VOTQL UNIVERSAL

-Re5VOTQL CINIVERSAL.DE

I. HELIADE-Rfibt/LESC(1.

EDITIA A PATRA

MODIFICAREA LEGII ELECTORALE

IN FOLOSUL INTELLECTUALILOR.

DE

I. 1. HELIADE-RADULESCU.F I I U.

BUCURE$CI,TYPOGRAPHIA <<PROFESIONALA», DIMITRIE C. IONNESCU.

Strada CAmpineanu. No, 9.

1914.

.

,

-

s.

,

Z:>: ,-;4

www.dacoromanica.ro

~421-4el 4/61.4'X5.74-t el.te4-10 cid-2

(--10/, ?I e-ov-4Z /iPr)-e

EZ7,4

OT UNIVERSAL

REMOT UNIVERSAL.

I.

Vot insemnécla dorinta, decisid sau hotarire, o vointdinfanta prin convictiö.

$i find cô voiea, dorinta, decisia.... mai ântêiu se ex-prima prin voce, prin vorba, prin cuvênt, si apoi se exe--cutd, se realisa prin fapta ; vot dart; insemneada in ge-nere ; a 'si exprimd, a'si declarà prOpria sa parere, pro-pria sa dorintd, propria sa judecata sau decisid ; iar nu pa-rerea, dorinta, judecata sau decisia altuia sau a altora.

Vot mai 'nainte de tote presuppune, minte, ratio, sciinta,xperiint i apoi voie liberd sau libertate.

Nimeni nu are nici drept nici datorie de a 'si da votulpentru ceea ce nu scie nici cunoasee ; pentru CO nimeninu pOte nici vol nici dori ceea ce nu scie.

Nimeni nu e liber a da sau a accepe votul altuia, pentrusau viol() dreptul altuia sau este violat.

Nimeni n'are drept a typari hartii, a le facce a circuit,influind sau cu forta sau eu amenintari, sil viole mas-

sole de a suserie : da sau nu ; pentru CO vot va sä dieddorinta propria si spontanee despre un objet sau idee,and vine timpul acellei idei.

Vreti principe strain sau nu ?Vreti vot universal sau nu ?Vreti dictatura sau nu ?Vreti khan-tatarie hereditara sau nu ?Vreti sa ye annexati la Russia precum s'a annexat

Crimeea prin khan-Tatar sau nu ?

'

Va.

'31

.

si

x74 C.,UC

-c6

www.dacoromanica.ro

4

Si alte asemenea nu va s died a chiema, lumea la votuniversal, ci a impune lumii prin amenintdri voiea saproprid, sau a chiema lumea a voth despre ceea cescie, nu cunósce bine.

Esci fonctionar subalternu, ti se pune inainte a suscrieun da sau nu. De Vei suscrie da, este in contra convic-tiunii talle, consciintei talle ; de vei scrie nu, esci pus laindex si esci amenintat de a fi destituit.

Prin urmare, iar o mai repetdmVot, mai 'nainte de tote presuppune minte, ratiO, sciintd,

experiintd, voie liberd sau plind si perfect), libertate.

Tot omul este dotat dela Dumnezeu cu liber arbitrusau cu voie liber i cu dreptul de a'si exprima, prin votvoiea sa proprid, parerea sa, judecata sa, dorinta sa, de-cisia sa ; i nimeni n'are drept de a'i impunne pesal le.

Pentru dreptul acesta dar, tot omul duly) faptele sallese lauda, se recompensä, si tot dupe') faptele salle se ju-died, se condamnd; pentru cei a avut voie liberd de afacce binele sau de a commite röul.

Ca sd putem Last)" a ne decide spre bine sau spre reu,rata mai antOiu s cunóscem, sd, putem distinge bineledin rdu. De aceea dar am dis cO pe bingo minte sau

ca s ne putem decide, se cere si sciintd, si ex-periinta la eel chiemat a'si da votul.

Toti oamenii tarn" distinctiO sunt chiemati dela Duni-necleu la Bine : nu AnsO toti Omenii se miser), spre bine.Causa este pentru cO unii nu voiescu, altii nu sciu, sicei mai multi sunt impedicati de a sci si de a venl la bine..

Tot asemenea toti Omenii sunt chiemati spre a devenidemni de a'si da votul ; si unii nu voiescu, si cei maimulti sunt impedicati de a deveni demni. ,

Votul e Ratia Ratia este ca lumina ; lumineadd Rift&Intins in departe, si luminOdd in spatiu forte micu randeste mdrginitd si restrinsd de muri, de obrocu.

Intindeti mintea sau ratia cO yeti intinde si votul, lu-minati massele ca sa le puteti chiema la consilliu, laWere. Altfel parodiati, batjocoriti Votul, i 11 faceti Pesvot.,

Pentru cO nimeni nu 'Ate da ceea ce nu are; nucereti dar pärere dela cel ce nu are nici minte.

nu

. .

ratiO,

www.dacoromanica.ro

5

Votul fiind manifestarea liberului arbitru, votul este ehsi libertatea ; emang, dela Dumnedeu, si amêndog au aceeasinaturA diving : pot cum póte si Dumnedeu, si nu potceea ce nici Dumnedeu nu póte.

La Dumnedeu, in omnipotinta sa, sunt multe cari suntimpossibili. Dumnedeu pOte sa fiA a tot-bun, pentru CO

este a tot potent ; nu Vito Anse sit fact ea sg incetedede a fi Drimnedeu sempretern si atot-bun.

Libertatea assemenea este libera a fame tot ; nu Anse-si de a se sinuccide CA libertate, degenerând in Tyranniesau in Anarchie.

Precum Dumnedeu nu póte deveni Diavol, assemeneasi Libertatiba nu póte deveni despotismu, nici monarchicunici anarchicu.

Votul adevgrat este manifestarea adeveratei libertAti.Tot ce este spre binele publicu, pentru libertatea publica,putem votA, nu Anse si ce adduce peire, catastrophe,sclavie. De aceea mai nainte de a votA, se cuvine a scisit cugetam, sit deliberant.

Votul este ea si Caudated; $i precum nu putem numieuvent (XoTos) tot sirul de vorbe vage i necornpatibili,precum nu putem dice cti cel care minte are cuvênt, CO

eel care calomnie, sau vorbesce nebune si rentacióseare euvent, assemenea nici vot in adevöratul sAu intellesflu póte fi expressia unei decisiuni nebune i d.esastróse,unei judecati strâmbe.

Vot dare este expressia numai a parerilor rationabili,numai a dorintelor ouvióse, numai .a judecatilor drepte,numai a decisiunilor salutarie.

A votà orbu, a voth cei necompetenti, a vota, nebunii,copii i junii minori, a voth massele neluminate, sau avotà olarul pentru ostean, osteanul pentru cleru, clerulpentru commercianti, cetgtenii pentru sateni, satenii pentrucetateni, pentru sciinte $i ante, si ens* pentru politica,nu se &iamb vot, ci resvot.

IV.

Vommu lAsh pentru un moment monotonia stylului di-dacticu, si vommu allergh la bunul simt al RomAnului Ingenere, la anecdotele sau historiórele lui caustice. Stylur

Ilf.

:-

www.dacoromanica.ro

6

caustieu este mai propriu Romanalui din cause multe, si iiintellege mai bine (vedi Issachar pag. 17 si celle precedenti).

1.

Pacala avea un filiu si filiul lui Plea cada greu amalat(bolnav).

Ai maned ce-va. Danciuca, fetul meu ? II intrebo,Pacala cu tout tineretea paterna.

Asu mina, stelle fripte, raspunse filiul lui ,Pacala.Ellu firesce cd 'si a dat votul, pentru cO 'si-a expri-

mat dorinta in tocmai dune cum cer unii o exprima,adressanduse la multitudini cari nu sciu ce s dorósca.

Pacalä, dupa aceasta i Pacala este tot eel ce in-tréba pe nebuni i necompetenti Pacala isi exprimO siellu dorinta printr'un vot si mai desantat, otrigand eidurere din fundul inimei :

Dóinne Dumnedeule I hingesce bóla beiatului, pine va pu-tredi cerul, sa" cada stellele, ea sa mi'i frigu vre una doe,.

2.

Nisce Pacali din systema, ache() eu inima plina de reacredinta, intrebard pe Romani in predioa Divanului deporuneeala eel (lieu si divan ad-hoc:

Ce voiti voi ?$i nu'i lassarO a respunde incai singuri ea beiatul lui

Pacalä, ci pusserti a typari mii si mii de cartulii pe earlera cacographit francosesce:

Principe strain vrem".Un alt Roman (1) ce era In streinatate dette si ellu

votul seu, isi arete o dorinta ce Vacant& i pe aceiPaean din systema si pe amagitii de densii, si pe totiprincipii strainii ce pusseserti ochii pe terrile noastre,chi:send :

a Dennne, Dumnedeule lunaesce dorinta impusa Ro-manilor pinto' (sand va putredi Europa monarchica sau re-gale, sa cada principii ca stellele, ca sii pot. si eu s dauRomanilor vr'un principe strain sal manance friptS>

Acestea pentru parerile sau dorintele desantate ; sa venimsi la pareri sau urari i dorinte ce nu vin spontaneu dinmintea i inima omului, ei sunt prescrise si impuse de attn.

1) Aeest roman ere, Heliade.

isi

a'si

I

www.dacoromanica.ro

7

3

Pacala se dusse si ellu o data la annul nuou, sprevisita sau la nasu-s6u sau la cumetru-seu, i fiind di nuscia ce sa died, instinetul sau i ens* mintea lui sane-Vise, 11 facea s tach $1. s audi numai.

De ce ai stat mut? ii lissere unii altii dupe ce eOrtiafar6 ; sa fi dis si tu ceva.

Ce eram s diou ? Intrebe.$i ellu, bietulIa, sä fi dis: da multi anni! tot ea acum» si Ii

dettere aceasta urare s'o invete pe din afarti, In tocmaica cello patru punturi si cit nisce billete ce se vedure maide un6di circuland (1).

Dupe mult timp, Pacala yacht lume adunata la un locu,intro In intru, si veclênd un om mort intins pe masa $ipe ai casei plangend, ca sa nu stea mut ca mai nainte,incepa a ura sau a areta dorinta oe o spussesere altii;

« La multi anni, tot ca acumToti allergare assupra lui ; unii dicu cô '1-ar fi i batut,

$i tirnuit cum sh nu i mai remaie per In cap.Lessati-nie, vai de mine! striga Pacala, ce am Mout?

ce am dis? sau ce se cuvenia sit diou ?fi dis, ii strigh toti, sit fi çlis, prostule : «Dum-

necleu ierte, si dumneavOstra sa fiti sena* I))(c Ash oiu dicce de aci inainte, numai me lassati ; si

ash Invete bietul Pacala sa cling speriat in Wei.

Mult dupe' aceasta, intrO Phcalh la Craciun intr'o cash,si veclênd masa lining, si un purcel fript pe masa, seadrese la commeseni cu waffle ce i se Intyparisserd atatde profund prin influinta pumnilor :

77Dumnedeu sit '1 ierte, strig6 Phcalh, i Dumneavóstresaneto01

Audi ptganul I strigare commesenii, paecti poroular fi sufflet de om, suffiet de chrestin I audi Dumnedeuse, '1 ierte ! I

sarire ou totii assupra lui, till Imflare, iar In WAAL

1) Allusie la celle patru puncte dela divanul Ad-hoc tinut la 1859in Bucurepi.

.

-- Naafi..

I

,«- - Sa

-sa fiti

.

Si

oil

www.dacoromanica.ro

8

Aoleo striga Pacala, dar cum eram s dicu ?Sci'l mâncati, seinelo0 s fi cps, pagane, iar nu Dum-

nedeu ierte.Lassati-m6, di tot asa oiu dicce de acum inainte,

si asa inv6t6 so dica speriat iar in WAALPacala se dusse de aci in ainte cu urarea sau votul

nuou, invinat pe din afarO; nu mai uith acum vorba sauurarea sa'l mancati sau mananci sänelos"1

Toti Romani sciu ce a ta-tit si cu aceastA, urare si deaceea o tacem, de o cam data.

Historia aceasta è vechie si s'a conservat prin traditiOintre Romani ; tot adev6rul ce este intr'Onsa è c6 bunulsimt popular singur ne spune (late nevoi adducu toteidoile si tote urarile impuse de altii, inv6tate pe din afarO,si applicate nici la timpul nici la locul lor.

4

o alta impregiurare, care tine cu totul de dominiulHistoriei Petriei, ne d o lectiO forte folositOre. 0 vommunarra tot pe romanesce in stylul sëu causticu.

Cuand Michaiu Bravul se deterrnio6 a sustinne drep-turile Patriei i tract atele caleate deja de Turcia ianiciard,se intellesse mai antOiu si se legO in allianta offensiva sidefensiva on Bathory al Transylvaniei si du Aron lMoldaviei.

Trasse dar sabia si ardic6 stindardul in Contra cicit-tórei de tractate, intemeinduse i pe ajutorul co ii vortrimitte Aron si Bathory.

Sinan pasa venia in contra Romaniei in capul a 200de Ianiciari, de Spahii si de Manafi ; si Michaiu esia ladunare in intOmpinarea inemicului numai cu 8000 de Ro-mani, asteptand contingentul moldav si transylvan.

, Lui Bathory attunci Ii vini pofta de a se proclamaarage, si de a suppune Moldavia i Romania sceptrului eauoel fraged.

Avea partisani multi in Moldavia, si toti iii liberalisi unitari pe attunci strigh : sa traiasca Bathori I GlOteletote era conduse de cavalleri de industrie ce devenisser6demagogi, i mercenari ai lui Bathory,

Ambitiosul Sigismund Bathogy lump). dela Moldova,sä paralyse si sá rastoarne mai antOiu pe Aron ca 0, nupóta acesta trimitte ajutorul promis lui Michaiu, i apoi

1

sO,'1

siV1

,

,'

.

.

.

'

.

www.dacoromanica.ro

9

si acesta constrans de Turci sg, fig, nevoit a se inchinacu terra din preung, lui Bathory.

Planul in folosul lui si in peirea Romaniei fu indemg,-naticu.

Se scularii glotele conduse de demagogi salariati, si in-curagiate de ostiri transylvane ce era la hotare; resturnartipe Aron, care fugi si se dette In discretia Transylvanilor.Aron muri apoi la Transylvania.

Demagogii era liberali dup6 clisa lor, si propuser6 glO-telor si al1ég un dornnu din clasele cele mai abjecte,sub cuv'ent ca s unlit natia pe thron, iar nu famili.i

Sciti ce ? le disserii ; sa' allegem un Tigan de domnu;cAci daca Tiganul se inaltg atat, unde ere n'a sg, ajungaRomânul mai sus ?

GlOtele ford supraprinse in credintele lor, si prin votparodiat dis universal proclamard un Tigan de Domnu.

Pe acest Tigan il chiema póte Borcea sau Solcan ;poetii Anse de occasiti, lingaritii aduldtori nu sciu alta inassernenea impregiurari de flaterie de cat a da numepompOse cumetrilor, complicilor lor si stapinilor nuoi.

Ii midi numai : Victor Hugo, Lamartine al Romaniei ;Beranger, Lafontaine al Moldaviei ; Cavur, Meternih, Na-poleon al Romaniei ! Le 6 rusine CU numele propriu. al-cornplicilor lor.

Tot assemenea si attunci pe Baraonul de Solcan 11 su-pranumir6 nici mai mult nici mai pucin de cat Stephan;Temasse Anse' Stephan, nu eel mare, ci Stephan Tiganulchronicarii Transylvani contimporani ii numescu RAsvan,tot cam pe tiganie (1).

Stephan Tiganul fu sustinut de ostirile lui Bathory ceintrasser6 in Moldavia, sub conditiö de a incorpora terra.cu Transylvania, si Stephan Tiganul de a fi locotenentelesau vtitaful lui Bathory.

Sunt multe anecdote sau lic6tóre despre domnirea sauirgtaeia de trei luni a lui Rasvan :

Tiganul and a ajuns impe'rat, inteu pe tatA seu '1-aspandurat".

FAcElnd allusie, cö antêiu pe cei ce '1 au proclamat dedomnu, pe aceia 'i-au dat in judecatd si pe multi a om-inorit.

1) Chronica lui incai, tom. II, pag. 257.

'e

,-

-

1

1

.

---

. .

,

1

1.

.

'

. ,

'i

.

. .

www.dacoromanica.ro

10

0 data, spun di se dusse unul la dênsul, i acel unulcath sa" fi fost Ungur pe attunci ea sa cuteele a'l intrebhast-fel. Aga eli bunióra asa de cuteclOtor ar fi numai un Rus..

Ce esci Maria Ta ? 11 intrebb ; si Dihania vrênd atrece de Roman, raspunse :

Roman sunt.Dar, 'fatal Mariei Talle ? 11 mai intrebb acel unul..Tot Tigan raspunse, bietul Baraon luandu'l gura

pe din ainte.

Tot pe attunci (pentru cb" hisloria lui Pacala e vechie)se clice et; se dusse si PacalA ea sa vaela pe andoi voi-vod i s'ai faca urdrile salle.

Din disgratiA afid pe voivocla faand cuceea ce facu toti dmenii, fid imparati, fia. magnati, fiagani.

Daca nu sciti ce facea Rasvan sau Stephan Tiganul,ghititi In cai :

Ce e micu mitutelDescallica vodd .pentru el ?

Desedlicasse In adevdr voivodd, si Pacala 11 saluth.siMai urari din fundul inimei.

«SA '1 mananci sandtos, Maria TaleBietul Pacala de bund credinth 10 dette acest vot ce

11 invdtasse pe din afar() ; nici nu scia cO urarea lui de-venise o urare general() sau universald, pentru cO tótalumea era satia de allegerea ce Mousse.

Maria sa baraona, bine vedeti Dumneavóstra cc) nu puteainghiti un assemenea vot universal.

SA'l alléga de Domnu, callea valle ; vedea si ellu ca siKyr Joni-0, (a) cr, era cu frica lui Dumnecleu. Dar sa ma-nance sandtos ceea ce nu putia a nas de omu..I se infurid .gasperul, uecisse pe bietul Pacarg, pusse a tail& si span-Ora sute si mii de ómeni ce Ii prepunea de complici luiPacala , pine &Ind se disperard i Moldovenii, se scular6."cu toii, II prinserti si'l detterti altui Tigan a '1 spanclurasi astfel scapd lumea de dênsul dupe" un chaos de treiluni produs dinteun Resvot universal.

(1) Un vecin cu Gridina Heliade ce g(a§ea a este drept sdii dea pa--rintele nostru 2 stanjeni de terren din Lica.' iar el s'a* nu cedecle Iischimb un stinjen, in dos.

.

iertaciute...i-

,

ii

^

.

.1

;

www.dacoromanica.ro

11

Tiganul acum muria sau se suia la spandurOlóre da.domn ; cata sa filed si el ce-va mile sa dea probe deiertari, pentru co cat domnisse nu vOdusse nimeni niciapa piroscei dela dênsul ; fussesse [Mind i tigan si figainos.

e Cinstiti Chrestini, disse, s sciti cO stint dator na-sului (sau Mitropolitului ce m'a uns) sä sciti cO Ii sunt.dator o mie de lei li iert

Vedeti unde udducu parerile si dorintele sau voturile-ce nu viu spontaneu din inima si mintea individelor saupopolilor, ci prescrise unele din strainOtate de peste fron-tiere, si altele din terra de ciarlatani demagogi I ce apatit si bietul PAcala cu parerile ce i le da altii sa leinvete pe din afard I de ea-Le nevoi a dat, pint; perduviata ! Ce a patit iarti atat Moldavia cat si Stephan Ti-ganul dela resvotul universal

venim si la voturi sau decisiuni si sentinte date innesciinta.

0.

Spune traditia populara cO nisce sAteni, ce numai va-zuserti nici cetati, nice urbe, nici cetateni, aflard in drumo ciobotta.

Ne sciind ce este, crezurd cO e vre o féra ce sta cugura cascatd. Iar dupa ce se convinseserd cO objectul cele insuffla spaima nici nu resufla de fel, le peri frica sitrimisserO sit chieme pe Stan Papusa care fusese o datala tirgu si de doug, ori la molt', pi scia de toate, ca sit le-spuid ce este dandnaia ce aflaserd.

Stan Papusa veni, si dupti ce se till?) mult la ciobotta,o intoarze de Vote partile, Ii dette votul sau sentinta,.

strigand :Prostilor, nu vedeti voi c asta e tok de tirnacop

AddusserO un tirnocop ; 11 laggard in ciobottd, si vadandcO se adapt sau se cam lovesce dupti expressia populara,.remasse in acel sat a se credo cO ciobotta este tok detirnacop, (vezi aceasta anecdota narrata pe largu in Bi-blice pag. 109)

Tot ast fel &and Romanii amagiti de cei de rea ere-dinta, abdicarb la dreptul de severanitate nationale,de autonomie, recunoscênd firmanul ce ii convoca Int

,

.

.

-

!....»

si

!

SA

si

ei

www.dacoromanica.ro

-divan de porunceald, credea si creclura mult timp, ca seaduna spre a punne temelie viitorului Terrei !

Precum ciobota è tok de tirnacop, asemenea si un fir-man ce convoca representantii a doe terre autonome, sepóte crede de legal si tot ast fel cei ce au recunoscutacel firman, vor puté in viitor trecce de patrioti geloside drepturile Patriei. Nimeni nu protestb la aceasta, de,cat un singur om. (1)

Tot ast fel Unitatea despotica, in care dispar tote in-dividualitatile morali si materiali, private si publice, funumit, in marea batjocura a Uniunii, unire. Eu singur,dice Tyranul absolut st fiu tot, si voi individe i popolinimicu. Unitatea e despotism absolut. Unirea estelibertatea persOnelor i popolilor intruniti:

Precum dart)" ciobotta este tok de tirnacop, assemenea,$i unitatea este unire (vedi articolul Unitate qi Unire ;vedi de o cam data and)" si Issachar pag. 39).

Tot asemenea, cand o dinibra Crimmeea se deslipi de-Turcia, deveni independenta $i proprietatea a lui Tatar-Chan, se dice cö un Roman treat Milcovul, si se dusesemai departe s vOtE pe Satrapul Ofimeei ; i ce veda cenu veda el acolo, cO scrisese amicilor sei la Bucuresci :Chan-Tatar 6 sublim I" Spun co' acel Roman se cai, maiTidos dupO ce audi qi vela ca la Basmul cu coco$ul Rosu :

Ciuci, ciuci,Cu maciuci!

Ca vine Penes imparat,Curge sange rosior,Ca pusderia din fuior.

Penes imparati dupti (le veni si Khan-Tatar inchin6,apoi Crimeea cà proprietate a sa la Muscali, Tatar Khanremasse sublim pinto' in dioa de astadi, dupo cum remasse

ciobotta a fi tok de tirnacop.

6.

Sa trecem la Historia seribsä, i vom vedé ce resultate.esu, cand se core vot dela cei ce n'au nici minte, candvotul este parodiat si batjocorit prin Resvot.

(1) Acesta fu iar4i Heliad, parinte1e nostru.

: 12

r

-

,

I,`

si

www.dacoromanica.ro

13

Cei r6i din Athena, nu putea sufferl dreptatea si vir-tutile lui Aristide, 11 acusar6, si fiind co nici o lege nu'lputea condamna la ostracism sau exiliu, Memo appel la,multitudini, la toti cati nu scia niei ce este justitiadreptatea, ea sa'si dea acelle populate votul sau pdrereadaca se cuvine a se exila Aristide, eel just ?

Populatele conduse si intrigate de demagogi, isi detterd,votul a se exila Aristide.

daca intreba cineva : pentru ce ve" dati votul a seexila omul acesta ? Omenii ce'si da, nu pdrerea lor propridci pe cea insinuatd sau impusd de altii respundea :

Pentru di este drept, i ni s'a urit cu atata dreptate I

7.

Anna si Caiapha vroia s pérdd, pe Iisus, pusser6 a'laccusa prin delatori, prinde prin miliiani, condusi deluda, i a'l da judeedtii, care 11 condamno mortii.

Pilat neallancl nici o culpa in eel just, voi libere,referinduse la multitudini, sau cum lieu unii astddi lavotul universal.

Pe eine voiti s ye liber, intrebo, Pilat, pe talharulBaraba sau pe lisus ?

$i multitudinile, conduse si intrigate de sbirii i servi--torii lui Anna si Caiapha capii cdrturarilor i Phariseilor,strigarO frenetice :

Talharul Baraba sd se libere, si lisus sd se crueifiee

V.

Nu continudm mai 'nainte, c6 ne sangerd inima deconsecintele horribili parodiei si batjocurei votului, candse cere in adios spre a facce rOu, pdrere dela cei ce n'aunici minte ea sd judece si si distingd.

Unele eh acestea vodurö tyranii cdpuiti de putere, si sebucurar6 dici le servia de pretext, si isi oisserö i fortarii,lumea a se suppune la dissa lor si a abdica la dreptulce fid-care are de a'si exprima parerea propria sau dorinta.

Tyranul slice : 4Numai eu sa am voie si pdrere si do-rinte ; nu mai eu 0', am vot: votul men singur sä fielege ; cei lalti toti sa nu voiascd de cat ceea ce voiescu,

Unitate.

sau .

Si

sal

,

,

eup.www.dacoromanica.ro

14

Tot tyranul dice ash, si o si facce din natura lui impia si,usurpatóre, in data ce se vede cu putere ; iar daca vede-atiltea exemple in ainte, acestea Ii servescu de pretext spre-a'qi legitima usurparea.

Vin apoi oligarcichii (And se vklu la putere, si aces-tia fiind de natura tyranului, nu pot fi decat rivali aces-tuia ; vor ei 6nsusiased usurparile lui, si clicu :

k Nu 6 bine sd aiba, numai unul singur vot ; ans6 6 maireA and si popolii au votuD, si cu totii impreund striga :

Jos ou Tyrannul, ca ca subjugam noi popolii i sa levsurpdm drepturile. V otu dard sa avem numai noi: nici"Tyrannul, nici Popolul sa, nu aiba vot".

VI.

Tyrannul voiesce s sting/ votul Onsusi dela inceputul-.96u : è un Erodu ce va sit injunghie CuvOntul lui Dum-necleu, 6nsusi din légtinul sau : i ordona sa se injunghietoti prunci din Bethleem, ca sit nu'i scape CuvOntul-pruncu.

Oligarchii sunt tot de natura tyrannului, si de instine-tele lui usurpatoare ; pentru cö oligarchia este tyrannianu a unuia, ci a vre o cati-va complici.

Tyrannul e ca leul la o turma, oligarchii sunt ca unkird de lupi la aceeasi turma. Cu ce se folosescu oile devor fi mancate de un leu sau de lupi ?

Când ans6 vela Tyrannul si oligarchii cd votul cresce.din preund cu mintea popolului, si ajunge in vigórea sa,precum al lui Dumnedeu Cuvênt ajunge in Vita vigórea,sa umand, si in tad, oranipotinta sa divin, attunci prinfihii Peirii, prin demagogi cumparati, Materna, intArritd,multitudinile inculte i órbe, ca sä paralyse votul, si-attunci numai in assemenea circumstantele au multitu-dinile vot &And sriga cum ii invata satelitii i sbirii Ty-ranniei ; ask' se crucifice Cuvêntul si Libertatea.b Auattunci multitudinile órbe vot, daca vin sit parodie si säbatjocure votul, sal filed resvot.

Cu tote aceste incercari si machinatiuni diabolice, duptice Tyrannul si oligarchii se conving, cd timpul nu sta,ci passa si tot passd inainte, i cO multitudinile incepu ase lumina, si cunósce errorile, 66 incepu a aye con-sciinta de sine si de drepturile lor la vot ;

Attunci incepu a cede; i ca sit restringa votul catse va puté, clan drept numai Averii sit alba vot !

a'si

_

www.dacoromanica.ro

15

(Daca Averea cà pament, ca metal, ca edificiuri, cãmail& pôte sä aibit dorinta sau Were sau judicatasau vote, qi prin urmare vot ?)

Chiamd attunci Tyrannul pi oligarchii ei pe venetici lavot, daca sunt proprietari, ea sd'ei nadreascd, banda incontra Intelligeircei.

VII.

Iar daca ei dupe aceste incercdri vulpene, Ratianmandtot cresce i se intinde, pi desrnostenitii, incercati i lu-rainati isi ceru drepturile lor, pi drepturile tutulor, atuncisä mai vec1i.1 attunci cavalerii de industrie, aventurieriisi ciarlatanii toti sunt la cdtare pi unii devin mercenariipi instrumente unui singur tyrani ei altii mereenariinstrumente oligarchilor.

Mercenarii pi instrumentele oligarchilor, uitdndu'ei ori-ginea, strigd: numai Averea sau proprietatea pete aye vot.

Mercenarii Ty.rannului strigd, in capul multitudinilorOpinca, Opinca duce sarcinele ; §i ea mai mult secuvine a aye vot. Pe tyran attunci Ii appucti dont!de Opinea.

Anse Averea i Opinea este materie mortä, pi unasi alta n'au minte nici judicatd, nici pdrere, le respundOmenii rationabili i drepti cu inima.

Nu chidmdm Averea la vot, replied primii, ci pe ceiavuti, pe proprietari in genere, ea sd, intelleagd ei pe cu-metri venetici:

Nu chidmdm Opinca la vot, replied' eei-1 dti, ci peOpincari in genete, ea 0, intelleagd ei pe gugumanii cen'au nici minte i pe cari ii pot Moen& i seducce.

Oamenii rationabili pi drepti Cu inima le respund iarti :Anse intre proprietari, unii sunt venetiei necompe-

tenti ; pi pe aceia ii edutati fiind mai indemânatioi corn-prici ; altii sunt orbi de ingonfare pi de interese inno-bill, beti de imbuibare pi de desfrondri, ei pe aceia veplace sd'i recrutati, altii sciu de tote ; numai de alleterrei nu sciu nimicu, nici datine; nici institutiuni; pi cudoneii puteti introducce cello straine in folosul vostrupropriu; lar daca intre proprietari sunt multi pi fortemulti buni pi luminati, iou zel pentru binele publicu,pe aceia cat puteti ii departati eu intrige, corrumpéndallegerile cu bani, ca 0 nu se atilt pdrerea lor

.

pi

:

niediri.

.

www.dacoromanica.ro

16

intorcdnduse &titre si lingäritii Tyrannuluile .Nspund iard:

- An Se intre sateni, cei mai multi sunt orbi de inno-:ranta, beti de sufferinte, uimiti de dureri ; si pe acestia

, nu'i chiemati la yotu sa'si exprime eel pucin pesuldorinta lor propria, ci ca sa le insinuati si sa le impu-,neti pdrerea, voiea, votul despotului vogtru si TyrannuluiPatriei.

Si cutedati voi filii ai Peirii a numi vot universal, unsingur yot, o singurd dorinta dictatd de despotul vostru,typarita pe hârtie maculath in sute de mii de exemplare,

impusd prin dol (vulpenie) sau terrorismu maselor se-duse de voi, a o accepe oh propria lor parere,prin sbieretephrenetice ?

Si cuteclati si voi tot filii ai Peirii cAti v puneti ,sub,solda Oligarchiei, a nuini vOt, pdrerea data de veneticisi de innoranti superbi In pecatele lor sand departatitOt intelligenta, tóta sciinta i experiinta ?

In van arise conspirati assupra Votului, si Cuvêniulni,si Libertatii typarului, unii prin restrAngere, altii primparodie.

Nu aveti nici un sir in vorbble'si faptele vóstre ; pentruco nu vorbiti nici nu faceti nimica din inimd si din con-

ci dupo cum ye dicta interesele innobili alle dillei.Din audite din citit amesteeati principe heterogene,,

systeme diametralmente contrarie, Par-co systemele ar'ca metallele sa se pita topi la un locu.

democrati sogialisti, maine imperialisti; astddi cuunirea, ca s o degenerati in Imitate maine separatistidesbinatori ; astddi cu libertatea, maine cu Tyrannia SaU:cu Anarchia ; si tot d'auna cu tOte la un locu confuse ;ideile, principele, systemele in capetele vOstre facu untoket-bohfc, un chaos.

Si dupd cum vo sunt capetele in confusiO, asit ve'. estesi limba de corrupta in gergul sau in gascanaria v6stit.In tote limbele de famillia roman& omul liber si collectivse zice popol ; voi 11 corrumpeti in popor.

Popórele sunt popoli deoacluti sau stricati ; i voi po-pórele le chemati la vot ca sa la puteti arma, sau rimain poesia vóstra stropiata i freneticata cu topóre. Dupece parintii vostri au sugt popolii i 'iau addus in stareain care ii descriiu singuri, voi conspirati ca degra-dati mai jos si de cAt férele.

lor,-

4 r

.

,

.

-

victiö,

Adi

,

. .

;

sa'i.

.4

gi

www.dacoromanica.ro

Numai popolii in tote natiunile au putut a'si da ade-vOratul vot; si ea sd pót. niece multitudini deveni popoli,mai 'nainte de tote cata a se lumink a inv6tà carte enpucin.

Sau daca aveti dor de multitudini, si le chiemati cucarte farO care la vot, intrebatile de p6sul lor propriu,06 sciu ce ad v6 respunda si ce s cOrd, si 6nsusi dacanu ar' sei carte. Nu le intrebati Most de ceea ce nici voiOnsusi nu sciti, nu le addunati ea sa le indoctrinati prinhanuri si prin caxeiume.

VIII.

In contra doctrinelor sau mai bine interesselor innobilialle unui tyran si alle oligarchilor, anarchistilor si ochlo-cratilor, in contra feloniei cavallerilor de industrie, con-dotierilor demagogi ce devin instrumentele &and alle unoracOnd alle altora, yin niece doctrine demne de studiat, maijuste, mai liberali, mai umane, mai salutarie cu un cuvOnt.

Aceste doctrine cauta cu bund credintd i cu Vita ar-d6rea votul adeverat i II chiama de pretutindeni dintote stdrile si conditiunile societdtii, de ori-unde esteminte, ratiO, judicatd, sciintg, experiartd, de ori-unde infine este o dorintii euviosd, o convictiti tare.

Dup6 epoche dar, dup6 progresul ce vOdu in popoli,ea sa nu cadd in erOre exclud de la vot pe copii si pejunii minori, a cdror ratiO iiu è duce formata ;

Mai exclud de o cam data dela vot femeile a caror ra-tiO este reputata de debilO sau word Mai exclud pe smin-titi pe idioti, pe risipitori, pe criminali i pe toti cei .ne-competenti.

Mai exclud inainte de tote pe strgini sau venetici, pen-tru di nu pot aye nici interesele, nici sciinta pdmOn-tenilor.

Si chemand restul la vot, numescu acel vot, universal,pentru cO in acel rest se afla in adevOr si universalitateaRatiunii, euvOntului, a Votului.

Mai -Cardin, &Ind lumea va trace prin curatitoriul civi-lisatiunii, si va ajunge, cum sper unii, si dupti cum sunteredintele chrestine, va ajunge prin garantism la har-monie, attunci votul se va intinde si va deveni univer-salissim.

Junii attunci, Conduit de parinti luminati si virtuosi,Vot Universal si Resvot Universal. 2

. . . .

.

r

' ri ; 11

17

www.dacoromanica.ro

18

vor put6 fi demni de a vota, Audi de la etate de 18 anni.Femeile ea s6ce san consorti iar nu suppuse barba-tilor, vor Ii chiemate la vot ; pentru co Ance de as-:.

multe mame econOme i intellepte sunt maidemne de a vota de cat filii lor risipitori multe sociiintellepte si econOme sunt mai demne de cat 'apebarbati viioi i risipitori.

Crimele attune' impucinânduse si dispgrênd cu.totUl,instructia cu un cuvênt i probitatea fiind intinsa, tótãlumea afarö de copii va fi competenta, i votul va fiversalissim.

Alti timpi Anse pe attunci, alte gesturi pi alte costume ;Noi astadi vorbim despre cum este si se pOte conducelumea astadi, cu buna credinta de a fi.

Vorbim pint; unde se p6te intinde astadi votul, dupe)"acelle doctrine umanitare, adicti numai pin6 la adeceuparte care singurä este competenta.

Cand a clecea sau eel mutt a opta parte din locuitoriiunei fern stint chemati la votu este tot ce pot dori liiseculul nostru acelle doctrine umanitare, i aoeasta numescu elle votu universal.

Spre exemplu : daca intr'o terra' sunt 10 miliOne de lo-cuitori, 5 milliOne suat femeile, alte 3 milliOne stint copiiMaseuli si jun i minori, 1 million sunt toti cei necompe-:tenti, adicti idiotii, risipitorii, crirninalii, toti ceitigmatisati de vitiu, dinpreunä cu strAinii si veneticii cesunt assemenea necompetehti.

Universalitatea dar a ratiiinii sg,n6tOse si a scuntei abia.se AA la un million intro 10 milliOne : de locuitori.

Tot assemenea unde stint 5 millioane de locuitori, uni=versalitatea ratiunii sändtOse si a adeväratultti yotu abia,se afid intro 500 de mii.

Ast fel 6 in terra nOstrN, in epocha actuale, de ar fi,dup6 disa Românului, cu judicata, iar nu cu lopata.

IX.

Tyrannia Anse si Oligarchia aunb16, eu lopata, pi dinaceste 500 mii exolud o mare 5i forte mare parte ce aufost si sunt fonetionari publici, si ounosou alle t6rrei ; omare si forte mare parte care sunt professori, artisti, toticei de professiuni libere, artisani, micul commercin, preoti,militari ce semi' carte, sub caveat c6 nu sunt proprietari

tali

.

uni-

I

.

smintitii.

. t.

www.dacoromanica.ro

19

Ii dg, afare din Ecclesia lui Christu, si in locul lor chiarna.pe venetici, venclendu-le dreptuI pa.mêntenilor.

Ochlocratia sau Demagogia de altd parte, vrend s ar-mecle Poporul cu toporul, fuge ca Dracul de thomiie, deintelligenta, de Otneni ca acestia ce pot aye votul lorpropriu pe salariati ii appuca tonele dorului de Opinea"numindu-o popor, pentru CO numai Opinca se lasa a soamagi a'i se impune vot strain §i a se conducce spreexcese.

Aceastd ard6re hypocrite', aceasta chiemare de porun-cola, de i place Tyranniei ce se,serve de extreme, sperie.Anse pe Oligarchie si o face a allergh si ea la demagogila eon,dotieri, si cu totii al1org6 la sophisme, la nisceOise Conventiuni i striga co acestea nu lank' opincaruluiea dea votUl, si Ca sa pót a'si da $i el parerea,,cat6 mai ante:u a se improprietan par'co n'ar avoel o avere 11 apuol, o ard6re pentru improprietarireasaténului, si arata nisce tendinte umanitare, ca sä pOtttitemporisa.

Nu improprietarirea, ci instructia, cartea pote daminte sane"tosa satenulni, conse'inta de sine, si cu-nociuta mai clarii de oaMeni si de tante; $i aceastanu place servitorilor nici Tyranniei nici Oligarchiei; noel.attunci n'ar mai aye pe eine incella, .n'ar mai aye pentruce sä le m,.i plOtezea nici tyrannii de O parte 'nici oligar-Chii de aita.

X.

Pine aci vorbirem in genere, i nate ammu clis se potapplica In toti timpii trecuti si in tote Meanie pine aci.ammu Mout numai un studiu despre sciinta votului, despre,historia lui, .despre inemicii lui din doe campuri.

Si 'lam apparat dupe eum aminu appiirat libertatea Ty-parului (vedi Issachar sau Equibiu intro antithesi), Pag.,172. 173, 174.)

Vedurem co Votul universal are doe mari campuri memice, neimpacate, ea si libertatea Tyrannului ; de o parteTyrannia cu Oligarchia sub diverse stindarde, $i de alta,Anarchia $i Ochlocratia sub diverse baiarace. Votul staintro focurile convergenti alle acestOr horde.

Sau Votul universal sta ca tin miel intre patru lupi,vi cata a'l appera ea sal mAntuim de aceste form, de a-ceste monstruri, de aceste Hydre.

.

-

.

.

,-

,.

..

, ...

'

'

4

,. 04 ;

www.dacoromanica.ro

20

Ca sa'l appe'ram Ansa mai bine si cu tóta taiga, venima applica Mite ammu tits, a nume la Prrele noastre, sine adressam la toti Romanii in genere.

SA cautam cu totii in tabellul ce am tras, si daca uniisau cu totii impreund $i eu, i tu, si el, si noi, $i voi, siei, ne vedem chipul, si rolul ce am jucat, i partea ceam luat fia-care sau amagiti, sau de nevoie, sau fortatide impregiurdri, sau deprin0 in alle trecutului, sau In-vai din crescere si din contactul ce ammu avut,sau din nestiirta de Omenii si de fapte si de diplomatiastraind ; acum cand se face lumina din patire oi din ex-periinta, sa ne dam maim cu totii spre a mantui Patriamântuind Votul universal.

Toti cu totii astadi urrim Tyrannia ; despre Oligarchie,ea nu a fost in institutiunile Parintilor nostri, si de s'aintrudus dela Mavrocordat Inca, a fost numai un abus,momitarie.

Vommu da qi o rapede aruncatura de ochiu asupra in-stitutiunilor Patriei dela Trajan plod in dlllele nóstre.

Toti urrind Tyrannia, cata cu totii mari si mici, avutineavuti, famillii historice i illustre, familii umile $i o-

neste qi sufferitóre cu totii, cu totii cata s urim si Oh-garchia.

cu totii impreuna sa combatem si Tyrannia, qi totiangerii ei, i tóta trufia ei, qi tote machinatiunile ei,toti cavallerii ei de industrie, qi tot refugiul ei din urma.care este Ochlocratia.

Nu vd speriati nimeni de adev6ratu1 vot universal, cicu totii sag appijram imbraciqam ea o ancora, de--mantuire, in tempesta ce se prepara, printr'Onsul numaivom dejuca planurile Tyranniei, i vommu ave victorie de,p1ini $i durabilö.

Daca voim sa facem o curd radical6 phreneticilor cechiama multitudile la Resvot. sa chiemdm i noi, intelligenta tóta universale, pe tot Romanul ce scie carte

isi pete da singur Votul.Cartea este un remediu, un exorcismu ce allungd dracii

din cei infuriati sau indraciti. S punem cartea dreptprincip iar nu averea, i vommu vedé cu totii, cO ammutescu indracitii; i li se dejóca tot planul de resvot lacare allérgii.

feu

a

oi

oi

oi sd'l

.

si

Si

www.dacoromanica.ro

21

XI.

Pinö s intram in historia anticelor institutiuni allePatriei, s vorbim ceva si despre ResVot, care este pa-rodia si adversariul diametralemente oppus al Votului.Cu historia institutiunilor nóstre se va distinge si maibine unul din altul.

Luptei leale, bãthlliei, guerrei (resbelele) regulate si he-roice, Slavii Ii (lieu boiu ; cand ansti vor sä arate un mace]de brigati o tilharie, attunci (lieu rdsboiu ; Slavii pe bellatoriIi nunnescu boinici sau boieri i pe tilhari rdsboinici.

Astfel ne servim si noi adesea cu prepositia rés candvoim s arOtam un exces al unei idei sau un ce cu totuloppus si contrariu al primei idei ce sta in ainte ea these.

Cand icem buzat este una, si cand se lice resbuzat,ori-ce Roman pricepe CO va sd (lied cu totul alta.

Una este turnat i alta re'sturnat.Una este popd i alta respopd.Cata differintd este dela o batallie heroicd pint)" la til-

hdrie, sau dela boiu la rdsboiu, atata este si dela vot laresvot.

Sau clitä differintd, este dela un popd cuvios pint" laun respopd desfranat, atata, si de palate ori atata este dif-ferinta intre votul universal si resvotul universal.

Sau cat sa mO exprim dupti cum odinioara mO expri-mam descriind Cdderea Dracilor.

Pe cat este din centru al centrelorpinö peste polul acel mai dep'artat.

De kiépte ori atata Parintele Veciei.A'mpins Dial din ceruri osindelor pastrat.

Votul este menit spre o creatiO i liberare ; resvotuleste menit spre distructiO i sclavie.

Votul presuppune un drept fid-cdrui individ de a'si dapropria sa parere ; Resvotul este usurparea acestui dreptde !Mire cei necompetenti.

Votul universal este ca un angel custode i mantuitoral natiunilor ; resvotul este ca un diavol parodiator sisi Mcdtor de relle.

Diavol, in limba hellenicd va s ic accusator, delator,calomniator (piris).

Sbirii si servitorii, satelitii Tyranniei sunt nisce diavoliIncarnati, impellitati. Acestia accost pe dreptii si virtuosi,

.

,

Tariei,$i

t.

www.dacoromanica.ro

22

acestia torturit pe martyri, aCestia batjocorescu pe Anti ;acestia parodid virtutile si persecute, talentele, acestia al-lung

Satelitii Tyranniei devin modele de corruptie ei dege-nerd Virtutea in Hypocrisie, Religia in Superstititi, Li-bertatea in Anarchie, si tot acesti diavpli (delatori) sesfortd a prefacce votul universal in resvot universal sprea discredità, in ochii lumii, si virtute si sapientd si li-bertate i vot si tot ce este salutariu.

Ei impedied Libertatea, si and vedu ce nu o mai pot-tine in bende si in fOrre, o prefaeu in Anarchie, ea sd,face, lumea simpI i onestd a crede ce Libertatea esteuna cu Anarchia si se,' se infióre de numele ei.

Ei impedied votul, i &And vedu co popoli isi cer drep-turile de a vota ; ei 11 prefacu in Resvot, $i bucindacella este vot universal. Lumea apoi simpld i onestdvede horrorile si resultatele sinistre alle Resvotului, siassupresc cu dênsele Votul, $i ajunge a numi epocha,de libertate si de vot universal, epocha de negre," si desinistru methorie I

Acesta este un martyriu mai presus de tote martyriu-rile ; pentru cO daca martyrii prin torture au perdutle-a remas Anse' onórea, numelo bun.

Libertatea i Votul universal, parodiate de satelitii as-eunsi si de faca ai tyrannilor, de laoplani demagogi, perdu,din preund cu existenta pentru un timp indelungat, sinumele eel bun . sau numele lor propriu ajunge a fi sy-nonym cu al adversariilor lor mortali, eu al Anarehieial Resvotului.

XII.

Ca sa me resum dare, eu cu vot universal am intelesla 1848 i intelleg pine dreptul universal de a'siexprima, fid-care competent dorinta prerea, voiea si di-eisia sa proprid, iar nu a altuia. (1)

Si am clis co numai Filii Pecatului pot fi in contraacestüi dreptu.

Mesurele ce s'au luat apoi la 1848 a se convoch Gene-ralit Adunare dap() art. 22 al Constitutiunii, chiamä lavotu pentru allegerea representantilor tutulor stdrilor so-

1) Jar nu adico: fa-m.6 dictator hereditar; cti te taiu".

capacitdtile.:

cö

viata,

si

.

'

asta-di,

www.dacoromanica.ro

23

cietàti pe toti pamantenii (iar nu pi venetici) cati sciucarte sau eel puqin a serie, ea sd'si dea parerea sa pro-pria, iar nu a intrigantilor. (Dossarele póte di se con-servd Lice, de nu le va fi apus vandalismul rus).

Prin aceastà mesura era dar chemati a vota.Toti vechii fonctionari ai Statului civili si militari.Toti profesorii in genere, i toti invelãtori din sate.Toti artistii i barbatii de profesiuni libere.Toti preotii in genere din urbe pi din sate, fare a ex-

clude pe monachi sau calugarii ce sciu carte.Toti commercian$ii, si toti artisanii ce sciu carte.Toti filii satelor cari sciu carte, sa viid a'si (là drep-

tul votul, iar nu prin delegati prin al doilea grad.Cu un cuvint toti cati potu aye un vot al lor propriu

sti vii st i'l dea, de vor aye conditiunile urmatoareI. De a fi p6,mênteni san si filii de straini ndscuti in

terra., de ori-ce natio si ori-ce re1igi6, de nu vor fi suditivre unei puteri straine ;

IT. De a aye etatea dela 25 anni in sus.III. De a aye mintile in starea normale, si viata ne-

maculata de crime.Acest vot universal nu 'I am inventat eu, ci cu dOnsul

an trait Romanii dela Aurelian pine la Radu-Negru, sidela acesta pint)" la Maurocordat ; si in drept exista pine

dupe cum se va vedé in tabellul historicu al in-stitutiunilor nOstre ce ne vommu incerch a tragge.

In virtutea acestui drept de a vota se allegea Domnii,pi Kyriarchii Ecclesiei ; in virtutea lui se allegea totifonctionarii Statului, pine la Egumenul monastiri, si pint;la Burgalabul satului.

In virtutea lui se inchieh sobórele sau obscescile Adu-ndri ; si de aceea se clicea obscesci pentru c6 representatote starile, tote conditiunile societatii.

N'am inventat eu, iar o mai repet, acest vot, ci a exis-tat din antichitate; si de voiu aye vre un merit ore-careinaintare Natiunii, nu este altul de cat c6 am deschisochii 'I an: vdclut.

Nu 'mi a placut nici odata sa iau rolul de innovator,si cu atata mai puçin de plagiar si de imitator delastraini. In tOte n am vrut sd fiu de cat un narrator sin'am spus de cat ceea ce am v6cIut in. historia Natiunii,in historia Ecclesiei, in historia Limbei.

Luati a aminte ansO, Românilor, 06 vot, vot, universal

,

,

.

:

r

astadi,

si

www.dacoromanica.ro

24

am proelamat la 1848, iar nu resvot, paralysie, phrenesieuniversale.

Votul presuppune cum am clis o minte sdnOtósä, siResvotul o minte bolnavd sau boliacd, dupe' cum dicuMuscalii, dela cari indirect vin si acum ideile de Resvot.

E mult la modd acum muscdlismul sub mascd francu-seascd. Agentii Russiei se dicu astddi imitatori ai uneiFrance heteroclite i pline de gallicismi barbari sd mise ierte dar a mö servi terminând iar cu o vorbd sla-*ond, &And in apoui alle lor dintru alle lor.

Slavii amalatului Ii (lieu boliak, si eu am proclamat siprofessedu pine astddi vot universal, iar nu boliaklikuniversal.

Tote am sufferit si sufferu ; numai a mi se parodiàideile si principele cOror am sacrificat tot pentru binelegeneral nu pot tolera, ; si cand vedu cd filii Pticatului curea credintd se servescu cu diesels in peirea Torrei, attuncinu pot sufferi

Attunci protestu.

Termindm aceastd parte destinatd pentru theoria saucunoscin-td adeveratului vot cu a da din nuou difinitia lui.

Votul adev6rat este expressia unei pdreri rationabili,unei dorinte cuvióse, unei judecdti drepte, unei decisiunisalutarie.

Tot ce este in contra acestei definitiuni este Resvot.A exprimh : o pdrere demnd de- descreerati, o dorintd

desdntatä, o judicatd strambd, o decisiö desastruasd, esteResvot.

A insinua sau a impunne masselor, supraprindOndulein credinta lor, pdrerea unui individ sau a unui partit,este abusul sau violarea votului si prin urmare Resvot.

A voth assemenea cei necompetenti este in contra bu-nului simtu popular, ce infruntd resvotul prin expressia :nu'ti baga lingura uncle ferbe 011a".

Am fost darö si sunt pentru adeveratul vot universal,dupe doetrinele celle mai urnanitare pi progressive, sidupO drepturile ab-anticuo alle Orrelor nóstre. Aceastaeste pdrerea, convictia si dorinta mea pentru epochaactuale.

,

.

;

nu'ti

www.dacoromanica.ro

25

Dela dorinta ans6 ping la realisare este mare distantä,si cu atatea mai anevoie de sarit, cu cat se vede o Con-ventiö impost de din afar6.

Spre a se realisa o assemenea dorinta sau alta si maiprogressiva si mai salutaria, nu este de cat un singurdrum care cu atata e mai drept si mai facil cu cat estede legal.

Avem un corp legislativ compus de representantii Na-tiunii. Nimeni, cand e vorba de legiuiri, nu se 'Ate adressa de cat la acestia, coci ei sunt imputerniciti de alegiui. Este, voiu sa dicu cestiö parlamentara, iar nu decafeuri nici de dorobanti ai

Representantii Natiunii au si dreptul si puterea a faccesa 6s6, din rerunchii Autonomiei nóstre o lege electoralO,

aceasta, ca s fig romaneasca, cat s fig, dupo dati-nele -t6rrei, duly)" cum se va node in partea doa ; cata ase chiema adic6 din tote starile Omani competenti carisciu carte a vota si a'si trimitte representantii lor ingenera l'a Adunare.

A esi ans6 care cum se scóla, And ate un oomitetad-hoc i numit de sine, and cate un individ, si a Im-pärti billete ca ex officium ca sa adune semnature, carefortate, care smulse prin amagire, care faro' voiea si scireacellor susemnati, care de nume necunoscute ; si a credoapoi CO cu immultirea unor assemenea semnOture se póterealisa, ni intinderea votului la cei competenti, ei vio-larea votului prin chiemarea la vot a cellor necompetenti,fi aceasta chiernare pentru o singers occasiO I un asse-menea individ sau c6 nu este In mintile salle, sau c6 seintemejac16, pe vre o putere Ore-Care.

De este nebun, nu merita nici un respuns ; cOci lumeaII va punne la locul lui, cOei lumea nu se lassa a fi in-sultata ping acolo in cat s fig, considerata cc)* nu solecum se facu legile.

Iar de se intemeiadA pe vre o putere, acea putere, ori-care va fi, nu pOte fi considerata, de sat dt o donchicio-nada conspiratóre, incontra ordinii legali. 0 vom tractacum se ouvine la locul ei, in partea a treia.

Vom batte pe al cui 6 allele, MO a ne punne minteaeu javre ce latrd la lull&

Putem aye multi adversarii, i multe critice la aceasta,'opuscula; scim ans6 mai din ainte c6 adversarii nostrivor fi:

.

.

. .

Politiei.

si

-,

www.dacoromanica.ro

Tot ce este tyran.Toti oligarchii, de va mai fi vre unul.$i toti sbiiii i satelitii Tyrailniei si Oligarchiei, ce

astadi se facu demagogi la opiani. N'am ambitionat nicio data laudele acestora. Injuriele lor, ne,adducu multu-mire, laudelc lOr ne infiora, ca netedirea unui sórece ploatce ni s'ar sui pe pelle.

Toti cati suet in adevar pentru adevOratul vot universalvor fi ci noi. $i de nu va fi nici unul, sau vor fi fOrte

attunci remaind singuri, vommu dicce cO ve-nit Mace' timpur sau epocha adeveratului vot universal;

attunci cei ce ambla cu hartii n'au de scop de cat unResvot de porunceala ca sa comita o nelegiuire de lesd-nationalitate.

Publicat la 1863.

Z-P 26

f I,- :

,

pucini, n'a

vi

www.dacoromanica.ro

Cum s'ar puté modifick actuate lege electoralä

IN FOLOSUL INTECTUALILOR.

Am credut de datoria mea ca fiiu al lui He liade-Riidulescu s retypirirescu articolul sen, « Votul universal ;Siresvolul universab, public it la 1863 in scrierea sa, Equi-libru intre antithese, la pagina 197, si tras apoi in treieditiuni, in typographia Heliade i associatii ; ash de multa lost el citit in tarra nostra. Cred c i. acum are sdfig, appreciat in tiro pul cand se discutd modificarea ac-tualei legi electorale. Adeve'rile ce el contine te face sg.dici si cu astg, ocasiES, cg elle sant eterne.

Elle dard m'au inspirat a publich celle ce urmédg. Fiindans6 fonctionar la Adunarea deputatilor se cuvine sg,"

puiu friu cugetdrilor ai reftectiunilor .melle. Lectorii Anse'cari au putut urmäri celle petrecute dela 1860 in cua,in allegeri, subt regimul constitutional ai subt actualalege electorald pot lesne spune ai serie aceia ee eu tac...

Probd c nemultumirea este apprópe generala in con-tra actualei legi electorale este CO se insistd assupra mo-dificdrii ei.

Systemul ce propun ansè este basat pe capacitateape cultura persdnelor iar nici de cum pe avere a lor.

Vor fi clan) tot trei collegii electorale, allegênd catedeputati de, fid care judet.

Primul collegiu va aye 3 repiesentanti.Adoilea 2, al treilea unu, jar judetul Ilfov cu Capitala

tdrrii vor da 10 deputati, din cari 5 la collegiu I, trei lacollegiul al 2-lea ai 1 la col. al treilea.

In collegiul I vor aye dreptul s votede toti doctoriiai licentiatii in littere sau in ori ce sciinte, alle calordiplome s fig, recunoseute de Statul roman fie chiar co-

Intre acestia se intellege ol intrd toti magistratiiai toti fostii i actualii profesori universitari sau secun-

p.:1-rf;-Prl',;7rm V ;El j :s.P:.;!-';"

', '" '11:2,34.4'; ."...TV'n't.' "! 4?"'- .. t

*.

4.e , k . 1 1.4

. .

. .. .

.

I

6. ,

.

ppi$ti.

-

qi

www.dacoromanica.ro

28

dari, toti membrii academiei romane, toti profesorii aisch6lelor de poduri $i soselle ai sch6lei normale, ai cellorde sylvicultura, de meserii, de architecturd, de sciinte deStat, de agriculture, de commerou. Asemenea si profe-sorii academiei commerciale etc. Toti fostii deputati sautenatorii allesi in trei legislatiuni, precum si directoriisubdirectorii cancellariilor Corpurilor legiuitóre ; toti fostii

actualii ministrii precum i secretarii generali dela mi-nistere sau dela verce autoritati ; toti membrii consilliu-lui permanent de instructiune publica; toti directorii sisubt directorii de serviciu dela ministere, commune sauprefecturi ; toti prefectii i subt prefectii; toti autorii cariau publicat mai multe scrieri de valóre. lar cei cari vorda la lumina, numai una vor vota in collegiu al doilea,pentru ca se pot gasi pers6ne eminente cari 'si au fa-cut singuri studiele, dupti cum a fost Heliadesi n'au tinut s aiba, nici o diploma de studii. In ase-menea conditiuni exista multi si fosti actuali fonctionari,pe can Ii enumOr aci si nu posed nici o diploma $i cut6te astea merita a fi in fonctiuni si a fi allegatori incollegiul I si al II-lea.

Asemenea vor voth in acest collegiu toti inspectorii di-feritelor ministere, precum i ai judetelor pi commune-lor ; Toti administratorii, directorii de bibliotheci fosti siactuali etc.

Nu vor putO fi exlusi militarii dela vot nici o data. EiTor voth in collegiele cari le accorda dreptul legea elec-torala. Se cere ca sa se largésca aceasta lege cat de mult.Cum ? Largire este child escludi vre-o 500 mu allegetorimilitari, aparatorii patriei? Von vota darö i ei in acest

incepOnd dela gradul de major in sus.

In collegiul al II-lea.

VotOsa Toti profesorii de clasele primare ; top jude-catorii de pace si aju'Orele lor ; toti cati au foSt deputatisau senatori inteo legislatiune ; toti bacalaureatii san cariau obtinut certificatul de absolvirea claselor gymnasialesau unei schOle superióre claselor primare, alle carorcursuri s fia de cal puoin 3 anni de studiu ; toti absol-ventii seminarielor; toti stenographii si secretarii si ar-hivarii Camerii si senatului. Toti militarii dela gradul desubt locotenent pin() la capitan inclusiv ; toti greffierii

$i

$i altii,

eollegiu,

-

qi

si

www.dacoromanica.ro

29

ajutoarele lor dela instantele judecatoresci precum si archivarii dela tote autoritatile civile i militare dinterra.

In collegiul al III.VotOza : toti cati au facut eel pucin celle 3 clase pri-

mare obtinOnd certificat de elle, sau cei cari sciu eel pu-cin a aerie si citi, cunoscOnd bine celle 4 operatiuni dinarittmetica si systemul metric.

Spre a se putO Anse marl intr'un an sau doi nume'rult.allegatorilor din acest collegiu vor fi obligati sit invetecarte toti soldatii in timpul cellor 3 anni de serviciu.militar.

Se vor infiinta darn' scholi primare in armata unde va,fi obligatoriu pentru cei cari nu cunoscu sciintele ce sepreda in celle 3 clase primare s le invete spre a obtinecertificat constatator de studiarea lor cu succes.

Se vor infiinta in tote communele si orasele scholi deadulti unde va fi obligatoriu tutulor cari nu sciu carte.

invete studiile cellor 3 clase primare, in lunele &andn'au de lucru, in Novembrie, Decembrie, Ianuarie si Februarie in fiecare an.

Cei cari vor refush s invete cel pucin a citi si eeriegrammatical precum si celle 3 operatiuni de arithemecacu systemul metric vor plati o amenda de 400.leila 1000 lei. Si in cas de nesolvabilitate vor face un aninchisóre.

In secolul in care traim nu mai este permis nimAnui .a nu sth carte de loc.

Avem inscris in constitutie and; dela 1866, instructiaobligatorie si guvernele s'au succedat flirt sa o puie le-gea inapplicare nici pine' Oare nu este rusine pentru noi ca instructia sit fia mai raspandita in Bulgaria.de cat in Romania ?

SENATULPentru allegerea senatorilor votOcla toti alleg6torii din

collegiul 1 pi al II de Camera, implinind conditiunile enumerate mai sus.

Nu exista collegiul al III de senatori.Mai au dreptul sa votecle la collegiul I de senat toti

archierei, episcopii si mitropolitii. Cei doi din urma stint.Anse de drept senatori.

.

,

sa

pinö.

.

, açli.

www.dacoromanica.ro

30

La collegiul al doilea votoda toti Staritii de monastiriToti calugarii votOda pentru Camera si Senat In colle-

giele respective dupd gradul de instructie ce au conformdispositiunilor de mai sus.

Toti acesti allegatori alleg ate 3 senatori la collegiul I2 la collegiul al II de fig care judetu. Pentru Bucu-

resci Ansi)" se alleg : 5 col. I si 3 col. 2.Academia romana va trimette in senat un representant

-al ei la col. I, far "Universitatile cate doi de 'fiA care, tot.1a acest collegiu.

. * *

Femeilor romane cari intrunescu Conditiunile de ad-misibilitate dela collegiul I si al 11 de allegAtor se cu,vine sa li se dea dreptul d'a vota in acelle collegii.

Femeia in statele civilisate nu mai este desconsiderata,"'.ca in secolele trecute. Ea a lost admisi prOfesOre pest&tot pine' si 'n universitati constatandu-se intelligentatapacitatea ei. Ceva mai mult elle seocupil de politica.Assista la desbatterile Corpurilor legiuitOre, Citescu jur-nale, se ducu la Intruniri

Femeile din secolul XX stint mult mai superiOre de -Telle din secole trecute, asa cO s'a gasit cu calle in unele;State a le da dreptul s Votede la alleged. .

De ce ore noi Romanii sa nu .fim Intre celle dintdiupopóre thin sa, le recunoaseem Aceste drepturi politico ?

De ce 80; nu ne grabim a recumisce nedreptatea ce ii:se face respingêndu-le dela allegeri si d'a pleda DoMijlOce femeilor d'a'si castiga existenta inteun mod ono-cubit clan doriti sa radicam moralitatea lor.

Romanca a addus mad servicii Patriei. Ea a assimilatpe mai toti streinii cu cari s'a easAtorit..Cate mii de Bul-gari, de Sarbi, de Armeni si de Greci nu ia assimilat.Uitativd la nutnele lor yeti cui36$ce. Ce patrioti marin'am avut si avem printre acestia. Eil au fost ministrii,presidenti de Camere etc. Dar Romanca a assimilat chiar

pe Nemti si Francesi cari stint cei mai greu de assi-milat. Dare Steghe ministru sub Voda Cuza nu eranOmfu ? Asemenea si Geld i profesorul Wahman.

Dar eine mite uita pe infocatul frances7

Doctor Davilla.ce patriot luminat era ?

Cereti sa se intifidã votul i apoi nu vreti sa votedefemeile si vre-o 500 mii de militari!

Heliade a sustinut votul universal. In multe State el a

,

. ,

ei

.publice. .

1..

ei

. ,

.

si

.

ci

www.dacoromanica.ro

31

fost proclamat SA'l introducem i noi dupA cum arAt acibasat Ansa pe capacitate si instructie.

Apoi eine a conservat mai bine religia nóstrA orthodoxa, nationalitatea si limba, obiceiurile i traditiele decat Romanca ?

Si eine are Anse' in viitor sit assimile pe streinii din,terra nóstrd de cat Romanca nóstrA: Se eseeptédd Ebreicari nu vor sa se assimille cu mci un pretu, spre real lor.

Recunóscerea dreptului pentru femei d'a puté allege sielle deputati si senatori, am convictia, c va fi spre laudaRomanilor, dupo cum am fost laudati de streini cO n'am'executat pedépsa cu mode nici chiar cand era inscrisAin regulamentul organic.

Stint niulte dispositiuni bune in actuala lege electo-rald. Nu le am reprodus spre a nu lungi acest articol.Cred Anse CO elle vor fi luate in gala cand CorpurileLegiuitore vor elabora nuoa lege.

,Din celle co am sods se p1:5!e vedé eti am tinut'ca Col-legiul I sit preponderede, ea cel mai capabil, celle laltecollegii. Mai alles pentru Senat majoritatea absoluta o ausenatorii din collegiut 1 Si. cu drept cuvent fiind eel maiCapabil.

Am eliminat collegiul al III al torrandor dupe cumeste in actuala lege, pentruce de cand. exista a fost o pa7radio de allegeri.

Dar nici torranii nu tin sA fiA allei. Mi addue aminted'acum cati va anni cand me afiam la tribunal unde aufost condamnati nisce torrani, la perderea drepturilor po-litico. Ne sciind ce va sA died aceasta au intrebat pe ju-decatori sa le explice. Presidentul le a rASpuns di nuvor mai aye dreptul sa mai allOgd deputati.

Sa trAiti cinstiti boieri, Durnnedeu sd ye dea sand-tate si fericire I Mult bine ne ati fdciit, cO niult timp pordómcu allegerile purtandu-ne pe drumuri. SA trail,

Nu preSupuiu ce so vor gasi multi Romani la noi carisA primésed ea votul unuiom de Stat sa valorede maiPiiein do cat voturile a 'doi mdturatori de stradd cariSeim pueind, carte, si prin urmare nu ignoranta si inca-pacitatile sA aiba mai =HA preponderenta assupra ea-yacitAtilor i intelleetualilor:

* *

Votarea are sA flit absolut secretcl si liberd pentru tooallegotorii. Ea va fi si obligatorie pentru civili si mili-tari, de ori ce grade, asemenea si pentru femei.

I -

,I

$ .

.21

--traiti I:

'*

www.dacoromanica.ro

32

Este o datorie sacra' intr'o -tarrd parlamentarg, ca ficare roman sau roman.% 010 dea votul pentru a fi allescineva deputat sau senator si pentru c s'a fgcut obiceiuea apprópe jumkate din allegdtori sg, lipsésed dela vot,trebuie sg, fie obligate ori ce persónd romang, sd voteclein clioa fixatd pentru allegeri. In cas contrariu va pithin folosul.spitalelor respective summa dela 300 lei ping,la 1000. i In cas de neplatd a acestor bani sä facd in-chisóre 5 luni de cline. Numai in cas de bait, probatdprin certificat subscris de doi medici si legalisat, numaiattunci pOte cineva sä fig, dispensat d'a volt.

Toti fonctionaiii militari si civili, de ambe sexe potlipsi de drept ,si fare permisie dela functiunile lor inlele de alegeri. Ceva mai mutt ei vor callgtori gratuit intote trenurile din tarrd in clioa allegerilor in clasa II sia III-ea spre a putO sg, se duce in communa undo isiexercitd dreptul de .allegötor. Nu Onset' cu ealle a seimpedica ori ce fel de alleg6tor nici chiar militar d'amerge sg, voteze. Acest drept este sacru i o datorie pen-tru un om intr'un stat parlamentar. Inteleg sit fia impe-decat un fonctionar facd politica sau mai bine clis sg.entice actele guvernului i alle superiorilor si. Functionariisunt datori sd 'si facd constiintios datoriele lor. Dar n'are,dreptul nimeni sit '1 impepice sit votecle pentru persona.pe care o credo fololitqe Patriei d'a fi deputat sau senator.

e Aitioe7lziye--6610 e-ek

Pe sele

Cari se cuvine a fi prevticlute in legea electorald pelângö celle enumerate mai sus.

Cme va impedech pe un fonctionar militar ori civil deambele sexe sit votecle va fi pedepsit cu inchisoarea dela3 la 5 luni sau perderea dreptului d'a fi foactionar petimp de 3 ani. In cas de recidivd i se va da indoitd siintreitd pedOpsd.

Tot ast fel vor fi pedepsiti cei cari nu vor respectàsecretul votului sau vor intrebuinta, suveicd sau ori cafel de manopere reprobabile.

I. I Heliade Malone, Fiiu.

rill.

sà

.

4174Z,

.1

71.>

www.dacoromanica.ro