Hale cu structura metalica

55
STRUCTURI METALICE 2008-2009 Universitatea Politehnica Timişoara Departamentul de Construcţii Metalice şi Mecanica Construcţiilor Curs 2 An IV CCIA

description

Hale cu structura metalica

Transcript of Hale cu structura metalica

Page 1: Hale cu structura metalica

STRUCTURI METALICE

2008-2009

Universitatea Politehnica TimişoaraDepartamentul de Construcţii Metalice şi Mecanica Construcţiilor

Curs 2

An IV CCIA

Page 2: Hale cu structura metalica

HALE CU STRUCTURA METALICAHALE CU STRUCTURA METALICA

Page 3: Hale cu structura metalica

HALE CU STRUCTURA METALICAHALE CU STRUCTURA METALICA

1. SISTEME CONSTRUCTIVE: ALCATUIRE SI CONFORMARE

1.1. Forma şi alcătuirea de ansamblu

1.2. Stâlpi, grinzi şi noduri

1.3. Contravântuiri orizontale şi verticale

1.4. Învelitori şi pane

1.5. Pereţi

1.6. Fundaţii

1.7. Rosturi

Page 4: Hale cu structura metalica

HALE CU STRUCTURA METALICAHALE CU STRUCTURA METALICA

2. MATERIALE2.1. Materiale pentru elemente structurale

2.1.1. Criterii de alegere2.1.2. Ductilitatea2.1.3. Sudabilitatea2.1.4. Evitarea riscului de rupere fragilă2.1.5. Evitarea riscului de destrămare lamelară

2.2 Materiale pentru îmbinări2.2.1. Materiale de adaos pentru îmbinările sudate2.2.2. Materiale pentru şuruburi

2.3. Materiale pentru elemente nestructurale

Page 5: Hale cu structura metalica

HALE CU STRUCTURA METALICAHALE CU STRUCTURA METALICA

3. CERINTE GENERALE DE PROIECTARE

3.1. Elemente generale

3.2. Condiţii de rezistenţă şi stabilitate

3.3. Condiţii de ductilitate

3.4. Condiţii de rigiditate

3.5. Condiţii de protecţie la foc

3.6. Condiţii de protecţie anticorozivă

Page 6: Hale cu structura metalica

HALE CU STRUCTURA METALICAHALE CU STRUCTURA METALICA4. CALCULUL STRUCTURII4.1. Criterii de proiectare pentru stări limită ultime4.2. Încărcări şi combinaţii de încărcări

4.2.1. Încărcări permanente4.2.2. Alte încărcări4.2.3. Combinaţii de încărcări

4.3. Metode de analiză a structurilor4.3.1. Elemente generale4.3.2. Clasificarea secţiunilor4.3.3. Imperfecţiuni

4.3.3.1. Imperfecţiuni de cadru4.3.3.2. Imperfecţiuni pentru analiza sistemelor de contravântuiri4.3.3.3. Imperfecţiuni de bară

4.3.4. Calculul eforturilor la acţiuni statice4.3.5. Calculul eforturilor la acţiuni seismice4.3.6. Elemente de calcul specifice cadrelor parter

4.4. Calculul elementelor structurale4.4.1 Grinzi principale si secundare4.4.2 Stalpi4.4.3 Contravantuiri4.4.4 Pane si rigle de perete4.4.5 Grinzile caii de rulare

4.5. Imbinari4.5.1 Imbinari grinda-stalp4.5.1 Imbinari grinda-grinda4.4.1 Prinderea la baza a stalpilor

Page 7: Hale cu structura metalica

HALE CU STRUCTURA METALICAHALE CU STRUCTURA METALICA

5. PREVEDERI CONSTRUCTIVE5.1. Grinzi şi pane

5.2. Stâlpi

5.3. Îmbinări grinda-stâlp

5.4. Îmbinări stâlp-fundaţie

5.5. Contravântuiri

5.6. Elemente de închidere

Page 8: Hale cu structura metalica

1. Sisteme constructive: alcatuire si conformare

Tipuri de hale metalice– Hale metalice grele cu pod rulant – Hale metalice usoare (fara pod rulant sau cu poduri

rulante usoare Q<5-10tf)

Page 9: Hale cu structura metalica

Hale metalice grele cu pod rulant

Page 10: Hale cu structura metalica

Hale metalice grele cu pod rulant

Page 11: Hale cu structura metalica

Hale metalice grele cu pod rulant

Page 12: Hale cu structura metalica

Hale metalice usoare

Page 13: Hale cu structura metalica
Page 14: Hale cu structura metalica

Hale metalice usoare – Lindab•Hale standard

•Stalpi si grinzi din profile laminate•Stalpi prinsi articulat in fundatii

DeschidereInaltime streasinaTraveeTravee optimaPanta acoperisPanta optima

Page 15: Hale cu structura metalica

Hale metalice usoare – Lindab•Hale din table sudate

•Stalpi si grinzi din table sudate•Stalpi prinsi articulat in fundatii

DeschidereInaltime streasinaTravee

Travee optimaPanta acoperisPanta optima

Page 16: Hale cu structura metalica

Hale metalice usoare – Lindab

Deschidere

Inaltime streasina

Travee

Travee optima

Panta acoperis

Panta optima

•Hale cu grinzi cu zabrele• Grinzi cu zabrele (ex. talpi din profile si diagonale din tevi)• Stalpi cu talpi paralele, prinsi articulat sau incastrat in fundatii

Page 17: Hale cu structura metalica

Hale metalice usoare – Lindab•Hale cu pod rulant usor

• Grinzi cu zabrele (ex. talpi din profile si diagonale din tevi)• Stalpi cu talpi paralele, prinsi articulat sau incastrat in fundatii

Page 18: Hale cu structura metalica

Hale metalice usoare – Lindab• Hale cu alcatuire speciala

• In functie de destinatie, se pot realiza si alte configuratii structurale:

• hale cu stalp central (dispunerea de stalpi intermediari conduce la costuri mai reduse)• Hale cu corp central mai inalt – pentru cladiri de birouri, spatii culturale, invatamant• Hale cu copertine• Hale cu mezanin (planseu intermediar)•

Page 19: Hale cu structura metalica

Hale metalice usoare – Lindab

Page 20: Hale cu structura metalica

Hale metalice usoare – Astron

1. Cadru curent: grinda2. Cadru curent: stalp3. Contravantuiri4. Pane5. Rigle perete6. Panou acoperis7. Panou perete8. Termoizolatie9. Streasina10. Trapa aerisire11. Aerisire12. Poarta acces13. Usa14. Fereastra15. Luminator16. Copertina17. Parapet18. Grinda rulare19. Pod rulant20. Mezanin

Page 21: Hale cu structura metalica

Sisteme constructive – Astron

•Structura principala – elementele structurale care transmit incarcarile la fundatii

• Cadre intermediare• Cadre de fronton• Contravantuiri• Console pod rulant (daca exista)• Pod rulant (daca exista)• Grinzi planseu intermediar (daca exista)

Page 22: Hale cu structura metalica

Sisteme constructive – Astron

Tipuri de alcatuiri structurale

Tip cladire

Hale fara stalpi intermediari, acoperis in doua ape, stalpi vutati

Hale cu stalpi intermediari, acoperis in doua ape, stalpi vutati

Hale fara stalpi intermediari, acoperis in doua ape + anexa

Hale fara stalpi intermediari, acoperis intr-o apa, stalpi cu talpi paraleleHale fara stalpi intermediari, acoperis in doua ape, stalpi cu talpi paralele

Hale cu deschidere mare, fara stalpi intermediari, acoperis in doua ape, stalpi vutatiSali sport (tenis), fara stalpi intermediari, acoperis in doua ape sau poligonal, stalpi cu talpi paralele

latime

[m]

panta

[%]

inaltime streasina

[m]

travee

[m]

Page 23: Hale cu structura metalica

•Structura secundara – elementele care sustin acoperisul si peretii si transmit incarcarile la sistemul principal

• Pane• Rigle perete

• continui • simplu rezemate

Sisteme constructive – Astron

Page 24: Hale cu structura metalica

Sisteme constructive – Astron

• Invelitoare – panouri metalice prinse de pane si rigle perete cu ajutorul suruburilor autofiletante

• panouri• suruburi autofiletante

Page 25: Hale cu structura metalica

Sisteme constructive – Astron

Pod rulant usor + grinzi de rulare– Capacitate maxima pod: 15 tone– Deschidere maxima pod: 25 m

Page 26: Hale cu structura metalica

Sisteme constructive – Astron

Mezanin (planseu intermediar)• Rol:

– Au un rol important in cadrul cladirilor de tip hala industriala. – Maresc suprafata utila (ex. depozitare)– Reduc pretul investitiei prin reducerea suprafetei construite– Pot ajuta la imbunatatirea fluxurile tehnologice

• Tipuri de sisteme– Sisteme prefabricate

INODEK - Slim floor: grinzi metalice si corpuri cu goluri sau panouri prefabricate din beton

MONODEK - Grinzi metalice si corpuri cu goluri sau panouri prefabricate din beton

– Sisteme monolit MULTIDEK - Grinzi metalice si placa beton monolit COMDEK - Grinzi metalice + elemente prebricate beton sau metal

+ suprabetonare

Page 27: Hale cu structura metalica

Sisteme constructive – Astron

Page 28: Hale cu structura metalica

CALCULUL STRUCTURII

Proiectarea structurilor se face pentru următoarele situaţii: – situaţia permanentă, care corespunde condiţiilor normale

de utilizare a structurii din acţiunile permanente şi variabile; – situaţia tranzitorie corespunzătoare timpului când structura

se află în execuţie; – situaţii accidentale corespunzătoare solicitărilor ce provin

din acţiunile excepţionale. Stările limită de proiectare sunt:

– stările limită ultime SLU– stări limită de serviciu (exploatare) SLS

Cerintele de proiectare in raport cu o stare limita trebuie indeplinite utilizand coeficientii de siguranta partiali

Page 29: Hale cu structura metalica

Stari limita

Stari limita ultime– Starile limita ce implica protectia vietii oamenilor si a

sigurantei structurii sunt clasificate ca stari limita ultime.– Starile limita ce implica protectia unor bunuri de valoare

deosebita trebuie deasemenea clasificate ca stari limita ultime.

– Si urmatoarele stari limita ultime trebuie verificate, acolo unde pot fi relevante pentru siguranta structurii:

• pierderea echilibrului structurii sau a unei parti a acesteia, considerate ca un corp rigid;

• cedarea prin deformatii excesive, transformarea structurii sau a oricarei parti a acesteia intr-un mecanism;

• pierderea stabilitatii structurii sau a oricarei parti a acesteia, incluzand reazemele si fundatiile;

• cedarea cauzata de alte efecte dependente de timp.

Page 30: Hale cu structura metalica

Stari limita

Stari limita de serviciu– Starile limita ce iau in considerare:

• functionarea structurii sau a elementelor structurale in conditii normale de exploatare

• confortul oamenilor/ocupantilor constructiei• limitarea vibratiilor, deplasarilor si deformatiilor structurii.

Page 31: Hale cu structura metalica

Actiuni

Actiunile pot fi clasificate dupa variatia lor in timp astfel:– Actiuni permanente (G), de exemplu: actiuni directe precum

greutatea proprie a constructiei, a echipamentelor fixate pe constructii si actiuni indirecte datorate contractiei betonului, tasarilor diferentiate si precomprimarii;

– Actiuni variabile (Q), de exemplu: actiuni pe planseele si acoperisurile cladirilor, actiunea zapezii, actiunea vantului, impingerea pamantului, a fluidelor si a materialelor pulverulente si altele;

– Actiuni accidentale (A), de exemplu cutremurul, exploziile, impactul vehiculelor.

Actiunile sunt clasificate si dupa natura raspunsului structural:– actiuni statice

– actiuni dinamice.

Page 32: Hale cu structura metalica

Actiuni

Actiuni permanente (G) – Greutatea proprie: Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea

1-1: Acţiuni generale- Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri (SR EN 1991-1-1)

Actiuni variabile (Q)– Incarcari utile pentru cladiri: Eurocod 1: Acţiuni asupra

structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale- Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri

– Actiunea zapezii: Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acţiuni generale. Încărcări date de zăpadă (SR EN 1991-1-3)

– Actiunea vantului: Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vântului, indicativ NP-082-04

Page 33: Hale cu structura metalica

Actiuni

Actiuni accidentale (A)– Actiunea seismica: Cod de proiectare seismica, Partea I -

Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 -1/2006

Page 34: Hale cu structura metalica

Combinarea actiunilor

Stari limita ultime • Verificari de rezistenta

• Verificari de echilibru static

– Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita ultime:

In relatia anterioara simbolul „+" inseamna “in combinatie cu" sau “efectul combinat al”Gk,i este efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valoarea sa caracteristica.Qk,i - efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa caracteristica;

Qk,1 - efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta variabile, luata cu valoarea sa caracteristica;

ψ0,i este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor (i=2,3...m) luate cu valorile lor caracteristice, avand valoarea: ψ0,i = 0,7

Page 35: Hale cu structura metalica

Combinarea actiunilor

ψ0,i = 0,7

cu exceptia incarcarilor din depozite si a actiunilor provenind materialelor pulverulente si a fluidelor/apei unde:

– In cazul actiunii seismice, relatia de verificare la stari limita ultime se scrie dupa cum urmeaza:

ψ0,i = 1,0.

unde: AEk este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta, IMR adoptat de cod (IMR= 100 ani in P100-2005);

ψ2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qi, avand valorile recomandate in tabelul 1; γI - coeficient de importanta a constructiei/structurii avand valorile din tabelul 2 in functie de clasa de importanta a constructiei, Anexa 1.

Page 36: Hale cu structura metalica

Combinarea actiunilorTabelul 1: Coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile ca fractiune din valoarea caracteristica a actiunii

Tabelul 2: Coeficient de importanta a constructiei

Page 37: Hale cu structura metalica

Combinarea actiunilor– Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea

structurilor la stari limita de serviciu:

ψ1,1 este coeficientul pentru determinarea valorii frecvente a actiunii variabile Q1, avand valorile recomandate in Tabelul 3.

Tabelul 3: Coeficientii pentru determinarea valorii frecvente a actiunii variabile Q1, ca fractiune din valoarea sa caracteristica

Page 38: Hale cu structura metalica

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant–Evaluarea incarcarilorÎncărcarea din greutatea proprie (încărcarea permanenta)

Exemplu

Valorile normate ale încărcării permanente luate în calcul pentru structura sunt următoarele: - greutatea proprie a scheletului de rezistenţă (considerata automat de programul de calcul); - greutatea proprie a acoperişului termoizolat

gn=0,40 kN/m2 - greutatea proprie din spaţiul tehnic al acoperişului (instalaţii electrice, de aerisire, etc)

gn=0,30 kN/m2

- greutatea proprie a pereţilor termoizolaţi

gn=0,40 kN/m2

Coeficientul încărcării este n=1,35 pentru starea limita ultimă de rezistenţă si stabilitate, respectiv n=1,0 pentru starea limita de serviciu.

Page 39: Hale cu structura metalica

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni

Page 40: Hale cu structura metalica

Evaluarea acţiunii din podurile rulante Evaluarea acţiunilor din pod rulant se face in conformitate cu STAS 10101/2A2-78. In

conformitate cu datele din tema furnizate de către beneficiar si de către producătorul podurilor rulante (vezi Anexa 3) se stabilesc următoarele date iniţiale pentru podurile rulante:

Hala Capacitatea podului Rulant

Grupa de funcţionare pod (cf. STAS 8290-83)

Hala cu pod rulant 6.3 tf III Pentru capacitatile solicitate, podurile rulante se prevăd cu cate doua roti la fiecare extremitate (n=2). Pe baza datelor iniţiale prezentate s-au determinat acţiunile din pod rulant, după cum urmează: Forţele verticale pe roata, cu valorile lor maxime si minime (corespunzătoare cazului când

căruciorul se afla la o extremitate a podului) se furnizează de către producătorul podului (vezi Anexa 3)

Forţa orizontala longitudinala din frânarea podului rulant (aplicata simultan pe ambele fire ale caii de rulare, la fata superioara a şinei), se furnizează de către producătorul podului (vezi Anexa 3)

Forţa orizontala transversala din franarea/demararea căruciorului pe pod (aplicata unui singur fir al caii de rulare, respectiv la o singura extremitate a podului) se furnizează de către producătorul podului (vezi Anexa 3)

In urma calculelor efectuate au rezultat următoarele valori pentru acţiunile din pod rulant:

Forte verticale Hala Pmax

[kN] Pmin [kN]

Forte orizontale longitudinale

Pl [kN]

Forte orizontale transversale

Pt [kn] Hala cu pod rulant 56.4 22.8 6.8 6.3 Coeficienţii incarcarilor din pod rulant adoptaţi in calcul sunt: = 1.3 (coeficient dinamic aplicat incarcarilor concentrate verticale din pod) = 2.2 (coeficient dinamic aplicat incarcarilor concentrate orizontale din pod)

In conformitate cu prevederile STAS, coeficienţii () si () nu intervin decât in calculul la stări limita ultime (calculul de rezistenta si stabilitate) al grinzilor de rulare. Valoarea lor se considera egala cu 1,0 in calculul structurilor de susţinere a cailor de rulare, precum si in calculul deplasărilor.

Coeficientul incarcarii din pod rulant, conform STAS 10101/0A-77 (corespunzător grupei III de funcţionare) este np = 1.2 pentru incarcarile verticale si np = 1.3 pentru incarcarile orizontale. Forţele orizontale longitudinale (PT) produse de lovirea podului in opritori (tampoane) se

furnizează de către producătorul podului (vezi Anexa 3).

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni

Page 41: Hale cu structura metalica

Încărcarea distribuită din zăpadă (conform CR 1-1-3-2005) Valoarea caracteristica a incarcarii din zăpada pe acoperiş sk se determina astfel:

Sk = i Ce Ct s0,k= 2.0 kN/mp

unde: i – coeficientul de forma pentru încărcarea din zăpada pe acoperiş (in conformitate cu Tab. 3.1 si figura 3.3/ CR 1-1-3-2005, valoarea 1 este 0.8 – pentru zăpada distribuita uniform) s0,k – valoarea caracteristica a incarcarii din zăpada pe sol [kN/mp] in amplasament (pentru localitatea Iasi, valoarea este de 2.5kN/mp) Ce – coeficientul de expunere al amplasamentului construcţiei (valoarea este 1,00 - expunere parţiala, in conformitate cu Tab. 2.1/ CR 1-1-3-2005) Ct – coeficientul termic (valoarea este 1,00 – acoperişuri cu termoizolaţii uzuale ) Deoarece acoperişul nu prezintă denivelări, nu se ia in considerare si posibilitatea aglomerării de zăpada.

Coeficientul de calcul al încărcării in conformitate cu CR 0-2005 este 1,50 pentru starea limita ultimă de rezistenţă si stabilitate, respectiv 1,00 pentru starea limita de serviciu. Pentru cazul acţiunii seismice, coeficientul pentru determinarea valorii cvasipermanente a acţiunii variabile este 2,i = 0.4.

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni

Page 42: Hale cu structura metalica

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni

Page 43: Hale cu structura metalica

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni

Evaluarea încărcării normate distribuite din vânt (conform NP-082-04) Presiunea vântului la inaltimea z deasupra terenului, pe suprafeţele rigide exterioare sau interioare ale structurii se determina cu relaţia:

w(z) = qref Ce(z) cp unde: qref – este presiunea de referinţa a vântului (pentru localitatea Iasi, valoarea este de 0.7kN/mp, in conformitate cu Anexa A/ NP-082-04) Ce(z) – factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului Ce (z) = Cg (z) Cr (z) Cg(z) = 1+g[2I(z)] I(z)=0.5/2.5ln(z/z0) Cr (z) = kr

2(z0) (ln z/z0)2

cp – coeficient aerodinamic de presiune (cpe,10 in conformitate cu capitolul 12 din NP-082-04) Coeficientul de calcul al încărcării in conformitate cu CR 0-2005 este 1,50 pentru starea limita ultimă de rezistenţă si stabilitate, respectiv 1,00 pentru starea limita de serviciu.

Page 44: Hale cu structura metalica

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni

Page 45: Hale cu structura metalica

Pentru zona oraşului Iasi, valoarea de varf a acceleraţiei terenului este ag=0.20g iar perioada de colt Tc a spectrului de răspuns este 0.7s. Spectrul normalizat de răspuns elastic pentru acceleraţii pentru componentele orizontale ale miscarii terenului, in zonele caracterizate de perioada de colt 0.7 s este dat in figura.

Spectrul de proiectare pentru acceleraţii Sd(T), exprimat in m/s2, este un spectru de răspuns inelastic care se obţine cu relaţiile:

0 < T TB

T

Tq

a)T(SB

gd

11

0

T > TB q

)T(ag

.

unde q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic în răspuns inelastic), cu valori în funcţie de tipul structurii şi capacitatea acesteia de disipare a energiei. Avand in vedere ca structura este disipativa, factorul q s-a considerat cu valoarea 5. Clasa de importanta si de expunere la cutremur este III. Valoarea factorului de importanta este I=1.0. Masele structurii s-au considerat concentrate in noduri.

Evaluarea acţiunii seismice (conform P100-1/2006)

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni

Page 46: Hale cu structura metalica

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni

Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ), TC a spectrului de raspuns

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare

ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurentă IMR = 100 ani

Page 47: Hale cu structura metalica

Spectre normalizate de răspuns elastic pentru acceleraţii pentru componentele orizontale ale miscarii terenului

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4Perioada T , s

T B=0.07 T D=3

5.775/T 2

1.925/T

0 =2.75

T C=0.7s

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4Perioada T , s

T C=1.0s

2.75/T

0 =2.75

T B=0.1 T D=3

8.25/T 2

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4Perioada T , s

TD=2

8.8/T 2

4.4/T

0 =2.75

T B=0.16 T C=1.6s

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4Perioada T , s

T B=0.07s

2.1/T

0=3

T C=0.7sT D=3

6.3/T 2

Page 48: Hale cu structura metalica
Page 49: Hale cu structura metalica
Page 50: Hale cu structura metalica

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – actiuni

Gruparea încărcărilor (în conformitate cu CR 0-2005) In analiza statica s-au considerat următoarele acţiuni:

•PERMANENTA PERETE•PERMANENTA ACOPERIS•ZAPADA UNIFORMA•VANT X•VANT Y•POD•SEISM

Pentru analiza statica si dinamica s-au avut in vedere următoarele grupări de încărcări:

Page 51: Hale cu structura metalica

Gruparea fundamentala– Starea limita ultima Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurii la starea limita ultima s-a făcut pe baza relaţiei:

unde:– Gk,j este efectul pe structura al acţiunii permanente j, luata cu valoarea sa

caracteristica;

– Qk,i este efectul pe structura al acţiunii variabile i, luata cu valoarea sa caracteristica;

– Qk,1 este efectul pe structura al acţiunii variabile care are ponderea predominanta intre acţiunile variabile, luata cu valoarea sa caracteristica;

0,i este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale acţiunilor variabile i, luate cu valorile caracteristice (0.70 pentru acţiunile considerate).

, ,1 ,1 2

1.35 1.5n m

k j k k ij iG Q Q

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – gruparea incarcarilor

Page 52: Hale cu structura metalica

–Starea limita de serviciu•Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurii la starea limita ultima s-a făcut pe baza relaţiei:

Gruparea speciala

unde:–AE,k este valoarea caracteristica a acţiunii seismice0,i este un coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acţiunii variabile Qi, având valoarea 0.4 pentru acţiuni din zăpada.

In cazul verificării la starea limita de serviciu aferenta grupării speciale (SLS – GS), spectrul de calcul este redus prin intermediul factorului n = 0.4, pentru a tine seama de intervalul de recurenţă al acţiunii seismice asociat verificărilor pentru SLS.

, ,1 0, ,1 2

n m

k j k i k ij iG Q Q

, , 2, ,1 2

n m

k j I E k i k ij iG A Q

– Starea limita ultima

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – gruparea incarcarilor

Page 53: Hale cu structura metalica

P Z VT VL PodV PodT, PodL 1 P + Z 1.35 1.5 2 P + VT 1.35 1.5 3 P + VL 1.35 1.5 4 P + PodV + PodT + PodL 1.35 1.5 1.5 5 P + Z + VT 1.35 1.5 1.05 6 P + Z + VL 1.35 1.5 1.05 7 P + Z + PodV + PodT + PodL 1.35 1.5 1.05 1.05 8 P + VT + Z 1.35 1.05 1.5 9 P + VL + Z 1.35 1.05 1.5 10 P + VT + PodV + PodT + PodL 1.35 1.5 1.05 1.05 11 P + VL + PodV + PodT + PodL 1.35 1.5 1.05 1.05 12 P + Z + VT + PodV + PodT + PodL 1.35 1.5 1.05 1.05 1.05 13 P + Z + VL + PodV + PodT + PodL 1.35 1.5 1.05 1.05 1.05

– Starea limita ultima, GF

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – gruparea incarcarilor

Page 54: Hale cu structura metalica

P Z VT VL PodV PodT, PodL 1 P + Z 1.0 1.0 2 P + VT 1.0 1.0 3 P + VL 1.0 1.0 4 P + PodV + PodT + PodL 1.0 1.0 1.0 5 P + Z + VT 1.0 1.0 0.7 6 P + Z + VL 1.0 1.0 0.7 7 P + Z + PodV + PodT + PodL 1.0 1.0 0.7 0.7 8 P + VT + Z 1.0 0.7 1.0 9 P + VL + Z 1.0 0.7 1.0 10 P + VT + PodV + PodT + PodL 1.0 1.0 0.7 0.7 11 P + VL + PodV + PodT + PodL 1.0 1.0 0.7 0.7 12 P + Z + VT + PodV + PodT + PodL 1.0 1.0 0.7 0.7 0.7 13 P + Z + VL + PodV + PodT + PodL 1.0 1.0 0.7 0.7 0.7

– Starea limita de serviciu, GF

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – gruparea incarcarilor

Page 55: Hale cu structura metalica

1 P + Z + Seism 1.0 0.4 1.0 2 P + Z + 1.1ovΩ Seism 1.0 0.4 1.1×1.25×Ω Calcul stalpi

3 P + Z + Rd Ω Seism 1.0 0.4 1.15×Ω - ptr. q≤3 1.0 × Ω – ptr. q >3

Calcul ancoraje in fundatii

– Starea limita ultima, GS

– Starea limita de serviciu, GS

P Z Seism 1 P + Z + Seism 1.0 0.4 0.4

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant – gruparea incarcarilor