faptul ci, la anul1210, Rominii au luat parte in expediliunea contelui Joachimimpotriva lui Ascenus Burul din Vidin, capitala imperiuluiromino-bulgar, associatis sibi Saxonibus, Olacis, Siculis etBissenis1), §i, mai tfirziu, impotriva Cehilor, in armata luiBela IV, innumeram multitudinem Cumanorum, Ungarorumet diversorum Slavorum Siculorum quo que et Valachorum,dar §i din mentiunea ce se face despre ei in cintecele medie-vale ce ni s'a pistrat pânà astàzi. Astfel anonimul poet alcintecelor Nibelungilor, de prin secolul al XII, Rudolf dinEms, de pe la jumitatea secolului al XIII, in Weltchronik asa, Jansen Enikel, din secolul al XIII, in opera sa intitulati,de asemenea Weltchronik, apoi Stirianul Ottocar, tot din vea-cul al XIII, in poema sa Osterreichische Reimchronik, §ine vorbesc cu destule aminunte despre Vlachi cari nu puteausi fie, pe acele vremuri, simpli ciobani nomazi.

Astfel, Descriptio Euro pae Orientalis a Geografului ano-nim vine si confirme, inci odati mai mult, spusele cronicilorungare in privinta Vlachilor ce se giseau preste tot locul infosta Ungarie, la venirea Maghiarilor.

1) Századok, a 1912, p. 292. Ascenus Burul este impiratul romano-bulgau.Buril Assan.

www.dacoromanica.ro

DESCRIPTIO EUROPAE ORIENTALIS2)

[IMPERIUM CONSTANTINOPOLITANUM]

Tres aunt partes principales mundi: asia, affrica [et] Europa.Asia extendit se a meridie per orientem in septentrionem, vocaturautem hec pars mundi Asia a quadam muliere sic dicta, que imperiumorientis spud antiguos tenuit. Europa extendit se a septentrioneoccidentem, dicitur autem europa a filia regia agenoris 2), que sicnominabatur, et imperium tocius europe apud antiquos tenuit. Af-frica autem extendit se ab occidente in meridiem, dicitur autem beepars mundi affrica a quadain mullere sie dicta, que filia fuitlibani regia et spud antiguos imperium affriee 2) tenuitt. Ex hiisapparet manifeste Again 4) tenere dimidium tocius orbis, Europamautem et Affricam alteram dimidijam. Asia autem diuiditur in ma-iorem et minorem; de asia maiori domines de kurco 2) satis plenetractauit. De asia autem minori et de aliquibus partibus europe su-perficialiter de moribus et condieionibus hominum et prouinciaruincontentarum in dictis partibus europe est hie pertractandum. Et quia

Manuscrisul descoperit de Georka in Biblioteca Nationali din Paris sicare poarti numärul de inregistrare 5515 nu este un original, ci numai o copie(din a 1308), cea mai veche i cea mai completä, dar, aläturi de care, malexistä inci patru copii de provenientä ulterioarä. In total avem cinci codicecari poarti numele de A, B, C, D si E. Noi vom reda numai deosebirile celemai importante, rimanfind ca cetitorul, doritor de a cunoaste toate variatiunilede text, si se adreseze la studiul atilt de complet a invitatului Gérka. Titlullipseste in manuscris.

Agenoris, Ageronis E.A//rice, Africa B, C.Asiam, Asyam D.Kurco, Kurcho D, E.

www.dacoromanica.ro

14

'prima] pars eu,rope uocatur tracia 1), que nunc grecia appellatur,ideo primo de tracia seu de imperio Constantinopolitaneo [est] di-cendum, deinde de regnoruin condicionibus, rasie, bulgarie, rathenie,all3anie, ungarie, polonieque tractandum est.

II

Quantum ad greciam siue [ad] imperium Constantinopolitanumdicendum [est] quod dictu.m imperiu.m continet duas partes, vide-licet asyam minorem et traciam dictam, et ideo imperium illuddinoscitur 2) esse permaximnm et opulentum ualde; prima enim parsimperii dicti est asia minor, in qua sunt ille ciuitates famose, quasnominat beatus Iohannes in apocalipsi, vid.elicet effesus ad quaznscribit apostolus Epistolam ad epheseos fa ), piladelphia 4), laudi-eia 5), thiatira, pergamum et eardis, ibi est et calcedonia 6), maximacivitatum, ubi consueueruut concilia generalia celebran, ibi est etnicomedia 7) ad quam hanibal princeps kartaginis timore romanonunfugiens veneno animam expirauit. Preter has ciuitates famosas suntin ipsa asia que nunc a grecis natuli appellatur, quadringente magneeiuitatee, exceptis opidis, castris, fortaliciis et uillis innumerabilibus;irrigatur tota terra dicta quindecim fluminibus naudibus, et circatraciam uel citra 5) panes constantinopolitanas irrigatur danubiopermaximo fluuiorum, qui per ungariam transiens in bulgariarm per-forat alpes et totum se frangit in quodam magno precipicio, cuiusrugitus ad tres dietas auditur. lude diuiditur in septem capita ettraneiens per dictam terram intrat mare ponticum, uel secunduznalioe mare magnum; continet hec pars [grecie] septem provincias,videlicet bitiniam 5), mide oriundus fuit beatas lueas, dicitur enimbitinia a quodam rege sic nominato. Galaciam " ) a gallicisnominatamquia a gallorum gentibus [ohm] extitit oceupata, ad ineolas huiusprouincie scribitur epietola ad galathas, verum est eciam quod circa

Tracia, Trccia A.Dinoscitur, dignoscitul B, C, dicitur D, E.Epheseos, Ephesios C.Piladelphia, Philadelphia D. E.Laudicia, Laodicia, D. E.Calcedonia, Calcedonia D. E.Nicomedia, Nycomedia E.Citra, circa B. D. E.Bitiniam, Bitaniam E. Bithiniam D.

10)Gataciam, Gallaciam C.

www.dacoromanica.ro

15

constantinopolim est castrum quoddam, quod uocatur Galatha.Ysauria sic dicta, quia est referta et sarcita omnibus bonis. Frigia inhac fuit sita illa famosissima ciuitatum. Trogia 1). libdia 2), in hacprouintia ohm erat sedes regni asie, eat enim quasi insula eo quoda duobus fmagnis] fluuiis n,avalibus, scilicet Ela et pacolo circum-datur. Karia in hac eat flumius aruius nomine qui harenas 8) per-mixtas auro copioso continet. Panphilia a panphilo rege sic dicta.Asia prefata que est pars grecie continet in se dictas prouincias, aboriente circun,cingitur turcis, a septemtrione tartaris et ruthenis 4),ab occidente bulgaris et cumanis a meridie tracia. Terra est in ont-nibus habundans et fertilis in pane, vino, piscibus, carnibus, auno,argento, serico, sed homines illius terre sunt ualde imbecilles et innullo apti ad prelium et ideo reddunt tributum turcis et tartarisVade quia dictis turcis nolebant reddere tributum, ab eisdem sep-timo anno transacto, tota terra dicta fuit deuastata, depopulata etdepauperasta, et ex hoc est multum imperatoris Constantinopolitanidiminuta potentia; homines incole dicti christiani aunt, actamenscismatici perfidi.

Secunda pars grecie dicitur tracia, a filio japhet, filii nos sitnominata, inde Grecia quasi tracia. In prima parte huius traciecirca mare mediterraneu.m in quodam monte non nimium eleuatoest sita illa famosissima ciuitatum Constantinopolis, a constantinoimperatore sic dieta, nam primo bisantitun 2) appellabatur; hancciuitatem dictus Constantinue imperator in magni,tudine diuiciis acmeritis fere romane coequauit ciuitati. In ea aunt duo palatia im-perialia de pollido marmore fabricata mire pulcritudmis, et quiafilii inaperatoru.na qui in eisdem [palaciis] nascebantur, vocabanturporforogeniti 6) sic dicti,uel a palaciis quia porfido erant construed,uel quia super porfidem lapidem, quando nascebantur in ipso suoortu ponebantur. lude inoleuit quod filii manes imperatorum uo-cantur porforogeniti. Notandum tamen quod hic imperator qui

Trogia, Troya D. E.Libdia, Liberdia D. E.Harenas, arenas B, C, D, E,Ruthenis, Ruchenis E.

3) Bisanduan, Visantium, Bisantium E.6) Porforogeniti, porforageniti B, porforogenti D, E.

www.dacoromanica.ro

16

nunc imperat non uocatur porforogenitus, sed andronicus, eo quodquando natus fuit pater toms michael paleagius 1) [nundu.m] usurpauerat sibi im.perium Constantinopolitanurn. Et ideo non nomi-natur ut Mitts imperatoris. In ea eciam ciuitate est ecclesia mirepulcritudinis ad hononern sancte sophie consecrata. Ciuitas dicta etregio in circuitu que proprie tracia appellatur ab oriente circun-cingitur propontide, propontide e.nim uocatur arcitudo 2) illius ma-ris ubi de Conetantinopoli est introitus ad mare magnum undeitur ad asiam minorem, turcos et tataros barbaros, habens lati-tudinean solum septem stadiormn, antiquitus autem uocabaturellapontus 3). A meridie circuncingitur mari mediterr.aneo, vnde etportum nobllissimum et permaxixnum habet; circa portum istu.mde uoluntate imperatoris ianuen.ses tenent duas ciuitates quarumuna uocatur trapason 4) [et] altera senopi, ille autem qui preestcis uocatur camino 5) idest marcio. Ab occidente cirouncingitur ma-cedonia que limit patria alexandri, in qua est illa famosa ciuitas pgil-lippis, ad quam scribit apostolus epistolam ad philippenses. Sedmum eat quasi destructa, apparet tamen adhuc stabulum marmo-reum bucefale 6) eq-ui died alexandri. A septentrione circunciugiturdanubio 7) qui diuiditur in eeptem capita ut dictum eat, quortunquodlibet est habens in latitudine ad tree leucas.

IV

Preter hanc prouinciam que trachia proprie dicitur continethec pars grecie septem alias prouincias. Primo uidelicet Macedo-niam sic dictam a macedone rege. In hac est mons olimpus quiin tantu.m extollitur ut in cacumine eius nec nubes senciantur 8);habundat multum uenis aureis et argenteis, in ea etiam est cam-pus pulcherrinus totus planus, habens in longitudine tres dietas, ettotidem in latitudine; irrigatur duobus fluuiis n,aualibus. Ab oriente

Michael Paleagius, Pelagius C.eircitudo, altitudo, D. E.Elispontus. In C o notii latitudo Hellesponti VII stadiorum.Trapason, Tripason D.Canuno, Comino D. E.Bucef ale, Bucifali C.

Danubio. Nog marginalli D: Quodlibet septem capitum Danubii con-tinet tres leucas in latitudine.

Senciantur. Notil marginal E: Mons Olimpus de eius cacumine nonsentiuntur nubes nec uenti.

www.dacoromanica.ro

17

habet constantinopolim vel traciam, a meridie achayam 1), ab occi-dente thesalonicam, a septentrione Ruthenia circuncingitur. Secundothesaliam, 2) a thesalo rege sic nuncupatani. Est mint hec regiomultum lata et opulenta, vnde et usque ad hodiernum diem re-seruat sibi nomen regni, uocatur enim regnum thsalonicense. In ea[enim] est illa ciuitas famosa que uocatur thesalonica, vnde et totsregio nominatur, habens portum maris latissunum. In ea eciam estmona parnasus ohm apolino 3 ) ooneecratus. Mine autem uocatarsfeptagoria, quod idem est quod 1310116 sanctus, eo quad ibi estmultitudo monachorum grecorum anachonicarum qui calogeri 4)dicuntur; hec fuit patria illius famosi militia achillis. In ea primoequi domiti fuerunt et denarii aurei fabricati; quatuor magma

irrigatur. Magnam partem istius prouincie seu regni possidetrex raoie eeu servie, et hoc nomine dotis, co, quad filiam impera-toris qui nunc imperat duxit in ux-orem. Circuncingitur enim hecprouincia a parte orientis machedonia, a meridie achaya, ab occi-dente rasia et serruia, a septentrione bulgaria. Notandum [est hic]quod inter machedoniam, achayam et thesalonicam est quidam popu-lus ualde magnus et spaciosus qui uocantur blazi 5), qui a ohmfuerunt romanorum pastores, ac in ungania ubi erant pascua roma-norum propter nimiam terre uiriditatem et fertilitatem olint mo-rabantur. Sed tandem ab ungaris 6) inde expulsi, ad partes Maefugierunt; habundat enim easels optimis, lacte et carnibus superomnes nationes. Terram Lenimi horum 7) blachorum 9) que estmagna et opulenta exercitus domini karuli 9) qui in partibus greciemoratur fere totam occupauit et ideo conuertit se ad regnum the-salonicense et acta mari terraque, expugnant ciuitatem thesaloni-censem dictam cum regione circumadiacente. Tercio achayam sicdictam ab ache° rege, hec prouincia preter partem que iungiturmachedonie undique est circumdata mari et ideo fere insula eat.

Achayam, Aehaiam D. E.Thesaliam, Thessaliam C.Apolino, Appolini D.Calogeri, Calageri, E.Blazi, Blasi D, Blasi, Blati E, in euvânt este o rasurii.(Jngaris, Ungariiq D. E.Horum, istorum D, E.Blachorum, Blacornm D; Makin= E. In D este ti o noti marginal.

de blficis.Karuli, Karoli D. E.

lovoarele Isioriei kominslor, VoI. ll 2

www.dacoromanica.ro

18

Caput huius prouincie e,st chorintus 1), que propter euarn pulcritu-dinem et nobilitatem quam ohm habuit uocabatur grecie decus; adboa dirigit apostolus epistolam ad chorintios. In ea eciam suntciuitates alie ualde famose, uidelicet patras, vbi beatos andreas fuitcru.cifixus et corpus eiusdem iacet reconditus, Clarentia, andrafuilla 2)et multe die. Ulgariter prouincia hec morea uocatur, latine ueroprincipatus achaye. Huius principatus partem occupauit princepsfilius regis sycilie; sed et ceteras partes quasi gallici et latinli tencutoccup atas. Irrigatur hec prouincia uno magno fluuio nauali, qui[Crimantos 8] uocatur, hic lapidem albesseu 4) nomine guerat 8)[qui] semel accensus nunquam extinguitur. Candidiesime etiam me-rule in terra ilia nascuntur. Quarto eladiam ab eladio rege sic dic-tam. Sed mrac atheniemis ducatus u.ocatur, in ea enim aunt ciui-tates athenarum, thebana, peloponensis et achademia, olim uillaphilosophorum. Est enim hec prouincia inter macedoniam et acha-yam uersus congtantinopolim site et regitur tota a gallicis et latinis.Quinto lacedemoniam; in ea est nigro pontus 8) que a gallicis[eelam] et lonbardis 2) [tote] regitur et inhabitatur. Est hec pro-uincia paraa in quantitate, tamen multum deliciosa et insularis.Sexto epirum a piro 8) achillis filio sic dictam, que nunc terra des-poti uocatur. Magna prouincia eat et lata, habana in se ciuitates[neupotasensem, gridensem, belgradensem et sivariceusem et multasalias ciuitates] et castra. Partem trains prouincie princeps achaye,filius regis sycylie 8), ratione uxoris, que est despoti filia, occupat,licet frater uterinus uxoxis eiusdem principie, qui [nune] de nouofiliam imperatoris constantinopolitani duxit in uxorem, impugneteum uiriliter et proficiat multum contra eum ut dicitur. Septimocretham a cretha rege the dicta [m] que centopolis olEm uocabatur,co quod centum urbibus nobilibus extitrit decorata, licet nunc sintdestructe et ille que sunt, non in illo emit robore quo fuertmt. Hecprouincia insula est eft a uenetis tenetur at regitur. Hec insula prima

Chorintus, Corinthus D. E.Andravilla, Andrivilla B.

Crinuuttos, Crimates C. Crinantes E.Albesseu, albessen C. albessum D, E.Guerat, probabil gerit.Nigropontus, Nigrapontus D, Nigra pontus E.Lonbardis, Lombardia D, E.Piro, Pyro C, Pirro D.Sycylie, Sicilie B, D, E.

www.dacoromanica.ro

19

remis et sagittis claruit, litteris raga prima docuit, equestres turmasprima reperit, mugieran gtudium prima adiuuenit, ceruos, lupos,uulpes, serpentes, noctuas, aliaque ferarum noxia nee gignit1) neesugtinet et si aliunde illuc portantur statim moriuntur, ut referunt

exp erti.

V

Pretor hanc insulam sunt et alie insule que se extendunt ferein cyprum 2) et ad mare magnum, usque ad mare adriaticum, quesunt et debent esse imperatoris grecorum. Dicte autem insule cy-clades uocantur eo quod eircuandant vel circumiacent ipsi grecie etsunt principales XII. Prima est rodus, in qua fuit colosus eneus,cuius altitud° erat LX.X cubicorura; de hac autem insula et urberodia 8) fuit ptolomeus, qui fecit asirologiam suam. Han° in-sulam cum ciuitate gua rodia nu.per [hospitalaxii] occupauerunt cammagno dampno rerum et pemonarum suarum.; de hac antera insulafuit minodimus 4) precipuus aristotilis discipulus. Secunda est debe;dalos in greco idem est quod manifestatio, quia prima apparetter insulas. uoeatur [et] orthoya propter multitudinem [coturnicum],que ibi sunt et a gre,cis orthogie uocantur. Tercia uocatur cenodes 5),in hac ttaues conecte fuerunt a grecis contra trotiam. Qarta ueroMichilene 6), per quam de syria et cypro nauigatur in ytaliam, dequa apostolus in actibus apostolorum: diffieilem habuimus accessumpropter bitalassuin id est littus in mare protentum. Quinta ytharia 7),hec nullum porturm habet. Sexta malos quasi rotundissima. Sep.Urna parion sic dicta, quia gignit eandidissima marmora et sar-dium 8) lapidem. Octaua zyon. Nona sam.pnia 6), ex qua fuerunt si-billa sanzia et pitagoras samanius, a quo phosophie nomen est gum-ptum. Declina abydos, que est iuxta propontidem at elespontum.in hac xerces fertur fecisge pontem ex naruibus et inde in greciam

Gignit, Notä marginará In E: Notandum provincia Crete non sustinetvenenosas bestias.

Cyprum, Ciprum B.Rodia, Rhodia C.

Minodintus, Musodinms B, C.Cenodes, Candes 1), E.Michilene, D in noti marginalä: Mitelene.Ytharia, Ycaria E, YchariaSardium, Sardinum D,E .Sampnitt, Samba C.

www.dacoromanica.ro

20

transsiase. XI-a choos 1), ex qua ypocras medlars fertur tuisse natos.dicitur [autem] arte lanificii [prima] in ornamento feminaram cla-ruiese. XII-a Chephalania, hec est iuxta achayam et terrain despoti,pertinet tamen ad principatum achaye.

VI

Est et octava prouincia ipsius grecie secundum rei ueritaterndalmacia, a delmi 2) maxima ciuitate eiusdem regionis sic dicta,licet eadem ciuitas postmoduan uocata fuerit fsalonal, que nunc[etiam] eat destructa. hec enim prouineia habebat annexas prouin-ciao rasiam uidelicet [et] seruiam et croociam 2), et protendebaturusque in ystriam prope venecias ad tres dietas, que quidem prouin-cia cum adiunctis regnis tempore bonorum imperatorant de con-stantinopoli, erat prima prouincia grecie. sed deficiente imperio, necin primo robore stante, partem huius prouincie occupauerunt ue-neci 4), partem ungarii. Regiones aute.m circumadiacentes sic preoc-cupauerunt sclaui et ungari, quod iaan non uidentur pertinere addictum imperium constantinopolitanum.

VII.

[Futit enim et adhuc est inter omnes partes mundi dictu.mimperium constatinopolitanum] perinagnificum, nam preter ciui-tates asie minoris, que sunt nominate supra, que est prima parsgrecie seu imperii constantinopolitani in prouinciis secunde partis;scilicet trace et insulis meanoratis, exceptis castra, for-Landis, opidiset uillis, conputantur ab expertis alie quadrigerae b) ciuitates et plu-res pocius quam pauciores. Sed hoc [nos] non credimus nunc licetcredamus, quod antiquitus bene fuerunt tot, quia multe ruine ciui-tatum [ibidern] uidentur. Est etiam dictum imperium, quam ad se-cundam partem suam, scilicet traciam, opulentam ualde, habundansnimiu.m auno, argento, serico, pane, ino, carnibus, et omnibus nic-tualibus. Omnes principes grecie, ac ceteri nobi/es et omnes de im-peratoris familia uadunt induti serieeis et deauratis pannis uel scar-

Choos, Cheos D, E.Delmi, Deliin D, E.Craaciam. Cruatum D, Cruacam E.Veneci, Veneti D, E.Quadigente, quadringente D, E.

www.dacoromanica.ro

21

leto forrato de nobilibus pellibus. veste.s portant [comnuniter lon-gas, scissas] tamen retro sicut [et] ante cum largis manicis, sicut dal-matica funde (dalmatica) est quoddam genus uestumenti grecum adalmacia] sic dicta, que secundum un.a.m considerationem est octaua,secundum uero aliam [est] prima prouincia grecie, quia in illa partegrecie maxime talibus uestibus utebantur. Inter ceteras magnificen-tias prefatus imperator constantinopolitanus habet has: nam nun-quam equitat, quin duo uel tria milia armatorum ipsum precedant etsequentur inter pedites et equites. Raro in camera comedit, sedsemper in aula communi perraaxim.a 1) in loco eminenti. Nullusautem alter comedit ipso comedente nee mense sunt apposite, pre-ter suam; tenentur tamen omnes principes eius et nuncii, qui adeum mittuntur, interesse prandio suo et stare pedes, quousqu.e co-mederit coram ipso, et unum quemque eorum, eciam si tria milisessent, exedriat 2) im.perator et de noun ferculo et famulus cuiuslibetrecipit paratus dictum. exenium. 5) et apportat ad domini sui hospi-cium, preter dictum exenium quod omni die reciphmt, habent pre-bendas et prouisiones ab eodem imperatore largas et magnas. Namille, qui vadit cum quinque equis, recipit prebendam pro XXV equiset [pro] XXXV hominibus, et ideo contigit frequenter, quod pau-peres nuncii protrahunt quam possunt de tempore, ut cliuites effi-ciantur. °miles qui uadunt ad clictu.m im.peratorem uisitand.um etquocienscumque sum magma exeniis in pecunia et sericeis pannisexeniantur ab eodem et presertim hoc circa nuncios obseruatur.

VIII

Et licet sic ita magnifieus idem imperator, eat tamen ualdeinbecillis in potentia ,eo quod greci communiter [sunt] effeminatiet in nullo aa arma apti, aunt tamen astuti et dolosi, et ideo si eon-tingat eos quandoque uincere, malicia et astucia dictam uictoriamassecuntur. Omnes aunt scismatici perfidi et ab eorum scismatederinantur 4) omnia seismata, inter [ceteras nationes scismaticas, ui-delicet in Rada, seruia, bulgaria, Ruthenia] georgia et omnes na-tiones orientales, que christi nomen inuocant, exceptis cypressibus 5)

-Perniuxima, proxima B.Exeniut, exemat C, examinat D, E.Exeniunt, exemum C, examen D, E.Derinantur, in Inc de derivantur.Cypressibus, Cyprensibus D. E.

www.dacoromanica.ro

Duce, ducente D, E.Immediate, in medietate D, C.Mathia, Machia D.Scurnpino, Stumpino D.Brundensirna, Brudesina D, E.Aquarum, equorum C.

22

et armenis, inter quos eciam multi sunt scismatici. Nam patriarchaConstantinopolitanus preest omnibus regnis dictis in spiritualibusquantum ad cleru.m, sicut inter katholicos papa, licet non tantamauctoritatem ostendat quia eniin imperator grecorum prefatus homoeat muliebris et nulling ualoris nec conAilii in armis, et iterum quiaper turcos est nimium debilitatus, idcirco ad presens est meliustempus ipsum imperium. [per dominum] karulum recuperandi, quiafortassis unquam erit, wade et ipsi greai et omnes scismatici prefatinimium formidant transitum domini karuli, quia si christo duce 1)transiret, eo modo quo ipsum decet et expedit secundum creduli-tatem omnium, (infra unum annum occuparet dictum imperium etpref atas nationes scismaticas.

IX. [ALBANIA]

Consequenter dicendum est de albania, que egt coniuncta grecieimmediate 2) a parte meridiei et est sita inter rasiam et terram des-poti. Est enim [hee] &Urania regio satis Jata et magna habensmines bellicosos ualde, aunt enim optimi sagitarii et lancearii. qua-tuor fluniis magnis tota hec regio irrigatur, videlicet ersenta,thia 3), Scumpino 4) Epasa. Terra est fertilis in carnibus, caseis [et]lacte, [in] pane et uino non multum habundant, sufficienter tamenhabent presertim nobiles; ciuitates, castra [opida] [et] fortalicia etuillas non habent, sed habitant in papilionibus et sempter mouenturde loco ad locum per turmas et cognationes suas. Habent tamen unarnciuitatem, que uocatur duracium et est latinortun, ab ea [enim]habent pannos et alia necessarija. partem huius regni cum ciuitateduracena [predicta] tenet nunc princeps tarentinus filius regia ay-cilie et hoc ex uoluntate libera rillorum] donvinorum de terra, quiipsum propter naturalem amorecni, quem habent in gallieos, sponteet libere eum in dominum receperunt De Apulia et de ciuitatebrundensima 5) [vna] nocte potest transhi in dur,acium et de duracioper albaniam, potest iri in greciam et in Constantinopolim ualdefaciliter et bene absque difficultate uiarum et periculo aquarum 6) ethanc uiam faciebant antiquitus imperatores romanorwn, [ut Julius

www.dacoromanica.ro

23

cesar, octauianus Augustus et ceteri imperatores], nam nimium te-diosum est exercitum [tiam.) copiosum ducere tanto tempore permare et per tam longam uiam. Dictum albanie regnum nunc regemnullum habet, sed terra diuiditu.r per prinaipes terre, qui ipsamregunt et ipsi nulli subsunt. Dicitur autern hec prouincia albaniaeo quod albo crine 1) homines illius regionis nascuntur. Canes suntin ea ingentis magnitudinis et tante ferocitatis quod [eciam] leonesperimerunt 2), vnde et plinius refert, quod albani miserunt unumcanem alexandro magno, qui de leone, elephante et tauro in stadiotriumphauit. Oculos habent depietos et glaucos in pupilla adeo quodmelius de nocte uide.nt quam de die [et adeo sunt magni fares et denacte &warrant sieut et de die]. Duas tainen constat ease albanias,vnam in asia, que est circa indiain et de illa non loquimur hic,Ethan' [ease] in europa, que est de imperio constantinopolitano [deiure] et de hac loquimur hic, [et1 du.as prouincias continet in se,uidelicet clisaram 8) et tumurist 4). Preter has duas prouincias habetiuxta se et alias prouincias videlicet cumaniam, stophanaturn pola-tum, debre, que quidem prouincie aunt tributarle eisdem albanenai-bus et quasi serue, quia exercent agriculturam. et colimt vineas ipso-rum ac seruant necessaria in domibus suis, homines istarum pro-uinciarum non mouentur de loco ad locum, sient prefati albanen-ses, sed habent stabiles 5) mansiones et opida, nec aunt pure catholici,nec pure scismatici. Si tamen esset qui eis uerbum dei proponeret, ef-ficerentur puri catholici, quia naturaliter diligunt latinos ut dictumest; habent enim albani prefati lingu.am distinctam a latinis, greciset selauis ita quod in nullo se intelligunt cum aliis nationibus, et hecde albania dicta sufficiant.

X. [RASIA].

Viso superficialiter de imperio Comtantinopolitano, et de al-bania, nunc acc,edendum est ad regnum Rasie, quod eidem imperioet albanie est coniunctum, imperio tamen ex parte occidentis, allAa-

Albo crine. E. Intr'o noti Homines nascuntur albo crine etcanes periment leones.

Perimerunt, perimerent A, B, C.Clisaram, Clisaiam A, B, C.Tumorist, Trimurist D.Stabiles, stabulos A, B, C,

www.dacoromanica.ro

24

me vero ex parte meridiei. Regnum enim [hoc] uidelicet Rasieduas habet partes, prima que est principalis dicitur Rasia, sic ap-pellata a nomine cuiusdam fluuii ipsam irrigantis, qui et rasia uo-catur. Continet @ram hec pars tres prowincias scilicet kelmiam. dio-clam, vnde et diocletianus imperator extitit oriundus, et maritixnamregionem. Dicitur autem hec prouincia regio maritima, quia eiultateset castra Bunt uel supra mare inmediate uel satis prope [sita], et estregio satis amena et opulenta. in ea metropolis est emitas anbibaren-sis 1) que dicitur antibarwm, quia est sita contra barum, ubi corpusbeati Nicholay iacet reconditum et de dicto baro una nocte potesttransire per mare in antibanim. Antibarum autem distat a littoremaxis ad unam. [paruaml leucam. In hac maritina regione habita-tores [eiuedem] sunt puri oathelici et quasi latini. Caten i autemeiusdem regni et rex sunt scismatioi perfidi et ideo nimium parse-quuntur dictos kathalicos, et permaxime ecclesias latinorum de-struunt, disipant, et inuadunt prelatos et captivant et plura inex-quisita 2) mala faciunt et ideo dicte ecalesie aunt pauperes; preterhoc eciam, quad [sunt] scismatici sunt et heretici pessimi, infectiab bereticis, qui fugiunt ad partes illas a facie inquisitoram et ideomagia sunt infesti christianis et cahtolicis. Irrigatur enim hec prouin.cia vno magno fluuio nauali, qui uocatur drinus; habet eciam in selacum habentem in latitudine XXXX leucas. et ideo dicta regio tumex maxi, Linn ex flujo, tum ex laou habundat in piscibus nimium.Tate prouincie mimes una cum rada, que est pMncipalis, adiacealtimmediate imperio Constantinopolitano.

XI.

Secunda pare huiva regni uocatur senzia a conditionibus popu-lorum sic dicta, quia quasi mimes sunt seruilis conditionis. Continet(mini) in se tres prouincias, uidelicet bosnam, maciam et marciam.Est enim hec pars regni sita circa ungariam ita. quad nullum estmedium inter ipsam et ungariam. Preter quam in maritima regionedicta, vbi aunt sex ciuitates in toto [Regno] prefato non est aliquaciuitas, sunt tamen in eo multa castra fortalicia et magne uille detricentis et quadrigentis p) domibus de lignis et asseribus edificatis

Antibarensis, Antibarum D, E.Inexquisita, exquisita D, in exquisita E.Quadrigentis, quadringentis E.

www.dacoromanica.ro

25

sine aliq-ua clausura; habundat enim dictum regnum [in] argento[et] plumbo et ferro: nam rex rasie habet actu in suo regno etcirca maritimam regionem septem argentifodinas; alias dictumregnum est fertile in pane et carnibus et lacticiniis, sed deficit invino et piscibus, nam comuniter non hibitur uinum ibi, sed ceruisiaet lac. Rex tamen et barones utuntur uino in copia, a maritimaregione portatum; homines regni dicti sunt procere 1) et pulchrestature, tarn viri quaan mulieres, sed uiri nullius fortitudinis suntad arma, vnus enim probus in armis pelleret L ex eis. Equi in par-tibus illis exoeptis ualde paucis sunt paru.i, uit roncini, tamen [stint]fortes et agiles ad currendum. Irrigatur duobus fluuiis magnis ui-delicet narento et bistrice. Terra prefati regni alicubi est montuosa[valde] et fortis, sed comuniter eat plana et paruos habenscollos 2 .

XII.

In hoc regno fuit semper unus .rex, sed nunc aunt duo reges,vnus regnans in rasia, et hic ost major Pt uocatux nrosius hoeenim nomine uocantur °mines reges rasiealter uocatur Stephanos,et hie regnat in seruia, que eat a parte ungarie. Ambo enim regesaunt fratres vterini 3), sed primo genitus eat [mint] rex seruie Ste-phanus. Hic [cairn] post mortem patria regnauit in utraque parteregni et in tot regno duobus annis. Quaclam autem uice eursitansquemdam equum, de ipso cecidit et crus turpiter fregit. Cerneusse in periculo mortis positu.m ae [pro) tune ease sine prole, tradiditregnam fratri suo iuniori qui tune mecolimus uocabatur, nune autemurosius dicitur. Quidam tamen dicunt quod tradidit ei regnuun sim-pliciter et renuneiauit regno in manibus suis, quidam alii dicuntet hoc idem Rex Stephanus fatetur, quod non tradidit simpliciternec renunciauit, sed sub condicione si uirueret 4), quod regnum sibirestitueretur; si uero tune moreretur, quod haberet regnum. Sedfrater iunior intrans regni possesionem nunquam ipsi fratri resti-tuit, licct conualuisset, sed tenuit iam per XXVI annos et adhuetenet ueridieus, propter quod ortum est helium et dissensio interdictos fratres usque ad hodiernum diem. Est enim dictus rex Sic-

Procere, proceres D, E.Coitos, colles C.Uterini, uterinii A, B.Viveret, vivat B, C.

www.dacoromanica.ro

Actu, actum B, nunc habet E.Dinoscuntur, dignoscontur C.Perdidisset, perderet D, E.

26

phanus homo iustus, et in ritu suo "libitum sanctus reputatus, ka-tholicos diligens et amplectens ,habet enim in uxorem fili2m regiaUngarie, sororem regime Sicilie. Fix qua habet prolem decentemutriu.sque sexus, nec unquain habuit aliam uxorem.

XIII.

Rex vero vrosius, qui maiorem partem regni occupat [et]regnat uersus greciam, homo eat uersutus et mendax nullum iura-mentu.m ue.1 pactum quantumcunque ad dei euu.angeliam et supercorpus christi ac reliquias sanctorum iuraret, seruan.s. multitudinemuxorum simul aetu 1) habens. inter quas habet nunc filiam impe-ratoris constantinopolitani, cum qua habet magnam terram in greciaeirea thesalonicam. filium nullum habet sel lamen quendam bastar-dum a quadam comuni muliercula et vnam filiam [quam] habuita filia regia vngarie sorore regine sycilie, que fait monialis pro-fessa et uelata annis et in monasterio inclusa; filie enimsue iam [dicte] dedit [duos] mantos, bastardo eciam duas uxores.catholicos nimium persequitur et habet odio, propter timorem tamendonsini karoli aliquod signum deuotionis nititur ostendere uersusromanain eoclesiam, ut ecdesia romana dorainum karuluin prohi-beat, ut eumdem non impugn.et, ac eadem causa [tam din] [domini]karuli amiciciam petit. Sed re uera totum est figmentum necseruabit de promissis, nisi nimio terrore perterritus. Timet enim do-minum karulum ex duplici causa, primo ex parte maritime regionis,quia totus exercitus dicti domini karuli oportet quod transeat pezterrain illam, et tune si vellet facilime totam [terram Mara bonamel opulentam ac argentifodin.as &etas] occuparet et homines deterra, quia aunt catholici et latini ease dinoscuntux 2), hoc libenteruellent, et si hoc perderet, pociorem partem regni sui perdidisset 8).Secundo quia regnum rasie dictum immediate est coniunctum gre-de, nee distat a thesalonica. Videns quod exercitus dieti domini ka-ruli est sibi prope, et est iam quasi super terram, habet indote ab imperatore; cernens se eidem exercitui non posse resistereac regnum suum [et terram dictam] in periculo, petit pacem atqueeoncordiam licet alias ubi posset faoere, totum. oppositum [faceret].et hec de condicionibus regni rasie [dicta ad presens] sufficiant.

www.dacoromanica.ro

27

XIV. [BULGARIA ET RUTHENIA]

Post Itec de bulgaria et ruthenia dicendum [estj, que cumin),adiacent grecie ex septentrionali parte: Bulgaria est un. um imp&rium magnum per se. Sedes autem iimperii dicti est apud budinium.1) ciuitatem magna.m. Imperatores autem eiusdem im.perii [om-nes] uocantur cyamani. Terra est multu.m lata et spaciosa accata 2), est enim decem fluminibus naualibus irrigata, siluis et ne-moribus decentibus constita 5), habtmdans in pane, carnibus, pisci-bus, argento et auro et mercimoniis muhis et maxime cera et se-rico; nam in ea sunt multe argentifodine et fluuii eciam omnes tra-hunt arenam permixtam auro, vnde ex mandato imperatoris con-tinue leuatur et colatur aurum. [etiam] per mediu.m istius imperiitransit danubius 4) fluuius, quod ita exerescit ex multitudineaquarum.in ipso intratium, quod alibi continet in latitudine spacium. XIIIIleucarum.. Animalia vnicornia, tygrides et castoria nimia habundantin terra illa, que nee est multum montuosa nec nimium plana, ali-cubi tamen aunt montes excelsi ualde et terra multum plana. Ohmistud imperium ad imperium. Constantinopolitanum pertinebat, etadhuc pertinere deberet, si esset potens imperator. *Post modum au-tem rex vngarie andreas clictum imperium sibi subiecit et per Ion-gu.m tempus fait sub dominio regis vngarie, vacillante autem vnga-ria, tartari preoccupauerunt dictu.m imperiurn et fecerunt eum snaitributarium.; nunc serail tartaris sub tributo, nam homines illarumterrarum com.muniter non sunt bellicosi, nec habent usum armoru.m.

XV.

Juxta hoc rimperium est et alia terra permaxima, que uocaturruthenia, que eciam similiter adiacet grecie ex eadem par-te septen-trionis, sicut et Bulgaria, tamen est supra bulgariam. hec jautemlterra habet consimiles condiciones cum bulgaria et ab eisdem flu-minibus irrigatur, nisi quod loco imperatoris habet unum ducempermaximu.m virorum, qui uocatur dux leo. filiam huius leonis du-xit [nunc] in uxorem Rex vngarie karulus. Ohm fuit hec terra sub

Budinium, Budimum B, Itudunum D, Bidunum E.Delicata, desicata A, B, C.Constita, constituta B.Danubius, E. Tine() nog marginalii : Notandum de Danubio quod

continet in latitudine XIII leucas.

www.dacoromanica.ro

28

(imperio, postmodum sub vn.garia, n.unc autem est sub tributo tata-rorum 1), quem admoduin et bulgaria 2). Omnes iste nationes suntsciamatice, perfide, linguam eandem habentes. Notanduin autemhic quod rucheni, bulgari, Rasenses, sclaui, bohenni, poloni et pru-zeni locuntur vnam et eandem linguam scilicet sclauoniam 3), ex quopatet quod lingua sclauica maior est et diffusior omnibus [linguis]mundi.

XVI.

Ex hiis satis aduerti potest, quod bulgaria et ru.thenia et Rasiasunt int,er greciam et vngariam et ideo ubi dominus karulus haberetgrecorum imperium confederatione facta cum rege vngarie, idemdominus Karolus ex una parte et rex Ungarie Karolus ex altera partede facili haberent et subiugarent omnes illas scismaticas et barbarasnationes, que tam opulenta et delicata regna, siout iniusti posse-sores occupant. Et posito quod idem dominus karolus dictum im-perium grecorum.' non haberet totum, ipse ex vna parte et dictusrex vngarie ex altera [parte] preoccuparent impenium prefatum etonmes nationes dictas; nam rex karolus frater sancti lodewici 4),pater regis sycilie, quia ad imperium Constantinopolitanum haue-labat et per consequens mules prefafas nationes 5) faciliter occu-paret, fortiesimo uinculo se coniunxit regi vngarie, eo quod fillameius recepit pro filio suo et filiam suam dedit filio illius. ut ex du-plici parte imperium dictum et nationes prefate, que facilimeocouparentur 6), impugnarentur. nec adhuc nobilior et efficatior mo-dus proueanendi 7) et subiugandi dictum imperium et nationes die-tas, est jato, dum tamen memoratum regnum vngarie haberet pacem.

XVII. [VNGARIA]

Post has prouincias agendum est ulterius de vngaria, que magiaappropinquat I ad] septentrionem. [Et est] notandum, quod regnum

Tatarorum, Tartarorum C, D, E.Bulgaria, E. Inteo notä marginal: Notandum quod loquitur linguam

Slauonicam.Sclauoniam, slauonicam D, Slauica, sclauonica D, E.r,odewici, Lodouici B, C. Ludouici D, E.Nationes, naciones prefatas D, E.Occuparentur, occuparunt A, B, C.Proueniendi, perueniendi D.

www.dacoromanica.ro

29

ungarie ohm non dicebatur ungaria, sed messia et panonia 1). Messiaquidem dicebatur a messium proventu, habundat enim multum inmessibus, parmonia dicebatur etiam a panis habundantia; et istaconsequenter se habent, ex habundantia enim messium sequiturhahund.antia paniss. Vnde [et] de beato martino, qui de vngaria fuit,legitur leetione prima: Igitur martinus 2) sabbarie 0) panoniorumopido oriundus fuit. Panoni 4) autem ,qui inhabitabant 5) tune pa-noniam omnes erant pastores romanorum, et habe.bant super sedecem reges potentes in tota messia et panonia, deficiente autemimperio romanorum egresi sunt vngari de sycia 7) prouincia et regnomagno, quod ebt ultra meotidas paludes et pugnauerunt in campomagno, quod est inter sicambriam et albam regalem ) cum X re-gibus dictis et optinuerunt eos et in signum uictorie perpetuum ere-xerunt tibi lapidem marmoreum permaximurn, vbi est ecripta pre-fata uictoria. quiad hue perseuerat usque in hodieruum diem; etbac uietoria habita, acillem 6) qui erat potentior inter VII duces,qui egressi fuerunt de sicia 16), coneordite_r elegerunt et prefeceruntsibi in regem et optinuerunt totam terrara et inhabitauerunt eam,eft extunc ab vngaris, qui alio nomine hard uocan.tur 11), tota terradicta est vngaria. habet enim [hoc] regnum prouincias et ducatusmagnos, quarum: Prima est posonium. Secunda trineinium. Terciasipis. Quarta cungolibso 12). V-a hunga 1,3) Sexta malamors 14). Sep-tima sylwc 15). VIII pars transiluana. IX siculi 16), X eicurrite 17), XI

Panonia, Pannonia D, E.Martinus, Marthinus D.Sabbarie, Salbarie corectat Sabarie D.Panoni, Pannoni D, E.Inhabitabant, inhabitant EPanoniam, Pannoniam D, E.Sycia, Syria B, Sithia C, Sicia D, L.Alban' Regalent, Albanam E.Acillem. Atillam C., Acillam corectat Atillam D, E.Sicia, Sithia C.Vocantur, D, are nota marginan: Ungari alio nomine Huni.Cungolibso. Cungolipso B,Liptoso C, Tingolibso D.Hunga, Hungar C.Mala mars, Maleramgr C.Sylac, Silac D, E.Siculi, Situli C.

Sicurrite, Siturrice D, Sicirrice E.

www.dacoromanica.ro

30

zeuriuenses 1), XII sirinia 2), XIII marcia 2) XIIII simpronium 4).XV Crouacia, XVI dalmacia. Hec enim prouincie equiperantur reg-nis in magnitudine, et ideo regnum vngarie eat de maionibus regnismundi, quantum ad terre spaciu.m; dicitur enim comuniter, quodin longitadine habebat 2), XL dictas et totidem in latitudine. Estenim terra pascuosa 6) et fertilis ualde in pane, vino, carnibus, auto[et] argento, copia autem piscium excedit fere omnia regna, pre-terquam noruegiam, ubi pisces comendutur pro panibus, uel locopanis 7), terra est comuniter plana, cones parting pennixtos habesas,alicubi tamen habet montes altissimos: in partibus transilu.anis suntmaximi montes de sale, et de illis montibus cauatur sal sicut lapi-des et apportatur per totu.m regnum et ad omnia regna circumadia-centia.

Diuiditur enim vngaria in d.uas partes, uidelicet in partemtransiluanam et in partem danubialem. Dicitur enim [pars] tran-siluana, quod inter ipsam et aliam partem aunt glue durantes adhifi dietas; pars danubialis irrigatur per medium ab illo famosofluuio, qui dicitu.r danubius, qui est de maioribus totius mundi, fer-tilissimus in omni genere pisciuin et currit uersus orientem. irriga-tur et aliis fluuiis, qui aunt fere eque magni, ut danubius, videlicetdraua, zaua, tiscia8), vag, culpa, raba, anrad2), buga, lobret, luearta19,omnia hec flumina sunt naualia, et multum fertilia in piscibus,sicut et [in] husonibus, qui sunt maximi et delicatissimi places,stutionibus 11), luciis et aliis piscibus, sieut barbotis12) et cetera.Pars eciam transiluana irrigatur maximis fluuiis naualibus, per quos

Zeuriuenses, Zeurinenses B, C, Zeurienses D, E.Sirinia, Firmia D, Sirmia E.Marca, Macuria D, E.

4)Simpronium, Simpromum C, Simpronum D, E.Habebat, habet D, E.Pascuosa, spaciosa D, E.Loco panis, E, intr'o notA marginal': Notandum in Norlvegia come-

duntur pieces loco panis.Tiscia, Ciscia, A, B.Annul, Arad D, E.Lucarta, Bicarta D, E.Stutionibus, scurionibus B, C, E, sturionibus D.Barbotis, barbatis D, E.

www.dacoromanica.ro

31

ou.m magnis nauibus deferuntur sales 1) per totuan regnum et adalia regna uicina videlicet vysic 2), thecu p), thalabint 4), thiscia,soget 8), pumt, lapis, sconus, aragas, morus, bistrice 8). fere promaiori parte hec flumina cum arena trahunt aurum et ideo in vn-garia continue faciunt lauari et colari aurum ac congregan i prin.cipes ac ceteri homines nobiles, qui sunt iuxta dicta flumina, [sedet] ista [flumina] habundant in pisdibus nimis.

XIX.

Preter budam 7), ubi est sedes regal, que est maxim.a ciuitatum,strigomaxm.6), vbi est archiepiscopatus strigoniensis, laurinum 9),vbi est episcopatus iauriensis, zagrabiam, [WA est episcopatus zagra-biemis 10), vesprimium 11), ubi est vespriniensis episcopatus, quinqueeoclesias, vbi est episcopatus quinque Ccclesiensis, alba lila 12) vbiest episcopatus transiluanus, timam, posonium et baiam, non suntplures ciuitates in tota vngaria, preter quinque alias circa mare indalmacia; sunt tamen multa opida, [castra] seu fortalicia et uilleinnumera.biles in dicto regno, et cuan hoc [tow] uidetur prefatumregnum esse omnino uacuum propter magnitudinem eiusdem. Suntet alii duo [archi]episcopatus in regno vngarie, uidelicet colocen-sis 18 ) intus in vngaria et spalatensis, (jai est [in] dalmacia circa m.are.

X.X.

Sunt comuniter parui homines et nigri ac eciam sic,ci, [et]bellicosi sunt ualde in quolibet genere annorum, precipue tamenBunt optimi sagitarii, paruos habent equos comuniter, licet alias

Del eruntur sales, defertur sal D, E.Vysic, Vide B, C. Visic D, Vesic E.Thecu, Teehu D, E.Thalabint, Calabine D, E.Soget, Sogec D, E.Bistrice, Bisturice B, G, Bicrice D, E.Budam, Budun B.Strigomum, Strigonum D, E.laurinum, laurinum A, B, C.Zagrabiensis, Zagrabriensis, D, E..Vesprimium, Vesprinum D, E.Alba lula, Zulle A, Julie B, ville C, Albaiula E.Colocensis, Colcensis D, E.

www.dacoromanica.ro

32

multum fortes et agiles, principes tamen et nobiles habent equosmagnos et pulcros, populus vngarie est multum deuotus et catholi-cus, principes uero et nobiles Bunt multum cru.deles. potentes suntualde dicti principes, nam aliqui ex eis facere possunt X mina arma-torum, aliqui uero V milia, ifii uero qui minus faeere possum IImilia. Omnis tenetur regem sequi vbieumque uoluerit cum iotagente sua, abque aliquo stipendio, et quantu.mcumque regi placue-rit edam ad X annos, verum tamen omruia loca per que transeuntdeuastant, unde rex quantumcunque uellet et [pro] quanto temporeuellet, posset ducere secum centum muja ,armatorum.1). Vix autemnunquam reges morantur in ciuitatibus, sed tamen in campis, prin-cipes autem et officiales sui, qui sunt in terra, tenentur necessariiaeisdem ministrare.

XXI.

Quinque ducatus sunt in vngaria. primogenitus regia debetregnum habere et post patrem regnare. Secundo genitus primumducatum, tercio genitus secundum ducatum et sic Je singulis. Omnesciucatus sive banatus iuxta uulgare vngaricum habet rex nobilibusconf erre et iterum ab eodem recipere et alteri tradere iuxtatatis beneplacitum. preter hos officiales est palatinus et magistertarnicorum palatinus uocatur ile qui est iusticiarius in tot regno.Secundus a rege magister tarnicorum; uocatur ille, qui est supertributa. Notandum [est], quod rex vngarie nullum thesaurum con-gregat, sed °mum que habet expendit in suis baronibus et nunciiset barones amnia sua expendunt in rege. Circuncingitur autem vn-garia ex parte orientis Rasia, bulgaria et ruthenia, que sunt medieinter dictum regnum et greciam at dictum est; a parte meridieicuneingitur mari adriatico, quod est iuxta apuliam, abruncium 2) etnaarciam; ab occidente circumcingitur theotonia 2) et boemia, a sep-tentrione uero polonia et tataris 4).

Armatorum, In E, nota marginal indiert: Notandum quod rex Vngariepotest ducere C muja armatorum.

Abruncium, Abruntium D, Abruntum E.Theotonia, neutonia D, E.Tataris, Tartaris C, E.

www.dacoromanica.ro

33

XXII.

Notandum hie [est], quod nondum sunt tricenti 1) anni, quamvngari ad fidem aunt conuersi per sanctum stephanum eorumdemregem cuius filius edam est canonizatus, rex hemericus 2) ; demumeciam sanctificati sunt de domo illa sanctus ladislaus rex, et sanctaelizabet 3), soror domini belle regis eiusdem regni; sororem [uero]vterinam huius sancte elizabet ac domini regis belle dicti duxit jaco.busrex aragonum in uxorem, ex qua genuit filias, petrum, quondamregem aragonum 4), iacobum regem maioricaram 5), et reginam fran-cie ysabellam. A dicto domino rege vngarie, bella, nati aunt duofilii videlicet, rex stephanus et virgo margareta, cuius cononizacionunc petitur. Ex quo patet, quod dictus rex stephanus et virgo mar-gareta, soror sua fuerunt secundi germani cum regina francie ysa-bella. Et ex hoc etiam patet, quod inclitus rex francorum est neposeorumdem; a rege uero stephano prefato genitus est unus filius la-dislaus, qui postea regnauit post patrem et habuit sororem regis[karoli] sycilie in tmorem. Sed ex ea prolem suscipere non potuit,vnde mortuus eat sine herede; ab eodem eciam rege tres filie pro-cesserunt, quarum primogenitam habuit imperator Constantinopoli-tanus qui nunc est, sed ea moriente duxit filiam marcionis montisferrati. Secundam tradidit regi sycilie qui mmc est. Terciam regiseruie stephano. Quartam posuit in monasterio ubi iacet corpuspref ate uirginis margarete sororis sue, in quo stetit per triginta duosamos, postmodum apostatauit 6) et nobilem quendem de bohe-mia 7) duxit in maritum, quo mortuo dmdt regem rasie in uiru.met ex ea diotus rex rasie halaet 8) filiam, quam vellet tradere domi-no karolo 'lei filio suo et qui prefatus rex vngarie ladislaus mor-tuus est sine herede, ut dictum eat, ac eciam sorores eius omnesfuerunt nupte scismaticis, preter reglinam sycilie, ideo ipsa sicut

Tricenti, Trecenti, D. In nota marginan a codicelui D: Sanctus Stepha-nus, Sanctus Emericus.

Hemericus, Emericus D, E.Elizabet, In nota marginalii a codicelui D: Sanctus Ladislaus, sancta

Elisabet.Aragonum, Arragonum C, D, E. Nota marginali din cod. D: nota de

rege vngarorum qui et que ex ipso processerunt.Maioricarum, Maioricorum E.Apostatauit, apostotauit A, B.Bohemia, Boemia C, D, E.

81 Habet, habuit C.

Isroarele !Model Rominilor, 3

www.dacoromanica.ro

34

catholica remansit heres regni et ipsa fecit donationem de dictoregno filio suo primogenito karolo scilicet martello1), quo mortuosuccessit eidem in regno karolus bertus 2), filing suns, qui nuncregnat [ratione] iam tacta; hec de vngaria sufficiant.

XXIII. [POLONIA].

Polonia draiditur in sex ducatus, quorum du.ces sunt potente.3quasi reges, sunt autem [hec] nomina ducatuum: Cracouiensis, Opu-liensis, Bratislauiensis, Glogouiensis, Gnisnensis 3) et magouiensis 4).beet antipuitus 6) polonia rages haberet a centum tamen annis ca-ruit rege. Anno uero domini M°CC° nonagesimo elegerunt sibi inregem, ducem Cracouie, qui regnauit annis tribus et mortuus estsine filio masoulo; habuit tamen vnam filiam, vain duxit rexboemie in vxorem et cum ea habuit regnum polonie. Sed dicto regeboemie mortuo illam dominam Rex romanorum dedit filio suo se-cundo genito in vxorem, et cum ea intendit habere prefatum regnumpolonie, sed duces prefati eidem resistunt, eo quod naturale odiumest inter ipsos et teotonioos 6). Ohm dicebatur polonia Wandalla 7)a Wandalo fluuio. hii sunt Wandali, qui italiam et affricam &no-stantes tempore beati augustini, quieuerunt in finibus hispanie 8).Terra est pascuosa, nemorosa, et lata ualde; habundat in pane sedcaret [omnino] vino; irrigatur Wandalo iam dicto, Odera, nisa,bobera et magara, piscibus habundat multum et carnibus; argenti.fodine [et montes de sale sunt in ea. Tigrides, unicornia, castoria]et equi indomiti multi sunt ibi. Gatholici sunt omnes et ob deuotio-nem, quam habent ad romanam ecclesiam, quelibet domus tenetursoluere, vnum denarium romane ecclesie et uocatur denarius sanctipetri. Ohm omnes poloni ibant tonal sicut conuersi cistercienses 9),sed nunc aliqui incipiunt dimittere crines, bellicosi sunt satis etpulchre stature; lice de polonia sufficiant.

Martelllo, Macello D, E.Karolus bertus, Karolus Robertus rex Hungarie, in nota marginalii a

codicelui B.Gnisnensis, Gnisuensis A, B, C.Magouiensis, Margomensis B, Mangoniensis D, E.Antipuitus, gresit in loc de antiquitus.Teotonicos, Teonicos B, Theotonicos C, Theutonicos D, E.Wandalia, Wandasia D.Hispanie, Yspanie B, Hyspanie C, E.Cistercienses, Cysterienses E.

www.dacoromanica.ro

35

XXIV. POEMIA J.

Boemia est regnum opulentum ualde in argento et auro eoquod habundat multum mineris 1) talibus. Duas habet partes uideli-zet boemiam iam tactam et pomoraniam 2). principalis ciuitas regniest praga, que est sita in boemia. Terra non est magna in quantitate,vnde nullus archiepiscopatus est in regno illo, nam [dicitur quod]boemia ohm non erat regnum, sed ducatus. Nam fredericus imp&rator, non ille ultimus [fredericus], sed penultimus ducem dicteterre fecit regem eiuscleim et pincernam 8) regis romanorum. Omnesboemi aunt magni et subtiles fures 4), [comuniter] non sunt bellicosi,nec reges aunt potentes ex parte hominum de regno, potentes tamensunt, quia ex multitudine [pecunie] quam habent ex argentifodi-nis, conducunt multos stipendarios 5); habundat pane, sed caret om-nino vino, nisi aliunde pontetur. Ceruisiam tamen bonam habet; lin-gnam sclauicam 8) loquuntur in utraque parte prouincie [scilicet] inboemia et pomorania. Et quia rex dictus [boemie] mortuus est sineherede, ideo rex romanorum uult illud regnu.m pro suo filio occu-pare, sed barones de regno contradicunt eidem; hee de boemia suf-ficiant

Mineris, Mineriis D, E, Mineralibus C.Pomoraniam, Pomoramiam B, Pomerariam D, E.Pincernam, piscernam E.Fures. In codicile C ca noti marginalä: Boemi sunt whales lures.Stipendarios, stipendiarios D.Sclavicam. In D ca nota marginali: slauonica.

www.dacoromanica.ro

[DESCRIEREA EUROPEI ORIENTALE] I)

Trei sunt partile principale ale lumii: Asia, Africa i Europa.Asia 2) se intinde dela miazi-zi, spre miazi-noapte;se chiami îns aceastä parte a lumii Asia, dupi o femee oarecareastfel numiti care a stipanit in antichitate impäritiaEuropa se inunde dela miazi noapte spre apus; se chiamä Thai Eu-ropa dupi fiica regelui Agenor care avea acest nu.me gi a stipinitin anticbitate Europei intregi. Africa insi se intinde deisapus apre miazi zi; se chiamä insi aceasa parte a lumii Africa,dupä oarecare femee astfel nurnia care a fost fiica regelui Libieigi a stipânit in autichitate impäritia Africei. Din acestea se vedelämurit ci Asia cuprinde jumätate din intreaga bane, iar Europa giAfrica cealaltä jtunittate. Asia insi se imparte in (Asia) cea maregi (Asia) cea micá. Despre Asia cea mare a vorbit destul de campletdomnul de Kurchi 3), iar despre Asia Mick' gi despre unele pärtiale Europei se va vorbi aci pe scurt, Cu privire la moravurile gilconditiile de traiu ale oamenilor gi provinciilor ce se cuprind inamintitele pärti ale Europei. i fiindci prima partP a Europei se

I. Descriptio Europae Orientalis. In manuscris lipseste titlul.Asia. Pasagiul acesta i altele cari mai urmeazil sunt luate dupi Spe-

culum historiale al lui Vincentius Bellovacensis (de Beauvais), pe care, neaviin-du-I la indemirul, vom face citatele dupi arátärile lui Gérka.

Kurchi. Haytonus, dominus de Curchi, era un principe din Armenia,ajuns mai nirziu frate in Ordinul Praemonstratens ti a scris in 1307, in limbafrancezi si latinI, Flos historiarum terre Orientis. In aceasti operii aunt descrisetinuturile din Asia, in doll de cele din Asia Miel. Core., Curch, Curscho nunnumele Gorigos, vechia Corycus din Cilicia.

www.dacoromanica.ro

38

nu.megte Thracia 1), care acum se chiami Grecia, va trebui deciea tratam mai intai despre Tracia sau despre imparitia constanti-nopolitani, apoi despre diferitele regate, al Rasiei 2), Bulgariei,Rutbeniei, Albaniei, Ungariei i Poloniei.

JI

Cat privegte Grecia sau impäratia constantinopolitana, trebuieai spune.m crt numita îinpräie cuprinde dona parti gi anume AsiaMica' gi numita Tracie i de aceea imparatia aceasta se recunoa0ea fi foarte mare gi tare bogafa; caoi prima parte a acestei impa-ratii este Asia Mica, in care se gasesc acele faimoase cetati pe carila arnintegte fericitul Ioan in apocalips 2) i anume Effesus, desprecare vorbegte apostolul in epistola catre Efeseni, Filadelfia, Lau-dicea, Thiatira, Pergamum i Sardes; aci este 0 Calcedonia, cea maimare dintre cetati, mide de obiceiu se linean sinoadele ecu.menice;aci este 0 Nicom.edia, in care principele Hanibal din Cartaginea,fugind de frica Romangor, dat sufletul, otravindu-se. In afarade aceste cetati faimoase, se gasesc, tot in Asia, care acum se rima&ee de Greci Anatolia 4) patru sute de cetati mari, exceptand ora-ele, castrele, fortaretele i nenu.meratele sate. Intreaga Tara amin-

tita este udata de cinnisprezece fluvii navigabile i in apropiereaTraciei sau in apropierea partilor constantinopolitane curge Duna-rea, cel mai mare dintre fluvii, care, trecánd prin Ungaria spre Bul-garia, strabate Alpii 4) gi se fringe in intregime intr'un mare to-rent 6), al carui muget se ande cale de trei zile 7). In urrna, se des-

Thracia. Tara Thraciei este luati in acceptiunea ei din epoca greco-romani, adici numai partes sudestici a Peninsulei Balcanice.

Rasia sau Rascia este partes sudici a vecheiApocalips. Apostolul loan, in Apocalips I, 11, aminteste cele sapte bi-

serici crestine.Anatolia, anonirmil geograf ii spune Natuli.Alpii. Muntii cei inalti se numeau odinioarii Alpes; mons insemna mai

mult deal sau colimi. Serbarea septirnontium. de la Roma, era serbarea ce seficea pe cele sapte coline.

T oren!. Danubius grande facit precipitium MCM. Ger. Hist SS. XXVII371.

7) Cale de trei zile. In latina medievali dieta insemneazi cale de o zi.Ducange, sub voce: Dieta, iter quod una die conficitutr, vel quodvis iter.

www.dacoromanica.ro

39

parte in §apte guril) §i, trecand prin zisa /ara 2), intra in mareaPontica sau, dupa altii, in Marea cea mare 8); aceasta parte a Gre-ciei cuprinde §apte provincii §i anume Bithinia, de unde s'a nascutfericitul Lucas 4) ; §i se chiami Bithinia 5); dupa un rege oarecarenumit astfel. Galatia e numita dupi Gallioi, fiindca a fost odinioaraocupata de natiunile Gallilor; catra locuitorii acestei provincli esteadresata epistola catre Gallateni; dar exista ranga Constantinopol §iun oareoare castru numit Galatha. Ysauria astfel numita, fiindca esteplina §i incarcata de toste bunatatile. Frigia, in aceasta a fost si-tuata cea mai faimoasa dintre cetà, Trogia 6). Libdia 7), in acea-stä provincie era odinioara re§ediuta regatului Asiei; ea este ca §i o

fiiridca e.,te inconjurata de dona fluvii mari, navigabile, Ela§i Pacolus 8). Caria, in aceasta se gase§te fluviul cu numele Ariuscare contine in abundent.a nisip amestecat cu aun. Pamphilia e nu-mita' astfel dupi regele Pamphil. Asia' amintita, care este o parte aGreciei, contine in sine munitele provincii. Din spre rasarit ea esteinconjurata de Turci, din spre miaza-noapte de Tatari §i Rutheni,dinspre apus de Bulgari §i Cumani, dinspre miaza-zi de Tracia. Tarae bogata in de toate §i iinbehugati in paine, vin, pe§te, carne, aur,argint, m'Atase, dar oamenii acelei /ari sunt foarte nevolnici §i ne-pricepuli de loe in razboiu §i de aceea platesc tribut Turcilor §i Ta-tarilor. Dar, fiindea n'au voit s'A plateasca tributul ninnilor Turci,dupa trecere de §apte ani, intreaga lor tara a fost devastata, depopu-

Guri. In antichitate se socoteau sapte gurile ostia sau capita Dunirii. Ptolemeu, intre altii, ne spune cä Dunirea are ca i Nilul sapte guri. DupiHerodot, Dunärea sau Istrul avea numai cinci guri. In general se numärau urini-toarele tase, de la nord spre sud: Psilum, Boreum, Pseudostomon, Calum, No.racun si Sacrum (Hieron sau Penca). Vezi lnsula 5erpilor in Rornanica, p. 127.

Zisa ;ara. Dupi Descriptio Europae Orientalis, urmeazil &fi impärätiaGrecilor se intindea si la nordul Dunärii sau ti, cel putin, suzeranitatea ei erasi la nordul acestui fluviu: transiens per dictam terrara.

Marea cea Mare. In evul mediu Marea Neagrä purta mai multe numiri,irme cari Pontus Euxinus, ca i in antichitate, Mare Maurum, Mare Nigrum,Mare Maius.

4 Beatas Lucas. Anonymus, fiind preot predicator, era natural sä insisteasupra localitätilor importante din punctul de vedere al bisericii.

Bithinia. G6rka observa' cA, numai printr'o croare, Anonymus ne aratäcä Sfintul Luca ea näscut in Bithinia. El ea niscut in Antiochia si numai a fostinmormiintat in Bithinia.

Trogia, adecii Troja.Libdia, adecii Lidia lui Croesus.Pacolus, adeci râul Pactolus.

www.dacoromanica.ro

40

hag §1 säräcitg de ei gi din pricina aceasta influents impiratuluidin Constantinopol a fost mult segzutg; numitii locuitori sunt cree-tini, dar schismatici perfizi1).

III

A doua parte a Greciei se chiamg Tracia, numitg astfel dupgfini lui Iaphet, fiul lui Noe, in urmä Grecia ori Tracia. In primaparte a acestei Tracii, lingi marea mediterang, pe un oarecaremunte nu prea inalt, este arzati cea mai faimoaeg dintreConstantinopolul, numitg astfel dupl. impgratul Constantin, chiLi inceput se numea Bizanpiu; aceastg cetate numitul impgrat Con-stantin a fgeut-o aproape egalg in mgrimea de boggtii gi de gloriecu cetatea Roma. In ea sunt doug palate imperiale 2), fabricate dinmarmorä de porfir 2), de o minunatä frumusete i, fiindcá fiii im-pgratilor cari se ng§teau in aceste palate se numeau porfirogeniti,erau numiti astfel, fie du.pg palate, pentrucg erau construite din por-fir, fie pentruci atunci cand se ng§teau erau pu§i, chiar la na§terealor, deasupra unoi pietre de porfir. In urnIg, s'a luat obiceiul catoçi fiii impiratilor sg se numeascg porfirogeniti. Totur§i trebue sgse observe cg impgratul care stgpgne§te acum nu se chiamg porfiro-genitul, ci Andronieus, pentru cá atunci cand s'a ngscut, tatglMichail Paleagius ,ineg nu ocupase donmia constantinopolitang 4).Si: de aceea, nu se nume§te ea fiu de impärat. In acea cetate este gi

bisericg de o frumusetä minunati, consaerata in cinstea dinteiSofii 5). Cetatea amintitg gi regiunea dimprejur, care propriu zisse nume§te Tracia, dinspre rgsgrit este inoonjuratg de Propontida,egci propontidg se nume§te arcuirea aeelei mgri, pe uncle se trecein Asia Mieg, la Turci §i Mari §i la ceilali barbari, wind o lar-gime numai de gapte etadii; in vechime insg ea se numea

Pellizi. Un &film* catolic, insircinat cu misiunea de a face proseli-tism, nu putea numi pe crettinii ortodocti de cát perfizi.

Palate imperiale. In serolul XXIV se giseau la Constantinopol dougpalate imperiale, unul numit Marele Palat ti al doilea Blacherna. In eel de aldoilea pare a fi fost o colonie de Vlachi. Cf. Pauly Wissosva, Realencycl. ad.vorem.

De porfir, De aceea se numea casa de porfir.Domnia Constantinopolitand. Constantinopolul a fost ocupat de Greci

la 25 Iulie 1261 ti la 17 August, acelati an, Michael Palaeologul ti-a facia in-trare,a triumfali in ora'.

5) Biserica Sfintei Sofii, astzi moschee turceascil.

www.dacoromanica.ro

4 1

pontus. Dinspre miazizi este incunjuraa de Marea Mediterani, undeare gi un port foarte vestit i loarte mere; In apropierea acestuimare port, din bunilvointa inapgratului, Ianuensii stäpfinesc dota'eetati, dintre cari una se chiami Trapezunt gi a doua Sinope 2),cel ce se gäsegte In fruntea lor se chiamä camino, adeci marcio 3).Lkin spre apus este inconjuratii de Macedonia care a fost patrialui Mexandru, in care se afli acea faimoasä cetate Philippi, la careapostolul igi serie epistola sa cgträ Philippeni. Dar aou.m este aproa-pe distrusä; totugi se vede bici gi astäzi staulul de marmorà al ca-lului lui Alexandru numit bucefal. Din spre .miaz5 noapte se mar-ginegte Cu Dunirea care se varsä pe gapte guri, &Ti cum s'a spus,dintre cari fiecare are in litime ca la trei leghii 4).

IV

In afarä de aceasti provincie care, propriu zis, se numegteTracia, aceastä parte a Greciei euprinde gi alte provincii. i anume

Macedonia, numitä astfel dupi regele Macedo. In aoeasta seaflä muntele Olimp, ce se inaltà pida' inteatlita, in cit in virful luinioi norii nu se mai simt; ea are din abundentä vine de aur gi deargint, dar in care se gäsegte gi o cimpie foarte frumoasä, ou totul

avänd o lungime, de o cale de trei zile gi tot de atitea in I&time; este udati de douil räuri navigabile. Din spre risirit se mär-ginegte cu Constantinopolul sau Tracia, din spre räsirit cu Achaia,din spre apus cu Thesalonicul, din spre miazi noapte este incon-juratä de Rutheni. A doua, Thesalia, numitä astfel dupi regeloThesalus. lar aceastä regitme este foarte lata gi bogati; gi pân gi

in ziva de astizi ea igi pistreazi nuinele de regat, atol se chiamiregatul Thesalonicului 5). In ea se gäsegte acea faimoasä cetate, oare

Trapezus, azi Trebizunda este o eetate pe litoralul aziatic al MiriiNegre, cfitäva vreme capitalä a imperiului grecesc.

Sinope, cetate in aceeasi regiune. Informatiunile ce are despre acestedota cetäti, Anonymus le-a primit de la altcineva, nu si le-a cistigat direct.De aceea, se s't vede o mare lipsi de precisiune.

Camino, marcio. Ducange, sub voce: Marchio, Marchisus, Marchensisetc. Marcae ve! Marchae seu Provinciae limitaneae praefectus, comes Marcaepraepositus.

Legiai, Leuca, leuga, lega, legua, o misuri gallicä pentru lungime. Oleahe era de 1500 pasi.

5 Regatul 'f hesatonicului. Dupi cucerirea Constantinopolului de Cruciati,Bonifaciu de Montferrat a intemeiat in Septenivrie 1204 regata! Thesalonicului,4:are a diinuit pita la a. 1222. Gérka op. cit, p. 11.

www.dacoromanica.ro

42

se nume§te Thesalonic, dupi care se chiami toati regiunea, avindport de mare foarte infix's. In ea se gisegte §i m.untele Parnasus,odinioarg inchinat lui Apollo. Acum insi se chiami Sfeptagoria,ceeace insemneazi Muntele Sant, fiindei aci se gisegte o multiplede monachi greci, anahoreti, cgrora li se spune cglugiri 1); aceastaa fost patria faimosului °stag Achille. In ea au fost la inceput

caii gi s'au fabrie.at dinari de aur; este udati de patru fluviimari. 0 mare parte din aceastg provincie sau regat o stipinegteregele Rasiei eau Serbiei §i aceasta sub titlul de dotg, fiindcg el aluat in cisitorie 2) pe fiica impgratului care domnegte acum.este inconjurati aceastä provincie, din partes de risgrit, de Macedo-nia, din partea de miazi zi de Achaia, din spre apt's de Rusia sauSerbia, din spre miazg noapte de Bulgaria. Este de notat aci ciintre Macedonia, Achaia gi Thesalonicul se ggsegte un oarecare Po.por, foarte mare §i rispindit, care se numegte Blazi 3), cari §i altgdatä au fost pistori ai Rom.anilor gi din cauza terenului roditor giplin de verdeatg trgiau odinioarg in Ungaria, unde se aflau pggunileRomanilor 4). Dar, in urmi, rind izgoniti de aci de Unguri, au fugitIn acele pgrti 5) ; ei au in abundenti multi brinzg excelentg, laptegi carne mai presus de alte natii. Tara acestor Blachi, care este maregi bogatä, a ocupat-o aproape in intregime armata prixolui Carolcare e stabiliti in pärtile Greoiei gi, de aceea, s'a indreptat 9preregatul Thesalonicului §i acuna, pe apg §i pe uscat, cucere§te cetateanumitg Thesalonic, impreuni Cu reginnea dimprejur. A treia, Achaia,astfel numiti dupi regele Acheu; aceasti provincie,' in afarg de par-tea ce este alipiti Macedoniei, este inoonjurati de toate pirtile demare §i de aceea este aproape o insulg. Capitala aceste provincii esteCorintul, care din pricina frumusetii gi a celebrititii ce a avut odi-nioarg, se chiami perla Greciei; citri aceasta igi adreseazg apostolulepistola sa, citrg Corinteni. In ea aunt gi alte cetiti foarte vesfite,

I. COugari. Monachi, praesertim senio et aetate venerandi, la Ducange,sub voce.

Clisiltorie. Tara cuceritä dela Uros II Milutin i-a fost cedatä tot lui in1299 de Andronic al H, ca dotä fiicei sale Simonis, pe care a luat-o in cisitorieUros, desi ea era numai un copil de 6 sau 8 ani. Const. Jirecek, Geschichte derSerben II, p. 240 cf. Gérka, op. cit., p. 12.

Blazi. Despre Illachia, Vlachia, Walachia vezi i I. Arginteanu, IstoriaRomimilor Macedoneni 1904 si G. Murnu, istoria Romiinilor din Pind, 1913.

Päsunile Romanilor. Vezi lntroducerea p. 7.Fugierunt. Vezi Hasdeu, Strat i Substrat, Genealogia popoarele bake-

nice in An. Ac. Rom. 1892.

www.dacoromanica.ro

43

bunioari Patras, unde a fost crucificat sí ântul Andrei §i unde cor-pul acetuia zace ingropat, Clarentia1), Andravilla 2) §i multe altele.Popular provincia aceasta se cheami Morea, latine§te înaä Prin.cipa-tul Achaiei. 0 parte din acest principat a ocupat-o prinçul 3), tintregelui Syciliei; dar, §i celelalte pirvi le tin ocapate Galli §i Latinii-Aceasti provincie este udati de un singur mare fluviu navigabilcare se chiaml Crimantos; acesta duce in volatile sale o piatel nu-miti albesseu care °data aprinsa nu se mai stinge nici cind. Senasc In aceasta /ark' §i mierle foarte albe. A patra, Elada, astfelnumitä dupl. regele Eladius. Dar acum se chiami ducatul athenian,&lei in ea se afli cetktile Athena, Theba, Peloponesul §i Achademia,odinioari comuna filosofilor 4). Aceastà provincie insi este situatiiintre Macedonia §i Achaia, spre Constantinopol, §i este guvernatiIn intregime de Galli §i dé Latini. A cincea, Lacedemonia; in ea seafla Nigropontus care este cârtnuit §i locuit in intregime §i de Gail§i Lombarzi. Aceasfá provincie este inici in extindere, cu toate a-cestea, este plin5 de farmec §i in forma de insuli. A §asea, Epirul,numitä astf el dupl. Pirus, fiul lui Achille; ea se chiama acum taraDespotului 5). Ea este o provincie mare §i latá, avind in sine cetatileNeupotasensa 6), Gridensi 7), Belgradensi 8) §i. SivaricensI 9)multe alte cetkti §i castre. 0 parte din aceasta provincie o stapine§teprincipele Achaiei, flu' regelui din Sicilia, in numele sotiei sale,care este fiica Despotului 1°), cu toate cà fratele uterin al sotieiaceluia§i principe care acum, din nou, a luat in cleltorie pe filcaimpriratului din Constantinopol, a pomit lupta vitejeascl impotrivolui §i are succese fall' de el, dupi cum se apune. A §aptea Cretha,

Clarentia. Clarencia, Charenza, Glarentsa in Mores.Andravilla. Andraville, Andravida, Andravis, aproape de Clarencia.Princeps, Filipp de Tarent, fiul 1u Carol II, regele Siciliei. Cf. Górka-

op. cit., 15.Villa philosophorum. Cetatea filosofilor, in care se gilsea Academia lui

Plato, este Athena.Tara Des potului. Dupä cucerirea Constantinopolului de care Cruciati,

Michail Angel Comnenul a intemeiat despotatul, adecil domnia Epirului.Neupotasensti, Naupactos.Gridensti, Agrinium, Agrinion.Belgradensii, Bellegrada, Belgradum, Berat.Sivaricensd, Serquices, Serviana, aproape de Janina.Fiica Despotului. Despre disiitoria lui Filipp de Tarent, fiul lui Carol

I/ regeie Siciliei, en Thamar, fiica lni Nicephor Ange, despotul Epirului §i aAnnei Cantaeuzena, din a. 1294 vezi Buchon, Recherches historiques, la Górka,op. cit. p. 16.

www.dacoromanica.ro

44

numitg astfel dupg regele Cretha; ea se numea odinioari Cento-polis, fiindcg era impodobiti cu o suti de cetiti vestite, deti acunaaunt distruse §i, acelea cari mai sunt, nu se mai ggsesc in acea floarein care au fost. Aceastil provincie este o !instill §i e in stApfinirea tidirmuirea Venetienilor. Aceasti insuli, ea oca dintii, s'a fgcut cele-brg prin vfisle i sigeti, ea osa dintiii a invitat sä se acre legile,ea osa dintiii a descoperit escadroanele de callireti §i, ea cea dintilia favorizat studiul muzicei; ea nici nu produce, nici nu crette cerbi,lupi, vulpi, terpi, bufnite §i alte fiare vgamitoare ti dacg se aducacolo de undeva, mor indatg, dupg cum ne raporteazi oamenii cuexperienti.

V

Pe lingg aceasti insu1 sunt §i alte insule cari se intind pingaproape de Cypru §i de marea cea mare, ping la marea Adriatie,g,cari sunt §i trebuie sg fie ale impgratului Grecilor. Si aceste insulese numesc Cyclade, fiindat ele inconjoari §i sunt situate chiarimprejurul Greciei ti cele mai insenmate sunt 12: Prima este Rodos,In care a fora Colosul de bronz, a cirui ingltime era de 70 coi. Dinaceast5 insuli ti din cetatea Rodia a fost Ptolemeu care a seria as-tiologia sa I). Aceastg insulg, impreung cu cetatea sa Rodia, auocupat-o nu de mult Hospitalierii en o mare pagubg de materialeti de persoane; tot din aceastg insuli a fost §i Mino dimus, cel maide seamg polar al Iasi Aristotel. A doua este Debe; Deis in gre-ce§te insemneazg manifestare, fiindcg ea cea dintai apare intre in-stile. Se nume§te i Orthogia, din cauza multimii de prepelite, carisunt aci ti pe cari Grecii le numesc orthogie 2). A treia se chimingCenodes 3) ; in aceasta s'au strins naivete Grecilor impotriva Tro-iei. lar a patra e Michilene4), prin care e drumul pe apg din Syria

d4strologia sa. Despre celebritatea lui Ptolemeu, vezi Migne, Patrologialatini LXXXV, p. 170, aprecierea S. Isidor Hispal. Etym. IH 16: In utraquelingua (graeca et latina) diversorum quidem sunt de astronomia scripta volu-mina, inter quos tamen Ptolemaeus apud Graecos habetur praecipuus, hic etiam,et canones instituit, quibus cursus astrorum inveniantur.

Dejos, insula Delos. cf. lsid Hispal. Etymol. XIV cap. VI in MignePatrol. latina, LXXXII P. 511.

Cenodes, probabil Tenedos, faimoasa insulä, in care se retriseseril Grecii.Michilene, Mitilene. Insista Lesbos a primit, dupä epoca clasici, nu-

mele capitalei sale, Mitilene.

www.dacoromanica.ro

45

Cypru spre Italia, despre care apostolul, in faptele apostolilorrtapropierea am avut-o grea din cauza bitalassului, adeca' a tiirmuluice se intindea in mare». A cincia Ytharia 1), aceasta nu are nici unport. A gasea Melos care e foarte rotundi 2) A gaptea Parion, nu-miti astfel, fiindci produce cea mai albil mannorä i piaträ de Sar-des. A opta Zyon. A noua Sampnia s )din care s'a näscut SibillaSam.ia i Pitagora Sammius, duprt care s'a dat numele unei filosofici.A zecea Abydos care este lingi Propontida gi Hellespont In acea-sta se apune ei Xerxes a flout un pod de coribii i crt a trecut dead i in Grecia. A XI Choos 4), din care se zice cá s'ar fi niscut m.edi-cul Ypocras. Se apune inert' ci a fost vestità in miestria faceTiipentru podoaba femeilor. A. XII Chephalonia, aceasta este hingi.Achaia i tara Despotului; ea apartine tot* principatului Achaiei.

VI

La dreptul vorbind, existi gi a opta provincie a acestei Grecii,Dalmacia, astfel nufnitä dupä Delmi, cea mai mare cetate din aceeagiregiune, cu toate ci chiar cefalea aeeasta, in mini, a fost numitilSalona eare acum este distrusä. Iar aceastä provincie avea anexatenigte provincii, artu.me Rasia gi Servia gi Croacia gi se intlindea prinila Ystria, aproape de Venetia, cale de trei zile. In adeviir, aceastäprovincie, impreami cu regatele unite, in timpul impiratilor celorbuni din Constantinopol, era prima provincie a Greciei, dar slä-bind impärätia gi ne mai grtsindu-se in vigoarea de mai inainte,o parte a acestei provincii an ocupat-o Venetii, o parte Ungurii.Regiunile Insá dimpreiur le-au ocupat de mart inainte SclaviiLngurii, iar acum nu pare cä apartine zisei impiritii din Con.stautinopol.

VII

aci a fost gi este ping acum, dintre toate pärtile iumiti, nu-mita impàráie congtantinopolitang cea mai strilucitii; in afarg de

1. Ytharia. Icaria, una dintre Ciclade, unde se spune cá a cäzut legen-darul Icarus.

7. Rotunda: Melos onmium insularism romndissima. Isid. Hisp. Etym..XIV, 6, 28.

Sampnia, Samos, patria luí Pythagoras, vestiti pentru ceramica sa-

Choos, Choos, patria lui Hippocrates, vestiti pentru industria hinei.Isid. Hisp., ibic/ens.

www.dacoromanica.ro

46

cetitile din Asia minorä pe cari le-am aratat mai sus, care este pri-ma parte a Greciei, sau a imparitiei constantinopolitane, in provin-ciile din partea a doua, adeci a Traciei §i a insulelor amintite, ex-ceptand castrele, fortaretele, ora§ele §i satele, se socoteec de coi cu-noseitori alte cinci elite de cetati §i, mai de graba, poate mai multedecal mai putine. Dar noi deocaradati nu credem aceasta, dei amputea credc eä, in vechime, au fast in adevir atatea, fiind.ca se yidacolo multe ruine de cetati. Zisa impiratie este in realitate, in ceprive§te partea a doua a sa, adecil Tracia, foarte bogata, avan.d inabondenta mult au.r, argint, matase, pane, vin, carne §i toate celepentru principii din Grecia e nobili §i toti ceidin familia imparatului merg imbrileati in stofe de matase §i auritesau in blinuri stacojli din pici scumpe2). De obicein ei poartahaine lungi, desticute insa mndáràt, ca §i inainte, cu mineci largi,ca dalmatica 2), cad dalmatica este un fel de imbraelminte grecea-sea numita astfel dupa Dalmatia.Ea, dintr'un punct de vedere este

a opta, dupa alpi insa prima provincie a Greciei,fiindea in ae,ea par-tc, a Greciei se foloseau mai ales atari haine. Izare celelalte maretii,susnumitul imparat constantinopolitan are §i urmatoarele: ca elniciodatil nu merge cilare, fasa ca doua sau trei anii de soldati al numearga inaintea lui §i al nu-i urmeze,, ca pedestragi §i eilareti. Rareori el mananci in camera, ci totdeauna intr'o curte comuna, foartemare, inteun loc ridicat. Lisa nianeni altul nu mananca, and ma-nancil el, §i nici nu sunt puse alte mese, in afaii de a sa. Cu toateaoeetea, principii lui §i soliri cari sunt trimiti la el, sunt tinutifie de fata la pränzul alu §i oil atea in picioare, de cite ori

In fata lui chiar, gi fiecaruia dintre ei, chiar dacá ar fi tresle face daruri im.paratul 8) §i din felul de bucate noui un anu-

me servitor al fieeir. uia prime§te darul I 11 duce la locuinta stapa-nului sail. Pe langa darul acesta pe care 11 capita In toate zilele,piime§te dela imparat merinde §1 proviziuni multe §i mari. lar acelacare vine cu cinci cal prime§te provizie pentru 25 cal §i pentru 35oameni gi, de aceea, se intampla adeseori ea soli saraci amana cat

Scarlet° forrato, scarletum sau scarlatum=coccus sau coccinus, numitpannus coccinus, fr. escarlate; forratus, fr. fourré.

Dalmatica, Ducange, sub voce: vestis sic dicta quod in Dalmatia pri-mum sit reperta, ut habet Isidorus, Orig. XIX 22. Dalmatica era o hainii färämineci eau cu miineci largi intrebuintatä, ca ornament, de prelati.

Ii cleiruege impfiratril : exeniat imperator. Exenium, exennium, idem.quod xenium, donum, tributum sub nomine deni, la Ducange, sub voce.

www.dacoromanica.ro

47

pot timpul ca sil se imbogiteasci. Toti citi vin la numitul impiratca si-1 viziteze §i ori decite ori vin, sunt diruiti de acesta cu maridaruri in bani §i m'Alisad §i aceasta se observa' mai ales fati de soli.

VIII

de oriciti miretie ar fi acest impirat el este totu§ tare ne-volnic ca putere, pentruei Grecii in general sunt ni§te afemeiati §inu-s de loe priceputi in arme; sunt inei §ireti §i vicleni §i, de aceea,daci se intimpli ca uneori sà invingi, victoria aceasta a lor o do-bindesc prin vr'o ticilo§ie §1 vicienie. Tovi sunt scismatici perfizi §idin schisma lor pornesc toate schismele intre celelalte natiuni scis-matice, anume in Rasia, Serbia, Bulgaria, Ruthenia, Georgia §i toatenatiunile orientale cari invoaci numele lui Christ, exceptind peCyprioti §i Armeni, intre cari de aseMenea sunt multi schismatici.Cid patriarchul din Constantinopol este, in ce prive§te clerul, infruntea tuturor miselor regate in cele spirituale, dupi cum intrecatolioi este papa, dei nu are mita autoritate. Dar, fiindci mai susnumitul impirat al Grecilor este un om mueratic §i de nici o ener-gie §i firi pricepere in arme §i de asemenea, fiindci este foarteslibit de Turci, de aceea timpul present ar fi 'limera ca impiritiainsi§i si fie cacera:1 de domnul Carol, ceeace nici cand alti datipoate nu se va mai intimpla; deacea Grecii §i top aanintitii schis-matici se tem grozav de trecerea pe ad a domnului Carol, ¡lindadaci cu ajutorul lui Dumnezeu ar trece, in felul in care lui ii secade §i ii place dupi credinta tuturora 1), in mai putin de un an arocupa zisa impiritie §i amintitele natiuni schismatice.

IX. [ALBANIA]

Urmeazi si vorbim despre Albania care este in imediati le-gituri cu Grecia din partea de miazizi §i este situati intre Raga§i tara Despotului 2). Aceasti Albanie este o regiune destul de intin-si §i mare, avind oameni foarte rizboinici, clei sunt foarte buniarcag,i §i lincieri. Toaffi aceasti regiune este udati de patru fluvii

Credinta tuturora: Carol de Valois avea reputatiunea de cel mai maregeneral din timpul silu. Cf. Georka, op. cit. p. 25.

Tara Despotului. Despotatul Epirului.

www.dacoromanica.ro

48

mari, anu.me Ersenta 7), Mathia 2) Scumpino 3), Epasa '). Tara esteproducitoare de carne, brinzi si lapte; in pine si vin nu e preabogati, totusi au putin, mai ales nobilii. Nu au cetiiti, castre, orase,fortireti i sate, ci locuesc in corturi si se mirk' necontenit din locIn loe cu turmele si familiile lor 5). Au totusi o singuri cetate carese numeste Duraciurn 8) si este in stiplinirea Latinilor; din ea hiproeur5 haine si celelalte lucruri necesare. O parte din ac.est regat,impreuni cu cetatea Duraceni amintiti, o stäpin.este acum princi-pele din Tarent 7), fiul regelui Siciliei si aceasta din liberi vointáa proprietarilor de la 'lark' c,ari, din cauza siubirii naturale ce o aulatä de Gallia, de bunivointa loc gi in mod liber, l-au primit ea dom.nitor 8). Din Apulia si din cetatea Brundisium, intr'o singuri noap-te se poate trece la Duracium si din Duraciu.m se poate trece priuAlbania in Grecia si in Constantinopol foarte usor si bine, firi gren-tatea drumurilor si primejdia apelor. Acest drum Il ficeau in ve-chime si împàratii Romanilor, ca Julus Caesar, Octavianus Augus-tus si ceilalti imprurati, cici este tare urit de a transporta o armatáprea numeroasi, inteun tirnp atit de indelungat pe api si pe o atitde lungi cale. Amintitul regat al Albaniei, acu.m nu are niel unrege, lar teritoriul este impirtit intre principii %kill cari o gu,ver-neazi si nu aunt dependenti de nimenea. Se numeste insi aceastaprovincie Albania, fiindci oamenii din aceastá regiune se nasc cupirul alb. Câinii sunt aci de o mirime enormä si de aka

ci au ripus chiar si lei; de aceea i Plinius ne slime cà Albaniiau trimis lui Alexandra cel Mare un ciine care a biruit In stadionun leu, un elef ant si un taur. Ei au ochii albastri si pupila azurieasa cA yid mai bine nnaptea decit ziva si de aceea aunt hoti marisi bâjbâie noaptea ca gi ziva 8). Totusi se constati ci sunt doui

T. Ersenta, Arsen, fluviu in Albania ?Mathia, Mate, Mati, azi Matja sau Mat.Scumpino, Skumbi sau Tjenia.Epasa, Apsos, azi poate Semeni.Familiile for. Este de sigur vorba nu atilt despre nomadismul popula

cilt despre transhumanta lor.Duracium, Durazzo.Principele din Tarent, adeci Philipp de Tarent.Ca domnitor. Despre aceastä primire voluntarä, vezi Gérka, op. cit.,

p. 26.Noaptea ca i ziva. Aci, Anonymus face o confusiune intre Albanii din

Europa bi Albanii din Asia, despre cari Isidorus Hispalensis, Etym. IX, 2, MignePatr. lat. p. 334 ne spune: Horum (Albanorum) glauca °culls, id est pieta blestpupilla, adeo ut nocte plus quam die cernant.

www.dacoromanica.ro

49

Albanii, una in Asia, care este langa India gi despre ea nu vorbimaci, a doua in Europa care depinde, de drept, de imperiul constan-tinopolitan gi despre aceasta vorbim acu.m. Ea cuprinde in sine douaprovincii gi anu.me Clisara 1) gi Tumurist 2). Pe langi aceste (Ionaprovincii mai are langa sine gi alte provincii, anume Cumania 8),Stophanatum 4), Polaturn 3), Debre 6), cari provincii in adevir gunttributare aceloragi Albanezi gi oarsman sclave, fiindca se ocupa caagricultura gi cultiva viile acelora gi le servesc cele necesare pentrucasele lor. Oamenii acestor provincii nu se migca din loe in loe, camai rus nuanitii Albanezi, ci au agezari stabile gi orage gi nu auntnici curati catolici, nici curati scismatici. Daca totugi ar fi cine sile predice cuvantul lui Dumnezeu, s'ar face catolici curati, flindcadin fire ei iubeec pe Latini, dupa cum s'a 9pus. Acegti Albani au olimba deosebita de Latini, Greci gi Slavi, aga ea nu se inteleg d- loccu alte natiuni. Acestea gpuse despre Albania, sa fie indeajuns.

X. [DESPRE REGATUL RASIEIJ.

Dupi ce am aruncat o privire fugarä' asupra imperiului deConatantinopol gi asupra Albaniei, sà tratam acum despre regatulRasiei 7) care se marginegte cu acelagi imperiu gi cu Albania, cu itn-periul dinspre apus, cu Albania insa din spre miazazi. Cad acestregat, anume al Rasiei are doua parti; prima, care este principali,se numegte Rasia, numita astfel dupa numele unui fluviu care ouda gi care se chiama Rasia. Aceasta parte cuprinde trei provincii,anume Kelmia 8), Diocla 9), de mide s'a nascut i imparatul Dio-cletian, gi regiunea maritimi. Se numegte inga aceasta provincie re-giune maritima, fiindca sunt cetali gi castre sau immediat deasupra

Clisara, azi Clisura.Tumurist, Toinor, de aci i numele muntilor Tomoritza.Cuenania, Cunumovo, cetate ce igi are numele de la Cumani cari au mai

hint i alte nume in toponimia Peninsulei Baleanice. Cf. C. Jiricek, Geschichteder Bulgaren, p. 380.

Stophanatum. Stephanaphana (Stcphani fanum) 15ngi via Egnatia cf.G(Irka, op. cit. p. 28.

Polatum, Polatum, localitate din Albania nordicii, 15110 Drin.Debre, De. re, Diwra, Dibra.Rasia, sau Rascia este partea meridionalii a vechei Serbii. Numele pro

vine de la castrul numit Ras gi fluviul Rana.Kelinia. este o regiune din fosta Hertegovini.Diocla, Dioclea, este o regiune din fostul Muntenegru.

iivoarek Istories Porramlor, VoL 1 4

www.dacoromanica.ro

50

màrii sau sunt situate destul de aproape; regiunea este placutabogata. In ea este metropola, cetatea Antibarenza care se zice Anti-barum1), fiindca este situat in contra Barului, uncle zace ingropatcorpul fericitului Nicolae gi din acest Bari inteo ¡Angara noapte pemare se poate trece la Antibarum. Antibarum insa e departe de tar-mul marii la m,ai patin de o leghe. In aceasti regiune maritimilcuitoril sunt catolici curati, ca gi Latinii. Ceilalti insa din acest re-gat, precum i regele, sunt schismatici perfizi gi de aceea persecutafoarte mult pe numiti catolici gi mai ales distrug bisericile Latini-lor, le risipesc, ataca prelatii gi Ii duc in robie §11e fac mereu per-chizili gi de aceea aceste biserici stint sliraice; pe linga aceasta,fiindci aunt schismatici, stint gi heretici foarte raj.; de acegti here-tici stint molestati cei eari fug in acele parti dinaintea inchizitorilorgi de aceea, sunt mai rai f at.a de cregtini gi de catolici. Aceasta pro-vincie e udata de un singur fluviu mare gi navigabil, care se nu-megte Drinus. Are in interior gi un lac, in latime 40 de leghii gide acea zisa regiune are foarte m.ult pegte, fie din mare, fie din flu-viu, fie din lac. Toate aceste provincii, impreuni cu Rasia, careeste cea de capetenie, sunt in imediati apropiere de impiratia deConstantinopol.

XI

Partea a doua a acestui regat se chiama Servia, numiti astfel,&wa conditia poporului, fiindca Loti smit de conditie de solav.Ea cuprinde in sine trei provincii gi anume Bosnia2), Macia 3) 0Marcia 4). Aceasta parte a regatului este situati langi Ungaria, agacà nimic nu se giisegte intre ea gi Ungaria. In afari de regiuneazisa maritimä, unde sunt gase cetati, in intreg regatul sus &mintitnu se gasegte nici o cetate; cu toate acestea, sunt in el multe castre,fortarete gi sate mari, de cite trei sute gi patru elute de case de lemngi de sciinduri, zidite fari vre-o legitura. Acest regat are in abun-denta argint, plumb gi fier: iar regele Rasiei are actualmente inregatul situ gi lângà regiunea maritiana, gapte mine de argint; de alt-fel zigul regat este bogat in paine, carne i lapte, dar duce lipsa devin gi de pegte; de obiceiu aci nu se bea vin, ci bere gi lapte. Totugi,

Antibarum, Andvari.Bosnia, Lat. Bosona, Bossina, azi Bosna gi Bosnia din Serbia.Macia, Macva, Machow, Matscho, regiunea dintre Saya si Drin.Marcia, Craina.

www.dacoromanica.ro

51

regele §i baronii beau vin din belgug, adus din regiunea maritimi.Oamenii din acest regat aunt Inaiçi i de staturri frunmasi, atilt Mr-batii era gi femeile; brtrbatii insrt nu aunt de loe viteji, cici unulsingur, om voinic in manuirea armelor, ar pune pe goani 50 din ei.Caii din acele pàrçi, afari de foarte putine exceptii, sunt mici camartoagele1), tcrtugi su.nt tari, gi iuti la fugri. Tara este udatrt dedouri (luvii mari ,anume de Narenta 2) gi Bistrita3). Primiintulnumitului regat pe alocurea este foarte muntos, dar in general pie-tros gi avind coline mioi.

XII

In acest regat a fost totdeauna un singur rege, acum insi auntdoui regi, unul domnind in Rasia, gi acesta este mai mare gi se chia-mil Urog 4) CC cu acest nume se. chiarali toti regii Rasiei aldoilea se chiami Stefan5) gi acesta domnegte in Serbia care estedin partea din spre Ungaria. Cci ambii regi sunt frati din aceeagimEuni, dar primogenitul este regele Serbiei Stefan. Acesta dup/moartoa tatillui säu a domnit peste ambele pirti ale regatului gipeste tot regatul, doui ani. Intr'o imprejurare mail, crthirind pe uncal, a crtzut i §i-a rupt rriu de tot un picior. Vizfindu-se pus in pri-mej die de moarte gi fiindc5 atunci era fgri mogtenitori, a rásat dom-nia fratelui situ mai mic care, pe atunci, se mnnea Mecolinus 5),acuma "mart Ii zice Urog. Unii totugi sustin Cil i-a dilruit regatulpur i simplu gi a renuntat la domnia din mainile sale; altiispun, gi aceasta insugi regele Stefan o mArturisegte, el nu i 1-a däruitsimplu, nici n'a renuntat la el, ci sub conditia ci, dacil ar träi, el ise restituie acest regat; dacii mail ar muri, atunci sá pistreze el re-gatul. Dar fratele mai tânrir, intrind in posesia regatului, nu 1-a mairestituit fratelui ailu, d.egi acesta inskatogit, el. 1-a retinut dejatimp de 26 de ani, gi chiar gi acum 11 de-tine, din care cauzi s'a nits-

Ca intirtoagele. Roncinus sau runcinus, equus minor, gregarius fr. ron..cin, la Ducange, sub voce.

Narentus, Narenta, fluviu in Bosnia.Bistrita. Numele insenmeazil fluviu repede; probabil e vorba de Drina

san Morava.Vrosius, Stefan Uro II Milutin (1282-1321).Steplaanus. Stefan Dragutin domnegte (1276-1282 gi in partea de nord

ptuul in 1316) cf. Górka, opt. cit., p. 33.Mecolinus, adecii Milutin.

www.dacoromanica.ro

52

cut rizboiu i vri§malkie pina in ziva de astazi intre acegti frati.Numitul rege Stefan este un orn drept i prin tinuta ea socotit deun mere dan; iubind pe catolici día are de sopepe fiica regelui Ungariei, 8ora reginei din Sicilia 1). Cu aceasta areodrasle dragalage de ambele sexe, gi n'a avut niciodata vr'o altá

Insi regele Urog care ocupa partea mai mare din regat, i dom-negte din spre Grecia, este un om viole= i minemos. El nu pis-treazi nici un juramint sau legimant, ori cit ar fi jurat pe evan-gbelie, pe corpul lui Cristos §i pe moagtele sfintilor, aviad, In acelagitimp, o multime de sota, intre cari tine acum pe fiica imparatuluidin Ccmstantinopo/ 2) . Dela aceasta are o mare tara' in Grecia lingiThesalonic. El n'are nid un fin, afarti numai de un bastard delaoarecare muiere de jos gi o singura fati pe °are a avut-o eu facaregelui Ungariei, o Bona a reginei din Sicilia), care a fost declarata giimbricati calugariti, timp de treizeci i patru de ani i Inchisi intr'oministire. Fiica aceasta a lui a fost casitoritä cte dona' ori; de ase-menea bastardul a avut dona sotii. Pe catolici Ii persecuti multare una pe ei, totugi din cauza fricii de domnul Carol se striduegtesi arate oarecare Betune de devotament Uta de biserica romana', pen-tru ca biserica romani si impedice pe doimml Carol si nu-i declarerizboiu gi, din aceeagi caliza, de atita vreme, cauti prietenia dom-nului Carol. Dar, in realitate, totul este o fatarnicie gi nimic nnva pistra din figiduelile date decit terorizat de teroare. Cici aeteme de domnul Carol din doui motive, intaiul pemtru regiun.eamaritimi, fiindci tosa armata zisului domn Carol trebuie ca sitreaci prin tara acea i atunet, daca ar voi, foarte ugor ar puteasi ocupe intreaga tari, huna gi bogati, gi minele lui de argint i pelocuitorii din acea tara, fiindca sunt catolici gi se recunosc de Latinigi ar voi-o bucuros aceasta i, daci ar pierde acest tinnt ar pierdecea mai buni parte din regatul siu. In al doilea rind, fiindci zisul

Sora reginei din Sicilia. Catharina, fiica regelni Ungariei Stefan id V,soca reginei Siciliei, Maria.

Pilca tmparatului din Constantinopol. Simonis, fiica impliratului An-dronic gi a Irinei de Montferrat.

Zorica Rica lui Urog al II din a treia cisitorie a sa en Elisabeta, fije&ragelni Ungariei Stefan al V, sorra a Mariei, regina Sieiliei.

www.dacoromanica.ro

53

regat al Rasiei este in imediata apropiere de Grecia Ili nu e de-parte de Thesalonic. Vizind cä armata numitului domn Carol esteaproape de el, i oarecum deasupra tárii pe care o stipilne§te, cadotä dela impArat, i observänd cä el nu poate rezista aoeleeagi ar-mate gi cä regatul sàu gi /ara sa este in pericol, cere pace gi unire,degi, odatä, cAnd ar putea si o facä, sä facä tocmai contrarul.acestea spuse despre regatul Rasiei, pentru prezent fie indea-juns.

XIV. [DESPRE BULGARIA I RUTHENIA].

Trebuie sá vorbim acum de Bulgaria gi Ruthenia cari se mär-ginesc cu Grecia din partea din spre miaziä uoapte. Bulgaria este,ea singuri, un mare imperiu in sine. tapitala insä a zisului imperiueste la Vidin1), o cetate mare. Impiralii acestui iunperiu top se nu.-mesc Cysmani2). Tara este foarte latä gi Intinsá gi e plIcutä,este udatä de zece fluvii navigabile. Ea e plink' de päduri gi dum-brivi incântätoare, avAnd in abundenta piline, came, pegte, argintgi aur gi un nego/ mare mai ales de cearä i mitase; aci aunt multemine de argint, i fluviile toate duc nisip amestecat cu aur, din cari,din porunca impäratului, aural se spell' necontenit gi se stränge.Prin mijlocul acestui impetiu trece fluviul Dunirea care aga demult cregte din cauza mul/imii apelor ce se varali in el, a pe alocu-rea cuprinde in lä/ime un spatiu de 14 leghii. Inorogii, tigrii i cas-torii se ggsesc in mare nu.mär in aceastä Tara', care nu e nici preapäduroasä niel prea geasä, pe alocurea totugi sunt munli foarte

pämäntul este gesos. Odinioará acest imperiu apartinea imperiu-lui de Constantinopol gi chiar i acum ar trebui aparlinä,impäratul ar fi puternic. Nu de mult insä regele Andrei al Ungarieigi-a supus sie-gi acest imperiu gi timp indelungat a gi fost subt Esti-pâmirea regelui Ungariei. Clitinandu-se i1181 Ungaria, Tätarii au

Viziin. Dupi Tirnova, cea mai hnportanti cetate din Bulgaria era Vi-dinul, Bononia Romanilor, Bodon numiti de Unguri. Vidinul are o fortireatimare pi bine conservati, construiti cu ziduri masive din pietre i cirimizi ri-mase din timpul Romanilor. Pe vremea aceasta, imperiul bulgar a inceput sise destrame i si-si piardi unitatea sa i de§i impirat era Svetslav, in apus eradomn Michael, despota Bulgarie, dominus de Vigdino cf. Jiricek, Gesell. der

Bulgaren p. 288.Cymumi. Tatil despotului Michael se numea Cysman.

www.dacoromanica.ro

-- 54

ocupat aceastä impärgtie gi §i-au fleut-o tributari1). Acuma estesclava Titarilor, &and tribut, cAd oamenii acelor ;Ad, de obioeiu,nu Bunt ràzboinici, niel nu au deprtinderea armelor.

XV

Lângä aceasti im.piritie se gäsegte i o a dona /ark' foarte marecare se numegte Ruthenia, care de asemenea este situati lângä Gre-cia, de aceeagi parte de miazä noapte, ca gi Bulgaria, totugi estedeasupra Bulgariei. 5i aceastä pea' se aflä in asemenea conditiuná,ca Bulgaria, gi este udati de aceleagi fluvii, decit eh* in locul impi-ratului are un duce, cel mai voirtic dintre bärbati, care se numegteLeo2). Pe fiica ace.stui Leo a luat-o de sotie acum regele UngarieiCarol 3). Aceastä lark' a fost inainte vreme subt imperiu 4), in urmäsubt Ungaria, acu.ma insä este tributari Titarilor, ca gi Bulgaria.Toate aceste natiuni sunt schismatice, perfide, avind aceeagi limbi.5i e de notat ad ci Ruthenii, Bulgaril, Serbii, Selavii, Bohemii, Po-lonii gi Prusenii vorbesc una gi aceeagi lim.bä, anume cea slavonä,de mide rezultä eä limba slavä este mai mare gi mai rispinditäde cit toate limbik lumii.

XVI

Din toate acestea se poate vedea eä Bulgaria gi Ruthenia giRasia aunt situate intre Grecia gi Ungaria gi, de aceea, clack' domnulCarol ar aves In stäpanire impärätia Grecilor, ficind o confedera-tiune cu regele Ungariei, acelagi domn Carol, de o parte, gi regeleUngariei, de cealaltä parte, ugor ar pune mäna gi ar subjuga toate

Tributurii. Invasia Tgtarilor din 1285 s'a fiicut deopotrivil i asupraUngariei i asupra Bulgariei. Trecand Balcanii, au pustiit Thracia si Macedonia.Cu aceastä imprejurare, pgstorii valachi transhumanti ori nomadizanti, fiind b.&nuiti cA ar putea ai se alipeasci de Tgtari, au fost colonizati in mare numAr, inAsia. Transportarea lor insä, ficándu-se pe o iarng grozavg, foarte multi din ei aucAzut jertfg. Cf. Jiricek, Gesch. der Bulgaren. p. 282.

Leo. Int.re anii 1270 si 1300 a fost duce al Galitiei Leo I, iar in anul1308, a ajuns la conducerea tgrii nepotul acestuia, Leo al 11-lea, la Georka, op.cit., p. 40.

Regele Ungariei Karulus. Asupra explicgrii acestui fapt, redat inexactde Anonymus, vezi Górka, op. cit. p. XXXV.

Subt imperiu, fie al Poloniei fi e al Romano-germanilor din Argue.

www.dacoromanica.ro

55

acele natiuni schismatiee §i barbare cari detin ca posesori firi dreptni§te regate atit de bogate §i de incantitoare. i, admitind ci ace-la§i donan Carol nu ar avea in stapinire zisul imperiu al Grecilor,In intregimea sa, el insu§i, pe de o parte, §i numitul rege al Unga-riui, pe de alta' parte, ar putea si ocupe imperiul amintit §i toatenatiunile amintite; cáci regele Carol, fratele sfintului Ludovic, tataregelui Siciliei, fiindci rivnia dupii imperiul Constantinopolitan

prin urmare, ugor putea si ocupe, toate natiunile amintite s'alagat intr'o foarte puternici legituri cu regeie Ungarieil), pentru cia primit pe fiica aceluia pentru fiul siu §i pe fiica sa a dat-o fiuluiaceluia, pentruca, din douii päri, zisului imperiu gi natiunilor amin-tite, cari ugor ar putea fi ocupate, si li se declare rizboiu; gin'ar fi acu.m un prilej mai bun gi mai ugor d,e a aiunge §i de a sub-juga zisa IrnpärAe i natiunile amintite, decit acesta, cu conditiatotugi ca si fie pace in amintitul regat al Ungariei 2).

XVII. [UNGARIA].

Dupi aceste provineii, trebuie sA tratim in cele urm'itoare des-pre Ungaria care este raai aproape de apus. 5i este de inseinnat ciregata Ungariei odinioari nu se cherna Ungaria, ci Messia 3) gi Pan-nonia Messia se numea in adevir dupi produsul secerigului, cideste bogati in mult secerig. Panonia se numea dup.& bogitia piinii.

aceasta este logic, cici din abundanta secerigului, urmeazi abun-danta paintii. De aceea, §1 despre fericitul Martin, care a fost dinUngaria, se vede in citirea dintai: cDeci Martin s'a niscut in oragulSabariei, din Pannonia». Pannonii *hui cari locuiau pe atunci inPannonia, toti erau pastori ai Romanilor §i aveau in frmitea lor zece

Regele Ungariei, Stefan al V (1270-1272).Regat al Ungariei. Carol Robert ajunge necontegtat rege al Ungariei la

27 Nov. 1308. Textul acestui pasagin nu este destul de dar.Messi,a, Etimologia acestui cuvint o intiilnim mai intii la S. Isid. Hispalen.

sis, Episc. Etymol. XIV in Migne, Patrol. lat. LXXXII p. 506: Messia a messiumproventu vocata, unde eam vetares Cereris horreum nunenpabant. i fi arati,in acelasi timp, hotarele: Hace autem ab Oriente Ostiis Danubii iungitur; abEuro yero Thraciae, a Meridie Macedoniae, ab Occasu Histriae copulatur. PostMoesiam Pannonia est, inde Noricns...

Pannonia, Ibiclem, p. 507: Pannonia ab .Mpibrus Poeninis est nuncupata,quibus ab Italia sccernitur: regio viro fortis et solo lacta, duobns satis acribusfluviis Drabo Saboque vallata. Coniungitur autem cum Norico et Raetia, habensab Oriente Moesiarn, ab Euro Istriam.

www.dacoromanica.ro

56

regi putemici in intreaga Messia gi Pannonia 1). Slibind Ina impe-riul Romanilor, au tega Ungurii din provincia Scithia gi (Lu ma-rele regat care este dincolo de biltile Meotide i s'au luptat in

deschis care este intre Sicambria 2) gi Alba Regal.' 3) Cu numi;ii

I. In intreaga Moesia ai Pannonia. Despre existents acestor regate sanvoivodate ori ducate, cum le numegte Notarial anonim, nu Liven' alte indiciide citt cele ce ni le WI, ad, Geograful acestei descrieri a Earopei Orientale gicele ce le gisim In Cronica Anonimului secretar al regelui Bela.

Noul aispuns. Urmele Románilor din Pannonia, studiate de altf el, destulde temeinic i cu multe aminunte, de d. N. Drägan, in cartea sa Ronuinii inveacurile IXXIV, gi constatate gi de noi, inaintea D-sale, in douä articole pu-blicate in ziarul (Universub, au dat prilej profesorului dela Cluj ca, in locsi se bucure, cum ar fi fost firesc, ci i altii se preocupä de aceleagi probleme,

si se näpusteasci asupra noastri inteun ton putin obicinuit oamenilor degtiinti, pentru motivul ci i-am fi incilcat dreptul de prioritate.

Pornind ab irato, d. N. Drigan, in primal rind, nu tine semi' ci unarticol de ziar nici nu urmire§te acelea§i scopuri, nici nu poste avea aceeagidocumentare ca un articol de revistil sau ca o carte. In al doilea rind, uiti cichiar D-sa a sustinut i sustine, ceca ce ne imputä nouä, cri Olaszi nu trebuiesi fie numai deck Italieni, ci pot fi gi Románi.

Dovezi: In Toponimie §i istorie, p. 239 D-sa ne apune: (Numirea Olaszfalva,atestatä la 1289 pentru Viradolaszi (rom. Olosig), ca ti Erolaszi (rom. 01564),atestati la 1354 si 1552, si numele Olaszi, längi pârâul Gyepes, dovedegte existentaRominilor in acele pär. Degi ar putea fi vorba gi de Italieni, cum credeGyörffy, mai curfind insi trebue sá ne gfindim la Romanii orientali, numiti tiVlahi, la altomfini»... Diferentiarea acestor doui forme unguregti, oláh i olasz,pentru a numi doul popoare deosebite, nu s'a putut face dinteodatib.

Dar, gi In cartes din wink in Ronginii in veacurile IXXIV, la pag. 138d. N. Drigan ne apune: (De populatie romineasci in aceste pirti ar putea sine vorbeasci i Oloszlca»... la p. 221: cDupi pärerea lui Adolf Pechfiny, A ma-gyarorszcigi tétok, p. 28: populatie de origine romineaseä indici ti munele Kis

Nagy-Olaszi»... la p. 351 ne eiteazi nagy olaszka oláh virág... h p. 213:«In Zélyom ar putea fi rominesti numai Valaszka, ung. Olaszka»... la p. 590,eiteazi (tOle§telec din Odorheiu din ung. Olasztelek».

Ori poste se va fi supirat d. N. Drigan, fiindci ne-am manifestat,neincrederea, poate nejustificati, in afirmatia, pe care o face ti acum in carteasa, p. 43, ci anumele lui Kocel (fiul principelui Priwina din Pannonia), dupitoati probabilitatea, este de origine romanici, poate chiar romitneasci, i ci,p. 81 ,tKocel poste fi un corespondent al romfinescului cätel»?

In once caz, deocamdati constatilm numai atilt ci d. N. Drägan ti-a uitatde povata lui Tacitus: sirte ira et studio.

Sicaznbria este Aquincum al Romanilor, Buda, de astizi. LocalitateaSicambria o mai gisim amintitä ti in cronica lui Simon de Keza. Cf. A. Eckhardt,Sicambria in Rev. des étud. hongr. VI a 1928 p. 166.

Alba Regalii, fosta capitali a regilor Arpadieni, Székesfehérvár, germ.Stuhlweissenburg.

www.dacoromanica.ro

57

zece regi gi puserà stapânire pe ei i ca semn al victoriei, ridicariaci, pentru vegnicie, o piaträ de marxnorri foarte mare pe care esteseria aceasti victorie a lor; ea diinuegte pina' in ziva de astizi 2).

dupi dobindirea acestei victorii, pe cel care era cel mai puternicdintre cei gapte duci cari plecaseril din Scithia, 11 aleseri in unanimi-tate gi-1 ficuri peste ei rege i luarà in stipinire toati tara gi locuiraIn ea gi de atunci de cita Unguri, cari cu alt nume se chiamiHuni 2), intreagi tara s'a numit Ungaria. Acest regat are provinciigi ducate mari, dintre cari prima este Posonium3), a doua Trenci-niu 4), a treia Zips 2), a patra Cungolibso 2), a cineea Hunga 7),a geasea Malamors 8), a gaptea Sylac 8), a opta partea Transilvang,a noua Siculi 19, a zecea Sicuriste 11), a unsprezecea zeuriuensi 12),a douisprezecca Sirinia 13), a treisprezecea Marcia 14), a patruspre-zecea Simpronium l'"), a cincisprezecea Crovacia 16), a §asesprezeceaDabnatia. Cáci aceste provincii sunt cat nigte regate, in mArime, gide aceea regatul Ungariei este unul dintre cele mai mari regate dinlime, in ce privegte intinderea sa de pamint. In general se apuneera in lungime de o cale de 40 de zile e tot de atitea inAceastà taii este plina de pegti gi foarte roditoare in paine, vin,carne, aur gi argint; multbnea de pegti intrece aproape toate rega-tele, in afarà de Norvegia, unde pe§tii se mänâncä ca painea sau

Pana in ah.= de astäzi. Despre statua de marmorä ridicatä cu ocaziavictoriei Ungurilor impotriva principatelor romane ne aminteste i cronicarulSimon de Keza.

Se chiamil Huni. Cfind Anonimul nostru si-a serie Geografia ea, teoriadespre originea hunici a Ungurilor fi fäcuse deja intrarea in istoria Maghia-rilor sau, cu alte cuvinte, c Anonimul geograf cunostea Gesta Hungarorum,compuse subt Ladislau al IV-a Cumanul.

Posonium, comitatul sau judetul, Pozson, Bratislava, Pressburg. Din,identificärile locaIitäilor dupä Górka, op. cit. p. 45.

Trenciniu, com. Trencsen.Zips, com. Szepes, Spiz.

Cungolibso, corn. Lipto, Liptau.7. Hunga, com. Ung, Ungh.

Malantors, corn. Maramures.Sylac, com. Silaj, Szilagy.Siculi, Siculia, tara Secuilor.Sicuriste, Securisca, lângä Nicopole.Zeurivenses, Banatul Severinului.Sirinia, Sirmium, Srem.Marcia, Banatul Macvia, Macva.Simpronium, Sopron, Oedenburg.Crouacia, Croatia.

www.dacoromanica.ro

58

lor de paine. Pitmfmtul este in general es, avind amestecate colinemici; pe alocurea, are totugi munii foarte inalti; in prirtile transil-vane sunt foarte zuari munii de sare gi din ei se scobegte sarea eapiatra gi este &mi in intregul regat gi in toate regatele dimprejur.

XVIII

Ungaria se imparte in douri prtni gi anume in panca transilvaragi in partea duna reanti. 4 se numegte parte transilvani acea careeste despirlità de partea dunireanri printr'o pridure ce tina o calede patru zile. Partea danubiali este udatit prin mijloc de faimosulfluviu nu.mit Dunirea, care este din cele mai 'mii (luvii din lumeaintreagrt, foarte bogat in tot felul de pegti gi curge spre risirit. Eaeste udatit gi de alte fluvii, cari aunt aproape egal de mari ea giDunrtrea gi anume Drava 1), Saya 2), Tisa 8), Vaag, Culpa, Raba, An.radul 4), Buga 5), Lobretul 6), Lucarta 7). Toate aceste fluvii suntnavigabile gi tare bogate in pegti, ea gi in moruni, cari sunt cei maimari gi mai delicati pegti, in nisetri, gtuci gi alti pegti, ea mrenele gialiii. Si partea transilvanä este udatii de foarte mar fluvii naviga-bile, pe cari este duiä sarea in coribii mari, in tot regatul, gi in alteregate vecine gi anume Vigeul 8), Theeu 9), Thalabintul 10),lisa 11), Siretul la), Prutul 18), Lapis 14,) Somegul 16), Ariegul "),Muregul 17), Bistri/a 18). Aproape majoritatea acestor fluya duc innrtsipul lor aur gi de aceea in Ungaria in totdeauna ea sprilat gi ea

Draua, Drava. Dim identificarea riurilor dupi Górka, op. cit. p. 47.Zaua, Saya.Tiscia, Tisa.Anrad, Hernad?Buga, Bega.Lobret, Laborcz.Lucarta, Latorcza?Visic, Vigeul.Thecu, Tarac?Thalabint, Talabor.Thiscia, Tisa.Soget, Seretul.Purut, PrutuLLapis LipuguLSconus, Somegul?Aragas, Ariegul, Aranyos.Monis, MureguLBistrita, Bistrita, jud. Nisiud.

www.dacoromanica.ro

59

steins aurul de principii §i oamenii nobili, cari triesc ling5fluvii. i aceste fluvii contin in abundentl pe§te.

XIX

In afarit de Buda, uncle se gig capitala regatului gi care estereea mai mare dintre cetäi, deStrigoniu 1), unde este archiepiscopiade Strigoniu, Laurinum.2), mide este episcopia jauriensi, Zagrab3),.unde este episcopia de Zagrab, Vesprimul4), mide este episcopiad- Vesprim, Cinci biserici unde este episcopia de Cinci-biserici8),.Alba Julia 6), unde este episcopia transilvang, Terna'), Pojon 9),gi Baia 8), nu Bunt alte ceti in intreaga Ungarie, pe ling.& celacinci, langa mare, in Dalmalia. Totugi se gitsesc in zisul regat multe-°rage, castre ti fortIre/e gi nenumirate sate, dar, cu toate aeestea,se pare ci regatul este cu totul dajert, fatii de mrtrimea lui. Maiaunt gi alte doui archiepiscopate in regatul Ungariei, anume ce! dinCalocia 10) in interiorul Ungariei i ce! dela Spalato 11), care esteIn Dalinatia, längi mare.

XX

In general oamenii sunt mici i negni gi cam usciitivi 8°)foarte räzboinici, manuind tot felul de arme; aunt mai ales foartebuni arcagi. De obiceiu au cai misi, dei, de altfel, foarte tarisprinteni. Totugi, principii i nobilii au caí mari fra.moti. PoporulUngariei e foarte cucernic §i catolic, principii însä §i nobilii suntgrozav de cruzi. Zi§ii principi mint tare puternici, did unii din eipot 85 adune 10.000 de soldati, alti insi 5.000, lar cei cari pot mai

Strigonium, Esztergon, Gran.laurinum, Arrabona, Gy6r, Raab.Zagrabia, Zágreb, Agram.Vesprimium, Vesprém.

5. Cinci Biserici, Pees ,germ. Fiinf-Kirchen.Alba Julia, Alba Iulia, Belgrad, Karlsburg.Tirna, Timan, Nagy Szombat.Posonium, Bratislava, Pojon.Baia, Baia.Calocia, Kalocsa, Una Dunire.Spalatum, Spalato, Split in Dalmatia.Cf. Otto din Freising, Gesta Friderici I, 32: Sunt autem predicti Ungari

facie tetri, profundis oculis, statura humiles.

www.dacoromanica.ro

60

putin, 2.000. Oridne e /hint sà urmeze pe rege oriunde acesta ar fivoit, impreuni cu toata ginta sa, firi vr'o soldi, i ori eat timplar fi plicut regelui, chiar i zec,e ani. Toate localititile pe unde eitree le devasteazi, de aceea, regele ,ori cit ar vrea, §i, pentru eattimp ar vrea, poate sä duci cu sine 100.000 de soldati. Regii insi

niel odati nu riman .in cetäti, cl In camp, principii insipersoanele, care sunt la taxi, sunt Çinuçi si-i serveasci cu cele ne-cesare.

XXI

In Ungaria sunt cinci ducate. Primogenitul regehsi, trebuie siaibi i si domneazi dupi tata! siu. Al doilea niscut, primul ducat,al treilea niacut al doilea ducat 1) §1 astfel fie care. Toate ducatelesau banatele, dupi traditia ungari, le posedi regele, ea 85 le desnobililor §i si le ja din nou dela ei i ei le dea altora, dupi bunulsfiu plac. In afari de ace§tia, sunt persoane oficiale palatinulmagister tarnicorum; palatin este acela care este in frmiteadin intreaga tail Al doilea dupi rege, magistrul tamidlor, se nu-me§te acela care este peste did. E de notat cà regele Ungariei nustrange nici un tesaur, ci tot ce are cheltue§te cu baronii Cu

delegatii, iar baronii toate ale lor la cheltuese cu regele. Ungaria es-te märginiti din partea de risirit in Rasia, Bulgaria §i Rutenia, cariBunt la mijloc intre acest regat §i Grecia, dupi cum s'a spus. Dinpartea de miazäzi este inconjurati de marea adriatici, care este ali-turi de Apulia, Abruzium i IVIarcia; din spre apus este inconjuratide Germania §i Boemia, din spre miazi noapte insi de Polonia §irittari 2)

XXII

Este de insemnat ad eä, inci nu aunt trei sute de ani, de &findUngurii au fost convertip la credinta cre§tini de afântul stefan, re-gele lor, al &Anil fin, de asemeni a fost canonizat, regele Emeric 2).

Al doilea ducat. Faptul nu poate fi exact pentru al doilea fiu. Cf. Deér,Ungarn in der Descriptio Europae Orientalis, in Mitteil. des iist. Inst. f.schichtsforschung, 1931, p. 20.

Tatari adecil Rutheni, cari erau tributari Tiearilor.Regele Emeric. Regele Ungariei Stefan I si fiul srm Emeric au fost ca-

nonizati in anul 1083.

www.dacoromanica.ro

61

In urmi au mai fost sanctificati, din familia sa, regele Sf. Ladislau,§i sfänta Elisabeta, sera domnitorului Bela, regele aoeluiasi regat. Pesera uterini insi a acestei Sfinte Elisabeta §i a regelui domnitor,numit Bela, a luat-o in cisätorie Iacob regele Aragoniei, cu care aavut ca fii, pe Petru, cindva regele Aragonieti, Iacob, regele Majo-ricanilor §i pe regina Franciei, Isabella. Din numitul domn, rege alUngariei, Bela, s'au niscut doui fil i anume regele Stefan. §i fectioaraMargareta, a cirei canonizare se cere acum. De unde rezulti cí hisulrege Stefan §i fata Margareta, sora sa, au fost ai doilea frati, dupitati, ai reginei Franciei, Isabella. Din aceasta înc mai rez-ultä, civestitul rege al Francilor este nepotul acelora§i. Iar din nu.mitul regeStefan s'a niscut un singur fin, Ladislau, care in urmi a ocupat dom-nia dupi tatil su §i a avut de sotie pe sora regelui Carol de Si-cilia 1). Dar cu ea n'a putut avea urma§i, de aceea a murit firi mo-§tenitori. Din acela§ rege s'au niscut trei fete, dintre cari pe ceamai mare a luat-o impäratul din Constantinopol, care domne§teacum, dar, ea murind, a luat in cisitorie pe fiica Marchizului deMontferrat. A doua a dat-o regelui de acum al Siciliei. A treia re-gelui Serbiei Stefan 2). A patra a pus-o inteo ministire, unde zacecorpul numitei fecioare Margareta, sora sa 8) §i unde a stat timpde 32 de ani. In unni, aceasta s'a lepidat de cilugirie §i s'a mi-ritat cu un oare care nobil din Boemia, lar dup.& meartea acestuia aluat de birbat pe regele Rasiei 4) §i cu care zisul rege al Rasiei areo fiici pe care ar voi si o dea domnului Carol sau fiului siu. lar re-gele Ungariei, Ladislau, a murit fr urma§i, dupi cum s'a spus.Toate surorile au feet miritate cu schismatici, in afari de reginaSyciliei. De aceea, ea insi§i fiind catolici, a rimas mo§tenitoarearegatului §i a fieut donatiune zisul regat fiului ei primogenitul Ca-rol, anume Martel, care murind, i-a urmat lui îii domnie Karol Ro-bert, fiul su, care acuma domne§te in baza drepturilor amintite.Acestea si fie in deajuns despre Ungaria.

Carol de Sicilia. Vezi la Gérka, op. cit., p. 53, genealogia exactii cene-o dá dupi Anonimul geograf.

Regelui Serbiei &elan, Catherina miritatii dura Stefan Dragutin, re-Serbiei.

Sora sa, adeci a regelui Stefan V.Regele Rasiei. Elisabeta, Hies regelui Stefan V, dupi ce a stat in mg-

nistire trei zeci Fi 110i de ani, a degbreicat }mina monachali si s'a eisitoritru un nobil din Boemia, Zavis de Rosenberg-Falkenstein, dupi moartea carnias'a cils5torit. pentru a doua oars, cu Uros II Milutin, regale Serbiei.

www.dacoromanica.ro

62

XXIII [POLONIA].

Polonia se imparte in gase ducate, ai ciror duci suntca i regii. Iati numele duoatelor: Cracoviensi 1), Opuliensi 2),

Bratislaviensi 5), Glogoviensi 4), Gnisnensi 5) gi Magovienai 6). DegiIn vecbime Polonia avea regi, totugi, de o una de ami, e lipsiti deregi. In anul hui dela nagterea Domnului 1290, §i-au ales de regepe ducele de Cracovia care a domnit trei ani gi a murit firi vr'unfiu de sexta' bárbiiteac. A avut totugi o fila pe care a luat-o de Bolleregek Boemiei i impreuni cu ea a stipinit regatul Poloniei. Darmurind numitul rege al Poloniei, pe acea doamni regeie Romanilors dat-o de Bolle fiului siu, al doilea nisout 2), gi impreuni cu eatinde si aibi numitul regat al Poloniei, dar numitii dual se op un,fiindcá este o uri naturali intre ei ingigi i Theutonici. Odinioari,Polonia Be numea Wandalia dela fluviul Wandal 9). Agtia aunt Wan-dalii cari, devastind Italia gi Africa, in timpul fericitului Augustiu,s'au potolit numai in hotarele Spaniei. Tara este plini de piguni,plini de piduni i foarte intinsi. Are bogitie de cereale, dar e lip-sita de viti. Este niebla de amintitul Wandal, de Odera 9), Nisa 11,Bobera 11) i Magara 12) ; are mult pegte gi carne. Sunt in ea mine deargint gi munti de sare. Sunt acolo tigrii, inorogi, castori gi multical neimblinziti. Sunt cu totii catolici gi pentru devotamentul ce aupentru biserica romani, ori ce casi e tinuti si dea cite un dinarpentru hiserica romani, gi se nunaegte dinarul 5f-lui Petru. Odi-nioari toti Polonii mergeau tungi, ca claterciensii convertiti, dar

Cracoviensti, Cracovia.Opuliensa, Opeln, in Silezia.Bratislaviensti, Vratislava, Breslau.Glogoviensä, Glogau in Silezia.Gnisnensii, Gnesna, Gnesen.Magovienset, Mazoviensä, Mazovia.Al doilea nelscut, Rudolf, fiul lui Albert L cf. Górka, op. cit., p. VII

si 56.Fluvial Vandal. Vistula, WeichseL Dupii Sf. Isidor Hisp. op. cit., IX 2,

96 numele de Vandali ar veni de la Vindilicus: Vindilicus amnis ab extremis Gal-liae erumpens, iuxta quem fluuium habitasse et ex eo traxisse nomen Vandaliperhibentur.

Odera, Oder.Nisa, Nissa, Neisse.Bobera, Bobrane, Bober in Silezia.Magara, Neidentificat de Górka, op. cit. p. 57.

www.dacoromanica.ro

63

scum unii incep sfili lase par. Sunt destul de rizboinici gi de ostaturä frumoasii. Acestea sä fie de ajuns, in ce privegte Polonia.

XXIV. [BOEMIA].

Boemia este un regat foarte bogat in argint gi aur; de aceeaare multe mine de acest fel. Ea cuprinde dour( pärti, gi anume Bo-emia, deja amintitä, gi Pomerania 1). Principals cetate din regate Praga care este situatä in Boerria. Tara nu este mare, ca intin-dere, de aceea, nu se gäse§te nici in acel regat nici un archiepiaco-pat. C5ci se apune ca odinioarg Boemia nu era regat, ci ducat, larimpäratul Frideric 2), nu cel din unni" Frideric, ci penultimtul, afIcut pe ducele acelei täri de rege gi pincerna 3) al regatului roman.Toti Boemii aunt mari gi fini hati. In general nu aunt räzboinici ginici regii nu sunt puternici, prin oamenii lor din regat, totugi auntainfluenti, fiindcä cu marea lor bogätie de bani, pe care o au dinminele de argint, inchiriazi multi mercenari. Au din abundentäcereale, dar sunt cu totul lipsiti de vin, afarä de eel de import. Au,totugi, bere bunä; vorbesc limba slavi in ambele pärti ale provin-ciei, adeci in Boemia gi Pomerania. Si fiindci numitul rege 4) alBoemiei a murit, aril mogtenitor, de aceea regele Romanilor 5) vreasä ocupe acel regat pentru fiul säu, dar baronii din regat ii se opun.Aceasta A fie deajuns, in ceea ce pzivegte Boemia.

Pomerania, Pomerania. Gérka observrt gresala Geografului anonimcare numeste ad, in loe de Moravia, Pomerania care de fapt apartinea Poloniei.

Impdratul Frideric, Frideric Barbarossa (1152-1190), nu Frideric II(1220-1250) la Glorka, op. cit. p. 58.

Pincerna, Ducasnge, Gloss, sub voce: Pincerna qui vinum convivis miscet.Numitul rege: Venceslau al IThlea.Albert I.

www.dacoromanica.ro

INDICELE NUMELOR PROPRII DIN TEXTUL LATIN

A bruntium 32.Abydos 19.Achademia 18.Achaya 17, 18, 20.Achilles 17, 18.Acilles 19.Adriaticum 19, 32.Affrica, 13, 34.Agenor 13.Alba Iulia 31.Alba Regalia 29.Albani, Albanenses 23.Albania 14, 22, 23.Mexander 16, 22.Alpes 14.Andrauilla 18.Andreas 18, 27.Andronicus 16.Anrad 30.Antibarum, Antibarensis 24.Apolinus 17.Apulia 22, 32.Aragas 31.Ara gonea 33.

Aristotilis 19.Armeni 22.Arvius 15.Asia, Asya, 13, 14, 15, 16, 23.Athenae, Atheniensis 18.Augustinus 34.Augustinus Octaviemus, 22.

Baia 31.Barium, Barum 24.

hvoarele Isioriei Rominilor, Vol. II

Bela 33.Belgradensis 18.Bertus 34.Bistrice Serbica 25.Bistrice Ungarica 31.Bidunum, Budinum 27.Bisantium 15.Bitinia 14.Blachi 17.Blazi 17.Bober, Bobera 34.Boemia, Bohemia 32, 33, 34, 35.Boemii, Bohemii 28, 35.Bosna, Bosnia 24.Bratislaviensis 34.Brosius (=Urosius)Brundesima 22.Buda 31.Buga 30.Bulgari 15, 28.Bulgaria 14, 17, 21, 27, 28, 32.Bystrica, v. Bistrice.

Caesar 22.Calcedonia, Calcedonensis 14.Cenodes 19.Centopolis 18.Chephalonia, v. Cephalonia 20.Choos 20.Chorintus, Corinthus 18.

Chorintii 18.Cipnis, Cyprus, Cyprensses, 19, 2LClarentia 18.Clisara, 23.

s

www.dacoromanica.ro

Colocensis 31.Constantinopolis 15, 17, 18, 20, 22.Constantinopolitanus 13, 14,15, 16,

20, 21, 22, 23 24 25, 27, 28, 33.Constantinus 15.Cracovia 34.Cracoviensis 34.Cretha 18.Crimantos 18.Croacia, Croatia 20, 30.Culpa 30.Cumani 15.Cumania 23.Cungolibso 29.Cyclades 19.Cyamani 27.

Dalmacia, 20, 21, 30, 31.Danubialis 30.Danubius 14, 16, 27, 30.Debra 23.DeImi 20.Delos 19.Despotus 18, 20, 22.Dioclea, Dioclia 24.Draua 30.Drinus 24.Duracium, Duracena 22.

Effesus 14-Ela 15.Eladia 18.Eladius 18.Elespontus, ElispontusElisabeth 33.Epasa 22.Ephesus, Ephesii 14.Epirus 18.Ersenta 22.Europa, 13, 14, 23.

Francia 33.Francus 33.Fredericus 35.Frigia 15.

Galatha 15,

- 66 -

Galathae 14.Galicia 14.

18, Gallici 14, 18, 22.Gallus 14.Georgia 21.Glogovensis 34.Grecia 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 22,

26, 27, 28, 32.Grecus 14, 19, 21, 22, 23, 28.Gridensis 18.

Hanihal 14.Hellespontus, v. Elespontus.Hemericas 33.Hispania 34.Hospitalarii 19.Hunga 29.Huni 29.

Iacobus 33.Ianuenses 16.Iaphet 15.Iauriensis 31.Iaurinum 31.India 23.lohannes 14.Isabella, v. Ysabella.Istria, v. Ystria.Italia si Ytalia 19, 34.Tunas Cesar 22.

Karia 15.Kartagina 14.

16, 19. Karulus, = Carolus 17, 22, 26, 27, 28,33, 34.

Kelmia 24.Kurco 13.

Lacedemonia 18.Ladislaus 33.Laodicia, Laudicea 14.Lapis 31.Latini 18, 22, 23, 24, 26.Leo 27.Libanus 13.Libdia 15.Lobret 30.

www.dacoromanica.ro

btdewicus 28.Lombardi-Lonbardi 18.Lucarta 30.Lucas 14.Ludevicus, v. Lodewicus.

Macedonia, Machedonia 16,Macedo 16.Macia 24.Magara 34.Magoviensis 34.Maiorici 33.Malamors 29.Marcia 24, 30, 32.Mare Magnum 19.Margareta 33.Martinus 20.Mate, Mathia 22.Martellus 34.Mecolimns 25.Mediterraneum 16.Melos 19.Meotidae 29.Messia 29.Michael paleagius 16.Michilene 19.Minodimus 19.Montis ferrati marcio 33.Morea 18.Morns 31.

Narenta 25.Natolia 14.Neupotasensis 18.Nicholaus 24.Nicomedia 14.Nigropontus 18.Nistt, Nissa 34.Noe 15.Norvegia 30.

/ctauianus 23.Odera 34.Olimpus 16.Opuliensis 34.Orthogie, orthoya alias Delos 19. -

- 67 -

Pacolus 15.Panonia 29.Pannotu 29.Panphilia 15.Panphilus 15.Parion 19.

17, 18. ParnaEllS 17.Patras 18.Peloponensis 18.Pergatnos, Pergamum 14.Perms 34.Philadelphia, Piladelphia 14.Philippenses 16.Philippis 16.

,Pirus, 18.Pitagoras 19.

PliniusPolatum 23.Poloni 28, 34.Polonia 14, 32, 34Pomorania 35.Porforogenitus 15.Posonium 29, 31.Praga 35.Propontis 16, 19.Pruzeni 28.Ptolomeus 19.Purut 31.

Quinque ecclesiac 31.

Raab, Raba 30.Rascia (=Rasia) 14, 17, 20, 21, 22, 23,

24, 25, 26, 28, 32, 33.Rasenses 28.Rodia 19.Rodus 19.Romana y5, 26.Romani 14, 17, 22, 29, 34, 35._Rucheni = Rutheni 15, 17, 28.Ruchenia = Ruthenia 14, 21, 27, 28, 32._

Sabbaria 29.Salona 20.Sampnia 19.Sardis 14, 19.Sclavi 20, 23, 28,Sconus 31.

www.dacoromanica.ro

- 68 -Scumpino 32. Transilvana 29.Senopi 16. Transilvanus 30, 31.Servia 17, 20, 24, 25, 53. Trapason, 16.Sfeptagoria 17. Tricinium 29.Sibilla samia 19. Trogia 15.Sicambria 29. Troia 19.Sicia 29. Tumurist 23.Siculi 29. Turci 15, 16, 22.Sicurrite 29. Tysia, v. Thiscia.Simpronium 30.Sipis 29. (Jetted, Veneti 18, 20.Sirinia 30. Ueneeia, Venecia 20.Sinaricensis 18. Ungari 17, 20, 29, 33.Soget 31. Ungarra 14, 17, 24, 25 ,26, 27, 28, 29,Sophia 16. 30;11, 32, 33, 34.Spalatensis 31. Urosius, 25, 26.Stephanus 25, 33.Stophanatum 23. Vag, 30.Strigomum 31. Valesius, v. Carolus.Strigoniensis 31. Vandalus, Wandaltts 34.Sytia Sida Vandalia, Wandalia 34.Sycilia, Sicilia 18, 22, 26, 28, 33. Vesprimium, Vesprimum 31.Sylac 29. Vespriniensis 31.Syria 19. Vindilicus

Vrosius, v. Urosius.Tarentinus 22. Vysic 31.Tatari, Tartari 15, 16, 27, 28, 32.Thalabint 31.

Xerces (Xerxes) 19.Thebana 18.The,cu 31.Theotonia 32. Ypocras 20.

Thesalia 17. Ysabella 33.

Thesalonica 17, 26. Ysauria 15.

Thesalonicensis 17. Ystria 20.

Thesalus 17. Ytalia, v. Italia.

Thiatira 14. Ytharia 19.

Thiscia, Tiscia. 30, 31.Thracia v. Tracia. Zagrabia 31.Thyatira, v. Thiatira. Zagrabiensis 31.Tirna 31. Zaua 30.Tiscia, v. Thiscia. Zeurivensis 30.Trachia, v. Tracia 14, 15, 16, 17, 20. Zyon 19.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULPag.

Introducere 5

I. Descriptio Europae Orientaiis. Text latin: 13Imperimn Constanunopolitanum 13Albania 22Rasia 23Bulgaria et Ruthenia 27Ungaria 28Polonia 34Boe.mia 35

Traducerea. Text românese 37Indieele nutnelor proprii 65

www.dacoromanica.ro

BUCURESTITIPOGRAFIA (BUCOVINA», I. E. TOROUTIU

www.dacoromanica.ro