"nepedagogic", c`ci ne surprinde neînc`l-zi]i.

Din pitoreasca în[euare de pe cre[-tetul Padinei, mai urm`m de-a coastapoteca turistic` jalonat` de band` galben`pre] de 15-20 de minute, pân` travers`m2-3 [i[toace abrupte, care se pr`v`lesc înadâncurile V. }ig`ne[ti. De aici p`r`simmarcajul [i ]intim jum`tate la dreapta,c`tre firul principal, pe care îl atingem lacota de aproximativ 1950 m, cu circa 100m sub nivelul modestului L`cu] }ig`-ne[ti, de pe traseul marcat care duce spreBran. Timp de mers pân` aici: de la M`l`-ie[ti pân` în {aua Padinei Crucii, 1 or`;din [a pân` la traversarea talvegului }ig`-ne[tilor, 30 minute.

Din mai multe h`]a[e paralele de oi,care se înscriu printre tufele rare de jne-peni, smirdar [i anin de munte, îl alegempe cel mai b`t`torit. Ocolim un promon-toriu stâncos, pe care îl reperasem înc` devizavi [i, în sfâr[it, h`]a[ul devine potec`ciob`neasc`, de "încredere", care urmeaz`pridvorul înierbat, tot mai bine individu-alizat pe versant. Mai jos [i în dreapta,peste ulucul }ig`ne[tilor, distingem unt`p[an înverzit, aproape orizontal, loc bunpentru stân`, unde chiar z`rim o colib` [iun ocol pentru oi. Este ultimul sectorprimitor al v`ii, c`ci imediat mai în avalîncepe o rupere de pant` [i valea cap`t`aspect alpin, s`lbatec, pân` aproape deconfluen]a cu V. Velicanu, afluent de pestânga.

Noi continu`m printre stânc`rii, peingeniosul drum ciob`nesc, în direc]iageneral` nord, pân` ce în dreapta noastr`se casc` un horn umed [i pr`p`stios,adâncit înspre treapta a treia a V`ii alpine}ig`ne[ti. "Pe asemenea coclauri se simtacas` antilopele Carpa]ilor", comenteaz`ortacul meu.

Tufi[urile se îndesesc. Poteca noastr`cote[te brusc la stânga [i traverseaz`um`rul nord nord-estic al Culmii }ig`-ne[ti, peste o poli]` înierbat`, la bazaunui perete stâncos, surplombat. Am in-trat de acum în bazinul superior alPârâului Velicanu, ale c`rui fire de obâr[ie,r`sfirate în evantai, le trecem unul dup`altul, pierzând pe nesim]ite din în`l]ime.Panta general` a versantului a mai sc`zut;h`]a[ul unic de pân` aici se multiplic` lalibera alegere a oilor frunta[e din [ir.

Noi îl alegem pe cel mai b`t`torit [ilat. Drumul nostru se arcuie[te apoi, pro-gresiv la dreapta, din nou spre nord. De lacota minim` a c`r`rii noastre, de pe fun-dul "pâlniei" V`ii Velicanu (1800 m), în-

cepem s` câ[tig`m bini[or nivel [i atin-gem f`r` dificultate grumazul sudic alMuntelui Velicanu, la aproximativ 1880m, punct unde se sfâr[e[te inedita noas-tr` brân`. Din firul principal al V. }ig`-ne[ti pân` aici am f`cut vreo 1½ ore.

Inventariind în minte brânele cunos-cute în Bucegi, înclin s` o compar peaceasta cu Brâna Morarului, ramura din-spre V. Cerbului. {i, pentru c` se cade s`poarte [i ea un nume, iar eu nu am cu-no[tin]` ca pe vreo hart` turistic` s` o fiscos cineva din anonimat, îmi îng`dui s` o"n`[esc" drept Brâna }ig`ne[tilor.

R`splata pentru osteneala, st`ruin]a[i zelul nostru de "exploratori" ne-o c`p`-t`m cu prisosin]`, urcând timp de 15 mi-nute spre miaz`noapte, pân` pe mo]ulstâncos al Velicanului (1902 m), muntefabulos, necercetat de montaniarzi ori al-pini[ti (speologic, în 1983, explor`rileClubului "Emil Racovi]`" Bucure[ti nus-au soldat aici cu descoperiri - Ic` Giur-giu). Din acest adev`rat foi[or, cel maiseptentrional al Bucegilor, ne bucur`m decea mai complet`, direct` [i apropiat`priveli[te a satelor br`nene, în[irate subnoi la mai bine de 1 km pe vertical`. Înfundal, tabloul este întregit de creastazim]at`, inconfundabil` a Pietrei Craiu-lui; mai spre nord-est este [esul }`rii Bâr-sei, str`juit în spate de movila singuratic`[i întunecat` a M`gurii Codlei, obturat îndreapta de siluetele Post`varului [i Pie-trei Mari.

Cea mai fireasc` continuare a drumu-lui nostru este în direc]ia Bran, pe c`rareamarcat` cu band` ro[ie. Pentru a ajunge laea revenim în {aua sudic` a Velicanului,de unde vom alege o continuare pu]inocolit`, dar cu frumoas` vedere spre toateazimuturile. Anume, ]inem direc]ia sudsud-vest pe coama de leg`tur` dintre Vâr-furile Velicanu [i }ig`ne[ti, în urcu[ lin,dep`[im proeminen]a de cot` 2014 m [icontinu`m spre miaz`zi, pân` ce întâlnimramifica]ia muntoas` care se desface dinMuntele }ig`ne[ti c`tre vest nord-vest:Culmea Clincea. De pe Velicanu pân`aici ne-au mai trebuit cam ¾ ore. N-ammai beneficiat de existen]a unei potecipropriu-zise, dar lipsa accidentelor ma-jore de teren [i vegeta]ia pitic` ne-au în-g`duit s` ne croim cale lipsit` de greut`]i[i pericole.

Urm`m apoi c`tre apus Muchia Clin-cea, având jos, în stânga noastr`, pe untraiect de-a coasta, poteca marcat`, pecare o întâlnim într-o prim` [a (1895 m)de sub care se dezv`luie privirii, spre

nord, bazinul V. P`nicerului, iar c`tre sudacela al Url`torii Clincii. Este [i aceasta ozon` de mare interes peisagistic, îmbie-toare [i pentru fotografi, cu turnule]e,col]ani [i lame stâncoase împlântate hao-tic în flancul muntelui, care ne scap` demulte ori vederii sau de abia se las`întrez`rite de pe poteca turistic`. Durat`de mers pân` în [aua cu marcaj înc` 30minute.

Continuarea itinerarului nostru esteunul din drumurile turistice dar [i pasto-rale de o deosebit` frumuse]e [i varietate,care ne coboar` în localitatea Poarta Bra-nului [i apoi ne duce în centrul Branului,la [oseaua na]ional`. Întâiul tronson dinacest drum este dominat de stânc`rii cuforme care de care mai insolite, îngem`-nate cu vegeta]ie tot mai înalt` [i maideas`, care cople[e[te în cele din urm`stânca, pe m`sur` ce coborâm.

Asemuiesc mereu acest flanc nordical Muntelui Clincea tot cu o fa]` orien-tat` spre miaz`noapte (i-a[ spune Fa]anev`zut` a Ciuca[ului), atât de pu]in cu-noscut` [i rar umblat` de turi[ti. M` referla poteca însemnat` cu cruce ro[ie careleag` Vf. Ciuca[ de localitatea Vama Bu-z`ului, trecând prin c`tunul Poiana D`l-ghiului. {i acolo întâlnim în preajmalizierei p`durii forma]iuni stâncoaseîntrucâtva comparabile cu cele de peCulmea Clincea (de pild` Mâna Dracului[i Gemenii Ciuca[ului).

De la intrarea în poteca marcat` cuband` ro[ie [i pân` în centrul Branuluimai avem nevoie de peste 3 ore de m`r[`-luire. Iar dac` nu ne gr`bim s` p`r`simmasivul, ne st` la îndemân` aceea[imagistral` turistic` band` ro[ie, urmat` însens invers, tot plin` de atrac]ii [i surpri-ze, pân` sus pe Platoul Scara.

47. Omu - Vf. Buc[oiu - Vf. Scara -Omu

Traseu pentru o lung` zi senin`, devar` sau toamn`. Plec`m, pe band` ro[ie,de la cabana Omu spre Muntele Buc[oiu.De pe Buc[oiu coborâm pe Valea Pietrelor(numai dac` avem echipament de alpi-nism/ speologie) sau pe Brâna Caprelor(marcaj triunghi albastru), pân` în firulV`ii M`l`ie[ti.

De aici suim pe Padina Crucii (pelinia care ni se pare mai atractiv`), cobo-âm în Valea }ig`ne[ti (nu este o proble-m` s` g`sim o variant` u[oar`) [i urc`m peMuchia }ig`ne[ti (avem de ales între nu-meroase c`i), de unde ne l`s`m în firul

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

26

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

superior al V`ii Url`toarea Mic` (pantapare urât` la început dar ne d`m imediatseama c` nu sunt deloc probleme). Acolointercept`m triunghiul galben, care suiepe Vf. Scara. Putem înnopta tot la cabanaOmu. Nu exist` surse de ap`.

48. Creasta Balaurului

Radu Hera (Bucure[ti)

În zilele senine, vara sau iarna, dru-me]ului aflat fie la poalele Bucegilor, laPredeal sau Râ[nov, fie pe traseele dinnordul masivului, i se înf`]i[eaz` în toat`m`re]ia piramida Buc[oiului.

Cel mai însemnat munte din grupulculmilor nordice, Buc[oiul, 2481 m, prinmarea varietate a reliefului, prin perspec-tivele pe care le ofer`, reprezint` o ]int`râvnit` de multi drume]i [i alpini[ti afla]iîn diferite stadii de preg`tire montan`.

Situat la aproximativ 1 km nord deVârful Omu, Buc[oiul este m`rginitînspre vest de Valea M`l`ie[ti, spre est des`lbatica Vale a Gl`j`riei, în timp ce la sudValea Morarului îl desparte de MunteleMoraru.

De sub vârf se desprind, aproape înunghi drept, dou` culmi înalte [i destulde diferite ca aspect: Creasta Buc[oiuluiMare, stâncoas`, înso]it` de marcaj turis-tic band` ro[ie [i Buc[oiul Mic, paralel cuCreasta Morarului - aflat` la sud. Întreaceste dou` culmi ale Buc[oiului, ValeaBuc[oiului [i-a s`pat albie întrerupt` denumeroase hornuri [i s`ritori (vezi schi]ade la pagina urm`toare).

Creasta Buc[oiului Mic, privind se-ver spre adâncul V`ii Morarului, atrageimediat aten]ia celor afla]i la cabana Omuprin turnurile [i acele care se succedneîntrerupt pe o pant` din ce în ce maiînclinat`.

La fel ca [i Morarul, fa]a sudic` aacestui munte este înierbat` [i însorit`,cu un aspect primitor, pe când fa]a nordi-c` este stâncoas` [i rece.

Buc[oiul Mic formeaz` cump`na deape dintre bazinele Prahovei [i V`iiGhimbavului.

Atr`g`tor prin aspect sau surprizelepe care le promite, Buc[oiul Mic - denu-mit [i Creasta Balaurului - reprezint` oposibil` cale de acces spre Omu, la urcaresau spre Valea Morarului, la coborâre,dând posibilitate celor pasiona]i s` explo-reze o zon` mai pu]in umblat`.

Datorit` efortului însemnat pe care-lreprezint` urcu[ul pe aceast` creast` pre-cum [i identific`rii anevoioase a intr`rii în

traseu, în cele ce urmeaz` vom descriedrumul la coborâre.

Pornind (pe timp frumos [i f`r` multbagaj în spate) de la cabana Omu, urm`mmarcajul turistic band` ro[ie spre VârfulBuc[oiu; înainte de a ajunge pe vârf, la al-titudinea de 2400 metri p`r`sim marcajul[i urm`m spre dreapta o potecu]` bun`care dup` 5 minute ne scoate în apropi-erea Strungii Buc[oiului, unde î[i areobâr[ia valea cu acela[i nume. De aici ur-m`m f`r` potec` creasta din fa]a noastr`atacând primul pisc al Crestei Balaurului.Dup` dep`[irea acestui prim vârf cobo-râm într-o mic` [a [i urc`m un al doileapisc, mai mic decât precedentul.

Coborând dup` aceea sub creast`, peun mic jgheab, întâlnim un h`]a[ de caprepe care nu-l vom mai p`r`si mult` vreme.Urmând aceast` potecu]` ocolim câtevastânci proeminente [i c`lcând atent pepietre coborâm mereu având în fa]a noas-tr` drumul accesibil.

Dup` ce trecem pe la baza mai mul-tor stânc`rii aflate în stânga, care str`ju-iesc Strunga Vâlcelului Grohoti[ului(afluent al V`ii Buc[oiului), dep`[im unum`r de piatr` care ne impune un micocol, ajungând pe o mic` platform` str`-juit` de un perete. În continuare drumulcoboar`, mai abrupt, pe fe]e de iarb` [icurând, în dreapta noastr`, un picior larg[i foarte înclinat ne permite o eventual`retragere spre Valea Morarului.

De aici h`]a[ul nu se mai z`re[te, iarcreasta din stânga noastr` este foarteabrupt`; mai multe poteci de capre, aflatesub noi, ne induc în eroare. F`r` a nepierde vremea, coborâm o mic` pant` deiarb` pân` la baza unui perete din stânga,unde reîntâlnim potecu]a. Travers`m pesub stânci, cu aten]ie, a[a cum ne-amobi[nuit pân` acum [i dup` circa un sfertde or` ie[im din nou aproape de creast`,într-o zon` f`r` stânc`rii [i mult maiprimitoare.

În stânga, foarte curând, se contu-reaz` Strunga Porti]elor, care se afl` laobâr[ia Vâlcelului cu acela[i nume, aflu-ent important al V`ii Buc[oiului.

În drumul nostru am str`b`tut ceamai s`lbatic` por]iune a crestei, care pri-vit` de aici nu este decât o succesiune deturnuri care de care mai abrupte.

Nu ie[im definitiv în creast` ci conti-nu`m pe h`]a[ul care ne poart` acum înurcu[ u[or pe fe]e de iarb`, foarte aproapede culme.

Dup` un parcurs u[or [i comod ie[imîn final pe muchie [i continu`m coborâ-

rea, de data aceasta pe fa]a din stânga, ceaspre Valea Buc[oiului.

Pantele din stânga noastr` par uneorifoarte accesibile coborârii dar nu toateprezint` aceast` calitate, ele închizându-se uneori cu mari rupturi de pant`.

Sub noi distingem drumul turisticmarcat dintre Pichetul Ro[u [i M`l`ie[tiprecum [i Poiana Buc[oiului din care seîncepe urcu[ul pe aceast` vale.

Parcurgem în coborâre creasta acumstâncoas`; dep`[im câteva mici proemi-nen]e ale acesteia, acoperite cu tufe desmirdar (bujor de munte, rododendron),ajungând în zona jnepenilor.

Aici orientarea este mai dificil`. Cuaten]ie, dep`[im prin stânga un turn maiproeminent (La Balaur, 2035 m) [i dup`el întâlnim o potec` ce vine din stânganoastr`, din vale. Aceasta este Brâul Mareal Buc[oiului care atinge în scurt timppunctul s`u de maxim` altitudine.

Ne afl`m acum în apropierea loculuiîn care trebuie s` p`r`sim creasta acoperi-t` cu jnepeni. Urm`m înc` pe o mic` por-]iune culmea [i apoi, pe poteca bine con-turat` a Brâului, prindem s` coborâmabrupt spre dreapta.

Un ultim tur de orizont de pe culmecuprinde în fa]a noastr` Creasta Buc[oiulMic, cople[it` de jnepeni. Spre stânga(nord) Valea Buc[oiului se deschideadânc, str`juit` de cealalt` parte de imen-sul masiv al Buc[oiului Mare.

Spre dreapta (sud) Morarul este par-c` mai grandios ca oricând, iar Valea Mo-rarului se casc` parc` pentru a ne înghi]i.Partea estic` este ocupat` de priveli[teabinecunoscut` a Mun]ilor Baiului [i a V`iiPrahovei.

În locul în care ne afl`m, poate unuldintre cele mai frumoase din masiv, sun-tem întâmpina]i pretutindeni de stânci.

A[adar, prindem s` coborâm abruptprintre jnepeni[ [i mici arbori, pe dreaptaunui mic vâlcel, c`tre prima ]int`: o [aaflat` la circa 150 m sub noi. Coborâ[uleste foarte anevoios din cauza p`mântu-lui care alunec` la fiecare pas dar, ajutân-du-ne de crengile jnepenilor, reu[im dup`20 minute s` ajungem pe mica platform`a }imbalului, la 1825 m, în [aua imediatmai sus amintit`.

Pentru a evita confuziile, men]ion`mc` în drumul nostru din creast` am p`r`sitBrâul Mare [i am coborât pe o veche pote-c` ciob`neasc`, în serpentine.

O dat` ajun[i în poiana acoperit` cuvegeta]ie bogat` a }imbalului suntemdin nou confrunta]i cu dificult`]i de ori-entare. Pentru a preîntâmpina orice ne-

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

27

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

28

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

pl`cere coborâm f`r` potec`, direct prinvegeta]ie, spre stânga [eii cum privimspre vale [i - dup` un scurt parcurs - întâl-nim potecu]a. O urm`m în coborâre [i încurând ajungem în apropierea p`durii, peun nou brâu. De aici exist` mai multevariante.

Prima urmeaz` brâul spre dreapta,deci spre Valea Morarului [i este destulde lung`, dar lejer`, sfâr[ind în firul v`iidup` circa 20 de minute.

Cea de a doua variant` urmeaz` firulunui vâlcel aflat exact sub noi, vâlcelpu]in adânc [i acoperit de vegeta]ie. Par-cursul nu ridic` probleme decât în zona sainferioar`, chiar în dreptul Poienii cu Ur-zici, unde un perete ne bareaz` calea.Pentru a-l ocoli ne strecur`m printre jne-peni [i tufe [i în scurt timp atingem po-iana, unde traseul nostru ia sfâr[it.

Locul în care ne afl`m este impresio-nant datorit` Col]ilor Morarului care seafl` deasupra noastr`.

Ambele variante coboar` apoi pe po-tecu]a V`ii Morarului [i ajungem în dru-mul marcat cu triunghi ro[u dintre PoianaCo[tila [i Pichetul Ro[u.

Timpul de care trebuie s` dispunempentru aceast` tur` nu dep`[e[te 2 orepân` în Valea Morarului.

Men]ion`m c` traseul poate fi par-curs [i la urcare cu deosebirea c` accesulrecomandat este pe poteca brâului [i nupe vâlcel, care este mai greu de identifi-cat de jos. Pentru aceasta se urc` pe valedep`[ind Poiana cu Urzici (circa 1600 maltitudine) [i se prinde spre dreapta unh`]a[ care urc` în {aua }imbalului, deunde poteca ne conduce în creast`.

Întregul traseu, atât la coborâre cât [ila urcare, este cotat cu grad de dificultate1A, fiind astfel accesibil [i drume]iloravansa]i.

Men]ion`m c` întregul parcurs estelipsit de izvoare, iar eventualele dificul-t`]i de pe traseu reclam` prezen]a uneicordeline, pentru asigurare.

S`lb`tic`, greu de parcurs [i în acela[itimp plin` de farmec Creasta Balauruluidezv`luie iubitorului de natur` [i pasio-natului c`l`tor priveli[ti comparabile ace-lora din Co[tila sau Piatra Craiului.

Aceste locuri atrag irezistibil pe ceicare vor s` respire aerul curat al naturii [is` asculte lini[tea tulburat` doar de glasulvântului.

49. Muntele Obâr[ia

De la vest de {aua Sug`ri, de deasu-pra Ceardacului, din traseul de iarn`,marcat cu band` galben`, care suie pecre[tetul Muntelui Obâr[ia, v` recoman-d`m s` parcurge]i, pe vreme cu vizibili-

tate bun`, coama prins` între V`ile Obâr-[ia Ialomi]ei [i Sug`ri. Diverse stânc`riiinteresante, forme tip bab`, priveli[tideosebite asupra masivului. Se poate co-borî spre una dintre cele dou` v`i sau c`-tre confluen]a lor.

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

29

Coloan` pe Muntele Obâr[ia.foto: Ic` Giurgiu, Crsitina Laz`r

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

50. Valea Sug`ri

Ic` Giurgiu (Clubul de Speologie„Emil Racovi]`” Bucure[ti)

De la cabana Babele spre Vârful Omupornim pe poteca marcat` cu band` gal-ben` (traseul 35) (imaginile S2-8).

Înainte s` înceap` urcu[ul pe Munte-le Obâr[ia (fie pe traseul de var`, fie petraseul de iarn`) vom alege ca s` coborâmpe Valea Sug`ri (imagini S9-17), descope-rind astfel un traseu frumos, nemarcat,care nu ridic` probleme deosebite de par-curgere (recomand`m str`baterea lui pevreme senin`, vara sau toamna); dinsprebaza V`ii Sug`ri vom începe urcu[ul sprecabana Babele, ie[ind în traseul turistic33, marcat cu cruce albastr`. Timpi apro-ximativi: cabana Babele - obâr[ia V`ii Su-

g`ri, 1 or`; parcurgerea V`ii Sug`ri 1,5 - 2ore; urcare de la baza V`ii Sug`ri la cabanaBabele 1 - 2 ore.

Privit` de pe traseul marcat Babele -{aua Sug`ri, sau de pe Muntele Obâr[ia,Valea Sug`ri nu-[i dezv`luie surprizele depeisaj: pante înierbate sau bolov`noase,cascade, mici por]iune de cheie. V` reco-mand`m s` începe]i s` coborâ]i din {auaSug`ri dup` ce s-a dus z`pada. Curând,constat`m c` ceea ce p`rea, v`zut de pevârfurile versan]ilor, ca fiind doar un tal-veg sec, monoton, este de fapt o pant` curupturi, cu aspect de canion pe alocuri.Numele v`ii pare generat de scurgerea(sugerea) z`pezilor. (Traseu fotografiatîmpreun` cu Mircea Vl`dulescu, EmiliaMarinescu, Radu C`linescu.)

Am constatat de-a lungul anilor, în

perioada 1979 - 2007, cu stupoare, trans-formarea major` a t`lpii acestei v`i, eatrecând de la canion îngust, continuu, cucascade [i mici lacuri/ marmite, la o valecu ruperi de pant`.

Transform`ri ceva mai pu]in ample,dar tot impresionante am mai întâlnit,petrecute în decurs de doar câ]iva ani,doar în Mun]ii F`g`ra[ului, pe por]iuneade vale superioar` a (Izvorului) Negoiu-lui, în amonte de Lacul din amonte alNegoiului (vezi hart` la zi, descrierea tra-seelor [i lacurilor la http://www.romania-natura.ro/node/625). Acolo, pe talveg, auap`rut la un moment dat, printre blo-curile uria[e, dou` pe[teri a câte circa 20metri lungime, cu volum considerabil, darcare apoi au fost reocupate de blocuri maimici [i aluviuni, peste câteva sezoane.

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

30

S2, S3 Imagini luate din zona Babele c`treversantul apusean al Bucegilor.

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

31

S4, S5 Zona lacurilor naturale de la C`tunul Ur[ilor. Imagini luate din zona Babele.

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

gh

id M

un

]ii

Bu

cegi

gh

id M

un

]ii

Bu

cegi

32

S6 B

azin

ul su

per

ior

al V

`ii Ia

lom

i]a.

Pan

oram

` din

zon

a B

abel

e.

Nat

ura

Rom

ânie

i, n

r. 3

2, ap

rilie

2012; w

ww

.rom

ania

-nat

ura

.ro

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

33

S7, S8 De la Babele spre Omu, pe versantul stâng geografic al V`ii Sug`ri.

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

34

S9 Obâr[ia V`ii Sug`ri nu anun]` c` ar urma un talveg cu ruperi de pant`.

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

35

S10 Pozi]ia, structura [i consisten]a stratelor de pe Valea Sug`ri favorizeaz`, înprezen]a climatului alpin, modific`ri relativ frecvente ale talvegului principal.

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

36

S11 Parcurgem în continuare Valea Sug`ri, dinspre amonte c`tre aval.

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

37

S12.

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

38

S13.

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

39

S14.

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

40

S15. P`r`sim talvegul V`ii Sug`ri [i urc`m pe versantul stâng geografic, c`tre traseul care suie la Babele.

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

41

S16. Aspect din versantul drept geografic al V`ii Sug`ri.

S17. Dup` ce am urcat destul de mult pe versantul stâng geografic al V`ii Sug`ri privim c`tre amonte traseul pecare l-am parcurs. Pu]ine repere ne mai fac s` descoperim denivel`rile de care am trecut de-a lungul talvegului.

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

51. Muntele Doamnele

De la cota 2402 metri, de pe traseulband` ro[ie Vf. Omu - {aua Strunga Ma-re, alegem direc]ia sud, pe vreme bun`,pân` spre confluen]a V`ilor Doamnele [iObâr[ia Ialomi]ei. Plaiuri line, priveli[tilargi. Nu este greu de g`sit o coborârecomod` spre drumul forestier din sudulMuntelui Doamnele. Recent, s-a aplicatun marcaj turistic.

52. Pe[tera Ialomi]ei

Accesul la ea se poate face pe marca-jul cruce albastr`, dinspre cabana Padina,sau pe marcajul band` albastr`, dinsprecabana Pe[tera.

Are 1128 metri lungime [i +62 metridenivelare (vezi hart` de 43 x 54 centi-metri la http://romania-natura.ro/node/-265). Pe[tera este posibil de vizitat ce-rând acordul c`lug`rilor de la chiliile careblocheaz` accesul în cavitate sau al celorde la schitul Pe[tera, aflat pe malul stânggeografic al Ialomi]ei. În pe[ter` sunt tro-tuare [i sc`ri de lemn; reflectoarele elec-trice sunt oarecum prost plasate, iar pen-tru a vedea ce r`mâne în zonele întune-cate sunt binevenite surse de lumin` per-sonale.

Prima men]iune bibliografic` estedin anul 1793, într-o lucrare despre pe[-terile din Transilvania. Pe la 1897 esteconsiderat` drept cea mai mare cavitatesubteran` din Pricipatele Române. Pri-mul plan de detaliu este realizat în 1953,de c`tre o echip` condus` de Mihai {er-ban [i Iosif Viehman (a fost publicat înBuletinul Clubului de Speologie "EmilRacovi]`" Bucure[ti, nr. 3, din 1974). In-trarea pe[terii se afl` la 1530 metri altitu-dine absolut`, la 18 metri mai sus fa]` denivelul Ialomi]ei. Temperatura aeruluidin galeriile aflate dincolo de marea sal`de la intrare este între 9-12 grade Celsius.

53. Cheile Ur[ilor

Încep imediat în amonte de Pe[teraIalomi]ei. Va trebui s` trecem de maimulte ori prin ap`, ceva mai înalt` decâtbocancii, dar nu merit` s` ne tot înc`l]`m[i desc`l]`m pentru c` nu se poate umblacomod în picioarele goale, ba, mai mult,ar exista pericolul s` ne t`iem la t`lpi.

În afar` de chei, interesante, merit`s` urc`m în arealul afluentului {uchel-ni]a, dezvoltat pe calcare, unde peisajuleste extrem de divers. Între malul stângal {uchelni]ei [i malul drept al Ialomi]ei,

botul calcaros modelat de talpa ghe]arilor,numit C`tunul Ur[ilor, poart` câteva la-curi naturale, semnalate pentru primadat` de Ic` Giurgiu, dup` anul 1990.Locuri de cort în amonte [i aval de chei.Surse de ap`, posibil poluat`.

54. Cheile Horoabei

Cruce verde, marcaj neconven]ional,discret aplicat. Timp de parcurgere: la co-borâre, 1½ ore; la urcare, 2½ ore. Perioadarecomandat`: iunie - septembrie.

Posibilit`]i de acces. Din {aua Strun-ga urm`m marcajul band` ro[ie spre nord,c`tre cabana Omu. În zona de sub Col]ii}apului acesta se las` cel mai mult subculmea abruptului vestic al Bucegilor. Z`-rim de aici cap`tul drumului industrialcare vine din Valea Ialomi]ei la stâna dinValea B`trâna. Mai jos de stân`, urmândfirul apei, intr`m curând în Cheile Ho-roabei.

Alt` variant`. Plec`m de la cabanaPadina spre {aua Strunga. Urm`m marca-jul vreo 30 minute, pân` în dreptul stâneide pe dreapta drumului. De aici ne ori-ent`m spre nord-vest, trecând peste stân-c`riile albe modelate pe calcare, apoi pelâng` o fost` stân` cu pere]i de piatr`.Mai departe travers`m superbe poieni [ipraguri de calcare, cu mii de [`n]ule]e di-verse ca form` (lapiezuri) s`pate de apeledin precipita]ii [i de vegeta]ie. Orien-tându-ne dup` principala potec` ciob`-neasc`, nici nu urc`m prea mult spre cul-mea din stânga (cea cu marcajul spreOmu) nici nu ne l`s`m spre v`ile care seînfirip` în dreapta noastr`. Dup` aproxi-mativ 2,5 kilometri în linie dreapt` de lap`r`sirea semnelor de marcaj, când ori-zontul ne este închis de Muntele B`trâ-na, apar pe un plai în coborâre puternic`,pe pietre, semnul cruce verde [i s`geataspre Valea Horoabei. Chiar dac` le rat`m,nu-i necaz, c`ci p`strând direc]ia [i apro-ximativ altitudinea de 1900 m ajungem lastâna de pe malul drept geografic al V`iiB`trâna (Horoaba). De la stân` coborâmde-a lungul apei [i peste câteva sute demetri vom întâlni semnul cruce verde.

Spuneam în paragraful de mai sus s`nu v` l`sa]i în v`ile dinspre dreapta. Dac`avem echipament complet, nu doar [ort[i tricou, experien]` montan` [i o corde-lin` de vreo 40 m, putem îndr`zni acestlucru. Apar vegeta]ie, praguri, s`ritori, lo-curi uneori alunecoase. Cu precau]iile ne-cesare, intercept`m axul canionului.

Tot pentru a ajunge la intrarea supe-rioar` a Horoabei putem pleca de la caba-

na Pe[tera, pe marcaj triunghi ro[u, spreValea Doamnele. Când ajungem pe dru-mul industrial care ocole[te prin sudMuntele B`trâna, continu`m pe acestapân` la cap`t, la stâna din Valea B`trâna.

Dac` vrem s` urc`m pe Cheile Ho-roabei pornim de la cabana Padina, pepoteca marcat` spre cabana Pe[tera, po-tec` de pe malul drept geografic al Ialo-mi]ei [i ajungem, dup` 10-15 minute, laPoiana Horoaba, aflat` pe stânga noastr`.O vil` cu etaj [i gard împrejmuitor se afl`tot pe stânga. Înainte de ea, poate obser-v`m micul indicator sau poteca spre Che-ile Horoabei. Dac` nu, travers`m poianaspre apus [i pe poteca din centrul ei in-tercept`m marcajul cruce verde.

Amenaj`rile f`cute acum nu mul]iani de realizatorii marcajului, grupul Noipentru voi, din Gala]i (dou` sc`ri metali-ce [i cabluri) au cam disp`rut, dar au fostimprovizate altele. Dac` acestea nu vor fila locul lor, sau dac` ni se par nesigure/insuficiente, este obligatoriu s` ne fi cal-culat din vreme o bun` rezerv` de timpcare s` ne permit` întoarcerea pe o vari-ant` sigur`. Nu încerca]i parcurgerea che-ilor în timpul sau imediat dup` precipita-]ii importante.

Locuri de cort [i ap` în zona stâneidin Valea B`trâna [i în partea din amontea Poienii Horoaba.

55. Cheile T`tarului

Bibliografia turistic` d` acest topo-nim pentru scurta zon` de chei, situat`pe Ialomi]a, din amontele Lacului Bol-boci; mai potrivit acest toponim ar fi chiarpentru partea inferioar` a V`ii T`taru.

La sud de {aua Strunga Mic` (Strun-guli]a) se înal]` Muntele T`taru, cu pei-saje [i forme particular de pitore[ti, pen-tru c` apele au sculptat îndelung [i diversîn calcar. Paji[tile superioare sunt vizitatede mistre]i (nu v` speria]i, nu se apropiede oameni), care scurm` dup` r`d`cinileunor plante. La sud de vârf, un pereteabrupt, dar pe care putem coborî f`r` s`avem talent de alpinist, ne las` s` ajun-gem în valea omonim`, la calcarele în carese pierde apa bogat` în debit (pân` acumne[tiindu-se unde apare). De aici în josvalea este seac`, chiar la precipita]ii im-portante sau la topirea z`pezilor.

Putem coborî de-a lungul ei, neîntâl-nind obstacole, printre pere]i destul deapropia]i. Când au trecut aproximativ 45-60 minute de la locul unde se pierdeaapa, în stânga noastr` apare un versantviguros de calcar (la baza lui sunt trei pe[-

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

42

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

teri interesante iar pe culmea lui unaven); aici valea se l`rge[te brusc. Nu maieste mult pân` la [oseaua care înconjoar`Lacul de baraj Bolboci. Vom p`r`si firulV`ii T`taru, care de aici devine compli-cat, cu bolovani instabili, apropiindu-nede baza versantului de calcar din malul eistâng geografic, acolo unde o potecu]` neajut` s` coborâm, în pant` abrupt`, pân`la drum. Recent, s-a aplicat un marcaj tur-istic.

56. Muntele Lespezi

În localitatea Pucheni, la intrarea[oselei asfaltate pe Valea Ialomi]ei, suntanun]a]i 3 km pân` la tab`ra C`prioara, 7km pân` la Cerbu, 10 pân` la Vân`toru(840 m altitudine) [i 13 km pân` la ca-bana Br`tei. Imediat aval de tab`ra pen-tru elevi Cerbu se desprinde c`tre stângadrumul betonat spre cariera Lespezi. Dela aceast` ramifica]ie mai sunt trei kilo-metri pân` la urm`toarea (1140 m), vre-me în care avem în dreapta noastr` adân-cile Chei ale Br`teiului [i trecem printr-un scurt tunel.

De la aceast` ultim` ramifica]iepleac` spre stânga drumul forestier sprecabana Br`tei (3 km; 15 camere cu treilocuri) iar spre dreapta mai sunt 2 kmpân` la intrarea în cariera Lespezi (1230m), la sediul administrativ. Cerem permi-siunea s` intr`m în carier` (duminica nuse lucreaz`) [i continu`m de aici pe dru-mul betonat, circa 30 de minute, pân`ajungem la sta]ia de compresoare Senin.De la sta]ia de compresoare mai avem deurcat circa 45 de minute, pe drumuri ac-cesibile basculantelor cu ro]i de 2 metrudiametru, pân` r`zbatem pe coama neata-cat` de lucr`ri a muntelui.

Aici descoperim un ]inut extrem deatractiv, format pe calcare [i o perspectiv`deosebit de generoas` asupra MasivuluiBucegi. Se v`d bine Muntele T`taru, înspatele lui Col]ii }apului, zona Omu,Co[tila, Crucea, bazinul superior al V`iiIalomi]a, pere]ii din Cheile Z`noagei.Cotrob`im pe îndelete printre exprim`-rile calcarului (col]i, cl`i, depresiuni, tur-nuri, pere]i, canioane), neplictisindu-nede priveli[ti. Ochii experimenta]i în cer-cetarea naturii montane vor descoperi c`pe aici au fost forme cu adev`rat particu-lare, unele de mari dimensiuni, ast`zi dinp`cate semiastupate de lucr`rile din cari-era ce se apropie tot mai mult de un pei-saj înc` grozav.

57. Lacurile din Valea Dorului

Dup` ce coborâm în V. Dorului, de lasta]ia de telecabin` (est) sau Vf. Nucet(vest), pe band` ro[ie sau cruce galben`,merit` s` continu`m aval pe firul apei,traseu u[or accesibil cu excep]ia sezonu-lui alb, pentru a descoperi lacuri, micichei [i vegeta]ie estetic crescut`. Locuride cort. Surse de ap`, posibil poluat`.

Pu]in în amonte fa]` de Cascada desus a Vânturi[ului g`sim marcajul punctro[u, care ne conduce, pe versantul stângal apei, pe sub Col]ii lui Barbe[ (perime-tru cu forme masive modelate în conglo-merat), la cabana Cota 1500. Tot dinamonte de Cascada de sus a Vânturi[uluise poate urca pe Vf. Vânturi[ (unde inter-cept`m marcajul punct ro[u), balcon delarg` belvedere asupra Masivului Bucegi.

În Valea cu lacuri a Dorului putemajunge [i plecând de la cabana Miori]a, peculmea Vf. cu Dor - Col]ii lui Barbe[, tra-seu nemarcat, cu stânc`rii (babe) intere-sante. O flor` bogat` [i divers` esteprezent` în arealul men]ionat în acestparagraf.

58. Cascadele Vânturi[ului

Pornim de la (aproximativ) 850 m al-titudine, din [oseaua Sinaia - Târgovi[te,de unde se desprinde, pe dreapta cumvenim din Sinaia, drumul auto spre car-tierul Izvor. La început avans`m pe malulstâng geografic al Pârâului Izvorul Dorului(pe el sunt cascadele).

Imediat dup` aceast` ramifica]ieurmeaz`, pe [oseaua spre Târgovi[te, po-dul peste Izvorul Dorului; de la mijlocullui, spre nord-vest, belvedere deosebit`asupra abruptului dintre Cota 2000(dreapta), spre t`ietura f`cut` de cursulIzvorului Dorului (centru) [i spre Vf. Vân-turi[ (1985 m) (stânga, pisc de pe careavem excep]ional` panoram` asupra ma-sivului). De pe pod putem admira [i foto-grafia, în a doua jum`tate a lunii martiesau în aprilie, atunci când se topesc z`-pezile de pe platou, câteva c`deri de ap`de pe cursul Izvorului Dorului (înl`n]uitesau nu, dup` m`rimea debitului), peisajimpun`tor prin for]`, surprinz`tor chiar [ipentru cei obi[nui]i cu diversa ofert` pei-sagistic` a Bucegilor.

Începem s` urc`m u[or pe drumulspre cartierul Izvor, pe care vom avansaîntre 5-10 minute, dup` cum prefer`m s`mai t`iem câte o serpentin` sau s`-l par-curgem integral; din el, spre stânga, sedesprinde drumul forestier Vânturi[ (des-

tul de puternic denivelat).Drumul avanseaz` pe malul stâng

geografic al Izvorului Dorului [i, la circa10 minute de la intrarea pe el, ne duce pemalul pârâului, într-un loc fr`mântat deactivit`]i umane. Spre stânga, cum mer-gem, se desprinde o ramur` a drumuluiforestier (pe V. Izvora[), cale inedit` deplimbare pentru cei care doresc s` treac`pe sub altitudinea cabanei Cuibul Doru-lui [i s` ajung` în drumul ce traverseaz`Muntele P`duchiosul (îndreptându-seeventual de acolo spre Piscul Vânturi[u-lui, ocazie de a descoperi, în afara pano-ramei deosebite de care aminteam, pere]ide conglomerate [i "poduri" bine înier-bate; este aceasta o cale de acces foartepl`cut` spre Cascada de Sus a Vânturi-[ului; preciz`m c` imediat amonte fa]` deCascada de Sus se afl`, oarecum ascuns`privirilor nu foarte curioase, o cascad` maimic`, dar cu debitul bine adunat în jghea-bul prin care se pr`vale).

Tot din acest loc, dar spre dreapta, sedesface alt` ramur` a drumului forestier(\n continuare pe malul stâng geografic alV. Izvorul Dorului), pe care ajungem, du-p` 25 minute, într-o frumoas` [i gene-roas` poian` (locuri de cort) de unde ver-san]ii dinspre Vânturi[ se las` cerceta]i pelarg de privirile noastre. Suntem la 1020m altitudine. Am f`cut pân` aici, din [o-seaua Sinaia - Târgovi[te, circa 45 minute.

La o prim` excursie în zon`, pentruc` sunt motive suficiente s` nu putem"epuiza" oferta muntelui la un singur par-curs, vom merge din cap`tul amonte alpoienii spre stânga, c`tre Izvorul Dorului.Timp de dou` ore, urcând pe firul v`ii,descoperim o succesiune de cascade,c`deri de ap` [i bazine mult prea divers`pentru a ne plictisi. Vom sosi la 1170 maltitudine, acolo unde o frumoas` cascad`se zdrobe[te, de pe straturi orizontale, în-tr-un lac de 8 metri pe axa mare, adânc devreo doi metri, din care porne[te o ]eav`metalic` groas` [i apoi de-a lungul ei o po-tec` spre aval, pe malul stâng al IzvoruluiDorului, cale pe care v-o recomand`m laîntoarcere, pentru a nu repeta traseul pecare am urcat. Aceast` potec` coboar` înpoiana de care vorbeam mai sus, la 1020m altitudine.

La o alt` excursie în zon`, pornim dincap`tul amonte dreapta al poienii de la1020 m altitudine, întâi pe un drum fo-restier, care ne scoate repede la un aflu-ent al Izvorului Dorului, traversat la câ]i-va metri în`l]ime de conducta metalic`de captare a apei. Trecem afluentul [i ur-m`m conducta, cale sigur` c`tre cascada

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

43

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

de la 1170 m altitudine.De aici mai avem 170 m diferen]` de

nivel de urcat pân` la baza Cascadei deJos a Vânturi[ului (aflat` dup` un cot pu-ternic spre dreapta al v`ii, cea mai impor-tant` de pe parcursul s`u, înalt` de vreo25 metri), parcurs ce ne va solicita înc`1-2 ore, dup` cât de mult` ap` este pevale [i dup` cum ne alegem drumul prin-tre cascade [i s`ritori. Înainte de Cascadade Jos, pe stânga cum urc`m, se desprin-de o vale de obicei seac`, pe firul ei pu-tând ajunge pe la 1700 m altitudine, înpo-ienile de sub Vf. Vânturi[.

Vezi [i http://www.romania-natu-ra.ro/node/424.

59. Col]ii lui Barbe[

text de Radu V. Cotta,cu complet`ri de Ic` Giurgiu

Cine str`bate magistrala turistic`marcat` cu band` ro[ie care leag` Sinaiade {aua Vârfului cu Dor are surpriza s`descopere pe cl`direa fostului refugiu sal-vamont din imediata apropiere a cabaneiValea cu Brazi urm`toarea inscrip]ie cuvopsea: Poli]ele Barbe[ului, {aua Oboare,Vârful Vânturi[, {aua P`duchiosu, cabanaCuibul Dorului - marcaj punct ro[u, dura-t` 6-7 ore, interzis iarna.

Inscrip]ia este dublat` de o alta ase-m`n`toare (dar greu vizibil`), aplicat` peo lespede de piatr`, la intrarea propriu-zis` în traseu, adic` pe fundul [istoaceidin stânga potecii spre Vârful cu Dor, aflu-ent al V. Stânei.

Un interes aparte suscit` sectorulmarcat cu punct ro[u dintre racordarea cupoteca band` ro[ie, în aval (racordareaflat` înainte de grupul de stânci La Ce-tate) [i locul de traversare a Izvorului Do-rului, în amonte, în dreptul marelui cot alei, de la nord-vest de Vf. Vânturi[. Acestsector este un brâu care încinge pe la sud-est voluminosul Munte Col]ii lui Barbe[,munte cunoscut în partea lui de nord-estsub numele Vârfu cu Dor. Poteca nu pre-zint` semnificative diferen]e de nivel, eaîncadrându-se, cu mici excep]ii, între cur-bele de nivel de 1700 [i 1900 metri. Zonaeste deosebit de s`lbatic`, în mare parteîmp`durit`, dar totu[i cu suficiente po-ieni [i lumini[uri pentru admirat împre-jurimile [i dep`rt`rile.

Doar la început (spre marcajul band`ro[ie) c`rarea este mai "pa[nic`", mai f`r`probleme. Restul traseului se desf`[oar`de-a curmezi[ul câtorva afluen]i de pestânga geografic ai Izvorului Dorului, pes-

te un abrupt accentuat cu pr`p`stii caremai mult se ghicesc prin vegeta]ia com-pact` [i cu frumoase forma]iuni stâncoasepe conglomerate, de-a lungul [i în dreap-ta potecii, tot mai numeroase pe m`sur`ce ne apropiem de V. Izvorul Dorului:]ancuri, turnuri, pere]i cu tavane [i sur-plombe, mici vâlcele cu s`ritori etc.

În a doua parte a sectorului asuprac`ruia insist`m, potecu]a se apropie încâteva locuri tot mai mult de perete, c`-p`tând aspect de brân` tipic` Bucegilor.Este aici chiar zona, denumit` inspirat [isugestiv, Poli]ele lui Barbe[. În sectorulfinal al acestui brâu se desprinde la stân-ga jos o deriva]ie nemarcat` a potecii, careduce, printr-un jgheab pietros [i p`mân-tos spre firul V. Izvorul Dorului, între celedou` mai mari cascade ale Vânturi[ului(cea de Sus [i cea de Jos), punct de ma-xim` atrac]ie al parcursului (vezi [ihttp://www.romania-natura.ro/node/424).

Durata necesar` pentru str`batereabrâului de la p`r`sirea benzii ro[ii pân` lacotul V`ii Dorului este de 2½-3 ore. Deaici înainte pân` la punctul terminus, ca-bana Cuibul Dorului, drumul turistic î[ipierde caracterul alpin [i nu mai com-port` dificult`]i majore din punct de ve-dere al efortului, al orient`rii (pe vremesenin`) sau al periculozit`]ii.

Prin anul 1970 poteca era suficientde clar` [i conturat`, explica]ia putând fiaceea c` era frecvent circulat` de ciobanicu oile. Apoi, dup` anii 1990, poteca s-astricat; au fost doborâturi de vânt, us-c`turi din molidi[uri, viituri, avalan[e dez`pad` [i pietre. Marcajul punct ro[u, de-[i uneori greu de g`sit imediat, ne scoatedin dificultate. De[i nu este suficient dedes [i de clar, cu aten]ie îl putem g`si [iurma în mod satisf`c`tor.

Apar totu[i dou` zone cu semne greude identificat, mai ales dac` vremea nueste bun`. Prima se afl` dup` ce ne des-prindem din marcajul band` ro[ie, dinco-lo de [istoaca ce are pe fund lespedea cuinscrip]ie; de aici s-ar putea s` nu obser-v`m u[or semnele de marcaj pe urm`toa-rele dou` sute de metri; ele exist` darsunt aplicate pe ni[te br`du]i sub]irei(bine c` sunt), punctul ro[u înconjurândtulpina. Dup` ce ie[im din [istoac` trebu-ie s` urc`m la 45 de grade spre stânga [ivom descoperi apoi semnele, care se în[i-r` pe o prim` curb` de nivel.

O a doua por]iune, tot de vreo 200 demetri lungime, unde trebuie s` bâjbâimpu]in dup` potec`, fie c` venim dintr-unsens sau altul al traseului, se afl` dup`vreo 45 de minute de la p`r`sirea semnu-

lui band` ro[ie, dup` ce am traversat treivâlcele [i am trecut prin strunga stân-coas`, îngust`, ocolind, prin dreapta, unbolovan. De aici, tendin]a este s` conti-nu`m spre înainte, pe curb` de nivel. Seajunge imediat la urm`toarea vâlcea, ne-primitoare, s`lbatic` [i adânc`, peste carenu exist` continuare. Trebuie s` ne în-toarcem câteva zeci de metri [i s` c`ut`mpoteca pe picior în sus, pe linia de cea maimare pant`. H`]a[ul slab urc` din greuprin p`dure, în serpentine scurte, vreo 10minute, apoi se orienteaz` decis c`trestânga, revenind pe linie de nivel [i de-bu[ând în final într-o poieni]` cu molizitineri pe margine [i cu stânc`rii în veci-n`tate.

60. Cascadele Clincea

Mergând pe traseul 9, dinspre locali-tatea Poarta c`tre amonte, dup` ce tre-cem de refugiul salvamont, aproximativdup` 20-30 minute se desprinde c`trestânga marcaj punct ro[u, insuficient apli-cat, c`tre Cascadele Clincea: 1 or`.

61. {aua Strunga Mic ̀(1890 m) -Luc`cil ̀- cabana Bolboci (1440 m)

Punct galben. Timp de mers: 4 ore.Panorame inedite [i inteersante asupramasivului.

Drumuri auto

Ele pot constitui c`i extrem de atrac-tive pentru a descoperi frumuse]ea com-plex` a muntelui, în toate anotimpurile,inclusiv în deplas`ri de doar câteva oresau de o zi lumin`. De la locul unde l`s`mma[ina avem de optat pentru trasee mar-cate sau, mult mai spectaculos, pentruparcursuri inedite. Putem alege dintreatrac]ii: s`niu[, mers prin z`pad` proasp`tc`zut`, ture foto, plaj` în locuri lini[tite,c`]`rare pe versan]i cu diverse pante, par-curgerea unor fire de vale, scald`, cules defructe, plimb`ri prin p`dure. O s` v` mi-ra]i cât de frumo[i sunt mun]ii, în plusfa]` de ceea ce [tia]i, [i cât de îmb`t`toa-re este natura dac` ie[i]i din potecilemarcate.

Din Moieciu de Sus se poate avansape afluen]ii Moieciu Cald [i Rece, c`i ca-re p`r`sesc atmosfera tot mai or`[eneasc`a localit`]ii. Destina]ii posibile: MuntelePietrele Albe, Poiana Lacului. Tot din

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

44

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

Moieciu de Sus, pe Valea Bâng`leasa,ajungem la baza versantului vestic alBucegilor.

Din {imon, pe valea omonim`, sosimla ramifica]ia marcajelor triunghi galben [iband` albastr`.

Din Bran, pe Pârâul Poarta, se poateurca, în func]ie de starea drumului, pân`la refugiul de unde pleac` triunghiul gal-ben spre Muntele Ciubotea.

Dinspre Râ[nov, pe Râul Mare, pu-tem descoperi locuri unde altfel nu avemtimp s` ne oprim.

Pe DN Predeal - Pârâul Rece, merit`s` parcurgem scurta deriva]ie spre cabanaBelvedere, pentru a descoperi semnifica-]ia numelui.

Din Bu[teni se urc`, auto, pe ValeaCerbului, pân` la cabana Gura Diham (nuface]i gre[eala s` campa]i aici, ursul vinedup` mâncare [i nu se las` speriat de oa-meni). Spre nord-est pute]i sui spre Vf.Grecu iar spre vest sunt poalele unormun]i celebri din masiv.

Din Sinaia se ajunge repede la PoianaStânii sau la Cota 1400. {i mai este [o-seaua care duce (pe sub carier`) c`trevest [i sud de ora[ (Plaiul Col]ii lui Bar-be[), zon` cu p`dure mult`, frumoas`; peea sosim pe malul stâng geografic al V.Izvorul Dorului, în drumul care leag` Si-naia cu Târgovi[te (de-a lungul V. Ialomi-cioara), cale auto ce nu trebuie omis`pentru c` permite accesul la partea sud-estic` a Bucegilor, f`r` marcaje turistice,dar care merit` vizitat`.

Din [oseaua Sinaia - Târgovi[te sedesprind, spre vest, ramifica]ii auto c`trecabana Cuibul Dorului de unde începe,peste Muntele P`duchiosu, drumul auto,în curs de modernizare, spre {aua Di-chiu. Din {aua Dichiu, spre nord, exist`variant` auto care duce la Piatra Ars`,Babele [i Co[tila ([i Omu), dar parcurge-rea ei cu ma[ina nu se justific` din punctde vedere turistic.

Din {aua Dichiu, spre vest, drumulauto merge, pe la sud de Muntele Oboa-rele, spre artera cabana Cheile Z`noagei -sanatoriul Moroieni. De la Cheile Z`noa-gei se poate continua cu ma[ina spreamonte, pân` la cabana Pe[tera, prilej dea parcurge apoi, cu piciorul, por]iuni dinversantul drept al Ialomi]ei.

Din zona cabanei Cheile Z`noagei

putem porni s` cunoa[tem mun]ii calca-ro[i din versan]ii Ialomi]ei, spre sud decaban` (Z`noaga, Lespezi, Col]ii Dichi-ului); iar drumul care duce de aici, spresud, la sanatoriul Moroieni este circulabilauto în cea mai mare parte a anului.

Urm`toarea p`trundere auto în sen-sul enumer`rii noastre se face din [oseauaTârgovi[te - Sinaia, în amonte pe Valea Ia-lomi]ei, apropiindu-ne de vârfurile dinsud-vestul Bucegilor, spre jonc]iunea cuMasivul Leaota.

Bibliografie(alta decât cit`rile din textul

de mai sus)

Turism: www.romania-natura.ro;Prin Canionul Horoabei (revista Mun]iiCarpa]i 1, pagina 22); Crucea, povesteaunui vis de munte (Mun]ii Carpa]i 1, pa-gina 60; Mun]ii Carpa]i 3, pagina 17); Dece Gaura? (Mun]ii Carpa]i 5, pagina 49);Gazdele din mun]i (Mun]ii Carpa]i 5, pa-gina 50); Traversare de iarn` (Mun]ii Car-pa]i 5, pagina 69); Abruptul estic, toponi-mie [i istorie (Mun]ii Carpa]i 10, pagina43); Ursul (Mun]ii Carpa]i 10, pagina83); Cu patim` (Mun]ii Carpa]i 12, pagi-na 14); Om (Mun]ii Carpa]i 14, pagina14); Ce de babe (Mun]ii Carpa]i 14, pagi-na 16; Mun]ii Carpa]i 32, pagina 56);Banca Maria Thereza (Mun]ii Carpa]i 14,pagina 35); La Omu, pe dou` ro]i (Mun-]ii Carpa]i 14, pagina 36); Cuptorul luiR`ducu (Mun]ii Carpa]i 18, pagina 88)

Am folosit unele informa]ii de pepost`rile pe Internet/ bloguri personaleale lui Dan Alexe (Ploie[ti) [i Cezar Par-theniu (Bucure[ti).

Speologie: www.romania-natura.ro

Schi: http://www.romania-na-tura.ro/node/442; Schi de tur` (Mun]iiCarpa]i 3, pagina 59); De la 2200 la 1160metri altitudine (Mun]ii Carpa]i 5, pagi-na 67); Pe Valea Gaura (Mun]ii Carpa]i14, pagina 26); Alunec`ri extreme pe Va-lea M`linului (Mun]ii Carpa]i 17, pagina29); Schi pe Micul Platou (Mun]ii Car-

pa]i 20, pagina 40); M`lin Extrem (Mun-]ii Carpa]i 24, verso hart`)

Alpinism: www.romania-natura.ro;Masivul Moraru (Mun]ii Carpa]i 5, pagi-na 26); Valea Seac` a Caraimanului(Mun]ii Carpa]i 5, pagina 52); Valea Spu-moas` (Mun]ii Carpa]i 5, pagina 55); Bli-dul Uria[ilor (Mun]ii Carpa]i 5, pagina58); Abruptul nordic al Jepilor Mici(Mun]ii Carpa]i 7, pagina 65); Vârful [iCreasta Pic`tura (Mun]ii Carpa]i 9, pagi-na 49); Ion Udri[te Olt (Mun]ii Carpa]i10, pagina 46); Traversare inedit` (Mun-]ii Carpa]i 14, pagina 8); Versantul nordical Morarului (Mun]ii Carpa]i 14, pagina18); Fisura Albastr` (Mun]ii Carpa]i 14,pagina 79); Singur printre Cl`i (Mun]iiCarpa]i 18, pagina 44; Mun]ii Carpa]i 26,pagina 41); Urcând spre Co[tila (Mun]iiCarpa]i 19, pagina 75); Singur (Mun]iiCarpa]i 27, pagina 42); Balcoanele (Mun-]ii Carpa]i 27, pagina 51); Versantul Albi-[oarelor (Mun]ii Carpa]i 29, verso hart`);Gunoaie "selecte" (Mun]ii Carpa]i 32, pa-gina 54); De pe o brân` pe alta (Mun]iiCarpa]i 32, pagina 58); Trasee accesibilela Acele Morarului (Mun]ii Carpa]i 33,pagina 49)

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

45

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

Refugiul [i cabana M`l`ie[ti (traseul 13).foto: Ic` Giurgiu

(Clubul de Speologie “Emil Racovi]`” Bucure[ti)

Ic ̀Giurgiu(Clubul de Speologie"Emil Racovi]`" Bucure[ti)

Turi[tii, de obicei, nu se abat din po-tecile marcate sau de pe direc]ia crestei/crestelor principale. Cât de pu]in ne l`-s`m bucura]i de munte...

{i ce pu]in se apropie de a în]elegemuntele, cu foarte rare excep]ii, geogra-fii, biologii, botani[tii. Cât de indiferen]isuntem, cei mai mul]i, în a sus]ine real opublica]ie/ un site care s` prezinte per-manent, am`nun]it zonele de altitudine.Ce "bine" [tiu, tot mai mul]i români, Asia,Africa, Americile, ]inuturile înghe]ate.

Mai greu e s` descoperi Carpa]ii, s`notezi nout`]ile, s` le faci cunoscute. Bu-cegii au înc` o hart` insuficient de am`-nun]it`: de exemplu, reprezentarea ver-santului alpin prahovean nu este pe m`-sura parcurgerii sale. Ce s` mai vorbimdespre descrierea [i observarea perma-nent` a vegeta]iei [i faunei.

În compara]ie cu suprafa]a montan` aRomâniei, num`rul celor care merg pemunte, pentru recreere activ` sau stu-diu, a fost [i este extrem de mic. Foartepu]ini umbl` cu cortul. {i mai pu]ini din-tre ace[tia ies din zonele “tradi]ionale”sau merg iarna pe munte. Ca s` bagi groa-za în vreun “cunosc`tor în am`nunt” alBucegilor nu trebuie decât s`-i spui s`

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

47

7 lacuri naturale laC`tunul Ur[ilor

Valea superioar` a Ialomi]ei.foto: Ic` Giurgiu

Mecet

MunteleObâr[ia

(poteca 49)

MunteleDoamnele(poteca 51)

C`tunulUr[ilor

Omu -Padina

(traseu 14)

Nimeni nu le v`zuse, nimeni nu [tia de ele!

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

doarm` afar` din caban` sau cort m`carîntr-o noapte de var`...

Exist`, din fericire, [i oameni - parc`prea pu]ini - care iubesc într-un mod spe-cial natura: nu o polueaz` [i [tiu s` poves-teasc` [i altora din afara grupului ce au v`-zut. Unii dintre ei, buni realizatori deimagini [i/ sau fluent naratori, nu au une-ori condi]iile necesare (timp, bani) pen-tru a face mai mult de atât.

Doar câ]iva dintre colind`torii Mun-]ilor Carpa]i se zbucium` s` îi fac` corectcunoscu]i, s` promoveze informa]ie la zi.Pentru c`, nu-i a[a, e mai “spectaculos”de povestit ce se “întâmpl`” nu-[tiu-unde în afara României decât s` vii cu da-te inedite din atât de necunoscu]ii no[triCarpa]i.

Am identificat, dup` 1990 (înso]itfiind de Sorin Mihai, Claudia Moldovea-nu, Gra]iela Florea, Adrian Cegu, Monica

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

48

De pe drumul auto care leag` V`ileIalomi]a, Doamnele [i Horoaba,vedem platoul glaciar carstic de laC`tunul Ur[ilor.

foto: Ic` Giurgiu

Lacul 1

Lacul 5

l

l

l

hotel Pe[tera

Dup` ce se duce z`pada, la C`tunul Ur[ilor apar multe flori, printre care[i gen]ienele pitice (iat`-le al`turi de capacul aparatului de fotografiat).

foto: Ic` Giurgiu

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

Lacul 1 de la C`tunul Ur[ilor.fotografii: Ic` Giurgiu

Lacul 2 de la C`tunul Ur[ilor.

49

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

50

Lacul 3 de la C`tunul Ur[ilor.foto: Ic` Giurgiu

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

Vl`dulescu), patru lacuri naturale în zonacentral` a Mun]ilor Bucegi, în perimetrulamintit în scrierile lui Mihai Haret subnumele de C`tunul Ur[ilor. Se cuno[teapân` atunci doar un singur lac natural înmasiv, în Valea glaciar` }ig`ne[ti. Peacolo f`cuser` ciobanii, de mult, potec`;turi[tii, luându-le apoi pe urme, vin acumpe marcaj turistic [i v`d [i ei lacul.

Am revenit la C`tunul Ur[ilor în2003, înso]it de Cristina Laz`r, pentru acompleta informa]iile. Iat` c` sunt maimulte lacuri, [apte (dintre care dou`temporare), nu doar patru câte v`zusemîn precedenta prospectare. Ele se întind(de la nord la sud) pe vreo 300 de metri(vezi harta). {ase dintre lacuri au axa ma-re cuprins` între 10 [i 18 metri; l`]imealor maxim` ajunge la 12 metri; suprafa]aacestor lacuri este determinat` [i de can-titatea de z`pad` viscolit` în depresiunileunde s-au format aceste oglinzi ale ceru-lui. Nu le-am m`surat adâncimea. Lacu-rile 4 [i 5 sunt temporare.

C`tunul Ur[ilor este un perimetru su-pus activit`]ii glaciare, p`strând înc` ur-me specifice. Par]ial este dezvoltat pecalcare, petrografie care diversific` întot-deauna dinamica reliefului. Am puteas`-l descriem ca un platou pe care suntdepresiuni, lungi [i late de metri sau zecide metri, platou m`rginit spre sud, vest [iest de versan]i. Calcarul, conglomeratul [i

depozitele glaciare i-au hot`rât aspectul[i îi controleaz` evolu]ia. Vegeta]ia esteprezent` în special pe versan]ii de la vest[i sud.

Imediat aval de Sfinxul de lâng` ca-bana Babele, privind spre Valea Ialomi-]ei, se v`d cele dou` lacuri mai mari, stâ-na dintre ele [i înc` alte 1-2 suprafe]e deap`, dup` cum bate lumina.

Se ajunge u[or acolo, în versantuldrept al Ialomi]ei, mai jos de confluen]a

cu Valea Doamnele, dinspre toate punc-tele cardinale. Perimetrele vecine celuicu lacuri sunt [i ele atractive, prin denive-l`ri, forma rocilor, vegeta]ie, lini[te. Lo-curi de cort, unele bune în timpul sezo-nului pastoral, altele în afara lui.

Cum or fi ar`tat lacurile pe când nu sevenea cu animale la p`scut? Cum s-armodifica oare locurile dac` s-ar interziceaceast` activitate?

51

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

Lacul 7 de la C`tunul Ur[ilor.foto: Ic` Giurgiu

Natura României, nr. 32, aprilie 2012; www.romania-natura.ro

V` ar`t`m \n PREMIER~V` ar`t`m \n PREMIER~

foarte multe locuri.foarte multe locuri.

Pentru c` teritoriul românescPentru c` teritoriul românesc

- montan [i peisagistic -- montan [i peisagistic -

este atât de pu]in cunoscuteste atât de pu]in cunoscut

\ncât oricare dintre articolele\ncât oricare dintre articolele

[i ghidurile noastre este[i ghidurile noastre este

o premier` informa]ional`,o premier` informa]ional`,

fotografic`, geografic`.fotografic`, geografic`.

Articolele din revist` [i de peArticolele din revist` [i de pe

www.romania-natura.rowww.romania-natura.ro

sunt ca elementele unui mare dic]ionar.sunt ca elementele unui mare dic]ionar.

Le putem folosi separat dar v` indic`m [iLe putem folosi separat dar v` indic`m [i

leg`turi dintre eleleg`turi dintre ele

sau spre informa]ii importante.sau spre informa]ii importante.

Dorim s` v` ajut`m a descoperi diversitateaDorim s` v` ajut`m a descoperi diversitatea

[i \nsemn`tatea reliefului românesc.[i \nsemn`tatea reliefului românesc.

Locurileunde v` invit`msunt reale.

Pute]i verificacu \ncredere pe teren.

Avem ast`zi acces - prin televiziune, pres`, carte [i Internet-la multe locuri din lume,

dar nu [i la diversitatea peisagistic` a teritoriului României.Pentru c` este u[or s` \nf`]i[ezi - cu date pu]ine - regiuni unde românii

nu vor merge s` verifice informa]ia;pentru c` aducerea \n prim plan a datelor la zi, cu h`r]i [i imagini,

despre teritoriile noastre necesit` mult` minu]iozitate.

Revista NATURANATURA ROMÂNIEI ROMÂNIEI [i[i www.romania-natura.rowww.romania-natura.ronu omit ce este important [i actual \n spa]iul geografic românesc,

ofer` ilustra]ie extrem de bogat`,\n premier` detaliat explicat`, face trimiteri la bibliografie.

{i este astfel preg`tit` \ncât s` fie prieten de nelipsit la drum,color sau alb-negru, listat` par]ial sau total.

Revista ofer` [i ample spa]ii de publicare pentru cei carenu-[i pot permite cheltuielile impuse de editarea [i difuzarea unor lucr`ri,

mai ales despre regiunile considerate "neinteresante"din punct de vedere geografic, turistic, istoric.