Hepatitele acute virale curs V

Dr. Miruna DrgnescuUniversitatea Dunrea de JosFacultatea de Medicin i Farmacie

Introducere Hepatitele sunt boli inflamatorii ale parenchimului hepatic cu caracter acut sau cronic, cu etiologie multipl.Dup modul de producere, hepatitele pot fi clasificate n:

Clasificarea patogenic a hepatitelorInfecioaseVasculare (Wegener, Behet)Imunologice(LED)Nutriionale(dislipidemie, etilism cr.)Obstructive(litiazice, tumorale)

Neoplazice infiltrativeIatrogene antibiotice anestezice hipolipemiante

Clasificarea hepatitelor infecioase Virale Virusuri cu tropism hepatic primar: VHA,VHB, VHC, VHD,VHE, VHG.Virusuri cu tropism hepatic facultativ: herpesvirusuri(VHS, CMV,VEB) enterovirusuri, coronavirusuri, v.amaril. virusul rubeolic.

Clasificarea hepatitelor infecioase2.BacterieneFebra tifoid, septicemii, lues, tuberculoz3.Parazitare Cryptococcus neoformans, Cryptosporidium enteritidis4.Fungice Aspergillius, Candida

Hepatitele acute virale date generalen mod curent, prin hepatite acute sunt desemnate doar procesele infecioase cu etiologie viral care au ficatul ca int primar.Hepatitele acute virale sunt inflamaii acute ale parenchimului hepatic determinate de virusuri cu tropism primar hepatic.

Tipuri de reacii imuneNormal=1.limitarea distrugerii produse de agresor(virus) prin eliberarea de mediatori chimici(interferonul) cu rol in modificarea unor receptori membranari astfel inct s nu mai permit ptrunderea virusului in celule 2.indeprtarea virusului prin reacii de tip antigen-anticorp, complexe fagocitate ulterior de macrofage. 3.activarea mecanismelor de reconstrucie tisular sub influena unor factori de stimulare celular circulani: factor de cretere hepatocitar, TNF-,factor de cretere epidermal,insulina.

Structuri de aprare ale acinului hepaticCelulele Kupffer sunt celule stelate cu rol de recunoatere a structurilor non-self i de fagocitare a acestora, amplasate la nivelul capilarului sinusoid.Concomitent se realizeaz o activare a intregului sistem imun in care limfocitele T dar si anticorpii sunt implicai

Tipuri de reacii imuneHiperergic=sistemul imun hiperreactiv prin activarea exagerat a celulelor NK determin in procesul de clearence viral i distrugerea masiv a hepatocitelor dinspre spaiul port spre vena centrolobular;Ficatul este in imposibilitatea de a funciona normal iar ineficiena in detoxifierea organismului se manifest prin com in ceea ce clinic este denumit hepatit acut fulminant(mortalitate 80-90%)

Tipuri de reacii imuneRspuns imun deficitar =Cronicizarea infeciei se datoreaz unui rspuns imun deficitar; limfocitele T au o slab capacitate de a recunoate antigenele virale, secreia de interferon este sczut.Conflictul virus-rspuns imun se soldeaz cu zone de fibroz i necroz care caracterizeaz cronicizarea i care se extind pe msur ce conflictul se perpetuez prin persistena virusului n organism(ciroza).Transformarea malignAbsena rspunsului imun

Modelul clinico-evolutiv al hepatitelor acute viraleIndiferent de etiologie, hepatitele acute virale evolueaz asemntor parcurgnd aceleai etape:IncubaiePerioada preictericPerioada ictericPerioada postictericPerioada de convalescen

Modelul clinico-evolutiv al hepatitelor acuteIncubaia este asimptomatic iar durata variaz de la cteva zile la sptamni sau luni in raport de virusul implicat.Perioada preicteric(de invazie) cuprinde simptomatologia premergtoare instalrii icterului n care apar n formele obinuite: un sindrom infecios general (febr moderat, astenie, mialgii, cefalee),un sindrom digestiv nespecific (inapeten, grea,vrsturi,discomfort abdominal, balonare,pierderea gustului pentru fumat, durere in hipocondrul drept)

Modelul clinico-evolutiv al hepatitelor acute viralePerioada de stare (icteric) este caracterizat de prezena unor sindroame clinice majore inegale ca durat, intensitate, semnificaie sau prognostic:1.Sd.icteric cu instalare insidioas, cu urini hipercrome, scaune decolorate uneori prurit.2.Sd.hepato-splenomegalic3.Sd.dispeptic care se atenueaz odat cu instalarea icterului; persistena=prognostic sever4.Sd.nervos-astenic:depresie, iritabilitate, insomnie, astenie proporional cu gradul insuficienei hepatice5.Sd.hemoragipar este rar in formele comune(epistaxis, gingivoragii,meno-metroragii).

Modelul clinico-evolutiv al hepatitelor acutePerioada posticteric in care survine declinul semnelor si simptomelor aferente boliiPerioada de convalescen trebuie supravegheat atent clinic si biologic datorit posibilitii apariiei recderilor care sunt de obicei asociate cu nerespectarea regimului de via, reluarea brusc i intens a activitilor fizice i intelectuale, consumul de alcool.

Examenele de laborator nespecificeConsecutiv leziunilor hepatocitare se produc modificri umorale care pot fi grupate in:Sd. Citolitic -transaminaze crescute( 1000-4000 UI)Sd. Hepatopriv -datorat scoaterii din circuit a hepatocitelor necrozate-scderea sintezei proteinelor cu genez exclusiv hepatic: proaccelerina, proconvertina, protrombina; concentraiei de protrombin are semnificaia unui prognostic precoce (cu 24h naintea semnelor clinice) sever.Sd.de inflamator interstiial :Ig serice, gamaglobulineSd.de retenie biliar -bilirubina Sd.hematologic: leucopenie cu limfo-monocitoz

Hepatita fulminantEste cea mai grav form de evoluie a unei hepatite cu prognostic extrem de sever i posibiliti terapeutice limitate.Hepatita fulminant este consecina unei necroze hepatocitare masive, indus imun, care determin encefalopatia i marea insuficien hepatic.

Clinica hepatitei fulminanteBizarerii comportamentale produse prin imposibilitatea ficatului de a metaboliza proteinele cu creterea n snge ale unor metabolii toxici i intoxicarea centrilor nervoi.Bizareriile se accentueaz, apar confuzia, flapping tremor, agitaia i ulterior coma.Epistaxis, gingivoragii, foetor hepatic.Inapeten, scderea dramatic a dimensiunilor ficatului, exprimnd necroza hepatic masiv.

Evoluia hepatitei fulminanteEste ntotdeauna severDecesul survine n 75-85% din cazuri.

Diagnosticul hepatitei acuteDiagnosticul de boal se bazeaz pe 1.elemente clinice(astenie, sd. dispeptic, icter, etc.) i 2.nespecifice de laborator( TGP, bilirubinei).Diagnosticul etiologic este serologic fiind determinai anticorpii, de tip IgM, specifici fiecrui virus hepatitic.

Diagnosticul hepatitei acuteCu toate c icterul este o manifestare obinuit n clinica hepatitei acute, nu trebuie pierdut din vedere c nu tot ce este icteric este hepatit.Modificarea culorii tegumentelor din carotenodermie sau anemieIcterul prehepatic=hemoliticIcterul obstructiv: litiaz, tumoriAlte cauze de icter hepatocelular: hepatite virale secundare CMV, EBV.

Diagnosticul Icterul toxic din intoxicaia cu solveni organici (benzen, CCl4), cu alcool, medicamente.Icterul colestatic de sarcin.La debut, n perioada anicteric, hepatita acut trebuie difereniat de o serie de afeciuni care se manifest cu aceeai simptomatologie.

Tratamentul Orice caz de hepatit acut trebuie considerat potenial sever i trebuie atent monitorizat.Msurile terapeutice constau n:Repaus la patDiet adaptat formei de boal-cu excluderea proteinelor din carne, n perioada icteric,

Tratamentul proteine=4-5 g/Kgc/zi, alimentaie uoar, hidro-lacto-zaharat i fructarian.3.Administrare parenteral de ser glucozat 5% n formele cu intoleran digestiv.4.Hepatoprotectoarele se pot administra dei eficiena lor clinic nu a fost dovedit.

Tratamentul 5.Terapia hepatitei fulminante const n asigurarea suportului caloric, meninerea echilibrului hidro-electrolitic, diminuarea producerii aminoacizilor endogeni combaterea hemoragiilorCa i o serie de msuri eroice ca exsanguino-transfuzia, plasmafereza, transplantul hepatic.

Particulariti etiologice ale hepatitelor acute viraleVHAVHBVHCVHDVHEVHGRubens: Prometeu sfiat de vultur

Poate nu tiai c...Academicianul t. S. Nicolau, fondatorul virusologiei romneti(1896-1967), a formulat printre primii ipoteza plurietiologic a hepatitelor virale.

Hepatita acut cu VHAVirusul hepatiei A este un Hepatovirus (fam.Picornaviridae) sferic,cu diametrul de 27nm;virionul complet este alctuit dintr-o capsid care conine 4 proteine imunogene i un genom ARN monocatenar.are un singur antigen-agVHAVirusul hepatitei A-imagine la ME

Virusul hepatitei AAre o bun rezisten in mediul extern, se inactiveaz in 5 min la 100C i parial in 60min la 60C;este sensibil la clorinare i la ultraviolete dar rezistent la solveni organici i acizi.

Sursa de infectie1.Omul bolnavcu formeaparente sauinaparentede boala2.Cimpanzeii(exceptional)Calea detransmitereFecaloralaExceptionalprintransfuziidesangeINDIRECTAApa siAlimentecontaminateDIRECTA1mnamurdara2Contacteoro-analeMasareceptivaCopii si adultineimunizatisau care nu au trecutprin boalaEPIDEMIOLOGIA HEPATITEI CU VHASEZONALITATE : sfritul verii i nceputul toamneiImunitatea dup boal este durabilSursa de infectie

Epidemiologie Sursa de infecie: omul (excepional cimpanzeii captivi) cu forme manifeste sau inaparente de boalCalea de transmisie:fecal-oral,direct dar mai ales indirect: apa sau alimentele contaminate(epidemii hidrice sau alimentare) in condiiile nerespectrii normelor de igien personal; transmiterea direct implic homosexualitate (contact oro-anal)

Epidemiologie Calea de transmitere(cont)Excepional VHA se transmite prin transfuzii de snge (concentrat de factor VIII la hemofilici) de la donatori aflai n faza de viremie(1-2 spt nainte i 7-10 zile dup debut);n aceast situaie se primesc concomitent i atc anti-VHA.

Epidemiologie Formele de manifestare ale procesului epidemiologicSporadic (la cltori n zone endemice) iEndemo-epidemic (epidemii in colectiviti instituionalizate de copii sau aduli,colare sau familiale) cu vrfuri epidemice la 5-10 ani prin acumularea masei receptive.

Epidemiologie

Apariia bolii este condiionat de nivelul sczut socio-economic i de igien; n rile srace, copiii dobndesc imunitate in prima decad de via; n ara noastr, morbiditatea este de 100-200 cazuri/100.000 locuitori.n lume sunt raportate 1.400.000 cazuri anual(OMS)

Patogenie Virusul este ingerat iPe calea venei porte ajunge n ficat, unde se replicReplicarea intrahepatocitar este insoit de o scurt viremie dar concomitent virusul este descrcat i n cile biliare, de unde este deversat n intestinfecale.

Patogenie Virusul este prezent n fecale cu aprox. 2 sptmni naintea debutului clinic i persist aprox 1 sptmn dup debut.Replicarea viral i eliberarea noilor virioni se face fr distrugerea hepatocitului=virusul nu are efect citopatic.

Tablou clinicIncubaia este de 2-6 sptmniModaliti de debut:Digestiv 60-80% din total.PseudogripalPseudoreumatismal Cu manifestri cutanate: erupii Neuropsihic: somnolen, depresie, atenie Pseudochirurgical:Apendicit, pancretit, colecistit,etc.

Hepatita acut VHA DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL HEPATITEI VIRALE A

Diagnosticul etiologic al hepatitei A este stabilit prin evidenierea anticorpilor anti-VHAde tip IgM, anticorpii anti-VHA de tip IgG avnd semnificaia unei infecii vechi.

Evoluie Proporia de cazuri cu i fr icter este 1/10. Nu se cronicizeaz, vindecarea este regulaFormele fulminante sunt f.rare (0,1-1%)HVA evolueaz sever la cei deja infectai cu VHB i/sau VHC la care determin forme fulminante

Profilaxie 1.Msuri generale nespecifice de igien comunitar (potabilitatea apei, igiena alimentaiei de la producere la desfacere) i individual(splatul minilor,etc.)2.Imunoprofilaxia Activ Vaccinare cu vaccin anti-HA, cu virus atenuat(Havrix) care are rata seroconversiei de 99,4% in administrare unic urmat de un rapel la 6-12 luniPasiv Administrare de imunoglobuline specifice la contaci cu risc crescut din colectiviti inchise de copii sau din mediul familial (postexpunere) la cei care cltoresc in zone endemice ,preferabil combinata cu vaccinarea (preexpunere)

Hepatita acut cu VHEHepatita cu VHE este recunoscut ca entitate patologic distinct, desprins din grupul hepatitelor non-A non-B din 1980;In 1990, VHE a fost incadrat in familia Calicivirusurilor, ca gen aparte(hepevirus) fiind un ARN-virus;

Hepatita cu VHEHepatita cu VHE are in comun cu hepatita VHA:1.Transmiterea fecal-oral2.Absena cronicizrii si a persistenei virale Dar se deosebete prin:1.Endemicitatea restrns la anumite zone geografice2.Evoluia sever la gravidele in ultimul trimestru de sarcin

VHE-imagine la MEAre 10 genotipuri care se regsesc in diferite arii geografice, in special in Asia i America de Sud dar i in America de Nord sau Grecia, fr a se corela cu severitate diferit a infeciei acute.Circulaia VHE a fost pus in eviden i in Romnia.

Sursa de Infecie1.Omul bolnavcu formeaparentesau inaparente2.Rezervor animal(porcin)

2.Vertical

Calea detransmisie1.FecaloraldirectIndirectApalimenteMasa receptiv1.Susceptibilitateai rezistena la infeciesunt necunoscute.2.Infecia este posibil la orice vrst.3.Este mai frecventla brbai i mai rar la copii.4.Forme severe la gravide Epidemiologia VHE Incubaia este de 26-42 de zileProfilaxia const n msuri generale de igien personal i comunitarUn vaccin este n faza de testare n China.

Epidemiologie Sursa de infecie: omul bolnav (cu forme aparente sau inaparente de boal) care elimin virusul prin fecale; India i Mexic sunt cele mai afectate;este posibil existena unui rezervor extrauman(porcine etc)Calea de transmitere: fecal-oral 1.prin contact direct(person to person)2.prin contact indirect-obiecte sau alimente contaminate;3.calea de transmitere materno-fetal; dac femeia gravid contacteaz o hepatit ac VHE in ultimul trimestru de sarcin nou nscutul se poate infecta prin laptele matern.

Epidemiologie Masa receptivInfecia este posibil la orice vrst fiind frecvent la brbai i rar la copii; o particularitate a acestui virus este ca determin infecii severe la gravide;Susceptibilitatea i rezistena la infecie sunt necunoscute.Profilaxia const n msuri generale de igien personal i comunitar.Un vaccin anti-hepatitic E este n ultimile faze de testare, n China.Incubaia bolii este de 26-42 zile.

Diagnosticul hepatitei cu VHEDiagnosticul hepatitei acute se bazeaz pe identificarea n ser a anticorpilorAnti-VHE, de tip IgM.Identificarea anticorpilor anti-VHE, tip IgG are semnificaia trecerii prin infecie

Hepatita acut cu VHBVirusul hepatitei B face parte din familia Hepadnaviridae, virus ADN cu diametrul de 42 nmFormele ultrastructurale sunt fie sferice fie filamentoase

Istoric Cea mai veche relatare a unei epidemii de hepatit a fost consemnat in 1885 de Lurman a crui lucrare este astzi considerat un adevrat studiu epidemiologic.n1883 ,n Bremen a izbucnit o epidemie de varicel i 1289 de lucrtori portuari au fost vaccinai cu serul altor persoane.Dup cteva spt.-8 luni, 191 muncitori vaccinai au dezvoltat o maladie cu icter fiind diagnosticai cu hepatita seric.

Istoric Mai trziu, au fost raportate epidemii similare mai ales dup apariia, folosirea i refolosirea acelor hipodermice in tratamentul sifilisului cu Salvarsann 1947 MacCallum intuiete existena a dou virusuri hepatice i le clasific in hepatita A si B.

Istoric n 1965 Baruch Blumberg descoper agHBs denumit atg Australia (n serul unui hemofilic politransfuzat existau atc pentru antigenul din serul unui aborigen australian)1970 Dane descoper virionul complet al VHB-particula Dane(microscopie electronic).In 1980 genomul VHB a fost secveniat i au fost testate primele vaccinuri.

Baruch Samuel Blumberg1925-2011Pentru descoperirea antigenului HBs ca i pentru descoperirea primului prion, Baruch Blumberg a primit n 1976 premiul nobel pentru medicin.

Structura VHBVHB complet este structural asemntor cu retrovirusurile cu care este nrudit i conine:1.Inveli extern lipoproteic,dublu stratificat, care conine antigenul HBs2.Miez central, electrodens cu diametrul de 27nmcare conine AgHBc, AgHBe, ADN-ul viral, ADN polimeraza, proteina X.Aceste componente sunt imunogene si impreun cu anticorpii pe care ii induc constituie markerii infeciei VHB (dg serologic)

Structura VHB

Antigenele i anticorpii VHB i semnificaia lor clinic1.Ag HBs = infecie cu VHB(prezent in snge)Apare primul dupa infectare cu 1-2 pina la 12 saptamani inaintea debutului clinic;Atc anti-HBs = anticorpi protectori, markeri ai trecerii prin infecie sau ai vaccinrii; apar dup un interval de aprox.2 luni fereastra serologic2.Ag HBc = nu este prezent in snge, se afl numai in hepatocitAtc anti-HBc (se deceleaz n snge, apar precoce) si sunt: anti-HBc IgM= hepatit acut anti-HBc IgG= antecedente de hepatit sau hepatita cronica

Antigenele i anticorpii VHB i semnificaia lor clinic3.AgHBe = semnific replicare viral i infeciozitate;( este derivat din agHBs prin sinteza incomplet i apare in snge la cteva zile dup agHBs)Persistena>10 saptamni semnific cronicizare;Atc anti-HBe = semnificaie bun dac agHBe este absent (incetarea replicrii virale) = replicare viral i infectivitate in cazul coexistenei cu agHBe;Exist tulpini virale mutante la care agHBe este absent dar la care apar atc anti-HBe cu semnificaie de replicare intens!

Patogenie Replicarea VHB se face n ficat (hepatocit-nucleu sau citoplasma) sau extrahepatic (monocite, gg limfatici);Virionul nou format este eliberat in circulaie fr lezarea celulei hepatice;Eliminarea hepatocitelor infectate se realizeaz prin mecanisme imune umorale i celulare.n funcie de intensitatea reaciei imune se disting 4 situaii clinico-patogenice.

Situaii clinico-patogenice n hepatita ac VHB

Intensitatea reaciei imuneConsecinepatogeniceConsecine clinicePuternic , exageratEliminarea VHBHepatit fulminantAdecvat , adaptatEliminarea VHBHepatita acut medieSlab, inadecvatToleran parial fa de replicarea VHBHepatita cronicAbentToleran fa de VHBPurttori cr. asimptomatici

Particulariti cliniceIncubaia hepatitei acute este de 4-8 sptmni.Perioada de stare este mai lung(30 zile) deseori nsoit de manifestri extrahepatice(cutanate, articulare,etc.)Formele subclinice i cele anicterice sunt frecvent ntlnite la copii.

EvoluieVindecarea se produce la aprox. 85% (60%) dintre pacieni.Vindecarea nsemn din punct de vedere serologic, dispariia ag HBs i apariia atc anti-HBs, protectori.La 15-40% din bolnavii cu forme acute, boala evolueaz ctre portaj cronic de atg HBs sau ctre cronicizare.

Sursa deInfecieCalea detransmisieMasa receptiv1.Bolnavul cu formacut/cronic2.Purttorul deAtg HBs1.ParenteralAdm de snge iproduse de sngeAdministrare de droguri ivHemodializ2.Sexual 3.Vertical 4.Nosocomial (lapersonalul medical)Receptivitateaestegeneraln absena vaccinriiEPIDEMIOLOGIA HEPATITEI CU VHBProtecia fa de o nou mbolnvire este asigurat de prezena anticorpilor anti-HBs, la un titru>10 ui.Forma de manifestare este endemia.

Epidemiologie Sursa de infecie este bolnavul acut sau cronic sau purttorul de atg HBs.Calea de transmisie este: 1. parenteral, prin administrare de snge, derivate de snge, hemodializ, adm.iv.de droguri. 2. sexual 3. vertical, de la mam la ft(la care exist risc de cronicizare). 4. nosocomial, la personalul medical

Epidemiologie Receptivitatea este general, n absena vaccinrii.Protecia fa de o nou mbolnvire este asigurat de prezena anticorpilor anti-HBs, la un titru>10 ui.Forma de manifestare a procesului epidemiologic este endemia.

Diagnostic Diagnosticul clinic i biologic este concomitent cu dg epidemiologic i necesit confirmare serologic.Dg virusologic-ADN-VHB- nu este necesar n formele acute de boal.Diagnosticul pozitiv se stabilete pe urmtoarele elemente:

Diagnostic agHBs, markerul infeciei cu VHB, care apare n snge cu 2-7 sptmni naintea debutului clinic i dispare n convalescen(n cazul evoluiei favorabile).Atc antiBHc-IgM, care apare precoce n infecia acut, disprnd n convalescen(rmn atc antiHBc-IgG).

Diagnostic/Profilaxie Detectarea ADN-VHB nu are utilitate n forma acut de boal.Profilaxia se realizeaz prin:Vaccinarea ani-hepatitic cu vaccin obinut prin inginerie genetic(EngerixB, Recombivax, Genhevac B) conform planului naional de vaccinare:0-1-6 luni cu rapel la 1 an i 5 ani.

Profilaxie Imunoprofilaxie pasiv indicat la nou-nscuii din mame cu infecie VHB sau imediat post-expunere accidental.Limitarea riscurilor de transmisie prin respectarea precauiunilor universale, securizarea transfuzilor, educaie sanitar.

Hepatita acut cu VHDVHD este un virus ARN inc neclasificatA fost descoperit in 1970 in India prin imunoflurescen, in hepatocitele homosexulailor/drogai iv. care prezentau agHBs.In 1983-84 s-au descris epidemii umane.

Hepatita acut VHDEste un virus defectiv.Este alctuit dintr-o nucleocapsid care conine ARN-VHD si agHD dar nu are inveli si utilizeaz agHBs ca anvelop i pentru a ptrunde in hepatocit.Virusul este sferic, mic.Replicarea este independent de VHB, prezena agHBs condiioneaz formarea inveliului noilor virioni.

Sursa de Infecie1.Bolnavul cu Infecie dubl VHB+VHD2.Purttorii sntoide VHDCalea detransmisieParenteralPrin sngeUtilizare de droguri ivSexualIntrafamilialVertical (condiionatde prezena ag HBela mam)

Masa receptivPurttorii deagHBsEOIDEMIOLOGIA HEPATITEI CU VHDContagiozitatea este permanent i este maxim la viremii nalte

Epidemiologie Sursa de infecie: omul cu infecie dubl VHB+VHD.Calea de transmitere: similara cu cea a VHB parenteral prin snge utilizare de droguri iv sexual intrafamilial transmiterea verticala este condiionat de prezena agHBe la mame.Contagiozitatea este permanent i este maxim la viremii inalte.Receptivitatea: purtatorii de agHBs(asemntoare cu a hepatitei B)

Patogenie VHD se multiplic n ficat, leziunile hepatice fiind consecina att a mecanismului citopatic direct ct i a mecanismelor mediate imun.Infecia VHD modific biosinteza VHB: markeri serici de replicare severitatea evoluiei infeciei

Dinamica infeciei cu VHDCo-infecia: 1.doua vrfuri ale transaminazelor 2.risc de cronicizare(2,5-5%) 3.forme clinice moderate/severe 4. risc de forme fulminante la fel ca in cazul hepatitei B

Dinamica infeciei cu VHDSupra-infecia: 1.determin la cei cu hepatit cr B sau purtatori de agHBs forme severe(50- 70%) 2. progresia rapid(max. 2 ani de la suprainfectie) ctre ciroz la aprox.50% din pacienti. 3. asociere intre VHD i cancerul hepatic la tineri.

Hepatita acut cu VHCHepatita cu VHC este o important problem de sntate in lume fiind cea mai frecvent cauz de hepatit cr, ciroz hepatic si carcinom hepatocelular.Este principala hepatit posttransfuzional din grupul non-A non-B.Identificarea virusului s-a reuit in 1989(Choo si colab.).Daniel Bradley(CDC) a studiat VHC prin tehnici moleculare si experimente la primate.

Hepatita acut VHCVHC face parte din fam.Flaviviridae ( care cuprinde 3 genuri: flavivirusuri, pestivirusuri si VHC) si are un diametru de 55nm.Este alctuit dintr-o anvelop, o nucleocapsid, un genom ARN, monocatenar, si o singur regiune de citire a informaiei-ORF.

Sursa deinfectie1Persoanele infectateCu VHC2 Sange si derivatede sange infectatcu VHC 3 Ace, seringi, instrumentar chirurgicalcontaminateCalea de transmitere1Transfuzii de sange si derivate de sange2.Injectare de droguriintravenos folosindrepetat sau colectivaceleasi ace(50-90%)3.Nozocomial 3-10%Profesional-5%, Hemodializati-2%Transplantati (45-80%)4.Sexuala 5-6%5.Verticala la gravide cu viremii inalte-10%6.Perinatal 3-9%Intrafamilial MasareceptivaOrice persoananeinfectatacare vine in contactcu materialinfectiosImunitateadupa infectiaacutaTranzitorie,strict specificaSlab efectprotector

Epidemiologie 1.Sursa de infecie este bolnavul cu forme acute/cronice de boal2.Transmiterea se face:Parenteral cu un risc de 50-90% la consumatorii de droguri iv. i de 3-10% dup neptura accidental cu un ac provenind de la un pacient viremic pentru VHC( riscul este mai mic fa de VHB, apreciat la 30-60%).Sexual (mai rar dect n cazul VHB)Materno-fetal(rar-1%)

Epidemiologie n aprox.20-30% din cazuri modalitatea de infecie nu poate fi precizat.Contagiozitatea ncepe cu 1-2 sptmni nainte de primele simptome i poate dura toat viaa, n cazul cronicizrii .Receptivitatea este generalImunitatea dup infecia acut este slab,tranzitorie, cu slab efect protector

Patogenie Replicarea VHC se face in hepatocite, monocite, limfocitele T i B fiind considerat virus limfotrop; VHC este considerat necitopatic, manifestrile patologice fiind mediate imun.Spre deosebire de VHB, VHC nu se integreaz in genomul celulelor gazdei.

Particulariti cliniceIncubaia este ntre 15-90 zileInfecia acut este oligosimptomatic sau asimptomatic, anicteric n aprox. 90% din cazuri.Forma fulminant este foarte rar ntlnit.Evoluia este: Vindecare n 10-15% din cazuri Cronicizare n 85-90% din cazuri

Diagnostic Diagnosticul etiologic al formei acute se face prin evidenierea ARN-VHC prin PCR.Diagnosticul indirect se face prin evidenierea atc specifici anti-VHC IgM, care apar, n forma acut, la 15-30 zile de la creterea transaminazelor, nlocuii n convalescen de anticorpii -IgG.Vindecarea echivaleaz cu dispariia ARN-VHC dar cu persistena anti-VHC-IgG.

Tratamentul Managementul formei acute de hepatit C este asemntor celorlalte forme de hepatit acut.Dac dup 1 lun (8-10 spt.) de la diagnosticare, pacientul prezint ARN-VHC detectabil n ser se adm. tratament.Durata 24 sptmniInterferon 3-5 MU/spt. fr ribavirin

Alte virusuri hepatitice...?1.Virusul hepatitei G este un virus ARN care determin hepatite post-transfuzionale. Riscul de cronicizare este de 15-30%.2. Virusul TT (transfusion transmitted virus-VTT) este un Torquetenovirus din fam. Circoviridae.Virusul TT este rezident in ficat iar asocierea cu hepatita ac/cr rmne controversat, cu posibil implicare n hepatitele post-transfuzionale.

i n sfrit...s-a sfrit !Palermo SiciliaOpera din Palermo