COORDONATOR:

Bogdan­Gabriel Lazarovici

HARTàSTRATEGICÃDE ZGOMOTMunicipiul Brașov

MunicipiulBrașov

Șef proiect

Inginer

Inginer

Expert în relația cupublicul  pentru

informãrile  /consultãrile publice

RAPORTELABORAT DE:

BOGDAN­GABRIEL LAZAROVICI

GEORGE TACHE

GABRIELA MIHAI

IOANA TACHE

HARTÃ

STRATEGICàDE

ZGOMOT

SCOPUL RAPORTULUIScopul  acestui  raport  este

acela  de  a  prezenta  date  de

intrare  în  vederea

implementãrii  Directivei

Europene  de  realizare  a

hărților de zgomot și a hărților

strategice de zgomot conform

HG  321/2005  republicată  și  a

datelor asociate cu expunerea

la  zgomot  pentru  sursele  de

zgomot,  precum  și  calitatea,

acuratețea, modul de utilizare

și sursa acestora pentru:

● Trafic rutier;

● Trafic feroviar (tren);

● Zgomot industrial.

Conținutul raportului respectă

cerințele  cuprinse  în  Ordinul

nr.  1830/2007  pentru

aprobarea  Ghidului  privind

realizarea,  analizarea  și

evaluarea  hărților  strategice

de  zgomot  și  în  Ordinul  nr.

678/2006  pentru  aprobarea

Ghidului  privind  metodele

interimare de calcul a  indicatorilor de zgomot pentru  zgomotul produs de activitățile din  zonele  industriale, de  traficul  rutier,

feroviar și aerian din vecinătatea aeroporturilor.

CUPRINS

Descrierea aglomerării: localizare, suprafață, număr de locuitori

Populația

Aspecte educaționale, culturale și istorice

Aspecte industrial­economice

 Transportul rutier

 Transportul public

 Transportul feroviar

 Transportul aerian

 Industria

 Sursa datelor

Metode de calcul și/sau măsurare folosite

Autoritatea responsabilã

Programe de reducere a zgomotului realizate anterior și măsuri curente împotriva

zgomotului

Alte date de intrare utilizate

Date de intrare

Soft cartare zgomot utilizat

Metodologia  utilizată  pentru  obținerea  numărului  de  locuințe  și  de  locuitori

expuși la zgomot

Rezultate obținute în urma realizării hărților strategice de zgomot

RELIEF:

Orașul Brașov este situat la o altitudine de 625 metri,  în zona de confluență a CarpațilorMeridionali  și  a Carpaților Orientali.  Pe  teritoriul  său  se  află munții  Bârsei  ‐  formați  dinmasivii Postăvaru și Piatra Mare ‐ și dealurile Piscu Vechi, Melcilor, Variște și Stejeriș (în S),munții Piatra Craiului (în S și S‐V), depresiunea Brașovului – parte a depresiunii Transilvaniei(în  N)  și  munții  Întorsurii  (în  E).  În  centrul  Brașovului  se  află  situate  dealurile  Morii  șiCetățuia.Orașul  este  străbătut  de  râurile  Șecheiu  (numit  și  râul  Graft),  Valea  Tei,  Timiș,  ValeaRăcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, dar și de canalul Timiș.

CLIMA:

Municipiul Brașov are o climă temperat‐continentală (caracterizată de tranziția dintre climatemperat‐oceanică și cea temperat‐continentală), mai răcoroasă și umedă la munte și cuprecipitații relativ reduse și temperaturi ușor mai scăzute în depresiuni.Temperatura medie multianualã este de 7,8° C, iar precipitaþiile atmosferice sunt cuprinseîntre 600 și 700 mm/an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Vântul la solbate cu precãdere dinspre vest ºi nord­vest, iar viteza sa medie variazã între 1,5 ºi 3,2 m/s.

SUPRAFAȚA:

Municipiul  Brașov  are o  suprafață  de  aproximativ  267  km²  și  este  cel mai mare oraș  aljudețului. El este  împărțit  în următoarele cartiere: Astra, Bartolomeu, Bartolomeu Nord,Centrul Nou, Centrul Vechi, Florilor, Crăițer, Noua Darstea, Platforma Industrială Est‐Zizin,Poiana Brașov, Prund‐Schei, Stupini, Tractorul, Triaj Hărman, Valea Cetății.

DESCRIEREA AGLOMERÃRII:LOCALIZARE,  SUPRAFAȚĂ,

NUMÃR DE LOCUITORI

LOCALIZARE:

Amplasat în depresiunea Transilvaniei,

în cadrul arcului carpatic � de­a lungul

paralelei de 45°38` latitudine nordică și

pe meridianul de 25°35`  longitudine

estică – municipiul Brașov se află la o

distanță de 183 km de București și este

unul  dintre  cele mai mari  orașe  din

România. Reședință a județului Brașov,

este un adevãrat centru administrativ,

economic, cultural‐istoric și turistic al

țării.

Brașovul are ca și vecini comunele: Bod,

Hãlchiu,  Sânpetru  (în  N),  Hãrman,

Prejmer,  Tărlungeni  (în  E)  și  orașele

Săcele (în S, S‐E), Timișu de Jos (în S),

Cristian, Ghimbav, Codlea ºi Vulcan (în

V). Județele cu care se învecinează sunt:

Covasna  (în  N  și  N‐E),  Buzău  (în  E),

Prahova, Dâmbovița și Argeș (în S) și

Sibiu (în V).

Municipiul Brașov este unul dintre cele mai mari centre administrative, economice,cultural‐istorice și turistice din România.

Conform ultimului recensãmânt realizat la nivel

național în anul 2011, Brașovul are o populație

stabilã  de  227.961  locuitori*, în  scãdere  de  la

284.596 locuitori, cât era în 2002.

Calculul  expunerii  populației  a  fost  realizat

având  la  bazã  datele  provizorii  ale

Recensământului  Populației  și  Locuințelor  din

anul 2011.

*potrivit  datelor  provizorii  aleRecensământului  Populației  și  Locuințelor2011,  înregistrate  la  Direcția  Județeană  deStatistică Brașov.

POPULAȚIA

Capitală  administrativă  a  judeţului  Brașov,  oraşul  este  unuldintre centrele istorice, economice, sociale, turistice ºi culturaleimportante din zona centralã a României.

Obiective  semnificative  incluse  și  pe  Lista  MonumentelorIstorice  ale  Brașovului:  Biserica  Neagră,  Biserica  Sf.  Nicolae  șiPrima  Școală  Românească,  bastioanele  și  turnurile  CetățiiBrașovului, Poarta Schei, Casa și Piața Sfatului, Primăria Brașov.

Important  centru  educațional  al  zonei  central‐estice,  Brașovuldispune de șase universități de stat și private și se mândrește cumai multe muzee și clădiri monument‐istoric.

Instituții de învățământ de renume: Universitatea Transilvaniași Liceul ”Andrei Şaguna.

Parcurile și zonele turistice din platoul montan se constituieîn  atracþii  turistice  ºi  în  locuri  de  relaxare,  atât  pentrulocuitorii orașului, cât și pentru vizitatori.

Principalele zone de agrement sunt: Poiana Brașov și zonelecuprinse  în  cele  trei  rezervaþii  naturale  protejate:  Tâmpa,Stejeriș și muntele Postăvarul.

ASPECTE EDUCAȚIONALE,CULTURALE ȘI ISTORICE

ASPECTEINDUSTRIAL­ECONOMICE

Centru  economic  și  industrial  important  al  României,  municipiul  Brașov  este

traversat de numeroase drumuri și căi ferate naționale și europene.

 TRANSPORT RUTIER  TRANSPORT PUBLIC

 TRANSPORT FEROVIAR  INDUSTRIA

TRANSPORTUL RUTIER

Drumuri europene, naționale și județene ce traversează orașul:

DN1 / E60: Bucureºti ­ Ploieºti � Câmpina � Breaza � Comarnic �Sinaia � Buºteni � Predeal � Timiºu de Sus � Sãcele � Braºov;DN11 / E574: Chichiº � Braºov;DN1 / E68: Sibiu � Codlea � Braºov;DN13 / E60: Târgu Mureº � Sighiºoara � Braºov.

Accesul  rutier din oraș  înspre Poiana Brașov se  face prin DN 1E(aprox.  13  km),  dupã  care  se  continuã  pânã  în  pasul  Raºnov(aprox. 10 km).

TRANSPORTUL PUBLIC

Transportul public de cãlãtori este asigurat de Regia Autonomã deTransport  Brașov,  prin  reţeaua  de  autobuze,  microbuze  șitroleibuze, ce acoperã întreaga suprafaþã teritorial­administrativãa municipiului prin cele 43 de trasee ale sale.

TRANSPORTUL FEROVIARPrin  cele  trei magistrale  care  îl  traversează,  Brașovul  reprezintăunul dintre cele mai importante noduri de cale feratã din România.Cea mai tranzitatã este Gara Centralã, de aici plecând trenuri cãtrenenumărate orașe din țară și din străinătate. În afară de această,în Brașov mai funcționează și gările Bartolomeu, Dârste și Triaj.În staþia Braºov se intersecteazã trei magistrale ºi o linie secundarãde cale feratã:· Magistrala 200: Braºov � Sibiu;· Magistrala 300: Bucureºti � Predeal � Braºov � Mediaº;· Magistrala 400: Braºov � Miercurea Ciuc;· Linia secundarã 203: Braºov � Zãrneºti.

Linia  secundarã  203  este  exploatatã  integral  de  operatorulparticular  Regiotrans,  iar  magistrala  400,  pe  secþia  Braºov  �Miercurea Ciuc, este deservitã atât de Societatea Naþionalã deTransport Feroviar de Cãlãtori,  cât  ºi de operatorul particularRegiotrans.

TRANSPORTUL AERIAN

Cele  mai  apropiate  aeroporturi  sunt  cele  din  Sibiu  și  TârguMureș, ambele fiind deschise traficului internațional.

SURSA DATELOR· Planurile de acţiune pentru reducerea zgomotului ambiental în Municipiul Braşov, ianuarie 2010, INAR Brașov· Actualizare plan urbanistic general al Municipiului Braºov· Document pe suport electronic: Situaþia traseelor de transport public de cãlãtori din Municipiul Braºov  la 31.12.2011· http://www.ratbv.ro/· Report  on  implementation  of  Directive  2002/49/EC  of  the  European  Parliament  and  of  the  Council  relating  to  theassessment and management of environmental noise· Brașov ‐ ”Ghid Turistic al județului”, Silviu Pop, Ștefan Princz, Ed. Pentru Turism, București, 1974· Adresa nr. 3285/21.08.2012 a Administrației Naționale de Meteorologie către Primăria Municipiului Brașov· Adresa nr. 2544/20.08.2012 a Direcției Județene de Statistică Brașov către Primăria Municipiului Brașov

INDUSTRIA

Zona  industrială  a  Brașovului  se

concentreazã  în  vecinãtatea

cartierelor:

● Noua Dârste,

● Platforma Industrialã Est � Zizin,

● Tractorul,

● Stupini,

● Bartolomeu.

Metodele de calcul  folosite  sunt cele  standardizate  la nivelul  întregii Uniunii Europenei,  iar România,  ca  și  stat membru,  țineseama de metodele și tehnicile agreate în spațiul comunitar. Astfel, pentru traficul rutier a fost utilizatã metoda francezã �NMPB– Routes – 96 (SETRA‐CENTRU‐L CPC‐CSTB)” ‐ menționată în Hotărârea din 05.05.1995 ‐ referitoare la zgomotul produs de traficulpe infrastructurile rutiere, Jurnalul Oficial din 10.05.1995, art. 6 și în standardul francez “XPS 31‐133”.

Pentru zgomotul  rezultat din  traficul  feroviar  s­a  folosit metoda olandezã de calcul publicatã  în �Reken � en MeetvoorschriftRailverkeerslawaai 1996, Ministerie Volkshuisvesting, Ruimtelijke Ordening en Milieubeheer 20.11.1996�.Pentru zgomotul industrial a fost utilizat ISO 9613­2 �Acustica � Diminuarea sunetului la propagarea sa în aer liber, partea a doua:metode generale de calcul�.

Primaria  Municipiului  Brașov  este  autoritatea  responsabilă

pentru  realizarea  cartării  zgomotului  și  elaborarea  hărților

strategice  de  zgomot  și  a  planurilor  de  acțiune  pentru

aglomerarea  aflatã  în  administrarea  sa,  potrivit  prevederilor

Hotărârii 1260/2012, ce modifică HG 321/2005. Menționăm că

datele utilizate în raportul de față ‐ utilizate și în raportul privind

prezentarea  evaluării  rezultatelor  obținute  prin  cartarea  de

zgomot  pentru  fiecare  hartã  strategicã  de  zgomot  ­  rãspund

cerințelor menționate în HG 321/2005, republicată și în Ordinul

nr.  1830/2007  pentru  aprobarea Ghidului  privind  realizarea,

analizarea și evaluarea hărților strategice de zgomot.

Datele de  intrare  și  prelucrarea  acestora  s‐a  realizat de  către

Primăria Municipiului Brașov, prin contract de servicii cu firma

Enviro Consult � nr. 175/28.06.2012 � având ca obiect principal

“Reactualizare Hartă de zgomot pentru Municipiului Brașov –

cartarea zgomotului, elaborarea hărților strategice de zgomot

și  a  planurilor  de  acțiune  pentru  reducerea  și  gestionarea

zgomotului în Municipiul Brașov”.

AUTORITATEA RESPONSABILÃ

Autoritatea responsabilă pentru realizarea cartării zgomotului, elaborarea hărților

strategice de zgomot și a planurilor de acțiune este Primaria Municipiului Brașov.

METODE  DE  CALCULȘI/SAU MĂSURARE FOLOSITE

● Diminuarea  limitelor de vitezã  în oraº  la 30 km/h pe anumite segmente alecãilor de rulare;

● Izolarea  fonicã  a  locuinþelor  prin  programul  de  izolare  termicã  care  sederuleazã � realizat în funcþie de bugetul alocat (în derulare);

● Creºterea  frecvenþei  ºi  calitãþii  serviciilor  de  transport  public,  pentrudiminuarea folosirii vehiculelor particulare (în derulare);

● Restricþionarea circulaþiei motocicliºtilor în �Centrul Istoric�, între orele 21:00­06:00 ºi limitarea vitezei la 45 km/h;

● Obligativitatea  firmelor  ce  desfăşoară  activităţi  de  aprovizionare  și  activităţicomunale în zona centralã ºi în celelalte zone dupã orele 21:00 de a se dotacu autovehicule uºoare, de dimensiuni mici, cu greutate totalã maximã de 3,5 t;

● Realizarea fluidizãrii circulaþiei rutiere pe principalele artere;● Realizarea de sensuri giratorii;● Introducerea sensurilor unice de circulaþie a autovehiculelor pe unele strãzi.

Primãria Municipiului

Brașov  a  derulat  și

deruleazã urmãtoarele

programe de reducere

sau  control  a

zgomotului:

PROGRAME DE REDUCEREA ZGOMOTULUI REALIZATEANTERIOR  ȘI MĂSURILECURENTE  ÎMPOTRIVA

ZGOMOTULUI

ALTE DATE DE INTRAREUTILIZATE

Date metodologice:

Metodologia utilizatã pentru colectare:

În vederea obținerii datelor meteorologice medii pe anul 2011 pentru municipiul Brașov, Enviro Consult a înaintat adresa nr.201/01.08.2012 către Primăria Brașov, înregistrată cu nr. de intrare 57914/02.09.2012. În urma trimiterii acestei solicitări decătre primărie în atenția Administrației Naționale de Meteorologie a fost emisă adresa nr. 3285/21.08.2012 conținând datelesolicitate.

Sursa de obținere/metoda de producere a datelor – instrumente  din Ordinul nr. 678/2006:

Pentru municipiul Brașov s‐au utilizat datele meteorologice locale culese de stația meteorologică Brașov, pentru anul 2011,privind  temperatura medie  a  aerului,  presiunea  atmosferică,  umezeala  relativă medie  a  aerului  și  direcția  vântului  (rozavânturilor).Instrumentul nr. 17 ‐ pentru aspectele legate de condițiile meteorologice, umiditate și temperatură, ce se iau în considerarela propagarea sunetului ­ este cel recomandat prin OMM MMGA nr. 678/30.06.2006.

Acuratețea datelor:

Datele meteorologice și valorile de umiditate și temperatură utilizate au fost cele locale, fapt ce determină un grad maxim deacuratețe.

● Date trafic feroviar (tren)

Metodologia utilizatã pentru colectare:

În vederea obținerii informațiilor necesare desfășurării proiectului de realizare a hărții de zgomot pentru municipiul Brașov,respectiv a datelor de intrare necesare realizării hărții strategice de zgomot pentru traficul feroviar ‐ CFR, ca urmare a adreseiEnviro Consult nr. 198/01.08.2012, Primăria Brașov s‐a adresat Regionalei CFR și CNCF CFR S.A..Prin adresa nr. 5/6 195/10.10.2012 către Primăria Brașov, CNCF CFR S.A. a transmis informațiile oficiale necesare elaborăriihărții strategice de zgomot.

Sursa de obținere / metoda de producere a datelor:CNCF CFR SA/ adresa nr. 5/6 195/10.10.2012

Datele de  intrare privitoare  la sursa de zgomot tren au fost obținute direct, prin transmitere oficială, dar și prin discuții  șischimb de mesaje cu personalul CFR. Din analiza structurii de cale ferată din interiorul zonei administrative a orașului Brașova  reieșit necesitatea  cartării  zgomotului pentru  sursele de  zgomot:  liniile din  stațiile Brașov, Dârste, Bartolomeu și BrașovTriaj, cât și pentru  liniile dintre aceste stații  și pentru cele care  le  leagă cu exteriorul zonei administrative  (Sibiu, Zărnești,Întorsura Buzăului, Stupini, Sfântu Gheorghe, Predeal). Pentru aceste tronsoane s‐au solicitat și obținut informații referitoarela tipul șinei (șină sudată, șină cu joante), tipul de prindere (elastică sau rigidă), tipul de terasament (traverse beton, traverselemn), poziție pe verticală (înălțime), rambleu/debleu, numărul de macaze sau treceri (intersecții) pe fiecare 100 m, vitezatrenurilor de călători și marfă.Cât privește informațiile obținute despre trafic, lungimea trenurilor a fost comunicată în metri și nu în număr de vagoane.

Datele au fost prelucrate în modul urmãtor:

● pentru  fiecare  tronson,  respectiv  linie din stație, au  fost  realizate date  tabelare, corespunzătoare  intervalelor orare de

calcul al hărților de zgomot (07‐19‐23‐07), cu trenurile ce străbat acel tronson sau linie, clasificate în:

● trenuri ce frâneazã, de tipurile: Marfã, Personal, Accelerat, Rapid, Intercity;

● trenuri ce nu frâneazã, de tipurile: Marfã, Personal, Accelerat, Rapid, Intercity.

● pentru fiecare tren au fost identificate tronsoanele și liniile din stații, parcurse pe teritoriul administrativ al municipiului

Brașov, cât și orele de parcurgere  [în  funcție de tipul  trenului  (călători: Personal, Rapid, Accelerat,  InterCity, marfă), al

tracțiunii  și  frânei  s‐a  incrementat  valoarea  din  tabelul  asociat  tronsonului/liniei  corespunzator  intervalului  orar  de

parcugere];

● utilizând lungimile standard ale trenurilor din țara noastră, în funcție de tipul lor (existente în reglementările Ministerului

Mediului) și de lungimile trenurilor din baza de date europeană (cu care trebuie echivalate trenurile din România), a fost

calculat numărul zilnic total de trenuri echivalente din categoriile 2, 4, 5 și 8, pe fiecare din intervalele orare de calcul al

hărților de zgomot 07‐19, 19‐23 și 24‐07. Din acesta a fost calculat numărul zilnic mediu orar de trenuri echivalente din

categoriile 2, 4, 5 și 8, pe fiecare din intervalele orare de calcul al hărților de zgomot 07‐19, 19‐23 și 24‐07.

● datele de  trafic  au  fost  asociate unei baze de date organizate pe  linii/tronsoane  ­  împreunã  cu datele despre  tipul de

terasamentul, de tipul de prindere a șinei și tipul de frână ‐ cât și despre viteza de parcurgere pentru trenuri de călători și

marfă (s‐au notat pozițiile capetelor segmentelor).

Acuratețea datelor:

Având în vedere faptul ca informațiile s‐au obținut în totalitate pe cale oficială în conformitate cu Ordinul nr. 678/2006, se utilizează

datele ca atare, acestea având acuratețea maximă.

Date industrie

Metodologia utilizatã pentru colectare:

În  vederea  obținerii  datelor  de  intrare  pentru  sursa

industrie,  ca  urmare  a  adresei Enviro  Consult  nr.

201/01.08.2012,  Primăria  Brașov  s‐a  adresat  Agenției

Regionale  pentru  Protecția  Mediului  (ARPM)  Sibiu.  Prin

adresa  nr.  11552/11.10.2012  cãtre  Primãria  Municipiului

Brașov,  înregistrată  cu nr.  76126/12.10.2012, ARPM Sibiu

a  transmis  oficial  lista  completã  a  amplasamentelor

industriale  în  interiorul  orașului  Brașov  (ce  desfășoară

activități  în  conformitate  cu  Anexa  nr.  1  a  OUG  nr.

152/2005  privind  prevenirea  și  controlul  integrat  al

poluării,  aprobată  cu  modificări  și  completări  prin  Legea

nr.  84/2006),  precizând  că  informații  suplimentare  pot  fi

consultate  pe  site­ul  oficial  ARPM,  la  adresa  web:

http://arpmsb.anpm.ro/autorizatii_integrate_de_mediu_j

ud_brasov­14109

Sursa de obținere/metoda de producere a datelor:

Detalii despre activitatea desfășurată în amplasamenteleindustriale  din  interiorul  municipiului  Brașov  au  fostextrase din  autorizațiile  integrate de mediu ale  fiecăreiîntreprinderi,  postate  pe  pagina  de  internet  a  AgențieiRegionale  pentru  Protecția  Mediului  (ARPM)  Sibiu:http://arpmsb.anpm.ro/autorizatii_integrate_de_mediu_jud_brasov­14109. În urma analizãrii datelor de intrarede la Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu,Enviro Consult a identificat următoarele informații utilecu privire la cerințele legislative referitoare la realizareahărților de zgomot:● Lista amplasamentelor;● Denumirile și adresele;● Informații despre sursele de zgomot (parțial);● Împărțire pe subdiviziuni (surse de zgomot);● Descrierea activităților.

Următoarele  informații  nu  s‐au  regăsit  în  informațiilepublice disponibile și au fost completate de către EnviroConsult:● Timp de operare;● Coordonatele;● Clasificarea industrialã;● Nivel  de  emisie  (niveluri  de  putere  acusticã  ale

surselor de zgomot).

Pentru completarea datelor de intrare s‐a ținut seama derecomandãrile  din Instrumentul  5, corespunzatorOrdinului  nr.  678/2006.  Acest  instrument  recomandãdeterminarea  nivelurilor  de  putere  acustica  a  surselorprin una din metodele de mai jos:a) Se determinã nivelul de putere acusticã utilizând  ISO8297  (imposibil  de  aplicat  deoarece  nu  poate  fi  izolatãfiecare sursã de zgomot în parte);b)  Se obține valoarea nivelului de putere acustică de  lasursă  (imposibil  de  aplicat  în  condițiile  de  funcționarenormală a unităților industriale);c) Se utilizeazã datele  furnizate de evaluarea de  impactasupra  mediului  (nu  ne‐a  fost  pusă  la  dispoziție  nicioevaluare în acest sens);d)  Dacã  Directiva  2000/14/EC  furnizeazã  valorile  limitãpentru  sursele  de  zgomot  luate  în    considerare,  se  vorfolosi aceste valori (nu este cazul);e) Se folosesc bazele de date accesibile (publice);f) Se utilizează valori implicite la limita incintei în funcțiede tipul de industrie.

Soluția utilizată:

Nivelul  de  emisie  a  fost  ales  în  conformitate  curecomandãrile  de  valori  implicite  pentru  emisieexprimatã ca nivel de putere acusticã pe metru pãtrat alsuprafeței  industriale  [LW/m2]  la  limita  incintei  (segãsesc  la  Capitolul  3.2.,  pct.  10,  Instrumentul  5,  dinGhidul  privind  metodele  interimare  de  calcul  aindicatorilor  de  zgomot  pentru  zgomotul  produs  deactivitățile  din  zonele  industriale,  de  traficul  rutier,feroviar și aerian din vecinatatea aeroporturilor, aprobatprin Ordinul nr. 678/1344/ 915/1397/2006), respectiv:

DATE DE INTRAREDatele de intrare colectate și utilizate pentru realizarea hărților de zgomot și a hărților stategice de zgomot pentru aglomerarea Brașovsunt cele aferente anului 2012 .

Capitolul este structurat pe patru paliere:a.  Denumirea și descrierea datelor de intrare;b.  Metodologia utilizatã pentru colectare;c.  Sursa de obținere / metoda de producere a datelor, instrumentele din Ordinul nr. 678/2006;d.  Acuratețea datelor.

SOFTUL DE CARTARE ZGOMOTUTILIZAT

Hărțile  de  zgomot  aferente  municipiului  Brașov  au  fost  realizate  respectând  prevederile  legale  impuse  prin  HG321/2005, cu ajutorul unui soft specializat.

Denumire software:  Bruel & Kjaer Predictor ­ LimA, tip 7810Versiunea:  9.01Data de realizare: 18.12.2012

Metodele de calcul implementate sunt cele solicitate prin HG 321/2005, respectiv:

Pentru traficul rutier: metoda franceză “NMPB – Routes – 96 (SETRA‐CENTRU‐L CPC‐CSTB)”, menționată

în �Hotãrârea din 05.05.1995 referitoare la zgomotul produs de traficul pe infrastructurile rutiere, Jurnalul

Oficial din 10.05.1995, art. 6 și în standardul francez “XPS 31‐133”.

Pentru  zgomotul  rezultat  din  traficul  feroviar:  metoda  olandezã  de  calcul  publicatã  în  �Reken  �  en

Meetvoorschrift  Railverkeerslawaai,  1996,  Ministerie  Volkshuisvesting,  Ruimtelijke  Ordening  en

Milieubeheer 20.11.1996�.

Pentru zgomotul  industrial:  ISO 9613­2 �Acustica � Diminuarea sunetului  la propagarea sa în aer  liber,

partea a doua: metode generale de calcul�.

Pentru zgomotul produs de traficul aerian: ECAC.CEAC Doc. 29 �Raport privind metoda standard de calcul

a contururilor de zgomot în jurul aeroporturilor civile�, 1997 (�Report on Standard Method of Computing

Noise Contours  around Civil  Airports�,  1997). Din  abordãrile  diferite  ale modelarii  cãilor  aeriene  va  fi

folositã tehnica de segmentare menþionatã în secþiunea 7.5 a ECAC.CEAC Doc 29.

Pachetul software utilizat ­ Bruel & Kjaer Predictor­Lima tip 7810 ­ prezintã urmãtoarele caracteristici:

Utilizeazã metodele  interimare  de  calcul  prevãzute  la  pct.  2  din  anexa  nr.  3  a  HG  321/2005  privind

evaluarea ºi gestionarea zgomotului ambiental, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

● poate  genera  hãrþile  strategice  de  zgomot  pentru  toate  sursele  de  zgomot  în  parte  (zgomot

aeroportuar, zgomot rutier, zgomot feroviar ºi zgomot industrial);

● poate lucra ºi calcula cu obiecte (clãdiri, obstacole), terenuri ºi surse de zgomot în 3D;

● conþine un modul 3D în vederea controlului datelor de intrare;

● are posibilitatea de a lucra (importa/exporta) cu formate de fiºiere tip .dxf (geometrie), ESRI shape

(geometrie ºi metadate), text ºi .csv (geometrie ºi metadate);

● are  posibilitatea  de  a  prezenta  datele  de  intrare  (numãr  de  vehicule,  înãlþimea  clãdirilor,  panta

drumurilor, etc.) în tabele ºi de a produce aceste tabele;

● are  posibilitatea  de  a  calcula  în  benzi  de  octavã  între  63­8000  Hz  pentru  calcularea  zgomotului

industrial (portuar);

● are  posibilitatea  de  a  afiºa  nivelurile  de  zgomot maxime  identificate  la  o  clãdire  (faþada  cea mai

expusã)  ºi totodatã sã indice faþadele liniºtite;

● are posibilitatea de a asigura o tranziþie flexibilã de la faza de cartare a zgomotului la faza de elaborare

a planurilor de acþiune, prin organizarea datelor în unitãþi flexibile, precum fiºierele care aratã diferite

situaþii posibile viitoare ºi fiºierele­Geo;

Softul  îndeplinește

cerințele  Directivei

Comisiei  Europene

2002/49/EC  ­  în

conformitate  cu

ghidurile  asupra

metodelor provizorii

de calcul 2003/613/EC

și cu ghidul de bună

practicã al grupului de

lucru  privind

evaluarea expunerii

sonore  ‐  cât  și

cerințele  Directivei

IPPC 96/61/EEC, ale

HG  321/2005

republicată și ale HG

678/2006  pentru

aprobarea Ghidului

privind  metodele

interimare de calcul a

indicatorilor  de

zgomot,  pentru

zgomotul produs de

activitățile din zonele

industriale, de traficul

rutier,  feroviar  și

aerian din vecinãtatea

aeroporturilor.  De

asemenea,  softul

respectă  cerințele

Ordinului  nr.

1830/2007  pentru

aprobarea Ghidului

privind  realizarea,

analizarea și evaluarea

hărților strategice de

zgomot.

Permite  utilizarea  unei  structuri  cu mai multe  straturi  (layere),  ce  pot  combina  pentru  calcul mai multe  layere  diferite,  cecompun un model; sursele cu diferite valori de emisie pot fi combinate și utilizate astfel încât să poată fi ușor simulate efectelemodificărilor din cadrul planurilor de acțiune.

● are posibilitatea de a calcula simultan în reþea de calculatoare;● are posibilitatea de a asigura instrumentele necesare nu numai pentru cartarea zgomotului, dar ºi pentru elaborarea

planurilor de acþiune, prin compararea efectelor mãsurilor active sau pasive cuprinse în planurile de acþiune faþã desituaþia iniþialã (hãrþi de diferenþã);

● are posibilitatea de a þine seama de caracteristicile (datele) meteorologice;● are posibilitatea de a prezenta rezultatele atât ca hãrþi strategice de zgomot în format grafic ­ utilizând codul culorilor

din  Paragraful  3.1.1,  Tabel  1  din  Ghidul  privind  metodele  interimare  de  calcul  a  indicatorilor  de  zgomot  pentruzgomotul  produs  de  activitãþile  din  zonele  industriale,  de  traficul  rutier,  feroviar  ºi  aerian  din  vecinãtateaaeroporturilor  aprobat  prin  Ordinul  ministrului  mediului  ºi  gospodãririi  apelor,  al  ministrului  transporturilor,construcþiilor ºi turismului, al ministrului sãnãtãþii publice ºi al ministrului administraþiei ºi internelor, nr. 678/1344/915/1397/2006  ­  cât  ºi datele aferente acestora,  structurate  în  tabele  respectând prevederile Anexei nr. 7 din HG321/2005 privind evaluarea ºi gestionarea zgomotului ambiental, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi pe celeale  Anexei  nr.  3  din  Ghidul  privind  realizarea,  analizarea  ºi  evaluarea  hãrþilor  strategice  de  zgomot,  aprobat  prinOrdinul ministrului mediului ºi dezvoltãrii durabile nr. 1830/2007;

Datele  rezultate,  cât  și  datele  de  intrare  utilizate  pot  fi  prezentate  atât  grafic,  cât  și  tabelar,  în  formate  predefinite  sauconfigurabile. Pentru detalii consultați prospectul anexat la pag. 3, 4, 6, 10 (contours/tables): are posibilitatea de a calcula hărţide conflict.

● are posibilitatea de a realiza calculul la înălţimea de 4 m faţă de sol şi la receptor și la orice altă înălțime introdusă decãtre operator;

● aplicația Predictor‐LimA asigură actualizarea software  în mod continuu,  incluzând noi  facilități  și metode de calcul.Versiunea  utilizată  de  soft  Predictor‐LimA  are  implementate metodele  comune  de  calcul  la  nivelul  UE  și  va  aveaimplementate aceste metode și în versiunile viitoare.

Aplicația Predictor‐LimA, recunoscută pe plan  internațional, a  fost și este utilizată pe scară  largă  la  realizarea hărților dezgomot în conformitate cu cerințele HG 321/2005, în România, și Directivei 49/2002, în Europa. Hărțile de zgomot realizatepâna în prezent cu Predictor‐LimA au fost aprobate de comisiile tehnice din România și predate către Comisia Europeană.Pentru susținerea calității softwareului utilizat (Predictor‐LimA) anexăm documentația de specialitate de la producator (veziAnexa 2).Aplicațiile Predictor‐LimA sunt listate și recomandate și pe pagina de internet a bazei de date a Uniunii Europene, unde suntprezentate  toate  aplicațiile  software  acceptate  a  fi  utilizate  în  spațiul  comunitar  pentru  realizarea  hărților  de  zgomot.Prezența  Predictor‐LimA  pe  această  pagină  prezintă  garanția  faptului  că  aplicația  a  fost  atestată  și  recunoscută  ca  fiindcorespunzatoare pentru realizarea calculelor de zgomot.

Distribuþia locuinþelor ºi locuitorilor în clãdiri rezidenþiale

În  vederea  obținerii  datelor privind  numãrul  de  unitãþilocative,  numărul  total  de  locuitori  ai  orașului  Brașov,respectiv  repartizarea populaþiei  în unitãþile  locative, EnviroConsult  a  înaintat adresa nr. 201/01.08.2012 cãtre PrimãriaMunicipiului  Brașov,  înregistrată  cu  nr.  de  intrare57914/02.09.2012. În urma trimiterii acestei solicitãri de cãtreprimărie  în atenția Direcției  Județene de Statistică Brașov, afost  emisă  adresa  nr.  2544/20.08.2012  conținând  dateleprovizorii  corespunzătoare  Recensamântului  Populației  șiLocuințelor  din  anul  2011,  despre  numărul  populațieiconvenționale și al locuințelor stabile. Nu au putut fi colectatedate  despre  repartizarea  efectivã  a  populaþiei  în  unitãþilelocative.Pentru  calculul  expunerii  populației  s‐au  considerat  dateleprovizorii  ale  Recensământului  Populației  și  Locuințelor  din2011.Distribuþia locuitorilor în  clãdirile rezidenþiale a fost realizatãîn scopul estimãrii expunerii la diferitele niveluri de zgomot.Pentru  cartarea  strategicã  de  zgomot,  distribuþia  a  fostrealizatã  în  baza  datelor  cu  privire  la  locuitori  ºi  la  clãdiripentru municipiul Brașov.

Pentru  realizarea  distribuþiei  numãrului  de  locuinþe  ºi  delocuitori  în  clãdirile  rezidenþiale  a  fost  utilizatã  urmãtoareametodã :

● În harta de bazã GIS s­a inclus un strat tematic (layer),ce  conține  informații  despre  clădirile  din  zonaadministrativă a municipiului Brașov;

● Clădirile au fost apoi împărțite în clădiri rezidențiale,clădiri speciale și clădiri cu altă destinație;

● Pentru  fiecare  clãdire  rezidenþialã  în  parte  a  fostestimat numãrul etajelor, dar ºi suprafaþa la sol;

● Suprafaþa  totalã  a  etajului  pentru  clãdiri  a  fostcalculatã la sol;

● Suprafaþa  totalã  a  etajelor  pentru  suprafaþa  decartare strategicã de zgomot a fost calculatã ca sumãa tuturor suprafeþelor etajelor din clãdiri;

● Pentru suprafaþa de cartare strategicã de zgomot s­aidentificat numãrul total al locuitorilor (date primitede  la  Direcția  Județeană  de  Statistică  –  InstitutulNaþional de Statisticã);

● Suprafaþa medie (m2) per locuinþã ºi per persoanã îninteriorul suprafeþei de cartare strategicã de zgomota fost calculatã din cifrele totale de la pct. 5 ºi pct. 6;

● În final, numãrul de locuinþe ºi de locuitori din fiecareclãdire rezidenþialã a fost calculat ca suprafaþã totalãa etajelor pentru clãdire, împãrþitã la suprafaþã medieper locuinþã ºi per locuitor.

Dupã ce locuitorii au fost distribuiþi pe imobile, a fost atribuitãexpunerea la zgomot a clãdirilor. Acest lucru se face în douãmoduri diferite:

(1)  nivelul  zgomotului  de  pe  faþada  cuexpunerea maximã poate fi atribuitîntregii clãdiri;

(2)  nivelul  de  zgomot  poate  fi  calculatpentru  fiecare  faþadã  ºi  atribuitaceleiași faţade.

Prin metoda (1), tuturor locuitorilor ºi locuinþelor din clãdire lise  va  atribui  intervalul  de  zgomot  pentru  cea  mai  expusãfaţadă.  Prin metoda  (2),  locuitorii  şi  clădirile  sunt  distribuițimai  întâi  pe  fiecare  faþadã  a  clãdirii,  iar  apoi  li  se  atribuieintervalele de zgomot date de nivelurile zgomotului faþadelor,calculate individual.

Pentru Municipiul Brașov s‐au realizat expuneri alepopulației afectate folosind metoda (2).

METODOLOGIA UTILIZATÃPENTRU OBȚINEREA NUMĂRULUIDE LOCUINȚE ȘI DE LOCUITORI

EXPUȘI LA ZGOMOT

REZULTATE  OBȚINUTEÎN  URMA  REALIZÃRII

HĂRȚILOR  STRATEGICE  DEZGOMOT

În cele ce urmează se va face o prezentare a datelor evidențiate de fiecare hartă de zgomot inclusă în raport: trafic rutier Lzsn

și Ln, trafic feroviar Lzsn și Ln, zgomot industrial Lzsn și Ln. Acestea vor fi analizate în funcție de normele de zgomot stabilite legal

prin HG 1260/2012, ce modificã HG 321/2005.

Potrivit valorilor limită și valorilor țintă atinse în anul 2012 și în conformitate cu Ordinul nr. 152/13.02.2008, valorile maxime

permise pentru indicatorii Lzsn și Lnoapte sunt:

Harta de zgomot privind traficul rutier în regim Lzsn

Conform  tabelului  1  privind  valorile maxime  permise  (70  dB)  pentru  traficul  rutier  se  evidențiază  depășiri  pe  următoarele  străzi:Centură,  Valea  Timișului,  Hărmanului,  Feldioarei,  13 Decembrie,  Stadionului,  Făgărașului, Mihail  Kogălniceanu,  București,  Griviței,Toamnei, Constantin Dobrogeanu Gherea, Gării, Aurel Vlaicu, 15 Noiembrie, Lungă, Alexandru Vlahuță, Bârsei, Fagurului, Fântânii, IuliuManiu, Nicolae Iorga, Saturn, Mureșenilor, Lacurilor, Zizinului, Carpaților, Poienelor, Valea Cetății.

Harta de zgomot privind traficul rutier în regim Ln

Conform  tabelului  1  privind  valorile maxime  permise  (60  dB)  pentru  traficul  rutier  se  evidențiază  depășiri  pe  următoarele  străzi:Centură,  Valea  Timișului,  Hărmanului,  Feldioarei,  13 Decembrie,  Stadionului,  Făgărașului, Mihail  Kogălniceanu,  București,  Griviței,Toamnei, Constantin Dobrogeanu Gherea, Gării, Aurel Vlaicu, 15 Noiembrie, Lungă, Alexandru Vlahuță, Bârsei, Fagurului, Fântânii, IuliuManiu, Nicolae Iorga, Saturn, Mureșenilor, Lacurilor, Zizinului, Carpaților, Poienelor, Valea Cetății.

Expunerea populației și clădirilor la zgomotul provocat de traficul rutier în regim Lzsn șiLnoapte

Din analiza rezultatelor obținute se observă faptul că, pentru indicatorul Lzsn existã un numãr de 3.004 persoane expuse la un nivel de

zgomot peste limita de 70 dB, iar pentru indicatorul Lnoapte totalul este 3.928 persoane expuse la un nivel de peste 60 dB.

Harta de zgomot privind traficul feroviar CFR în regim Lzsn

Conform  tabelului  1  privind  valorile  maximepermise (70 dB), pentru traficul pe cãi ferate seevidențiază  zone  cu  depășiri  pe  tronsonulBucurești  –  Brașov,  cu  un  număr  de  152  depersoane afectate.

Harta  de  zgomot  privindtraficul feroviar CFR în regimLn

Conform  tabelului  1  privind  valorile

maxime permise (60 dB), pentru traficul pe

căi  ferate  se  evidențiază  zone  cu  depășiri

pe tot traseul magistralei 200 prin Brașov,

fiind afectate 1.587 de persoane.

Expunerea populației și clădirilor la zgomotul provocat de traficulferoviar CFR în regim Lzsn și Lnoapte

În urma analizării rezultatelor obținute se observă faptul că nu există persoane expuse la un nivel de zgomot peste limita de 70dB pentru indicatorul Lzsn, respectiv 60 dB pentru indicatorul Lnoapte.

În ceea ce privește numărul de clădiri cu caracter special expuse peste limitele  legale se observă faptul că există o (1) clădirespecialã expusã la niveluri de peste 70 dB pentru Lzsn, respectiv o (1) clãdire specialã expusã la niveluri de peste 60 dB pentru

Lnoapte.

Harta de zgomot privind activitatea industrialã în regim Lzsn

Conform tabelului 1 privind valorile maxime permise (65 dB) pentru industrie, se evidențiază zone cu depășiri în preajma fiecăreiunități economice măsurate, numărul persoanelor afectate fiind de 159.

Harta de zgomot privind activitatea industrialã în regim Ln

Conform tabelului 1 privind valorile maxime permise (55 dB) pentru industrie, se evidențiază zone cu depășiri în preajma fiecăreiunități economice măsurate, numărul persoanelor afectate fiind de 616.

Expunerea  populației  și  a  clădirilor  la  zgomotul  provocat  deindustrie în regim Lzsn și Lnoapte

Din analiza rezultatelor obținute se observă faptul că nu există persoane expuse la un nivel de zgomot de peste 65 dB, pentruindicatorul Lzsn, respectiv de peste 55 dB, pentru indicatorul Lnoapte.

În ceea ce privește numărul de clădiri cu caracter special se observă faptul că nu există imobile speciale expuse la niveluri pestelimitele legale 65 dB, pentru Lzsn, respectiv clãdiri speciale expuse la niveluri de peste 55 dB, pentru Lnoapte.

Nr. Locație Laeq [dB(A)] Vitezã[km/h]

Numãrautovehicule cum <3,5 t [nr/orã]

1 13 Decembrie colț cu Maramureș 73.1 25 1986

2 13 Decembrie lângã Parc Tractorul 73.3 25 2700

3 15 Noiembrie, nr. 46 70.4 35 1812

4 Agricultorilor lângã calea feratã 64 35 434

5 Aurel Vlaicu colț cu Țebea 77.2 30 1800

6 Bd. Alexandru Vlahuță, nr. 5, lângă Vizinului 75.2 40 1962

7 Calea  București  vis  a  vis  de  OTP  Bank  spre  15Noiembrie 72.8 4 3381

8 Calea Fagarașului lângă Petrom 73.2 40 3616

9 Cartier Noua, Str. Lacurilor 65.4 30­35 68

10 Gãrii ­ terenuri tenis 73.6 35 2400

11 Griviței (Matei Basarab) 74.2 40+ 1947

12 Griviței (colț cu Str. Vulcan) 76.4 50 3179

13 Hãrmanului  vis  a  vis  fost  Complex  In,  aproape  debenzinaria Partner 71.5 30 910

14 Iuliu Maniu vis a vis clãdirea Copco 69.7 35 1574

15 Kogãlniceanu vis a vis Credit Europe 69.5 30 2522

16 Kogălniceanu, în față la Camera de comerț 69.6 30 2754

17 Str. Lungã 72.4 25 1764

18 Piața Sfatului  ‐ măsurare ambientală 63.7 � 0

19 Mureșenilor, Piața Sfatului 69.3 20 900

20 Nicolae Bãlcescu ­ companie imobiliara G Imc 69.3 30 748

21 Poarta Schei lângã Casa Hirscher 70.7 20 700

22 Saturn vis a vis magazin Lidl 73.8 30 1356

23 Toamnei ­ biserica baptista maghiarã 74.3 35 2723

24 Valea Cetății 70.3 40 785

25 Victoriei ­ la mijloc 69 35 1098

26 Str. Zizinului, nr. 25, lângã sensul giratoriu de pe 15Noiembrie 71.7 40 1296

ANEXA 1 MĂSURĂTORI DE ZGOMOT ȘI NUMĂRĂTORI DE TRAFIC

ANEXA 1 EXPUNERE PERSOANE ȘI LOCUINȚE

Aglomerarea Brașov Numãr de locuitori expuºi la valori ale Lzsn (în sute)

Sursa de zgomot 55­59 60­64 65­69 70­74 >75

Trafic rutier, drumuri 247 195 116 27 3

Trafic feroviar, cale feratã 61 38 24 1 0

Trafic feroviar, cale feratã principalã 0 0 0 0 0

Industrie 10 1 1 0 0

Aglomerarea Brașov Numãr de locuitori expuºi la valori ale Lzsn (în sute)

Sursa de zgomot 55­59 60­64 65­69 70­74 >75

Trafic rutier, drumuri 109 87 52 12 1

Trafic feroviar, cale feratã 26 16 11 1 0

Trafic feroviar, cale feratã principalã 0 0 0 0 0

Industrie 4 0 0 0 0

CONTINUAREA >>

Aglomerarea Brașov Numãr de locuitori expuºi la valori ale Lnoapte (in sute)

Sursa de zgomot 45­49 50­54 55­59 60­64 65­69 >70

Trafic rutier, drumuri 252 196 128 36 4 0

Trafic feroviar, cale feratã 73 50 34 16 0 0

Trafic feroviar, cale feratã principalã 0 0 0 0 0 0

Industrie 20 5 1 1 0 0

>> CONTINUAREA

Aglomerarea BrașovNumãr de locuitori expuºi la valori ale Lnoapte (in

sute)

Sursa de zgomot 45­49 50­54 55­59 60­64 65­69 >70

Trafic rutier, drumuri 111 87 56 16 2 0

Trafic feroviar, cale feratã 30 22 15 7 0 0

Trafic feroviar, cale feratã principalã 0 0 0 0 0 0

Industrie 9 2 0 0 0 0

Prezentul raport descrie activitățile și rezultatele obținute în perioada iulie 2012 ‐ martie 2013, ca urmare a contractuluide prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Brașov și S.C. Enviro Consult S.R.L..În baza acestor rezultatelor,descrise  în  detaliu  în  secțiunile  anterioare,  Primăria  Brașov  și  Enviro  Consult  vor  propune  soluții  de  reducere  anivelurilor de zgomot din oraș, prin adoptarea și implementarea de măsuri administrative și tehnice.

Proiectul de alcătuire a hărții strategice de zgomot a municipiului Brașov a fost realizat sub coordonarea ing. Bogdan‐Gabriel Lazarovici.

DESPRE ENVIRO CONSULT:

S.C.  Enviro  Consult  S.R.L.  este  o  companie  românească  înființată  în  anul  2003  ca  urmare  a  solicitărilor  tot  mainumeroase  ce  vizau necesitatea  creării  unei  societăți  al  cărui  obiect  de  activitate  să  fie  protejarea omului  împotrivazgomotelor și a vibrațiilor.

Încrederea de care compania  se  bucură din partea Brüel & Kjær Sound&Vibration Measurement A/S , lider mondial îndomeniul  aparaturii  și  aplicațiilor  dedicate  zgomotelor  și  vibratiilor  și  al  cărui  reprezentatnt  în  exclusivitate  este  pepiața din România, atestă competențele și calitatea serviciilor Enviro Consult în sectorul în care activează.

ADRESA:

Complex rezidențial Briliant CondominiumBucurești, cod postal: 010806, sector 1Str. Popa Tatu nr. 62A, bloc C, birou C8,  parterCorespondență: OP 15 CP 330, București, cod 014700

Tel/Fax: 021 311.80.80Mobil: +40744 49 17 26Mobil: +40745 07 77 09Email: office [at] envi.roWebsite: www.envi.ro

SC. Enviro Consult SRLSediu social: Str. Popa Tatu 62A, BucureștiJ40/16853/11.12.2003C.U.I.: 15985732C.I.F.: RO15985732