Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Alimentaţie şi Turism

HIDROENERGIAHIDROCENTRALA

2012

Cuprins:

1.Hidroenergia..........................................................................................31.1.Istoric.........................................................................................5

2.Instalatii producatoare de hidroenergie.................................................8

3. Hidrocentralele....................................................................................133.1. Elemente componente............................................................143.2. Argumente pro si contra pentru hidrocentrale.........................173.3. Functionare.............................................................................18

4. Potential hidroenergetic......................................................................204.1. Potenţialul hidroenergetic al ţării noaste.................................22

5. Studiu de caz......................................................................................24

Bibliografie..............................................................................................27

Anexă......................................................................................................28

1.Hidroenergia

2

Hidroenergia reprezintă capacitatea unui sistem al apei de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintr-o poziție dată în altă poziție (curgere). Datorită circuitului apei în natură, întreținut automat de energia Soarelui, energia hidraulică este o formă de energie regenerabilă.

Hidroenergia sau energia hidraulică este o energie mecanică formată din energia potențială a apei dată de diferența de nivel între lacul de acumulare si centrală, respectiv din energia cinetică a apei în mișcare. Exploatarea acestei energii se face actualmente în hidrocentrale, care transformă energia potențială a apei în energie cinetică. Aceasta e apoi captată cu ajutorul unor turbine hidraulice care acționează generatoare electrice care în final o transformă în energie electrică.

Energia hidraulică, care constituie o sursă de energie practic inepuizabilă, apare în natură sub diferite forme, între care deosebim: - energia potenţială şi cinetică a cursurilor de apă; - energia mareelor din oceane; - energia valurilor şi a curenţilor marini; - energia apei ploilor; - energia apei gheţarilor; - energia chimică înmagazinată în apă; - energia termică înmagazinată în apă.

 Hidroenergia are o traditie lunga in Romania si acopera o mare parte din necesarul de energie. Strategia Nationala pentru Valorificarea Surselor Regenerabile de Energie prezinta urmatoarele date in privinta potentialul hidroenergiei:• potential teoretic: 70.000 GWh/an, din care- potentialul raurilor interne, 51.600 GWh/an- potentialul sectorului romanesc al Dunarii, 18.400 GWh/an• potential tehnic: 34.500 GWh/an, cu o capacitate instalata de 11.370 MW, din care:- sectorul romanesc al Dunarii, 11.560 GWh/an, cu 2.620 MW instalati- potentialul micro-hidrocentralelor (hidrocentrale cu capacitati sub 0,63 MW/centrala): 2940GW/an, cu 757 MW instalati• potential economic: 27.000 GWh/an, cu o capacitate instalata de 9.120 MW• potentialul exploatabil (care este in conformitate cu cerintele UE pentru Coordonarea transmisiei de energie electrica si ia in considerare restrictiile legale si de mediu): intre 24.000 si 26.000 GWh/an, 7.000 - 8.200 GWh/an capacitate instalata.

3

Au fost identificate aproximativ 5.000 de locatii potrivite pentru aplicatii hidroenergetice de mici dimensiuni.

1.1.Istoric

4

Hidroenergia a fost folosită încă din Antichitate. În India se foloseau roțile hidraulice la morile de apă. În Imperiul Roman morile acționate de apă produceau fâină și erau folosite de asemenea la acționarea gaterelor pentru tăierea lemnului și a pietrei.

Puterea unui torent de apă eliberată dintr-un rezervor a fost folosită la extracția minereurilor, metodă descrisă încă de Pliniu cel Bătrân. Metoda a fost folosită pe larg în evul mediu în Marea Britanie și chiar mai târziu la extracția minereurilor de plumb și staniu. Metoda a evoluat în mineritul hidraulic, folosită în perioada goanei după aur din California.

În China și în extremul Orient, roți hidraulice cu cupe erau folosite la irigarea culturilor. În anii 1830, în perioada de vârf a canalelor, energia hidraulică era folosită la tractarea barajelor în sus și în josul pantelor pronunțate. Energia mecanică necesară diverselor industrii a determinat amplasarea acestora lângă căderile de apă.

În zilele de azi utilizarea curentă a energiei hidraulice se face pentru producerea curentului electric, care este produs în acest caz cu costuri relativ reduse, iar energia produsă poate fi utilizată relativ departe de surse.

Fig.1.1.1. Barajul Hoover, pe graniţa dintre Arizona și Nevada, SUA [1]

Fenomene naturale

5

Din punct de vedere al hidrologiei, hidroenergia se manifestă prin forța apei asupra malurilor râului și a bancurilor. Aceste forțe sunt maxime în timpul inundațiilor, datorită creșterii nivelului apelor și determină dislocarea sedimentelor și a altor materiale din albia râului, cauzând eroziune și alte distrugeri.

Moduri de exploatare a hidroenergieiRoti hidrauliceO roată hidraulică utilizează energia râurilor pentru a produce

direct lucru mecanic.La debite mici se exploatează în principal energia potențială a

apei. În acest scop se folosesc roți pe care sunt montate cupe, iar aducțiunea apei se face în partea de sus a roții, apa umplând cupele. Greutatea apei din cupe este forța care acționează roata. În acest caz căderea corespunde diferenței de nivel între punctele în care apa este admisă în cupe, respectiv evacuată și este cu atât mai mare cu cât diametrul roții este mai mare.

Fig.1.1.2. Roată hidraulică [2]La debite mari se exploatează în principal energia cinetică a apei.

În acest scop se folosesc roți pe care sunt montate palete, iar

6

aducțiunea apei se face în partea de jos a roții, apa împingând paletele. Pentru a avea momente cât mai mari, raza roții trebuie să fie cât mai mare. Adesea, pentru a accelera curgerea apei în dreptul roții, înaintea ei se plasează un stăvilar deversor, care ridică nivelul apei (căderea) și transformă energia potențială a acestei căderi în energie cinetică cuplimentară, viteaza rezultată prin deversare adăugându-se la viteza de curgere normală a râului.

Fig. 1.1.3. Roţi hidraulice cu aducţiune inferioară la Hama, Siria [3]

2. Instalatii producatoare de hidroenergie

7

Hidrocentralele

O hidrocentrală utilizează amenajări ale râurilor sub formă de baraje, în scopul producerii energiei electrice.

Potențialul unei exploatări hidroelectrice depinde atât de cădere, cât și de debitul de apă disponibil. Cu cât căderea și debitul disponibile sunt mai mari, cu atât se poate obține mai multă energie electrică. Hidroenergia este captată cu turbine.

Fig. 2.1. Hidrocentrala Stejaru-Bicaz [4]

Microcentrale și picocentrale hidraulicePrin microcentrală hidraulică se înțelege o hidrocentrală cu puterea instalată de 5 – 100 kW, iar o picocentrală hidraulică are o putere instalată de 1 – 5 kW. O picocentrală poate alimenta un grup de câteva case, iar o microcentrală o mică așezare.

Centrale mareomotriceO centrală mareomotrică recuperează energia mareelor. În zonele cu maree, acestea se petrec de două ori pe zi, producând ridicarea, respectiv scăderea nivelului apei. Există două moduri de exploatare a energiei mareelor:

8

Primul mod, reprezentat de centrale fără baraj, care utilizează numai energia cinetică a apei, similar cum morile de vânt utilizează energia eoliană. Al doilea mod e, reprezentat de centrale cu baraj, care exploatează energia potențială a apei, obținută prin ridicarea nivelului ca urmare a mareei. Deoarece mareea în Marea Neagră este de doar câțiva centimetri, România nu are potențial pentru astfel de centrale.

Instalații care recuperează energia valurilorPentru recuperarea energiei valurilor se pot folosi scheme similare cu cele de la centralele mareomotrice cu baraj, însă, datorită perioadei scurte a valurilor aceste scheme sunt puțin eficiente.Un obiect care plutește pe valuri execută o mișcare cu o traiectorie eliptică. Cea mai simplă formă de valorificare a acestei mișcări pentru recuperarea energiei valurilor sunt pontoanele articulate. O construcție modernă este cea de tip Pelamis formată din mai mulți cilindri articulați, care, sub acțiunea valurilor au mișcări relative care acționează niște pistoane. Pistoanele pompează ulei subpresiune prin motoare hidraulice care acționează generatoare electrice.

Fig.2.2. Instalaţie de tip Pelamis la Peniche,Portugalia [5]Turbinele hidraulice

9

O turbină hidraulică este o mașină de forță care transformă energia hidraulică în energie mecanică prin intermediul unui rotor prevăzut cu palete.

Tipuri: Turbina Pelton folosită la hidrocentrale de mare cădere. Turbina Francis folosită la hidrocentrale de medie și mare cădere. Turbina Michell-Banki folosită la aplicații mici și de mică cădere. Turbina Kaplan folosită la hidrocentrale de mică cădere. Turbina Bulb folosită la hidrocentrale de foarte mică cădere.

Turbina Pelton este una dintre cele mai eficiente tipuri de turbina hidraulica. Turbina a fost inventata de Lester Allan Pelton (1829-1908) in anii 1870 si functioneaza pe baza impulsului mecanic generat de presiunea apei. Turbinele Pelton sunt recomandate pentru caderile mari de apa si debite relativ mici.Organele principale ale turbinelor Pelton sunt: rotorul, injectorul si carcasa. Rotorul are forma unui disc, pe a carui periferie sunt dispuse paletele.In mod obisnuit turbinele Pelton se realizeaza cu unul sau doua injectoare, dar sunt si situatii particulare cu 4 sau 6 injectoare. Turbinele cu unul sau doua injectoare se realizeaza in mod obisnuit cu ax orizontal. Daca se utilizeaza mai mult de doua injectoare, agregatul se construieste cu ax vertical, in acest fel fiind facilitata evacuarea apei din turbina.In Romania astfel de turbine sunt produse la Resita pentru parteri interni si externi.Hodrocentrala Lotru este echipată cu trei turbine de tip Pelton Vertical executate după licenţa Neyrpic – Franţa, doua turbine fiind executate de U.C.M. Reşiţa S.A. iar una de firma Neyrpic Franţa.Un alt obiectiv hidroelectric echipat cu turbine Pelton este Centrala Hidroelectica Dobresti. A fost construita in anii 1928-1930 si functioneaza si astazi. In anii inaugurarii era cea mai mare hidrocentrala din Romania si era echipata cu 4 turbine tip Pelton a cate 5650 CP, cuplate cu generatoare de 5 MVA/4MW.

10

Fig. 2.4. Turbina Pelton [6]

Turbina Kaplan este o turbină hidraulică cu rotație axială, cu un rotor cu pale reglabile, utilizat la hidrocentrale de cădere mică a apei.Turbina este invenția din anul 1913 a profesorului dr.inginer austriac Viktor Kaplan. Această invenție este de fapt perfecționarea turbinei Francis (inventat de inginerul american James B. Francis în 1849).

La turbina Francis există problema formării cavitației (bule de aer în curentul de apă din turbină) care produce scăderi de presiune cu scăderea randamentului turbinei. Această deficiență este înlăturată la turbina Kaplan care folosește palete reglabile. Pentru o funcționare optimă turbina necesită un curent de apă cu debit constant. Turbina funcționează prin efectul de suprapresiune, ramdamentul atingând 80 – 95 %.În cazul unui curent cu debit mare și cu o cădere mică de apă turbina Kaplan este optimă.

11

Fig. 2.3. Turbina Kaplan [7]

Turbina cu carcasa in forma de spirala tip FrancisConstructia turbinei este realizata pentru a se monta in sistemele de alimentare cu apa potabila cu conducte de aductiune de lungime mare si cu contrapresiune dupa turbina.

Fig. 2.5. Turbina Francis [8]

12

3. Hidrocentralele

Hidrocentralele sau centralele hidroelectrice sunt niste mecanisme folosite in uzinele electrice unde sunt învârtite de turbine sau motoare puternice şi care folosesc puterea apelor pentru producerea electricităţii.

Capacitatea unei hidrocentrale depinde de cantitatea de apă care trece pe secundă prin turbine, precum şi de înălţimea de cădere a apei (în general, nu este vorba de o cădere în sensul propriu-zis, ci de o curgere). În natură însă, de cele mai multe ori există fie cantităţi mari de apă (la fluvii), fie înălţimi mari de cădere (în regiuni muntoase).

Clasificarea hidrocentralelor după capacitate:1.cu o cădere mică de apă – < 15 m, debit mare;2.cu o cădere mijlocie – 15–50 m, cu debit mijlociu;3.cu o cădere mare 50–2.000 m, cu un debit mic de apă.

Clasificarea hidrocentralelor după felul construcției:1.așezate pe firul râului (centrale fluviale), producând curent după

debit;2.cu un lac de acumulare;3.CHEAP (centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare);4.cu caverne, pentru acumularea apei.

Fig. 3.1. Hidrocentrala cu o cadere mare [9]

13

3.1. Elemente componente

1.Lacul de acumulare

Este lacul artificial creat în spatele barajului în scopul stocării (înmagazinării) volumelor mari de apă care vor folosi la producerea energiei electrice.

Fig. 3.1.1. Lacul de acumulare - prima componenta a unei hidrocentrale [10]

În afara de folosinţa energetică, lacul de acumulare poate folosi la irigaţii, alimentări cu apă, agrement,etc.

2.Barajul

Barajul reprezintă obstacolul artificial construit pe albia naturală a cursului de apă în scopul obţinerii lacului de acumulare. Poate fi de mai multe feluri: de beton, de anrocamente, de pământ ecranat cu beton,etc.

14

Fig. 3.1.2. Baraj de beton – componenta unei hidrocentrale [11]

3. Aducţiunea

Aducţiunea reprezintă galeria situată sub nivelul minim din lacul de acumulare prin care se preia apa din lac îi se transportă spre centrala electrică.Aducţiunea conţine galeria forţată şi conducta forţată.Galeria forţată poate fi din beton sau din beton blindat cu blindaj metalicConducta forţată poate fi din beton ,sau conductă metalică .Conducta metalică se amplasează deobicei după nodul de presiune,din considerente de siguranţă. Ea se termină la peretele centralei cu un distribuitor cu un număr de ieşiri egal cu numărul turbinelor (minim două ieşiri).

4. Nodul de presiune

Nodul de presiune este compus din castelul de exchilibru şi casa de vane.Castelul de echilibru este o construcţie de siguranţă a amenajării şi are rolul de a prelua fluctuaţiile majore de nivel din sistem şi de a le atenua atfel încât să nu ajungă să producă catastrofe sau pierderi ireparabile în instalaţiile amenajării.Casa de vane are rol de siguranţă, reglaj şi întreţinere a aducţiunii şi este compusă dintr-o construcţie care conţine cel puţin două vane amplasate pe conducta de aducţiune.

15

5.Centrala propriu-zisă

Centrala cuprinde următoarele: cladirea centralei; sala maşinilor; instalaţiile din centrală; maşinile de ridicat; camera de comandă.

Turbinele şi generatorul sunt amplasate în sala maşinilor.Instalaţiile din centrală furnizează agenîi necesari bunei fucncţionări a agregatelor :apă de răcire, ulei sub presiune,aer comprimat, sau asigură epuismentul (eliminarea apei), stingerea incendiilor, aer condiţionat.Maşinile de ridicat sunt deobicei podul rulant şi diverse trolii de manevră.Camera de comandă conţine panouri electrice şi automatizate pentru comenzile de la distanţă a închiderii-deschiderii diverselor echipamente, ridicarea-coborârea stavilelor segment pentru deversare controlată,închiderea-deschiderea vanelor sferice, etc.

Fig 3.1.3. Elementele principale ale unei amenajări [12]

16

3.2. Argumente pro si contra pentru hidrocentrale

Avantajele unei hidrocentrale:- randament ridicat, ajuta la un pret de cost redus si are o viata foarte lunga.- avantajul ecologic, hidrocentralele nu polueaza mediul inconjurator, si reprezinta sursa cea mai curata de energie!

Dezavantajele unei hidrocentrale: - contruirea unei hidrocentrale presupune contruirea barajului de acumulare care poate creea probleme florei si faunei si uneori pot genera conflicte cand sunt amplasate in parcuri nationale sau cand nivelul apei barajului acopera localitati.- construirea unei hidrocentrale este foarte costisitoare, si ajunge la cateva zeci de milioane de euro, pe care nu oricene vrea si/sau poate sa ii investeasca.

17

3.3. Functionarea unei hidrocentrale

Functionarea unei hidrocentrale are loc printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui râu unde poate fi prezentă și o cascadă, se realizează acumularea unei energii potențiale, trasformată în energie cinetică prin rotirea turbinei hidrocentralei. Această mișcare de rotație va fi transmisă mai departe printr-un angrenaj de roți dințate generatorului de curent electric, care prin rotirea rotorului generatorului într-un câmp magnetic, va transforma energia mecanică înenergie electrică.

Fig. 3.3.1. Functionarea unei hidrocentrale [13]

18

Fig. 3.3.2. Functionarea unei hidrocentrale – imagine interioara [14]

Fig. 3.3.3. Generatorul, functionarea si partile sale componente [15]

19

4. Potential hidroenergetic

Exista problema valorificarii potentialului energiei regenerabile datorita cresterii rapid al consumului de energie si a grasului d eutilizare a resurselor regenerabile hidroenergetice.

Specialistii fac inventarierea acestor resurse pentru a determina ce cantitate de energie poate fi obtinuta, variatia in timp si localizarea sa geografica. Aceasta invantariere are loc datorita unor studii efectuate pe fiecare curs de apa, pe baza datelor fizico-geografice, tehnice si economice, tinandu-se seama de conditiile specifice ale regiunii si/sau tarii respective.

Ca o clasificare a potentialului hidroenergetic, avem: potenţialul teoretic sau brut; potenţialul tehnic; potenţialul economic.

Potentialul hidroenergetic teoretic (sau brut) reprezintata totalitatea resurselor energetice naturale ale unui bazin, fara sa tina seama de posibilitatile tehnice si economice de amenajare. El corespunde unei utilzari integrale a caderii si a disponibilului de apa al bazinului si unui randament total de 100%. Acest potential include potentialul de suprafata (adica apele de la suprafata pamantului-cele de precipitatii si cele de scurgere) si potentialul liniar (energia sau puterea maxima a raului respectiv-pe un anumit sector).

Potentialul hidroenergetic tehnic reprezintă acea parte din potenţialul brut care ar putea fi obţinută prin amenajarea cursului de apă, ţinând seama de condiţiile tehnice ale momentului respectiv. Acest potenţial se poate determina pe baza elaborării schemelor de amenajare ale fiecărui curs de apă şi se calculează ţinând seama de pierderile care apar în instalaţiile unei amenajări şi care se datorează următoarelor cauze principale:

-neutilizarea întregii căderi brute a râului din cauza remuului, variaţiei nivelului în lacurile de acumulare, neamenajării zonei de izvoare a râului şi a altor zone, etc; -neutilizarea energetică a întregului stoc de apă a râului din cauza deversărilor, pierderilor de apă prin infiltraţii şi evaporaţie, consumului de apă pentru alte folosinţe, a pierderilor de apă de pe suprafaţa de bazin cuprinsă între baraj şi centrală; - pierderilor din turbine şi generatoare, ca urmare a ciclului de transformare energie hidraulică → energie mecanică→energie electrică.

20

Potenţialul hidroenergetic economic amenajabil reprezintă acea parte a potenţialului hidroenergetic tehnic amenajabil, care se poate obţine în condiţii economice. Această mărime este cea mai adaptabila la modificări, fiind influenţată de progresul tehnic, restul altor categorii de centrale, dinamica acestora, amplasarea teritorială a surselor de energie primară, condiţii economice ale ţării sau regiunii respective. De aceea valoarea acestui potenţial trebuie raportată la o anumită dată, iar evaluarea trebuie reluată periodic.

4.1. Potenţialul hidroenergetic al ţării noastre

21

Evaluarea resurselor hidro se poate face cu o oarecare dificultate, fapt datorat diversitatii metodelor de calcul si a gradului diferit de cunoastere a datelor de baza. Datorila datelor exacte ale caderilor si debitelor de apa, se apreciaza potentialul theoretic liniar confor tabelului 4.1.1. si 4.1.2.

Tabel 4.1.1. Potential hidroenergetic al raurilor importante din Romania

Tabel 4.1.2. Potential hidroenergetic al tarii noastre si al altor tari

22

23

5. Studiu de caz

Fiecare sistem care foloseste energia alternativa trebuie proiectat intr-un mod riguros. Proiectare si optimizare va depinde eficienta si pretul lui de cost. 

Fig. 5.1. Aplicatie hidrocentrala la o cabana [16]

Pentru a determina pretul de cost al unui echipament este necesar sa determinam care sunt consumatorii care vor folosii aceasta energie si care este intervalul de timp in care ei functioneaza.

In acesta locatie vom folosii urmatorii consumatori de energie :

24

Locatia dispune de urmatoarele caracteristici de potential hidroenergetic de 24ore/zi. 

Pentru deservirea acestor consumatori sistemul va folosi un generator hidro ( turbina hidro) care trebuie sa produca tot necesarul de energie electrica. Acesti consumatori au nevoie de 13,5 KWh pe zi timp de 7 zile pe saptamana sau putem considera aproximativ un consum de 326 KWh/luna.  

Sistemul are o autonomie de o zi, adica poate furniza energia necesara timp de 24 ore chiar daca nu avem nici un aport de energie de la turbina hidro.

Pentru acesta aplicatie vom avea nevoie de urmatoarele componente principale: Turbina hidro Grup de acumulatori (baterii reincarcabile)  la 6 V Regulator de incarcare a bateriei Invertor de curent continu (12V) -curent alternativ (220V) Lampi economice de curent continu Echipamente si conectori pentru subansamble.

Pentru acesta aplicatie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea nevoie de : turbina hidro de 1000W regulatoare de incarcare Steca pentru panouri (turbina eoliana include

un regulator propriu ) baterii acumulatori cu ciclu profund tip SB6/330A  invertor Steca RI de 500W putere la iesirea de 220VAC becuri economice de 11W curent continu

Estimarile sunt facute in baza unor valori ipotetice, realizarea si implementarea fiind o proiectare riguroasa pentru optimizarea performantelor si costurilor specifice fiecarei locatii.  Beneficile sistemului sunt exceptionale. Pe langa faptul ca acest sistem furnizeaza energie ecologica, ofera si independenta energetica totala. Acesta este solutia de a obtine energie electrica gratuita.

Estimarea financiara a sistemului este de 3900€.

25

Costurile aferente echipamentelor folosite in acesta aplicatie, enumerate mai jos, sunt doar date cu aproximatie.  Datorita unicitatii fiecarui proiect costurile aferente fiecarei aplicatii pot sa difere semnificativ:

Turbina hidro Model: 2 Nozzle SE Standard Pret: 2012 Euro Regulator incarcare Model: C40 Pret: 260 Euro Acumulator 6V / 330Ah Model: SB6/330A Pret: 469 Euro Invertor Studer 1600W  Model: Studer XPC 2200-24           

Pret: 1151 Euro Bec economic 11W Model: ESL11 Pret: 10 Euro

Bibliografie

26

1. Victor Emil „Resurse energetice regenerabile”, Editura Universitara Bucuresti, 2011, ISBN 978-606-591-186-4

2. http://www.hydrop.pub.ro/vn_cap13.pdf

3. nucleum.wikispaces.com/file/view/Hidroelectricitatea.ppt

4. ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocentrală

5. ro.wikipedia.org/wiki/Turbină_hidraulică

6. http://www.hydrop.pub.ro/vn_cap12.pdf

7. http://www.ecovolt.ro/ro/applications/applications_hidro_ro.html

Anexă

27

1. ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocentrală [10]

2. http://www.google.ro/search?q=turbine+hidro&hl=ro&prmd=imvns&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=z8W_T5HkIarb4QS_y6zECQ&sqi=2&ved=0CHkQsAQ&biw=1024&bih=677#hl=ro&tbm=isch&sa=1&q=turbine+hidraulice&oq=turbine+hidr&aq=0&aqi=g3g-S6&aql=&gs_l=img.1.0.0l3j0i24l6.18833.18833.0.20883.1.1.0.0.0.0.180.180.0j1.1.0...0.0.c_ffF51ajP0&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.,cf.osb&fp=a5bf5bbe34851fb3&biw=1024&bih=677 [6] [7] [8]

3. http://www.google.ro/search?q=hidrocentrale&hl=ro&prmd=imvns&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=gsW_T6XYGMKF4gSs-_iQCg&sqi=2&ved=0CGkQsAQ&biw=1024&bih=677 [1] [4] [5] [9] [11]

4. nucleum.wikispaces.com/file/view/Hidroelectricitatea.ppt [13] [14] [15]

5. http://www.ecovolt.ro/ro/applications/applications_hidro_ro.html [2] [16]

6. https://www.google.ro/search?q=hidrocentrale&hl=ro&prmd=imvns&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=gsW_T6XYGMKF4gSs-_iQCg&sqi=2&ved=0CGkQsAQ&biw=1024&bih=677#hl=ro&tbm=isch&sa=1&q=roti+hidraulice&oq=roti+hidraulice&aq=f&aqi=&aql=&gs_l=img.3...91615.99111.1.99970.15.7.0.8.8.1.342.1316.0j6j0j1.7.0...0.0.5o4i2W0Eg9w&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.,cf.osb&fp=bc940bc14c2b80f4&biw=1366&bih=639 [3]

7. https://www.google.ro/search?q=elemente+principale+ale+unei+amenajari&oe=utf-8&rls=org.mozilla:en-US:official&client=firefox-a&um=1&ie=UTF-8&hl=ro&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&ei=YuvFT6qNA6qG4gTSzcSuBQ&biw=1366&bih=639&sei=ZuvFT5G6CeKE4gTfx4n3BQ [12]

28