Heros Andrada

14
DEFRIȘAREA PĂDURILOR ȘI IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITĂȚII

description

Arbori pentru viitor

Transcript of Heros Andrada

DEFRISAREA PADURILOR SI IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITATII

DEFRIAREA PDURILOR I IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITIIDEFRIARE-nlturarea prin tiere sau ardere a arborilor sau plantelor lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultur sau punatBIODIVERSITATE-ntreaga gam a variabilitii organismelor vii n cadrul unui complex ecologic DEFINITIEPdurile care nca mai ocup suprafee importante ale planetei sunt ecosisteme importante att pentru om ct i din punct de vedere strict ecologic.Pentru oameni pdurea are valene estetice, recreaionale i economice.Lemnul are o important economic att la nivel local ct i mondial.Se estimeaz c o treime din populaia globului consider lemnul o surs importanta de energie.IMPORTANTAUnul din principalele avantaje ale prezenei pdurii se refer la reducerea riscului eroziunii solului, alunecrilor de teren, inundaiilor si avalanelor.De asemenea pdurea are un rol important in regimul precipitaiilor locale , previne deertificarea.Surs importanta de oxigen.AVANTAJEIMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITATII

Reducerea substaniala a suprafeelor mpadurite la nivel mondialEx:1,1 milioane hectare Brazilia i 0,99 milioane hectare CanadaIntensificarea unor fenomene climatice naturale.Ex:inundaii, secet , perioade foarte reci de iarnEfecte indirecte asupra unor specii de arbori cum ar fi: rezistena sczut la aciunea focului ,la insecte fitofage i la ageni patogeni.Se estimeaz c defriarea masiv va fi cauza unei creteri accentuate a efectului de ser la nivel global .Odinioar n numr foarte mare , bourul si acvila au mai rmas doar ca simboluri pe stema Moldovei i a MuntenieiSPECII DISPRUTE DIN CAUZA DEFRIRILOR

Zimbrul nu mai figureaza dect n legendele legate de Drago -Vod .

.Falnicul zgan a rmas doar n toponimia Muntelui Zganu.

Dropia , care odinioar mpanzea Cmpia Brganului a fost redusa la cteva exemplare prezente azi n Dobrogea

Rsul , capra neagr i cocoul de munte sunt astzi animale ocrotite de lege .

n acelai regim legislativ se afl si plante din patria noastr, reduse mult cantitativ , printre care : floarea de col , garofia Pietrei Craiului , tisa i bujorul romnesc , sngele voinicului i altele

Padurea trebuie sa arate asa pentru binele intregii lumiconcluzie

.... i NU aa

VA MULTUMIM!!!