Happy Halloween!

Origini

Halloween este o sărbătoare ce se sărbătorește în noaptea de 31 octombrie. Originile acesteia

datează încă de la vechii celți, de la festivalul celtic cunoscut sub denumirea de Samhain, celebrînd în

acest fel trecerea la noul an pe 1 noiembrie. Totodată, această dată marchează sfîrșitul verii și al

recoltelor și începutul iernii, al jumătății întunecate, deseori asociat morții. Celții credeau că în această

seară granița dintre vii și morți devine neclară, umbrită și fantomele celor morți s-ar putea întoarce pe

pământ. Însă prezența spiritelor avea și o parte benefică – faptul că druizii ( preoții celți) erau ajutați

astfel să facă previziuni asupra viitorului, iar acestea îi îndrumau pe celți pe perioada întunecată a iernii.

Pentru a comemora acest eveniment, druizii făceau focuri de tabără imense, în jurul cărora se adunau

oamenii și ardeau roade și animale ca sacrificii aduse zeităților celtice. În timpul celebrării, celții se

costumau, purtând de obicei capete/ cranii și piei de animale drept costume și încercând să-și ghicească

unul altuia viitorul.

În anul 43, Imperiul roman cucerise majoritatea teritoriului celtic. Odată cu aceasta, sărbătoarea

celtică s-a amestecat cu două

festivaluri de origine romană. Primul

poartă denumirea de Feralia, o zi de la

sfârșitul lunii octombrie când romanii

comemorau trecerea morților. A doua

sărbătoare era cea în care se onora zeița

Pomona – zeița romană a abundenței

fructelor, simbolul acestei zeițe fiind mărul.

Încorporarea acestei sărbători explică

tradiția prinderii mărului cu dinții de

codiță ce se practică astăzi de

Halloween.

În anul 609, Papa Bonifaciu al IV-lea a stabilit la data de 13 mai sărbătoarea tuturor martirilor, o

sărbătoare catolică ce se va menține în bisericile din vest. Papa Gregoriu al III-lea a extins această

sărbătoare, incluzând și sfinții pe lângă martiri, și a mutat-o pe data de 1 noiembrie. În anul 1000,

biserica va face pe data de 2 noiembrie ziua tuturor sufletelor, o zi pentru a onora morții. Ziua tuturor

sufletelor se sărbătorea asemănător cu Samhain, cu focuri de tabără, parade și costume de sfinți, îngeri și

spirite rele. Ziua tuturor sfinților era de asemenea denumită și All-hallows sau All-hallowmas (în engleza

medievală, Alholowmesse însemna Ziua tuturor sfinților) și noaptea dinaintea ei, noaptea de Samhain din

religia celtică, va purta denumirea de All-hallows Eve și, mai târziu, Halloween.

Tradiții

La început, sărbătoarea consta în relatarea unor povestiri despre morți, ghicitul viitorului, în dans

și cântece. Dacă la origini acel trick-or-treat englezesc consta efectiv în colindarea caselor de către cei

săraci pentru mâncare, în prezent, copiii costumați rostesc: Trick or Treat, Trick or Treat; Give me

something good to eat!, așteptând să primească dulciuri atunci când colindă casele. Costumarea are de

asemenea rădăcini celtice: în noaptea de Halloween, atunci când se credea că spiritele revin pe pământ,

oamenii se costumau pentru a-i păcăli pe aceștia, pentru a-i face să creadă că și ei sunt fantome. Astăzi,

copiii se deghizează în demoni, fantome, mumii, zombi, schelete, vampiri, vârcolaci și vrăjitori.

Acestei sărbători îi sunt asociate culori precum negru – moarte, noapte, vrăjitorie, pisici negre,

lilieci, vampiri; portocaliu – dovleci, jack o’lanterns (dovlecii sculptați), toamnă, frunze căzătoare, foc;

mov – noapte, supranatural, misticism; verde – monștri, zombi, extratereștri, Frankenstein; alb –

fantome, mumii, lună plină; roșu – sânge, foc, demoni.

Superstiții

Activități

În cadrul Școlii au avut loc concursuri, petrecerea de Halloween, dar și o tombolă atât pentru

elevi, cât și pentru profesori. Au avut loc două concursuri pentru cei mici și pentru cei de la clasele

V-VIII: Concursul de cel mai frumos dovleac și Concursul de cel mai înfricoșător costum/ mască.

Pentru primul concurs – Concursul de cel mai înfricoșător costum/ mască – locul I a fost ocupat de

Botezatu Andrei-Răzvan (I), locul II de Teleucă Mădălin (a II-a), iar locul III de Iojă Andreea (clasa

pregătitoare ) – pentru cei mici, iar pentru cei mari, locul I a fost ocupat de Țângăială Amalia (a VI-a),

locul II de Iojă Ana-Maria și Ciangău Andreia (a VI-a), iar locul III a fost ocupat de Adomnicăi

Andreia-Marina (a VI-a), concurs precedat de parada costumelor.

Dacă o fată necăsătorită pune sub pernă o crenguță de rozmarin și o monedă de argint în

noaptea de Halloween, ea își va visa alesul.

Dacă în noaptea de Halloween o fată se duce cu o lampă la izvorul apei, ea va vedea în

apă reflecția partenerului de viață/ celui ales în apă.

Oamenii credeau că Satan era un strângător de nuci, de aceea, în noaptea de Halloween,

nucile erau folosite pentru incantațiile magice.

Dacă cineva sună din clopoțel, se spune că va alunga spiritele rele.

Mulți oameni considerau bufnițele ca fiind cele care vor coborî să mănânce suflete; de

aceea, pentru a fi în siguranță, oamenii își atârnau portofelele.

Se spune că dacă în noaptea de Halloween zboară un liliac deasupra casei cuiva, acesta

este un semn că spiritele rele și fantomele sunt fie în apropierea casei, fie chiar în casa

acelei persoane.

Oamenii credeau că dacă o persoană își înconjură casa de trei ori înapoi, înainte de

apusul soarelui de Halloween, casa va fi ferită de spiritele rele.

Dacă o persoană vede un paianjen, înseamnă că acel paianjen reprezintă spiritul unei

persoane dragi care a venit s-o urmărească.

Acest concurs a fost urmat de un altul: Concursul de cel mai frumos dovleac cu locul I ocupat de

Botezatu Andreea (clasa pregătitoare), locul II de Popa Gheorghiță (a IV-a) și locul III de Bucur Carmen

(a III-a) – în rândul celor mici, iar în rândul celor de V-VIII, podiumul a fost ocupat de Onescu Nicușor

(a V-a A) – locul I, locul II de Popa Răzvan (a VI-a), iar locul III de Spătaru Brigitta-Otilia (a V-a A).

Concursurile au fost urmate de petrecere, dar și de tombolă.

Această activitate nu s-ar fi putut desfășura fără ajutorul doamnei directoare prof. ing. Lenuța

Teșulă și a coordonatorului, prof. dr. Viorel-Georgian Dumitru, dar și al cadrelor didactice din școală.

Prof. Anca-Mihaela Munteanu

,,NODURI’’

E ceva ce nu ştiu

Dar se presupune că ar trebui să ştiu.

Nu ştiu ce nu ştiu,

Dar ar trebui să ştiu

Şi mă simt prost

Nu numai pentru că nu ştiu

Ci şi pentru că nu știu ce nu ştiu.

Aşadar , mă prefac că ştiu.

Dar mă scoate din fire

Că nu ştiu ce trebuie să mă prefac că ştiu.

Deci mă prefac că ştiu totul.

Mi se pare că tu ştii ce ar trebui să ştiu eu.

Dar nu poţi să-mi spui ce anume

Pentru că nu ştii ce ştiu.

S-ar putea să ştii ce nu ştiu eu

Dar nu şi că nu ştiu.

Iar eu ştiu să-ţi spun.

Va trebui deci să-mi spui

TOTUL

Materiale culese de

Dârlău Finica

COLAJ REALIZAT DE ÎNV. RĂILEANU AMALIA

Clasa a III – A

DRAGI ELEVI,

Suntem la ]nceput de an 2014. După un an

plin de realizări, ne aşteaptă o vacanţă

binemeritată. Ne vom reîntâlni cu forţe noi,

în februarie 2014: Florentina, Adelina,

Lazăr, Elena, Gheorghe, Elvira,

Georgiana, Carmen, Cosmin, Iuliana, Ionuţ,

Răzvan, Laura. Înv. Iojă Angela

Primul pas... Clasa a V-a

Început de gimnaziu, o altă etapă a vieții

și un alt mic pas făcut către maturitate. Acesta va

aduce cu sine și multe obstacole, însă copiii le

vor trece cu bine.

Două clase pentru care startul a fost dat

de doamna și domnul învățător, ele fiind cele

care au sădit semințele cunoașterii.

Copii ambițioși, cu perspective și

cu mult entuziasm spre a învăța cât mai multe

noțiuni noi.

Clasa a V-a A

Curajoși

Curioși

Conștiincioși

Clasa a V-a B

Al doilea pas... Clasa a VI-a

O clasă cu mici talente ce așteaptă a fi valorificate,

copii curioși din fire, dornici de a afla informații noi și

de a fi mereu puși la curent cu tot ce merită aflat.

Pe lângă o curiozitate aproape nemărginită,

o altă trăsătură dominantă este conștiinciozitatea

cu care tratează o problemă și cu care reacționează

în tratarea acesteia.

Implicarea lor în soluționarea problemelor, cât și

în anumite activități organizate în cadrul școlii, denotă

devotamentul lor față de școală atât ca instituție, cât și ca

valoare morală.

Ambițioși

Implicați în absolut

orice activitate

școlară

Curioși

Al treilea pas... Clasa a VII-a

Inteligenți

Deschiși la

provocări

Silitori

Ultimul pas… Clasa a VIII-a

Material realizat de prof. Anca-Mihaela Munteanu

Încă puţin și

terminăm...

Sportivi

Vioi

Un secol de istorie

Evenimente

27 ianuarie: Se formează un guvern liberal condus de Ion I.C. Brătianu .

14 iunie: A început la Constanța vizita familiei imperiale ruse.

28 iunie: Arhiducele austro-ungar Franz Ferdinand și soția sa au fost asasinați în urma

atentatului de la Sarajevo, eveniment ce a declanșat primul război mondial.

28 iulie: Începe primul război mondial – Austro-Ungaria declară război Serbiei.

1 august: Germania declară război Rusiei.

3 august: România își declară neutralitatea ; Germania declară război Franței și Belgiei ;

inaugurarea Canalului Panama: 79,6 km lungime, 30 - 300 m lățime și 14 m adâncime.

4 august; Marea Britanie declară război Germaniei ; SUA își declară neutralitatea.

5 august: Austro-Ungaria declară război Rusiei; Muntenegru declară război Austro-Ungariei.

11 august: Muntenegru declară război Germaniei; Franța declară război Austro-Ungariei.

13 august: Anglia declară război Austro-Ungariei.

17 august: Începe bătălia de la Tannenberg între Rusia și Germania.

20 august: Trupele germane ocupă Bruxellesul.

23 august: Japonia declară război Germaniei.

3 septembrie: Giacomo della Chiesa devine Papa Benedict al XV-lea.

6 septembrie: Începe marea bătălie de la Marna.

18 septembrie: S-a încheiat Acordul secret ruso-român prin care Rusia recunoștea dreptul

țării noastre asupra teritoriilor locuite de români, aflate în Austro-Ungaria.

10 octombrie: Moartea regelui Carol I al României.

11 octombrie: Urcarea pe tronul României a regelui Ferdinand I, nepotul lui Carol I.

*****

Cel mai important eveniment din acel an a fost izbucnirea Primul Razboi Mondial. Acesta a fost

un conflict militar ce a durat între anii 1914-1918, a început ca un război local între Austro-Ungaria și

Serbia pe 28 iulie 1914 și s-a transformat într-un conflict european prin declarația de război împotriva

Rusiei de pe 1 august 1914. În cele din urmă el a devenit un război global ce a implicat 32 de state, 28

dintre aceste state, cunoscuți ca Aliații sau ca Antanta, includ țări ca Anglia, Franța, Rusia, Italia și

Statele Unite împotriva coaliției numită Puterile Centrale constituită din Germania, Austro-Ungaria,

Imperiul Otoman și Bulgaria.

Prima cauză a războiului dintre Austro-Ungaria și Serbia a fost asasinarea pe 28 iunie 1914 în

Bosnia a arhieducelui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului Austro-Ungariei, de Gavrilo Princip, un

naționalist sârb. Însă cauza fundamentală a conflictului își are rădăcina în istoria Europei secolului

anterior, în politica și economia continentului după 1871, an ce a marcat dezvoltarea Germaniei ca o

importantă putere mondială.

Primul Război Mondial a început pe 28 iulie 1914 cu o declarație de război a Austro-Ungariei

adresată Serbiei, ostilitățile dintre Aliați și Puterile Centrale continuând până la semnarea armistițiului

pe 11 noembrie 1918, o perioadă de 4 ani, 3 luni și 14 zile. Costul total al războiului s-a ridicat la

aproape 186 miliarde dolari iar numărul victimelor a fost mai mare de 37 de milioane de oameni, din

care peste 16 milioane de morți.

Prof. dr. Dumitru Viorel Georgian

EDUCAȚIA ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ

Într-o lume în care educaţia câştigă teren prin impunerea fără echivoc a necesităţii sale, chiar

dacă nu i se acordă încă importanţa cuvenită, modul în care se face sau trebuie ea să se facă este un

subiect îndelung dezbătut.

Reforma învăţământului din România a adus în atenţia cadrelor didactice o nouă terminologie

şi necesitatea unor noi abordări a actului de predare – învăţare – evaluare. Termeni precum: curriculum,

curriculum la decizia şcolii, unitate de învăţare, manuale alternative, metode complementare de evaluare

impun formarea continuă a profesorilor pentru implementatrea la nivelul colectivelor de elevi a unui

design al lecţiilor cât mai atractiv, în concordanţă cu specificul şi particularităţile copiilor.

Este necesară luarea în calcul a contextului concret în care operează curriculum-ul. Simpla

importare la nivelul şcolii a unor obiective formulate la un nivel superior, a unor conţinuturi sau

materiale de învăţare, face dificilă adaptarea elevilor şi a educatorilor la ceva ce poate să le fie străin.

Prin urmare, şcoala trebuie să pornească de la o evaluare critică a situaţiei concrete, reale, iar cadrul

didactic necesar învăţământului românesc actual, trebuie să fie furnizor de educaţie prin fiecare contact

relaţional cu copiii şi părinţii acestora, să stabilească adevărate reţele de comunicare cu cei pe care îi

educă, relaţii de cooperare cu părinţii, întreaga lui activitate fiind centrată pe individualităţi psihice

umane în formare. Şcoala românească îşi concentrează tot mai mult eforturile şi resursele pentru a

asigura fiecărui elev o pregătire adecvată potenţialului său intelectual şi aptitudinal. Învăţarea pe tot

parcursul vieţii este o necesitate pe care o simţim acut cu toţii. Simţim nevoia de a ne perfecţiona, de a

ne pregăti, de a fi în pas cu noul. Această activitate aduce beneficii societaţii şi persoanelor, ca urmare a

creşterii competitivităţii acestora.

În Europa, educaţia are rădăcini adânci şi este de o mare diversitate. Începând din 1976, s-a

stabilit formarea unei reţele de informaţii care să aibă la bază o mai bună înţelegere a politicilor şi

structurilor din domeniul educaţiei. Prin această iniţiativă se respectă dreptul fiecărui stat de a decide

asupra propriului sistem de învăţământ, dar se recunoaşte faptul că interacţiunea dintre sistemul de

învăţământ şi sistemul de formare continuă trebuie îmbunătăţită. Provocarea cu care se confruntă

Comunitatea Europeană este păstrarea diversităţii educaţionale, dar ridicând standardele şi îndepărtând

obstacolele privind oportunităţile de învăţare. Învăţământul din România trebuie să ţină cont de cerinţele

unui învăţământ european de calitate. Integrarea, globalizarea, o Europă fără frontiere sunt sintagme care

încep să capete conotaţii tot mai concrete în lumea şcolii.

Dacă societatea se schimbă într-un ritm alert, înseamnă că generaţia care se educă acum

trebuie să fie pregătită pentru schimbările viitoare. Este bine cunoscut faptul că şcoala nu poate fi mai

bună decat realitatea socială care a produs-o şi pe care o serveşte. Dacă se doreşte o şcoală mai bună, cu

rezultate superioare, aceasta nu se poate realiza decât într-o societate care acţionează lucid, prin

contribuţia membrilor ei realizându-se propria perfecţionare. Obiective ale educaţiei precum „a învăţa sa

înveţi“, „a învăţa să fii“, „a învăţa să devii“ sunt foarte vagi pentru a constitui o călăuză eficientă în

activitatea educativă. Educaţia pentru „a fi“ şi educaţia pentru „a avea“ vizează dezvoltarea personalităţii

şi orientează activitatea educativă spre pregătirea pentru viaţă. Reforma conţinuturilor învăţământului

s-a impus pentru a asigura calitatea învăţământului, pentru a atinge finalităţile dorite.

Noile ştiinţe ale educaţiei, cu noi domenii de studiu, implică şi managementul clasei de elevi,

avându-se în vedere că rolul cadrului didactic tradiţional cu catalogul sub braţ, având ca sarcină doar a

preda şi a evalua, este necesar a fi îmbunătățit. Acest stil de lucru conduce la dificultăţi în ceea ce

priveşte educaţia în spiritul valorilor unei societăţi deschise. Cauzele care concură la realizare ineficientă

a procesului educaţional sunt numeroase şi generează diverse urmări. Depăşirea acestei situaţii implică

cooperarea tuturor: cadre didactice, părinţi, elevi, comunitate, autorităţi. O altă dimensiune care trebuie

să se impună este educaţia interculturală. Ea nu trebuie să se limiteze la transmiterea unor conţinuturi în

cadrul unei discipline, ci să abordeze interdisciplinar tema centrată pe copii şi concepută într-un cadru

larg: şcoală, familie, grupuri sociale, comunităţi. Prof. Dumitru Denisa Manuela

Școala Gimnaziala Berești Tazlău, Structura Enăchești

Compararea şi ordonarea puterilor

Prof. Mihaela Munteanu

1) Să se afle numărul natural x care verifică egalitatea:

a) 7x = 7

5; b) x

y = x unde x ≠ 0; c) 2

2 · 2

X · 2

3 = 2

12; d) 3

2x+1 = 3

5; e) 5

3x-1 = 5

8.

2) Ordonaţi crescător numerele: 25; 8

2; 2

2; 4

2; 2

9; 4

3.

3) Completaţi spaţiile marcate cu simbolul corespunzător:

a) 39 □ 3

7; b) 4

2 □ 4

2 + 3

2; c) 3

2 · 11

2 □ (3 · 11)

2; d) (23

3)2

□ 2318

: 2312

.

4) Aflaţi numărul natural x care verifică relaţiile:

a) 17x = 1; b) 19

x+1 = 19

3; c) [(11

2)4]

x = 11

40.

5) Comparaţi:

a) 57 şi 6

7; b) 3

10 şi 2

15; c) 3

50 şi 2

75; d) 25

20 şi 125

15; e) 4

20 şi 16

10;

f) 950

şi 2710

; g) 83 şi 9

3.

6) Comparaţi:

a) 55 şi 2

5; b) 2

22 cu 2

11; c) 2

2 · 2

3 cu (2

2)3; d) 2

80 cu 2

32; e) 2

80 cu 5

32;

f) 233

cu 322

; g) 250

cu 4110

.

7) Ordonaţi descrescător numerele:

a) 3100

; 750

; 570

. b) 53k

; 26k

; 72k

; k ≠ 0.

8) Comparaţi:

a) 252

şi 22 ; b) şi ; c) şi ; d) şi ;

9) Ordonaţi crescător :

; şi

10) Comparaţi :

a) (25)2 ; şi b) (2012

3)2 ; şi

11) Comparaţi :

a) 2303

şi 3202

; b) 269

şi 346

; c) 23k

şi 32k

, kN* .

TânĂrul condei

Toamna

Toamnă roditoare,

Te rugăm frumos:

Dă-ne mai mult soare,

Și un timp frumos!

Toamnă rodnică,frumoasă

Ne-ai dat multe fructe-n casă,

Noi îți multumim

Și cu drag te pomenim.

Bucur Carmen-Elena

Clasa a III-a, Școala Primară Nr.2 Turluianu

Iarna

Vine iarna și nu știu,

E devreme, e târziu,

Să mă bucur,ori să plâng

Ramurile-n vânt se frâng.

Vine, vine iarna grea

Cu omăt, așa e ea,

Dar și multe bucurii

Pentru voi, iubiți copii.

Prisecaru Andreea-Gabriela

Clasa a III-a, Școala Primară Nr.2 Turluianu

Coordonator - Înv. Iojă Maricica

ZIUA ȘCOLII TURLUIANU - 2013

REPREZENTĂRI ALE TRECERII ÎN CAPRA CU TREI IEZI PROF. Înv. Primar IOJĂ ANGELA

De la poveşti, povestiri, la Amintiri din copilărie, Ion Creangă recompune lumea satului,

imaginea arhetipală a acestuia. Regăsim mituri, obiceiuri, tradiţii, rituri, ritualuri ale zonei culturale din

care facem parte. Povestea Capra cu trei iezi nu face excepţie, şi, deşi e receptată mai mult la nivelul

literaturii pentru copii, simbolistica este foarte bogată.

Încă din începutul povestirii, după ce facem cunoştinţă cu cei trei iezi şi Capra, aceasta începe un

ritual de iniţiere: cheamă iezii de afară, pentru a-i aduna în spaţiul sacru al casei. Protocolul trecerii de

uşă capătă valoare de descântec, implicând gest şi cântec ritual: ,,Dar voi încuieţi uşa după mine,

ascultaţi unul de altul, şi să nu cumva să deschideţi până ce nu-ţi auzi glasul meu.” Plecarea caprei este

însoţită de alte gesturi rituale: sărută iezii şi îi binecuvântează: ,, - Dacă-i aşa, apoi veniţi să vă sărute

mama! Dumnezeu să vă apere de cele rele, şi mai rămâneţi cu bine!”

Dincolo de pragul casei Caprei se află Lupul - întruchiparea, la început, simpatică a unui spirit

rău - care se furişează ascultând pe lângă uşi şi ferestre. Prima tentativă de pătrundere în spaţiul securizat

eşuează din cauză ratării cântecului ritualic, dar la a doua încercare, după ameliorarea rostirii reuşeşte să

intre în casă.

Iedul cel mic, adevăratul protector al spaţiului în lipsa mamei, încearcă să se opună iezilor mai

mari care nesocotesc protocolul ritualic de trecere, instituit de Capră. În cuvintele iedului mic regăsim

frânturi din înţelepciunea populară: „Mai bine taci şi lasă-l în plata lui Dumnezeu! Că ştii că este o

vorbă:"Nici pe dracul să-l vezi, da' nici cruce să-ţi faci!", ,,nu ştiţi că mătuşa-i moartă de când lupii albi

şi s-a făcut oale şi ulcioare.”

Ierarhia vârstei se impune în faţa cuminţeniei – văzută ca o caracteristică a cumpătării, iar iezii

mari deschid uşa, lăsând lupul să intre. Acesta pătrunde în casă şi face prima victimă - jertfă a încălcării

ritualului de trecere. Ceilalţi iezi sunt ascunşi: mijlociul sub chersin, lucru care ar putea să-i asigure

protecţie, covata fiind – prin natura sa - un spaţiu dual. Iedul încalcă regula nescrisă a tăcerii şi devine a

doua jertfă.

Iedul mic scapă, ascuns în sobă, cu nasul în funingine. Cenuşa, în spaţiul tradiţional al satului, e

încărcată cu puteri magico – rituale: fereşte de deochi, e folosit de descântec, apără de duhuri rele. Prin

urmare, nu doar înţelepciunea, ci şi elementele rituale îl protejează pe iedul cel mic.

Capra soseşte, iar iedul mic povesteşte ce s-a întâmplat: ,,- Atunci, grozăvie mare! Nănaşul

nostru şi prietenul d-tale, cumătrul lup, se şi arată în prag!”. Importanţa pragului ca spaţiu de trecere şi

ritualurile legate de acesta se regăsesc în numeroase proverbe, zicători sau expresii din limba română: a

pune piciorul în prag, a trece pragul casei, a muri în pragul vieţii .

Capra hotărăşte să se răzbune, pregătind o trecere, tot ritualică, a Lupului spre moarte. Mai întâi

îl găseşte pe lup într-un spaţiu al întunericului şi foloseşte crucea pentru a-l scoate de acolo: ,,Merge ea

cât merge prin codru, până ce dă de-o prăpastie grozavă şi întunecoasă şi pe-o tihăraie dă cu crucea

peste lup”. Îl ademeneşte pe acesta printr-o retorică disimulată a acceptării sorţii, de împăcare cu

destinul.

Lupul este invitat la praznicul iezilor morţi, fără a înţelege că îşi mănâncă propriul praznic aşezat

pe o lumânare sub formă unui scaun de ceară care se topeşte în sens invers. Capra i-a regizat un ritual

răsturnat, un prohod înainte de moarte, iar lumânarea-scaun are un rol foarte important. Lumânare este

un simbol al trecerii care însoţeşte omul în cele trei mari evenimente: naştere/botez, nuntă/cununie,

moarte.

Povestea se derulează în jurul ideii pedepsire a celor care îndrăznesc să încalce, să nesocotească

tradiţia, ritualurile străbune, din perspectiva celor mai importante etape de trecere din viaţa individului:

naşterea/botezul şi moartea. Alături de obiectele, lucrurile încărcate de simbolurile menţionate, însăşi

viaţa în parcursul său este trecere. Lupul devine, din această perspectivă, un simbol al trecerii. El,

cumătrul Caprei şi naşul iezilor, le-a fost alături în prima trecere – naştere/botez şi în ultima - marea

trecere, spre moarte.

Povestea Capra cu trei iezi, de Ion Creangă, este o adevărată metaforă a trecerii, scrisă în

registru mai mult comic, dar însoţită de multiple semnificaţii. Astfel, şi această scriere, ca întreaga operă

a lui Creangă ni se dezvăluie asemenea unui text cu puteri regenerative, care lucrează într-o neîncetată

întreţesere.

BIBLIOGRAFIE

1. Creangă, Ion, Amintiri din copilărie, Ed. Litera, Bucureşti, 2005;

2. Cimpoi, Mihai, Sinele Arhaic Ion Creangă: Dialecticile amintirii şi memoriei (eseu), Princess

Edit, Iaşi, 2001;

3. Arnold van Gennep, Riturile de trecere, Introducere de Nicolae Constantinescu, Ed. Polirom,

Iaşi, 1996

4. http://ziarullumina.ro/reportaj/cele-trei-praguri-ale-casei-din-vatra-harmanului

Educatoare ANDRONIC VIORICA

G.P.P.”PITICOT” TÂRGU OCNA

Metodele interactive de grup promovează interacțiunea dintre preșcolari, schimbul de idei dintre

aceștia, asigurând un demers interactiv al actului de predare - învățare – evaluare. Aceste metode

activează toți copiii și le dezvoltă comunicarea, creativitatea, independența în gândire și acțiune, îi ajută

să ia decizii corecte. Folosirea acestor metode presupune respectarea particularităților de vârstă,

îmbinarea muncii individuale cu munca pe grupuri și activitatea frontală, evaluarea corectă a rezultatelor

obținute. Aceste metode sunt folosite în practica educațională alături de cele tradiționale sau în

combinație cu acestea. Metodele de învățare activă îi implică pe copii în procesul de învățare, astfel fiind

ajutați să înțeleagă lumea în care trăiesc.

Scenariul didactic al activității integrate ,,TABLOUL PRIMĂVERII’’ cuprinde câteva metode

interactive de grup care se pretează activităților din grădiniță.

NIVEL: II (grupa mare)

TEMA DE STUDIU: ,,Când/ cum și de ce se întâmplă?’’

TEMA SĂPTĂMÂNII: ,,Primăvara – anotimpul renașterii naturii’’

TEMA ZILEI: ,,Tabloul primăverii’’

MIJLC DE REALIZARE: activitate integrată (ADP+ALA1+DȘ+DEC+ALA2)

TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare, verificare

FORME DE ORGANIZARE: în perechi, individual, pe grupuri, frontal

DURATA: o zi

SCOPUL:Verificarea și sistematizarea cunoștințelor copiilor despre anotimpul primăvara;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

să răspundă corect la întrebările despre anotimpul primăvara;

să selecteze jetoane cu imagini de primăvară;

să-și îndeplinească sarcinile;

să respecte regulile jocului;

să se exprime în propoziții corecte din punct de vedere gramatical;

să redea tema plastică propusă folosind acuarele, creioane colorate, plastilină;

să creeze lucrări originale și să colaboreze cu colegii;

să analizeze obiectiv lucrările și să manipuleze corect materialele;

să dovedească interes pentru activitate;

să se implice în joc dovedind spirit ludic.

SCENARIUL ZILEI

Ziua începe cu Întâlnirea de dimineață:

Salutul – copiii așezați în semicerc se salută (ex: ,,Bună dimineața Alina, mă bucur să te văd’’) lovindu-

și ușor palmele.

Calendarul naturii va fi completat cu jetoanele potrivite (ziua, luna, anotimpul și vremea).

La panoul de prezență copiii își vor așeza pozele și vor remarca dacă unii dintre colegi lipsesc.

Pentru momentul ,,împărtășirea’’, copilul zilei ne va spune ce insectă i-ar plăcea să fie și de ce.

Activitatea de grup – copiii vor selecta jetoane care vor fi folosite în cadrul ADE.

Noutatea zilei - La Centrul tematic, ,,soarele’’, așezat după un nor, are scris un mesaj pentru copii

(,,Strălucesc, vă încălzesc,/ Și mereu eu vă iubesc./ Dar de nu veți fi atenți,/ După nor eu mă pitesc.’’).

Tranziția la ALA1 se face cântând ,,Suntem veseli și cântăm,/ Nu e greu să învățăm./ Iar noi vrem să

ne jucăm,/ Și din joacă să-nvățăm.’’ Le prezint copiilor sectoarele la care vor lucra, materialele pe care

le vor folosi și le spun care sunt obiectivele urmărite. La sectorul ARTĂ vor avea la îndemână creioane

colorate și coli albe de hârtie pe care vor desena fluturi, iar pe caiete cu pătrățele vor desena lalele. La

ȘTIINȚĂ, pe fișe de muncă individuală copiii vor face corespondența dintre mulțimi de flori sau insecte

cu o cifră, numărând și unindu-le cu o linie. La CONSTRUCȚII, prin asamblarea pieselor Lego, copiii

vor construi un castel.

Cântând ,,În poiana din vâlcele,/ Am cules la floricele./ Florile frumoase sunt,/ Când se leagănă în

vânt.’’, facem tranziția la ADE. La Cunoașterea mediului vom reactualiza cunoștințele copiilor despre

primăvară, enunțând câteva elemente specifice acestui anotimp, apoi, copiii vor fi grupați în 8 echipe

numerotate de la 1 la 8. În fața copiilor va fi expusă floarea de lotus în mijlocul căreia voi așeza un jeton

reprezentând tema principală a activității - un tablou de primăvară. Liderul fiecărei echipe va alege din

coș jetonul cu numărul corespunzător echipei. Jetoanele cu imagini reprezentative pentru anotimpul

primăvara, vor fi studiate de copii, apoi, vor răspunde întrebărilor referitoare la acea imagine. Fiecare

jeton va fi așezat apoi pe o petală a florii de lotus în sensul acelor de ceasornic. Pornind de la tema

centrală ,,Primăvara în imagini’’, cele 8 subteme ale florii de lotus, sunt:

1.Florile care anunță sosirea primăverii; 2.Fenomene meteorologice ; 3.Păsări călătoare; 4.Insecte;

5.Copaci înmuguriți; 6.Munci de primăvară; 7.Legume de primăvară; 8.Flori de primăvară;

După ce floarea de lotus va fi completată și vor fi îndeplinite toate sarcinile, voi așeza în fața

copiilor o buburuză căreia îi lipsesc bulinele negre de pe aripi. Câte un copil din fiecare echipă va putea

să aplice o bulină după ce va forma o propoziție despre primăvară, va număra cuvintele, va despărți

cuvinte în silabe, va spune care sunt sunetele inițiale și finale.

Tranziția la Educație plastică o vom face cântând ,,Nu mai ești fluturașul din soare,/ Care zboară din

floare./ Fluturaș nu mai ai aripioare,/ Domnul conte ți le-a retezat.’’ Pe acest fond muzical vom executa

mișcări pentru încălzirea mușchilor mici ai mâinilor: cântăm la pian, morișca, foarfeca. Voi grupa copiii

în 3 echipe cu câte 6 membri:

Albinuțele vor realiza un tablou de primăvară cu creioane colorate (desen);

Narcisele vor modela din plastilină elementele unui tablou de primăvară;

Rândunelele vor crea un tablou de primăvară folosind tehnica picturii cu pensula;

După ce le voi prezenta copiilor materialele, le voi explica modul în care vor lucra în cadru fiecărei

echipe folosind metoda 6/3/5. La semnalul educatoarei, colile de hârtie, respectiv planșetele, vor trece pe

la fiecare copil din echipă. Aceștia vor executa câte 3 elemente ale temei în maxim 5 minute, iar când

lucrările vor fi finalizate, acestea vor fi expuse pe un suport. La îndemnul educatoarei, grupurile de copii

vor face turul galeriei trecând pe la fiecare lucrare, apoi se va face analiza lucrărilor.

Pentru jocul muzical din cadrul ALA 2, copiii vor fi costumați în albine și flori. Cântând ,,Albinuța a

zburat/ Să culeagă miere,/ Pe o floare s-a așezat/ Și nectar îi cere./ De-i ghici problema mea,/ Albinuță

dragă,/ Cu tine mă vei lua ,/ Albinuță dragă.’’, fiecare ,,albinuță’’ va putea să-și aleagă ,,o floare’’ doar

dacă va rezolva corect o problemă-ghicitoare.

Pe fondul muzical al cântecului ,,Cântec de primăvară’’ se va desfășura jocul de mișcare

,,Buchețele’’. Copiii vor dansa, iar la semnalul educatoarei vor forma ,,buchețele’’ cu un anumit număr

de ,,flori’’.

La încheierea activității voi face aprecieri generale despre comportamentul și modul de lucru al

copiilor, le voi oferi recompense sub formă de buline și jeleuri.

BIBLIOGRAFIE:

Revista Învățământului Preșcolar nr.3-4/2009, Editura Arlequin, București, 2009.

SILVIA DUMITRANA, Metode interactive de grup, Editura Arves, Craiova, 2002.

GEORGETA TOMA, Suport pentru aplicarea noului curriculum, Editura Delta Cart Educațional,

2008.

VIORICA PREDA, Învățarea bazată pe proiecte, Editura Arves, 2009.

ED. BERZUNTANU DANIELA

G.P.N. ROMĂNEȘTI, BEREȘTI-TAZLĂU

Când Bunul Dumnezeu a creat educatoarea, lucra deja în a şasea zi peste program (erau ore

suplimentare). Atunci apăru Îngerul şi spuse:

- Doamne, dar mult mai lucraţi la această figurină?

Bunul Dumnezeu spuse:

- Ai citit dorinţele speciale de pe comandă? Să fie uşor de îngrijit, dar să nu fie din plastic; să

aibă 168 de părţi mobile, să aibă nervi de oţel şi o poală în care să şadă concomitent cel puţin 10 copii.

Dar totuşi trebuie să încapă pe un scăunel de copil şi să trăiască cu precădere într-o poziţie plecată.

Cuvântul ei să vindece totul, de la cucui până la durerea sufletească, şi să aibă 6 perechi de mâini.

Atunci Îngerul dă din cap şi spuse: „- 6 perechi de mâini, nu cred că este posibil!”

- Nu mâinile îmi produc dureri de cap” , spuse Bunul Dumnezeu, „ci 3 perechi de ochi pe care

educatoare trebuie să-i aibă.”

- Fac parte din modelul standard? Întrebă Îngerul pe Bunul Dumnezeu.

Acesta dădu din cap şi spuse: „- o pereche care să vadă prin uşă, în timp ce întreabă: ce faceţi voi

acolo, dincolo? – chiar dacă deja ştie. O a doua pereche în ceafă, cu care vede ce n-ar trebui să vadă, dar

ce trebuie să ştie. Şi bineînţeles, cei 2 ochi aici, în faţă, cu care priveşte copilul care se comportă

imposibil şi care totuşi exprimă: te înţeleg şi te iubesc tare mult, fără să spună un singur cuvânt.”

- O, Doamne, spuse Îngerul, mergeţi la culcare şi continuaţi mâine.

- Nu pot, spuse Bunul Dumnezeu, pentru că sunt aproape de a crea ceva, ce într-o anumită măsură îmi

seamănă. Am reuşit să creez o figurină care se poate vindeca singură, dacă este bolnavă, care poate

mulţumi 30 de copii cu o mică prăjitură aniversară, care poate convinge un copil de 6 ani să se spele pe

mâini înainte de mâncare, care convinge pe unul de 3 ani că plastilina nu este comestibilă şi care

transmite inconfundabil că picioarele le-am conceput cu precădere pentru mers, şi nu pentru lovit.

Îngerul se plimbă încet de jur împrejurul modelului educatoarei.

- Prea moale, suspină el.

- Dar dârză, spuse Dumnezeu energic. Nici nu crezi câte poate realiza şi suporta aceasta!

- Poate să şi gândească?

- Nu numai să gândească, ci poate încheia compromise şi judecăţi … şi poate uita!

În final Îngerul se aplecă uşor asupra figurinei şi trecu cu degetele sale peste obrajii modelului.

- Aici este o spărtură, spuse el. V-am spus eu, încercaţi să introduceţi prea multe în acest model.

- Acolo nu este o spărtură, spuse Bunul Dumnezeu, acolo este o lacrimă.

- Pentru ce e bună?

- Ea curge la bucurie, necaz, dezamăgire, durere, părăsire.

- Sunteţi un adevărat geniu! spuse Îngerul.

Atunci Bunul Dumnezeu privi dus pe gânduri şi spuse:

- Lacrima … , păi da, ea este ventilul de supraplin.

Sper că v-am descreţit frunţile, dar nu este doar o legendă, ci există și mult adevăr în această

povestioară…. .

Oceanele

Ce sunt oceanele?

Apa este un element indispensabil vieţii. Primele forme de viaţă au apărut în apă. Şi astăzi, 75%

din vieţuitoare trăiesc în apă şi numai 25% pe uscat. Terra mai este numită şi ,, Planeta albastră '',

deoarece peste 70% din suprafaţa sa este acoperită de apă.

Oceanele sunt întinderi mari de apă separate de continente, dar care comunică între ele. Învelişul

unitar de apă al Pământului formează Oceanul Planetar. Acesta este compus din cinci oceane : Pacific,

Atlantic, Indian, Arctic şi Antarctic.

Oceanele au o influenţă deosebita asupra climei şi resurselor de apă de pe Pământ. Circuitul apei

începe în ocean şi se termină tot acolo. Deasupra oceanelor, prin evaporare, se formează norii. Picăturile

de apă din care sunt alcătuiţi cad pe Pământ sub formă de ploaie. Cea mai mare parte se întoarce în

oceane, prin râuri şi ciclul se reia.

Oceanul Planetar este ,, plămânul planetei '' , deoarece reglează cantitatea de oxigen necesară

vieţii. Între 70 şi 80% din oxigen este produs de oceane. Fiecare ocean are un regim atmosferic şi curenţi

de apă proprii, o anumită salinitate a apei, o anumită temperatură şi un relief submarin. Părţile mai mici

ale oceanelor se numesc : mări, golfuri, strâmtori.

Oceanul Pacific

Oceanul Pacific este cel mai mare şi cel mai adânc dintre oceanele Planetei.

Ţărmurile sale sunt presărate cu vulcani activi sau stinşi. De-a lungul celor două Americi şi a

zonei insulare din Pacificul de Vest, se întâlnesc două plăci tectonice. Presiunea cauzată de contactul lor

a condus la erupţii vulcanice şi cutremure dese, care au dat acestei zone numele de Cercul de Foc. Aici

se găsesc 62% din vulcanii activi de pe planetă.

Majoritatea vieţii vegetale şi animale este concentrată pe marginile oceanului. Recifele de corali

ating apogeul de-a lungul coastelor Australiei, unde formează Marea Barieră de Corali. Aceasta este

cea mai mare structură din lume construită de organisme vii. Se întinde pe aproximativ 2.000 km si are

în jur de 3.000 de recife.

Aici trăiesc peste 10.000 de specii unice : corali, moluşte, crustacee, peşti. Animalele din care este

formată Marea Barieră de Corali sunt simple, primitive şi trăiesc în colonii de mii şi zeci de mii de indivizi, legaţi

unii de alţii printr-un schelet comun. Toată construcţia este formată din calcarul secretat de micile animale.

Oceanul Atlantic

Oceanul Atlantic este al doilea ocean ca mărime de pe Planeta noastră. Are forma literei S şi este

principala arteră de legătură între Europa şi America. În Oceanul Atlantic trăieşte o mare varietate de

peşti: cod, plătică, bibani, rechini, mamifere marine. În special în zonele reci, se găsesc bancuri de

sardine, heringi, peşti-sabie. Peste 80% din pescuitul oceanic se face în Oceanul Atlantic.

Steaua de mare este o vietate neobişnuită, care trăieşte atât în apele puţin adânci, cât şi în

abisurile oceanului. Are cinci braţe si zeci de picioruşe, cu ajutorul cărora se deplasează. Dacă este în

pericol, poate renunţa la unul din braţe, care îi creşte apoi la loc.

Tsunami este un val seismic format în urma unor erupţii vulcanice sau a unor cutremure. Valul se

formează datorită mişcării bruşte a maselor de apă şi se propagă în toate direcţiile. Pe măsură ce se

apropie de ţărm, apa de lângă coastă este absorbită şi când ajunge la mal, valul loveşte cu o putere

devastatoare, inundând rapid zonele de coastă.

Oceanul Arctic

Oceanul Arctic este cel mai mic şi cel mai puţin adânc dintre oceane. Are o formă aproape

circulară, având ca centru Polul Nord. Comunică liber cu Oceanul Atlantic şi printr-o strâmtoare cu

Oceanul Pacific.

O mare parte din ocean este acoperită de un strat gros de gheaţă tot timpul anului, de aceea mai

este numit şi Oceanul Îngheţat. În jurul acestui permanent strat de gheaţă, se formează o banchiză uriaşă,

care se sparge pe alocuri prin mişcarea apei. Bucăţile mari de gheaţă care se desprind din gheţari se

numesc aisberguri. Acestea plutesc şi sunt foarte periculoase pentru navigaţie, deoarece 90% din masa

lor se află sub apă.

Oceanul Antarctic

Oceanul Antarctic sau Oceanul de Sud înconjoară continentul Antarctica. În fiecare iarnă, mai

mult de jumătate din acest ocean îngheaţă, iar aisbergurile care se rup din calota glaciară plutesc printre

gheţurile mării.

Balena albastră este cel mai mare mamifer de pe planetă. Masculii pot ajunge la 30 m lungime şi

200 tone greutate. Se hrănesc cu cele mai mici plante şi animale din ocean, care formează planctonul.

Prof. Gherasim Catrinel

Violenţa în şcoală. Agresivitate în rândul elevilor

Inst. Horchidan Ionela, Şcoala Gimnazială Pîrjol

Noţiunea de violenţă este discutată în relaţie cu cea de agresivitate. Majoritatea analizelor

privilegiază ideea că agresivitatea ţine mai mult de instinct, în timp ce violenţa ţine mai mult de cultură,

educaţie, context. Rădăcina latină a termenului violenţă este „vis”, care înseamnă “forţă” şi trimite la

ideea de putere, dominaţie, de utilizare a superiorităţii fizice asupra altuia.

Manifestarea violenţei în şcoală - tendinţe semnalate la nivel internaţional

- Violenţa fizică – violenţa simbolică

- Violenţa – expresie a intoleranţei faţă de diferenţele etnice, religioase, de gen, de statut social

- Multiplicarea violenţei faţă de profesori

- Creşterea numărului de violenţă extremă în spaţiul şcolar

- Difuzia mediului proxim şcolii în spaţiul şcolar

Violenţa în şcoala românească – elemente de context

• Tensiunile sociale asociate perioadelor de tranziţie – difuzie la nivelul şcolii

• Procesele de schimbare sunt însoţite de tensiuni

• Democratizarea şcolii - nevoia unor reevaluări de rol, de statut, de norme şi valori ale actorilor

• Rolul mass-media în informarea publicului

• Efecte ale mass-media asupra dezvoltării copiilor

Actori ai violenţei în şcoală

• Violenţa între elevi

• Manifestări violente ale elevilor faţă de profesori

• Manifestări violente ale profesorilor faţă de elevi

• Părinţii – actori ai violenţei în şcoală

• Violenţa în proximitatea şcolii

ŞCOALA - UN LOC TOT MAI VIOLENT

Cele mai frecvente forme de violenţă între elevi

• Loviri – agresiune fizică

• Injurii, jigniri

• Agresiune non verbală

• Atitudini ironice, sarcastice

• Refuzul îndeplinirii sarcinilor

• Ignorarea mesajelor transmise

• Indisciplina

• Absenteismul, fuga de la ore

Profilul elevului violent: ipostaze posibile

• Eşti al nimănui!

• Descurcă-te cum poţi în viaţă!

• Fie ce-o fi!

• Viaţa este o junglă. În viaţă îţi ajută tare mult dacă ştii să te baţi.

Ierarhizarea cauzelor violenţei în şcoală

Completând corect, veţi descoperi sinonimul cuvântului ţara.

1. Vecină cu Spania 2. Prescurtare la Statele Unite ale Americii

3. Ţara în formă de cizmă 4. Ţara natală

5. Patria sultanilor 6. Are capitala la Atena

Autor Iojă Vlad, clasa a VII-a

Mediul familial Incapacitatea de a găsi alte forme de manifestare

Lipsa stimei de sine Comportamentul agresiv al altora

Absenţa unui program riguros Programul zilnic/săptămânal încărcat

Influenţa mass-media Presiunea grupului

Autocontrolul scăzut Consum de alcool sau droguri

Supravegherea exagerată Iubirea neîmplinită

Comportamentul profesorului Neacceptarea de către colectivul clasei

„Un copil este ca o sămânţă de floare... Cât de frumos va creste, cât de frumos va rodi,

Depinde de grădinarul care o va îngriji, De ce pământ şi de câtă lumină şi apă are,

De cât e de ferită de frig, de furtună și de soare prea tare. E atât de plăpândă...

Cum ai putea s-o rupi ori să o calci în picioare Când e tot ce va mai rămâne în urma ta”.

(Irina Petrea)

REBUS

1

2 3 4 5

6

TânĂrul condei

Adio...

În anii lungi, făr' de-nțeles

Ce s-au pierdut în urmă...

Am tot gândit și am ales

Să mă transform în umbră.

Și zile-n șir am tot visat

Că pot întoarce timpul,

Dar vremurile s-au schimbat

Și mi-a rămas doar gândul...

Țuțueanu Mădălin și Balan Gabriel

Copilărie

O vreme a dulcilor povești

Ce trece-n valuri- valuri,

E doar când tu copilărești

Pe-a basmelor meleaguri.

Chiar și balaurii solzoși

Par fiare îmblânzite,

Când toți copiii cei fricoși

Au mulți eroi în minte.

Visând la luna argintie

Cu chipul lor cel blând și sfânt,

S-adună în copilărie

Toți oamenii: de rang, de rând.

Ciangău Marinela și Tulbure Elena

Iubitul meu

Iubitul meu cu ochi cerești

Întoarce-te la mine,

Căci lacrimi tu îmi risipești

În zilele senine.

Durerea sufletului meu

Ce oglindește-n taină

Mă macină încet, mereu,

Lăsând o-adâncă rană.

Și- arată-mi al tău zâmbet larg,

Scânteia din privire,

Căci pentru ele lupt cu drag,

Și-aș face orice, iubire!

Adomncăi Nicoleta și Lorenți Mariana

Coordonator - prof. Țuțuianu Paula

Soarta

,, Viața e frumoasă,

Dacă știi să o trăiești!"

Asta-ți vor spune toți

Până îmbătrânești.

Dar realitatea-i alta,

Și adevăru-i crud,

Ne urmărește-ntruna,

Privindu-ne în nud.

Și mii de ani lumina

Ne-a tot călăuzit,

Să ne aștearnă calea

Care a trebuit.

Dar regretăm adesea

Și nepăsarea-i mare,

Nu vrem s-avem o viață

Plină de alinare.

Cazacu Crina și

Țângăială Georgiana

Importanța dișciplinei abilitați practice la clasa a II-a

Ora de abilități practice îi familiarizează pe elevi cu diferite tehnici de lucru, urmând să-i

antreneze în activități utile și plăcute ce le dezvoltă răbdarea, îndemânarea, spiritul de observație, gustul

estetic, fantezia.

În cadrul acestor ore, foarte îndrăgite de elevi, folosim alături de materiale sintetice (hârtie,

staniol, fire textile, carton, nasturi, mărgele) și materiale puse la îndemâna elevilor de către natură.

Folosind aceste minunate daruri ale naturii încercăm să-i facem pe elevi să înțeleagă că o frunză care se

desprinde și se leagănă în vânt, o castană căzută pe o alee din parc sau o ghindă găsită la poalele

copacilor pot constitui materiale de bază în realizarea unor minunate lucrări.

Aceste materiale care sunt foarte ușor de procurat, se pot transforma în mâinile copiilor în jucării

foarte îndrăgite. Este nevoie de puțina îndemânare, fantezie și multă răbdare. Lucrul cu aceste materiale

contribuie la educarea artistică a elevilor. Natura pune la îndemâna elevilor nenumărate materiale care

pot fi folosite în orele de abilități practice și oferă posibilitatea fiecărui copil de a-și etala talentul,

imaginația creatoare, determinând originalitatea lucrărilor fiecăruia.

Pentru realizarea unor lucrări originale este obligatoriu ca fiecare elev să cunoască însușirile și

caracteristicile materialelor folosite, să aprecieze la adevărata lor valoare darurile naturii care ne

înconjoară și ne ies în cale la tot pasul.

La vârsta preșcolară și școlară mică dezvoltarea creativității este posibilă în condițiile unei munci

susținute și având ca scop principal motivația și utilitatea. Formarea și stimularea imaginației creatoare

depinde de calitatea activității propuse, de priceperea copilului, de succesul obținut în primele lui

încercări, de încrederea în forțele proprii, de îndrumările date, de climatul afectiv creat de învățător, dar

și de materialele folosite în realizarea lucrărilor.

Înv: Merluşcã Adina-Liliana

Creativitatea la şcolarul mic

Capacitatea de a crea este prezentă şi la vârsta şcolară mică. Nivelul ce poate fi atins în mod

obişnuit, este acela al creativităţii expresive şi al celei productive. Domeniile de manifestare sunt

activităţile specifice învăţământului primar: desen, pictură, modelaj, colaj, activităţi practice, joc,

comunicare, rezolvare şi compunere de probleme, compunere.

Şcolarul este capabil să producă ceva nou, în raport cu sine însuşi. Dacă elevul a descoperit prin

eforturi proprii de observaţie, imaginaţie şi gândire o însuşire mai puţin evidentă a unui obiect, un

anumit aspect al unui fenomen sau proces, dacă a găsit o nouă soluţie a unei probleme sau a creat o

compunere într-un mod personal, original sub aspectul conţinutului dar şi al formei, toate aceste

activităţi pot fi considerate manifestări ale însuşirilor sale creative.

Activitatea creatoare este favorizată de mediul şcolar, caracterizată prin atmosferă permisivă, de

înţelegere, încurajare, interes şi emulaţie. Rezolvarea de probleme, dar mai ales compunerea de

probleme, prezintă o mare importanţă pentru dezvoltarea flexibilităţii gândirii elevilor. Aici, gândirea

este mereu confruntată cu o necunoscută. Orice act creativ presupune un material care să fie prelucrat în

mod inedit. Activitatea creatoare este favorizată de mediul şcolar, caracterizată prin atmosferă

permisivă, de înţelegere, încurajare și interes. Pentru descoperirea ei, elevii emit ipoteze, caută, propun,

stabilesc relaţii, fac combinaţii de idei.

Compunerea de probleme se poate realiza prin analogie, elevul căutând să creeze o problemă

asemănătoare. Compunerea unei probleme după un exerciţiu, condiţionează gândirea să folosească

noţiuni învăţate, combinate cu crearea de noi moduri de abordare. În cadrul educaţiei plastice, vârstei

şcolarului mic îi corespunde faza realismului vizual, etapă în care copilul este preocupat să redea în

imagine grafică aspectele vizibile ale obiectelor. Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care

contribuie la valorificarea creatoare a deprinderilor şi cunoştinţelor achiziţionate, la dobândirea prin

mijloace proprii a noi cunoştinţe. Jocurile literare dezvoltă fantezia copiilor, creativitatea şi atenţia,

constituind, de asemenea, momente de destindere pentru ei.

Creaţiile literare cuprind o mare varietate de forme de elaborare, care stimulează capacităţile

creatoare ale elevilor. Compunerile cu început sau sfârşit dat cer elaborarea unor idei personale.

Compunerile după imagini stimulează imaginaţia vizuală prin descrierea imaginilor expuse şi adăugarea

de elemente noi, de legătură. Compunerile cu cuvinte date obligă la folosirea cunoştinţelor acumulate în

relaţii noi. Compunerile libere dau frâu imaginaţiei creatoare. Creativitatea verbală se exprimă printr-o

vorbire elaborată, fluidă, flexibilă şi originală.

Înv. Lovin Nicoleta

Toamna