Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare

7/25/2019 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare

1/44

HISTOLOGIA SI FIZIOLOGIA PULPEI DENTARE

Pulpa este un tesut roz, moale si lar, e!i"ent "epen"ent "e "entina "urasanatoasa are are rol "e protetie#

Daa este e$pusa, este %oarte sensi&ila la atin'eri si la !ariatiile "e

temperatura#

In pulpa e$ista un tesut on(unti! &o'at in %lui"e,ola'en si %oarte

!asularizat#

Dupa e$punerea la aer, aspetul si !olumul tesutului se s)im&a pe masura e

%lui"ul se e!apora#

Funtiile pulpei

* Pulpa "entara traieste pentru "entina iar "entina +++)- prin alitatile

pulpei#

* Putine le'aturi "in natura sunt marate "e o interrelatie asa "e importanta a

aeasta#

* Pulpa are patru %untii.

/# %ormarea "entinei

+# nutritia "entinei

0# iner!atia "intelui

-# apararea "intelui

/# Formarea "entinei

Este %untia prinipala a pulpei atat in suesiune at si a importanta#

Inepan" u %ormarea mezo"ermului, a papilei "entare, apare stratul

elular speializat reprezentat "e o"onto&laste

Aesta este situat a"iaent si spre stratul interior al or'anului a"amantin

eto"ermal#


2/44

Eto"ermul interationeaza u mezo"ermul si o"onto&lastele initiaza proesul

"e %ormare a "entinei#

O"ata e se pro"ue, "entina ontinua sa se %ormeze rapi" pana la %orma "e

&aza a oroanei "entare si a %ormarii ra"ainii#

Apoi proesul ia o e!olutie lenta,"esi rareori se opreste "e%initi!

+# Nutritia "entinei este o %untie a o"onto&lastelor si a !aselor san'uine

su&iaente#

Fatorii nutritionali "in apilare patrun" in %lui"ul interstitial al pulpei are

intra in "entina prin reteaua "e tu&uli reata "e o"onto&lasti#

0# Iner!atia pulpei si a "entinei este le'ata "e %lui" si "e misarea sa intre tu&ulii

"entinari si reeptorii peri%erii si ast%el, "e ner!ii senziti!i pulpari#

-# Apararea "intelui si a pulpei insasi a %ost onsi"erata a se pro"ue prin %ormarea

unei noi "entine in %ata a'entilor u atiune iritanta#

Pulpa poate %urniza aeasta aparare in mo" intentionat sau ai"ental1

De %apt, %ormarea straturilor "entinare poate sa limiteze

patrun"erea a'entilor iritanti sau poate pre!eni ori sa amane penetrarea leziunii

arioase#

Pulpa intro"ue in atiune o"onto&lastii sau pro"ue noi o"onto&lasti pentru a

%orma tesutul "ur#

Apararea pulpei prezinta ate!a arateristii#

In primul ran", %ormarea aestei "entinei este loalizata#

Dentina este pro"usa in antitate mai mare "eat in lourile nestimulate

2irosopi, aeasta "entina este a"esea "i%erita "e "entina

seun"ara 3"entina "e iritatie, "entina "e reparatie, "entina nere'ulata,

osteo"entina, "entina tertiara4#

Tipul si antitatea "e "entina reata in timpul aestui raspuns "e%ensi! pare sa

"epin"a "e numerosi %atori.

De natura lor 3)imia, termia sau &ateriana4

5at timp a ationat a'entul iritant6


3/44

5at "e a"ana a %ost leziunea6

5e supra%ata a %ost a%etata6

5are este statusul pulpar la momentul raspunsului6

Nu tre&uie i'norata o a "oua reatie "e%ensi!a reprezentata "e in%lamatia

pulpara "e la loul leziunii#

Anatomie

Pulpa !ie, "upa um am !azut, se %ormeaza si isi ia propria %orma in

entrul "intelui#

In on"itii normale, pulpa "entara tin"e sa %ormeze "entina in mo"

re'ulat,!esti&ulo*lin'ual si mezio*"istal#

Pulpa tin"e "ei sa oupe entrul "intelui si sa ia %orma miniaturizata a "intelui

Numim aeasta loatie a pulpei a!itatea pulpara si !or&im aii "espre ele "oua

parti ale sale a %iin" amera pulpara si analul ra"iular#

O"ata u inaintarea in !arsta apare re"uerea amerei pulpare si a analelor

ra"iulare

De!ine ert a !arsta in%luenteaza marimea, amerei pulpare rein"

noi !ariatii,anatomie#

In plus, %ata "e !ariatiile pri!in" %orma si marimea pulpei "entare u inaintarea

in !arsta stimulii e$terni, e$erita si ei un e%et asupra pulpei#

2e"iul stomatolo' tre&uie sa apreieze mo"i%iarile e rezulta in anatomia

pulpara are insotes a%etiunile si !atamarea pulpei si a "entinei#

5ariile "entare, atritia, a&raziunea, eroziunea, %atorii traumatii si proe"urile

linie 3tratamentele4 sunt numai o parte "in %atorii iritanti importanti are pot

"etermina %ormarea "entinei "e iritatie#

5amera pulpara

La momentul eruptiei, amera pulpara a "intelui re%leta %orma e$terioara a

smaltului

Din punt "e !e"ere anatomi este putin onturata "ar prezinta totusi o %ormala ni!elul uspi"ului


4/44

A"esea pulpa !a timite un %ilament "in ea* ornul pulpar*a%lat in "entina

oronara

Un stimul spei%i preum ariile "entare !or "ue la %ormarea "entinei "e

iritatie pe ta!anul sau pe peretele amerei a%erent stimulului#

Desi'ur, u timpul, amera su%era misorari in "imensiune pe toata Intin"erea

sa onomitent u %ormarea "entinei seun"are si a elei "e reatie

# 7*0

Dia'rama s)ematia a unui molar man"i&ular aratan" apozitia tesutului "ur u

timpul si8sau iritatia# Sa'etile ne're in"ia ement seun"ar %iziolo'i si apozitia

"entinei1 sa'etile al&e in"ia %ormarea "entinei a raspuns la atiunea %atorilor

iritanti# Spatiul pulpar se misoreaza a "imensiune si !olum# Nota&il este %aptul a

po"eaua amerei pulpare este re'iunea "e ma$ima %ormare a "entinei seun"are#

5analul ra"iular

Tesutul on(unti! e pleaa "e la li'amentul paro"ontal, tree prinanalul ra"iular, pana la amera pulpara#

Fieare ra"aina este "eser!ita "e el putin un asemnea ori"or#

5analul ra"iular este su&ietul aelorasi mo"i%iari pe are le prezinta amera

pulpara

Diametrul sau se misoreaza rapi" pe moment e %oramenul apial ia %orma in

primele luni posterupti!e "ar %oarte Inet "upa e ape$ul s*a %ormat#


5/44

Diametrul analului tin"e sa se misoreze usor u inaintarea in !arsta1 %atorii

iritanti preum a%etiunile paro"ontale pot auza onstritii ulterioare ale analului#

# 7#-

Forma si "imensiunea analului este re%le$ia supra%etei e$terne ra"iulare#

Dia'ramele "e "easupra arata posi&ilele onuratii ale analelor in %untie "e %ieare

%orma a ra"ainii# Setiuni prin ra"aina molarului ma$ilar ilustreaza a toate

"imensiunile si %ormele analelor pot %i intalnite la aelasi "inte#

5on%orm teoriei lui Or&an, 9%orma analului9, se aseamana u %orma ra"ainii:#

Putine anale sunt rotun"e si onie, multe sunt eliptie, si su&tiri

Un traseu ur& la terminarea ra"ainii inseamna a aproape mereu analul

urmeaza ael traseu#

2e;er onsi"era a 9ra"ainile are sunt rotun"e si onie "e o&iei ontin un

anal:

Ra"ainile eliptie si u supra%ete ona!e sau plate in mo" %re!ent prezinta

mai mult "e un anal:

Foramenul apial isi poate s)im&a %orma si loatia "in auza in%luentelor

%untionale ale "intelui 3"e e$emplu presiunea lim&ii, presiunea oluzala, mi'rarile

orizontale4#

S)im&arile in osul al!eolar "in (urul "intelui se petre in sens in!ers u ele "in

%oramen#

Resor&tia ementului se pro"ue pe peretele %oramenului el mai "eparte "e

%orta iar apozitia el mai aproape "e perete#


6/44

Rezultatul este o "e!iere a %oramenului "eparte "e ape$ul a"e!arat#

Foramenul apial#

Anatomia ape$ului ra"iular este partial "eterminata "e numarul si "e loatia

apilarelor apiale prezente in momentul %ormarii ape$ului#

5an" "intele este tanar si "e(a in eruptie, %oramenul este "e %apt o "elta apiala

"es)isa#

Pro'resi! analul prinipal se in'usteaza#


7/44

Elemente "es intalnite in "intele normal "ar ina in "ez!oltare. "e!iatia

%oramenului apial a rezultat al mi'rarii meziale a "intelui 3sa'eata "e sus4#

Resor&tii seleti!e si apozitie a ementului au s)im&at pozitia ape$ului,

"eterminan" in'ustarea treimii apiale a analului ra"iular prin "epunerea "entinei

seun"are si prin iesirea !izi&ila a %oramenului "in "iametrul sau mi "e la

(ontiunea "entina*ement 3sa'eata "e (os4 pana la "iametrul sau el mai mare "e lasupra%ata ementului# De notat a&un"enta %i&relor "e ola'en "in pulpa ra"iulara#

5analele ra"iulare ale "intilor plurira"iulari, pe "e alta parte, tin" spre o

anatomie apiala mult mai omple$a#

Ra"ainile aestor "inti ontin a"esea "oua sau )iar trei anale#

Aeste anale pot %uziona "ar ele a"esea nu se unes inainte "e a parasi

ra"aina#

Fieare poate parasi ra"aina in"epen"ent "e elalalt#

Rami%iarea analiulelor emer'ente "in zona apiala

este %re!enta "atorita !asele pree$istente in aeasta zona#

Este "e asemenea important sa ne reamintim a ementul se %ormeaza in

a&un"enta la ape$ul ra"ainii#

Datorita apozitiei unor noi straturi "e ement orespunzator eruptiei anatomia%oramenului ramane onstanta#

Dupa um am a%irmat mai sus, entrul %oramenului tin"e sa "e!ieze mult "e la

entrul apial#

Formarea "e "entina seun"ara ontri&uie la in'ustarea ori%iiilor "entinare#

Depunerea ementului tin"e sa pro"ua o palnie apiala prin resterea

"i!er'entei#

5analele aesorii

5omuniarea pulpei u spatiul paro"ontal nu este limitata la re'iunea apiala#

5analele aesorii sunt prezente la orie ni!el#

Stu"ii e au onstat "in per%uzii !asulare au aratat at "e numeroase si "e

persistente sunt aeste analiule in are se 'ases !ase tri&utare#


8/44

2ulte, in timp, sunt o&struate "e atre ement si8sau "e "entina1 "ar multe

raman !ia&ile#

2a(oritatea par sa %ie loalizate in (umatatea apiala a ra"ainii# Aestea tre

in 'eneral "iret "in analul ra"iular in spatiul paro"ontal 3#7*>4

O zona %re!enta in are analele aesorii apar este ea "e %uratie "e la

ni!elul molarilor 3#7*?4#

# 7*7

Di!erse rami%iari anatomie ale spatiului pulpar apial## 2ulte zone sunt larinaesi&ile meto"elor on!entionale "e "e&ri"are#


9/44

# 7*

5anal aesor 3sa'eata4 la un "inte anterior man"i&ular# 5analele aesorii sunt

loalizate "e o&iei la mai putin "e +*0 mm "e ape$ul ra"iular# 35oletia lui

Or&an4#

Histolo'ie

Zonele pulpare

5lasi, pulpa este "esrisa a prezentan" "oua zone &ine

"e%inite. entrala si peri%eria

Zona pulpara peri%eria

La peri%eria pulpei, a"iaent "e "entina ali%iata se e!i"entiaza mai multe

straturi# 3#7*l@4#

* Alaturi "e pre"entina se intin"e stratul "e o"onto&laste#

* 5entral %ata "e o"onto&laste este stratul su&o"onto&lasti "enumit

9aelular: zona Beil#


10/44

In aest strat su&o"onto&lasti se rami%ia ple$uri "e apilare si

mii %i&rener!oase

* Pro%un" %ata "e stratul elular "e o"onto&laste intalnim zona 9&o'at

elulara: are se im&ina u stroma pulpara

Zona 9&o'at elulara: ontine %i&ro&laste si elule ne"i%erentiate are sustin

populatia "e o"onto&laste prin proli%erare si "i%erentiere#

Aeste zone !ariaza "e la un "inte la altul si "e la o zona la alta in pulpa

aeluiasi "inte# Am&ele zone sunt mai putin onstante si proeminente lan'a ape$ul

ra"iular
http://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/alimentele/triasc-fibrele-diete-ep-baza-d55433.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/alimentele/triasc-fibrele-diete-ep-baza-d55433.php


11/44

# 7*l@A# Fotomiro'ra%ii "e putere me"ie "e la pulpa umana aratan" "entina 3D4,

pre"entina 3P4, stratul o"onto&lasti 3O4, zona aelulara 35F4, zona &o'at* elulara

35R4, pulpa entrala 35P4# C# Re'iune similara u ea "in A# Zona aelulara 35F4

ontine un numar mare "e mii ner!i si apilare are nu sunt !izi&ile la aeastamarire# Zona &o'at*elulara nu are mari onentrari elulare "ar ontine mai multe


12/44

elule "eat pulpa entrala# 5# Dia'rama a pulpei peri%erie si a elementelor

prinipale#

Zona pulpara entrala

Oupa supra%ata irumsrisa "e zonele &o'at elulare#

Aeasta ontine prinipalul sistem "e sustinere pentru pulpa peri%eria are

inlu"e !asele mari si ner!ii 3#7*l/4 "e la are pleaa ple$urispre straturile e$terne

pulpare #

Prinipalele elule sunt %i&ro&lastii1 prinipalul omponent e$traelular este

ola'enul#

2e"iul inon(urator pulpar este uni "eoaree este inon(urat "e un tesut

sta&il )ranit si "renat "e !ase are intra si ies prin ape$#

Orium, este lasi%iat a %iin" un tesut on(unti! %i&ros, areolar, e ontine

elemente elulare si e$traelulare#

# 7*l/ Setiune prin pulpa entrala aratan" sistemele "e sustinere importante,

inluzan" arteriolele 3A4 u tunia musulara, lim%atie u pereti su&tiri 3L4,

!enulele 3


13/44

E$ista le'aturi itoplasmatie intre o"onto&laste si aeste elule mezen)imale

su&iaente#

Prin ast%el "e one$iuni, in timpul lezarii sau a mortii o"onto&lastelor, se trimit

semnale la aeste elule mai putin "i%erentiate1

Aeste semnale le pot "etermina sa se "i!i"a si sa se "i%erentieze in

o"onto&laste sau in elule asemanatoare u o"onto&lastele, "upa neesitate

De asemenea, importante sunt si elulele mezen)imale "ispersate in toata

pulpa, "e o&iei in (u$tapozitie %ata "e !asele san'uine#

Aestea pastreaza apaitatea, stimulate, sa se "i!i"a si sa se "i%erentieze in

alte tipuri elulare mature a "e e$emplu, mastoitele si o"ontolastele 3u rol in

resor&tie4 e apar in prezenta in%lamatiei#

Importante sunt si aele elule are se "i%erentiaza pentru a %orma tesutul

ali%iat are se "ez!olta su& alota pulpara sau in ursul pulpotomiei an"

)i"ro$i"ul "e aliu este plasat in ontat "iret u pulpa#

Aeste elule unie sunt o&ser!ate %re!ent "e*a lun'ul tesutului ali%iat in

%ormare, la &aza tu&ulilor impliati in leziunile arioase, restaurari, atritie sau

a&raziune#

Aest tesut ali%iat nu este o "entina a"e!arata, elulele are il pro"une%iin" o"onto&laste a"e!arate#

Orium, a si o"onto&lastele, aeste elule isi au ori'inea in elulele

mezen)imale ne"i%erentiate#

Fibroblastele.O mare parte "in elulele pulpei este reprezentata "e

%i&ro&laste#

Ele sunt elule mezen)imale, pulpo&laste sau pulpoiti la un ni!el pro'resi!"e "i%erentiere#

Aeste "istintii s*au %aut, partial, "in auza a&ilitatii unora "in aeste elule

"e a %orma tesut ali%iat, eea e, in mo" aparent, %i&ro&lastele tesutului

on(unti! o&isnuit nu pot pro"ue#

Fi&ro&lastele pulpare sunt elule in %orma "e %us u nuleu o!oi" 3#7*l+4#

Ele sintetizeaza si sereta masa omponentelor e$traelulare, are este

ola'enul si su&stanta %un"amentala#


14/44

Fi&ro&lastele sunt prinipalele pro"uatoare "e ola'en, ele elimina si e$esul

"e ola'en sau partiipa la reIntoarerea ola'enului in pulpa prin resor&tia

%i&relor "e ola'en#

Aest luru s*a "emonstrat a se pro"ue intraelular prin atiunea enzimelor

lizozomale are "i'era literalmente omponentele "e ola'en

# 7*l+ Fi&ro&lasti pulpari e!i"entiin" itoplasma in %orma "e %us# Nulei &ine

"ez!oltati 3sa'eata intuneata4 are "e o&iei in"ia %ormarea ati!a a ola'enului#

Nulei on"ensati intr*o elula 9simpla: "eseori numeste un %i&roit 3sa'eata

"es)isa4# Periitele 3P4 sunt "ispuse in apozitie apropiata "e !ase si se "i%erentiaza

in alte elule pulpare tipie, la ne!oie#

5elulele u rol in aparare

Histiocitele si macrofagele. 5elulele mezen)imale ne"i%erentiate 3#7*l+4 "in

(urul !aselor san'uine 3periitele4 se pot "i%erentia in )istioite %i$e sau irulante

su& stimularea potri!ita#

Histioitele irulante 3maro%a'ele4 se pot "ez!olta "e asemenea "in

monoitele are au mi'rat "in !ase#

Aeste elule sunt a"e!arate %a'oite si pot "i'era &ateriile, elementele

straine 3pasta en"o"ontia, o$i" "e zin, et#4, elulele moartesau alte resturi#

Leucocitele polimorfonucleare. Tipurile ele mai intalnite "e leuoite in

in%lamatia pulpara sunt neutro%ilele, "esi eozino%ilele si &azo%ilele sunt uneori si ele

prezente#

Este important "e stiut a, "esi neutro%ilele nu sunt in mo" normal prezente in

pulpa sanatoasa, o"ata u lezarea si moartea elulara ele mi'reaza rapi" in zonele

"in pro$imitatea apilarelor si a !enulelor#

Ele reprezinta prinipalul tip elular in %ormarea miroa&eselor si sunt %oarte

e%iae in "istru'erea si %a'oitoza &ateriilor sau a elulelor moarte#


15/44

Din paate, partiiparea lor lezeaza "eseori elulele "in (urul lor si pot ontri&ui

ast%el la e$tin"erea lar'a a zonelor "e in%lamatie#

Limfocitele si celulele plasmatice

Aeste tipuri "e elule in%lamatorii apar in 'eneral in urma in!aziei "in aria "eleziune a neutro%ilelor#

Aeste elule nu sunt in mo" normal prezente in tesutul pulpar sanatos"ar sunt

asoiate leziunii si raspunsului imun tin" sa "istru'a, sa lezeze sau sa neutralizeze

su&stantele straine#

Prezenta lor ar in"ia persistenta unui a'ent iritant#

Celulele mastocite.Interesant este %aptul a mastoitele sunt rareori re'asite

in pulpa normala, sanatoasa, "ar sunt prezente in pulpa in%lamata#

Granulele aestor elule ontin )istamina, un a"e!arat me"iator al in%lamatiei si

)eparina#

Din moment e aeste elule se re'ases in ime"iata apropiere a !aselor

san'uine, "e'ranularea mastoitelor eli&ereaza )istamina aproape "e tunia

musulara !asulara, pro"uan" !aso"ilatatie#

Se reste ast%el permea&ilitatea !asulara permitan" %lui"elor si leuoitelor sa%ie eli&erate#

Odontoblastele.Prinipala elula a stratului %ormator "e "entina, o"onto&lastul

este primul tip elular Intalnit pe masura e pulpa se apropie "e "entina 3#7*l04#

Aeste elule apar "in elulele mezen)imale peri%erie ale papilei "entare "in

timpul "ez!oltarii "intelui si se "i%erentiaza prin "o&an"irea araterelor

mor%olo'ie ale sintezei si seretiei 'lioproteinelor 3#7*l-4#

Glioproteinele %ormeaza matriea pre"entinei are este re"ata 'ata

mineralizata "e atre o"onto&last, o elula unia pro"uatoare "e un tesut uni

"entina#

Sinteza si ati!itatile seretorii se transmit o"onto&lastului inalt polarizat,

sinteza pro"uan"u*se in orpul elulei iar seretia "in e!olutia o"onto&lastului#

5orpul elular ontine or'anitele are reprezinta "i%erite sta"ii "e seretie a

ola'enului, a 'lioproteinelor si a sarurilor "e aliu#
http://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.php


16/44

Seretia matriei pree"e mineralizarea in "oua sta"ii separate in timp si spatiu

"e atre pre"entina#

Asa um se intampla in os, %ormarea pre"entinei la ni!elul (ontiunii smalt*

"entina se %ae u a(utorul 9ulelor matriei:#

Ima'inea o"onto&lastelor !ariaza "e la elule pseu"ostrati%iate ilin"rie la

ni!elul pulpei oronare 3#7*l@4,la un sin'ur ran" "e elule u&oi"ale in pulpa

ra"iulara,spre o %orma plata aproape suamoasa in apropierea ape$ului

Aeste elule suamoase pro"u a"esea "entina nere'ulata atu&ulara 37*l74#

# 7*l7 Stratul o"onto&lasti "in pulpa ra"iulara poate ontine putini o"onto&lasti1

a"esea ei au %orma suamoasa# Reprezinta elule inati!e# Dentina a"iaenta este

%re!ent nere'ulata, atu&ulara, ontinan" inluziuni elulare#

In timpul %ormarii "entinei la ni!elul oroanei, o"onto&lastele sunt impinse spre

interior pentru a %orma peri%eria amerei pulpare a arei irum%erinta este mult

"iminuata %ata "e ea ori'inala "e la (ontiunea smalt*"entina#

Aeasta "ispozitie e$plia impa)etarea si "ispozitia elulelor in palisa"a intr*un

strat pseu"ostrati%iat "e o"onto&laste oronare#

In!ers, "eoaree spatiul nu este atat "e omprimat in pulpa ra"iulara,

o"onto&lastele isi mentin %orma ilin"ria, u&oi"ala sau suamoasa#

De asemenea, "ensitatea "e elule si "e tu&uli rezultata este mult mai mare inamera pulpara "eat In pulpa ra"iulara#


17/44

5resterea "ensitatatii tu&ulare in amera pulpara poate e$plia marea

sensi&ilitate si permea&ilitate a "entinei oronare#

5lasi, prelun'irilele o"onto&lastie au %ost "esrise a pleaa "e la orpul

elulei spre (ontiunea smalt*"entina si patrun" in "entina pe o "istanta "e +*0mm#

Aest onept s*a &azat pe o&ser!atiile "e mirosopie optia

La mirosopul eletroni, prelun'irilele o"onto&lastie s*au "o!e"it a %i limitate

la treimea interna a "entinei#3in tu&uli4 in ele "oua treimi e$trne tu&ulii sunt

lipsiti "e prelun'iri sau "e ner!i "ar au "in a&un"enta in li)i" e$traelular#

Din aest moti!, interpretarile mo"erne a leziunilor pulpare a urmare a

preparari onser!atoare a a!itatii nu se mai onsi"era a %i "atorate amputatiei

3lezarii4 prelun'irii o"onto&lastie, i usarii, al"urii si e%etelor osmotie#

In plus, sensi&ilitatea "entinei nu poate %i le'ata "e stimularea "ireta a

prelun'irilor o"onto&lastie ori a ner!ilor in "entina peri%eria "in moment e

tu&ulii sunt lipsiti "e asemenea struturi

Dupa %ormarea initiala a "entinei, o"onto&lastul, prin prelun'irea sa, poate Ina

sa mo"i%ie strutura "entinei pro"uan" "entina peritu&ulara#

Aeasta reprezinta un manson )ipermineralizat u putina matrie or'ania in

interiorul mirotu&ulului, sazan" "iametrul aestuia#

Atuni an" este iritat, o"onto&lastul poate aelera %ormarea "e "entina

peritu&ulara pana la oluziunea ompleta a mirotu&ulului 3#7*l=4#

5an" mirotu&ulul este o&struat pe o zona intinsa, !or&im "e o "entina

slerotia, re'asita In eroziunea 'in'i!ala ronia#


18/44

# 7*l= 2ineralizarea tu&ulilor "entinari la un "inte matur uman# 2iro'ra%ii

eletronie ale "entinei ra"iulare ale unui paient in !arsta "e -7 ani# Dentina

peritu&ulara mineralizata si "ensa, in al&, iar tu&ulul in ne'ru# Doi tu&uli sunt !izi&ili

pe setiune# Tu&ulul "in stan'a este aproape total oluzat# Pro'resia naturala a

mineralizarii este e!i"enta la tu&ulul "in "reapta#

Alternati!, o"onto&lastii e$itati pot sa serete in lumenul tu&ular. ola'en,

material amor% sau ristale mari1

Aeste o&struari !or "ue la sa"erea permea&ilitatii "entinei la atiunea

su&stantelor iritante#

Formatiuni e$traelulare

Pulpa "entara este ompusa, in marea

ma(oritate a !olumului sau "in. %i&re si su&stanta %un"amentala#

Aestea %ormeaza orpul si mentin inte'ritatea or'anului pulpar#

Fibrele


19/44

Fi&rele "e ola'en,reprezinta un onstituent ma(or in pulpa,

Aeste %i&re %ormeaza o retea retiulara lar'a pentru a sustine alte elemente

struturale ale pulpei#

5ola'enul este sintetizat si seretat "e atre o"onto&lasti si %i&ro&lasti#

Tipul "e ola'en seretat "e o"onto&lasti pentru a se mineraliza ulterior, "i%era

"e ola'enul pro"us "e %i&ro&lastii pulpari are in mo" normal nu se ali%ia#

Tropocolagenul

Reprezinta %i&rele ola'ene imature "esrise prin mirosopia optia a fibrile

reticulare#

2oleulele "e tropoola'en se unes in %i&re mai mari %orman" fibre decolagen:

Daa se a're'a 3se intrepatrun"4 si se "ensi%ia ate!a %i&re "e

ola'en, !or %orma benzi de colagen:#

In 'eneral, ola'enul "ez!olta mai multe &enzi o"ata u inaintarea In !arsta a

paientului#


20/44

# 7*l

Pulpa peri%eria# Struturile in %orma "e tir&uson 3%i&rele !on or%%4 sunt "e %apt

%i&re "e ola'en u ori'inea in pulpa, tre printre o"onto&lasti si sunt inlusi in

pre"entina#

ubstanta fundamentala

Este o masa 'elatinoasa,e onstituie ea mai mare parte a or'anului pulpar#

Oupa spatiul "intre elelalte elemente#

Este alatuita "e 'liozamino'liani, reprezintati "e.


21/44

* ai"ul )ialuroni,

* on"roitin sul%at si

* alte 'lioproteine

Su&stanta %un"amentala inon(oara si sustine elelalte struturi si este me"iul

prin are meta&olitii si pro"usii rezi"uali sunt transportati spre si "e la elule si

!ase#

Im&atranirea pulpei altereaza su&stanta %un"amentala si pro&a&il in)i&a in mo"

semni%iati! %untiile pulpei#

istemul vascular pulpar

La ni!elul ape$ului patrun" si se e$tin" in zona entrala pulpara, una sau maimulte arteriolee se rami%ia in mii arteriole terminale

saumetaarterioleare sunt "iretionate spre peri%erie 3Fi '#7*l>A4#

Inainte a arteriolele sa se "esparta in apilare, "eseori apare o anastomoza

arteriovenoasapentru a le'a arteriola "iret "e o !enula#5apilarele se rami%ia in

arteriole in un')iuri "repte 3#7*l>C4#

# 7*l> A# Peri%eri se 'ases metaarteriolele mii are se rami%ia in &o'ata retea"e apilare "in pulpa peri%eria#C# Dia'rama s)ematia a patului miroirulator

!asular lasi are ar reprezenta o re'iune !asulara entrala sau peri%eria a in


22/44

A# Arteriolele sunt inzestrate u un strat ontinuu "e elule musulare nete"e#

2etaarteriolele prezinta o onentrare "e mus)i nete" u apilarele rami%iate

"iret "in metaarteriole# S%interele musulare nete"e preapilare sunt "ispuse

strate'i pentru a ontrola %lu$ul san'uin apilar# A"e!aratele apilare nu au

mus)i nete"# Sunturile arterio*!enoase reprezinta one$iuni "irete intre

arteriole si !enule# 2us)ii lor sunt iner!ati "e %i&re %i&re ner!oase simpatie#

Densitatea apilarelor este ea mai mare In re'iunea su&o"onto&lastia "e un"e

tre printre o"onto&laste 3#7*+@4#

5apilarele se !arsa in !enule mii are se lea'a "e ate!a !enule suesi!e si

lar'i 3#7*+/4#

La ape$, +*0 !enule parases pulpa# Aestea se unes u !ase e pro!in "in

spatiul perio"ontal sau osul al!eolar a"iaent#


23/44

# 7*+/#2iro'ra%ie eletronomirosopia a unei setiuni printr*o &ula apilara

trean" printre si aproape "e o"onto&lasti# Inserturile arata o marire mare a

portiunii en"oteliale "in peretele unui apilar e "emonstreaza %enestrarile

3sa'eata4#C# 5apilar su&o"onto&lasti u nuleu mare al unei elule en"oteliale are

se lo!este "e lumen# Plastiitatea eritroitelor ii permite sa se a"apteze la

ontururile nere'ulate ale lumenului# 2em&rana &azala proeminenta inon(oara

peri%eria elulei#

!mplicatii functionale

Prezenta sunturilor arterio*!enoase in pulpa o%era oportunitatea san'elui sa

surtiruiteze apilare#

Alternati!, sunturile arteriolo*!enulare pot sa se in)i"a si marea ma(oritate a

!olumului san'uin sa se in"repte spre peri%eria pulpei pentru a "eser!i apilarele si

elulele pe are le intretin#

Distri&utia %lu$ului san'uin s*ar putea s)im&a in timpul in%lamatiei pulpare#

5resterea "ilatatiei sunturilor arterio*!enulare poate pro"ue 9)iperemie: 3%lu$

san'uin mai rapi"4 sau sa reprezinte staza partiala,"eterminan" aumularea "e

pro"usi rezi"uali, "e meta&olism#

Aspetele "e mai sus "esriu ar)itetura !asulara 'enerala are se 'aseste in

%ieare ra"aina "entara#

La "intii plurira"iulari, sunt &o'ate anastomoze in amera pulpara#


24/44


25/44

"ervii

5ate!a %i&re ner!oase, %ieare ontinan" numerosi ner!i mielinizati si

amielinizati, patrun" in %ieare ra"aina prin %oramenul apial#

2a(oritatea sunt ner!i amielinii, e %a parte "in ple$ul simpati siationeaza asupra %lu$ului san'uin pulpar atuni an" sunt stimulati#

Restul ner!ilor sunt ner!i senziti!i mielinii "in sistemul tri'eminal#

Fi&rele ner!oase mielinie se e$tin" %oarte mult su& zona u elularitate

resuta pentru a %orma asa*numitul 9ple$ Ras)o: 3#7*+-4#

De aii, multe %i&re isi pier" teaa "e mielina si stra&at zona aelulara pentru a

se termina a reeptori sau a terminatii ner!oase li&ere In apropierea

o"onto&lastilor 3#7*+741 altele tre printre o"onto&lasti pana la tu&ulii "entinari

a"iaenti prelun'irilor o"onto&lastilor

# 7*+- Rami%iatii ale %i&relor ner!oase "upa um se apropie aestea "e re'iunea

su&o"onto&lastia 39ple$ul lui Ras)o:4#

# 7*+7 Ner! terminal 3sa'eata4 situat intre o"onto&lastii a"iaenti "e lan'a "entina

ali%ianta# Un mare numar "e ule sunt arateristie aestuia# Este aproape "eprelun'irea o"onto&lastia a"iaenta1 nu reprezinta o sinapsa#


26/44

Ner!ii senzoriali pulpari raspun" la stimulii noi!i numai prin senzatia "e

"urere,in"i%erent "e stimul#

Aeasta "urereeste pro"usa atuni an" stimulul ationeaza pe "entina sau pe

pulpa#

E$ista le'aturi %untionale &ine or'anizate intre unele %i&re ner!oase si

o"onto&laste#

Daa %iletele ner!ului tri'emen sunt setionate se pro"ue "entina "e reatie in

toata pulpa u alte aratere "eat ea are se pro"uea reatie "e%ensi!a la

ataul arios#

O alta %untie a ner!ilor simpatii* in a%ara re'larii tonusului !asular*este

posi&ila re'lare a ratei de eruptie dentara#

Ati!itatea ner!oasa simpatia in%luenteaza %lu$ul san'uin loal si presiunea

tisulara prin "es)i"erea sau In)i"erea sunturilor arterio*!enoase, preum si

%lu$ul san'uin arteriolar1 aest luru poate a!ea e%et seun"ar asupra presiunii "e

eruptie#

Numarul si 'ra"ul "e onentrare al ner!ilor !ariaza in %untie "e sta"iul "e

"ez!oltare al "intelui si, e!i"ent, "e loalizare#

Foarte putini ner!i apar in pulpa umana inainte "e eruptia "entara#

Dupa eruptie, numarul el mai mare "e ner!i se re'aseste in amera pulpara,"e

un"e patrun" in tu&ulii "entinari 3numai /@ "in tu&uli sunt 9iner!ati:4#

Numarul "e ner!i per tu&ul se imputineaza pana la 7 in partile laterale ale

"entinei oronare, pana la mai putin "e / in re'iuneaer!ialasi oazional u un

sin'ur ner! in "entina ra"iulara#

De aeia pulpa oronara si "entina sunt mai sensi&ile la "urereain"usa "e stimuli"eat pulpa ra"iulara si "entina "in aeasta zona#

Dupa in"epartarea pulpei prin e$tratia "intelui sau prin pulpetomie,

rezulta "e'enerari suesi!e ale orpurilor elulare loalizate in nuleii spinali ai

ner!ului tri'emen, 'an'lionul senziti! prinipal si in ner!ul peri%eri, e pro!in "e la

"intele a%lat in al!eola

Sa"ere aparenta a sensi&ilitatii la un "inte restaurat preum si lipsa

sensi&ilitatii are insoteste uneori leziunile arioase poate %i "atorata, el putinpartial, "e'enerarii ner!oase#
http://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/durerea-sl-tratamentul-acestei15818.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/durerea-sl-tratamentul-acestei15818.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/durerea-sl-tratamentul-acestei15818.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/durerea-sl-tratamentul-acestei15818.php


27/44

Calcificarile

In esenta, e$ista "oua tipuri "istinte "e ali%iare. struturile %ormate

unosute su& numele "e.

* "entiuli 3pulpoliti4

* si mii mase ristaline "enumite 'eneri ali%iari "i%uze 3#7*+=4#

5ali%iarile sunt mai %re!ente o"ata u u inaintarea in !arsta si u iritatiile#

Aeste ali%iari pot a'ra!a sau pot stimula in%lamatia pulpara#

Ele pot pro"ue "urere prin presiunea e$eritata asupra "i%eritelor struturi1

prezenta lor in anumite situatii poate %i un a(utor in "ia'nostiarea a%etiunilor

pulpare#


28/44

Se pare a e$ista o pre"ispozitie a %ormarii pulpolitilor la anumiti in"i!izi, posi&il

o trasatura %amiliala#

Pulpolitii, sunt %ormati "in straturi lare si onentrie sau "i%uze "e tesut

ali%iat pe o matrie are este %ormata In prinipal "in ola'en#

# 7*+# Al "oilea molar arata amera pulpara aproape plina "e pulpoliti 3sa'eata4#

Aestia pot apare spontan sau prezenta lor sa in"ie iritatie ronia si in%lamatie

"e la arii si8sau restaurari pro%un"e#

Strutura lor poate e$plia ori'inea lor1 3#7*+>4#

Ele pot %i ali%iari ale trom&ilor in !ase sau ali%iari 'rupate "e elule

nerotie#

Oriare ar %i %oarul, resterea se %ae prin "ez!oltarea matriei pe are se

"epun sarurile minerale#

Pulpolitii sunt lasi%iati "e asemenea in %untie "e loatie.

* pulpolitii 9li&eri: sunt aele ali%iari are se prezinta a insule1

* pulpolitii 9atasati: reprezinta pulpoliti li&eri are au %uzionat u "entina in

ursul "ez!oltarii sale1

* pulpolitii 9inastrati: sunt ali%iari atasate anterior are aum au "e!enit

inon(urate "e "entina#


29/44

# 7*+># 5ali%iarea teii are inon(oara aest !as mi poate %orma un %oar pentru

resterea unei mari struturi ali%iate, un pulpolit#

Pulpolitii pot %i importanti pentru liniianul are ineara sa trateze analele

ra"iulare#

Dentiulii li&eri sau atasati pot a(un'e la "imensiuni mari si sa oupe un !olum

onsi"era&il "in pulpa oronara 3#7*+?4#

Prezenta lor poate altera anatomia interna si sa "eruteze me"iul prin &loarea

totala sau partiala a ori%iiului analului#

Dentiulii atasati pot sa "e!ieze ori sa retina!ar%ul

instrumentarului 3ae4 e$plorator in anale, impie"ian" ast%el a!ansarea in anal#

# 7*+?# Un pulpolit mare are s*a %ormat prin resterea si %uziunea pulpolitilor maimii a ele "e su& aesta# E$aminarea altor setiuni poate arata a aest aparent

pulpolit 9li&er: este atasat "e peretii "entinei#

Pulpolitii "e "imensiuni normale sunt &ine !izualizati pe ra"io'ra%ii "esi

ma(oritatea sunt prea mii sa %ie !azuti, alt%el "eat prin e$amenul )istolo'i#

Rar, mase mari, "isrete, pot umple aproape toata amera pulpara 3#7*0@4#

5amera are pare sa ai&e un ontur "i%uz, intuneat, poate reprezenta o pulpa

are a su%erit "e pe urma %atorilor iritanti si are a raspuns prin a %orma pulpoliti

nere'ulati si numerosi#

Aest luru este un element "e a(utor in "ia'nosti si in"ia o pulpa e$pusa la un

%ator iritant roni si persistent#
http://www.esanatos.com/ghid-medical/oftalmologie/retina55555.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/oftalmologie/retina55555.php


30/44

# 7*0@# Pulpoliti mari pot umple si aproape o&strua amera pulpara# In unele zone

mar'inile aestora au %uzionat u peretii "entinari#

Calcificarile difuze

Sunt unosute "rept ali%iari lineare "atorita orientarii lor lon'itu"inale#

Ele apar in orie zona a pulpei "ar pre"omina in zona ra"iulara#

Forma lor este aeea "e spiuli ali%iati su&tiri, "e o&iei aliniati

strans lan'a !asele san'uine, ner!i sau &enzile "e ola'en 3 #7*+=4#

Datorita "imensiunii si "ispersiei lor, ei nu sunt o&ser!ati in ra"io'ra%ii si sunt

!azuti numai )istolo'i#

5a si pulpolitii, ali%iarile "i%uze tin", "e asemenea, sa reasa u !arsta sau"atorita iritatiilor e$terne#

$odificarile pulpare ce apar odata cu inaintarea in varsta


31/44

La "intii anteriori, amera se poate re"ue pana la ni!el 'in'i!al#

La molari, %ormarea "entinei misoreaza amera "an"u*i o in%atisare

asemanatoare u un "is#

E$aminarea u 'ri(a a ra"io'ra%iilor pentru a i"enti%ia "imensiunea amerei siplasarea ei, urmata "e masuratori ale "istantei "intre supra%ata oluzala si amera

pulpara,pot sa o%ere elemente utile# Formarea "entinei "e iritatie !a altera

anatomia interna#

Dei, an" "entina a %ost a%etata "e arii sau prin atritie, ne putem astepta

la misorarea amerei pulpare#

# 7*0@# Pulpoliti mari pot umple si aproape o&strua amera pulpara# In unele zone

mar'inile aestora au %uzionat u peretii "entinari#


32/44

# 7*0/# 2o"elul %ormarii "entinei intr*un "inte posterior "e la un paient "e =@ ani#

Apozitia tipi nere'ulata a tesutului "ur este mai insemnata pe po"eaua amerei

pulpare, o"ata u "iminuarea aesteia#

$odificarea structurala

Numarul elulelor sa"e si omponenta %i&roasa reste o"ata u im&atranirea

pulpei 3#7*004#

S*a o&ser!at o sa"ere a numarului !aselor san'uine si a ner!ilor are sustin

pulpa are im&atraneste, multe "in artereprezinta mo"i%iari arterioslerotie

similare elor !azute in alte tesuturi 3#7*0-4#

Aeste mo"i%iari implia sa"eri in "imensiunea lumenului u in'rosarea intimei

si )iperplazia %i&relor elastie in tunia me"ie#

De asemenea, poate apare ali%iarea arteriolelor si a preapilarelor#

Nu sa"e numai numarul elulelor, %i&ro&laste si o"onto&laste, "ar eluleleramase par sa %ie relati! inati!e# Aeste elule ati!e, in mo" normal arata

or'anite mai putine asoiate sintezei si seretiei#
http://www.esanatos.com/anatomie/anatomia-inimii/arterele-pulmonare-si-venele-p44556.phphttp://www.esanatos.com/anatomie/anatomia-inimii/arterele-pulmonare-si-venele-p44556.php


33/44

# 7*00#


34/44

Aeasta s*a presupus "atorita %aptului a pulpa mai &atrana prezinta elule mai

putine, o !asularizatie mai putin e$tinsa si omponente %i&roase numerose#

Fiziologia pulpo&dentinara

Atat timp at "entina este aoperita peri%eri "e smalt pe supra%etele oronaresi "e ement pe supra%etele ra"iulare, pulpa "entara !a ramane in 'eneral

sanatoasa pentru toata !iata#

Daa aportul san'uin apial este pertur&at "e %orte e$esi!e orto"ontie

sau traumepro"use prin impat puterni, pulpa se im&olna!este#

2a(oritatea on"itiilor patolo'ie pulpare insa inep u

inlaturarea aestor &ariere 3 smalt sau ement4 protetoare, prin arii, %raturi si

a&raziune#

Rezultatul este omuniarea tesutului moale pulpar u a!itatea orala prin

tu&ulii "entinari, asa um s*a "emonstrat prin stu"ii "e patrun"ere a olorantului si

prin e$perimente a trasorii ra"ioati!i#

Aparent su&stantele penetreaza usor "entina, permitan" %atorilor termii,

osmotii si )imii sa ationeze pe onstituientii pulpari#

Sta"iile initiale implia stimularea sau iritarea o"onto&lastelor si

pot "ue ulterior la in%lamatie si "eseori la "istrutia tisulara#

Dentina este un tesut on(unti! ali%iat penetrat "e milioane "e tu&uli1

"ensitatea lor !ariaza "e la -@#@@@ la @#@@@ tu&uli8mm#

Tu&ulii au "e la /m in "iametru la (ontiunea smalt*"entina pana la 0 m la

supra%ata lor pulpara si ontin un %lui"#

Daa %lui"ul se ontamineaza, "e e$emplu, u en"oto$ine si e$oto$ine

&ateriene "in arii, se "ez!olta un rezer!or "e a'enti in%etiosi e pot patrun"eprin "entina in pulpa, initiin" in%lamatia#

Tu&ulii "entinari on!er' "e la (ontiunea smalt*"entina la amera pulpara#

Aria "entinei oupate "e tu&uli este "e / la ni!elul (ontiunii smalt*"entina,

resan" la -7 in apropierea amerei pulpare#

Impliatiile linie ale aesteia repartizari sunt mari, an" "entina "e!ine

e$pusa in pro%unzime prin te)nii restauratoare, atritiesau alta a%etiune, "entina

are ramane "e!ine "in e in e mai permea&ila#
http://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/traume-postpartum23458.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/traume-postpartum23458.php


35/44

Ast%el, in"epartarea "entinei,terapeuti*prin preparare "e a!itati sau

sle%uirea "e &onturi* %ae pulpa mai susepti&ila la iritatia )imia sau &ateriana#

2iro"uritatea "entinei in apropierea pulpei se re"ue1 3reste "ensitatea

tu&ulara si sa"e, antitatea "e matrie ali%iata "intre tu&uli4#

Aeasta 9inmuiere: relati!a a "entinei interne %ailiteaza lar'irea analului in

timpul tratamentului en"o"onti#

Permea&ilitatea "entinei este "iret proportionala u supra%ata totala a

"entinei e$puse#

O preparatie totala oronara !a %urniza o supra%ata "e "i%uzie mai mare pentru

pro"usii &aterieni "eat o restaurare mia oluzala#

Restaurarile are neesita inlaturarea e$tensi!a si pro%un"a a "entinei 3"e

e$#prepararea pentru o oroana totala4 "es)i" mai multi tu&uli si mai mari,

resan" rata su&stantelor !atamatoare are ar putea "i%uza "e la supra%ata spre

pulpa

5araterul supra%etei "entinei poate mo"i%ia "e asemenea permea&ilitatea

"entinei#

A!em "oua situatii. tu&ulii are se "es)i" omplet, asa um se !e"e in "entina

reent %raturata sau "emineralizata u ai" si tu&ulii e sunt in)isi, %ie anatomi,%ie u rezi"uuri miroristaline#

Aest "etritus se numeste9smear*la;er: 3noroiul "entinar4 are se %ormeaza pe

supra%etele "entinei an" aestea sunt taiate %ie u instrumente "e mana

sau rotati!e#

Noroiul "entinar pre!ine penetratia &ateriana#

Inlaturarea noroiului "entinar prin "emineralizare ai"a sau )elatare !a restepermea&ilitatea "entinei#

Dei o pulpa este mai sanatoasa u at sunt e$pusi mai putin

tu&uli in pro%unzime 3in timpul prepararii a!itatii, prin arii sau prin"es)i"erea

tu&ulilor prin mi(loae )imie4#

ensibilitatea dentinei.

Dentina este %oarte sensi&ila la anumiti stimuli#

Aeasta sensi&ilitate ar rezulta "in stimularea "ireta a ner!ilor "in "entina


36/44

Dar asa um s*a aratat anterior, ner!ii nu apar in "entina peri%eria#

Aest %apt l*a on"us pe CrnnstrJm la propunerea 9teoriei )i"ro"inamie: a

sensi&ilitatii "entinare are sta&ileste a misarea %lui"ului prin tu&ulii "entinari

stimuleaza ner!ii senziti!i "in pulpa sau "entina#

5ele "oua treimi peri%erie ale tu&ulilor sunt pline u li)i" "entinar are este

similar in ompozitie u li)i"ul interstitial si numai treimea "inspre amera pulpara

ontine prelun'irile o"onto&lastie 3%i&rele Tomes4# si8sau %i&re ner!oase

'aspunsul pulpei la inflamatie

Struturile si %untiile pulpei sunt alterate a"esea ra"ial prin a'resare si

in%lamatia are rezulta#

5a parte a raspunsului in%lamator, leuoitele neutro%ile sunt atrase

)emotati la loul respeti!#

Cateriile sau elulele pulpei pe ale "e "isparitie sunt %a'oitate#

Prin )i"roliza pro"uselor ola'enului si %i&rino'enului

rezulta inine *, are pro"u !aso"ilatatie si permea&ilitate !asulara resuta#

Flui"ul are este eli&erat tin"e sa se aumuleze In spatiul interstitial al pulpei,

"ar %iin"a spatiul este limitat, presiunea "in amera pulpara !a reste#

Aeasta presiune tisulara resuta pro"ue e%ete pro%un"e, "istru'atoare,

asupra miroirulatiei loale#

Presiunea tisulara resuta intr*un spatiu limitat altereaza strutura si "eprima

se!er %untia tesuturilor in aest spatiu#

Funtia "eprimata on"ue "eseori la moartea elulara are, pro"ue in%lamatie,

rezultatul %iin" aumularea "e li)i" si presiune resuta in ompartiment#

Presiunea tisulara resuta olapseaza !enele, "ei reste rezistenta la %lu$ul

san'uin prin apilare#

San'ele este apoi suntat "in ariile "e presiune resuta la arii mai 9normale:#

Ast%el, se pro"ue un er !iios in are re'iuni in%lamate tin" sa se in%lameze

si mai mult "eoaree ele tin" sa limiteze %lu$ul lor san'uin nutriti! 3#7*074#

$etabolismul pulpei dentare


37/44

Poate %i "eterminat %ie prin masurarea onsumului "e o$i'en si 5O+, eli&erat,

%ie prin pro"utia "e ai" lati#

Sa"erea pH*ul elulelor pulpare su& =,> "etermina o re"uere semni%iati!a a

onsumului "e o$i'en#

Aest %enomen se petree u si'uranta in timpul pro"uerii in%lamatiei pulpare#

S*a "emonstrat re"uerea meta&olismului pulpar atuni an" s*au %olosit unele

materiale "e o&turatie oronara sau apliarea unor %orte orto"ontie#

'eactia pulpei la substantele permebilizante.

5e se Intampla atuni an" su&stantele perme&ilizante a(un' la pulpa "entara6

Desi &ateriilenu pot tree literalmente prin "entina, pro"usii aestora s*au aratat a pro"ue importante reatii pulpare#

Spetrul lar' al reatiei pulpare, "e la nii o in%lamatie pana la %ormarea

a&esului, poate %i le'at "e onentratia aestor su&stante are a%eteaza pulpa#

Daa rata %lu$ului san'uin pulpar este normala, miroirulatia este %oarte

e%iienta in inlaturarea su&stantelor are "i%uzeaza "e*a lun'ul "entinei pana in

amera pulpara#

Flu$ul san'uin in %ieare minut poate inloui omplet intre -@ si /@@ "in

!olumul san'uin pulpar#

Daa %lu$ul san'uin este re"us, atuni !a e$ista o restere a onentratiei

%lui"ului interstitial la su&stantele are perme&ilizeaza "entina#

5onentratia resuta a a'entilor to$ii poate "ue.

* la "e'ranularea mastoitelor

* la eli&erarea )istaminei,

* pro"uerea "e &ra"iinina

* ati!area proteinele plasmatie

Toate aeste e%ete ati!eaza in%lamatia#

2e"iatorii en"o'eni ai in%lamatiei pro"u.

* !aso"ilatatie arteriolara1
http://www.esanatos.com/boli/bolile-infectioase/agentii-infectiosi-virusurile-85537.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-infectioase/agentii-infectiosi-virusurile-85537.php


38/44

* presiune )i"rostatia apilara resuta1

* mares iesirea "e proteineplasmatie "in !ase in interstitiul pulpar1

* res presiunea tisulara pulpara#

Aeste e!enimente, "etermina olapsul loal al !enulelor, "u la o sa"ere

!iitoare a %lu$ului san'uin pulpar1 ast%el se reaza un er !iios are poate

on"ue spre moartea pulpara 3 #7*074#

Presiunea pulpara normala este "e la +@ la -@ mm H', "ei su& ni!elul presiunii

arteriale sistemie, "ar %oarte aproape "e presiunea apilara pulpara 3#7*0=4#
http://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/cancerul/proteine-anormale-produsul-exp93873.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/cancerul/proteine-anormale-produsul-exp93873.php


39/44

# 7*07# 5erul !iios al in%lamatiei pulpare, are inepe u iritatia3sus4, on"ue

spre un raspuns loalizat si poate a!ansa spre o leziune "e o mare se!eritate si

)iar spre o pulpita ire!ersi&ila#


40/44

# 7*0=# atie a presiunii tisulare pulpare u presiunea sistemia intr*un aine#

A# Presiunea !asulara sistemia in%atisata pe o sensi&ilitate "i%erita si sara are"emonstreaza !alori "e apro$imati! /+@ mm H' si pulsulin (ur "e =@ mm H'#C#

Presiunea tisulara pulpara luata simultan u ea sistemia si "esrisa pe o alta

sara# Presiunea tisulara pulpara in"ia !alori "e aproape 0@ mm H' iar pulsul "e

apro$imati! /@ mm H'#

Presiunea tisulara pulpara este resuta in pulpite "ar aeasta restere este

loalizata in anumite zone ale pulpei, %iin" normala in zonele nein%lamate#

Presiunea tisulara pulpara resuta "etermina "ureri pulpare sterse, sla&loalizate, un tip "e "urere are "i%era "e ea "entinara, surta, &ine "e%inita si

loalizata are s*a sta&ilit a s*ar "atora misarii %lui"ului prin "entina#

5orespunzator, an" se "es)i" "inti u presiune pulpara ri"iata, "urerea

"iminua rapi" pe masura e presiunea pulpara sa"e simtitor#

Efectele de postura asupra pulpei dentare.

In ortostatism e$ista o presiune sazuta la ni!elul struturilor apului are, in

postura normala, sunt mult mai sus "eat inima#

In pozitia 9ulat:, %orta 'ra!itationala "ispare si are lo o restere a presiunii

in pulpa si orespunzator, o restere a presiunii tisulare#

In aeasta pozitie, pulpa in%lamata sau iritata "e!ine mai sensi&ila la stimuli si

poate sa trimita )iar si semnal "e "urere#

Ast%el se e$plia "e e paientii u pulpita auza "ureri mai mari noaptea in

pozitie "eli!a. se "ez!olta o mare presiune per%uza&ila si pro&a&il o mare presiunetisulara are poate "ue la resterea "urerii pulpare#
http://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/bolile-aparatului-cardio-vascular-la-copii/tulburri-ale-formrii-impulsulu83614.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/bolile-aparatului-cardio-vascular-la-copii/tulburri-ale-formrii-impulsulu83614.php


41/44

Paientii "esopera a"esea a stau mai on%orta&il "aa "orm in pozitie !eriala,

%apt are iarasi e!i"entiaza e%etele 'ra!itatiei asupra %lu$ului san'uin pulpar#

Un alt %ator are ontri&uie la resterea presiunii pulpare este e%etul "e

postura la ni!elul sistemului ner!os simpati#

In pozitie !ertiala, &aroreeptorii 3asa*numitul sinus9aroti"ian:4, loalizati in

rosa aortiasi la ni!elul &i%uratiei arterelor aroti"e, mentin un 'ra" relati! mare

"e stimulare simpatia la or'anele &o'at iner!ate "e sistemul ner!os simpati#


42/44

# 7*0># atie asupra %lu$ului san'uin printre "i%erite tesuturi si or'ane, a(ustat in

%untie "e 'reutate# De notat %aptul a %lu$ul san'uin pulpar este interme"iar, "e

la mus)iul s)eleti, (os reprezentat si reier, are este situat mai sus#

Relatia "intilor u sistemele ar"io!asularsi lim%ati este intima si a&soluta#

Ar tre&ui sa ne a"uem aminte "e aest %apt In timpul tratamentului "entar,

"eoaree plasarea "e materiale pe "entina sau pe pulpa poate "ue la o lar'a

raspan"ire a aelui material sau me"iament#

Histologia zonei periapicale

In zona periapiala, tesuturile on(unti!e ale analului ra"iular, %oramenului si

zonei periapiale, %ormeaza un tesut ontinuu si insepara&il# Relatia intima este

on%irmata prin %re!enta a%etiunii in pulpa, stimulan" a%etiunea "inolo "e "inte#

Atuni an" atat pulpa at si ape$ul sunt impliate, terapia ime"iata tre&uie sa se

%oalizeze pe re'iunea periapiala# 2ai mult, este neesar numai terapia pulpara#


43/44

instrumentarului preum si o&turatia, in"ia at "e neesar este sa respetam

tesutul on(unti! periapial#

Relatia intima a struturilor periapiale a %ost su&liniata in e$perimente are au

urmarit su&stantele plasate pe pulpa oronara pana la paro"ontiu# 2arerii au

mi'rat "in pulpa si au %ost o&ser!ati in toate zonele li'amentului paro"ontal, in osulal!eolar si me"ular si )iar in 'in'ia mar'inala#

/+-

Zona periapiala este ontinuarea li'amentului paro"ontal# Atualmente, tesutul

"in apropierea ape$ului "intelui este mai mult asemanator u ontinutul analului

ra"iular "eat u li'amentul paro"ontal# Aparenta ra"iolo'ia a intreruperii in os

pentru a permite pa)etului !asulo*ner!os sa treaa nu tre&uie on%un"ata u

resor&tia osoasa are insoteste in%lamatia periapiala 3#7*-@4#

Cenzile "e tesut on(unti! ale ner!ilor si !aselor sunt strans le'ate# Este mia

mirarea a mo"i%iarile in%lamatorii s*au a%lat in aeasta zona "e e'resie !asulara1

raspan"irea in%lamatiei are lo !ia &enzile "e tesut on(unti! ale !aselor

reprezentan" o ale "e "iseminare#

Fiziolo'i, a si strutural, se ontrasteaza "i%erenta "intre aparatul

li'amentului paro"ontal %ata "e tesutul pulpar. Unu)"e e$emplu, ar %i a este un

or'an reeptor "e mare %inete tatila# 5ontatul usor la ni!elul "intelui !a stimula

numerosii sai reeptori presionali# Pulpa nu ontine asemenea reeptori#

Proprioeptorii li'amentului prezinta apa&ilitatea "e "eterminare spatiala# Pentru

aest moti!, in%lamatia paro"ontiului poate sa %ie mai usor loalizata "e paient

%ata "e in%lamatia pulpara# Doi,!asele pulpare olaterale a&un"a in aeasta re'iune#

Aest a%lu$ san'uin &o'at este un %ator prinipal in a&ilitatea zonei periapiale sa

rezol!e %oarul in%lamator1 In ontrast, pulpa e"eaza in in%lamatie "atorita lipsei

!aselor olaterale# Trei,paro"ontiul apial omunia u spatiile me"ulare ale osului

al!eolar# Flui"ul "in in%lamatie si presiunile rezultate "i%uzeaza aparent prin

aeasta re'iune %ata "e spatiul pulpar#

/+7

Histolo'i, zona periapiala "emonstreaza posi&ilitati importante ale

paro"ontiului# Fi&rele "e ola'en anoreaza ementul la osul al!eolar# Dispozitia

osului si a %i&relor este "isontinua aolo un"e pa)etul !asulo*ner!os patrun"e in

pulpa# Un omponent important al li'amentului paro"ontal la toate ni!elele este sirul

"e elule eto"ermale "eri!ate "in teaa ra"iulara are %ormeaza o retea stransa

in aeasta zona in'usta "intre "inte si os# Aeste resturi em&rionare, resturile

epiteliale ale lui 2alassez, pot ser!i onstruti!, %untii asemanatoare %iin" "e(a

sta&ilite# Orium, s*a %oalizat un pol "e interes asupra potentialitatii lor "e a


44/44

pro"ue rapi" )iperplazie atuni an" sunt stimulate "e in%lamatia periapiala# Dupa

um se !a !e"ea in mo"ulul >, aeste elule o%era 9aile: epiteliale ale mem&ranei

)istului apial#

Dinolo "e li'ament este osul al!eolar u ma"u!a asoiata lui# Tranzitia "e la

spatiul li'amentar la ma"u!a se %ae prin nenumarate per%oratii ale osului al!eolar#Aest os, la ape$, este o a"e!arata lama ri&ri%orma# Tesutul on(unti! interstitial

al mem&ranei paro"ontale tree prin aeasta lama transportan" ner!i si !ase pentru

a se uni u ma"u!a 'rasa a osului al!eolar "e sustinere#

Potentialele aestei ma"u!e periapiale sunt multiple si importante# 5elulele

mezen)imale si altele ale ma"u!ei ontri&uie la "e&ri"area naturala si la reparare

in zonele periapiale a%etate, urman" terapia pulpara a"e!ata#

Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare

Documents

Transcript of Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare