Henric Ibsen - Strigoii

of 49 /49
HENRIK IBSEN STRIGOII DRAMA DE FAMILIE IN TREI ACTE (1831) In româneşte de ALECU POPOVICI şi N. FILIPOVICl Personajele DOAMNA HELENE ALVING, văduva lui Alving, căpitan şi şambelan. OSVALD ALVING, fiul ei, pictor. PASTORUL MANDERS. TÎMPLARUL ENGSTRAND. REGINE ENGSTRAND, în serviciul doamnei Alving. (Acţiunea se petrece la ferma doamnei Alving, pe ţărmul unui mare fiord din Norvegia.) ACTUL t (Un salon de vară spaţios, cu o uşă în stînga şi doua în dreapta. La mijlocul încăperii, o masă rotundă cu scaune de jur împrejur ; pe masă — cărţi, reviste, ziare. La stînga, în primul plan, o fereastră ; alături, o canapeluţă cu o masă de lucru în faţa ei. în planul al doilea se află o seră de flori deschisă, ceva mai îngustă, prevăzută cu un glasvand cu geamuri mari. In peretele di ii dreapta al serei e o uşă care dă în grădină. Prin glasyand se întrevede peisajul întunecat al fiordului, voalat de o ploaie măruntă. La ridicarea cortinei, tîmplarul Engstrand stă în picioare la uşa dinspre grădină. Piciorul lui sting e puţin strîmb. Sub talpa cizmei are un suport de lemn. Regine, în mînă cu o stropitoare de flori goală, îi închide drumul.) REGINE (cu glas stăpînit) : Ce vrei ? Stai acolo ! Eşti ud leoarcă de ploaie. ENGSTRAND : Ploaie de la Dumnezeu, fata mea ! REGINE : Ba ploaie de la dracu. ENGSTRAND : Vai, ce vorbe urîte, Regine ! (înaintează cîţiva paşi, şchiopătînd.) Atîta voiam săţi spun ... REGINE : Nu bocăni aşa cu piciorul, omule. Stăpînul cel tînăr doarme. ENGSTRAND : Aseară am cam tras la măsea. REGINE : Asta nui greu de crezut. ENGSTRAND : De, copila mea, noi, oamenii, sîntem nişte fiinţe slabe. 89 REGINE : Da, fără îndoială ! ENGSTRAND : Şi ispite sînt multe pe lume, ştii şi tu ; da' azidimineaţă la cinci şi jumătate tot am fost prezent la treaba mea. REGINE : Bine, bine, dar acum trebuie să pleci îndată. Nu vreau să stau aici ca la un rendesvous cu tine. ENGSTRAND : Ce nu vrei ? REGINE : Nu vreau să te găsească nimeni aici, aşa că veziţi de drum. ENGSTRAND (apropiinduse iar cîţiva paşi) : Nu plec nici mort, pînă nu stau de

Embed Size (px)

description

beletristica ibsen

Transcript of Henric Ibsen - Strigoii

HENRIK IBSEN

HENRIK IBSENSTRIGOIIDRAMA DE FAMILIEIN TREI ACTE(1831)In romnete de ALECU POPOVICI i N. FILIPOVIClPersonajeleDOAMNA HELENE ALVING, vduva lui Alving, cpitan iambelan.OSVALD ALVING, fiul ei, pictor.PASTORUL MANDERS.TMPLARUL ENGSTRAND.REGINE ENGSTRAND, n serviciul doamnei Alving.(Aciunea se petrece la ferma doamnei Alving, pe rmul unui mare fiord din Norvegia.)ACTUL t(Un salon de var spaios, cu o u n stnga i doua n dreapta. La mijlocul ncperii, o mas rotund cu scaune de jur mprejur ; pe mas cri, reviste, ziare. La stnga, n primul plan, o fereastr ; alturi, o canapelu cu o mas de lucru n faa ei. n planul al doilea se afl o ser de flori deschis, ceva mai ngust, prevzut cu un glasvand cu geamuri mari. In peretele di ii dreapta al serei e o u care d n grdin. Prin glasyand se ntrevede peisajul ntunecat al fiordului, voalat de o ploaie mrunt.La ridicarea cortinei, tmplarul Engstrand st n picioare la ua dinspre grdin. Piciorul lui sting e puin strmb. Sub talpa cizmei are un suport de lemn. Regine, n mn cu o stropitoare de flori goal, i nchide drumul.)REGINE (cu glas stpnit) : Ce vrei ? Stai acolo ! Eti ud leoarc de ploaie.ENGSTRAND : Ploaie de la Dumnezeu, fata mea !REGINE : Ba ploaie de la dracu.ENGSTRAND : Vai, ce vorbe urte, Regine ! (nainteaz civa pai, chioptnd.) Atta voiam si spun ...REGINE : Nu bocni aa cu piciorul, omule. Stpnul cel tnr doarme.ENGSTRAND : Asear am cam tras la msea. REGINE : Asta nui greu de crezut.ENGSTRAND : De, copila mea, noi, oamenii, sntem nite fiine slabe.89REGINE : Da, fr ndoial !ENGSTRAND : i ispite snt multe pe lume, tii i tu ; da' azidiminea la cinci i jumtate tot am fost prezent la treaba mea.REGINE : Bine, bine, dar acum trebuie s pleci ndat. Nu vreau s stau aici ca la un rendesvous cu tine.ENGSTRAND : Ce nu vrei ?REGINE : Nu vreau s te gseasc nimeni aici, aa c vezii de drum.ENGSTRAND (apropiinduse iar civa pai) : Nu plec nici mort, pn nu stau de vorb cu tine. Dupamiaz isprvesc lucrul jos, la coal, i pe urm, la noapte, plec cu vaporul la ora, acas !REGINE (bombnind) : Drum bun !ENGSTRAND : Mulumesc, fetia mea. Mine, vezi tu, se inaugureaz azilul i o s fie tmblu mare, cu buturi stranice, vezi tu. Ei, iatunci nimeni no s poat si spun lui Jakob Engstrand s nu fie de fa cnd vine ispita.REGINE : Ha !ENGSTRAND : Aa c mine diminea o s fie aici mult lume aleas. i pastorul Manders e ateptat s vin de la ora.REGINE : Sosete chiar astzi.ENGSTRAND : Pi vezi ? iaa c. ce dracu, nu vreau s se vorbeasc nimic pe seama mea, s tii !REGINE : Aha ! Asta era ?ENGSTRAND : Ce s fie ?REGINE (privindul int) : Iar vrei sa te legi ele pastorul Manders ?ENGSTRAND : Sst ! Sst ! Ce, ai nnebunit ? De ce ma lega de pastorul Manders ? Sa purtat foarte frumos cu mine. Aa c am venit aici numai ca si spun c la noapte m ntorc acas.REGINE : Cu ct te ntorci mai degrab, cuatt mai bine pentru mine.ENGSTRAND : Da, numai c vreau s vii i tu cu mine, Regine.90REGINE (cu gura deschis) : Eu cu tine ? Ce tot spui ?ENGSTRAND : Spun c vreau s mergi acas cu mine.REGINE (batjocoritor) : Ateapt tu mult i bine s merg cu tine acas.ENGSTRAND : Asta o s vedem noi.REGINE : Da. o s vedem, fii sigur f Eu, caro am crescut n casa ambelanului Alving ? . . . Eu, care snt privit aici ca i cum a face parte din familie ? i de ce s merg cu tine ? i n ce cas ? Ptiu !ENGSTRAND : Ei, drcie ! Te mpotriveti tatlui tu,fetio ?REGINE (bombnind, fr a se uita la el) : Nu rniai spus mereu c nui pas de mine ? !ENGSTRAND :' A, i deaia teai burzuluit ?REGINE : Nu mai batjocorit de attea ori i mia: spus c snt una dealea ? ... Fi donc ! !ENGSTRAND : Nu, pe legea mea, asemenea vorbe nam spus niciodat !REGINE : O, tiu eu foarte bine ce vorbe ai spus.ENGSTRAND : De, leoi fi spus i eu la vreo suprare, cnd . . . eram certat cu tine . . . Hm ! Snt multe ispite pe lumea asta, Regine !REGINE : Uf !ENGSTRAND : Aa era i cu mama ta pe vremuri, cnd se aprindea. Trebuia s gseasc totdeauna cte ceva ca s se nfurie pe mine. iacum parco aud cum ipa la mine. (Imitndo.) Lasm, Engstrand ! Dute deaici ! Eu am slujit trei ani n casa ambelanului Alving. la Rosenvold ! " (Rznd.) O. Dumnezeule mare ! Niciodat nu uita c domnul cpitan ajunsese ambelan pe vremea cnd ea slujea acolo.REGINE : Biata mam ! Devreme ai mai bgato n pmnt.ENGSTRAND (agitat) : Pi da ! Eu snt vinovat de toate.IInterjecie dispreuitoare (L.fr.).91REGINE (ntorcndui spatele, cu jumtate de gur) : Uf ! Iari piciorul !ENGSTRAND : Ceai spus, copil ?REGINE : Pied de mouton ! 'ENGSTRAND : Astai pe englezete ?REGINE : Da.'ENGSTRAND : Ehei ! Ai nvat mult carte aici i acum o si prind bine, Regine.REGINE (dup o scurt tcere) : i ceai vrea s faci cu mine la ora ?ENGSTRAND : ntrebi ce vrea un tat de la singurul lui copil ? Nu snt eu un vduv singur i prsit ?REGINE : Ah, las povetile ! Spunemi de ce vrei s merg la ora.ENGSTRAND : Uite ci spun : mam gndit s m apuc de o afacere nou.REGINE (ironic) ; Ai ncercat deattea ori, i mereu ai dat gre.ENGSTRAND : Da, dar de data asta o s vezi, Regine ! S fiu eu al dracului dac . . .REGINE (btnd din picior) : Las njurturile !ENGSTRAND : Aa ! Aa ! Tu ai ntotdeauna dreptate, fetio. Atta voiam si spun, c am pus deoparte ceva parale din munca mea la azilul sta nou.REGINE : Da ? Ei, ai procedat foarte bine !ENGSTRAND : Da' ce s fac cu banii, aici, la ar ?REGINE : iatunci ?ENGSTRAND : Atunci mam gndit si plasez n ceva rentabil. De pild, un fel de han pentru marinari.REGINE : Uf !ENGSTRAND : O circium fain, cu ic, pricepi, nu o cocin oarecare pentru matrozi. Al dracului s fiu, zu, trebuie s ias ceva potrivit pentru cpitanii de vase i ofierii de marin i, m rog, pentru domni subiri, pricepi ?REGINE : i eu cear urma s fac ?1 Aici, cu nelesul : Ologule ! (L.fr.).92ENGSTRAND : Pi, miai da o min de ajutor. nelegi : numai aa, de ochii lumii. No s fie munc grea, ce dracu, fata mea ! Faci ce poi i cei place. REGINE : Da. da, neleg !ENGSTRAND : Dar ntro afacere ca astai musai s fie i femei ; e limpede ca lumina zilei. Seara trebuie s avem i olecu de distracie, niic muzic, i dans, i aa mai departe. Nu trebuie s uii c la noi o s vin marinari de pe toate mrile lumii. (Apropiinduse). Nu fi proast, Regine, nui nchide singur drumul. Ceo s ajungi aici ? Ce ctigi tu dac doamna i cheltuie paralele ca s te nvee carte ? Cic tu o si ddceti pe copiii de la azilul cel nou, aa am auzit. Astai pentru tine ? Ii place ie si mnnci sntatea pentru nite mucoi de copii ?REGINE : Nu. Daci vorba de ceea cemi place mie, atunci... Ei, da. aa o s fie ! Aa o s fie ! ENGSTRAND :' Ceo s fie ! 'REGINE : Nu te privete ! Ai pus muli bani deoparte ? ENGSTRAND : Una peste alta. s tot fie vreo apte, opt sute de coroane.REGINE : Frumuic sum !ENGSTRAND : Pentru nceput e destul de frumoas, fata mea ! REGINE : Nu teai gndit smi dai i mie cte ceva din banii ti ?ENGSTRAND : Cei drept, nu, zu c nu mam gndit. REGINE : i nici nu te gndeti smi trimii i mie din cnd n cnd mcar cte o rochi ?ENGSTRAND : Hai la ora cu mine i o s ai rochii cte vrei !REGINE : Dac vreau, pot smi fac i singur oricte.ENGSTRAND : Nu, Regine, mna ocrotitoare a unuitat e mult mai bun. Poate gsesc o cas frumoas pestrada Portului. No s m coste prea multe parale ; acolosar putea njgheba un fel de cmin pentru oamenii mrii.REGINE : Da' eu nu vreau s vin la tine. Nu vreau sam nimic a face cu tine ! Pleac !93ENGSTRAND : S fiu al dracului dac ai s stai prea mult la mine, fata mea. Numai s tii cum s te pori. Ce fat frumoas teai fcut n ultimii ani !REGINE : Ei i ?ENGSTRAND : No s treac mult io s vin un ofier de marin, poate un cpitan ...REGINE : Nu m mrit cu unul de sta. Marinarii habar nau de savoirvivre !.ENGSTRAND : De ce nau habar ?REGINE : Ii cunosc eu pe marinari. Nu snt oameni cu care s te mrii.ENGSTRAND : Pi atunci, nu te mrita cu ei. Poate ci mai bine aa. (Mai confidenial.) la englezul la cu iahtul de agrement a pltit o mie dou sute de coroane, i ea, ea nu era mai frumoas dect tine.REGINE (rstinduse) : Iei afar !ENGSTRAND (ferinduse) : Na, na ! Cred c nai de gnd s dai n mine !REGINE : Ba dau ! Dac vorbeti de mama, dau ! Iei afar, nauzi ? (li mpinge spre ua care d n grdin.) i nu trnti uile, c domniorul Osvald . ..ENGSTRAND : Doarme, da. Grozav i mai pori de grij tnrului domn Alving ! (Mai ncet.) Ho, ho ! Oricum, el niciodat no s ...REGINE : Pleac imediat ! Nu vezi c iai but minile, trnclule ? No lua pe acolo ! Peacolo vine pastorul Manders. Coboar pe scara de la buctrie.ENGSTRAND (apucind la dreapta) : ndat, ndat ! Peacolo cobor ! Da' te rog s vorbeti cu el. O si spun ce dorete un copil printelui su. C, vezi tu, tot eu is tat. Pot si dovedesc cu condica de la biseric.(Iese pe ua a doua, pe care Regine a deschiso i a nchiso n urma lui. Regine se privete fugitiv n oglind, i face vnt cu batista i i potrivete gulerul; pe urm i gsete de i1 Maniere (L. fr.)94lucru cu florile. Pastorul Manders, cu palton i umbrel, cu o geant spnzurat pe umr de o curea, intr n ser pe ua dinspre grdin.)MANDERS : Bun ziua, domnioar Engstrand.REGINE (ntorcnduse, plcut surprins) : Bun ziua, domnule pastor. A i sosit vaporul ?MANDERS : A sosit adineauri. (Intr n salon.) Zilele astea a fost o vreme urt, cu.ploaie.REGINE (urmndul) : Pentru cmp, vremea e minunat, domnule pastor.MANDERS : Da. ai dreptate. Noi, orenii, nu prea ne gndim la asta. (ncepe si scoat paltonul.)REGINE : Daimi voie s v ajut. Vai ! Paltonul e leoarc de ap. M duc sl atrn n vestibul. i umbrela . .. Am so deschid, ca s se usuce repede.(Iese cu lucrurile pe ua a doua din dreapta. Pastorul Manders i scoate geanta i o aaz pe un scaun, mpreun cu plria. ntre timp, Regine se ntoarce.)MANDERS : Noroc c am ajuns la adpost. Ei, toate bune aici, la ferm ?REGINE : Da, mulumesc.MANDERS : Dar e mult de lucru, mi se pare. n vederea evenimentului de mine.REGINE : ntradevr, e lucru destul.MANDERS : Doamna Alving. sper, e acas.REGINE : Da, firete, e sus. Prepar ciocolata pentru tnrul stpn.MANDERS : Aha ! Jos, la halt, am auzit c a sosit i dumnealui.REGINE : A sosit de alaltieri. Noi l ateptam s vin abia azi.MANDERS : Voinic, sntos ?REGINE : Da. mulumesc ; ns grozav de obosit din cauza drumului. A venit direct de la Paris, adic a mers95tot timpul cu acelai tren. Cred c doarme nc, aa c e bine s vorbim mai ncetior.MANDERS : Atunci..'. ncetior ...REGINE (aducnd un fotoliu ling mas) : Fii bun i luai loc, domnule pastor. Faceiv comod. (Pastorul ia loc. Regine i pune un scunel sub picioare.) edei bine aa ?MANDERS : Mulumesc, mulumesc. ed foarte bine. (Privindo.) tii ceva, domnioar Engstrand ? Mi se pare c ai mai crescut de cnd team vzut ultima oar.REGINE : Aa vi se pare, domnule pastor ? Doamna spune c mam i ngrat.MANDERS :' ngrat ? Poate, puin. Numai ct trebuie. (Scurt pauz.)REGINE : So anun pe doamna ?MANDERS : Las, copil drag. Nui nici o grab. Spunemi. ns, Regine, ce mai face tatl dumitale ?REGINE : Mulumesc, domnule pastor, o duce destul de bine.MANDERS : A trecut pe la mine cnd a fost acum, n urm, la ora.REGINE : Da, adevrat ? Se bucur ntotdeauna cnd are prilejul s stea de vorb cu domnul pastor.MANDERS : Da' dumneata te mai duci pe la el si dai o mn de ajutor ?REGINE : Eu ? Da, m duc, uneori, cnd am timp liber.MANDERS : Tatl dumitale e un om nu prea voinic: Are nevoie de cineva sl ajute.REGINE : Da, da, sigur.MANDERS : Are nevoie de o fiin care si fie apropiat i pe care s se poat bizui. Mia mrturisit asta confidenial, cnd a fost la mine.REGINE : Da, mia spus i mie cte ceva. Nu tiu ns dac doamna Alving o s vrea s se despart de mine, mai ales acum, cnd o s avem atta de lucru cu azilul cel nou. i nici eu na vrea s m despart de doamna Alving, care a fost ntotdeauna asa de bun cu mine.96MANDERS : Da, fetio, ns datoria de fiic . . . Firete c trebuie s obinem nti consimmntul stpinei dumitale.REGINE : Nu tiu ns dac se cuvine ca o fat de vrsta mea s conduc gospodria unui om singur.MANDERS : Dar e vorba de tatl dumitale, drag domnioar Engstrand.REGINE : Da, adevrat, ns . .. Cel puin dac ar fi o cas ca lumea i un stpn care s fie cineva ...MANDERS : Totui, drag Regine . . .REGINE : O fat ca mine sar putea ataa de cineva, ca i cum ar fi fiica lui. ..MANDERS : O, drag copil ! . . .REGINE : A fi tare bucuroas s m duc la ora. Aici e greu. n singurtatea asta. Domnul pastor tie ce nseamn s fii singur pe lume. Pot spune c snt o fat harnic i destoinic. Nu cumva tie domnul pastor un loc potrivit pentru mine ?MANDERS : Asta nu tiu, zu . . .REGINE : Oricum, domnule pastor, v rog s nu m dai uitrii, dac se ivete cumva o ocazie.MANDERS (ridicnduse) : Bine, domnioar Engstrand. Nu te uit.REGINE : Eu. dac . . .MANDERS : Eti bun so chemi pe doamna ?REGINE : ndat, domnule pastor. (Iese prin sting.)MANDERS (dup ce se plimb puin prin camer, se oprete cteva clipe n fund, cu minile la spate i se uit n grdin. Pe urm se apropie iar de mas, ia o carte i privete coperta, rmne uimit i se uit i la alta cri) : Hm ! Da, da ! (Intr doamna Alving pe ua din sting, urmat de Regine care iese imediat pe ua din fa, din dreapta.)DOAMNA ALVING (intinzndui mina) : Bineai venit, domnule pastor.MANDERS : Bun ziua, doamn. Am venit aa cum vam fgduit.DOAMNA ALVING : Totdeauna punctual.97MANDERS : Trebuie s tii ns c foarte greu ain scpat ca s pot ajunge aici. cu attea probleme i necazuri cte le am.DOAMNA ALVING : Cu att mai frumos din partea sfinieitale c ai venit la timp. Avem destul vreme pnn prnz s rezolvm i problemele noastre. Dar unde iai lsat geamantanul ?MANDERS (repede) : Lucrurile mele snt jos, la han, unde voi dormi la noapte.DOAMNA ALVING (reinndui un zmbet) : Nici de data asta nu vrei s nnoptezi la mine ?MANDERS : Nu, doamn. Mulumesc. Voi dormi acolo, ca de obicei. mi vine i mai uor cnd m mbarc iar pe vapor, la ntoarcere.DOAMNA ALVING : Cum doreti !MANDERS : Nu vreau s v deranjez. Sntei foarte fericit azi. n primul rnd serbarea de mine, i apoi l avei acas pe Osvald.DOAMNA ALVING : Da, i poi nchipui ct snt de fericit. De doi ani na mai venit peacas. i acum mia promis c rmne toat iarna la mine.MANDERS : A promis, n adevr ? Foarte frumos din. partea lui. Cred c e mult mai ispititor s stai la Roma i la Paris.DOAMNA ALVING : Aici ns o are pe mama lui. Dragul de el ! Ct ine la mine !MANDERS : Ar fi destul de trist dac desprirea i preocuprile artistice ar face s pleasc nite sentimente att de fireti.DOAMNA ALVING : Oriceai spune dumneata/domnule pastor, nu pot exista asemenea lucruri cnd e vorba de fiul meu. Snt curioas s vd dac o sl recunoti. Coboar i el ndat. Acum se odihnete puin. Ia loc, drag domnule pastor.MANDERS : Mulumesc. Dup dumneavoastr . .. DOAMNA ALVING : Da. {Se aaz la mas.) MANDERS : Bine. Atunci, putem ncepe. (Se duce la scaunul pe care ia pus geanta, scoate din ea un pachet98de hrtii, se aaz de partea opus a mesei i caut un loc potrivit pentru hrtii.) nti astea. (ntreruptnduse.) Spuneimi, doamn Alving, cum au ajuns aici crile astea ? 'DOAMNA ALVING : Crile? Snt ale mele.MANDERS : Citii asemenea cri ?DOAMNA ALVING : Da.MANDERS : Credei c lectura lor v face mai bun i mai fericit ?DOAMNA ALVING : Ele mi explic imi confirm multe lucruri la care m gindesc. De fapt, nui nimic nou n crile astea. n ele nu se gsete altceva dect ceea ce gndete i crede majoritatea oamenilor. Numai c cei mai muli oameni nui dau seama de aceste lucruri ori nu vor s le neleag.MANDERS : O, Doamne ! Credei ntradevr c cei mai muli oameni. . .DOAMNA ALVING : Da. cred ntradevr.MANDERS : Nu ns n ara noastr. Nu aici, la noi.DOAMNA ALVING : Ba 'da, i aici la noi !MANDERS : Pot spune atunci c ...DOAMNA ALVING : n definitiv, ce argumente aduci mpotriva acestor cri ?MANDERS : Ce argumente ? Credei c ocupaia mea e s cercetez asemenea creaii ?DOAMNA ALVING : nseamn c nu cunoti ceea ce condamni.MANDERS : Am citit destule despre astfel de cri, ca s le pot dezaproba.DOAMNA ALVING : Dar propria dumitale prere ?MANDERS : Drag doamn, snt multe cazuri n via cnd te poi bizui pe alii. Aa e n lumea asta ; i aa e bine. Cear face societatea dac ar fi altfel ?DOAMNA ALVING : Poate c ai dreptate, domnule pastor.MANDERS : De altminteri, nu tgduiesc c pot fi i lucruri atrgtoare n astfel de cri. i nici nu v pot lua n nume de ru c vrei s v familiarizai cu toate curentele spirituale care, dup cum se spune n general, se99vntur n lumea larg n care lai lsat pe fiul dumneavoastr s hoinreasc atta vreme. Totui. . .DOAMNA ALVING : Totui, ce ?MANDERS (vorbind mai ncet) : Totui nu se vorbete despre astfel de lucruri, doamn Alving. Nu trebuie s dm socoteal oricui despre tot ceea ce citim i despre tot ceea ce gndim ntre cei patru perei ai casei noastre.DOAMNA ALVING : Snt de aceeai prere.MANDERS : Gndiiv acum ce preuire merit azilul pe care ai hotrt sl nfiinai ntro vreme n care prerile dumneavoastr despre lucrurile spirituale se deosebeau.att de mult de cele de acum, dup rit tiu eu.DOAMNA ALVING : Da, da, ns era vorba despre azil.MANDERS : Da. despre azil urma s vorbim. Deci, pruden, scump doamn ! Trecem acum la treburile noastre. (Deschide un plic i scoate din el o parte din hrtii.) Vedei hrtiile astea ?DOAMNA ALVING : Documentele ?MANDERS : Toate laolalt i n perfect ordine. V rog s m credei c nu mia fost uor s le capt la timp. A trebuit s dau zor n toate prile. Autoritile snt foarte scrupuloase cnd e vorba s ia o hotrre. Dar, n sfrit, avem aici tot ce ne trebuie. (Scotocete n teancul de hrtii.) Hrtia asta e actul de proprietate asupra fermei Solvic, cu conacul din Rosenvold. cu noile cldiri ridicate acolo, cu localul de coal, cu locuina nvtorului i capela. Dincoace e aprobarea daniei cu statutele "undaiei. Vrei s vedei ? (Citete.) Statutele cminului de copii In amintirea cpitanului Alving".DOAMNA ALVING (privind lung hrtia) : Asta e, prin urmare.MANDERS : Am ales denumirea de cpitan, nu pe cea de ambelan. Cpitan e mai simplu, mai nepretenios.DOAMNA ALVING : Cum crezi c e mai bine, domnule pastor.100MANDERS : Aici avei livretul Casei de economii cu suma depus, a crei dobnd va fi folosit pentru cheltuielile de exploatare ale azilului.DOAMNA ALVING : Mulumesc, te rog ns sl pstrezi dumneata ; e mai la ndemn.MANDERS : Bine. Banii zic si lsm deocamdat la Casa de economii. Dobnda nui prea mbietoare : patru la sut, cu un preaviz de ase luni. Dac vom face rost mai trziu de o obligaie ipotecar privilegiat, vom avea un act de indubitabil siguran. Despre asta vom vorbi altdat.DOAMNA ALVING : Da, domnule pastor. O s ai dumneata grij.MANDERS : Voi fi n orice caz cu ochii n patru. Mai e ns un lucru despre care am vrut de multe ori s v ntreb.DOAMNA ALVING : Care anume ?MANDERS : Cldirile azilului vor fi asigurate sau nu ?DOAMNA ALVING : Firete c trebuie s fie asigurate.MANDERS : Stai puin, doamn. Trebuie s ne gndim bine la problema asta.DOAMNA ALVING : Asigur tot : cldirile, bunurile mobile, recolta i inventarul de vite.MANDERS : Bineneles, cnd e vorba de averea dumneavoastr personal . . . Acelai lucru l fac, firete, i eu. Aici ns e vorba de cu totul altceva. Azilul va fi consacrat, de bun seam, unei misiuni superioare.DOAMNA ALVING : Da, ns . . .MANDERS : Ct despre mine, nu ma mpotrivi ctui de puin s ne asigurm contra tuturor riscurilor . . .DOAMNA ALVING : De acord.MANDERS : Cum rmne ns cu opinia celor din mprejurimi ? Dumneavoastr i cunoatei mai bine dect mine.DOAMNA ALVING : Hm ! Opinia celor deaici. . .MANDERS : Snt muli oameni de frunte. ntradevr de frunte, prin partea locului, care sar putea scandaliza din cauza asta ?101DOAMNA ALVING : Ce nelegi dumneata, pastore, prin oameni ntradevr de frunte" ? MANDERS : neleg, ndeosebi, oamenii independeni i cu atare influen incit s ne putem bizui pe prerea lor.DOAMNA ALVING : Snt muli astfel de oameni care sar scandaliza poate n cazul cnd ...MANDERS : Ei. vedei ? La ora snt muli oameni deacetia. Gndiiv numai la toi prozeliii colegului meu. Sar putea crede, pe drept cuvnt, c nici dumneavoastr, nici eu nu avem ncrederea cuvenit ntro conducere superioar.DOAMNA ALVING : Ct despre dumneata, drag domnule pastor, tii bine, n orice caz, c ...MANDERS : Da. da. tiu. E adevrat c am cugetat curat. Nu putem mpiedica totui o interpretare greit i dezavantajoas. Ar exercita o influen nefavorabil asupra activitii azilului.DOAMNA ALVING : Dac sar ntmpl .. .MANDERS : Nu pot face abstracie nici de situaia delicat, a putea spune penibil, n care ma afla eu. In cercurile influente de la ora. lumea se intereseaz mult de azilul nostru. Azilul se nfiineaz i n folosul oraului, oricum, putnd ajunge s uureze ntro msur destul de mare contribuiile comunale pentru sraci. ntruct ns eu am fost consilierul dumneavoastr i am condus partea administrativ a lucrrii, m tem c invidioii vor tbr n primul rnd asupra mea . . .DOAMNA ALVING : Nar trebui s te expui nici unui risc, domnule pastor.MANDERS : Fr a mai vorbi de atacurile ce vor fi probabil ndreptate mpotriva mea de anumite ziare i reviste care ...DOAMNA ALVING ; Acest argument, drag domnule pastor, e hotrtpr.MANDERS : Aadar, nu mai dorii s facem asigurarea ?DOAMNA ALVING : Renunm.102MANDERS (rezemnduse de sptarul scaunului) : i dac se ntmpl vreo nenorocire ? Nu putem ti niciodat ce aduce ziua de mine ... Ce facei atunci ? Cine v despgubete ?DOAMNA ALVING : Drept si spun, domnule pastor, nici nu vreau s m gndesc la asta.MANDERS : Dar n felul acesta, doamn Alving, tii c ne lum, de fapt, o mare rspundere ?DOAMNA ALVING : Crezi c am putea face altfel, domnule pastor ?MANDERS :Asta voiam s spun i eu. Navem ncotro. Nu trebuie s ne expunem totui unor judeci strmbe. i nu ne este ngduit ctui de puin s scandalizm parohia.DOAMNA ALVING : In orice caz, dumitale, ca pastor, nui este ngduit !MANDERS : Cred ns c putem ndjdui ca o astfel de instituie s aib noroc i s se bucure de o protecie special.DOAMNA ALVING : S sperm, domnule pastor.MANDERS : Prin urmare, rmne aa ?DOAMNA ALVING : Desigur !MANDERS : Bine. Cum dorii dumneavoastr. (Noteaz.) Nu facem deci nici un fel de asigurare.DOAMNA ALVING : Mi se pare de altfel ciudat c tocmai azi ai venit s discui problema asta cu mine.MANDERS : De multe ori am vrut s v ntreb cum e mai bine s facem.DOAMNA ALVING : Ieri, nu mai departe, era ct peaci s izbucneasc un incendiu, acolo jos.MANDERS : Cum se poate ?DOAMNA ALVING : De altfel, nu sa ntmplat nimic. Luase foc un morman de tala n atelierul de tmplrie.MANDERS : Unde lucreaz Engstrand ?DOAMNA ALVING : Da. Se zice c de multe ori umbl cam neatent cu chibriturile.10 Teatru103MANDERS : Cam multe i se vntur prin cap omului stuia ! Slav Domnului, acum, dup cte aud, i d toat silina s duc o via cinstit.DOAMNA ALVING : Da ? Pe cine ai auzit ?MANDERS : Chiar el mia spus. i doar e un muncitor destoinic.DOAMNA ALVING : Da. cit timp e treaz .. .MANDERS : Ei, slbiciuni omeneti... Zice c de multe ori e nevoit s bea din cauza piciorului. Ultima dat cnd lam vzut n ora, ma impresionat. A venit la mine smi mulumeasc pentru c iam fcut rost de lucru aici, peaproape de Regine.DOAMNA ALVING : De altfel, nu prea o vede.MANDERS : Ba da. Vorbete cu ea n fiecare zi. Aa mia spus.DOAMNA ALVING : Se prea poate.MANDERS : E bucuros c are lng el pe cineva care poate sl opreasc atunci cnd l ncearc ispita ! mi place de Jacob Engstrand cnd vine desperat s se plng ii mrturisete slbiciunea. Chiar deunzi a stat de vorb cu mine. Mult mai ine, doamn Alving, so aib iar acas pe Regine ! ...DOAMNA ALVING (ridicnduse repede) : Pe Regine ?MANDERS : Nu trebuie s v mpotrivii.DOAMNA ALVING : Ba m mpotrivesc categoric ! Afar de asta, Regine va fi angajat la azil.MANDERS : Gndiiv, totui, c e tatl fetei.DOAMNA ALVING : tiu foarte bine ce tat este. Nu, domnule pastor. Nu voi consimi niciodat ca Regine s se ntoarc la el.MANDERS (ridicnduse) : Nu trebuie s v suprai, doamn. Pcat cl cunoatei att de puin pe tmplarul Engstrand. Parc vai teme de el.DOAMNA ALVING (mai calm) : Orice sar ntmpla, am luato pe Regine la mine, i la mine rmne. (Ascultlnd.) Ssst ! S nu mai vorbim despre asta, drag domnule pastor. (Cu faa strlucind de bucurie.) Auzi ? Coboar Osvald pe scar. Acum ne vom gndi numai la el.104(Osvald Alving, cu un palton uor, cu plria nmn i fumnd dintro pip lung de spum de mare,intr pe ua din sting.)OSVALD (oprinduse n pragul uii) : Iertaim. Credeam c sntei n birou. (Se apropie.) Bun ziua, domnule pastor.MANDERS (privindul int) : O ! Extraordinar ! . ..DOAMNA ALVING : Ce zici de el, domnule pastor ?MANDERS : Ce s zic ? Ce s zic ? E el, in adevr ?OSVALD : Da, domnule pastor. Eu snt. Fiul rtcitor.MANDERS : Dragul meu prieten.OSVALD : Fiul rtcitor, care sa ntors acas.DOAMNA ALVING : Osvald se gndete la vremea cnd te mpotriveai att de mult s se fac pictor.MANDERS : Multe lucruri ni se pot prea azi altfel dect vor arta mai trziu. (Strnge mina lui Osvald.) Bineai venit, dragul meu Osvald. Cred ci pot spune pe numele mic ?OSVALD : Cum miai putea spune altfel ?MANDERS : Bine. Asta voiam si spun, dragul meu Osvald. Nu trebuie s crezi c eu condamn cu orice pre meseria de artist. Snt ncredinat c muli artiti i pstreaz pur fiina sufleteasc.OSVALD : S sperm c aai.DOAMNA ALVING (radioas) : Cunosc pe cineva care ia pstrat neatins i fiina sufleteasc i pe cea trupeasc. Uitte la el, domnule pastor.OSVALD (plimbnduse ncoace i ncolo) : Da, drag mam, dar s nu mai vorbim de asta.MANDERS : Desigur, desigur, nu se poate tgdui. De altfel, ai nceput si faci un nume. Jurnalele vorbesc adeseori despre dumneata, i nc foarte favorabil. Din pcate, n ultima vreme au cam tcut.OSVALD (aproape de flori) : In ultima vreme am pictat Prea puin.DOAMNA ALVING : Un pictor are i el dreptul la odihn din cnd n cnd.105MANDERS : Cred i eu. Aa se pregtete i strnge puteri noi pentru ceva mare.OSVALD : Da, firete. Mai e mult pn la mas, mam ?DOAMNA ALVING : Peste o jumtate de or e gata. Poft de mncare are destul, slav Domnului !MANDERS : i de fumat, la fel.OSVALD : Am gsit pipa tatei sus n camer i aa...MANDERS : Aha ! Asta ma dus cu gndul la... 'DOAMNA ALVING : La ce ?MANDERS : Cnd a aprut Osvald n pragul uii, cu pipa n gur. parc lam vzut pe taicsu n carne i oase.OSVALD : Adevrat ?DOAMNA ALVING : Nu ai dreptate, domnule pastor. Osvald seamn cu mine.MANDERS : Da, ns are o anume trstur n colul gurii, care amintete imediat de Aiving ; cel puin acum, cnd fumeaz.DOAMNA ALVING : Nui adevrat ! Osvald are mai degrab expresia unui slujitor al altarului.. .MANDERS : Da, da. Muli dintre colegii mei au o asemenea expresie.DOAMNA ALVING : Te rog s lai pipa, dragul meu. Numi place s vd fum n cas.OSVALD (exeeui?nduse) : Cu plcere. Am vrut numai so ncerc. Am mai fumat o dat cu ea, cnd eram copil.DOAMNA ALVING : Tu ?OSVALD : Da. Eram mic de tot pe atunci. Miaduc aminte c mam urcat la tata, n camera lui, ntro sear, cnd era foarte vesel i bine dispus.DOAMNA ALVING : In ce an, nui mai aduci aminte ?OSVALD : Miaduc foarte bine aminte c ma luat pe genunchi i ma lsat s trag din pip. Fumeaz, biete mia spus fumeaz vrtos." i am fumat ct am putut, pn ce miam dat seama c m nglbenisem la fa i am simit cmi curgeau broboane de sudoare pe obraji. Atunci tata a nceput s rd ...MANDERS : Asta mi se pare din cale afar de ciudat !106DOAMNA ALVING : Cred c a fost un vis deal luiOsvald.OSVALD : Na fost ctui de puin un vis, mam. Nui aduci aminte ? Ai venit atunci i tu i mai dus n camera copiilor. Acolo mia venit ru i am vzut c plngeai. Tata fcea de multe ori pozne deastea ?MANDERS : In tinereea lui a fost un om foarte vesel. OSVALD : A fcut multe lucruri bune i folositoare n viaa lui.MANDERS : Da, ai motenit numele unui om harnic i vrednic, drag Osvald. Asta i va fi desigur un imbold... OSVALD : Aa sar cuveni.MANDERS : In orice caz, e frumos din partea dumitale c ai venit acas de jubileul su.OSVALD : Era de datoria mea so fac, pentru tata ! DOAMNA ALVING : Snt fericit c pot sl rein atta vreme. Pentru asta merit toate laudele.MANDERS : ntradevr, am auzit c rmi acas toat iarna.OSVALD : Rmn un timp mai lung, domnule pastor. Ce binei acas !DOAMNA ALVING (radioas) : Nui aa, dragul meu ? MANDERS (privindul cu simpatie): Ai plecat de timpuriu n lumea larg, drag Osvald.OSVALD : E drept. Cred totui c nam plecat prea mult devreme.DOAMNA ALVING : Are dreptate Osvald. Aai sade bine unui biat iste. Mai ales cnd e singur la prini. Un flcu nu trebuie s stea acas, rsfat de tata i de mama._ MANDERS : Snt multe de discutat, doamn Aiving. Cminul printesc, totui, este i rmne adevratul refugiu al unui copil.OSVALD : Are dreptate domnul pastor. MANDERS : Uitaiv numai la fiul dumneavoastr. Doar putem discuta n prezena lui. Ce a nsemnat asta pentru el ? Are acum douzeci i asedouzeci i apte ani, i n_a cunoscut binefacerile unui adevrat cmin.107V rog s m iertai, domnule pastor, v Da ? Credeam c ai avut a face numai cuOSVALD nelai.MANDERS cercuri artistice.OSVALD : Asta aai.MANDERS : i mai ales cu artiti tineri.OSVALD : Firete.MANDERS : Socotesc ns c celor mai muli dintre ei nu Ie d mna si njghebeze o familie i si dureze un cmin.OSVALD : Muli dintre ei nu au posibilitatea s se cstoreasc, domnule pastor.MANDERS : Aa gndesc i eu.OSVALD : Totui, pot s aib un cmin. Unii chiar l i au : plcut i firesc. (Doamna Alving ascult cu ncordare, d din cap, dar nu zice nimic.)MANDERS : Nu vorbesc de cminele de celibatari. Prin cmin neleg o familie n care un brbat triete alturi de soia i copiii si.OSVALD : Da. Sau mpreun cu copiii si i cu mama copiilor si.MANDERS (mpreunindui minile) : O, Doamne !OSVALD:Ce e ?MANDERS : A tri mpreun cu mama copiilor si !OSVALD : Vrei poate so alunge pe mama copiilor si ?MANDERS : Vorbeti, prin urmare, de raporturi nelegitime ? De cstoriile acelea slbatice ?OSVALD : Nam observat niciodat nimic slbatic n relaiile dintre ei.MANDERS : Cum se poate ns ca un brbat civilizat sau o femeie tnr s accepte o asemenea convieuire ?OSVALD : Ce pot s fac ? Un artist tnr, o fat tnr .. . Cstoria cost muli bani. Cear putea s fac ?MANDERS : Cear putea s fac ? Ii spun eu, drag Osvald, cear putea s fac. S triasc de la bun nceput desprii unul de cellalt. Asta ar trebui s fac.. 108OSVALD : Cu asemenea argumente nui vei convinge niciodat pe nite oameni tineri, cu snge fierbinte, ndrgostii.DOAMNA ALVING : Cum iai putea convinge, dom. nule pastor ?MANDERS (continund) : De ce tolereaz autoritile' aa ceva ? ! Cum permit astfel de lucruri n mod public ? ! (Ctre doamna Alving.) Nu am oare motiv s fiu ngrijorat cnd e vorba chiar de fiul dumneavoastr ? n cercurile n care imoralitatea fi domnete, ba nc se bucur i de anumite privilegii...OSVALD : S v spun ceva. domnule pastor. Am fost oaspete statornic, n fiecare duminic, al ctorva dintre aceste cmine nelegalizate.MANDERS : i... duminica ? !OSVALD : Da, n zilele cnd omul se poate distra mai bine. Niciodat ns nam auzit acolo un cuvnt nelalocul lui i cu att mai puin am fost martor la fapte care sar putea numi imorale. tii cnd i unde am ntlnit imoralitatea n cercurile artistice ?MANDERS : Vai ! S m fereasc Dumnezeu !OSVALD : Daimi voie ! Am ntlnito atunci cnd unul sau altul dintre onorabilii soi capi de familie coborau printre noi ca s trag un chef i carei nchipuiau c fceau artitilor o onoare vizitndui n locuinele lor modeste. Aveam atunci ocazia s auzim multe. Acei stimabili domni ne vorbeau despre orae i despre lucruri pe care noi nici nu ndrzneam s le vism.MANDERS : Cum ? Vrei s spui c lumea cinstit de aici deacas trebuie s ...OSVALD : Cnd aceti domni se ntorc iar acas, nui auzii povestind mereu despre putreziciunea moral tot mai mare din strintate ?MANDERS : Ba da, firete.DOAMNA ALVING : ntradevr !OSVALD : li putem crede pe cuvnt, de bun seam. De obicei snt oameni care cunosc bine viaa. (Se ia cu109mina de cap.) Ei povestesc cit de frumoas e viaa liber de acolo, i cte i mai cte.DOAMNA LVING : Te rog, Osvald, nu te aprinde. Nui face bine !OSVALD : Ai dreptate, mam. Numi face bine de loc. Numai blestemata asta de oboseal e de vin. M duc s m plimb puin pn se servete masa. Iertaim, domnule pastor. Nu trebuia s discut cu dumneavoastr astfel de lucruri ; mam lsat trt de vorbe. (Iese pe a doua u din dreapta.)DOAMNA ALVING : Bietul biat!MANDERS : Putei so mai spunei o dat ! Att de departe a ajuns ? (Doamna Alving se uit la pastor i tace. Pastorul se plimb puin ncoace i ncolo.) El singur i zice fiul rtcitor. Da, din nefericire ! (Doamna Alving l privete int.) Ce prere avei despre toate astea ?DOAMNA ALVING : Osvald a avut dreptate n fiecare cuvnt pe care la rostit.MANDERS (oprinduse) : Dreptate : Cu astfel de principii !DOAMNA ALVING : Aici, n singurtatea mea, am ajuns s cuget la fel, domnule pastor. Nam cutezat ns niciodat s discut despre aceste lucruri. Acum ns, de bine, de ru, va vorbi fiul meu pentru mine.MANDERS : Sntei o femeie demn de comptimire, doamn Alving. Acum ns o s v spun ceva important. In faa dumneavoastr nu mai st administratorul i consilierul, nici prietenul din tineree al dumneavoastr i al defunctului dumneavoastr so. St pastorul care v asist n ceasul desperrii, ceasul cel mai greu al vieii dumneavoastr.DOAMNA ALVING : i ce vrea pastorul smi spun ?MANDERS : In primul rnd, vreau s v rscolesc amintirile, doamn. Clipa e prielnic. Mine se mplinesc zece ani de la moartea soului dumneavoastr. Mine va fi comemorat trecutul i eu voi vorbi n faa credincioilor. Azi ns vreau s vorbesc numai cu dumneavoastr.DOAMNA ALVING : Bine, domnule pastor. Vorbete !110MANDERS : V aducei aminte c la un an dup cstorie v i aflai pe marginea prpastiei ? C vai prsit cminul conjugal i ai fugit de lng soul dumneavoastr ? Da, doamn Alving, ai fugit i ai refuzat s v ntoarcei, cu toate implorrile i struinele lui.' DOAMNA ALVING : Ai uitat cit de nefericit am fost n acel prim an ?MANDERS : Nu trebuie s rvnim fericirea n viaa asta. Ce drept avem noi, oamenii, la fericire ? Trebuie s ne ndeplinim datoria, aici, pe pmnt, doamn. Iar datoria dumneavoastr era s fii alturi de omul pe care vi lai ales i de care v unea o legtur sfnt.DOAMNA ALVING ; tii bine ce fel de via ducea Alving peatunci i cum se blcea n destrblare.MANDERS : tiu foarte bine ce vorbe se spuneau pe seama lui. i dezaprob mai mult dect oricine viaa lui din tineree, ntruct acele vorbe cuprindeau i un smbure de adevr. O soie nu are ns cderea s fie judectoarea soului ei. Erai datoare s v purtai cu smerenie crucea pe care o voin superioar o considerase bun pentru dumneavoastr. Dar vai rzvrtit, ai aruncat crucea, lai prsit pe rtcitul pe care se cuvenea sl sprijinii, vai riscat numele i reputaia, ba erai gata s le riscai i pe ale altora.DOAMNA ALVING : Ale altora ? Vrei s spui, poate, ale altuia.MANDERS : A fost o mare nesocotin din partea dumneavoastr c vai cutat refugiu la mine.DOAMNA ALVING : La pastorul nostru ? La prietenul casei noastre ?MANDERS : Mai ales pentru acest motiv. Da, s mulumii lui Dumnezeu c am avut tria necesar, c vam fcut s renunai la planurile dumneavoastr uuratice, i c mia fost dat s v readuc pe drumul datoriei, acas, la soul dumneavoastr legitim.DOAMNA ALVING : Da, domnule pastor. Asta a fost opera dumitale.111MANDERS : Nam fost dect o unealt slab n mna unei fiine superioare. Faptul c vam readus la datorie i supunere na influenat oare n bine viaa pe care ai trito apoi ? Nu sau desfurat lucrurile aa cum vam prezis ? Na renunat Alving la rtcirile lui, aa cum i sade bine unui so ? Nu a trit pe urm, toat viaa de care a mai avut parte, n mod ireproabil i plin de dragoste alturi de dumneavoastr ? Nu a fost un binefctor pentru acest inut i na fcut pe urm din dumneavoastr colaboratoarea sa la toate aciunile pe care lea fptuit ? .. . i o colaboratoare vrednic ! tiu bine, doamn Alving ! Pot s v aduc toat lauda. Ajung ns acum la marea greeal a vieii dumneavoastr.DOAMNA ALVING : Ce vrei s spui ?MANDERS : Dup cum nu vai ndeplinit odat datoria de soie, tot astfel nu ai ndeplinito mai trziu pe cea de mam.DOAMNA ALVING : Nu neleg.MANDERS : Ai fost stpnit toat viaa de o ndrtnicie cumplit. Toate aspiraiile dumneavoastr nzuiau spre libertate i anarhie. Niciodat nu ai suportat nici un fel de constrngere. Tot ceea ce v incomoda n via ai nlturat fr ovial i fr scrupule, ca pe o povar de care aveai dreptul s v descotorosii dup plac. Nu va mai plcut s fii soie i lai prsit pe soul dumneavoastr. Va venit greu s fii mam i vai dat copilul pe mini strine.DOAMNA ALVING : Da. adevrat. Aa am fcut.MANDERS : i tocmai de aceea ai rmas o strin pentru el.DOAMNA ALVING : Nu, nu ! Nu snt o strin.MANDERS : Ba sntei i trebuie s fii. i cum lai recptat ? Gndiiv bine, doamn Alving. Ai pctuit mult mpotriva soului dumneavoastr, lucru pe carel recunoatei ridicndui acum un monument postum. S. recunoatei deci i ce ai pctuit mpotriva fiului dumneavoastr I Poate c mai este nc vreme sl ntoarcei de pe drumul pierzaniei. Intoarceiv singur i salvai112cit se mai poate salva din el. (Cu arttorul ridicat.) Acum tcei, doamn Alving. Sntei o marn mpovrat de pcate ! Am socotit c e de datoria mea s v spun ! (Pauz.)DOAMNA ALVING (ncet, stpninduse) : Domnule pastor, dumneata ai vorbit astfel, acum, aici ; mine vei vorbi iari, n public, n memoria soului meu. Eu mine nu voi vorbi ; a vrea ns s vorbesc puin acum cu sfiniata, tot aa cum ai vorbit i sfiniata cu mine.MANDERS : Firete. Vrei s v spovedii ?DOAMNA ALVING : Nu. Vreau numai si povestesc ceva.MANDERS : V ascult. . .DOAMNA ALVING : Tot ceea ce ai spus adineauri despre mine. despre soul meu, despre convieuirea noastr, dup ce, cum ai afirmat, mai readus pe calea datoriei, snt lucruri pe care dumneata nu le cunoti personal. Sfiniata, prietenul nostru de toate zilele, nu ai mai clcat deatunci pragul casei noastre.MANDERS : Ai plecat ndat din ora, mpreun cu soul dumneavoastr.DOAMNA ALVING : Da, i aici la noi nai mai intrat niciodat ct timp a trit soul meu. Mai vizitat numai cnd ai fost nsrcinat cu treburile azilului, cnd ai fost deci nevoit s intri n legtur cu mine.MANDERS (ncet i nesigur) : Helene, dac vrei smi reproezi ceva, te rog s te gndeti la ...DOAMNA ALVING : La consideraia pe care o datorai situaiei dumitale ... i la faptul c eram o femeie caremiprsisem cminul conjugal. Nimeni nu poate fi suficient de precaut cnd e vorba de astfel de femei rtcite.MANDERS : Drag doamn Alving, tot ce spunei este exagerat din caleafar.DOAMNA ALVING : Se poate. Nu am vrut s spun dect c, atunci cnd judeci situaia mea conjugal, te bazezi mai mult pe o opinie general, obinuit.MANDERS : i ?113DOAMNA ALVING : Vreau si spun acum adevrul, drag pastore. Mam jurat c odat iodat o sl cunoti. Numai dumneata !MANDERS : i carei adevrul ?DOAMNA ALVING : Adevrul este c soul meu a murit tot aa de desMnat cum a fost toat viaa.MANDERS (cutnd un scaun) : Cum ai spus ?DOAMNA ALVING : Dup nousprezece ani de cstorie, tot aa de depravat, rob plcerilor, cum a fost nainte de a ne cununa sfiniata.MANDERS : Numii via depravat unele rtciri ale tinereii, greelile, slbiciunile ?DOAMNA ALVING : La fel vorbea i medicul nostru.MANDERS : Nu mai neleg nimic.DOAMNA ALVING : Nici nui nevoie.MANDERS : mi plesnete capul. Cstoria dumneavoastr, convieuirea ndelung cu soul pe care lai avut nu a fost dect o prpastie ascuns privirilor ?DOAMNA ALVING : Nimic altceva. Acum tii totul.MANDERS : Cu toate astea, nu m pot lmuri. Nu neleg. Cum a fost posibil ? Cum ai putut ascunde ? ...DOAMNA ALVING : A fost lupta mea de fiecare zi. Cnd sa nscut Osvald, mi sa prut c Alving se va ndrepta. Na durat ns. Pe urm a trebuit s lupt de dou ori mai mult, s lupt pe via i pe moarte pentru ca nimeni s nu afle ce fel de om era tatl copilului meu. tii, domnule pastor, cit de fermector prea Alving. Toat lumea avea o prere bun despre el. Era un om dintre aceia al cror mod de via nu le tirbete reputaia. Pe urm ns, trebuie s tii i asta, domnule pastor, sa ntmplat cel mai ngrozitor lucru dintre toate.MANDERS : Mai ngrozitor dect tot ce miai povestit ?DOAMNA ALVING : Am fost nelegtoare cu el, dei tiam bine tot ce fcea n afara casei. Cnd a izbucnit ns scandalul chiar ntre pereii casei noastre...MANDERS : Care scandal ?114DOAMNA ALVING : Aici, n cminul nostru, (artnd cu degetul spre prima u din dreapta) acolo, n sufragerie, miam dat seama prima dat de adevr. Aveam de luat ceva deacolo i ua era ntredeschis. Am auzito pe urm pe camerista noastr venind s stropeasc florile.MANDERS : Ei da, i ?DOAMNA ALVING : Na trecut mult i a venit i Alving. Lam auzit optindui ceva. Pe urm iam auzit iar. (Rznd scurt.). .. O ! mi sun i acum n urechi sfietor i ridicol. .. Am auzito pe servitoarea mea optind : Daimi drumul, domnule ambelan ! Lsaim n pace !"MANDERS : Ce uurin, ce lips de buncuviin ! Fapta lui a fost mai mult dect o uurin, doamn Alving. V rog s m credei.DOAMNA ALVING : Am aflat ndat ce trebuia s cred. ambelanul tria cu servitoarea, i situaia asta nu a fost lipsit de urmri, domnule pastor.MANDERS (ca nlemnit) : i blestemia sa petrecut aici ? n casa asta ?DOAMNA ALVING : i tolerasem destule. Ca s nu plece deacas serile i nopile, eram nevoit si in de urt n libaiile lui secrete din camera de sus. Stteam acolo numai eu cu el, ciocnind paharele i bnd cu ol, ascultndui vorbele denate i trudindum din rsputeri cu el ca sl trsc pn n pat s se culce . ..MANDERS (tremurlnd de indignare) \ Cum ai putut ndura toate astea ?DOAMNA ALVING : Leam ndurat de dragul fiului meu. Cnd am vzut ns ultima batjocur, cu propria mea servitoare, am jurat s pun capt ntregii ticloii. Am devenit stpna lui i a tuturor celorlali din cas. Aveam o arm mpotriva lui. Nu ndrznea s crcneasc. Apoi a trebuit ca Osvald s plece din cas. mplinise apte ani i ncepuse s observe cte ceva, s pun unele ntrebri, cum fac copiii. Nu puieam s mai rabd, domnule pastor. Simeam c biatul se otrvete respirnd aerul din acest115cmin pngrit. Lam trimis deacas i acum nelegi de ce nu ia mai clcat piciorul aici cte zile a mai trit tatl lui. Nimeni nu tie ctHia costat.. .MANDERS : Mult va mai ncercat viaa. ntradevr !DOAMNA ALVING : Na fi rezistat furtunilor, dac nu mia fi gsit alte ocupaii. Dar pot s spun c am muncit mult. Tot ceea ce sa adugat la ferm, toate mbuntirile ce i sau adus i toate instalaiile pentru care lumea l luda pe Alving nau fost opera lui. Sttea tolnit toat ziua pe canapea i citea un vechi anuar oficial. Si mai spun ceva, domnule pastor. Tot eu lam readus de cteva ori la luciditate i tot eu am purtat povara ntreag cnd sa prbuit cu totul n mocirla desfrului i n decrepitudine.MANDERS : i unui asemenea om iai ridicat un monument ?DOAMNA ALVING : Aici poi vedea, domnule pastor, fora contiinei.MANDERS : Ce vrei s spunei ?DOAMNA ALVING : Totdeauna miam spus c nu se poate ca adevrul s nu ias la iveal i s nu fie crezut. i am socotit c azilul ar putea s spulbere orice zvon, c ar putea s nlture orice ndoial.MANDERS : Atunci, vai atins scopul, doamn Alving.DOAMNA ALVING : Mai aveam un motiv. Nu voiam ca Osvald, fiul meu, s moteneasc ceva de la tatl lui.MANDERS : Aadar, averea lui Alving . ..DOAMNA ALVING : Da. Sumele pe care leam donat an de an acestui azil reprezint totalul am calculat exact totalul a ceea ce fcea pe vremuri din locotenentul Alving o partid bun.MANDERS : V neleg.DOAMNA ALVING : A fost valoarea de cumprare. Nam vrut ca banii s ajung la Osvald. Fiul meu va avea totul de la mine. De la mine, da.116(Intr Osvald Alving pe ua a doua din dreapta) Plria i paltonul i lea lsat afar.)DOAMNA ALVING (ntmpinndul pe Osvald) : Teai i ntors ? Dragul meu biat !OSVALD : Cear putea s fac cineva peo vreme ca asta, venic ploioas ?! Mi se pare c masa e gata. Minunat!REGINE (venind cu un pachet din sufragerie) : A sosit un pachet pentru doamna. (Il ntinde.)DOAMNA ALVING (arunend o privire spre pastorul Manders) : Probabil, cntecele pentru srbtoarea de mine.MANDERS : Hm !.REGINE : Masa e gata.DOAMNA ALVING : Bine. Venim ndat. Vreau numai s ... (ncepe s desfac pachetul.)REGINE (lui Osvald) : Dorii un porto alb sau unul rou ?OSVALD : De amndou, domnioar Engstrand.REGINE : Bine ! Foarte bine, domnule Osvald. (Se duce n sufragerie.)OSVALD : M duc s ajut i eu la destupatul sticlelor. (Pleac i el n sufragerie, a crei u alunec, deschis pe jumtate, n urma lui.)DOAMNA ALVING (care a desfcut pachetul) : In regul, domnule pastor. Avem aici cntecee de srbtoare.MANDERS (cu minile mpreunate) Nu tiu cum voi putea s in predica mine. i s par c am cugetul mpcat . . .DOAMNA ALVING : Vei reui, domnule pastor.MANDERS (ncet, ca s nu se aud din sufragerie) : Nu trebuie s provocm un scandal.DOAMNA ALVING (incet, dar cu fermitate) : E bine totui c va lua sfrit aceast comedie urt. Cu ncepere de poimine, pentru mine va fi ca i cum rposatul nar fi trit niciodat n casa asta. Numai biatul meu i cu mama lui vor mai fi aici.1174(Se aude din sufragerie un zgomot de scaun rsturnati glasul n oapt, dar ascuit, al Reginei :,.Osvald! Ai nnebunit? Lasm !")DOAMNA ALVING (tresrind ngrozit) : Ah ! (Se uit aiurit spre ua ntredeschis. Osvald tuete i fredoneaz n sufragerie. Se destup o sticl.)MANDERS (scandalizat) ; Ce nseamn asta ? Ce nseamn asta, doamn Alving ?DOAMNA ALVING (cu glas rguit) : Strigoii... Perechea aceea din ser ... Bntuie iar . . .MANDERS : Ceai spus ? Regine ? Ea e ? . ..DOAMNA ALVING : Domnule pastor. Nici un cuvnt ! ... (li ia de bra pe pastor i pornete cu pai ovitori spre sufragerie.)ACTUL II(Acelai decor. Peisajul e acoperit cu o pcl deas de ploaie. La ridicarea cortinei, pastorul Manders i doamna Alving vin din sufragerie.)DOAMNA ALVING (n pragul uii) : Si fie de bine, domnule pastor. (ntorcnduse ctre Osvald, n sufragerie.) Nu vii cu noi, Osvald ?OSVALD (dinuntru) : Mulumesc, nu. Vreau s m plimb puin peafar.DOAMNA ALVING : Dute, dute ! Sa mai luminat puin i cerul. (nchide ua de la sufragerie i se duce spre cea de la coridor.) Regine !REGINE (de afar) : Da, doamn !DOAMNA ALVING : Dute jos la spltorie i ajut la facerea coroanelor.118REGINE: Bine, doamn. (Doamna Alving se asigur c Regine a plecat. Apoi nchide ua.)MANDERS : Cred c Osvald nu ne aude din sufragerie !DOAMNA ALVING : Dac e nchis ua, nu, nu se aude. De altminteri, o s ias ndat.MANDERS : Numi pot veni n fire. M mir c am putut s nghit mncarea.DOAMNA ALVING (plimbnduse de colo pn colo cu o nelinite stpnit) : i eu. Ce putem face ?MANDERS : Da, da. Ce putem face ? Habar nam. Nu m pricep la astfel de lucruri.DOAMNA ALVING : Snt convins c nu sa ntmplt nc nici o nenorocire.MANDERS : S ne fereasc Dumnezeu ! Primul pas greit sa i fcut totui.DOAMNA ALVING : Nu poate fi dect un capriciu al lui Osvald ! Fr ndoial !MANDERS : Cum v spuneam, nu m pricep de loc la astfel de lucruri. Cred ns c ...DOAMNA ALVING : Eee ! Trebuie so dau afar. Chiaracum ! E limpede ca lumina zilei.MANDERS : Senelege !DOAMNA ALVING : Unde so trimitem ns ? Nu ne putem lua rspunderea s ...MANDERS : Unde altundeva dect acas la tatl ei ?DOAMNA ALVING : La cineai spus ?MANDERS : La ... Dar nu ... O, Doamne ! E posibil ? Poate vai nelat.DOAMNA ALVING : Din pcate, nu m nel niciOr dat. Johanne a trebuit s mrturiseasc n faa mea i Alving na putut tgdui. Atunci nam mai putut dect s cocoloim scandalul.MANDERS : Nemaipomenit !DOAMNA ALVING : Fata a fost concediat i. pn una, alta. a primit o sum frumuic drept pre al tcerii. De rest a avut grij singur ; sa ntors la ora, unde a rennoit vechea cunotin cu Engstrand ; ia spus, cred, ci bani avea i tmplarul ia nchipuit c la mijloc fusese11 ^.Teatru119vreun strin oarecare cei petrecuse vara acolo, cu iahtul de agrement. Au fcut ceau fcut i sau cununat la repezeal. Sau cununat singuri.MANDERS : Cum smi explic ns totul ? Miaduc aminte foarte bine c Engstrand a venit la mine s m roage si cunun. Era foarte amrt i se plngea grozav de nesocotina de care se fcuse vinovat mpreun cu logodnica lui.DOAMNA ALVING : Da, trebuia s ia vina asupra sa.MANDERS : Ct ipocrizie ! i nc fa de mine ! Na fi crezut asta despre Jakob Engstrand. Dar imoralitatea unei astfel de legturi ? ! Ci bani avea fata ?DOAMNA ALVING : O mie dou sute de coroane.MANDERS : Ce murdrie ! Pentru o mie dou sute de coroane s te cununi cu o desfrnat !DOAMNA ALVING : Ce mai zici atunci despre mine, care mam cununat cu un destrblat ?MANDERS : Fereasc Dumnezeu ! Cum ai spus ? Un destrblat ? !DOAMNA ALVING : Crezi oare, printe, c Alving era mai curat cnd am pit alturi de el n faa altarului, dect Johanne cnd sa cununat Engstrand cu ea ?MANDERS : Intre unul i cellalt e totui o deosebire ca de la cer la pmnt.DOAMNA ALVING : Nu chiar att de mare. Deosebirea a fost n ceea ce privete preul : o mie dou sute de biete coroane fa de o adevrat avere.MANDERS : Cum ai putut accepta o cstorie att de. nepotrivit ? Nu vai ntrebat inima, nu vai sftuit cu rudele dumneavoastr ?DOAMNA ALVING (fr al privi) : Credeam c tiai, domnule pastor, pe unde se rtcise atunci ceea ce numeti inima mea.MANDERS (strin) : Dac a fi tiut, na i venit zilnic n casa soului dumneavoastr.DOAMNA ALVING : E sigur, n orice caz, c nu mam consultat cu mine nsmi.120MANDERS : Atunci vai consultat cu rudele cele mai apropiate. Aa cum se i cuvenea. Cu mama i cu cele dou mtui ale dumneavoastr.DOAMNA ALVING : Da, adevrat. Prerea celor trei femei era lege pentru mine. O, nu trebuie s te ndoieti, orict i sar prea altminteri, c numai cea mai curat demen ar respinge o asemenea ofert. Dear mai putea mama acum si aplece privirea i s vad unde ma adus toat acea strlucire.MANDERS : Nimeni nu poate fi rspunztor pentru un rezultat neprevzut. Totui, nu ncape nici o ndoial asu, pra faptului c baza cstoriei dumneavoastr a constituito respectarea ordinei legale.DOAMNA ALVING (La jereastr) : O, da, ordinea i legalitatea. Convingerea mea e c tocmai acestea snt cauza tuturor nenorocirilor de pe pmnt.MANDERS : Doamn Alving, v nelai.DOAMNA ALVING : Se poate, dar nu mai pot suferi attea constrngeri i principii. Nu mai pot ! Vreau smi recapt libertatea !MANDERS : Ce vrei s spunei ?DOAMNA ALVING' (btnd cu degetele n pervazul ferestrei) : Nar fi trebuit niciodat s fac un secret din viaa lui Alving, dar atunci nam putut altfel. Eram att de la !MANDERS : La ?DOAMNA ALVING : Dac lumea ar fi aflat ceva. ar fi spus : Bietul om ! Cum s nui fac de cap, cnd soia lui fuge de el ? "MANDERS : Pe drept cuvnt, aa ar fi trebuit s spun.DOAMNA ALVING (privindul int) : Dac a fi fost ceea ce trebuia s fiu, la fi chemat pe Osvald la mine i ia fi spus : Ascult, biatule, tatl tu a fost un destrblat . . ."MANDERS : Atta mai lipsea !_ DOAMNA ALVING : i ia fi spus tot ce iiam istorisit aici, dea firapr.MANDERS : Ceea ce spunei acum, doamn Alving. m revolt.121DOAMNA ALVING : tiu ! Da, tiu ! M revolt i eu numai cnd m gndesc la ceea ce a fost. (Se deprteaz de la fereastr.) Att de lasnt !MANDERS : Credei c e laitate atunci cnd cineva i face datoria ? Ai uitat c un copil trebuie si stimeze tatl i mama ?DOAMNA ALVING : S nu generalizm. S punem altfel ntrebarea. Osvald trebuia oare sl stimeze i sl iubeasc pe ambelanul Alving ?MANDERS : In inima dumneavoastr de mam nu exist nimic care s v ndemne s nu distrugei idealurile fiului ? DOAMNA ALVING : Dar adevrul ? ...MANDERS : Dar idealurile ? ...DOAMNA ALVING : O, idealurile ! Dac na fi att de la ! . . .MANDERS : Nu dispreuii idealurile, doamna ! Dispreul acesta se rzbun cumplit. i acum e vorba n special de Osvald. Din nefericire, nu prea are multe idealuri. Dup ct am putut observa ns, pentru el, tatl lui a fost un mare ideal.DOAMNA ALVING : Ai dreptate.MANDERS : Sentimentele acestea i leai trezit i i leai meninut treze dumneavoastr, prin scrisorile pe care i leai trimis.DOAMNA ALVING : Miam fcut datoria. De aceea miam minit copilul ani de zile. Ce la am fost !MANDERS : Iai dat fiului dumneavoastr iluzia fericirii, doamn Alving. i nui puin lucru.DOAMNA ALVING : Vai, acum nu mai tiu dac am fcut bine. Nu vreau dect s nu i se ntmple nimic Reginei. Nu vreau ca biata fat s ajung o nenorocit.MANDERS : O, ar fi ngrozitor !DOAMNA ALVING : Dac a ti c lucrurile snt serioase i c fericirea lui. . .MANDERS : Cum ? Ce vrei s spunei ?DOAMNA ALVING : Asta nu se va ntmpla ns, cci Regine nu e o asemenea fiin.122MANDERS : Nu neleg ce vrei s spunei. DOAMNA ALVING : Dac na fi att' de la, ia spune : nsoarte, biete, cu ea, sau aranjaiv cum v place, dar nu v nelai unul pe altul.MANDERS : Vai. Doamne ! O cstorie legitim, totui, ngrozitor ! E nemaipomenit !DOAMNA ALVING : Nemaipomenit, zici, domnule pastor ? Jur cu mna pe inim ! Crezi c n ara asta nu mai snt nicieri astfel de csnicii ?MANDERS : Nu v neleg. Deloc. DOAMNA ALVING : Ba m nelegi. MANDERS : Ei da, dumneavoastr admitei posibil cazul ca... Da, din nefericire, viaa de familie nu e, desigur, totdeauna att de curat cum ar trebui s fie. Dar n ce fel o privii dumneavoastr, nimeni nu poate ti, adic nu poate ti cu precizie. Aici, dimpotriv ... Ca mam, nu putei ngdui ca fiul dumneavoastr . . .DOAMNA ALVING : Asta nu, hotrt ! Nu a permite pentru nimic n lume .. . Tot aa zic i eu.MANDERS : Pentru c sntei la, dup cum ai spus singur. Dac nai fi ns la ! O, Doamne ! Ce legtur monstruoas !DOAMNA ALVING : Da, se zice c. de altfel, noi toi purcedem din astfel de legturi. i cine a fcut ntocmirea asta n lume, domnule pastor ?MANDERS : Nu discut asemenea probleme cu dumneavoastr, doamn. Ele nu snt n nici un fel pentru dumneavoastr. Ai spus ns c sntei la . . .DOAMNA ALVING : O s afli acum ce vreau eu s spun. Snt fricoas i timid, din cauz c n sufletul meu e ceva fantomatic, de care nu mam putut lepda niciodat. MANDERS : Ceva . . . cum ai zis ?DOAMNA ALVING : Ceva fantomatic. Cnd iavn auzit Pe Regine i pe Osvald acolo, nuntru, parc am vzut nite strigoi n faa mea. Eu ns cred, pastore, c toi sntem nite strigoi. n noi nu e numai ceea ce am motenit de la prini. Ne bntuie tot felul de idei, de credine moarte, de mai tiu eu ce. Ele nu triesc n noi, zac numai ;123i nu putem scpa de ele. Dac iau un ziar sl citesc, mi se pare c strigoii se strecoar printre rnduri. Pretutindeni snt strigoi. Muli, cit frunz i iarb. De aceea ne este grozav de team de lumin, tuturora.MANDERS : Frumos mai e rezultatul lecturilor dumneavoastr ! Frumoase roade au dat, ntradevr ! Vai ! Crile acelea odioase, revolttoare, libercugettoare !DOAMNA ALVING : Te neli, drag pastore. Doar dumneata eti omul care ma stimulat s cuget; i pentru lucrul acesta i snt recunosctoare. MANDERS:Eu ?DOAMNA ALVING : Da, da. Dumneata mai silit s cunosc ceea ce spuneai c e de datoi\ia mea, atunci cnd ludai i proslveai c e drept i cuminte ceea ce pe mine m .revolta i mi se prea abominabil. Atunci am nceput i eu s cercetez temeinic nvtura sfinieitale. Voiam s leg totul cu un singur nod. ns cnd sa desfcut nodul, sa desfcut i urzeala ntreag. i atunci am bgat de seam c era o urzeal fals.MANDERS (calm) : Acesta s fie oare rezultatul luptei mele grele, de o via de om ?DOAMNA ALVING : Spunei mai degrab : cea mai jalnic nfrngere a dumitale.MANDERS : A fost, Helene, cea mai mare victorie a vieii mele. Victoria asupra mea nsumi.DOAMNA ALVING : A fost o crim mpotriva noastr, a amndurora.MANDERS : Pentru c vam spus : Dute, femeie, la soul dumitale legitim", atunci cnd ai venit la mine rtcit i ai strigat : Iatm ! Iatm ! " A fost o crim ? DOAMNA ALVING : Da, aa cred. MANDERS : Noi doi nu ne nelegem deloc. DOAMNA ALVING : Nu ne mai nelegem, n orice caz. MANDERS : Niciodat, n gndurile mele cele mai tainice, nu vam considerat altceva dect soia altuia. DOAMNA ALVING : Da ? Aa crezi ? MANDERS : Helene ! DOAMNA ALVING : Ce uor uit omul ! 124MANDERS : Eu, nu. Snt cel ceam fost ntotdeauna.DOAMNA ALVING (rzgndinduse) : Da, da, da, s nu mai vorbim despre lucruri din trecut. Sfiniata nu mai prididete cu tot felul de treburi i afaceri, iar eu m lupt aici cu strigoii dinuntru i dinafar.MANDERS : Pe cei dinafar v ajut eu si nfrngei. Dup cte am auzit azi, cu groaz, din gura dumneavoastr, contiina numi ngduie s mai las n casa dumneavoastr o fat tnr i lipsit de aprare.DOAMNA ALVING : Nu crezi c ar fi mai bine si asigurm un viitor ? Vreau s spun : o csnicie ca lumea.MANDERS : Fr ndoial. Cred c asta ar fi ntrutotul de dorit pentru ea. Regine e acum la vrsta cnd ... Nu m pricep la astfel de lucruri, dar ...DOAMNA ALVING : Regine sa dezvoltat de timpuriu.MANDERS : Da, nui aa ? Era uimitor de dezvoltat fizicete i atunci cnd m pregteam si dau prima mprtanie. Oricum, deocamdat, trebuie s se duc acas ... Sub supravegherea tatlui ei... Engstrand nu e totui omul care s ... Auzi dumneata ! Smi ascund adevrul! (Bate cineva la ua de la vestibul.) Cineo fi ? Intr !ENGSTRAND (n pragul uii, mbrcat n haine de srbtoare) : V rog s m iertai, ns ...MANDERS : Aha ! Hm !DOAMNA ALVING : Dumneata erai, Engstrand ?ENGSTRAND : Nu era nimeni afar, aa c miam ngduit s bat la u.DOAMNA ALVING : Bine, bine. Intr ! Vrei smispui ceva ?ENGSTRAND (intrnd) : Nu, mulumesc. Domnuluipastor doream si spun dou vorbe.MANDERS (plimbnduse ncoace i ncolo) : Hm ! Cu mine doreti s stai de vorb ? Serios ?ENGSTRAND : Da, doresc foarte mult.MANDERS (oprinduse n jaa lui) : Bine. Spunemi despre ce e vorba.ENGSTRAND : E vorba, domnule pastor, c acum, acolo jos, se pltesc simbriile la toat lumea. Mulumirile125noas'tre, doamn. Am terminat toate treburile. i socot c sar cuveni ca toi cei care au muncit mpreun cu atta rvn s facem desear, la desprire, o mic rugciune.MANDERS : O rugciune ? La azil ?ENGSTRAND : Domnule pastor, se poate ?MANDERS : Da, da, ns ... Hm !ENGSTRAND : Mie mi plcea s fac seara, acolo, o ' mic rugciune ...DOAMNA ALVING : Adevrat ?ENGSTRAND : Da, uneori. Eu snt ns un om simplu i nu am harul care se cere pentru asta. Dumnezeu s m ierte, dar mam gndit c, aflnduse aici domnul pastor, nar fi ru s ...MANDERS : Ascult, Engstrand. n primul rnd trebuie si pun o ntrebare : Ai oare linitea sufleteasc necesar pentru o astfel de ntlnire ? Simi c ai cugetul liber i curat ?ENGSTRAND : O, Doamne ! Nu cred c e cazul s vorbim despre cuget, domnule pastor.MANDERS : Ba tocmai despre el cat s vorbim ! De ce rspunzi aa ?ENGSTRAND : Cugetul poate fi urt uneori.MANDERS : Aha ! Bine c recunoti ! Spunemi ns deschis : ce e cu Regine ?DOAMNA ALVING (repede) : Domnule pastor !MANDERS (linititor) : Lsaim ...ENGSTRAND : Cu Regine ? Vai, cum m speriai ! (Se uit la doamna Alving.) Nu se mai termin odat povestea cu Regine ?MANDERS : Binear fi s se termine odat ! Vreau s tiu ns ce e cu dumneata i cu Regine ? Te consideri tatl ei, nui aa ?ENGSTRAND (nesigur) : Sfiniavoastr cunoatei povestea mea i a rposatei Johanne .. .MANDERS : Adevrul nu mai poate fi ascuns. Rposata dumitale soie ia povestit doamnei Alving toat situaia nainte de a prsi serviciul.ENGSTRAND : Ia povestit totul ?MANDERS : Totul, Engstrand.ENGSTRAND : i ea, care se jura pe toi dumnezeii. ..MANDERS : Da, se jura ?ENGSTRAND : Se jura. clar minea !MANDERS : i timp de atia ani miai ascuns adevrul. Mi lai ascuns mie, carei artam atta ncredere.ENGSTRAND : Aa e, din pcate.MANDERS : Am meritat eu oare asta din partea ta, Engstrand ? Nam fost gata oricnd si vin n ajutor cu sfatul i cu fapta, cit mia stat n putere ? Rspunde ! Spune c nui adevrat !ENGSTRAND : Nu tiu ce ma fi fcut de attea ori, de nu era domnul Manders.MANDERS : i uite cum mai rspltit ! Mai fcut s trec date inexacte n registrul de nateri i miai ascuns atia ani lucruri pe care, n numele adevrului, erai dator s mi le spui. Purtarea ta este de neiertat, Engstrand. De azi nainte, totul sa terminat ntre noi.ENGSTRAND (cu un suspin) : Da, vd foarte bine.MANDERS : Cum teai putea justifica ?ENGSTRAND : Trebuia s mai vin i aici s vorbeasc ? Gndiiv numai, domnule pastor, dac ai fi fost n aceeai situaie ca rposata Johanne . . .MANDERS : Eu ?ENGSTRAND : Poate nu chiar aa, vai de pcatele mele ! Vreau s spun numai c dac domnul pastor ar fi avut de ce s se ruineze n faa lumii, ar fi fcut ca i mine. Noi, brbaii, nu trebuie so judecm pe o biat femeie cu prea mult asprime, domnule pastor.MANDERS : Nici nu fac asta. Reprourile i le fac dumitale.ENGSTRAND : mi dai voie s v pun o ntrebare ?MANDERS : Te rog !ENGSTRAND ; E bine i frumos din partea cuiva s ridice pe un om prbuit ?MANDERS : Senelege c da.ENGSTRAND : i' nu e de datoria unui om s se in de cuvnt ?126127MANDERS : Sigur c da.ENGSTRAND : Atunci cnd a dat nenorocirea peste Johanne. din cauza acelui englez, sau american, ori poate rus, cum zice lumea, ea a venit la ora. Pe mine m respinsese, srmana, de cteva ori, cci i plceau oamenii frumoi, iar eu aveam beteugul sta la picior. Domnul pastor i aduce aminte c am cutezat s intru ntro sal de dans unde petreceau muli marinari bei i cheflii. i cnd am vrut si ndemn si schimbe felul de via ...DOAMNA ALVING (la fereastr) : Hm !MANDERS : tiu, Engstrand. Oamenii teau zvrlit pe scar. Miai mai povestit ntmplarea asta. Ii duci cu cinste beteugul.ENGSTRAND : Nu m flesc, domnule pastor. Att am vrut s v spun, c Johanne a venit apoi la mine si deschid sufletul. Avea ochii n lacrimi, scrnea din dini. Pot s v spun, domnule pastor, c ma durut inima ascultndo.MANDERS : Da ? Tea durut ?ENGSTRAND : Atunci iam spus aa : americanul e un om care strbate toate mrile. Tu, Johanne, ai comis un pcat i eti o fiin dezonorat. Jakob Engstrand, am zis eu, e ns un om care umbl pe dou picioare. Am spus asta, domnule pastor, numai aa, ca un fel de comparaie.MANDERS : Te neleg foarte bine. Spune mai departe.ENGSTRAND : Atunci am ridicato din noroi i mam cununat cu ea, ca s nu afle lumea de ct rtcire se fcuse vinovat cu nite strini.MANDERS : Purtarea ta a fost frumoas, nam ce zice. Nu te pot aproba ns c ai consimit s primeti bani...ENGSTRAND : Bani ? Eu ? Nici o lscaie.MANDERS (ctre doamna Alving, ntrebtor) : Ce zicei ?ENGSTRAND : O, da. Stai puin. Johanne parc avea, cei drept, nite bani. Eu ns nici nam vrut s m uit la ei. Ptiu ! miam zis. Banii tia snt plata pcatului. Aurul acela scrbos sau biletele de banc, nu tiu ceor fi fost, le128dm napoi americanului, am zis. Dar acela se fcuse nevzut n largul mrii, domnule pastor.MANDERS : Se fcuse nevzut, drag Engstrand ?' ENGSTRAND : Iat toat povestea, domnule pastor. iam curajul s spun c am fost un tat bun pentru Regine ;ct mia stat n putere, cci, din pcate, snt cam ubred.MANDERS : Las, drag Engstrand ...ENGSTRAND : Pot spune c eu am crescut copilul i c am trit bine cu rposata Johanne. Niciodat nu mia trecut prin gnd s m duc la domnul pastor i s m flesc c am fcut i eu o dat o fapt bun pe lume. Asemenea poveti, lui Jakob Engstrand i place s le treac sub tcere. Din nefericire, ntmplri deastea snt destul de rare. Iar atunci cnd vin la domnul pastor, am de vorbit totdeauna despre o droaie de nevoi i de alte blestemii. Dup cum spuneam, cugetul poate fi urt uneori.MANDERS : Dmi mna, Jakob Engstrand.ENGSTRAND : O, domnule pastor !MANDERS : Fr ocoliuri ! (li strnge mna.) Uiteaa !ENGSTRAND : i dac va ruga frumos s m iertai ...MANDERS : Dumneata s m rogi ? Dimpotriv, iertare i cer eu.ENGSTRAND : Asta nu se poate.MANDERS : Ba da, io cer din toat inima. lartm c nu team cunoscut bine. i mcar de ia putea da i alte semne de sincera mea pocin i recunotin pe care io port !ENGSTRAND : Aa, printe ?MANDERS : io spun din suflet.ENGSTRAND : mi pare bine c ai avut ocazia s mio spunei. Cu banii pe care iam ctigat aici, am de gnd s nfiinez n ora un fel de han pentru marinari.DOAMNA ALVING : Te gndeti la aa ceva ?ENGSTRAND : Da, m gndesc la un fel de azil, cum sar zice. Marinarilor care umbl pe uscat le ies n cale fel de fel de ispite. In cminul sta, la mine, ei ar fi, cred, ca sub supravegherea unui printe.129MANDERS : Ce zicei, doamn Alving ?ENGSTRAND : Ca s pornesc treaba, nu dispun de o sum prea mare, dar dac mi sar da o mn de ajutor de undeva . ..MANDERS : Bine, bine, ne vom gndi serios la problema asta. Intenia ta m bucur nespus. Dute acum, pregtete totul i aprinde luminile ca de srbtoare. i vom petrece mpreun cteva clipe nltoare, dragul meu Engstrand. Cred c te afli acum n cea mai nimerit stare sufleteasc.ENGSTRAND : i eu cred. V las cu bine, doamn, i v mulumesc c mai primit. V rog s avei grij de Regine. (i terge o lacrim.) Ciudat, dar copila bietei Johanne parc ar fi crescut n mima mea. Zu c da ! (Salut i iese prin vestibul.)MANDERS : Ce zicei de el, doamn Alving ? Situaia se prezint acum cu totul altfel.DOAMNA ALVING : Da, ntradevr.MANDERS : Vedei, prin urmare, ct trebuie s fim de prudeni cnd judecm pe cineva. Simi totui o plcere intim s te ncredinezi singur c ai greit. Ce zicei ?DOAMNA ALVING : Nu pot zice altceva, domnule pastor, dect c eti i ai rmas un copil mare.MANDERS:Eu ?DOAMNA ALVING (punnd minile pe umerii lui) : i mai zic c mi vine s te iau n brae.MANDERS (jerinduse repede) : Dumnezeu s v aib n paza lui, dar astfel de plceri. . .DOAMNA ALVING (cu un zmbet) : O, pastore, nu te feri de mine.MANDERS (Ung mas) : Avei uneori un fel exagerat de a v exprima. Acum vreau s strng actele i s le pun n geanta mea. (Vrndui actele in geant.) Aa ! i v spun la revedere. Fii cu ochii n patru, cnd se ntoarce Osvald. Voi veni i eu mai trziu. (i ia plria i iese pe ua vestibulului.)DOAMNA ALVING (scoate un suspin, se uit o clip pe fereastr, deretic puin prin camer i vrea s intre n130sufragerie, dar se oprete n pragul uii cu un strigt reinut) : Osvald. tot la mas eti ? !OSVALD (din sufragerie) : Vreau smi termin de fumat igara.DOAMNA ALVING : Credeam c ai ieit s te plimbi puin.OSVALD : Pe o vreme ca asta ? (Zornie un pahar. Doamna Alving las ua deschis i se aaz pe canapea, Ung fereastr, cu lucrurile ei de mpletit.) Cine a plecat adineauri ? Pastorul Manders ?DOAMNA ALVING : Da, sa dus jos, la azil.OSVALD : Bine ! (Paharul i sticla zornie din nou.)DOAMNA ALVING (arunend o privire ngrijorat) : Drag Osvald, nar trebui s bei atta lichior. E prea tare.OSVALD : E un leac bun contra umezelii !DOAMNA ALVING : Nu vii puin ncoace ?OSVALD : Acolo nu pot fuma.DOAMNA ALVING : tii bine c igri poi fuma i aici.OSVALD : Bine. Vin ndat. Numai un pic s mai beau. Aa.. . (ntr cu igara n gur i nchide ua dup el. Pauz scurt.) Unde sa dus domnul pastor ?DOAMNA ALVING : iam spus doar c sa dus la azil.OSVALD : Da, da. Aai.DOAMNA ALVING Nu trebuia s rmi atta vreme la mas. Osvald.OSVALD (cu igara la spate) : E att de plcut, mam ! (O dezmiard.) Gndetete ce nseamn pentru mine, care am venit acas, s ed la mas cu mama, n camera ei, i s gust mncrurile ei delicioase . . .DOAMNA ALVING : O, dragul, meu biat !OSVALD (cam nerbdtor, se plimb fumnd) : Ce altceva a mai putea s fac aici ? Nu pot lucra nimic . ..DOAMNA ALVING : Te neleg.OSVALD : Peo vreme att de noroas . .. Nu se ntrezrete o raz de soare toat ziua ! (Plimbinduse.) O ! ngrozitor s nu ai ce lucra !131DOAMNA ALVING : Poate c era mai bine s nu fi venit nc acas.OSVALD : A trebuit, mam.DOAMNA ALVING : A fi preferat de o mie de ori s m lipsesc de fericirea de a te avea lng mine, dect s ...OSVALD (oprinduse lng mas) : Spunemi, mam : eti cu adevrat fericit c m vezi acas ?DOAMNA ALVING : Dac snt fericit, eu ?OSVALD (mototolind un ziar) : Cred c ie indiferent dac snt aici sau n alt parte.DOAMNA ALVING : Cum te las inima, Osvald, s spui asta mamei tale ?OSVALD : Pn acum ai putut s trieti i fr mine.DOAMNA ALVING : Da, adevrat. Am trit fr tine. (Pauz. ncepe a se lsa ncet amurgul. Osvald se jjlimb de colo pn colo. A terminat igara.)OSVALD (oprinduse lng doamna Alving) : mi dai voie, mam, s m aez puin pe canapea lng tine ?DOAMNA ALVING (jcndui loc) : Da, ezi, te rog,' dragul meu biat.OSVALD (aeznduse) ; Pot si spun ceva, mam ? DOAMNA ALVING (ncordat) : Ce vrei smi spui ? OSVALD (privind naintea lui) : Nu mai pot s tac. DOAMNA ALVING : Despre ce e vorba ? OSVALD (acelai joc) : Nam apucat si scriu. i, de cnd am venit acas .. .DOAMNA ALVING (apucndul de bra) : Ce sa ntmplat, Osvald ?OSVALD : i ieri i azi, am tot cutat smi alung gndurile. ca s scap de ele. Nu pot, nu mai pot. . .DOAMNA ALVING (ridicnduse) : Te rog smi spui tot ce ai pe inim, Osvald.OSVALD (trgndo napoi pe canapea) : Stai. Voi ncerca si spun. Mam plns mult de oboseala drumului.DOAMNA ALVING : Ei da, i ?OSVALD : Nu e vorba totui de o oboseal ca oricare ...DOAMNA ALVING (voind s sar n sus) : Nu cumva eti bolnav, Osvald ?132OSVALD (trgndo iari ndrt) : Stai jos, mam. Ascultm linitit. De fapt, nus bolnav. Nu e vorba de ceea ce se cheam n general boal. Snt destrmat sufletete, mam. Nu voi mai putea s lucrez ! (i acoper faa cu minile i cade n poala ei, plngnd cu hohote.)DOAMNA ALVING (tremurnd, palid) : Osvald ! Uitte la mine. Nu, nu ! Nui adevrat !OSVALD (privindo cu desperare) : S nu mai poi lucra ! Niciodat ! Niciodat ! S fii un cadavru viu ! Ii dai seama, mam, ct de ngrozitor e ?DOAMNA ALVING : Copil nefericit ! Ce nenorocire i sa ntmplat ?OSVALD (ridicnduse iar n picioare) : Nu tiu ! Nam dus niciodat o via dezordonat ! In nici o privin ! Niciodat, m crezi, mam ?DOAMNA ALVING : Cum s nu te cred, Osvald ? !OSVALD : i totui, am fost lovit ca de un blestem. O npast cumplit !DOAMNA ALVING : Toate se vor ndrepta, dragul mamei biat. Nui dect oboseal. Te rog s m crezi.OSVALD (deprimat) : La fel miam zis i eu nti, dar nui aa.DOAMNA ALVING : Povestetemi totul din firapr.OSVALD : Asta i am de gnd.DOAMNA ALVING : Cnd ai observat primele simptome ?OSVALD : ndat dup ce am sosit acas, ultima dat cnd mam ntors de la Paris. Am nceput s simt nite dureri grozave de cap, mai ales n ceaf. Parc mi se rsucea mereu un urub n creier.DOAMNA ALVING : i pe urm ?OSVALD : La nceput am crezut c nui vorba dect de vechile dureri de cap, care m chinuiser n copilrie.DOAMNA ALVING : Da, da.OSVALD : Era cu totul altceva. Am bgat de seam imediat. Nu puteam s mai lucrez. Voiam s ncep un tablou mare. Nu m simeam totui n stare. Parc mi se paralizaser toate puterile. Nu eram n stare s concep nimic.133Ameeam. Mi se nvrtea capul. ngrozitor. Am chemat un medic care ma lmurit.DOAMNA ALVING : Cum ?OSVALD : Era unul dintre cei mai de seam medici de acolo. A trebuit si spun cum m simeam. A nceput atunci smi pun o seam de ntrebri care, dup mine, nu aveau nici o legtur cu starea mea. Numi ddeam seama ce urmrea.DOAMNA ALVING : i apoi ?OSVALD : In cele din urm, mia spus : nc de la natere eti ros de nite viermi". El ntrebuinase expresia vermoulu.DOAMNA ALVING (cu ncordare) : Ce voia s spun ?OSVALD : Nici eu nam neles i lam rugat smi explice mai bine. Atunci btrnul cinic (incletndui pumnii) a zis . . . O !DOAMNA ALVING : Cea zis ?OSVALD : A zis : Pcatele prinilor le pltesc copiii".DOAMNA ALVING (ridienduse ncet) : Pcatele prinilor .. .OSVALD : Era ct pe ce si trag o palm . . .DOAMNA ALVING (ncepnd s umble de colo pn colo) : Pcatele prinilor . ..OSVALD (zmbind cu amrciune) : i ce crezi ? Lam asigurat c nu putea fi vorba de aa ceva. Na cedat ns. A rmas la prerea lui. Abia atunci iam artat scrisorile tale i iam tradus toate pasajele n care vorbeai de tata.DOAMNA ALVING : i pe urm ?OSVALD : Pe urm, a trebuit s recunoasc, bineneles, c judecase pripit. i aa am aflat adevrul. Un adevr de neconceput ! Trebuia s renun la viaa luminoas alturi de camarazii mei. Lovitura a fost prea grea pentru puterile mele. Aadar, eu nsumi am fost de vin !DOAMNA ALVING : Osvald ! S nu crezi ! ...OSVALD : Alt explicaie nu exist. E ngrozitor. Snt distrus iremediabil, pentru toat viaa, din cauza nesocotinei mele. Nici nu mai pot s m gndesc mcar la tot ce visasem s nfptuiesc pe lume. O ! De sar putea s m134nasc din nou, s dreg ceea ce sa stricat! (Se arunc pe canapea cu jaa n jos. Doamna Alving i jrnge minile i se plimb de colo pn colo, jrmntnduse n tcere. Dup cteva clipe, Osvald privete n sus i rmne rezemat n coate.) Cel puin dac ar fi fost ceva ereditar, de care s nu fi vinovat ! Dar aa ! Si pierzi n chip att de ruinos i de nesocotit fericirea, sntatea, tot ce ai pe lume, viitorul, viaa ! ...DOAMNA ALVING : Nu, dragul meu copil. E cu neputin. (Se apleac spre el.) Situaia ta nu e att de desperat cum o crezi.OSVALD : O ! Tu nu tii ! (Sare n sus.) i cnd m gndesc, mam, ct durere i voi pricinui ! De multe ori a fi dorit s nu te sinchiseti prea mult de soarta mea.DOAMNA ALVING : Eu, Osvald ? Tu, singurul meu copil, tot ce am pe lumea asta ! Singura fiin pe care o simt apropiat.OSVALD (i ia amndou minile i i le srut) : Da, da, acum vd. Cnd snt singur, vd realitatea nfiortor de trist. Acuma ns, cnd o cunoti i tu ... dar s nu mai vorbim azi despre ea ... Nu mai pot s m gndesc mereu la lucrurile astea. Dmi ceva de but, mam.DOAMNA ALVING : Ceva de but ? Ce vrei s bei ? OSVALD : Orice. Poate ai puin punci rece. DOAMNA ALVING : Da, Osvald drag, ns .. . OSVALD : Nu spune nu. Fii bun. Vreau smi alung gndurile negre. (Se duce n ser.) Vai ! Ce ntuneric e aici ! (Doamna Alving trage de nurul unei sonerii din dreapta.) i vremea asta ploioas, care nu se mai termin ! Poate s in sptmni ntregi n ir. Ba chiar i luni de zile, fr s vezi un pic de soare. De cte ori am venit acas, numi aduc aminte s fi prins vreodat vreme cu soare.DOAMNA ALVING : Ai de gnd s m prseti, Osvald ?OSVALD : Hm ! (Rsufl greu.) Nu m gndesc la nimic. Nici nu pot s m gndesc la ceva ! (Cu glas domol.) Mai atept nc.[13512 TeatruREGINE (din sufragerie) : Ai sunat, doamn ? . DOAMNA ALVING : Da. Adu o lamp.REGINE : Imediat, doamn. E gata aprins. (Iese.)DOAMNA ALVING (ducnduse spre Osvald) : Nu te jena de mine, Osvald.OSVALD : Nu, mam. (Apropiinduse de mas.) Mi se pare c iam spus totui prea multe. (Regine aduce lampa i o aaz pe mas.)DOAMNA ALVING : Ascult, Regine. Fii bun i adune o jumtate de sticl de ampanie.REGINE : Bine, doamn. (Iese iar.)OSVALD (o mbrieaz pe doamna Alving) : Fie ceo fi. tiam eu c mama no si lase biatul s moar de sete.DOAMNA ALVING : O, dragul meu copil ! Cum tea putea refuza acum ?OSVALD (cu vioiciune) : Adevrat, mam ? E chiar aa cum spui ?DOAMNA ALVING : Ce anume ?OSVALD : C numi poi refuza nimic ?DOAMNA ALVING : Dragul meu Osvald !OSVALD : Sst !REGINE (aduce o tav cu o jumtate de sticl cu ampanie i dou pahare, pe care le aaz pe mas) : So desfund ?'OSVALD : Nu. O desfund eu. (Regine iese.)DOAMNA ALVING (aeznduse la mas) : Ce voiai smi spui ?OSVALD (ocupat cu desjundarea sticlei) : Mai nti un pahar, adic dou. (Sare dopul, Osvald umple un pahar i vrea s toarne i n cellalt.)DOAMNA ALVING (punnd mna deasupra paharului) : Mulumesc. Mie s numi torni.OSVALD : Atunci torn numai pentru mine. (Golete paharul, l umple din nou i l golete iar; apoi se aaz la mas.)DOAMNA ALVING (ateptnd) : i acum ?136OSVALD (fr so priveasc) : Ascult, mam. n timpul prnzului, am observat c tu i pastorul Manders aveai feele foarte ciudate.DOAMNA ALVING : Ai observat ?OSVALD : Da. Hm ! (Dup o scurt pauz.) Spunemi, te rog, ce prere ai despre Regine ?DOAMNA ALVING : Ce prere am despre Regine ?OSVALD : Da. Nui aa ci o fat ncnttoare ?DOAMNA ALVING : Drag Osvald, tu no cunoti att de bine ca mine.OSVALD : Ce vrei s spui ?DOAMNA ALVING : Regine a stat acas la tatl ei prea mult vreme. Ar fi trebuit so iau la mine mai de timpuriu.OSVALD : Da, ns acum e o fat minunat. Nu, mam ? (i umple paharul.)' DOAMNA ALVING : Regine are i defecte, multe i mari.OSVALD : Ce importan are asta ? (Bea iar.)DOAMNA ALVING : i totui, in la ea i iiam luat rspunderea educaiei ei. Na vrea ns pentru nimic n lume s ajung unde nu trebuie.OSVALD (srind n sus) : Mam ! Regine e singura mea salvare.DOAMNA ALVING (ridicnduse) : Ce vrei s spui ?OSVALD : Nu mai pot suporta chinul sta sufletesc.DOAMNA ALVING : Nu o ai alturi pe mama ta. sl mpart cu tine ?OSVALD : Aa miam zis i eu ; de aceea ara i venit acas ! Nu merge ns ! Vd c nu merge. Nu pot s triesc aici !DOAMNA ALVING : Osvald !OSVALD : Trebuie s triesc altfel, mam. Snt nevoit s plec de ling tine. Nu vreau ca tu s vezi anumite lucruri.DOAMNA ALVING : Nefericitul meu copil ! Ct vreme eti ns bolnav ...137 OSVALD : Dac ar fi numai boala, a rmne la tine, mam. Tu eti prietena mea cea mai bun din lumea asta.DOAMNA ALVING : Nui aa, Osvald ?OSVALD (plimbnduse nelinitit) : Dar mai snt chinurile, remucrile, cina i teama cumplit de moarte, teama asta ngrozitoare ! ...DOAMNA ALVING (pind dup el) : Teama ? Care team ? Ce vrei s spui ?OSVALD : Nu m mai ntreba nimic. Nu tiu. Nui pot deslui tot ce am pe suflet. (Doamna Alving se duce la dreapta i trage nurul soneriei.) Ce vrei ?DOAMNA ALVING : Vreau ca biatul meu s fie vesel. Nu trebuie s se mai gndeasc la nimic. (Ctre Regine, care sa ivit n pragul uii.) Mai adu ampanie, Regine. O sticl ntreag. (Regine iese.)OSVALD : Mam !DOAMNA ALVING : Crezi poate c nu tim s trim i noi, aici, la ferm ?OSVALD : Ct e de frumoas ! i ce trup splendid ! i perfect sntoas !DOAMNA ALVING (aeznduse la mas) : Stai jos, Osvald, s vorbim linitii.OSVALD (aeznduse) : Tu, mam, nu tii c eu am de reparat o nedreptate fa de Regine.DOAMNA ALVING : fu ?OSVALD : Sau o mic nesocotin, cum vrei si zici. De altfel, foarte nevinovat. Cnd am fost acas ultima oar ...DOAMNA ALVING : Da, i ?OSVALD : Ma ntrebat de multe ori despre viaa pe care o duc la Paris, iar eu iam povestit cte puin despre lumea de acolo. ntro zi, miaduc aminte, mam dus la ea i am ntrebato : Nu iar plcea s vii i tu acolo cu mine ?"DOAMNA ALVING : i ?OSVALD : Fata sa mbujorat la fa i mia rspuns : Da, miar plcea". Da, da, iam rspuns la rndul meu, om mai vedea, sau cam aa.138DOAMNA ALVING : Pe urm ?OSVALD : Am uitat. Alaltieri ns, cnd ani ntrebato dac sa bucur c voi rmne mai mult vreme acas . ..DOAMNA ALVING : Aha !OSVALD :. . . sa uitat curioas la mine i ma ntrebat : i cum rmne cu plecarea mea la Paris ?;'DOAMNA ALVING : Plecarea ei ? !OSVALD : Luase vorbele mele n serios i tot timpul se gndise la mine ; ba se i apucase s nvee franceza . ..DOAMNA ALVING : Aa, va s zic ?OSVALD : Mam, cnd am vzuto pe feticana asta frumoas i plin de sntate nainte nu prea o luam .n seam, dar acum, cnd sttea cu braele deschise, gata parc s m nlnuie cu ele ...DOAMNA ALVING : Osvald !OSVALD : . . . atunci mam gndit c ea va fi salvarea mea, cmi va reda bucuria de a tri.DOAMNA ALVING (uluit) : Bucuria de a tri ? Salvarea ta ?REGINE (venind din sufragerie cu o sticl de ampanie) : V rog s m iertai c am zbovit atta, ns a trebuit s m cobor n pivni. (Pune sticla pe mas.)OSVALD : Mai adu, te rog, un pahar.REGINE (privindul uimit) : Este un pahar i pentru doamna, domnule Alving.OSVALD : tiu, Regine, ns adu unul i pentru tine. (Regine tresare i arunc o privire fulgertoare spre doamna Alving.)OSVALD : Hai ! Ce faci ?REGINE (ncet, ovitoare) : mi d voie doamna ?DOAMNA ALVING : Adu paharul, Regine. (Regim se duce la sufragerie.)OSVALD (uitnduse dup ea) : Ai observat mersul ei sigur, sntos ?DOAMNA ALVING : Nu, nu, nu trebuie. Osvald.OSVALD : E lucru hotrt, vezi bine. Zadarnic te mpotriveti. (Regine aduce un pahar gol pe carel ine n139min). ezi, te rog, Regine. (Regine se uit ntrebtor la doamna Alving.)DOAMNA ALVING : ezi. (Fata se aaz pe un scaun Ung ua sufrageriei i se uit drept in faa ei, cu paharul gol n min.) Ce spuneai, Osvald, despre bucuria de a tri ?OSVALD : Da. mam, bucuria de a tri. . . Aici, acas, o cunoatei prea puin. No vd niciodat.DOAMNA ALVING : No vezi, end eti la mine ?OSVALD : Nu, no vd cnd vin acas. Tu nici nui dai seama.DOAMNA ALVING : Ba da. Cred cmi dau seama ... acum.OSVALD : Bucuria de a tri, i prin urmare aceea de a lucra ... In fond, e acelai lucru. Dar nici bucuria asta no cunoatei aici.DOAMNA ALVING : Poate c ai dreptate. Vorbetemi mai mult despre ea, Osvald.OSVALD : Vreau si spun c aici lumea a fost nvat s socoteasc munca un blestem prin care se ispesc pcatele, iar viaa un chin de care e bine s scapi cit mai curnd.DOAMNA ALVING : O vale a plngerii, da ; recunoatem cinstit, fi.OSVALD : Oamenii de prin alte pri nici nu vor s aud de asemenea lucru. Nimeni nu mai crede acolo n concepii deastea. Acolo important e numai bucuria de a tri. Ai bgat de seam, mam, c tot ce am pictat eu pn acum se inspir numai din bucuria de a tri ? Mereu, statornic, numai din asta. In tablourile mele e lumin, soare i un aer de srbtoare. In ele rd chipuri de oameni fericii. Iat de ce m tem s rmn aici, acas, la tine.DOAMNA ALVING : Te temi ? De ce te temi aici, la mine ?OSVALD : M tem ca nu cumva tot ce e bun n mine s se schimbe n ceva odios.DOAMNA ALVING (privindul int) : Crezi c sar putea ntmpla aa ?140OSVALD : Snt sigur ! A tri aici aa cum am trit acolo, nu nseamn totui aceeai via.DOAMNA ALVING (care a ascultat ncordat, se ridic n sus cu ochii mari, ngrijorai) : Acum neleg tottlcul.OSVALD : Tlcul ?DOAMNA ALVING : Abia acum l neleg i abia acumpot s vorbesc.OSVALD (ridicnduse) ; Nu te neleg, mam. REGINE (care sa ridicat i ea) : S m retrag, poate ? DOAMNA ALVING : Nu.' Rmi. Acum pot vorbi. Acum, dragul meu biat, vei afla totul. i vei alege. Osvald ! Regine !OSVALD : Stai ! Linitetete ! Domnul pastor . . . MANDERS (intrnd prin ua de la vestibul) : Pot s v mrturisesc c am trit clipe plcute, acolo jos, la azil. OSVALD : i noi la fel, aici.MANDERS : Engstrand merit sprijinit s njghebeze cminul pentru marinari, iar Regine trebuie s se mute la el, ca si dea o mn de ajutor !REGINE : O, nu, domnule pastor. V mulumesc. MANDERS (observndo abia acum) : Cum ! ? Aici ? i cu un pahar n mn ?REGINE (punnd repede paharul de o parte) ; Pardon ! OSVALD : Regine pleac, domnule pastor, cu mine. MANDERS : Pleac ? Cu dumneata ? OSVALD : Da, ca soie, dac va voi. MANDERS : O, Doamne ! .. . REGINE : Nam nici o vin, domnule pastor. OSVALD : Sau rmne aici, dac rmn i eu. REGINE (cu sil) : Aici ? ! MANDERS : Snt nucit, doamn Alving. DOAMNA ALVING : Nu se va ntmpla nici una, nici alta, cci abia acum pot vorbi deschis. MANDERS : S nu vorbii ! Nu, nu ! DOAMNA ALVING : Ba da, pot i vreau s vorbesc. i totui, nu se va drma nici un ideal.141OSVALD : Mam, mi ascunzi ceva. Spunemi i mie ' despre ce e vorba.REGINE (ascultnd) : Doamn, auzii ? Lumea strig afar. (Trece n ser i privete prin geamlc.)OSVALD (ducnduse spre fereastra din sting) : Ce sa ntmplat ? De unde vine atta lumin ?REGINE (exclam) : Arde azilul !DOAMNA ALVING (la fereastr) : Arde !MANDERS : Cu neputin ! Adineauri am plecat deacolo.OSVALD : Unde mie plria ? Mda ! Azilul tatlui meu ! (Iese repede pe ua dinspre grdin.)DOAMNA ALVING : Adumi basmaua, Regine ! Ce vil* vtaie !MANDERS : E ngrozitor, doamn Alving ! Arde osnda acestei case blestemate.DOAMNA ALVING : Da, da. Hai, Regine. (Ies n grab amndou prin vestibul.)MANDERS (mpreunndui minile) : i nimic nu e asigurat ! (Iese tot pe acolo.)ACTUL III(Acelai decor. Toate uile snt deschise. Pemas arde o lamp. Afar e ntuneric. Se vedenumai o licrire slab de foc la stnga, n fund.La ridicarea cortinei, doamna Alving, cu obasma mare pe cap, st n picioare n ser siprivete afar. Regine, purtnd i ea o basma,st puin mai n urm.)DOAMNA ALVING : A ars totul. Pnn temelii. REGINE : In pivni nc mai arde.142DOAMNA ALVIN G : De ce nu so fi ntorcnd Osvald ? Nu se mai poate salva nimic.REGINE : Nar trebui si duc plria ?DOAMNA ALVING : Nu ia luato ?REGINE (artnd n vestibul) : E n cuier.DOAMNA ALVING : Laso acolo. Trebuie s vin. M duc s vd ... (Iese pe ua dinspre grdin.)MANDERS (intrnd n vestibul) : Doamna Alving nuiaici?REGINE : A cobort n grdin.MANDERS : E cea mai groaznic noapte din viaa mea.REGINE : Ce nenorocire, domnule pastor ! Nui aa ?MANDERS : A, numi mai aminti ! Nici nam curajul s m gndesc.REGINE : Cum so fi ntmplat ?MANDERS : Nu m mai ntreba, domnioar. De unde vrei s tiu eu ? De ce m mai sci acum ? Nu miajunge c taictu ...REGINE : Cei cu el ?MANDERS : Ma zpcit ru de tot.(Tmplarul Engstrand intr prin vestibul.)ENGSTRAND : Domnule pastor ...MANDERS (ntorcnduse ngrozit) : i aici m caui ?ENGSTRAND : Da, pcatele mele ! E nenorocire mare, domnule pastor !MANDERS (plimbnduse ncoace i ncolo) : Din pcate ! Din pcate !REGINE : De unde a izbucnit ?ENGSTRAND : Uite de unde, de la marginea aia. (ncet.) Am dat de dracu, fata mea ! (Cu glas tare.) i pe mine 0 s cad beleaua, dac domnul pastor va fi nvinuit cu ceva n istoria asta.MANDERS : Te asigur, Engstrand, c ...ENGSTRAND : Numai dumneavoastr, domnule pastor, ai umblat peacolo cu luminri.143MANDERS (oprinduse) : Asta numai dumneata o spui. Eu numi aduc aminte s fi avut vreo luminare n mn. ENGSTRAND : Da' vam vzut foarte bine cum ai luat mucul luminrii ntre degete i lai aruncat n tala.MANDERS : Ai vzut asta'?ENGSTRAND : Cu ochii mei.MANDERS : Nu pot s neleg. De altfel, nu am obiceiul s sting luminrile astfel.ENGSTRAND : i totui aa ai fcut, din nebgare de seam. E primejdie mare, domnule pastor ?MANDERS (plimbnduse agitat) : Nu m mai ntreba nimic, te, rog.ENGSTRAND (lunduse dup el) : i nici mcar nai asigurat azilul ?MANDERS (fr a se opri) : Nu, nu ! Cred c mai auzit, nu ?ENGSTRAND (fr al slbi) : Nai fcut asigurarea, i gata ! A izbucnit focul. Doamne ! Ce nenorocire !MANDERS (tergndui ndueala de pe obraz) : Numi mai aduce aminte, Engstrand !ENGSTRAND : O nenorocire sa abtut asupra unui aezmnt de binefacere, care ar fi fost n folosul oraului, al inutului ! ... Cred c gazetele nor s v crue de loc, domnule pastor.MANDERS : Tocmai la asta m gndesc. E partea cea mai trist a ntregii ntmplri. Atacurile i acuzaiile pline de ur care vor urma. M gndesc cu groaz la ele.(Doamna Alving intr n grdin.)DOAMNA ALVING : Nimeni nul poate face s se dezlipeasc de lng foc.MANDERS : Ai venit, doamn ?DOAMNA ALVING : Iat c ai pierdut ocazia, domnule pastor, de a rosti cuvntul de inaugurare.MANDERS : O, snt foarte mhnit !DOAMNA ALVING (ncet) : Mai bine c sa ntmplat aa. Azilul a fost o piaz rea.144MANDERS : Credei ?DOAMNA ALVING : Dumneata, nu ?MANDERS : Oricum, nenorocirea e foarte mare.DOAMNA ALVING : S vorbim despre ea ca despre ceva obinuit. l atepi pe domnul pastor, Engstrand ?ENGSTRAND (la ua dinspre vestibul) : l atept, da.DOAMNA ALVING': Ia loc, atunci.ENGSTRAND : Mulumesc. Stau bine iaa.DOAMNA ALVING' (ctre pastorul Manders) : Probabil c vrei s pleci cu vaporul ?MANDERS : Da. Peste o or.DOAMNA ALVING : Fii bun i iai napoi toate hrtiile. Nu vreau s mai tiu de nimic . .. Alte probleme m frmnt acum.MANDERS : Doamn Alving .. .DOAMNA ALVING : Ii voi trimite o procur ca s rndiiieti totul dup cum vei crede de cuviin.MANDERS : Voi ndeplini bucuros aceast nsrcinare. Din fericire, clauzele donaiei mai pot fi nc schimbate n ntregime.DOAMNA ALVING : Sigur c da.MANDERS : M gndesc deocamdat s fac aa fel nct lotul Solvik s revin parohiei. Despre terenul arabil nu se poate spune c e lipsit de valoare. Va putea fi ntrebuinat oricnd cu folos, ntrun scop sau altul. Iar veniturile sumelor depuse la Casa de economii se pot utiliza n sprijinul unei ntreprinderi oarecare, n folosul oraului.DOAMNA ALVING : Cum vei crede de cuviin !. Mie mi este absolut indiferent acum.ENGSTRAND : Gndiiv la cminul pentru marinari, domnule pastor.MANDERS : Vom chibzui cum e mai bine.ENGSTR/^ND : Pi dacom sta s chibzuim, apoi aa rmne !MANDERS (cu un suspin) : De altfel, nu tiu dac mai depinde ceva de mine. E posibil ca opinia public s m oblige s m retrag. Totul depinde de rezultatul anchetei Privind cauzele incendiului.145DOAMNA ALVING : Ceai spus ?MANDERS : i rezultatul nu se poate ti dinainte !ENGSTRAND (apropiinduse) : Ba da. Mai e i Jacob Engstrand peaici. ..MANDERS : Da, da, ns . ..ENGSTRAND (mai ncet) : ... Jacob Engstrand nui omul care s prseasc un binefctor n clipe grele !MANDERS : Cum, dragul meu ?ENGSTRAND : Jacob Engstrand e ca un nger salvator, domnule pastor.MANDERS : O, nu ! Nu pot s accept. ..ENGSTRAND : Totui, aa va fi. Cunosc eu pe unul care cndva a luat vina asupra sa, n locul altuia ...MANDERS : Jacob ! (Strngndui mina.) Eti un om cu totul neobinuit. Vei fi ajutat si deschizi hanul pentru marinari. Poi fi sigur ! (Engstrand vrea s mulumeasc, dar nu poale din cauza emoiei. Pastorul i atrn geanta pe umr.) Acum haide. Plecm mpreun.ENGSTRAND (ncet ctre Regine, la ua sufrageriei) : Vino cu mine, fetio. Vei tri ca n snul lui Avraam.REGINE (dnd din cap) : Merci ! (Se duce n vestibul i aduce bagajul pastorului.)MANDERS : Rmnei cu bine, doamn Alving. i s dea Dumnezeu ca duhul ordinei i al legii s ptrund cit mai curnd n acest cmin.DOAMNA ALVING : La revedere, domnule pastor. (Se ndreapt spre ser, vzndul pe Osvald c vine pe ua dinspre grdin.)ENGSTRAND (ajutndul, mpreun cu Regine pe pastor si pun paltonul) : La revedere, copila mea. i dac i se ntmpl ceva, tii undel poi gsi pe Jacob Engstrand. (ncet.) In strada Portului. . . (Ctre doamna Alving i Osvald.) Iar casa pentru marinarii cltori se va numi Cminul ambelanului Alving". i dac voi conduce cminul dup principiile mele, v promit c va fi demn de rposatul ambelan.146MANDERS (n pragul uii) : Hm ! Haide, drag Engstrand. La revedere ! La revedere ! (Ies mpreun prin vestibul.)OSVALD (indreptnduse spre mas): Despre ce casvorbea ?DOAMNA ALVING : Despre un fel de azil pe care vrea sl deschid cu ajutorul pastorului Manders. OSVALD : Ca s ard la fel cum a ars i sta ? DOAMNA ALVING : De ce crezi aa ? OSVALD : Toate vor lua foc. Nimic nu va rmne care s mai aminteasc de tata. i eu stau aici i ard. (Regine l privete cu mirare.)DOAMNA ALVING : Osvald, dragul meu copil, nu trebuia s rmi att de mult acolo . . .OSVALD (aeznduse la mas) : Poate c ai dreptate. DOAMNA ALVING : S te terg pe fa, Osvald*. Eti ud leoarc. (l terge cu batista.)OSVALD (privind indiferent naintea lui) : Mulumesc, mam.DOAMNA ALVING : Poate eti obosit. Nu vrei s te culci puin ?OSVALD (nelinitit) : Nu m culc. Nu dorm niciodat. M fac numai c dorm. O s vin i somnul la timpul lui. DOAMNA ALVING (privind ngrijorat) ; Eti bolnav, ntradevr, dragul meu.REGINE (alarmat) : Nu v simii bine, domnule Alving ?OSVALD (nerbdtor) : nchidei toate uile. Spaima de moarte ...DOAMNA ALVING : nchide uile. Regine. (Regine nchide uile i rmne n faa celei de la vestibul. Doamna Alving mpinge un scaun spre cel pe care st Osvald, i se aaz ling el.) Rmn ling tine.OSVALD : Bine faci. S rmn i Regine. S rmn mereu lng mine. Vrei s m ajui, Regine, spune ? REGINE : Nu neleg ... DOAMNA ALVING : S te ajute ? OSVALD : Da, cnd o s fie nevoie.147DOAMNA ALVING : Osvald, o ai pe mama ta s te ajute !OSVALD : Tu ? (Zmbind.) Nu, mam, tu nai cum s m ajui ! (Rde cu hohote.) Tu ? Ha, ha, ha ! (Privindo serios.) De altfel, erai gata s m ajui. (Cu violen.) De ce nu m tutuieti, Regine ? De ce numi zici Osvald" ?REGINE (ncet) : Nu cred c o si fac plcere doamnei.DOAMNA ALVING : Mai ateapt puin i o s ai voie. Stai i tu jos, aici lng mine. (Regine se aaz pe partea cealalt a mesei linitit dar ovitoare.) iacum, dragul meu copil chinuit, i voi lua povara de pe suflet. ..OSVALD : Tu, mam ?DOAMNA ALVING : Da ! Tot ceea ce spui c e remucarea ta, cina i durerea ta ...OSVALD : Crezi 'c vei putea ?DOAMNA ALVING : Da, acuma pot, Osvald. Miai vorbit mai nainte despre bucuria de a tri, i iat c n viaa mea sa ivit parc o lumin nou.OSVALD (dnd din cap) : Nu neleg nimic.DOAMNA ALVING : l ii minte pe tatl tu cnd era locotenent ? ! Ct se mai bucura de via ! . . .OSVALD : tiu.DOAMNA ALVING : Privindul, ai fi zis c era ca o zi de srbtoare ! Avea o for imens i era plin de via.OSVALD : Ei da, i ?DOAMNA ALVING : i un asemenea copil setos de via cci era un copil pe vremea acee


Henric al Vi-lea, Partea 1
Henric al Vi-lea, Partea 1
William Shakespeare - Henric al V-lea
William Shakespeare - Henric al V-lea
Henric Ibsen Rata Salbatica
Henric Ibsen Rata Salbatica
Micul Eyolf - Henrik Ibsen
Micul Eyolf - Henrik Ibsen
HENRIC AL IV-LEA - despreopera.files.wordpress.com · HENRIC AL IV-LEA PARTEA I Traducere de DAN DUTESCU PERSOANELE REGELE HENRIC IV HENRIC, prinţ de Walesl fiii re- JOHN DE LANCASTER]
HENRIC AL IV-LEA - despreopera.files.wordpress.com · HENRIC AL IV-LEA PARTEA I Traducere de DAN DUTESCU PERSOANELE REGELE HENRIC IV HENRIC, prinţ de Walesl fiii re- JOHN DE LANCASTER]
Henric Ibsen - Rata Salbatica
Henric Ibsen - Rata Salbatica
2. Henrik Ibsen, fondatorul teatrului modern.doc
2. Henrik Ibsen, fondatorul teatrului modern.doc
Henric Ibsen - Pretendentii la coroana
Henric Ibsen - Pretendentii la coroana
Henrik Ibsen Rata Salbatica
Henrik Ibsen Rata Salbatica
Ibsen, MICUL EYOLF Actul l Trad Paul Dunca
Ibsen, MICUL EYOLF Actul l Trad Paul Dunca
Contesa de Segur - Bunul si micutul Henric
Contesa de Segur - Bunul si micutul Henric
Henrik Ibsen. - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/50879/1/BCUCLUJ_FP_279290_1897...asupra lui, la început ca şi cum observi pe un nebun periculos, apoi ca pe
Henrik Ibsen. - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/50879/1/BCUCLUJ_FP_279290_1897...asupra lui, la început ca şi cum observi pe un nebun periculos, apoi ca pe
Constructorul Solness - Henrik Ibsen
Constructorul Solness - Henrik Ibsen
HENRIC AL V-LEA - Despre Opera · HENRIC AL V-LEA Traducere de ION VINEA PERSOANELE REGELE HENRIC AL V-lea DUCELE DE GLOUCESTER ŞI DUCELE DE BEDFORD, fraţii regelui DUCELE DE EXETER,
HENRIC AL V-LEA - Despre Opera · HENRIC AL V-LEA Traducere de ION VINEA PERSOANELE REGELE HENRIC AL V-lea DUCELE DE GLOUCESTER ŞI DUCELE DE BEDFORD, fraţii regelui DUCELE DE EXETER,
Monarhia Engleză În Timpul Domniei Lui Henric Al VIII-lea
Monarhia Engleză În Timpul Domniei Lui Henric Al VIII-lea
Henric al V-lea
Henric al V-lea
Nr 1/decembrie 2011 CAIETELE TEATRULUI “NOTTARA” … · marelui repertoriu universal, consemnând în istoria sa montări de referinţă cu texte de Shakespeare, Molière, Ibsen,
Nr 1/decembrie 2011 CAIETELE TEATRULUI “NOTTARA” … · marelui repertoriu universal, consemnând în istoria sa montări de referinţă cu texte de Shakespeare, Molière, Ibsen,
Henric al Vi-lea, Partea 2
Henric al Vi-lea, Partea 2
Henrik Ibsen - Femeia Marii
Henrik Ibsen - Femeia Marii
Henric Ibsen - Femeia Marii
Henric Ibsen - Femeia Marii