8/9/2019 Histo - Sem 1

1/66

ESUTUL EPITELIAL

1. esutul epitelial - caractere generaleTesutul epitelial este tesutul cel mai raspandit in organism.Principalele caracteristici: este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte spatiile intercelulare sunt foarte reduse (au putina substanta extracelulara) celulele sunt unite prin jonctiuniorice epiteliu are doua suprafete: libera (orientata catre mediul extern) si atasata la tesutul conjunctiv,intotdeauna ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata in proteine si glicozaminoglicani sulfatati) careformeaza membrana bazala (MB).Rolul sau este asemanator cu al membranei celulare, dar relativ la organ si anume: separa selful de non-self si monitorizeaza, controleaza si modifica substantele care il traverseaza.Caracterul ubicuitar al tesutului epitelial este determinat de originea embriologica a sa care este in oricaredintre cele trei foite embrionare: din ectoderm deriva:

epidermul si derivatele sale (par, unghii) glandele tegumentare (sudoripare si sebacee) epiteliul cavitatii bucale, nazale si anale unele glande endocrine: adenohipofiza din endoderm deriva: tubul digestiv si aparatul respirator parenchimul glandelor anexe digestive glandele endocrine (paratiroida, tiroida si timusul) din mezoderm deriva: corticosuprarenala endoteliile mezoteliileTesutul epitelial este lipsit de vase sangvine si limfatice (este avascular). Vasele sangvine aflate in tesutulconjunctiv nu traverseaza MB si tesutul epitelial este hranit prin difuziune. Spre exemplu, in cazulepiteliului pluristratificat, celulele aflate in contact cu MB sunt mai bine hranite decat cele aflate la odistanta mai mare de MB. Exista si un epiteliu vascularizat: stria vasculara, care se gaseste in urecheainterna, pe peretele lateral al canalului cohlear.Este bine inervat, prin terminatii nervoase libere, distribuite in mod neuniform, in retea butonata, retea incosulet sau retea nebutonata. Anumite epitelii nu au terminatii nervoase libere pentru durere, ceea cepermite efectuarea anumitor manevre fara anestezie (raclarea epiteliului gastric si intestinal pentru biopsie,cauterizarea colului uterin).Tesutul epitelial are capacitatea de regenerare (proces fiziologic prin care sunt inlocuite celulele uzate,prin activitate mitotica neintrerupta a unor celule nediferentiate din epiteliu, numite celule stem). Rata deinlocuire a unui epiteliu variaza in limite foarte largi: epiteliul intestinal se inlocuieste in 2-5 zile (cel mairapid) iar epidermul se inlocuieste in 30 zile (cel mai lent).

2.Epiteliile de acoperire unistratificate - descriere, localizare,rolAlcatuieste invelisuri membranare, adeseori cu rol de protectie.

Poate fi clasificat dupa numarul de straturi in epiteliu simplu (unistratificat) si epiteliu stratificat(pluristratificat). Deci epiteliile pot fi: simple(unistratificate) pavimentoase (scuamoase)

8/9/2019 Histo - Sem 1

2/66

cubice cilindrice (columnare, prismatice)Epiteliile pavimentoase simple (scuamoase)

Seamana cu solzii pestilor, au nuclei alungiti si turtiti, deci acest tesut apare ca un sir de nucleiturtiti. Acest epiteliu actioneaza ca o bariera simpla permeabila, asigurand un tranzit selectiv de gaze simetaboliti.

Ex.: epiteliul alveolei pulmonare, ramura descendenta a ansei Henle, foita parietala a capsuleiBowman. Mezoteliile si endoteliile sunt tot epitelii simple scuamoase. Endoteliul este epiteliul carecaptuseste orice tip de vas. Mezoteliile intra in structura seroaselor, alcatuind membrana ce captusestecavitatile inchise ale organismului (pleura, pericard, peritoneu).

Epiteliul simplu cubicLatimea si inaltimea celulelor este aproximativ egala. Nucleul este rotund si situat central de

regula. D.p.d.v. functional acest epiteliu este destinat absorbtiei sau secretiei (in functie de sens). Exista silocuri unde are rol de protectie. Exemple: ramura ascendenta a ansei Henle si segmentul distal al tubuluiurinifer, canalele glandelor exocrine (intralobulare) care se varsa in ducte (canale interlobulare), epiteliulde acoperire al ovarelor.

Epiteliul simplu cilindric

Este format dintr-un rand de celule inalte (inaltimea este de 2-3 ori mai mare decat latimea).Nucleii sunt alungiti si ovalari, asezati spre MB (dar exista si cazuri cand sunt asezati central sau chiarapical). Poate avea specializari la nivel apical (cili, microvili, stereocili).

Exemple: tubul digestiv (stomac, intestinul subtire si cea mai mare parte a intestinului gros), cailegenitale feminine (trompele uterine si uterul), segmentul proximal al tubului urinifer, glandele exocrine -ductele striate.

Functii: de secretie si absorbtie (absorbtia este marita datorita prezentei microvililor); de transport al moleculelor de-a lungul celulei (realizat de catre cili)

3.Epiteliile de acoperire stratificate - descriere, localizare, rol stratificate: pavimentoase (cheratinizate sau necheratinizate) cubice cilindriceEpiteliul stratificat scuamos

Este alcatuit din mai multe randuri de celule. Doar stratul superficial este scuamos (nucleii suntturtiti numai la suprafata, in rest fiind rotunzi).

Este de doua tipuri:1. cheratinizat (cornos)2. necheratinizat (moale)

Deosebirile intre cele doua tipuri apar la nivelul stratului superficial.In cazul epiteliului cheratinizat, celulele de la suprafata acumuleaza proteine (cheratine) si astfel

ele isi pierd nucleii. Acesta este cazul epidermului, care este impermeabil pentru apa si are un rol protectorimpotriva factorilor fizici, chimici si infectiosi.Asigura rezistenta mai mare la factorii infectiosi.

In cazul epiteliului necheratinizat, celulele superficiale au si ele in citoplasma granule de cheratinadar ele isi pastreaza nucleii. Acest epiteliu este localizat in primele segmente ale tubului digestiv (cavitatebucala, faringe, esofag), epiteliul anterior al corneei., epiteliul vaginal. Acest epiteliu are un rol protectordar este permeabil pentru unele molecule mici si pentru apa.

Epiteliul stratificat cubic si cilindric

Sunt slab intalnite la adult. La embrion se gaseste frecvent epiteliul stratificat cilindric.

8/9/2019 Histo - Sem 1

3/66

Epiteliul stratificat cubic se gaseste la adult in peretii unor ducte interlobulare a unor glandeexocrine, in peretele canalului de secretie a glandelor sudoripare, in peretele foliculilor ovarieni. Pereteleeste format din doua randuri de nuclei.

Epiteliul stratificat cilindric se gaseste pe suprafata respiratorie a epiglotei si in conjunctivapalpebrala.La suprafata celulele sunt cilindrice cu 2 randuri de nuclei mai alungiti.

4.Epiteliul pseudostratificat - descriere, localizare, rol.Epiteliul pseudostratificat cilindric

Este o forma particulara de epiteliu simplu. Toate celulele au raport direct cu MB, dar sunt deinaltimi diferite astfel incat doar unele ajung la suprafata. Prin urmare, si nucleii ajung la inaltimi diferite.

Poate prezenta la nivelul membranei apicale specializari (cili sau stereocili).Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat se mai numeste si epiteliu de tip respirator deoarece se

gaseste numai in arborele traheobronsic.Epiteliul pseudostratificat cilindric cu stereocili se gaseste in caile genitale masculine, in epididim

si canalul deferent. Stereocilii se vad si la microscopul optic si la cel electronic, fiind putin mai lungi decatcilii

5.Epiteliul de tranz ie - descriere, localizare, rolEpiteliul se mai numeste si uroteliu deoarece se gaseste numai in caile urinare (calice mici, calice mari,bazinet, ureter, vezica urinara, partea proximala a uretrei). Epiteliul se mai numeste si polimorf deoareceeste format din celule care au diferite forme (celule din stratul bazal - cubice, celule in racheta, celuleumbeliforme - in forma de umbrela).

Acest epiteliu este o forma speciala de epiteliu stratificat.Celulele din stratul bazal sunt celule germinative.Celulele in racheta prezinta un pol latit, indreptat spre stratul celulelor umbeliforme si un pol efilat

(ingustat) indreptat spre stratul bazal.Celulele umbeliforme sunt uni- sau binucleate si acopera 2-3 celule in racheta.Epiteliul de tranzitie isi modifica forma celulelor si numarul de straturi. Modificarea numarului de

straturi se datoreste si faptului ca (probabil) toate celulele acestui epiteliu sunt ancorate la MB. Atunci

cand se exercita o presiune, celulele gliseaza unele pe langa altele si se reduce numarul de straturi decelule.

Modificarea formei celulare se realizeaza in special la celulele umbeliforme. Prin studii demicroscopie electronica s-au observat pe membrana acestor celule arii dense ale celulelor umbeliforme.Acestea reprezinta niste invaginari ale membranei care constituie rezerve membranare. Cand celulaurinara este goala, ariile se vad clar iar cand celula este plina, ariile dispar, ca urmare a intinderiimembranei celulare, proces care se produce cu ajutorul miofibrilelor din citoplasma.

Epiteliul este impermeabil, constituind o bariera osmotica. Aceasta functie este data deorganizarea membranei celulare care are o compozitie chimica bogata in sfingolipide.

6.Epiteliile glandulare exocrine - defini ie, clasificareGlandele pot fi:

exocrine - isi varsa produsii de secretie in mediul extern (cu sau fara ajutorul canalelor de secretie) endocrine - isi varsa produsii de secretie in mediul intern (preferential in sange)Glandele exocrine

Partea lor profunda alcatuieste unitatea secretorie si se numeste adenomerul glandular. Elpastreaza legatura cu lama epiteliala prin intermediul canalelor de excretie. El vine in raport cu vaselimfatice si sangvine si cu membrana bazala.

Clasificarea glandelor exocrine dupa structura se poate face dupa: numarul de celule din glanda exocrina aspectul sistemului canalicular aspectul adenomerului

8/9/2019 Histo - Sem 1

4/66

Dupa numarul de celule din glanda, glandele exocrine pot fi unicelulare sau multicelulare. Existaun singur tip de glanda exocrina unicelulara: celula caliciforma (are forma de cupa), care se gaseste inepiteliul respirator sau in epiteliul digestiv. Restul glandelor exocrine sunt multicelulare.

Uneori celulele din glanda exocrina se diferentiaza intr-un epiteliu de invelis, ceea ce va duce laformarea unei glande intraepiteliale (in mucoasa nazala). Aceasta contine celule ce formeaza un epiteliude invelis si celule secretorii, formand mase compacte asociate unui sistem canalicular.

Glanda exocrina isi varsa produsii de secretie intr-o cavitate cu sau fara ajutorul canalelor deexcretie. Clasificarea glandelor dupa sistemul canalicular se face in simple si compuse. Glandele simpleau un canal unic de excretie, neramificat. Glandele compuse au un canal de secretie ramificat.

Clasificarea glandelor dupa forma adenomerului se face in glande tubulare, acinoase saualveolare.

Adenomerul tubular poate fi: unic si drept (glande tubulare drepte) unic dar ramificat (glande tubulare ramificate) contort (glande tubulare glomerulare)

Adenomerul acinar se aseamana cu cel alveolar, cu precizarea ca cel alveolar are un scurt canalprin care se varsa in canalul excretor, canal care la adenomerul acinar lipseste. Exista si glande tubulo-acinoase si tubulo-alveolare.

Pentru definirea corecta a tipului unei glande se folosesc doua adjective: unul referitor la formacanalelor si al doilea referitor la forma adenomerului. Exista astfel urmatoarele tipuri de glande: glanda simpla tubulara dreapta (glanda intestinala - glanda Lieberkhn) glanda simpla tubulara ramificata (glandele stomacului - fundice si pilorice si glandele duodenale

Brnner) glanda simpla tubulara glomerulara (glanda sudoripara) glanda simpla alveolara sau alveolara ramificata (glanda sebacee) glanda simpla acinoasa (glanda lacrimala) glanda compusa acinoasa (glanda parotida) glanda compusa tubuloacinoasa (glandele sublinguale si submaxilare) glanda compusa tubuloalveolara (glanda mamara)

Glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa produsii de secretie in glande seroase, glande

mucoase si glande mixte (seromucoase sau mucoseroase)Glandele mucoase secreta mucus. Mucusul contine proteine inalt glicozilate (mucine). Celulele

glandelor mucoase au un continut ridicat de glicozil transferaze (necesare glicozilarii proteinelor), care segasesc in aparatul Golgi.

Glandele seroase au o secretie cu aspect apos, care contine protein-enzime. Exemplu: glandaparotida.

Glandele mixte pot fi: seromucoase (glanda submandibulara) - au o secretie predominant seroasa mucoseroase (glanda sublinguala) - au o secretie predominant mucoasa

De asemenea, glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa mecanismul de excretie in glandemerocrine, apocrine sau holocrine.

Majoritatea glandelor sunt merocrine. Acestea isi elimina produsii prin exocitoza.

Glandele apocrine isi acumuleaza produsii de secretie la polul apical si pentru excretie se rupemembrana care se pierde, impreuna cu o parte din citoplasma apicala. Exemple: glanda mamara siglandele ceruminoase, care produc ceara si se gasesc in conductul auditiv extern.

In cazul glandelor holocrine, produsii de secretie invadeaza toata celula, ceea ce duce la moarteacelulei. Eliminarea produsilor de secretie se va face prin eliminarea intregii celule moarte. Exemplu:glanda sebacee.

7.Epiteliile glandulare endocrine - defini ie, clasificareIsi elimina produsii de secretie in mediul intern: in sange (preferential), in limfa sau in lichidul interstitial.

Momentul de eliberare a produsilor de secretie poate fi:

8/9/2019 Histo - Sem 1

5/66

imediat (corticosuprarenala) - glande cu secretie continua dupa o prealabila perioada de stocare (intracelulara sau extracelulara) stocarea intracelulara are loc prin granule de secretie stocarea extracelulara: tiroida depoziteaza produsul de secretie in coloid

Majoritatea glandelor endocrine sunt de origine epiteliala dar exista si glande de origine nervoasa.O dovada a originii epiteliale este contactul celulelor secretorii cu membrana bazala.

Criterii de clasificare a glandelor endocrine: dupa modul de dispunere a celulelor: in cordoane celulare, dispuse fie paralel, fie ramificate si anastomozate (ex.: zona fasciculata din

corticosuprarenala) in foliculi - o cavitate (coloid) cu un continut delimitat de un epiteliu secretor (ex.: tiroida) insule, cuiburi sau gramezi (ex.: insulele Langerhans din pancreasul endocrin) dupa natura produsilor de secretie: glande ce secreta polipeptide mici si amine biogene (ex.: celulele ce alcatuiesc sistemul neuroendocrin

difuz - APUD) glande ce secreta proteine si polipeptide mari (majoritatea glandelor endocrine) glande care secreta steroizi (corticosuprarenala, componenta endocrina a gonadelor)

8.Membrana bazala - caracteristici, metode de eviden iere lamicroscopul optic, ultrastructur , func ii.Este o componenta a matricei extracelulare ce stabileste raporturi constante cu orice tip de proteina. Are incomponenta proteine si glicozaminoglicani sulfatati.

Caracteristici: MB are o grosime variabila (aprox. cateva zeci de microni) ce se evidentiaza la microscopul optic,

care are o putere separatoare de 0,2 . In coloratii uzuale MB nu se vede la microscopul optic. Pentruevidentiere se folosesc metode histochimice. Atfel, prin metoda PAS, datorita continutului ridicat deglucide, MB apare in rosu purpuriu. Prin impregnare argentica cu precipitarea sarurilor de argint, MBeste neagra datorita continutului crescut de fibre de reticulina. Cea mai fina MB este cea din epiteliul

vezicii urinare, astfel incat pana la aparitia microscopului electronic existenta membranei bazale inraport cu epiteliul era incerta.

MB are un aspect variat: in mod obisnuit apare ca o structura liniara, uneori insa are un aspect ondulatdatorita unor proiectii ale tesutului conjunctiv spre epiteliu, proiectii numite papile conjunctive.

MB are o compozitie chimica variata (in functie de localizarea epiteliului). Astfel, in orice MB exista5 componente chimice majore (permanente) si anume: colagen tip IV (o proteina fibroasa), laminina(glicoproteina), entactina (glicoproteina), heparansulfat, fibronectina (glicoproteina). Colagenul,laminina, entactina si heparansulfatul sunt secretate de celulele epiteliale iar fibronectina este secretatade celulele din matrice. Aceste componente chimice majore sunt secretate de celulele epitelialesprijinite pe membrana si in parte de celulele conjunctive din matricea extracelulara.

La examinarea prin microscopie electronica de transmisie, membrana bazala are aspect fin, granular,ce are drept corespondent morfologic o retea de fibrina foarte fina.

De la polul bazal al celulelor epiteliale la matricea extracelulara, membrana bazala are treicomponente care pot fi evidentiate la microscopul electronic: lamina lucida (rara) care apare ca oregiune electronotransparenta, lamina densa (bazalis) care apare ca o banda electronodensa, laminafibroreticularis (retea de fibre ce contine un alt tip de colagen, colagen tip III, care se organizeazaformand fibre de reticulina care se vad prin impregnare argentica).

Functiile membranei bazale: reprezinta o interfata de adezivitate intre epiteliu si matricea extracelulara: celulele epiteliale se

ancoreaza la membrana bazala care, la randul ei, are contact cu celulele tesutului conjunctiv. este o bariera permeabila si selectiva. Dintre componentele MB, asigura permeabilitatea GAG sulfatati

care, prin multiplele lor sarcini negative, se organizeaza in pori cu diametrul variabil.

8/9/2019 Histo - Sem 1

6/66

controleaza organizarea si diferentierea celulara. Ea mediaza interactiunea dintre receptorii desuprafata, ce apartin celulei epiteliale, si diverse molecule din matricea extracelulara.

9.Polaritatea celulei epitelialeIndiferent de localizare, tesutul epitelial indeplineste numeroase roluri. El are proprietatea de polaritate,

care este de doua feluri: polaritatea tesutului epitelial (tisulara)polaritatea celulei epiteliale (celularaPolaritatea tisulara

Tesutul epitelial are polaritate datorita rolului de bariera pe care-l indeplineste, separand douamedii cu compozitie diferita. Tesutul epitelial are deci doua suprafete:1. suprafata libera orientata spre mediul extern sau lumen2. suprafata orientata spre membrana bazala

Tesutul epitelial este o bariera pentru factori fizici, chimici etc.La unele epitelii, suprafata spre mediul extern are specializari. In cazul tesutului pluristratificat,

stratul liber este cel specializat si deci este bine structurat. La epiteliul pluristratificat pavimentoscheratinizat, suprafata libera este reprezentata de cheratina iar celulele specializate se numesc

cheratinocite. La epiteliul simplu, spre mediul extern apar specializari membranare.Polaritatea celularaPolaritatea celulara consta in existenta la nivelul membranei celulelor epiteliale a unor domenii

membranare distincte, ce difera intre ele d.p.d.v. biochimic, structural si functional. In mod obisnuit, ocelula epiteliala are doua domenii membranare:1. apical (spre lumenul organului)2. laterobazal (spre tesutul conjunctiv)

Cele doua domenii vin in contact cu compartimente cu continut diferit d.p.d.v. al lichiduluiextracelular.Elemente de definire a polaritatii

cele doua domenii membranare difera d.p.d.v. biochimic si apare astfel asimetria biochimica asuprafetei membranei (diferenta intre membrana apicala si cea laterobazala).

existenta jonctiunilor stranse (zonulae ocludens) si realizarea contactelor intercelulare ce sunt asigurateprin molecule de adezivitate celulara si dispozitive jonctionale. Interactiunile celulelor epiteliale pot fi dedoua tipuri:cu celule epiteliale adiacente numite interactiuni (contacte) celula celula cu matriceaextracelulara numite interactiuni celula - substratdispozitia caracteristica a organitelor celulare si a componentelor de citoschelet in citoplasmaStabilirea polaritatii celulei epiteliale este un proces complex, determinat genetic, care parcurge mai multeetape. Afectarea unei functii determina aparitia unei disfunctii celulare care va duce la aparitia unei boli.Deci, daca celula epiteliala are polaritate, ea va functiona normal, iar pierderea polaritatii duce la aparitiaunei boli. S-au descris mai multe afectiuni cu localizare diferita, in care alterarea integritatii epiteliale nueste cauza dar apare ca o consecinta a bolii. Dintre acestea enumeram: carcinoamele, insuficinta renalaacuta prin ischemie, boala Davidson (boala cu microvili inclusi), boala rinichiului polichistic

10.Celula epitelial - specializ ri ale membranei plasmaticeapicaleSpecializari ale membranei celulare apicale

Ele au diverse roluri: marirea suprafetei de absorbtie (microvilii si stereocilii), transport demolecule si celule (cilii), sau rol senzorial (stereocilii). Microvilii sunt specializari ce se disting numai la microscopul electronic. Ei reprezinta forme de

organizare stabila a filamentelor de actina. In celula epiteliala sunt frecventi si sunt in general scurti.Aceste specializari sunt cacteristice celulelor implicate in absorbtie. Ei apar fie izolati (la distantevariabile, avand forma si dimensiuni diferite) fie grupati (acopera intreaga suprafata membranara si auaceeasi forma si acelasi diametru).

8/9/2019 Histo - Sem 1

7/66

Microvilii egali, cand sunt grupati au corespondenti in microscopia optica: platoul striat (o zonastriata la polul apical cu striatii perpendiculare pe suprafata celulei) si margine in perie (aspect de fire lapolul apical).

Exista diferente intre platoul striat si marginea in perie. Marginea in perie prezinta microvili mailungi care au citoscheletul axial mai putin dezvoltat ceea ce permite variatia lungimii lor; ei se rup usor(sunt friabili), ceea ce le da un aspect neregulat. Marginea in perie apare la polul apical al nefrocitului, insegmentul proximal al tubului urinifer. Platoul striat apare la polul apical al enterocitului. Stereocilii se disting si la microscopul electronic si la cel optic. La microscopul optic se aseamana

cu niste cili mai lungi. Studiile de microscopie electronica au aratat ca denumirea este improprie,stereocilii fiind de fapt niste microvili. Ei sunt mai lungi decat microvilii obisnuiti, mai subtiri siadeseori ramificati. Rolul stereocililor depinde de localizarea epiteliului. In unele localizari au rol inmarirea absorbtiei (epiteliul cailor genitale masculine: epididim si canal deferent). In epiteliilereceptoare din urechea interna (organul Corti, crestele ampulare etc) au rol senzorial.

Cilii apar si in microscopia optica si in cea electronica. Spre deosebire de microvili si stereocili,cilii sunt alcatuiti din microtubuli. Ei reprezinta specializari membranare cu mobilitate, asigurandmiscari ondulatorii (in val). Au rol in transportul moleculelor sau celulelor de-a lungul epiteliului.Ex.:epiteliul de tip respirator, epiteliul trompelor uterine.

11.Celula epitelial - specializ ri ale membranei plasmaticebazaleSpecializari ale membranei plasmatice bazale

Acestea apar la unele celule epiteliale, adica la cele implicate in transportul transcelular si au rolulde a mari suprafata. Ele apar ca invaginari ale membranei spre citoplasma (in care exista mitocondrii cuaxul longitudinal paralel cu invaginatia). Aceste invaginari produc o compartimentare a citoplasmei lanivel bazal. Ansamblul invaginarilor membranei plasmatice bazale se numeste labirint bazal. Datoritaacestor invaginari si mitocondriilor exista corespondent in microscopia optica: aspectul striat alcitoplasmei la polul bazal. Ex.: tubul urinifer, glandele exocrine (in lobul, in ductele striate). Acestespecializari contin receptori pentru factorii sangvini si se specializeaza pentru jonctiunea celula - matriceextracelulara. Polul bazal se ancoreaza la matrice prin contacte focale (alcatuite din filamente de actina) si

prin hemidesmozomi (alcatuiti din filamente intermediare sau tonofilamente). Indiferent de jonctiune,planul de organizare a jonctiunii e similar: in citosol exista proteine de ancorare intracelulare care suntconectate cu proteine transmembranare prin intermediul carora se face legatura cu proteinele din matriceaextracelulara.

12.Celula epitelial - specializ ri ale membranei plasmaticelateraleSpecializari ale membranei plasmatice laterale

Au rol in stabilirea interactiunilor celula - celula, asigura adezivitatea simpla, care se realizeazaprin spatiile intercelulare si adezivitatea prin jonctiuni speciale. Spatiile intercelulare contin o retea de

glicoproteine care interactioneaza cu domeniile extracelulare a proteinelor transmembranare dinmembrana laterala a doua celule adiacente. Spatiile intercelulare mai contin lichid ce mediaza schimbuldintre celula epiteliala si matricea extracelulara.

Jonctiunile stranse (zonulae ocludens) fac parte din jonctiunile speciale si au rol de a delimitadomeniul apical de cel laterobazal. Ele controleaza permeabilitatea spatiului extracelular, impiedicandtrecerea libera a moleculelor in spatiul extracelular.

Jonctiunile de ancorare mentin integritatea epiteliului. Ele sunt jonctiuni adherens (formate dinfilamente de actina) sau desmozomi (formate din filamente intermediare).

Jonctiunile de comunicare (nexus, gap) asigura o difuzie selectiva a moleculelor intre celuleleadiacente. Ele apar in epiteliile embrionare si sunt rare la adult. Exista in doua tipuri de tesuturi: endoteliusi mezoteliu.

8/9/2019 Histo - Sem 1

8/66

Desmozomul este caracteristic tesutului epitelial, astfel incat, daca o persoana examineaza oleziune tumorala la microscopul optic si la cel electronic, el nu poate deosebi celula tumorala decat pebaza modificarilor aparute la nivelul desmozomului

13.Celule epiteliale specializate pentru transportCelule epiteliale specializate pentru transport

Aceste celule poseda mecanisme de transport selectiv de Na+ si K+. Ele au pompe membranare cu

activitate ATP-azica si anumite particularitati structurale.Prototipul acestui tip de epiteliu este nefrocitul din segmentul proximal al tubului urinifer .

Aceasta celula are mai multe particularitati: La nivelul membranei bazale exista invaginari citoplasmatice dar care nu sunt insotite de membrana

bazala. Astfel este marita suprafata activa membranara. La acest nivel se gasesc pompele cu activitateATP-azica.

La nivelul membranei bazale apar si compartimente, ca urmare a numeroaselor invaginaricitoplasmatice. In aceste compartimente exista mitocondrii alungite ce prezinta numeroase criste. Elerealizeaza aportul crescut de ATP necesar pompelor.

La nivelul membranei laterale, in partea sa apicala exista jonctiuni stranse, care impiedica retrodifuziaionilor pompati (directioneaza fluxul de ioni).

Si la nivelul membranei laterale exista interdigitatii. La nivelul membranei apicale exista microvili care maresc suprafata de absorbtie.

Nefrocitul asigura transportul de Na+ din lumen spre mediul intern. Acest proces cuprinde maimulte etape: Na+ este preluat din lumenul tubului, prin membrana apicala, prin difuziune prin canale ionice, ca

urmare a gradientului de concentratie si electric. Ionul de Na+ este insotit si de ionul de Cl - si demolecule de H2O, prin osmoza.

Ionul de Na+ este pompat in mediul intern (sange), insotit de ionul de Cl- si de molecule de H2O.Epiteliul tubului urinifer are mai multe roluri:

reprezinta o bariera activa prin care se controleaza concentratia de apa si de ioni. are loc concentrarea unor medii prin deplasarea apei.

In functie de sensul de deplasare al ionilor au loc procese de absorbtie sau secretie. Atunci canddeplasarea se face in sens apico-bazal au loc procese de absorbtie, iar cand deplasarea se face in sensbazo-apical au loc procese de secretie.

Reabsorbtia de ioni are loc in: nefrocitele din segmentul proximal al tubului urinifer nefrocitele din segmentul distal al tubului urinifer celulele din ductele striate epiteliul tubului digestiv peretii colecistului

Secretia de ioni are loc in: procesele ciliare - ghemuri de capilare care intra in alcatuirea tunicii medii a globului ocular. Secretia

are loc la nivelul celulelor endoteliale ale capilarelor plexurile coroide - formatiuni din SNC ce reprezinta invaginari ale piamater spre ventriculii cerebrali.

Prezinta un ax conjunctiv si un epiteliu de acoperire care secreta ioni. Ele sunt responsabile de secretialichidului cefalorahidian (LCR).Deplasarea ionilor se face mai degraba prin spatiul intercelular decat transcelular, adica ionii

patrund in celula prin membrana apicala si, dupa ce au trecut de zona jonctiunilor stranse, ies prinmembrana laterala in spatiul intercelular si ajung pe aceasta cale in mediul intern. Acest traseu estepreferabil traseului transcelular datorita consumului mai scazut de energie

14.Celule epiteliale specializate pentru sinteza i secre ia deproteineCelulele epiteliale specializate pentru sinteza si secretia de proteine

8/9/2019 Histo - Sem 1

9/66

Aceste celule se pot gasi in glande exocrine, endocrine sau paracrine. Celulele au polaritatemorfologica: citoplasma bazala este bazofila iar citoplasma apicala este acidofila sau bazofila dupa naturaproteinei secretate.

Cu ajutorul microscopului electronic s-a observat localizarea diferitelor organite dupa cumurmeaza: la polul bazal - organitele specializate pentru sinteza proteinelor: ribozomi si reticul endopasmic rugos

aparatul Golgi este situat supranuclear granulele de secretie in zona apicala (apar dense la fluxul de electroni)Proteinele sintetizate pot fi:

enzime digestive (secretate de celulele seroase) - glanda parotida, submandibulara, pancreasul exocrin proteine plasmatice - hepatocitul, care secreta albumine, globuline, fibrinogen. hormoni - paratiroida, care sintetizeaza si secreta parathormon.

Sinteza proteinelor este continua.Secretia proteinelor poate fi continua sau intermitenta. In cazul secretiei continue celula nu face

depozite intracelulare de produs de secretie (hepatocitul). In cazul secretiei intermitente produsul desecretie se acumuleaza in granule de secretie care alcatuiesc depozite intracelulare.

Produsul de secretie poate fi eliberat prin canale de excretie (glanda exocrine), intr-un capilar(glanda endocrina) sau in lichidul interstitial (glanda paracrina).

Prototipul celulei care sintetizeaza si secreta proteine este celula din acinul pancreatic.Etapele ciclului secretor in celula pancreatica sunt urmatoarele: Asimilarea aminoacizilor de catre celula epiteliala. Celula poate sintetiza proteine numai pe baza

aminoacizilor preluati din mediul intern. Preluarea se realizeaza la polul bazal si se face in mod activ,necesitand un transportor care este specific pentru fiecare tip de aminoacid.

Sinteza lantului polipeptidic la nivelul ribozomilor atasati la reticulul endoplasmic rugos. Moleculeleproteice sintetizate vor patrunde in lumenul RE unde va avea loc segregarea (inlaturarea moleculeisemnal).

Acumularea in aparatul Golgi. Transportul de la reticulul endoplasmic la fata convexa a cisternelorgolgiene se face cu ajutorul veziculelor sau microveziculelor de transport ce iau nastere prininmugurire din cisternele reticulului endoplasmic. In aparatul Golgi are loc condensarea, agregareamoleculelor proteice.

Formarea granulelor de secretie. Granulele se formeaza prin inmugurirea cisternelor aparatului Golgi.Granulele de secretie devin din ce in ce mai dense la fluxul de electroni pe masura ce se apropie depolul apical al celulei. Granula de zimogen este specifica pancreasului exocrin. Granulele de zimogencontin amestec de protein-enzime active si inactive (amilaza, lipaza, ribonucleaza, colesterol esteraza,tripsinogen, procarboxipeptidaza etc)

Transportul granulelor de secretie. Se realizeaza cu ajutorul elementelor de citoschelet (microtubuli simicrofilamente). S-a dovedit experimental ca substantele care distrug citoscheletul au ca efectincetarea migrarii veziculelor. Colchicina duce la depolimerizarea microtubulilor iar citochalazina Bafecteaza microfilamentele. Aceste substante determina oprirea granulelor de secretie la nivelulaparatului Golgi.

Procesul de migrare este dependent si de consumul energetic, deci o substanta care produce decuplareproceselor de oxido-reducere are ca efect si oprirea veziculelor de secretie.

Procesul este independent de intensitatea sintezei proteice. Astfel, cicloheximida, o substanta care blocheaza transferul unui aminoacid de pe ARNt specific pe lantul polipeptidic, ducand la blocareasintezei proteice, nu afecteaza transportul veziculelor de secretie.Eliminarea produsului de secretie care are loc prin exocitoza. Exocitoza are loc numai la polul apical siniciodata prin membrana bazala sau laterala. Are loc o interactiune intre proteinele din endomembranagranulelor cu proteinele din membrana apicala a celulei. Apoi are loc o rearanjare structurala a celor douamembrane care vor fuziona. Granula de secretie se deschide astfel spre exterior si continutul sau esteeliminat din celula

8/9/2019 Histo - Sem 1

10/66

15.Celulele epiteliale specializate pentru sinteza i secre ia deamine i polipeptide miciCelule epiteliale specializate pentru sinteza si secretia de amine si polipeptide mici

Se mai numesc si celule APUD (Amine Precursor Uptake and Decarboxilation). Notiunea a fostintrodusa de Pearse.

Aminele pot fi preluate din circulatie de catre celule sau pot fi sintetizate de catre celule din precursori, proces realizat de celulele APUD. Aceste celule au un continut mare in aminoaciddecarboxilaza.

Ele sunt celule endocrine sau paracrine, au distibutie difuza si sunt de obicei localizateintraepitelial, fiind izolate sau in grupuri mici. Celulele APUD se gasesc de-a lungul tubului digestiv de laesofag pana la canalul anal si in structura canalelor care se varsa in intestin (canalul coledoc si canalulWirsung). Aceste celule alcatuiesc axa gastro-entero-pancreatica. Ele se mai gasesc si in epiteliulrespirator, in structura glandelor tiroida si paratiroida, in aparatul urogenital si in piele.

La microscopul optic citoplasma celulelor APUD este bazofila si celulele sunt greu de diferentiatde restul celulelor. Deci sunt necesare metode speciale de diferentiere:1. Precipitarea cu saruri de Ag (solutie amoniacala de AgNO3). Celulele pot fi argentafine sau argirofile.

Celulele argentafine retin Ag care precipita direct din solutie. Celulele argirofile necesita un reducator

din mediul extern pentru a putea retine Ag.2. Oxidarea cu dicromat de potasiu (K2Cr2O7) pentru celulele cromafine. Celulele enterocromafine segasesc in tubul digestiv si se pot oxida cu K2Cr2O7.

3. Metacromazia cu albastru de toluidina dar dupa o hidroliza acida.4. Fluorescenta indusa de formaldehida.5. Imunocitochimie - metoda cea mai folosita actual. Se folosesc anticorpi monoclonali cu ajutorul

carora se fac determinari foarte precise ale tipului de celule APUD studiate. Se mai pot folosi markeri,prin intermediul carora se pune in evidenta o populatie de celule APUD. Markeri pot fi: enolazaneuronala, specifica sistemului neuroendocrin, dar care se gaseste si in sistemul nervos); proteina PGP9.5 (Protein Gene Product 9.5), care este o proteina solubila ce apare in celulele APUD cu exceptiacelor intestinale si careia nu i se cunoaste functia; cromograninele si secretograninele (initial segasesc in medulosuprarenala) care sunt proteine solubile ce contribuie la descarcarea granulelor desecretie.

6. Hibridizare in situ: celulele sunt identificate dupa continutul in ARNm specific.In microscopia electronica celulele APUD apar sub doua forme: inchise sau deschise, in functie de

raportul polului apical cu lumenul organului. La celulele deschise, polul apical vine in contact direct culumenul. Uneori au si microvili. Celulele inchise au polul apical acoperit de o alta celula epiteliala, deci nuintra in raport direct cu lumenul.

La celulele APUD organitele sunt slab reprezentate. Concentratia de polipeptide este cuprinsaintre 10-6 si 10-9 g/ml. Granulele de secretie sunt aglomerate spre polul bazal al celulei. Granulele desecretie au forma, dimensiuni si densitati la fluxul de electroni diferite. Produsul de secretie este unamestec de substante format din: amine, alaturi de unul sau mai multi hormoni proteici, cromogranine,secretogranine, Ca2+ si ATP. Eliminarea granulelor se face prin polul bazal atunci cand celula esteendocrina sau paracrina dar exista si cazuri cand eliminarea se face prin polul apical. Eliberarea se faceprin exocitoza discontinua, in functie de stimuli.

Actualmente, notiunea de celule APUD a fost inlocuita de conceptul de Sistem NeuroendocrinDifuz. Se numesc sistem neuroendocrin deoarece aceste celule au proprietati care amintesc atat de neuroncat si de celula endocrina clasica. Sub actiunea unui stimul specific, este eliberat mesagerul chimic careactioneaza in vecinatate sau la distanta (caracter de celula endocrina). Celula prezinta activitate electricace creste in timpul eliminarii produsului (caracter de celula nervoasa).

16.Celulele epiteliale specializate pentru sinteza i secre ia deglicoproteine.

8/9/2019 Histo - Sem 1

11/66

Sunt celule endocrine sau celule exocrine. Celulele exocrine sunt celulele mucoase: celula caliciforma,celulele gastrice, celulele din acinii mucosi. Celulele endocrine sunt celulele din adenohipofiza caresecreta hormoni tropi: proopiomelanocortina (POMC), gonadotropina etc.

Prototipul celulelor specializate pentru sinteza si secretia de glicoproteine este celula caliciforma.Ea este localizata intraepitelial. La microscopul optic, in coloratie uzuala (hemalaun-eozina), celulacaliciforma are un pol apical dilatat, palid, cu aspect vacuolar (deoarece prin coloratie HE se pierdglucidele) si un pol bazal efilat (ingustat). Prin coloratie PAS, glucidele se pastreaza si poate fi examinatpolul apical si platoul striat.

In microscopia electronica, dispozitia organitelor explica procesul de sinteza si secretie: Reticulul endoplasmic rugos se gaseste la polul bazal Mitocondriile se gasesc intre cisternele RE rugos Aparatul Golgi se gaseste supranuclear si are o extindere mare Granulele de secretie se acumuleaza la polul apical pe care il destind, datorita faptului ca sunt foarte

multe si mari. Exista si cativa microvili

Procesul de sinteza al glicoproteinelor incepe cu asimilarea aminoacizilor din mediul extern, apoiurmeaza sinteza lantului polipeptidic in ribozomii atasati RE rugos. Lantul trece apoi in lumenul RE rugosunde are loc segregarea, dupa care este transportat prin microvezicule la aparatul Golgi. Aici are loc

elaborarea si atasarea componentei glucidice la lantul polipeptidic. De asemenea glicoproteina este apoisulfatata rezultand o glicoproteina sulfatata. De aici, dupa ambalarea in granule de secretie are loctransportul spre membrana apicala cu ajutorul elemnetelor de citoschelet si apoi exocitoza.

Granulele de secretie din celula caliciforma sau alte celule mucoase sunt granule de mucina.Atunci cand are loc fuzionarea endomembranei granulei de secretie cu membrana celulara are loc omodificare a permeabilitatii pentru apa, care va patrunde in granula de secretie si va hidrata continutulacesteia. Astfel se formeaza mucusul. Mucusul este deci mucina hidratata

17.Celule epiteliale specializate pentru sinteza de lipideCelulele specializate in sinteza si secretia de lipide

Pot fi celule endocrine sau exocrine. Celulele exocrine sunt cele din glanda sebacee unde secretiaeste o mixtura de lipide cu celule dezintegrate. Celulele endocrine sunt celulele care sintetizeaza steroizi:celulele gonadale (celulele Leydig la barbat si celulele foliculare si luteale la femeie), si celulele dincorticosuprarenala.

Prototipul celulelor specializate in sinteza si secretia de lipide sunt celulele care secreta steroizi.La microscopul optic, in coloratie uzuala, ele au forma poligonala, cu nucleul central, eucromatic.Citoplasma este acidofila si cu aspect vacuolar datorat picaturilor de lipide pline cu precursor alhormonilor steroici (colesterol esterificat).

La microscopul electronic se observa un continut mare de reticul endoplasmic neted (REN) simitocondrii cu criste tubuloveziculare. Nu se cunoaste semnificatia acestor criste mitocondriale speciale.Intre mitocondrii si REN exista stranse relatii functionale si structurale. Relatia structurala este data defaptul ca mitocondriile se afla printre cisternele REN. Relatia functionala este data de cooperarea dintreenzimele REN cu enzimele mitocondriale (unele din enzimele necesare procesului de sinteza apartin RENiar altele apartin mitocondriilor). Astfel, sinteza colesterolului din acetat este catalizata de enzime din

REN, transformarea colesterolului in pregnenolona (prima etapa in procesul de sinteza propriu-zisa ahormonilor steroici) este catalizata de enzime mitocondriale iar restul etapelor pana la obtinerea diversilorhormoni steroici se parcurg datorita enzimelor din REN.

18.Celule mioepitelialeCelule epiteliale specializate pentru contractie (celulele mioepiteliale)

Sunt localizate intre membrana bazala a unei celule epiteliale si membrana bazala (MB) atesutului epitelial. Se gasesc la nivelul adenomerilor (alveole sau acini) si al ductelor din anumite glandeexocrine: glandele salivare, lacrimale, sudoripare si mamare.

8/9/2019 Histo - Sem 1

12/66

La microscopul optic apar ca niste prelungiri care incercuiesc alveolele, acinii sau ductele.Prezinta putina citoplasma.

La microscopul electronic, in citoplasma se observa:1. existenta filamentelor intermediare de citocheratina, fapt care atesta originea lor epiteliala2. existenta proteinelor contractile (actina, miozina si tropomiozina), organizate in mod asemanator cu

cele din fibra musculara neteda3. existenta jonctiunilor gap si a desmozomilor. Jonctiunile gap se formeaza intre celulele mioepiteliale

alaturate, fapt care asigura actiunea sincrona a celulelor mioepiteliale. Desmozomii se formeaza intrecelulele epiteliale si celulele din unitatile secretorii sau din ducte si astfel se produce o tensiune asupraunitatii secretorii si se ajuta la eliminarea granulelor de secretie.

19.Procesul de cheratinizareAre loc in epiteliul pavimentos stratificat. Procesul principal consta in sinteza si depozitarea intracelularaa cheratinei, proces ce are loc pe masura ce celula inainteaza dinspre stratul bazal spre cel superficial. Incelulele superficiale se va forma o masa proteica rezistenta si compacta care este bogata in cisteina, deciare un continut mare de sulf.

Cheratina este rezultatul a doua procese ce au loc in celula:

1. sinteza de citocheratina (condensarea filamentelor intermediare de citocheratina = tonofilamente)2. impregnarea citocheratinei cu proteine speciale (cheratohialina si filagrina)Timpul necesar variaza in raport cu localizarea epiteliului si este cuprins intre 20 si 45 de zile.Prin aceste doua procese se formeaza cheratina moale, care se deosebeste de cea dura (existenta la

nivelul derivatelor epidermului - unghii, par). Cheratina moale este saraca in sulf, bogata in grasimi,pastreaza proprietatea de flexibilitate, se poate descuama.

Acest epiteliu are doua corpuri: un corp mucos si un corp cornos. El are mai multe straturi: bazal(generator), spinos, granular, cornos (care are doua substraturi: stratul lucidum si stratul cornos propriu-zis).Cheratinocitele alcatuiesc cele doua compartimente ale epidermului: compartimentul proliferativ si celfunctional. Cheratinocitele sunt si ele de mai multe feluri, in functie de stratul in care se afla: cheratinocitebazale (care se gasesc numai in compartimentul proliferativ), si cheratinocite spinoase, granulare saucornoase, care alcatuiesc impreuna compartimentul functional.

Compartimentul proliferativ este alcatuit din celule cubice sau usor columnare, cu citoplasmabazofila. Exista cantitati mari de poliribozomi, mitocondrii si putin aparat Golgi, ceea ce dovedeste sintezacrescuta de proteine structurale. Cheratinocitele bazale stabilesc jonctiuni desmozomale cu celulelesupraiacente (celule spinoase) si hemidesmozomi cu membrana bazala. Aceste cheratinocite prezintamitoze crescute.Compartimentul functional este alcatuit din celelalte tipuri de cheratinocite (granulare, spinoase sicornoase). Cheratinocitele din stratul cornos se numesc corneociteDupa procesul de cheratinizare, celula devine o masa proteica inconjurata de corpi lamelari. Acest strat aremai multe roluri: asigura rezistenta mecanica reprezinta componenta epidermului cu rol de bariera: impiedica patrunderea microorganismelor la

nivelul epidermului este impermeabila pentru apaCelulele superficiale se pierd, se descuameaza, fiind celule care acumuleaza o mare cantitate de

fosfataza acida

ESUT CONJUNCTIV20.Matricea extracelulara (conjunctiva) - organizaremolecularaMatricea conjunctiva extracelulara este un ansamblu de molecule proteice si polizaharidice secretate localde celulele conjunctive si asamblate intr-o retea foarte bine organizata. In trecut s-a crezut ca este o masa

8/9/2019 Histo - Sem 1

13/66

inerta cu rol de stabilizare. Acum matricea este considerata un mediu extracelular in care celulelemigreaza, prolifereaza, cresc, se diferentiaza, capata forma si functie. Ele au nevoie de macromoleculelematricei conjunctive. Pe macromolecule se fixeaza factorii de crestere si hormonii care formeaza unansamblu masiv de semnale pentru celulele conjunctive.

Toate macromoleculele au un turn-over de reinnoire, deci sunt produse in permanenta si sedegradeaza mereu cu ajutorul unor enzime secretate tot de celulele conjunctive. Toate macromoleculelesunt in interactiune cu celulele conjunctive, doar ca unele interactioneaza direct (prezinta receptorispecifici pe membrana celulei conjunctive) si altele interactioneaza indirect prin intermediul unor proteinede adezivitate.

Dintre receptorii implicati in interactiunea matrice - celula enumeram: integrine, receptoriintegrine-like si receptorii non-integrine. Proteinele de adezivitate implicate in interactiunea matrice -celula sunt: fibronectina si laminina.

Macromoleculele sunt secretate de majoritatea celulelor conjunctive cu exceptia celulelorsangvine mature. Compozitia moleculelor depinde de tipul de celula, de gradul de diferentiere al celulelorsi de statusul metabolic al celulei

21.Molecule ale matricei conjunctive care intervin in

adezivitatea de tip celula matriceSunt reprezentate de 1) glicoproteine structural (ancorare celulara) fibronectina, tenasceina,laminina, entactina, trombospondinina, condronectina si de 2) receptori de membrane (de tipintegrine, non integrine si integrine like).Fibronectina izolata in culturile celulare de fibroblaste.Se poate prezenta sub formadimerica(in sange) si multimerica(in matricea conjunctiva). Dimerul are 440.000 daltoni, esteformat din 2 subunitati alfa si 2 subunitati beta unite la capatul carboxi terminal prin puntidisulfurice. Fiecare subunitate este alcatuita din 45-60 reziduri de aminoacizi.si e alc din 3subunitati I, II , III. Subunitatile II au 60 70 reziduri , sub III 90reziduri. Are rol structural inorganizarea matricei conjunctive extracelulare. Se va lega la suprafata celulei prin capatul aminoterminal si carboxi terminal.Molecula constituie un intermediar pentru legarea altor glicoproteine

de adezivitate. Este receptor de legare la suprafata celulara. Asigura stabilitatea fizica a tesutuluiconjunctiv.Laminina - 900.000 daltoni. Dimer format dintr o subinitate alfa si 2 subunitati beta. Cele 3subunitati se asambleaza intr-o structura aseamanatoare cu o cruce. Bratul lung al crucii esteformat central din sub A alfa in jurul careia se dispun in dublu helix subunit beta. Pe bratelescurte exista locusuri de legare la alti proteoglicani, la collagen si proteoglicani cu heparina.Laminina este forma laminei bazale. Se leaga de collagen si are rol structural.Tenasceina hexamer proteic cu 6 subunitati. Fiecare are aspect de bat si sunt dispuse in jurulunui domeniu globular.Nu are receptor pt membrane celulara. Se leaga prin intermediulproteoglicanilor.Entactina monomer cu aspect de bat de tobosar.Nu are receptori.Se leaga la membrane celulara

prin intermediul lamininei.Trombospondinina pusa in evidenta in sange.Secretata de trombociteCondronectina matricea conjunctiva a cartilajului. Faciliteaza atasarea condrocitelor si acondroblastelor in tesutul conjunctiv.

23.Biosinteza colagenului.Cuprinde doua mari etape, etapa intracelulara si etapa extracelulara.

Etapa intracelulara Formarea veziculelor de endocitoza prin care isi preia prolina si lizina.

Transcriptia si traducerea

8/9/2019 Histo - Sem 1

14/66

Lanturile 1 si 2 sunt codificate de gene de pe cromozomii 17 ( 1) si 7 ( 2). Ele sunt copiatepe molecule de ARNm care vor ajunge in citoplasma la nivelul ribozomilor atasati RE. Ribozomii suntatasati reticulului endoplasmic deoarece se produc proteine de export. Aici are loc traducerea in urmacareia rezulta lanturile pro 1 si pro 2 care sunt foarte lungi si foarte grele (au o greutate moleculara deaprox. 154000 daltoni). Lanturile pro au o portiune centrala, colagenica si doua capete necolagenice(capatul amino terminal si capatul carboxi terminal). Cele doua capete alcatuiesc peptidele de extensie. La

capatul amino terminal peptida de extensie se numeste peptida semnal. La capatul carboxi terminalpeptida de extensie se numeste peptida extra.Peptida semnal va fi scindata enzimatic dupa patrunderea in lumenul RE cu ajutorul unei proteaze.

Peptida extra are rol in initierea si controlarea spiralizarii lanturilor in jurul unui ax propriu si informarea triplului helix. Modificari postranslationale Clivarea secventei semnalcu ajutorul unor proteaze din lumenul RE. Hidroxilarea reziduurilor de prolina si lizina. Procesul este catalizat de doua enzime: peptidil-prolin

hidroxilaza si peptidil-lizin hidroxilaza. Se formeaza 3-hidroxi-prolina, 4-hidroxi-prolina, 3-hidroxi-lizina si 4-hidroxi-lizina. In afara de aceste enzime mai sunt necesare vitamina C (care are un rolfoarte important), ionii Fe, -ceto-glutaratul si oxigenul.

Glicozilarea polipeptidului, care are loc la hidroxilizina. Se face cu ajutorul enzimelor galactozil

transferaza si glucozil transferaza. Se transfera galactoza si glucozil-galactoza la resturile dehidroxilizina. Formarea triplului helix de procolagen, proces care este initiat de peptida extra (capatul carboxi

terminal al lantului pro . Lanturile se spiralizeaza in jurul unui ax propriu iar apoi se spiralizeazaunul in raport cu celalalt si rezulta triplul helix. Intre lanturi apar legaturi covalente si de hidrogen carevor stabiliza molecula nou formata, procolagenul. Aceasta molecula are doar partea centralaorganizata in triplu helix, partile laterale fiind paralele si spiralizate doar in jurul axei proprii.

Impachetarea procolagenului in macrovezicule golgiene Deplasarea macroveziculelor in ectoplasma periferica care se face cu ajutorul microfilamentelor si al

microtubulilor. Exocitoza procolagenului.

Etapa extracelulara

Formarea tropocolagenului are loc din molecule de procolagen care, ajunse in spatiul extracelular,sunt clivate sub actiunea unor procolagen peptidaze. Clivarea are loc la capetele nespiralizate in tripluhelix, unde se indeparteaza jumatate din capetele nespiralizate si rezulta astfel tropocolagenul.

In situatia colagenului fibrilar, mai departe va avea loc polimerizarea (asamblarea in fibrile si apoi infibre). Polimerizarea se desfasoara in felul urmator: la nivelul hidroxilizinei actioneaza o enzima,liziloxidaza care dezamineaza oxidativ hidroxilizina si va rezulta o aldehida reactiva. Apoi se stabilesclegaturi transversale, cross-link-ari, intre moleculele apropiate. Moleculele de colagen se dispun infibrile cu diametrul intre 20 si 200 nm.

24.Tipuri de colagen (clasificare)Colagenul este de 25 de tipuri care reprezinta combinari ale lanturilor 1 si 2. Dintre acestea, 15 tipurisunt foarte bine cunoscute d.p.d.v. molecular si functional, iar din acestea, 5 tipuri sunt cele mairaspandite.

Se poate face o clasificare dupa raportul dintre colagen si matrice: colagen fibrilar, care se organizeaza in fibrile si formeaza fibre de colagen sau reticulina colagen afibrilar care nu formeaza fibrile deoarece atat la capul amino terminal cat si la cel carboxi

terminal prezinta domenii globulare, care impiedica polimerizarea in fibrile.Tipuri de colagen fibrilar

Este colagenul de tip I, II, III, V, IX, X si XI. Colagenul de tip I, II, III, V si XI formeaza fibrileomogene (contin doar molecule de tip I, doar molecule de tip II etc.). Colagenul de tip IX si X formeazafibrile heterogene. Colagenul afibrilar se va atasa periodic la fibrilele de colagen si va forma retele bidimensionale in structura laminelor bazale (colagenul de tip IV). Fiecare tip de colagen are in

8/9/2019 Histo - Sem 1

15/66

componenta tipuri specifice de lanturi 1 sau 2 (in colagenul de tip I avem lanturi 1(I), in colagenulde tip II avem lanturi 2(II) etc.). Colagenul de tip I. Este alcatuit din doua lanturi 1(I) si un lant 2(I) sau din trei lanturi 1(I). Are

cea mai larga raspandire (aprox. 90% din tot colagenul). Este localizat in tesutul conjunctiv din piele,tendon, ligament, dentina, sclera, fascia musculara, capsula organului. Este rezistent la intindere sitensiune.

Colagenul de tip II (colagenul cartilajului). Este alcatuit din trei lanturi 1(II)si se gaseste in cartilajulhialin si elastic, notocord si discurile intervertebrale. El asigura forma si rezistenta la deformare. Colagenul de tip III. Este format din trei lanturi 1(III). Se gaseste in stroma conjunctiva a unor

organe: uter, ficat, splina, rinichi, plaman, in structura muschiului neted, a vaselor sangvine si inpielea fetala. El intra in componenta fibrelor de reticulina. Are un rol structural si elasticitar.

Colagen de tip IV. Este format din trei lanturi de tip 1(IV) sau din trei lanturi de tip 2(IV). Elreprezinta colagenul amorf din laminele bazale ale epiteliilor, endoteliilor vasculare, epiteliilor dinglomerulii renali si din cristalin. Are rol de suport si de bariera de filtrare.

Colagen de tip V. Este format din doua lanturi de tip 1(V) si un lant de tip 2(V). Este colagenul dinlaminele bazale ale celulelor musculare striate si netede, laminele bazale ale celulelor Schwann, celulelorgliale si epiteliului placentar. Are rol in principal de support

25.Fibra de colagen - aspectul la microscopul optic,ultrastructuraFibrele de colagen sunt formate din colagen de tip I, II, V, IX, X, XI. Ele dsunt cele mai groase fibre aletesutului conjunctiv si au un diametru de aproximativ 20 m. Ele nu se ramifica si nu se anastomozeaza.Se dispun sub forma de benzi, panglici sau manunchiuri cu fibre paralele care se pot aseza fie in toatedirectiile formand retele, fie paralel formand tesutul conjunctiv ordonat.

Tehnici de colorare: coloratie universala - hemelaun-eozina - colagenul apare roz; coloratii topografice: Van Gieson - colagenul apare rosu;

AZAN - colagenul apare albastru; Mallory - colagenul apare albastru; Masson - colagenul apare verde

26.Fibra de reticulina i fibra elasticFibrele de reticulina

Fibrele de reticulina sunt cele mai subtiri, avand un diametru de 1 m. Se ramifica si seanastomozeaza formand retele. Nu se vad in coloratie HE deoarece exista foarte multe fragmenteoligozaharidice care nu fixeaza nici hemalaunul, nici eozina. Fibrele de reticulina se vad in coloratia PASunde apar rosu violet. Se mai evidentiaza si prin impregnarea argentica deoarece sunt fibre argirofile.

Elastina

Elastina reprezinta 6% din proteinele structurale. Molecula are urmatoarea compozitie: glicina - 33%: prolina - 10-13% putina lizina 50-60% aminoacizi nepolari de genul dezmozinei si izodezmozinei.

Molecula are o greutate de 72000 daltoni.Dezmozina si izodezmozina sunt responsabile de caracterul puternic hidrofob al moleculei si de

caracterul sau elastic.Biosinteza elastinei

Cuprinde doua etape: intracelulara si extracelulara. Sinteza este realizata de aceleasi celule ca sisinteza colagenului.

8/9/2019 Histo - Sem 1

16/66

Etapa intracelulara decurge la fel ca la colagen, doar ca nu are loc hidroxilarea, glicozilarea sispiralizarea. Molecula rezultata se numeste tropoelastina si are un aspect neregulat, rasucit.

In etapa extracelulara tropoelastina va polimeriza. Este nevoie mai intai de o dezaminare a lizineirealizata cu ajutorul liziloxidazei. Rezulta astfel aldehide reactive intre care se vor forma punti covalentesi necovalente. Puntile covalente mentin distantate moleculele de elastina in polimer, atat in intindere catsi in relaxare.

La microscopul electronic are un aspect amorf, astructurat, dens la fluxul de electroni.Sistemul fibrelor elastice este alcatuit din: fibre de elastina, fibre de oxitalan, si fibre de elaunina.

Fibrele de oxitalan si cele de elaunina reprezinta precursori ai fibrelor elastice mature, dar ele se gasescatat in tesutul embrionar, cat si in cel adult.

Fibrele oxitalanice se gasesc in zone de maxima rezistenta: in ligamentul alveolo-dentar, in zonulalui Zinn, in dermul pielii. Ele sunt alcatuite din numeroase fibrile de fibrilina (glicoproteina care sesintetizeaza in paralel cu tropoelestina).

Fibrele de elaunina se gasesc in dermul pielii, in special in jurul glandelor sudoripare. Suntalcatuite din microfibrile de fibrilina si cantitati variabile de elastina polimerizata, care se dispune subforma de spoturi policiclice, disociind microfibrilele de fibrilina. Pe masura ce elastina creste si esteeliminata extracelular, microfibrilele de elastina conflueaza si se dispun in mijlocul fibrei. Atuncimicrofibrilele de fibrilina se dispun radial si atfel se formeaza fibra elastica matura.

Fibrele elastice au un diametru de 5 m (intermediar intre fibrele de reticulina si cele decolagen). Ele se ramifica si se anastomozeaza. In coloratie HE apar roz. Cu orceina se coloreaza in brunroscat, cu aldehid-fuxina Gmori in negru, iar cu resorcin-fuxina Weigert in rosu.

27.Clasificarea celulelor conjunctive, mecanisme decooperare intercelular , exempleCelulele conjunctive, spre deosebire de cele epiteliale nu prezinta polaritate. Ele intervin activ atat inprocesul de secretie al matricei cat si in procesul de degradare a acesteia. Celulele conjunctive secretaenzime lizozomale care vor degrada matricea, care se reinnoieste permanent. Cele mai multe celuleconjunctive stabilesc contacte cu matricea conjunctiva: contacte directe sau contacte mediate de receptorisau de glicoproteine de adezivitate.

Clasificarea celulelor conjunctive D.p.d.v. al provenientei celule fixe - stabilesc contacte stranse cu matricea conjunctiva; componentii au proprietatea de

interconvertibilitate (un component se poate transforma in altul), proces care se realizeaza peorizontala sau pe verticala. Procesul realizat pe verticala nu este reversibil.

fibroblast fibrocit condroblast condrocit osteoblast ostocit celula adipoasa celula musculara neteda (mai ales in peretii vaselor) - este un miofibroblast cu echipament contractil -

microfilamente de actina si miozina.

Celulele libere - nu stabilesc jonctiuni focale cu matricea leucocitele granulare (neutrofile, eozinofile, bazofile) - trec prin diapedeza prin peretele capilarelorsau venulelor si ajung in tesutul conjunctiv lax.

limfocitele B (devin plasmocite) limfocitele T circulante monocitele (devin macrofage) mastocitele celulele pigmentare

28.Clasificarea esuturilor conjunctive (exemple).

8/9/2019 Histo - Sem 1

17/66

Tesuturi conjunctive propriu-zise: tesuturi conjunctive laxe

propriu-zis special care este de mai multe feluri:

lamelar areolar (fenestrat)

spinocelular tesuturi conjunctive fibroase (dense):

semiordonat ordonat

Tesuturi conjunctive cu functii speciale tesut conjunctiv reticulat:

mieloid limfoid

tesut conjunctiv elastic tesut conjunctiv adipos

alb

brun tesut mucoid tesuturi conjunctive scheletale:

tesut cartilaginos: hialin elastic fibros

tesut osos lamelar haversian lamelar trabecular

articulatii

29. esutul conjunctiv laxTesuturi rile conjunctive laxe

1. propriu-zise2. speciale:

lamelar (fasciile) areolar sau fenestrat (epiploon) spinocelular (corticala ovarului, endometru)

Tesutul conjunctiv lax propriu-zis

Este tesutul cel mai raspandit in organismul uman: Formeaza mucoasele impreuna cu epiteliile de acoperire si cele glandulare. In structura mucoaselor el

reprezinta corionul. Il mai gasim in stroma conjunctiva a organelor parenchimatoase (tesutul conjunctiv lax reprezinta

scheletul iar umplutura este reprezentata de celulele epiteliale). Se mai gaseste in axul conjunctivo-vascular al seroasei peritoneale. in axul conjunctivo-vascular al vilozitatilor intestinale in adventicea tubului digestiv si a vaselor de sange in regiunea superficiala a dermului (dermul papilar). in structura capilarului in endotenoniu in peritenoniu

8/9/2019 Histo - Sem 1

18/66

in endomiusium in perimisium in endonerv in perinerv

In structura lui se gasesc in proportii egale fibre, celule si substanta fundamentala.Celulele pot fi fixe sau mobile.

celulele fixe sunt fibroblastele si fibrocitele celulele mobile sunt celule imuno-reactive (mastocitelele, macrofagele, plasmocitele, celulele cu efectcitotoxic) sau celule accesorii, provenite din sange (limfocitele TH si macrofagele). Prin aceste celulemobile tesutul intervine in imunitate, in apararea locala atat in RI celular cat si umoral.

Fibrelele sunt de toate categoriile (colagen, elastina, reticulina) in proportii aproximativ egale.Fibrele de colagen se dispun in benzi sau panglici. Ele sunt acidofile si se coloreaza in roz. Benzile suntformate din fibre de colagen dispuse paralel intre ele. Benzile se dispun ulterior in diferite ungiuri fara sase ramifice sau sa se anastomozeza. Fibrele de elastina se ramifica si se anastomozeaza formand retele cuochiuri neregulate. Si ele sunt acidofile si se coloreaza in roz. Fibrele de reticulina nu se vizualizeaza incoloratie HE datorita resturilor zaharidice. Ele se pot evidentia prin impregnare argentica sau reactie PASpozitiva. Aceste fibre sunt ramificate si anastomozate. In ochiurile retelei se dispun celule si substantafundamentala.

Substanta fundamentala are un procent mare de GAG nesulfatati. De asemenea mai contine si PGmai ales cei cu heparan sulfat si cei cu condroitin sulfat, keratan sulfat si dermatan sulfat. Datoritacontinutului mare in GAG si PG ea se coloreaza palid in HE. Substanta fundamentala mai contineglicoproteine de adezivitate (fibronectina, entactina si tenasceina).

Vascularizatia este foarte bogata, se face prin vase de calibru minim (capilare, arteriole, venule).Inervatia este bogata, prin fibre vasomotorii si fibre senzitive, sub forma de terminatii nervoase

libere sau terminatii incapsulate.Tesutul conjunctiv lax lamelar

Este bogat in fibre de colagen si elastina dispuse in lamele paralele. Au celule de tip fix(fibroblaste si fibrocite). Se gaseste in fascia superficiala si profunda a muschilor.

Tesutul conjunctiv lax areolar (fenestrat)

Este bogat in fibre de colagen care formeaza o retea cu ochiuri foarte largi (de 2-3 ori mai largi

decat in tesutul conjunctiv lax propriu-zis). Celulele sunt fixe sau mobile. Se gaseste in epiploon.Tesut conjunctiv lax spinocelularSe gaseste in corticala ovarului, in jurul foliculilor ovarieni, in endometru si in jurul glandelor

uterine. Se caracterizeaza printr-o predominata celulara (celule mezenchimale si fibroblaste). Au putinasubstanta fundamentala si fibre subtiri de reticulina. Celulele se dispun in vartejuri in jurul formatiunilorfoliculare.

30. esuturile conjunctive dense ordonate: tendonul iaponevrozaTesutul conjunctiv dens ordonat

Intra in structura aponevrozelor si tendoanelor. Ambele formatiuni sunt inextensibile si asigurainsertia muschiului pe os. Aponevroza este pentru muschii lati iar tendonul este pentru muschii lungi (aimembrelor).

AponevrozaAponevroza poate fi simpla sau compusa. Cele simple sunt alcatuite din 2 foite conjunctive

suprapuse iar cele compuse sunt alcatuite din 3 foite conjunctive suprapuse.Organizare: predomina fibrele de colagen care sunt paralele intre ele intr-o foita si sunt

perpendiculare pe fibrele din foitele supra si subiacente. Substanta fundamentala este putina si celulelesunt reprezentate de fibroblaste cu forme extrem de variate datorita spatiilor mici dintre fibreleconjunctive. Au o structura avasculara (hranirea se face prin difuziune) iar inervatia este senzitiva si seface prin terminatii nervoase libere.

Tendonul

8/9/2019 Histo - Sem 1

19/66

Tendoanele primare si secundare se unesc si formeaza tendonul tertiar (compus).Tendonul primar- pe sectiune longitudinala se observa ca fibrele de colagen sunt dispuse paralel in benzi care la

randul lor sunt dispuse paralel. Spatiile dintre fibre sunt mici si contin substanta fundamentala si celule.Celulele sunt fibroblaste si fibrocite si se numesc tenocite. Ele au niste prelungiri in forma de aripioare sise mai numesc celule aliforme. Ele apar dispuse metameric, in siruri paralele. Ele sunt extrem deaplatizate si mai au o caracteristica: bigeminismul (doua celule fiice rezultate prin diviziune sunt asezateuna langa alta datorita imposibilitatii de deplasara).

- pe sectiune transversala tendonul primar are forme ovalare sau poligonale. Aici se observaaspectul celulelor aliforme. Prelungirile lor imbraca fibrele de colagen marind rezistenta. Fiecare tendonprimar este invelit la periferie de endotenonium (tesut conjunctiv lax propriu-zis avascular?).

Mai multe tendoane primare formeaza tendonul secundar care este invelit de peritenonium, careeste foarte bine vascularizat. Hranirea tendonului se face pe seama peritenoniului cu rol de asemenea incresterea in lungime si in grosime. In peritenoniu se mai gasesc corpusculii incapsulati Pacini.

Mai multe tendoane secundate formeaza tendonul compus (tertiar). Epitenoniul inveleste laexterior tendonul compus. Este tesut conjunctiv dens semiordonat. Intre epitenoniu si tendon mai exista olama de tesut conjunctiv lax iar in afara se afla mezotenonul. Mezotenonul este format din tesut conjunctivlax si mezoteliul. Mezoteliul este o teaca sinoviala care se dedubleaza din loc in loc si formeaza burselesinoviale in care se afla lichidul sinovial. Lichidul sinovial contine apa, ioni, proteine, GAG si PG.

Jonctiunea-tendon os: se realizeaza diferit in functie de locul unde se insera tendonul (pe diafizasau pe epifiza). Diferentele se datoreaza osificarilor diferite ale celor doua straturi osoase.

Jonctiunea tendon-diafiza: fibrele de colagen de la nivelul tendonului strabat periostul diafizei siajung in corticala diafizara unde se intrepatrund cu fibrele de colagen ale osteoanelor .Acestea sunt fibrelelui Sharpey.

Jonctiunea tendon-epifiza: intre tendon si epifiza se formeaza un tesut conjunctiv cartilaginoshialin de alunecare. Acest tesut se caracterizeaza prin predominanta fibrelor de colagen, substantafundamentala calcificata si celule cartilaginoase.

Jonctiunea tendon-muschi: Endotenonul se continua cu endomisium, peritenonul cu perimisium siepitenonul cu epimisium. Fibra musculara care ia contact cu tendonul se termina cu prelungiri digitiforme.Fe frontul citoplasmatic al prelungirilor se prind de membrana celulara filamentele subtiri de actina aleultimului sarcomer. Pe frontul extracelular membrana celulara a prelungirilor digitiforme este dublata de o

lamina bazala impreuna cu care formeaza sarcolema. Fibrele de colagen de la nivelul tendonului se prindin portiunile declive ale prelungirilor digitiforme direct pe membrana fibrei musculare in aceste portiuniperforand lamina bazala. Legatura se intareste prin laminina si fibronectina. In jurul fiecarei prelungiridigitiforme se vor localiza circular numeroase fibre de reticulina care vor creste rezistenta jonctiuniimiotendinoase. Aceasta jonctiune este foarte activa d.p.d.v. functional. Aici se realizaeaza atat crestereamuschiului cat si a tendonului.

31. esutul conjunctiv dens neordonatTesutul conjunctiv dens semiordonat (fibros)

Localizare: in dermul pielii (in partea profunda - dermul reticular) in capsulele conjunctive ale organelor in structura scleroticii si a corneei in epitenoniu in epimisium in epinerv in structura durei mater in submucoasa organelor tubului digestiv

Organizare: predomina fibrele de colagen si elastina, putina substanta fundamentala si putinecelule.

8/9/2019 Histo - Sem 1

20/66

Fibrele de colagen sunt organizate in benzi (panglici) care contin fibre de colagen paralele si apoibenzile sunt dispuse in toate directiile si chiar sunt ondulate. Fibrele elastice se dispun si ele in toatedirectiile ramificandu-se. Ele constituie o pasla pentru fibrele de colagen.

Substanta fundamentala este putina si nu se coloreaza in HE datorita prezentei abundente a GAGsi PG.

Celulele sunt fibroblaste si fibrocite (celule fixe) dar si macrofage, mastocite, plasmocite,neutrofile.

Vascularizatia este bogata si se face prin vase de calibru minim.Inervatia este bogata si se face prin fibre vasomotorii si fibre senzitive (terminatii nervoase libere

dar mai ales terminatii nervoase incapsulate).Rolul acestui tesut: in general asigura rezistenta la tractiuni.

32. esutul conjunctiv elasticTesutul conjunctiv elastic

Are o raspandire extrem de restransa si anume: ligamentele galbene de la nivelul cefei ligamentele articulare

ligamentul suspensor al penisului.Structura: predomina fibrele elastice dispuse in retea, substanta fundamentala, celule conjunctive(in special celule fixe). Elementele elastice le vom gasi insa larg raspandite in peretele vaselor formate dinlamele elastice dispuse concentric. Tot elemente elastice apar si in stroma conjunctiva a plamanuluidubland peretele alveolar.

33. esutul conjunctiv reticularTesutul reticulat

Este de doua feluri:1. mieloid (maduva rosie hematogena)

2. limfoid (in organele limfoformatoare). Organele limfoformatoare sunt: ggl. limfatici pulpa alba a splinei placile Peyer din intestin amigdaleOrganizare: fibre de reticulina care se dispun sub forma unui fibroreticul, celule conjunctive (o

parte din ele vor forma citoreticul care se va suprapune peste fibroreticul). In ochiurile celor doua retele segasesc substanta fundamentala si celule conjunctive libere.

Tipuri de celule: celule reticulare de tip fibroblastoid - aceste celule sunt de fapt un fibroblast cu mai multe prelungiri

care se unesc cu prelungirile altor celule prin jontiuni gap. Aceste celule formeaza citoreticulul. Celulaare nucleu central eucromatic, citoplasma bazofila si este implicata in secretia matricei conjunctive sia rol structural (formeaza citoreticulul).

celule reticulare de tip histioid - au rol macrofag. Pot fi fixe sau libere si se sclerozeaza de regula inmansoane perivasculare. Ca aspect structural celulele pot avea ..................................... Rol defagocitoza si pinocitoza. De asemenea ele colaboreaza cu limfocitele B si T in realizarea RI umoral sicelular. Limfocitele T sunt localizate in zonele timodependente iar limfocitele B sunt localizate inzonele timoindependente.

celula reticulara interdigitale celule reticulare foliculare dendritice. Ultimele doua clase decelule sunt greu de diferentiat intre ele

(doar prin imunofluorescenta si ME). Aceste doua tipuri de celule colaboreaza cu macrofagele inelaborarea RI mediat umoral si celular.

8/9/2019 Histo - Sem 1

21/66

34. esutul adipos alb.Adipocitul alb are diametru de 100-120 m. Adipocitele se organizeaza in lobuli separati de septuriformate din tesut conjunctiv lax ce aduce vase de sange in apropierea adipocitelor. Un capilar corespundela 2-3 adipocite albe. Tot astfel ajung terminatiunile nervoase adrenergice si colinergice. Celula apare ca

un inel cu pecete. Incluziunea lipidica se prezinta ca o picatura unica (tesut unilocular). Citoplasma sinucleul sunt impinse la periferie. Bula se dizolva in parafina si in hidrocarburi benzenice. Citoplasma esteacidofila iar nucleul reprezinta pecetea inelului. Tot in tesut se observa numeroase capilare. La ME seobserva ca incluziunea nu este invelita de endomembrana si ocupa cea mai mare parte a celulei impingandnucleul la periferie.

Nucleul este alungit, eucromatic.Organitele sunt mitocondrii cu criste tubulare si RE neted. Membrana celulara este dublata la

exterior de o lamina bazala care la randul ei este dublata de o retea fibroreticulara. Aceasta lamina bazalaeste comuna pentru mai multe adipocite. Intre adipocite exista substanta fundamentala, fibre de reticulina,capilare si filete nervoase adrenergice si colinergice care se opresc la nivelul laminei bazale unde-si varsamediatorul, acesta ajungand in celula prin difuziune.

Rolul acestor celule este in metabolismul lipidelor, in lipogeneza si lipoliza. Lipogeneza se face

din glicerol si acizi grasi (1 molecula de glicerol si 3 molecule de acizi grasi formeaza 1 molecula detriglicerid). Glicerolul se obtine prin aport exogen sau prin glicoliza iar acizii grasi pot fi sintetizat denovo sau provin din sursa endohepatica.

Acizii grasi proveniti exogen sunt absorbiti fie direct in circulatia sangvina fie in circulatialimfatica sub forma de chilomicroni. Chilomicronii au diametrul de 3 m, au un miez central format detriglicerid si colesterol esterificat si o parte periferica formata din colesterol liber, proteine si fosfolipide.

La nivelul capilarelor chilomicronii se desfac sub actiunea lipoproteinlipazei secerata de celuleleendoteliale. Acizii grasi rezultati raman legati de proteine si astfel vor traversa lamina bazala aadipocitului alb si apoi membrana celulara si ajung in citoplasma unde formeaza din nou trigliceride.Depozitele adipoase sunt permanent reinnoite. Cel mai lipogenetic hormon este insulina carepermeabilizeaza membrana adipocitului pentru glucoza. Lipoliza este controlata de glucagon.

35. esutul adipos brunIn acest tesut exista caroteni (pigmenti) prezenti in citoplasma. Vascularizatia este mai bogata (1 capilar la1 adipocit). Citocromii sunt numerosi (exista mitocondrii multe). Astfel se explica culoarea bruna. Acesttesut ocupa 5-6% din greutate la nastere. Este intalnit doar in viata fetala si in primele 5 luni de la nastere.El este localizat: cervical retrosternal subscapular retrosimfizar in mediastinul profund in regiunea inghinala.

Acest tesut are rol de protectie termica.Organizare: adipocitele brune sunt asezate in paniculi separati de septuri conjunctive formate din

tesut conjunctiv lax cu foarte multe vase de sange (1 capilar la 1 adipocit). Terminatiunile nervoase suntde tip adrenergic. Exista putina substanta fundamentala si putine fibre de reticulina.

La MO celula are forma poligonala cu nucleul dispus central. In adipocit exista mai multe bulelipidice care nu conflueaza datorita prezentei unor septuri citoplasmatice. Citoplasma este spumoasa cunumeroase gauri pentru ca si aici se dizolva in parafina incluziunile de lipide.

Adipocitul brun este mult mai mic - are un diametru de 30-40 m.La ME se observa perinuclear numeroase picaturi lipidice nedelimitate de endomembrane ci doar

separate de septuri citoplasmatice. In restul citoplasmei exista mitocondrii cu criste si REN cu rol in

8/9/2019 Histo - Sem 1

22/66

sinteza lipidelor. Membrana adipocitului brun este dublata de o lamina bazala inconjurata de o reteafibroreticulara. Lamina bazala este proprie fiecarui adipocit.

Filetele nervoase adrenergice strabat lamina bazala si vin in contact direct cu membranaadipocitului. Cand scade temperatura mediului inconjurator se descarca norepinefrina care va stimulaadenilat ciclaza ce duce la crestera cantitatii de cAMP care stimuleaza protein kinaza care va determinaardera acizilor grasi in ciclul Krebs ceea ce duce la formarea de energie. Tot odata este inhibata ATPsintetaza si astfel toata energia formata este disipata sub forma de caldura.

36.Celula mezenchimal Este prezenta in principal in tesutul embrionar dar si in tesuturile conjunctive adulte in apropierea vaselorde sange. Au originea in mezodermul embrionar sau in mezoectoderm pentru celulele din extremitateacefalica.

Celula are urmatorul aspect la microscopul optic: celula are 20-30 m, forma neregulata cu prelungiri nucleul ocupa mai mult de jumatate din citoplasma blastele au citoplasma bazofila din cauza RE si ribozomilor foarte dezvoltati ca urmare a sintezei

intense de proteine nucleul este rotund sau ovalar si eucromatic (palid colorat) citoplasma este slab bazofila

La microscopul electronic celula mezenchimala apare astfel: are prelungiri raportul nucleoplasmatic este supraunitar nucleul prezinta 1-2 incizuri (identatii). La nivelul lor se dezvolta organitele celulare: RE si

mitocondrii nucleul este incarcat cu eucromatina si are un nucleol excentric in citoplasma apar grupari poliribozomale bine dezvoltate. mitocondriile, RE rugos si aparatul Golgi din citoplasma sunt slab reprezentate

Celula mezenchimala are urmatoarele roluri Reprezinta originea celor mai multe celule conjunctive fixe Secreta matricea conjunctiva extracelulara care este lipsita de fibre in acest stadiu Induce diferentierea epiteliilor

37.Fibroblasul.Formeaza o familie mare de constituienti celulari: fibroblastele, fibrocitele si miofibroblastele.

FibroblasteleSunt cele mai active si mai raspandite celule ale tesutului conjunctiv. Au originea in celula

mezenchimala.

Au urmatorul aspect la microscopul optic: au forma alungita dar neregulata, cu numeroase prelungiri au raportul nucleo-plasmatic supraunitar nucleul are forma ovalar-alungita, este palid colorat si prezinta un nucleol evident localizat in zona

mai bombata a celulei citoplasma este puternic bazofila

La microscopul electronic apar urmatoarele particularitati: celula stabileste contacte focale cu matricea dar si jonctiuni gap cu alte celule in citoplasma se evidentiaza foarte multi ribozomi liberi (poliribozomi) si RE rugos exista foarte multe mitocondrii, aparatul Golgi este bine reprezentat, cu alte cuvinte, intreg aparatul de

sinteza proteica este foarte bine dezvoltat

8/9/2019 Histo - Sem 1

23/66

citoscheletul este de asemenea bine dezvoltat, format din microfilamente de actina si miozina,microtubuli si filamente intermediare de desmina si timetina.

Fibroblastele au urmatoarele roluri:1. Fibroblastul secreta toate macromoleculele matricei conjunctive: tropocolagen, tropoelastina, fibrilina,

glicozaminoglicani si proteoglicani precum si toate cele sase proteine de adezivitate.2. Fibroblastele secreta proenzimele lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, hialuronidazei,

glucuronidazei si catepsinei C care intervin in digestia matricei conjunctive.3. Fibroblastele secreta factorul de proliferare (stimuleaza dezvoltarea microcirculatiei)4. Fibroblastele intervin in secretia de interferon , care este mult mai activ decat interferonul secretat

de macrofage. El intervine in apararea antivirala si antitumorala.5. Modulatia: fibroblastele sunt interconvertibile atat pe orizontala cat si pe verticala.6. Nonechivalenta: fibroblastele difera intre ele in functie de tipul de tesut conjunctiv caruia ii apartin si

chiar in cadrul aceluiasi tip de tesut conjunctiv, in functie de localizare. O dovada in acest sens avemdaca se transplanteaza bucati de derm din pielea palmara sau plantara in pielea de la nivelultrunchiului. Pielea trunchiului se va ingrosa ca urmare a fibroblastelor care sunt diferite si inducdiferentele epiteliale

38.Mastocitul.Ele sunt localizate in dermul pielii sau in mucoasa si submucoasa tubului digestiv sau a cailor respiratorii.La microscopul optic mastocitul apare in urmatorul fel:

are forma rotunda sau ovalara cu diametrul de 20-30 m. nucleul este rotund, excentric, palid colorat, veziculos si prezinta un nucleol evident. are putina citoplasma si este slab acidofila. Acidofilia este mascata de prezenta in citoplasma a

numeroase granule mastocitare. Granulele pot fi ortocromatice (se coloreaza in aceeasi culoare pecare o are si colorantul folosit) sau metacromatice (atunci cand se coloreaza prezinta alta culoare decatcolorantul folosit - schimba culoarea colorantului). Se folosesc coloranti cationici de anilina: albastrude toluidina - granulatiile ortocromatice se vor colora in albastru iar granulatiile metacromatice se vorcolora in rosu-violet.

La microscopul electronic mai observam:

nucleul care aparea palid colorat la microscopul optic aici este incarcat de eucromatina; prezinta unnucleol excentric citoplasma are organitele comune slab reprezentate, intreaga citoplasma fiind ocupata de granule

opace la fluxul de electroni ce au dimensiuni variate (intre 0,2-2 m). granulele mastocitare au urmatorul continut:

1. proteoglicani cu heparan sulfat (subpopulatie a heparinei cu rol anticoagulant) sau cucondroitin sulfat (mastocitele cu condroitin sulfat se numesc mastocite mucoase)

2. histamina3. proteaze neutre4. factorul chemotactic al eozinofilelor, responsabil de socul anafilactic.

membrana celulara prezinta pseudopode cu citoschelet cortical alcatuit din filamente de actina. Acestcitoschelet este bine reprezentat.

la nivelul membranei s-au identificat receptori IgE (reagine). Aceeasi receptori se identifica si inmembrana bazofilelor

la nivelul membranei mastocitelor se evidentiaza sinteza leucotrienelor, care ajuta la formareacomplexului antigen-anticorp [Ag-Ac] pe suprafata mastocitului.

Mastocitele au mai multe roluri, in special in reactiile de hipersensibilizare imediata, dintre carecea mai de temut este socul anafilactic, o urgenta medicala. Intr-un soc anafilactic se realizeaza un edeminsotit de bronhospasm. Substante care induc socul sunt veninul de viespe, penicilina sau antitoxinaantitetanica. In cazul in care un organism vine in contact pentru prima data cu un astfel de alergogen, se vainduce secretia de IgE prin plasmocite. IgE au receptori specifici in membrana mastocitelor si abazofilelor. Este denumita celula paracrina ce elibereaza subst cu rol active in reactii de hipersensibilizareimediata.

8/9/2019 Histo - Sem 1

24/66

La un al doilea contact al organismului cu acelasi antigen, antigenele vor gasi anticorpi dejaformati si se vor fixa pe ei. Deci, pe membrana mastocitului vor exista complexe [Ag-Ac], care vordetermina doua reactii:1. degranulare mastocitara cu sau fara mastocitolizaformare de leucotriene in membrana mastocituluiDegranularea mastocitara cu mastocitoliza

Este o urmare a faptului ca nou formatele complexe [Ag-Ac] din membrana mastocitara vordeclansa un lant de mecanisme dupa cum urmeaza: este activata adenilat ciclaza care va duce la fomareade AMPc. AMPc activeaza o proteinkinaza care va determina deschiderea unor canale de calciu. Caurmare a deschiderii canalelor de calciu, creste influxul de calciu fapt care determina fuzionareagranulelor mastocitare intre ele si apoi cu membrana celulara. Astfel granulele isi vor varsa continutul laexterior, fapt care poate sa duca sau nu la degradarea celulei in intregime.

Histamina determina cresterea permeabilitatii capilare. Astfel, prin peretele capilar va exista unaflux mare de eozinofile si neutrofile care sunt atrase prin chemostatism pozitiv de catre factorulchemotactic al eozinofilelor care se afla in granulele mastocitare si care acum a fost imprastiat in lichidulinterstitial. Neutrofilele si eozinofilele genereaza mastocitoliza in lant care va duce si la eliberarea maimultor granule mastocitare.

Alt efect consta in contractia muschilor netezi din peretii bronhiilor si bronhiolelor mergand panala bronhospasm si moarte daca nu se intervine cu un bronhodilatator puternic: adrenalina.

Formarea de leucotriene in membrana mastocituluiComplexul [Ag-Ac] stimuleaza fosfolipaza din membrana celulara care va induce sinteza de acid

arahidonic din care se sintetizeaza leucotriene. Leucotrienele pe masura ce se produc se elibereaza inmatricea extracelulara. Ele au un rol antagonic histaminei: relaxeaza musculatura neteda. Cam la 1-2 oredupa reactie, histamina este anihilata prin leucotriene de catre mastocit si prin histaminoxidaza de catreeozinofile.

Mastocitele mai sunt denumite si celule paracrine deoarece actioneaza local prin produsul desecretie eliberat in afara celulei.

39.Histiomacrofagul

HISTIOMACROFAGULEste o celula cu dimensiunile intre 30-40 m, cu nucleu veziculos excentric, cu nucleol evident.Citoplasma este acidofila si puternic granulata.

La microscopul electronic, histiomacrofagul se prezinta in felul urmator: nucleu reniform, situat excentric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli evidenti citoplasma contine organite comune: mitocondrii, RE rugos, complex Golgi, lizozomi citoplasma mai contine numeroase vezicule clare (pinozomi) sau opace (fagozomi), in functie de tipul

antigenului (lichid sau solid). exista si fagolizozomi si pinolizozomi exista de asemenea si corpi reziduali

Macrofagele au urmatoarele functii:1. Fagocitoza si pinocitoza. Macrofagul fagociteaza particule mari. Fagocitoza poate fi specifica sau

nespecifica. Ea este mediata de receptori.2. Secreta proenzime lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, erochinazei, hialuronidazei sau

glucuronidazei. Enzimele intervin in digestia matricei conjunctive.3. Secreta citokine care activeaza la randul lor alte celule (sunt un fel de secretii paracrine). Dintre

citokine, interleukina 1 activeaza limfocitele Th (helper), care vor interveni in cooperarea din cadrulraspunsului imun mediat umoral. Interleukina 1 mai activeaza si celulele cu citotoxicitate specifica saunespecifica.

4. Secreta interferonii , , . Interferonul este cel mai important, avand rol in apararea antiviralasi antitumorala.

5. Secreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza in tesuturile in care se gasesc.Macrofagul

8/9/2019 Histo - Sem 1

25/66

Are originea in monocitele circulante.Totalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezinta trei

compartimente:1. compartimentul medular2. compartimentul sangvin3. compartimentul tisular.

Compartimentul medular este format din celule stem pluripotente care se diferentiaza pe liniemonocitara in monoblast promonocit monocit.

Compartimentul sangvin este format din totalitatea monocitelor circulante.Compartimentul tisular este format din doua tipuri de celule:

1. macrofagul liber (histiomacrofag)2. macrofagul fix (histiocit)

La nivel tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digestiva si in cea respi ratorie. Ele segrupeaza de regula in apropierea vaselor de sange

40.Sistemul monocitar macrofagic.Totalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezinta trei compartimente:1. compartimentul medular

2. compartimentul sangvin3. compartimentul tisular.

Compartimentul medular este format din celule stem pluripotente care se diferentiaza pe liniemonocitara in monoblast promonocit monocit.

Compartimentul sangvin este format din totalitatea monocitelor circulante.Compartimentul tisular este format din doua tipuri de celule:

1. macrofagul liber (histiomacrofag)2. macrofagul fix (histiocit)

La nivel tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digestiva si in cea respi ratorie. Ele segrupeaza de regula in apropierea vaselor de sangeHistiocitul

Este o celula cu dimensiuni intre 10-15 m, cu nucleu tahicromatic, excentric, cu citoplasma

acidofila, mai mult sau mai putin omogena.Histomacrofagul

Este o celula cu dimensiunile intre 30-40 m, cu nucleu veziculos excentric, cu nucleol evident.Citoplasma este acidofila si puternic granulata.

La microscopul electronic, histiomacrofagul se prezinta in felul urmator: nucleu reniform, situat excentric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli evidenti citoplasma contine organite comune: mitocondrii, RE rugos, complex Golgi, lizozomi citoplasma mai contine numeroase vezicule clare (pinozomi) sau opace (fagozomi), in functie de tipul

antigenului (lichid sau solid). exista si fagolizozomi si pinolizozomi exista de asemenea s