Habitatele Din Romania

Nicolae Doniţã Mihaela Paucã-Comãnescu Aurel Popescu Simona Mihãilescu Iovu-Adrian Biriş

HABITATELE DIN ROMÂNIA

Editura Tehnicã Silvicã

Bucureşti, 2005

ISBN 973-96001-4-X

© Nicolae Doniţã, Aurel Popescu, Mihaela Paucã-Comãnescu, Simona Mihãilescu, Iovu Adrian Biriş, 2005

REZUMAT .......................................................................................................................... 7SUMMARY ......................................................................................................................... 8

1. INTRODUCERE

1.1. Aspecte generale ........................................................................................................ 111.2. Descrierea habitatelor ................................................................................................. 131.3. Ambianþa geograficã ºi ecologicã în care se dezvoltã habitatele din România ......... 171.4. Unitãþile fitosociologice care participã la formarea habitatelor din România ............. 271.5. Identificarea, cartarea ºi descrierea habitatelor ......................................................... 28

2. DESCRIEREA GENERALÃ A HABITATELOR DIN ROMÂNIA

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1) ................................................................................. 31

2.1.1. Comunitãþi marine (11) .................................................................................... 312.1.2. Braþe de mare ºi þãrmuri (12) ........................................................................... 322.1.3. Mlaºtini, stepe, tufãriºuri ºi pãduri halofile (15) ............................................... 332.1.4. Dune ºi plaje de nisip litorale (16) ................................................................... 57

2.2. Ape continentale (non-marine) (2) .............................................................................. 66

2.2.1. Ape stãtãtoare dulcicole (22) ........................................................................... 662.2.2. Ape stãtãtoare saline ºi salmastre (23) ........................................................... 77

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3) ................................................................................................. 79

2.3.1. Lande ºi tufãriºuri temperate (31) .................................................................... 792.3.2. Stepe ºi pajiºti xerice calcicole (34) ................................................................. 1132.3.3. Pajiºti xerice silicicole (35) ............................................................................... 1312.3.4. Pajiºti alpine ºi subalpine (36) ......................................................................... 1342.3.5. Pajiºti umede ºi comunitãþi de ierburi înalte (buruieniºuri subalpine) (37) .......... 1582.3.6. Pajiºti mezofile (38) .......................................................................................... 174

2.4. Pãduri (4) .................................................................................................................... 177

2.4.1 Pãduri temperate de foioase cu frunze cãzãtoare (41) .................................... 1772.4.2. Pãduri temperate de conifere (42) ................................................................... 2382.4.3. Pãduri ºi tufãriºuri de luncã ºi de mlaºtinã (44) .............................................. 256

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5) ............................................................................. 281

2.5.1. Mlaºtini de turbã înalte (tinoave) (51) .............................................................. 2812.5.2. Vegetaþie de margini de ape (53) .................................................................... 2842.5.3. Mlaºtini, turbãrii, izvoare ºi pâraie (54) ............................................................ 295

2.6. Grohotiºuri, stâncãrii ºi nisipuri continentale (6) ........................................................ 317

2.6.1. Grohotiºuri (61) ................................................................................................ 3172.6.2. Stânci continentale ºi roci la zi (62) ................................................................. 3352.6.3. Vegetaþie chionofilã (63) .................................................................................. 3572.6.4. Dune de nisip continentale (64) ....................................................................... 3632.6.5. Peºteri (65) ....................................................................................................... 367

Cuprins

5

2.7. Terenuri agricole ºi peisaje artificiale (8) .................................................................... 368

2.7.1. Comunitãþi ruderale (87) .................................................................................. 368

ANEXA 1. Lista tipurilor de habitate descrise în România ............................................... 377

ANEXA 2. Corespondenþa dintre tipurile de habitate din România ºi cele din sistemeleinternaþionale de clasificare a habitatelor .......................................................................... 385

ANEXA 3. Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România a cãrorconservare necesitã desemnarea de Arii Speciale de Conservare (ASC) - Directiva Habitate, Anexa I ............................................................................................................... 455

ANEXA 4. Clasificarea zecimalã a tipurilor de pãdure din România ................................ 463

ANEXA 5. Tipuri de habitate naturale a cãror conservare necesitã declararea ariilor speciale de conservare prezente în România (extras din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1097 / 6.12.2005, Ordinul Ministrului Mediului ºi Gospodãririi Apelor nr. 1198 / 25.11.2005, anexa 1) ........................................................................................ 475

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................. 477

6

Lucrarea „Habitatele din România” esteo primã încercare de descriere unitarã aprincipalelor tipuri de habitate care seîntâlnesc pe teritoriul þãrii, dintre care, majo-ritatea figureazã cu denumiri ºi caracterizãrisumare în sistemele de clasificare a habi-tatelor CORINE (1991) ºi PALAEARCTICHABITATS (1996, 1999). S-au fãcut, înlimita posibilitãþii, corespondenþe cu princi-palele clasificãri existente pe plan european– NATURA 2000, EMERALD, CORINE,PALAEARCTIC HABITATS ºi EUNIS.

Au fost descrise 357 tipuri de habitate carese încadreazã în 7 clase ºi 24 subclase alesistemului de clasificare PALAEARCTICHABITATS. Pentru a face legãtura cu acestsistem de clasificare, în care sunt inclusemajoritatea habitatelor prezente în România,în codurile habitatelor româneºti, primeledouã cifre reprezintã codul subclaselor dinPALAEARCTIC HABITATS, iar ultimeledouã numãrul de ordine al habitatelor însubclasa respectivã. Numerotarea habita-telor s-a fãcut începând cu cele de la altitu-dini mari spre cele de la altitudini mici.Codul conþine ºi majuscula R (România).

Denumirea habitatelor s-a fãcut într-oconcepþie unitarã, prin utilizarea a trei ele-mente definitorii pentru habitatele natu-rale: i) unitatea fitocenologicã mare (pãduri,tufãriºuri, pajiºti, comunitãþi de mlaºtini ºiterenuri înmlãºtinate, de stâncãrii, de dunede nisip, de ape etc.); ii) localizarea în dome-niul geografic (sud-est carpatic, dacic, getic,moldav, panonic, danubian, vest-pontic,ponto-sarmatic, balcanic); iii) speciile deplante definitorii pentru tipul de habitat.

Habitatele au fost descrise dupã urmã-toarea schemã:• Cod ºi denumire;• Corespondenþa cu NATURA 2000,

EMERALD, CORINE, PALAEARCTICHABITATS, EUNIS;

• Corespondenþa cu asociaþiile vegetale,iar pentru pãduri ºi cu tipurile de eco-sisteme forestiere;

• Rãspândirea în România;• Suprafeþe aproximative;• Staþiuni: altitudinea, clima, relief, roci,

soluri;• Structura biocenozei;• Compoziþia floristicã;• Valoarea de conservare;• Literatura utilizatã;• Redactorul habitatului.

Întrucât nu existã încã suficiente datedespre componentele animalã ºi micro-biologicã, caracterizarea biocenozelor s-a fãcut doar pe baza fitocenozelor, carereprezintã scheletul stabil ºi sunt produ-cãtorii principali ai acestor sisteme supra-individuale ºi care determinã de fapt ºiprezenþa populaþiilor consumatoare.

Numãrul mare de habitate din România sedatoreazã variaþiei mari a climei, determi-natã geografic, la trecerea de la climatuloceanic la cel continental, dar ºi reliefuluimuntos-deluros care modificã puternicclima pe altitudine.

Mare este însã ºi diversitatea rocilor ºi asubstratului (de la acide la bazice), a solurilor(de la spodosoluri la cernoziomuri), a florei(3868 specii, cu geoelemente foarte diferite,de la arcto-alpine la submediteraneene,de la atlantice la pontice) ºi a vegetaþiei.

Multe asociaþii vegetale, dar ºi unitãþi declasificare superioarã, care caracteri-zeazã habitatele, sunt specifice spaþiuluicarpato-danubiano-pontic. De menþionat,în acest sens, sunt 11 alianþe regionale dinacest spaþiu cu peste 40 de asociaþii. DinRomânia a fost descrisã clasa Puccinellio-Salicornietea în cadrul cãreia 19 asociaþiisunt specifice stepei ºi litoralului MãriiNegre.

7

Rezumat

The book “Romania's Habitats” is thefirst attempt to give a unitary descriptionof the main types of habitats that can befound in Romania. Most of these habitatswere included in several habitatsclassification systems used at Europeanlevel, like CORINE (1991), PALAEARCTICHABITATS (1996, 1999) and EUNIS.

Within the bounds of possibility, the authorshave established correspondences with themajor European habitats classificationsystems, i.e. NATURA 2000, EMERALD,CORINE, PALAEARCTIC HABITATSand EUNIS.

A number of 357 habitats belonging to 7 classes and 24 subclasses ofPALAEARCTIC HABITATS classifyingsystem have been described.

The code of habitat types contains thecapital letter “R” (for Romania) and fourfigures. The first two figures representthe codes of PALAEARCTIC HABITATSsubclasses, while the last two figuresrepresent the running number of habitatsin the respective subclass. The numberingof habitats starts with those located atthe highest altitudes and continous withthose at the lowest one.

The habitats name has been given as awhole, using three characteristic elementsfor the natural habitats: i) land cover type(i.e. forests, scrubs, grasslands, communitiesof marshes, rocks, sand dunes or waterbodies, etc). ii) geographic domain where itoccurs (i.e. South-East Carpathian, Dacian,Moldavian, Pannonic, Danubian, West-pontic, Pontic-Sarmatic, Balkanic) iii) plantspecies characteristic to the habitat type.

The habitats have been described asfollows:• Code and name;• Correspondence with NATURA 2000,

EMERALD, CORINE, PALAEARCTICHABITATS and EUNIS classifications;

• Correspondence with plant associationclassification and, in case of forests,with forest ecosystem types;

• Distribution in Romania;• Approximate area;• Sites description: altitude, climate,

relief, substrata, soils;• Community structure;• Flora composition;• Conservation value;• Bibliography;• Author(s) of habitat description.

Since there are not enough data aboutmicrobiological and fauna componentsof the ecosystems, the characterisation ofbiocenoses has been done on the basis offlora that represent the very stable skeletonand main producers of ecosystems anddetermining the occurrence of consumers.

The high number of habitat types inRomania is due to climate conditions,geographically determined by the transitionfrom atlantic to continental climate, and alsoto the Carpathian range that influencessignificantly the climate according toaltitude.

The diversity of substrata (from acidic toalkaline), of soils (from spodosoils totcernosiom), of flora (about 3 868 specieswith a great variety of elements, from alpineto supra-Mediterranean, from atlantics topontics) and of vegetation is also high.

Many plant association and higherclassification units that characterise thehabitats are specific to the Romanianterritory. There are 11 alliances with morethan 40 plant association characteristicto this territory. For instance, 19 plantassociation characteristic to the ponticand steppe bioregion and belonging tothe Puccinelio-Salicornietea class havebeen described in Romania only.

Summary

8

11

În ultimele douã decenii au fost elaboratela nivel european mai multe sisteme declasificare a „habitatelor”, având cascop evidenþierea diversitãþii ecosis-temelor ce alcãtuiesc înveliºul viuspontan (în parte natural, în parte antro-pizat) care s-a mai pãstrat pe continent.Unele dintre aceste sisteme de clasi-ficare a habitatelor sunt mai detaliate, deexemplu CORINE (1991), PALAEARCTICHABITATS (1996, 1999) ºi EUNIS (1997–2005), iar altele mai sumare, incluzândnumai acele tipuri de habitate a cãrorconservare necesitã adoptarea unormãsuri specifice, de exemplu EMERALD(2000), Directiva Habitate (1992, amendatãîn 1999 ºi 2002).

În afara sistemelor de clasificare ahabitatelor existente pentru Europa, înmajoritatea þãrilor au fost dezvoltatesisteme naþionale de clasificare a habi-tatelor sau a ecosistemelor. În unele cazuriacestea sunt unitare, luând în consi-derare toate categoriile de acoperire aleterenului, dar cel mai frecvent se referãdoar la o singurã categorie: pãduri, pajiºti,mlaºtini, terenuri degradate ºi neproductive,habitate acvatice etc.

Întrucât diferitele sisteme de clasificare ahabitatelor se bazeazã, cel mai adesea,pe metode diferite de lucru, realizareaunei corespondenþe între acestea este ooperaþiune complexã, care necesitã unsistem coerent de echivalare ºi de inter-pretare. Astfel de manuale de echivalarea sistemelor europene de clasificare ahabitatelor, în special cel utilizat în imple-mentarea reþelei NATURA 2000, cu celenaþionale, au fost realizate în majoritateaþãrilor membre ale Uniunii Europene, cudeosebire în cele care au aderat în 2004, deexemplu Slovacia (Stanova et Valachovic,2002), Republica Cehã (Chytry, Kuceraet Koci, 2001).

ªi în România, problema stabilirii habi-tatelor s-a pus încã din anul 1991, cândun colectiv condus de Mircea Oltean aînceput colaborarea în cadrul Progra-mului Internaþional CORINE, prilej cucare au fost prezentate peste 240 detipuri de habitate. În cursul anilor, acrescut numãrul habitatelor identificate ºidescrise sumar, ajungându-se în 1995 laun numãr de 986 de intrãri aparþinând la7 niveluri ierarhice de clasificare. Acestmaterial, amplificat, a fost preluat înlucrarea PALAEARCTIC HABITATSCLASSIFICATION (Devillers, Devillers-Terschuren et Vander Linden, 1996).

Ulterior au fost descrise categorii maimari de habitate pentru pajiºti (Sârbu etal., 2001), pentru turbãrii (Mihãilescu etªtefãnuþ, 2004) ºi pentru vegetaþia dinCarpaþii României (Mihãilescu et Sanda,2004). Recent, au fost conturate 57 decategorii de habitate, fãcându-se ºicorespondenþa lor cu categoriile de habi-tate din Directiva Habitate, EMERALD ºiEUNIS (Sârbu et al., 2003).

Prezenta lucrare, „Habitatele din România”,este o primã încercare de descriereunitarã a principalelor tipuri de habitateîntâlnite pe teritoriul þãrii, din caremajoritatea figureazã cu denumiri ºicaracterizãri sumare în sistemele de clasi-ficare a habitatelor CORINE (1991) ºiPALAEARCTIC HABITATS (1996, 1999),precum ºi de realizare a corespondenþeicu sistemele de clasificare utilizate lanivel european, în special cel utilizat pentruNATURA 2000. România, în calitate deviitor stat membru al Uniunii Europene,are obligaþia de a implementa reþeauaNATURA 2000, o reþea pan-europeanãpentru conservarea naturii, în scopulprotejãrii habitatelor naturale, a florei ºi

INTRODUCERE

1.1. ASPECTE GENERALE

^

^

faunei sãlbatice, conform prevederilorDirectivei Pãsãri (79/49/EEC) ºi DirectiveiHabitate (92/43/EEC).

Aceastã lucrare a fost conceputã ca unmanual de prezentare a habitatelornaturale din România ºi de stabilire acorespondenþei acestora cu habitateledin sistemele de clasificare utilizate lanivel european. Întrucât nu s-au fãcutcercetãri speciale, lucrarea se bazeazãpe materiale existente, încã departe de afi complete. Autorii sunt conºtienþi cã, prinaceastã lucrare, nu se epuizeazã întreagadiversitate ecologicã a României ºi cãexistã încã habitate care nu au fostidentificate ºi descrise. Este posibil, deasemenea, ca ºi conturarea unor habi-tate sã fie discutabilã. Cercetãri viitoarevor putea aduce completãri ºi precizãri înacest sens. Înainte de a da detalii despreconþinutul lucrãrii, trebuie clarificatã oproblemã terminologicã.

Începând cu Programul CORINE, s-aîncetãþenit în Europa termenul dehabitat care, stricto senso, înseamnã locde viaþã, adicã mediul abiotic în caretrãieºte un organism sau o biocenozãdistinctã. Acest mediu este un geotopcãruia îi corespunde un ecotop. Iar acestecotop transformat de biocenozã esteun biotop. În aceastã accepþiune estedefinit habitatul în lucrãrile clasice debiologie ºi ecologie, inclusiv în uneledicþionare (de exemplu: www.Biology-Online.org/dictionary/habitats). Dar, înaccepþiunea care i s-a dat în programulCORINE ºi apoi în celelalte sisteme declasificare ce au urmat, prin habitat s-aînþeles, de fapt, un ecosistem, adicãun ,,habitat” stricto senso ºi biocenozacorespunzãtoare care îl ocupã.

Acest lucru rezultã clar, din felul în caresunt denumite habitatele (de exemplu:Dacian woodrush-beech forests – Pãduridacice de fag cu Luzula). În aceastã denu-mire habitatul, înþeles strict „ca loc de viaþã”,nu apare decât prin denumirea geograficãa biocenozei, adicã prin cuvântul „dacian”.

Analizând, în continuare, termenul habitatîn sensul larg, în care este utilizat îninventarele europene, rezultã cã nu estevorba despre habitate individuale cidespre toate habitatele (respectiv eco-sistemele) care au aceleaºi biocenoze.În exemplul de mai sus, prin habitatul„Dacian woodrush-beech forests” seînþelege totalitatea fãgetelor dacice încare stratul ierbos este dominat deLuzula luzuloides. Este, aºadar, vorbadespre un tip de habitat (ecosistem).Este important ca acest lucru sã fie avutîn vedere de cãtre cei care consultã atâtaceastã lucrare, cât ºi diferitele sistemeeuropene de clasificare a habitatelor.

Nivelul de detaliere a habitatelor utilizateste foarte diferit de la un sistem declasificare la altul. De exemplu, tipul dehabitat „9110 Luzulo-Fagetum beechforests – Pãduri de fag cu Luzula”, dinDirectiva Habitate, include atât pãdurilepure de fag, cât ºi amestecurile de fag cubrad, de fag cu brad ºi molid care auacelaºi tip de florã ierboasã acidofilã(Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa,Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus,etc.). În clasificarea PALAEARCTICHABITATS tipului de habitat, menþionat maisus, îi corespund 18 tipuri de habitate.

În stabilirea nivelului de detaliere ahabitatelor, în lucrarea de faþã s-a merspe linia unei prezentãri suficient de deta-liate, în sensul celei utilizate în sistemulde clasificare PALAEARCTIC HABITATS.

În ceea ce priveºte caracterizarea habi-tatelor, trebuie precizat cã pentrudescrierea „locului de viaþã” (habitatul însens strict) s-a folosit termenul destaþiune. Biocenozele au putut fi caracte-rizate doar prin compoziþia, structura ºispecificul ecologic al fitocenozei deoarece,pânã în prezent, datele referitoare lazoocenozã ºi microcenozã sunt relativpuþine ºi disparate. Astfel de date vortrebui sã fie completate în viitor.

12

INTRODUCERE

13

INTRODUCERE

Habitatele prezentate în aceastã lucraresunt descrise dupã urmãtoarea schemã:• Cod ºi denumire;• Corespondenþa cu sistemele de clasi-

ficare utilizate la nivel european(NATURA 2000, EMERALD, CORINE,PALAEARCTIC HABITATS, EUNIS);

• Corespondenþa cu asociaþii vegetale,iar pentru pãduri ºi cu tipuri de eco-sisteme forestiere;

• Rãspândirea în România;• Suprafeþe aproximative; • Staþiuni: altitudini, clima, relief, roci, soluri;• Structurã: edificatorii ºi caracterul ecologic

al fitocenozei, descrierea fitocenozei pestraturi;

• Compoziþia floristicã: specii edifica-toare, specii caracteristice, specii ende-mice, rare, alte specii importante;

• Valoarea de conservare exprimatã prinindicatorii: redusã, moderatã, mare, foartemare;

• Literaturã utilizatã;• Redactori.

Codul fiecãrui tip de habitat este alcãtuitdin litera R (de la România) ºi din 4 cifre.Primele douã cifre din cod corespund cucele ale claselor, respectiv subclaselordin clasificarea PALAEARCTIC HABITATS,iar ultimele douã sunt numerele de ordineale habitatelor româneºti în subclaselerespective. Au fost descrise habitateaparþinând la urmãtoarele clase ºisubclase de habitate, conform clasificãriiPALAEARCTIC HABITATS (tabelul 1).Habitatele româneºti sunt ordonate de laaltitudini mari spre cele mici în cadrulfiecãrei clase ºi subclase. Atunci cândhabitatele româneºti vor fi incluse într-unsistem de clasificare internaþional, se vorutiliza codificãrile corespunzãtoare.

Tabelul 1: Codurile claselor ºi subclaselor habitatelordescrise

1.2. DESCRIEREA HABITATELOR

C O D D E N U M I R E1 Comunitãþi litorale ºi halofile

11 Comunitãþi marine

12 Braþe de mare ºi þãrmuri

15 Mlaºtini, stepe, tufãriºuri ºi pãduri halofile

16 Dune ºi plaje de nisip litorale

2 Ape continentale (non-marine)

22 Ape stãtãtoare dulcicole

23 Ape stãtãtoare saline ºi salmastre

3 Tufãriºuri ºi pajiºti

31 Lande ºi tufãriºuri temperate

34 Stepe ºi pajiºti xerice calcicole

35 Pajiºti xerice silicicole

36 Pajiºti alpine ºi subalpine

37 Pajiºti umede ºi comunitãþi de ierburiînalte (buruieni subalpine)

38 Pajiºti mezofile

4 Pãduri

41 Pãduri temperate de foioase cu frunze cãzãtoare

42 Pãduri temperate de conifere

44 Pãduri ºi tufãriºuri de luncã ºi de mlaºtinã

5 Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate

51 Mlaºtini de turbã înalte (tinoave)

53 Vegetaþie de margini de ape

54 Mlaºtini, turbãrii, izvoare ºi pâraie

6 Grohotiºuri, stâncãrii ºi nisipuri continentale

61 Grohotiºuri

62 Stânci continentale ºi roci la zi

63 Vegetaþie chionofilã

64 Dune de nisip continentale

65 Peºteri

8 Terenuri agricole ºi peisaje artificiale

87 Comunitãþi ruderale

14

INTRODUCERE

Fig

. 1

Tip

urile

de

influ

enþe

în fl

orã

ºi fa

unã

ºi p

rinci

pale

le d

omen

ii ge

ogra

fice

ale

Rom

ânie

i (du

pã A

tlasu

l R.S

. Rom

ânia

, 197

8, c

u co

mpl

etãr

i)

Denumirea cuprinde unitãþi fitocenologicemari (pãduri, pajiºti, tufãriºuri, etc.), loca-lizarea în domenii geografice (sud-estcarpatic, dacic, getic, moldav, panonic,danubian, vest-pontic, ponto-sarmatic,balcanic) (fig. 1) ºi speciile de plante caresunt definitorii pentru habitat.

Corespondenþa cu sistemele de clasi-ficare, utilizate la nivel european, constãîn indicarea codurilor ºi a denumirilortipurilor de habitate din clasificãrile luateîn considerare (NATURA 2000, EMERALD,CORINE, PALAEARCTIC HABITATS,EUNIS). Nu s-a forþat realizarea corespon-denþei cu tipuri de habitate specificevestului continentului atunci când tipurileest-europene nu sunt echivalente cu celevest-europene.

Corespondenþa cu asociaþiile vegetalese face prin indicarea denumirii ºi auto-rului acestora. Pentru pãduri, se indicãcodul ºi denumirea tipurilor de ecosistemeforestiere.

Rãspândirea tipurilor de habitate înRomânia se redã dupã cum urmeazã: i) pentru Carpaþi, pe subdiviziuni mari(Carpaþii Orientali, Carpaþii Meridionali,Carpaþii Occidentali) sau pe masivemuntoase; ii) pentru dealuri ºi câmpii, peregiuni istorice (Moldova, Dobrogea,Muntenia, Oltenia, Banat, Criºana,Maramureº, Transilvania) sau pe mari uni-tãþi de relief (Podiºul Central Moldovenesc,Subcarpaþii Munteniei, Câmpia Dunãriietc.) (fig. 2).

Suprafaþa este datã cu aproximaþie, pebaza informaþiilor existente în diversestudii, cercetãri, planuri de amenajamentetc. ºi, prin urmare, trebuie avutã în vederedoar ca având o valoare orientativã.

Staþiunile se caracterizeazã prin altitu-dine (în general un interval altitudinal),climã (temperatura medie anualã, preci-pitaþii medii anuale), forme de relief (versant,culme, platou, vale, luncã etc.), rocã sausubstrat, soluri (denumirea tipurilor de

soluri conform SRTS 2000 ºi o scurtãcaracterizare ecologicã a acestora).

Structura este definitã prin caracterul geo-grafic, ecologic, fitosociologic al fitoce-nozei ºi descrierea acesteia pe straturi.

Compoziþia floristicã este redatã pentruprincipalele categorii de plante:I) specii edificatoare (în general spe-

ciile dominante sau codominante, carefurnizeazã volumul cel mai mare debiomasã ºi definesc fitocenoza);

II) specii caracteristice pentru asocia-þiile vegetale din habitat;

III) specii endemice ºi rare; IV) alte specii importante (în general spe-

ciile constante în asociaþiile respec-tive). Pentru numele ºtiinþific al taxo-nilor vegetali, s-a utilizat denumireaconsideratã validã, având ca lucrarede referinþã Flora Ilustratã a României.Pteridophyta et Spermatophyta(Ciocârlan, 2000).

Valoarea conservativã pentru fiecaretip de habitat este apreciatã pe o scarãcu patru categorii: I) redusã, care nu necesitã mãsuri speci-

fice de conservare; II) moderatã, care necesitã conservarea

unor eºantioane reprezentative la nivelregional;

III) mare, care necesitã mãsuri specificede conservare pentru majoritatea situ-rilor care conþin habitatul respectiv;

IV) foarte mare, care necesitã mãsuri spe-cifice de conservare a tuturor siturilordin România cu habitatul respectiv.

Au fost menþionate speciile de plantesuperioare care intrã în compoziþia flo-risticã a habitatului ºi sunt listate în Anexele2 (DH2) ºi 4 (DH4) din Directiva Habitate.

Literatura: se indicã selectiv sursele biblio-grafice (în general lucrãri de sintezã, încare se pot gãsi ºi indicaþii bibliograficede detaliu ºi, în plus, lucrãri necuprinseîn asemenea sinteze).

15

INTRODUCERE

Redactori: se indicã numele celui saucelor care au descris habitatul respectiv.

Lucrarea are în anexe: I) lista tipurilor de habitate din România

descrise în lucrare; II) corespondenþele habitatelor din

România cu cele din inventarele euro-pene menþionate, cu asociaþiile vege-tale din sistemul fitosociologic, cu tipu-rile de ecosisteme forestiere ºi tipurilede pãdure (în cazul pãdurilor);

III) lista tipurilor de habitate, din DirectivaHabitate, care au echivalent în sistemulromânesc de clasificare a habitatelor;

IV) lista tipurilor de pãdure, conform clasi-ficãrii zonale a tipurilor de pãdure funda-mentale din România;

V) lista tipurilor de habitate naturale deinteres comunitar din România a cãrorconservare necesitã desemnarea deArii speciale de conservare (OM nr.1198/25.11.2005, publicat în M.O. al României, Partea I, nr. 1.097/6.12.2005).

Contribuþia autorilor la elaborarea lucrãriia fost urmãtoarea: i) Simona Mihãilescu – habitate alpine; ii) Nicolae Doniþã ºi Iovu-Adrian Biriº –

habitate de pãdure; iii) Aurel Popescu – habitate de pajiºti; iv) Mihaela Paucã-Comãnescu – habitate

de tufãriºuri.

Numãrul habitatelor descrise se ridicã la357. Habitatele descrise au fost încadrateîn 7 clase, respectiv 24 de subclase, alesistemului de clasificare PALAEARCTICHABITATS. Pe subclase de habitate,numãrul habitatelor descrise este pre-zentat în tabelul 2.

Un numãr de 173 de habitate, din celedescrise în lucrare, corespund la 62 detipuri de habitate naturale de interes comu-nitar a cãror conservare necesitã desem-narea de Arii Speciale de Conservare(ASC) (Anexa 1, Directiva Habitate).

În concluzie, se poate afirma cã, prindescrierea habitatelor din România, dincare multe nu se întâlnesc în alte regiuni,se îmbogãþeºte simþitor inventarul euro-pean al habitatelor.

16

INTRODUCERE

SUBCLASA DE HABITATE NR.

11 Comunitãþi marine 1

12 Braþe de mare ºi þãrmuri 1

15 Mlaºtini, stepe, tufãriºuri ºi pãduri halofile 33

16 Dune ºi plaje de nisip litorale 11

22 Ape stãtãtoare dulcicole 13

23 Ape stãtãtoare saline ºi salmastre 3

31 Lande ºi tufãriºuri temperate 33

34 Stepe ºi pajiºti xerice calciole 21

35 Pajiºti xerice silicicole 3

36 Pajiºti alpine ºi subalpine 19

37 Pajiºti umede ºi comunitãþi de ierburi înalte (buruieniºuri subalpine) 16

38 Pajiºti mezofile 4

41 Pãduri temperate de foioase cu frunze cãzãtoare 65

42 Pãduri temperate de conifere 18

44 Pãduri ºi tufãriºuri de luncã ºi de mlaºtinã 23

51 Mlaºtini de turbã înalte (tinoave) 2

53 Vegetaþie de margini de ape 12

54 Mlaºtini, turbãrii, izvoare ºi pâraie 23

61 Grohotiºuri 15

62 Stânci continentale ºi roci la zi 23

63 Vegetaþie chionofilã 6

64 Dune de nisip continentale 5

65 Peºteri 1

87 Comunitãþi ruderale 6

Total 357

Tabelul 2: Numãrul de habitate descrise pe subclasede habitate

Pentru a înþelege ºi a putea interpretacauzal marea varietate de habitate, dinRomânia, este necesarã o scurtã prezentarea ambianþei geografice care o determinãºi a parametrilor ecologici ai habitatelor.

Pe harta geograficã a Europei, teritoriulRomâniei se gãseºte între 43037’07" ºi48015’06" latitudine nordicã ºi între20015’44" ºi 29041’24" longitudine esticã,iar relieful muntos din centrul acestui teri-toriu se ridicã pânã la 2544 m altitudine.Principalele unitãþi de relief, la care se facereferire în rãspândirea habitatelor, suntredate în harta din figura 2.

România este situatã în plinã zonã a clima-tului temperat, dar acolo unde longitudinalse produce trecerea de la climatul depãdure, temperat oceanic, la cel stepic,temperat continental, iar latitudinal lalimita dintre climatul mai rãcoros ºi maiumed al Europei medii ºi cel mai cald ºi uscat al Europei sudice (submeditera-neene).

Luând în considerare, corelat, climaprecum ºi vegetaþia naturalã ºi solurileca expresie a climei, se poate constatacã, în lipsa sistemului muntos-deluros alCarpaþilor, teritoriul României s-ar situa,în majoritate, în marea zonã a silvostepeieuropene iar partea de sud-est în zonastepei europene care atinge în Româniaºi Bulgaria limita ei vesticã. Acest lucru îlatestã desfãºurarea acestor zone pe conti-nentul european (fig. 3).

Prezenþa sistemului muntos-deluros alCarpaþilor, în centrul teritoriului, induceimportante modificãri în clima zonalã ºiîn consecinþã ºi în vegetaþia ºi solurilezonale. Principala modificare, determinatãde creºterea altitudinii, este formarea apatru climate altitudinale care se eviden-þiazã prin patru etaje de vegetaþie ºi desoluri.

Dar, existenþa Carpaþilor are ºi un efectperimontan, de creºtere a precipitaþiilor înteritoriile de câmpie învecinate. În acesteteritorii se formeazã pãduri caracteristicezonei pãdurilor temperate ºi anume, înparte a celor mezofile, medioeuropene, înparte a celor termofile-submezofile, sud-europene. Ca urmare, în teritoriile situatesub 300–400 m altitudine, din preajmaCarpaþilor, se contureazã a treia zonã devegetaþie ºi soluri – zona pãdurilor defoioase sau nemoralã.

Astfel, în România clima, vegetaþia ºi solu-rile se manifestã prin urmãtoarele unitãþizonale pe latitudine (fig. 4):• zona de stepã, în câmpiile ºi podiºurile

din sud-estul României, între altitudinilede 0 ºi 100 m;

• zona de silvostepã, în câmpiile ºi podi-ºurile din estul, sudul ºi vestul României,între altitudinile de 50 ºi 150 m;

• zona pãdurilor de foioase sau nemo-ralã în câmpiile, piemonturile ºi podiºurileperiferice regiunii muntos-deluroase, întrealtitudinile de 100–300(400) m.

În teritoriul muntos-deluros existã urmã-toarele unitãþi zonale pe altitudine:• etajul nemoral al pãdurilor de foioase

(între 300–400 ºi 1300–1450 m)* alti-tudine**;

• etajul boreal al pãdurilor de molid (între1300–1450 ºi 1750–1850 m);

• etajul subalpin al rariºtilor de arbori ºitufãriºurilor (între 1750–1850 ºi 2000–2200 m);

• etajul alpin al tufãriºurilor pitice ºi alpajiºtilor scunde (peste 2000–2200 m).

INTRODUCERE

1.3. AMBIANÞA GEOGRAFICÃ ºI ECOLOGICÃ ÎN CARE SEDEZVOLTÃ HABITATELE DIN ROMÂNIA

17

* Primele valori de altitudine se referã la Carpaþii Orientali ºi Munþii Apuseni, urmãtoarele valori în special la Carpaþii Meridionali.

** Zona nemoralã ºi etajul nemoral conþin tot pãduri de foioase, dar formate din eficatori diferiþi: în zonã pãdurile sunt formate din Quercus robur, Q. cerris, Q. frainetto, iar în etaj pãdurile sunt formate din Quercuspetraea ºi Fagus sylvatica (la care se asociazã, la alti-tudini mai mari, Abies alba ºi Picea abies).

18

INTRODUCERE

Fig

. 2

Mar

ile u

nitã

þi de

rel

ief a

le R

omân

iei (

dupã

Atla

sul R

.S. R

omân

ia, 1

978)

În Dobrogea, silvostepa se situeazã, caetaj, deasupra stepei zonale, iar deasuprasilvostepei se dezvoltã încã douã etaje:• etajul pãdurilor submediteraneene de

stejar pufos (prezent în Dobrogea ºiposibil în sudul Banatului);

• etajul pãdurilor nemorale, cu subetajulinferior al pãdurilor de gorun ºi deamestec cu gorun, dar puternic influenþatsubmediteraneean.

În cadrul zonei de stepã, se disting douãsubzone:• a stepei cu graminee (foarte restrânsã);• a stepei cu graminee ºi dicotiledonate.

În cadrul zonei de silvostepã, se distingdouã subzone:• a silvostepei nordice cu stejari mezofili

(Quercus robur);• a silvostepei sudice (submediteraneene)

cu stejari xerofili (Quercus pubescens,Q. pedunculiflora);

În cadrul zonei nemorale se disting douãsubzone:• a pãdurilor de stejari mezofili (Quercus

robur);• a pãdurilor de stejari termofili-submezofili

(Quercus cerris, Q. frainetto).

În cadrul etajului nemoral se disting douãsubetaje:• a pãdurilor de gorun ºi de amestec cu

gorun;• a pãdurilor de fag ºi de amestec cu fag.

În cadrul etajului boreal s-ar putea distingede asemenea douã subetaje:• al pãdurilor de molid montane;• al pãdurilor de molid presubalpine.

În cadrul etajului subalpin se disting douãsubetaje:• al rariºtilor de molid, zâmbru ºi al tufãri-

ºurilor de jneapãn;• al tufãriºurilor de jneapãn ºi rododen-

dron.

19

INTRODUCERE

Fig. 3 Aºezarea României în raport cu zonalitatea latitudinalã (dupã Geografia României, 1983)

Fig

. 4

Har

ta v

eget

aþie

i Rom

ânie

i (du

pã N

. Don

iþã, m

anus

cris

)

20

INTRODUCERE

21

În cadrul etajului alpin se distinge un singursubetaj, inferior, al tufãriºurilor pitice deSalix, Loiseleuria ºi al pajiºtilor de Festucasupina, Carex curvula ºi Juncus trifidus.

Chiar simpla enumerare a numeroaselorunitãþi zonale de climã-vegetaþie-solurisugereazã multitudinea de habitate cepot exista în România, pentru cã trebuieavut în vedere cã, în fiecare din acesteunitãþi, pe lângã habitate zonale, existã ºihabitate intrazonale, condiþionate de cli-matul local, de sol, de rocã etc.

Dar, în formarea habitatelor mai intervineo importantã condiþie geograficã; dife-renþierea regionalã a climei, care condi-þioneazã ºi diferenþieri corespunzãtoareîn vegetaþie ºi soluri, deci în habitate.

În partea de vest ºi de nord a României,ca ºi pe versanþii vestici ai CarpaþilorOccidentali ºi Orientali, clima are o nuanþãoceanicã, pusã în evidenþã printr-o canti-tate mai mare de precipitaþii (fig. 5).

În partea de est a þãrii, ca ºi pe versanþiiestici ai Munþilor Apuseni ºi a Carpaþilor

Orientali ºi în Podiºul Transilvaniei, climaeste mai continentalã, cu precipitaþii maipuþine ºi extreme termice mai accentuate.

În partea de sud a României, clima arenuanþe submediteraneene, puse în evi-denþã prin temperaturi de varã mai ridicate,precipitaþii mai puþine, dar cu douã maxime,unul de primãvarã-varã ºi unul de toamnãºi frecvente dezgheþuri în timpul iernii.

Datoritã desfãºurãrii lanþului Carpaþilorde Sud-Est, mai întâi pe direcþia nord-sud apoi est-vest, aceste influenþe regio-nale de climã sunt destul de bine delimitateteritorial. În câmpiile din sud-estul þãrii seproduc totuºi ºi interferenþe climatice, deexemplu între climatul est-european, conti-nental ºi cel submediteranean.

Marea Neagrã nu modificã simþitor cli-matul din România, influenþa acesteiamanifestându-se mai mult în Dobrogea,în special prin regimul termic mai receprimãvara, mai temperat vara ºi mai caldtoamna, pe fondul climatului stepic,influenþat submediteranean, din aceastãparte a þãrii.

Fig. 5 Variaþia precipitaþiilor ºi a temperaturilor în România, în funcþie de diferitele influenþe climatice ºi derelief, pe douã profile – A: nord-sud, B: vest-est (dupã Chiþu, 1975)

INTRODUCERE

22

INTRODUCERE

Diferenþieri regionale se produc ºi din cauzarocilor pedogenetice care influenþeazãunele caracteristici, ecologic importante,ale solurilor. Pe rocile acide (granite, grano-diorite, ºisturi cristaline) se dezvoltã soluricu aciditate mare, cu descompunereincompletã a necromasei ºi cu fertilitatescãzutã. Pe complexul de roci de fliº dinCarpaþii Orientali ºi de Curburã se dezvoltãsoluri profunde, fertile ºi cu capacitatemare de înmagazinare a apei. Pe rocilecalcaroase cu capacitate termicã maimare se dezvoltã soluri cu conþinut ridi-cat de humus, dar supuse la pierdereamai accentuatã a apei din sol. Pe rocivulcanice se dezvoltã andosoluri. Soluricu totul deosebite se dezvoltã pe nisipuri(psamosoluri, uscate vara). În stepã, dincauza evapotranspiraþiei puternice careaduce la suprafaþã cloruri ºi sulfaþi dinapa freaticã ºi care se depun în sol, sedezvoltã soluri zonale cernoziomice ºisoluri salinizate. În lunci, existã solurialuviale, mai mult sau mai puþin evoluate,dezvoltate pe aluviuni.

În formarea habitatelor din România sunthotãrâtoare compoziþia florei ºi a fauneicare constituie biocenozele, în specialadaptãrile ecologice ale speciilor la climãºi sol, precum ºi rãspândirea lor în funcþiede aceste adaptãri. Trebuie avut în vederecã, din punct de vedere al adaptãrilor ecolo-gice, în România existã o mare varietatede specii, de la oligoterme la termofile,de la higrofile la xerofile, de la oligotrofela eutrofe. Flora României are 3868 despecii (Ciocârlan, 2000).

Din punct de vedere al rãspândirii, floraRomâniei este distribuitã dupã urmãtoarelemari tipuri de geoelemente (tabelul 3).

În funcþie de aºezarea geograficã, pre-zenþa sistemului muntos-deluros alCarpaþilor, diferenþierile regionale ale regi-mului factorilor climatici, varietatea geolo-gicã ºi pedologicã, diversitatea floristicãºi faunisticã, în România s-a identificatun numãr de 21 de regiuni ecologice (fig. 6).

De asemenea, trebuie arãtat cã pe teri-toriul României se regãsesc 5 din cele 11regiuni biogeografice ale Europei (fig. 7),fiind singura þarã de pe continent careare mai mult de 4 regiuni biogeografice.Cele cinci regiuni biogeografice care seintersecteazã pe teritoriul României sunt:continentalã (53% din suprafaþa þãrii), alpinã(23%), stepicã (17 %), panonicã (6%) ºiponticã (1%) (fig. 8).

În aceste condiþii geografice, care creeazão ambianþã ecologicã aparte în spaþiulcarpato-dunãrean, nu este întâmplãtoareformarea unui mare numãr de habitatespecifice, structural asemãnãtoare celordin restul Europei, dar în compunereacãrora intrã, pe lângã un contingent debazã de specii eurasiatice ºi general-europene, multe elemente sud-est euro-pene (balcanice, taurice, caucaziene,pontice) ºi chiar vest-asiatice (anatolice).

În ceea ce priveºte ambianþa ecologicã,trebuie arãtat cã staþiunile, ce iau naºtereîn aceste condiþii geografice, sunt deosebitde variate din cauza accentuatelor modi-ficãri zonale, regionale ºi locale de regimtermic ale aerului ºi solurilor, de conþinutde apã ºi substanþe nutritive din soluri înfuncþie de profunzimea, conþinutul de sche-let, textura, structura, de natura ºi conþi-nutul de humus ºi de aciditatea lor.

TIPUL DE GEOELEMENTE SUPRAFAÞA (%)

– nordic ºi alpin (arctic, arcto-alpin, subartic, altaic, boreal) 14%

– eurosiberian ºi european 40%– sudic (submediteranean

ºi mediteranean) 8%– sud-estic (iliric, balcanic,

caucazic, tauric, anatolic) 10%– estic, continental (pontic,

sarmatic, ponto-panonic, ponto-siberian,poneto-mediteranean) 20%

– vestic (atlantic, subatlantic, atlantic-mediteranean) 1%

– endemic 4%– cosmopolit, adventiv 3%

Tabelul 3: Structura florei României pe mari tipuri degeoelemente (dupã Borza 1965)

Biocenozele ce se formeazã în acestestaþiuni sunt ºi ele profund deosebite princompoziþia, structura ºi adaptãrile orga-nismelor care le compun.

În etajul alpin, din cauza cantitãþii redusede cãldurã în perioada scurtã de vege-taþie, a solurilor puþin profunde, sãrace însubstanþe nutritive ºi foarte acide, cu multãapã, în parte însã nedisponibilã din cauzatemperaturii scãzute, biocenozele caracte-ristice sunt cele de tufãriºuri pitice de sãlcii(Salix herbacea) ºi azalee (Loiseleuriaprocumbens), precum ºi pajiºtile scundede Carex curvula, Juncus trifidus, Festucasupina. Pe calcare, pe stânci, pe groho-tiºuri se dezvoltã biocenoze deosebite.Productivitatea habitatelor alpine estefoarte scãzutã, de cca. 0,8t/an/ha.

În etajul subalpin cantitatea de cãldurãeste încã redusã deºi perioada de vege-taþie este mai lungã, solurile sunt încã puþinprofunde, sãrace ºi foarte acide, cu apãmultã. Biocenozele zonale sunt compusedin tufãriºuri mai înalte de Pinus mugo,Rhododendron myrtifolium, Juniperus sibi-rica, Alnus viridis, iar în partea inferioarãa etajului ºi din rariºti de arbori de Piceaabies, Pinus cembra, local Larix decidua.În locul tufãriºurilor ºi rariºtilor defriºate

se dezvoltã pajiºti secundare cu Festucasupina, Nardus stricta. Productivitatea habi-tatelor subalpine este ceva mai ridicatã,de cca 2-6 t/an/ha.

În etajul boreal cantitatea de cãldurã estemai mare dar clima are încã un caracterrece, solurile, mai profunde, sunt încãsãrace în elemente nutritive, în parte foarteacide, în parte acide, cu apã multã, înîntregime disponibilã. Biocenozele suntedificate de Picea abies, la care, numaiîn partea inferioarã a etajului, se asociazãAbies alba ºi Fagus sylvatica. Flora acestorpãduri este în general acidofilã, mezofilã-higrofilã, mezotrofã-oligotrofã. Briofiteleau aici frecvenþa maximã. În acest etaj,pe locul pãdurilor defriºate, se formeazãpajiºti secundare edificate de Festucarubra ºi alte specii mezo-oligoterme, mezo-file, mezotrofe. În subetajul superior, încãfoarte rece, productivitatea biocenozeloreste scãzutã, de cca. 6t/an/ha, crescândînsã pe mãsura descreºterii altitudinii ºia profunzimii ºi conþinutului de substanþenutritive din soluri pânã la cca. 8t/an/ha.

În etajul nemoral regimul termic al aeruluiºi solului este ºi mai favorabil, devenindoptim pentru habitatele cu Fagus sylvaticaºi Abies alba, în subetajul superior, ºi pentru

23

INTRODUCERE

Fig. 6 Regiunile ecologice ale României (dupã MMGA)

24

INTRODUCERE

Fig

. 7

Reg

iuni

le b

ioge

ogra

fice

ale

Eur

opei

(du

pã E

urop

ean

Top

ic C

entr

e on

Nat

ure

Pro

tect

ion

and

Bio

dive

rsity

, 200

5)

cele cu Quercus petraea, în subetajul infe-rior. Soluri de profunzime mare, în general,dar pe suprafeþe întinse ºi medie saumicã, cu conþinut variabil de schelet, au apãsuficientã mai ales în subetajul superior,sunt mai bogate în substanþe nutritive ºi,în general, acide pânã la slab acide. Pesoluri fertile Quercus petraea se asociazãcu multe specii de amestec (Tilia cordata,T. tomentosa, T. platyphyllos, Fraxinusexcelsior, Carpinus betulus, C. orientalis înDobrogea, Acer platanoides, A. campestre,Sorbus torminalis, Ulmus minor etc.). Floraacestor pãduri este foarte variatã, întâl-nindu-se specii acidofile dar ºi neutrofile,mezofile, de la mezotrofe la eutrofe. Pre-zenþa muºchilor este tot mai redusã pemãsura creºterii temperaturilor ºi a redu-cerii umiditãþii. Productivitatea pãdurilor estemaximã în subetajul superior (11 t/an/ha),ceva mai redusã, dar încã mare în subetajulinferior (9–10 t/an/ha).

Pe locul pãdurilor defriºate se formeazãpajiºti secundare foarte productive dinFestuca rubra ºi numeroase alte specii însubetajul superior ºi din Agrostis capillarisîn subetajul inferior. Productivitatea acestoraeste de cca. 4t/an/ha.

În zona nemoralã cantitatea de cãldurãeste mare, dar începe sã se resimtã insu-ficienþa periodicã a apei. Solurile, foarteprofunde, sunt, în general, bogate însubstanþe nutritive ºi slab acide pânã laacide. În solurile din sudul ºi vestul þãrii,mai argiloase, umiditatea este alternantã(în exces primãvara ºi deficitarã vara).

În subzona pãdurilor de stejari mezofili,principala specie edificatoare a pãduriloreste Quercus robur, care pe soluri fertile seasociazã cu multe specii de amestec dincele menþionate mai sus. Flora pãduriloreste foarte bogatã. Productivitatea pãdu-rilor din aceastã subzonã este în generalridicatã (11 t/an/ha).

În subzona pãdurilor de stejari termofili-submezofili, principalele specii edifica-toare sunt Quercus cerris ºi Q. frainetto(ultima specie pe soluri foarte argiloase).Flora acestor pãduri este mai sãracã, aparmulte specii submediteraneene mai rezis-tente la secetã. Productivitatea acestorpãduri este mai redusã, de cca. 9 t/an/ha.

În aceastã zonã, pãdurile au fost defri-ºate pe mari suprafeþe care sunt desti-nate folosinþei agricole, mai ales. Pajiºtile

25

Fig. 8 Distribuþia regiunilor biogeografice ale Europei pe teritoriul României (MMGA)

INTRODUCERE

secundare, pãstrate pe suprafeþe mici,sunt edificate fie de Festuca rupicola însubzona pãdurilor de Quercus robur, fiede Poa angustifolia în cealaltã subzonã.Productivitatea pajiºtilor este medie-redusã(cca. 2 t/an/ha).

În zona de silvostepã cantitatea de cãldurãeste mare, solurile, foarte profunde, bogateîn substanþe nutritive ºi în humus, au însãfrecvent deficite de apã din cauza precipi-taþiilor reduse.

În subzona cu pãduri ºi rariºti de stejarimezofili, rolul edificator îl are Quercusrobur ca ºi tufãriºurile de Prunus spinosaºi alþi arbuºti. Productivitatea este redusã(2 t/an/ha).

În subzona cu pãduri ºi rariºti de stejaritermofili-xerofili, rolul edificator revine luiQuercus pedunculiflora, pe soluri profunde,cu mai multã apã, ºi lui Q. pubescens, pesoluri medii-superficiale, cu apã mai puþinã.Productivitatea este redusã (2 t/an/ha).

În peisajul natural al silvostepei, în alter-nanþã cu pãdurile ºi rariºtile, suprafeþe marierau acoperite de pajiºti stepice, bogate

în dicotiledonate. Acestea au fost defri-ºate în totalitate, vestigii fiind pãstratedoar în poienile pãdurilor. Productivitateaacestor pajiºti era destul de ridicatã.

În zona de stepã cantitatea de cãldurãeste mare, solurile sunt profunde, foartebogate în substanþe nutritive, în humus ºiîn calciu, dar cu deficite de apã, pe peri-oade lungi. Existã ºi soluri salinizate pesuprafeþe destul de mari. Tipice pentruzona de stepã au fost pajiºtile edificate degraminee (Stipa sp., Festuca valesiaca,Agropyrum cristatum, etc.). Acestea au fostdefriºate aproape în totalitate, pãstrându-sepe mici suprafeþe ca pãºuni puternic degra-date (cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca,Euphorbia stepposa, etc.).

Pe solurile salinizate se dezvoltã vege-taþie halofilã edificatã de specii deSalicornia, Suaeda, Halimion, Puccinellia,Limonium, etc.

Pe nisipurile marine din stepã, ca ºi pecele continentale din stepã ºi silvostepã,se dezvoltã psamosoluri în general uscateºi, în parte, salinizate.

26

INTRODUCERE

În România, datoritã variaþiei accentuatea reliefului, rocilor, climei, solurilor, ca ºi aflorei bogate, se formeazã un numãr marede asociaþii vegetale din aproape toate cla-sele fitosociologice existente în Europa.

Numai pentru teritoriul carpatic, este con-semnatã existenþa a 176 asociaþii (Coldea,1991) aparþinând la 21 clase, dar pentruîntreaga þarã sunt menþionate 730 aso-ciaþii (Sanda, 2002) aparþinând la 41 clase.

Majoritatea habitatelor au drept compo-nentã o asociaþie vegetalã. Existã însã ºiexcepþii când, în cadrul unei asociaþii, s-auseparat câteva habitate þinând seama deprezenþa unor specii dominante saucombinaþii de specii dominante diferitecare furnizeazã cantitatea cea mai marede biomasã, influenþând prin aceastacompoziþia întregii biocenoze. Acesta afost cazul habitatelor pãdurilor de molidºi a celor de amestec de fag, cu brad(molid). Sunt însã ºi cazuri când, într-unhabitat, se cuprind douã sau câteva aso-ciaþii ecologic strâns legate una de alta(cazul turbãriilor, de exemplu).

În ce priveºte unitãþile fitosociologice, cecompun vegetaþia României, este de subli-niat caracterul regional, distinct al multoradintre ele. Numai pentru Carpaþi au fostdeosebite ºi descrise 11 alianþe regionale:• Silenion lerchenfeldianae Simon 1957

cu 3 asociaþii,• Gypsophilion petraeae Borhidi et Pocs

1957 cu 4 asociaþii,

• Papavero – Thymion pulcherrimi I. Pop1968 cu 5 asociaþii,

• Veronicion baumgartenii Coldea 1991cu 4 asociaþii,

• Potentillo – Nardion Simon 1957 cu 3asociaþii,

• Festuco saxatilis – Seslerion bielzii (Pawlet. Walas 1949) Coldea 1991 cu 9 aso-ciaþii,

• Seslerion rigidae Zol. 1939 cu 3 asociaþii,• Thymo comosi – Festucion rupicolae

I. Pop 1969,• Lathyro – Carpinion Boºcaiu 1974 cu 3

asociaþii,• Symphyto – Fagion Vida 1954 cu 7 aso-

ciaþii,• Seslerio rigidae – Pinion Coldea 1991

cu 4 asociaþii,• ºi o subalianþã pentru pãdurile de molid

Soldanello majori – Picenion Coldea1991 cu 4 asociaþii.

Mai trebuie amintite ºi alte câteva unitãþisuperioare proprii spaþiului carpato-danu-bian:• Stipo eriocaulis – Festucetalia pallentis

I. Pop (1968) 1989 separatã întâi ca sub-ordin în ordinul Festucetalia valesiacaeºi apoi definitã ca ordin distinct,

• Seslerietalia rigidae Gergely 1967.

Este de relevat cã E. Þopa, în 1931, aconturat, pe baza vegetaþiei halofile dinRomânia, clasa Puccinellio – Salicornietea,în cadrul cãreia 19 asociaþii sunt propriispaþiului pontic-danubian.

27

INTRODUCERE

1.4. UNITÃÞILE FITOSOCIOLOGICE CARE PARTICIPÃ LAFORMAREA HABITATELOR DIN ROMÂNIA

28

INTRODUCERE

Identificarea habitatelor se face, în modobiºnuit, prin recunoaºterea fitocenozelorcare le caracterizeazã ºi anume prin luareaîn considerare a speciilor edificatoare (îngeneral dominante) ºi indicatoare ecologicºi/sau cenologic, precum ºi prin recu-noaºterea caracteristicilor staþiunii, înprimul rând localizare geograficã, alti-tudine, relief, rocã ºi sol. Spre exemplu,în cazul pajiºtilor alpine, dacã specia edifi-catoare ºi dominantã în fitocenozã esteFestuca supina, iar indicatoare cenologicã(caracteristicã) este Potentilla ternata,atunci tipul de habitat este „Pajiºti sud-estcarpatice cu Festuca supina ºi Potentillaternata”. Un alt exemplu, în cazul pãdu-rilor, dacã specia edificatoare ºi dominantãeste Fagus sylvatica, iar specia indicatoarecenologic este Dentaria glandulosa, atuncitipul de habitat este „Pãduri sud-est carpa-tice de fag cu Dentaria glandulosa”.

Cartarea habitatelor se face pe planuritopografice la scarã mare; între 1:10 000ºi 1:50 000 în cazul siturilor cu suprafaþãmare ºi cu habitate întinse, nefragmentate,

respectiv între 1:1 000 ºi 1:10 000, în cazulsiturilor cu suprafaþã redusã ºi cu habitatediverse ºi fragmentate. Limitele habitatelorse stabilesc la schimbarea fitocenozelorºi a staþiunilor care le caracterizeazã. Pozi-þionarea habitatelor pe hartã se face înfuncþie de elementele de orientare de pehartã (culmi, creste, vârfuri, abrupturi, ape,curbe de nivel, cote ale terenului, drumuri,localitãþi, etc.) prin mãsurarea distanþelorºi a unghiurilor de la punctele ale cãrorcoordonate sunt cunoscute.

Descrierea habitatelor se face conformformularelor standard pentru descriereaSiturilor de Interes Comunitar (SIC), elabo-rate de Comisia Europeanã. Pe lângãdatele de identificare ºi de localizare alesitului, se face o descriere detaliatã a tipu-rilor de habitate ºi a speciilor. În cazulfiecãrui tip de habitat se determinã supra-faþa (în hectare ºi procente din suprafaþasitului), reprezentativitatea, gradul deconservare, calitatea ºi importanþa pentruconservare, vulnerabilitatea, aspecte demanagement ºi conservare, etc.

1.5. IDENTIFICAREA, CARTAREA ºI DESCRIEREA HABITATELOR

31

R1101Comunitãþi litorale cu Zosteramarina ºi Z. noltii

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre (Midia,Mamaia, Agigea, Mangalia).

Suprafeþe: 50–100 m2.

Staþiuni: Semnalate în zona litoralã, în apepuþin adânci (1–1,5 m). Clima: T = 10,50C;

P = 450 mm. Substrat: nisipuri sãrãturate,depuneri aluviale.

Structura: Speciile, cu indivizi izolaþi cese dezvoltã pe nisipurile maritime de pelitoralul Mãrii Negre sunt: Zostera marina,Ruppia maritima, Zostera noltii, Zannichelliapedicelata, Potamogeton pectinatus, Najasminor, Ranunculus baudatii.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Speciile menþionatemai sus sunt edificatoare ºi caracteristicepentru aceste fitocenoze. În prezent, comu-nitãþile sunt în pericol de dispariþie datoritãlucrãrilor de amenajare a plajelor, precumºi a construcþiilor efectuate.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Prodan 1939.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1110 Sandbanks whichare slightly covered by sea water all the timeEMERALD: 11.4 Brackis sea vascularvegetationsCORINE: 11.332 Mediterranean ZosterabedsPAL.HAB: 11.333 Pontic Celgrass meadowsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Zosteretum marinaeBorgenses ex van Goor 1921.

2.1.1. Comunitãþi marine (11)

2.1. COMUNITÃÞI LITORALE ºI HALOFILE (1)

Zostera marina

R1201Comunitãþi vest-pontice cuScolymus hispanicus ºiEcbalium elaterium

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre întreCapul Midia ºi Vama Veche.

Suprafeþe: între 1000 m2 ºi 4–5 ha, înnordul oraºului Constanþa.

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 350–480 mm. Relief: versanþimoderat sau puternic înclinaþi cu expoziþieesticã ºi sudicã. Roci: calcare ºi depoziteloessoidale. Soluri: cernoziom nisipos.

Structura: Majoritatea plantelor au creºtereerectã ºi realizeazã un etaj de 35–40 cmînãlþime. Dintre speciile mai frecventsemnalate în aceste fitocenoze menþio-nãm: Scolymus hispanicus, Centaureadiffusa, Atriplex hastata, Lolium perenne,Xanthium spinosum. Etajul inferior estealcãtuit din plante repente sau procumbente,dintre care mai caracteristice sunt: Ecbaliumelaterinum, Galium humifusum, Convolvulusarvensis, Lolium perenne.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Scolymus hispanicus, Lolium perenne,Ecbalium elaterinum, Galium humifusum.Specii caracteristice: Scolymus hispanicus,Ecbalium elaterinum. Alte specii importante:Atriplex hastata, Cynodon dactylon, Marru-bium vulgare, Convolvulus arvensis, Medi-cago lupulina, Lactuca saligna, Centaureadiffusa.

Literaturã selectivã: Morariu 1959;Popescu, Sanda, 1978; Sanda, Popescu,Stancu 2001.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 12. Sea inlets and costal featuresEUNIS: –Asociaþii vegetale: Lolio – Scolymetumhispanici Morariu 1959, Ecbalietum elateriiMorariu 1959.

32

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

2.1.2. Braþe de mare ºi þãrmuri (12)

Scolymus hispanicus

R1501Comunitãþi vest-pontice cuJuncus maritimus ºi J. littoralis

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre ºi DeltaDunãrii (delta maritimã).

Suprafeþe: În Delta Dunãrii (Sulina, Sf.Gheorghe, Letea) sunt cele mai repre-zentative fitocenoze, unde ocupã 7–8 ha.În zona Nãvodari – Capul Midia, ca urmarea construcþiilor industriale efectuate, vege-taþia s-a restrâns la suprafeþe de sub1000 m2.

Staþiuni: Litoralul maritim al Mãrii Negre.Altitudine: 2–5 m. Climã: T = 110C;P = 350 mm. Relief: teren plan cu miciescavaþiuni (microdepresiuni cu acumu-lãri de apã). Roci: nisipuri sãrãturate iarîn Delta Dunãrii cu unele depuneri aluviale,luto-nisipoase, produse în timpul viiturilorputernice. Soluri: solonceacuri nisipoase.

Structura: În stratul principal, dominantesunt Juncus littoralis ºi J. maritimus carepot ajunge la 1 m înãlþime. Printre acestea

se mai întâlnesc: Carex distans, Festucaarundinacea, Agrostis pontica. Stratulsecundar: este alcãtuit din specii mai scundedar reprezentative cum sunt: Spergulariamarina, Juncus gerardii, Aeluropus littoralis,Polypogon monspeliensis. Înþelenirea ºifixarea nisipurilor este bine realizatã peaceste terenuri.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Juncus littoralis, J. maritimus. Speciicaracteristice: Juncus littoralis, J. mariti-mus, Artemisia santonicum. Alte speciiimportante: Aeluropus littoralis, Puccinelliafestuciformis, Agropyron elongatum,Salicornia prostrata, Suaeda maritima,Limonium gmelini, Taraxacum bessara-bicum, Aster tripolium, Samolus valerandi,Cynodon dactylon, Carex distans, Triglochinpalustre, Polypogon maonspeliensis,Chenopodium glaucum. Specii rare:Merendera sobolifera, era bine reprezentatãîn comunitãþile de Juncus maritimus ºiJuncus littoralis de la Midia – Nãvodari(jud. Constanþa).

Literaturã selectivã: Popescu et al. 1992;Gehu et al. 1994; Sanda et Popescu 1998.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 1410 Mediterranean saltmeadows (Juncetalia maritimi)EMERALD: 15.5. Mediterranean saltmeadowsCORINE: 15.33A Juncus maritimus bedPAL.HAB: 15.55. Mediterranean saltmarsh grass swardsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Juncetum littoralisPopescu et al. 1992 (Syn.: Artemisiosantonici – Juncetum littoralis (Popescuet Sanda 1992) Gehu et al. 1994),Juncetum littorali-maritimi Sanda etPopescu 1998.

33


2.1.3. Mlaºtini, stepe, tufãriºuri ºi pãduri halofile (15)

R1502Comunitãþi vest-pontice cuHalocnemum strobilaceum ºiFrankenia hirsuta

Rãspândire: Dobrogea, complexul lagunarRazelm – Sinoe.

Suprafeþe: Circa 0,5 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50 C; P = 450–500 mm. Relief: teren plancu mici denivelãri în care se acumuleazãapa. Roci: loess, nisipuri marine, calcare(la Histria). Soluri: solonceacuri, nisipurimaritime sãrãturate.

Structura: Specia caracteristicã, Halocne-mum strobilaceum, se dezvoltã pe supra-feþe reduse, formând fitocenoze slab înche-iate, cu puþine specii componente. Etajulsuperior este realizat de specia edifica-toare, alãturi de care se mai întâlnesc: Limo-nium bellidifolium, Petrosimonia opposi-tifolia, Limonium gmelinii, Suaeda maritima,Salicornia europaea, Aeluropus littoralis,Plantago maritima, Lotus tenuis, Halimioneverrucifera. În etajul inferior participã puþineplante, în totalitate halofile, dintre caremenþionãm: Spergularia maritima, Franke-nia hirsuta, F. pulverulenta, Halimionepedunculata.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Halocnemum strobilaceum, Frankeniahirsuta, Limonium bellidifolium. Speciicaracteristice: Halocnemum strobilaceum,Frankenia hirsuta. Alte specii importante:

Suaeda maritima, Salicornia europaea,Limonium gmelini, Plantago maritima,Aeluropus littoralis, Lotus tenuis, Spergu-laria maritima, Puccinellia distans, Trifoliumfragiferum, Plantago maritima, Hordeumhystrix, Festuca pseudovina.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescuet al. 1997; Þopa 1939.


R1503Pajiºti vest-pontice de Aeluropuslittoralis ºi Puccinellia limosa

Rãspândire: Nisipurile maritime dinDobrogea ºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: Circa 40–50 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 400–500 mm. Relief: teren plancu microdepresiuni unde se adunã apa însezoanele ploioase. Roci: nisipuri maritime,sãrãturate. Soluri: nisipuri semifixate sauavansat fixate, uneori puternic sãrãturate.

Structura: Speciile dominante: Aeluropuslittoralis ºi Puccinellia limosa sunt rãspânditepe nisipurile maritime, moderat sãrãturateºi cu un grad ridicat de umiditate. Alãturide acestea se mai dezvoltã, Limoniumgmelini, Plantago maritima, Rumex mariti-mus, care alcãtuiesc etajul superior al fitoce-nozelor. Speciile halofile, scunde cum sunt:Spergularia maritima, S. salina, Limonium

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A21432 Western PonticPuccinellia limosa swardsEUNIS: E6.2231 Western Pontic Puccinelliasolonetz swardsAsociaþii vegetale: Aeluropo –Puccinellietum limosae Popescu etSanda 1975.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2152 Western PonticHalocnemum scrubsEUNIS: E6.225 Western Pontic salt scrubsAsociaþii vegetale: Halocnemetumstrobilacei (Keller 1925) Þopa 1939.

34


bellidifolium realizeazã etajul inferior, careare consistenþã redusã ºi acoperire slabã.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Puccinellia limosa, Aeluropus littoralis.Specii caracteristice: Puccinellia limosa,Aeluropus littoralis, Limonium bellidifolium.Alte specii importante: Limonium gmelini,Plantago maritima, Rumex maritimus. Înmicile depresiuni, cu concentraþia în sãrurimai mare, se dezvoltã Salicornia (europaea)prostrata, Spergularia maritima, S. salina,Halimione pedunculata, Plantago tenuiflora,Salsola soda, Aster tripolium, Chenopodiumglaucum, Limonium gmelini, Artemisiasantonicum, Petrosimonia triandra, Tara-xacum bessarabicum, Carex distans.

Literaturã selectivã: Popescu et Sanda1975; Sanda, Popescu, Stancu 2001.


R1504Pajiºti vest-pontice de Limoniummeyeri, Aeluropus littoralis ºiLimonium gmelini

Rãspândire: Delta Dunãrii (Sfiºtofca, C.A.Rosetti).

Suprafeþe: 10–15 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2–3 m. Clima: T = 11,50C;P = 450 mm. Relief: teren plan, cu mici exca-

vaþii unde se acumuleazã apa. Roci: nisipurimaritime, aluviuni luto-nisipoase. Soluri:soloneþuri în curs de formare, nisipuri mari-time sãrãturate.

Structura: Speciile dominante alcãtuiescetajul superior, înalt de 30–40 cm, ºi aco-perirea de 70–80%. Principalele speciicomponente ale acestui etaj sunt: Limo-nium meyeri, Aeluropus littoralis, Limoniumgmelini, Puccinellia limosa, Aster tripolium,Halimione verrucifera, Juncus maritimus,Artemisia santonicum, Juncus gerardi,Rumex maritimus. Etajul inferior este maislab reprezentat ºi este format din speciile:Suaeda maritima, Salicornia europaea,Spergularia salina, S. maritima, Centauriumpulchellum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Limonium meyeri, L. gmelini, Aeluropuslittoralis. Specii caracteristice: Limoniummeyeri, Aeluropus littoralis. Alte speciiimportante: Puccinellia limosa, Aster tripo-lium, Halimione pedunculata, Cirsium ala-tum, Salicornia europaea, Suaeda maritima,S. salina, Artemisia santonicum, Juncusgerardi, J. maritimus, Carex distans, Cyno-don dactylon, Centaurium pulchellum, Trifo-lium fragiferum.

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda,Oroian 1997; Sanda et Popescu 1992;Sanda, Popescu, Nedelcu 1997.


Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A21423 Western PonticLimonium flatsEUNIS: E6.222 Western Pontic salinemeadowsAsociaþii vegetale: Limonio – Aeluropetumlittoralis Sanda et Popescu 1992.

35


R1505Pajiºti vest-pontice de Carex divisa

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre, GrindulChituc, Delta Dunãrii (Caraorman, Sulina,Sf. Gheorghe, Sfiºtofca).

Suprafeþe: Pe litoral, fitocenozele formeazãfâºii de 300–1500m2, în locurile neamena-jate, iar în Deltã, la Sf. Gheorghe, Leteadar mai ales la C.A. Rosetti, se întind pezeci de ha.

Staþiuni: Altitudine: 1–5 m. Clima: T = 11,5–10,50C; P = 350–450 mm. Relief: teren plancu mici denivelãri, vechi dune fixate saumicrodepresiuni, temporar bãltite. Roci:nisipuri maritime, iar în Deltã ºi aluviuniluto-nisipoase. Soluri: nisipuri sãrãturateslab evoluate.

Structura: Vegetaþia este structuratã pedouã etaje. Primul, cel mai înalt (50–70 cm),este alcãtuit din: Agropyron elongatum,Agrostis pontica, Limonium vulgare, Juncuslittoralis, Daucus guttatus ssp. zahariadi,Carex distans, Artemisia santonicum. Celde al doilea etaj este realizat de numeroa-sele plante de talie micã, halofile ºi suportanthalofile cum sunt: Cynodon dactylon, Aeluro-pus littoralis, Plantago arenaria, Spergulariamaritima, Halimione verrucifera, Plantagomaritima, Lotus tenuis, Samolus valerandi,Plantago coronopus. În zonele mai joase,cu concentraþie mare de sãruri, apar speciilehalofile: Salicornia prostrata, Spergulariamaritima, Suaeda maritima.


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Carex divisa, Juncus gerardi. Speciicaracteristice: Carex divisa. Alte speciiimportante: Juncus littoralis, Aster tripolium,Spergularia maritima, Limonium gmelini,Puccinellia limosa, Argusia sibirica, Medi-cago falcata, Daucus guttatus ssp. zaha-riadi, Chenopodium glaucum, Rumexmaritimus, Salicornia europaea, Plantagocoronopus, Artemisia santonicum, Agro-pyron elongatum, Plantago maritima,Aeluropus littoralis, Samolus valerandi,Medicago falcata, Cynodon dactylon,Trifolium fragiferum.

Literaturã selectivã: Popescu et al. 1997,Sanda, Popescu, Stancu 2001.


R1506Pajiºti vest-pontice de Festucaarundinacea ssp. orientalis ºiCarex distans

Rãspândire: Nisipurile maritime de laMamaia (jud. Constanþa) ºi din DeltaDunãrii (delta maritimã, inclusiv GrindulLupilor).


Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 450 mm. Relief: teren plan,cu mici ondulaþii de nisip. Roci: nisipurimaritime. Soluri: aluviale, nisipuri fixate ºisemifixate, moderat sãrãturate.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2225 Sarmatic Carexdistans saline meadowsEUNIS: E6.2275 Sarmatic Carex distanssaline meadowsAsociaþii vegetale: Carici distantis –Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2124 Western Ponticsaltmarsh rush saline meadowsEUNIS: E6.2225 Western Pontic dividedsedge saline meadowsAsociaþii vegetale: Caricetum divisaeSlavnic 1948.

36


^

Structura: Speciile dominante: Festucaarundinacea ssp. orientalis ºi Carexdistans, realizeazã etajul superior, înaltde 50–55 cm. Împreunã cu speciile domi-nante se mai dezvoltã: Juncus littoralis,Holoschoenus vulgaris, Sonchus arvensis,Orchis laxiflora ssp. elegans, Juncusgerardi. Etajul inferior este relativ binereprezentat ºi este alcãtuit din speciile:Trifolium fragiferum, Taraxacum bessara-bicum, Hordeum marinum, Centauriumspicatum, Teucrium scordium.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca arundinacea ssp. orientalis, Carexdistans. Specii caracteristice: Festucaarundinacea ssp. orientalis, Carex distans.Alte specii importante: Juncus littoralis, J. gerardi, Agrostis pontica, Taraxacumbessarabicum, Centaurium spicatum,Hordeum marinum, Trifolium fragiferum,Gratiola officinalis, Lythrum virgatum,Pulicaria dysenterica, Lycopus europaeus,Daucus guttatus ssp. zahariadi, Medicaolupulina.

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda1975; Popescu, Sanda, Doltu 1980; Sanda,Popescu, Stancu 2001.


R1507Pajiºti ponto-sarmatice de Carexdistans, Taraxacum bessarabicumºi Aster tripolium ssp. pannonicum

Rãspândire: Sãrãturile din CâmpiaBãrãganului, în sudul Moldovei, Dobrogeamaritimã ºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: În Muntenia circa 8–10 ha.Dobrogea ºi Delta Dunãrii 10–15 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1–100 m. Clima: T = 10,50C; P = 450–500 mm. Relief: terenplan cu mici excavaþii unde se adunã apaîn exces în timpul precipitaþiilor. Roci: loess,în Bãrãgan, nisipuri maritime pe litoral ºi înDelta Dunãrii. Soluri: soloneþuri cu excesde umiditate primãvara, nisipuri semifixateîn Dobrogea ºi Deltã.

Structura: Specia dominantã este Carexdistans, care realizeazã o acoperire de90–95%. Alãturi de acestea se mai dezvoltã,în puþine exemplare, speciile: Puccinellialimosa, Agropyron elongatum, Juncusgerardi, Aster tripolium ssp. pannonicum,care împreunã realizeazã etajul superior.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex distans, Taraxacum bessarabicum,Aster tripolium ssp. pannonicum. Speciicaracteristice: Carex distans, Taraxacumbessarabicum, Aster tripolium ssp. panno-nicum. Alte specii importante: Festuca pseu-dovina, Agropyron elongatum, Puccinellialimosa, Plantago maritima, Juncus gerardi,Trifolium fragiferum, Atriplex hastata,Scorzonera cana, Juncus littoralis, J. mariti-mus, Teucrium scordium, Plantago lanceo-lata, Trifolium repens, Cynodon dactylon,Daucus guttatus ssp. zahariadi, Medicagolupulina.

Literaturã selectivã: Popescu et Sanda1976, 1977; Popescu et al. 1984; Sanda,Popescu, Nedelcu 1997; ªerbãnescu 1965;Þopa 1939.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A2225 Sarmatic Carexdistans saline meadows EUNIS: E6.2275 Sarmatic Carex distanssaline meadowsAsociaþii vegetale: Taraxaco bessarabici –Caricetum distantis Sanda et Popescu1978, Caricetum distantis Rapaics 1927.

37


R1508Comunitãþi vest-pontice cuCamphorosma annua ºiKochia laniflora

Rãspândire: Muntenia (luncile râurilorCâlniºte, Buzãu, Cãlmãþui), Moldova (sãrã-turile de pe Jijia).

Suprafeþe: 30–40 ha în Muntenia, 10–15 haîn Moldova.

Staþiuni: Altitudine: 60–200 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 500–550 mm. Roci:loess ºi depozite aluviale. Soluri: soloneþuriºi solonceacuri, lãcoviºti sãrãturate, cerno-ziom levigat ºi sãrãturat.

Structura: Fitocenozele de Camphorosmaannua sunt sãrace în specii datoritã condi-þiilor extreme în care se dezvoltã acestea(exces de umiditate primãvara, uscãciuneputernicã ºi sãrãturare în timpul verii).Speciile dominante în cadrul fitocenozelorsunt: Camphorosma anuua, Juncus gerardi,Puccinellia limosa, Plantago maritima, P. tenuiflora, Taraxacum bessarabicum. Înmicrodepresiuni, cu concentraþie sporitã însãruri, se instaleazã: Suaeda maritima,Spergularia maritima, Crypsis aculeatus,Artemisia santonicum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Camphorosma anuua, Puccinellia limosa.Specii caracteristice: Camphorosma anuua.

Alte specii importante: Plantago maritima,P. tenuiflora, Taraxacum bessarabicum,Suaeda maritima, Spergularia maritima,Juncus gerardi, Lepidium crassifolium,Artemisia santonicum, Bassia sedoides,Hordeum marinum, Puccinellia distans,Lepidium cartilagineum, Artemisia santo-nicum, Limonium gmelini, Petrosimoniatriandra, Atriplex littoralis, Crypsis aculeata,Acorellus pannonicus, Lepidium ruderale,Chamomilla recutita, Gypsophila muralis,Plantago lanceolata, Poa bulbosa, Cynodondactylon, Atriplex hastata.

Literaturã selectivã: Pop I. 2002; Popescuet al. 1984; Sanda, Popescu et al. 1978;ªerbãnescu 1965.


Vegetaþie vest-ponticã cu Camphorosma annua

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2132 Western PonticCamphorosma annua hollowsEUNIS: E6.2232 Western PonticCamphorosma annua hollowsAsociaþii vegetale: Camphorosmetumannuae (Rapaics 1916) Soó 1933.

38


R1509Comunitãþi vest-pontice cuPetrosimonia triandra ºiArtemisia santonicum

Rãspândire: Transilvania (Bãile SãrateTurda), Oltenia ºi Muntenia (Bãrãgan).

Suprafeþe: Se estimeazã la circa 15–20 ha.

Staþiuni: Altitudine: 60–250 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 500–650 mm. Relief:teren plan cu mici denivelãri. Roci: loessîn Muntenia, Oltenia, depozite salifere înTransilvania. Soluri: soloneþuri, solodii,cernoziomuri sãrãturate.

Structura: În cadrul fitocenozelor seîntâlnesc puþine specii, toate halofile.Specia dominantã, Petrosimonia triandra,realizeazã etajul superior, înalt de circa35 cm, împreunã cu: Artemisia santonicum,Puccinellia distans, Limonium gmelini,Atriplex littoralis, Bassia sedoides. Etajulinferior este mai slab reprezentat, fiindalcãtuit din taxonii: Halimione verrucifera,Lepidium ruderale, Spergularia maritima,Myosurus minimus.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Petrosimonia triandra, Artemisia santo-nicum. Specii caracteristice: Petrosimoniatriandra, Artemisia santonicum. Alte speciiimportante: Suaeda maritima, Salicorniaeuropaea, Salsola soda, Atriplex littoralis,Spergularia maritima, Puccinellia limosa,Bassia sedoides, Halimione verrucifera,H. pedunculata, Camphorosma annua,

Aeluropus littoralis, Puccinellia distans,Atriplex littoralis, Limonium gmelini, Scorzo-nera cana, Juncus gerardi, Artemisia asu-triaca, Atriplex tatarica, Lepidium ruderale,Poa bulbosa.

Literaturã selectivã: Popescu et al. 1980;Sanda, Popescu, Nedelcu 1997; ªerbãnescu1965; Todor 1947–1948.


R1510Comunitãþi vest-pontice cuLimonium gmelini ºi Artemisiasantonicum

Rãspândire: Câmpia Jijiei, Bãrãgan, BãileSãrate – Turda.


Staþiuni: Altitudine: 80–150 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 550–650 mm. Relief:teren plan cu mici excavaþiuni unde seacumuleazã apa ºi sãrurile sunt maiconcentrate. Roci: loess în Moldova ºiCâmpia Românã. Soluri: soloneþuri ºisolonceacuri, cu sãruri sulfatice ºi uneoricarbonaþi.

Structura: Speciile dominante: Limoniumgmelini ºi Artemisisa santonicum ssp. patensse instaleazã pe soloneþuri ºi soloncea-curi, cu sãrãturi sulfatice sau carbonatice,la marginea sãrãturilor puternice unde soluleste permanent umed. Cerinþele ecologice,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A2115 Western PonticLimonium-Artemisia salt steppesEUNIS: E6.2215 Western PonticLimonium – Artemisia salt steppes Asociaþii vegetale: Limonio gmelini –Artemisietum monogynae Þopa 1939(Syn. Staticeto – Artemisietummonogynae (santonicum) Þopa 1939).

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2212 Sarmatic Petrosimoniasalt steppesEUNIS: E6.2213 Petrosimonia – Artemisiasalt steppesAsociaþii vegetale: Artemisio – Petrosi-monietum triandrae Soó 1927.

39


faþã de umiditatea din sol, determinã ca celedouã specii, care se dezvoltã pe acelaºi terensã ocupe microreliefuri diferite: Limoniumgmelini ocupã microdepresiunile cu apãîn exces tot timpul anului iar Artemisiasantonicum ssp. patens formele pozitivede teren unde umiditatea este mai redusã.Alãturi de cele douã specii se mai dezvoltã:Puccinellia limosa, Aeluropus littoralis,Atriplex hastata, Aster tripolium, Spergulariamarina, S. salina, Juncus gerardi.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Limonium gmelini, Artemisia santonicumssp. patens, Aeluropus littoralis. Speciicaracteristice: Limonium gmelini, Artemisiasantonicum ssp. patens. Alte speciiimportante: Puccinellia limosa, Limoniumbellidifolium, Juncus gerardi, Suaedamaritima, Spergularia maritima, S. salina,Bassia hirsuta, Halimione pedunculata,Centaurium spicatum, Carex extensa,Plantago maritima, Bupleurum tenuissi-mum, Taraxacum bessarabicum, Agro-pyrum elongatum, Atriplex littoralis, Petrosi-monia triandra, Festuca pseudovina,Atriplex tatarica, Cynodon dactylon.

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda 1977;Popescu, Sanda, Oroian 1997; Sanda,Popescu, Stancu 2001; Þopa 1939.


R1511Comunitãþi vest-pontice cuCrypsis aculeata

Rãspândire: Terenurile sãrãturate dinMuntenia, Moldova, Dobrogea, DeltaDunãrii.


Staþiuni: Altitudine: 5–150 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 500–550 mm. Relief: teren plancu mici denivelãri (microdepresiuni). Roci:depozite salifere, loess. Soluri: solonceacuri,nisipuri marine sãrãturate.

Structura: Majoritatea speciilor compo-nente sunt plante scunde de 10–15 cm,puþine fiind cele care depãºesc 20–25 cmînãlþime. Dintre componentele etajuluisuperior menþionãm: Aster tripolium ssp.pannonicus, Dianthus guttatus, Artemisiasantonicum, Juncus gerardi, Cynodondactylon. Speciile ce realizeazã etajulinferior sunt: Taraxacum bessarabicum,Trifolium fragiferum, Spergularia maritima.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Crypsis aculeatus, Heleochloa schoenoi-des, Spergularia maritima. Specii caracte-ristice: Crypsis aculeatus, Heleochloaschoenoides. Alte specii importante: Astertripolium, Dianthus guttatus, Artemisiasantonicum, Juncus gerardi, Trifolium fragi-ferum, Taraxacum bessarabicum, Campho-rosma annua, Aeluropus littoralis, Suaedamaritima, Salsola soda, Agropyron elongatum,Chenopodium glaucum, Atriplex littoralis.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.142 Central Eurasian CrypsiscommunitiesEUNIS: E6.23 Central Eurasian solonchakgrassland dominated by CrypsisAsociaþii vegetale: Crypsidetumaculeatae (Bojko 1932) Þopa 1939.

Vegetaþie vest-ponticã cu Limonium gmelini

40


Literaturã selectivã: Popescu, Sanda,Doltu 1980; Sanda, Popescu, Nedelcu1997; Sanda, Popescu, Stancu 2001.


R1512Comunitãþi vest-pontice cuNitraria schoberi ºi Artemisiasantonicum

Rãspândire: Comunitatea edificatã deNitraria schoeberi, în codominanþã cuArtemisia santonicum, este rãspânditã înjudeþul Buzãu, pe cuprinsul RezervaþieiPoliciori – Pâclele, în zona vulcanilor noro-ioºi.

Suprafeþe: 2–3(5) ha, în jurul vulcanilornoroioºi.

Staþiuni: Altitudine: 300–350 m. Clima: T = 10–9,50C; P = 450–500 mm. Relief:pante mediu înclinate. Roci: marne salifere.Soluri: salifere, uscate în timpul verii, iar înlungul vãii Pâclele aluviuni salifere, prove-nite din noroiul vulcanilor din zonã.

Structura: vegetaþia este alcãtuitã, în princi-pal, de Artemisia (maritima) santonicum,Halimione verrucifera, Taraxacum bessa-rabicum, Carex distans, Camphorosmaannua, Puccinellia limosa, Lepidiumlatifolium, Bupleurum tenuissimum, Astertripolium, Limonium gmelini, Scorzoneracana, Festuca pseudovina. Etajul inferioreste format din plante scunde cum sunt:

Spergularia maritima, S. salina, Trifoliumangulatum, Lepidium ruderale. ArbustulNitraria schoberi are densitate micã, dareste bine reprezentat în zonã, realizând,împreunã cu plantele mai sus menþionate,fitocenoze caracteristice numai acestorlocuri.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Nitraria schoberi, Artemisia santonicum,Festuca pseudovina. Specii caracteristice:Nitraria schoberi, Artemisia santonicum.Alte specii importante: Halimione verru-cifera, Carex distans, Taraxacum bessa-rabicum, Hordeum marinum ssp. hystrix,Puccinellia limosa, Lepidium latifolium,Bupleurum tenuissimum, Limonium gmelini,Achillea setacea f. salina, Dianthus guttatus,Atriplex tatarica, Lepidium ruderale.

Literaturã selectivã: Mititelu et al. 1979–1980; Pop 2002.


R1513Pajiºti vest-pontice deBeckmannia eruciformis ºiZingeria pisidica

Rãspândire: Apare sporadic în Transilvania,Muntenia (pãdurile Frasinu, Spãtaru,judeþul Buzãu).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2221 SarmaticBeckmannia eruciformis saline meadows EUNIS – E6.2271 Sarmatic Beckmanniaeruciformis saline meadows Asociaþii vegetale: Beckmannietumeruciformis Rapaics ex Soó 1930 (Syn.:Agrostio – Beckmanietum (Rapaics 1916)Soó 1933), Zingerietum (Agrostetum)pisidicae Buia et al. 1959.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2153 Western PonticNitraria schoeberi salt scrubEUNIS: E6.225 Western Pontic saltschrubAsociaþii vegetale: Nitrario – Artemisietummaritimae Mititelu et al 1979, 1980.

41


Suprafeþe: Ocupã spaþii mici de la câtevasute de m2 pânã la 1–2 ha.

Staþiuni: Altitudine: 100–300 m; Clima: T = 10,5–90C; P = 400–700(800) mm; Relief:teren plan sau foarte uºor înclinat. Roci:depozite salifere. Soluri: salifere, gleizate,soloneþuri, lãcoviºti salinizate.

Structura: Specia dominantã ºi caracte-risticã, Beckmannia eruciformis, realizeazãetajul superior, care poate depãºi 50 cmînãlþime. Alãturi de aceasta, în puþineexemplare, mai pot sã aparã: Oenanthesilaifolia, Alisma lanceolatum, Menthapulegium, Gratiola officinalis, Eleocharispalustris. Etajul inferior, bine reprezentat,cuprinde speciile: Carex praecox, Lysi-machia nummularia, Agrostis stolonifera,Alopecurus geniculatus, Ranunculuslateriflorus.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica,Agrostis stolonifera. Specii caracteristice:Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica.Alte specii importante: Carex melanosta-chya, Ranunculus sardous, R. lateriflorus,Gratiola officinalis, Trifolium fragiferum,Rorippa kerneri, Plantago tenuiflora,Lysimachia nummularia, Rorippa sylvestris,Lepidium latifolium, Aster tripolium, Tara-xacum bessarabicum, Alopecurus pra-tensis, Juncus gerardi, Puccinellia distans.

Literaturã selectivã: Buia et al. 1960;Popescu et al. 1984; Pop 1968, 2002;Sanda, Popescu, Stancu 2001.


R1514Comunitãþi vest-pontice cuTrifolium fragiferum, Cynodondactylon ºi Ranunculus sardous

Rãspândire: Câmpia Munteniei, Dobrogea,Moldova, în luncile râurilor.

Suprafeþe: De la 400–500 m2 pânã la 3–4 haîn luncile râurilor din câmpie.

Staþiuni: Altitudine: 80–150 m; Clima: T = 10,5–9,50C; P = 500–600 mm; Roci:depozite aluviale, nisipuri, loessuri; Soluri:faeoziomuri, lacoviºti, cu acumulãri desãruri în profunzime.

Structura: Majoritatea plantelor compo-nente sunt plante subhalofile sau suportanthalofile dintre care mai reprezentative sunt:Lolium perenne, Juncus gerardii, Puccinellialimosa, Aster tripolium, Gypsophila muralis,Ranunculus sardous, Consolida regalis,Atriplex hastata, Anthemis austriaca. Acesteplante realizeazã etajul superior al vege-taþiei, care atinge 30–35 cm înãlþime. Aldoilea etaj este format din plante scunde,în general repente, cum sunt: Spergulariamaritima, Taraxacum bessarabicum,Polygonum aviculare, Spergularia rubra,Trifolium arvense, Plantago major.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Cynodon dactylon, Ranunculus sardous,Trifolium fragiferum. Specii caracteristice:

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A21275 Western PonticCynodon saline bedsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Trifolio fragifero –Cynodontetum Br.-Bl. et Balas 1958,Ranunculetum sardoi (Oberd. 1957)Pass. 1964.

42


Cynodon dactylon, Ranunculus sardous,Trifolium fragiferum. Alte specii importante:Gypsophila muralis, Trifolium arvense, Viciavillosa, Rumex crispus, Juncus bufonius,Rorippa austriaca, Agrostis stolonifera.

Literaturã selectivã: Popescu et al. 1984;Puºcaru-Soroceanu et Þucra I., 1960;Sanda, Popescu, Barabaº 1998.


R1515Comunitãþi vest-pontice cuHeleochloa schoenoides

Rãspândire: Transilvania, Banat, Muntenia,Moldova, pe terenuri slab sãrãturate, micro-depresiuni, crovuri, luncile râurilor inundateprimãvara ºi uscate în timpul verii.

Suprafeþe: Formeazã vetre de câteva sutede metri pãtraþi. Suprafeþe totale în jur de35–40 ha.

Staþiuni: Altitudine: 50–250 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 500–550 mm. Relief:microdepresiuni, lunci cu teren plan saufoarte uºor înclinat. Roci: aluviuni, nisipuri.Soluri: lãcoviºti, soloneþuri, luvisoluri (crovu-rile din Muntenia).

Structura: Specia dominantã este o plantãascendentã de mici dimensiuni (10–20 cm)care alcãtuieºte etajul inferior al fitocenozelor,împreunã cu: Spergularia maritima, Heleo-chloa alopecuroides, Aeluropus littoralis,

Lepidium ruderale, Lotus tenuis, Taraxacumbessarabicum, Cerastium dubium. Etajulsuperior este slab dezvoltat ºi se compunedin speciile: Puccinellia distans, Artemisisasantonicum, Limonium gmelini, Aster tripo-lium, Juncus gerardi, Atriplex littoralis,Aster sedifolius, Bupleurum tenuissimum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Heleochloa schoenoides, H. alopecuroides,Artemisia santonicum. Specii caracteristice:Heleochloa schoenoides, Artemisia santo-nicum. Alte specii importante: Spergulariamaritima, S. salina, Aeluropus littoralis,Puccinellia limosa, Juncus gerardi, Trifoliumfragiferum, Rumex stenophyllus, Cheno-podium glaucum, Taraxacum bessara-bicum, Lepidium ruderale, Lotus tenuis,Bupleurum tenuissimum, Chamomillarecutita, Atriplex tatarica, Rumex maritimus.

Literaturã selectivã: Pop 1968, 2002;Popescu et al. 1984; Þopa 1939.


R1516Comunitãþi vest-pontice cuPholiurus pannonicus ºiPlantago tenuiflora

Rãspândire: Oltenia (Sadova, Tâmbureºti,Piscu), Dobrogea (Eforie), Muntenia (sãrã-turile din Câmpia Bãrãganului).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A2134 Western PonticPholiurus-Plantago hollowsEUNIS: E6.2234 West Pontic Pholiurus-Plantago hollowsAsociaþii vegetale: Pholiuro – Plantagi-netum tenuiflorae (Rapaics 1927)Wendelbg. 1943.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.142 Central EurasianCrypsis communitiesEUNIS: E6. Western Pontic spikerush-faxtail meadowsAsociaþii vegetale: Heleochloetumschoenoides Þopa 1939.

43


Suprafeþe: Prin integrarea terenurilor încircuitul agricol, suprafeþele s-au dimi-nuat foarte mult. În prezent sunt estimatela circa 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 10–100 m; Clima: T = 11–10,50C; P = 450–550 mm. Relief:teren plan cu unele microdepresiuni. Roci:nisipuri, în Oltenia, loess în restul þãrii.Soluri: soloneþuri, cernoziomuri sãrãturate,nisipuri marine.

Structura: Pholiurus pannonicus vege-teazã în microdepresiunile cu sol sãrã-turat, acolo unde apa stagneazã pânã spresfârºitul primãverii. Preferã sãrãturile cucarbonat de sodiu cu pH = 8–8,5. În cadrulfitocenozelor dominã plantele anuale(therofite), dintre care mai frecvente sunt:Plantago tenuiflora, Hordeum marinum,Myosurus minimus, Cerastium dubium,Gypsophila muralis, Zingeria pisidica.Toate aceste plante realizeazã etajulinferior al fitocenozelor. Etajul superior,înalt de 25–35 cm, este realizat de planteleperene cum sunt: Puccinellia distans, Alope-curus pratensis, Artemisia santonicum,Limonium gmelini, Juncus gerardi, Beckma-nnia eruciformis.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Pholiurus pannonicus, Plantago tenuiflora.Specii caracteristice: Pholiurus pannonicus,Plantago tenuiflora. Alte specii importante:Hordeum marinum, Puccinelia distans,Artemisia santonicum, Limonium gmelini,Atriplex littoralis, Halimione verrucifera,H. pedunculata, Scorzonera laciniata,Myosurus minimus, Juncus gerardi,Zingeria pisidica, Beckmannia eruciformis,Trifolium angulatum, T. retusum, T. fragi-ferum, Rorippa kerneri, Cynodon dactylon.

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda,Doltu 1980; Sanda et al. 1978; ªerbãnescu1965.


R1517Pajiºti vest-pontice de Agropyronelongatum

Rãspândire: Muntenia, Dobrogea.

Suprafeþe: Fitocenozele de Agropyronelongatum ocupã suprafeþe restrânse, de500 pânã la 700–1000 m2, în micro-depresiuni unde concentraþia sãruriloreste mare.

Staþiuni: Altitudine: 50–200 m. Clima: T = 11–100C; P = 450–500 mm. Relief: plancu mici concavitãþi, unde bãlteºte apa întimpul primãverii. Roci: terenuri salifere,gleizate. Soluri: soloneþuri, solodii, bãltiteîn sezonul ploios.

Structura: În cadrul fitocenozelor de Agro-pyron elongatum au fost notate 32 speciicormofite, majoritatea halofile. Vegetaþia esteetajatã, speciile înalte depãºesc 80–100 cm,realizând o acoperire de 50–60%. Alãturide specia dominantã, Agropyron elonga-tum, se mai dezvoltã: Puccinellia distans,Juncus gerardi, Artemisia santonicum, Agro-pyron repens. Stratul inferior este mai bogatîn specii, dintre cele mai reprezentative sunt:Atriplex littoralis, Camphorosma annua,Halimione verrucifera, Bupleurum tenuissi-mum, Salicornia prostrata, Suaeda mari-tima, Taraxacum bessarabicum, Heleochloaalopecuroides, Spergularia maritima, Trifo-lium fragiferum.

Valoare conservativã: moderatã-mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Agropyron elongatum, Puccinellia distans,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 15.A21273 Western PonticAgropyron elongatum saline bedsEUNIS: E6.222 Western Pontic salinemeadowsAsociaþii vegetale: Agropyretum elongatiI. ªerbãnescu 1959, 1965.

44


Artemisia santonicum. Specii caracteristice:Agropyron elongatum, Puccinellia distans.Alte specii importante: Camphorosmaannua, Halimione verrucifera, Bupleurumtenuissimum, Salicornia prostrata, Limo-nium gmelini, Artemisia austraica, Tara-xacum bessarabicum, Spergularia mari-tima, Juncus gerardi, Trifolium fragiferum,Plantago schwarzenbergiana, Poa bulbosa,Achillea collina.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescuet al. 1981; Sanda, Popescu, Stancu 2001;ªerbãnescu 1965.


R1518Comunitãþi ponto-sarmatice cuSalicornia (europaea) prostrata ºiSuaeda maritima

Rãspândire: Nisipuri maritime ºi conti-nentale, puternic sãrãturate, terenuri sãrã-turate din Câmpia Românã ºi Moldova(Lunca Jijiei).

Suprafeþe: Reprezintã un tip de vegetaþieintrazonalã ºi ocupã suprafeþe de la câtevamii de m2 pânã la 4–5 ha.

Staþiuni: Altitudine: mici, de 3–4 m pânãla 200–250 m, în Moldova. Clima: conti-

nentalã, T = 11,5–100C; P = 400–450 mm.Relief: teren plan, cu microdepresiuni, undeapa stagneazã în timpul primãverii. Roci:terenuri salifere, nisipuri sau loessuri. Soluri:solonceacuri, cu concentraþie mare desãruri ºi cu umiditate în exces, primãvara.

Structura: Fitocenoze edificate de planteobligatoriu halofile dintre care cele maicunoscute sunt: Salicornia prostrata,Suaeda maritima, Bassia hirsuta, Astertripolium ssp. pannonicus, Salsola soda,Pauccinellia limosa, Halimione (Obione)pedunculata. Toate acestea realizeazãun etaj al vegetaþiei cu înãlþimea de circa30 cm. Etajul inferior, de cele mai multeori întins pe sol, este realizat de speciile:Spergularia salina, S. maritima, Cryspisaculeatus, Aeluropus littoralis.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salicornia prostrata, Bassia hirsuta, Suaedamaritima. Specii caracteristice: Salicorniapatula, S. prostrata. Alte specii importante:Petrosimonia triandra, Plantago maritima,Limonium gmelini, Artemisia santonicum,Taraxacum bessarabicum, Aeluropus litto-ralis, Halimione pedunculata, Puccinellialimosa, Lotus tenuis, Plantago tenuiflora,Aster tripolium ssp. pannonicus, Acorelluspannonicus, Chenopodium glaucum, Atri-plex littoralis.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescuet al. 1980; ªerbãnescu 1965; Þopa 1939.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 1310 Salicornia andother annual colonising nud and sandEMERALD: 15.A Continental salt steppeand marshesCORINE: 15.11 Glasswort Salicornia,Suaeda swardsPAL.HAB: 15.115211 Western Ponticglasswort swardsEUNIS: E6.224 Western Ponticsolonchak communitiesAsociaþii vegetale: Salicornietumprostratae Soó (1947) 1964, Suaedeto –Salicornietum patulae (Brulo et Furnari1976) Gehu 1984.

45


R1519Comunitãþi ponto-sarmatice cuHalimione (Obione) verrucifera

Rãspândire: Moldova (Lunca Jijiei),Muntenia (Bãrãgan) ºi Dobrogea.

Suprafeþe: Aproximativ 50–60 ha.

Staþiuni: Altitudine: 50–200 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 450–500 mm. Relief:teren plan cu mici excavaþii unde se adunãapa ºi dupã secare concentraþia sãruriloreste mai mare. Roci: loess, depozite alu-viale, în lunci. Soluri: soloneþuri, soloncea-curi sulfato-sodice, reavãne la suprafaþãºi umede în profunzime.

Structura: Deºi majoritatea speciilorcomponente sunt plante de talie micã ºimijlocie, putem diferenþia douã straturiale vegetaþiei. Stratul superior, de 30–35 cm,este alcãtuit din: Halimione verrucifera,Artemisia santonicum, Camphorosmaannua, Puccinellia limosa, Petrosimoniatriandra, Aster tripolium, Limonium gmelini,Juncus gerardi, Achillea setacea.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Halimione verrucifera, Artemisia santo-nicum, Puccinellia limosa. Specii caracte-ristice: Halimione verrucifera. Alte speciiimportante: Camphorma annua, C. monspe-liaca, Aster tripolium, Petrosimonia triandra,Salicornia prostrata, Suaeda maritima,Limonium gmelini, Scorzonera canna,

Spergularia maritima, S. salina, Juncusgerardi, Achillea setacea f. salina.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescuet al. 1980; Sanda, Popescu, Nedelcu 1997;Þopa 1939.


R1520Comunitãþi ponto-sarmatice cu Lepidium crassifolium ºiPuccinellia limosa

Rãspândire: În Bãrãgan au mai rãmaspetece rãzleþe totalizând 2–3 ha, iar înMoldova maximum 4–5 ha.

Staþiuni: Altitudine: 80–200 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 500–550 mm. Relief:terenuri plane, cu mici adâncituri, unde apabãlteºte în timpul primãverii. Roci: loess,în Lunca Jijiei depozite aluviale, Soluri:cernoziomuri sãrãturate, soluri aluviale sãrã-turate, solonceacuri, lãcoviºti soloneþizate.

Structura: Speciile componente sunt:Puccinellia limosa, Camphorosma annua,Agropyron elongatum, Dianthus guttatus,Juncus gerardii, Kochia prostrata, Erysimumrepandum, care alcãtuiesc etajul superioral fitocenozelor, cu acoperirea de 60–70%.Etajul inferior este realizat de specii scundede 10–20 cm ºi care contribuie activ larealizarea acoperirii generale. Din aceastã

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: – PAL.HAB: 15.A2241 Sarmatic Lepidiumsolonchak hollowsEUNIS: E6.2231 Western PonticPuccinellia solonetz swardsAsociaþii vegetale: Lepidio crassifolio –Puccinellietum limosae (Rapaics 1927)Soó 1957.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: – PAL.HAB: 15 A2151 Western PonticHalimione scrubEUNIS: E6.225 Western Pontic salt scrubAsociaþii vegetale: Halimionetum(Obionetum) verruciferae (Keller 1923)Þopa 1939.

46


categorie menþionãm: Spergularia maritima,S. salina, Lotus tenuis, Pholiurus panno-nicus, Plantago tenuiflora, Trifolium fragi-ferum, Halimione pedunculata, Hordeumhystrix, Cynodon dactylon, Centauriumpulchellum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Puccinellia limosa, Lepidium crassifolium.Specii caracteristice: Puccinellia limosa,Lepidium crassifolium, Camphorosmaannua. Alte specii importante: Agropyronelongatum, Plantago maritima, Dianthusguttatus, Lotus tenuis, Centaurium pulche-llum, Spergularia maritima, Juncus gerardi,Puccinellia distans, Halimione peduncu-lata, Hordeum histrix, Limonium gmelini,Plantago maritima, Crypsis aculeata,Heleochloa schoenoides.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescuet al. 1984; Sanda, Popescu, Stancu 2001;ªerbãnescu 1965; Þopa 1939.


R1521Comunitãþi ponto-sarmatice cuPuccinellia limosa ºi Plantagomaritima

Rãspândire: Terenuri sãrãturate: CâmpiaRomânã, Dobrogea, inclusiv pe litoral,Moldova, lunca Jijiei.

Suprafeþe: Cele mai multe fitocenozeocupã terenurile moderat sãrãturate,inapte pentru agriculturã, cu suprafeþe decel mult 2–3 ha (jud. Brãila, lunca Iencii,Moldova, lunca Jijiei).

Staþiuni: Altitudine: 0–5 m în Dobrogea ºiDelta Dunãrii pânã la 200 m Moldova deNord. Clima: temperatã, T = 11,5–100C;P = 400–500 mm. Relief: terenuri plane cumici denivelãri (microdepresiuni). Roci:depozite lutoase, loessuri (Moldova), alu-viuni (în Deltã). Soluri: solonceacuri sulfat-clorurice, soloneþuri, lãcoviºti.

Structura: Fitocenozele sunt edificate despecii moderat halofile cu putere relativmare de fixare a substratului. Cele maifrecvente plante sunt: Puccinellia limosa,P. convoluta, Aeluropus littoralis, Halimionepedunculata, Taraxacum bessarabicum,Carex distans, Atriplex littoralis, specii carealcãtuiesc etajul superior al vegetaþiei. Etajulinferior, bine reprezentat, este alcãtuit dinSpergularia salina, S. maritima, Cryspisaculeatus, Scorzonera parviflora, Plantagomaritima.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Puccinellia limosa, Artemisia santonicum.Speciile caracteristice: Puccinellia limosa.Alte specii importante: Limonium gmelini,Plantago maritima, Suaeda maritima,Juncus gerardi, Centaurium pulchellum,C. spicatum, Rumex maritimus, Lactucatatarica, Agrostis pontica, Cynodon dacty-lon, Chenopodium glaucum, Triglochinpalustris, Juncus bufonius, Daucus gutta-tus, Silene conica.

Literaturã selectivã: Popescu et al. 1980;Pop 2002; Sanda, Popescu, Barabaº 1998;ªerbãnescu 1965; ªerbãnescu 1970; Þopa1934.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A2231 Sarmatic Puccinellialimosa hollowsEUNIS: E6.2231 Western Pontic Puccinelliasolonetz swardsAsociaþii vegetale: Puccinellietum limosaeRapaics ex Soó 1933.

47


R1522Comunitãþi ponto-sarmatice cu Plantago maritima ºiLimonium gmelini

Rãspândire: Terenuri sãrãturate dinTransilvania (Bãile Sãrate Turda), Muntenia(Câmpia Bãrãganului), Moldova, Dobrogea,Delta Dunãrii.

Suprafeþe: Ocupã suprafeþe din ce în cemai mici, deoarece, prin drenaje ºi spã-lãri, sunt redate agriculturii. În LuncaCãlmãþuiului (Buzãu – Costeºti) ºi Ianca– Traian (Brãila) suprafeþe de zeci de hasunt folosite ca pajiºti.

Staþiuni: Altitudine: 80–250 m; Clima: T = 11–9,50C; P = 450–500 mm; Relief: terenplan cu mici escavaþiuni ºi microdepre-siuni unde se acumuleazã apã. Soluri: solo-neþuri ºi solonceacuri, moderat sãrãturate,cu exces de umiditate. În Transilvaniasoluri gleice.

Structura: Speciile componente sunt dediferite dimensiuni, unele depãºind 50–70 cmcum sunt: Agropyron elongatum, Bolbo-schoenus maritimus, Puccinellia limosa,P. convoluta, Aster tripolium, Artemisiasantonicum, Limonium gmelini, L. meyeri.Stratul mijlociu este dominat de Aeluropuslittoralis, Halimione pedunculata, Plantagomaritima, Scorzonera parviflora. În DeltaDunãrii (Sulina ºi Sf. Gheorghe) se dezvoltãcopios Plantago coronopus. La nivelul solu-lui se întind speciile: Spergularia maritima,S. salina, Salicornia prostrata etc.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Plantago maritima, Camphorosma annua.Speciile caracteristice: Plantago maritima,Puccinellia limosa. Alte specii importante:Halimione verrucifera, Lepidium cartila-gineum, Aster tripolium, Carex distans,Taraxacum bessarabicum, Chenopodiumglaucum, Crypsis aculeata, Juncus gerardi,Plantago schwerzenbergiana, Samolusvalerandi, Scorzonera laciniata. Speciirare: Leuzea altaica, Serratula bulgarica,Chartolepis glatifolia.

Literaturã selectivã: Popescu et al.1984; Sanda, Popescu, Nedelcu 1997;ªerbãnescu 1965; Todor 1947–1948.


Vegetaþie ponto-sarmaticã cu Plantago maritima

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2143 Western Ponto-Caspian salt-grass swards EUNIS: E6.222 Western Pontic salinemeadowsAsociaþii vegetale: Plantaginetummaritimae Rapaics 1927.

48


R1523Comunitãþi ponto-sarmatice cuLeuzea (salina) altaica,Scorzonera austriaca var.mucronata ºi Lepidium latifolium

Rãspândire: Lunca Cãlmãþuiului laCosteºti, Frasinu, Spãtaru, Moldova deSud (Câmpia Covurluiului).

Suprafeþe: 30–40 ha în judeþul Buzãu, 2–3 ha în judeþul Galaþi.

Staþiuni: Altitudine: 80–100 m. Clima: T = 10,5–100C; P = 450–500 mm. Relief:teren plan cu zone mai joase (microdepre-siuni), cu apã în timpul primãverii ºi solurimai sãrãturoase vara. Roci: loess, depo-zite aluviale. Soluri: soloneþuri, lãcoviºtisãrãturate.

Structura: Speciile dominante sunt celecare formeazã etajul superior, acesteafiind: Leuzea altaica, Lepidium latifolium,Peucedanum latifolium, Aster tripolium ssp.pannonicum, Oenanthe silaifolia, Puccinellialimosa, Agropyron elongatum, Carexdistans, Juncus gerardi, Festuca pseudo-vina. Înãlþimea vegetaþiei este de 30–35 cmiar acoperirea de 80–90%. Etajul inferior,slab dezvoltat, este alcãtuit din speciile:Scorzonera austriaca var. mucronata, Tara-xacum bessarabicum, Hordeum histrix,Scorzonera cana, Plantago schwarzen-bergiana, Lotus tenuis.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Leuzea altaica, Scorzonera austriacavar. mucronata, Peucedanum latifolium.Specii caracteristice: Leuzea altaica,Scorzonera austriaca var. mucronata.Alte specii importante: Aster tripolium,Lepidium latifolium, Plantago schwarzen-bergiana, Puccinellia limosa, Taraxacumbessarabicum, Agropyron elongatum,Hordeum histrix, Scorzonera cana, Carexdistans, Juncus gerardi, Trifolium fragi-ferum, Festuca pseudovina, Alopecuruspratensis, Rorippa sylvestris, Cynodondactylon, Lotus corniculatus, Festuca pra-tensis, Poa pratensis. Cele douã speciicaracteristice: Leuzea altaica ºi Scorzoneraaustriaca var. mucronata sunt plante rare,fiind semnalate, pânã în prezent numai dinaceste locuri. Specii endemice: Scorzoneraaustriaca var. mucronata.

Literaturã selectivã: Monah 2001; Sanda,Popescu et al. 1978, 1997.


R1524Comunitãþi ponto-sarmatice cuIris halofila

Rãspândire: Muntenia, în lunca Ialomiþeiîntre Urziceni ºi Slobozia, Moldova, în bazi-nul inferior al Jijiei.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 15.A2223 Sarmatic Iris halophilasaline meadows EUNIS: E6.2273 Sarmatic Iris halophilasaline meadowsAsociaþii vegetale: Iridetum halofilae(Prodan 1939 n.n) I. ªerbãnescu 1965.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2222 Sarmatic Leuzeaaltaica saline meadowsEUNIS: E6.2272 Sarmatic Leuzea altaicasaline meadowsAsociaþii vegetale: Scorzoneromucronatae – Leuzeetum salinae Sandaet Popescu 1997.

49


Suprafeþe: 50 ha (40–50 ha în luncaIalomiþei ºi circa 5 ha în Moldova).

Staþiuni: Altitudine: 80–150 m. Clima: T = 10,5–100C; P = 500 mm. Roci: alu-viuni, nisipuri. Soluri: soloneþuri, lãcoviºtisãrãturate, nisipoase.

Structura: Iris halofila, este cea care reali-zeazã etajul superior, înalt de aproximativ40–45 cm. Alãturi de Iris halofila se maidezvoltã Puccinellia limosa, Camphorosmaannua, Limonium gmelini, Artemisia santo-nicum, Daucus carota, Achillea setacea,Carex extensa. Etajul inferior este binereprezentat, fiind realizat de plantele scundede 5–15 cm, dintre care semnalãm:Plantago tenuiflora, Bassia sedoides,Trifolium fragiferum, Cerastium dubium,Taraxacum bessarabicum. În cadrulfitocenozelor, pe terenurile slab sãrãtu-rate, se dezvoltã speciile suportant halo-file cum sunt: Poa pratensis, Plantagomedia, Lamium amplexicaule, Bromuscommutatus, Dactylis glomerata, Rorippasylvestris, Festuca pratensis, Agrostisstolonifera.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Iris halofila, Scorzonera cana, Taraxacumbessarabicum. Specii caracteristice: Irishalofila, Trifolium retusum, Scorzoneracana. Alte specii importante: Puccinellialimosa, Bassia sedoides, Camphorosmaannua, Artemisia santonicum, Limoniumgmelini. Numeroasele plante mezofile carese instaleazã pe terenurile unde creºte Irishalofila indicã un proces de desalinizarea acestora ºi evoluþia vegetaþiei spre cea deluncã cu: Poa pratensis, Festuca pratensis,Dactylis glomerata, Agrostis stolonifera.

Literaturã: Popescu, Sanda et Doltu 1980;Prodan 1939; Sanda, Popescu, Stancu2001; ªerbãnescu 1965.


R1525Pajiºti ponto-sarmatice deJuncus gerardii

Rãspândire: Banat, Muntenia (Bãrãgan),Moldova, Dobrogea (zona litoralã), DeltaDunãrii.

Suprafeþe: De la 400–500 m pânã la 2–3 ha.

Staþiuni: Altitudine: 10–200 m; Clima: T = 11–9,50C; P = 450–600 mm; Relief:teren plat; Roci: depozite argilo-lutoase,uneori pe loessuri. Soluri: solonceacuri,nisipuri sãrãturate, lãcoviºti cu concentraþiede sãruri în profunzime.

Structura: Vegetaþie relativ bine încheiatã,cu acoperire de pânã la 90%, alcãtuitã dinspeciile: Juncus gerardi, J. compressus,Crypsis aculeata, Puccinellia distans,Suaeda maritima, Carex distans, C. divisa,care alcãtuiesc etajul superior, înalt de35 cm. În stratul inferior, se gãsesc spe-ciile: Cyperus (Acorellus) pannonicus,Hordeum marinum, Crypsis aculeata,Spergularia salina, S. maritima, Taraxa-cum bessarabicum, Lotus tenuis, Trifo-lium fragiferum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Juncus gerardi, Puccinellia distans. Speciicaracteristice: Juncus gerardi. Alte speciiimportante: Carex distans, Aster tripolium,Plantago cornuti, Taraxacum bessarabicum,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1340*Inland salt meadowsEMERALD: 15.A Continental salt steppeand salt marshesCORINE: –PAL.HAB: 15.A2224 Sarmatic Juncusgerardii saline meadows EUNIS: E6.2274 Sarmatic Juncus gerardiisaline meadows Asociaþii vegetale: Juncetum gerardii(Warming 1906) Nordh 1923.

50


Atriplex hastata, Bupleurum tenuissimum,Agropyron elongatum, Artemisia santo-nicum, Triglochin palustris, Plantagomaritima, Festuca pseudovina, Scorzoneraparviflora, Salicornia europaea, Suaedamaritima, Trifolium fragiferum, Teucriumscordium, Lotus tenuis, Juncus bufonius,Agrostis stolonifera.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescu,Sanda, 1976; Sârbu et al. 2000; ªerbãnescu1965; Þopa 1934.


R1526Comunitãþi ponto-sarmatice cuTriglochin maritima, Astertripolium ssp. pannonicum,Scorzonera parviflora ºiPeucedanum latifolium

Rãspândire: Transilvania, Oltenia (Murta,Dobreºti, Glavacioc), Muntenia (Caragele,jud. Buzãu; Lunca Iencii, Lutu Alb, jud.Brãila).

Suprafeþe: Circa 10 ha în total.

Staþiuni: Altitudine: 80–150 m. Clima: T = 10,50C; P = 450–500 mm. Relief: terenplat, cu mici excavaþii, unde se acumuleazãapa în timpul sezoanelor umede. Roci:loess, nisipuri (în Oltenia). Soluri: lãco-viºti sãrãturate.

Structura: Cele douã specii dominante,Triglochin pannonicus ºi Aster tripoliumssp. pannonicum, realizeazã etajul superioral vegetaþiei, înalt de 35–40 cm. În cadrulfitocenozelor se mai dezvoltã: Artemisiasantonicum, Acorellus pannonicus, Pucci-nellia distans, P. limosa, Camphorosmaannua, Juncus gerardi, Scorzonera parvi-flora. Etajul inferior, bine reprezentat, areîn componenþã speciile: Spergularia mari-tima, Suaeda maritima, Taraxacum bessa-rabicum, Trifolium fragiferum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Triglochin maritima, T. palustris, Astertripolium ssp. pannonicum. Specii caracte-ristice: Triglochin palustris, T. maritima,Aster tripolium ssp. pannonicum, Pucci-nellia limosa. Alte specii importante:Plantago cornuti, Scorzonera parviflora,Juncus geradii, Acorellus pannonicus,Taraxacum bessarabicum, Spergulariamaritima, Trifolium fragiferum, Campho-rosma annua, Artemisia santonicum,Crypsis aculeata, Trifolium fragiferum,Suaeda maritima.

Literaturã selectivã: Sanda et Popescu1979; ªerbãnescu 1970; Þopa 1939.


R1527Comunitãþi ponto-panonice cuAcorellus pannonicus

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.141 Ponto-Pannonic AcorelluscommunitiesEUNIS: E6.231 Ponto-Pannonic AcorelluscommunitiesAsociaþii vegetale: Acorelletum pannoniciSoó 1939.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1340*Inland salt meadowsEMERALD: –CORINE: – PAL.HAB: 15.A1261 Transylvanianarrow-grass sea-aster Saline meadowsEUNIS: E6.2226 Western Ponticarrowgrass sea-aster saline meadowsAsociaþii vegetale: Triglochineto mari-timae – Asteretum pannonici (Soó 1927)Þopa 1939, Triglochineto palustris – Aster-etum pannonici Sanda et Popescu 1979.

51


Rãspândire: Sãrãturile din Banat, estulCâmpiei Române, Delta Dunãrii, Moldovade Nord.


Staþiuni: Altitudine: 1–200 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 450–600 mm. Roci:în Câmpia Românã ºi Moldova: loess, îndeltã: nisipuri maritime, aluviuni. Soluri:solonceacuri, lãcoviºti sãrãturate, cerno-ziomuri sãrãturate, nisipuri maritime încurs de fixare.

Structura: Specia dominantã Acorelluspannonicus, este cea care realizeazãacoperirea de 75–85%, alãturi de aceastase mai dezvoltã: Chenopodium glaucum,Salicornia europaea (prostrata), Suedamaritima, Bassia sedoides. În micile exca-vaþii, cu exces de umiditate, se dezvoltã:Bolboschoenus maritimus, Rumex mariti-mus, Polygonum amphibium. O caracte-risticã, pentru fitocenozele de pe insulaSacalin (Delta Dunãrii), este prezenþaspeciei Eleocharis parvula, specie rarã înflora þãrii.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Acorellus pannonicus, Crypsis aculeata.Specii caracteristice: Acorellus pannonicus.Alte specii importante: Spergularia mari-tima, Bassia sedoides, Puccinellia limosa,Chenopodium glaucum, Suaeda maritima,Salicornia europaea, Lactuca tatarica,Polygonum maritimum, Atriplex hastata,Cyperus fuscus, Juncus bufonius, Trifoliumfragiferum, Rumex maritimus, Carexpseudocyperus, Bolboschoenus maritimus,Scirpus triqueter.

Literaturã selectivã: Popescu et Sanda1976; ªerbãnescu 1965; Þopa 1939.


R1528Pajiºti pontice de Hordeum marinum

Rãspândire: Muntenia, Moldova, Dobrogea.

Suprafeþe: Ocupã vetre de dimensiunireduse, de 500–1000 m2 pânã la 1–2 hape terenurile secundar sãrãturate.

Staþiuni: Altitudine: 50–250 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 450–600 mm. Relief:teren plan sau foarte lin înclinat. Roci: tere-nuri salifere. Soluri: soloneþuri mai mult saumai puþin solodizate, umede primãvara ºiuscate vara.

Structura: Planta dominantã, Hordeummarinum este scundã (10–15 cm) ºi reali-zeazã stratul inferior al fitocenozelorîmpreunã cu: Taraxacum bessarabicum,Pholiurus pannonicus, Myosurus minimus,Lotus tenuis, Plantago tenuiflora, Cerastiumdubium, Trifolium ornithopodioides, Spergu-laria maritima, Trifolium fragiferum, T. retu-sum. Stratul superior este alcãtuit din speciiînalte de 35–45 cm dintre care mai repre-zentative sunt: Artemisia santonicum, Carexdistans, Puccinellia distans, P. limosa, Atri-plex littoralis, Aster tripolium, Limoniumgmelini, Scorzonera cana, Juncus gerardi,Festuca pseudovina, Alopecurus pratensis,Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Atriplextatarica.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Hordeum marinum, Puccinellia distans,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.1463 Pontic Hordeummarinum swardsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Hordeetum maritimiI. ªerbãnescu 1965.

52


Festuca pseudovina. Specii caracteristice:Hordeum marinum. Alte specii importante:Pholiurus pannonicus, Lotus tenuis, Tara-xacum bessarabicum, Plantago tenuiflora,Artemisia santonicum, Puccinellia limosa,Aster tripolium, Limonium gmelini, Scorzo-nera cana, Alopecurus pratensis, Cynodondactylon, Atriplex tatarica.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescuet al. 1984; Sanda, Popescu 1990, 1991;Þopa 1939.


R1529Pajiºti ponto-panonice deHordeum hystrix

Rãspândire: Transilvania, Criºana, Banatºi, în mai micã mãsurã, în Oltenia, Muntenia,Dobrogea ºi Moldova.

Suprafeþe: circa 30–40 ha în Criºana ºiBanat.

Staþiuni: Altitudine: 2 m în Delta Dunãrii,200 m în Criºana. Clima: T = 11,5–9,50C;P = 350–650 mm. Relief: teren plan cumicrodenivelãri ºi microdepresiuni undese acumuleazã apa ºi sãrurile mineralemai concentrate. Roci: depozite salifere,lãcoviºti. Soluri: soloneþuri mai mult saumai puþin solodizate, cu pH cuprins între6,5–8. În profunzime sãrãturarea estesulfo-sodatã, cu reacþie bazicã.

Structura: Hordeum hystrix ocupãterenurile lipsite de vegetaþie, umede întimpul primãverii, dar uscate în sezonulsecetos. Specia caracteristicã formeazãpajiºti scunde de circa 15 cm. Alãturi deHordeum hystrix se mai dezvoltã: Pholiuruspannonicus, Cerastium dubium, Gypsophilamuralis, Scleranthus annuus, Trifolium parvi-florum, Camomilla recutita, Scorzoneracana, Plantago tenuiflora, Lepidium rude-rale, Trifolium retusum. Toate aceste planteformeazã etajul inferior, care realizeazã oacoperire relativ mare. Etajul superior esteformat din puþine specii, dintre care maireprezentative sunt: Puccinellia limosa,Alopecurus pratensis, Lolium perenne,Limonium gmelini, Bromus hordeaceus,Achillea collina.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Hordeum hystrix, Puccinellia limosa.Specii caracteristice: Hordeum hystrix.Alte specii importante: Pholiurus panno-nicus, Plantago tenuiflora, Artemisia santo-nicum, Lepidium ruderale, Kochia prostrata,Taraxacum bessarabicum, Scorzoneracana, Carex stenophylla, Cerastiumdubium, Lotus angustissimus, Scleranthusannuus.

Literaturã selectivã: Pop 1968, 2002;Popescu et al. 1980; Sanda, Popescu 1973;Pãun et Popescu 1974.


Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A2135 Western PonticHordeum hystrix swards;EUNIS: E6.2235 Western Pontic Hordeumhystrix swardsAsociaþii vegetale: Hordeetum hystricis(Soó 1933) Wendelberger 1943.

53


R1530Pajiºti ponto-panonice de Festucapseudovina, Peucedanum officinaleºi Artemisia santonicum ssp. patens

Rãspândire: Transilvania, Criºana, Banat,Muntenia, Moldova.

Suprafeþe: În vestul þãrii 200–300 ha, înrest mai reduse.

Staþiuni: Altitudine: 200–400 m. Clima: T = 10–9,50C; P = 600–700 mm. Relief:pante uºor înclinate cu expoziþii sudice.Roci: roci salifere, loess în Moldova ºiMuntenia. Soluri: lãcoviºti, soloneþuri slabsãrãturate, umede primãvara, aride vara.

Structura: Fitocenoze halofile în compo-nenþa cãrora participã speciile moderatpânã la slab halofile, cum sunt: Festucapseudovina, Peucedanum officinale, Arte-misia santonicum ssp. patens, Achilleasetacea, Limonium gmelini, Ranunculuspedatus, Lotus angustissimus, Trifoliumstriatum, Bupleurum tenuissimum, carerealizeazã stratul superior al vegetaþiei.Plantele scunde sunt numeroase ºiîntocmesc stratul inferior, dintre acesteamenþionãm: Trifolium angulatum, Plantagoschwerzenbergiana, Rorippa kerneri,Trifolium fragiferum, Hordeum hystrix,Taraxacum bessarabicum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca pseudovina, Artemisia santonicum,Achillea setacea, Limonium gmelini. Speciicaracteristice: Festuca pseudovina, Arte-misia santonicum ssp. patens, Peuce-danum officinale. Alte specii importante:Ranunculus pedatus, Lotus angusti-ssimus, Trifolium angulatum, T. striatum,Carex stenophylla, Camphorosma annua,Myosurus minumus, Lotus tenuis, Bupleu-rum tenuissimum, Aster tripolium, Trifo-lium fragiferum, Juncus gerardi, Hordeumhystrix.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Sanda,Popescu, Nedelcu 1997; Þopa 1939; Todor1948.

Redactat: A: Popescu.

R1531Pajiºti ponto-panonice de Festucapseudovina ºi Achillea collina

Rãspândire: Criºana, Banat, Muntenia,Moldova, Dobrogea ºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: Pe islazurile, din luncileCãlmãþuiului ºi Jijiei, ocupã suprafeþe de10–15 ha.

Staþiuni: Altitudine: 50–250 m, în zonaVulcanilor Noroioºi de la Berca (jud.Buzãu) altitudinea este de circa 400 m.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1530* Pannonic saltsteppes and salt marshesEMERALD: 15.A. Continental salt steppesand salt marshesCORINE: – PAL.HAB: 15.A2111 Western PonticAchillea-Festuca steppesEUNIS: E6.2211 Western Pontic Achillea-Festuca steppesAsociaþii vegetale: Achilleo – Festucetumpseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1530*Pannonic salt steppesand salt marshesEMERALD: 15.A Continental salt steppesand salt marshesCORINE: – PAL.HAB: 15.A114 East PannonicPetrosimonia-Artemisia salt steppesEUNIS: E6.2212 Western Pontic Artemisia-Festuca steppesAsociaþii vegetale: Peucedano-Festucetumpseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968,Artemisio santonici – Festucetumpseudovinae (Magyar 192) Soó (1933) 1945.

54


Clima: T = 11–9,50C; P = 400–500 mm.Relief: terenuri plane sau cu pante foarteuºor înclinate. Roci: depozite salifere,gleizate. Soluri: soloneþuri deficitare hidric.

Structura: Etajul superior, de 35–40 cmeste dominat de Festuca pseudovina, înamestec cu Artemisia santonicum iar peislazurile dintre Brãila ºi Galaþi, dominãArtemisia pontica. Alãturi de acestea mainotãm: Achillea collina, Trifolium strictum,Puccinellia limosa, Scorzonera cana,Petrosimonia triandra. Cel de al doileaetaj este realizat din plante mai scundecum sunt: Gypsophila muralis, Arenariaserpyllifolia, Lotus tenuis, Erodium cicuta-rium. O notã aparte oferã fitocenozele deFestuca pseudovina de la Policior, Pâclele,judeþul Buzãu, în împrejurimile vulcanilornoroioºi, unde vegeteazã specia Nitrariaschoberi, plantã foarte rarã în floraRomâniei, cunoscutã la noi numai dinaceste locuri. Alãturi de aceasta se maidezvoltã: Plantago schwarzenbergiana,P. cornuti, iar spre periferie se instaleazãvegetaþia caracteristicã clasei Festuco –Brometea.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca pseudovina, Achillea setacea,Artemisia santonicum. Speciile caracte-ristice: Festuca pseudovina, Artemisiasantonicum. Alte specii importante: Pucci-nellia limosa, Camphorosma monspe-liaca, C. annua, Lotus angustissimus, Trifo-lium angulatum, T. micranthum, Plantagoschwarzenbergiana, Aster sedifolius, Carexstenophylla, Kochia prostrata, Bupleurumtenuissimum, Hordeum marinum. Speciirare: Nitraria schoberi.

Literaturã selectivã: Mititelu et al. 1982;Pop 2002; Sanda, Popescu et Stancu 2001;ªerbãnescu 1965.


R1532Comunitãþi dacice slab halofile cuAster sedifolius ºi Peucedanumofficinale

Rãspândire: Transilvania, Criºana, Banat.

Suprafeþe: Fitocenoze puþin rãspândite,ocupã suprafeþe de maxim 10–15 ha.

Staþiuni: Altitudine: 100–250 m. Clima: T = 10,0–9,00C; P = 600–700 mm. Roci:depozite solifere. Soluri: solonceacuri,soluri gleice.

Structura: Speciile dominante: Aster sedi-folius ºi Peucedanum officinale realizeazãetajul superior împreunã cu Aster linosyris,Scorzonera cana, Bupleurum tenuissimum,Festuca pseudovina, Achillea collina. Spe-ciile componente sunt puþin numeroase ºirealizeazã o acoperire slabã (60–65%).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Aster sedifolius, Peucedanum officinale,Festuca pseudovina. Specii caracteristice:Festuca pseudovina, Peucedanum offici-nale. Alte specii importante: Bupleurumtenuissimum, Aster linosyris, Achilleacollina, Potentilla argentea, Scorzoneracana, Poa pratensis, Alopecurus pratensis,Lotus corniculatus.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A2114 Western PonticPeucedanum-Festuca salt steppesEUNIS: E6.2214 Western PonticPeucedanum-Festuca salt steppesAsociaþii vegetale: Peucedano – Asteretum(puctati) sedifoliae (Rapaics 1927) I. Pop1968, Peucedano – Festucetumpseudovinae (Rapaics 1927) I. Pop 1968.

55


Literaturã selectivã: Kovács 1965; Pop1968, 2002; Sanda, Popescu, Nedelcu1997.


R1533Pajiºti ponto-mediteraneene dePolypogon monspeliensis

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre, DeltaDunãrii, pe nisipuri maritime.


Staþiuni: Altitudine: 1–10 m. Clima: T =11–10,50C; P = 400 mm. Relief: terenplan cu mici denivelãri, microdepresiunicu acumulãri de sãruri ºi cu umiditate mairidicatã. Substrat: nisipuri marine, aluviuni

nisipoase (în Delta Dunãrii). Soluri: nisipuriumede, slab sãrãturate, în curs de fixare.

Structura: Specia dominantã este o plantãtermofilã, mediteraneanã, puþin rãspânditãîn România, numai pe litoralul Mãrii Negre.Formeazã fitocenoze de mici dimensiuniîn compoziþia cãrora participã speciile:Puccinellia distans, Chenopodium glau-cum, Atriplex hastata, Aster tripolium,Spergularia media, Trifolium fragiferum,Cynodon dactylon. În Delta Dunãrii, laSulina în fitocenoze mai apar, în puþineexemplare: Plantago maritima, P. coro-nopus, Juncus gerardi, Acorellus panno-nicus, Sonchus arvensis.


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Polypogon monspeliensis, Pucci-nellia distans. Specii caracteristice:Polypogon monspeliensis. Alte speciiimportante: Chenopodium glaucum, Juncusgerardi, Cynodon dactylon, Bolboschoenusmaritimus, Schoenoplectus triqueter, S. tabernaemontani, Plantago maritima.

Literaturã selectivã: Morariu 1957, 1970;Popescu et al. 1980, 1997.


Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: –EUNIS: –Asociaþii vegetale: Polypogonetummonspeliensis Morariu 1957.

56


57


R1601Comunitãþi vest pontice cu Cakilemaritima ssp. euxina ºi Argusiasibirica

Râspândire: Litoralul Mãrii Negre, de laSulina pânã la Vama Veche.

Suprafeþe: În zonele amenajate, supra-feþele sunt de 300–500 m2, iar în DeltaDunãrii (Sf. Gheorghe, Sulina) acesteadepãºesc 2–3 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m; Clima: T = 11–10,50C; P = 400–500 mm. Relief: terenplat, în lungul litoralului. Roci: depozite nisi-poase, marine. Soluri: nisipuri nefixate, perio-dic spãlate de valuri ºi puternic vântuite.

Structura: Fitocenozele sunt edificatede Argusia (Tournefortia) sibirica, Cakilemaritima, Eryngium maritimum, Salsolasoda, Crambe maritima, Polygonum mari-timum. Ocupã nisipurile litorale nefixatede la nord de Mamaia, inclusiv GrindulChituc, precum ºi în Delta Dunãrii (Sulina,Sf. Gheorghe). Pe falezele mai înalte(Agigea, Eforie Nord) cu nisipuri în cursde fixare, nespãlate de valuri în timpul furtu-

nilor, se instaleazã Convolvului persicus,precum ºi Bromus tectorum, Secalesylvestre, Convolvulus lineatus, Salsolakali ssp. ruthenica.


Compoziþie floristicã: Speciile edifica-toare: Cakile maritima ssp. euxina, Atriplexhastata, Crambe maritima. Specii caracte-ristice: Cakile maritima ssp. euxina,Polygonum maritimum, Argusia sibirica,Atriplex hastata. Alte specii importante:Eryngium maritimum, Suaeda maritima,Salicornia prostrata, Bassia hirsuta,Elymus sabulosus, Agropyron junceumssp. bessarabicum, Centaurea arenaria,Euphorbia sequierana, Secale sylvestre,Gypsophila trichotoma, Aeluropus littoralis,Bromus tectorum. Specii endemice: Agro-pyron junceum ssp. bessarabicum.

Literaturã selectivã: Popescu et Sanda1978, Sanda, Popescu et Stancu 2001.


R1602Comunitãþi vest-pontice cu Elymus(Leymus) sabulosus ºi Artemisia(arenaria) tschernieviana

Corespondenþe:

NATURA 2000: 2110 Embryonic shiftingdunesEMERALD: 16.2. DunesCORINE: 16.211 Embryonic dunesPAL.HAB: 16.2124 – Pontic wihte dunesEUNIS: B1.313 Pontic embryonic dunesAsociaþii vegetale: Elymetum giganteiMorariu 1957, Artemisietum tschernievianae(arenariae) Popescu et Sanda 1977, Agropy-retum juncei (Br.-Bl. et De L. 1936) Tx. 1952.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1210 Annual vegetationof drift linesEMERALD: 16.3 Humid – dune slacksCORINE: 16.12 Sand beach annualcommunitiesPAL.HAB: 16.1232 Pontic sand beachannual communitiesEUNIS: B1.132 Pontic sand beachannual communitiesAsociaþii vegetale: Atripliceto hastatae –Cakiletum euxinae Sanda et Popescu 1999,Argusietum (Tournefortietum) sibiricaePopescu et Sanda 1975.

2.1.4. Dune ºi plaje de nisip litorale (16)

Rãspândire: Nisipurile maritime, litoralulMãrii Negre.

Suprafeþe: Lucrãrile de amenajare aplajelor, precum ºi construcþiile industrialede la Capu Midia, au redus suprafeþele lacâteva sute de metri pãtraþi pânã la cel mult2–3 ha (pe Grindul Chituc ºi în Deltã).

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 400–500 mm. Relief: dunemaritime. Roci: depozite nisipoase, uneoricu roci calcaroase în profunzime. Soluri:nisipuri nefixate sau în curs de fixare, sãrã-turate, foarte uscate.

Structura: Fitocenozele sunt structuratepe douã etaje: cel mai scund este formatdin specii anuale cum sunt: Bromus tecto-rum, Secale sylvestre, Plantago arenaria,Apera maritima, care folosesc umiditateanisipului din timpul primãverii, ºi îºi încheieciclul vegetativ la instalarea sezonuluisecetos. Alãturi de speciile anuale, începsã se instaleze ºi unele plante psamofile,perene, cum sunt: Elymus (Leymus) sabu-losus, Agropyrum junceum, Centaureaarenaria, Gypsophila trichotoma, Artemisiatschernieviana (arenaria), Corispermumnitidum, Eryngium maritimum, care alcã-tuiesc etajul superior al vegetaþiei.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Elymus sabulosus, Artemisia tschernie-viana (arenaria), Agropyron junceum.Specii caracteristice: Artemisia tschernie-viana (arenaria), Elymus sabulosus, Agro-pyron junceum. Alte specii importante:Centaurea arenaria, Gypsophila tricho-toma, Eryngium maritimum, Cakile mari-tima ssp. euxina, Secale sylvestre, Astro-daucus littoralis, Euphorbia sequierana,Bromus tectorum, Salsola soda, Crambemaritima.

Literaturã selectivã: Morariu 1957;Morariu 1959; Popescu, Sanda, Doltu,1980; Popescu, Sanda, Oroian 1997;Sanda, Popescu, Nedelcu 1997.


R1603Comunitãþi vest-pontice cu Carexcolchica ºi Ephedra distachya

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre (Agigea),Delta Dunãrii (Grindul Letea).

Suprafeþe: La Agigea circa 5 ha, la Letea10 ha.

Staþiuni: Dune maritime semifixate. Alti-tudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P =350–400 mm. Substrat: loess (la Agigea),nisipuri maritime în deltã. Soluri: nisipurislab sãrãturate, deficitare în apã.

Structura: Vegetaþia este structuratã pedouã etaje ºi anume: cel superior esteformat din speciile: Carex colchica, Sca-biosa argentea, Ephedra distachya, Sileneotitis, Secale sylvestre, Festuca beckeri,Stachys patula, Elymus sabulosus, Salviaverticillata, Euphorbia sequierana, Sileneborysthenica, Medicago falcata, Holo-schoenus vulgaris, Astragalus varius,Verbascum banaticum, Melica ciliata,Seseli tortuosum, Salvia aethiopis. Etajul inferior, alcãtuit din numeroase speciieste totuºi mai slab închegat. Speciilemai frecvente sunt: Alyssum borzeanum,Plantago arenaria, Siderites montana,Thlaspi perfoliatum, Poa bulbosa, Bromustectorum, Alyssum hirsutum. Dintre briofitea fost semnalat Polytrichum piliferum.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 16.22B121 North-WesternPontic Ephedra – Carex fixed dunesEUNIS: B1.4B1 Western Pontic fixed dunesAsociaþii vegetale: Ephedro – Caricetumcolchicae (Prodan 1939 n.n. Morariu 1959)Sanda et Popescu 1973 (Syn.: As. deEphedra distachya ºi Carex ligerica (Prodan1939) Morariu 1959).

58



Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex colchica, Ephedra distachya. Speciicaracteristice: Alyssum borzeanu, Carexcolchica, Ephedra distachya. Specii dife-renþiale locale: Silene borysthenica. Altespecii importante: Scabiosa argentea, Medi-cago falcata var. filifolia, Silene conica,Astragalus varius, Euphorbia sequierana,Stachys patula, S. recta, Melica ciliata,Agropyron pectiniforme, Seseli tortuosum,Marrubium peregrinum, Xeranthemumannum, Secale sylvestre, Elymus sabulo-sus. Specii endemice: Alyssum borzea-num.

Literaturã selectivã: Morariu 1959;Popescu et al. 1984, 1997; Prodan 1939.


R1604Pajiºti vest-pontice de Stipaborysthenica ºi Koeleria glauca

Rãspândire: Delta Dunãrii, pe dunele încurs de fixare de la Letea (Hasmacul Mic,Hasmacul Mare, Dâmbul lui Bãlan).


Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 110C;P = 350–400 mm. Relief: dune maritime.

Corespondenþe:NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 16.22B1 Western Pontic fixeddunesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Koelerio glaucae –Stipetum borysthenicae Popescu etSanda 1987.

59


Dune vest-pontice cu Carex colchica ºi Ephedra distachya

Roci: nisipuri maritime pe substrat alu-vionar. Soluri: nisipuri semifixate.

Structura: Majoritatea speciilor suntcaracteristice alianþei Festucion vaginatae,dintre care mai reprezentative sunt: Stipaborysthenica, Artemisia campestris, Sca-biosa argentea, Elymus sabulosus, plantece realizeazã etajul superior al vege-taþiei. Etajul inferior este bine reprezentatde speciile: Secale sylvestre, Carexcolchica, Dianthus polymorphus, Fumanaprocumbens, Ephedra distachya, Asperulasetulosa, Centaurea arenaria, Seseli tortuo-sum, Helichrysum arenarium.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Stipa borysthenica, Koeleria glauca. Speciicaracteristice: Stipa borysthenica, Koeleriaglauca. Diferenþiale locale: Fumanaprocumbens, Ephedra distachya, Syreniamontana. Alte specii importante: Aperamaritima, Artemisia campestris, Carexcolchica, Euphorbia sequierana, Dianthuspolymorphus, Asperula setulosa, Kochialaniflora, Seseli tortuosum, Astragalusvarius, Tragopogon floccosus, Gypsophilaperfoliata, Corispermum nitidum, Linumaustriacum, Medicago falcata. Specii rare:Ephedra distachya, Fumana procumbens,Syrenia montana.

Literaturã selectivã: Popescu et al. 1980,1997; Popescu, Sanda 1987.


R1605Comunitãþi vest-pontice cu Secalesylvestre, Apera maritima ºiBromus tectorum

Rãspândire: Nisipurile maritime de pe litoralºi Delta Dunãrii, Moldova (Hanu Conachi)ºi Oltenia (Dãbuleni – Calafat).


Staþiuni: Altitudine: 1–80 m. Clima: T = 11–100C; P = 400–550 mm. Relief: duneîn diferite stadii. Roci: depozite nisipoase.Soluri: nisipuri nefixate sau în curs de fixare,deficitare în apã.

Structura: Fitocenozele de plante anualede pe nisipurile în curs de fixare sunt bogateîn specii dar nu realizeazã o acoperiremai mare de 60–65%. Speciile cele maifrecvente sunt: Secale sylvestre, Aperaspica-venti ssp. maritima, Bromus tectorum,Gypsophila trichotoma, Plantago arenaria,Euphorbia seguierana, Koeleria glauca,Achillea ochroleuca, Asperula setulosa,Corispermum nitidum, Gypsophila pani-culata, Tragopogon floccosus, Festucabeckeri care alcãtuiesc etajul secundar alfitocenozelor. Speciile de talie mai maresunt: Centaurea arenaria, Stachys nitens,Scabiosa argentea, Dianthus polymorphus,Onobrychis arenaria, Syrenia canna,Holoschenus vulgaris care realizeazã stratulsuperior al vegetaþiei.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 16.1232 Pontic sand beachannual communitiesEUNIS: B1.132 Pontic sand beach annualcommunitiesAsociaþii vegetale: Secali sylvestri –Alyssetum borzeani (Borza 1931) Morariu1959, Aperetum maritimae Popescu etal. 1980.

60



Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Secale sylvestre, Apera maritima, Bromustectorum. Specii caracteristice: Secalesylvestre, Apera maritima, Bromus tecto-rum, Achillea ochroleuca. Pentru fitoce-nozele de la Agigea sunt diferenþiale locale:Alyssum borzeanum, Convolvulus persicus.Alte specii mai importante: Plantago are-naria, Gypsophila trichotoma, G. paniculata,Euphorbia seguierana, Thymelaea passe-rina, Cynodon dactylon, Syrenia cana,Astragalus virgatus, Festuca beckeri,Artemisia campestris, Stachys nitens. Speciiendemice ºi rare: Alyssum borzeanum,Convolvulus persicus.

Literaturã selectivã: Mititelu et al. 1973;Popescu, Sanda, Doltu 1980.


R1606Comunitãþi vest-pontice cu Salixrosmarinifolia ºi Holoschoenusvulgaris

Rãspândire: Delta Dunãrii (Caraorman,Letea, Sulina), Moldova (Hanu Conachi,jud. Galaþi).

Suprafeþe: Ocupã suprafeþe restrânse,circa 2–3 ha.

Staþiuni: Se dezvoltã pe dunele de nisipnefixate sau în curs de fixare, deficitareîn umiditate. Altitudine: 5–80 m. Clima: T = 10,5(110)–9,50C; P = 400–550 mm.Substrat: nisipuri. Soluri: nisipuri nefixate,deficitare în umiditate, foarte slab sãrã-turate (în Delta Dunãrii).

Structura: Etajul superior este realizat despeciile: Salix rosmarinifolia, Holoschoenusvulgaris, Calamagrostis epigeios, Chryso-pogon gryllus, Syrenia cana, Euphorbiasequierena. Etajul secund este formatdin speciile: Apera maritima, Gypsophilapaniculata, Asperula setulosa, Tragopogonfloccosus, Secale sylvestre, Festuca beckeri,Koeleria glauca, Minuartia viscosa.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix rosmarinifolia, Holoschoenus vulgaris,Calamagrostis arundinacea. Specii caracte-ristice: Salix rosmarinifolia, Holoschoenusvulgaris. Alte specii importante: Gypsophilapaniculata, Asperula setulosa, Tragopogonfloccosus, Secale sylvestre, Euphorbia

Corespondenþe:

NATURA 2000: 2190 Humid dune slacks EMERALD: – CORINE: 16.25 Dune thichetsPAL.HAB: 16.25 Dune thichetsEUNIS: B1.61 Coastal dune thichetsAsociaþii vegetale: Saliceto(rosmarinifoliae) – Holoschoenetumvulgaris Mititelu et al. 1973.

Convolvulus persicus pe dune vest-pontice cuSecale sylvestre, Apera maritima ºi Bromus tectorum

61


sequierana, Festuca beckeri, Koeleriaglauca, Viola kitaibeliana, Minuartia viscosa.Specii rare: Tragopogon floccosus.

Literaturã selectivã: Mititelu et al. 1973;Popescu et al. 1980; Popescu et al. 1997.


R1607Comunitãþi vest-pontice cuSchoenus nigricans

Rãspândire: Nisipurile maritime de pelitoralul Mãrii Negre, între Mamaia ºiNãvodari, Delta Dunãrii pe GrindulSãrãturile.

Suprafeþe: Ocupã suprafeþe mici, de câte500–1000 m2, totalizând 8–10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 10,50C;P = 400 mm. Substrat: nisipuri maritime.Soluri: nisipuri sãrãturoase, de originemarinã.

Structura: Fitocenozele de Schoenusnigricans, de pe nisipurile maritime suntalcãtuite din specii halofile ºi suportant halo-file cum sunt: Schoenus nigricans, Carexdistans, Lythrum salicaria, Sonchus arven-sis, Calamagrostis epigeios, Festuca arundi-nacea, Artemisia santonicum, Juncus

littoralis, Holoschoenus vulgaris, Agropyronjunceum, Cirsium alatum, care alcãtuiescstratul superior al vegetaþiei. Speciile maiscunde (10–20 cm) care formeazã etajulinferior sunt: Pulicaria dysenterica, Orchislaxiflora ssp. elegans, Teucrium scordium,Plantago maritima, Taraxacum bessara-bicum, Centaurium pulchellum, Samolusvalerandii, Cynodon dactylon, Gypsophilatrichotoma, Merendera sobolifera.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Schoenus nigricans, Teucrium scordium,Agrostis pontica. Specii caracteristice:Schoenus nigricans, Carex distans. Altespecii importante: Artemisia santonicum,Festuca arundinacea, Plantago maritima,Aster tripolium, Lythrum salicaria, Orchislaxiflora ssp. elegans, Mentha arvensis,Agrostis pontica, Centaurium pulchellum,Samolus valerandi, Juncus maritimus, J.littoralis, Cynodon dactylon, Gypsophilatrichotoma, Daucus guttatus ssp. zahariadi,Merendera sobolifera, Cirsium alatum.Specii rare: Merendera sobolifera.

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda1975; Popescu, Sanda, Doltu 1980.


R1608Comunitãþi vest-pontice cu Melilotusalba ºi Plantago arenaria

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 16.2 DunesCORINE: – PAL.HAB: 16.2124 Pontic white dunesEUNIS: B1.324 Pontic white dunesAsociaþii vegetale: Echio – Melilotetumalbi R. Tx. 1947 subas. plataginetosumarenariae Popescu et Sanda 1980.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6420 Mediterranean tallhumid herb grasslands of the Molinio –HoloschoenionEMERALD: 37.4 Mediterranean tall humidherb grasslandsCORINE: – PAL.HAB: 16.22B1 Western Pontic fixeddunesEUNIS: B1.4B1 Western Pontic fixed dunesAsociaþii vegetale: Schoenetumnigricantis (All. 1922) W. Koch 1926.

62


Rãspândire: Nisipuri marine pe litoralulMãrii Negre ºi în Delta Dunãrii (Sulina,Sf. Gheorghe).

Suprafeþe: Pe litoral (Nãvodari, CapulMidia) ca ºi la Sf. Gheorghe ocupã circa25–30 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1–3 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 350–500 mm. Relief: terenvãlurit cu dune de nisip de mici dimensiuni.Roci: nisipuri maritime, periodic spãlatede valurile puternice. Soluri: nisipuri mari-time în curs de fixare cu vegetaþie slabãdar cu acumulãri de materiale organicedepozitate de vânt în spaþiile joase dintredune. Umiditate deficitarã pe ridicãturilede nisip ºi moderatã în microdepresiuniledintre dune.

Structura: Melilotus alba se dezvoltãluxuriant în interdunele de pe litoralulnostru, precum ºi în Delta Dunãrii (Sf.Gheorghe, Sulina, Sfiºtovca) atingândînãlþimea de circa 1,5 m, realizând o aco-perire de 60–70%. În etajul superior semai dezvoltã: Centaurea arenaria, Elymussabulosus, Artemisia tschernieviana,Holoschoenus vulgaris. Etajul inferioreste realizat de numeroase specii dar cudensitate redusã. Dintre acestea maireprezentative sunt: Plantago arenaria,Gypsophila (perfoliata) trichotoma, Corisper-mum marschallii, Silene conica, Secalesylvestre, Salsola soda, Agrostis pontica.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Melilotus alba, Gypsophila perfoliata,Corispermum marschallii. Specii caracte-ristice: Melilotus alba, Secale sylvestre.Alte specii importante: Elymus sabulosus,Cynodon dactylon, Cakile maritima, Argusiasibirica, Sonchus arvensis, Salsola soda.

Literaturã: Popescu, Sanda 1978; Popescuet al. 1980.


R1609Comunitãþi vest-pontice cuScabiosa argentea (ucranica)

Rãspândire: Delta Dunãrii, pe dune mari-time în curs de fixare.


Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 400–450 mm. Relief: dune încurs de fixare. Roci: nisipuri maritime.Soluri: nisipuri în curs de fixare, deficitareîn umiditate.

Structura: Fitocenozele cuprind un numãrrelativ mare de specii (peste 60 de taxoni),dar densitatea acestora este redusã, aco-perirea nedepãºind 75%. Etajul superior,de 45–50 cm, este realizat de: Scabiosaargentea, Euphorbia seguierana, Syre-nia montana, Dianthus polymorphus,Centaurea arenaria, Consolida regalis,Stipa borysthenica ssp. sabulosa, Artemisiacampestris, Elymus sabulosus. Stratulinferior este alcãtuit din plante de 10–25 cmînãlþime, dintre care menþionãm: Carexcolchica, Secale sylvestre, Polygonumarenarium, Festuca beckeri, Bromus tecto-rum, Minuartia setacea, Koeleria glauca,Helichrysum arenarium, Gypsophila tricho-toma, Seseli arenarium.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex colchica, Artemisia campestris,Scabiosa argentea, Festuca beckeri ssp.arenicola. Specii caracteristice: Carex

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 16.2. DunesCORINE: –PAL.HAB: 16.22B1 Western Pontic fixeddunesEUNIS: B1.4B1 Western Pontic fixed dunesAsociaþii vegetale: Scabioso argenteae –Caricetum colchicae (Simon 1960) Krausch1965, Scabioso argenteae – Artemisietumcampestris Popescu et Sanda 1987.

63


colchica, Scabiosa argentea, Artemisiacampestris. Alte specii importante:Euphorbia seguierana, Syrenia montana,Secale sylvestre, Polygonum arenarium,Dianthus polymorphus ssp. bessarabicus,Centaurea arenaria, Minuartia setacea,Helichrysum arenarium, Gypsophilatrichotoma, Seseli arenarium, Asperulasetulosa. Specii rare: Convolvulus persicus,Fumana procumbens, Ephedra distachya,Syrenia montana.

Literaturã selectivã: Krausch 1965;Popescu, Sanda, Doltu 1980; Popescu,Sanda, Oroian 1997.


R1610Pajiºti vest-pontice deCalamagrostis epigeios ºiHoloschoenus vulgaris

Rãspândire: Dobrogea, pe nisipurile lito-rale între Mamaia ºi Midia-Nãvodari, DeltaDunãrii pe grindurile Letea, Caraorman,Sãrãturile.


Staþiuni: Altitudine: 1–5 m. Clima: T = 11–100C; P = 350–450 mm. Relief: terenuriplane ºi cu unele microdepresiuni unde seacumuleazã mai multã umezealã. Roci:nisipuri maritime, iar în Delta Dunãrii,aluviuni nisipoase secundar sãrãturate.

Structura: Specia dominantã, Calama-grostis epigeios, este plantã mare, peste1 metru înãlþime, ºi alcãtuieºte stratul supe-rior al vegetaþiei împreunã cu: Artemisiatschernieviana, Holoschoenus vulgaris,Lythrum virgatum, Festuca arundinaceassp. orientalis. Stratul inferior este formatdin specii de talie mai micã, dintre care maireprezentative sunt: Apera spica venti ssp.maritima, Agrostis pontica, Carex distans,Sonchus arvensis, Teucrium scordium,Cynodon dactylon.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Calamagrostis epigeios, Artemisia tscher-nieviana, Holoschoenus vulgaris. Speciicaracteristice: Calamagrostis epigeios,Holoschoenus vulgaris. Alte speciiimportante: Inula salicina, Apera spicaventi ssp. maritima, Agrostis pontica, Bro-mus tectorum, Carex distans, Sonchusarvensis, Lythrum virgatum, Teucriumscordium, Cynodon dactylon, Potentillareptans, Festuca arundinacea ssp.orientalis.

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda1976; Popescu, Sanda, Doltu 1980;Popescu, Sanda, Oroian 1997.


R1611Comunitãþi vest-pontice cuPetasites spurius

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 16.12334 Pontic sand beachPetasites communitiesEUNIS: B1.4B12 Northwestern Pontic fixeddunesAsociaþii vegetale: Argusio – Petasitetumspuriae (Borza 1931 n.n.) Dihoru etNegrean 1976.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 16.22B123 North-WesternPontic Calamagrostis – Scirpus fixed dunesEUNIS: B1.4B12 Northwestern Ponticfixed dunesAsociaþii vegetale: Holoschoeno –Calamagrostetum epigeios Popescu etSanda 1978 (Syn.: Calamagrostetumepigeios Eggler 1933 subas. arenosumPopescu et Sanda 1976).

64


Rãspândire: Nisipuri maritime în DeltaDunãrii: Sulina, Sfântu Gheorghe, Ciotic.

Suprafeþe: Aproximativ 10–15 ha, suprafaþaeste în creºtere deoarece Petasites esteîn continuã expansiune.

Staþiuni: Altitudine: 1–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 350–400 mm. Relief: Dunemaritime în curs de fixare. Roci: nispurimaritime. Soluri: nisipuri sãrãturate, de ori-gine marinã, umede în locurile depre-sionare ºi uscate pe dune.

Structura: Comunitãþile de Petasitesspurius sunt într-o continuã expansiuneîn Delta Dunãrii. Cele de la Sulina sedezvoltã pe dunele în formare ºi au caspecie codominantã Argusia sibirica curare exemplare de Secale sylvestre, Aperamaritima, Bromus tectorum. La Sfântu

Gheorghe ºi mai ales la Ciotic, Petasitesspurius dominã fitocenozele, iar Argusiasibirica lipseºte, fapt pentru care a fostseparatã subasociaþia petasitetosumspuriae Popescu et al. 1987.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Petasites spurius, Gypsophila trichotoma,Apera maritima. Specii caracteristice: Peta-sites spurius, Argusia sibirica. Alte speciiimportante: Secale sylvestre, Plantagoarenaria, Rumex dentatus ssp. halacsyi,Bromus tectorum.

Literaturã selectivã: Dihoru et Negrean1976; Popescu et al. 1998; Sanda, Popescu,Barabaº 1998.


65


66

R2201Comunitãþi danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis,Nitellopsis obtusa ºiLychnothamnus barbatus

Rãspândire: Bazinele acvatice, perma-nente, din lunca Dunãrii, Dobrogea ºiDelta Dunãrii.

Suprafeþe: 2.000–4.000 m2 în deltã.

Staþiuni: Altitudine: 0,5–40 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 450–550 mm. Relief:bazine acvatice permanente, ºanþuri dedrenaj cu apã stagnantã sau foarte lincurgãtoare. Substrat: depozite aluviale,nisipuri, luturi, argile.

Structura: Speciile dominante sunt în tota-litate submerse, cu acoperire de 40–60%,dintre care mai reprezentative sunt: Nitella

gracilis, Chara brauni, Tolypella syncarpa,Lychnothamnus barbatus, Chara aspera,C. tomentosa, C. fragilis, C. vulgaris. Lasuprafaþa apei se dezvoltã, în puþineexemplare, specii natante, nefixate cumsunt: Lemna minor, L. trisulca, Spirodelapolyrhiza, Salvinia natans, Azolla caro-liniana. În zonele unde apa este puþinadâncã se întâlnesc speciile: Eleocharispalustris, Schoenoplectus palustris, Alismaplantago-aquatica, Butomus umbellatus,Phragmites australis.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Chara braunii, C. canescens, C. tomentosa,C. fragilis, Nitella gracilis, Tolypella syn-carpa. Specii caracteristice: Chara braunii,C. fragilis, Nitella gracilis, Tolypella pro-lifera. Alte specii importante: Tolypella syn-carpa, Lychnothamnus barbatus, Lemnaminor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza, Salvi-nia natans, Azolla caroliniana, Myriophyllumspicatum, Ceratophyllum demersum, Najasminor, N. maritima, Potamogeton pecti-natus, Utricularia vulgaris, Ranunculustrichophyllus.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Ionescu Venera 1976, 1971; Sanda,Popescu, Stancu 2001.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 3140 Hard oligo-mesotrophic waters with benthic vegetationof Chara spp.EMERALD: 22.44 Chandalier algaesubmerged carpetsCORINE: 22.441 Chara carpets; 22.442Nitella carpetsPAL.HAB: 22.441 Chara carpets; 22.442Nitella carpetsEUNIS: C1.141 Chara carpets; C1.142Nitella carpetsAsociaþii vegetale: Nitelletum gracilisCoriolan 1957, Charetum braunii Coriolan1957, Tolypelletum proliferae Krause1969, Lychnothamnetum barbati Ionescu-Þeculescu 1967.

2.2.1. Ape stãtãtoare dulcicole (22)

2.2. APE CONTINENTALE (NON-MARINE) (2)

R2202Comunitãþi danubiene cu Lemnaminor, L. trisulca, Spirodelapolyrhiza ºi Wolffia arrhiza

Rãspândire: Ape stagnante (bãlþi, iazuri,braþe moarte ale râurilor) din zona decâmpie ºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: 2–3.000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 10–200 m. Clima: T = 11–100C; P = 350–550 mm. Relief:microdepresiuni cu apã permanentã, lacuri,bãlþi. Substrat: depozite aluviale, nisipuri,argile, luturi.

Structura: Stratul natant este dominat deLemna minor, Spirodela polyrhiza, Lemnatrisulca, mai rar Lemna gibba ºi Wolffiaarrhiza. Uneori aceste fitocenoze apar inter-calat în ochiurile de Phragmites australis,Typha angustifolia, Schoenoplectuslacustris. Sunt fitocenoze heliofile, sãraceîn specii, dominante în lacuri ºi bãlþi eutrofe.În anii secetoºi, fitocenozele de Lemnarezistã ºi pe terenurile scurse, dar suficientde umede. Stratul submers este alcãtuitdin Ceratophyllum demersum, Myriophy-llum spicatum, Potamogeton crispus, P.pectinatus, P. pusillus mai rar Hippurisvulgaris. Dintre speciile de Phragmitetalia

apar izolat: Phragmites australis, Oenantheaquatica, Butomus umbellatus, Alismaplantago-aquatica.

Valoare conservativã: moderatã ºi mareîn habitatele unde este prezentã Aldro-vanda vesiculosa (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyr-hiza, Wolffia arrhiza. Specii caracteristice:Lemna minor, L. gibba, L. trisulca, Spiro-dela polyrhiza, Aldrovanda vesiculosa.Alte specii importante: Salvinia natans,Azolla caroliniana, Utricularia vulgaris,Myriophyllum spicatum, Ceratophyllumdemersum, Nymphoides peltata, Trapanatans, Phragmites australis, Typha lati-folia, T. angustifolia, Oenanthe aquatica,Sagittaria sagittifolia, Sparganium erectum.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Nedelcu 1967, 1967; Popescu et al. 1984,1997.


R2203Comunitãþi danubiene cu Salvinianatans, Marsilea quadrifolia, Azollacaroliniana ºi A. filiculoides

Rãspândire: Ape puþin adânci, din CâmpiaMunteniei, lunca ºi Delta Dunãrii, Câmpiavesticã (Timiº – Bega, Criº).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3150 Natural eutrophiclackes with Magnopotamion orHydrocharition - type vegetationEMERALD: 22.415 Salvinia coversCORINE: 22.415 Salvinia corversPAL.HAB: 22.415 Salvinia coversEUNIS: C1.225 Flooating Salvinia natansmatsAsociaþii vegetale: Spirodelo – Salvinietumnatantis Slavniè 1965, Lemno – Azolletumcarolinianae Nedelcu 1967.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3150 Natural eutrophiclackes with Magnopotamion or Hydro-charition – type vegetationEMERALD: 22.41 Free-floating vegetationsCORINE: 22.411 Duckweed (Lemna,Spirodela, Wolffia) coversPAL.HAB: 22.411 Duckweed coversEUNIS: C1.221 Duckweed covers Asociaþii vegetale: Lemnetum minorisSoó 1927, Lemnetum gibbae Miyavaki etJ. Tx. 1960, Lemnetum trisulcae Knapp etStoffers 1962, Lemno – Spirodeletum W.Koch 1954, Wolffietum arrhizae Miyavakiet J. Tx. 1960, Spirodelo – AldrovandentumBorhidi et J. Komlodi 1959.

67

2.2. Ape continentale (non-marine) (2)

Staþiuni: Altitudine 10–200 m. Clima: T = 11–9,50C; P= 450–650 mm. Relief:bazine acvatice permanente, canale cu apafoarte slab curgãtoare. Substrat: depunerialuviale, nisipuri, luturi, argile.

Structura: Speciile de baza sunt: Salvinianatans, Azolla caroliniana, A. filiculoides,care dominã stratul natant. Fitocenozeleau dezvoltarea optimã în a doua parte asezonului de vegetaþie, când speciadominantã (Salvinia natans) realizeazã oacoperire de pânã la 90%. În sinuziasubmersã dominã în fitocenozele dinCâmpia Românã, Ceratophyllum demer-sum ºi Myriophyllum spicatum, iar în celedin Câmpia de Vest semnalãm prezenþaspeciilor: Najas minor, Hippuris vulgaris,Utricularia vulgaris. Aceste fitocenoze vinadesea în contact cu cele de: Lemno –Spirodeletum W. Koch 1954 ºi Lemno –Utricularietum Soó 1928, datoritã curenþilorde aer mai activi, care le deplaseazã dintr-oparte în alta.

Valoare conservativã: mare ºi foarte mareîn habitatele unde este prezentã speciaMarsilea quadrifolia (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salvinia natans, Azolla caroliniana, Lemnagibba, Wolffia arrhiza. Specii caracteristice:Azolla caroliniana, A. filiculoides, Salvinianatans, Spirodela polyrhiza. Alte speciiimportante: Ceratophyllum demersum,Utricularia vulgaris, Myriophyllum spicatum,Potamogeton pectinatus. Dintre speciilehelofile amintim ca exemplare izolate:Phragmites australis, Typha angustifolia,Sagittaria sagittifolia, Alisma plantago-aquatica.

Literaturã selectivã: Coldea 1997;Nedelcu 1967; Popescu et al. 1984, 1997;Sanda et al. 1994, 2001.


R2204Comunitãþi danubiene cu Ricciafluitans ºi Ricciocarpus natans

Rãspândire: Canalele obturate dinCâmpia Munteniei (Comana, Mogoºoaia,Cãldãruºani), cu ape stagnante, adeseareofile, puþin profunde, semiumbrite, cutemperatura medie anualã de +10,50C.

Staþiuni: Altitudine: 50–75 m. Clima: T = 10,5-–100C; P = 550–600 mm. Relief:teren plan, microdepresiuni cu apã perma-nentã. Substrat: loess.

Structura: Speciile dominante sunt brio-fitele (hepatice) Riccia fluitans ºi Riccio-carpus natans, între care se intercaleazãAzolla caroliniana ºi Salvinia natans.Acestea formeazã fitocenoze de dimensiunireduse (2–5 m2) cantonate în ºanþuri cu apãpermanentã, braþe obturate ale râurilorde câmpie, sau intrânduri, puþin adânci,ale bazinelor din zona de câmpie. Stratulemers este dominat de speciile de Ricciafluitans ºi Ricciocarpus natans, însoþitede unele elemente foto-reofile, moderatacidofile cum sunt: Lemna minor, Spirodelapolyrhyza, Utricularia vulgaris, ceea ceindicã un stadiu incipient de colmatare ºidescompunere a substanþelor organiceacumulate. Dintre speciile helofile aparaccidental: Phragmites australis, Ranuncu-lus sceleratus, Glyceria fluitans ºi Catabrosa

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3150 Natural eutrophiclackes with Magnopotamion or Hydro-charition - type vegetationEMERALD: 22.4 Euhydrophytic communitiesCORINE: 22.41 Free floating vegetationPAL.HAB: 22.35 Central Eurasian amphi-bious communitiesEUNIS: C1.22 Free floating vegetation ofmesotrophic waterbodiesAsociaþii vegetale: Riccietum fluitantisSlavniè 1956 em. R.Tx 1974.

68


aquatica. Fitocenozele se prezintã rare-fiate, având o acoperire de circa 55–60%.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Riccia fluitans, Ricciocarpus natans, Lemnaminor. Specii caracteristice: Riccia fluitans,Ricciocarpus natans. Alte specii importante:Salvinia natans, Spirodela polyrhiza, Cera-tophyllum demersum, Utricularia vulga-ris, Myriophyllum spicatum, Potamogetonpectinatus.

Literaturã selectivã: Gehu et al. 1994;Nedelcu et al. 1976; Popescu et al. 1984.


R2205Comunitãþi danubiene cuHydrocharis morsus-ranae,Stratiotes aloides ºi Utriculariavulgaris

Rãspândire: Lunca ºi Delta Dunãrii, Banat(Lugoj, Timiº – Bega), în ape ºi canale cuapã stãtãtoare sau foarte lin curgãtoare cudepuneri sau suspensii de material organic.

Staþiuni: Altitudine: de la 5 m în DeltaDunãrii pânã la 300 m în Banat. Clima:

T = 11–9,50C; P = 350–650 mm. Relief:bazine acvatice cu apã permanentã, adâncãde 40–50 cm. Substrat: depozite aluviale,nisipuri, argile.

Structura: Speciile de bazã sunt: Hydro-charis morsus-ranae, Stratiotes aloides,Salvinia natans, Marsilea quadrifolia,Utricularia vulgaris. Formeazã fitocenozecompacte, dar reduse ca dimensiuni înlocuri adãpostite, în ghioluri sau japºe lamarginea fâºiei de Phragmites australis ºiTypha latifolia, T. angustifolia. Stratul natanteste dominat de Hydrocharis morsus-ranaesau Stratiotes aloides, însoþite de o seriede specii ca: Spirodela polyrhiza, Lemnaminor, Wolffia arrhiza, Salvinia natans.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloi-des, Utricularia vulgaris. Specii caracte-ristice: Hydrocharis morsus-ranae, Stratio-tes aloides, Lemna minor, Utricularia vulga-ris. Alte specii importante: Trapa natans,Nuphar luteum, Salvinia natans, Vallisneriaspiralis, Najas minor, Myriophyllum spica-tum, Potamogeton crispus, P. pectinatus,Ceratophyllum demersum, Phragmitesaustralis, Butomus umbellatus, Alismaplantago-aqautica, Sagittaria sagittifolia,Polygonum amphibium.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Nedelcu 1973; Popescu et al. 1984.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 3150 Natural eutrophiclackes with Magnopotamion or Hydro-charition – type vegetationEMERALD: 22.4 Euhydrophyte communitiesCORINE: 22.412 Frogbit (Hydrocharismorsus-ranae) raftsPAL.HAB: 22.412 Frogbit rafts; 22.413water soldier raftsEUNIS: C1.222 Floating Hydrocharismorsus-ranae raftsAsociaþii vegetale: Hydrocharirtetummorsus-ranae Van Langendonck 1935,Stratiotetum aloidis Nowinski 1930, Lemno –Utricularietum vulgaris Soó (1928) 1947.

69


R2206Comunitãþi danubiene cuPotamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodeacanadensis ºi Najas marina

Rãspândire: Criºana, Banat, Oltenia,Muntenia, Dobrogea, Delta Dunãrii, înape permanente.


Staþiuni: Altitudine: 3–350 m. Clima: T = 11–9,50C; P = 350–650 mm. Relief:bazine acvatice (lacuri, bãlþi, canale decolectare a apelor). Substrat: depozitealuviale, nisipuri, luturi, argile.

Structura: Speciile dominante: Potamo-geton lucens, P. perfoliatus, P. gramineus,Elodea canadensis, Myriophyllum spica-tum, Ceratophyllum demersum, sedezvoltã în lacuri, bãlþi, canale de drenajcu ape stagnante sau lin curgãtoare,bogate în substanþe nutritive. În perioadade antezã, inflorescenþele apar la supra-faþa apei, favorizând instalarea unor speciinatante de mici dimensiuni: Lemna minor,Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azollacaroliniana, Spirodela polyrhiza. La sfârºi-tul sezonului vegetativ, întreaga vegetaþiese depune la fundul bazinelor, contribuindla colmatarea acestora.


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Potamogeton gramineus, P. lucens, P. perfoliatus, Ceratophyllum demersum,Najas marina. Specii caracteristice: Pota-mogeton lucens, P. perfoliatus, P. grami-neus, Ceratophyllum demersum. Altespecii importante: Elodea canadensis,Ceratophyllum submersum, Hydrocharismorsus-ranae, Utricularia vulgaris, Vallisne-ria spiralis, Najas minor, Myriophyllumspicatum, Trapa natans, Nuphar luteum,Nymphaea alba, Polygonum amphibium,Lemna minor, L. trisulca, Salvinia natans,Azolla filiculoides.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Nedelcu 1973; Pop, Cristea, Hodiºan 2002;Popescu et al. 1984; Sanda, Popescu,Stancu 2001.


R2207Comunitãþi danubiene cu Nymphaeaalba, Trapa natans, Nuphar luteumºi Potamogeton natans

Rãspândire: Bazine acvatice cu ape stãtã-toare sau lin curgãtoare din sud-vestulþãrii, Lunca ºi Delta Dunãrii, Moldova, înluncile Siretului ºi Prutului.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3160 Natural dystrophiclakes and pondsEMERALD: 22.43 Rooted floating vegetationCORINE: 22.43 Rooted floating vegetationPAL.HAB: 22.43111 Nuphar bedsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Myriophyllo verticillati– Nupharetum luteae W. Koch 1926,Nymphaeetum albae Vollmar 1947,Nymphoidetum peltatae (Allorge 1922)Bellot 1951, Trapetum natantis V. Kárpati1963, Potametum natantis Soó 1927.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3150 Natural eutrophiclackes with Magnopotamion or Hydro-charition – type vegetationEMERALD: 22.43 Rooted floating vegetationCORINE: 22.421 Large pondweed(Potamogeton) bedsPAL.HAB: 22.421 Large pondweed bedsEUNIS: – Asociaþii vegetale: Alianþa Potamogetonionpectinati W. Koch 1926 Görs 1977,Potamogetonetum lucentis Hueck 1931,Potamogetonetum perfoliati Koch 1926,Potamogetonetum graminei (Koch 1926)Passarge 1964 em. Görs 1977, Elodeetumcanadensis Eggler 1933, Potamo –Ceratophylletum submersi Pop 1962.

70



Staþiuni: În bazine acvatice cu apã perma-nentã. Altitudine: 5–150 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 350–450 mm. Substrat: Aluviunislab alcaline pânã la neutre.

Structura: Stratul natant este alcãtuit dinNymphaea alba, Trapa natans, Nymphoi-des peltata, Potamogeton natans. Sedezvoltã în ape puþin profunde (0,5–2 m),cu conþinut redus de substanþe nutritiveºi reacþie neutrã sau adesea alcalinã (pH = 7,5–8). Ocupau suprafeþe întinse înbãlþile Dunãrii, înainte de desecare. Înprezent, cele mai reprezentative fitocenozese gãsesc în Delta Dunãrii, unde ocupãsuprafeþe relativ mari. Stratul natant esteînsoþit frecvent de speciile alianþei Lemnionminoris. Stratul submers este format din:Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllumdemersum, Potamogeton crispus, P. pecti-natus.

Valoare conservativã: mare. Nymphaea alba în comunitãþi danubiene

71


Comunitãþi danubiene cu Trapa natans ºi Nymphaea alba

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Potamogeton natans, Nupharluteum, Nymphaea alba, Nymphoidespeltata, Trapa natans. Specii caracte-ristice: Nymphaea alba, Nuphar luteum,Nymphoides peltata. Alte specii importante:Ceratophyllum demersum, Myriophyllumspicatum, Potamogeton crispus, P. pecti-natus, Hippuris vulgaris, Elodea cana-densis. La suprafaþa apei plutesc speciilecaracteristice alianþei Lemnion, cum sunt:Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodelapolyrhiza precum ºi pteridofitele: Azollacaroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadri-folia. Prin îndiguirea Dunãrii ºi asanareabãlþilor din lunca fluviului, vegetaþia acvaticãdin zonã s-a diminuat foarte mult, iar unelespecii au dispãrut aproape complet.

Literaturã selectivã: Grigore 1971;Nedelcu 1972; Popescu et al. 1984, 1997;ªtefan et al. 1995.


R2208Comunitãþi danubiene cu Ranunculusaquatilis ºi Hottonia palustris

Rãspândire: Criºana, Banat, lunca ºi DeltaDunãrii, sudul Moldovei.

Suprafeþe: În bazinele cu apã perma-nentã 0,5–2 ha, în Delta Dunãrii supra-feþele sunt de 3–4 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2(5)–250 m. Clima: T = 10,5–90C; P = 450–600 mm. Relief:bazine acvatice cu apã permanentã darnu mai adânci de 1–1,5 m. Substrat: alu-viuni luto-nisipoase.

Structura: Vegetaþia este alcãtuitã dinspecii acvatice submerse, dintre care maireprezentative sunt: Ranunculus aquatilis,Hottonia palustris, Myriophyllum verticilla-tum, Ceratophyllum demersum. La supra-faþa apei se dezvoltã speciile ce realizeazãstratul natant al fitocenozelor cu: Lemnaminor, L. trisulca, Hydrocharis morsuranae,Wolffia arrhiza, Salvinia natans, Spirodelapolyrhiza.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Ranunculus aquatilis, Hottonia palustris,Polygonum amphibium. Specii caracte-ristice: Ranunculus aquatilis, Hottoniapalustris. Alte specii importante: Potamo-geton natans, Ranunculus trichophyllus,Myriophyllum verticillatum, M. spicatum,Ceratophyllum demersum, Lemna minor,L. trisulca, Spirodela polyrhiza, Typhaangustifolia, Phragmites australis.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Popescu A. et al. 1998; Sanda et al. 2001.


R2209Comunitãþi terþiare relicte cuNymphaea lotus var. thermalis

1 Numai pentru habitatele din Bucureºti ºi Lacul Snagov.

Corespondenþe:NATURA 2000: 31A0* Transsylvanian hot-spring lotus beds; 31B0*Sacred lotus beds 1

EMERALD: –CORINE: – PAL.HAB: 22.43113 Transsylvanian hot-spring lotus bedsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Nymphaeetum lotusthermalis Borza (1931) 1963.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3260 Water courses ofplain to montane levels with theRanunculion fluitantis and Callitricho-Batrachio vegetationEMERALD: 22.43 Rooted floating vegetation CORINE: –PAL.HAB: 24.43 Mesotrophic rivervegetationEUNIS: C1.3411 Ranunculus communitiesin shallow waterAsociaþii vegetale: Ranunculetum aquatilisSauer 1947, Gehu 1961, Hottonietumpalustris R.Tx 1937.

72


Rãspândire: Judeþul Bihor, Bãile Felix în apele Pârâului Peþea, Bucureºti, LaculSnagov.

Suprafeþe: 700–800 m2 (1000).

Staþiuni: Altitudine: 150 m. Clima: T = 9,50C;P = 600–700 mm. Relief: bazine cu apãtermalã 20–300C în lacul ºi pârâul Peþea –Bãile Felix – Oradea. Substrat: aluviunirecente, neutre sau bazice (pH – 7,5–8).

Structura: Cenozele termofile edificatede Nymphaea lotus var. thermalis sedezvoltã în apele calde, cu temperaturãde 20–300C. Specia dominantã Nymphaealotus var. thermalis este consideratã relictterþiar ºi reprezintã „o oazã tropicalã înmijlocul unei vegetaþii eurosiberiene” (Borza1963). În componenþa fitocenozei mai parti-cipã: Ceratophyllum demersum, Sparga-nium erectum, ssp. neglectum, Butomusumbellatus, Alisma plantago-aquatica, ºiexemplare rare de Phragmites australis.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Nymphaea lotus var. thermalis. Speciicaracteristice: Nymphaea lotus var. therma-lis. Alte specii importante: Ceratophyllumdemersum, Butomus umbellatus, Sparga-nium erectum ssp. neglectum, Alismaplantago-aquatica, Phragmites australis.În cadrul fitocenozelor de Nymphaea aumai fost introduse unele specii tropicale,care au devenit concurente periculoasepentru nufãr. Din aceastã categorie menþio-nãm: Myriophyllum brasiliense, Pistia stra-tiotes, Nelumbo nucifera (31A0*). Nelumbonucifera (lotus indian) de la Snagov ºiBucureºti s-a aclimatizat ºi formeazã fito-cenoze relativ întinse pe lacurile din loca-litãþile menþionate (31B0*). Specii ende-mice: Nymphaea lotus var. thermalis.

Literaturã selectivã: Borza 1963; Sanda,Popescu, Stancu 2001.


73


Comunitate terþiarã relictã cu Nymphaea lotus var. thermalis

R2210Comunitãþi danubiene cuBolboschoenus maritimus ºiSchoenoplectus tabernaemontani

Rãspândire: În luncile râurilor de câmpiedin întreaga þarã: Transilvania, Banat,Oltenia, Muntenia, Moldova, Dobrogea ºiDelta Dunãrii.

Suprafeþe: De la 100 m2 pânã la 2–3 ha (înDelta Dunãrii), totalizând peste 150–200 ha.

Staþiuni: Altitudine: 10–300 m (înTransilvania). Clima: T = 11–9,50C; P = 350–700 mm. Relief: teren plan sau foarte slabînclinat. Substrat: aluviuni, nisipuri. Soluri:gleiosoluri slab sãrãturate, cu exces de umi-ditate în prima parte a sezonului de vegetaþie.

Structura: Etajul superior este alcãtuit,în cea mai mare parte, de Bolboschoenusmaritimus la care se mai adaugã: Schoeno-plectus tabernaemontani, Schoenoplectustriqueter, Carex riparia, Phragmites austra-lis, Alisma plantago-aquatica, Lycopuseuropaeus, Stachys palustris, Butomusumbellatus, Glyceria maxima, Rorippaamphibia, Veronica anagalis-aquatica,Ranunculus sceleratus, Aster tripolium.Acest etaj are înãlþimea de 40–50 cm ºiacoperirea de 75–90%. Etajul inferior estecompus din specii de talie micã, cu rolimportant în structura fitocenozelor. Celemai frecvente plante din aceastã cate-gorie sunt: Potentilla reptans, Agrostisstolonifera, Ranunculus repens, Juncusgerardi, Eleocharis palustris, Galiumpalustre. În zonele cu concentraþie mare

de sãruri apar plantele halofile: Suaedamaritima (pannonica), Suaeda splendens,Spergularia maritima, Aeluropus littoralis,Crypsis aculeata, Eleocharis uniglumis,Carex distans.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Bolboschoenus maritimus, Schoenoplectustabernaemontani, Aster tripolium. Speciicaracteristice: Bolboschoenus maritimus,Schoenoplectus tabernaemontani, Astertripolium. Alte specii importante: Teucriumscordium, Schoenoplectus triqueter, Carexriparia, Agrostis stolonifera, precum ºi uneleplante halofile ca: Spergularia maritima,Crypsis aculeatus, Aeluropus littoralis,Suaeda maritima, Junus gerardi, Phragmi-tes australis, Eleocharis palustris, Menthaaquatica, Galium palustre, Lycopus euro-paeus, Oenanthe aquatica, Stachyspalustris.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Nedelcu 1973; Pop 1968; Popescu, Sanda1977; Popescu, Sanda, Doltu, Nedelcu1972, 1984.


R2211Comunitãþi danubiene cuCyperus fuscus ºi C. flavescens

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3130 Oligotrophic to meso-trophic standing waters with vegetation ofthe Littorelletea uniflorae and/or Isoeto-NanojunceteaEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 22.32. Euro-Siberian dwarfannual amphibians swardsEUNIS: C3.51 Euro-Siberian dwarf annualamphibians swardsAsociaþii vegetale: Cyperetum flavescentiKoch ex Aichinger 1933, Juncetum bufoniiFelföld 1942, Cypero – LimoselletumKornek 1960.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: 22.3 Amphibious communitiesPAL.HAB: 22.353 Ponto-Pannonic halo-nitrophile amphibious communitiesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Bolboschoenetummaritimi Eggler 1933, Schoenoplectetumtabernaemontani Soó 1947.

74


Rãspândire: Banat, Muntenia, Lunca ºiDelta Dunãrii.

Suprafeþe: În funcþie de dimensiunile bazi-nelor acvatice, acestea ocupã suprafeþede la 200–500 m2, pânã la mai multe ha.

Staþiuni: Altitudine: 50–350 m. Clima: T = 10,5–90C; P = 350–550 mm; Relief:teren plan sau foarte uºor înclinat.Substrat: depozite aluviale, luto-nisipoaseprofunde. Soluri: aluviosoluri, uneori slabsalinizate.

Structura: Vegetaþia realizeazã un singurstrat ºi este alcãtuit din: Cyperus fuscus,C. flavescens, Gnaphalium uliginosum,Isolepis supina, Lindernia procumbens,Elatine triandra, Juncus bufonius, Limosellaaquatica, Lythrum hyssopifolium, Cyperusmichelianus. Pe terenurile cu acumulãri desãruri (cum este cazul luncii Cãlmãþuiuluila Buzãu) se dezvoltã masiv Myosurusminimus, Centaurium pulchellum, Ranuncu-lus pedatus, Trifolium fragiferum.


Compoziþia floristicã: Specii edificatoare:Cyperus flavescens, Juncus bufonius,Lindernia procumbens. Specii caracte-ristice: Juncus bufonius, Cyperus flaves-cens, Lindernia procumbens, Ranunculuslateriflorus. Alte specii importante: Cyperusmichelianus, Cyperus glomeratus, Centun-cus (Anagallis) minimus, Eleocharis acicu-laris, Isolepis supina, Elatine triandra, Gna-phalium uliginosum, Gypsophila muralis,Juncus compressus, Potentilla supina.

Literaturã selectivã: Cârþu 1973; Coldeaet al. 1997; Drãgulescu 1995; Grigore 1971;Mititelu et Barabaº 1972; Pop 1968.


R2212Comunitãþi danubiene cuRanunculus lateriflorus, Radiolalinoides ºi Lindernia procumbens

Rãspândire: Câmpia Banatului, CâmpiaRomânã, Lunca Dunãrii, Delta Dunãrii.

Suprafeþe: De la 200–300 m2 pânã la4–5 ha.

Staþiuni: Altitudine: 100–300 m. Climã:continentalã. T = 11–90C; P = 350–550 mm;Relief: microdepresiuni pe terenuri plane.Roci: depozite loesoide, luturi, argile. Sol:brun de pãdure levigat, cernoziom levigatuneori sãrãturat (solodii).

Structura: Vegetaþia anualã ocupã repedeterenurile eliberate de apã. Speciile celemai fidele sunt: Gypsophila muralis,Radiola linoides, Centaurium pulchellum,Juncus bufonius, Ranunculus lateriflorus,Eleocharis carniolica, Isolepis supina,Lindernia procumbens, Pulicaria vulgaris,Heleochloa alopecuroides, Elatine alsi-nastrum, Peplis portula. În marea lor majo-ritate, speciile sunt plante anuale ºi reali-zeazã un singur strat.

Valoare conservativã: mare ºi foartemare în habitatele unde este prezentãspecia Caldesia parnasifolia (DH2).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3130 Oligotrophic tomesotrophic standing waters withvegetation of the Littorelletea unifloraeand/or Isoeto-NanojunceteaEMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 22.32. Euro-Siberian dwarfannual amphibians swardsEUNIS: C3.51 Euro-Siberian dwarfannual amphibians swards Asociaþii vegetale: Limoselleto –Ranunculetum lateriflori Pop (1962) 1968,Gypsophileto muralis – Radioletumlinoides Mititelu et al. 1973.

75


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Ranunculus lateriflorus, Lindernia pro-cumbens, Radiola linoides. Specii caracte-ristice: Limosella aquatica, Ranunculuslateriflorus, Gypsophila muralis, Radiolalinoides. Alte specii importante: Caldesiaparnasitolia, Heleochloa alopecuroides,Lythrum thymifolia, Centaurium pulchellum,Junucs bufonius, Mentha pulegium, Isolepissupina, Cyperus michelianus, Eleocharispalustris, Trifolium fragiferum.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Drãgulescu 1995; Grigore 1971; Pop 1968;Popescu et al. 1984; Sanda, Popescu,Stancu 2001.


R2213Comunitãþi danubiene cu Eleocharisacicularis ºi Littorella uniflora

Rãspândire: Câmpia Criºurilor, Timiº-Bega,Muntenia, lunca Siretului, Delta Dunãrii.


Staþiuni: Altitudine: 10–250 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 350–550 mm; Relief:teren plan. Substrat: depozite aluviale,luto-argiloase, nisipoase. Soluri: luvosoluri,gleiosoluri, aluviosoluri.

Structura: Specia dominantã esteEleocharis acicularis, alãturi de care sedezvoltã: Juncus bulbosus, Hypericumhumifusum, Eleocharis carniolica,Ranunculus flammula, iar în locurile cuapã permanentã apare, în cantitateapreciabilã, Marsilea quadrifolia. În DeltaDunãrii fitocenozele au în compoziþiespeciile: Mentha pulegium, Gnaphaliumuliginosum, Cyperus fuscus, Potentillasupina, Pulicaria vulgaris, Potentilla reptans.Ocupã suprafeþe restrânse în jurul bazi-nelor acvatice, temporar inundate (3–4 lunipe an). Aria principalã de distribuþie a acestuitip de vegetaþie este în zona subconti-nentalã a Europei Centrale ºi de Est(Pietsch 1966, Patt 1995).

Valoare conservativã: mare ºi foartemare în habitatele unde este prezentãspecia Marsilea quadrifolia (DH2).

Compoziþia floristicã: Specii edificatoare:Eleocharis acicularis, Cyperus flavescens.Specii caracteristice: Eleocharis acicularis,Peplis portula. Alte specii importante: Ela-tine alsinastrum, Lindernia procumbens,Cyperus hamulosus, Junucus bufonius,Lythrum hyssopifolium, Mentha pulegium.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1966;Coldea et al. 1997; Popescu, Sanda etStancu 2001.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 3130 Oligotrophic tomesotrophic standing waters withvegetation of the Littorelletea unifloraeand/or Isoeto-NanojunceteaEMERALD: 22.32 Euro-Siberian dwarfannual amphibians swardsCORINE: –PAL.HAB: 22.32 Euro-Siberian dwarfannual amphibians swardsEUNIS: C3.44 Eleocharis acicularis bedsAsociaþii vegetale: Eleocharidetum acicu-laris W. Koch 1926 emend. Oberd. 1957.

76


77


R2301Comunitãþi vest-pontice cuRuppia maritima

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre (Midia,Agigea, Mangalia), Transilvania (Someºeni-Cluj, Turda, Ocna Sibiului).

Suprafeþe: 50–250 m2.

Staþiuni: Altitudine: 0–200 m. Clima: T = 110C; P = 400–450 mm. Relief: ochiuride apã sãratã. Substrat: depozite salifere,nisipuri maritime sãrãturate.

Structura: Speciile dominante Ruppia mari-tima, Zannichellia palustris, Potamogetonpusillus, Zostera nolti se dezvoltã în apesalmastre, puþin adânci, microdepresiunidin lungul litoralului, cu substrat formatdin nisipuri fine în amestec cu argile.Fitocenozele sunt sãrace, în afarã despeciile edificatoare ºi dominante s-au maigãsit: Najas minor, Potamogeton pecti-natus ºi foarte rar exemplare de Bolbo-schoenus maritimus, Phragmites australis,Heleocharis uniglumis. Amenajarea plajelorºi construcþia combinatului de la Midia –Nãvodari au dus la reducerea sau chiarla dispariþia acestor fitocenoze.

1 Pentru habitatele de pe litoralul Mãrii Negre.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Ruppia maritima, Zannichellia pedicelata,Potamogeton pectinatus. Specii caracte-ristice: Ruppia maritima, Potamogetonpectinatus. Alte specii importante: Zanni-chellia palustris, Najas minor, Bolbo-schoenus maritimus, Ranunculus baudotii.

Literaturã selectivã: Drãgulescu 1995;Prodan 1939; Todor 1948.


R2302Comunitãþi ponto-panonice cu Zannichellia palustris ºiZ. pedicellata

Rãspândire: Sporadic în Banat (interfluviulTimiº-Bega), Oltenia (Slatina), Transilvania(Bãile Sãrate Turda), Moldova (ValeaBârladului), Dobrogea (Midia – Nãvodari).

Suprafeþe: Ocupã suprafeþe mici de50–250 m2, totalizând 4–5 ha.

Staþiuni: Altitudine: 0–250 m. Clima: T = 10,5–90C; P = 350–600 mm. Relief:

Corespondenþe:

NATURA 2000: –MERALD: –CORINE: 23.211 Tasselweed communitiesPAL.HAB: 23.113 Ponto-Pannonic salt lakesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Zannichellietumpalustris Lang 1967, Zannichellietumpedicellatae Nordh. 1954 em. Pott 1992.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1150*Costal lagoons 1

EMERALD: –CORINE: 23.211 Tasselweed communitiesPAL.HAB: –EUNIS: –Asociaþii vegetale: Ruppietum maritimae(Hacquette 1927) Iversen 1934.

2.2.2. Ape stãtãtoare saline ºi salmastre (23)

Mici ochiuri de apã sãratã. Substrat: depo-zite salifere, nisipuri maritime (pe litoral).

Structura: Fitocenozele sunt realizatede specii hidrofile, submerse dintre caresemnalãm: Zannichellia palustris, Z. pedi-cellata, Potamogeton trichodes, Najasminor, Myriophyllum spicatum, Potamo-geton pectinatum, P. pusillus, Ranuncu-lus trichophyllus. Speciile palustre suntpuþine la numãr ºi cu puþini indivizi(Phragmites australis, Butomus umbe-llatus, Alisma plantago-aquatica, A. lanceo-latum, Oenanthe aquatica).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Zannichellia palustris, Z. pedicellata,Potamogeton pectinatus, Najas minor.Specii caracteristice: Zannichellia palustris,Z. pedicellata. Alte specii importante: Najasminor, Potamogeton trichodes, Myrio-phyllum spicatum, Potamogeton pusillus,Ranunculus trichophyllus, Lemna minor,Salvinia natans, Spirodela polyrhiza,Sagittaria sagittifolia, Alisma lanceolatum.

Literaturã selectivã: Dobrescu 1970;Grigore 1971; Mititelu et Barabaº 1972;Soran 1956; Pop, Cristea, Hodiºan 2002;Todor 1948.


R2303Comunitãþi ponto-sarmatice cuNajas marina

Rãspândire: Criºana (Câmpia Criºurilor),Câmpia Munteniei, Dobrogea, DeltaDunãrii.


Staþiuni: Altitudine: 0–200 m. Clima: T = 10,5–90C; P = 450–500 mm. Relief:Bazine cu ape sãrate de mici dimensiuni.Substrat: depozite aluviale, nisipuri mari-time (Delta Dunãrii). Soluri: aluviuni slabsãrãturate (pH = 7,3–8).

Structura: Specia dominantã Najasmarina, este o plantã hidrofilã, submersã,fixatã de substrat, care se dezvoltã înape puþin adânci (50–100 cm). În cadrulfitocenozelor se mai dezvoltã speciile:Ceratophyllum demersum, Myriophyllumverticillatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus. Dintre speciile natante maiimportante sunt: Lemna minor, L. trisulca,Salvinia natans, Spirodela polyrhiza. Speciipalustre mai frecvente sunt: Phragmitesaustralis, Butomus umbellatus, Typha lati-folia, Sparganium erectum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Najas marina, Ceratophyllum demersum.Specii caracteristice: Najas marina. Altespecii importante: Ceratophyllum submer-sum, Hydrocaris morsus-ranae, Najasminor, Schoenoplectus lacustris.

Literaturã selectivã: Popescu et. al. 1984;Nedelcu et al. 1986; Pop 1968.

Redactat: A. Popescu.Corespondenþe:

NATURA 2000: 1160 Large shallow inletsand baysEMERALD: –CORINE: 23.211 Tasselweed communitiesPAL.HAB: 23.211 Athalassic tasselweedcommunitiesEUNIS: – Asociaþii vegetale: Najadetum marinaeFukarek 1961.

78


R3101Tufãriºuri pitice sud-est carpaticede azalee (Loiseleuria procumbens)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, în etajul alpin.

Suprafeþe: suprafeþe reduse, mozaicate,însumând < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2000–2200 m. Climã:T = 0,0– -1,40C, P = 1350–1450 mm. Relief:platouri, culmi domoale, însorite, expusela vânt. Roci: silicioase, gresii, rar conglo-merate. Soluri: podzoluri scheletice sauprepodzol, sãrace în substanþe nutritive(V = 8–20%), foarte acide (pH = 4–4,5).

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii oligoterme, xerofile, oligotrofe,acidofile. Specia edificatoare Loiseleuriaprocumbens are tulpini repente aºa încâtstratul arbustiv este redus ca înãlþime la10 cm. Speciile de graminee dominante,Festuca supina, Nardus stricta, Agrostisrupestris se înalþã deasupra lui la 10–15 cm.Stratul ierburilor este completat de Potentilla

ternata, Campanula alpina, Phyteumaconfusum, Hieracium alpinum, Geummontanum, Ligusticum mutellina. Stratulmuºchilor ºi lichenilor este completat despecii cu flori, însã cu tulpini scurte, precumPrimula minima; dominanþi sunt licheniiCetraria islandica ºi Thamnolia vermicularis;el se înalþã la 5 cm. Acoperirea fitocenozeieste variabilã, între 35–85%.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Loiseleuria procumbens. Specii caracte-ristice: Cetraria islandica, Loiseleuriaprocumbens. Alte specii importante: Carexcurvula, Oreochloa disticha, Campanulaalpina, Festuca supina, Primula minima,Avenula versicolor, Phyteuma confusum,Luzula spicata, Sesleria coerulans, Seneciocarpaticus, Arenaria alpina, Vacciniumgaultherioides, Empetrum nigrum spp.hermaphroditum, Thamnolia vermicularis,Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium myrtillus,Rhododendron myrtifolium, Anthemiscarpatica, Hieracium alpinum, Juncus trifi-dus, Pulsatilla alba, Minuartia sedoides,Potentilla ternata, Antennaria dioica, Geummontanum, Ligusticum mutellina, Poaalpina, Phleum alpinum, Nardus stricta,Agrostis rupestris.

Valoare conservativã: mare, arealele fiindreduse, distribuite în condiþii de viaþã difi-cile de supravieþuire.

Literaturã selectivã: Coldea 1990; Puºcaruet al. 1956; Ghiºa 1940; Puºcaru-Soroceanuet al. 1981; Borza 1934; Resmeriþã 1982;Csürös 1956; Buia et al. 1962; Boºcaiu1971; Popescu G. et al. 2001.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and BorealheathsEMERALD: 31 Temperate heath and scrub31.4 Alpine and Boreal heathsCORINE: 31.411 Loiseleuria heathsPAL.HAB: 31.4113 Carpathian dwarf azaleaheathsEUNIS: F2.211 Alpide dwarf azalea heathsAsociaþii vegetale: Cetrario - Loiseleurietumprocumbentis Br.-Bl. et al.1939. Syn. (Loise-leurietum procumbentis Puºcaru et al.1956).

79

2.3.1. Lande ºi tufãriºuri temperate (31)

2.3. TUFÃRIºURI ºI PAJIºTI (3)

R3102Tufãriºuri sud-est carpatice deSalix hastata

Rãspândire: Carpaþii Orientali (MunþiiRodnei) ºi Carpaþii Meridionali (MunþiiParâng), în etajul subalpin.

Suprafeþe: suprafeþe mici, cca. 100 m2,distribuite mozaicat cu alte tufãriºuri piticeºi pajiºti. Total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1700–1960 în nord ºipeste 1900 pânã la 2200 m în sud, panteînclinate. Climã: T = 1,0– 0,00C; P = 1300–1400 mm. Versanþi nordici, poliþe saujgheaburi, stâncãrii umede, mai ales pecalcare. Soluri: superficiale, cu mult mate-rial schelet, pe grohotiºuri, cu o aciditateslabã sau chiar neutrã.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii oligoterme, higrofile, calcifile. Estealcãtuitã din douã straturi: cel superior estedominat de specia arbustiv-subarbustivãSalix hastata, care realizeazã o acoperirede 80–100%; stratul al doilea este formatdin ierburi, graminee în cea mai mareparte (Trisetum fuscum, Nardus stricta,Festuca supina, Festuca picta sau Calama-grostis villosa) dar ºi diverse dicotiledonate.Specia edificatoare nu depãºeºte 1,5 mînãlþime, are rãdãcini puternice cu carefixeazã terenurile pe care se instaleazã,având un rol antierozional bine cunoscut.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix hastata, Trisetum fuscum, Nardusstricta. Specii caracteristice: Salix hastata,Trisetum fuscum. Alte specii importante:Calamagrostis villosa, Campanula abietina,Hypericum richeri ssp. grisebachii, Festucapicta, Adenostyles alliariae, Heracleumpalmatum, Aconitum tauricum, Achilleadistans, Leucanthemum waldsteinii, Rumexalpestris, Veratrum album, Chaerophyllumhirsutum, Senecio subalpinus, Geraniumsylvaticum, Viola biflora, Nardus stricta,Festuca supina. Specii endemice: Trisetumfuscum, Heracleum carpaticum.

Valoare conservativã: mare; habitatul esterar întâlnit în România. Cuprinde speciiendemice, subendemice ºi rare.

Literaturã selectivã: Coldea 1990, 1991;Buia et al. 1962.


R3103Tufãriºuri sud-est carpatice deSalix bicolor

Rãspândire: intrazonal, Carpaþii Meridionali(Valea Sebeºului, la Tãrtãrãu, Oaºa), înetajul boreal.

Suprafeþe: restrânse; total < 10 ha.

Staþiune: Altitudine: 1350–1400 m. Clima:T = 3,50C, P = 1050 mm. Relief: vale

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4080 Sub-Arctic Salixspp. scrubEMERALD: 31 Temperate heaths and scrubCORINE: 31.622 Subarctic willow brush PAL.HAB: 31.62153 Hercynio-CarpathianSilesian wilow brush EUNIS: F2.3215 Hercynio-CarpathianSilesian wilow brushAsociaþii vegetale: Salicetum bicoloris(Borza 1959 n.n.) Popescu et al. 1986.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4080 Sub-Arctic Salixspp. scrubEMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heathsCORINE: 31.62 Willow (Salix) brushPAL.HAB: 31.62153 Hercynio-Carpathiansmall willow brushEUNIS: F2.3215 Hercynio-Carpathianwillow brushAsociaþii vegetale: Triseto fusci –Salicetum hastatae Coldea (1986) 1990(Syn. Salicetum hastatae Buia et al. 1962).

80

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

montanã, depresionarã, structuratã camlaºtinã. Roci: cristaline, gneisuri-grani-togneisuri, erodate de râu ºi transformateîn aluviuni. Soluri: turbosoluri, pe marginede râu, cu aciditate moderatã (pH = 6,5).

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii de mlaºtini oligotrofe. Specia domi-nantã Salix bicolor este relictarã, rarã înCarpaþii româneºti ºi formeazã un tufãriºîn mlaºtinã. Stratul arbuºtilor este practicmonodominant, cu participare mult mairedusã ºi sporadicã a lui Salix cinerea, cuacoperire de 60–85%. Înãlþimea stratului,cuprinsã în medie între 1,2–1,5 m. Stratulierburilor este variabil ca acoperire (30–80%),cu înãlþime cuprinsã între 30–80 cm, înmedie. Diversitatea este mai redusã decâtîn alte mlaºtini, dar dominã Agrostis canina,Deschampsia caespitosa, Carex echinata,Nardus stricta, Valeriana simplicifolia ºiFilipendula ulmaria, Scirpus sylvaticus,Cardamine pratensis, Cirsium rivulare,Geum rivale.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix bicolor. Specii caracteristice: Salixbicolor. Alte specii importante: Salix cine-rea, Carex echinata, Carex fusca, Agrostiscanina, Eriophorum vaginatum, Luzulasudetica, Sphagnum magellanicum, Vale-riana simplicifolia, Pedicularis palustris,Geum rivale, Scirpus sylvaticus, Cirsiumrivulare, Juncus conglomeratus, Calthapalustris, Polygonum bistorta, Cardamineimpatiens, Myosotis scorpioides, Filipendulaulmaria, Galium palustre, Carex rostrata,Epilobium nutans, Senecio subalpinus,Deschampsia caespitosa, Nardus stricta,Cardamine pratensis.

Valoare conservativã: mare, habitatul esterar în România ºi include specii relictare(Salix bicolor).

Literaturã selectivã: Popescu A. et al.1986; Borza A. 1959.


R3104Tufãriºuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendronmyrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus)

Rãspândire: Carpaþii Orientali (MunþiiMaramureºului, Munþii Rodnei, MunþiiCãlimani, Munþii Bistriþei, Munþii PiatraMare, Muntele Postãvarul) ºi CarpaþiiMeridionali (Munþii Piatra Craiului, MunþiiBucegi, Munþii Sebeºului, Munþii Retezat,Munþii Fãgãraº, Munþii Parâng, MunþiiIezer-Pãpuºa, Cãpãþânii, Valea Olteþului,Þarcu, Godeanu, Cernei, Munþii Semenic),în etajul subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: întinse > 10.000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1800–2400 m. Clima:T = 1,0– -2,00C, P = 1300–1450 mm, zonevântuite. Relief: versanþi, coame montanecu expoziþii N ºi NE ºi înclinaþii medii-mari.Roci: silicioase dar ºi conglomerate cucalcare. Soluri: superficiale, scheletice, lito-soluri, rankere ºi criptopodzoluri, humosio-soluri (sub fitocenozele instalate secundar),reacþie puternic acidã pânã la acidã (pH = 4,7–5,0), oligobazice (V = 20–25%).

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii alpine, circumpolare ºi boreale, eco-logic fiind oligoterme, mezo-xerofile, mode-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and BorealheathsEMERALD: 31.424 Carpathian Kotschy’salpenrose heathsCORINE: 31.4 Alpine and Boreal heathsPAL.HAB: 31.424 Carpathian Kotschy’salpenrose heathsEUNIS: F2.224 Carpathian Rhododendronkotschyi heathsAsociaþii vegetale: Rhododendro myrtifolii –Vaccinietum Borza (1955) 1959 em.Boºcaiu 1971 (Syn.: Rhodoretum kotschyiauct. rom., Rhodoreto – Juncetum trifidiResmeriþã 1974 – saxifragetosumpanniculatae Horeanu et Viþalariu 1991).

81


rat pânã la puternic acidofile. Fitocenozaeste primarã, dar se extinde ca vegetaþiesecundarã atât în jnepeniºurile ºi molidi-ºurile defriºate cât ºi în pajiºtile alpinedegradate. Stratul subarbustiv este dominatde Rhododendron myrtifolium (Rh. kotschy),Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea,Vaccinium gaultherioides. Înãlþimea stratuluieste20–40 cm. Acoperirea 80–100%. Stratulierburilor nu este distinct, se întrepãtrundecu cel al subarbuºtilor fiind dominante spe-ciile Nardus stricta, Anthoxanthum odora-tum, Luzula luzuloides. Biomasa stratuluiarbustiv este de 10,11 t.s.u./ ha iar a stra-tului ierburilor este de 2,51 t.s.u./ ha. Stratulmuscinal se ridicã la 5 cm înãlþime, fiindprezente speciile Dicranum scoparium,Hylocomyum splendens, Polytrichum juni-perinum. La acest nivel se dezvoltã ºi unelespecii de dicotiledonate, precum: Potentillaternata, Homogyne alpina, Loiseleuriaprocumbens, Geum montanum.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Rhododendron myrtifolium (Rh. kotschy),Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea.

Specii caracteristice: Rhododendron myrti-folium, Vaccinium myrtillus, Saxifraga pani-culata, Campanula kladniana, Vacciniumgaultherioides. Alte specii importante:Bruckenthalia spiculifolia, Pinus mugo,Juniperus sibirica, Campanula abietina,Campanula serrata, Potentilla ternata,Pinus cembra, Loiseleuria procumbens,Carex atrata, Avenula versicolor, Piceaabies, Homogyne alpina, Luzula sylvatica,Soldanella hungarica ssp. major, Cala-magrostis villosa, Lonicera caerulea,Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa,Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago,Lycopodium annotinum, Nardus stricta,Anthoxanthum odoratum, Luzula luzuloides,Geum montanum, Dicranum scoparium,Hylocomyum splendens, Polytrichum juni-perinum. Specii endemice: Melampyrumsaxuosum.

Valoare conservativã: mare, habitate peri-clitate de numeroase impacturi negativeantropice.

82


Tufãriºuri pitice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) ºi afin (Vaccinium myrtillus)

Literaturã selectivã: Resmeriþã 1982;Coldea 1990; Mititelu et al. 1986; Puºcaruet al. 1956; Beldie 1967; Buiculescu 1972;Sanda et al. 1977; Borza 1959; Coldea1991; Popescu G. et al. 2001; Buia et al.1962; Alexiu 1998; Mihãilescu 2001;Resmeriþã 1978; Horeanu et Viþalariu 1991;Sanda et Popescu 1988; Pãun et PopescuG.,1975; Boºcaiu 1971; Chifu et al. 1989;Resmeriþã et Raþiu 1983; Sanda et Popescu1988; Coldea et Pânzaru 1986; Puºcaru-Soroceanu E. et al. 1981.


R3105Tufãriºuri sud-est carpatice dejneapãn (Pinus mugo) cu smirdar(Rhododendron myrtifolium)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, Carpaþii Occidentali, în etajulsubalpin.

Suprafeþe: Total > 50.000 ha.

Staþiuni: Altitudine 1350–2000 m în nordºi 1600–2250 m în restul Carpaþilor.Clima: T = 3,0– -0,20C în nord, 2,2–0,00Cîn sud, P = 1250–1425 mm anual. Relief:versanþi puternic înclinaþi, circuri glaciare,

2 vicariantã la 4070 din Directiva Habitate.

platouri vânturate. Roci: ºisturi cristaline,roci eruptive, conglomerate, calcare.Soluri: humosiosoluri, prepodzol, podzol,superficiale, cu schelet bogat, cu reacþieacidã (pH = 4,1–4,8), oligobazice (13–19%).

Structura: Fitocenoza edificatã de Pinusmugo este tipicã pentru etajul subalpin alCarpaþilor româneºti, iar elementelecarpato-balcanice o diferenþiazã de celesimilare (vicariante din Alpi). Acoperireageneralã este de 90–100%. Speciile suntoligoterme, higrofile, oligotrofe, acidofile.Stratul arbuºtilor este compus din Pinusmugo, în general monodominant, dar potapãrea sporadic, Alnus viridis, Salix sile-siaca, Ribes petraeum, Juniperus sibirica,iar la limita inferioarã, în rariºti, se dezvoltãºi exemplare subdezvoltate de arbori (Pinuscembra, Picea abies, Sorbus aucuparia).Stratul de jneapãn este de regulã compact,cu densitãþi mari (2200 tufe/ha, cu 9 ramurila tufã în medie), cu înãlþime de 2–2,5 (3,0) mla altitudini mai coborâte (1600 m) ºi devinetot mai scund, ajungând la 0,40 m la alti-tudini de peste 2200 m. Productivitateastratului arbuºtilor variazã, în medie, între6,6 t–11 t / an / ha material vegetal uscatºi au o biomasã totalã de 74,5 t / ha.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor este edifi-cat de Rhododendron myrtifolium, cu domi-nanþã mare fiind ºi Vaccinium myrtillus,Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina,Luzula luzuloides, Luzula sylvatica, Oxalisacetosella, Calamagrostis villosa. Acope-rirea stratului este de 30–60%, având oînãlþime de 25–30 cm. Stratul muscinaleste prezent aproape totdeauna, are oacoperire variabilã, între 30–80% ºi estealcãtuit mai ales din speciile Pleuroziumschreberi, Hylocomium splendens, Polytri-chum juniperinum, Dicranum scoparium.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium.Specii caracteristice: Pinus mugo, Rhodo-dendron myrtifolium, Calamagrostis villosa.Alte specii importante: Juniperus sibirica,Campanula abietina, Pinus cembra, Salixsilesiaca, Ribes petraeum, Vaccinium vitis-

Corespondenþe:NATURA 2000: 4070*Bushes with Pinusmugo and Rhododendron myrtifolium 2

EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heathsCORINE: –PAL.HAB: 31.561 Subalpine mountain pinescrub and 31.562 Carpathian alpenrosemountain pine scrubEUNIS: F2.46 Carpathian Pinus mugo scrub;F2.461+F2.462Asociaþii vegetale: Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugi Borza 1959, em. Coldea 1995(Syn.: Pinetum mugi carpaticum auct.rom., Calamagrostio villosae – Pinetummugi Sanda et Popescu 2002).

83


idaea, Vaccinium myrtillus, Silene nivalis,Hieracium alpinum, Poa media, Leucanthe-mum waldsteinii, Cicerbita alpina, Dryopte-ris carthusiana ssp. dilatata, Melampy-rum sylvaticum, Alnus viridis, Picea abies,Sorbus aucuparia, Deschampsia flexuosa,Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Luzulasylvatica, Oxalis acetosella, Pleuroziumschreberi, Hylocomium splendens, Polytri-chum juniperinum, Dicranum scoparium.Specii endemice: Silene nivalis (Lychnisnivalis).

Valoare conservativã: mare, habitatelesunt periclitate antropic, Pinus mugo fiindo specie ocrotitã în România.

Literaturã selectivã: Resmeriþã 1978;Coldea et Pânzaru 1986; Coldea 1985,1990; Resmeriþã 1982; Sanda et Popescu1993; Alexiu 1998; Puºcaru-Soroceanu E.et al. 1981; Boºcaiu 1971; Resmeriþã 1970;Dobrescu et al. 1989; Chifu et al. 1989;Pãun et Popescu G. 1971; Buia et al. 1962.


R3106Tufãriºuri sud-est carpatice dejneapãn (Pinus mugo) în mlaºtinioligotrofe de Sphagnum

Rãspândire: Carpaþii Orientali (MunþiiGutâi), Carpaþii Occidentali (Munþii Gilãu,Munþii Bihor), în mlaºtinile din etajul boreal,reprezentând limita esticã în Europa,Tinovul Molhaºul Mare de la Izbuc.

Suprafeþe: 1400 ha în mlaºtinile oligo-mezooligotrofe.

Staþiuni: Altitudine: 1000–1050 m. Clima:T = 5,00C, P = 1000–1050 mm. Relief: zonemontane depresionare. Roci: magmatice,gresii ºi conglomerate, acide. Soluri: histio-soluri (2-6 m grosime), oligotrofe-mezotrofeºi aciditate ridicatã (pH = 3,8–4,5).

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii boreale, oligotrofe, mezo-oligoterme,higrofite–mezo-higrofite, acidofile. Stratularbuºtilor este edificat de Pinus mugomonodominant, ºi prin aceasta se deose-beºte de jnepeniºurile similare din Europa;este însoþit de specii subarbustive la 30-40 cm înãlþime, mai abundent fiindVaccinium myrtillus, urmat de Vacciniumvitis-idaea, alte ericacee prezente fiindspeciile relictare Oxycoccus microcarpus,Empetrum nigrum, Andromeda polyfolia,Oxycoccus palustris. Stratul ierburilor estereprezentat de Eriophorum vaginatum,Carex pauciflora, Melampyrum silva-ticum. Stratul muscinal este dominat de

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 31.562 Sphagnetum mountainpine scrubEUNIS: –Asociaþii vegetale: Pino mugo –Sphagnetum Kästner et Flössner 1933 (Syn.:Vaccinio – Pinetum mugi sphagnetosumPop et al. 1987 non Hadác 1956).

Tufãriº de jneapãn (Pinus mugo)

84


85


Tufãriºuri de jneapãn (Pinus mugo) în mlaºtini oligotrofe

Tufãriºuri sud-est carpatice de Bruckenthalia spiculifolia

86


Sphagnum russowii ºi Sphagnum capilli-folium alãturi de care se dezvoltã Polytri-chum strictum.Compoziþia floristicã a fitocenozei este maisãracã decât a celor asemãnãtoare, dinEuropa centralã, cuprinzând însã câtevaspecii relictare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Pinus mugo. Specii caracteristice: Pinusmugo, Vaccinium vitis-idaea, Empetrumnigrum, Melampyrum sylvaticum, Sphagnummagellanicum, Sphagnum russowii, Poly-trichum strictum, Vaccinium myrtillus. Altespecii importante: Oxycoccus microcarpus,Empetrum nigrum, Andromeda polyfolia,Oxycoccus palustris, Eriophorum vaginatum,Carex pauciflora, Sphagnum capillifolium.

Valoare conservativã: mare, habitate rare,cuprinzând specii relicte.

Literaturã selectivã: Pop et al. 1987.


R3107Tufãriºuri sud-est carpatice decoacãzã (Bruckenthaliaspiculifolia) ºi ienupãr pitic(Juniperus sibirica)

Rãspândire: Carpaþii Meridionali, în etajulsubalpin.

Suprafeþe: mici. Total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1600–1800 m. Clima:T = 1,7–1,30C, P = 1150–1250 mm. Relief:versanþi montani sudici, însoriþi. Roci: sili-cioase ºi calcaroase. Soluri: humosiosoluriºi litosoluri, bogate în schelet, cu o reacþieacidã.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii arcto-alpine ºi circumpolare în maremãsurã, cu cerinþe ecologice mai termofiledecât alte juniperete, xero-mezofile, oligo-trofe, acidofile. Speciile edificatoare tufãri-ºului se distribuie conform exigenþelorbiologice, Bruckenthalia fiind o heliofilã,bordeazã latura sudicã a tufãriºului formatde Juniperus sibirica ºi lipseºte din zoneleumbrite. Stratul de Juniperus se înalþã pânãla 50 cm în timp ce Bruckenthalia rãmânela 15–20 cm. Alte specii dominante suntsubarbuºtii Vaccinium myrtillus, Vacciniumvitis-idaea ºi ierburile Nardus stricta, Geummontanum. Caracterul microterm al acesteicenoze faþã de cel al molidiºurilor (pe carede multe ori le succed) este ilustrat deprezenþa speciilor alpine (Vacciniumgaultherioides, Festuca supina, Potentillaternata).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Bruckenthalia spiculifolia. Specii caracte-ristice: Bruckenthalia spiculifolia, Juniperussibirica. Alte specii importante: Campanulaabietina, Campanula serrata, Potentillaternata, Thymus balcanus, Pinus mugo,Picea abies, Vaccinium myrtillus, Vacci-nium vitis-idaea, Homogyne alpina, Luzulasylvatica, Betula pendula, Soldanella major,Deschampsia flexuosa, Calamagrostisvillosa, Rhododendron myrtifolium, Polytri-chum juniperinum, Alnus viridis, Athyriumalpestre, Veratrum album, Viola biflora,Achillea distans, Poa alpina, Rumex arifo-lius, Phleum alpinum ssp. commutatum,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and BorealheathsEMERALD: 31.46 Bruckenthalia heathsCORINE: 31.46 Bruckenthalia heathsPAL.HAB: 31.4632 Carpathian BruckenthaliaheathsEUNIS: F2.2632 Carpathian BruckenthaliaheathsAsociaþii vegetale: Junipero – Bruckentha-lietum Horv. 1936 (Syn.: Juniperetumintermediae Nyár. 1956 n.n., Bruckentha-lietum spiculifoliae Buia et al. 1962 p.p.,as. Bruckenthalia spiculifolia cu Antennariadioica ªerbãnescu 1961, as. Nardusstricta cu Bruckenthalia spiculifoliaªerbãnescu 1961).

87


Nardus stricta, Geum montanum, Vacci-nium gaultherioides, Festuca supina.

Valoare conservativã: mare; habitatepuþin rãspândite, protejate Emerald.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971; Coldeaet Pop 1988; Drãgulescu 1995; Buia et al.1962; Buiculescu 1972; ªerbãnescu 1961;Popescu G. et al. 2001, Coldea 1991.


R3108Tufãriºuri sud-est carpatice deienupãr pitic (Juniperus sibirica)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, Carpaþii Occidentali, etajulsubalpin ºi boreal.

Suprafeþe: câteva sute de ha mãsurate înGârbova. Total > 1000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1650–2000 m. Climã:T = 1,6–0,00C, P = 1250–1400 mm. Relief:versanþi însoriþi dar ºi cu expoziþie nordicã,cu înclinaþie medie ºi mare. Roci: sili-cioase, dar ºi pe calcare. Soluri: rankere ºirendzine, pe grohotiºuri cu reacþie acidã-neutrã (pH = 5,5–6,6) dar secundar, peprepodzoluri scheletice.

Structura: Fitocenoza este edificatã maiales de specii arcto-alpine ºi circumpolare,speciile carpatice fiind bine reprezentate.Sunt specii oligoterme, mezo-xerofile, oligo-trofe, acidifile. Edificatorul fitocenozei esteJuniperus sibirica (J. nana), care realizeazãasociaþii primare în etajul subalpin, dar seinstaleazã ºi secundar, dupã defriºareamolidiºurilor, în etajul boreal. Stratularbustiv are o acoperire de 80–100%, celal ierburilor ºi semiarbuºtilor 10–15% ºi sediferenþiazã un strat muscinal de 5–15%.Stratul arbustiv este dominat de Juniperussibirica însoþit sporadic de Pinus mugo,Alnus viridis, Betula pendula, Pinus cembra,Picea abies. Înãlþimea stratului este de50–60 cm, deasupra cãruia se ridicã spe-ciile de arbori. În Munþii Cãlimani, biomasastratului arbustiv ajunge la 13,21 t ha s.u.Stratul ierburilor ºi semiarbuºtilor estedominat de: Vaccinium myrtillus, Vacci-nium vitis-idaea, Deschampsia caespitosa,Luzula sylvatica, Luzula luzuloides, Festucasupina, Nardus stricta; se diferenþiazã lamicã înãlþime sub cel dominant. Stratulmuscinal este alcãtuit din: Dicranum scopa-rium, Hylocomium splendens, Polytrichumjuniperinum, Pleurozium schreberii. Bio-masa ajunge, la stratul subarbustiv, la valorimedii de 1,23 t ºi se apreciazã cã ea repre-zintã 15% din biomasa jnepeniºurilor dinzonã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Juniperus sibirica (J. nana, J. communisssp. nana). Specii caracteristice: Campa-nula abietina. Alte specii importante:Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum,Potentilla ternata, Bruckenthalia spicu-lifolia, Rhododendron myrtifolium, Pinuscembra, Campanula serrata, Pinus mugo,Vaccinium gaultherioides, Loiseleuriaprocumbens, Carex atrata, Picea abies,Luzula sylvatica, Calamagrostis villosa,Cicerbita alpina, Homogyne alpina,Soldanella hungarica ssp. major, Orthiliasecunda, Leucanthemum waldsteinii,Lonicera caerulea, Vaccinium myrtillus,Vaccinium vitis-idaea, Oxalis acetosella,Deschampsia flexuosa, Melampyrum

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and BorealheathsEMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heathsCORINE: 31.431 Juniperus nana scrubPAL.HAB: 31.431 Mountain Juniperusnana scrubEUNIS: F2.231 Mountain Juniperus nanascrubAsociaþii vegetale: Campanulo abietinae– Juniperetum Simon 1966 (Syn.: Junipe-retum nanae Soó 1928, Juniperetumsibiricae Raþiu 1965 Vaccinio-Juniperetumcommunis Kovács 1979, Junipereto-Vaccinietum Puºcaru et al. 1956 n.n.).

88


sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodiumannotinum, Alnus viridis, Betula pendula,Picea abies, Deschampsia caespitosa,Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardusstricta, Dicranum scoparium, Hylocomiumsplendens, Polytrichum juniperinum,Pleurozium schreberii. Specii endemice:Melampyrum saxosum.

Valoare conservativã: mare, habitatelesunt periclitate antropic ºi protejate prinNatura 2000.

Literaturã selectivã: Todor et Culicã 1967;Mititelu et al. 1986; Dihoru 1975; Sandaet al. 1977; Buiculescu 1972; Buia et al.1962; Coldea et Pop 1988; Boºcaiu1971; Simon 1966; Raþiu 1965; Csürös etal. 1962; Raþiu et Gergely 1970; Resmeriþã1970; Mihãilescu 2001; Alexiu 1998;Puºcaru-Soroceanu et al. 1981; Dobrescuet al. 1989; Coldea et Pânzaru 1986; Chifuet al. 1989; Kovács A. 1979; Resmeriþã1982; Coldea 1991.


R3109Tufãriºuri sud-est carpatice devuietoare (Empetrum nigrum ssp.hermaphroditum) cu afin vânãt(Vaccinium gaultherioides)

Rãspândire: Carpaþii Orientali ºi CarpaþiiMeridionali, rar în Carpaþii Occidentali, înetajul alpin ºi subalpin.

Suprafeþe: restrânse la câteva zeci de metriîntre iuniperete alpine. Total: < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1650–2100 m. Climã:T = 1,6– -0,50C, P = 1250–1400 mm.Relief: vârfuri înalte, culmi, versanþi mijlo-ciu înclinaþi, umbriþi, expuºi la vânt puternicºi rece. Roci: silicioase. Soluri: ranker,regosol, sãrace în humus, foarte acide(pH = 4,4–4,7), cu umiditate mare. Pe solu-rile cu umiditate mai scãzutã se schimbãvarianta de compoziþie floristicã.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii oligoterme, mezo-xerofile, acide.Specia caracteristicã Empetrum nigrumssp. hermaphroditum formeazã fitocenozatipicã în locuri umede, în special în CarpaþiiOrientali, în timp ce în cei Meridionali, fito-cenoza este dominatã numai de Vacciniumgaultherioides, asociatã cu Vacciniummyrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Structuraverticalã a fitocenozei este alcãtuitãdintr-un etaj superior – al lui Juniperussibirica cu rãspândire redusã, dar care oînalþã pânã la 70–80 cm. Stratul de tufãriºcaracteristic, cu Empetrum ºi Vacciniumgaultherioides, Vaccinium myrtillus, Vacci-nium vitis-idaea, Rhododendron myrtifoliumse ridicã la 25–30 cm. Aici se încadreazãºi ierburile mai abundent rãspândite, careprovin din pajiºtile vecine Oreochloa disti-cha, Festuca supina, Agrostis rupestris,Juncus trifidus, Deschampsia flexuosa. Lasuprafaþa solului, la 10–15 cm, se înalþãmuºchi (Polytrichum alpinum, Dicranumscoparium) ºi mai ales licheni (Cetrariaislandica, Thamnolia vermicularis) alãturide unele dicotiledonate ca Primula minimaºi Antennaria dioica.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Vaccinium gaultherioides, Vacciniumvitis-idaea, Vaccinium myrtillus, Empetrum

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and BorealheathEMERALD: 31: Temperate heath andscrub; 31.4 Alpine and Boreal heathsCORINE: 31.44 Empetrum – Vacciniumheaths; 31.412 Alpine Vaccinium heathsPAL.HAB: 31.4122 Carpathian dwarf(Vaccinium) wind heathsEUNIS: F2.24 Alpigenic high mountain(Empetrum – Vaccinium) heathsAsociaþii vegetale: Empetro – Vaccinietumgaultherioidis Br.-Bl. 1926 (Syn.: Cetrario –Vaccinietum gaultherioidis austro-carpaticumBoºcaiu 1971).

89


nigrum ssp. hermaphroditum (Empetrumhermaphroditum). Specii caracteristice +dif.subass.: Vaccinium gaultherioides,Cetraria islandica, Thamnolia vermicularis,Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium myrtillus.Alte specii importante: Oreochloa disticha,Potentilla ternata, Campanula alpina,Festuca supina, Primula minima, Avenulaversicolor, Agrostis rupestris, Phyteumaconfusum, Hieracium alpinum, Juncustrifidus, Pulsatilla alba, Antennaria dioica,Geum montanum, Ligusticum mutellina,Poa alpina, Festuca nigrescens, Juniperussibirica, Rhododendron myrtifolium,Deschampsia flexuosa, Polytrichum alpi-num, Dicranum scoparium, Cetrariaislandica, Thamnolia vermicularis.

Valoare conservativã: foarte mare,arealele fiind foarte reduse, în condiþii deviaþã dificile de supravieþuire.

Literaturã selectivã: Coldea 1990; Vicolet al. 1967; Dihoru 1975; Resmeriþã 1974;Boºcaiu 1971; Sârbu et al.1999; ªtefanet al. 1999; Resmeriþã 1976; Horeanu etViþalariu 1991; Dobrescu et al. 1989;Popescu G. et al. 2001; Resmeriþã 1982.


R3110Tufãriºuri sud-est carpatice deanin verde (Alnus viridis)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, în etajul subalpin-boreal, intra-zonal.


Staþiuni: Altitudine: (1200) 1400–1950 m.Climã: T = 3,2–0,00C, P = 1100–1400 m.Relief: vâlcele, jgheaburi deschise, circuriglaciare, hornuri umede, margini decascade, cursuri repezi cu înclinaþiemijlocie-mare (35–650). Roci: calcaroase,dar ºi acide, gresii, conglomerate. Soluri:protorankere, superficiale ºi permanentumede.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii alpine ºi boreale ºi este diferenþiatã,de cele din Alpi, prin megaforbiete carpatice(elemente carpatice de buruieniºuri). Stratularbuºtilor este dominat de Alnus viridis(A. alnobetula) ºi Salix silesiaca sporadicpãtrunzând Pinus mugo ºi Rosa pendulina.Distribuþia lui este limitatã la 2–3 m de-alungul firului de apã, realizând 65–75%acoperire. Înãlþimea stratului nu depãºeºte3 m. Stratul ierburilor este bine dezvoltat,substratificat, între 1,5–0,30 m, alcãtuit dinabundenþã de speciile de buruieniºuri:Adenostyles alliariae, Doronicum austria-cum, Heracleum palmatum, Leucanthe-mum waldsteinii, Luzula luzuloides,Rubus idaeus, Deschampsia caespitosa,Poa nemoralis, Chaerophyllum hirsutum,Rumex alpestris.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Alnus viridis (A. alnobetula), Salix silesiaca,Salix caprea. Specii caracteristice: Alnusviridis (A. alnobetula), Salix silesiaca. Altespecii importante: Adenostyles alliariae,Rumex arifolius, Aconitum tauricum, Rosapendulina, Phleum alpinum, Achilleadistans, Leucanthemum waldsteinii,Festuca pratensis ssp. apennina, Aconi-tum toxicum, Saxifraga heucherifolia,Carduus personatus, Senecio subalpinus,Cirsium waldsteinii, Rumex alpestris,Veratrum album, Senecio nemorensis,Chaerophyllum hirsutum, Doronicumaustriacum, Calamagrostis villosa, Campa-nula abietina, Hypericum richerii ssp.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heathsCORINE: 31.611 Alpine green alder scrubPAL.HAB: 31.62152 Hercynio – CarpathianSilesian willow brushEUNIS: F2.3112 Carpathian green alderscrubAsociaþii vegetale: Salici – Alnetumviridis Colic et al. 1962. (Syn.: Alnetumviridis austro-carpaticum Borza 1959).

90


grisebachii, Phyteuma wagneri, Geraniumsylvaticum, Athyrium distentifolium, Violabiflora, Ranunculus platanifolius,Deschampsia caespitosa, Myosotis sylva-tica, Valeriana sambucifolia, Cicerbitaalpina, Polygonatum verticillatum, Vale-riana tripteris, Calamagrostis arundinacea,Pinus mugo, Rosa pendulina, Luzula luzu-loides, Rubus idaeus, Poa nemoralis,Chaerophyllum hirsutum, Rumex alpestris.Specii endemice: Trisetum fuscum, Hera-cleum palmatum, Pulmonaria filarskyana.

Valoare conservativã: moderatã; poateînregistra specii endemice ºi subendemice.

Literaturã selectivã: Resmeriþã 1982;Coldea 1990, 1991; Coldea et Kovács1969; Dihoru 1975; Buiculescu 1972; Humlet al. 1979; Buia et al. 1962; Borza 1959;Boºcaiu 1971; Dobrescu et al. 1989; Sanda,Popescu 1988; Alexiu 1998.


R3111Tufãriºuri sud-est carpatice deafin (Vaccinium myrtillus)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali în etajul subalpin ºi boreal.

Suprafeþe: mari; Total > 50.000 ha.

Staþiuni: Altitudine 1650–1900 m. Climã:T = 1,6–0,50C, P = 1250–1400 mm. Relief:versanþi montani semiînsoriþi, cu înclinaremoderatã-mare (25–600). Roci: silicioase ºicalcaroase – conglomerate. Soluri: rankere,litosoluri, podzoluri alpine, criptopodzoluri,cu aciditate mare (pH = 4,6–5,4).

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii arcto-alpine, circumpolare ºiboreale, oligoterme, oligotrofe, acidofile,cu exigenþe hidrice variabile. Fitocenozaeste probabil secundarã, dar cu marestabilitate cenoticã instalându-se în urmadefriºãrii jnepeniºurilor sau a molidiºurilor.Au întotdeauna acoperire mare (85–100%).Stratul subarbustiv este dominat deVaccinium myrtillus uneori fiind chiarmonodominant, la limita inferioarã dealtitudine a fitocenozei având un aspectmonoton. În general, mai apar în numãrmai mare exemplare de Vaccinium vitis-idaea, Rhododendron myrtifolium, Juni-perus sibirica, Bruckenthalia spiculifolia.Înãlþimea stratului este de 25–30 cm.Stratul ierburilor cu înãlþime mijlocie estedominat de: Nardus stricta, Festucasupina, Luzula luzuloides, Deschampsiaflexuosa. Stratul inferior, de 5–10 cm estealcãtuit din exemplare de Potentilla ternata,Geum montanum, specii de licheni ºimuºchi (Hylocomium splendens, Polytri-chum juniperinum, Pleurozium schreberii).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Specii caracteristice: Campanulaabietina, Vaccinium myrtillus, Vacciniumvitis-idaea. Alte specii importante: Pinusmugo, Juniperus sibirica, Campanulaserrata, Potentilla ternata, Bruckenthaliaspiculifolia, Rhododendron myrtifolium,Vaccinium gaultherioides, Loiseleuriaprocumbens, Luzula luzuloides var.erythranthema, Cruciata glabra, Juniperuscommunis, Genista oligosperma, Thymuspraecox, Empetrum nigrum, Picea abies,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and BorealheathsEMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heathsCORINE: 31.412 Alpine Vaccinium heathsPAL.HAB: 31.4122 Carpathian dwarfVaccinium wind heathsEUNIS: F2.2122 Carpathian dwarf(Vaccinium) wind heathsAsociaþii vegetale: Campanulo abietinae– Vaccinietum (Buia et al. 1962) Boºcaiu1971 (Syn.: Vaccinietum myrtilli Buia et al.1962, Junceto trifidi – Vaccinietum myrtilliResmeriþã 1976. Melampyro saxosi –Vaccinietum myrtilli Coldea 1990).

91


Homogyne alpina, Luzula sylvatica, Solda-nella hungarica ssp. major, Calamagrostisvillosa, Sorbus aucuparia, Oxalis aceto-sella, Melampyrum sylvaticum, Nardusstricta, Festuca supina, Deschampsiaflexuosa, Geum montanum, Hylocomiumsplendens, Polytrichum juniperinum,Pleurozium schreberii. Specii endemice:Melampyrum saxosum.

Valoare conservativã: redusã, habitateextinse primar ºi secundar.

Literaturã selectivã: Raþiu et Moldovan1974; Resmeriþã 1976; Coldea 1990;Vicol et al. 1971; Raclaru 1967; Todor etCulicã 1967; Dihoru 1975; Buiculescu 1975;Buia et al. 1962; Resmeriþã 1970; Raþiu1965; Popescu G. et al. 2001; Dobrescuet al. 1989; Sanda et Popescu 1988; Coldea1991.


R3112Tufãriºuri sud-est carpatice deafin (Vaccinium myrtillus) cuiarbã neagrã (Calluna vulgaris)

Rãspândire: Carpaþii Occidentali, rarCarpaþii Orientali, în etajul fagului ºi moli-dului.

Suprafeþe: restrânse, < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 600–1750 m. Climã:T = 7,5–1,80C, P = 1300 mm. Relief:versanþi moderat înclinaþi, coame. Roci:silicioase, acidofile. Soluri: tip distri-cambosol, bogat în humus (3,3–9,8%),foarte acid (pH = 4,4–5,1).

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii oligo-mezoterme, xeromezofile,oligotrofe, acidofile. Specia edificatoareCalluna vulgaris este de regulã pionierã,realizeazã o acoperire variabilã, de la35–75% ºi ajunge la o înãlþime între 20–100 cm. Se asociazã în Carpaþi, alãturide Vaccinium myrtillus ºi Vaccinium vitis-idaea, cu specii carpato-balcanice(Bruckenthalia spiculifolia, Campanulaabietina, Campanula serrata, Scorzonerarosea ºi Viola declinata) ºi, ca urmare,formeazã o grupare vegetalã diferitã de

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4030 European dry heathsEMERALD: 31.2 European dry heathsCORINE: 31.2 Dry heathsPAL.HAB: 31.2162 Montane easternCarpathian bilberry-ling heaths; EUNIS: F4.2162 Montane easternCarpathian bilberry-ling heathsAsociaþii vegetale: Vaccinio – Callunetumvulgaris Bük. 1942. (Syn.: Nardo –Callunetum Csürös 1964, Agrosteto –Calllunetum Resmeriþã et Csürös 1966,Arnica montana – Calluna vulgaris ass.Ghiºa et al. 1970).

Tufãriº de afin (Vaccinium myrtillus)

92


cea central europeanã – subas. bruckenta-lietosum. Speciile dominante de ierburisunt: Nardus stricta, Festuca rubra, Antho-xanthum odoratum, Agrostis capillaris,Luzula luzuloides. Se mai asociazã tuferare de Juniperus sibirica ºi câteva dicoti-ledonate ierbacee (Lotus corniculatus,Hieracium pilosella, Potentilla erecta, Hype-ricum maculatum, Veronica officinalis).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Calluna vulgaris, Vaccinium myrtillus,Vaccinium vitis-idaea. Specii caracte-ristice+ dif. subass.: Vaccinium myrtillus,Vaccinium vitis-idaea, Bruckenthalia spicu-lifolia, Campanula abietina, Campanulaserrata, Scorzonera rosea, Viola declinata.Alte specii importante: Gentiana kochiana,Leucorchis albida, Hypochaeris uniflora,Genistella (Genista) sagittalis, Cytisusnigricans, Lycopodium clavatum, Nardusstricta, Antennaria dioica, Carex ovalis,Euphrasia stricta, Hieracium pilosella,Potentilla erecta, Thymus pulegioides,Alchemilla glaucescens, Carex pallescens,Danthonia decumbens, Hypericum macu-latum, Arnica montana, Luzula campestris,Alchemilla flabellata, Polygala vulgaris,Hieracium lactucella, Festuca tenuifolia,Festuca rubra, Anthoxanthum odoratum,Agrostis capillaris, Luzula luzuloides.

Valoare conservativã: moderatã, arealelefiind relativ reduse, în condiþii de viaþãdificile de supravieþuire.

Literaturã selectivã: Csürös et Csürös-Káptalan 1968; ªtefan et al. 1999; Sârbuet al. 1999; Ghiºa et al. 1970; Hodiºan 1969;Hodiºan 1968; Pop 1976; Resmeriþã etCsürös 1966; Csürös 1964; Pop et al.1969; Resmeriþã 1970; Raþiu et Cristea1980, Coldea 1991.


R3113Tufãriºuri sud-est carpatice desoc roºu (Sambucus racemosa)

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8 Western Eurasian thicketsCORINE: 31.872 Shrubby clearing(Sambuco-Salicion)PAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonichawthorn-blackthorn scrub EUNIS: –Asociaþii vegetale: Sambucetumracemosae (Noirfalise 1944) Oberd. 1967(Syn.: Senecio fuchsii – Sambucetumracemosi Noirfalise1949, Salicetumcapreae Schreier 1955, Salici capreae –Sambucetum racemosae (Soó 1960)Kovács 1961).

Tufãriº de iarbã neagrã (Calluna vulgaris)

93


Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, Carpaþii Occidentali, în etajulnemoral al fagului.

Suprafeþe: reduse, în ochiuri de pãdure;total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudinea: 800–1200 m. Clima:T= 6,5–4,50C, P = 850–1100 mm. Relief:versanþi montani semiumbriþi ºi umbriþi.Roci: conglomerate calcaroase, roci sili-cioase. Soluri: eutricambosoluri, luvosoluricu umiditate moderatã-mare ºi troficitateridicatã, cu mult material organic îndescompunere.

Structura: Fitocenoza se instaleazãsecundar, dupã tãierea pãdurilor de fagºi fag în amestec, dar numai dupãstadiile incipiente de succesiune, în careare loc descompunerea materialuluilemnos rãmas pe sol. Stratul arbuºtiloreste dominat de Sambucus racemosa,însoþit de Salix caprea dar sporadic aparSambucus nigra, Salix silesiaca, Betulapendula, Sorbus aucuparia. Înãlþimea stra-tului este de 4–5 m. Acoperirea variazã,dupã stadiul de evoluþie, între 60–90%.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor pãstreazãîn bunã mãsurã flora forestierã anterioarã,Senecio fuchsii devenind caracteristicãasociaþiei. Cu dominanþã mare sunt pre-zente speciile: Calamagrostis arundinacea,Rubus hirtus, Rubus idaeus, Fragariavesca, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere,Luzula luzuloides ºi numeroase ferigi.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sambucus racemosa. Specii caracteristice:Senecio fuchsii, Salix caprea, Sambucusracemosa. Alte specii importante: Sorbusaucuparia, Calamagrostis arundinacea,Gnaphalium sylvaticum, Rumex acetosella,Galeopsis speciosa, Bromus ramosus,Hypericum hirsutum, Cirsium vulgare,Stachys sylvatica, Betula pendula,Chamaenerion angustifolium, Fragariavesca, Rubus idaeus, Myosotis arvensis,Centaurium erythraea, Verbascum thapsus,Rubus hirtus, Salix silesiaca, Sambucusnigra, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere,Luzula luzuloides.

Valoare conservativã: redusã, stadiisuccesionale antropizate.

Literaturã selectivã: Resmeriþã 1970;Raþiu et Resmeriþã 1972; Drãgulescu1995; Raþiu et Gergely 1985; Parascanet Danciu 1975; Raþiu 1970; Pascal etMititelu 1971; Sârbu et al. 1997; Sandaet al. 1977; Sãmãrghiþan 2001; Popescuet al. 1997; Sanda et Popescu 1988;Coldea 1991.


R3114Tãieturi de pãdure cu zmeur(Rubus idaeus)

Rãspândire: În toþi Carpaþii României, înetajul nemoral, al pãdurilor de fag.

Suprafeþe: > 100 ha.

Staþiuni: Altitudinea: 700–1400 m.Clima: T medie anualã = 7–3,50C,P anuale = 800–1200 mm. Relief: pantemediu – înclinate. Roci: diverse, ºisturicristaline, marne-argiloase, gresii, gresiicalcaroase marne. Soluri: districambosoluri,eutricambosoluri, criptopodzoluri, profundesau cu schelet slab, cu regim hidric normal,cu perioadã de vegetaþie de 150 zile anual.

Structura: Fitocenoza se instaleazã înlocul pãdurilor tãiate ras ºi reprezintã unstadiu de succesiune normalã spre pãdureade fag, indiferent ce specii forestiere sunt

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8 Western Eurasian thicketsCORINE: 31.872 Shrubby clearings(Sambuco-Salicion)PAL.HAB: –EUNIS: –Asociaþii vegetale: Fragario – Rubetum(Pfeiffer 1936) Siss. 1946 (Syn.: fit.Impatiens noli-tangere Dihoru 1975).

94


plantate. Acoperirea fitocenozei este de100%, dar stratificarea ei este foarte diferitã,dupã vârsta comunitãþii constituite. Tufelede Rubus au dominanþa cea mai mare ºi oacoperire de 60–70%, ajungând la 1–1,5 mînãlþime. La aceastã înãlþime ajung ºipâlcurile dense de Chamaenerion angusti-folium. Speciile lemnoase de Sambucus,Salix caprea sunt sporadice, dar ajung laînãlþimi mai mari, de peste 2 m. Stratul infe-rior are cea mai mare acoperire, 80–90%,alãturi de Fragaria vesca, situatã în jurulbuturugilor, abundând gramineele: Poanemoralis, Calamagrostis arundinacea,Calamagrostis epigeios, Agrostis capillaris,dar ºi juncacee sau ciperacee: Luzula luzu-loides, Carex sylvatica.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Rubus idaeus. Specii caracteristice:Rubus idaeus, Fragaria vesca. Alte speciiimportante: Sambucus racemosa, Salixcaprea, Rubus candicans, Sorbus aucu-paria, Betula pendula, Galeopsis speciosa,Calamagrostis arundinacea, Seneciofuchsii, Rubus hirtus, Atropa bella-donna,Rubus suberectus, Rubus plicatus, Rubusradula, Populus tremula (juv.), Chamae-nerion angustifolium, Stachys alpina,Brachypodium sylvaticum, Hypericumhirsutum, Gnaphalium sylvaticum, Urticadioica, Calamagrostis epigeios, Seneciosylvaticus, Achillea stricta, Cirsium vulgare,Carex sylvatica, Sambucus ebulus, Torilisjaponica, Eupatorium cannabinum, Poanemoralis, Agrostis capillaris, Luzulaluzuloides.

Valoare conservativã: redusã, stadiisuccesionale antropice.

Literaturã selectivã: Raþiu et Gergely1979; Coldea 1990; Pascal et Mititelu1971; Dihoru 1975; Parascan et Danciu1975; Sanda et al. 1977; Raþiu et Gergely1976; Raþiu et Gergely 1972; Sãmãrghiþan2001; Oroian 1998; Zanoschi 1974; ªtefanet al. 1997; Raþiu et Resmeriþã 1972.


R3115Tufãriºuri sud-est carpatice decetinã cu negi (Juniperus sabina)

Rãspândire: Carpaþii Occidentali (MunþiiTrascãu, Munþele Mare, Scãriþa-Belioara,Râmeþ).

Suprafeþe: Total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 600–1100 m. Clima:T = 7,5–4,50C, P = 800–1000 mm. Relief:versanþi montani cu expoziþie însoritã (S).Roci: grohotiºuri calcaroase. Soluri: lito-soluri, rendzine puþin evoluate.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii eurasiatice, mai numeroase sudice,cu elemente xero-mezofile, mezoterme-termofile, neutrofile-calcicole. Stratularbuºtilor este dominat de Juniperus sabina,specie caracteristicã, ce realizeazã o aco-perire variabilã de 60–80%. O participaresemnificativã mai are Rhamnus catharticus,Fraxinus ornus, Juniperus communis ºi,sporadic apar Picea abies, Larix decidua.Stratul ierburilor este foarte divers, domi-nat de vegetaþie saxicolã – cu frecvenþã maimare fiind Teucrium chamaedrys, Cytisusnigricans, Carex humilis, Vincetoxicumhirundinaria, Cardaminopsis arenosa,Thymus comosus, Helictotrichon decorum,Sesleria rigida, Asplenium ruta-muraria,Teucrium montanum.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Juniperus sabina. Specii caracteristice:Juniperus sabina. Alte specii importante:Sesleria rigida, Rhamnus saxatilis ssp.tinctoria, Juniperus communis, Chamae-

Corespondenþe:

NATURA 2000: - EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heathCORINE: 31.43 Dwarf Juniper scrubPAL.HAB: 31.4325 Carpatho – BalkanicJuniperus sabina scrubEUNIS: F2.2325 Carpatho – BalkanicJuniperus sabina scrubAsociaþii vegetale: Juniperetum sabinaeCsürös 1958.

95


cytisus hirsutus, Laserpitium latifolium,Teucrium chamaedrys, Helianthemumnummularium ssp. obscurum, Cytisusnigricans, Carex humilis, Centaureatriumfetti, Stachys recta, Helianthemumcanum, Cornus mas, Fraxinus ornus,Rhamnus catharticus, Cardaminopsisarenosa, Brachypodium pinnatum, Erysi-mum pannonicum, Fraxinus excelsior,Picea abies, Larix decidua, Biscutellalaevigata, Asplenium ruta-muraria, Teu-crium montanum, Vincetoxicum hirundi-naria. Specii endemice: Thymus como-sus, Dianthus spiculifolius, Helictotrichondecorum.

Valoare conservativã: mare; habitate mairare, incluzând specii endemice.

Literaturã selectivã: Csürös 1958; ªuteu1970; Coldea 1991.


R3116Tufãriºuri sud-est carpatice decununiþã (Spiraea chamaedryfolia)

Rãspândire: Carpaþii Occidentali (Cionca– Munþii Gilãu, Munþii Vlãdeasa), în etajulnemoral al fagului.

Suprafeþe: < 10 ha.

Staþiuni: Altitudinea 800–900 m. Clima:T = 6,5–6,00C, P = 850–950 mm. Relief:

versanþi stâncoºi cu înclinaþie mare (40–500)ºi expoziþie însoritã sau din contra, umbritã.Roci: conglomerate, în blocuri foarte mari.Soluri: superficiale, formate între blocuridispersate sau grohotiºuri.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii sciofile, heliofile, saxicole, xero-mezo-file, dupã biotop ºi caracteristice pãdurilorde foioase ºi amestecuri cu rãºinoase.Stratul arbustiv este dominat de Spiraeachamaedryfolia alãturi de care se maidezvoltã Lonicera xylosteum, Lonicera nigra,Rosa pendulina, Salix silesiaca, Salixcaprea, Corylus avellana ºi sporadicspecii de arbori în stadii tinere, precumBetula pendula, Fagus sylvatica, Piceaabies. Stratul ierburilor este dominat deCalamagrostis arundinacea, Poa nemo-ralis, alãturi de care mai frecvent aparAngelica sylvestris, Lunaria rediviva,Campanula rapunculoides ºi specii deferigi (Dryopteris robertiana, Polystichumsetiferum, Athyrium filix-femina, Dryopterisfilix mas). Acoperirea covorului vegetalajunge la 100%.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Spiraea chamaedryfolia, Loniceraxylosteum, Rosa pendulina. Specii caracte-ristice: Spiraea chamaedryfolia, Calama-grostis arundinacea. Alte specii importante:Digitalis grandiflora, Solidago virgaurea,Poa nemoralis, Sedum telephium, Sedummaximum, Epilobium collinum, Carlinavulgaris, Fragaria vesca, Glechoma hirsuta,Dryopteris filix mas, Campanula rapuncu-loides, Luzula luzuloides, Pulmonaria rubra,Symphytum cordatum, Lonicera nigra, Salixsilesiaca, Salix caprea, Corylus avellana,Betula pendula, Fagus sylvatica, Piceaabies, Angelica sylvestris, Lunaria rediviva,Dryopteris robertiana, Polystichum seti-ferum, Athyrium filix-femina.

Valoare conservativã: moderatã, habitatecu areal restrâns.

Literaturã selectivã: Resmeriþã 1970;Resmeriþã, Csürös 1966.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B1 South-easterndeciduous thicketsCORINE: 31.8B South-eastern sub-Mediterranean deciduous thickets(schibljak) sau 31.8B1 Central Europeansub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B142 Carpathian elm-leavedSpiraea thicketsEUNIS: F3.17 Corylus thicketsAsociaþii vegetale: Calamagrosteto – Spi-reetum ulmifoliae Resmeriþã, Csürös 1966.

96


R3117Tufãriºuri sud-est carpatice dealun (Corylus avellana) cu cununiþã(Spiraea chamaedryfolia)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, Carpaþii Occidentali, în etajulfagului.


Staþiuni: Altitudine: 800–1000 m. Climã:T = 6,5–5,50C; P = 850–1000 mm. Relief:versanþi stâncoºi, însoriþi sau mai umbriþi(SE, E). Roci: calcaroase, („gresie de Siriu”calcaroasã, cenuºie). Soluri: superficiale,cu roca mamã la zi, bolovãnoase.

Structura: Fitocenoza este instalatãprimar ºi este edificatã de specii eura-siatice, europene, mezotermofile, mezofile,saxicole ºi forestiere. Stratul arbuºtilor esteluxuriant, edificat de Corylus avellanaintens dominant, însoþit de Spiraeachamaedryfolia ºi exemplare sporadicede Fraxinus excelsior, Tilia cordata, Ribesuva-crispa, Rosa pendulina. O variantãfloristicã regionalã este codominanþa luiEvonymus verrucosus alãturi de Corylusavellana, pe aceleaºi pante stâncoasedar cu orientare NE. Stratul ierburilor estecompus din graminee mai frecvente, ca:Poa nemoralis, Calamagrostis arundinaceadar ºi Festuca rupicola ssp. saxatilis,Brachypodium pinnatum, ferigi: Asple-nium trichomanes, pe stânci, Athyriumfilix-femina, Dryopteris filix-mas, alãturi de

alte specii din flora de mull, Pulmonariarubra, Mercurialis perennis, Geraniumrobertianum, Urtica dioica.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Corylus avellana, Spiraea chamaedryfolia,Poa nemoralis, Calamagrostis arundinacea.Specii caracteristice: Corylus avellana,Spiraea chamaedryfolia. Alte speciiimportante: Spiraea crenata, Spiraeamedia, Rosa pimpinellifolia, Ulmus glabra,Salix silesiaca, Tilia cordata, Acer pseudo-platanus, Fraxinus excelsior, Rosa pendu-lina, Sambucus nigra, Sorbus aucuparia,Rubus idaeus, Senecio nemorensis ssp.fuchsii, Galeopsis speciosa, Ribes uva-crispa, Evonymus verrucosus, Festucarupicola ssp. saxatilis, Brachypodium pinna-tum, Asplenium trichomanes, Athyriumfilix-femina, Dryopteris filix-mas, Pulmonariarubra, Mercurialis perennis, Geraniumrobertianum, Urtica dioica.

Valoare conservativã: mare, habitaterestrânse ca areal, situate pe stâncãrii încurs de solificare, instalate primar.

Literaturã selectivã: Dihoru 1975;Drãgulescu 1995; Hodiºan 1979; Csürös-Káptalan M. 1962; Gergely I. 1962.


R3118Tufãriºuri sud-est carpatice detaulã (Spiraea crenata)

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B1 South-eastern deci-duous thicketsCORINE: 31.8B South-eastern sub-Mediterranean deciduous thickets (schibljak)PAL.HAB: 31.8B14 East Carpathianmontane thicketsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Spireetum crenataeMorariu et Ularu 1981.

Corespondenþe:

NATURA 2000: -EMERALD: 31.8 Western Eurasian thicketsCORINE: 31.8C Hazel thicketsPAL.HAB: 31.8C4 Subcontinental hazelthicketsEUNIS: F3.174 Subcontinental hazelthicketsAsociaþii vegetale: Spiraeo – CoryletumUjv. 1944. (Syn.: Corylo – Tilietum Vida1959, Corylo – Euonymetum verrucosaeDihoru 1975).

97


Rãspândire: Carpaþii Meridionali (TâmpaColþii Corbului Mari – Braºov), etajulgorunului, într-un ochi de stepã. Speciacitatã ºi în judeþele Cluj, Gorj, Tulcea.

Suprafeþe: reduse. Total: sub 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 750–860 m. Climã: T = 6,5–6,00C, P = 850–900 mm. Relief:versanþi stâncoºi, cu înclinaþie mijlocie-mare(20–400) ºi expoziþie însoritã (S-SV-V). Roci:calcaroase. Soluri: rendzinice, humifere,cu reacþie neutrã – slab alcalinã, cu trofi-citate moderatã.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii europene, sudice, mediteraneene-pontice, iar cele dacice ºi balcanice suntnumeroase (14%). Sub aspect ecologicsunt specii termofile-mezoterme, mezo-xerofile ºi xerofile, calcifile. Stratul arbuºtiloreste realizat de Spiraea crenata ca speciedominantã ºi de recunoaºtere, însoþitãmai abundent de Rosa pimpinellifolia,Rhamnus tinctoria, Evonymus verrucosus,Ligustrum vulgare, celelalte mezofile fiindsufocate de edificator. Înãlþimea stratuluieste de 1–1,2 m. Stratul ierburilor ºi sub-arbuºtilor este foarte divers ºi multi-stratificat, cel puþin la 0,8–1 m înãlþime ºipânã la 0,4–0,6 m. Sunt dominanteCalamintha clinopodium, Cytisus hirsutus,Genista tinctoria, Geranium robertianum,Cynanchum vincetoxicum, Galium mollugo,Phleum montanum, Arrhenatherum elatius,Seseli varium, Teucrium chamaedrys,Anthemis tinctoria, Ajuga genevensis.Acoperirea cu vegetaþie este maximã, de100%, cu unele excepþii ce ajung la 80%.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Spiraea crenata. Specii caracteristice:Spiraea crenata, Rosa pimpinellifolia,Carduus candicans, Jurinea nevelis, Asteramellus. Alte specii importante: Rosacanina, Rhamnus tinctoria, Evonymusverrucosus, Ligustrum vulgare, Prunusspinosa, Viburnum lantana, Evonymuseuropaeus, Crataegus monogyna, Berberisvulgaris, Corylus avellana, Cotoneaster

integerrimus, Cornus sanguinea, Cytisushirsutus, Fraxinus ornus, Sedum maximum,Genista tinctoria, Malus sylvestris, Pyruspyraster, Betonica officinalis, Brachy-podium sylvaticum, Euphorbia epithy-moides, Geranium sanguineum, Fragariaviridis, Hypericum perforatum, Calaminthaclinopodium, Cynanchum vincetoxicum,Potentilla thuringiaca, Peucedanum oreose-linum, Geranium robertianum, Galiummollugo, Phleum montanum, Arrhena-therum elatius, Seseli varium, Teucriumchamaedrys, Anthemis tinctoria, Ajugagenevensis.

Valoare conservativã: foarte mare; habitatrar, edificat de Spiraea crenata, specie rarã,cu areal în curs de restrângere.

Literaturã selectivã: Morariu et Ularu1981.


R3119Tufãriºuri de alun (Corylus avellana)

Rãspândire: În toþi Carpaþii României, înetajul nemoral, al pãdurilor de gorun-fag.


Staþiuni: Altitudine: 600–1000 m. Clima:T = 7,5–5,30C, P = 800–1000 mm. Relief:versanþi cu înclinare mijlocie din zonacolinarã ºi montanã, mai ales în S. Roci:

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8 Western Eurasian thicketsCORINE: 31.8C Hazel thicketsPAL.HAB: 31.8C4 Subcontinental hazelthicketsEUNIS: F3.174 Subcontinental hazelthicketsAsociaþii vegetale: Coryletum avellanaeSoó 1927 (Syn.: Rubo-Coryletum auct.rom. non Oberd. 1957).

98


calcaroase sau acide. Soluri: eutricambo-soluri, districambosoluri, criptopodzol, curegim hidric normal.

Structura: Fitocenozele se instaleazã înmod secundar, dupã tãierea pãdurilor degorun, spre limita cu pãdurile de fag ºi înfãgete, dar ºi la liziera pãdurii sau întreculturi. Speciile componente sunt, în majo-ritate, eurasiatice, continental-europene,mezotermofile, mezofile, eutrofe, slabacidofile. Stratul arbustiv este dominatde Corylus avellana în cea mai maremãsurã, alãturi de el întâlnindu-seCrataegus monogyna, Rosa canina sauPrunus spinosa, Frangula alnus sauAlnus glutinosa, Alnus incana, Populustremula, cu participare redusã ºi dife-renþiate dupã alte caracteristici staþio-nale. Înãlþimea tufãriºului ajunge pânã la5–6 m, densitatea mare a tufelor în stadiulde maturitate a fitocenozei creând o acope-rire de 90–100%; în stadii intermediare,stratul ierburilor, alcãtuit din speciiforestiere (Brachypodium sylvaticum,

Poa nemoralis, Melampyrum bihariense,Mellitis grandiflora, Digitalis grandiflora,Salvia glutinosa, Cynanchum vinceto-xicum, Aegopodium podagraria) comple-teazã suprafeþele libere dintre tufe.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Corylus avellana. Specii caracteristice:Corylus avellana. Alte specii importante:Crataegus monogyna, Rosa canina,Evonymus europaeus, Viburnum opulus,Frangula alnus, Festuca gigantea, Stellarianemorum, Geranium phaeum, Anthriscussylvestris, Acer campestre, Brachypodiumsylvaticum, Galium schultesii, Geumurbanum, Aegopodium podagraria, Urticadioica, Clinopodium vulgare, Vicia sylva-tica, Stachys officinalis, Prunus spinosa,Alnus glutinosa, Alnus incana, Populustremula, Dactylis glomerata, Poa nemo-ralis, Melampyrum bihariense, Mellitisgrandiflora, Digitalis grandiflora, Salviaglutinosa, Cynanchum vincetoxicum,Aegopodium podagraria.

Tufãriº de alun (Corylus avellana)

99



Literaturã selectivã: Raþiu et Gergely1979; Drãgulescu 1995; Sãmãrghiþan2001, Borza 1959.


R3120Tufãriºuri de soc negru(Sambucus nigra)

Rãspândire: Carpaþii Meridionali (DealulCetãþii Lempeº, Valea Prahovei – PiciorulPietrei Arse, în etajul nemoral).

Suprafeþe: ochiuri de 500–1000 m2, înluminiºuri. Total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 500–800 m. Climã: T = 7,5–6,00C, P = 750–850 mm. Relief:versanþi colinari cu expoziþie SE. Roci:acide sau calcaroase. Soluri: eutricambo-soluri, umiditate alternativã.

Structura: Speciile nemorale europene-eurasiatice edificã asociaþia, având uncaracter mezoterm-mezofil. Stratul arbustiveste dominat masiv de Sambucus nigra;ajunge la 6 m înãlþime ºi realizeazã oacoperire de 90%. Stratul ierbos este alcã-tuit din: Galium odoratum, Helleboruspurpurascens, Viola mirabilis, Aegopodiumpodagraria, Galeopsis tetrahit, Stachys

sylvatica, Ballota nigra, Urtica dioica, cuo stratificare pe înãlþime între 25–60 cm.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sambucus nigra. Specii caracteristice:Sambucus nigra. Alte specii importante:Clematis vitalba, Polygonatum latifolium,Alliaria petiolata, Viola mirabilis, Helleboruspurpurascens, Galium odoratum, Stachyssylvatica, Glechoma hederacea, Aego-podium podagraria, Urtica dioica, Nepetacataria, Galeopsis tetrahit, Ballota nigra,Galium aparine, Arctium tomentosum.


Literaturã selectivã: Popescu A. et al.2000; Paucã-Comãnescu 2005 inedit.


R3121Tufãriºuri ponto-panonice deporumbar (Prunus spinosa) ºi salbãmoale (Evonymus europaeus)

Rãspândire: În Subcarpaþii ºi PodiºurileMoldovei, Munteniei, Podiºul ºi DepresiunileTransilvaniei (Þara Oaºului), Dealul Cetãþii– Lempeº (Jud. Braºov), instalatã uneoride-a lungul râurilor din zona colinarã,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 40A0* Subcontinentalperi-Pannonic scrubEMERALD: 31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thicketsCORINE: 31.8B South-eastern sub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonichawthorn-blackthorn scrub EUNIS: F3.112 Blackthorn-privet scrubAsociaþii vegetale: Euonymo –Prunetum spinosae (Hueck 1931) Tx.1952 em. Pass. et Hoffim. 1968 (Syn.:Pteridio – Crataegetum monogynaeRaåiu et Gergely 1979).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8 Western Eurasian thicketsCORINE: 31.872 Shrubby clearings(Sambuco-Salicion)PAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonichawthorn-blackthorn scrub EUNIS: F3.24 Subcontinental andcontinental deciduous thicketsAsociaþii vegetale: Sambucetum nigraeOberd. et al. 1967, Sambucetum nigraeauct. rom. non Moor 1967.

100


secundar în locul pãdurilor de gorun (Q. petraea) sau carpineto-gorunetelor.

Suprafeþe: Mai puþin extins ca Pruno-Crataegetum de silvostepã. Total < 100 ha.

Staþiuni: Altitudinea 300–800 m. Clima:T = 8,5–6,00C, P = 650–850 mm anual cudiferenþe de la E spre V. Relief: versanþicu înclinare medie. Roci: vulcanice ºimetamorfice. Soluri: luvosoluri.

Structura: Fitocenoza se dezvoltãsecundar, dupã defriºarea pãdurilor zonale(Quercus petraea, Carpinus betulus), decele mai multe ori speciile edificatoare fiindcele care au alcãtuit stratul subarbustival pãdurii: Crataegus monogyna, Rosacanina, Cornus sanguinea, Evonymusverrucosus, Ligustrum vulgare, Viburnumlantana. Prunus spinosa, deºi prezent, estemai puþin cantitativ ºi este reprezentat despecia tipicã. Speciile din aceastã fito-cenozã sunt mai ales eurasiatice, europene,central europene. Sub aspect ecologicsunt mezoterme, moderat acidofile iarafinitãþile pentru factorul hidric, se modi-ficã dupã cum tufãriºul se dezvoltã în parteainferioarã sau cea mediu-superioarã apantei, deci variazã de la cele mezofile lacele mezo-xerofile. Înãlþimea stratuluiarbustiv depãºeºte 3 m dar acoperirea luieste redusã, 40–45%, lãsând posibilitateadezvoltãrii unui strat al ierburilor bine înche-gat. Stratul arbustiv cuprinde frecventspeciile de arbori în stadiul de nuieliº,Alnus glutinosa în zonele mai umede ºiBetula pendula în zonele mai uscate ºimult tãiate de localnici. Stratul ierburilor,cu acoperire de 100%, este alcãtuit domi-nant din graminee (Festuca rubra, Agrostiscapillaris, Vulpia myuros), diversificat demulte dicotiledonate, dar cu participareredusã; local se dezvoltã pâlcuri alcã-tuite de feriga Pteridium aquilinum, cepoate ocupa pânã la câþiva metri pãtraþifiecare pâlc ºi se ridicã deasupra stra-tului de ierburi pânã la 1,5 m. Adeseori,un strat intermediar ca înãlþime, bine extinsîn suprafaþã, formeazã tufele subarbustivede Rubus idaeus ºi Rubus hirtus.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Prunus spinosa, Crataegus monogyna.Specii caracteristice: Crataegus mono-gyna, Evonymus verrucosus, Betulapendula, Prunus spinosa, Rosa canina,Cornus sanguinea, Cytisus nigricans, Alnusglutinosa, Pteridium aquilinum, Hype-ricum perforatum, Betonica officinalis,Ligustrum vulgare, Viburnum lantana,Clematis vitalba. Alte specii importante:Carpinus betulus, Rubus idaeus, Rubushirtus, Galium verum, Fragaria vesca,Myosotis sylvatica, Hieracium umbellatum,Dianthus armeria, Q. petraea, Festucarubra, Agrostis capillaris, Vulpia myuros.

Valoare conservativã: redusã, habitatulse reface dintr-o structurã de tufãriº,protejat Emerald, într-una forestierã.

Literaturã selectivã: Raþiu et Gergely1979; Popescu et Sanda 2000.


R3122Tufãriºuri ponto-panonice deporumbar (Prunus spinosa) ºipãducel (Crataegus monogyna)

Rãspândire: Podiºurile Dobrogei deNord ºi Sud, câmpia ºi podiºurile din

Corespondenþe:

NATURA 2000: 40A0* Subcontinentalperi-Pannonic scrubEMERALD: 31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thicketsCORINE: 31.8B3 South-eastern sub-MediterraneanPAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonichawthorn-blackthorn scrub EUNIS: F3.241 Central Europeansubcontinental thicketsAsociaþii vegetale: Pruno spinosae –Crataegetum Soó (1927) 1931 (Syn.:Prunetum moldavicae Dihoru (1969)1970, Rubo caesii – Prunetum spinosaeRaþiu et Gergely 1979).

101


Moldova de Nord ºi Sud, Þara Oaºului,Câmpia ºi Podiºul Transilvaniei, CâmpiaRomânã, în silvostepã ºi zona pãdurilorde stejari de câmpie.

Suprafeþe: fâºii de tufãriºuri, de la 200–500 m2, alternând cu pãduri ºi tere-nuri agricole sau pajiºti uscate, totalizândcele mai mari suprafeþe ale vegetaþiei detufãriºuri. Total > 10.000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 40–500 m. Clima: T = 10,5–7,50C, P = 400–800 mm anual.Relief: depresiuni mici în câmpie, panteînsorite cu înclinare redusã. Roci: de obiceipe depozite de loess dar ºi pe locuripietroase marne, gresii. Solurile: de tipurivariate, în general profunde, neutre sau slabacide-alcaline, cernoziomuri în silvostepã,sau eutricambosoluri, cu hidratare defi-citarã, mai ales la sfârºitul verii.

Structura: Fitocenozele se instaleazã,de obicei, pe locurile defriºate, chiar ºi însilvostepã, în locul pãdurilor de stejar(Quercus pubescens, Q. pedunculiflora,Q. robur) ºi atunci rãmân cu compoziþiadin pãdure. Ele se formeazã ºi pe tere-nuri bãtãtorite, între culturi, în crovuri saude-a lungul pâraielor temporare sau lamarginea pãdurilor. Speciile sunt, înmajoritate, eurasiatice, cu elemente mainumeroase sudice, în special în Dobrogea;sunt termofile, xerofile, mezotrofe. Stratularbuºtilor este dominat de speciile caracte-ristice ordinului ºi alianþei (Prunus spinosaºi Crataegus monogyna), deosebit dedense, realizând aspectul unui desiº denepãtruns, cu o acoperire de 100%.Diversitatea stratului este mare ºi variazãmult din zona de silvostepã, unde pot apareJasminum fruticans, Amygdalus nanasau Prunus fruticosa, alãturi de Prunusspinosa var. dasyphylla spre cele depãduri de câmpie ºi chiar de luncã, undese dezvoltã Evonymus verrucosus, Evo-nymus europaea, Rosa canina, Cornussanguinea sau Cornus mas, Rhammuscathartica sau Ligustrum vulgare. Înãlþimeastratului arbustiv ajunge de regulã la 1,5–2 m în silvostepã dar, se ridicã ºi

pânã la 3,5–4 m în zonele mai umede dinCâmpia Românã. Productivitatea stratuluiarbustiv este de 3,66 t/ha/an materialvegetal, iar biomasa suprateranã este de74,5 t/ha. Stratul ierburilor este maidezvoltat spre limitele tufãriºurilor, dato-ritã umbririi mari interioare ºi este compusatât din specii de pãdure: Vicia tenuifolia,Bromus inermis, Origanum vulgare, Aspa-ragus verticillata, cât ºi din specii de pajiºte:Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poabulbosa, Dactylis glomerata, Agropyronrepens, Agrimonia eupatoria, Phleumphleoides, Teucrium chamaedrys, Cala-mintha clinopodium.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Prunus spinosa, Crataegus mono-gyna. Specii caracteristice: Prunus spi-nosa, Crataegus monogyna. Alte speciiimportante: Rubus caesius, Rosa canina,Evonymus verrucosus, Pyrus pyraster,Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica,Humulus lupulus, Clematis vitalba, Cornussanguinea, Evonymus europaeus, Rosagallica, Veronica chamaedrys, Plantagomedia, Jasminum fruticans, Amygdalusnana, Prunus fruticosa, Cornus mas, Viciatenuifolia, Bromus inermis, Origanumvulgare, Asparagus verticilatus, Festucavalesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa,Dactylis glomerata, Agropyron repens,Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides,Teucrium chamaedrys, Calamintha clino-podium.

Valoare conservativã: moderatã, habitateprioritare Emerald.

Literaturã selectivã: Mihai 1971; Burdujaet Horeanu 1969; Popescu et al.1984;Pãun 1966; Schneider-Binder 1972;Sãmãrghiþan 2001; Pop et al 1978; Raþiuet Gergely 1979; Horeanu 1981; Horeanuet Horeanu G. 1981; Mihai 1971; Popescuet Sanda 2000; Dihoru et al. 1970, 1973;Aniþei L. 2001; Borza 1959; Paucã-Comãnescu et al. 2004.


102


R3123Tufãriºuri sud-est carpatice de liliac(Syringa vulgaris) cu Genista radiata

Rãspândire: Podiºul Mehedinþi, PiatraCloºanilor, în etajul fagului.

Suprafeþe: 20 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1100–1350 m. Clima:T = 4,2–3,40C, P = 900–1200 mm, modifi-catã de curenþii calzi de la vest. Relief:

versanþi stâncoºi cu înclinaþie mare-mode-ratã. Roci: calcare cenuºii. Soluri: rendzinãnegricioasã, adesea numai în crãpãturilestâncilor, neutru-slab alcalin (pH = 6–7,5).

Structura: Fitocenoza este un fragmentde vegetaþie submediteraneanã, edificatãde specii majoritar sudice ºi sud-estice(44%), dacice ºi subendemice (7%), termo-file, xerofile calcifile situate la altitudinemare pentru acestea. Stratul arbuºtilor estecompus din Syringa vulgaris de înãlþimefoarte micã, nu depãºeºte 1 m, împreunãcu Cotinus coggyria, Cotoneaster nebro-densis, Sorbus borbasii, Fraxinus ornusºi din subarbuºti de 20–40 cm: Genista(Cytisanthus) radiata, Daphne blagayana,Daphne mezereum, Teucrium montanum,Teucrium chamaedrys. Stratul ierburiloreste foarte divers, alcãtuit din aproape 80de specii, mai abundente fiind unele speciide stâncãrie: Draba lasiocarpa, Silenesaxifraga, Cerastium banaticum, Geraniummacrorrhizum. O notã aparte aduc spe-

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B South-eastern deciduousthicketsCORINE: 31.8B3 Greek sub-Mediterraneandeciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B322 Danubian lilac thicketsEUNIS: F3.2432 Moesian liliac thicketsAsociaþii vegetale: Syringo – Genistetumradiatae Maloº 1972.

Tufãriº de porumbar (Prunus spinosa) ºi pãducel (Crataegus monogyna)

103


ciile xerofile: Stipa pulcherrima, Bromusfibrosus, Festuca xanthina. Fitocenozaîn ansamblu realizeazã o acoperire mare,de 70–90%.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Syringa vulgaris, Genista radiata. Speciicaracteristice: Syringa vulgaris, Genistaradiata, Dianthus henteri, Cotinus coggyria,Daphne blagayana, Thesium bavarum.Alte specii importante: Cotoneaster nebro-densis, Sorbus borbasii, Fraxinus ornus,Daphne mezereum, Teucrium montanum,Teucrium chamaedrys, Draba lasiocarpa,Silene saxifraga, Cerastium banaticum,Geranium macrorrhizum, Stipa pulche-rrima, Bromus fibrosus, Festuca xanthina.Specii endemice: Dianthus henteri, Atha-manta hungarica, Primula auricula ssp.serratifolia.

Valoare conservativã: foarte mare;habitat puþin extins, probabil endemic ºiincluzând câteva specii endemice ºi deo-sebit de rare.

Literaturã selectivã: Maloº 1972.


R3124Tufãriºuri sud-est carpatice deliliac (Syringa vulgaris) cuAsplenium-ruta-muraria

Rãspândire: Carpaþii Occidentali ºiSubcarpaþii Meridionali:

Suprafeþe: reduse. Total < 100 ha.

Staþiuni: Altitudine: 200–1100 m. Clima:T = 10,0-–5,00C, P = 650–1050 mm,conform climatului general sunt puternicmodificate de microclimat, în special închei, prin orientarea lor vesticã sau sud-vesticã ºi prin producerea inversiunilortermice. Relief: versanþi abrupþi, pereþiverticali stâncoºi, cu orientare S, SV, SE,de-a lungul apelor. Roci: calcare. Soluri:roca mamã la suprafaþã reprezintã caracte-ristica staþiunii, lipsa solului totalã sauapariþia între stânci a unor protorendzineîn proporþie foarte redusã.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii eurasiatice, europene, cu numeroaseelemente sudice, subtermofile, mezo-xerofile, calcifile. Cu tot caracterul ei relictar,este o fitocenozã cu aspect pionier, dato-rat compoziþiei floristice. Fitocenoza sedezvoltã ca un tufãriº (deºi edificatorii potcreºte în alte habitate ca arbori) fiind domi-nat de tufe rãzleþe de Syringa vulgaris,Fraxinus ornus, Cotinus coggygria ºi Carpi-nus orientalis. Înãlþimea stratului este de2–3 m, cu acoperire de 40–60%. Stratulierburilor este caracteristic stâncãriilorcalcaroase, expuse prelungit la soare, ca:Ceterach officinarum, Draba lasiocarpa,Sesleria filifolia, Cephalaria laevigata,Helianthemum canum.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, Carpi-nus orientalis. Specii caracteristice: Syringavulgaris, Silene petraea, Micromeriapulegium, Asplenium ruta-muraria, Moeh-ringia muscosa, Ceterach officinarum,Sorbus borbasii, Sesleria filifolia, Fraxinusornus, Cotinus coggyria. Alte speciiimportante: Draba lasiocarpa, Cephalarialaevigata, Helianthemum canum. Speciiendemice: Sorbus borbasii, Micromeriapulegium.

Valoare conservativã: mare; habitate rareîn România cu specii subendemice ºi rare.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B South-easterndeciduous thicketsCORINE: 31.8B3 Greek sub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B322 Danubian lilac thicketsEUNIS: F3.2432 Moesian liliac thicketsAsociaþii vegetale: Asplenio – Syringetumvulgaris Jakucs et Vida 1959.

104


Literaturã selectivã: Schrött 1972; Boºcaiu1971; Roman N. 1974; Mãgãlie 1970.


R3125Tufãriºuri sud-est carpatice deSorbus dacica

Rãspândire: Carpaþii Occidentali (MunþiiTrascãu – Piatra Pleºoii), etajul fagului.Specia mai este citatã în România ºi dinMunþii Bihor, Muntele Mare, Munþii Metaliferiprecum ºi din Carpaþii Meridionali (MunþiiMehedinþi ºi Vâlcan).

Suprafeþe: foarte restrânse, < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine 1100 m. Climã: T = 5,00C;P = 900 mm. Relief: versanþi montani cuînclinaþie mare, expoziþie S ºi SV, intensînsorite. Roci: grohotiºuri calcaroase, crista-line, mobile, fixate sub acþiunea tufãri-ºului. Soluri: rendzine humifere cu multschelet, intercalate cu stâncãrii calcaroase.

Structura: Fitocenoza instalatã într-ozonã de pãduri xerofile este edificatã deSorbus dacica, cu habitus de arbust; estespecie endemicã, subtermofilã, xerofilã,calcifilã. Stratul arbustiv este bine dezvoltat,cu acoperire de 40%. Codominant esteCorylus avellana dar sporadic apar ºiindivizi de Fagus sylvatica, Sorbus aucu-paria, Acer pseudoplatanus, toþi de talie

scundã, slab conformaþi ºi cu vârfurileuscate. Înãlþimea stratului de arbuºtivariazã între 3–6 m, dar vârfurile lor suntuscate, fenomen tipic pentru toate forma-þiunile lemnoase dezvoltate în zonã, pestâncãrii. Atragene alpina este prezentã,ca singura specie de lianã din aceastãfitocenozã. Stratul ierburilor este binedezvoltat, dominat de Carex humilis înso-þit de numeroase specii de pajiºti ºi pãduride stâncãrie (Carex digitata, Sesleria rigida,Coronilla varia, Campanula rapuncu-loides, Iris ruthenica, Valeriana tripteris.Acoperirea stratului ierburilor este de 60%.Cele mai importante sunt însã compo-nentele endemice (Sorbus dacica ºi Aquile-gia nigricans ssp. subscaposa, Helicto-trichon decorum, Viola joói, Thymuscomosus) ºi cele subendemice (dacice),ca Sesleria rigida, Aconitum moldavicum,Melampyrum bihariense; acestea dau uncaracter local, endemic tufãriºului, el fiinddiferit de toate celelalte asociaþii lemnoasede stâncãrii.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sorbus dacica, Corylus avellana. Speciicaracteristice: Sorbus dacica, Carexhumilis, Corylus avellana, Sesleria rigida,Sorbus aucuparia. Alte specii importante:Fagus sylvatica, Acer pseudoplatanus,Atragene alpina, Carex digitata, Coronillavaria, Campanula rapunculoides, Iris ruthe-nica, Valeriana tripteris, Aconitum molda-vicum, Melampyrum bihariense. Speciiendemice: Sorbus dacica, Aquilegia nigri-cans ssp. subscaposa, Viola joói, Thymuscomosus, Helictotrichon decorum.

Valoare conservativã: foarte mare;habitat endemic, rar ºi incluzând unnumãr important de specii endemice ºisubendemice.

Literaturã selectivã: Gergely 1962.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B South-eastern deciduousthicketsCORINE: 31.8B South-eastern deciduousthicketsPAL.HAB: 31.8B141 Dacian service treethicketsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Cariceto humilis –Sorbetum dacicae Gergely 1962.

105


R3126Tufãriºuri sud-est carpatice demojdrean (Fraxinus ornus)

Rãspândire: Carpaþii Occidentali, lalimita între etajul gorunului / fagului.

Suprafeþe: Total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 450–640 m. Climã: T = 8,0–7,20C, P = 750–825 mm. Relief:versanþi montani cu înclinaþie mare(30–800), expoziþie sudicã, SE, SV. Roci:calcaroase. Soluri: rendzine, pe stânci demãrimi variabile, cu grosimi reduse,uneori chiar absent, bogate în humus.

Structura: Fitocenoza este edificatã deun relict terþiar mediteranean Fraxinusornus, iar celelalte specii sunt eurasiatice,europene, cu multe specii sudice (26,6%),termofile, mezo-xerofile, calcifile. Stratulsuperior este dominat de Fraxinus ornus(cunoscut în alte asociaþii numai în pro-porþii mai reduse) fiind însoþit constant deCornus sanguinea ºi sporadic de Crataegusmonogyna, Rosa canina, Evonymus verru-cosus. Înãlþimea stratului variazã între5–8 m, coroanele exemplarelor componentefiind rãsfirate, cu numeroase ramuri. Habi-tusul lor este arborescent. Stratul ierbu-rilor este bogat în specii (49, dintre care31 sunt rare). Acoperirea stratului estevariabilã între 15–65%, mai frecvent fiind

întâlnite cele de stâncãrie: Asplenium tricho-manes, Phyllitis scolopendrium, Polypo-dium vulgare, Fagopyrum convolvulus,Arabis turrita, Cardaminopsis arenosa,Sedum maximum, dar ºi unele speciinemorale, Lathyrus venetus, Geraniumrobertianum.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fraxinus ornus. Specii caracteristice:Cornus mas, Fraxinus ornus. Alte speciiimportante: Syringa vulgaris, Scabiosabanatica, Campanula grossekii, Campa-nula divergens, Cotinus coggygria, Evo-nymus latifolia, Rhamnus tinctoria, Sileneitalica, Piptatherum virescens, Evonymusverrucosus, Crataegus monogyna, Quercuscerris, Polygonatum odoratum, Primulaveris, Melittis melissophyllum, Sedummaximum, Lychnis coronaria, Cynanchumvincetoxicum, Aremonia agrimonioides,Poa nemoralis, Brachypodium sylvaticum,Lithospermum purpureocaeruleum, Campa-nula persicifolia, Galium schultesii, Tiliacordata, Tilia platyphyllos, Corylus avellana,Sorbus torminalis, Staphylea pinnata,Clematis vitalba, Hedera helix, Melicauniflora, Dentaria bulbifera, Carex sylva-tica, Galium mollugo, Orchis masculassp. signifera, Geranium robertianum,Isopyrum thalictroides, Lathyrus vernus,Mercurialis perennis, Lamium galeobdolon,Phyllitis scolopendrium, Mycelis muralis,Galanthus nivalis, Melica nutans, Carexbrevicollis, Cornus sanguinea, Rosacanina, Asplenium trichomanes, Polypo-dium vulgare, Fagopyrum convolvulus,Arabis turrita, Cardaminopsis arenosa.

Valoare conservativã: mare, habitat rar.

Literaturã selectivã: Pop et Hodiºan 1964;Peia 1978.


Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 31.8B South-eastern deciduousthicketsCORINE: 31.8B South-eastern sub-Mediterranean deciduous thickets (schibljak)PAL.HAB: 31.8B Balkano – Hellenicdeciduous thicketsEUNIS: F3.2431 Moesian oriental hornbeamthicketsAsociaþii vegetale: Corno – Fraxinetum orniPop et Hodiºan 1964.

106


R3127Tufãriºuri sud-est carpatice deliliac (Syringa vulgaris) ºimojdrean (Fraxinus ornus)

Rãspândire: Carpaþii Occidentali ºiSubcarpaþii Meridionali, Defileul Dunãrii.

Suprafeþe: restrânse, 10–100 ha.

Staþiuni: Altitudine 200–1105 m. Climã:T = 10,0–5,00C, P = 650–1050 mm, modifi-catã microclimatic, în sensul creºteriitemperaturii ºi uscãciunii aerului. Relief:baza versanþilor sau pe platouri, imediatdeasupra lor. Roci: calcare, marno-calcareintercalate, gresii calcaroase. Soluri: prelu-vosol sau terra rosa tip rendzinã, în stratsubþire dar continuu, cu mult schelet.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii majoritar meridionale, xerotermofile,calcifile ºi numeroase specii endemice.Edificatorii sunt Syringa vulgaris, Fraxinusornus, Carpinus orientalis, alãturi de caremai apar Sorbus aria, Sorbus cretica,Viburnum lantana, în stratul arbustiv. Înunele fitocenoze apare Crataegus mono-gyna sau Juniperus communis cuabundenþã sporitã, fiind considerate codo-minante, uneori faciesuri aparte. Deasuprastratului arbustiv sunt exemplare rãzleþeºi relativ scunde de Corylus colurna, Tiliatomentosa, Quercus dalechampii ºiJunglans regia – spontan. Înãlþimea variazã

între 6–8 m. Sub acestea se dezvoltã unstrat arbustiv scund, dominat îndeosebide Cotinus coggygria. Stratul ierburilorcuprinde numeroase specii, frecvente fiindHelleborus odorus, Melittis melissophyllum,Lithospermum purpureocaeruleum, Satu-reja kitaibelii, Physocaulis nodosa, Festucavalesiaca, Brachypodium pinnatum, Galiumerectum. Acoperirea vegetaþiei este variabilãdar în general redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, Carpi-nus orientalis. Specii caracteristice: Fraxi-nus ornus, Syringa vulgaris, Cotinuscoggygria. Alte specii importante: Cytisusciliatus, Quercus cerris, Stachys recta,Silene otites, Campanula alpina, Hype-ricum perforatum, Campanula sibiricassp. divergens, Ceterach officinarum,Dianthus giganteus, Tamus communis,Evonymus latifolia, Coronilla emerus,Cotoneaster nebrodensis, Acer monspe-ssulanum, Myrrhoides nodosa, Erysimumsaxosum, Fritillaria montana, Echinopsbanaticus, Coronilla varia, Fragaria viridis,Anthemis tinctoria, Cytisus nigricans,Valeriana officinalis, Viola hirta, Asteramellus, Sorbus aria, Sorbus cretica,Viburnum lantana, Crataegus monogyna,Juniperus communis, Corylus colurna,Tilia tomentosa, Quercus dalechampii,Junglans regia, Helleborus odorus, Melittismelissophyllum, Lithospermum purpureo-caeruleum, Satureja kitaibelii, Physocaulisnodosa, Festuca valesiaca, Brachypodiumpinnatum, Galium erectum. Specii ende-mice: Sorbus borbasii, Dianthus banaticus,Dianthus kitaibelii.

Valoare conservativã: mare, habitatulcuprinde specii endemice de Dianthus.

Literaturã selectivã: Boºcaiu et al. 1971;Resmeriþã 1972; Sanda et Popescu 1972;Roman 1974; Sanda et Popescu 1991;Pãun et al. 1970; Hodiºan 1976; ªuteu etFaur 1976; Peia 1981; Peia 1978; Boºcaiu1971; Bujorean et al.1975.


Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 31.8B South-easterndeciduous thicketsCORINE: 31.8B South-eastern sub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B3222 Lilac manna ashthicketsEUNIS: F3.2431 Moesian oriental hornbeamthicketsAsociaþii vegetale: Syringo – Fraxinetumorni Borza 1958 em. Resmeriþã 1972(Syn.: Syringeto – Fraxinetum ornicoryletosum colurnae Borza 1958).

107


R3128Tufãriºuri balcanice de pãliur(Paliurus spina-christi)

Rãspândire: Podiºul Dobrogei de Nord,Podiºul Dobrogei de Sud, Câmpia Aradului,Mehedinþi, Câmpia Burnazului, în silvostepã.

Suprafeþe: restrânse la 20–200 m2

alternând cu vegetaþie forestierã ºi pajiºtistepice; < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 30–300 m. Climã: T = 10,70C, P = 420 mm cu amplitudinetermicã anualã mai redusã. Roci: calca-roase. Relief: câmpie sau podiº pe coasteabrupte ºi însorite între vãi. Soluri: cerno-ziomuri superficiale, rendzine.

Structura: Fitocenoza este dominatã deelemente submeditaraneene, pontice ºibalcanice, termofile, xerofile, neutrofile.Stratul arbustiv este alcãtuit din Paliurusspina-christi alãturi de care se dezvoltãCerasus mahaleb, Ligustrum vulgare,Pyrus pyraster, Ulmus minor sau Cornusmas, ajungând la 1,5–2 m înãlþime. Spe-ciile ierboase sunt cu deosebire cele depajiºti stepice, mai rar de rariºti de pãduri,dar edificatoare sunt Bothriochloa ischae-mum, Koeleria gracilis, Satureja caerulea,Teucrium chamaedrys, Teucrium polium;

caracteristice sunt tufele de Asphodelinelutea ºi Paeonia peregrina.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Paliurus spina-christi, Ligustrum vulgare,Cornus mas. Specii caracteristice:Asphodeline lutea, Paliurus spina-christi.Alte specii importante: Jasminum fruticans,Crataegus monogyna, Asparagus vertici-llatus, Salvia ringens, Genista sessilifolia,Opopanax bulgaricus, Achillea clypeolata,Carpinus orientalis, Cerasus mahaleb,Fraxinus ornus, Cotinus coggygria, Ononiscolumnae, Coronilla scorpioides, Achilleacoarctata, Cytisus nigricans, Dianthusgiganteus, Silene otites, Paeonia peregrina,Orchis simia, Carex hallerana, Pyruselaeagrifolia, Pyrus pyraster, Ulmusminor, Bothriochloa ischaemum, Koeleriagracilis, Satureja caerulea, Teucriumchamaedrys, Teucrium polium, Paeoniaperegrina.

Valoare conservativã: mare; habitat rarîn România, periclitat, incluzând speciirare ºi ocrotite în România.

Literaturã selectivã: Cristurean etÞeculescu 1970; Dihoru 1970.


R3129Tufãriºuri balcanice de iasmin(Jasminum fruticans)

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B South-eastern deciduousthicketsCORINE: 31.8B3 Greek sub-Mediterraneandeciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B3 Balkano-Hellenicdeciduous thickets; 31.8B731 WesternPontic jasmine scrub (1996)EUNIS: F3.243 Balkano-Hellenic deciduousthicketsAsociaþii vegetale: Rhamno catharticae –Jasminetum fruticantis (Mihai et al. 1964)Mititelu et al. 1993.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B South-eastern deciduousthicketsCORINE: 31.8B3 Greek sub-Mediterraneandeciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B33 Moesian Christ’sthorn brush; 318B732 Thracian Christ’sthorn brush (1996)EUNIS: F3.2433 Moesian Christ’s thornbrushAsociaþii vegetale: Asphodelino luteae –Paliuretum Sanda, Popescu 1999 (Syn.:Paliureto-Crataegetum monogynaeCristureanu et Þeculescu (1968) 1970,Paliuretum spinae-christi (Borza 1931)Dihoru (1969) 1970, Asphodelinetumluteae Dihoru 1970).

108


Rãspândire: Podiºul Dobrogean de Nord,Podiºul Casimcea, Dobrogea de Sud, însilvostepã.

Suprafeþe: 50–100 m2, fragmentar distri-buitã în zone de câmpie ºi podiºuri joase;< 10 ha.

Staþiuni: Altitudine 50–100 m. Climã: T = 10,70C; P = 400 mm. Relief: pantestâncoase, însorite, cu expoziþie sudicã,cu înclinaþie mare. Roci: calcare. Soluri:cernoziomuri, uneori superficiale pe rocãla zi.

Structura: Fitocenoza este alcãtuitã,îndeosebi, din specii mediteraneene,pontice ºi balcanice, xerofile, termofile,calcifile. Se diferenþiazã în douã straturi.Tufele de Jasminum fruticans ajungândla înãlþimi de 1,5–3 m, sunt însoþite deCrataegus monogyna, Rhamnus cathartica,Cornus mas, Rosa canina. Diversitateastratului de arbuºti este mare ºi includespecii de arbori tipici pentru pãdurile desilvostepã, dar cu înãlþimi mai reduse(Fraxinus ornus, Carpinus orientalis).Stratul ierburilor este dominat de speciilede graminee stepice dar ºi de speciile destâncãrii ºi pãdure (Chrysopogon gryllus,Asparagus verticillatus, Lithospermumpurpurocaeruleum).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Jasminum fruticans, Crataegus monogyna,Rosa canina. Specii caracteristice: Jasmi-num fruticans, Rhamnus cathartica,Rhamnus tinctoria. Alte specii importante:Lithospermum purpurocaeruleum, Carpi-nus orientalis, Cotinus coggygria, Fraxi-nus ornus, Piptatherum virescens, Ajugalaxmanni, Asparagus verticilatus,Convolvulus cantabrica, Chrysopogongryllus, Dictamnus albus, Ferulagomeoides, Lychnis coronaria, Cerasusmahaleb, Quercus cerris, Quercuspubescens, Scutellaria altissima, Tamuscommunis, Tragopogon dubius, Acer

tataricum, Cornus mas, Evonymus verru-cosus, Cornus sanguinea, Crataegusmonogyna, Ligustrum vulgare, Pyruspyraster, Tanacetum corymbosum, Tiliatomentosa, Ulmus minor, Fraxinus ornus.

Valoare conservativã: mare; habitat rarîn România, periclitat.

Literaturã selectivã: Mihai et al. 1994;Arcuº 1998.


R3130Tufãriºuri ponto-panonice deviºinel (Cerasus fruticosa)

Rãspândire: Podiºurile Moldovei de Nordºi Centrale, Podiºul Transilvaniei ºi depre-siunile intramontane (Ciuc, Covasna,Braºov), Podiºurile Dobrogei de Nord,Bãrãganul Mostiºtei, Câmpia Gãvanu-Burdea, Câmpia Banatului, Aradului, însilvostepã ºi stepã.

Suprafeþe: fragmentare 100–200 m2, înmargini de pãdure, culturi agricole, pajiºtiuscate. Total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 200–300 m. Clima: T = 9,8–8,60C, P = 450–500 mm, secetã

Corespondenþe:

NATURA 2000: 40A0* Subcontinentalperi-Pannonic scrubEMERALD: !31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thicketsCORINE: 31.8B1 Central European sub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B121 Peri-Pannonic groundcherry scrubEUNIS: F3.241 Central Europeansubcontinental thicketsAsociaþii vegetale: Crataego –Cerasetum (Prunetum) fruticosae Soó(1921) 1951.

109


prelungitã (80 zile). Relief: pante cu expo-ziþie SE, SV, cu înclinaþie micã (5–100).Roci: loessuri. Soluri: cernoziomuri.

Structura: Fitocenoza este alcãtuitã dinspecii sudice, termofile, xerofile. Stratularbustiv este dominat de Prunus fruticosa,Prunus spinosa var. dasyphylla ºi însoþitîn mai micã mãsurã de Crataegus mono-gyna, Rosa canina. Înãlþimea stratuluieste de 180–220 cm ºi acoperirea ajunge la90–95%. Stratul ierburilor este alcãtuit dingraminee diverse, cel mai bine reprezentatecantitativ fiind Elymus repens, E. hispida,Dactylis glomerata, Bromus inermis. Altespecii de ierburi mai numeroase suntTeucrium chamaedrys, Inula britannica,Vicia cracca, Asparagus tenuifolius.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Cerasus fruticosa, Prunus spinosa var.dasyphylla. Specii caracteristice: Cerasusfruticosa, Prunus spinosa var. dasyphylla.Alte specii importante: Crataegus mono-gyna, Rosa canina, Cornus mas, Cala-mintha clinopodium, Origanum vulgare,Teucrium chamaedrys, Coronilla varia,Amygdalus nana, Vicia cracca ssp. tenui-folia, Galium mollugo, Nonea pulla, Evony-mus verrucosus, Ligustrum vulgare,Rhamnus cathartica, Bromus inermis,Agrimonia eupatoria, Asparagus tenui-folius, Thalictrum minus, Elymus repens,E. hispida, Dactylis glomerata, Inula brita-nnica, Asparagus tenuifolius.

Valoare conservativã: mare; habitat rarîn România, periclitat, protejat Emerald.

Literaturã selectivã: Horeanu et HoreanuG. 1981; Dobrescu et al. 1969; Dobrescu1969; Schneider-Binder Erika 1972; MititeluD. 1975; Sanda et al 1980.


R3131Tufãriºuri ponto-panonice demigdal pitic (Amygdalus nana)

Rãspândire: Podiºurile Moldovei deNord, Podiºurile Moldovei de Sud, PodiºulDobrogei de Nord, Podiºul Dobrogei deSud, Bãrãganul Mostiºtei, PiemontulOlteþului, Câmpia ºi SubcarpaþiiTransilvaniei, Depresiunea Fãgãraº,Depresiunea Braºov, DepresiuneaSibiului, în zona de silvostepã ºi a pãdu-rilor de stejar.

Suprafeþe: 100–300 m2, fragmentar întrealte tufãriºuri. Total < 100 ha.

Staþiuni: Altitudine de la cca 200 m înpodiºul Moldovei ºi pânã la 500 m înCâmpia Transilvaniei ºi Subcarpaþi sauzone de podiºuri joase. Clima: T =10,0–8,60C, P = 450–500 mm (500–600)anual cu secetã circa 85 de zile. Relief:fragmentat, cu versanþi înclinaþii pânã la350. Roci: marne argiloase. Soluri: carbo-natate, cernoziomuri carbonatice.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii sudice, termofile, xerofile. Stratularbuºtilor este dominat de Amygdalusnana (Prunus tenella), cu înãlþimi mici de

Corespondenþe:

NATURA 2000: 40A0* Subcontinentalperi-Pannonic scrubEMERALD: !31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thicketsCORINE: 31.8B1 Central European sub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B122 Peri-Pannonic dwarfalmond scrubEUNIS: F3.241 Central European subconti-nental thicketsAsociaþii vegetale: Prunetum tenellae Soó1946 (Syn.: Prunetum nanae Borza 1931,Amygdaletum nanae Soó (1927) 1959).

110


50–60 cm, ajungând în unele zone pânãla 1,5 m, fiind însoþit de Prunus spinosa,Crataegus monogyna. Acoperirea cu vege-taþie ajunge la 90–100%. Stratul ierboseste alcãtuit din numeroase graminee,cu dominanþã mare fiind Bromus inermis,Elymus repens, Elymus hispidus, Festucavalesiaca, Teucrium chamaedrys, Medi-cago falcata, Dactylis glomerata.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Amygdalus nana (Prunus tenella = Prunusnana). Specii caracteristice: Amygdalusnana (Prunus tenella = Prunus nana).Alte specii importante: Prunus spinosa,Crataegus monogyna, Pyrus pyraster,Rhamnus tinctoria, Rosa canina, Rosadumetorum, Linaria genistifolia, Verbascumlychnitis, Fragaria viridis, Thalictrum minus,Geranium sanguineum, Iris hungarica,Medicago falcata, Alyssum murale,Dictamnus albus, Cynanchum vince-toxicum, Nepeta pannonica, Trifoliumalpestre, Cytisus albus, Hypericum perfo-ratum, Inula hirta, Potentilla thuringiaca,Carex michelii, Origanum vulgare, Veronicateucrium, Vicia tenuifolia, Cytisus austria-cus, Bupleurum falcatum, Aster amellus,Bromus inermis, Elymus repens, Elymushispidus, Festuca valesiaca, Teucriumchamaedrys, Dactylis glomerata.

Valoare conservativã: mare; habitate rare,periclitate, incluse în protecþia Emerald.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1998;Danciu 1970; Schneider-Binder Erika 1972;Raþiu et al. 1966; Horeanu et Horeanu G.1981; ªuteu 1975; Roman 1994; Sârbu etal. 1995; Popescu et Sanda 2000; Borza1959; Cristea et al. 1998.


R3132Tufãriºuri ponto-sarmantice deCaragana frutex

Rãspândire: în Dobrogea de Nord,Podiºul Babadag, în rariºtile de pãduri deQuercus pubescens Podiºul Dobrogeide Sud – Adam Clisi, Medgidia; CâmpiaBuzãului – Galbenu; Podiºul Covurluiului– Murgeni, Zapodeni; Podiºul CentralMoldovenesc – (Vaslui-Mânjeºti, ªtefancel Mare, Tanacu, Crasna); CâmpiaMoldovei – (Iaºi-Valea Lungã, Holboca);Subcarpaþii Moldovei Humuleºti (jud.Neamþ); Podiºul Sucevei – CâmpulungMoldovenesc, Depresiunea Rãdãuþi.

Suprafeþe: extrem de reduse. Total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 200–300 m. Clima: T = 10,70C, P = 420 mm. Relief: versanþislab înclinaþi, platouri. Roci: calcaroase,depozite de loess. Soluri: rendzine,kastanoziomuri.

Structura: Fitocenoza este edificatã deCaragana frutex, specie arbustivã xero-termã, termofilã, continentalã. Înãlþimeaarbuºtilor ajunge pânã la un metru. Stratulierburilor este alcãtuit din speciile caracte-ristice pajiºtilor uscate alãturi de numeroasespecii din Chenopodietea – Secalietea.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Caragana frutex. Specii caracteristice:

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B South-eastern deciduousthicketsCORINE: 31.8B121 Central Europeansub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B712 Ponto-SarmaticCaragana steppe brushEUNIS: F3.2471 Ponto-Sarmatic steppebrushAsociaþii vegetale: Caragana frutexDihoru et al 1970.

111


Caragana frutex. Alte specii importante:Orlaya grandiflora, Veronica jacquini,Bromus inermis.

Valoare conservativã: foarte mare; habitatextrem de rar, periclitat de lucrãrile agricole.

Literaturã selectivã: Dihoru et al 1970.


R3133Tufãriºuri de cãtinã albã(Hippophaë rhamnoides)

Rãspândire: Subcarpaþii Moldovei ºiMunteniei (între Olt ºi Bistriþa) din etajulnemoral pânã în zona silvostepei (în est).

Suprafeþe: 800 ha în Subcarpaþii decurburã (natural ºi plantat) ºi mai puþin înrest. Total > 1000 ha.

Staþiuni: Altitudine 150–900 m. Clima: T = 10,5–5,50C ºi P = 600–850 mmanual, cu perioadã lungã de strãlucire asoarelui. Relief: colinar, cu fragmentarelongitudinalã ºi transversalã, înclinareapantei moderatã-mare ºi expoziþiavariabilã. Roci: psamito-pelitice, cusuccesiune de marne, argile nisipoase,nisipuri. Soluri: adesea puternic erodate,eutricambosoluri, preluvosoluri, luvosoluri,rar pseudorendzine cu orizontul A distrus.

Structura: Fitocenoza este instalatãsecundar, dupã defriºarea pãdurilor de fag,gorun sau amestecuri, este edificatã despecii nemorale, mezoterme, mezofile darºi mezoxerofile, suportã solurile erodate,fãrã orizont organic. Hippophaë rhamnoi-des, specia caracteristicã ºi edificatoareare sistemul radicular superficial, dar extinsºi în simbiozã (nodozitãþi). Stratul de arbuºti,în fitocenoza maturã, este dominat de speciacaracteristicã ºi edificatoare, alãturi de care,Crataegus monogyna ºi Rosa canina, suntbine reprezentate; mai apar Frangula alnus,Rhamnus tinctoria, Cornus sanguinea, Evo-nymus verrucosus dar ºi puieþi ºi nuieliºde la speciile de arbori ce au format pãdu-rile zonale. În stadii evoluate, când arboriidepãºesc ca înãlþime stratul de arbuºti,eliminã pe Hippophaë rhamnoides, deose-bit de exigentã la prezenþa iluminãrii solareputernice. Acoperirea stratului este de75–100%, cu desiºuri greu de strãbãtut(1,8–2,2 tufe/100 m2, fiecare cu 8–12 rami-ficaþii) ajungând la 3,5 m înãlþime. Stratulierburilor este dominat de unele speciiforestiere rãmase pe sol, dar ºi de celedin pajiºti uscate colinare: Poa angustifolia,Festuca rupicola, Carex humilis, Bothrio-chloa ischaemum, Dorycnium herba-ceum, Elymus repens, Origanum vulgare,Euphorbia amygdaloides, Tussilago farfara.Acoperirea stratului este de 15–20%.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Hippophaë rhamnoides, Cytisus nigri-cans. Specii caracteristice: Hippophaërhamnoides, Calamagrostis epigeios,Cytisus nigricans. Alte specii importante:Prunus spinosa, Crataegus monogyna,Rosa canina, Origanum vulgare, Ligustrumvulgare, Rhamnus cathartica, Clematisvitalba, Calamintha clinopodium, Coronillavaria, Quercus petraea, Acer campestre,Brachypodium pinnatum, Carex humilis,Lithospermum purpureocaeruleum, Fagus

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.1 European wet heathsCORINE: 31.8F Mixed scrub woodland PAL.HAB: 31.8B722 Ponto-Sarmatic seabuckthornEUNIS: –Asociaþii vegetale: Hippophaëtum rhamno-ides Borza 1931 (Syn.: Hippophaëtum Issler1924).

112


sylvatica (juv.), Frangula alnus, Carpinusbetulus (juv.), Poa nemoralis, Violareichenbachiana, Cornus sanguinea,Evonymus verrucosus, Festuca rupicola,Bothriochloa ischaemum, Dorycniumherbaceum, Elymus repens, Euphorbiaamygdaloides, Poa angustifolia, Rhamnustinctoria, Tussilago farfara.

Valoare conservativã: redusã, stadii succe-sionale, uneori plantaþii cu rol antierozional.

Literaturã selectivã: N. ªtefan 1986;Parascan, Danciu 1975.


Tufãriº de cãtinã albã (Hippophaë rhamnoides) pe terenuri degradate

113


R3401Pajiºti sud-est carpatice deAsperula capitata ºi Sesleria rigida

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MuntelePostãvaru, Mãgura Codlei, Munþii Leaota,Cheile Rudãriþei, Cheile Dâmboviþei, MunþiiBucegi, Munþii Piatra Craiului, Munþii Lotru,Valea Cãlineºti, Munþii Þarcu-Godeanu,Carpaþii Occidentali: Munþii Apuseni,Munþii Trascãu, Cheile Ordâncuºii,Cheile Crãciuneºti, Cheile Bulzeºti,Cheile Feneºului, Cheile Turului, Gilãu,Metaliferi, Munþii Bihorului, Munþii Scãriþa-Belioara, Cheile Runcu, Valea Someºului;în regiunea montanã.

Suprafeþe: de ordinul 100–500 ha.

Staþiuni: Altitudine: 450–1550 m. Clima:T = 7,8–30C; P = 800–1200 mm. Relief: seîntâlnesc frecvent pe rocile calcaroaseumbroase ºi semi-umbroase ºi semi-umbroase din etajul montan. Soluri:rendzine bogate în schelet ºi cu reacþiebazicã (pH = 7,3–8).

Structura: Cenozele sunt edificate deSesleria rigida ssp. rigida ºi Asperula capi-tala, element carpato-balcanic, ºi caracte-rizeazã aceste fitocenoze. Dintre speciileînsoþitoare sunt bine reprezentate ele-mentele caracteristice alianþei Seslerionrigidae Zól. 1939. Ca subasociaþii regio-nale sunt citate: prebiharicum (Csûrös,1958), samusense (Simon, 1965), olteni-cum (Ciurchea, 1970), buricium (Zólyomi,1939), biharicum (Csûrös, 1963), transsilva-nicum (Zólyomi, 1939, 1966), bucegicum(Beldie 1967).

Valoare conservativã: mare, habitatendemic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sesleria rigida, Asperula capitata. Speciicaracteristice: Asperula capitata, Sesleriarigida. Alte specii importante: Alyssumrepens, Saponaria bellidifolia, Centaureatriumfetii, Anthericum ramosum, Pediculariscomosa ssp. campestris, Helictotrichondecorum, Festuca xanthina, Saxifragamarginata, Bupleurum falcatum, Centaureaatropurpurea, Stipa eriocaulis, Dianthuspetraeus, Edrainthus graminifolius, Conio-selinum tataricum, Cnidium silaifolium,Seseli gracile, Seseli rigidum, Primulacolumnae, Aconitum anthora. Specii ende-mice: Dianthus spiculifolius, Thymuscomosus, Viola jooi.

Literaturã selectivã: Gergely 1957;Diaconescu F. 1973; Fink 1977; Boºcaiu1971; Gergely 1967; Raþiu et al. 1984;Pop 1971; Pop et Hodiºan 1967; Csürös-Káptalan 1962; Coldea 1974; Pop et al.1964; Morariu et al. 1967; Alexiu 1998;Sanda et al. 1996; Mihãilescu S. 2001;Coldea 1990, 1991; Coldea et al. 1997;Sanda et al. 2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grasslandsEMERALD: –CORINE: 36.4 Alpine and subalpine calci-philous grasslandsPAL.HAB 1999: 36.43921 East CarpathianSesleria-evergreen sedge grasslandsEUNIS: E4.4392 East Carpathian calciphilestepped grasslandsAsociaþii vegetale: Asperulo capitatae –Seslerietum rigidae (Zólyomi 1939)Coldea 1991 (Syn.: Seslerietum rigidaepraebiharicum Zólyomi 1939, Asplenio –Seslerietum rigidae Csürös 1958, Alysso – Seslerietum rigidae Csürös etal. 1958).

2.3.2. Stepe ºi pajiºti xerice calcicole (34)

114


R3402Pajiºti sud-est carpatice deHelictotrichon decorum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: SuhardulMic, lângã Lacul Roºu. Carpaþii Meridionali:Muntele Postãvaru. Carpaþii Occidentali:Muntele Scãriþa-Belioara, Cheile Întregalde-Piatra Caprei, Cheile Runcu, Cheile Feneº,Cheile Râmeþ, Muntele Trascãu; în regiu-nea colinarã ºi montanã.

Suprafeþe: restrânse, de ordinul a 100 ha.

Staþiuni: Altitudine: 500–1350 m. Clima:T = 7,3–3,50C; P = 800–1150 mm. Relief:stânci, versanþi însoriþi. Substrat: calcaros.Soluri: rendzine superficial, cu o reacþiebazicã (pH = 7–8).

Structura: Habitat mezo-heliofil. Stratulierbos: grupãrile cu Helictorichon decorumprezintã un numãr mare de specii mezo-file. În compoziþia floristicã a asociaþiei sedisting numeroase endemite, precum ºiunele specii rare ca: Saponaria bellidifoliaºi Dracocephalum austriacum. Sunt distinseurmãtoarele subasociaþii: caricetosum humi-lis Csûrös 1958; seslerietosum rigidaeCsûrös 1958; melicetosum flavescentisZólyomi 1939.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Helictotrichon decorum. Specii caracte-

ristice: Helictotrichon decorum. Alte speciiimportante: Asperula capitata, Alyssumrepens, Anthericum ramosum, Pediculariscomosa ssp. campestris, Saponaria belli-difolia, Sesleria rigida, Seseli gracile, Seselirigidum, Primula veris ssp. columane, Aconi-tum anthora, Centaurea atropurpurea, Stipaeriocaulis, Erysimum witmannii, Centaureareichenbachii, Phyteuma orbiculare, Asteralpinus, Ranunculus oreophilus, Carduusglaucus, Acinos alpinus, Minuartia verna,Biscutella laevigata, Myosotis alpestris.Specii endemice: Centaurea pinnatifida,Dianthus spiculifolius, Thymus comosus,Viola jooi.

Literaturã selectivã: Csürös 1958; Pop I.et al. 1960, 1964; Hodiºan 1965; ªuteu1968; Gergely 1967; Fink 1977; Coldea1991; Coldea et al. 1997; Sanda et al.2001; Sanda 2002.


R3403Pajiºti daco-getice de Festucapallens ºi Melica ciliata

Rãspândire: Colinele din Transilvania,Muntenia, Moldova.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 6190 Rupicolous pannonicgrasslandsEMERALD: 34.3 Dense perennial grasslandsand middle European steppesCORINE: 34.35 Pale fescue (Festucapallens) grasslandsPAL.HAB: 34.35223 Pre-Dacic pale fescuegrasslandsEUNIS: E1.1133 Melica ciliata rock debrisswardsAsociaþii vegetale: Asplenio rutae-murariae – Melicetum ciliatae Soó 1962,Seseli gracile – Festucetum pallentis(Soó 1959) Coldea 1991, Melico –Phleetum montani Boºcaiu 1966.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grasslandsEMERALD: – CORINE: 34 Dry calcareous grasslandsand steppesPAL.HAB 1999: 34.3512 East CarpathianSesleria rigida grasslands; 34.35122Apuseni Helictotrichon grasslandsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Helictotrichetum decoriDomin 1932.

115


Staþiuni: Altitudine: 500–800 m. Clima: T = 7,3–60C; P = 750–900 mm. Relief:versanþi moderat înclinaþi pânã la puternicînclinaþi, cu expoziþie sudicã, sud-esticã,sud-vesticã. Roci: calcare, bolovãniºuricalcaroase. Soluri: rendzine superficiale,bogate în humus.

Structura: Fitocenozele sunt bine structu-rate, etajul superior, înalt de 35–40 cm,fiind alcãtuit din: Festuca pallens, Stipapulcherrima, Melica ciliata, Vincetoxicumhirundinacea, Linum tenuifolium, Artemisiacampestris, Jurinea mollis, Erysimum odo-ratum, Galium album, Genista januensisvar. spathulata. Etajul mijlociu de 10–15 cmînãlþime este realizat de: Teucrium monta-num, Acinos arvensis, Teucrium chamae-drys, Cruciata glabra, Cystopteris fragilis.Prezenþa a numeroase plante scunde presu-pune existenþa unui etaj inferior care nudepãºeºte 10 cm înãlþime ºi este format din:Asplenium ruta-muraria, A. septentrionale,A. trichomanes, Moehringia muscosa,Sedum hispanicum, Thymus comosus.

Valoare conservativã: moderatã, în gene-ral ºi mare în habitatele unde este prezentãspecia Ferula sadleriana (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca pallens, Melica ciliata, Phleummontanum. Speciile caracteristice: Festucapallens, Stipa joannis, Melica ciliata,Phleum montanum, Seseli gracile. Altespecii importante: Ferula sadlerianaHelianthemum nummularium, Cardami-nopsis arenosa, Stachys recta, Jurineamollis, Veronica austriaca ssp. jacquinii,Peucedanum oreoselinum, Vincetoxicumhirundinaria, Poa pannonica ssp. scabra,Genista januensis var. spatulata, Festucarupicola. Frecvente sunt speciile saxicolescunde cum sunt: Asplenium trichomanes,A. septentrionale, A. ruta-muraria, Cystopte-ris fragilis, Sedum hispanicum, Acinosarvensis, etc. Specii rare: În fitocenozele

din Defileul Oltului este prezentã speciacarpato-balcanicã Veronica bachofenii, caredã o notã caracteristicã acestora.

Literaturã selectivã: Coldea 1991;Popescu, Sanda 1992.


R3404Pajiºti ponto-panonice de Festucarupicola ºi Koeleria macrantha

Rãspândire: Subzona pãdurilor de gorunºi gorun cu fag din Moldova, Muntenia,Dobrogea, Oltenia, Banat ºi Transilvania.

Suprafeþe: Ocupã circa 230.000 ha(Puºcaru-Soroceanu 1963).

Staþiuni: Altitudine: 300–800 m. Clima: T = 9–60C; P = 700–850 mm. Relief: platouri,terase ºi pante moderate cu expoziþievesticã ºi sud-vesticã. Roci: marne ºi argile.Soluri: eutrisambosoluri, slab acide, defici-tare în umiditate.

Structura: Majoritatea speciilor dominantesunt plante de talie mijlocie, cu înãlþimeade 35–45 cm. Plantele specifice acestui tipde vegetaþie sunt: Festuca rupicola, F. vale-siaca, Botriochloa ischaemum, Cynosuruscristatus, Brachypodium pinnatum, Agro-pyron repens, Luzula campestris, Medi-cago falcata, Onobrychis viciifolia, Vicia

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6250 Pannonic loesssteppesEMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: – PAL.HAB: 34.911 Pannonic loess steppesEUNIS: E1.2C1 Pannonic loess steppesAsociaþii vegetale: Festucetum rupicolaeBurduja et al. 1956, Salvio nutanti-nemorosae-Festucetum rupicolae Zólyomi 1958.

116


angustifolia, V. cracca, Trifolium monta-num, Euphorbia cyparissias, Potentillaargentea, Eryngium campestre, Leontodonhispidus, Dorycnium herbaceum, Lathyrusnissolia, Achillea setacea, Artemisia austri-aca, Hypericum perforatum, Chamaecy-tisus austriacus. Plantele de talie micã(5–15 cm) sunt destul de frecvente ºiformeazã etajul inferior, bine individualizat.Din aceastã categorie menþionãm speciile:Medicago minima, M. lupulina, Trifoliumcampestre, Prunella vulgaris, P. laciniata,Alyssum desertorum, Viola arvensis, Scle-ranthus annuus, Fragaria viridis.

Valoare conservativã: redusã în gene-ral, ºi mare în habitatele unde sunt prezente:Potentilla emilii-popii, Dracocephalumaustriacum, Pulsatilla patens ºi Thesiumebracteatum, toate incluse în DH2.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca rupicola, F. valesiaca, Cynosuruscristatus. Specii caracteristice: Festuca rupi-cola, Salvia nemorosa, S. nutans. Alte speciiimportante: Achillea collina, A. setacea,Onobrychis viciifolia, Botriochloa ischae-mum, Medicago minima, Medicago orbicu-laris, M. rigidula, Orlaya grandiflora, Koeleriamacrantha, Poa angustifolia, Achillea mille-folium, Lolium perenne, Cynodon dactylon,Salsola ruthenica, Eryngium campestre,Euphorbia cyparissias, Poa bulbosa,Bromus hordeaceus, Dorycnium herba-ceum. Specii rare: Potentilla emilii-popii(Dobrogea de Sud – Hagieni), Dracoce-phalum austriacum (Transilvania: jud.Braºov ºi Cluj), Pulsatilla patens (jude-þele Cluj, Mureº, Suceava) ºi Thesiumebracteatum (în asociaþia Salvio nutanti-nemorosae – Festum rupicolae, înjudeþele Cluj ºi Bistriþa-Nãsãud).

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda1992; Puºcaru-Soroceanu 1963; Sanda,Popescu, Stancu 2001.


R3405Pajiºti sud-est carpatice deSesleria heufleriana ºiHelianthemum canum

Rãspândire: Zona colinarã din vestulOlteniei, Banat, Munþii Apuseni, MunþiiBârsei.


Staþiuni: Altitudine: 250–700 m. Clima: T = 9,0–6,00C; P = 650–800 mm. Relief:versanþi abrupþi, pante puternic înclinatecu expoziþii diferite. Roci: calcare din zonacolinarã ºi etajul montan inferior. Soluri:rendzine levigate, superficiale, bogate înschelet, cu reacþie bazicã.

Structura: Pajiºtile de stâncãrii calcaroasesunt alcãtuite din specii saxicole ce sedezvoltã în crãpãturi de stânci, poliþe,terenuri calcaroase. Principalele speciicomponente sunt: Sesleria heufleriana,Alyssum petraeum, Athamantha turbithssp. hungarica, Helictotrichon decorum,Campanula divergens, Dianthus spiculi-folius, Seseli libanotis, Minuartia setaceassp. banatica, Poa nemoralis, Peucedanumaustriacum, Thymus comosus. Mareamajoritate a speciilor sunt de talie medie30–45 cm ºi formeazã un singur etaj.Cele câteva specii repente, cum sunt:Alyssum repens ssp. transsilvanicum, Thy-mus comosus, Euphrasia salisburgenis,Draba lasiocarpa, sunt rare ºi nu întocmescun etaj.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6190 Rupicolous pannonicgrasslandsEMERALD: 34.3 Dense perennial grasslandsand middle European steppesCORINE: –PAL.HAB: 34.3512 East Carpathian Sesleriarigida grasslandsEUNIS: E1.2912 East Carpathian Sesleriarigida grasslandsAsociaþii vegetale: Helianthemo cani –Seslerietum heuflerianae (Borza 1959)Popescu et Sanda 1992.

117



Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sesleria heufleriana, Helictotrichon deco-rum, Helianthemum canum. Specii caracte-ristice: Sesleria heufleriana, Helictotrichondecorum. Alte specii importante: Dianthusspiculifolius, Cerastium arvense ssp. calci-colam Moehringia muscosa, Saxifraga pani-culata, Biscutella laevigata, Draba lasio-carpa, Alyssum repens ssp. transsilvanicus,Helianthemum nummularium, Bupleurumdiversifolium, Pedicularis comosa ssp.campestris, Centaurea pinnatifida, Poanemoralis. Specii endemice ºi rare: în fito-cenozele din Banat ºi din Munþii Apusenise întâlnesc unele elemente endemicesau rare, cum sunt Dianthus spiculifolius,Primula auricula ssp. serratifolia, Seseligracile, S. rigidum, Viola joói, Asperulacapitata precum ºi Saponaria bellidifolia,Dracocephalum austriacum, Athamanthaturbith ssp. hungarica.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971; Coldea1991; Sanda, Popescu, Doltu 1977.


R3406Pajiºti daco-sarmatice de Carexhumilis, Stipa joannis ºiBrachypodium pinnatum

Rãspândire: Transilvania, pe calcarele dinMunþii Apuseni, Cheile Turzii, Dealurile

Bistriþei, Dealul Cetãþii-Lempeº (Braºov),Râpa Roºie (Alba), Dealurile Sibiului.

Suprafeþe: pajiºti, pe suprafeþe de 5–10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 300–650 m. Clima: T = 8–6,50C; P = 750–850 mm. Relief:versanþi slab ºi mediu înclinaþi cu expoziþiesudicã, sud-esticã. Roci: calcare, groho-tiºuri calcaroase fixate. Soluri: faeozio-muri, deficitare în umiditate.

Structura: Specia dominantã Brachy-podium pinnatum realizeazã etajul superioral fitocenozelor, împreunã cu puþineplante însoþitoare, dintre care mai repre-zentative sunt: Stipa joannis, Salvia nutans,Centaurea atropurpurea, Salvia transsilva-nica, Leucanthemum vulgare, Briza media,Koeleria macrantha, Salvia pratensis. Etajulmijlociu este mai bogat în specii ºi estealcãtuit din: Festuca valesiaca, Trifoliummontanum, Danthonia alpina, Dorycniumpentaphyllum ssp. herbaceum, Lotuscorniculatus, Astragalus monspessulanus,Linum flavum, Polygala major, Achillea mille-folium, A. pannonica. Etajul inferior esteprezent, dar puþine plante intrã în compo-nenþa sa, dintre care amintim: Trifoliumcampestre, Potentilla arenaria, Chama-espartium sagittale, Thymus glabrescensºi Carex humilis, care devine dominantãîn cadrul etajului din care face parte.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Brachypodium pinnatum, Carex humilis,Stipa joannis. Specii caracteristice: Carexhumilis, Thymus comosus, Stipa joannis,Chrysopogon gryllus. Alte specii importante:Briza media, Chamaespartium sagittale,Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum,Linum flavum, Polygala major, Salvia pra-tensis, S. austriaca, Thymus glabrescens,Asperula cynanchica, Potentilla arenaria,Peucedanum oreoselinum, Echium russi-cum, Inula ensifolia, Festuca valesiaca,Lotus corniculatus, Koeleria macrantha.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: –PAL.HAB: 34.922 Sarmatic steppesEUNIS: E1.D2 Ponto-Sarmatic steppes Asociaþii vegetale: Thymo comosi-Caricetum humilis (Zolyomi 1931)Morariu et Danciu 1974, Carici humilis –Stipetum joannis Pop et Hodiºan 1985,Chrysopogono – Caricetum humilisZólyomi (1950) 1958.

118


În cadrul fitocenozelor, de pe DealulCetãþii-Lempeº (judeþul Braºov), aparelemente de silvostepã, dintre care menþio-nãm: Prunus tenella, Dictamnus albus,Helianthemum nummularium, Inula hirta.

Literaturã selectivã: Gergely 1970;Morariu, Danciu 1977; Popescu, Sanda1992; Puºcaru-Soroceanu 1963; Raþiu etal. 1969.


R3407Pajiºti ponto-panonice de Stipastenophylla (S. tirsa) ºiDanthonia (provincialis) alpina

Rãspândire: Moldova, Muntenia (DealurileBuzãului), Transilvania (dealurile cu vege-taþie stepicã).


Staþiuni: Altitudine: 400–600 m. Clima: T = 8–60C; P = 700–800 mm. Relief:versanþi moderaþi înclinaþi, platouri. Roci:loess în Moldova ºi Muntenia. Soluri: faeo-ziomuri, slab acide-neutre.

Structura: Plantele dominante sunt înaltede peste 1 m ºi alcãtuiesc etajul superior;dintre acestea mai importante sunt: Stipastenophylla, Agropyron intermedium,Ferulago sylvatica, Silene otites, Jurineamollis ssp. transsilvanica, Brachypodium

pinnatum. Etajul inferior este foarte binereprezentat ºi este alcãtuit de speciile:Festuca valesiaca, F. rupicola, Adonisvernalis, Fragaria viridis, Chamaecytisusalbus, Eryngium campestre, Veronica spi-cata, Campanula sibirica, Inula ensifolia.


Compoziþie floristicã: Stipa stenophylla,Brachypodium pinnatum. Specii caracte-ristice: Stipa stenophylla, Danthonia alpina.Alte specii importante: Festuca valesiaca,F. rupicola, Carex humilis, Adonis vernalis,Polygala major, Echium rossicum, Stachysrecta, Campanula sibirica, Inula ensifolia,Onobrychis viciifolia, Dianthus carthusia-norum, Teucrium chamaedrys, Koeleriamacrantha, Euphorbia cyparissias, Galiumverum, Scabiosa ochroleuca.

Literaturã selectivã: Ciocârlan 1968;Csürös et al. 1953; Ghiºa 1941; Soó 1944.


R3408Pajiºti dacice de Bromus erectus,Festuca rupicola ºi Koeleriamacrantha

Rãspândire: Câmpia Transilvaniei, PodiºulTârnavelor.

Suprafeþe: Circa 50–70 ha, în zoneleamintite.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: 34.322 Middle European Bromuserectus dry grasslandPAL.HAB: 34.322 Middle European Bromuserectus dry grasslandEUNIS: –Asociaþii vegetale: Rhinantho rumelici –Brometum erecti Sanda et Popescu 1999(Syn.: Brometum erecti auct. rom.).

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 34.9211 Western Pontic Stipastenophylla steppesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Danthonio – Stipetumstenophyllae Ghiºa 1941, Stipetumstenophyllae Soó 1944.

119


Staþiuni: Altitudine: 400–600 m. Clima: T = 8–60C; P = 700–800 mm. Relief:versanþi slab pânã la mediu înclinaþi, înso-riþi. Roci: calcare, pietriºuri acoperite cu unstrat gros de sol. Soluri: eutricambosoluri,preluvosoluri.

Structura: Numãrul de plante componenteeste relativ redus, dar densitatea speciiloreste mare, realizând acoperirea de 90–95%.Speciile dominante sunt: Bromus erectus,Asperula cynanchica, Coronilla varia,Carlina vulgaris, Medicago lupulina, Ono-brychis viciifolia, Pimpinella saxifraga, Linumtenuifolium, Trinia glauca, Knautia arvensis,Leucanthemum vulgare, Rhinanthus rume-licus, Trifolium pratense. Toate acestespecii, cu înãlþimea de pânã la 45–60, cmrealizeazã etajul superior al fitocenozelorde Bromus erectus. Etajul inferior, maislab reprezentat, este format din: Thymuspulegioides, Stellaria graminea, Medicagolupulina, Euphrasia rostkoviana, E. stricta,Hornungia petraea.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Bromus erectus, Festuca rupicola, Lotuscorniculatus. Specii caracteristice: Bromuserectus, Rhinanthus rumelicus. Alte speciiimportante: Festuca valesiaca, Brachy-podium pinnatum, Koeleria macrantha,Dactylis glomerata, Dorycnium herba-ceum, Lotus corniculatus, Anthylis vulne-raria, Trifolium montanum, Onobrychisviciifolia, Salvia pratensis, Dianthus carthu-sianorum, Achillea millefolium.

Literaturã selectivã: Pázmány 1971;Puºcaru-Soroceanu et al. 1963; Sanda,Popescu, Doltu 1976.


R3409Pajiºti pontice de Stipa lessingiana,S. pulcherrima ºi S. joannis

Rãspândire: Transilvania (CâmpiaTransilvaniei, Podiºul Târnavelor, DealurileSibiului ºi Braºovului), Moldova (PodiºulCentral Moldovenesc). În Bãrãgan adispãrut aproape complet, dar se menþinepe Dealurile Buzãului.

Suprafeþe: Fragmente de vegetaþie, pedealurile impropii pentru agriculturã ºi peterenurile unde pãdurea a fost tãiatã.Suprafeþe reduse de la câteva sute demetri pãtraþi pânã la 2–3 ha. Ocupã, întotal, circa 50–60 ha în Transilvania, încelelalte regiuni fragmente de fitocenozeîn cadrul altor tipuri de vegetaþie stepicã.

Staþiuni: Altitudine: 300–750 m. Clima: T = 8,5–60C; P = 700–850 mm. Relief:pante domoale, coame late, cu solprofund ºi fertil, dar ºi pe pante abrupteunde apa se scurge repede. Roci:calcare pe dealurile din Transilvania,loess în Moldova. Soluri: erodosoluri,cernoziomuri erodate.

Structura: În cadrul fitocenozelor deStipa participã numeroase plante de taliemare cum sunt: Stipa joannis, S. capillata,S. lessingiana, S. pulcherrima, Brachy-podium pinnatum, Cephalaria uralensis,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 62C0* Ponto-SarmaticsteppesEMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: –PAL.HAB: 34.9213 Western Ponticfeathergrass steppesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Stipetum lessingia-nae Soó (1927 n.n.) 1947, Stipetumpulcherrimae Soó 1942.

120


Salvia transsilvanica, Nepeta ucranica,Salvia austriaca, S. pratensis, Galium glau-cum, Jurinea mollis, Onobrychis viciifolia.Acestea întocmesc etajul superior cuînãlþimea de circa 100 cm. Etajul mijlociueste realizat de speciile cu talia de 40–50 cm,dintre care menþionãm: Festuca rupicola,F. valesiaca, Agropyron cristatum, Koeleriamacrantha, Danthonia alpina, Adonisvernalis, Potentilla argentea, Stachysrecta, Veronica austriaca ssp. jacquinii,Astragalus austriacus, Trifolium pratense,Inula ensifolia. Speciile scunde sunt pre-zente prin: Arenaria serpyllifolia, Medicagominima, Trifolium campestre, Teucrium cha-maedrys, Alyssum desertorum, A. alyssoi-des, Polygala major, Fragaria viridis, plantecare formeazã etajul inferior al vegetaþiei.

Valoare conservativã: moderatã, în gene-ral, ºi mare în habitatele cu Astragaluspeterfii (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Stipa lessingiana, S. joanis, S. pulcherrima,Cephalaria uralensis, Crambe tataria.Specii caracteristice: Stipa lessingiana,S. capillata, S. pulcherrima. Alte speciiimportante: Astragalus peterfii, Salviatranssilvanica, Nepeta ucranica, Centaureatrinervia, Scorzonera hispanica, Jurineasimonkaiana, Salvia nutans, Medicagofalcata, Serratula radiata. Acest tip de vege-taþie, stepicã, are în componenþã elementede silvostepã dintre care menþionãm: Prunustenella, P. fruticosa, Rosa pimpinelifolia,Dictamus albus, Aster linosyris, A. villosus,Peucedanum cervaria, Phleum phleoides,Inula ensifolia.

Literaturã selectivã: Ciocârlan 1968;Doniþã et al. 1992; Pop, Cristea, Hodiºan2002; Puºcaru-Soroceanu et al. 1963;Popescu et al., 1984.


R3410Pajiºti daco-balcanice de Sesleriafilifolia

Rãspândire: Carpaþii Occidentali:Cazanele Dunãrii (Clisura Cazanelor),Cheile Caraºului, Cheile Miniºului,Beuºniþa-Cheile Nerei, Munþii Aninei,Valea Ciclovei (Banat).

Suprafeþe: mici, de ordinul 1–10 ha.

Staþiuni: Altitudini: 50–500 m. Clima: T = 10,9–7,50C; P = 575–770 mm. Relief:pereþii stâncoºi, abrupþi (50–550), panteînsorite înclinate. Substrat: calcaros. Soluri:rendzine bogate în schelet ºi cu o reacþieneutrã (pH = 6,6–7,3).

Structura: Habitatul are aspectul de tuferãzleþe, cu puþine specii în compoziþiafloristicã. Stratul ierbos: specia edificatoareºi caracteristicã, Sesleria filifolia, realizeazão acoperire variabilã de 10–65% ºi se aso-ciazã cu: Campanula divergens, Ceterachofficinarum, Galiu album, Saxifraga pani-culata, Dianthus spiculifolius, Alyssumsaxatile, Erysimum odoratum, Cerastiumarvense ssp. calcicolum. Speciile înso-þitoare ale asociaþiei sunt cele ce aparþinalianþelor Seslerion rigidae ºi Seslerio-Festucion pallentis. Dintre elementelecele mai interesante de la Porþile de Fier,întâlnite în cadrul fitocenozelor edificatede Sesleria filifolia, amintim speciile saxicoletermofile: Dianthus kitaibelii, Campanula

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8210 Calcareous rockyslopes with chasmophytic vegetationEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 36.439 Carpathiancalciphile stepped grasslandsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Seslerietum filifoliaeZólyomi 1939 (Syn.: Sesleria filifolia –Campanula crassipes ass. Domin 1932).

121


crassipes, Alyssum petraeum, Erysimumcomatum, Centaurea atropurpurea, Seseligracile, Melica ciliata, Ceterach officinarum,Sateureja kitaibelii. Se învecineazã cu gru-parea Campanuletum crassipedis.


Compoziþie floristicã: Specie edificatoare:Sesleria filifolia. Specii caracteristice:Sesleria filifolia. Alte specii: Seseli rigi-dum, Centaurea atropurpurea, Dianthuspetraeus, Athamantha turbith ssp. hunga-rica, Draba lasiocarpa, Cerastium bana-ticum, Cephalaria laevigata, Alyssumrepens, Campanula sibirica ssp. divergens,Sempervivum marmoreum, Helianthemumnummularium, Draba aizoon, Moehringiamuscosa, Saxifraga marginata, Acinosalpinus, Cerastium arvense ssp. calcicolum.Specii endemice: Campanula crassipes(subendemicã), Dianthus spiculifolius.

Literaturã selectivã: Zólyomi 1939;Schneider-Binder E. et al. 1970; Dihoru etal. 1973; Peia 1978; Coldea 1991; Schröttet Purdelea L. 1993; Coldea et al. 1997;Sanda et al. 1997, 2001; Sanda 2002.


R3411Pajiºti daco-balcanice deChrysopogon gryllus ºiFestuca rupicola

Rãspândire: Muntenia, Moldova (PodiºulCentral Moldovenesc), Dobrogea (PodiºulBabadag), Transilvania (Podiºul Târnavelor).

Suprafeþe: Circa 350 ha, în toatã þara(Puºcaru-Soroceanu et al. 1963).

Staþiuni: Altitudine: 150–450 m. Clima: T = 10,5–80C; P = 550–650 mm. Relief:versanþi slab înclinaþi, platouri. Roci: loessîn Muntenia, Moldova ºi calcare înDobrogea. Soluri: cernoziomuri ciocolatii,faeoziomuri-cernoziomuri slab levigate, înMuntenia ºi Dobrogea ºi preluvosoluri înTransilvania.

Structura: Fitocenozele de Chrysopogonrealizeazã o vegetaþie înaltã la care parti-cipã: Chrysopogon gryllus, Centaureabiebersteinii, Onobrychis viciifolia, Chondri-lla juncea, Stachys recta, Elytrigia (Bromus)intermedia, Artemisia campestris, Sileneotites, Jurinea mollis, Salvia nutans, Cepha-laria uralensis, Knautia arvensis, Botriochloaischaemum. Aceºti taxoni sunt prezenþi înetajul superior, care depãºeºte 1 m înãlþime.Etajul mijlociu este, de asemenea, binereprezentat de speciile: Festuca valesiaca,Eryngium campestre, Leontodon asper,Lotus corniculatus, Linum flavum, Thesiumlinophyllon, Festuca rupicola, Campanulasibirica, Dorycnium herbaceum, Polygalamajor. În etajul inferior, sunt mai puþine speciidar care au un rol important în procesul deacoperire. Din aceastã categorie menþio-nãm: Thymus pannonicus, Lotus cornicu-latus, Potentilla arenaria, Vicia lathyroides,Viola arvensis, Cruciata pedemontana,Vinca herbacea, Carex humilis.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Thymus pannonicus, Chrysopogon gryllus,Onobrychis viciifolia. Specii caracteristice:Chrysopogon gryllus, Thymus pannonicus.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 34.5 Mediterranian sericgrasslandsCORINE: –PAL.HAB: 34.751 Lowland savoryChrysopogon dry grasslandsEUNIS: E.1551 Lowland – savory –Chrysopogon dry grasslandsAsociaþii vegetale: Thymio pannonici – Chrysopogonetum grylli Doniþã et al. 1992.

122


Alte specii importante: Thesium linophyllon,Senecio jacobea, Asperula cynanchica,Stachys recta, Artemisia campestris,Scabiosa ochroleuca, Knautia arvensis,Salvia nutans, Vinca herbacea, Adonisvernalis, Trifolium montanum, Hype-ricum elegans, H. perforatum, Trifoliumcampestre, Coronilla varia. Aceste fito-cenoze se deosebesc, de cele din Banatºi vestul Olteniei, prin lipsa speciilor illiriceºi prezenþa a numeroase elemente pontice.

Literaturã selectivã: Csürös, Niedermaier1966; Doniþã et al. 1992; Popescu et al.1984.


R3412Pajiºti carpato-balcanice deFestuca pseudodalmatica ºiAethionema saxatilis

Rãspândire: Dealurile calcaroase din sudulBanatului, vestul Olteniei ºi Defileul Oltului.

Suprafeþe: ocupã suprafeþe de 10–15 ha,terenurile folosite ca pãºune din zonamenþionatã.

Staþiuni: Altitudine: 200–450 m. Clima: T = 10–80C; P = 600–750 mm. Relief: panteabrupte. Roci: depozite calcaroase. Soluri:

superficiale, foarte uscate, uºor pânã lamediu degradate.

Structura: Speciile dominante: Stipa erio-caulis, Erysimum comatum, Stachys nites,Astragalus onobrychis var. banaticum,Festuca pseudodalmatica, Melica ciliata,realizeazã etajul superior cu acoperiremedie de 60–75%. La Porþile de Fier, încadrul etajului superior, se dezvoltã, înbune condiþii, specia endemicã Stipadanubialis, caracteristicã regionalã aacestui tip de vegetaþie. Etajul inferioreste format din taxoni ce nu depãºesc20–25 cm, dintre care menþionãm: Alyssumpulvinare, Gypsophila glomerata, Fumanaprocumbens, Cerastium banaticum, Thy-mus pannonicus, Dorycnium herbaceum,Sedum album, S. hispanicum.

Valoare conservativã: moderatã ºi mare,în habitatele unde este prezentã speciaStipa danubialis (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca pseudodalmatica, Stipa eriocaulis,Cerastium banaticum, Melica ciliata. Speciicaracteristice: Festuca psedudodalmatica,Stipa eriocaulis, Cerastium banaticum,Erysimum comatum, Fumana procumbens.Alte specii importante: Onobrychis alba,Alyssum pulvinare, Convolvulus cantabrica,Anthericum ramosum, Orlaya grandi-flora, Astragalus onobrychis, Sideritesmontana, Valerianella coronata, Jurineaglycacantha, Minuartia glomerata, Crupinavulgaris, Teucrium montanum, Koeleriamacrantha, Stachys nitens, Alyssumsaxatile, Centaurea atropurpurea. Speciirare: Fumana procumbens, Convolvuluscantabrica, Valerianella coronata, Cerastiumbanaticum, Ephedra distachya.

Literaturã selectivã: Popescu, ªtefureac1976; Roman 1974; Schneider-Binder 1971.


Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 34.35323 Transylvanian Festucapseudodalmatica rock grasslandsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Cerastio banatici –Festucetum pseudodalmaticae E. Schneider-Binder 1971, Erysimo comati – Stipetumeriocaulis E. Schneider-Binder 1970.

123


R3413Pajiºti panonic-balcanice de Festucarupicola ºi Cleistogene serotina

Rãspândire: Banat, Clisura Dunãrii,Câmpia Aradului.

Suprafeþe: Circa 40.000 ha (Puºcaru-Soroceanu 1963).

Staþiuni: Altitudine: 100–350 m. Clima: T = 9,5–80C; P = 600–750 mm. Relief: pantefoarte uºor înclinate, teren plan. Roci:depozite loessoide. Soluri: eutricambo-soluri, cernoziomuri, faeoziomuri, neutre,deficitare în umiditate.

Structura: Majoritatea speciilor dominantesunt plante de talie medie, înãlþimea fiindde 45–55 cm. Cele mai reprezentative sunt:Festuca rupicola, Cleistogene serotina,Stipa capillata, Botriochloa ischaemum,Veronica orchidea, Echium vulgare,Dianthus armeria, Asperula cynanchica,Chondrilla juncea, Festuca valesiaca,Nepeta nuda. Etajul inferior este mai slabreprezentat ºi la alcãtuirea lui participã:Dorycnium herbaceum, Inula oculus-christi,Thymus pannonicus, Medicago minima,Potentilla argentea.

Valoare conservativã: moderatã, îngeneral, dar mare în fitocenozele dinClisura Dunãrii unde este prezentã Tulipahungarica (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca rupicola, Cleistogene serotina,Festuca valesiaca. Specii caracteristice:Cleistogene serotina, Festuca rupicola,Dianthus armeria. Alte specii importante:Tulipa hungarica, Dorycnium herbaceum,Orlaya grandiflora, Lathyrus sphaericus,Ornithogalum comosum, Linum austriacum,Teucrium montanum, Melica ciliata, Poly-gala major, Linaria genistifolia, Alyssumalyssoides, Salvia pratensis, Scabiosaochroleuca, Medicago falcata, Achilleasetacea, Erodium cicutarium, Thymuscomosus, Eryngium campestre, Euphorbiacyparissias, Carduus acanthoides, Marru-bium vulgare, Agrostis capillaris, Onobry-chis viciifolia, Lotus corniculatus, Pimpinellasaxifraga, Achillea millefolium.

Literaturã selectivã: Doniþã et al. 1992;Popescu, Sanda 1992; Puºcaru-Soroceanuet al. 1963.


R3414Pajiºti ponto-panonice deFestuca valesiaca

Rãspândire: În zonele de câmpie ºi de dealdin Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia,Dobrogea, Moldova. În Moldova ºiDobrogea sunt cele mai reprezentativefitocenoze ºi suprafeþele cele mai mari.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6240 *Subpannonic steppicgrasslandsEMERALD: 34.9 Continental steppicCORINE: 34.312 Central European steppesgrasslandsPAL.HAB: 34.911 Pannonic loess steppes;34.9211 Western Pontic thyme steppesEUNIS: – Asociaþii vegetale: Medicagini minimae –Festucetum valesiacae Wagner 1941.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6240 *Sub-Pannonic steppicgrasslandsEMERALD: 34.3 Dense perennial grasslandsand middle-European steppesCORINE: 34.31 Sub-Continental steppicgrasslandsPAL.HAB: 34.3162 Daco-Pannonicmeadows-steppesEUNIS: E1.2C1 Pannonic loess steppesAsociaþii vegetale: Cleistogeno –Festucetum rupicolae (Soó 1930)Zólyomi 1958 corr. Soó 1964.

124


Suprafeþe: peste 150.000 ha (Puºcaru-Soroceanu 1963).

Staþiuni: Altitudine: 100–400 m. Clima: T = 11,5–80C; P = 400–650 mm.Relief: terenuri plane, versanþi slab pânãla mediu înclinaþi, cu expoziþii variate. Roci:loess, iar în zona colinarã, marne. Sol:cernoziom ciocolatiu, faeoziomuri mai rarpseudorendzine, deficitare în umiditate.

Structura: Acest tip de vegetaþie esterealizat de speciile: Festuca valesiaca,Agropyron cristatum, Stipa capillata, Botrio-chloa ischaemum, Koeleria macrantha,Melica ciliata, Phleum phleoides, Medi-cago falcata, Astragalus onobrychis, A.ponticus, Coronilla varia, Achillea setacea,Seseli tortuosum, Asperula cynanchica,Artemisia austriaca, Poa angustifolia. Toateaceste specii, precum ºi altele, mai puþinreprezentate, formeazã etajul superior înaltde 40–45 cm. Speciile scunde cum sunt:Alyssum desertorum, A. alyssoides,Potentilla arenaria, Medicago minima,Trifolium arvense, Arenaria serpyllifolia,Scleranthus annuus, Taraxacum serotinum,constituie etajul inferior al acestor pajiºti.

Valoare conservativã: redusã, în general,ºi mare în habitatele unde sunt prezentespeciile Galium moldavicum ºi Iris humilisssp. arenaria, menþionate în DH2.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca valesiaca, Medicago minima,Poa angustifolia. Speciile caracteristice:Festuca valesiaca, Medicago minima.Alte specii importante: Stipa capillata,Botriochloa ischaemum, Teucrium polium,Bombycilaena erecta, Phlomis pungens,Centaurea arenaria, C. rutifolia ssp. juri-neifolia, Inula ensifolia, Achillea setacea,Taraxacum serotinum. În fitocenozele dinDobrogea menþionãm speciile rare:Dianthus pallens, Medicago orbicularis,

Salvia aethiopis, Dianthus leptopetalus,Centaurea napulifera, Ranunculus illyricus.Specii rare: Galium moldavicum (în fito-cenozele din Moldova centralã) ºi Iris humi-lis ssp. arenaria (Carei – jud. Satu Mare;Cheile Turzii – jud. Cluj; Fãlciu – jud. Vaslui).

Literaturã selectivã: Burduja et al. 1956;Doniþã et al. 1992; Popescu, Sanda 1992;Puºcaru-Soroceanu et al. 1963.


R3415Pajiºti ponto-balcanice deBotriochloa ischaemum ºiFestuca valesiaca

Rãspândire: Reprezintã pãºunile de ºesdin stepã ºi silvostepã ºi pe dealurile dinzona pãdurilor de stejar, din Dobrogea,Muntenia ºi sudul Moldovei.

Suprafeþe: 15–20.000 ha.

Staþiuni: Altitudini de 100–400 m, uneoriurcând pânã la 600–700 m (PlatformaCotmeana ºi Rucãr, judeþul Argeº).Clima: T = 11–70C; P = 400–800 mm. Relief: teren plan, coaste uºorînclinate pânã la moderat înclinate cu expo-ziþie sudicã, sud-esticã ºi sud-vesticã. Roci:substratul este calcaros în Dobrogea ºi

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: –PAL.HAB: 34.951 Western AnatoliansteppesEUNIS: E1.222 Moesio-Carpathianandropogonid steppes Asociaþii vegetale: Botriochloetum(Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937)Pop 1977.

125


dealurile înalte ºi loess în Muntenia ºi sudulMoldovei. Soluri: castanoziomuri, cerno-ziomuri, faeoziomuri, eutricambosoluri.

Structura: Caracteristice sunt gramineelestepice, xerofile, care alcãtuiesc etajulsuperior de 50–65 cm ºi cu acoperirea de60–85%. Dintre aceste plante, nelipsiteîn cadrul fitocenozelor sunt: Botriochloaischaemum, Festuca valesiaca, Bromushordeaceus, Cleistogene serotina, Agro-pyron cristatum, A. repens, Chrysopogongryllus, Stipa capillata, S. lessingiana, Astra-galus onobrychis, Artemisia austriaca,Achillea setacea, Jurinea mollis. Plantelescunde alcãtuiesc etajul inferior, dintre carecele mai reprezentative sunt: Teucriumpolium, Trigonella monspeliaca, Medicagominima, M. lupulina, Trifolium arvense, Thy-mus zygoides, Galium humifusum, Minuartiaviscosa, Bombycilaena erecta, Cerato-carpus arenarius, Androsace maxima.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca valesiaca, Botriochloa ischaemum.Specii caracteristice: Botriochloa ischae-mum, Festuca valesiaca, F. rupicola. Altespecii importante: Taraxacum serotinum,Daucus guttatus, Galium humifusum, Arte-misia austriaca, Chrysopogon gryllus,Adonis vernalis, Veronica austriaca ssp.jacquinii, Salvia nutans, Inula oculus-christi,Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia, Teu-crium polium, Asperula cynanchica, Tara-xacum laevigatum, Eryngium campestre,Euphorbia seguierana, Galium humifusum,Achillea setacea, Potentilla argentea,Astragalus onobrychis, Trifolium campestre,Medicago lupulina, Cynodon dactylon,Kochia prostrata.

Literaturã selectivã: Dihoru, Doniþã 1970;Popescu, Sanda 1992; Puºcaru-Soroceanuet al. 1963.


R3416Pajiºti balcanice de Festucacallieri, Sedum sartorianum ssp.hillebrandtii ºi Thymus zygoides

Rãspândire: Dobrogea de Nord, PodiºulCasimcei, Podiºul Babadag, MunþiiMãcinului.


Staþiuni: Altitudine 250–350 m. Clima: T = 11–8,50C; P = 450–500 mm. Relief:pante domoale, pânã la moderat înclinate,cu expoziþii variate, mai puþin nordice. Roci:calcare (Podiºul Babadag ºi Casimcei),roci granitice ieºite la suprafaþã, depoziteloessoide în nord (Culmea Pricopanului).Soluri: castanoziomuri, faeoziomuri, cerno-ziomuri, deficitare în umiditate.

Structura: speciile dominante sunt dedimensiuni medii (35–45 cm) ºi realizeazão vegetaþie densã, acoperirea medie 90–95%. În zonele stâncoase, unde rocaiese la suprafaþã, acoperirea scade la60–70% sau chiar mai puþin. Speciile maifidele acestui tip de vegetaþie sunt: Festucacallieri, Stachys angustifolia, Potentillabornmuelleri, Silene compacta, Chryso-pogon gryllus, Achillea ochroleuca, A. coarctata, Linaria genistifolia, Inulaoculus-christi, Orlaya grandiflora, Alliumsaxatile, Ranunculus illyricus. Numeroaseleplante de talie micã realizeazã etajul infe-rior bine individualizat, contribuind activ laacoperirea generalã a fitocenozelor. Dintreaceste specii menþionãm: Minuartia glome-rata, Dianthus nardiformis, Psilurus aristatus,

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: –PAL.HAB: 34.951 Western AnatoliansteppesEUNIS: – Asociaþii vegetale: Festucetum callieriªerbãnescu 1965 apud. Dihoru 1969.

126


Iris pumila, Muscari racemosum, Herniariaglabra, Scleranthus perennis, Trifoliumarvense, Bombycilaena erecta, Cruciatapedemontana.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca callieri, Stachys angustifolia,Potentilla bornmuelleri, Allium saxatile.Specii caracteristice: Festuca callieri,Thymus zygoides, Sedum sartorianumssp. hillebrandtii, Dianthus nardiformis,Ornithogalum amphibolum, Sempervivumzelleborii, Scorzonera mollis. Alte speciiimportante: Potentilla bornmuelleri,Minuartia glomerata, Silene compacta,Psilurus aristatus, Achillea ochroleuca,Chrysopogon gryllus, Festuca rupicola, Irispumila, Achillea coarctata, Ranunculusillyricus. Majoritatea speciilor sunt planteperene (hemicriptofite ºi geofite), ceea cepresupune un stadiu avansat de evoluþieal fitocenozelor. Elementele eurasiaticesunt cele mai numeroase (23%), urmatede cele continentale (10%) ºi pontic-medite-raneene (14%).

Literaturã selectivã: Dihoru, Doniþã1970; Popescu, Sanda 1988; Puºcaru-Soroceanu E. et al. 1963; Sanda, Popescu,Stancu 2001.


R3417Pajiºti balcanice de Thymuszygoides ºi Agropyron brandzae

Rãspândire: Dobrogea de Nord (MunþiiDobrogei, Podiºul Babadag ºi Casimcei).


Staþiuni: Altitudine: 250–350 m. Clima: T = 10–8,50C; P = 450–500 mm. Relief:versanþi abrupþi ºi pante moderat înclinatecu expoziþie esticã, sudicã ºi vesticã. Roci:calcare, loess. Soluri: castanoziomuri, cerno-ziomuri, faeoziomuri, sãrace în umiditate.

Structura: Fitocenozele reprezintã unstadiu neîncheiat al vegetaþiei xerofile dinnordul Dobrogei, cu specii ponto-balcaniceºi taurice care populeazã dealurile pietroasedin aceastã provincie. Speciile cele maifrecvente sunt: Koeleria lobata, Agropyronbrandzae, Euphorbia nicaensis ssp. gla-reosa, Dianthus pseudarmeria, Potentillabornmuelleri, Pimpinella tragium ssp.lithophila, Satureja caerulea, Scorzoneramollis. Numeroase sunt speciile saxicolecare intrã în structura acestor fitocenoze,dar realizeazã o acoperire slabã, uneorinumai de 50–60%. Cele mai reprezentativeplante din aceastã categorie sunt: Alliumsaxatile, A. moschatum, Dianthus nardi-formis, Euphorbia myrsinites, Silenecompacta, Campanula romanica, Bupleu-rum apiculatum, Paeonia tenuifolia, Bufo-nia tenuifolia, Gypsophila glomerata,Achillea leptophylla. Speciile scunde (de5–10 cm) cresc, de regulã, prin crãpãturilerocilor ºi nu întocmesc un etaj al vegetaþiei.Dintre acestea menþionãm: Moehringiajankae, M. grisebachii, Paronychia cepha-lotes, Minuartia glomerata, Scleranthusperennis ssp. dichotomus, Ornithogalumamphibolum, Scutellaria orientalis var.pinnatifida, Crocus chrysanthus.

Valoare conservativã: moderatã ºimare, în habitatele unde sunt prezentespeciile: Moehringia jankae (DH2), Campa-nula romanica (DH2) ºi Paeonia tenui-tolia (DH4).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Thymus zygoides, Agropyron brandzae,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: – PAL.HAB: 34.951 Western AnatoliansteppesEUNIS: – Asociaþii vegetale: Agropyro – Thymetumzygoidi Dihoru (1969) 1970.

127


Pimpinella tragium ssp. lithopilla. Speciicaracteristice: Thymus zygoides, Agropyronbrandzae, Koeleria lobata. Alte speciiimportante: Paeonia tenuitolia, Saturejacaerulea, Artemisa (caucasica) pseudo-montana, Alyssum montanum, Dianthuspseudarmeria, Minuartia adenotricha. Încadrul fitocenozelor, participã numeroasespecii din Clasa Festuco – Brometea ºiîn special din Ord. Festucion rupicolae,cum sunt: Sempervivum zeleborii, Teucriumpolium, Artemisia austriaca, Stipa capillata,Festuca valesiaca, Botriochloa ischaemum,Asperula tenella, Centaurea diffusa. Speciiendemice: Agropyron brandzae.

Literaturã selectivã: Dihoru, Doniþã 1970;Horeanu 1976.


R3418Pajiºti ponto-panonice deAgropyron cristatum ºiKochia prostrata

Rãspândire: Dobrogea, Muntenia ºiestul Banatului.


Staþiuni: Altitudine: 80–300 m. Clima: T = 11–8,50C; P = 350–450 mm. Relief:terenuri plane ºi pante uºor înclinate, peterasele înalte ale Ialomiþei. Roci: loess,

mai rar pe calcare (în Dobrogea). Soluri:castanoziomuri ºi cernoziomuri.

Structura: Dominante sunt speciile degraminee cu: Agropyron cristatum, Festucavalesiaca, Stipa capillata, Botriochloaischaemum, Agropyron intermedium,Onobrychis gracilis, Achillea coarctata,A, leptophylla, Asperula cynanchica,Jurinea mollis, Medicago falcata, Koeleriamacrantha, Linum austriacum. Toateaceste plante, de talie medie ºi mare,alcãtuiesc etajul superior al pajiºtei, cuacoperire mare (circa 60–80%). Speciilemai scunde (pânã la 25 cm) sunt destulde numeroase ºi au o acoperire de 10–15(20)%. Din aceastã categorie menþio-nãm: Medicago minima, Ranunculusillyricus, Kochia prostrata, Ceratocarpusarenarius, Coronilla varia, Galium humi-fusum, Alyssum desertorum, Taraxacumserotinum, Teucrium polium, Seselitortuosum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Agropyron cristatum ssp. pectinatum,Festuca valesiaca, Kochia prostrata. Speciicaracteristice: Agropyron cristatum ssp.pectinatum, Kochia prostrata. Alte speciiimportante: Achillea setacea, Salvia nemo-rosa ssp. tesquicola, Festuca valesiaca,Stipa capillata, Melica ciliata, Poa angusti-folia, Astragalus onobrychis, Medicagofalcata, Coronilla varia, Asperula cynan-chica, Achillea coarctata, A. leptophylla,Euphorbia nicaeensis, Echium italicum,Onopordon tauricum, Sisymbrium orientale,Medicago falcata, Teucrium polium, Arte-misia austriaca. Specii endemice: Agro-pyron brandzae, Potentilla bornmuelleri,Ornithogalum amphibolum.

Literaturã selectivã: Dihoru, Doniþã1970; Popescu, Sanda 1992; Puºcaru-Soroceanu et al. 1963.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 6250 *Pannonic loesssteppic grasslandsEMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: – PAL.HAB: 34.911 Pannonic loess steppes;34.9211 Western Pontic thyme steppesEUNIS: – Asociaþii vegetale: Agropyro-Kochietumprostratae Zólyomi (1957) 1958,Agropyretum pectiniforme (Prodan 1939)Dihoru 1970.

128


R3419Pajiºti vest-pontice de Stipaucrainica ºi Stipa dasyphilla

Rãspândire: Dobrogea (Basarabi, PodiºulBabadag).


Staþiuni: Altitudine: 150–300 m. Clima:T = 11–8,50C; P = 450–500 mm. Relief:platouri, versanþi slab înclinaþi, cuexpoziþie sud-esticã, sud-vesticã. Roci:calcare, loess. Soluri: soluri rendzinice,cernoziomuri.

Structura: Vegetaþia este stratificatã, întrei etaje, rar unul dintre acestea fiind maipuþin nuanþat. Plantele înalte, de circa100 cm, sunt: Centaurea orientalis, Stipaucrainica, Dactylis glomerata, Chryso-pogon gryllus, Botriochloa ischaemum,Phlomis tuberosa, Ferulago meoides,Salvia aethiopis, Agropyron intermedium,Stipa pulcherrima, Dianthus pallens.Plantele de talie mijlocie 40–50 cm: Phleumphleoides, Euphorbia nicaeensis, Inulaensifolia, Marrubium peregrinum, Salvianemorosa ssp. tesquicola, Inula salicina,Jurinea mollis realizeazã cel de al doileaetaj. Bine reprezentate sunt ºi speciile detalie micã, acestea realizând al treilea etaj,uneori bine individualizat. Speciile maifrecvente în acest strat sunt: Thymusmarschallianus, Teucrium polium, T.chamaedrys, Linosyris villosa, Polygalamajor, Koeleria macrantha, Adonis vernalis.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Stipa ucrainica, Festuca valesiaca, Astra-galus ponticus. Specii caracteristice:Stipa ucrainica, S. dasyphylla. Alte speciiimportante: Stipa pulcherrima, S. capillata,Achillea clypeolata, Dianthus pallens, D.giganteus, Scorzonera mollis, Astragalusponticus, Adonis vernalis, Festuca vale-siaca, Crupina vulgaris, Salvia nutans,Ferulago meoides, Centaurea napulifera,Trinia multicaulis, Asperula cynanchica,Echinops ruthenicus, Euphorbia nicaeensisssp. nicaeensis, Ajuga laxmannii, Seselicampestre, Ranunculus illyricus, Astragalusasper, Koeleria macrantha, Phleum phleoi-des, Teucrium chamaedrys, Prunus tenella.

Bibliografie: Dihoru, Doniþã 1970; Popescu,Sanda 1992; Puºcaru-Soroceanu et al.1963.


R3420Pajiºti vest-pontice de Poa bulbosa,Artemisia austriaca, Cynodondactylon ºi Poa angustifolia

Rãspândire: Estul Munteniei (Bãrãgan),Dobrogea, sudul Moldovei. Ocupã tere-nurile plane, dar ºi pantele uºor înclinate.

Suprafeþe: Reprezintã islazurile, de500–600 ha, cu vegetaþia degradatã.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: –PAL.HAB: 34.921 Western Pontic steppesEUNIS: E1.2D1 Western Pontic steppesAsociaþii vegetale: Artemisio austriacae –Poëtum bulbosae Pop 1970, Cynodonto –Poëtum angustifoliae (Rapaics 1926) Soó1957.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: – PAL.HAB: 34.9213 Western Ponticfeathergrass steppesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Astragalo ponticae –Stipetum ucrainicae (Dihoru 1969, 1970)Sanda, Popescu 1999 (Syn.: Stipo(ucrainicae) – Festucetum valesiacaeDihoru 1970).

129


Staþiuni: Altitudine: 100–250 m, înSubcarpaþii Buzãului (Istriþa) altitudineacreºte la 500–600 m. Clima: T = 11–80C;P = 400–750 mm. Relief: teren plan, panteuºor înclinate pânã la moderat înclinate,însorite ºi deficitare în umiditate în timpulverii. Roci: loess, roci calcaroase sau grani-tice (în Dobrogea). Soluri: castanoziomuri,cernoziomuri, faeoziomuri. În luncile râurilormari (Ialomiþa, Buzãu, Siret) aluviosoluri.

Structura: Fitocenozele de Poa bulbosaalcãtuiesc o þelinã discontinua, subþire ºiau dezvoltarea maximã primãvara cândsolul are suficientã umiditate pentrudezvoltarea vegetaþiei. La începutul verii,specia caracteristicã intrã în repaus ºiapare, masiv, Artemisia austriaca, plantãxerofilã, care se menþine pânã toamna.Printre aceste douã plante caracteristiceºi dominante mai apar: Cynodon dactylon,Festuca pseudovaina, F. valesiaca, Agro-pyron cristatum, Lolium perenne, Bromustectorum, Medicago lupulina, M. minima,Poa angustifolia. Plantele însoþitoare suntnumeroase ºi aparþin vegetaþiei iniþialecare a existat pe aceste terenuri.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poabulbosa, Poa angustifolia. Specii caracte-ristice: Artemisia austriaca, Cynodondactylon, Poa bulbosa, Poa angustifolia.Alte specii importante: Festuca valesiaca,F. pseudovina, Botriochloa ischaemum,Agropyron cristatum, Medicago falcata,M. lupulina, M. minima, Lotus corniculatus,Coronilla varia, Euphorbia nicaeensis, E. sequierana, Galium humifusum, Cerato-carpus arenarius.

Literaturã selectivã: Pop 1970; Popescu,Sanda, Doltu 1980; Puºcaru-Soroceanu1963; Sanda, Popescu, Stancu 2001.


R3421Pajiºti ponto-balcanice deArtemisia lerchiana, Koelerialobata ºi Agropyron brandzae

Rãspândire: Dobrogea, Capul Doloºman.

Suprafeþe: Restrânse, pe faleza LaculuiRazelm, 4–5 ha.

Staþiuni: Terenuri uscate. Altitudine: 5–10 m. Clima: T = 110C; P = 400 mm.Relief: terenuri stâncoase, uºor înclinatepânã la moderat înclinate. Roci: calcaremarnoase, cenuºii. Soluri: cernoziomuri,castanoziomuri.

Structura: Habitat xerofil, puþin rãspânditla noi, cunoscut pânã în prezent din zonaPodiºului Babadag. Specia dominantã,Artemisia lerchiana, este însoþitã de speciilepontice: Agropyron brandzae, Koelerialobata, Euphorbia nicaeensis ssp. glareosa,Potentilla bornmuelleri, Astragalus pseudo-glaucus, Bupleurum apiculatum, Gonio-limon besserianum, Euphorbia sequierana,Festuca valesiaca, plante ce alcãtuiescetajul superior al vegetaþiei. Etajul inferioreste alcãtuit din speciile: Thymus zygoides,Ornithogalum amphibolum, Gagea callieri,Androsace maxima, Taraxacum seroti-num, Medicago minima, Taraxacum laevi-gatum, Erodium cicutarium, Minuartiaviscosa. Deºi numãrul speciilor compo-nente este mare, acestea realizeazã oacoperire de numai 45–50%, uneori chiarmai scãzutã.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: – PAL.HAB: 34.923 Eastern Pontic steppesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Koelerio –Artemisietum lerchianae Dihoru 1970.

130


Valoare conservativã: mare, în specialîn habitatele cu Centaurea jankae (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Artemisia lerchiana, Koeleria lobata,Agropyron brandzae. Specii caracteristice:Artemisia lerchiana, Koeleria lobata. Altespecii importante: Centaurea jankae, Astra-galus pseudoglaucus, Thymus zygoides,Goniolimon besserianum, Euphorbianicaeensis ssp. glareosa, Taraxacum

serotinum, Teucrium polium, Androsacemaxima, Euphorbia sequierana, Salvianutans, Festuca valesiaca, Echinopsruthenicus, Minuartia viscosa, Alyssumminutum. Specii endemice: Agropyronbrandzae, Ornithogalum amphibolum.

Literaturã selectivã: Dihoru et Doniþã1970.


131


R3501Pajiºti balcanice de Chrysopogongryllus ºi Danthonia alpina

Rãspândire: Dealurile Olteniei, PodiºulMehedinþi, Banat.


Staþiuni: Altitudine: 150–250(300)m.Clima: T = 10,5–8,50C; P = 550–650 mm.Relief: versanþi slab pânã la moderatînclinaþi, platouri. Roci: ºisturi cristaline ºignaisuri. Soluri: districambosoluri, cumult schelet, în microdepresiunile, undeprocesul de solificare a fost favorizat.

Structura: Specia caracteristicã Chryso-pogon gryllus este plantã de talie mare,care depãºeºte 1 m înãlþime ºi reali-zeazã, aproape singurã, etajul superioral fitocenozelor. Alãturi de specia domi-nantã mai apar, cu frecvenþã micã, speciile:Ferulago sylvatica, Dianthus giganteus,Verbascum phoeniceum, Campanularapunculoides, Crupina vulgaris. Nume-roase plante de talie mai micã realizeazã

etajul mijlociu al fitocenozelor. Dintreacestea, cele mai reprezentative sunt:Danthonia alpina, Cleistogene serotina,Achillea crithmifolia, Bromus riparius,Veronica austriaca ssp. jacquinii, Koeleriamacrantha, Asperula cynanchica, Stachysrecta, Medicago falcata, Filipendulavulgaris, Anthylis vulneraria, Briza media,Orlaya grandiflora, Convolvulus canta-brica, Verbascum lychnitis. În cadrul fito-cenozelor de Chrysopogon sunt ºi unelespecii de talie micã, plante care uneorirealizeazã etajul al treilea de vegetaþie. Înacest etaj, cele mai frecvente sunt spe-ciile: Trifolium campestre, T. arvense, Airacaryophyllea, Petrorhagia illirica ssp.haynaldiana, Thymus jankae, Valerianellapumila, Siderites montana, Fragaria viridis,Arenaria serpyllifolia, Alyssum alyssoides,Crepis sancta. Chyrysopogonetele dinBanat au în componenþã multe speciitermofile, balcanice ºi ilirice, favorizatefiind de climatul mai blând din regiune.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Chrysopogon gryllus, Koeleria macrantha,Danthonia alpina, Bromus riparius. Speciicaracteristice: Chrysopogon gryllus,Bromus riparius, Danthonia alpina. Altespecii importante: Dianthus giganteus,Ferulago sylvatica, Onobrychis alba,Stachys recta, Cephalaria uralensis,Festuca rupicola, Lotus corniculatus, Poly-gala major. Specii rare: Thymus jankae,Petrorhagia illirica ssp. haynaldiana.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1972; Doniþãet al. 1992; Roman 1974.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 6190 Rupicolous pannonicgrasslandsEMERALD: 34.5 Mediterranian xericgrasslandsCORINE: 34.5 Mediterranian xericgrasslandsPAL.HAB: 34.752 Mountain savoryChrysopogon dry grasslands; 34.316EUNIS: E1.5532 Spurge ChrysopogongrasslandsAsociaþii vegetale: Danthonio –Chrysopogonetum grylle Boºcaiu (1970)1972, Campanulo ligulatae – Brometumriparii (Roman 1974) Sanda, Popescu 1999.

2.3.3. Pajiºti xerice silicicole (35)

132


R3502Pajiºti daco-balcanice deDasypyrum villosum, Trifoliumincarnatum ssp. molinerii ºiVentenata dubia

Rãspândire: Banat (Clisura Dunãrii),Transilvania (Munþii Apuseni, ValeaSomeºului), Dobrogea.

Suprafeþe: Ocupã terenuri de 2–3 hapânã la 10 ha în Dobrogea de Nord.

Staþiuni: Altitudine: 100–450 m. Clima: T = 10,5–80C; P = 400 mm în Dobrogea –750 mm (Transilvania). Relief: panteslab înclinate. Conuri de dejecþie aletorenþilor din zona colinarã ºi montaninferioarã. Roci: sfãrãmãturi de rocicalcaroase, ºisturi silicioase cu depunerialuviale de nisipuri, luturi, argile etc. Solul,în curs de fixare, cu acumulãri de mate-riale organice, provenite din spãlareapantelor de cãtre torenþi.

Structura: Vegetaþia este relativ bineînchegatã ºi este formatã din gramineeanuale ºi perene, ceea ce denotã ungrad evoluat de înþelenire. Principalelespecii sunt: Trifolium incarnatum ssp.molinerii, Ventenata dubia, Xeranthemumcylindraceum, Dasypyrum villosum,Aegilops cylindrica, Poa compressa,Festuca valesiaca, F. ovina, Hypericumperforatum, Scleranthus perennis, Trifoliumarvense, Erysimum cuspidatum, plantece alcãtuiesc stratul superior al vegetaþiei.

Speciile scunde, ce alcãtuiesc cel de aldoilea strat, sunt: Sedum acre, S. annuum,Scleranthus annuus, Thymus comosus,Vulpia myuros, Aira capillaris.

Valoarea conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Dasypyrum villorus, Trifolium incarnatumssp. molinerii, Ventenata dubia. Speciicaracteristice: Trifolium incarnatum ssp.molinerii, Dasypyrum villosum, Vulpiamyuros, Aira capillaris, Ventenata dubia.Alte aspecii importante: Rumex acetosella,Trifolium arvense, Medicago minima, Poabulbosa, Achillea collina, Melica ciliata, Aly-ssum petraeum, Sedum hispanicum, Poacompressa, Filago arvensis, Sedum acre.

Literaturã selectivã: Paucã 1941; Roman1974; Sanda, Popescu, Stancu 2001.


R3503Comunitãþi daco-getice de Sedum acre, S. sexangulare ºiPetrorhagia saxifraga

Rãspândire: Pe coline din Transilvania,Banat, Oltenia.

Suprafeþe: Fitocenozele ocupã terenurirelativ restrânse de 1–3 ha.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8230 Siliceous rock withpioneer vegetation of the Sedo-Scleranthionor of the Sedo albi-Veronicion dilleniiEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 34.1 Middle European pioneerswardsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Sedo – Petrorhagietumsaxifragae Roman 1974, Alysso petraei –Sedetum hispanici Schneider-Binder 1971.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8230 Siliceous rock withpioneer vegetation of the Sedo-Scleranthionor of the Sedo albi-Veronicion dilleniiEMERALD: –CORINE: – PAL.HAB: 34.1 Middle European pioneerswardsEUNIS: – Asociaþii vegetale: Vulpio-Airetumcapillaris Paucã 1941, Ventenato dubiae –Xeranthemetum cyndraceum (Borza 1950)Sanda et Popescu 1988.

133


Staþiuni: Altitudine: 80–250 m. Clima: T = 11–9,00C; P = 400–650 mm. Relief:versanþi slab înclinaþi, conuri de dejecþieale torenþilor din zona colinarã. Roci: pietri-ºuri dislocate ºi transportate de torenþi,nisipuri grosiere. Soluri: nisipuri, pietriºuriºi aluviuni luto-nisipoase în curs de fixare,periodic inundate de apele torenþilor.

Structura: Vegetaþia este realizatã, în princi-pal, din plante anuale cum sunt: Vulpiamyuros, Trifolium arvense, Scleranthusannuus, Sedum acre, Aira elegans, Filagoarvensis, Sagina procumbens, ºi perenePoa bulbosa, Alyssum petraeum, Petrorha-gia saxifraga. Acestea realizeazã etajulsuperior al vegetaþiei, care are 15–20 cmînãlþime. Cel de al doilea etaj, cel inferior,este foarte slab reprezentat ºi este formatdin: Sedum hispanicum, S. acre, Vero-nica verna, Thymus pulegioides, Erophila

verna, Syntrichia ruralis, Racomitriumcanescens etc.


Compoziþie floristicã: Speciile edifica-toare: Petrorhagia saxifraga, Alyssumpetraeum, Sedum rubens. Specii caracte-ristice: Petrorhagia saxifraga, Sedumrubens, Alyssum petraeum, Sedum hispa-nicum. Alte specii importante: Trifoliumarvense, Scleranthus annus, Polycnemumarvense, Rumex acetosella, Medicagominima, Siderites montana, Saturejakitaibelii, Scabiosa columbaria, Jasionemontana, Crupina vulgaris, Hieracium pilo-sella, Alyssum desertorum, Silene conica.

Literaturã selectivã: Andrei, Popescu1967; Roman 1974; Schneider-Binder1971.


134


R3601Pajiºti sud-est carpatice de rogozpitic (Kobresia myosuroides) ºiOxytropis carpatica

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiBucegi (Lãptici, Piatra Arsã, Cocora, vârfu-rile Baba Mare, Caraiman, Coºtila, Morarul,Bucºoiu, Omu, Obârºia, Bãtrâna), MunþiiPiatra Craiului, Munþii Fãgãraº, MunþiiRetezat (Piule); în etajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: de ordinul a 100–200 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1850–2500 m. Clima:T = 1,0– -2,50C; P = 1300–1450 mm. Relief:creste ºi muchii, acolo unde zãpada estespulberatã de vânt din locuri puternicvântuite în timpul iernii. Substrat: calcare,gresii, conglomerate. Soluri: crude sau brunede înþelenire primarã, cu pH = 4,8–5,3.Profilul de sol prezintã orizonturi puþindiferenþiate.

Structura: Habitat alpin, care prezintãcel mai evoluat stadiu de înþelenire dinetajul alpin, fiind considerat ca un relictglaciar. Stratul ierbos: gruparea prezintãun caracter mezoxerofit, reflectat ºi prinlipsa oligotermelor care nu suportã uscã-ciunea. Speciile cele mai frecvente sunt:Festuca supina, Festuca glacialis, Sileneacaulis, Primula minima, Polygonum vivi-parum, Dryas octopetala, Agrostis rupestris,Festuca versicolor, Salix reticulata,Helianthemum alpestre, Pedicularis verti-cillata etc. Uneori habitatul se prezintãfragmentar, fiind localizatã insular înPotentillo chrysocraspedae – Festucetumairoidis. În Retezat a fost descrisã aso-ciaþia Oxytropido carpaticae – Onobry-chidetum transsilvanicae Täuber 1987, încare dominante sunt speciile: Onobrychistranssilvanica, Oxytropis carpatica.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Kobresia myosuroides (Elyna myosu-roides), Oxytropis carpatica. Speciicaracteristice: Kobresia myosuroides,Achillea schurii. Alte specii importante:Minuartia sedoides, Cerastium alpinumssp. lanatum, Erigeron uniflorus, Dianthusglacialis, Carex atrata, Oxytropis halleri,Minuartia gerardii, Potentilla crantzii, Carexrupestris, Astragalus alpinus, Minuartiaverna, Gentiana nivalis, Helianthemumalpestre, Minuartia verna, Leontopodiumalpinum, Pedicularis verticillata, Euphrasiasalisburgensis, Anthyllis alpestris, Poaalpina, Agrostis alpina. Specii endemice:Achillea schurii, Festuca bucegiensis,Onobrychis transsilvanica.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grasslandsEMERALD: –CORINE: 36.42 Wind edge naked-rushswardsPAL.HAB 1999: 36.425 Carpathiannaked-rush swards EUNIS: E4.42 Wind edge (Kobresiamyosuroides) swardsAsociaþii vegetale: Oxytropido carpaticae –Elynetum (Puºcaru et al. 1956) Coldea1991(Syn. Elynetum myosuroidesPuºcaru et al. 1956; inclusiv Oxytropidocarpaticae – Elynetum festucetosumbucegiensis Coldea 1991); Oxytropidocarpaticae – Onobrychidetum transsilva-nicae Täuber 1987.

2.3.4. Pajiºti alpine ºi subalpine (36)

135


Literaturã selectivã: Puºcaru et al.1956, Beldie 1967; Puºcaru-Soroceanuet al. 1981; Täuber 1987; Coldea 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 1977,2001; Sanda 2002.


R3602Pajiºti sud-est carpatice decoarnã (Carex curvula) ºi Primula minima

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (vârfurile Pietrosul Mare, Rebra,Puzdra, Piatra Albã, Gãrgãlãu, Ineu, Ineuþ),Munþii Cãlimani, Munþii Suhard. CarpaþiiMeridionali: Munþii Bucegi, Munþii PiatraCraiului (Vf. Piscul Baciului), Munþii Iezer-Pãpuºa, Munþii Fãgãraº, Munþii Cibinului,Munþii Parâng, Munþii Retezat, Munþii Þarcu,Munþii Godeanu. Oltenia. Transilvania; înetajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: foarte mari (de ordinul a1000–5000 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1980–2500 m. Clima:T = 0,5– -2,50C; P = 1350–1450 mm. Relief:terenuri plane sau slab înclinate Substrat:gresii, conglomerate. Soluri: humosio-soluri puternic acide (pH = 4,2–4,4), cutroficitate redusã ºi cu regim chiono-higrofil;profilul solului este redus (10–20 cm).

Structura: Habitat primar, prezent înaproape toate masivele lanþului carpatic.Stratul ierbos: specia caracteristicã ºiedificatoare Carex curvula dominã masiv,având o acoperire cuprinsã între 65–85%.Primula minima are o prezenþã ridicatã,dar o acoperire redusã. Speciile fidelehabitatului sunt: Agrostis rupestris, Avenulaversicolor, Festuca supina (diferenþialãgeograficã), Juncus trifidus, Sesleriabielzii, Geum montanum, Ligusticummutellina, Hieracium alpinum, Potentillaternata. În habitat sunt prezente speciilerare: Armeria alpina ºi Dianthuis glacialisssp. gelidus.Au fost descrise urmãtoarele subasociaþii:bucegicum Puºcaru et al. 1956 din Bucegi;primuletosum minimae Evd. Puºcaru etal. 1977 din Fãgãraº; festucetosum supinaePuºcaru 1963 (Syn.: Cariceto-Festucetumsupinae Puºcaru et al. 1977) ºi seslerie-tosum coerulantis Evd. Puºcaru et D. Puºcaru 1969 din Fãgãraº ºi Cibin. Stratul muscinal este reprezentat de:Polytrichum alpinum, Polytrichum junipe-rinum, Racomitrium lanuginosum. Stratullichenilor: Cetraria islandica, Thamnoliavermicularis.

Valoare conservativã: redusã în general,mare în habitatele unde este prezentãspecia Pedicularis exaltata (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex curvula, Primula minima. Speciicaracteristice: Carex curvula, Oreochloadisticha, Potentilla ternata, Loiseleuria pro-cumbens. Alte specii importante: Pedicu-laris exaltata, Vaccinium vitis-idaea, Vacci-nium myrtillus, Campanula alpina, Phy-teuma confusum, Luzula spicata, Sesleriacoerulans, Senecio carpaticus, Hiera-cium alpinum, Pulsatilla alba, Minuartiasedoides, Vaccinium gaultherioides.

Literaturã selectivã: Borza 1934; Ghiºa1940; Safta 1943; Puºcaru et al. 1956; Buiaet al. 1959, 1962; Samoilã 1960; Csürös et

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 36.341 Carex curvula grasslandPAL.HAB. 1999: 36.3413 CarpathianCarex curvula grasslandsEUNIS: E4.34 Alpigenous acidophilousgrasslandAsociaþii vegetale: Primulo-Caricetumcurvulae Br.-Bl. 1926 em. Oberd.1957 (Syn.Caricetum curvulae Brockm.-Jer. 1907).

136


al. 1964; Resmeriþã 1974, 1981; Boºcaiu1971; Coldea et Pânzaru 1986; Alexiu1998; Mihãilescu S. 2001; Popescu G. etal. 2001; Coldea 1990, 1991; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 1977, 2001; Sanda2002; Mihãilescu S. 2005 (ined.).


R3603Pajiºti sud-est carpatice de pãrul porcului (Juncus trifidus) ºiOreochloa disticha

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Coasta Netedã, ºaua Gãrgãlãu-Galaþiu, vârfurile Pietrosul Mare, Momaia,Golgota, Buhãiescu, Anieºul Mare, Omul,Galaþiul, Ineu), Munþii Giumalãu, MunþiiCãlimani, Munþii Þibleº. Carpaþii Meridionali:Munþii Fãgãraº (vârfurile Zârna-Negoiu),Munþii Cibinului, Valea Sadului, MunþiiParâng, Munþii Retezat. Oltenia; în etajelesubalpin ºi alpin.

Suprafeþe: mari (de ordinul a 1000–2000 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1800–2500 m. Clima:T = 1– -2,50C; P = 1300–1450 mm. Relief:

versanþi slab-puternic înclinaþi, cu expoziþiivariate, expuse vânturilor. Substrat: gresii,conglomerate. Soluri: humosiosoluri acide(pH = 4,2–4,5) ºi foarte sãrace în elementenutritive.

Structura: Habitat primar, cu caracterxerofil-oligoterm. Stratul ierbos: speciilecaracteristice ºi edificatoare Oreochloadisticha ºi Juncus trifidus se gãsesc, decele mai multe ori, în raporturi de codo-minanþã pe suprafeþele cu expoziþie nordicã,în timp ce pe platouri dominã Juncus trifi-dus, Oreochloa disticha fiind sporadicã.A fost descrisã subasociaþia: bucegicumBeldie 1967, care este mai sãracã în speciiºi se caracterizeazã prin lipsa specieiOreochloa disticha, iar din Fãgãraº au maifost descrise subasociaþiile festucetosumsupinae ºi festucetosum pictae E. Puºcaruet D. Puºcaru 1969. Stratul muscinal este reprezentat de: Poly-trichum alpinum, Polytrichum juniperinum,Dicranum scoparium. Stratul lichenilor:Cetraria islandica, Thamnolia vermicularis.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Oreochloa disticha, Juncus trifidus. Speciicaracteristice: Oreochloa disticha, Juncustrifidus Carex curvula, Potentilla ternata,Loiseleuria procumbens, Empetrum nigrumssp. hermafroditum. Alte specii importante:Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium myrtillus,Campanula alpina, Festuca supina, Primulaminima, Agrostis rupestris, Avenula versi-color, Phyteuma confusum, Luzula spicata,Sesleria coerulans, Senecio carpaticus,Hieracium alpinum, Pulsatilla alba, Minuartiasedoides, Vaccinium gaultherioides.

Literaturã selectivã: Borza 1934; GhiºaE. 1940; Samoilã 1960, Buia et al. 1962;Resmeriþã 1974, 1976, 1982; Puºcaru-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6150 Siliceous alpineand boreal grasslandEMERALD: –CORINE: 36.34 Crooked-sedge swardsand related communities PAL.HAB 1999: 36.3463 CarpathianJuncus trifidus swards, 36.34632 EasternCarpathian Juncus trifidus swardsEUNIS: E4.3463 Carpathian Juncustrifidus swardsAsociaþii vegetale: Oreochloo –Juncetum trifidi Szafer et al. 1927 (Syn.:Juncetum trifidi Buia et al. 1962;Rhododendro – Juncetum trifidiResmeriþã 1975; Junceto trifidi –Vaccinietum Resmeriþã 1975).

137


Soroceanu et al. 1981; Resmeriþã et Raþiu1983; Coldea 1990, 1991; Coldea et al.1997; Sanda et al. 1977, 2001; Drãgulescu1995, Cristurean 2000; Popescu G. et al.

2001; Sanda 2002; Mihãilescu S. 2005(ined.).


Pajiºte montanã de pãrul porcului (Juncus trifidus)

138


R3604Pajiºti sud-est carpatice depãruºcã (Festuca supina) ºiPotentilla ternata

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Faþa Cãtinului, Cobãºel, vârfurileRebra, Bãtrâna, Gardina, Galaþiul, Cormaia,Ciºa), Vârfu Goru (jud. Vrancea), MunteleSiriu. Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi(Lãptici, Piatra Arsã, Cocora, vârfurileBaba Mare, Caraiman, Coºtila, Morarul,Bucºoiu, Omu, Obârºia, Bãtrâna, Vf. cuDor, Furnica, Jepii Mari, Jepii Mici), MunteleGârbova, Munþii Iezer-Pãpuºa, MunþiiPiatra Craiului, Muntele Ciucaº, MunþiiFãgãraº, Munþii Parâng, Munþii Retezat,Munþii Þarcu, Munþii Godeanu, MunþiiCernei, Valea Sadului, Valea Sebeºului,Oltenia; în etajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: restrânse (de ordinul a 150–200 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1550–2500 m. Clima:T = 3,0– -2,50C; P = 800 mm. Relief: locuri

plane, versanþi ºi coame moderat înclinatepânã la repezi, uneori chiar pe grohotiºurifixate. Substrat: cristalin, mai rar calcaros.Soluri: spodisoluri sau humosiosoluri, puþinprofunde pânã la superficiale, foarte acidesau slab acide (pH = 4,1–4,5), adeseoribogate în humus, reavene pânã la uscate.

Structura: Habitat alpin, prezintã cel maievoluat stadiu de înþelenire din etajulalpin, fiind considerat ca un relict glaciar.Stratul ierbos: specia edificatoare Festucasupina (F. airoides) prezintã o acoperirefoarte mare. Prin practicarea pãºunatuluiintensiv, pajiºtile edificate de Festucasupina ºi Potentilla ternata (P. aurea ssp.chrysocraspeda), se degradeazã ºi evo-lueazã cãtre Nardetum strictae alpinumsau subalpinum. Au fost semnalate urmã-toarele subasociaþii: agrostidetosumrupestris Csûrös 1957, Beldie 1967 dinBucegi; poëtosum mediae Evd. Puºcaruet D. Puºcaru 1969 descrisã din MunþiiFãgãraº, nardetosum-cetrarietosum Borza1959, din Valea Sebeºului, nardetosumstrictae Puºcaru et al. 1956 din MunþiiFãgãraº ºi Munþii Rodnei, vaccinietosummyrtilli Puºcaru 1963 din Fãgãraº ºi Ciucaº,seslerietosum Puºcaru et al. 1956 ºijuncetosum Puºcaru et al. 1956 din Bucegi.La subasociaþia seslerietosum Puºcaruet al. 1956 se încadreazã, ca sinonimã,asociaþia. Seslerio(bielzii)-Juncetum trifidiBoºcaiu 1970. Stratul muscinal: Polytrichumalpinum, Polytrichum juniperinum. Stratullichenilor: Cetraria islandica, Thamnoliavermicularis.

Valoare conservativã: mare, habitatendemic, în special unde este prezentãspecia Iris aphylla ssp. hungarica (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Potentilla ternata (P. aurea ssp. chryso-craspeda), Festuca supina (F. airoides).Specii caracteristice: Potentilla ternata,Festuca supina. Alte specii importante: Irisaphylla ssp. hungarica, Primula minima,Sesleria coerulans, Phyteuma confusum,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 36.34 Crooked-sedge swardsand related communities PAL.HAB 1999: 36.34322 EasternCarpathian Festuca airoides grasslandsEUNIS: E4.3432 Carpathian Festucaairoides grasslandsAsociaþii vegetale: Potentillochrysocraspedae-Festucetum airoidisBoºcaiu 1971(Syn.: Festucetum supinaeDomin 1933; Potentillo (tenatae) –Festucetum supinae Boºcaiu 1971;Antennario-Festucetum sudeticae Dihoru1975; As. Festuca supina-Nardus strictaªerbãnescu 1939; As. Festuca supinaPuºcaru et al. 1959; Festuca supina-Deschampsia flexuosa-Vaccinium myrtillusPuºcaru et al. 1959; Festuca supina-Festucarubra fallax Puºcaru et al. 1959; Festucetumsupinae Vicol et al. 1971; Festucetumsupinae subalpinae Sillinger 1933).

139


Agrostis rupestris, Oreochloa disticha,Campanula alpina, Avenula versicolor,Carex curvula, Luzula spicata, Juncustrifidus, Poa media, Hieracium alpinum,Pulsatilla alba, Minuartia sedoides, Vacci-nium gaultherioides, Loiseleuria pro-cumbens, Campanula serrata, Antennariadioica, Campanula patula ssp. abietina,Geum montanum, Ligusticum mutellina,Viola declinata, Nardus stricta, Phleumalpinum, Festuca nigrescens, Poa alpina.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al. 1956;Csürös et al. 1956; Buia et al. 1959,1962; Beldie 1967; Todor et Culicã 1967;Boºcaiu 1971; Resmeriþã 1974; Dihoru1975; Puºcaru-Soroceanu 1981; Resmeriþãet Raþiu 1983; Coldea 1990; Drãgulescu1995, Alexiu 1998; Coldea et al. 1997;Sanda et al. 1977, 2001; Popescu G. etal. 2001, Mihãilescu S. 2001; Sanda 2002;Mihãilescu S. 2004, 2005 (ined.).


R3605Pajiºti sud-est carpatice de pãiuºcu colþi (Festuca versicolor) ºiSesleria rigida ssp. haynaldiana

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Corongiºul Mic, CorongiºulMare, Vf. Faþa Cãtinului, Vf. Mihãiasa).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine andsubalpine calcareous grasslandsEMERALD: –CORINE: 36.4 Alpine and subalpinecalciphilous grasslandsPAL.HAB 1999: 36.43922 EastCarpathian Festuca versicolor grasslandsEUNIS: E4.4392 East Carpathiancalciphile stepped grasslandsAsociaþii vegetale: Seslerio –Festucetum versicoloris Beldie 1967(Syn.: Festucetum versicoloris Puºcaru etal. 1956; Festucetum versicoloristranssilvanicum Soó 1944).

Geum montanum în pajiºte de pãruºcã

140


Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi (ColþiiObârºiei, vârfurile Baba Mare, Jepii Mari,Caraiman, Colþii Morarului, Strunga,Bucºoiu), Munþii Piatra Craiului, MunþiiFãgãraº, Munþii Retezat; în etajele subalpinºi alpin.

Suprafeþe: mari, de ordinul 500–1000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2100–2500 m. Clima:T = -0,6– -2,50C; P = 1400–1450 mm. Relief:pante mai mult sau mai puþin înclinate,într-un microclimat caracterizat printr-oputernicã insolaþie, în locurile adãpostitede acþiunea intensã a vânturilor. Substrat:calcare, conglomerate calcaroase. Soluri:rendzine bogate în humus, amestecatecu sfãrâmãturi de calcar, care asigurãsaturaþia în carbonat de calciu, astfelîncât reacþia se menþine neutrã sau slabalcalinã (pH = 7–7,4).

Structura: Habitat primar. Stratul ierbos:dintre speciile care definesc habitatulmenþionãm: Helianthemum alpestre,Alyssum repens, Cerastium transsilvanicum,Dianthus tenuifolius, Oxytropis carpatica,Calamintha alpina ssp. baumgateni.A fost descrisã subasociaþia seslerietosumhaynaldianae Beldie 1967 (Syn.: Seslerio-Festucetum versicoloris calcicolum Beldie1967) care se recunoaºte prin prezenþaconstantã a speciilor Sesleria rigida ssp.haynaldiana ºi Carex sempervirens, la carese adaugã adesea Festuca saxatilis.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca versicolor, Sesleria rigida ssp.haynaldiana. Specii caracteristice: Festucaversicolor, Sesleria rigida ssp. haynaldiana,Cerastium transsilvanicum. Alte speciiimportante: Bupleurum falcatum ssp.cernuum, Carduus kerneri, Festuca ame-thystina, Potentilla crantzii, Androsacelactea, Sesleria bielzii, Helianthemumnummularium ssp. tomentosum, Festucasaxatilis, Asperula capitata, Biscutellalaevigata, Anthyllis alpestris, Aster alpinus,Campanula cochleariifolia, Carex semper-

virens, Cerastium alpinum, Minuartia verna,Nigritella nigra, Scabiosa lucida, Dryasoctopetala, Euphrasia salisburgensis,Festuca saxatilis, Festuca violacea, Galiumanisophyllon, Gypsophila petraea, Hiera-cium villosum, Pedicularis verticillata,Phyteuma orbiculare, Poa alpina, Seselilibanotis. Specii endemice: Achillea schurii,Cerastium transsilvanicum, Dianthus calli-zonus, Eritrichium nanum ssp. jankae,Dianthus spiculifolius, Dianthus tenuifolius,Koeleria transsilvanica, Linum perennessp. extraaxilare, Onobrychis transsilva-nica, Thlaspi dacicum, Thesium kerne-rianum, Thymus comosus, Thymus pulche-rrimus.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al. 1956;Beldie 1967; Puºcaru-Soroceanu et al.1981; Coldea 1990, 1991, 1993; Coldeaet al. 1997; Sanda et al. 1997, 2001;Mihãilescu S. 2001; Sanda 2002.


R3606Pajiºti sud-est carpatice de pãiuºde stânci (Festuca saxatilis)

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine andsubalpine calcareous grassland EMERALD: – CORINE: 36.4 Alpine and subalpinecalciphilous grasslandsPAL.HAB 1999: 36.43921 EastCarpathian sesleria-evergreen sedgegrasslands; 36.43924 East CarpathianFestuca flaccida grasslandsEUNIS: E4.4 Calcareous alpine andsubalpine grasslandsAsociaþii vegetale: Festucetum saxatilisDomin 1933 (Syn.: Festucetum saxatilisPuºcaru et al. 1956; Seslerio –Festucetum saxatilis Beldie 1967;Festucetum saxatilis subalpinum auct.roman.; Caricetum sempervirentis Beldie1967 p.p.); Festuco saxatilis – Trisetetum(macotrichum) Popescu et Sanda 1989;Festucetum flaccidae Coldea 1984.

141


Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Vf. Saca, Corongiºul Mic,Corongiºul Mare, Nedeia Þãranului), MunþiiRarãu, Muntele Hãºmaºu Mare, MunteleSiriu. Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi,Munþii Ciucaº, Muntele Postãvarul, MunteleGârbova, Munþii Piatra Craiului, MunþiiFãgãraº, Munþii Retezat; Oltenia; în etajelesubalpin ºi alpin.

Suprafeþe: relativ mari (< 1000 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1200–2300 m. Clima:T = 4,0– -2,50 C; P = 1100–1450 mm. Relief:stãnci calcaroase însorite. Substrat: stâncicalcaroase. Soluri: rendzine, superficiale,cu o reacþie slab acidã pânã la neutrã(pH = 6,4–6,8), uneori chiar slab bazicã.

Structura: Stratul ierbos: alãturi de speciacaracteristicã Festuca saxatilis, ca înso-þitoare ale grupãrii, amintim: Dianthustenuifolius, Carex sempervirens, Polygo-num viviparum, Sesleria rigida ssp.haynaldiana, Cruciata glabra, Scabiosalucida. Au fost semnalate urmãtoarelesubasociaþii: semperviretosum I. Pop1968; poëtosum nemoralis (Beldie 1967)I. Pop 1968 (Syn.: Festuca saxatilis – Poanemoralis Beldie 1967); seslerietosumbielzii I. Pop 1968; seslerietosum haynal-dianae I. Pop 1968 (Syn.: Seslerio-Festucetum saxatilis Beldie 1967). Cafaciesuri sunt citate urmãtoarele: carico-sum sempervirentis Pawl. 1936; sesle-rietosum coerulantis Raclaru 1967;caricosum montanae ªtefurac 1941;dryadetosum octopetalae ªtefurac 1941.Gruparea Festuco saxatilis – Trisetetum(macotrichum) Popescu et Sanda 1989 afost semnalatã din Munþii Piatra Craiului –Vf. Turnu. În cadrul asociaþiei dominã, deregulã, Trisetum macrotrichum, alãturi decare în afarã de Festuca rupicola ssp. saxa-tilis ca specie edificatoare. Se mai întâlnescnumeroºi taxoni caracteristici alianþeiFestuco saxatilis-Seslerion bielzii ca: Linumperenne ssp. extraaxilare, Festuca versi-color, Dianthus tenuifolius, Androsacealactaea, Carduus kerneri ºi Achillea schurii.

De asemenea, sunt bine reprezentate spe-ciile din Seslerietalia, care alcãtuiesc nucleulcentral al acestor fitocenoze.În gruparea Festuco saxatilis-Seslerionbielzii, în Munþii Rodnei (Corongiº, CoastaNetedã), a fost descrisã asociaþia Festu-cetum flaccidae care prezintã un numãrde specii comune cu Festucetum saxatilis,dar în care Festuca nitida ssp. flaccida estedominantã.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca saxatilis (F. rupicola ssp. saxatilis).Specii caracteristice: Festuca saxatilis,Festuca nitida ssp. flaccida, Dianthustenuifolius. Alte specii importante: Sesleriabielzii, Helianthemum nummularium ssp.tomentosum, Festuca flaccida, Festucaversicolor, Alyssum repens, Carduuskerneri, Festuca amethystine, Sesleriarigida ssp. haynaldiana, Primula elatiorssp. carpatica, Centaurea kotschyana,Cerastium arvense ssp. calcicolum,Potentilla crantzii, Poa rehmanii,Centaurea pinnatifida, Trisetum fuscum,Carex sempervirens, Phyteuma orbiculare,Bartsia alpina, Galium anisophyllon, Poly-gonum viviparum, Myosotis alpestris, Pedi-cularis verticillata, Hieracium villosum,Helianthemum nummularium ssp. grandi-florum, Carex atrata. Specii endemice:Dianthus spiculifolius, Dianthus tenuifolius,Koeleria transsilvanica, Linum perennessp. extraaxilare, Onobrychis transsilva-nica, Thlaspi dacicum, Thesium kerne-rianum Thymus pulcherrimus.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al.1956; Beldie 1967; Raclaru 1967; Dihoru1975; Paucã et al. 1960; Fink 1977;Todor et Culicã 1967; Sanda et al. 1977;Puºcaru-Soroceanu et al. 1981; PopescuA. et Sanda 1989; Nechita et Mititelu 1996;Popescu G. et al. 2001; Coldea 1984,1990, 1991; Coldea et al. 1997; Sanda etal. 2001; Sanda 2002.


R3607Pajiºti sud-est carpatice deFestuca amethystina ºi Dianthustenuifolius

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei, Munþii Rarãu, Muntele HãºmaºuMare, Piatra Singuraticã, Munþii Ciucului,Muntele Siriu. Carpaþii Meridionali: MunþiiBucegi, Munþii Fãgãraº; în etajele subalpinºi alpin.

Suprafeþe: (> 100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1500–2200 m. Clima:T = 3,2– -1,50 C; P = 1200–1450 mm. Relief:versanþii calcaroºi, însoriþi, pe pante încli-nate de 10–450. Substrat: calcaros. Soluri:rendzine cu pH = 5,8–7,5.

Structura: Habitat xerofil. Stratul ierbos:speciile caracteristice ºi dominante aleasociaþiei sunt endemite carpatice, Festucaamethystina ºi Dianthus tenuifolius, având,ca însoþitoare mai frecvente, pe: Poaviolacea, Poa nemoralis, Scorzonera rosea,Polygonum viviparum, Trifolium repens,Potentilla ternata, Bartsia alpina, Asteralpinus, Calamintha alpina, Festucaairoides, Agrostis rupestris. Biotopurileadãpostite de vânt, unde cantoneazãaceste fitocenoze, fac ca în compoziþialor cenoticã sã participe ºi specii comuneasociaþiilor caracteristice platourilor aco-perite cu un strat gros de zãpadã. Au fostdescrise faciesul cu Poa violacea ºifaciesul caricosum montanae Domin 1933 (Syn.: Cariceto-Festucetum amethystinaeA. Nyárády 1963).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca amethystina, Dianthus tenuifolius.Specii caracteristice: Festuca amethystina,Dianthus tenuifolius. Alte specii: Sesleriabielzii, Helianthemum nummularium ssp.tomentosum, Festuca saxatilis, Festucaversicolor, Alyssum repens, Carduus

Corespondenþe:

Natura 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grassland EMERALD: –CORINE: 36.43 Stepped and garlandgrasslandPAL.HAB 1999: 36.43923 East CarpathianFestuca amethystina grasslandsEUNIS: E4.4392 East Carpathian calciphilestepped grasslandsAsociaþii vegetale: Diantho tenuifolii –Festucetum amethystinae (Domin 1933)Coldea 1984 (Syn.: Festucetumamethystinae Puºcaru et al. 1956;Festucetum amethystinaetranssilvanicum Nyárády 1967).

Allium victorialis în pajiºti sud-est carpatice

142


143


kerneri, Festuca amethystine, Sesleriarigida ssp. haynaldiana, Primula elatiorssp. carpatica, Centaurea kotschyana,Cerastium arvense ssp. calcicolum,Potentilla thuringiaca, Poa rehmanii.Specii endemice: Cerastium transsilva-nicum, Centaurea pinnatifida, Dianthusspiculifolius, Dianthus tenuifolius, Koeleriatranssilvanica, Linum perenne ssp. extra-axilare, Onobrychis transsilvanica, Thlaspidacicum, Thymus pulcherrimus.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al.1956; Andrei M. 1963; Raclaru 1967;Beldie 1967; Dihoru 1975; Puºcaru-Soroceanu et al. 1981; Resmeriþã 1985;Nechita et Mititelu 1996; Coldea 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.


R3608Pajiºti sud-est carpatice deScorzonera rosea ºiFestuca nigrescens

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6230 * Species-rich Nardusgrasslands, in siliceous substrates inmountain areas (and submontan areas, inContinental Europe)EMERALD: –CORINE: 36.31 Alpic mat-grass swardsand related communitiesPAL.HAB 1999: 36.3172 EasternCarpathian mat-grass swards EUNIS: E4.31 Alpic Nardus stricta swardsand related communities; E4.3172Eastern Carpathian mat-grass swardsAsociaþii vegetale: Scorzonero roseae –Festucetum nigricantis (Puºcaru et al.1956) Coldea 1978 (Syn.: Festucetumrubrae fallax Puºcaru et al. 1956,Festucetum rubrae montanum Csürös etResmeriþã 1960).

Dianthus spiculifolius în comunitãþi de Festuca amethystina ºi Dianthus tenuifolius

144


Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiMaramureºului, Munþii Rodnei, MunþiiCãlimani, Munþii Rarãu, Lãcãuþi-Izvoarele Putnei (Jud. Vrancea). CarpaþiiMeridionali: Munþii Bucegi, Munþii Gârbova,Munþii Iezer-Pãpuºa, Munþii Piatra Craiului,Munþii Fãgãraº, Munþii Retezat, MunþiiParâng. Oltenia. Carpaþii Occidentali:Pietrele Albe (Vlãdeasa); în regiuneamontanã ºi etajele subalpin ºi alpin.


Staþiuni: Altitudine: 900–2340 m. Clima:T = 6,0– -1,50C; P = 950–1450 mm. Relief:versanþi, platouri. Substrat: diferit. Soluri:disticambosoluri, cu profil scurt ºi saturateîn baze (20–25%) ºi pH = 4–4,5.

Structura: Habitat mesofil ºi mesohigrofil,de pajiºte secundarã dezvoltatã în urmadefriºãrii pãdurilor de molid. Stratul arbustiv– foarte redus; în pajiºti pãtrund speciiarbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus,Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos – domi-nant, speciile caracteristice Scorzonerarosea ºi Campanula abietina definesccaracterul regional al grupãrii. Speciaedificatoare Festuca nigrescens realizeazão acoperire cuprinsã între 35–85%. Înstructura floristicã sunt prezente numeroasespecii mezofile, caracteristice pentruArrhenatheretea. Specia Nardus strictaare o constanþã ridicatã ºi o acoperireîntre 5–10%. Au fost descrise subasociaþiatypicum, care este întâlnitã în etajul montansuperior, cu numeroase specii caracte-ristice pentru Caricetalia curvulae ºi sub-asociaþia festucetosum airoidis Coldea1987, prezentã în etajul subalpin, cu nume-roase specii microterme ºi cu diferenþialeleecologice Festuca supina, Agrostis rupestrisºi Avenula versicolor. Stratul muºchilor –redus, numãrul de specii este mic, menþio-nãm: Polytrichum commune, Polytrichumjuniperinum.

Valoare conservativã: moderatã; habi-tat endemic sud-est carpatic ºi prioritareuropean; mare numai în fitocenozeleunde este prezentã specia Tozzia carpa-thica (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Scorzonera rosea, Festuca nigrescens.Specii caracteristice: Scorzonera rosea,Festuca nigrescens, Viola declinata, Poamedia. Alte specii importante: Tozzia carpa-thica, Geum montanum, Potentilla ternata,Campanula serrata, Geum montanum,Ligusticum mutellina, Gentiana kochiana,Hieracium aurantiacum, Hipochoerisuniflora, Thymus balcanus, Antennariadioica, Carex ovalis, Euphrasia stricta,Hieracium pillosela, Potentilla erecta, Luzulasudetica, Thymus pulegioides, Alchemillaglaucescens, Danthonia decumbens,Hypericum umbellatum, Arnica montana,Luzula campestris, Alchemilla flabellata,Polygala vulgaris, Nigritella rubra.

Literaturã selectivã: Csürös et Resmeriþã1960; Csürös 1963; Buia et al. 1962; Raclaru1967; Puºcaru et al. 1956; Puºcaru-Soroceanu 1981; Todor et Culicã 1967;Sârbu I. et al. 1999; Alexiu 1998; MihãilescuS. 2001; Popescu G. et al. 2001; Coldea1987, 1990, 1991; Sanda et al. 2001; Sanda2002; Mihãilescu S. 2003–2005 (ined.).


Nigritella rubra în pajiºte de Scorzonera rosea ºiFestuca nigrescens

145


R3609Pajiºti sud-est carpatice deþãpoºicã (Nardus stricta) ºi Viola declinata

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiMaramureºului, Munþii Rarãu, Lãcãuþi-Izvoarele Putnei (Jud. Vrancea); Vf. Goru(Jud. Vrancea), Muntele Siriu, MuntelePenteleu. Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi,Muntele Gârbova, Munþii Piatra Craiului,Munþii Iezer-Pãpuºa, Munþii Fãgãraº,Munþii Parâng, Munþii Retezat. Oltenia.Carpaþii Occidentali: Valea Feneºului,Valea Sebeºului, Vlãdeasa. Transilvania;în regiunea montanã ºi etajele subalpinºi alpin inferior.


Staþiuni: Altitudine: 800–2070 m. Clima:T = 6,0–00C; P = 900–1400 mm. Relief:platouri, versanþi, vãi ºi coaste domoalepânã la moderat înclinate. Substrat: acid.Soluri: spodisoluri cu profil scurt, sãraceîn baze (5–10%), slab aerate ºi acide pH = 3,6–4,5.

Structura: Habitat oligotrof, xerofil, acidofil.Stratul arbustiv – foarte redus; în pajiºtipãtrund specii arbustive, dintre care: Vacci-nium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratulierbos: specia caracteristicã carpato-balcanicã Viola declinata are o acoperireredusã, mai ales în grupãrile undeNardus stricta are o acoperire de pânã le95%, este monodominantã ºi numãrul despecii din compoziþia floristicã este foartemic. Specia Festuca nigrescens are oconstanþã ridicatã, dar cu o acoperire depânã la 5%. Au fost descrise subasociaþiiletypicum, care este întâlnitã în etajul montansuperior ºi festucetosum airoidis Coldea1987, prezentã în etajul subalpin, cunumeroase specii microterme ºi cu dife-renþialele ecologice. Stratul muºchiloreste redus, iar numãrul de specii mic;menþionãm: Polytrichum commune, Poly-trichum juniperinum, Dicranum scopa-rium, Pleurozium schreberi, Hylocomiumsplendens.

Valoare conservativã: moderatã; habi-tat prioritar european.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Viola declinata, Nardus stricta. Speciicaracteristice: Viola declinata, Nardusstricta, Scorzonera rosea, Poa media. Altespecii importante: Hieracium aurantiacum,Hypochoeris uniflora, Calluna vulgaris,Campanula serrata, Geum montanum,Ligusticum mutellina, Potentilla ternata,Campanula abietina, Leucorchis albida,Genista sagittalis, Festuca nigrescens,Antennaria dioica, Luzula campestris,Carex ovalis, Polygala vulgaris, Euphrasiastricta, Hieracium pilosella, Hieraciumlactucella, Potentilla erecta, Luzula sude-tica, Alchemilla glaucescens, Alchemillaflabellate, Carex pallescens, Danthoniadecumbens, Hypericum maculatum, Arnicamontana.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6230 * Species-rich Nardusgrasslands, in siliceous substrates inmountain areas (and submontan areas,in Continental Europe)EMERALD: –CORINE: 36.31 Alpic mat-grass swardsand related communitiesPAL.HAB 1999: 36.3172 EasternCarpathian mat-grass swards EUNIS: E4.31 Alpic Nardus stricta swardsand related communities; E4.3172Eastern Carpathian mat-grass swardsFitosociologie: Violo declinatae –Nardetum Simon 1966 (Syn.: Nardetumstrictae montanum Resmeriþã et Csürös1963, Nardetum strictae alpinum Buia etal. 1962, Nardetum alpigenum austro –carpaticum Borza 1959).

146


Literaturã selectivã: Puºcaru et al.1956, Buia et al. 1959, 1962; Resmeriþã1963, Resmeriþã et al. 1963; Raclaru1967; Todor et Culicã 1967; Csürös etResmeriþã 1970; Dihoru 1975; Raclaru1967; Puºcaru-Soroceanu 1981; Hodiºan1968, Sârbu I. et al. 1999; Alexiu 1998;Mihãilescu S. 2001; Popescu G. et al. 2001;Coldea 1987, 1990, 1991; Sanda et al.1977, 2001; ªtefan N. et al. 1999; Sanda2002; Mihãilescu S. 2003–2005 (ined.).


R3610Pajiºti sud-est carpatice de Poa media

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiMaramureºului, Munþii Rodnei (Faþa vf.Rebra, Vf. Puzdra, Buhãiescu, Vf. Puzdra,ªaua Anieº-Galaþiul, Cãldarea Gropile,Cãldarea Buhãiescu). Carpaþii Meridionali:Munþii Bucegi (Piatra Arsã), Munþii Fãgãraº,Munþii Retezat, Munþii Parâng; în etajulsubalpin.

Suprafeþe: mici (100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1800–2000 m. Clima:T = 0,7– -0,00C; P = 950–1450 mm. Relief:versanþi, platouri. Substrat: diferit. Soluri:humosiosoluri, bogate în substanþe nutri-tive ºi reacþie acidã pH = 5.

Structura: Habitat mesotrof. Stratularbustiv – foarte redus; în pajiºti pãtrundspecii arbustive, dintre care: Vaccinium uligi-nosum. Stratul ierbos-dominant. Speciacaracteristicã ºi edificatoare Poa mediaare o acoperire medie de 60% ºi prezintão constanþã ridicatã. Menþionãm prezenþaunor specii chiono-higrofile: Ranunculuscrenatus, Gnaphalium supinum. Grupãrilecu Poa media prezintã numeroase speciicaracteristice pentru Potentillo-Nardion ºiCaricetalia curvulae.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: 36.31 Alpic mat-grass swardsand related communitiesPAL.HAB 1999: 36.3172 EasternCarpathian mat-grass swards EUNIS: E4.31 Alpic Nardus stricta swardsand related communitiesAsociaþii vegetale: Poëtum mediae Csüröset al. 1956.

Arnica montana în pajiºte de þãpoºicã (Nardusstricta) ºi Viola declinata

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Poa media. Specii caracteristice: Poamedia, Viola declinata. Alte specii: Nardusstricta, Agrostis rupestris, Avenula versi-color, Geum montanum, Potentilla ternata,Campanula serrata, Campanula abietina,Plantago atrata, Pedicularis verticillata,Leontodon croceus, Veronica alpine, Vero-nica officinalis, Alchemilla glabra, Cerastiumfontanum ssp. triviale, Cardaminopsis hallerissp. ovirensis, Euphrasia minima, Hypo-choeris uniflora, Vaccinium uliginosum,Alchemilla obtuse, Hieracium aurantiacum,Phleum alpinum ssp. commutatum, Antho-xantum odoratum, Alchemilla flabellate,Achillea stricta, Festuca nigrescens, Ante-nnaria dioica, Achillea distans, Alchemillaxanthochlora, Luzula multiflora, Leuchorisalbida, Hypericum richeri ssp. grisebachii.Specii endemice: Lychnis nivalis, Thlaspidacicum.

Literaturã selectivã: Csürös et al. 1956,Buia et al. 1962 Resmeriþã 1975, Puºcaru-Soroceanu et al. 1981, Sanda et Popescu1996; Coldea 1990, 1991; Coldea et al.1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R3611Pajiºti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigidassp. haynaldiana) ºi rogoz (Carex sempervirens)

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei, Munþii Rarãu, Muntele HãºmaºuMare. Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi,Munþii Piatra Craiului, Muntele Postãvarul,Munþii Ciucaº, Munþii Fãgãraº, MunþiiVâlcanului, Munþii Retezat, Munþii Þarcu,Munþii Godeanu. Carpaþii Occidentali:Munþii Cernei (Cheia Prisãcinei), PietreleAlbe (Vlãdeasa), Cheile Râmeþului, ColþiiTrascãului; în etajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: 1000-2000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1500–2400 m. Clima:T = 2,5– -2,50C; P = 1200–1450 mm. Relief:stânci calcaroase, brâne, versanþi diferiþi,însoriþi sau cu expoziþie nordicã. Substrat:

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grassland EMERALD: – CORINE: 36.4 Alpine and subalpinecalciphilous grassland PAL.HAB 1999: 36.43921 East Carpathiansesleria-evergreen sedge grasslandsEUNIS: E4.4392 East Carpathian calciphilestepped grasslandsAsociaþii vegetale: Seslerio haynaldianae– Caricetum sempervirentis Puºcaru et al.1956 (Syn.: Seslerietum haynaldianaesempervirentis Puºcaru et al. 1950,1956;Seslerietum rigidae retezaticum Csûröset al. 1956; Seslerietum rigidae biharicumCsûrös 1963, Resmeriþã 1965);Seslerio haynaldianae – Saxifragetumrochelianae Boºcaiu 1971 (Syn.: Seslerietumrigidae retezaticum Csürös 1956);Seslerio rigidae – Saxifragetum rochelianaeGergely 1967;Seslerio heuflerianae – Caricetumsempervirentis Coldea 1984 (Syn.:Seslerietum heuflerianae auct. rom.).

147


148


calcaros. Soluri: rendzine, cu conþinut bogatde carbonat de calciu ºi grad ridicat desaturaþie în baze, cu o reacþie neutrã (pH = 6,8–7).

Structura: Habitat mezoterm-heliofil,compoziþia floristicã cuprinde un grupridicat de specii relictare termofile. Stratulierbos: în cadrul acestor grupãri dominãSesleria rigida ssp. haynaldiana ºi Carexsempervirens, alãturi de care, în diferitemasive muntoase, pot sã fie codominantealte specii precum: Saxifraga marginataºi Sesleria heufleriana. Speciile compo-nente, în majoritatea lor, sunt aceleaºi caºi la celelalte asociaþii din alianþa Festucosaxatilis-Seslerion bielzii, cu deosebire cã,alãturi de elementele caracteristice xerofileºi termofile, se întâlnesc ºi o seamã de speciimezofile cum sunt: Geranium coeruleatum,Astragalus frigidus, Centaurea pinna-tifida. Se remarcã prezenþa a numeroaseendemite carpatice în structura acestorfitocenoze.

– În Bucegi au fost descrise faciesurilecu: Festuca versicolor, Sesleria rigidassp. haynaldiana, Carex sempervirens,Festuca saxatilis, Poa violacea; ultimeledouã faciesuri sunt menþionate ºi dinMasivul Ciucaº.

– Grupãrile cu Saxifraga marginata careau fost identificate în Masivul Godeanuºi în bazinul superior al Motrului (MunþiiVâlcanului), constituie un omolog ceno-tic de altitudini mai mari al asociaþieiSeslerio rigidae-Saxifragetum rochelianaeGergely 1967. Nucleul central al grupã-rilor este constituit de specii caracte-ristice ordinului Seslerietalia, precum:Carex sempervirens, Galium aniso-phyllum, Saxifraga moschata, Dryas octo-petala, Helianthemum alpestre, Euphrasiasalisburgensis. Grupãrile de pe ValeaCernei prezintã numeroase specii dinalianþa Micromerion pulegii.

– Gruparea Seslerio heuflerianae-Caricetum sempervirentis vegeteazãîn Munþii Rodnei. Pe lângã cele douãspecii codominante, Sesleria heuflerianaºi Carex sempervirens, un rol important,în compoziþia floristicã a fitocenozelorrespective, îl deþin speciile daco-balcanicecaracteristice alianþei Festuco saxatilis-Seslerio bielzii.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sesleria rigida ssp. haynaldiana, Carexsempervirens. Specii caracteristice: Sesle-ria rigida ssp. haynaldiana, Carex semper-virens, Saxifraga marginata, Sesleria heufle-riana. Alte specii importante: Dianthustenuifolius, Helianthemum nummulariumssp. tomentosum, Festuca saxatilis, Aly-ssum repens, Festuca amethystine, Primula

Trollius europaeus înpajiºte de coada iepurelui ºi rogoz

149


elatior ssp. carpatica, Centaurea kotschy-ana, Cerastium arvense ssp. calcicolum,Potentilla thuringiaca, Poa rehmanii,Anthyllis alpestris, Hedysarum hedysa-roides, Carduus kerneri, Alyssum repens,Geranium coerulatum, Calamintha alpinassp. baumgarteni, Bromus riparius ssp.barcensis, Trollius europaeus. Speciiendemice: Centaurea pinnatifida, Cerastiumtranssilvanicum, Dianthus spiculifolius,Dianthus tenuifolius, Koeleria transsilvanica,Linum perenne ssp. extraaxilare, Onobry-chis transsilvanica, Thlaspi dacicum, The-sium kernerianum Thymus pulcherrimus.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al. 1956;Csürös et al. 1956; Paucã et al. 1960;Csürös 1963; Beldie 1967; Gergely 1967;Boºcaiu 1971; Fink 1977; Sanda et al.1977; Maloº 1977; Puºcaru-Soroceanuet al. 1981; Coldea 1984, 1990, 1991,1993; Coldea et al. 1997; Sanda et al.2001; Mihãilescu S. 2001; Sanda 2002;Mihãilescu S. 2004, 2005 (ined.).


R3612Pajiºti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) ºicoarnã mare (Sesleria bielzii)

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiMaramureº, Munþii Rodnei, Munþii Rarãu,Muntele Hãºmaºu Mare, Masivul Ceahlãu.Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi,Muntele Gârbova, Muntele Postãvaru,Munþii Piatra Craiului, Munþii Ciucaº,Munþii Fãgãraº, Munþii Cibin, MunþiiParâng, Munþii Vâlcanului, Munþii Þarcu;în etajele subalpin ºi alpin inferior.


Staþiuni: Altitudine: 1650–2200 m. Clima:T = 2,0– -1,50C; P = 1200–1450 mm.Relief: stânci calcaroase însorite, în unelecazuri, umbrite. Substrat: calcaros. Soluri:soluri rankere, bogate în schelet, ade-seori slab înþelenite, cu pH = 5,8–7,5.

Structura: Habitat mozaicat, datorat neuni-formitãþii terenurilor pe care se dezvoltã.Stratul ierbos: speciile edificatoare ºi caracte-ristice sunt Carex sempervirens ºi Sesleriabielzii, alãturi de care, cu constanþã ridi-catã, se mai întâlnesc: Astragalus alpinus,Sausurea alpina, Cerastium transsilva-nicum, Androsace chamaejasme, Astra-galus frigidus, Bartschia alpina, Hedysarumhedysaroides, Biscutella laevigata. Încondiþii de umiditate ridicatã, în asociaþie seinfiltreazã adeseori elemente din Salicetumreticulatae. În Bucegi, la altitudini mai mari,se întâlneºte pe versanþii estici, dar mai alesîn locuri depresionale, unde formeazã facie-suri cu Trisetum fuscum sau cu Festucacarpatica.Gruparea Poo alpinae – Alyssetum repentisBeldie 1967 a fost descrisã din Bucegi ºireprezintã pajiºti mixte, pe grohotiºuri fixate,cu umiditate crescutã. Speciile Alyssumrepens ºi Poa alpina, prezintã o acoperiresemnificativã. Unele specii componenteale asociaþiei pot deveni dominante saucodominante, realizând faciesuri cealterneazã în mozaic. În evoluþie, habitatultinde cãtre pajiºtile ordinului Sesleriatalia.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sesleria bielzii, Carex sempervirens.Specii caracteristice: Sesleria bielzii,Carex sempervirens, Dianthus tenuifolius,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grassland EMERALD: –CORINE: 36.43 Stepped and garlandgrasslandPAL.HAB 1999: 36.43921 East Carpathiansesleria-evergreen sedge grasslandsEUNIS: E4.4392 East Carpathiancalciphile stepped grasslandsAsociaþii vegetale: Seslerio bielzii –Caricetum sempervirentis Puºcaru et al.1956 (Syn.: Seslerietum bielzii transsilva-nicum Borhidi 1956, 1958);Poo alpinae – Alyssetum repentis Beldie 1967.

150


Cerastium transsilvanicum. Alte speciiimportante: Festuca versicolor, Festucaflaccida, Helianthemum nummulariumssp. tomentosum, Carduus kerneri,Festuca amethystine, Sesleria rigida ssp.haynaldiana, Primula elatior ssp. carpa-tica, Centaurea kotschyana, Cerastiumarvense ssp. calcicolum, Potentilla thu-ringiaca, Poa rehmanii, Centaurea pinna-tifida, Alyssum repens, Alchemilla palmata,Calamintha baumgarteni. Specii ende-mice: Anthemis carpatica ssp. pyrethri-formis, Cerastium transsilvanicum, Dianthusspiculifolius, Dianthus tenuifolius, Koeleriatranssilvanica, Linum perenne ssp.extraaxilare, Onobrychis transsilvanica,Thlaspi dacicum, Thesium kernerianumThymus pulcherrimus.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al. 1956;Beldie 1967; Dihoru 1975; Paucã et al.1960; Fink 1977; Todor et Culicã 1967;Sanda et al. 1977; Puºcaru-Soroceanuet al. 1981; Raclaru 1967; Nechita etMititelu 1996; Popescu G. et al. 2001;Coldea 1990, 1991; Coldea et al. 1997;Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R3613Pajiºti sud-est carpatice deFestuca carpatica, Carduuskerneri ºi Trisetum fuscum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Turnu Roºu, Piatra Rea, CorongiºulMare, Vf. Negoiescu, Vf. Puzdrele, MunteleCailor). Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi;în regiunea montanã ºi etajul subalpin.

Suprafeþe: restrânse (100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1390–2200 m. Clima:T = 3,5– -1,50C; P = 1200–1450 mm. Relief:versanþi slab însoriþi. Substrat: groho-tiºuri calcaroase semifixate ºi fixate.Soluri: rendzine, reavãne, superficiale,cu pH = 6,7–7.

Structura: Pajiºtile mezo-xerofile edificatede Festuca carpatica se întâlnesc frecvent,pe mici suprafeþe, în toate zonele calcaroaseale Munþilor Rodnei. În compoziþia floristicãsunt foarte bine reprezentate speciile caracte-ristice pentru Festuco saxatilis – Seslerionbielzii ºi pentru ordinul Seslerietalia.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca carpatica. Specii caracteristice:Festuca carpatica, Carduus kerneri,Trisetum fuscum. Alte specii: Sesleriabielzii, Festuca saxatilis, Alyssum repens,Festuca amethystina, Sesleria rigida ssp.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grassland EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 37.8221 Carpathianfescue tall grass communities EUNIS: E4.4 Calcareous alpine andsubalpine grasslandAsociaþii vegetale: Cardo kerneri –Festucetum carpaticae (Puºcaru et al.1956) Coldea 1990 (Syn.: Festucetumcarpaticae Puºcaru et al. 1956).

Anthemis carpatica ssp. pyrethriformis înpajiºte de rogoz ºi coarnã mare

151


haynaldiana, Primula elatior ssp. carpa-tica, Centaurea kotschyana, Bupleurumdiversifolium, Poa rehmanii, Bartsia alpina,Carex sempervirens, Galium anisophyllon,Phyteuma orbiculare, Polygonum vivipa-rum, Ranunculus oreophilus, Myosostisalpestris, Pedicularis verticillata, Biscutellalaevigata, Scabiosa lucida, Hieracium villo-sum, Anemone narcissiflora, Helianthemumnummularium ssp. grandiflorum, Hedy-sarum hedysaroides, Ranunculus thora,Astragalus frigidus, Crepis jacquinii,Sausurea discolor. Specii endemice:Cerastium transsilvanicum, Linum perennessp. extraaxilare, Thymus pulcherrimus.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al. 1956;Beldie 1967; Coldea 1990, 1991; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R3614Pajiºti sud-est carpatice deFestuca xanthina

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiRetezat (Valea Scorotei, Valea Jiului),Munþii Þarcu-Godeanu, Munþii Cernei,Piatra Cloºani; în regiunea montanã ºietajul subalpin.

Suprafeþe: restrânsã (100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 450–1700 m. Clima:T = 8–1,50C; P = 800 mm. Relief: creste

ºi versanþi abrupþi. Substrat: conglomeratcalcaros. Soluri: rendzine, cu humus detip mull.

Structura: Fitocenoze xerofile a cãror speciicaracteristice, pentru alianþa Seslerion rigi-dae, conferã acestor grupãri particula-ritãþile floristice distincte faþã de grupareadescrisã din estul Serbiei: Festucetumxanthino-variae.

Valoare conservativã: habitat endemic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca xanthina. Specii caracteristice:Festuca xanthina. Alte specii importante:Asperula capitata, Alyssum repens, Sesleriarigida, Seseli gracile, Seseli rigidum,Saxifraga marginata, Primula veris ssp.columnae, Dianthus petraeus, Erysimumwitmannii, Athamantha turbith ssp. hunga-rica, Draba lasiocarpa, Scrophulariaheterophylla ssp. laciniata, Phyteumaorbiculare, Aster alpinus, Ranunculusoreophilus, Carduus glaucus, Centaureapinnatifida, Minuartia verna, Biscutella laevi-gata, Myosotis alpestris. Specii endemice:Thymus comosus, Viola jooi.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Maloº 1973; Coldea 1991, 1993; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R3615Tufãriºuri pitice sud-est carpaticede sãlcii alpine (Salix herbacea)

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 36.1112 Alpine acid dwarf willowsnow-patch communities;PAL.HAB 1999: 36.1112 Alpic acid dwarfwillow snow-patch communitiesEUNIS: F2.111 Alpic acid dwarf willow snowpatch communitiesAsociaþii vegetale: Salicetum herbaceaeBr.-Bl. 1913.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grassland EMERALD: 34.3 Dense perennialgrasslands and middle European steppesCORINE: –PAL.HAB 1999: 34.35123 South CarpathianFestuca xanthina grasslandsEUNIS: E4.4 Calcareous alpine andsubalpine grasslandAsociaþii vegetale: Festucetum xanthinaeBoºcaiu 1971.

152


Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpatiiMeridionali, în etajul alpin.

Suprafeþe: total < 10 ha, areale de 20–200 m2 dispuse mozaicat între pajiºtilealpine.

Staþiuni: Altitudine 1900–2500 m. Climã:T = 0,3– -2,50C, P = 1350–1450 mm, cuzãpezi prelungite pânã la 10 luni pe an.Relief: crio-nival, versanþi N ºi NE, terenuridepresionare pe culmi ºi platouri cu apestagnante din topirea zãpezii. Roci: acide,variate, mai ales gresii ºi conglomerate fãrãcalcar la suprafaþã. Soluri: humosiosoluri,puternic acide, puþin evoluate, cu multschelet ºi hidratare în exces.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii arcto-alpine ºi circumpolare, chiono-higrofile, specia edificatoare Salix herbaceafiind subarbust repent, cu tulpinile chiarîngropate, la suprafaþã ieºind numai rami-ficaþiile anuale cu frunze ºi amenþi. Suntpuþine specii însoþitoare dar toate au unrol important, în consolidarea terenului, pecare vegetaþia va evolua spre pajiºtile cuCarex curvula ºi Kobresia myosuroides.Speciile însoþitoare sunt mai înalte, dar nudepãºesc 10 cm, iar muºchii nu formeazã unstrat distinct ca înãlþime, faþã de cormofite.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix herbacea, Juncus trifidus, Festucasupina, Agrostis rupestris. Specii caracte-ristice: Salix herbacea. Alte specii importante:Polytrichum sexangulare, Soldanella pusilla,Soldanella hungarica ssp. hungarica, Poasupina, Luzula alpinopilosa, Gnaphaliumsupinum, Ranunculus crenatus, Kiaeriastarkei, Plantago gentianoides, Chrysanthe-mum alpinum, Sedum alpestre, Cerastiumcerastoides, Veronica alpina, Primulaminima, Kobresia myosuroides, Minuartiasedoides, Lophozia wentzelii, Carexcurvula. Specii endemice: Poa graniticassp. disparilis.

Valoare conservativã: mare, arealelefiind reduse, în condiþii de viaþã dificile desupravieþuire.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al.1956; Buia et al 1964; Boºcaiu 1971;Puºcaru-Soroceanu E. et al. 1981; Coldea1990, 1991, 1997; Alexiu 1998; Resmeriþa1982; Sanda 2001.


R3616Tufãriºuri pitice sud-est carpaticede sãlcii alpine (Salix retusa, S. reticulata)

Rãspândire: Carpaþii Meridionali (MunþiiBucegi, Munþii Fãgãraº), în etajul alpin.

Salix retusa în tufãriºuri pitice de sãlcii alpine

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 36.122 Calcareous espalierwillow snow-patch communitiesPAL.HAB: 36.12211 Alpide (Salix retusa,S. reticulata) snowbed communitiesEUNIS: ( F2.1211)Asociaþii vegetale: Salicetum retuso-reticulatae Br.-Bl. 1926 (Syn.: Salicetumretusae Buia et al. 1962; Salicetumreticulatae Puºcaru et al. 1956).

153


Suprafeþe: mozaicat, între pajiºti alpine,(< 10 ha).

Staþiuni: Altitudine 1800–2400. Clima: T = 1,0– -2,50C, P = 1250–1400 mm. Relief:versanþi N, sau NV, pante înclinate (45–850),rar platou, acoperite îndelung cu zãpadã.Roci: calcare jurasice, conglomerate. Soluri:protorendzine cu mult schelet, superficiale,bogate în humus, slab acide sau alcaline(pH = 6,7–7,3).

Structura: Fitocenozã pionierã, edificatãde specii arcto-alpine ºi circumpolare oligo-terme, chionofile. Speciile edificatoare suntSalix retusa ºi Salix reticulata asociateechilibrat sau, în alte habitate, Salix retusadominã împreunã cu Dryas octopetala.În diferitele variante, dintre speciile de

ierburi se asociazã, ca specii diferenþialeºi dominante, fie Sesleria rigida ssp.haynaldiana, Bartsia alpina ºi Anemonenarcissiflora fie Saxifraga oppositifolia ºiAchillea schurii. Notãm între speciile cureprezentare cantitativã superioarã peCarex sempervirens, Festuca supina, Poly-gonum viviparum, Armeria alpina, Sileneacaulis, Primula minima, Saxifraga aizoides,Saxifraga androsacea, Saxifraga pani-culata, Rhododendron myrtifolium. Acope-rirea vegetaþiei variazã între 75–100%.Înãlþimea vegetaþiei variazã între 5–10 cm.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix retusa, Salix reticulata, Silene acaulis,Pedicularis oederi, Primula minima, Violaalpina. Specii caracteristice + dif.subass.:Salix retusa, Salix reticulata, Saxifraga

Tufãriºuri pitice de sãlcii alpine (Salix reticulata)

154


oppositifolia, Achillea schurii. Alte speciiimportante: Soldanella pusilla, Dryas octo-petala, Anemone narcissiflora, Lloydia sero-tina, Saxifraga aizoides, Salix herbacea,Sedum alpestre, Saxifraga androsacea,Draba fladnitzensis, Saxifraga paniculata,Rhododendron myrtifolium, Sesleria rigidassp. haynaldiana, Bartsia alpina, Saxifragaoppositifolia, Carex sempervirens, Festucasupina, Polygonum viviparum, Armeriaalpina. Specii endemice: Achillea schurii,Cerastium transsilvanicum, Dianthusgelidus.

Valoare conservativã: mare; inha-biteazã specii endemice ºi multe speciirare.

Literaturã selectivã: Beldie 1967; Voik1979; Schneider-Binder et Voik 1979;Puºcaru-Soroceanu et al. 1981; Puºcaruet al. 1956; Csürös 1957; Resmeriþã 1976.


R3617Tufãriºuri pitice de arginþicã(Dryas octopetala)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, în etajul subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: suprafeþe restrânse (100–200 m2), mozaicat distribuite între pajiºti,total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine 1700–2200. Climã: T = 1,5–0,00C, P = 1250–1400 mm, multtimp înzãpezite, vânt puternic, frecvent.Relief: coame ºi versanþi cu înclinaþiemoderatã-mare, expoziþie mai ales nordicã.Roci: calcaroase, conglomerate. Soluri:de tip rendzinic, superficiale, bogate înhumus, cu reacþie neutrã (6,6–7) sauslab acidã, uneori se instaleazã direct pestâncãrii – în crãpãturi.

Structura: Asociaþii cu caracter saxicol,dominate de specii arcto-alpine ºi circumpo-lare, oligoterme, neutrofile, chionofile,calcifile. Stratificarea este foarte redusã,întreaga fitocenozã fiind adãpostitã lasuprafaþa solului, 10–15 cm înãlþime. Ierbu-rile se înalþã, de regulã, deasupra tufãri-ºurilor de Dryas octopetala, ce se întindcât mai aproape de sol sau stâncãrii, cuabundenþã mai mare fiind Sesleria coeru-lans, Poa molinerii ssp. glacialis, Achilleaschurii, Polygonum viviparum, Leontodonmontanus ssp. pseudotaraxacii, Pedicu-laris verticillata, Ranunculus oreophilus,Primula minima, Saxifraga aizoides.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Dryas octopetala, Sesleria coerulans, Poamolinerii ssp. glacialis. Specii caracteristice:Dryas octopetala. Alte specii importante:Salix reticulata, Luzula alpinopilosa, Sesleriarigida ssp. haynaldiana, Bartsia alpina,Anemone narcissiflora, Lloydia serotina,Achillea schurii, Saxifraga aizoides,Saxifraga oppositifolia, Saxifraga andro-sacea, Polygonum viviparum, Pedicularisverticillata, Ranunculus oreophilus, Primulaminima. Specii endemice: Achillea schurii,Leontodon montanus ssp. pseudota-raxacii, Poa molinerii ssp. glacialis.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and BorealheathsEMERALD: 31.4 Alpine and boreal heathsCORINE: 31.491 High montane Dryas matsPAL.HAB: 31.49152 South-easternCarpathian Dryas matsEUNIS: F2.2915 Carpatho-BalkanideDryas matsAsociaþii vegetale: Dryadetum octo-petalae Csürös et al.1956 (Syn.: Salixreticulata – Dryas octopetala ass. Beldie1967, Achilleo schurii – Dryadetum (Beldie1967) Coldea 1984),Salicetum retuso-reticulatae Br.-Bl. 1926,Dryadetum octopetalae Br.-Bl. 1926(dupã Puºcaru,1969).

155


Valoare conservativã: mare, cuprinzândspecii endemice ºi rare.

Literaturã selectivã: Voik 1976; Boºcaiu1971; Sanda et al. 1977; Schneider-Binder

et Voik 1979; Mihãilescu 2001; Nechita2000; Pãun et Popescu G. 1978; Coldea1990, 1991; Beldie 1967.


Tufãriº alpin de arginþicã (Dryas octopetala)

156


R3618Tufãriºuri pitice sud-est carpaticede sãlcii endemice (Salixkitaibeliana) cu degetãruþ(Soldanella hungarica)

Rãspândire: Carpaþii Orientali (MunþiiRodnei) în etajul alpin.

Suprafeþe: suprafeþe restrânse, mozaicate,total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine 1900–2300 m. Clima:T = 0,5– -2,00C, P = 1350–1450 mm, acope-rire prelungitã cu zãpadã. Relief: terenuriplane, poliþe la baza stâncilor, expoziþiiumbrite. Roci: calcare. Soluri: litosoluriorganice, protorendzine, cu conþinut orga-nic redus, cu aciditate slabã.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii arcto-alpine ºi circumpolare, oligo-terme, chionofile, calcifile. Speciile edifica-toare ºi caracteristice Salix kitaibeliana ºiSoldanella hungarica ssp. hungarica suntendemice în Carpaþi. Un rol dominant înalcãtuirea vegetaþiei îl au Luzula alpino-pilosa, Oreochloa disticha, Avenula versi-color, Festuca supina, Carex atrata, Polygo-num viviparum, Campanula alpina, Violaalpina, Veronica baumgartenii, Primulaminima, Rhodiola rosea. Muºchii participãîn structura asociaþiei prin câteva specii,mai abundente fiind Polytrichum alpinum,Rhitidiadelphus triquetrus. Sporadic maiapar în fitocenozã speciile endemice Poagranitica ssp. disparilis ºi Silene nivalis, caremãresc caracterul endemic al întregii gru-pãri vegetale pentru Carpaþii de est. Covorul

vegetal are o acoperire mare, între 85–100%iar înãlþimea lui nu depãºeºte 10–15 cm.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix kitaibeliana. Specii caracteristice +dif.subass.: Salix kitaibeliana (Salix retusavar. kitaibeliana), Soldanella hungarica ssp.hungarica, Dryas octopetala, Saxifragaaizoides. Alte specii importante: Saxifragaandrosacea, Salix herbacea, Luzula alpi-nopilosa, Silene nivalis, Doronicum clusii,Veronica baumgartenii, Saxifraga carpa-thica, Saxifraga pedemontana ssp. cymosa,Anthemis carpatica, Oreochloa disticha,Avenula versicolor, Festuca supina, Carexatrata, Polygonum viviparum, Campanulaalpina, Viola alpina, Primula minima, Rho-diola rosea. Specii endemice: Salix kitaibe-liana, Soldanella hungarica ssp. hunga-rica, Poa granitica ssp. disparilis, Silenenivalis.

Valoare conservativã: foarte mare, habitatendemic în Carpaþii Orientali, cuprinzândºi alte specii endemice.

Literaturã selectivã: Coldea 1985, 1991,1997.


R3619Tufãriºuri pitice sud-est carpatice desãlcii endemice (Salix kitaibeliana)cu degetãruþ alpin (Soldanella pusilla)

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 36.12 Calcareous snow-patchcommunitiesPAL.HAB: 36 12212 Carpathian Salixkitaibeliana snowbed communitiesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Soldanello pusillae –Salicetum kitaibelianae (Boºcaiu 1971)Coldea 1993 (Syn.: Anemono – Salicetumretusae Boºcaiu 1971 non Horv. 1919).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 36.12 Calcareous snow-patchcommunitiesPAL.HAB: 36.12212 Carpathian Salixkitaibeliana snowbed communitiesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Soldanello hungaricae –Salicetum kitaibelianae Coldea 1985.

157


Rãspândire: Carpaþii Meridionali (MunþiiRetezat, Fãgãraº, Þarcu, Godeanu), înetajul alpin – vicariantã cu habitatul dinCarpaþii Orientali, Soldanello hungaricae –Salicetum kitaibelianae.

Suprafeþe: restrânse la zeci-sute m2,rãspândite în mozaic printre pajiºti; total< 10 ha.

Staþiuni: Altitudine 1850–2300 m. Clima:T = 1,0– -1,70C, P = 1350–1400 mm, cuzãpadã persistentã, 10 luni pe an. Relief:terenuri plane, brâne, poliþe cu orientareN, NV. Roci: calcare masive, grego-calcarecretacice. Soluri: rendzine, protorendzine,cu humus mult, regim hidric excedentar,provenind în special din topirea zãpezii.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii arcto-alpine, circumpolare, cucaracter oligoterm, chionofil, calcifil. Esteendemicã în Carpaþii Meridionali ºi vica-riantã cu Soldanello hungaricae-Salicetumkitaibelianae din Carpaþii Orientali. Edifica-toare a fitocenozei ºi dominantã este Salixkitaibeliana (endemit carpatic), care reali-zeazã o acoperire de 30–65%; Soldanellapusilla este caracteristicã, dar puþin repre-zentatã cantitativ. Sunt prezente, cu odominanþã mai bunã, Oreochloa disticha,Polygonum viviparum, Bartsia alpina,

Ranunculus oreophilus, Rhodiola rosea,Myosotis alpestris, Silene acaulis, Primulaminima, Carex atrata ºi Dryas octopetala.Înãlþimea covorului vegetal nu depãºeºte20 cm.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix kitaibeliana (Salix retusa var. kitaibe-liana). Specii caracteristice + dif.subass.:Salix kitaibeliana (Salix retusa var. kitaibe-liana), Soldanella pusilla, Dryas octopetala,Sesleria rigida ssp. haynaldiana, Bartsiaalpina, Anemone narcissiflora, Lloydia sero-tina, Saxifraga aizoides, Saxifraga oppo-sitifolia, Soldanella hungarica, Salix kitaibe-liana, Oreochloa disticha, Polygonum vivi-parum, Ranunculus oreophilus, Rhodiolarosea, Myosotis alpestris, Silene acaulis,Primula minima, Carex atrata. Alte speciiimportante: Saxifraga androsacea, Salixherbacea, Luzula alpinopilosa, Veronicaalpina. Specii endemice: Salix kitaibeliana.

Valoare conservativã: foarte mare,habitat endemic, vicariant cu Soldanellohungaricae-Salicetum kitaibelianae.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971; Voik1976; Coldea 1993.


158


R3701Comunitãþi sud-est carpatice deburuieniºuri înalte cu Aconitumtauricum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (circurile Pietrosul, Buhãescu).Carpaþii Meridionali: Munþii Iezer- Pãpuºa,Munþii Retezat, Munþii Þarcu-Godeanu; înetajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: restrânse, de ordinul a 10–50 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1600–2260 m. Clima:T = 2,0– -1,50C; P = 1325–1450 mm.Relief: în lungul izvoarelor ºi de-a lungulpâraielor de pe coastele însorite sau dinperimetrul circurilor glaciare. Substrat:acid. Soluri: rendzine, litosol, foliosoluribogate în nitraþi.

Structura: Stratul ierbos: alãturi de speciileedificatoare ºi caracteristice Aconitum tauri-cum ºi Saxifraga heucherifolia sunt pre-zente numeroase specii din Adenostylion

ºi Adenostiletalia alliariae. Extinderea aso-ciaþiei este adeseori condiþionatã zoo-antropogen prin îmbogãþirea substratuluiîn resurse azotoase provenite din dejecþiileoilor care se adapã. A fost semnalatãsubasociaþia retezatense ºi faciesul cuHeracleum palmatum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Aconitum tauricum, Saxifraga heuche-rifolia. Specii caracteristice: Aconitumtauricum, Saxifraga heucherifolia. Altespecii importante: Adenostyles alliariae,Heracleum sphondylium ssp. transsilva-nicum, Phleum alpinum, Achillea distans,Leucanthemum waldsteinii, Rumexalpestris, Stellaria nemorum, Seneciosubalpinus, Veratrum album, Senecionemorensis, Chaerophyllum hirsutum,Doronicum austriacum, Pulmonariafilarszkyana, Carduus personata, Gera-nium sylvaticum, Athyrium distentifolium,Viola biflora, Myosotis sylvatica, Miliumeffusum, Chrysosplenium oppositifolium.

Literaturã selectivã: Borza A. 1934;Boºcaiu 1971; Coldea 1990, 1991; Coldeaet al. 1997; Alexiu 1998; Sanda et al.2001; Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringe communities of plain and ofthe montane to alpine levelsEMERALD: –CORINE: 37.8 Subalpine and alpine tallherbs communitiesPAL.HAB 1999: 37.81432 East Carpathianmonkshood communities EUNIS: E5.5143 Carpathian monkshoodcommunitiesAsociaþii vegetale: Aconietum taurici Borza1934 ex Coldea 1990 (Syn.: Aconietumtaurici retezetense Borza 1934).

2.3.5. Pajiºti umede ºi comunitãþi de ierburiînalte (buruieniºuri) (37)

159


R3702Comunitãþi sud-est carpatice deburuieniºuri înalte cu Adenostylesalliariae ºi Doronicum austriacum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei. Carpaþii Meridionali: Munþii Fãgãraº,Munþii Þarcu, Munþii Godeanu. CarpaþiiOccidentali: Semenic, Valea Sebeºului;Valea Zârnei–Valea Drãganului; în regiuneamontanã, etajele subalpin ºi alpin.


Staþiuni: Altitudine: 900–2200 m. Clima:T = 5,4– -1,00C; P = 950–1450 mm. Relief:vãi abrupte, jgheaburi ºi hornuri umbrite,uneori la marginea pâraielor. Substrat:diferit. Soluri: coluviale umede, bogate înpietriº ºi bolovãniº fixat.

Structura: Stratul arbustiv este redus;menþionãm: Alnus viridis, Salix silesiaca.Stratul ierbos este dominant, specia Doro-nicum austriacum prezintã o frecvenþãmare, mai sunt prezente numeroaseelemente carpatice ºi dacice ca: Hera-cleum carpaticum, Heracleum sphondy-lium ssp. transsilvanicum, Poa delyii,Phyteuma vagneri, Achillea distans,care definesc aceste grupãri regionale,diferenþiindu-le de Adenostylo-Cicerbi-cetum Br.-Bl. 1950 din Alpi. Stratulmuºchilor este redus, numãrul de spe-cii fiind mic; menþionãm: Polytrichumcommune.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringe communities of plain and ofthe montane to alpine levelsEMERALD: – CORINE: 37.8 Subalpine and alpine tallherbs communitiesPAL.HAB 1999: 37.8141 CarpathianAdenostyles communitiesEUNIS: E5.5141 Carpathian AdenostylescommunitiesAsociaþii vegetale: Adenostylo-Doronicetumaustriaci Horvat 1956 (Syn.: Adenostyletumalliariae banaticum Borza 1946).

Buruieniºuri înalte cu Adenostyles alliariae

160



Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Adenostyles alliariae, Doronicum austria-cum. Specii caracteristice: Adenostylesalliariae, Doronicum austriacum. Altespecii importante: Aconitum tauricum,Calamagrostis villosa, Campanula abietina,Hypericum richeri ssp. grisebachii, Festucapicta, Achillea distans, Leucanthemumwaldsteinii, Rumex alpestris, Veratrumalbum, Senecio nemorensis, Chaero-phyllum hirsutum, Myosotis sylvatica,Milium effusum, Pulmonaria filarszkyana,Carduus personata, Stellaria nemorum,Cirsium waldsteinii, Saxifraga heucherifolia,Aconitum toxicum, Tozzia alpina, Gera-nium sylvaticum, Athyrium distentifolium,Viola biflora, Ranunculus platanifolius,Cicerbita alpina. Specii endemice: Hera-cleum carpaticum (subendemic).

Literaturã selectivã: Borza 1946, 1959;Raþiu et Gergely 1969; Boºcaiu 1971; Humlet al. 1979; Raþiu et al. 1983; Coldea 1990,1991; Coldea et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002; Mihãilescu S. 2005 (ined.).


R3703Comunitãþi sud-est carpatice deburuieniºuri înalte cu Cirsiumwaldsteinii ºi Heracleumsphondylium ssp. transilvanicum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei. Carpaþii Meridionali: Munþii Fãgãraº,Munþii Þarcu, Munþii Godeanu. CarpaþiiOccidentali: Semenic, Valea Sebeºului;Valea Zârnei – Valea Drãganului; în regiu-nea montanã ºi etajul subalpin.


Staþiuni: Altitudine: 900–2000 m. Clima:T = 5,4–0,00C; P = 900–1425 mm. Relief:vãi abrupte, jgheaburi ºi hornuri umbritesau bolovãniºurile fixate. Substrat: diferit.Soluri: rendzine superficiale, scheleto-pietroase coluvionate cu humus.

Structura: Stratul arbustiv este redus;menþionãm: Alnus viridis, Salix silesiaca.Stratul ierbos: speciile caracteristice ºiedificatore, Heracleum sphondylium ssp.transsilvanicum ºi Cirsium waldstenii, permitdiferenþierea acestor grupãri de cele dinCarpaþii Nordici. Gruparea prezintã maxi-mum de extindere în etajele montan superiorºi subalpin, pe alocuri coborând ºi în etajulmontan mijlociu unde se interfereazã cuTelekio speciosae-Petasitetum albae.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Heracleum sphondylium ssp. transsilva-nicum, Cirsium waldsteinii. Specii caracte-ristice: Heracleum sphondylium ssp.transsilvanicum, Cirsium waldsteinii. Altespecii: Adenostyles alliariae, Aconitumtauricum, Doronicum austriacum, Campa-nula abietina, Hypericum richeri ssp. grise-bachii, Festuca pratensis ssp. apennina,Achillea distans, Leucanthemum waldsteinii,Rumex alpestris, Veratrum album, Senecionemorensis, Polygonatum verticillatum,Myosotis sylvatica, Pulmonaria filarszkyana,Carduus personata, Stellaria nemorum,Saxifraga heucherifolia, Aconitum toxicum,Geranium sylvaticum, Athyrium distenti-folium, Myosotis sylvatica, Viola biflora,Ranunculus platanifolius, Cicerbita alpina,Milium effusum, Valeriana sambucifolia.

Corespondenþe:NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringe communities of plain and ofthe montane to alpine levelsEMERALD: – CORINE: 37.8 Subalpine and alpine tallherbs communitiesPAL.HAB 1999: 37.814 Carpathian tallherb communitiesEUNIS: E5.514 Carpathian tall herbcommunitiesAsociaþii vegetale: Cirsio waldsteinii –Heracleetum transsilvanici Pawl. et Walas1949 (Syn.: Cardueto-Heracleetum palmatiBeldie 1967 Heracleetum palmati auct. rom.).

161


Literaturã selectivã: Puºcaru et al. 1956;Beldie 1967; Raþiu et Gergely I. 1969;Boºcaiu 1971; Fink 1977; Puºcaru-Soroceanu et al. 1981; Coldea 1990, 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.


R3704Comunitãþi sud-est carpatice deburuieniºuri înalte cu Seneciosubalpinus ºi ºtevia stânelor(Rumex alpinus)

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei, Bistriþa Aurie, Munþii Ceahlãu,Muntele Coza (Munþii Vrancei), MunteleSiriu, Defileul Mureºului, Valea Gurghiului.Carpaþii Meridionali: Munþii Piatra Craiului,Muntele Gârbova, Munþii Iezer-Pãpuºa,Munþii Fãgãraº, Munþii Parâng, MunþiiRetezat, Valea Olteþului. Carpaþii Occidentali:Valea Sebeºului, Valea Zârnei; în regiuneamontanã ºi etajul subalpin.

Suprafeþe: mari, de ordinul a 1000–5000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1000–2000 m. Clima:T = 4,5–0,00C; P = 980–1425 mm. Relief:

terenuri plate. Substrat: diferit. Soluri: bogateîn nitraþi.

Structura: Stratul ierbos: grupãri dominatemasiv de Rumex alpinus ºi Urtica dioicaau o acoperire de 65–85% ºi invadeazãpajiºtile puternic îngrãºate prin târlire îndecurs de mulþi ani, unde vegetaþia estedistrusã prin cãlcare ºi acumulare de gunoide grajd. În fitocenozele de Rumex alpinusparticipã un numãr redus de specii, îngeneral nitrofile, dintre care amintim:Uritica dioica, Poa supina, Capsella bursa-pastoris, precum ºi unele specii din pajiºtilemontane din regiune. Pe baza speciei dife-renþiale Galeopsis speciosa, a fost semna-latã varianta regionalã sebesiense.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Senecio subalpinus, Rumex alpinus. Speciicaracteristice: Senecio subalpinus, Seneciorupestris, Rumex obtusifolia. Alte speciiimportante: Poa supina, Veratrum albumssp. lobelianum, Chenopodium bonus-henricus, Lamium maculatum, Glechomahederacea, Geum urbanum, Plantagomajor, Poa annua, Cherophyllum hirsutum,Carduus personata, Poa trivialis, Galeopsistetrahit, Silene alba, Geranium phaeum,Achillea distans.

Literaturã selectivã: Borza 1959; Buia etal. 1962; Csürös et al. 1964; Todor et Culicã1967; Raþiu et Gergely 1969; Pascal etMititelu 1971; Vicol et al. 1971; Zanoschi1974; Dihoru 1975; Pãun et Popescu G.1975; Puºcaru-Soroceanu et al. 1981;Coldea 1990, 1991; Alexiu 1996, Coldeaet al. 1997; Oroian S. 1998; Sanda et al.1977, 2001; Sãmãrghiþan M. 2001; Sanda2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringe communities of plain and ofthe montane to alpine levelsEMERALD: – CORINE: 37.88 Alpine dock communities PAL.HAB 1999: 37.88 Alpine dockcommunitiesEUNIS: E5.58 Alpine Rumex communitiesAsociaþii vegetale: Senecioni-Rumicetumalpini Horv. 1919 em. Coldea (1986) 1990(Syn.: Rumicetum alpini auct. rom.; Urticodioicae – Rumicetum alpini (ªerbãnescu1939, Todor et Culicã 1967) corr. Oltean etDihoru 1986; Chenopodietum subalpinumBr.-Bl. 1944).

162


R3705Comunitãþi sud-est carpatice deburuieniºuri înalte cu Rumexobtusifolia ºi Urtica dioica

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Valea Bila), Muntele Siriu. Timiº-Bega; în etajul montan.

Suprafeþe: (facem menþiunea cã grupareaa fost puþin menþionatã în literaturã, eaputând ocupa suprafeþe foarte mari înperimetrul stânelor, în multe masive).

Staþiuni: tãieturi de pãdure, în lungulvãilor, stâni. Altitudine: 950–1450 m. Clima:T = 4,7–3,50 C; P = 950–1200 mm. Relief:vãi, terenuri plane. Substrat: diferit. Soluri:foliosoluri foarte bogate în nitraþi.

Structura: Asociaþia nitrofilã semnalatãse dezvoltã pe terenuri, unde se acumu-leazã material organic, iar antropogen,pe terenurile de lângã sate, unde se acumu-leazã material provenit din bãlegarul dela animale. La alcãtuirea asociaþiei parti-cipã, în general, un grup mare de speciinitrofile. Se diferenþiazã dupã G. Dihoru(1975), douã variante, una în lungulvãilor ºi una pe lângã stâni ºi oboare,caracterizate prin prezenþa unor speciitotal diferenþiate ecologic.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Rumex obtusifolius ssp. subalpinus. Speciicaracteristice: Rumex obtusifolius ssp.subalpinus. Alte specii importante: Urticadioica, Carduus personata, Chenopodiumbonus-henricus, Poa supina, Veronicachamaedrys, Cirsium oleraceum, Geumurbanum, Poa trivialis, Geranium robertia-num, Senecio nemorensis, Stellarianemorum, Carduus acanthoides, Cirsiumboujartii, Malva neglecta, Scrophulariascopolii, Stellaria media, Cuscuta euro-paea, Capsella bursa-pastoris, Geraniumpusillum, Taraxacum officinale, Plantagomajor, Polygonum aviculare, Trifoliumrepens.

Literaturã selectivã: Grigore 1968; Dihoru1975; Coldea 1985, 1991; Sanda et al.2001; Sanda 2002.


R3706Comunitãþi sud-est carpatice deburuieniºuri înalte cu Petasiteskablikianus

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringe communities of plain and ofthe montane to alpine levelsEMERALD: – CORINE: 37 Humid grasslands and tallherbs communitiesPAL.HAB 1999: 37.81442 Carpathianglabrous butterbur communities EUNIS: E5.5144 Carpathian butterburcommunitiesAsociaþii vegetale: Petasitetum kablikianiSzafer, Kulcz. et Pawl. 1926 (Syn.: Peta-sitetum glabrati Morariu 1943).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringe communities of plain and ofthe montane to alpine levelsEMERALD: –CORINE: 37.88 Alpine dock communities PAL.HAB 1999: 37.88 Alpine dock commu-nitiesEUNIS: E5.58 Alpine Rumex communitiesAsociaþii vegetale: Rumici obtusifoliae –Urticetum dioicae Korna 1968 (Syn.: Rumi-cetum obtusifolii auct. rom., Urtica dioica-Rumex obtusifolius Anghel et al. 1965).

163


Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei, Bistriþa Aurie, Bazinul Tazlãului,Muntele Siriu, Cheile Tiºiþei; în etajul montan.

Suprafeþe: mari, de ordinul a 1000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 800–1280 m. Clima:T = 5,8–4,50C; P = 900–1200 mm. Relief:vãi intramontane, de-a lungul pâraielor.Substrat: diferit. Soluri: foliosoluri cu depu-neri de pietriº ºi prundiº.

Structura: Stratul ierbos: specia caracte-risticã ºi edificatoare Petasites kablikianusrealizeazã uneori o acoperire de 70–90%(Munþii Rodnei). Prezintã în compoziþiafloristicã numeroase specii higrofile caracte-ristice pentru Adenostyletalia: Stellarianemorum, Carduus personata, Chaero-phyllum hirsutum. Cenozele higrofile cuPetasites kablikianus alcãtuiesc enclavecu extinderi mai reduse de-a lungul vãilormontane, în etajul fãgetelor, printre ceno-zele de Petasito-Cicerbicetum cu care seaflã în mozaic.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Petasites kablikianus. Specii caracte-ristice: Petasites kablikianus. Alte speciiimportante: Petasites hybridus, Telekiaspeciosa, Petasites albus, Geraniumrobertianum, Lamium maculatum, Gle-choma hederacea, Geum urbanum,Anthriscus sylvestris, Silene dioica, Cru-ciata laevipes, Galium aparine, Urticadioica, Aegopodium podagraria, Eupa-torium cannabinum, Poa trivialis, Gera-nium phaeum, Achillea distans, Rumexobtusifolius, Rumex alpinus, Seneciosubalpinus, Heracleum sphondylium.

Literaturã selectivã: Nyárády A. (1968)1969; Pascal et Mititelu 1971; Dihoru 1975;ªtefan et al. 1997; Coldea 1990, 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.


R3707Comunitãþi sud-est carpatice deburuieniºuri înalte cu Telekiaspeciosa ºi Petasites hybridus

Rãspândire: Carpaþii Orientali: Maramureº,Munþii Rodnei, Bistriþa Aurie, BazinulBistriþei, Munþii Ceahlãu, Munþii Baraolt,Muntele Siriu, Valea Mraconiei, ValeaGurghiului, Defileul Mureºului, MunþiiHarghita (Pârâul), Valea Chirui, HarghitaBãi, Cabana Mãdãraº, Mohoº, PãdureaHoghiz. Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi,Munþii Piatra Craiului, Muntele Postãvaru,Munþii Iezer-Pãpuºa, Valea Oltului. CarpaþiiOccidentali: Valea Galbenã-Padiº, ValeaIadului, Stâna de Vale, Defileul CriºuluiRepede, Valea Sebiºelului, Valea Feneºului;în etajul montan mijlociu.


Staþiuni: semiumbrite, în care sunt condi-þii de pronunþatã umiditate atmosfericã ºi în sol. Altitudine: 550–1100 m. Clima: T = 7,3,0–5,10C; P = 800–1100 mm. Relief:vãi, în lungul ºi pe flancurile pâraielor saua depresiunilor largi din pãdure. Substrat:

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringe communities of plain and ofthe montane to alpine levelsEMERALD: – CORINE: 37 Humid grasslands and tallherbs communitiesPAL.HAB 1999: 37.8144 Carpathianbutterbur communities; 37.81441Carpathian white butterbur communities EUNIS: E5.5144 Carpathian butterburcommunitiesAsociaþii vegetale: Telekio-Petasitetumhybridi (Morariu 1967) Resmeriåã et Raþiu1974 (Syn.: Petasitetum hybridi auct. rom.;Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom.;Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967;Petasitetum albae Dihoru 1975; Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967) Telekio –Filipenduletum Coldea 1996; Telekiospeciosae – Aruncetum dioici Oroian 1998.

diferit. Soluri: rendzine, soluri coluvionateºi bogate în humus.

Structura: Asociaþia cuprinde buruieniºuricaracterizate prin prezenþa constantã ºiadesea abundentã a speciei Telekia spe-ciosa, care formeazã pâlcuri constante.Stratul ierbos: dintre speciile codominanteamintim: Filipendula ulmaria, Petasitesalbus, Chaerophyllum hirsutum. Au fostdescrise subasociaþiile typicum Coldea1990 ºi petasitetosum albae (Beldie 1967)Coldea 1990. În Siriu, dintre speciile caracte-ristice grupãrilor menþionãm: Prenanthespurpurea, Silene heuffelii, Aconitum toxi-cum, Impatiens noli-tangere, iar pe ValeaCrãpãtura, la baza versantului spre BârsaTãmaºului (Masivul Piatra Craiului), menþio-nãm: Cardamine amara, Stellaria nemorum,Chaeropyllum hirsutum, Cirsium oleraceum,Caltha laeta.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Telekia speciosa, Petasites hybridus. Speciicaracteristice: Telekia speciosa, Petasiteshybridus, Petasites albus, Filipendulaulmaria. Alte specii importante: Aruncusdioicus, Equisetum maximum, Cirsiumoleraceum, Scrophularia alata, Chaero-phyllum cicutaria, Impatiens noli-tangere,Pulmoraria rubra, Hypericum acutum,Orobanche fava, Anthriscus nitida, Symphy-tum officinale, Carduus personata, Rumexobtusifoius, Alliaria petiolata, Urica dioica,Aegopodium podagraria, Geranium robertia-num, Galium aparine, Lamium maculatum,Mycelis muralis, Chelidonium majus,Glechoma hederacea, Chaerophyllumaromaticum, Geum urbanum, Campanularapunculoides, Carduus crispus, Anthriscussylvestris, Rubus caesius, Silene dioica,Cruciata laevipes, Eupatorium cannabinum,Poa trivialis, Galeopsis tetrahit, Silene alba,Geranium phaeum, Achillea distans, Hera-cleum sphondylium, Heracleum sphondy-lium ssp. transsilvanicum, Myosotis scorpioi-des, Scirpus sylvaticus.

Literaturã selectivã: Raþiu I. 1965; HodiºanI. 1966; Beldie 1967; Pop I. et al. 1968;Pascal et Mititelu 1971; Danciu 1973; Dihoruet al. 1973; Zanoschi V. 1974; Resmeriþãet Raþiu I. 1974; Dihoru 1975; Raþiu etGergely 1976; Fink F. 1977; Raþiu et al.1966, 1983, 1984; Popescu G. 1981;Coldea 1990, 1991; Alexiu 1996; Coldeaet al. 1997, 1997a; Oroian S. 1996, 1998;Sãmãrghiþan M. 2001; Sanda et al. 1973,2001; Sanda 2002.


Buruieniºuri înalte cu Petasites hybridus

164


165


R3708Comunitãþi daco-getice cuAngelica sylvestris, Crepispaludosa ºi Scirpus sylvaticus

Rãspândire: În zona colinarã ºi în etajulmontan inferior din toatã þara.

Suprafeþe: Formeazã fâºii de lãþimivariabile în vãile umede ºi difuz luminatedin etajele amintite.

Staþiuni: Altitudine: 350–700 m. Clima: T = 8–70C; P = 650–800 mm. Relief:versanþii vãilor, în apropiere de firul vãiisau al ochiurilor de apã din lungulacestora. Soluri: aluviale, pseudo-gleice,bogate în substanþe nutritive.

Structura: Speciile de bazã sunt planteînalte, cunoscute ºi sub numele de buru-ieni din vãile de munte, dintre care maireprezentative sunt: Cirsium oleraceum,Angelica sylvestris, Cirsium rivularis, Fili-pendula ulmaria. Aceste plante reali-zeazã etajul superior, care depãºeºte 1 m înãlþime ºi densitate mare (65–75%).Etajul inferior este format din specii de taliemijlocie ºi micã, dintre care semnalãm:Caltha laeta, Geranium palustre, Crepispaludosa, Myosotis scorpioides, Menthalongifolia, Scirpus sylvaticus, Equisetumpalustre, Ranunculus acris, R. repens,Lychnis flos-cuculi.

Valoare conservativã: redusã, mare doarîn habitatele unde este prezentã speciaLigularia sibirica (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Angelica sylvestris, Cirsium oleraceum,Geranium palustre, Scirpus sylvaticus.Specii caracteristice: Scirpus sylvaticus,Angelica sylvestris, Cirsium oleraceum. Altespecii importante: Angelica archangelica,Crepis paludosa, Juncus articulatus. Speciirare: Ligularia sibirica, Polemonium caeru-leum, Trolius europaeus.

Literaturã selectivã: Cârþu 1972; Coldea1995-1996; Drãgulescu 1995; Sanda,Popescu, Stancu 2001.


Angelica archangelica în comunitãþi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa

ºi Scirpus sylvaticus

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 37.7 Humid tall fringesCORINE: 37.211 Cobbage thistle (Cirsiumoleraceum) meadowsPAL.HAB: 37.814 Carpathian herb commu-nitiesEUNIS: E5.5143 Carpathian monk shoadcommunitiesAsociaþii vegetale: Angelico – Cirsietumoleracei R. Tx. 1937, Scirpetum sylvaticiRalski 1931emend. Schwich 1944.

166


R3709Comunitãþi danubiene cu Juncus effusus, J. inflexus ºiAgrostis canina

Rãspândire: Zona colinarã din întreagaþarã, în locuri cu exces de umiditate ºiperiodic inundate.

Suprafeþe: De la 500–600 m pânã la1–2 ha.

Staþiuni: Altitudine: 350–700 m. Clima:T = 9–70C; P = 650–750 mm. Relief: tere-nuri plane sau uºor concave, cu acumu-lãri de material organic. Roci: depozitealuviale. Soluri: aluviale, gleice sau pseudo-gleice, afânate, reavãne ºi umede.

Structura: Fitocenozele, dominate deJuncus inflexus ºi J. effusus, realizeazãetajul superior de 70–100 cm înãlþime ºicu acoperirea de 75–80%. Alãturi de speciiledominante mai apar: Mentha longifolia,Alopecurus pratensis, Carex vulpina. Înmicrodepresiunile cu apã în exces sedezvoltã masiv Agrostis canina, iar în jurulizvoarelor, unde solul este permanentumed, dominã Deschampsia caespitosaºi uneori Calamagrostis epigeios, Lythrumsalicaria, Symphytum officinale. Etajulinferior este format din specii scunde darcu densitate mare, dintre care mai repre-zentative sunt: Agrostis stolonifera, Lotuscorniculatus, Gratiola officinale, Galiumpalustre, Potentilla reptans, Ranunculusrepens, Medicago lupulina, Carex hirta,Prunella vulgaris, Taraxacum officinale.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Juncus inflexus, J. effusus, Mentha longi-folia, Agrostis canina. Specii caracteristice:Juncus inflexus, J. effusus, Agrostis canina,Alopecurus pratensis, Rumex crispus,Festuca arundinacea, Carex hirta, Loliumperenne. Alte specii importante: Medicagolupulina, Ranunculus acris, R. sardous,Alopecurus geniculatus, Juncus articu-latus, Poa trivialis, P. palustris, Lysimachianummularia, Trifolium fragiferum, Potentillareptans, Gratiola officinale. Pe terenuriledin jurul izvoarelor, unde bãlteºte apapermanent, se dezvoltã abundent: Poatrivialis, Agrostis stolonifera, Oenanthesilaifolia, Stachys officinalis.

Literaturã selectivã: Pop et al. 2002;Sanda, Popescu, Stancu 2001; Todor,Gergely, Bârcã 1971


R3710Pajiºti dacice de Molinia caerulea

Rãspândire: Banat (Caransebeº),Transilvania (Haþeg, Poiana Rusacã,Fãgãraº, Braºov), Depresiunile intra-montane din bazinul Oltului superior,Bazinul Giurgeului, Moldova.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6410 Molinia meadowson calcareous, peaty or clayey-siltladensoils (Molinion caeruleae)EMERALD: 37.3 Oligotrophic humidgrasslandsCORINE: 37.31 Purple moograss meadows PAL.HAB: 37.312 Acid purple moorgrassmeadowsEUNIS: E3.511 Calcidine purple moorgrossmeadowsAsociaþii vegetale: Junco-MolinietumPreising 1951, Peucedano rocheliani –Molinietum coeruleae Boºcaiu 1965,Molinio – Salicetum rosmarinifoliaeMagyar ex Soó 1933.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: – PAL.HAB: 37.263 Danubio-Panonic riverineand humid meadowsEUNIS: E3.4624 Eastern Carpathian raftrush meadowsAsociaþii vegetale: Junco – Menthetumlongifoliae Lohm. 1953, Agrostetum caninaeHarg. 1942, Juncetum effusi Soó (1931) 1949.

167


Suprafeþe: ocupã suprafeþe de 2–4 ha,uneori ajungând la 10–15 ha (DepresiuneaVad, jud. Braºov).

Staþiuni: Altitudine: 300–450(500) m. Clima:T = 9–80C; P = 700–850 mm. Relief: depre-siuni, cu pante foarte uºor înclinate, cuexpoziþii variate. Roci: depozite luto-argiloase. Soluri: brune luvice, brunacide de pantã, pe terenurile plate soluriturboase sau gleice cu conþinut ridicat desubstanþe nutritive ºi umiditate în exces.

Structura: în cadrul fitocenozelor participã,în numãr mare, plante de talie înaltã cedepãºesc 1 m înãlþime. Din aceastã cate-gorie menþionãm: Molinia caerulea, Serra-tula tinctoria, Juncus conglomeratus, Ange-lica sylvestris, Cirsium rivulare, iar în mlaºti-nile de la Sâncrãieni (jud. Harghita), Lozna-Dersca (jud. Botoºani) ºi Vad (jud. Braºov)apare în masã Salix rosmarinifolia. Etajulmijlociu al fitocenozelor este realizat de:Succisa pratensis, Trolius europaeus, Lychnisflos-cuculi, Dianthus superbus, Carex ova-

Molinia caerulea ºi Peucedaum rochelianum în pajiºti dacice de Molinia caerulea

168


lis, Lathyrus pratensis, Parnassia palustris,Galium uliginosum, Juncus articulatus.În Delta Dunãrii, la Letea, Molinia caeruleassp. euxina realizeazã fitocenoze pe supra-feþe de 300–500 m2, cu o compoziþie flo-risticã diferitã de cea a molinietelor din þarã.Speciile care au fost semnalate în acestefitocenoze sunt: Molinia caerulea ssp. euxina,Vicia biennis, Cirsium alatum, Holoschoenusvulgaris, Saccharum strictum (Erianthusappressus), ultima fiind specie rarã în floraRomâniei.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Molinia caerulea, Juncus artatus, Serratulatinctoria. Specii caracteristice: Molinia caeru-lea, Peucedanum rochelianum, Juncusconglomeratus ºi Salix rosmarinifolia, dife-renþialã localã. Alte specii importante: Ange-lica sylvetris, Cirsium rivulare, Succisia pra-tensis, Stachys officinalis, Gentiana pneu-monanthe, Galium boreale, Carex ovalis,Parnassia palustris, Lathyrus pratensis,Gladiolus imbricatus, Stellaria graminea.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1965; Dihoru,Negrean 1976; Mititelu, Elékes 1989.


R3711Pajiºti dacice de Nardus stricta ºiMolinia caerulea

Rãspândire: Maramureº (Þara Oaºului),Transilvania (Depresiunea Vad).


Staþiuni: Altitudine: 350–400 m. Clima: T = 8–70C; P = 700–800 mm. Relief: depre-siuni cu pante slab înclinate. Substrat acid.Soluri: luvosoluri gleice.

Structura: Speciile dominante sunt celece realizeazã etajul superior înalt de 35–40 cm, dintre cele mai reprezentativesunt: Nardus stricta, Festuca rubra, Carexpallescens, C. ovalis, Stachys officinalis,Agrostis capillaris, A. stolonifera, Moliniacoerulea, Gentiana pneumonathe, Achilleaptarmica, Juncus conglomeratus. Etajulinferior este realizat de: Hypericum macu-latum, Potentilla erecta, Lysimachia nummu-laria. Stratul muscinal este prezent prinexemplare numeroase de Polytrichumcommune.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Molinia caerulea, Nardus stricta, Dantho-nia decumbens, Juncus glaucus. Speciicaracteristice: Molinia coerulea, Peuce-danum rochelianum, Juncus inflexus. Altespecii importante: Luzula campestris,Stachys officinalis, Hypochoeris radicata,Ranunculus flammula, Juncus conglo-meratus, Succisa pratensis, Serratulatinctoria, Lychnis flos-cuculi, Rhinanthusglaber, Solidago virgaurea, Campanulapatula, Deschampsia caespitosa, Agrostisstolonifera, Lysimachia vulgaris.

Literaturã selectivã: Buia 1963; Gergely,Raþiu 1980; Gergely, Raþiu, Moldovan 1977.


* În acest caz nu s-a folosit codul PAL.HAB-36 pentru habitatul descris.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6410 Molinia meadowson calcareous, peaty or clayey-siltladensoils (Molinion caeruleae)EMERALD: – CORINE: 37.312 Acid purple moorgrassmeadowsPAL.HAB*: 37.312 Acid purple moorgrassmeadowsEUNIS: E3.512 Acidoclin purple moorgrassmeadowsAsociaþii vegetale: Nardo-MolinietumGergely 1958.

169


R3712Comunitãþi dacice cuDeschampsia caespitosa ºiAgrostis stolonifera

Rãspândire: Transilvania, iar în Oltenia,Muntenia ºi Moldova, numai în zonacolinarã.

Suprafeþe: Peste 100 ha în Transilvania,în rest suprafeþe mici.

Staþiuni: Altitudine 300–700 m. Clima: T = 8–6,50C; P = 700–800 mm. Relief: terenfoarte uºor înclinat sau plan, cu exces deumiditate. Roci: depuneri aluviale, glei.Soluri: gleiosoluri, soluri aluviale.

Structura: Specia caracteristicã aremare putere de extindere ºi realizeazã oacoperire de 90–95(100)%. Alãturi despecia dominantã, se mai dezvoltã: Agrostisstolonifera, Alopecurus pratensis, Juncusinflexus, J. conglomeratus, Briza media,Dactylis glomerata, Festuca pratensis,Poa trivialis care alcãtuiesc stratul superioral vegetaþiei. Stratul inferior, bine dezvoltat,este realizat de speciile: Juncus articulatus,Equisetum palustre, Trifolium hybridum,Myosotis scorpioides, Luzula campestris,Lathyrus pratensis, Trifolium pratense, T. repens, Stellaria graminea, Rhinanthusangustifolius, Taraxacum officinale,Carum carvi.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Deschampsia caespitosa, Agrostis stolo-nifera, Juncus conglomeratus. Speciicaracteristice: Deschampsia caespitosa,Agrostis stolonifera, Juncus conglome-ratus. Alte specii importante: Phleum pra-tense, Festuca pratensis, Poa trivialis, P.palustris, Ranunculus acris, Alopecuruspratensis, Trifolium pratense, Briza media,Lathyrus pratensis, Cynosurus cristatus,Holcus lanatus, Cirsium canum.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Sanda,Popescu, Stancu 2001.


Comunitate dacicã cu Deschampsia caespitosa

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 37.2 Eutrophic humid grasslandsCORINE: –PAL.HAB: 37.263 Danubio-Pannonic riverineand humid meadowsEUNIS: E2.233 Carpathian submontanehay meadows Asociaþii vegetale: Agrostio stoloniferae –Deschampsietum caespitosae Ujvarosi 1947.

170


R3713Pajiºti antropice de Juncus tenuisºi Trifolium repens

Rãspândire: Luncile râurilor ºi pe teraseleacestora, pe terenuri plane sau foarteuºor înclinate din Transilvania, Muntenia,Moldova.

Suprafeþe: cca 25–30 ha.

Staþiuni: Altitudine: 100–500 m. Clima: T = 10,5–7,50C; P = 600–800 mm; Roci:depozite luto-argiloase; Soluri: luvosolurislab gleizate, uneori slab sãrãturate.

Structura: Vegetaþia nu depãºeºte 30 cmºi este realizatã în principal din speciile:Juncus tenuis, Juncus inflexus, Ranunculusrepens, Rumex crispus, Centaurium ery-threa, Alopecurus aequalis. Etajul inferioreste bine reprezentat de speciile: Trifoliumrepens, Potentilla anserina, Prunella vulga-ris, Juncus bufonius, Taraxacum officinale,Plantago major.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Juncus tenuis, Lolium perenne, Juncusbufonius. Specii caracteristice: Juncustenuis, J. bufonius, Plantago major. Altespecii importante: Juncus inflexus,Centaurium erythraea, Bellis perennis,Veronica serpyllifolia, Trifolium repens,Taraxacum officinale, Agrostis capillaris,Poa pratensis, Trifolium repens, Rumexcrispus, Potentilla anserina, Carex ovalis,

Ranunculus acris, Holcus lanatus, Festucapratensis, Trifolium dubium, Plantagomedia, Sagina procumbens.

Literaturã selectivã: Drãgulescu 1995;Sanda, Popescu, Barabaº 1997.


R3714Comunitãþi daco-getice cuFilipendula ulmaria, Geraniumpalustre ºi Chaerophyllum hirsutum

Rãspândire: Locuri umede, din lungulvãilor colinare ºi montan inferioare, dinTransilvania, Muntenia, Moldova.

Suprafeþe: De la 200–500 m2 pânã la4–5 ha în terenurile înmlãºtinate.

Staþiuni: Altitudine: 500–800 m. Clima:T = 7,5–6,00C; P = 700–950 mm. Roci:silicioase, marne ºi bolovãniºuri aduse detorenþi. Soluri: aluviale, gleice ºi pseudo-gleice, bogate în umiditate ºi substanþenutritive.

Structura: Specia caracteristicã ºi domi-nantã, Filipendula ulmaria, este o plantãde talie mare, care atinge 1,5–2 m. Aceastarealizeazã etajul superior, în amestec cu:Lythrum salicaria, Valeriana officinalis, Tele-kia speciosa, Chaerophyllum hirsutum,Epilobium parviflorum. Etajul inferior este

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringes communitiesEMERALD: 37.7 Humid tall herb fringesCORINE: –PAL.HAB: 37.716 Continental mixed riverinescreensEUNIS: E5.414 Continental river bank tall-berb communities domineted by (Filipendula)Asociaþii vegetale: Filipendulo –Geranietum palustris W. Koch 1926,Chaerophyllo hirsuti – FilipenduletumNiemann et al. 1973.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 37.263 Danubio-Pannonicriverine and humid meadowsEUNIS: E3.462 Peri-Pannonic humidmeadowsAsociaþii vegetale: Juncetum tenuis(Diemont, Siss. et Westhoff 1940)Schwik. 1944.

171


realizat de plante mai scunde, cum sunt:Mentha longifolia, Crepis paludosa, Scirpussylvaticus, Geranium palustre, Equise-tum palustre, Caltha palustris, Myosotisscorpioides.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Filipendula ulmaria, Chaerophyllum hirsu-tum, Telekia speciosa. Specii caracteristice:Filipendula ulmaria, Geranium palustre,Chaerophylum hirsutum, Telekia speciosa.Alte specii importante: Crisium canum, C.oleraceum, Scirpus sylvaticus, Deschampsiacaespitosa, Impatiens noli-tangere, Agrostisstolonifera, Equisetum palustre, Lychnisflos-cuculi, Lysimachia vulgaris.

Literaturã selectivã: Coldea 1995-1996;Drãgulescu 1995; Sanda, Popescu,Barabaº 1997.


R3715Pajiºti danubian-panonice deAgrostis stolonifera

Rãspândire: Zonele de câmpie ºi colinaredin Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia,Moldova, Dobrogea.

Suprafeþe: În zonele joase, ocupã supra-feþe de sute de ha, realizând pajiºtile deluncã, cu valoare furajerã ridicatã.

Staþiuni: Altitudine cuprinse între 100–450(500) m; Clima: T = 9–7,50C; P = 550–700 mm. Relief: teren plan sau uºorînclinat cu expoziþii variate, dar preferã pecele sudice ºi sud-estice. Roci: depozitelutoase ºi nisipo-argiloase. Soluri: aluvio-soluri, gleiosoluri.

Structura: Specia caracteristicã, Agrostisstolonifera, realizeazã pajiºti pe supra-feþe întinse, în amestec cu: Alopecuruspratensis, Poa pratensis, Daucus carota,Poa trivialis, toate fiind specii de talie mijlo-cie, realizând etajul superior al fitoceno-zelor. În amestec cu acestea se dezvoltãabundent: Medicago lupulina, Trifoliumfragiferum, T. repens, Potentilla reptans,Lotus corniculatus, Ranunculus repens,Lysimachia nummularia, Rorippa sylvestris,care realizeazã etajul inferior al vegetaþiei.

Valoare conservativã: redusã, mare doarîn habitatele unde este prezentã speciaCypripedium calceolus (DH2) (Zamostea –jud. Suceava, Valea Tiºiþei – jud. Vrancea).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Agrostis stolonifera, Rorippa sylvestris,Trifolium fragiferum, Alopecurus pratensis,Festuca pratensis. Specii caracteristice:Alopecurus pratensis, Agrostis stolonifera,Festuca pratensis, Agropyron (Elymus)repens, Lolium perenne. Alte speciiimportante: Poa trivialis, Eleocharispalustris, Ranunculus acris, Trifoliumrepens, Potentilla reptans. În pajiºtile încare pãºunatul este intens se instaleazãºi se extind rapid speciile nefurajere cumsunt: Glycyrrhiza echinata, Galega offici-nalis, Rorippa austriaca, specii care indicãdegradarea pajiºtilor. Specii rare: Cypri-pendium calceolus.

Literaturã selectivã: Buia, Pãun, Safta,Pop 1960; Chifu, ªtefan, Mititelu 1971;Popescu et al. 1984; Rãvãruþ, Cãzãceanu,Turenschi 1956; Sanda, Popescu, Barabaº1997.


Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 37.263 Danubio-Pannonic riverineand humid meadowsEUNIS: E2.251 Ponto-Pannonic mesophillehayAsociaþii vegetale: Agrostetum stoloniferae(Ujvarosi 1941) Burduja 1956.

172


R3716Pajiºti danubiano-pontice de Poapratensis, Festuca pratensis ºiAlopecurus pratensis

Rãspândire: În luncile râurilor dinTransilvania, Banat, Oltenia, Muntenia,Dobrogea, Moldova.

Suprafeþe: De la 1–2 ha pânã la zeci deha, pe islazuri, în total circa 300–400 ha.

Staþiuni: Altitudine: 100–350(400) m.Clima: T = 9,5–80C; P = 550–700 mm.Relief: teren plan, pante foarte slab încli-nate, terasele râurilor din câmpie. Roci:depozite aluviale, nisipuri, luturi, fertile ºibine aprovizionate cu umiditate, tot timpulanului. Soluri: eutricambosoluri, uºoare,humico-gleice, gleiosoluri.

Structura: Speciile dominante realizeazãetajul superior al vegetaþiei care atingeînãlþimea de 35–40(45) cm, dintre care

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6510 Lowland hay meadows(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)EMERALD: 37.2 Eutrophic humidCORINE: – PAL.HAB: 37.263 Danubio-Pannonicriverine and humid meadowsEUNIS: E2.251 Ponto-Pannonic mesophillehayAsociaþii vegetale: Poetum pratensis Rãv.,Cãzac. et Turenschi 1956, Ranunculorepentis – Alopecuretum pratensis Ellmauer1933, Agrostideto-Festucetum pratensisSoó 1949.

Festuca pratensis în pajiºti danubian-panonice de Agrostis stolonifera

173


mai reprezentative sunt: Poa pratensis,Festuca pratensis, Dactylis glomerata,Agropyron repens, Agrostis stolonifera,Alopecurus pratensis, Juncus effusus,Trifolium pratense. Etajul inferior este binereprezentat de speciile: Lotus corniculatus,Trifolium repens, Ranunculus repens, R.acris, Carex hirta, Lysimachia nummularia,Potentilla reptans, Galium palustre. Pelãcoviºtile slab salinizate, din Moldova(Lunca Prutului) ºi din Dobrogea (GrindulLupilor) apare în cantitate apreciabilã Alope-curus (ventricosus) arundinaceus.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Poa pratensis, Festuca pratensis. Speciicaracteristice: Festuca pratensis, Alope-curus pratensis, Poa pratensis. Altespecii importante: Poa palustris, Galiumpalustre, Juncus effusus, Holcus lanatus,Agrostis capillaris, Briza media, Tara-xacum officinale, Leucanthemum vulgare,Stellaria graminea.

Literaturã selectivã: Drãgulescu 1995;Popescu, Sanda, Doltu, Nedelcu 1984;Turenschi 1966.


174


R3801Pajiºti sud-est carpatice de Trisetumflavescens ºi Alchemilla vulgaris

Rãspândire: Etajele montan inferior ºimijlociu ale Carpaþilor din România (Sud-Estici).

Suprafeþe: Aproximativ 10.000–12.000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 650–800 m. Clima:T = 7–60C; P = 700–800 mm. Relief:versanþi puþin înclinaþi cu expoziþie nordicãsau nord-esticã. Roci: ºisturi, conglo-merate. Soluri: eutricambosoluri, bogateîn substanþe nutritive ºi moderat umede,neutre pânã la slab acide.

Structura: Fitocenozele de Trisetumflavescens au în compoziþie numeroasespecii de talie mare (60–80 cm), cu oacoperire de 80–95%. Alãturi de speciadominantã se dezvoltã frecvent: Agrostiscapillaris, Phleum montanum, Cynosuruscristatus, Festuca pratensis, Arrhenatherumelatius, Onobrychis viciifolia, Leucanthe-mum vulgaris, Knautia arvensis, Campanulaglomerata. Toate acestea sunt prezente

în etajul superior care este bine structurat.Cel de al doilea etaj este alcãtuit din plantede 20–35 cm înãlþime, dintre care maireprezentative sunt: Trifolium pratense,Anthyllis vulneraria, Lotus corniculatus,Luzula campestris, Gymnadenia conopsea,Carum carvi, Trifolium campestre, T. monta-num, Cerastium holosteoides.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Trisetum flavescens, Cerastium holosteoi-des, Anthoxanthum odoratum, Briza media,Dactylis glomerata, Festuca pratensis.Specii caracteristice: Trisetum flavescens,Cerastium holosteoides. Alte speciiimportante: Agrostis capillaris, Poa pra-tensis, Trifolium pratensis, Onobrychisviciifolia, Lotus corniculatus, Rumex ace-tosa, Polygonum bistorta, Holcus lanatus,Leucanthemum vulgare, Daucus carota,Achillea millefolium, Silene vulgaris,Hypochaeris uniflora, Dianthus carthusia-norum, Leontodon autumnalis.

Literaturã selectivã: Beldie 1967; Puºcaru-Soroceanu et al. 1963; Sanda, Popescu1991.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 6520 Mountain hay meadowsEMERALD: !38.25 Continental meadowsCORINE: 38.3 Montan hay meadowsPAL.HAB: 38.2333 Eastern Carpathianyellow oatgrass meadowsEUNIS: E2.2333 Eastern Carpathian yellowoatgrass meadowsAsociaþii vegetale: Cerastio holosteoidis –Trisetum flavescenti Sanda et Popescu2001 (Poo – Trisetum flavescetis auct. rom.non Knapp 1951), Trisetetum flavescentis(Schröter) Brockmann 1907.

2.3.6. Pajiºti mezofile (38)

175


R3802Pajiºti daco-getice deArrhenatherum elatius

Rãspândire: Etajele colinar ºi montan infe-rior din toatã þara.

Suprafeþe: 15.000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 350–700 m. Clima: T = 9–6,50C; P = 600–800 mm. Relief:versanþi slab ºi mediu înclinaþi, expoziþiesudicã ºi sud-esticã. Roci: ºisturi cristalineºi mai rar calcare ºi gresii. Soluri: bruneluvice, moderate în humus, brun-montaneslab acid, fertile.

Structura: stratul superior este format din:Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata,Festuca pratensis, Salvia nemorosa,Onobrychis viciifolia, Trifolium pratense,Alopecurus pratense. Înãlþimea acestuietaj ajunge la 80–100 cm ºi realizeazã oacoperire mare (peste 70%). Cel de aldoilea etaj, este format din plante de talie maimicã, dintre care cele mai reprezentativesunt: Medicago lupulina, Agrostis stoloni-fera, Trifolium repens, Lotus corniculatus,Campanula patula. În pajiºtile din sud-vestul þãrii (Oltenia, Banat) apare destulde frecvent specia Moenchia mantica,plantã mai puþin rãspânditã în flora þãrii.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Arrhenatherum elatioris, Dactylis glome-

rata, Lotus corniculatus. Specii caracte-ristice: Arrhenatherum elatioris, Cerastiumholosteoides, Trisetum flavescens. Altespecii importante: Trifolium pratense, Ono-brychis viciifolia, Leontodon autumnalis,Lolium perenne, Phleum pratense.

Literaturã selectivã: Chifu 1995; Doniþã etal. 1992; Sanda, Popescu, Stancu 2001.


R3803Pajiºti sud-est carpatice de Agrostiscapillaris ºi Festuca rubra

Rãspândire: Dealurile subcarpatice,Podiºul Mehedinþi, Podiºul Transilvaniei,Depresiunea Dornelor, Obcinele Moldovei.

Suprafeþe: Pajiºti pe 400–500 ha.

Staþiuni: Altitudine: 350–700 m. Clima:T = 8–6,50C; P = 700–800 mm. Relief:versanþi slab înclinaþi, expoziþii sudice,estice. Roci: silicioase, pietriºuri. Soluri:districambosoluri, luvosoluri.

Structura: Speciile caracteristice sunt ºidominante, realizând etajul superior de30–40 cm înãlþime, care este alcãtuit din:Agrostis capillaris, Festuca rubra, Antho-xanthum odoratum, Poa pratensis, Rumexacetosella, Campanula patula, Leucanthe-

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 37.2 Eutrophic humidegrasslandsCORINE: 35.12 Agrostis – FestucagrasslandsPAL.HAB: 38. 2323 Eastern Carpathianyellow oatgrass meadows EUNIS: E1.721 Nemoral Agrostis –Festuca grasslandsAsociaþii vegetale: Festuco rubrae –Agrostetum capillaris Horvat 1951.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6510 Lowland hay meadows(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)EMERALD: 38.2 Lawlands humid grasslandsCORINE: –PAL.HAB: 38.233 Carpathian submontanehay meadowsEUNIS: E2.233 Carpathian submontanehay meadowsAsociaþii vegetale: Arrhenatherum elatiorisBr,-Bl. ex Scherrer 1925.

176


mum vulgare, Pimpinella saxifraga, Hypo-choeris radicata, Knautia arvensis, Cyno-surus cristatus. Speciile mai scunde reali-zeazã stratul inferior ºi dintre acesteamenþionãm: Carlina acaulis, Trifoliumcampestre, Luzula campestris, Carum carvi,Lotus corniculatus, Achillea millefolium,Carex ovalis, Trifolium repens, Medicagolupulina. Fitocenozele au acoperire de90–95% ºi realizeazã cele mai întinsepajiºti din zonele colinarã ºi montanã.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca rubra, Agrostis capillaris, Cynosuruscristatus. Specii caracteristice: Festucarubra, Agrostis capillaris, Lotus corniculatus.Alte specii importante: Cynosurus cristatus,Dactylis glomerata, Daucus carota, Pimi-nella saxifraga, Anthoxanthum odoratum,Cerastium holosteoides, Holcus lanatus,Lotus corniculatus, Trifolium pratense, Brizamedia, Carex pallescens.

Literaturã selectivã: Burduja et al. 1973;Chifu et al. 1982; Puºcaru-Soroceanu 1963.


R3804Pajiºti daco-getice de Agrostis capillaris ºiAnthoxanthum odoratum

Rãspândire: Subcarpaþii Getici, SubcarpaþiiMoldavi, Podiºul Transilvaniei.


Staþiuni: Altitudine: 300–700 m. Clima: T = 9,0–70C; P = 650–750 mm. Relief: pantemoderat înclinate, platouri. Substrat: slab-moderat acid. Soluri: eutricambosoluri,districambosoluri, aluviosoluri.

Structura: Speciile dominante Agrostiscapillaris, Anthoxanthum odoratum, Cyno-surus cristatus alcãtuiec etajul superioral vegetaþiei. Alãturi de taxonii menþionaþimai semnalãm: Phleum pratense, Campa-nula patula, Leucanthemum vulgare, Dacty-lis glomerata, Daucus carota, Pimpimellasaxifraga, Trisetum flavescens, Lotuscorniculatus. Etajul inferior este formatdin numeroase specii dintre care mai repre-zentative sunt: Trifolium repens, T. dubium,Euphorbia stricta, Pimpinella saxifraga,Cerastium fontanum, Polygala vulgaris,Rhinanthus minor, Trifolium campestre.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Agrostis capillaris, Anthoxanthum odora-tum, Cynosurus cristatus, Lolium perenne.Specii caracteristice: Agrostis capillaris,Anthoxanthim odoratum, Luzula campestris.Alte specii importante: Heracleum sphondy-lium, Knautia arvensis, Galium mollugo,Pastinaca sativa, Achillea millefolium,Festuca pratensis, Stellaria graminea,Filipendula vulgaris, Briza media, Linumcatharticum, Trifolium pratense.

Literaturã selectivã: Chifu et al. 1978;Hodiºan 1968; Mititelu et al. 1972;Puºcaru-Soroceanu 1963.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 37.2 Eutrophic humidegrasslandsCORINE: 35.12 Agrostis – FestucagrasslandsPAL.HAB: 38.233 Carpathian submontanehay meadows EUNIS: E1.721 Nemoral Agrostis – FestucagrasslandsAsociaþii vegetale: Anthoxantho –Agrostetum capillare Silinger 1933.

177

R4101Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagussylvatica) ºi brad (Abies alba) cuPulmonaria rubra

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul nemoral, îndeosebi în CarpaþiiOrientali.

Suprafeþe: circa 520.000 ha, din care375.000 în Carpaþii Orientali, 112.000 înCarpaþii Meridionali, 33.000 în CarpaþiiOccidentali.

Staþiuni: Altitudini: (600) 900–1300 (1400) m.Climã: T = 5,3–3,60C, P = 750–950 mm.Relief: versanþi cu înclinãri medii ºi expo-ziþii diferite, platouri, culmi. Roci: variate,în special fliº, conglomerate, ºisturicristaline. Soluri de tip eutricambosol,luvosol, districambosol mijlociu-profunde

pânã la profunde, slab scheletice, moderat –slab acide, mezo eubazice, jilave.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale ºi nemorale, oligo-mezoterme,mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilorcompus din molid (Picea abies), fag (Fagussylvatica ssp. sylvatica), brad (Abies alba),frecvent cu exemplare de paltin de munte(Acer pseudoplatanus), ulm de munte(Ulmus glabra); are acoperire de 90–100%ºi înãlþimi de 30–35 m pentru molid ºibrad, 25–30 pentru fag la 100 de ani.

Amestec de fag (Fagus sylvatica) ºi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forest(Symphylo-Fagion)EMERALD: –CORINE: –PAL. HAB: 41.1123. Dacian neutrophilebeech fir forestEUNIS: G4.6. Mixed – Abies-Picea-Fagus-woodlandsAsociaþii vegetale: Pulmonario rubrae –Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987Tipuri de ecosisteme: 2316 Molideto-fãgeto-brãdet cu Oxalis-Dentaria-Asperula;2216 Molideto-brãdet cu Oxalis-Dentaria-Asperula; 2327 Molideto-fãgeto-brãdet cuRubus hirtus.

2.4. PÃDURI (4)

2.4.1. Pãduri temperate de foioase cu frunze cãzãtoare (41)

Stratul arbuºtilor este slab dezvoltat, curare exemplare de Sambucus racemosa,Lonicera xylosteum, Ribes petraeum,Daphne mezereum, Rosa pendulina. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor: dezvoltat variabilîn funcþie de luminã, format din specii aleflorei de mull (Dentaria glandulosa, Galiumodoratum, Rubus hirtus), local ºi puþinespecii acidofile (Calamagrostis arundinacea,Luzula luzuloides). Stratul muºchilor repre-zentat prin perniþe disperse de Eurynchiumstriatum, Hylocomium splendens, Dicranumscoparium º.a.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica,Abies alba. Specii caracteristice: Pulmo-naria rubra, Symphytum cordatum, Dentariaglandulosa. Alte specii importante: Actaeaspicata, Carex sylvatica, Geranium robertia-num, Lamium galebdolon, Mercurialis pere-nnis, Oxalis acetosella, Polygonatum multi-florum, Rubus idaeus, Salvia glutinosa,Sanicula europaea, Senecio nemorensis,Stachys sylvatica; în locuri umede, primã-vara: Allium ursinum; vara: Cardamine impa-tiens, Circaea lutetiana, Carex pendula,Impatiens noli-tangere; pe versanþii umbriþiºi în staþiuni mai umede poate dominaRubus hirtus.

Literaturã selectivã: Coldea 1991; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4102Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagussylvatica) ºi brad (Abies alba) cuHieracium rotundatum

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti, înetajul nemoral.

Suprafeþe: circa 220.000 ha, (100.000 haîn Carpaþii Meridionali, 90.000 ha înCarpaþii Orientali, 30.000 ha în CarpaþiiOccidentali).

Staþiuni: Altitudini: 850–1400 m. Climã:T = 6,5–3,00C, P = 850–1000 mm. Relief:versanþi înclinaþi cu diferite expoziþii, creste,culmi. Soluri: de tip districambosol, cripto-podzol, prepodzol, mijlociu profunde –superficiale, ± scheletice, acide, oligo-bazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale ºi nemorale, oligo-mezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe.Stratul arborilor compus din molid (Piceaabies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica),brad (Abies alba) în proporþii variate, cu rareexemplare de mesteacãn (Betula pendula),scoruº (Sorbus aucuparia), are acoperirede 80–90% ºi înãlþimi de 22–30 m pentrumolid ºi brad, 18–24 m pentru fag la 100 deani. Stratul arbuºtilor: cu rare exemplarede Ribes uva-crispa, Lonicera nigra º.a.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor: dezvoltatvariabil în funcþie de luminã, dominant de

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetumbeech forestEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.1323. Dacian acidophilebeech-fir forestEUNIS: G4.6. Mixed – Abies-Picea-Fagus-woodlandsAsociaþii vegetale: Hieracio rotundati –Fagetum (Soó 1962) Täuber 1987Tipuri de ecosisteme: 2344 Molideto-fãgeto-brãdet cu Calamagrostis-Luzula, 2236Molideto-brãdet cu Calamagrostis-Luzula.

178

2.4. Pãduri (4)

179

2.4. Pãduri (4)

specii acidofile (Calamagrostis arundi-nacea, Luzula luzuloides, Vaccinium myrti-llus). Stratul muºchilor: rare perniþe deHylocomium splendens, Eurynchiumstriatum, Dicranum scoparium.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylva-tica, Abies alba. Specii caracteristice: Hiera-cium rotundatum. Alte specii importante:Athyrium filix-femina, Digitalis grandiflora,Dryopteris filix-mas, Festuca drymeia,Galium odoratum, Galium schultesii,Lamium galeobdolon, Luzula luzuloides,Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pteri-dium aquilinum, Veronica officinalis, º.a.

Literaturã selectivã: Coldea 1991; Doniþãet al. 1990


R4103Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagussylvatica) ºi brad (Abies alba) cuLeucanthemum waldsteinii

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti, înjumãtatea superioarã a etajului nemoral.

Suprafeþe: reduse, dispersate între cele-lalte habitate cu pãduri de molid, fag ºi brad.

Staþiuni: Altitudini: 800–1400 m. Climã:T = 6,5–3,00C, P = 850–1000 mm. Relief:versanþi umezi cu diferite înclinãri ºi expo-ziþii, vâlcele umede, suprafeþe din preajmaizvoarelor. Roci: diferite. Soluri de tip distri-cambosol, mai mult sau mai puþin gleizate,mijlociu profunde acide, oligo-mezobazice,ude.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale ºi nemorale, oligo-mezoterme, higrofite, oligo-mezotrofe.Stratul arborilor este compus din molid(Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp.sylvatica) ºi brad (Abies alba) în proporþiivariate, cu rare exemplare de paltin demunte (Acer pseudoplatanus) ºi ulm demunte (Ulmus glabra); are acoperire de90–100% ºi înãlþimi de 26–32 m pentrumolid ºi brad, 22–26 m pentru fag la 100 ani.Stratul arbuºtilor este slab dezvoltat,compus din exemplare rare de Sambucusracemosa, Sorbus aucuparia. Stratul ierbu-rilor ºi subarbuºtilor: de regulã puternicdezvoltat cu specii higrofile de tipul Myosotis– Leucanthemum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylva-tica, Abies alba. Specii caracteristice:Leucanthemum waldsteinii, Pulmonariarubra, Symphytum cordatum. Alte speciiimportante: Athyrium filix-femina, Chry-sosplenium alternifolium, Circaea lutetiana,Deschampsia caespitosa, Doronicumaustriacum. Dryopteris dilatata, D. filix-mas,Equisetum sylvaticum, Epilobium monta-num, Lamium galeobodolon, Gymno-carpium dryopteris, Impatiens noli-tangere,Myosotis sylvatica, Oxalis acetosella, Parisquadrifolia, Rubus hirtus, Senecio nemo-rensis, Stellaria nemorum, Veronicaurticifolia º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1964, Boºcaiu1971; Täuber 1987; Resmeriþã 1977;Coldea 1990, 1991; Doniþã et al. 1990.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forest(Symphyto – Fagion)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.1D213 Dacian Leucanthemumbeech forestEUNIS: G4.6. Mixed – Abies-Picea-Fagus-woodlandsAsociaþii vegetale: Leucanthemo waldsteinii– Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987Tipuri de ecosisteme: 2318 Molideto-fãgeto-brãdet cu Myosotis.

180

2.4. Pãduri (4)

R4104Pãduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica) ºi brad (Abiesalba) cu Pulmonaria rubra

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,mai frecvent în Carpaþii Orientali ºiMeridionali.

Suprafeþe: circa 285.000 ha, din care152.000 ha în Carpaþii Orientali, 115.000 haîn Carpaþii Meridionali, 18.000 ha în CarpaþiiOccidentali.

Staþiuni: Altitudini: 700–1200 m. Climã:T = 7,7–4,50C, P = 850–950 mm. Relief:versanþi mediu – slab înclinaþi cu expoziþiidiverse, platouri, culmi. Roci: fliº, conglo-merate, gresii calcaroase, roci eruptive ºimatamorfice intermediare ºi bazice.Soluri: de tip eutricambosol, luvisol, distri-cambosol, mijlociu profunde–profunde,slab scheletice, moderat–slab acide, mezo–eubazice, jilave.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, oligo-mezoterme, mezofite,mezo-eutrofe. Stratul arborilor compusdin fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica),brad (Abies alba), în proporþiii diferite, cupuþine exemplare de paltin de munte(Acer pseudoplatanus), ulm de munte(Ulmus glabra), mai rar frasin (Fraxinusexcelsior), carpen (Carpinus betulus);

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forest(Symphyto-Fagion)EMERALD: 41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D212 Dacian Pulmonariarubra fir-beech forestEUNIS: G3.1123 Dacian neutrophilemountaine fir forestAsociaþii vegetale: Pulmonario rubrae –Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987Tipuri de ecosisteme: 2416 Fãgeto-brãdet cu Oxalis-Dentaria-Asperula, 2116Brãdet cu Oxalis-Dentaria-Asperula, 2427Fãgeto-brãdet cu Rubus hirtus.

Amestec de brad (Abies alba) ºi fag (Fagus sylvatica) cu Pulmonaria rubra

181

2.4. Pãduri (4)

are acoperire de 80–100% ºi înãlþimi de25–30 pentru brad, 22–30 m pentru fag la100 de ani. Local stratul arborilor poate fiformat aproape exclusiv din brad. Stratularbuºtilor este reprezentat prin puþineexemplare de Corylus avellana, Sambucusracemosa, S. nigra, Lonicera xylosteum,Daphne mezereum, Crataegus monogyna.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor: dezvoltatneuniform în funcþie de luminã, este compusdin specii ale florei de mull (Dentariaglandulosa, Galium odoratum, Asarumeuropaeum, Stellaria holostea, Rubushirtus). Stratul muºchilor: discontinuu ºislab dezvoltat, compus din Hylocomiumsplendens, Thuidium abietinum, Dicranumscoparium, Catharinea undulata º.a.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba.Specii caracteristice: Pulmonaria rubra,Symphytum cordatum, Dentaria glandu-losa. Alte specii importante: Adoxa moscha-

telina, Actaea spicata, Asarum europaeum,Bromus benekeni, Carex sylvatica, Dentariabulbifera, Euphorbia amygdaloides, Gera-nium phaeum, G. robertianum, Hordelymuseuropaeus (roci calcaroase), Lamiumgaleobdolon, Mercurialis perennis, Miliumeffusum, Oxalis acetosella, Paris quadri-folia, Polygonatum multiflorum, Rubusidaeus, Sanicula europaea, Salvia gluti-nosa, Senecio nemorensis, Stachyssylvatica; în locuri umede: Allium ursinum(primãvara), Cardamine impatiens, Carexremota, Circaea lutetiana, Impatiensnoli-tangere; pe versanþi umbriþi, cuumiditate ridicatã a aerului, poate devenidominantã Rubus hirtus; local pe formede relief convexe pot apare rare exemplarede Luzula luzuloides, Veronica officinalis,Majanthemum bifolium º.a.

Literaturã selectivã: Täuber 1987; Coldea1991; Doniþã et al. 1990.


Dentaria glandulosa în pãduri sud-est carpatice de fag ºi brad

182

2.4. Pãduri (4)

R4105Pãduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica) ºi brad (Abiesalba) cu Festuca drymeia

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,îndeosebi în Carpaþii Meridionali ºiOccidentali.

Suprafeþe: probabil apreciabile, darpuþin consemnate în amenajamente.

Staþiuni: Altitudini: 800–1300 m. Climã:T = 6,5–4,00C, P = 800–1000 mm. Relief:versanþi mediu – puternic înclinaþi, cu diverseexpoziþii, culmi. Roci: ºisturi cristaline,gneisuri, roci eruptive ºi sedimentare acide.Soluri: de tip districambosol, criptopodzol,luvisol, superficiale – mijlociu profunde,semischeletice pânã la scheletice acide –moderat acide, mezobazice jilave.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale, mezoterme, mezofile,mezotrofe. Stratul arborilor, compus dinfag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) ºibrad (Abies alba), în proporþii diferite, curare exemplare de ulm de munte (Ulmusglabra), mesteacãn (Betula pendula),are acoperire de 80–90% ºi înãlþimii de24–28 m pentru brad ºi 20–25 m pentrufag la 100 de ani. Stratul arbuºtilor estereprezentat prin puþine exemplare deSorbus aucuparia, Sambucus racemosa.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor: dominatde Festuca drymeia, în covor compact

sau în petece de mãrimi diferite, în funcþiede luminã; participã ºi specii din flora de mull(Dentaria glandulosa, Galium odoratum),cu dezvoltare slabã ºi specii acidofile.Stratul muºchilor de regulã lipseºte.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba.Specii caracteristice: Festuca drymeia.Alte specii: Calamagrostis arundinacea,Carex pilosa, Euphorbia amygdaloides,Lamium galebdolon, Glechoma hirsuta,Hieracium rotundatum (rar), Lathyrusvernus, Luzula luzuloides, Oxalis aceto-sella, Poa nemoralis, Pulmonaria rubra,Rubus hirtus, Scrophularia nodosa,Vaccinium myrtillus, Viola reichenba-chiana º.a.

Literaturã selectivã: Morariu et al.1968; Coldea 1991; Doniþã et al. 1990.


R4106Pãduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica) ºi brad (Abiesalba) cu Hieracium rotundatum*

* În sudul Carpaþilor Meridionali se individualizeazã un tip de habitat de pãduri de fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca) cu Galium kitaibelianum.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetumbeech forestEMERALD: !41.1 Beech forests CORINE: –PAL.HAB: 41.1D11 Dacian woodrush-beech forestEUNIS: G3.1323. Dacian acidophilebeech – fir forestAsociaþii vegetale: Hieracio rotundati –Fagetum (Vida 1963) Täuber 1987(Deschampsio flexuosae – Fagetum Soó1962).Tipuri de ecosisteme: 3356 Fãget cu Vacci-nium, 2456 Fãgeto-brãdet cu Vaccinium.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetumbeech forestEMERALD: !41.1 Beech forests CORINE: -PAL.HAB: 41.1D54 South CarpathianFestuca drymeia beech forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Festuco drymeiae –Fagetum Morariu et al. 1968Tipuri de ecosisteme: 2436 Fãgeto-brãdet cu Festuca drymeia, 2136 Brãdetcu Festuca drymeia.

183

2.4. Pãduri (4)

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în special în munþii formaþi din roci acide(Carpaþii Meridionali, Carpaþii OrientaliNordici, Carpaþii Occidentali), în etajulnemoral.

Suprafeþe: circa 143.000 ha, din care94.000 ha în Carpaþii Meridionali, 40.000 haîn Carpaþii Occidentali, 9.000 ha înCarpaþii Orientali.

Staþiuni: Altitudini: 800–1450 m. Climã:T = 6,0–3,50C, P = 1000–1300 mm. Relief:versanþi puternic înclinaþi cu expoziþiidiferite, creste culmi. Roci: acide – ºisturicristaline, granite, gneiºuri. Soluri: de tippodzol, criptopodzol, mijlociu profunde-superficiale, foarte acide, oligobazice, hidricechilibrate, oligotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene ºi boreale, mezoterme, mezo-file, oligotrofe. Stratul arborilor, compusdin fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica),exclusiv sau cu amestec de brad (Abiesalba), rar molid (Picea abies), mesteacãn(Betula pendula), scoruº (Sorbus aucu-paria, iar la dealuri ºi gorun (Quercuspetraea), pin silvestru (Pinus sylvestris),având acoperire de 70–80% ºi înãlþimide 15–25 m la 100 de ani. Stratul arbuºti-lor, lipseºte sau este reprezentat prinexemplare de Sorbus aucuparia. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, dominat de speciiacidofile (Calamagrostis arundinacea,Luzula luzuloides ºi Vaccinium sp.), darºi cu exemplare slab dezvoltate din unelespecii de mull. Stratul muºchilor are odezvoltare redusã, fiind constituit din speciide Polytrichum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. sylvatica. Speciicaracteristice: Hieracium rotundatum, caºi speciile subalianþei Calamagrostio –Fagion (Luzula luzuloides, Calamagrostisarundinacea, Veronica officinalis, Pteri-dium aquilinum, Blechnum spicant). Altespecii importante: Anthenaria dioica, Galium

odoratum, Athyrium filix-femina, Cruciataglabra, Dentaria glandulosa, Digitalisgrandiflora, Dryopteris filix-mas, Epilo-bium montanum, Fragaria vesca, Gentianaasclepiadea, Lamium galeobdolon, Oxa-lis acetosella, Poa nemoralis, Rubus hirtus,Vaccinium myrtillus, Veronica chamaedris,Viola reichenbachiana.

Literaturã selectivã: Beldie 1951; Soó1964; Täuber 1987; Coldea 1991; Doniþãet al. 1990.


R4107Pãduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica) ºi brad (Abiesalba) cu Vaccinium myrtillus

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti înetajul nemoral.

Suprafeþe: reduse, circa 30.000 ha (dincare 20.000 ha în Carpaþii Meridionali,10.000 ha în Carpaþii Occidentali, foarterar în Carpaþii Orientali).

Staþiuni: Altitudini: 700–1450 m, coboarãlocal ºi sub 700 m. Climã: T = 8,0–4,00C,P = 700–1200 mm. Relief: creste înguste,versanþi foarte înclinaþi, frecvent cu expo-ziþii umbrite. Roci: acide, ºisturi, granite,gneise silicioase. Soluri: de tip podzol, mijlo-ciu profunde-superficiale, foarte acide,oligobazice, hidric echilibrate, oligotrofice.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetumbeech forestEMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D14 Dacian bilberry –beech forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: –Tipuri de ecosisteme: 3356 Fãget cu Vacci-nium, 2456 Fãgeto-brãdet cu Vaccinium.

184

2.4. Pãduri (4)

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi boreale, mezo-oligoterme, mezofite, oligotrofe. Stratularborilor, compus exclusiv din fag (Fagussylvatica ssp. sylvatica) (pãduri între700–1400 m), fag ºi brad (Abies alba)(pãduri între 800–1250 m), cu rareexemplare de molid (la altitudini mai mari),cu exemplare de scoruº (Sorbus aucu-paria), mesteacãn (Betula pendula) iar laaltitudini mici ºi gorun (Quercus petraea)sau pin silvestru (Pinus sylvestris). Areacoperire mare (60–80%) ºi înãlþimi de15–20 m pentru fag ºi 17–25 m pentrubrad. Stratul arbuºtilor, de regulã, lipseºtesau este compus din rare exemplare deSorbus aucuparia. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor: dominat de Vaccinium myrti-llus, V. vitis idaea ºi specii din tipurile Cala-magrostis – Luzula.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:în principal Fagus sylvatica ssp. sylva-tica, în parte Abies alba. Specii caracte-ristice: –. Alte specii importante: Anthe-naria dioica, Calamagrostis arundinacea,Dechampsia flexuosa, Luzula luzuloides,Lycopodium selago, Oxalis acetosella,Brukenthalia spiculifolia, Saxifraga cunei-folia º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1962; Täuber1987.


R4108Pãduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica) ºi brad (Abiesalba) cu Leucanthemum waldsteinii

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul nemoral.

Suprafeþe: reduse, dispersate între cele-lalte pãduri.

Staþiuni: Altitudini: 800–1450 m. Climã:T = 7,0–4,00C, P = 800–1100 mm. Relief:denivelãri din care ies izvoare ºi micivâlcele umezite de apa izvoarelor. Roci:mai ales silicioase. Soluri: de tip gleiosol,stagnosol, acide – slab acide, mezobazice,ude (înmlãºtinate), mezotrofice.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forest(Symphyto – Fagion)EMERALD: 41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D213. Dacian Leucanthe-mum beech forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Leucanthemo waldsteinii– Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987Tipuri de ecosisteme: –

Fãget sud-est carpatic cu Vaccinium myrtillus

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, boreale ºi carpatice oligo- ºimezoterme, higrofite, mezotrofe. Stratularborilor, compus din fag (Fagus sylvaticassp. sylvatica), mai rar brad (Abies alba),anin alb (Alnus incana), paltin de munte(Acer pseudoplatanus), mesteacãn (Betulapendula), are acoperire mare 70–80% ºiînãlþimi de 22–26 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, slab dezvoltat, cu rare exemplarede scoruº (Sorbus aucuparia), soc roºu(Sambucus racemosa), caprifoi (Loniceranigra). Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,relativ bine dezvoltat format din speciihigrofile (Myosotis sylvatica, Leucanthe-mum waldsteinii).


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica.Specii caracteristice: Leucanthemumwaldsteinii, Ranunculus carpaticus. Altespecii importante: Athyrium filix-femina,Dentaria glandulosa, Doronicum austria-cum, Dryopteris dilatata, D. filix-mas,Gymnocarpium dryopteris, Luzula sylva-tica, Oxalis acetosella, Rubus hirtus,Senecio nemorensis, Stellaria nemorum,Symphytum cordatum, Veronica urti-cifolia º.a.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Resmeriþã 1977; Täuber 1987; Coldea1990; Coldea 1991.


R4109Pãduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica) cu Symphytumcordatum

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul nemoral.

Suprafeþe: circa 300.000 ha (80.000 înCarpaþii Meridionali, 100.000 în CarpaþiiOccidentali, 120.000 în Carpaþii Orientali).

Staþiuni: Altitudini: 700–1450 m. Climã:T = 7,5–4,00C, P = 800–1200 mm. Relief:versanþi cu înclinãri reduse – medii, cudiferite expoziþii, coame, platouri, funduride vãi. Roci: bazice, intermediare, raracide. Soluri: de tip eutricambosol, distri-cambosol, profunde-mijlociu profunde,slab-mediu acide, eu-mezobazice, umede,eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate despecii europene, mezoterme, mezofite,mezo-eutrofe. Stratul arborilor constituitexclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp.sylvatica), sau cu puþin amestec de paltinde munte (Acer pseudoplatanus), ulm demunte (Ulmus glabra), rar brad (Abies alba)sau molid (Picea abies); are acoperire mare(80–100%) ºi înãlþimi de 30–34 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor lipseºte sau esteslab dezvoltat din cauza umbrei; rareexemplare de Daphne mezereum, Sambu-cus nigra, S. racemosa, Corylus avellana,Lonicera xylosteum, Spiraea chamaedri-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forests(Symphyto – Fagion)EMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D211 Dacian Dentariaglandulosa beech forestEUNIS: G1.6D21. Dacian Symphytumbeech forestAsociaþii vegetale: Symphyto – FagetumVida 1959Tipuri de ecosisteme: 3316 Fãget cuOxalis-Dentaria-Asperula, 3327 Fãget cuRubus hirtus.

185

2.4. Pãduri (4)

186

2.4. Pãduri (4)

folia. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor:dezvoltat variabil, în funcþie de umbrire,poate lipsi în cazul stratului de arbori foarteînchis (fãgete nude); în general însã bogatîn specii ale „florei de mull” având ca ele-mente caracteristice speciile carpaticeSymphytum cordatum, Dentaria glandu-losa, Pulmonaria rubra; pe versanþii,umbriþi cu microclimã mai umedã, poatedomina Rubus hirtus.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. sylvatica. Speciicaracteristice: Symphytum cordatum,Pulmonaria rubra, Dentaria glandulosa.Alte specii importante: Actaea spicata,Anemone nemorosa, Galium odoratum,Athyrium filix-femina, Dentaria bulbifera,Dryopteris filix-mas, Epilobium monta-num, Euphorbia amygdaloides, Lamiumgaleobdolon, Geranium robertianum, Hepa-tica nobilis, H. transsilvanica, Mercurialisperennis, Mycelis muralis, Oxalis acetosella,Sanicula europaea, Stellaria nemorum º.a.

Literaturã selectivã: Beldie 1951; Vida1963; Morariu et al.1968; Boºcaiu 1971;Coldea 1991; Doniþã et al. 1990.


R4110Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,cu frecvenþã mare în Carpaþii Meridionaliºi Occidentali, în regiunea de munte ºi, înparte, pe dealurile înalte, în etajul nemoral.

Suprafeþe: circa 580.000 ha, din care280.000 ha în Carpaþii Meridionali,155.000 ha în Carpaþii Occidentali,145.000 ha în Carpaþii Orientali.

Staþiuni: Altitudini: 500–1200 m. Climã:T = 8,0–4,50C, P = 700–1100 mm. Relief:versanþi mediu – puternic înclinaþi cu expo-ziþii diferite, culmi. Roci: variate, ºisturi crista-line, conglomerate, gresii, chiar calcaroase,roci eruptive. Soluri: de tip districambo-sol, luvisol, slab – semischeletice, mediuprofunde, moderat acide, mezobazice,reavãne.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene-balcanice, mezoterme, mezofite,mezotrofe. Stratul arborilor, constituitexclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp.sylvatica la altitudini mari, ssp. moesiacala atitudini mici), sau cu puþin amestec depaltin de munte (Acer pseudoplatanus),brad (Abies alba) la altitudini mari, gorun(Quercus petraea), carpen (Carpinusbetulus), plop tremurãtor (Populus tremula),ulm (Ulmus glabra), cireº (Cerasus avium)

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetumbeech forestEMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D54. South CarpathianFestuca drymeia beech forestEUNIS: G1.6D54 South CarpathianFestuca drymeia beech forestAsociaþii vegetale: Festuco drymeiae –Fagetum Morariu et al. 1968Tipuri de ecosisteme: 3336 Fãget cuFestuca altissima, 4136 Fãget cuFestuca drymeia.

Fãget montan cu Dentaria glandulosa

187

2.4. Pãduri (4)

la altitudini mici; are acoperire ridicatã(80–90%) ºi înãlþimi de 23–28 m la 100 deani. Stratul arbuºtilor, relativ slab dezvoltat,cu exemplare de Sambucus racemosa,S. nigra, Corylus avellana, Crataegus mono-gyna, Evonymus europaea, Daphne meze-reum º.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor:dominat de Festuca drymeia ca strat aco-peritor pe suprafeþe mari sau în pâlcuride diferite dimensiuni; participã elementedin „flora de mull” ºi din flora acidofilã,mai rar Rubus hirtus.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. sylvatica, ssp.moesiaca. Specii caracteristice: Festucadrymeia. Alte specii importante: Galiumodoratum, Calamagrostis arundinacea,Carex pilosa, Dentaria bulbifera, Euphorbiaamygdaloides, Lamium galeobdolon,Lathyrus vernus, Luzula luzuloides, Poanemoralis, Pulmonaria obscura, Scrophu-laria nodosa, Viola reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Morariu et al.1968;Coldea 1991; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.Fãget sud-est carpatic cu Festuca drymeia

Pãdure de fag (Fagus sylvatica) sud-est carpaticã cu Festuca drymeia

188

2.4. Pãduri (4)

R4111Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) ºi brad (Abies alba) cuCephalanthera damassonium

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul nemoral, în regiunea montanã ºide dealuri înalte, pe roci calcaroase (Bucegi,Piatra Craiului, Vulcan, Cernei, Retezat,Godeanu, Locvei, Codru Muma, PãdureaCraiului etc.).

Suprafeþe: circa 48.000 ha, din care20.000 ha în Carpaþii Meridionali ºi câte14.000 ha în Carpaþii Orientali ºi, respectiv,Occidentali.

Staþiuni: Altitudini: 800–1200 m. Climã:T = 7,0–5,50C, P = 850–1100 mm. Relief:versanþi cu înclinãri ºi expoziþii diferite, pla-touri. Roci: calcaroase, gresii calcaroase,marne. Soluri: rendzine tipice ºi cambice,terra-rossa, superficiale – mijlociu profunde,neutre-slab bazice, cu mull – moder euba-zice, în primãvara umede, vara reavãne.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, nemorale, mezoterme, mezofite,eutrofe. Stratul arborilor, constituit exclu-siv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica),sau cu amestec de brad (Abies alba), defrasin (Fraxinus excelsior), paltin de munte(Acer pseudoplatanus), sorb de câmp(Sorbus torminalis), carpen (Carpinus

betulus), local Fraxinus ornus, are acope-rire de 80–100%. În platoul calcaros alAninei (Carpaþii Occidentali) pe loculfãgetelor cu orhidee s-au format, prinextinderea bradului, promovatã de silvi-cultori, chiar pãduri de amestec de fag ºibrad sau pãduri de brad aproape pure,cu orhidee; are acoperire de 70–90% (pesoluri superficiale mai puþin) ºi atingeînãlþimi de 18–28 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, dezvoltat variabil, în funcþie deacoperirea arboretului, format din Daphnemezereum, Corylus avellana, Crataegusmonogyna, Cornus mas, Staphylea pinnata,Viburnum lantana, Cornus sanguinea º.a.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor: dezvoltatvariabil, conþine mai multe orhidee (tipulEpipactis, Cephalanthera) ºi multe speciiale „florei de mull” ºi unele specii sudice(Campanula persicifolia, Melittis melisso-phyllum).


Pãdure de fag (Fagus sylvatica) cu Cephalantheradamassonium, pe grohotiºuri calcaroase

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9150 Medio-Europeanlimestone beech forest of theCephalanthero-FagionEMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D41 Dacian Epipactis beechforestEUNIS: G1.6D4 East Carpathian calciphilebeech forestAsociaþii vegetale: Carpino-Fagetumcephalanteriosum Coldea 1975Tipuri de ecosisteme: 3374 Fãget cuEpipactis-Cephalanthera.

189

2.4. Pãduri (4)

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. sylvatica ºi ssp.moesiaca. Specii caracteristice: Cepha-lanthera damassonium, C. rubra. Epipactismicrophylla. Alte specii importante: Ane-mone nemorosa, Asarum europaeum,Campanula ranunculoides, Carex pilosa,Cephalanthera longifolia, Epipactis helle-borine, E. atrorubens, Dentaria bulbifera,Euphorbia amygdaloides, Galium odora-tum, Hepatica nobilis, Lamium galebdolon,Lathyrus vernus, Mercurialis perennis,Pulmonaria officinalis, Sanicula europaea,Salvia glutinosa, Symphytum tuberosum,Viola reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Boºcaiu et al. 1966;Resmeriþã 1972; Coldea 1975; Coldea1991; Doniþã et al. 1990.


R4112Pãduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cuAremonia agrimonioides

Rãspândire: în munþii din sud–vestulRomâniei (Þarcu Godeanu, Semenic,Locvei, Almãj, Cernei), în etajul nemoral.

Suprafeþe: circa 70.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 700–1300 m. Climã:T = 7,5–4,50C, P = 1000–1300 mm. Relief:

versanþi cu diferite înclinãri ºi expoziþii, pla-touri, culmi. Roci: ºisturi, roci calcaroase.Soluri de tip districambosol, eutricambosol,profunde-mijlociu profunde, slab-mediuacide, mezobazice, umede, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene medii ºi balcanice, mezoterme,mezofile, mezo-eutrofe. Stratul arborilor,compus din fag (Fagus sylvatica ssp.moesiaca, ssp. sylvatica), exclusiv sau cuparticiparea frasinului (Fraxinus excelsior)ºi paltinului de munte (Acer pseudopla-tanus); are acoperire mare (80–100%) ºiînãlþimi de 25–30 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, slab dezvoltat, compus dinpuþine exemplare de Daphne mezereum,Corylus avellana, Sambucus nigra,Crataegus monogyna. Stratul ierburilorºi subarbuºtilor: slab dezvoltat, cu speciiale florei de mull. Pe versanþi umezidominã Rubus hirtus.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp.sylvatica. Specii caracteristice: Aremoniaagrimonioides, Festuca drymeia. Altespecii importante: Anemone nemorosa,Asarum europaeum, Galium odoratum,Athyrium filix-femina, Circaea lutetiana,Dentaria bulbifera, Dryopteris filix-mas,Euphorbia amygdaloides, Geraniumrobertianum, Helleborus purpurascens,Hepatica nobilis, Lamium galebdolon,Moehringia trinervia, Oxalis acetosella,Potentilla micrantha, Pulmonaria offici-nalis, Salvia glutinosa, Sanicula europaea,Saxifraga heuffeli, Viola reichenba-chiana º.a.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Resmeriþã 1972; Coldea 1991.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagus sylvaticaforest (Aremonio-Fagion)EMERALD: 41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D51 South CarpathianAremonia beech forestEUNIS: G1.6D51 South CarpathianAremonia beech forestAsociaþii vegetale: Aremonioagrimonioidi – Fagetum Boºcaiu 1971Tipuri de ecosisteme: –

190

2.4. Pãduri (4)

R4113Pãduri balcanice de fag (Fagussylvatica) cu Helleborus odorus

Rãspândire: în munþi ºi dealuri din sud-vestul României (Vâlcan, Mehedinþi,Cernei, Almãj, Locvei), în etajul nemoral.

Suprafeþe: reduse, câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 500–1000 m. Climã:T = 9,0–6,00C, P = 890–1100 mm. Relief:versanþi cu înclinãri diferite ºi expoziþii înso-rite. Roci: ºisturi silicioase, molase, rocicalcaroase. Soluri: de tip districambosol,eutricambosol, profunde-mijlociu profunde,mediu acide, mezobazice, reavane-umede,mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, balcanice, mezo-euterme, mezo-fite, mezotrofe. Stratul arborilor, compusexclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp.moesiaca, ssp. sylvatica) sau cu puþineexemplare de frasin (Fraxinus excelsior),sorb de câmp (Sorbus torminalis), carpen(Carpinus betulus); are acoperire de70–90% ºi înãlþimi de 25–30 m la 100 deani. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat, consti-tuit din Crataegus monogyna, Cornus mas,Corylus avellana, Viburnum lantana º.a.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor: dezvoltatvariabil, cu elemente acidofile ºi din florade mull ºi cu participarea de specii balca-nice (Helleborus odorus).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. moesiaca ºi ssp.sylvatica. Specii caracteristice: Helle-borus odorus. Alte specii importante:Brachypodium sylvaticum, Dactylis poly-gama, Galium odoratum, Genista tinctoria,Lamium galebdolon, Luzula luzuloides,Poa nemoralis, Potentilla micrantha,Viola hirta, V. reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Schrött 1972; Peia1982.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagussylvatica forest (Aremonio-Fagion)EMERALD: !41.1 Beech forests CORINE: –PAL.HAB: 41.1D53 South CarpathianHelleborus odorus beech forestEUNIS: G1.6D53 South CarpathianHeleborus odorus beech forestTipuri de ecosisteme: –

Fãget balcanic cu Aremonia agrimonioides

191

2.4. Pãduri (4)

R4114Pãduri balcanice mixte de fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus

Rãspândire: în munþii din sudul Banatuluiºi vestul Olteniei, în etajul nemoral, subetajulpãdurilor de fag ºi de amestec cu fag.


Staþiuni: Altitudini: 400–900 m. Climã: T = 9–70C, P = 900–1000 mm. Relief:versanþi cu diferite înclinãri ºi expoziþiimai mult însorite, mijlociu profunde-profunde, frecvent scheletice, slab acide,eubazice, hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciibalcanice. Stratul arborilor, compus, înetajul superior, de fag (Fagus sylvaticassp. moesiaca, F. orientalis) cu amestecde tei (Tilia tomentosa), iar în etajul inferiormojdrean (Fraxinus ornus), carpen (Carpi-nus betulus) uneori ºi cãrpiniþa (C. orientalis);are acoperire de 80–100% ºi înãlþimi de25–28 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,dezvoltat variabil, compus din Cornus mas,Crataegus monogyna, C. nigra, Rhamnuscathartica, Sorbus mougeotii, S. cretica,local Cotinus cogyria, Syringa vulgaris.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, cu multespecii submediteraneene (Piptatherumvirescens, Laser trilobum, Smyrnium perfo-liatum) etc.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica. Specii caracteristice:Ruscus aculeatus. Alte specii importante:Asperula taurina, Arabis hirsuta, A. turrita,Aremonia agrimonoides, Bupleurumpraealtum, Calamintha sylvatica, Carda-minopsis arenosa, Carex pilosa, Carexhallerana, Chamaecytisus ratisbonensis,Campanula persicifolia, Euphorbia poly-chroma, E. amygdaloides, Fritillaria tenella,Galium lucidum, G. odoratum, Genistatinctoria, Inula conyza, Knautsia drymeia,Lathyrus venetus, L. niger, Tanacetumcorymbosum, T. macrophyllum, Liliummartagon, Orchis simia, Ruscus aculeatus,R. hypoglossum.

Literaturã selectivã: Roman 1974.


R4115Pãduri balcanice de fag (Fagussylvatica) cu Geraniummacrorrhizum

Rãspândire: în munþii din sudul Banatuluiºi vestul Olteniei, în etajul nemoral, subetajulpãdurilor de fag ºi de amestec de fag.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagussylvatica forest (Aremonio-Fagion)EMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.4643 Dacian Geraniummacrorrhizum beech forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Geranio macrorrhizi –Fagetum (Borza 1933) Soó 1964Tipuri de ecosisteme: –

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagussylvatica forest (Aremonio-Fagion)EMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D55 South CarpathianRuscus beech forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Fago-Ornetum Zolyomi(1954), Carpino–Fagetum Paucã 1941ssp. fagetosum orientalis Roman 1974Tipuri de ecosisteme: –

192

2.4. Pãduri (4)

Staþiuni: Altitudini = 400–900 m. Clima:T = 9–70C, P = 900–1000 mm. Relief:versanþi puternic înclinaþi, umbriþi. Roci:calcare. Soluri: de tip rendzinã, superficiale–mijlociu profunde, eubazice, relativumede, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciibalcanice. Stratul arborilor, compus, înetajul superior, din fag (Fagus sylvaticassp. moesiaca) cu exemplare de paltinde munte (Acer pseudoplatanus), frasin(Fraxinus excelsior), tei (Tilia platyphyllos),iar în etajul inferior mojdrean (Fraxinusornus), carpen (Carpinus betulus); areacoperire 70–90% ºi înãlþimi de 20–25 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor, slabdezvoltat, compus din Corylus avellana,Evonymus verrucosus, Crataegus mono-gyna. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,dominat de Geranium macrorrhizum, cuelemente din flora de mull (Galium odo-ratum, Asarum europaeum).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica. Specii caracteristice: Gera-nium macrorrhizum. Alte specii importante:Aremonia agrimonioides, Arabis turrita,A. procurens, Asplenium trichomanes,Brachypodium sylvaticum, Cystopterisfragilis, Dactylis polygama, Dryopterisrobertiana, Doronicum columnae, Epipactisatrorubens, Geranium robertianum,Gymnocarpium robertiana, Helleborusodorus, Seseli libanotis, Lychnis coro-naria, Melittis melissophyllum, Mercurialisperennis, Peltaria alliacea, Poa nemoralis,Polystichum lobatum, Pulmonaria offici-nalis, Potentilla micrantha, Salvia glutinosa,Scutellaria altissima, Sedum maximum,Silene heuffeli, Saxifraga heuffeli, Violareichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Coldea 1991.


R4116Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium

Rãspândire: în toþi munþii calcaroºi dinCarpaþii româneºti, în etajul nemoral, subeta-jul pãdurilor de fag ºi de amestec cu fag.

Suprafeþe: de ordinul a 10.000 ha mai alesîn Carpaþii Meridionali ºi Occidentali.

Staþiuni: Altitudini: 500–1200 m. Clima:T = 8–4,50C, P = 800–1200 mm. Relief:versanþi puternic – mediu înclinaþi,întotdeauna umbriþi. Roci: calcare. Soluri:de tip rendzinã, litosol, superficiale – mijlo-ciu profunde, scheletice, eubazice perma-nent umede, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din fag (Fagussylvatica) cu exemplare de paltin de munte(Acer pseudoplatanus), frasin (Fraxinusexcelsior), iar în etajul inferior pot apãreajugastru (Acer campestre), carpen (Carpi-nus betulus); are acoperire 60–80% ºiînãlþimi de 20–30 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, slab dezvoltat, compus dinRibes uva–crispa, Spiraea chamaedrifolia,Cornus sanguinea, Sambucus nigra,Daphne mezereum, Corylus avellana,Crataegus monogyna, Rosa pendulina,Evonymus europaeus. Stratul ierburilorºi subarbuºtilor, dominat de Phyllitis scolo-pendrium cu multe elemente din flora demull (Dentaria glandulosa, Galium odo-ratum, Asarum europaeum etc).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forests(Symphyto – Fagion)EMERALD: 41.1 Beech forests CORINE: –PAL.HAB: 41.4641 Dacian Phyllitis beechravine forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Phyllitidi – FagetumVida (1959) 1963Tipuri de ecosisteme: –

193

2.4. Pãduri (4)


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica. Specii caracteristice:Phyllitis scolopendrium. Alte speciiimportante: Actaea spicata, Aconitummoldavicum, Asplenium trichomanes,Athyrium filix-femina, Brachypodiumsylvaticum, Campanula persicifolia, Carda-mine impatiens, Carex sylvatica, Cystopte-ris fragilis, Dentaria glandulosa, D.bulbifera, Lamium galebdolon, Geraniumphaeum, Helleborus purpurascens,Doronicum columnae, Dryopteris filix-mas, Euphorbia amygdaloides, Hepaticanobilis, H. transilvanica, Hordelymus euro-paeus, Isopyrum thalictroides, Liliummartagon, Lunaria rediviva, Moehringiamuscosa, Mercurialis perennis, Melicauniflora, Myosotis sylvatica, Oxalis aceto-sella, Polypodium vulgare, Polystichumaculeatum, Pulmonaria rubra, Poa nemo-ralis, Rubus hirtus, Salvia glutinosa,Sanicula europaea, Stachys sylvatica,Symphytum cordatum º.a.

Literaturã selectivã: Coldea 1991.


R4117Pãduri sud-est carpatice de frasin(Fraxinus excelsior), paltin (Acerpseudoplatanus), ulm (Ulmusglabra) cu Lunaria rediviva

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în cheile, vâlcelele ºi vãile înguste dinpartea inferioarã a munþilor, în etajulnemoral, subetajul pãdurilor de fag ºiamestec cu fag.

Suprafeþe: reduse, de ordinul a câtevamii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 700–1000 m. Clima:T = 7–50C, P = 850–1000 mm. Relief: vãiînguste, umbrite, chei în masivele calca-roase. Roci: în general calcaroase, în parteºisturi. Soluri: în formare humifere, euba-zice, puþin profunde, umede, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din paltin demunte (Acer pseudoplatanus), ulm demunte (Ulmus glabra), frasin (Fraxinusexcelsior) cu puþine exemplare de fag(Fagus sylvatica ssp. sylvatica) uneoribrad (Abies alba), molid (Picea abies),iar în etajul inferior puþine exemplare dejugastru (Acer campestre), carpen (Carpi-nus betulus), anin negru (Alnus glutinosa);are acoperire 70–80% ºi înãlþimi de30–35 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,bine dezvoltat, compus din Sambucusnigra, Cornus sanguinea, Corylus ave-llana, Crataegus monogyna, Evonymuseuropaeus. Stratul ierburilor ºi sub-arbuºtilor, dominat de Lunaria rediviva,cu multe ferigi ºi specii ale florei de mull.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Acer pseudoplatanus, Ulmus glabra, Fraxi-nus excelsior. Specii caracteristice: Lunariarediviva. Alte specii importante: Athyriumfilix-femina, Circaea lutetiana, Cystopterisfragilis, Dentaria glandulosa, Dryopterisfilix-mas, Geranium robertianum, Helle-borus purpurascens, Impatiens noli-tangere, Lamium galebdolon, Mercurialisperennis, Moehringia muscosa, Polysti-chum setiferum, Primula columnae, Sani-cula europaea, Senecio neumorensis,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9180*Tilio-Acerionforests of slopes, screes and ravinesEMERALD: !41.4 Mixed ravine and slopeforestsCORINE: –PAL.HAB: 41.4642. Dacian ash-sycamoreravine beech forestEUNIS: G1.A464. Eastern Carpathianravine forestAsociaþii vegetale: Acereto-FraxinetumPaucã 1941Tipuri de ecosisteme: 3418 Frãsineto-pãltiniº cu Phyllitis-Lunaria.

194

2.4. Pãduri (4)

Salvia glutinosa, Silene heuffeli, Stellarianemorum, Stachys sylvatica, Bromusbenekenii º.a.

Literaturã selectivã: Paucã 1941; Doniþãet al. 1990; Sanda et al. 2001.


R4118Pãduri dacice de fag (Fagussylvatica) ºi carpen (Carpinusbetulus) cu Dentaria bulbifera

Rãspândire: în toate dealurile peri- ºiintra carpatice, ca ºi în partea inferioarãa Carpaþilor, în etajul nemoral.

Suprafeþe: circa 585.000 ha, din care290.000 ha în dealurile vestice ºiCarpaþii Occidentali, 180.000 ha îndealurile ºi munþii Carpaþilor Meridionali,80.000 în dealurile ºi munþii CarpaþiiOrientali, 30.000 în PodiºulTransilvaniei.

Staþiuni: Altitudini: 300–800 (1000) m.Climã: T = 9,0–6,00C, P = 650–850 mm.Relief: la altitudini sub 700 m numai peversanþi umbriþi ºi vãi, chiar pe versanþiînsoriþi cu vechi alunecãri; la altitudinipeste 700 m, pe versanþi cu diferiteînclinãri ºi expoziþii, culmi, platouri. Roci:

în general molase (alternanþe de argile,nisipuri, pietriºuri), marne, gresii calca-roase, calcare, ºisturi (la munte). Soluri:de tip eutricambosol, luvosol, profunde,slab acide, eubazice, umede, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate despecii europene, nemorale ºi balcanice,mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe.Stratul arborilor, compus exclusiv din fag(Fagus sylvatica ssp. moesiaca ºi ssp.sylvatica), sau cu amestec redus decarpen (Carpinus betulus), iar disemi-nat gorun (Quercus petraea), cireº (Cerasus avium), paltin de munte (Acerpseudoplatanus), sorb de câmp (Sorbustorminalis), ulm (Ulmus glabra, U.minor), frasin (Fraxinus excelsior), teipucios (Tilia cordata), iar în sud-vestul ºivestul României ºi cer (Quercus cerris)ºi gârniþã (Q. frainetto). În cazul cândproporþia speciilor de amestecdepãºeºte 50% se formeazã aºanumitele fãgete amestecate. Acoperirearealizatã de arboret este de 80–100%,iar înãlþimea atinsã de fag la 100 de anieste de 25–35 m. Stratul arbuºtilor, cudezvoltare variabilã, în funcþie deacoperirea realizatã de arboret, estecompus din Corylus avellana, Crataegusmonogyna, Evonymus europaeus,Staphylea pinnata, Cornus sanguinea,Sambucus nigra º.a. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, cu dezvoltare variabilã,conþine specii din flora de mull (Galiumodoratum, Asarum europaeum, Stellariaholostea, Carex pilosa, Mercurialisperennis, Dentaria bulbifera).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. moesiaca cu frecvenþamare, ssp. sylvatica cu frecvenþã mai micã,Carpinus betulus. Specii caracteristice:nu sunt; posibil Erythronium dens-canis,cât ºi speciile alianþei Lathyro – Carpinion(Carpinus betulus, Cerasus avium, Tiliacordata, Melampyrum bihariense, Dactylispolygama, Ranunculus auricomus, Stellariaholostea, Crocus heuffelianus, Lathyrus

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9130 Asperulo-Fagetumbeech forestsEMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D224. Dacian Dentariabulbifera beech forest EUNIS: –Asociaþii vegetale: Carpino-FagetumPaucã 1941Tipuri de ecosisteme: 4116 Fãget cuAsperula-Asarum-Stelaria, 4216 Fãget cucarpen cu Asperula-Asarum-Stellaria,4316 Fãget amestecat cu Asperula-Asarum-Stellaria.

195

2.4. Pãduri (4)

hallersteinii). Alte specii importante: domi-nantã primãvara este Dentaria bulbifera;cu frecvenþã mare se întâlnesc Anemoneranunculoides, A. nemorosa, Asarum euro-paeum, Galium odoratum, Carex sylvatica,Dactylis polygama, Lamium galeobdolon,Lathyrus vernus, Milium effusum, Mercu-rialis perennis, Primula vulgaris, Pulmo-naria oficinalis, Sanicula euopaea, Violareichenbachiana, precum ºi unele speciisud-europene (Melittis melissophyllum,Campanula persicifolia, Lathyrus niger),în locuri umede, primãvara, solul este aco-perit cu Allium ursinum.

Literaturã selectivã: Paucã 1941; Hodiºan1966; Ghiºa et al. 1971; Coldea 1975;Resmeriþã 1977: Coldea 1991; Doniþã etal. 1990.


R4119Pãduri dacice de fag (Fagussylvatica) ºi carpen (Carpinusbetulus) cu Carex pilosa

Rãspândire: în toate dealurile peri- ºiintracarpatice ºi în partea inferioarã aCarpaþilor, în etajul nemoral.

Suprafeþe: circa 160.000 ha (22.000 îndealurile estice, 58.000 în dealurile vestice,

40.000 ha în Transilvania, restul în dealuriledin preajma Carpaþilor).

Staþiuni: Altitudini: 300–800 m. Climã: T = 9,0–6,00C, P = 600–750 mm. Relief:versanþi cu înclinãri mici ºi medii, cuexpoziþii diferite, platouri. Roci: molase(argile, nisipuri, pietriºuri), marne. Soluri:de tip luvosol, preluvosol, profunde, slabacide, eubazice, hidric echilibrate, custagnare temporarã de apã deasupraorizontului B, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi balcanice, mezo-terme, mezofile, mezo-eutrofe. Stratul arbo-rilor, compus din fag (Fagus sylvatica ssp.moesiaca, ssp. sylvatica), exclusiv saucu carpen (Carpinus betulus), mai rargorun (Quercus petraea s.l.), cer (Quercuscerris), frasin (Fraxinus excelsior), sorbde câmp (Sorbus torminalis), paltin decâmp (Acer platanoides), jugastru (Acercampestre), tei pucios (Tilia cordata), cireº(Prunus avium), plop tremurãtor (Populustremula), ulm (Ulmus glabra); are acoperirede 80–100% ºi înãlþimi de 25–30 m la100 de ani. Stratul arbuºtilor, dezvoltatvariabil, în funcþie de acoperirea arboretului,compus din Corylus avellana, Crataegusmonogyna, Cornus sanguinea, Ligustrumvulgare, Evonymus europaeus º.a. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor: dominat de Carexpilosa, cu elemente din flora de mull; învestul þãrii apare frecvent Aposeris foetida.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylva-tica, Carpinus betulus. Specii caracteristice:Carex pilosa, Galium schultesii. Alte speciiimportante: Anemone nemorosa, Asarumeuropaeum, Brachypodium sylvaticum,Campanula persicifolia, Carex digitata,C. sylvatica, Dactylis polygama, Dentariabulbifera, Euphorbia amygdaloides, Galiumodoratum, Lamium galebdolon, Lathyrusvernus, Melica uniflora, Poa nemoralis,Primula vulgaris, Pulmonaria officinalis,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forests(Symphyto – Fagion)EMERALD: 41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D221. Dacian Galiumschultesii beech-hornbeam forestEUNIS: G1.6D22. Dacian hairy sedgebeech/hornbeamAsociaþii vegetale: Carpino-FagetumPaucã 1941Tipuri de ecosisteme: 4125 Fãget cuCarex pilosa, 4225 Fãget cu carpen cuCarex pilosa.

196

2.4. Pãduri (4)

Ranunculus auricomus, Stellaria holostea,Viola reichenbachiana.

Literaturã selectivã: Beldie 1951; Ghiºaet al. 1971; Coldea 1975; Resmeriþã 1979;Coldea 1991; Doniþã et al. 1990.


R4120Pãduri moldave mixte de fag (Fagussylvatica) ºi tei argintiu (Tiliatomentosa) cu Carex brevicollis

Rãspândire: în Podiºul CentralMoldovenesc, în etajul nemoral, subetajulpãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.


Staþiuni: Altitudini: 200–400 m. Clima: T = 9,5–7,50C, P = 500–600 mm. Relief:versanþi slab – mediu înclinaþi, umbriþi, pla-touri. Roci: marne, gresii calcaroase, luturi.Soluri: de tip eutricambosol, faeoziom,profunde, slab acide, eubazice, hidric opti-male, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale, balcanice ºi cauca-ziene. Stratul arborilor, compus, în etajulsuperior, din fag (Fagus sylvatica ssp.moesiaca cu exemplare de F. orientalis,

F. taurica) ºi tei (Tilia tomentosa, T. platy-phyllos, T. cordata), cu exemplare de ulm(Ulmus glabra), frasin (Fraxinus excelsior,F. coriariaefolia), paltin (Acer platanoides),gorun (Quercus petraea), plop tremurãtor(Populus tremula), stejar pedunculat(Quercus robur), paltin (Acer pseudo-platanus), cireº (Prunus avium), iar înetajul inferior carpen (Carpinus betulus),jugastru (Acer campestre), sorb de câmp(Sorbus torminalis); are acoperire80–100% ºi înãlþimi de 25–30 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat,compus din Corylus avellana, Crataegusmonogyna, Ligustrum vulgare, Sambucusnigra, Cornus mas, C. sanguinea, Evony-mus verrucosus, Viburnum lantana; liane:Hedera helix. Stratul ierburilor ºi subarbuºti-lor, foarte bogat cu specii ale florei de mull(Galium odoratum, Asarum europaeum,Stellaria holostea etc.).


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Fagus sylvatica, Tilia tomentosa.Specii caracteristice: Corydalis cava ssp.marschaliana, Carex brevicollis. Alte speciiimportante: în flora vernalã: Allium ursi-num, Anemone nemorosa, A. ranuncu-loides, Corydalis solida, Isopyrum tha-lictroides, Dentaria glandulosa, D. bulbifera,D. quinquefolia; în flora estivalã: Athy-rium filix-femina, Ajuga reptans, Brachy-podium sylvaticum, Carex pilosa, C. sylva-tica, C. digitata, C. brevicollis, Circaealutetiana, Gymnocarpium robertianum,Glecoma hirsuta, Lamium galeobdolon,Lathyrus vernus, L. venetus, Mercurialisperennis, Platanthera bifolia, Paris quadri-folia, Pulmonaria officinalis, Salvia gluti-nosa, Sanicula europaea, Stachys sylva-tica, Stellaria media, Veronica chamaedris,Viola reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Dobrescu et Kovacs1973; Ivan et al. 1992; Sanda et al. 2001.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forests(Symphyto – Fagion)EMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D61 Moldavian Tilia –Corydalis beech forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Tilio-Corydali-FagetumDobrescu et Koracs 1973, Galio schultesii-Fagetum (Burduja et al. 1972) Chifu etªtefan 1994Tipuri de ecosisteme: 4316 Fãgetamestecat cu Asperula-Asarum-Stellaria.

197

2.4. Pãduri (4)

R4121Pãduri balcanice de fag (Fagussylvatica) ºi alun turcesc (Coryluscolurna) cu Knautia drymeia

Rãspândire: în puþine locuri din Banat(Muntele Domogled, Sasca Montanã) ºiPodiºul Mehedinþi, în etajul nemoral,subetajul pãdurilor de gorun ºi de amesteccu gorun.

Suprafeþe: câteva sute de ha.

Staþiuni: Altitudine: 200–500 m. Clima: T = 10,5–90C, P = 700–900 mm. Relief:versanþi, de la slab la puternic înclinaþi,umbriþi. Roci: calcare. Soluri: de tiprendzinã, eutricambosol profunde-mijlo-ciu profunde, slab acide-neutre, eubazice,hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi submediteraneene.Stratul arborilor, compus în etajul superiordin fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca),alun turcesc (Corylus colurna), tei (Tiliatomentosa), cu exemplare de frasin(Fraxinus excelsior), paltin de munte (Acerpseudoplatanus), iar, în etajul inferior, carpen(Carpinus betulus), mojdrean (Fraxinusornus), scoruº (Sorbus domestica); areacoperire de 80–100% ºi înãlþimi de25–30 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,slab dezvoltat cu exemplare de Cornusmas, Viburnum lantana, Ligustrum vulgare,Rosa pendulina, R. spinossima, Daphne

mezereum. Stratul ierburilor ºi subarbuºti-lor, dominat de speciile florei de mull ºispecii sudice.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica, Tilia tomentosa, Coryluscolurna. Specii caracteristice: Coryluscolurna. Alte specii importante: Asperulataurina, Asarum europaeum, Arabisturrita, Anthriscus sylvestris, Brachypodiumsylvaticum, Coronilla varia, Campanularapunculoides, C. persicifolia, Dactylispolygama, Dentaria bulbifera, Euphorbiaamygdaloides, Fritillaria orientalis, Knautiadrymeia, Lathyrus venetus, Melampyrumnemorosum, Melica uniflora, Moehringiatrinervia, Potentilla micrantha, Peltaria allia-cea, Poa nemoralis, Scutellaria altissima,Stellaria nemorum, Thalictrum aquilegi-folium, Viola reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Popescu et Samoilã1962.


R4122Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) ºi gorun (Quercus petraea) cu Galium kitaibelianum

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 411D12. Dacian Galium kitaibe-lianum beech forestEUNIS: G1.6D12. Dacian Galiumkitaibelianum beech forestAsociaþii vegetale: Hieracio rotundati-Fagetum (Vida 1963) Täuber 1987 galieto-sum kitaibeliani; (Galio kitaibelianii-Querce-tum petraeae Sanda et Popescu 1999)Tipuri de ecosisteme: –

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagus sylvaticaforest (Aremonio-Fagion)EMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D52 South CarpathianCorylus colurna beech forestEUNIS: G1.6D52. South CarpathianCorylus colurna beech forestAsociaþii vegetale: Corylo colurnae-Fagetum(Jov. 1955) Borh. 1963Tipuri de ecosisteme: –

198

2.4. Pãduri (4)

Rãspândire: în Defileul Oltului ºi Jiului ºipe Muntele Cozia, în etajul nemoral,subetajul pãdurilor de fag ºi amestec cu fag.

Suprafeþe: reduse, câteva sute de ha.

Staþiuni: Altitudini 600–800 m. Clima: T = 8,5–70C, P = 800–850 mm. Relief:versanþi mediu-puternic înclinaþi cuexpoziþii diferite. Roci: gneise, ºisturicristaline. Soluri: de tip districambosol,mijlociu profunde-superficiale, scheletice,acide, mezo-oligobazice, hidric echili-brate, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi submediteraneene.Stratul arborilor, compus în etajul superiorde fag (Fagus sylvatica) sau gorun(Quercus petraea) ºi fag cu amestec detei (Tilia tomentosa, T. cordata) iar înetajul inferior carpen (Carpinus betulus);are acoperire de 70–90% ºi înãlþimi de20–25 m la 100 ani. Stratul arbuºtilor, slabdezvoltat. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,caracterizat prin prezenþa speciilor Galiumkitaibelianum, Galium bailloni, Veronicabachofeni.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica, Quercus petraea. Speciicaracteristice Galium kitaibelianum, Galiumbailloni. Alte specii importante: Aremoniaagrimonioides, Calamagrostis arundi-nacea, Deschampsia flexuosa, Luzulaluzuloides, Potentilla micrantha, Primulacolumnae º.a.

Literaturã selectivã: Sanda et al. 1970;Coldea et A. Pop 1988; Coldea 1991.


R4123Pãduri dacice de gorun (Quercuspetraea), fag (Fagus sylvatica) ºicarpen (Carpinus betulus) cuCarex pilosa

Rãspândire: pe toate dealurile peri- ºiintracarpatice din sudul ºi estul þãrii, înetajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorunºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 45.000 ha, mai ales însudul þãrii (35.000 ha).

Staþiuni: Altitudini: 300–800 m. Clima: T = 9–60C, P = 600–800 mm. Relief:versanþi cu înclinãri ºi expoziþii diferite,mai mult umbrite la altitudini mici. Roci:variate, molase, marne, depozite luto-argiloase. Soluri: de tip luvosol pseudo-gleizat, profunde-mijlociu profunde, slab-moderat acide, mezobazice, hidric echili-brate dar cu stagnãri temporare de apãdeasupra orizontului B, mezobazice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din gorun(Quercus petraea, ssp. petraea, ssp.polycarpa, ssp. dalechampii), exclusivsau în amestec cu fag (Fagus sylvaticassp. sylvatica, moesiaca), cu exemplare destejar pedunculat (Quercus robur), cireº(Prunus avium), tei (Tilia cordata rar T.tomentosa), în etajul inferior carpen (Carpi-nus betulus), jugastru (Acer campestre)º.a.; are acoperire 80–90% ºi înãlþimi de

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9170 Galio-Carpinetumoak-hornbeam forestsEMERALD: !41.2 Oak-hornbeam forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.2C14 Dacian Carex pilosa-oak-hornbeam forestEUNIS: G1.A166 Carpathian hairy sedgeoak-hornbeam forestAsociaþii vegetale: –Tipuri de ecosisteme: 5225 Gorunet cucarpen cu Carex pilosa, 4625 Goruneto-fãget cu Carex pilosa.

199

2.4. Pãduri (4)

20–27 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,dezvoltat variabil, în funcþie de umbrire,compus din Corylus avellana, Cornussanguinea, Crataegus monogyna, Evony-mus europaeus, E. verrucosus, Ligustrumvulgare, Rosa canina, uneori Acer tata-ricum. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor.dominat de Carex pilosa cu elemente aleflorei de mull (Galium odoratum, Asarumeuropaeum, Stellaria holostea).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica). Speciicaracteristice: – . Alte specii importante:Ajuga reptans, Brachypodium sylva-ticum, Dactylis polygama, Euphorbiaamygdaloides, Genista tinctoria, Lamiumgaleobdolon, Lathyrus niger, L. venetus,Luzula luzuloides, Pulmonaria officinalis,Scrophularia nodosa, Stellaria holostea,Viola reichenbacjiana, Bromus bene-keni º.a.

Literaturã selectivã: Doniþã et al. 1992.


R4124Pãduri dacice de gorun (Quercuspetraea), fag (Fagus sylvatica) ºicarpen (Carpinus betulus) cuLathyrus hallersteinii

Rãspândire: în toate dealurile peri- ºiintracarpatice din vestul ºi centrul þãrii, înetajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91G0 Pannonic woods withQuercus petraea and Carpinus betulusEMERALD: 41.2 Oak-hornbeam forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.2C12 Dacian Lathyrushallersteinii oak-hornbeam forestsEUNIS: G1.A1C1 Dacian oak-hornbeamforestAsociaþii vegetale: Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975Tipuri de ecosisteme: 5216 Gorunet cucarpen cu Asperula-Asarum-Stellaria, 4616Goruneto-fãget cu Asperula-Asarum-Stellaria.

Pãdure mixtã de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvica) ºi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa

200

2.4. Pãduri (4)

Suprafeþe: circa 60.000 ha (din care47.000 în Podiºul Transilvaniei).

Staþiuni: Altitudini: 300–850 m. Clima: T = 9–60C, P = 600–800 mm. Relief:versanþi slab – mediu înclinaþi, cu expo-ziþii diferite, coame, platouri. Roci: variatemai ales molase, marne, gresii, calcaroase.Soluri: de tip eutricambosol, preluvosol,profunde, slab acide, eubazice, hidric opti-male, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din gorun(Quercus petraea, ssp. petraea, dale-champii), exclusiv sau cu amestec de fag(Fagus sylvatica ssp. sylvatica, ssp. moe-siaca) cu exemplare de cireº (Prunusavium), tei (Tilia cordata, T. platyphyllos,T. tomentosa), paltini (Acer pseudoplata-nus, A. platanoides), în etajul inferiorcarpen (Carpinus betulus), jugastru(Acer campestre), sorb de câmp (Sorbustorminalis), mãr (Malus sylvestris), pãr(Pyrus pyraster); are acoperire 80–100%ºi înãlþimi de 22–30 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, dezvoltat variabil, în funcþie de umbrã, compus din Corylus avellana,Crataegus monogyna, Evonymus euro-paeus, E. verrucosus, Cornus mas, C.sanguinea, Ligustrum vulgare, Staphyleapinnata, Sambucus nigra. Liane: Hederahelix, Clematis vitalba. Stratul ierburilorºi subarbuºtilor, cu specii ale florei de mull(Asarum europaeum, Galium odoratum,Stellaria holostea etc.).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica). Speciicaracteristice: Lathyrus hallersteinii. Altespecii importante: Ajuga reptans, A. gene-vensis, Brachypodium sylvaticum, Bromusbenekeni, Convallaria majalis, Dactylispolygama, Dentaria bulbifera, Euphorbiaamygdaloides, Geranium robertianum,

Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus,L. niger, Milium effusum, Mercurialis pere-nnis, Melica uniflora, Sanicula europaea,Viola mirabilis, V. odorata, V. reichenba-chiana º.a.



R4125Pãduri moldave mixte de gorun(Quercus petraea), fag (Fagussylvatica), tei (Tilia cordata) cuCarex pilosa

Rãspândire: în dealurile din nordul þãrii(Podiºul Sucevei, Dealurile Dorohoiului),în etajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun.


Staþiuni: Altitudini: 200–500 m. Clima: T = 9–80C, P = 600–700 mm. Relief:versanþi slab – mediu înclinaþi, cu diferiteexpoziþii, coame, platouri. Roci: marne,gresii calcaroase, depozite luto-argiloase.Soluri: de tip eutricambosol, faeoziom,luvosol, profunde, slab acide, eubazice,hidric optimale, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Y0 Dacian oak-hornbeamforestsEMERALD: 41.2 Oak-hornbeam forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.2C4 Southern sarmaticoak-lime-hornbeam forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: –Tipuri de ecosisteme: –

201

2.4. Pãduri (4)

compus, în etajul superior, din gorun(Quercus petraea ssp. petraea), teipucios (Tilia cordata), frasin (Fraxinusexcelsior), paltini (Acer pseudoplatanus,A. platanoides), cireº (Prunus avium),plop tremurãtor (Populus tremula), ulm(Ulmus glabra), la altitudini mai mari cuparticipare însemnatã a fagului (Fagussylvatica ssp. sylvatica), iar în etajul inferiorcarpen (Carpinus betulus), sorb (Sorbustorminalis), jugastru (Acer campestre), mãr(Malus sylvestris), pãr (Pyrus pyraster).Stratul arborilor, discontinuu din cauzaumbrei, compus din Corylus avellana,Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Evony-mus europaeus, Staphyllea pinnata, Rosacanina. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,bogat în specii ale florei de mull (Galiumodoratum, Asarum europaeum, Stellariaholostea).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica), Tiliacordata, Fraxinus excelsior, Carpinusbetulus. Specii caracteristice: – . Alte speciiimportante: flora vernalã: Anemone nemo-rosa, A. ranunculoides, Adoxa moscha-tellina, Allium ursinum, Corydalis cava, C. solida, Dentaria bulbifera, Galanthusnivalis, Ranunculus ficaria, Scilla bifolia;în flora estivalã: Ajuga reptans, Actaea spi-cata, Circaea lutetiana, Convallaria majalis,Carex pilosa, C. sylvatica, Dactylis poly-gama, Euphorbia amygdaloides, Lamiumgaleobdolon, Lathyrus vernus, Mercurialisperennis, Melica uniflora, Polygonatummultiflorum, Ranunculus auricomus, Pulmo-naria officinalis, Sanicula europaea, Stachyssylvatica, Salvia glutinosa, Viola mirabilis,V. odorata, V. reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Doniþã et al. 1990;Ivan et al. 1992.


R4126Pãduri moldave mixte de gorun(Quercus petraea), fag (Fagussylvatica) ºi tei argintiu (Tiliatomentosa) cu Carex brevicollis

Rãspândire: Podiºurile din estul Românieiºi Subcarpaþii de Curburã, în etajul nemo-ral, subetajul pãdurilor de gorun ºi deamestec cu gorun.


Staþiuni: Altitudini: 200–500 m. Clima: T = 9–7,50C, P = 500–650 mm. Relief:versanþi slab – mediu înclinaþi, cu diferiteexpoziþii, vãi largi, platouri, culmi late.Roci: marne, gresii calcaroase depozitelutoargiloase. Soluri: de tip faeoziom (solcenuºiu), luvosol, eutricambosol, profunde,slab acide, eubazice, hidric echilibrate (cuposibile deficite vara), eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, nemorale ºi caucaziene. Stratularborilor, compus, în etajul superior, dingorun (Quercus petraea ssp. petraea, dale-champii) frecvent ºi stejar pedunculat(Quercus robur), tei (Tilia tomentosa,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Y0 Dacian oak-hornbeamforestsEMERALD: !41.2 Oak-hornbeam forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.2C22 Moldo-Munteniansessile oak-hornbeam forestEUNIS: G1.A1C2 Moldo-Muntenian oak-lime-hornbeam forestAsociaþii vegetale: Aro orientalis –Carpinetum (Dobrescu et Kovacs 1973)Täuber 1992Tipuri de ecosisteme: 5416 ºleau degorun (tei argintiu, carpen) cu Asperula-Asarum-Stellaria, 6416 ºleau de pedunculat(+ gorun), tei argintiu, carpen cu Asperula-Asarum-Stellaria.

202

2.4. Pãduri (4)

T. platyphyllos, T. cordata), frasini (Fraxinusexcelsior, F. coriariaefolia), paltini (Acerplatanoides, A. pseudoplatanus), cireº(Prunus avium), ulmi (Ulmus glabra, U. minor), la altitudini mai mare cu parti-ciparea fagului (Fagus sylvatica ssp. moe-siaca), iar în etajul inferior carpen (Carpinusbetulus), jugastru (Acer campestre), sorbde câmp (Sorbus torminalis), mãr (Malussylvestris), pãr (Pyrus pyraster), arþar tãtã-rãsc (Acer tataricum); are acoperire 80–90%ºi înãlþimi de 22–30 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, în general dezvoltat variabil,este compus din Cornus mas, C. sangui-nea, Corylus avellana, Sambucus nigra,Staphyllea pinnata, Crataegus monogynaº.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, domi-nat de flora de mull (Galium odoratum,Asarum europaeaum, Stellaria holostea),cu unele specii de rãspândire regionalã(Carex brevicollis, Dentaria quinquefolia).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica), Tiliatomentosa, Fraxinus excelsior, Carpinusbetulus. Specii caracteristice: Carexbrevicollis, Dentaria quinquefolia. Altespecii importante: Allium ursinum, Arumorientale, Ajuga reptans, A. genevensis,Brachypodium sylvaticum, Carex sylvatica,C. pilosa, Dactylis polygama, Dentaria bulbi-fera, Euphorbia amygdaloides, Lathyrusvenetus, Mercurialis perennis, Melicauniflora, Polygonatum multiflorum, P. lati-folium, Ranunculus auricomus, Saniculaeuropaea, Scutellaria altissima, Stachyssylvatica, Salvia glutinosa, Scrophularianodosa, Viola mirabilis, V. hirta, V. odorata,V. reichenbachiana, Bromus benekeni.

Literaturã selectivã: Dobrescu et Kovacs1973; Doniþã et al. 1990; Ivan et al. 1992.


R4127Pãduri dacice mixte de gorun (Quercus petraea),fag (Fagus sylvatica) ºi tei argintiu (Tilia tomentosa) cuErythronium dens-canis

Rãspândire: în dealurile pericarpaticesudice ºi vestice, în etajul nemoral, sub-etajul pãdurilor de gorun ºi de amesteccu gorun.

Suprafeþe: circa 160.000 ha, din care43.000 ha în sud, 55.000 ha în vest,62.000 ha Podiºul Transilvaniei.

Staþiuni: Altitudini: 300–800 m. Clima: T = 9,5–6,50C, P = 800–1000 mm. Relief:versanþi slab–mediu înclinaþi, cu expoziþiidiverse, funduri de vãi, coame, platouri.Roci: molase, marne, gresii calcaroase.Soluri: de tip eutricambosol, profunde, slabacide, eubazice, hidric optimale, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din gorun(Quercus petraea ssp. petraea, ssp. dale-champii), tei (Tilia tomentosa mai rar T. cordata, T. platyphyllos), frasin (Fraxinusexcelsior), cireº (Prunus avium), paltin(Acer platanoides, A. pseudoplatanus),

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91L0 Illyrian oak-hornbeamforest (Erytronio-Carpinion)EMERALD: !41.2 Oak-hornbeam forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.2C24 Dacic sesille oak-lime-hormbeam forestEUNIS: G1.A164 Peri-Carpathian lime-oak-hornbeam forestAsociaþii vegetale: –Tipuri de ecosisteme: 5461 ºleau degorun (tei argintiu, carpen) cu Asperula-Asarum-Stellaria, 4516 ºleau de gorun ºifag (tei argintiu, carpen) cu Asperula-Asarum-Stellaria.

203

2.4. Pãduri (4)

ulm (Ulmus glabra, U. minor) uneori ºistejar pedunculat (Q. robur), iar în etajulinferior carpen (Carpinus betulus), jugastru(Acer campestre), sorb de câmp (Sorbustorminalis), mãr (Malus sylvestris), pãr(Pyrus pyraster), la altitudini mai mariparticipã în proporþie destul de mare fag(mai ales Fagus sylvatica ssp. moesiaca);are acoperire 80–100% ºi înãlþimi de25–30 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,dezvoltat variabil, compus din Corylusavellana, Cornus mas, Cornus sanguinea,Evonymus europaeus, Staphylea pinnata,Rosa canina, Crataegus laevigata º.a.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, bogat înspecii aparþinând florei de mull (Asarumeuropaeum, Galium odoratum, Stellariaholostea).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea, Fraxinus excelsior, Tiliatomentosa, Carpinus betulus (Fagus sylva-tica). Specii caracteristice: Erythroniumdens-canis, Aposeris foetida. Alte specii:în flora vernalã: Adoxa moschatelina, Ane-mone nemorosa, Allium ursinum, Cory-dalis cava, C. solida, Dentaria bulbifera,Galanthus nivalis, Isopyrum thalictroides,Scilla bifolia; în flora estivalã: Arum macu-latum, Ajuga reptans, A. genevensis,Asarum europaeum, Astragalus glycy-phyllos, Carex sylvatica, C. pilosa,Dactylis polygama, Euphorbia amygda-loides, Geranium robertianum, Lamiumgaleobdolon, Lathyrus vernus, L. venetus,Lilium martagon, Moehringia trinervia,Mercurialis perennis, Paris quadrifolia,Polygonatum multiflorum, P. latifolium,Pulmonaria officinalis, Sanicula europaea,Scrophularia nodosa º.a.



R4128Pãduri geto-dacice de gorun (Quercus petraea) cuDentaria bulbifera

Rãspândire: în toate dealurile României,în special în Subcarpaþii ºi podiºurileMoldovei, în dealurile vestice, PodiºulTransilvaniei, în etajul nemoral, subetajulpãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 196.000 ha, din care80.000 în centrul, 50.000 ha în estul, 36.000în vestul ºi 30.000 în sudul României.

Staþiuni: Altitudini: 200–700 m. Clima: T = 10,5–7,50C, P = 650–800 mm. Relief:versanþi slab-moderat înclinaþi, cu expo-ziþii diferite, mai mult umbrite, fundurilargi de vãi. Roci: molase, marne, gresii,depozite lutoase. Soluri: de tip eutri-cambosol, profunde, lutoase, eubazice,hidric optimale, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus în etajul superior din gorun(Quercus petraea ssp. petraea, ssp. dale-champii), exclusiv sau cu puþine exemplarede fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca,ssp. sylvatica), tei (Tilia cordata) în nord,toate speciile de tei în restul teritoriului,cireº (Prunus avium), stejar pedunculat(Quercus robur), cer, gârniþã (Quercuscerris, Q. frainetto), plop tremurãtor

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Y0 Dacian oak-hornbeam forestsEMERALD: !41.2 Oak-hornbeam forestsCORINE: –PAL.HAB: –EUNIS: –Asociaþii vegetale: Dentario bulbiferae-Quercetum petrae Resmeriþã (1974) 1975Tipuri de ecosisteme: 5116 Gorunet cuAsperula-Asarum-Stellaria.

204

2.4. Pãduri (4)

(Populus tremula), ulmi (Ulmus glabra,U. minor), paltini (Acer pseudoplatanus,Acer platanoides), iar în etajul inferiorjugastrul (Acer campestre), sorb (Sorbustorminalis), pãr ºi mãr pãdureþ (Pyruspyraster, Malus sylvestris); are acoperirede 80–90% ºi înãlþimi de 20–30 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat,compus din Corylus avellana, Crataegusmonogyna, Evonymus europaeus, E.verrucosus, Cornus sanguinea, Sambucusnigra, Ligustrum vulgare, Rhamnuscathartica º.a. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, bine dezvoltat, cu bogatãflorã de mull dominatã de Galium odora-tum, Asarum europaeum, Stellaria holostea.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea. Specii caracteristice: – .Alte specii importante: în flora vernalã,bogatã Corydalis cava, C. solida, Anemonenemorosa, A. ranunculoides, Allium ursi-num, Galanthus nivalis, Isopyrum thalictroi-des, Ficaria verna, Dentaria bulbifera,º.a., iar în flora estivalã, pe lângã speciiledominante, Ajuga reptans, A. genevensis,Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa,C. sylvatica, Convallaria majalis, Campa-nula rapunculoides, Dactylis polygama,Lamium galebdolon, Lathyrus vernus, L. niger, Mercurialis perennis, Millium effu-sum, Paris quadrifolia, Sanicula europaea,Bromus benekeni º.a.

Literaturã selectivã: Resmeriþã (1974)1975; Doniþã et al. 1990.


R4129Pãduri dacice de gorun (Quercuspetraea) ºi fag (Fagus sylvatica)cu Festuca drymeia

Rãspândire: pe dealurile din toatã þara,în etajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun, mai frecventîn sudul ºi vestul României.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !41.2 Oak-hornbeam forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.7A151. Getic pre-CarpathicFestuca drymeia oak forestEUNIS: G1.8713. Pre-Carpathian beech-sessile oak forestAsociaþii vegetale: Festuco drymeiae-Quercetum petraeae, Morariu et al. 1970Tipuri de ecosisteme: 5134 Gorunet cuLuzula luzuloides, 4636 Goruneto-fãgetcu Festuca drymeia, 4634 Goruneto-fãget cu Luzula luzuloides.

Pãdure dacicã de gorun (gorun ºi fag) cu Dentaria bulbifera

205

2.4. Pãduri (4)

Suprafeþe: circa 196.000 ha, din care59.000 ha în sud, 59.000 ha în vest ºi nord,78.000 ha în Transilvania.

Staþiuni: Altitudini: 300–700 m. Clima: T = 9–70C, P = 700–900 mm. Relief: versanþicu diferite înclinãri, de regulã repezi, expo-ziþii mai mult însorite. Roci: variate, în spe-cial silicioase. Soluri: de tip districambosolºi luvosol, mijlociu profunde, frecvent sche-letice, acide, mezobazice, hidric echilibrate,mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate despecii europene nemorale ºi balcanice.Stratul arborilor compus exclusiv dingorun (Quercus petraea ssp. polycarpa,ssp. dalechampii, ssp. petraea), sau cupuþin amestec de fag (Fagus sylvatica ssp.moesiaca), rar, carpen (Carpinus betulus),sorb de câmpie (Sorbus tominalis), cireº(Prunus avium); are acoperire 70–90% ºiînãlþimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, de regulã slab dezvoltat, compusdin Crataegus monogyna, Cornus mas,C. sanguinea, Ligustrum vulgare º.a. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, dominat deFestuca drymeia, în petece, mai mult saumai puþin întinse, ºi de Luzula luzuloides.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica). Speciicaracteristice: Festuca drymeia. Alte speciiimportante: Asperula odorata, Calama-grostis epigeios, Dentaria bulbifera,Euphorbia amygdaloides, Galium schulte-sii, Genista tinctoria, Glechoma hirsuta,Geum urbanum, Lamium galeobdolon,Melica uniflora, Poa nemoralis, Veronicaofficinalis, rar chiar Vaccinium myrtillus.

Literaturã selectivã: Morariu et al. 1970;Doniþã et al. 1990.


R4130Pãduri dacice de gorun (Quercuspetraea) ºi fag (Fagus sylvatica)cu Lembotropis nigricans

Rãspândire: în toatã þara, în etajulnemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºide amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 60.000 ha, mai frecventîn Podiºul Getic ºi dealurile vestice.

Staþiuni: Altitudini: 300–700 m. Clima: T = 9–70C, P = 700–900 mm. Relief: versanþirepezi, de regulã însoriþi, creste. Roci:molase, gresii silicioase, alte roci acide.Soluri: de tip districambosol, criptopodzol,superficale–mijlocii profunde, frecventscheletice, acide, oligobazice, hidric defi-citare, oligotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din gorun(Quercus petraea ssp. polycarpa), exclu-siv sau în amestec cu fag (Fagus sylvaticassp. sylvatica), în etajul inferior rar jugastru(Acer campestre), pãr pãdureþ (Pyruspyraster), sorb (Sorbus torminalis); areacoperire 60–80% ºi înãlþimi de 20–28 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor, neuniformdezvoltat, compus din Crataegus mono-gyna, Rosa canina, Ligustrum vulgare,Evonymus verucosus. Stratul ierburilor ºi

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !41.5 Acidophilous oak forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.5731 Black broom-oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Cytiso – Quercetumpetraeae Paucã 1941, Querco petraeae –Fagetum Resmeriþã 1974Tipuri de ecosisteme: 5131 Gorunet cuCytisus-Genista 4634 Goruneto-fãget cuLuzula luzuloides.

206

2.4. Pãduri (4)

subarbuºtilor dominat de specii de Cytisus(C. nigricans, C. hirsutus), asociate cuLuzula luzuloides ºi alte specii acidofile.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica). Speciicaracteristice: Cytisus nigricans. Alte speciiimportante: Brachypodium sylvaticum,Dactylis polygama, Deschampsia fle-xuosa, Galium cruciata, Genista tinctoria,G. pilosa, Hieracium umbellatum, H. pilo-sella, Poa nemoralis, Veronica chamaedris,V. officinalis.

Literaturã selectivã: Paucã 1941;Resmeriþã 1974; Doniþã et al. 1990.


R4131Pãduri dacice de gorun (Quercuspetraea) ºi fag (Fagus sylvatica)cu Vaccinium-Calluna

Rãspândire: în puþine locuri din þarã(Dealurile Codrului, Dealurile Tazlãului),în etajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: suprafeþe punctuale, mici ºisuprafaþa totalã ocupatã redusã, deordinul a câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 400–750 m. Clima: T = 8–70C, P = 700–900 mm. Relief: creste,versanþi repezi cu expoziþii diferite. Roci:gresii silicioase, alte roci foarte acide.Soluri: de tip podzol, criptopodzol, pre-podzol, superficiale pânã la mijlociu pro-funde, uneori scheletice, foarte acide, oligo-bazice, hidric echilibrate, oligotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi boreale. Stratul arbo-rilor, compus exclusiv din gorun (Quercuspetraea ssp. petraea ºi ssp. polycarpa),sau cu amestec de fag (Fagus sylvaticassp. sylvatica), rar mesteacãn (Betulapendula), uneori pin silvestru (Pinussylvestris); are acoperire 60–80% ºiînãlþimi de 15–18 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor de regulã lipseºte; rare exemplarede Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor ºi

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !41.5 Acidophilous oak forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.571232 Dacian bilberry-sessile oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Vaccinio-Quercetumpetraeae Morariu et al. 1970Tipuri de ecosisteme: 5144 Gorunet cuVaccinium-Calluna.

Pãdure dacicã de gorun cu Lembotropis nigricans

207

2.4. Pãduri (4)

subarbuºtilor dominat de Vaccinium myrti-llus ºi Calluna vulgaris. Stratul muºchilorfragmentar, compus din Polytrichum sp. etc.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica). Speciicaracteristice: Calluna vulgaris. Altespecii importante: Anthennaria dioica,Bruckenthalia spiculifolia, Calamagrostisepigeios, Dactylis polygama, Deschampsiaflexuosa, Hieracium umbellatum, H. sabau-dum, Luzula luzuloides, L. pilosa, Majanthe-mum bifolium, Melampyrum pratense, Poanemoralis, Rumex acetosella, Veronicaofficinalis, Vaccinium vitis-idaea.

Literaturã selectivã: Morariu et al. 1970;Doniþã et al.1990.


R4132Pãduri panonic-balcanice degorun (Quercus petraea) ºi cer(Q. cerris) (fag) (Fagus sylvatica)cu Melittis melissophyllum

Rãspândire: frecvent în dealurile ºimunþii joºi din partea de vest ºi de sud a

României, în etajul nemoral, subetajul pãdu-rilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 180.000 ha din care110.000 în vestul ºi 70.000 ha în sudulRomâniei.

Staþiuni: Altitudini 200–600 m. Clima: T = 10–7,50C, P = 700–900 mm. Relief:versanþi mediu-puternic înclinaþi cuexpoziþii mai frecvent însorite, culmi. Roci:molase, marne, gresii, tufuri vulcanice,andezite. Soluri: de tip preluvosol, mijlo-ciu profunde-profunde, în parte schele-tice, luto-argiloase, acide, mezobazice,hidric echilibrate, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi submediteraneene.Stratul arborilor, compus în etajul superiordin gorun (Quercus petraea ssp. polycarpa,dalechampii, ssp. petraea), ºi cer (Q. cerris)în proporþii diferite, exclusiv sau cu puþinamestec de tei (Tilia tomentosa), fag(Fagus sylvatica ssp. moesiaca), cireº(Prunus avium), paltin (Acer platanoides),iar în etajul inferior sorb de câmp (Sorbustorminalis), jugastru (Acer campestre),mojdrean (Fraxinus ornus), arþar tãtãrãsc(Acer tataricum), mãr ºi pãr pãdureþ (Malussylvestris, Pyrus pyraster); uneori ºi carpen;are acoperire de 0,7–0,8 ºi înãlþimi de20–30 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,în general variabil dezvoltat, compus dinCornus mas, Crataegus monogyna, C. laevi-gata, Evonymus verrucosus, E. europaeus,Ligustrum vulgare, Viburnum lantana. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor de tip Glechoma-Geum ºi Asperula-Asarum-Stellaria.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea, Q. cerris. Specii caracte-ristice: – . Alte specii importante: Ajugagenevensis, Brachypodium sylvaticum,Cruciata glabra, Chamaecytisus albus,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91M0 Pannonian – BalkanicTurkey oak – sessile oakEMERALD: !41.7 Thermophilous and supra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.7696 Pre-Carpathian Quercuscerris-Qercus petraea forestsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Quercetum petraeae-cerris Soó (1957) 1969Tipuri de ecosisteme: 7724 Goruneto-ceretcu Glechoma-Geum.

208

2.4. Pãduri (4)

Ch. austriacus, Campanula persicifolia,Carex pilosa, C. divulsa, Dactylispolygama, Digitalis grandiflora, Festucaheterophylla, Glechoma hirsuta, Lamiumgaleobdolon, Lathyrus niger, L. venetus,Lythospermum purpurocoeruleum, Lychniscoronaria, Luzula luzuloides, Melittismelissophyllum, Pulmonaria officinalis,Primula acaulis, Poa angustifolia, P. nemo-ralis, Potentilla micrantha, Sedum cepaea,Tamus communis, Veronica chamaedris,V. officinalis, Vicia cassubica, º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1957; Doniþã etal. 1990; Ivan et al. 1992.


R4133Pãduri balcanice de gorun (Quercuspetraea) cu Helleborus odorus

Rãspândire: în munþii ºi dealurile joasedin vestul Olteniei ºi sudul Banatului(Podiºul Mehedinþi, Munþii Almãj, Locvei,Dognecei), în etajul nemoral, subetajulpãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: reduse, de ordinul câtorvamii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 300–500 m. Clima: T = 10–90C, P = 800–900 mm. Relief:

versanþi mediu–puternic înclinaþi cu expo-ziþii însorite, culmi, platouri. Roci: calcare,pe alocuri ºisturi cristaline. Soluri: de tipluvosol, preluvosol mijlociu profunde-profunde, pe alocuri cu schelet, mezo-bazice, hidric echilibrate (cu posibile deficitevara), mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi balcanice. Stratularborilor compus exclusiv din gorun(Quercus petraea, ssp. polycarpa, ssp.dalechampii), sau cu puþin amestec detei (Tilia tomentosa, T. cordata), paltin (Acerpseudoplatanus), uneori fag (Fagus sylva-tica ssp. moesiaca), iar în etajul inferiorjugastru (Acer campestre), mojdrean(Fraxinus ornus), sorb de câmp (Sorbustorminalis), carpen (Carpinus betulus);are acoperire 70–90% ºi înãlþimi de20–25 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,bine dezvoltat, conþine Cornus mas,Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus,E. verrucosus. Stratul ierbos ºi subarbustivare ca specii reprezentative Aremoniaagrimoniodes ºi Helleborus odorus.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea. Specii caracteristice:Helleborus odorus. Alte specii importante:Galium odoratum, Asperula taurina, Brachy-podium sylvaticum, Carex pilosa, Dactylispolygama, Galium mollugo, Lathyrusvenetus, Tanacetum corymbosum,Lychnis coronaria, Lithospermum purpuro-coeruleum, Piptatherum virescens, Ruscusaculeatus, R. hypoglossum, Sedum maxi-mum, Tamus communis, Vincetoxicumhirundinaria, Viola hirta.

Literaturã selectivã: Hoborka 1980;Ivan et al. 1992.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 91M0 Pannonian – BalkanicTurkey oak – sessile oakEMERALD: !41.7 Thermophilous and supra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.7H152 Getic-pre-CarpathicAremonia oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Aremonio-Quercetumpetraeae Hoborka 1980Tipuri de ecosisteme: –

209

2.4. Pãduri (4)

R4134Pãduri vest-pontice de gorun (Quercus petraea) cuMercurialis ovata

Rãspândire: în Dobrogea de Nord, lainterferenþa etajului submediteraneeancu cel nemoral, rar ºi în vestul þãrii(Podiºul Mehedinþi, Defileul Dunãrii).

Suprafeþe: restrânse, circa 10.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 200–450 m. Clima: T = 10–80C, P = 500–600 mm. Relief:versanþi mediu – puternic înclinaþi, înso-riþi, culmi. Roci: calcaroase ºi loessuri(Dobrogea). Soluri: de tip rendzinic saufaeoziomuri, mijlociu profunde, schele-tice, hidric deficitare, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate despecii europene balcanice ºi submedi-teraneene. Stratul arborilor, compus dingorun (Quercus petraea, ssp. polycarpa,ssp. dalechampii), mojdrean (Fraxinusornus), cãrpiniþã (Carpinus orientalis), la carese pot asocia frasini (Fraxinus excelsior iarF. coriariaefolia numai în Dobrogea), uneoritei (Tilia tomentosa), jugastru (Acercampestre); are acoperire de 40–70% ºiînãlþimi de 14–16 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, dezvoltat suficient, este compusmai ales din Cornus mas, Crataegus mono-gyna, Evonymus verrucosus, uneori ºiCotinus coggygria. Stratul ierburilor ºi

subarbuºtilor este format din speciisudice, cu frecvenþã mare a speciilorLithospernum purpurocaeruleum ºiMercurialis ovata (în Dobrogea).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea ssp. polycarpa, ssp. dale-champii, Fraxinus ornus, Carpinusorientalis. Specii caracteristice: – . Altespecii importante: Asparagus tenuifolius,Brachypodium sylvaticum, Lathyrus niger,L. venetus, Melica uniflora, Myrrhoidesnodosa, Poa nemoralis, Polygonatum lati-folium, Potentilla micrantha, Piptatherumvirescens, Sedum maximum, Tamuscommunis (în vest), Viola hirta, Vinceto-xicum hirundinaria, Veronica chamaedris.

Literaturã selectivã: Dihoru et Doniþã1970; Ivan et al. 1992.


R4135Pãduri vest–pontice mixte degorun (Quercus petraea),tei argintiu (Tilia tomentosa) ºicarpen (Carpinus betulus) cuCarpesium cernuum

Rãspândire: în sud-estul României, înspecial în Dobrogea de Nord, în etajul

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Z0 Moesian Silver limewoodsEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.2C23 Western-Potic sessilleoak-hornbeam-ash forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Tilio tomentosae-Carpinetum betuli Doniþã 1968Tipuri de ecosisteme: –

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.76831 Dobrogean Paeonia-sessile oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Fraxino orni-Quercetumdalechampii Doniþã 1970, Orno-Quercetumpraemoesiacum Roman 1974Tipuri de ecosisteme: –

210

2.4. Pãduri (4)

nemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºide amestec cu gorun.


Staþiuni: Altitudini: 200–450 m. Clima: T = 10–90C, P = 500–600 mm. Relief:versanþi slab – mediu înclinaþi, de regulãumbriþi, platouri, vãi adãpostite. Roci: îngeneral loess ºi material aluvionat pe vãi.Soluri: de tip eutricambosol profunde, euba-zice, hidric echilibrate (reavãne), eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene ºi balcanice. Stratul arborilor,compus din gorun (Quercus petraea ssp.dalechampii, ssp. petraea), tei argintiu(Tilia tomentosa), carpen (Carpinusbetulus), frasin (Fraxinus excelsior), curare exemplare de stejar pedunculat(Quercus robur), Acer campestre, A. plata-noides, Ulmus glabra, Sorbus torminalis,Fraxinus ornus, Tilia cordata; are acope-rire de 80–90% ºi înãlþimi de 18–22 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor estefragmentar, mai dezvoltat în luminiºuri,compus din Cornus mas, Crataegus mono-gyna, C. pentagyna, Corylus avellana,Ligustrum vulgare, Viburnum lantana º.a.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, dezvoltatvariabil, are sinuzie vernalã sãracã (Scillabifolia, Corydalis solida, Dentaria bulbi-fera), iar în sinuzia de varã specii mezofile(Mercurialis perennis, Pulmonaria obscura,Ajuga reptans, Galium odoratum), dar ºispecii sudice xeromezofile (Scutellariaaltissima, Lithospermum purpurocoeru-leum, Mercurialis ovata, Viola suavis etc.).

Valoare conservativã: ridicatã.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Quercus petraea (ssp. div.), Tiliatomentosa, Carpinus betulus, Fraxinusexcelsior. Specii caracteristice: Carpe-sium cernuum, Crataegus pentagyna.

Alte specii importante: Arum orientale,Astragalus glycyphyllos, Brachypodiumsylvaticum, Bromus benekeni, Carex digi-tata, C. divulsa, Dactylis polygama, Geumurbanum, Glecoma hirsuta, Hedera helix,Lapsana communis, Melica uniflora, Poanemoralis, Polygonatum latifolium, Potenti-lla micrantha, Scrophularia nodosa, Violahirta, V. reichenbachiana.

Literaturã selectivã: Doniþã 1968; Sandaet al. 2001.


R4136Pãduri vest-pontice mixte degorun (Quercus petraea), teiargintiu (Tilia tomentosa) ºicãrpiniþã (Carpinus orientalis) cuNectaroscordum siculum

Rãspândire: în sud-estul României, maiales în Dobrogea, în partea inferioarã aetajului nemoral, subetajului de pãduride gorun ºi de amestec cu gorun.


Staþiuni: Altitudini: 200–450 m. Clima: T = 10–90C, P = 500–600 mm. Relief:versanþi cu diferite înclinãri ºi expoziþii, în

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Z0 Moesian silver limewoodsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.76832 Dobrogean sessileoak-lime oriental hornbeam ash forestEUNIS: G1.7683 Dobrogean orientalhornbeam-lime-oak forestAsociaþii vegetale: Nectaroscordo-Tilietum tomentosae Doniþã 1970Tipuri de ecosisteme: –

funcþie de altitudine, în etajul pãdurilormezofile, pe versanþi umbriþi în etajul pãdu-rilor submediteranene. Roci: calcaroase,uneori acoperite cu un strat subþire de loess.Soluri: de tip faeoziom ºi eutricambosol,mijlociu profunde pânã la superficiale, deregulã scheletice, eubazice, hidric defi-citare, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate din speciibalcanice ºi europene. Stratul arborilor,compus din gorun (Quercus petraea ssp.dalechampii, ssp. petraea), tei (Tiliatomentosa, T. platyphyllos), frasini (Fraxi-nus excelsior, F. coriariaefolia, F. ornus),mai rar stejar brumãriu (Q. pedunculiflora),cãrpiniþa (Carpinus orientalis), Sorbustorminalis, Acer campestre; are acoperire80–85% ºi înãlþimi de 16–20 m la 100 deani. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat, estecompus din Cornus mas, Evonymus verru-cosus, Viburnum lantana º.a. Stratul ierbu-rilor ºi subarbuºtilor are în sinuzia vernalãNectaroscordum siculum ºi Paeoniaperegrina, iar în cea estivalã, relativ slabdezvoltatã, specii sudice (Mercurialis ovata,Lithospermum purpurocoeruleum, Pipta-therum virescens º.a.).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (toate subspeciile), Tiliatomentosa, Fraxinus excelsior. Speciicaracteristice: Nectaroscordum siculum.Alte specii: Arabis turrita, Arum orientale,Brachypodium silvaticum, Bromus bene-keni, Clinopodium vulgare, Dactylis poly-gama, Geum urbanum, Hedera helix,Glecoma hirsuta, Melica uniflora, Poanemoralis, Polygonatum latifolium, Potenti-lla micrantha, Vincetoxicum hirundinaria,Viola hirta.

Literaturã selectivã: Dihoru et Doniþã1970; Sanda et al. 2001.


R4137Pãduri vest-pontice mixte degorun (Quercus petraea) ºi tei cufrunzã mare (Tilia platyphyllos)cu Galanthus plicatus

Rãspândire: numai în Dobrogea de Nord,în etajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun.


Staþiuni: Altitudini: 200–450 m. Clima: T = 10,5–90C, P = 500–600 mm. Relief:cumpene înguste, plane ºi treimea supe-rioarã a versanþilor umbriþi alãturaþi, puternicînclinaþi. Roci: gresii calcaroase. Soluri: detip rendzinã, superficiale, bogate în humusºi schelet calcaros, eubazice, hidric defi-citare în timpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciibalcanice ºi europene. Stratul arborilor,compus din gorun (Quercus petraea ssp.dalechampii), tei (Tilia platyphyllos, T.tomentosa), frasini (Fraxinus excelsior, F. coriariaefolia, F. ornus), cãrpiniþa (Carpi-nus orientalis), rar Sorbus torminalis, Acercampestre, Acer platanoides; are acoperireredusã (40–50%) ºi înãlþimi de 14–16 m la100 de ani. Stratul arbuºtilor, de regulãputernic dezvoltat (acoperire 15–40%),compus mai ales din Cornus mas, cu parti-ciparea speciilor Crataegus monogyna,Viburnum lantana, Evonymus verrucosusº.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, puternic

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Z0 Moesian silver limewoodsEMERALD: !41.7 Thermophilous and supra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.76834 Western-Pontic sessileoak-lime-oriental hornbeam-Galanthus forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Galantho plicatae-Tilietum tomentosae Doniþã 1968Tipuri de ecosisteme: –

211

2.4. Pãduri (4)

212

2.4. Pãduri (4)

dezvoltat, primãvara (acoperire pânã la100%), constituit din Anthriscus cerefolium,Galanthus plicatus, Corydalis bulbosa,Allium rotundum, cu acoperire mai redusãîn timpul verii când stratul ierbos este consti-tuit din elemente ale florei de mull.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus dalechampii, Tilia platyphyllos,T. tomentosa, Carpinus orientalis, Fraxinusornus. Specii caracteristice: Galanthus pli-catus. Alte specii importante: Arabis turrita,Arum orientale, Brachypodium sylvaticum,Dactylis polygama, Galium aparine, Gle-coma hirsuta, Geum urbanum, Hederahelix, Melica uniflora, Mercurialis ovata,M. perennis, Nectaroscordum siculum,Piptatherum virescens, Poa nemoralis,Pulmonaria obscura, Veronica hede-rifolia, Vincetoxicum hirundinaria, Violahirta, V. reichenbachiana, V. suavis º.a.

Literaturã selectivã: Dihoru et Doniþã 1970.


R4138Pãduri dacice de gorun (Quercuspetraea) ºi stejar pedunculat (Q. robur) cu Acer tataricum

Rãspândire: în Podiºul Transilvaniei,mai frecvent în centrul podiºului (CâmpiaTransilvaniei) ºi teritoriile înconjurãtoare,în etajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun.


Staþiuni: Altitudini: 300–500 m. Clima: T = 9–80C, P = 600–800 mm. Relief:versanþi slab – mediu înclinaþi cu expoziþiiîn general umbrite, culmi. Roci: marne,gresii, nisipuri, tufuri. Soluri: de tip eutri-cambosol, preluvosol, profunde, luto-argi-loase, eubazice, hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi continentale. Stratularborilor compus, în etajul superior, dinstejar pedunculat ºi gorun (Quercus robur,Q. petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii),cu puþine exemplare de cireº (Prunusavium), frasin (Fraxinus excelsior), teipucios (Tilia cordata), paltini (Acer pseu-doplatanus, A. platanoides), iar în etajulinferior arþar tãtãresc (Acer tataricum), cuexemplare de jugastru (Acer campestre),carpen (Carpinus betulus), sorb de câmp(Sorbus torminalis), mãr ºi pãr pãdureþ(Malus sylestris ºi Pyrus pyraster); areacoperire de 80–90% ºi înãlþimi de20–25 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,bine dezvoltat, compus din Corylus ave-llana, Crataegus monogyna, Prunus spi-nosa, Rosa canina, Evonymus europaeus,E. verrucosus, Cornus sanguinea, Ligustrumvulgare, Sambucus nigra. Stratul ierbu-rilor ºi subarbuºtilor bine dezvoltat, de tipAsperula odorata – Asarum europaeum– Stellaria holostea.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur, Q. petraea. Specii caracte-ristice: Helleborus purpurascens. Altespecii importante: Ajuga reptans, Brachy-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic andmedio-European oak or oak-hornbeamforests of the Carpinium betuliEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.2C13 Dacian tatar mapleoak-hornbeam forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Aceri tatarico-Quercetum petraeae-roboris (Soó 1951)em. Zolyomi 1957Tipuri de ecosisteme: 6716 Goruneto-stejãret cu Asperula-Asarum-Stellaria.

podium sylvaticum, Carex michelii, C. divulsa, Iris pseudocyperus, Melampy-rum bihariense, Melica uniflora, Potentillaalba, Pulmonaria mollis, Viola reichenba-chiana.

Literaturã selectivã: Soó 1957; Zolyomi etal. 1957; Doniþã et al. 1990; Ivan et al. 1992.


R4139Pãduri getice de stejar pedunculat(Quercus robur) ºi gorun (Q. petraea) cu Carex praecox

Rãspândire: în estul Podiºului Getic, întrePloieºti ºi Piteºti, în etajul nemoral, subetajulpãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.


Staþiuni: Altitudine 200–400 m. Clima: T = 10–90C, P = 600–700 mm. Relief: pie-monturi întinse plane, slab fragmentate.Roci: depozite de molase, cu conþinut ridi-cat de argilã. Soluri: de tip luvosol, profund,pseudogleizat în orizontul B, mezobazic,cu umiditate alternantã (umed primãvara,uscat vara), mezotrofic.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din stejar

pedunculat (Quercus robur), exclusivsau în amestec variabil cu gorun (Quercuspetraea), cu puþine exemplare de ulmi(Ulmus procera, U. minor), plop tremu-rãtor (Populus tremula), iar în etajul infe-rior arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), jugastru(Acer campestre), pãr pãdureþ (Pyruspyraster); are o acoperire de 70–90% ºiînãlþimi de 20–28 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, dezvoltat variabil, compus dinCrataegus monogyna, Corylus avellana,Prunus spinosa, Ligustrum vulgare,Rhamnus cathartica, Frangula alnus,Viburnum lantana. Stratul ierburilor ºiarbuºtilor, bine dezvoltat dominat de Poaangustifolia, Carex praecox.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur (Q. petraea). Specii caracte-ristice: – . Alte specii: Agrostis stoloni-fera, Brachypodium sylvaticum, Carexcaryophillea, Carex divulsa, C. contigua,C. tomentosa, Calamagrostis epigeios,Dactylis polygama, Galium mollugo, G.cruciata, Glecoma hirsuta, Geum urbanum,Juncus effusus, Lysimachia nummularia,Lamium galeobdolon, Polygonatum lati-folium, Scrophularia nodosa, Veronicachamaedris, V. officinalis, º.a.



Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.57143 Pre-Carpathian Carexpraecox pedunculate oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: –Tipuri de ecosisteme: 6132 Stejãret depedunculat cu Poa-Carex praecox, 6732Goruneto-stejãret cu Poa-Carex praecox.

213

2.4. Pãduri (4)

214

2.4. Pãduri (4)

R4140Pãduri daco-balcanice de gorun(Quercus petraea), cer (Q. cerris)ºi tei argintiu (Tilia tomentosa) cuLychnis coronaria

Rãspândire: pe dealurile ºi munþii joºidin vestul Olteniei, Banat, Criºana, în etajulnemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºiamestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 25.000 ha, din care15.000 în vestul în sudul României.

Staþiuni: Altitudini 300–600 m. Clima: T = 9,5–7,50C, P = 750–925 mm. Relief:versanþi cu diferite înclinãri ºi expoziþiimai mult însorite. Roci: ºisturi, calcare,tufuri, molase. Soluri: de tip preluvosol,luvosol, eutricambosol, profunde-mijlociuprofunde, lutoargiloase, slab acide, euba-zice, hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciibalcanice. Stratul arborilor, compus înetajul superior din gorun (Quercus petraeassp. polycarpa, ssp. dalechampii, ssp.petraea) ºi cer (Quercus cerris) în proporþiivariate, tei (Tilia tomentosa), mai rar gârniþa (Q. frainetto), fag (Fagus sylvatica ssp.

moesiaca), cireº (Prunus avium), tei (T. platyphyllos, T. cordata), iar în etajulinferior frecvent carpen (Carpinus betulus)ºi exemplare de arþar tãtãrãsc (Acer tata-ricum), sorb de câmp (Sorbus torminalis),mojdrean (Fraxinus ornus), jugastru (Acercampestre), pãr pãdureþ (Pyrus pyraster):are acoperire de 80–100% ºi înãlþimi de22–30 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,de regulã dezvoltat variabil, compus dinCornus mas, Cornus sanguinea, Cratae-gus monogyna, Evonymus verrucosus,Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rosacanina, Viburnum lantana ºi altele. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, dezvoltat variabil,cu specii nemorale ºi sudeuropene.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea, Q. cerris, Tilia tomentosa,Carpinus betulus. Specii caracteristice: – .Alte specii importante: Aremonia agrimo-nioides, Brachypodium sylvaticum, Campa-nula persicifolia, C. rapunculoides, Carexpilosa, Calamintha acinos, Dactylis poly-gama, Euphorbia amygdaloides, Fragariavesca, Glechoma hirsuta, Geum urbanum,Helleborus odorus (numai în sud), Hype-ricum perforatum, Lathyrus vernus, L. vene-tus, L. niger, Lychnis coronaria, Tanacetumcorymbosum, Lithospermum purpuro-coeruleum, Melica uniflora, Potentillamicrantha, Polygonatum latifolium, P.multiflorum, Poa nemoralis, Rubus hirtus,Ruscus aculeatus, Sedum cepaea, Ste-llaria holostea, Tamus communis, Trifoliummedium, Veronica chamaedris, Viola hirta,V. reichenbachiana, Vincetoxicum hirundi-naria.

Literaturã selectivã: Soó 1957; Hoborka1980; Doniþã et al. 1990; Ivan et al. 1992.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 91M0 Pannonian – Balkanicturkey oak – sessile oak forestEMERALD: !41.7 Thermophilous and supra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.7696 Pre-Carpathian Quercuscerris-Q. petraea forestEUNIS: G1.7686 Pre-Carpathian Quercuscerris-Q. petraea forestAsociaþii vegetale: Tilio argenteae-Quercetum petraeae-cerris Soó 1957,Quercetum petraeae-cerris Soó (1957) 1969,tilietosum tomentosae Pop et Cristea 2000Tipuri de ecosisteme: –

215

2.4. Pãduri (4)

R4141Pãduri daco-balcanice de gorun (Quercus petraea) ºicastan (Castanea sativa) cuGenista tinctoria

Rãspândire: numai în nord, în vecinãtatealocalitãþii Baia Mare, ºi în sud, în vecinã-tatea localitãþilor Tismana-Horezu, în etajulnemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºiamestec cu gorun.

Suprafeþe: câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini 300–500 m. Clima T = 8–7,50C, P = 800–1000 mm, în nord,ºi 750–850 mm, în sud. Relief: versanþimoderat-puternic înclinaþi, însoriþi, însituaþii de adãpost creat de munþii înve-cinaþi. Roci: în general roci acide. Soluri:de tip luvosol, profunde, acide, mezobazicehidric echilibrate, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate din speciisubmediteraneene. Stratul arborilor compus,în etajul superior, din castan (Castaneasativa) ºi gorun (Quercus petraea ssp. dale-champii, ssp. petraea) în proporþii diferite,cu amestec de fag (Fagus sylvatica), paltinde munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tiliaplatyphyllos, T. cordata, T. tomentosa însud), cireº (Prunus avium), plop tremurãtor(Populus tremula), mesteacãn (Betulapendula), iar în etajul inferior jugastru (Acercampestre), carpen (Carpinus betulus),sorb de câmp (Sorbus torminalis); are

acoperire de 80–100% ºi înãlþimi de 20–30 m la 100 de ani. În ultimii ani, în pãdu-rile cu castan de la Baia Mare s-au prodususcãri masive ale acestei specii din cauzainfectãrii cu Cryphonectria parasitica. Stratularbuºtilor, dezvoltat variabil, compus dinCornus mas, C. sanguinea, Corylus ave-llana, Crataegus monogyna, Evonymuseuropaeus, Ligustrum vulgare, Rosacanina, Viburnum opulus, º.a. Stratul ierbu-rilor ºi subarbuºtilor este constituit dinspecii acidofile.


Compoziþie floristicã: specii edificatoare:Castanea sativa, Quercus petraea. Speciicaracteristice: – . Alte specii importante:Genista tinctoria, Lysimachia punctata,Laserpitium prutenicum, Rubus hirtus, R.idaeus, Selinum carvifolia, Veronicaofficinalis, ca ºi speciile Calamagrostisepigeios ºi Luzula luzuloides º.a.

Literaturã selectivã: Sanda et al. 2001.


R4142Pãduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) ºi alun turcesc (Corylus colurna) cuPaeonia dahurica

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.7A153 Getic-pre-CarpathicCorylus colurna-sessile oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Orno-Quercetumpraemoesicum Roman 1974 subass.coryletosum colurnaeTipuri de ecosisteme: –

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9260 Castanea sativa woodsEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.57331 Pre-Carpathianchestnut-sessile oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Castaneo-QuercetumHorvat 1938Tipuri de ecosisteme: –

216

2.4. Pãduri (4)

Rãspândire: în Podiºul Mehedinþi ºi MunþiiAninei, în etajul nemoral, subetajul pãdu-rilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: reduse, câteva sute de ha.

Staþiuni: Altitudini 200–400 m. Clima: T = 11–9,50C, P = 750–850 mm. Relief:versanþi mediu-puternic înclinaþi, însoriþi.Roci: calcaroase. Soluri: de tip eutri-cambosol, luvosol, mijlocii-profunde cuschelet eubazic, hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene ºi caucaziene. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din gorun(Quercus petraea ssp. dalechampii, ssp.polycarpa), alun turcesc (Corylus colurna)ºi tei (Tilia tomentosa), iar în etajul inferiordin mojdrean (Fraxinus ornus), cãrpiniþã(Carpinus orientalis), carpen (C. betulus),jugastru (Acer campestre), sorbi (Sorbustorminalis, S. domestica), pãr (Pyruspyraster); are acoperire de 70–100% ºiînãlþimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, bine dezvoltat, compus dinCornus mas, Crataegus monogyna. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, cu multe speciisudice, submediteraneene ºi o serie despecii nemorale.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea, Corylus colurna, Tiliatomentosa. Specii caracteristice: – . Altespecii importante: Arum orientale, Campa-nula persicifolia, Dactylis polygama, Geumurbanum, Glechoma hirsuta, Hordelymuseuropaeus, Lychnis coronaria, Lathyrusniger, L. venetus, Myrrhoides nodosa,Paeonia dahurica, Potentilla micrantha,Piptatherum virescens, Poa nemoralis,Tamus communis, Viola alba, º.a.



R4143Pãduri dacice de stejarpedunculat (Quercus robur) cuMelampyrum bihariense

Rãspândire: pe dealurile din vestul,nordul ºi centrul României, în zona pãdu-rilor de stejar, subzona pãdurilor de stejarimezofili.

Suprafeþe: reduse, circa 10.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 200–500 m. Clima: T = 9–80C, P = 600–700 mm. Relief: pla-touri, versanþi slab – mediu înlinaþi cu dife-rite expoziþii, câmpii înalte. Roci: molase,luturi, argile. Soluri: eutricambosol, prelu-vosol, luvosol profund, luto-argiloase, euba-zice, hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din stejarpedunculat (Quercus robur), exclusivsau cu puþin amestec de gorun (Quercuspetraea), cireº (Prunus avium), frasin (Fraxi-nus excelsior), tei pucios (Tilia cordata),paltin de câmp (Acer platanoides), rarfag (Fagus sylvatica), iar în etajul inferior,carpen (Carpinus betulus), majoritar,jugastru (Acer campestre); are acoperire

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic andmedio-European oak or oak-hornbeamforests of Carpinion betuliEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.2C11 Dacian Melampyrumbihariense oak-hornbeam forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Melampyro bihariense-Carpinetum (Borza 1941) Soó 1964 em.Coldea 1975Tipuri de ecosisteme: 6228 Stejãret cucarpen cu Melampyrum, 6225 Stejãret cucarpen cu Carex pilosa, 6216 Stejãret cucarpen cu Asperula-Asarum-Stellaria.

de 80–90% ºi înãlþimi de 25–32 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat dincauza umbririi de cãtre carpen, compusdin Crataegus monogyna, Evonymus verru-cosus, E. europaeus, Sambucus nigra,Ligustrum vulgare, Corylus avellana, înnord Lonicera xylosteum. Stratul ierburilorºi subarbuºtilor, slab dezvoltat, cu speciiale florei de mull (Asarum europaeum,Galium odoratum, Stellaria holostea).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur, Carpinus betulus. Speciicaracteristice: Melampyrum bihariense.Alte specii importante: în flora vernalã:Anemone nemorosa, A. ranunculoides,Corydalis solida, Galanthus nivalis,Dentaria bulbifera, Scilla bifolia; în floraestivalã: Ajuga reptans, Aconitum molda-vicum, Brachypodium sylvaticum, Carexpilosa, C. sylvatica, Dactylis polygama,Euphorbia amygdaloides, E. carniolica,Galium mollugo, Geum urbanum, Helle-borus purpurascens, Hepatica transsilva-nica, Lathyrus transilvanicus, L. vernus,Lamium galeobdolon, Mercurialis perennis,Melica uniflora, Polygonatum latifolum,P. multiflorum, Ranunculus auricomus,Sanicula europaea, Stachys sylvatica,Stellaria media, Viola odorata, V. reichenba-chiana º.a.

Literaturã selectivã: Coldea 1975; Sandaet al. 2001.


R4144Pãduri dacice de stejar pedunculat(Quercus robur) cu Molinia coerulea

Rãspândire: în puþine locuri din þarã, pepiemonturi ºi terase vechi (Baraolt,Gurghiu, Bistriþa, Tismana, Piemonturilevestice, Piemontul Getic (partea de est),în etajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun.


Staþiuni: Altitudini: 300–500 m. Climã: T = 9–80C, P = 600–750 mm. Relief: terasevechi în afara luncilor râurilor. Roci: molaseargiloase, argile. Soluri: de tip luvosol,pseudo-gleizat, profunde, mezobazice, cuumiditate alternantã, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din stejarpedunculat (Quercus robur, Q. x rosacea),exclusiv sau cu puþin amestec de carpen(Carpinus betulus), gorun (Q. petraea),mesteacãn (Betula pendula), ulm (Ulmusprocera), iar în etajul inferior Acercampestre, A. tataricum, Pyrus pyraster;are acoperire mare (70–90%) ºi înãlþimi de20–24 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,dezvoltat variabil, compus din Crataegusmonogyna, Corylus avellana, Ligustrum

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic andmedio-European oak or oak-hornbeamforests of the Carpinion betuliEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: –EUNIS: 41.57143 Pre-Carpathic purplemoorgrass-pedunculate oak forestAsociaþii vegetale: Molinio-Quercetumroboris (Tx37) Scam et Pass 1959Tipuri de ecosisteme: 6132 Stejãret depedunculat cu Poa-Carex praecox.

217

2.4. Pãduri (4)

218

2.4. Pãduri (4)

vulgare, Frangula alnus, Evonymus euro-paeus, E. verrucosus. Rhamnus cathartica,Rosa canina º.a. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, bine dezvoltat, dominat deCarex praecox, cu participarea specieiMolinia caerulea.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robus (x Q. rosacea). Speciicaracteristice: – . Alte specii importante:Agrostis stolonifera.

Literaturã selectivã: Scamoni et Passarge1959; Doniþã et al. 1990.


R4145Pãduri panonice de stejarpedunculat (Quercus robur) cuCarex brizoides

Rãspândire: în câmpiile joase, inundabile,din vestul þãrii (Câmpia Timiºului, CâmpiaSomeºului etc.) în zona pãdurilor de stejar,subzona pãdurilor de stejar mezofili.


Staþiuni: Altitudini: 100–150 m. Climã: T = 10–9,50C, P = 700–800 mm. Relief:

câmpii plane, joase, frecvent, inundabile.Roci: aluviuni argiloase. Soluri: de tipgleiosol, profunde, grele, cu apã freaticãaproape de suprafaþã ºi, frecvent, din cauzainundaþiilor, cu apã temporar la supra-faþã, mezobazice, cu umiditate puternicalternantã (vara uscat – reavãn), mezo-trofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene. Stratul arborilor, compus dinstejar pedunculat (Quercus robur) exclusivsau cu puþin amestec de anin negru (Alnusglutinosa), plop tremurãtor (Populus tre-mula), carpen (Carpinus betulus), tei pucios(Tilia cordata), jugastru (Acer campestre),pãr (Pyrus pyraster); are acoperire de70–80% ºi înãlþimi de 20–25 m la 100 deani. Stratul arbuºtilor, dezvoltat variabil, estecompus din Frangula alnus, Viburnum opu-lus, Corylus avellana, Cornus sanguinea,Prunus spinosa, Rosa canina, Ligustrumvulgare º.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,puternic dezvoltat, acoperind uneori supra-feþe mari, este dominat de Agrostis stolo-nifera ºi Carex brizoides.


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Quercus robur. Specii caracteristice:Carex brizoides. Alte specii: Ajuga reptans,Betonica officinalis, Dactylis polygama,Deschampsia caespitosa, Festucagigantea, Glecoma hederacea, Lysimachianummularia, L. vulgaris, Polyganum hidro-piper, Pulmonaria mollis, Rubus caesius,Scrophularia nodosa, Viola reichenba-chiana º.a.

Literaturã selectivã: Raþiu et al. 1977;Doniþã et al. 1990.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.57142. Pre-Carpathianquaking sedge-pedunculate oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Carici brizoidi –Quercetum roboris Raþiu et al. 1977Tipuri de ecosisteme: 6133 Stejãret depedunculat cu Agrostis-Carex brizoides.

219

2.4. Pãduri (4)

R4146Pãduri-rariºti moldave de stejarpedunculat (Quercus robur) ºicireº (Prunus avium) cu Acertataricum

Rãspândire: în nord–estul României, îndepresiunea Jijia – Bahlui, în silvostepacu stejari mezofili.


Staþiuni: Altitudini: 100–200 m. Climã: T = 9,5–8,50C, P = 450–570 mm. Relief:versanþi slab–mediu înclinaþi cu expoziþiimai mult însorite, platouri, vãi largi. Roci:depozite luto-argiloase ºi loessoide. Soluri:de tip faeoziom (cernoziom cambic ºi argi-loiluvial), profunde, grele, slab acide-bazice,eubazice, hidric deficitare în timpul verii,eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi continentale. Stratularborilor poate fi închis sau poienit având, înetajul superior, stejar pedunculat (Quercusrobur) exclusiv sau cu puþin amestec degorun (Quercus petraea), frasin (Fraxinusexcelsior), cireº (Prunus avium), iar în etajulinferior dominã arþarul tãtãresc (Acer tata-ricum), jugastrul (Acer campestre), mãrul(Malus sylvestris), pãrul (Pyrus pyraster);are acoperire de 40–70% ºi înãlþimi de18–23 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,

foarte dezvoltat în poieni, dominat dePrunus spinosa, Crataegus monogyna,Evonymus verrucosus, E. europaeus,Sambucus nigra, Ligustrum vulgare,Viburnum lantana, Cornus sanguinea.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, cuLithospermum ºi Tanacetum corymbosum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur. Specii caracteristice: – .Alte specii: Betonica officinalis, Bupleurumpraealtum, Brachypodum sylvaticum, Carexmichelii, Convallaria majalis, Dactylispolygama, Geum urbanum, Glecomahirsuta, Festuca rupicola, Iris variegata,Melica altissima, Nepeta cataria, Phlomistuberosa, Polygonatum latifolium, Vince-toxicum hirundinaria, Viola hirta º.a.

Literaturã selectivã: Zolyomii 1957; Doniþãet al. 1990.


R4147Pãduri danubiene mixte de stejarpedunculat (Quercus robur) ºi teiargintiu (Tilia tomentosa) cuScutellaria altissima

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Z0 Moesian silver limewoodsEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.2C21 Moldo-Muntenianpedunculate oak-lime-hornbeam ash forestEUNIS: G1.A162 Mixed lime-oak-hornbeam forestAsociaþii vegetale: Ornithogalo-Tilio-Quercetum A. Dihoru 1976Tipuri de ecosisteme: 6414 ºleau depedunculat-tei argintiu-carpen cu Arum –Brachypodium, 6814 Cereto-stejãret cucarpen cu Arum-Brachypodium.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian steppicwoods with Quercus sp.EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.7A224 Sarmatic Acertataricum-Quercus robur steppe woodsEUNIS: G1.7A12 Tartar maple steppeoak woodsAsociaþii vegetale: Aceri tatarico-Quercetum roboris Zolyomi 1957Tipuri de ecosisteme: 6111 Stejãret depedunculat cu Lithospermum.

220

2.4. Pãduri (4)

Rãspândire: Câmpia Dunãrii, PodiºulCentral Moldovenesc.


Staþiuni: Altitudine 100–450 m. Climã: T = 9,5–8,50C, P = 550–700. Relief: câmpieplanã, platouri, versanþi slab înclinaþi.Substraturi: loessuri, marne, gresii calca-roase. Soluri: preluvosoluri, eutricambo-soluri, profunde, eubazice, slab acide,reavãn-umede, eutrofice.

Structura: fitocenoze edificate de speciieuropene ºi balcanice. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din stejarpedunculat (Quercus robur) sau/ºi cer(Quercus cerris) ºi frasin de luncã sau frasincomun (Fraxinus angustifolia, F. excelsior),în etajul mijlociu din tei (Tilia tomentosa,T. cordata, T. platyphyllos), ulm (Ulmusminor), paltin de câmp (Acer platanoides),sorb de câmp (Sorbus torminalis), iar înetajul inferior din carpen (Carpinus betu-lus), jugastru (Acer campestre), arþar tãtã-rãsc (Acer tataricum), mãr ºi pãr pãdureþ(Malus sylvestris, Pyrus pyraster); arbo-ret cu acoperire mare (80–100%) ºi arboride stejar de 25–33 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, compus din Cornus mas, C. sanguinea, Crataegus monogyna, C. pentagyna, Evonymus europaeus, E. verucosus, Corylus avellana, Staphyleapinnata, Viburmun lantana, Ligustrumvulgare. Stratul ierburilor ºi subarbuºtiloreste bogat în specii ale florei de mull cuelemente sudice.

Valoare conservativã: ridicatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Tilia tomentosa, Carpinusbetulus. Specii caracteristice: Carpesiumcernuum, Ornithogalum flavescens, Scute-

llaria altissima. Alte specii importante:Brachypodium sylvaticum, Arum orientale,Dentaria bulbifera, Euphorbia amygda-loides, Geranium robertianum, Geumurbanum, Glechoma hirsuta, Lamiumgaleobdolon, Asperula odorata, A. taurina,Carex sylvatica, C. pilosa, Pulmonariaofficinalis, Mercurialis perennis; în locuriumede Allium ursinum, Aegopodum poda-graria, Stachys sylvatica, Salvia glutinosa,Circaea lutetiana, Festuca gigantea, Gera-nium phaeum, Scrophularia nodosa,Rubus caesius º.a.

Literaturã selectivã: Sanda et Popescu1971; A. Dihoru 1976; Doniþã ºi colab. 1992.


Pãdure danubianã de stejar pedunculat ºi tei argintiu cu Scutellaria altissima

221

2.4. Pãduri (4)

R4148Pãduri panonice psamofile destejar pedunculat (Quercusrobur) cu Convallaria majalis

Rãspândire: pe nisipurile din nord-vestul României (Carei, Valea lui Mihai,Secuieni), în zona de silvostepã.


Staþiuni: Altitudini de 100–130 m. Clima:T = 11,0–10,50C, P = 550–650 mm. Relief:interdune. Roci: nisipuri. Soluri: de tippsamosol, profund, mezobazic, umed,mezotrofic.

Structura: Fitocenoze edificate de speciinemorale. Stratul arborilor, compus înetajul superior din stejar pedunculat(Quercus robur), exclusiv sau cu rareexemplare de mesteacãn (Betula pendula),cireº (Prunus avium), ulm (Ulmus minor), iarîn etajul inferior jugastru (Acer campestre),arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), mãrpãdureþ (Malus sylvestris); are acoperirede 70–100% ºi înãlþimi de 20–25 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor, bine dezvoltat,compus din Corylus avellana, Crataegusmonogyna, Viburnum opulus, Prunus spi-nosa, Evonymus verrucosus º.a. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, dominat primã-vara de Convallaria majalis, vara de Rubuscaesius.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur. Specii caracteristice:Convallaria majalis. Alte specii importante:Ajuga reptans, Brachypodium sylvaticum,Bupleurum falcatum, Carex pilosa, C. divulsa, Cruciata glabra, Dactylis poly-gama, Ficaria verna, Geranium robertia-num, Geum urbanum, Glechoma hede-racea, Lactuca quercina, Polygonatumlatifolium, P. multiflorum, Poa nemoralis,Pulmonaria mollis, Veronica chamaedris,Viola reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1957.


R4149Pãduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cuPulmonaria mollis

Rãspândire: în Câmpia Românã, CâmpiaOraviþei, Podiºul Lipovei, Culoarul Mureºului,Câmpia Criºurilor, Podiºul Someºan, înetajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorunºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 21.000 ha, din care15.000 ha în vestul ºi 6.000 ha în sudulRomâniei.

Staþiuni: Altitudini 100–300 m. Clima: T = 10,5–90C, P = 550–700 mm. Relief:

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91M0 Pannonian-Balkanic turkey oak-sessile oak woodsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.7697 Getic Pulmonaria mollis-Q. cerris forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Quercetum cerrisGeorgescu 1941Tipuri de ecosisteme: 7114 Ceret cuGlechoma-Geum.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9190 Old acidophilous oakwoods with Quercus robur on sandy plainsEMERALD: !41.5 Acidophilous oak forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.7A213 Pannonic sand steppeoak woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Convallario-Quercetumroboris Soó 1957Tipuri de ecosisteme: –

222

2.4. Pãduri (4)

versanþi cu diferite înclinãri ºi expoziþiimai mult însorite. Roci: variate, molase,marne, depozite luto-argiloase, localcalcare. Soluri: de tip preluvosol, luvosolprofunde-mijlociu profunde, luto-argi-loase, mezobazice, hidric echilibrate, cuposibile deficite vara, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciisubmediteraneene. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din cer (Quercuscerris), exclusiv sau cu amestec de gorun(Quercus petraea ssp. polycarpa), stejarpedunculat (Quercus robur), gârniþã (Q.frainetto) ºi rare exemplare de frasin(Fraxinus angustifolia, F. excelsior), tei(Tilia tomentosa), cireº (Prunus avium),paltin (Acer platanoides), plop tremurãtor(Populus tremula), chiar fag (Fagus sylva-tica ssp. moesiaca), iar în etajul inferiorarþar tãtãrãsc (Acer tataricum), jugastru(Acer campestre), pãr pãdureþ (Pyruspyraster), mãr pãdureþ (Malus sylvestris),sorb (Sorbus domestica), ulm (Ulmusminor, U. procera), mojdrean (Fraxinusornus); are o acoperire de 80–90% ºiînãlþimi de 20–30 m la 100 de ani. În Banat,sunt frecvente amestecurile de cer, gorun,gârniþã, stejar pedunculat (fag) în carecerul nu este dominant, ci este specieparticipantã în amestecul complex destejari. Stratul arbuºtilor, în general binedezvoltat, compus din Crataegus mono-gyna, Cornus mas, Evonymus verrucosus,E. europaeus, Prunus spinosa, Rosacanina, Ligustrum vulgare, Viburnumlantana, Corylus avellana. Stratul ierbu-rilor ºi subarbuºtilor, dezvoltat variabil areca dominante Glechoma hirsuta, Geumurbanum ºi multe specii termofile.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus cerris. Specii caracteristice: – .Alte specii importante: Ajuga genevensis,Arum orientale, Asparagus tenuifolius, Beto-nica officinalis, Brachypodium sylvaticum,Campanula rapunculoides, C. persicifolia,

Dactylis polygama, Euphorbia salicifolia,Fragaria vesca, F. viridis, Lathyrus niger,L. vernus, Lychnis coronaria, Tanacetumcorymbosum, Melica uniflora, Poly-gonatum latifolium, P. odoratum, Pulmo-naria mollis, Potentilla micrantha, Poanemoralis, Sedum maximum, Stellariaholostea, Veronica chamaedris, Viola hirta,V. alba, Vincetoxicum hirundinaria; în vestulþãrii local Ruscus aculeatus, R. hypo-glossum º.a.

Literaturã selectivã: Georgescu 1941;Doniþã et al. 1990.


R4150Pãduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca heterophylla

Rãspândire: în câmpiile înalte din sudul ºivestul României, în zona pãdurilor de stejar,subzona pãdurilor de stejari termofili.

Suprafeþe: circa 45.000 ha, din care 30.000în vestul ºi 15.000 în sudul României.

Staþiuni: Altitudini 100–300 m. Clima: T = 10–90C, P = 600–750 mm. Relief:câmpie planã sau cu mici depresiuni,versanþi slab înclinaþi însoriþi. Roci: luturi

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91M0 Pannonian-Balkanicturkey oak-sessile oak woodsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.7691 Getic white cinquefoilQ. cerris forestEUNIS: G1.7691 Getic white cinquefoilQ. cerris forestAsociaþii vegetale: Quercetum cerrisGeorgescu 1941Tipuri de ecosisteme: 7135 Ceret cuGenista-Festuca heterophylla.

223

2.4. Pãduri (4)

ºi argile. Soluri: de tip preluvosol ºi luvosol,profunde, pseudogleizate în profunzime,argiloase, slab-mediu acide, mezobazice,hidric alternante (cu infiltrare mai dificilãa apei din ploi ºi din zãpezi ºi precipitaþiiºi deficite de apã vara), mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi submediteraneene.Stratul arborilor, compus în etajul superiorexclusiv din cer (Quercus cerris) sau cupuþin amestec de gorun (Quercus petraea),gârniþã (Q. frainetto), stejar pedunculat(Q. robur), plop tremurãtor (Populus tre-mula), cireº (Prunus avium), iar în etajulinferior din jugastru (Acer campestre),arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), pãr pãdu-reþ (Pyrus pyraster), ulm (Ulmus procera,U. minor); are acoperire 70–90% ºiînãlþimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, de regulã bine dezvoltat, compusdin Cornus mas, Crataegus monogyna,Ligustrum vulgare, Rosa canina, Evonymusverrucosus, Cornus sanguinea, Viburnumlantana. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,dezvoltat neuniform, cu Genista tinctoria,Festuca heterophylla, Poa angustifolia,Carex praecox.


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Quercus cerris. Specii caracte-ristice: Festuca heterophylla. Alte speciiimportante: Ajuga reptans, Arum orientale,Campanula persicifolia, Carex caryophy-llea, C. tomentosa, Calamagrostis epi-geios, Centaurium umbellatum, Tanacetumcorymbosum, Dactylis polygama, Galiumcruciata, Glechoma hirsuta, G. hederacea,Galium mollugo, Lysimachia nummularia,Lathyrus niger, Lychnis coronaria, Melicauniflora, Polygonatum latifolium, Sedummaximum, Viola hirta, Viola alba.

Literaturã selectivã: Georgescu 1941;Doniþã et al. 1990; Ivan et al. 1992.


R4151Pãduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cuLithospermum purpurocoeruleum

Rãspândire: în masivul forestier dinDobrogea sud-vesticã ºi în Defileul Dunãrii,fragmentarã în sudul Munteniei ºi Olteniei,în zona pãdurilor de stejar, subzona pãdu-rilor de stejari termofili.


Staþiuni: Altitudini: 100–300 m. Clima: T = 11–100C, P = 450–550 mm în Dobrogea,P = 750–800 mm în Defileul Dunãrii. Relief:versanþi cu înclinare medie ºi expoziþii dife-rite. Roci: calcare, loess. Soluri: de tipfaeoziom ºi maroniu de pãdure, eubazice,hidric deficitare, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene submediteraneene. Stratul arbo-rilor compus din cer (Quercus cerris),exclusiv sau cu amestec de stejar pufos(Q. pubescens), gârniþã (Q. frainetto),stejar brumãriu (Q. pedunculiflora) (înDobrogea), tei (Tilia tomentosa), mojdrean(Fraxinus ornus), cãrpiniþã (Carpinusorientalis), jugastru (Acer campestre), mãrºi pãr pãdureþ (Malus sylvestris, Pyruspyraster), are acoperire de 60–80% ºiînãlþimi 16–20 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, puternic dezvoltat, uneori

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91M0 Pannonian-Balkanicturkey oak-sessile oak forestsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.76812 Moesio-Danubianoriental hornbeam-Q. cerris forestEUNIS: G1.7682 Moesio-Danubianorientalis hornbeam-durmast oak forestAsociaþii vegetale: Quercertum farnetto-cerris Rudski 1944 subass. carpinetosumorientalis Jov 1956Tipuri de ecosisteme: 7111 Ceret cuLithospermum.

224

2.4. Pãduri (4)

compact, format din Cornus mas, Cotinuscoggygria, Crataegus monogyna, Ligustrumvulgare, Viburnum lantana, Prunus spinosaº.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, cureprezentanþi ai florei sudice de tipLithospermum purpurocoeruleum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus cerris, Fraxinus ornus, Carpinusorientalis. Specii caracteristice: – . Altespecii importante: Ajuga genevensis, Aspa-ragus tenuifolius, Brachypodium sylva-ticum, Crocus flavus, Dactylis polygama,Doronicum hungaricum, Fragaria viridis,Geum urbanum, Lychnis coronaria,Mercurialis ovata, Paeonia peregrina (înDobrogea) Piptatherum virescens, Polygo-natum latifolium, Viola hirta, Potentillamicrantha; în poieni, Chrysopogon gryllus,Festuca valesiaca, Smyrnium perfoliatum,Sedum cepaea, Veronica chamaedris.



R4152Pãduri dacice de cer (Quercuscerris) ºi carpen (Carpinusbetulus) cu Digitalis grandiflora

Rãspândire: pe dealuri ºi munþi joºi dinvestul României.

Suprafeþe: câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 150–500 m. Climã:T = 10,5–90C, P = 700–800 mm. Relief:versanþi cu înclinãri ºi expoziþii diferite,mai mult umbrite. Roci: molase (nisipuri,pietriºuri, argile), calcaroase, loessuri.Soluri: de tip preluvosol, luvosol, eutri-cambosol, profunde, slab acide, eubazice,hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciinemorale ºi balcanice. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din cer (Quercuscerris), stejar pedunculat (Quercus robur),uneori gârniþã (Quercus frainetto), cireº(Prunus avium), ulm de munte (Ulmusglabra), tei (Tilia tomentosa, T. platyphyllos),iar în etajul inferior carpen (Carpinus betu-lus), abundent jugastru (Acer campestre),sorb de câmp (Sorbus torminalis), arþartãtãrãsc (Acer tataricum), mãr ºi pãr pãdu-reþ (Malus sylvestris, Pyrus pyraster); areacoperire de 90–100% ºi înãlþimi de 22–30 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,bine dezvoltat, compus din Corylusavellana, Cornus sanguinea, Evonymuseuropaeus, Crataegus monogyna, C. laevigata, Ligustrum vulgare, Cytisusnigricans, Prunus spinosa º.a. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, bogat în speciinemorale ºi sudeuropene.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus cerris, Carpinus betulus. Speciicaracteristice: – . Alte specii importante:Anemone nemorosa, Aposeris foetida,Aremonia agrimoniodes, Asarum euro-paeum, Astragalus glycyphyllus, Brachy-podium sylvaticum, Carex montana, C. sylvatica, Clynopodium vulgare, Cruciataglabra, Campanula persicifolia, Dactylispolygama, Digitalis grandiflora, Dryopteris

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91M0 Pannonian-Balkanicturkey oak-sessile oak forestsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.2C322 Moesian Q. cerrisoak – hornbeam forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Carpino-Quercetumcerris Klika 1938 (Boºcaiu et al. 1969)Tipuri de ecosisteme: 7214 Ceret cucarpen cu Arum-Brachypodium, 6814Cereto-stejãret cu carpen cu Arum-Brachypodium.

225

2.4. Pãduri (4)

filix-mas, Euphorbia amygdaloides, Festucadrymeia, Fragaria viridis, Geum urbanum,Lathyrus niger, L. vernus, Luzula luzuloides,Melampyrum bihariense, Melica uniflora,Melittis melissophyllum, Mercurialis pere-nnis, Platanthera bifolia, Poa nemoralis,Potentilla micrantha, Rubus hirtus, Sedumcepaea, Silene viridiflora, Stellaria holostea,Symphytum tuberosum, Tanacetumcorymbosum, Trifolium medium, Violareichenbachiana, Vincetoxicum hirundi-naria º.a.

Literaturã selectivã: Pop et al. 2000;Doniþã et al. 1990.


R4153Pãduri danubian-balcanice de cer(Quercus cerris) ºi gârniþã (Q.frainetto) cu Crocus flavus

Rãspândire: în câmpiile înalte ºi pe dealu-rile joase din Muntenia, Oltenia ºi Banat,în zona pãdurilor de stejar, subzona pãdu-rilor de stejari termofili.

Suprafeþe: circa 105.000 ha din care 55.000în sudul ºi 50.000 în vestul României.

Staþiuni: Altitudini 100–300 m. Clima: T = 9,5–10,50C, P = 500–600 mm în sud,600–750 mm în vest. Relief: câmpii planesau cu depresiuni nu prea adânci, versanþislab înclinaþi, cu expoziþii mai mult înso-rite. Roci: loessoide, lutoase, luturi, argile.Soluri: de tip preluvosol (sol brun-roºcat),profunde, argiloase, mezobazice, cu umi-ditate alternantã (primãvara ude, varauscate), mezobazice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene submediteraneene balcaniceºi continentale. Stratul arborilor, compus,în etajul superior, din cer (Q. cerris) ºigârniþã (Q. frainetto) în proporþii variabile,rar cu amestec de stejar pedunculat(Quercus robur), gorun (Quercus petraea),

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9280 Quercus frainettowoodsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.7693 Getic CrocusQ. frainetto-Q. cerris forestEUNIS: G1.7693 Getic CrocusQ. frainetto-Q. cerris forestAsociaþii vegetale: Quercetum farnetto-cerris Georgescu 1945 Rudski 1949Tipuri de ecosisteme: 7414 Cereto-gârniþetcu Glechoma-Geum, 7432 Cereto-gârniþetcu Poa-Carex praecox, 7435 Cereto-gârniþetcu Genista-Festuca heterophylla.

Pãdure de cer (Quercus cerris) ºi carpen(Carpinus betulus) cu Digitalis grandiflora

226

2.4. Pãduri (4)

tei argintiu (Tilia tomentosa), frasin (Fraxi-nus angustifolia), iar în etajul inferiorpuþine exemplare de Pyrus pyraster, Acertataricum, Acer campestre, Ulmus procera;are acoperire de 70–90% ºi înãlþimi de20–28 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,dezvoltat variabil, compus mai ales dinCrataegus monogyna Ligustrum vulgare,Evonymus verrucosus, Rhamnus cathartica,Cornus mas, Prunus spinosa, Rosacanina. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,sãrac în specii vernale (Crocus flavus, Scillabifolia), cu compoziþii diferite în funcþiede conþinutul solului în argilã; pe solurimai puþin argiloase tip Glechoma-Geum,pe cele argiloase tip Poa angustifolia-Carex praecox sau Genista tinctoria-Festuca heterophylla.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus cerris, Q. frainetto. Specii caracte-ristice: Crocus flavus. Alte specii importante:Ajuga reptans, Betonica officinalis, Brachy-podium sylvaticum, Campanula persicifolia,Carex caryophillea, C. tomentosa, Clyno-podium vulgare, Calamagrostis epigeios,Centaurium umbellatum, Geum urbanum,Hieracium umbellatum, H. murorum,Lathyrus niger, Tanacetum corymbo-sum, Lithospermum purpureocoeruleum,Lychnis coronaria, Polygonatum latifolium,Sedum maximum, Veronica chamaedris,V. officinalis, Verbascum phlomoides, Violahirta, Vincetoxicum hirundinaria º.a

Literaturã selectivã: Popescu et al. 1989;Pop et al. 2000; Doniþã et al. 1990.


R4154Pãduri danubian-balcanice degârniþã (Quercus frainetto) cuFestuca heterophylla

Rãspândire: în Câmpia Dunãrii ºi încâmpiile ºi dealurile joase din sudulBanatului, în zona pãdurilor de stejari,subzona pãdurilor de stejari termofili.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9280 Quercus frainettowoodsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.76814 Danubian-balcanicFestuca heterophylla forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Quercetum frainettoPãun 1964Tipuri de ecosisteme: 7535 Gârniþet cuGenista-Festuca heterophylla, 7514Gârniþet cu Glecoma-Geum.

Pãdure danubian-balcanicã de cer ºi gârniþã cu Crocus flavus

227

2.4. Pãduri (4)

Suprafeþe: circa 27.000 ha concentratemai ales în jud. Argeº, Olt, Vâlcea, Dolj,Gorj, Mehedinþi, Caraº Severin.

Staþiuni: Altitudini: 100–300 m. Clima: T = 11–100C, P = 550–650 mm. Relief:câmpii înalte, platouri mai drenate, versanþislab-mediu înclinaþi cu diferite expoziþii.Roci: depozite luto-argiloase. Soluri: de tippreluvosol, luvosol, profunde, luto-argiloase,decarbonatate, slab-mediu acide, mezo-bazice, hidric echilibrate, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene balcanice ºi continentale. Stratularborilor, compus, în etajul superior, exclu-siv din gârniþã (Quercus frainetto) sau cupuþine exemplare de cer (Q. cerris), gorun(Q. petraea ssp. polycarpa), stejar peduncu-lat (Q. robur), tei (Tilia tomentosa), chiarfag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca), iarîn etajul inferior arþar tãtãrãsc (Acer tatari-cum), ulm (Ulmus minor, U. procera),jugastru (Acer campestre), pãr pãdureþ(Pyrus pyraster), mojdrean (Fraxinusornus); are acoperire de 60–80% ºiînãlþimi de 18–23 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, dezvoltat neuniform compusdin Crataegus monogyna, Ligustrumvulgare, Evonymus europaeus, E. verru-cosus, Rhamnus tinctoria, Cornus mas.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, dominatde Festuca heterophylla, Glechoma hirsuta,Geum urbanum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus frainetto. Specii caracteristice: – .Alte specii importante: Astragalus glycy-phyllos, Betonica officinalis, Brachypodiumsylvaticum, Cytisus hirsutus, Campanulapersicifolia, Calamagrostis epigeios,Digitalis grandiflora, Dactylis polygama,Genista tinctoria, Galium mollugo, Hiera-

cium umbellatum, Helleborus odorus,Hypericum perforatum, Lathyrus venetus,L. niger, Lychnis coronaria, Tanacetumcorymbosum, Polygonatum latifolium,Potentilla micranthos, Sedum maximum,Veronica officinalis, V. chamaedris, Violahirta, V. suavis º.a.

Literaturã selectivã: Pãun 1966; Doniþãet al. 1990.


R4155Pãduri danubian-balcanice degârniþã (Quercus frainetto) ºi cer(Q. cerris) cu Carex praecox

Rãspândire: în câmpiile înalte din sudulRomâniei (Gãvanu-Burdea, Boian,Romanaþi, Podiºul Bãlãciþei), în zonapãdurilor de stejar, subzona pãdurilor destejari termofili.

Suprafeþe: circa 17.000 ha, exclusiv însudul României.

Staþiuni: Altitudini: 100–300 m. Clima: T = 10–10,50C, P = 500–600 mm. Relief:câmpii plane sau cu uºoare depresiuni, pla-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9280 Quercus frainettowoodsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.7692 Getic early sedge Q. frainetto forestEUNIS: G1.7692 Getic early sedge Q. frainetto forestAsociaþii vegetale: Quercetum frainettoPãun 1964Tipuri de ecosisteme: 7532 Gârniþet cuPoa-Carex praecox.

228

2.4. Pãduri (4)

touri. Roci: argile, luturi prãfoase. Soluri:de tip alosol, planosol, vertosol, profunde,argiloase, slab-mediu acide, mezobazice,cu umiditate puternic alternantã (primãvaraºi dupã ploi ude, vara uscate, crãpateadânc), mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene balcanice ºi continentale. Stratularborilor, compus, în etajul superior, exclu-siv din gârniþã (Quercus frainetto) sau cupuþin amestec de cer (Quercus cerris),gorun (Q. petraea ssp. polycarpa), iar înetajul inferior rar arþar tãtãrãsc (Acer tatari-cum), jugastru (Acer campestre), pãrpãdureþ (Pyrus pyraster), are acoperirede 70–90% ºi înãlþimi de 17–20 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat,compus din Crataegus monogyna,Ligustrum vulgare, Evonymus verrucosus.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, dominatde speciile Carex praecox, Poa angustifolia.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus frainetto. Specii caracteristice:Carex praecox. Alte specii importante: înflora vernalã doar Scilla bifolia în flora esti-valã Asparagus tenuifolius, Brachypodiumsylvaticum, Carex caryophillea, Carexspicata, Calamagrostis epigeios, Dactylispolygama, Fragaria viridis, Galium mollugo,G. pseudoaristatum, Genista tinctoria,Glechoma hirsuta, Tanacetum corymbo-sum, Lathyrus niger, Lychnis coronaria,Polygonatum latifolium, Potentilla micrantha,Sedum cepaea, Vincetoxicum hirundinaria,Viola hirta, º.a.

Literaturã selectivã: Pãun 1966; Popescuet al. 1981; Doniþã et al. 1990; Ivan et al.1992.


R4156Pãduri danubian-balcanice destejar brumãriu (Quercuspedunculiflora), cer (Q. cerris),gârniþã (Q. frainetto)(stejar pufos – Q. pubescens) cuAcer tataricum

Rãspândire: în centrul ºi vestul CâmpieiDunãrii, în zona de silvostepã, subzonasilvostepei cu pãduri termofile.

Suprafeþe: circa 16.000 ha, toate în sudulRomâniei.

Staþiuni: Altitudini: 20–100 m. Clima: T = 11,5–100C, P = 450–500 mm. Relief:câmpie planã sau cu mici depresiuni, vãilargi. Roci: depozite loessoide. Soluri: de tip faeoziom, profunde, neutre, euba-zice, hidric deficitare în timpul verii,eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, submediteraneene ºi cauca-ziene. Stratul arborilor, compus, în etajulsuperior, din stejar brumãriu (Quercuspedunculiflora), în amestec cu cer (Quercuscerris), stejar pufos (Q. pubescens), uneoriºi gârniþa (Q. frainetto), iar în etajul inferiorulm (Ulmus minor, U. procera), arþar

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian steppicwoods with Quercus spp.EMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.76223 Pontic Acer tataricum-Q. pedunculiflora-Q. cerris steppe woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Quercetumpedunculiflorae-cerris Morariu 1944Tipuri de ecosisteme: 7614 Stejãret debrumãriu-cer-gârniþã cu arþar tãtãrãsc ºiLithospermum.

229

2.4. Pãduri (4)

tãtãrãsc (Acer tataricum), jugastru (Acercampestre), pãr pãdureþ (Pyrus pyraster),mojdrean (Fraxinus ornus); are acoperirevariabilã, de la rariºte (30–50%) pânã lapãdure încheiatã (70–80%) ºi înãlþimi de10–16 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,puternic dezvoltat, compus din Crataegusmonogyna, C. pentagyna, Prunus spinosa,Rosa canina, Cornus mas, Evonymusverrucosus, E. europaeus, Rhamnuscatharticus, Ligustrum vulgare, Viburnumlantana, Cotinus coggygria, uneori desi-ºuri de Prunus fruticosa ºi P. tenella.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, dominatde Lithospermum purpurocoeruleum,Geum urbanum, Glechoma hirsuta, iar înpoieni de Festuca valesiaca, Stipa capi-llata, Chrysopogon gryllus.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus pedunculiflora, Quercus cerris,Quercus pubescens. Specii caracte-ristice: – . Alte specii importante: Asparagustenuifolius, A. officinalis, A. verticillatus,Betonica officinalis, Brachypodium sylva-ticum, Carex michelii, Coronilla varia,Dictamnus albus, Dactylis polygama, D.glomerata, Euphorbia polychroma, Fra-garia viridis, Filipendula vulgaris, Festucarupicola, Galium verum, Inula hirta, Tana-cetum corymbosum, Melica altissima,Nepeta panonica, Poa angustifolia,Potentilla argentea, Polygonatum latifo-lium, Paeonia peregrina (numai în estulteritoriului), Sedum maximum, Thalictrumminus, Teucrium chamaedris, Trifoliumalpestre, Vicia tenuifolia, Vincetoxicumhirundinaria, Viola hirta º.a.

Literaturã selectivã: Morariu 1944; Doniþãet al. 1990.


R4157Pãduri-rariºti danubian-vest-pontice de stejar brumãriu(Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum

Rãspândire: în estul Câmpiei Dunãrii, înDobrogea ºi sudul Moldovei, în zona desilvostepã, subzona silvostepei cu pãduride stejari termofili.

Suprafeþe: circa 49.000 ha din care31.000 ha în Câmpia Dunãrii, restul însudul Moldovei ºi în Dobrogea.

Staþiuni: Altitudini 15–200 m. Clima: T = 11–100C, P = 400–450 mm. Relief:câmpii plane sau cu depresiuni puþinadânci, în Dobrogea, vãi late, platouri, în Moldova de sud. Roci: depoziteloessoide. Soluri: de tip faeoziom (cerno-ziom cambic), profunde, bogate în humus,slab acide, eubazice, hidric deficitare întimpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene submediteranene ºi continentaledar ºi caucaziene. Stratul arborilor, deregulã, poienit, compus în etajul superiordin stejar brumãriu (Quercus peduncu-liflora) exclusiv sau cu puþin amestec de

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian steppicwoods with Quercus spp.EMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.76221 Pontic A. tataricum –Q. pedunculiflora steppe woodsEUNIS: G1.7A12 Tartar maple steppeoak woods G1.7A12 Tartar maple steppeoak woodsAsociaþii vegetale: Quercetumpedunculiflorae Borza 1937Tipuri de ecosisteme: 8114 Stejãret de bru-mãriu cu arþar tãtãrãsc cu Glechoma-Geum.

230

2.4. Pãduri (4)

stejar pufos (Q. pubescens), iar în etajulinferior arþar tãtãrãsc (Acer tataricum)dominant, jugastru (Acer campestre), ulmi(Ulmus minor, U. procera), pãr (Pyruspyraster), în Dobrogea ºi Pyrus elaeagri-folia; are acoperire de 40–70% ºi înãlþimide 15–22 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,de regulã, puternic dezvoltat, compusCrataegus monogyna, Prunus spinosa,Viburnum lantana, Rhamnus cathartica,Ligustrum vulgare, Evonymus verrucosus,E. europaeus, Rosa canina, Sambucusnigra, local Cotinus coggygria; în poienipot apãrea pâlcuri de Prunus fruticosa, P. tenella. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,constituit atât din specii de pãdure (fiindfrecvente Geum urbanum, Glecomahirsuta), cât ºi din specii de stepã în poie-nile mai mari.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus pedunculiflora, Acer tataricum.Specii caracteristice: Doronicum hunga-ricum. Alte specii importante: de pãdure:Asparagus tenuifolius, A. verticillatus,Brachypodium sylvaticum, Carex michelli,C. tomentosa, Dactylis polygama, Paeoniaperegrina (în Dobrogea ºi Moldova desud): Polygonatum latifolium, Pulmonariamollis, Vincetoxicum hirundinaria, Veratrumnigrum, Viola hirta, V. jordanii, V. suavis;de pajiºte stepicã: Ajuga laxmanni,Achillea neilreichii, Asperula cynanchica,Centaurea stenolepis, Chrysopogon gryllus,Festuca rupicola, F. valesiaca, Fragariaviridis, Filipendula vulgaris, Koeleria pyra-midata, Phlomis tuberosa, Poa angusti-folia, Stipa joannis, S. capillata, S. pulche-rrima, Teucrium chamaedris, Vinca herba-cea, Viola suavis, V. hirta º.a.

Literaturã selectivã: Borza 1937; Doniþãet al. 1990; Ivan et al. 1992.


R4158Pãduri danubian-vest-ponticemixte de stejar brumãriu (Quercuspedunculiflora) ºi tei argintiu(Tilia tomentosa) cu Viola jordanii

Rãspândire: numai în câmpiile ºi podi-ºurile din sud-estul României (CâmpiaDunãrii, Podiºul Dobrogei, Moldova desud), la limita interioarã a zonei de silvo-stepã, subzona silvostepei cu pãduri destejari termofili.

Suprafeþe: reduse, circa 3.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 150–400 m. Clima: T = 10,5–90C, P = 450–600 mm. Relief:versanþi slab înclinaþi, umbriþi, origini devãi largi, platouri. Roci: straturi groase deloess. Soluri: de tip faeziom, profunde-mijlociu profunde, bogate în humus,eubazice, hidric deficitare, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene submediteraneene ºi conti-nentale, dar ºi caucaziene. Stratul arborilor,compus din stejar brumãriu (Quercuspedunculiflora), tei argintiu (Tilia tomentosa),arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), mojdrean(Fraxinus ornus), cãrpiniþã (Carpinusorientalis), cu exemplare de Acer campestre,Fraxinus excelsior, Sorbus torminalis,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian steppicwoods with Quercus spp.EMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.76833 Dobrogean Q. peduncu-liflora lime – oriental hornbeam forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Querco pedunculiflorae-Tilietum tomentosae Doniþã 1970Tipuri de ecosisteme: 8211 ªleau destejar brumãriu-tei-cãrpiniþã cuLithospernum, 8214 ªleau de stejar bru-mãriu-tei argintiu-carpen cu Glecoma-Geum.

Ulmus procera ºi rar Carpinus betulus;are acoperire de 40–60% ºi înãlþimi de15–17 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilorde regulã bine dezvoltat (acoperire20–60%) ºi compus din Cornus mas,Crataegus monogyna, Corylus avellana,Ligustrum vulgare, Evonymus europaeusº.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,dezvoltat variabil, are în sinuzia vernalãspecii sudice (Arum orientalis, Myrroidesnodosa, Paeonia peregrina, Ornithogalumfimbriatum), iar cea de varã, pe lângãgraminee, unele specii mezofile (Pulmo-naria obscura, Viola reichenbachiana etc.).


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Quercus pedunculiflora, Tiliatomentosa. Specii caracteristice: – . Altespecii importante: Asparagus tenuifolius,Brachypodium sylvaticum, Bupleurumpraealtum, Clematis vitalba, Dactylispolygama, Geum urbanum, Lithospermumpurpurocoeruleum, Veratrum nigrum,Verbascum phoeniceum, Vincetoxicumhirundinaria, Viola jordanii, V. hirta, Bromusbenekeni º.a.

Literaturã selectivã: Dihoru ºi Doniþã 1970.


R4159Pãduri ºi rariºti danubiene destejar brumãriu (Quercuspedunculiflora) ºi stejarpedunculat (Q. robur) cu Tulipabibersteiniana

Rãspândire: în câmpiile ºi dealurile joasedin sudul Moldovei ºi estul Munteniei, înzona de silvostepã, subzona silvostepeicu pãduri de stejari termofili.

Suprafeþe: restrânse, câteva sute de ha.

Staþiuni: Altitudini 50–200 m. Climã: T = 11–100C, P = 450–475 mm. Relief:câmpie planã sau cu mici depresiuni, vãilargi. Roci: depozite loessoide fine. Soluri:de tip faeoziom, profunde, luto-argiloase,slab acide, eubazice, hidric deficitare întimpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate din speciieuropene nemorale, caucaziene ºi conti-nentale. Stratul arborilor, compus în etajulsuperior din stejar brumãriu ºi stejarpedunculat (Quercus robur, Q. peduncu-liflora), iar în etajul inferior, arþar tãtãrãsc(Acer tataricum), ulm (Ulmus minor, U. procera), pãr pãdureþ (Pyrus pyraster),jugastru (Acer campestre); are acoperirevariabilã, în rariºte 20–40%, în pãdure60–80% ºi înãlþimi de 10–18 m la 100 deani. Stratul arbuºtilor bine dezvoltat, compusdin Crataegus monogyna, Prunus spinosa,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian steppicwoods with Quercus spp.EMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.7A228. Danubian Q. pedunculiflora-Q. robur steppe woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: –Tipuri de ecosisteme: 8314 Stejãret depedunculat ºi brumãriu cu Glechoma-Geum.

231

2.4. Pãduri (4)

232

2.4. Pãduri (4)

Rhamnus cathartica, Evonymus euro-paeus, E. verrucosus, Ligustrum vulgare,Sambucus nigra, uneori Cornus mas.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, avândsub masiv ca specii frecvente, Glechomahirsuta, Geum urbanum ºi Lithospermumpurpurocoeruleum, iar în poieni petecede pajiºti stepice cu Festuca valesiaca,Stipa pennata, Phlomis tuberosa, Campa-nula sibirica.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur, Q. pedunculiflora. Speciicaracteristice: Tulipa bibersteiniana. Altespecii importante: sub pãdure: Ajugalaxmani, Arum orientale, Asparagus tenuifo-lius, Brachypodium sylvaticum, Betonicaofficinalis, Carex michelii, Dactylis polygama,D. glomerata, Doronicum hungaricum,Fragaria viridis, Heracleum sphondylium,Poa angustifolia, Polygonatum latifolium,Vincetoxicum hirundinaria, Viola hirta º.a.

Literaturã selectivã: Dobrescu et al. 1969;Doniþã et al. 1990.


R4160Pãduri-rariºti dacice de stejarpufos (Quercus pubescens) cuLithospermum purpurocoeruleum

Rãspândire: insular în dealurile ºi munþiijoºi din vestul ºi centrul României (MunþiiApuseni, Podiºul Târnavelor, PodiºulSecaºelor), în etajul nemoral, ambelesubetaje.

Suprafeþe: circa 1.000 ha în vestul ºicentrul României.

Staþiuni: Altitudini 400–1200 m. Clima: T = 8–4,50C, P = 650–900 mm. Relief:versanþi repezi cu expoziþii sudice, adeseacu roca la suprafaþã. Roci: calcaroase.Soluri: de tip rendzinã, superficiale pânãla mijlociu profunde scheletice, eubazice,hidric deficitare în timpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de spe-cii submediteraneene. Stratul arborilor,compus din stejari pufoºi (în specialQuercus pubescens, dar pe alocuri ºi Q. virgiliana), exclusiv sau cu puþin amestecde gorun (Q. petraea ssp. polycarpa), stejarpedunculat (Q. robur), arþar tãtãrãsc (Acertataricum), pãr pãdureþ (Pyrus pyraster),uneori cer (Q. cerris); are acoperireredusã (20–40%) în rariºte, 40–60% înpãdure ºi înãlþimi de 6–12 m la 100 deani. Stratul arbuºtilor, dezvoltat în grupealternând cu porþiuni de pajiºte, compusdin Cornus mas, C. sanguinea, Corylusavellana, Ligustrum vulgare, Crataegusmonogyna, Evonymus verrucosus, Prunusspinosa, Ramnus cathartica, Viburnumlantana, local Sorbus cretica, S. dacica,Rosa canina. Stratul ierburilor ºi subarbuºti-lor, constituit din specii de pãdure dar ºide pajiºte stepicã (Stipa sp., Carex humilis).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus pubescens. Specii caracteristice:Carex humilis. Alte specii importante:Adonis vernalis, Allium montanum, Anthe-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91H0 Pannonian woodswith Q. pubescensEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.7373 Intra-Carpathian insularQuercus virgiliana woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Lithospermo-Quercetumauct. rom.Tipuri de ecosisteme: –

233

2.4. Pãduri (4)

ricum ramosum, Astragalus glycyphyllos,Brachypodium pinnatum, Calaminthaacinos, Dactylis glomerata, Dictamnusalbus, Doricnium herbaceum, Festucarupicola, Fragaria viridis, Galium verum,Galium mollugo, Iris pumila, I. ruthenica,Inula ensifolia, Leucanthemum corymbo-sum, Lathyrus niger, Linum flavum, Poaangustifolia, Pulmonaria molissima, Pulsa-tilla montana, Polygonatum odoratum,Trifolium alpestre, T. montanum, Sedummaximum, Seseli gracile, Stachys recta,Serratula tinctoria, Verbascum phlomoides,Vincetoxicum hirundinaria º.a.

Literaturã selectivã: Gergely 1960, 1962.


R4161Pãduri-rariºti vest-pontice de stejarpufos (Quercus pubescens) cuGalium dasypodum

Rãspândire: numai în sud-estul României(Dobrogea, Moldova de sud), în zona desilvostepã, subzona silvostepei cu pãduride stejari termofili.


Staþiuni: Altitudine 100–200 m. Clima: T = 10,5–100C, P = 450–500 mm. Relief:versanþi cu înclinãri diferite, în generalmici, însoriþi, platouri. Roci: în generalcalcaroase, uneori ºi vulcanice sau ºisturiverzi. Soluri: de tip rendzinã, superficiale,semischeletice, bogate în humus, euba-zice, hidric puternic deficitare, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciisubmediteraneene. Stratul arborilor,compus, exclusiv, din stejar pufos (Quercuspubescens) sau cu rare exemplare dePyrus pyraster, P. elaeagrifolia, Fraxinusornus, Sorbus domestica, are acoperireredusã (20–50%) ºi înãlþimi de 8–10 m la100 de ani; frecvent este poienit, cu aso-ciaþii stepice în poieni. Stratul arbuºtilor,întotdeauna puternic dezvoltat, compusaproape exclusiv din Cotinus coggygria,cu acoperire pânã la 100%, dar local cupâlcuri mai înalte de Prunus spinosa ºiCrataegus monogyna. Stratul ierburilorºi subarbuºtilor, dezvoltat variabil, înfuncþie de acoperirea stratului arbuºtilor,compus din specii xerofile, sudice, pânãla începutul verii Paeonia peregrina, Vera-trum nigrum, vara Lithospermum purpuro-coeruleum, Asparagus verticillatus, Galiumdasypodum, Carex michelii.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus pubescens, Cotinus coggygria.Specii caracteristice: Galium dasypodum.Alte specii importante: Asparagus tenuifo-lius, Filipendula vulgaris, Lathyrus niger,Piptatherum virescens, Thalictrum minus,Vicia tenuifolia, Vinca herbacea, Vinceto-xicum hirundinaria, Bromus inermis º.a.

Literaturã selectivã: Dihoru et Doniþã 1970.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 91AA Eastern white oakwoodsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.73724 Moesian Galiumdasypodium white oak woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Galio dasypodi-Quercetum pubescentis Doniþã 1970Tipuri de ecosisteme: 8771 Stejãret depufos cu scumpie cu Lithospermum.

234

2.4. Pãduri (4)

R4162Pãduri vest-pontice mixte destejar pufos (Quercus pubescens)cu Paeonia peregrina

Rãspândire: în Dobrogea, în etajul pãdu-rilor submediteraneene.


Staþiuni: Altitidini: 100–250 m. Climã: T = 10,5–100C, P = 450–500 mm. Relief:platouri, versanþi slab înclinaþi, mai alesînsoriþi; în silvostepã extrazonal pe versanþiumbriþi. Roci: calcaroase ºi loess. Soluri:de tip rendzinã sau maroniu de pãdure,mijlociu profunde, scheletice, eubazice,hidric deficitare, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate dinspecii submediteranene. Stratul arborilor,compus din stejar pufos (Q. pubescens),sub care se gãseºte un etaj compact dinmojdrean (Fraxinus ornus) ºi cãrpiniþã(Carpinus orientalis), cu rare exemplarede tei (Tilia tomentosa), Acer campestre,Pyrus pyraster; are acoperire de 90–100%ºi înãlþimi de 10–12 m la 100 de ani. Stra-tul arbuºtilor bine dezvoltat (acoperire20–40%), format din Cornus mas, Crataegusmonogyna, Cotinus coggygria º.a. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, foarte slabdezvoltat din cauza umbrei, constituit din

specii sudice (Paeonia peregrina,Lithospermum purpurocoeruleum, Carexhallerana, Piptatherum virescens º.a.).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus pubescens, Fraxinus ornus,Carpinus orientalis. Specii caracteristice:Paeonia peregrina. Alte specii importante:Asparagus tenuifolius, A. verticillatus,Brachypodium sylvaticum, Carex michelii,Dactylis polygama, Geum urbanum, Fra-garia viridis, Tanacetum corymbosum,Melica uniflora, Mercurialis ovata, Poanemoralis, Polygonatum latifolium, Teu-crium chamaedris, Thlaspi perfoliatum,Veratrum nigrum, Vincetoxicum hirundi-naria, Vinca herbacea º.a.

Literaturã selectivã: Dihoru et Doniþã1970; Doniþã et al. 1990.


R4163Pãduri-rariºti balcanice de stejarpufos (Quercus pubescens) cuEchinops banaticus

Rãspândire: Defileul Dunãrii, în etajulnemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºide amestec de gorun.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.73726 Moesian Echinops-white oak woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Echinopo banatici-Quercetum pubescentis, Boºcaiu et al.1971. Cotino-Quercetum pubescentis Zol.et al. 1958, Acantho-Quercetumpubescentis Jakucs et Fekete 1958.Tipuri de ecosisteme: –

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91AA Eastern white oakwoodsEMERALD: !41,7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.73723 Moesian Paeoniaperegrina white oak woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Paeonio peregrinae-Carpinetum orientalis Doniþã 1970Tipuri de ecosisteme: 8271 Stejãret depufos cu cãrpiniþã ºi mojdrean cuMercurialis ovata.

235

2.4. Pãduri (4)


Staþiuni: Altitudini: 100–200 m. Clima: T = 11,5–110C, P = 700–800 mm. Relief:versanþi în general puternic înclinaþi,stâncoºi, însoriþi. Roci: calcaroase. Soluri:de tip rendzinã ºi litosol, superficiale-mijlociu profunde, scheletice, slab acideeubazic, hidric deficitare vara, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de spe-cii submediteraneene. Stratul arborilor,compus în etajul superior din stejari pufoºi(Quercus pubescens, Q. virgiliana), cu puþingorun (Quercus petraea ssp. dalechampii,ssp. polycarpa), rar tei (Tilia tomentosa),gârniþã (Quercus frainetto), iar în etajulinferior din mojdrean (Fraxinus ornus),cãrpiniþã (Carpinus orientalis), sorb (Sorbusdomestica), are acoperire variabilã, derariºte (20–30%) sau de pãdure (40–80%)ºi înãlþimi pânã la 15 m la 100 de ani.Stratul arbuºtilor, bine dezvoltat, compusdin Cornus mas, Crataegus monogyna,Cotinus coggygria, Syringa vulgaris,Evonymus verrucosus, º.a. Stratul ierbu-rilor ºi subarbuºtilor, bogat în speciisubmediteraneene.


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Quercus pubescens, Q. virgiliana.Specii caracteristice: Echinops bana-ticus, Acanthus longifolius. Alte speciiimportante: Achillea coarctata, Carexhallerana, Carduus candicans, Coronillaelegans, Dictamnus albus, Fragaria viridis,Geranium sanguineum, Hypericumperforatum, Laser trilobum, Lithospermumpurpurocoeruleum, Tanacetum corymbo-sum, Orchis simia, Potentilla micrantha,Polygonatum latifolium, Tamus commu-nis, Vincetoxicum hirundinaria º.a.

Literaturã selectivã: Jakucs 1961; Roman1974; Boºcaiu et al. 1971.


R4164Pãduri balcanice de nuc (Junglansregia) ºi sâmbovinã (Celtis australis)cu Scutellaria pichleri

Rãspândire: în sudul Podiºului Mehedinþiºi în Defileul Dunãrii, în etajul nemoral,subetajul pãdurilor de gorun ºi de amesteccu gorun.

Suprafeþe: foarte restrânse, câteva zecide ha.

Staþiuni: Altitudini: 100–300 m. Climã: T = 11,5–10,50C, P = 750–800 mm. Relief:bolovãniºuri la baza pereþilor stâncoºi ºia versanþilor abrupþi. Roci: calcare. Soluri:de tip litosol, rendzinã, superficiale, sche-letice, eubazice, hidric optimale, eutro-fice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene submediteranene ºi cauca-ziene. Stratul arborilor, compus în etajulsuperior din sâmbovinã (Celtis australis)ºi nuc (Junglans regia), cu puþin amestecde tei (Tilia tomentosa, Tilia cordata), ulm(Ulmus minor), gorun (Quercus petraeassp. dalechampii), iar în etajul inferior, viºinturcesc (Prunus mahaleb), mojdrean(Fraxinus ornus), cãrpiniþã (Carpinusorientalis), carpen (Carpinus betulus),jugastru (Acer campestre); are acoperirede 70–90% ºi înãlþimi de 18–25 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor, bine dezvoltat,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 44.693 Balcanic Juglans – Celtisriverine forestEUNIS: G1.7C5 Celtis australis woodsAsociaþii vegetale: Celto-Juglandetumregiae Jov 1957 em Roman 1974Tipuri de ecosisteme: –

compus din Cornus mas, Syringa vulga-ris, Cotinus coggygria, Rhamnus tinctoria,º.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,dezvoltat, cu multe specii termofile-submediteraneene.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Celtis australis, Juglans regia. Speciicaracteristice: Scutellaria pichleri. Altespecii importante: Achillea crithmifolia,Alium fuscum, Arum orientale, Acanthuslongifolius, Brachypodium sylvaticum,Calamintha vulgaris, Campanula grossekii,Leucanthemum macrophyllum, Dactylispolygama, Ferulago heuffeli, Lythospermumpurpurocoeruleum, Lunaria annua,Myrrhoides nodosa, Melica uniflora, Parie-taria officinalis, Poa nemoralis, Rubustomentosus, Ruscus hypoglossum, Tamuscommunis, Symphytum tuberosum º.a.



R4165Pãduri-rariºti de Betula pendula

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: depre-siuni intramontane (Mestecãniºul de laReci – jud. Covasna).

Suprafeþe: restrânse (< 100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 490–530 m. Clima: T = 7,50C; P = 750 mm. Relief: dune denisip care alterneazã cu teren plan.Substrat: nisipuri. Soluri: psamosoluri.pH = 5,8–7,5.

Structura: Habitat primar în care stratularborilor este bine dezvoltat, având oacoperire de pânã la 75%. Stratul ierboseste reprezentat prin specii cu caractermesotrof în pãdure ºi specii caracte-ristice pentru dunele de nisip înierbate,situate în rariºtile de pãdure. Sinuziaierboasã este dominatã de Festuca rupi-cola.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Betula pendula, Agrostis capillaris (A.tenuis). Specii caracteristice: Betulapendula, Festuca rupicola, Agrostis capi-llaris (A. tenuis). Alte specii: Medicagofalcata, Centaurea apiculata ssp. spinulosa,Cruciata pedemontana, Lolium perenne,Euphorbia cyparissias, Salvia nemorosa,Potentilla cinerea, Elymus repens, Koeleriamacrantha, Linum austriacum, Dianthuscartusianorum, Genista tinctoria, Helianthe-mum nummularium, Veronica prostata,Asperula cynanchica, Achillea collina,Sedum acre, Trifolium montanum, Sedumacre, Potentilla argentea, Thymus panno-nicus, Artemisia campestris, Carex caryo-phyllea.

Literaturã selectivã: Mihãilescu S. 2004(ined.).


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 41.B37 Intra-Carpathiandune oak-birch woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Agrostis tenuis-Betuletum verrucosae Resmeriþã 1970Tipuri de ecosisteme: –

236

2.4. Pãduri (4)

237

2.4. Pãduri (4)

Pãdure-rariºte de mesteacãn (Betula pendula)

238

2.4. Pãduri (4)

R4201Rariºti sud-est carpatice de molid (Picea abies) ºi zâmbru (Pinus cembra) cuBruckenthalia spiculifolia

Rãspândire: În Carpaþii Meridionali (MunþiiParâng, Retezat, Strei, Fãgãraº), în parteainferioarã a etajului subalpin.

Suprafeþe: reduse, de ordinul sutelor de ha.

Staþiuni: Altitudini: 1600–1900 m. Clima: T = 2–00C; P= 1300–1400 mm; Relief:versanþi puternic–mediu înclinaþi, cuexpoziþii diferite, culmi, vãi largi, glaciare.Roci: ºisturi cristaline, gneisuri. Soluri detip podzol ºi prepodzol, superficiale–mijlociuprofunde, frecvent scheletice, foarte acide,oligobazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale ºi carpato-balcanice, oligoterme,mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor,reprezentat prin rariºti de arbori de molid(Picea abies), mai rar zâmbru (Pinuscembra), scoruº (Sorbus aucuparia), cuacoperire redusã (sub 60%) ºi înãlþimi de10–12 m, la altitudini de 1600–1750 m ºi

din ce în ce mai mici (pânã la 1 m) sprealtitudini mari; frecvent, arbori în grupede câteva exemplare. Stratul arbuºtilor,acoperã aproape în întregime suprafaþaºi este constituit mai ales din jneapãn(Pinus mugo), ienupãr pitic (Juniperussibirica), Salix silesiaca, Alnus viridis (peversanþi umezi). Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, bine dezvoltat, dominat deVaccinium myrtillus, cu participarea spe-ciilor V. vitis-idaea, Bruckenthalia spicu-lifolia, Campanula abietina, Dryopterisexpansa, Deschampsia flexuosa, Huperziasellago, Homogyne alpina, Soldanellahungarica, Luzula sylvatica, Calamagrostisvillosa, Viola declinata º.a.

Rariºte de molid (Picea abies) ºi zâmbru (Pinuscembra) cu Brukenthalia spiculifolia

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9420 Alpine Larix deciduaand/or Pinus cembra forestsEMERALD: !42.35 Carpathian larch andarolla forestsCORINE: –PAL.HAB: 42.21622 Carpathian subalpineBruckenthalia spruce forestEUNIS: G3.1B62 Eastern Carpathiansubalpine spruce forestAsociaþii vegetale: Bruckenthalio-PiceetumBorhidi 1969Tipuri de ecosisteme: –

2.4.2. Pãduri temperate de conifere (42)

239

2.4. Pãduri (4)


Compoziþie floristicã: specii edificatoare:Picea abies, Pinus cembra, Larix decidua(local), Pinus mugo, Juniperus sibirica.Specii caracteristice: Bruckenthalia spicu-lifolia, Saxifraga cuneifolia. Alte speciiimportante: Anthenaria dioica, Festucanigrescens, Fragaria vesca, Luzula luzu-loides, Melampyrum sylvaticum, Oxalisacetosella, Potentilla chrysocraspeda etc.

Literaturã selectivã: Borhidi 1971; Coldeaet Pop 1988; Coldea 1991.


R4202Rariºti sud-est carpatice de molid (Picea abies) ºi zâmbru (Pinus cembra) cuRhododendron myrtifollium

Rãspândire: În Carpaþii Orientali (MunþiiRodnei, Suhard, Cãlimani), în parteainferioarã a etajului subalpin.

Suprafeþe: reduse, de ordinul sutelor de ha.

Staþiuni: Altitudini: 1600–1850 m. Clima: T = 3–10C, P = 1100–1200 mm. Relief:

versanþi puternic–mediu înclinaþi, culmi,vãi largi, glaciare. Roca: ºisturi cristaline,andezite. Soluri de tip podzol, prepodzol,superficiale-mijlociu profunde, frecvent sche-letice, foarte acide, oligobazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale ºi carpato-balcanice, oligoterme,mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor,reprezentat prin rariºti de arbori de molid(Picea abies), mai rar zâmbru (Pinuscembra), scoruº (Sorbus aucuparia), cuacoperire redusã (sub 60%) ºi înãlþimi, dela 10–12 m, la altitudini de 1600–1700 mºi din ce în ce mai mici (pânã la 1 m) sprealtitudini mari; frecvent arbori în grupe decâteva exemplare. Stratul arbuºtilor aco-perã aproape în întregime suprafaþa ºieste constituit mai ales din jneapãn (Pinusmugo), ienupãr pitic (Juniperus sibirica),cu participarea speciilor Rhododendronmyrtifollium, Lonicera caerulea, Alnus viridis(pe versanþi umezi), Salix silesiaca, Ribespetraeum. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilorconstituit mai ales din Vaccinium myrti-llus, V. vitis-idaea, V. gaultherioides,Luzula sylvatica, Calamagrostis villosa,Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina,Soldanella hungarica, Viola declinata º.a.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies, Pinus cembra, Pinus mugo,Juniperus sibirica. Specii caracteristice:Rhododendron myrtifollium. Alte speciiimportante: Athyrium distentifolium, Campa-nula abietina, Dryopteris expansa, Huperziasellago, Luzula luzuloides, Melampyrumsylvaticum, Oxalis acetosella, Rubusidaeus º.a.

Literaturã selectivã: Coldea et. Pânzaru1986; Mititelu et al. 1986; Coldea 1991.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 9420 Alpine Larix deciduaand/or Pinus cembra forestsEMERALD: !42.35 Carpathian larch andarolla forestsCORINE: –PAL.HAB: 42.21621 Carpathian subalpineRhododendron spruce forestEUNIS: G3.1B62 Eastern Carpathiansubalpine spruce forestAsociaþii vegetale: Rhododendro myrtifolii–Piceetum Coldea et Pânzaru 1986Tipuri de ecosisteme: –

240

2.4. Pãduri (4)

R4203Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica

Rãspândire: Munþii Þibleº, Rodnei,Cãlimani, Ceahlãu, Harghitei, Penteleu,Ciucaº, Bucegi, Fãgãraº, Cãpãþãnii,Parâng, Lotrului, Cindrel, ªurianu, Retezat,Þarcu, Godeanu, Vlãdeasa, în etajul boreal.

Suprafaþa ocupatã: 43.000 ha (25.000în Carpaþii Meridionali, 11.000 în

Carpaþii Orientali, 7.000 în CarpaþiiOccidentali).

Staþiuni: Altitudini: 1500–1850 m. Clima:T = 3,0–1,50C; P = 900–1400 mm. Relief:creste, culmi, versanþi puternic înclinaþi,cu diferite expoziþii. Roci: silicioase ºi calca-roase. Soluri: prepodzol, podzol, cripto-podzol, andosol, superficiale-mijlociu pro-funde, foarte acide, oligobazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale ºi carpato-balcanice, oligoterme,mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor, compusexclusiv din molid (Picea abies), sau cupuþin amestec de scoruº (Sorbus aucu-paria), poate avea acoperire de 100% darspre golul alpin ºi de 60–80%, situaþie încare se pot gãsi tufe de jneapãn (Pinusmugo) sau ienupãr (Juniperus communis);atinge înãlþimi de 15–20 m la 100 de ani.Stratul arbuºtilor lipseºte sau este slabdezvoltat (Sorbus aucuparia arbustiv, Loni-cera nigra, Rubus idaeus, Rosa pendulinaº.a.). Stratul ierburilor ºi subarbustiv estedominat de Oxalis acetosella ºi Vacciniumsp. Stratul muºchilor bine dezvoltat cuPolytrichum sp.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9410 Acidophilous Piceaforests of the montane to alpine levels(Vaccinio-Piceetea)EMERALD: !42.21 Alpine and Carpathiansubalpine spruce forestCORINE: –PAL.HAB: 42.21626 Carpathian subalpineSoldanella spruce forestEUNIS: G3.1B62 Eastern Carpathiansubalpine spruce forestAsociaþii vegetale: Soldanello majori-Piceetum Coldea et Wagner 1998Tipuri de ecosisteme: Tipuri de eco-sisteme: 1136 Molidiº cu Oxalis-Soldanella,1157 Molidiº cu Vaccinium-Hylocomium.

Rariºte presubalpinã de molid ºi zâmbru cu Rhododendron myrtifollium

241

2.4. Pãduri (4)


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies. Specii caracteristice: Solda-nella hungarica ssp. major. Alte speciiimportante: Athyrtium distentifolium, Cala-magrostis villosa, Deschampsia caespitosa.Dryopteris expansa, Homogyne alpina,Gymnocarpium dryopteris, Luzula luzu-loides, L. sylvatica, Rumex alpinus, Rubusidaeus, Senecio nemorensis, Viola decli-nata º.a.

Literaturã selectivã: Coldea, Wagner 1998;Bândiu, Doniþã 1988; Doniþã et al. 1990.


R4204Pãduri ºi rariºti de larice (Larixdecidua) cu Saxifraga cuneifolia

Rãspândire: în Carpaþii Orientali (masivulCeahlãu), Meridionali (masivele Ciucaº,Bucegi, Lotrului) ºi Ocidentali (Vidolm).

Suprafeþe: de ordinul câtorva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 1350–1850 m (Vidolm800 m); Climã: T = 2,5–1,50C, P = 900–1200 mm. Relief: versanþi înclinaþi – foarteînclinaþi cu expoziþii diverse, creste,stâncãrii. Roci: conglomerate calcaroase,calcare. Soluri: de tip litosol, superficiale –

mijlociu profunde, scheletice, mediu-slabacide.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale montane, oligoterme, mezofile,oligotrofe. Stratul arborilor, compus dinlarice (Larix decidua) exclusiv sau cuamestec de molid (Picea abies), zâmbru(Pinus cembra), rar, brad (Abies alba), fag(Fagus sylvatica), paltin de munte (Acerpseudoplatanus), acoperire de 70–90%(pãdure) la altitudini pânã la 1600–1750 m,sau micã, de 40–60% (rariºte) la altitudinimari peste 1750 m sau pe stâncãrii; arboriiau înãlþimi de 20–28 m la 100 de ani.Stratul arbuºtilor, bine dezvoltat, compusdin Juniperus sibirica, Salix silesiaca, Ribespetraeum, Sorbus aucuparia, mai rar Pinusmugo. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,dezvoltat variabil, compus din amestecde specii acidofile (Vaccinium myrtillus,V. vitis-idaea, Deschampsia flexuosa), darºi specii de buruieniºuri montane (Adeno-styles orientalis) ºi chiar specii de mull(Asperula odorata, Lamium galeobdolon).


Pãdure de larice (Larix decidua) ºi molid (Piceaabies) cu Saxifraga cuneifolia

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9420 Alpine Larix deciduaand/or Pinus cembra forestEMERALD: !42.35 Carpathian larch andarolla forestCORINE: –PAL.HAB: 42.3531 Eastern Carpathianlarch forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Saxifrago cuneifolii –Laricetum (Beldie 1967) Coldea 1991Tipuri de ecosisteme: 1454 Lariceto –molidiº cu Calamagrostis – Luzula, 1656Laricet presubalpin cu Vaccinium.

242

2.4. Pãduri (4)

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Larix decidua. Specii caracte-ristice: Saxifraga cuneifolia. Alte speciiimportante: Aquilegia transsilvanica,Athyrium distentifolium, Calamagrostisarundinacea, Campanula abietina, Carduuspersonata, Chrysanthemum rotundifolium,Dryopteris carthusianorum, Fragaria vesca,Homogyne alpina, Luzula luzuloides, L. sylvatica, Melampyrum sylvaticum,Moneses uniflora, Oxalis acetosella,Phleum alpinum, Poa nemoralis, Ranuncu-lus carpaticus, Rubus idaeus, Soldanellahungarica, Valeriana montana º.a. Stratulmuºchilor bine dezvoltat sub masiv, cuDicranum scoparium, Hylocomiumsplendens, Plagiochila asplenioides, Rhiti-diadelphus triquetrus º.a.

Literaturã selectivã: Beldie 1967; Coldea1991.


R4205Pãduri sud-est carpatice de molid(Picea abies) cu Oxalis acetosella

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti, înetajul boreal.

Suprafeþe: circa 285.000 ha, din care220.000 în Carpaþii Orientali, 40.000 înCarpaþii Meridionali ºi 25.000 în CarpaþiiOccidentali.

Staþiuni: Altitudini: 1000–1300 m în CarpaþiOrientali, 1400–1600 m în CarpaþiiMeridionali. Climã: T = 3,0–5,00C,P = 900–950 mm în nord ºi 1000–1200 mmîn sud. Relief: versanþi cu înclinãri slabe-moderate pânã la puternice, cu expoziþiidiferite, coame. Roci: fliº marno-gresos,conglomerate, gresii calcaroase, ande-zite, tufuri andezitice, mai rar ºisturi sili-cioase. Soluri: districambisol (brun acid),Luvisol (brun luvic), andosol, profunde,acide-slab acide, mezobazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale ºi carpatice, oligoterme, mezofite,mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compusexclusiv din molid (Picea abies), sau curare exemplare de brad (Abies alba),paltin de munte (Acer pseudoplatanus),ulm de munte (Ulmus glabra), fag (Fagussylvatica), are acoperire mare (80–100%)ºi înãlþimi de 25–40 m. Stratul arbuºtilor,slab dezvoltat – exemplare rare de scoruº(Sorbus aucuparia), Sambucus racemosa,

Pãdure de molid (Picea abies) ºi brad (Abies alba)cu Oxalis acetosella

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9410 Acidophilous Piceaforests of the montane to alpine levels(Vaccinio-Piceetea)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.21627 Carpathian Oxalisspruce forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Hieracio rotundati –Piceetum oxalidosum Pawl et Br. Bl. 1939Tipuri de ecosisteme: 1226 Molidiº cuOxalis-Dentaria-Asperula.

243

2.4. Pãduri (4)

Ribes petraeum, Lonicera nigra, Daphnemezereum, Rubus idaeus, Spiraea cha-maedrifolia etc. Stratul ierburilor ºi sub-arbuºtilor, neuniform, dezvoltat în pete,cu Oxalis acetosella, Dentaria glandu-losa, local cu Galium odoratum sau Cala-magrostis arundinacea.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies. Specii caracteristice: Hiera-cium rotundatum. Alte specii: Athyriumfilix-femina, Campanula abietina, Dryopte-ris filix-mas, Fragaria vesca, Lamiumgaleobdolon, Gentiana asclepiadea,Homogyne alpina, Luzula luzuloides,Mercurialis perennis, Rubus hirtus,Soldanella hungarica.



R4206Pãduri sud-est carpatice de molid(Picea abies) ºi brad (Abies alba)cu Hieracium rotundatum

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul boreal.

Suprafeþe: circa 88.000 ha, mai frecventîn Carpaþii Meridionali (42.000 ha) ºiOrientali (31.000 ha), suprafeþe mai reduseîn Carpaþii Occidentali (15.000 ha).

Staþiuni: Altitudini: 1200–1600 m. Climã: T = 4,5–1,50C, P = 900–1000 mm în nord,1200–1400 mm în sud. Relief: creste, culmi,versanþi puternic înclinaþi, cu expoziþii dife-rite. Roci: silicioase. Soluri: prepodzol,podzol, criptopodzol, superficiale, sche-letice, puternic acide, oligobazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale ºi carpatice, oligoterme,mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor,compus exclusiv din molid (Picea abies)sau, la altitudini mai mici, cu amestec debrad (Abies alba), scoruº (Sorbus aucu-paria); are acoperire mai redusã (50–80%),înãlþimi de 22–30 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor lipseºte sau este slab dezvoltat(exemplare rare de Sambucus racemosa,Lonicera nigra, Spiraea chamaedrifoliaetc.). Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,puternic dezvoltat, mai ales în golurile dinarboret, dominat de specii de Calama-grostis. Stratul muºchilor cu dezvoltarevariabilã este de tip Polytrichum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies ºi Albies alba. Specii caracte-ristice: Hieracium rotundatum ºi speciilesubalianþei Soldanello–Picenion (Solda-nella hungarica ssp. major, Silene heuffeli).Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Calamagrostis villosa, C. arundi-nacea, Campanula abietina, Deschampsiaflexuosa, Dryopteris filix-mas, Fragariavesca, Gentiana asclepiadea, Homogynealpina, Huperzia sellago, Luzula luzuloides,L. sylvatica, Lycopodium annotinum,Moneses uniflora, Oxalis acetosella,Polygonatum verticillatum, Senecionemorensis, Stellaria nemorum, Vacci-nium myrtillus (local poate deveni domi-nantã).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9410 Acidophilous Piceaforests of the montane to alpine levels(Vaccinio-Piceetea)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.21623 Carpathian highmontane Hieracium spruce forestEUNIS: G3.1B1 Bilberry spruce forestAsociaþii vegetale: Hieracio rotundato –Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939Tipuri de ecosisteme: 1234 Molidiº cuCalmagrostis – Luzula, 1256 Molidiº cuVaccinium, 3256 Molideto–brãdet cuCalamagrostis – Luzula.

244

2.4. Pãduri (4)



R4207Pãduri sud-est carpatice de molid(Picea abies) ºi brad (Abies alba)cu Hylocomium splendens

Rãspândire: În toþi Carpaþii româneºti,în etajul boreal, mai frecvent în CarpaþiiOrientali, în partea inferioarã ºi mijlocie aetajului, mai putin frecvent în ceilalþi munþi,în partea mijlocie ºi superioarã a etajului.

Suprafeþe: circa 72.000 ha din care39.000 în Carpaþii Orientali, 32.000 ha înCarpaþii Meridionali, 1.000 ha în CarpaþiiOccidentali.

Staþiuni: Altitudini: 1000–1300 m în nord,1400–1800 m în sud. Climã: T = 4,4–3,50C,P = 900–950 mm în nord, 1000–1200 m însud. Relief: versanþi slab – mediu înclinaþi,mai frecvent umbriþi. Roci: ºiºturi crista-line, gresii silicioase, roci euptive acide ºiintermediare, mai rar fliº. Soluri: pre-podzoluri ºi podzoluri cu moder, uºoare,profunde – mijlociu profunde, slab pânã lasemischeletice, mezo-oligobazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale, oligoterme, mezofile-higrofile, oligotrofe. Stratul arborilor,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9410 Acidophilous Piceaforests of the montane to alpine levels(Vaccinio – Piceetea)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.21627 Carpathian Hylocomiumspruce forestEUNIS: G3.1B1 Bilberry spruce forestAsociaþii vegetale: Hieracio rotundati –Piceetum hylocomiosum Pawl. et Br. Bl. 1939Tipuri de ecosisteme: 1247 Molidiº cuHylocomium, 2247 Molideto – brãdet cuHylocomium.

Pãdure de molid (Picea abies) cu muºchi verzi

compus exclusiv din molid (Picea abies),sau cu amestec de brad (Abies alba) ºirare exemplare de fag (Fagus sylvatica),mesteacãn (Betula pendula), are oacoperire de 70–100% ºi înãlþimi de24–32 m la 200 de ani. Stratul arbuºtilorlipseºte sub arborete dese ºi parþialdezvoltat sub cele mai puþin dese(Spiraea chamaedrifolia, Lonicera nigra,Rosa pendulina, Sorbus aucuparia):Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, slabdezvoltat, reprezentat prin exemplare rarede Luzula sylvatica, Oxalis acetosella,Soldanella hungarica, Vaccinium myrtillus.Stratul muºchilor, bine dezvoltat, gros(10 cm) acoperã în întregime solul domi-nat de Hylocomium sp.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies. Specii caracteristice: – . Altespecii importante: Lycopodium annotinum,Luzula sylvatica, L. luzuloides, Majanthe-mum bifolium. Specii de muºchi: Dicranumscoparium, Eurynchium striatum, Hyloco-mium splendens (dominant), Mniumpunctatum, Ptilium crista – castrensis, Poly-trichum commune, Thuidium tamariscinum.



R4208Pãduri sud-est carpatice de molid(Picea abies) ºi brad (Abies alba)cu Luzula sylvatica

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul boreal, mai frecvent în CarpaþiiMeridionali.

Suprafeþe: circa 49.000 ha din care 10.000în Carpaþii Meridionali, 17.000 în CarpaþiiOrientali, 12.000 în Carpaþii Occidentali.

Staþiuni: Altitudini: 1300–1600 m în nord,1000–1200 m în sud. Climã: T = 4,0–2,00C,P = 900–1000 mm în nord, 1000–1200 mmîn sud. Relief: versanþi slab – moderat încli-naþi cu expoziþii diverse. Roci: roci acide(ºisturi silicioase, gnaisuri, granite). Soluri:prepodzoluri, podzoluri, cu moder fin, mijlo-ciu – submijlociu profunde, scheletice,uºoare, acide, oligobazice, permanentumede dar drenate.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale, oligoterme, mezofite, oligotrofe.Stratul arborilor, compus exclusiv dinmolid (Picea abies), sau cu amestec debrad (Abies alba), scoruº (Sorbus aucu-paria), are acoperire relativ mare (70–80%)ºi înãlþimi de 20–30 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor lipseºte sau este slab dezvoltatcu exemplare rare de Sambucus racemosa,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9410 Acidophilous Piceaforests of the montane to alpine levels(Vaccinio – Piceetea)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.21628 Carpathian Luzulasylvatica spruce forestEUNIS: G3.1B1 Bilberry spruce forestAsociaþii vegetale: Hieracio rotundati –Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939 (Luzulosylvaticae – Piceetum Wraber 1953)Tipuri de ecosisteme: 1237 Molidiº cuLuzula sylvatica, 2237 Molideto-brãdet cuLuzula silvatica.

245

2.4. Pãduri (4)

246

2.4. Pãduri (4)

Rubus idaeus, Sorbus aucuparia. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, de regulã binedezvoltat, dominat de Luzula sylvatica.Stratul muºchilor: variabil, în petece demãrimi diferite, nu acoperã complet solul,de tip Hylocomiun.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies. Specii caracteristice: Luzulasylvatica (dominantã), Hieracium rotunda-tum. Alte specii: Athyrium distentifolium,A. filix-femina, Campanula abietina,Deschampsia flexuosa, Dryopteris dila-tata, D. filix-mas, Homogyne alpina, Luzulaluzuloides, Moneses uniflora, Oxalis aceto-sella, Rubus idaeus, Senecio nemorensis,Soldanella hungarica, Vaccinium myrti-llus. Muºchi: Dicranum scoparium, Hylo-comium splendens, Pleurozium schreberi,Polytrichum juniperinum, P. commune,Rhitidiadelphus triquetrus.

Literaturã selectivã: Wraber 1962; Boºcaiu1971; Coldea 1991; Doniþã et al. 1990.


R4209Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cuLeucanthemum waldsteinii

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul boreal.

Suprafeþe: mici, pe lângã izvoare, pevâlcele umede.

Staþiuni: Altitudini: 1300–1750 m. Clima:T = 3,0–1,50C, P = 1000–1300 mm. Relief:denivelãri din care ies izvoare ºi micilevâlcele umezite de apa izvoarelor. Roci:mai ales roci silicioase. Soluri: de tip gleisol,stagnosol, acide-slab acide, mezobazice,ude (înmlãºtinate).

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale ºi nemorale, carpatice,oligoterme, higrofite, mezotrofe. Stratularborilor compus exclusiv din molid (Piceaabies), sau în amestec cu fag (Fagus sylva-tica ssp. sylvatica), cu rare exemplare deanin alb (Alnus incana), brad (Abies alba),paltin de munte (Acer pseudoplatanus),are acoperire mai redusã (70%) ºi înãlþimide 21–32 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,slab dezvoltat (Sambucus racemosa).Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, puternicdezvoltat de tip Leucanthemum waldsteinii,Myosotis sylvatica.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies (Picea abies ºi Fagus sylva-tica ssp. sylvatica). Specii caracteristice:Leucanthemum waldsteinii, Ranunculuscarpaticus. Alte specii importante: Aconitumtoxicum, Adenostyles kerneri, Athyriumdistentifolium, A. filix-femina, Campanulaabietina, Chrysosplenium alternifolium,Doronicum austriacum, Dryopteris dila-tata, Oxalis acetosella, Paris quadrifolia,Senecio nemorensis. Stellaria nemorum.Symphytum cordatum, Veronica urti-caefolia, Valeriana tripteris, Vacciniummyrtillus º.a.

Literaturã selectivã: Coldea 1991; Raþiu1967; Doniþã et al. 1990.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.21625 Carpathian Leucanthe-mum high mountaine spruce forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Leucanthemowaldsteinii – Piceetum Krajna 1933Tipuri de ecosisteme: 1218 Molidiº cuMyosotis, 1227 Molidiº cu Chrysanthemumrotundifolium.

247

2.4. Pãduri (4)

R4210Pãduri sud-est carpatice de molid cu Sphagnum sp.

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti, înetajul boreal.

Suprafeþe: circa 6.000 ha, mai frecventîn Carpaþii Orientali (4.000 ha), restul înMunþii Apuseni.

Staþiuni: Altitudini: 800–1500 m. Climã:T = 5,8–2,60C, P = 800–1300 mm. Relief:versanþi cu pante medii-mici, depresiuni,terase. Roci: variate, în general acide.Soluri: turbosoluri, foarte acide, extremoligobazice, umede-ude (înmlãºtinate).

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale, oligoterme, higrofite,oligotrofe. Stratul arborilor, compus din molid(Picea abies) ºi uneori din pin silvestru(Pinus sylvestris) ºi rare exemplare deanin alb (Alnus incana), mesteacãn (Betulapendula, B. pubescens), are acoperireredusã, de 40–70%, ºi înãlþimi de 6–12 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor lipseºte.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, relativdezvoltat, de tip Vaccinium. Stratul muºchi-lor este gros, acoperã complet solul, cuspecii de Sphagnum, Polytrichum.


Compoziþie floristicã: Bazania triloba,Deschampsia flexuosa, Equisetum sylva-

ticum, Eriophorum vaginatum, Oxycoccusmicrocarpus, Melampyrum sylvaticum, Poly-trichum comune, P. strictum, Sphagnumgirgensohnii, S. palustre, S. recurvum, S. russowii, S. squarrosum, S. wulfianum,Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea.



R4211Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) ºi brad (Abiesalba) cu Pulmonaria rubra

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul nemoral, subetajul pãdurilor defag ºi de amestec cu fag.

Suprafeþe: circa 100.000 de ha, majo-ritatea în Carpaþii Orientali (88.000 de ha),puþin în Carpaþii Occidentali (6.000 ha) ºiCarpaþii Meridionali (6.000).

Staþiuni: Altitudine: 800–1300 m. ClimaT = 6,0–4,00C, P = 800–1200 mm. Relief:versanþi cu înclinare mijlocie-slabã, cuexpoziþii în general umbrite, platouri, culmilate. Roci: în mare parte fliº. Soluri: de tipeutricambosol, districambosol, profunde-mijlociu profunde, în parte scheletice, slab-moderat acide, eu-mezobazice, umede,eu-mezotrofice.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.1124 Dacian neutrophilefir-spruce forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Pulmonario rubrae-Fagetum ( Soó 1964) Täuber 1987Tipuri de ecosisteme: 2216 Molideto-brãdet cu Oxalis-Dentaria-Asperula.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9410 Acidophilous Piceaforests of the montane to alpine levels(Vaccinio – Piceetea)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.2131 Carpathian peat mossspruce forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Sphagno-PiceetumHartm. 1942Tipuri de ecosisteme: 1268 Molidiº cuPolytrichum.

248

2.4. Pãduri (4)

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale ºi nemorale. Stratularborilor, compus din brad (Abies alba) ºimolid (Picea abies), în proporþii diferite,iar, în amestec, fag (Fagus sylvatica),paltin de munte (Acer pesudoplatanus),ulm de munte (Ulmus glabra), acoperireade 80–100%, înãlþimea arborilor de 25–35 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor, lipseºtesau este reprezentat prin puþine exemplarede Sambucus racemosa, Rosa pendulina,Lonicera xylosteum. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, dezvoltat variabil în funcþiede luminã, dominat de Oxalis acetosellaºi numeroase specii de florã de mull.


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Abies alba, Picea abies. Speciicaracteristice: Pulmonaria rubra Alte speciiimportante: Actaea spicata, Athyriumfilix-femina, Carex sylvatica, Dentariaglandulosa, Dryopteris filix-mas, Euphorbiaamygdaloides, Galium odoratum, Gera-nium robertianum, Lamium galeobdolon,Mercurialis perenis, Milium effusum, Rubushirtus, Salvia glutinosa, Symphytum corda-tum, Sanicula europaea, Senecio nemo-rensis, Viola reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1964; Täuber1987; Borhidi 1971; Coldea 1991; Doniþãet al. 1990.


R4212Pãduri sud-est carpatice de molid(Picea abies) ºi brad (Abies alba)cu Pleurozium schreberi

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,rar în Carpaþii Meridionali (Poiana Þapului),în etajul nemoral.

Suprafeþe: restrânse, de ordinul 7.000 ha,în majoritate în Carpaþii Orientali (6.000 ha).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.21624 Carpathian highmountain Bazzania spruce forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: –Tipuri de ecosisteme: 2228 Molidetobrãdet cu Oxalis-Pleurozium; 2118 Brãdetcu Oxalis-Pleurozium.

Pãdure de molid ºi brad cu Pulmonaria rubra

249

2.4. Pãduri (4)

Staþiuni: Altitudini: 600–1000 m. Climã: T = 7,0–4,50C, P = 700–900 mm. Relief:platouri, partea inferioarã a versanþilor cuînclinare micã, terase, culmi late. Roci:depozite ºi coluvii de luturi argiloase,marne, gresii, greu permeabile. Soluri detip eutricambiosol, luvosol, prepodzol,profunde, puternic pseudogleizate saugleizate din cauza drenajului imperfectsau apelor freatice, fãrã schelet sau slabscheletice, moderat – puternic acide, oligo-mezobazice, ude.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale ºi nemorale, oligomezo-terme, mezofile, oligo-mezotrofe. Stratularborilor, compus din molid (Picea abies)ºi brad (Abies alba) sau numai brad, cupuþin amestec de anin alb (Alnus incana),mesteacãn (Betula pendula), rar fag (Fagussylvatica ssp. sylvatica); are acoperire de90–100% ºi înãlþimi de 30–35 pentru molid,26–33 pentru brad la 100 de ani. Stratularbuºtilor este slab dezvoltat, format dinCorylus avellana, Sambucus nigra, S. race-mosa. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,format din ierburi higrofile ca Myosotis sylva-tica ºi de mull (Galium odoratum, Dentariaglandulosa). Stratul muºchilor este binedezvoltat, dominat de Pleurozium schreberiasociat cu alþi muºchi.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies, Abies alba. Specii caracte-ristice: Ranunculus carpaticus, Symphytumcordatum. Alte specii: Carex remota,Chrysosplenium alternifolium, Equisetumsp., Myosotis sylvatica, Oxalis acetosella,Petasites hybridus, Salvia glutinosa,Stachys sylvatica º.a.



R4213Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Doronicum columnae

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti, înetajul boreal, pe calcare (Ceahlãu, Ciucaº,Piatra Craiului, Lotrului, Retezat, Apuseni).

Suprafeþe: reduse, de ordinul câtorva zecide mii de ha.

Staþiuni: 1200–1600 m. Clima: T = 4,5–1,50C, P = 950–1300. Relief: versanþi cudiferite înclinãri ºi expoziþii, coame, platouriadesea cu rocã la suprafaþã (uneori subformã de stânci). Roci: calcaroase, soluri detip redzinic, superficiale-mijlociu profunde,scheletice, moderat-slab acide în orizontulsuperior, neutre în orizonturile cu schelet,hidric echilibrate, mezo-eubazice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale ºi nemorale, oligo-mezoterme,mezofite, oligo ºi mezotrofe dar ºi eutrofe.Stratul arborilor, compus din molid (Piceaabies), uneori ºi fag (Fagus sylvaticassp. sylvatica), rar paltin de munte (Acerpseudoplatanus), uneori larice (Larix deci-dua), brad (Abies alba), scoruº (Sorbusaucuparia); are o acoperire de 50–70% ºiînãlþimi de 15–29 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, slab dezvoltat compus dinDaphne mezereum, Lonicera nigra, Rosapendulina, Salix silesiaca, Sorbus dacica,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: –EUNIS: –Asociaþii vegetale: Doronico columnae-Piceetum Coldea 2002.Tipuri de ecosisteme: 1274 Molidiº cuMercurialis-Dentaria.

Spiraea chamaedrifolia, la altitudini mariºi Pinus mugo. Stratul ierburilor ºi sub-arbuºtilor, dezvoltat variabil cuprinde atâtspecii acidofile ca Luzula sylvatica, Vacci-nium myrtillus, dar ºi numeroase speciiale florei de mull (Symphytum cordatum,Dentaria glandulosa, Mercurialis perennis,etc.). Stratul muºchilor, local bine dezvoltatcompus din Ctenidium molluscum, Poly-trichum formosum, Dicranum scoparium,Tortella tortuosa, Mnium undulatum, º.a.

Valoarea conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies. Specii caracteristice: Doro-nicum columnae, Saxifraga rotundifolia.Alte specii importante: Polystichum acu-leatum, Cystopteris fragilis, Aspleniumviride, Astrantia major, Primula leucophylla,Cortusa matthioli, Homogyne alpina,Huperzia selago, Oxalis acetosella, Campa-nula abietina, Euphorbia amygdaloides,Anemone rannunculoides, Lamiumgaleobdolon, Carex sylvatica, Geraniumrobertianum, Stellaria nemorum, Violabiflora, Thalictrum aquilegiifolium, Fragariavesca, Galium album º.a.


Redactat: N. Doniþã.

R4214Pãduri sud-est carpatice de molid(Picea abies) ºi fag (Fagus sylvatica)cu Hieracium rotundatum

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti, lacontactul etajului nemoral cu etajul boreal.

Suprafeþe: circa 15.000 de ha, din care6.500 de ha în Carpaþii Meridionali, 6000în Carpaþii Orientali, 2.500 în CarpaþiiOccidentali.

Staþiuni: Altitudini 1000–1450 m. Clima:T = 4,5–3,50C, P = 900–1200 mm. Relief:versanþi cu înclinãri, în general, mari ºiexpoziþii diferite, rar culmi, platouri. Roci:ºisturi cristaline ºi alte roci acide. Soluri:de tip podzol, prepodzol, mijlociu profunde-superficiale, acide, oligobazice, umede,oligotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale ºi nemorale. Stratularborilor, compus din molid (Picea abies)ºi fag (Fagus sylvatica) în proporþii diferite,iar în amestec brad (Abies alba), scoruº(Sorbus aucuparia), are acoperire de 70–80% ºi înãlþimi de 18–25 m la molidºi 16–22 la fag la 100 de ani. Stratularbuºtilor lipseºte. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor dominat de Calamagrostis,Luzula luzuloides, Vaccinium myrtilus.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9410 Acidophilous Piceaforests of the montane to alpine levels(Vaccinio-Piceetea)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.25432 Acido-neutrophileDacian beech – spruce forestEUNIS: G3.1F43 Dacian beech-spruce forestAsociaþii vegetale: Hieracio rotundato-Fagetum (Soó 1962) Täuber 1987Tipuri de ecosisteme: 3244 Molideto-fãget cu Calamagrostis-Luzula, 3256Molideto-fãget cu Vaccinium.

250

2.4. Pãduri (4)

251

2.4. Pãduri (4)


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies, Fagus sylvatica. Speciicaracteristice. Hieracium rotundatum. Altespecii importante: Athyrium filix-femina,A. distentifolia, Calamagrostis arundinacea,C. villosa, Dryopteris dilatata, D. filix-mas,Epilobium montanum, Fragaria vesca,Gentiana asclepiadea, Huperzia selago,Lycopodium annotinum, Lamium galeobdo-lon, Melampyrum sylvaticum, Oxalis aceto-sella, Polygonatum verticillatum, Rubushirtus, Senecio nemorensis, Stellarianemorum, Veronica urticifolia.

Literaturã selectivã: Borhidi 1971; Coldea1991; Doniþã et al. 1990.


R4215Pãduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cuSesleria rigida

Rãspândire: în masivele calcaroase din Carpaþii Orientali (munþii Hãºmaº),

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !42.5C South-eastern EuropeanScots pine forestsCORINE: –PAL.HAB: 42.5C8 East Carpathian SesleriaScots pine forestEUNIS: G3.4C8 East Carpathian SesleriaScots pine forestAsociaþii vegetale: Seslerio rigidae-Pinetumsylvestris Csürös et al. 1988Tipuri de ecosisteme: –

Pãdure de molid (Picea abies) ºi fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum

252

2.4. Pãduri (4)

Meridionali (Leaota) ºi Occidentali (Trascãu),în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de fagºi amestec cu fag.

Suprafeþe: câteva sute de ha.

Staþiuni: Altitudini: 800–1200 m. Clima: T = 7–50C, P = 800–1000 mm. Relief:versanþi cu înclinãri diferite, însoriþi. Roci:calcare. Soluri: de tip rendzinã, superficiale–mijlociu profunde, neutre, eubazice hidricechilibrate, cu posibile deficite temporare,eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieurasiatice boreale ºi europene. Stratularborilor, compus, în etajul superior, dinpin silvestru (Pinus sylvestris), exclusiv saucu puþin amestec de fag (Fagus sylva-tica), mesteacãn (Betula pendula), scoruº(Sorbus aucuparia), gorun (Quercuspetraea), are acoperire 60–70% ºiînãlþimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor de regulã lipseºte sau repre-zentat prin puþine exemplare de Juniperuscommunis, Cotoneaster integerima, Rosapendulina, Corylus avellana, Rhamnuscathartica, Lonicera xylosteum, Spiraeachamedrifolia. Stratul ierburilor ºi sub-arbuºtilor, dominat de Sesleria rigida.

Valoare conservativã: foarte mare, înspecial în habitatele unde este prezentãspecia Arctostaphyllos uva-ursi (DH4).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Pinus sylvestris. Specii caracteristice:Sesleria rigida. Alte specii importante:Arctostaphyllos uva-ursi, Asperula capi-tata, Bupleurum falcatum, Calamagrostisarundinacea, Campanula persicifolia,Dianthus spiculifolius, D. carthusianorum,Euphorbia amygdaloides, Euphorbiasalisburgensis, Fragaria vesca, Hepaticanobilis, Helictotrichon decorum, Hieraciumbifidum, Knautia dipsacifolia, Tanacetumvulgare, Melampyrum sylvaticum, Orthiliasecunda, Poa nemoralis, Scabiosacolumbaria, Saxifraga paniculata, Thymus

comosus, Veronica chamaedris, Vacciniummyrtillus, V. vitis-idaea º.a.

Literaturã selectivã: Csürös et Spârchez1963; Coldea 1991.


R4216Pãduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cuLeucobryum glaucum

Rãspândire: în Carpaþii Orientali (maiales în bazinul Trotuºului), în Carpaþii deCurburã (Munþii Vrancei) ºi, izolat, în maimulte masive din Carpaþii Meridionali, înetajele nemoral ºi boreal.

Suprafeþe: circa 9.000 ha (mai ales înbazinul Trotuºului).

Staþiuni: Altitudini: 750–1200 m. Clima: T = 7–40C, P = 900–1000 mm. Relief:versanþi puternic înclinaþi, frecvent cu stâncila suprafaþã, expoziþii însorite, culmi. Roci:gresii silicioase, alte roci acide. Soluri: detip podzol, criptopodzol, profunde-mijlociuprofunde, frecvent scheletice, puternic acide,oligobazice, hidric echilibrate, oligotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieurasiatice boreale. Stratul arborilor,compus, exclusiv, din pin silvestru (Pinus

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !42.5C South-eastern EuropeanScots pine forestsCORINE: –PAL.HAB: 42.5C9 East Carpathian bilberyScots pine forestEUNIS: G3.4C9 East Carphathian bilberyScots pine forestAsociaþii vegetale: Leucobryo – PinetumMatusz 1962Tipuri de ecosisteme: 3554 Pinet de pinsilvestru cu Vaccinium-Calluna; 3534 Pinetde pin silvestru cu Luzula luzuloides.

253

2.4. Pãduri (4)

sylvestris), sau cu puþin amestec de scoruº(Sorbus aucuparia), mesteacãn (Betulapendula), molid (Picea abies), brad (Abiesalba); are acoperire 30–60% ºi înãlþimi de15–20 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilorlipseºte sau este reprezentat de rareexemplare de Juniperus communis. Stra-tul ierburilor ºi subarbuºtilor, dominat deVaccinium myrtillus, Calluna vulgaris.Stratul de muºchi ºi licheni, cu Leucodonsciuroides, Leucobrium glaucum, Hypnumcupresiforme, Cladonia sp.


Compoziþie floristicã: Alte speciiimportante: Asplenium trichomanes,Anthennaria dioica, Athyrium filix-femina,Calluna vulgaris, Calamagrostis arundi-nacea, Campanula abietina, Dryopterisfilix-mas, Deschampsia flexuosa, Gentianaasclepiadea, Luzula luzuloides, Monotropahypopitys, Oxalis acetosella, Poa nemoralis,Polypodium vulgare, Veronica urticaefolia,Vaccinium myrtillus, V. vitis idaea º.a.

Literaturã selectivã: Diaconescu 1973;Coldea 1991; Doniþã et al. 1990.


R4217Pãduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cuDaphne blagayana

Rãspândire: Carpaþii Meridionali (MunteleCozia), în etajul nemoral, subetajul pãdu-rilor de fag ºi amestec cu fag.

Suprafeþe: foarte reduse, câteva zeci de ha.

Staþiuni: Altitudine 1200–1400 m. Clima: T = 5–30C, P = 1000–1100 mm. Relief:versanþi cu înclinãri ºi expoziþii diferite.Roci: gneise, ºisturi. Soluri: de tip podzol,criptopodzol, superficiale, scheletice,foarte acide, oligobazice, hidric optimale,oligotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieurasiatice, boreale ºi balcanice. Stratul

Pinet de pin silvestru (Pinus sylvestris)cu Daphne blagayana

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !42.5C South-eastern EuropeanScots pine forestsCORINE: –PAL.HAB: 42.5CA East Carpathian Daphneblagayana Scots pine forestEUNIS: G3.4CA East Carpathian Daphneblagayana Scots pine forestAsociaþii vegetale: Daphno blagayanae-Pinetum sylvestris Coldea et A. Pop 1988Tipuri de ecosisteme: –

254

2.4. Pãduri (4)

arborilor, compus din pin (Pinus sylvestris)ºi mesteacãn (Betula pendula), cu puþinamestec de fag (Fagus sylvatica), brad(Abies alba), molid (Picea abies); areacoperire 60–80% ºi înãlþimi de 15–20 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor, slabdezvoltat, conþine specia caracteristicãDaphne blagayana. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, slab dezvoltat, format dinspecii acidofile.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Pinus sylvestris, Betula pendula. Speciicaracteristice: Daphne blagayana. Altespecii: Achillea distans, Anthemis carpa-tica, Bruckenthalia spiculifolia, Calama-grostis arundinacea, Deschampsia fle-xuosa, Iris ruthenica, Luzula luzuloides,Vaccinium myrtillus, V. vitis idaea º.a.

Literaturã selectivã: Coldea et A. Pop1988; Coldea 1991.


R4218Pãduri-rariºti sud-est carpaticede pin negru (Pinus nigra ssp.banatica) cu Genista radiata

Rãspândire: în Munþii Cernei, în etajulnemoral.


Staþiuni: Altitudini: 500–900 m. Clima: T = 9–70C, P = 900–1100 mm. Relief:versanþi abrupþi, însoriþi, stâncãrii. Roci:calcare. Soluri: de tip rendzinã, superfi-ciale, scheltice, eubazice, hidric echili-brate, cu posibile deficite vara, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi submediteraneene.Stratul arborilor, compus, în etajul superior,din arbori de pin negru (Pinus nigra ssp.banatica) care nu formeazã un strat înche-iat, iar în etajul inferior mojdrean (Fraxinusornus), alun turcesc (Corylus colurna), tei(Tilia platyphyllos), gorun (Quercuspetraea), cãrpiniþã (Carpinus orientalis);are acoperire 40–80% ºi înãlþimi de20–25 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilorlipseºte sau este slab dezvoltat, compus dinCotoneaster integerrima, C. tomentosa,Cotinus coggygria, Cornus mas, Sorbuscretica, S. borbasii, Rhamnus saxa-tilis, local Syringa vulgaris, Juniperuscommunis. Stratul ierburilor ºi sub-arbuºtilor, dominat de Carex humilis,Sesleria rigida.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Pinus nigra ssp. banatica. Specii caracte-ristice: Genista radiata. Alte speciiimportante: Arabis hirsuta, Asperulacapitata, Biscutella laevigata, Brachy-podium pinnatum, Campanula kladniana,C. divergens, Ceterach officinarum,Cytisus hirsutus, Dianthus petraeus,Digitalis grandiflora, Festuca xanthina,Genista janensis, Hieracium bifidum,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9530*Sub-mediterraneanpine forest with endemic black pinesEMERALD: !42.66 Banat and Pallas pineforestCORINE: –PAL.HAB: 42.662 Banat pine forestEUNIS: G3.562 Banat pine forestAsociaþii vegetale: Genisto radiatae-Pinetum nigrae Resmeriþã 1972Tipuri de ecosisteme: 4871 Pinet de pinnegru cu Sesleria.

255

2.4. Pãduri (4)

Hypericum rochelii, Libanotis montana,Seseli gracile, S. rigiditum, Scabiosabanatica, Teucrium montanum, Violahirta º.a.

Literaturã selectivã: Resmeriþã 1972;Coldea 1991; Doniþã et al. 1990.


Rariºte de pin negru de Banat pe stâncãrii calcaroase

256

2.4. Pãduri (4)

R4401Pãduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa

Rãspândire: în luncile montane din toþiCarpaþii României, în etajul boreal, maipuþin frecvent în Carpaþii Occidentali.

Suprafeþe: circa 4.000 ha, mai frecventîn Carpaþii Meridionali ºi Orientali.

Staþiuni: Altitudini 700–1700 m. Climã: T = 7,5–20C, P = 800–1200 mm. Relief:lunci montane înguste, versanþi umeziþide izvoare. Roci: variate, calcaroase ºisilicioase, sub formã de pietriºuri, nisipurigrosiere. Soluri: de tip litosol, gleiosol,superficiale, scheletice, acide, mezobazice,permanent umede-ude, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, boreale. Stratul arborilor, compusexclusiv din anin alb (Alnus incana) saucu puþin amestec de molid (Picea abies),brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica),

la altitudini mai mici anin negru (Alnusglutinosa) º.a.; are acoperire de 80–100%ºi înãlþimi de 15–25 m la 50 de ani. Stratularbuºtilor lipseºte sau este slab dezvoltat,compus din Salix triandra, Corylus ave-llana, Lonicera xylosteum, Prunus padus.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, obiºnuitputernic dezvoltat, dominat de Petasitesalbus ºi Telekia speciosa.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Alnus incana. Specii caracteristice: Telekiaspeciosa. Alte specii importante: Angelicasylvestris, Aegopodium podagraria, Athy-rium filix-femina, Carex remota, Carda-mine impatiens, Chaerophyllum hirsutum,Circaea lutetiana, Cirsium oleraceum,Dryopteris filix-mas, Glechoma hederacea,Geranium phaeum, Festuca gigantea,Impatiens noli-tangere, Mentha longifolia,Myosotis sylvatica, Matteuccia struthiopte-ris, Oxalis acetosella, Petasites hybridus,P. kablikianus, Ranunculus repens, Salviaglutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria nemo-rum, Tussilago farfara º.a.



Corespondenþe:

NATURA 2000: 91E0*Alluvial forest withAlnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 44.214 Eastern Carpathian greyalder galleriesEUNIS: G1.1214 Eastern Carpathian greyalder galleriesAsociaþii vegetale: Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991Tipuri de ecosisteme: 9117 Zãvoi de aninalb cu Petasites-Telekia.

2.4.3. Pãduri ºi tufãriºuri de luncã ºi de mlaºtinã (44)

257

2.4. Pãduri (4)

R4402Pãduri daco-getice de luncicolinare de anin negru (Alnusglutinosa) cu Stellaria nemorum

Rãspândire: în luncile râurilor, din toateregiunile de dealuri peri- ºi intracarpatice,în etajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 4.000 ha, din care 2.500 haîn sudul ºi câte 750 ha în vestul ºi estulRomâniei.

Staþiuni: Altitudini 200–700 m. Clima: T = 10–7,50C, P = 600–900 mm. Relief:terase joase ºi maluri de râuri. Roci: alu-viuni grosiere de pietriºuri-nisipuri. Soluri:de tip aluviosol, superficiale-mijlociu pro-funde, frecvent scheletice, eu-mezobazice,umed-ude, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi boreale. Stratularborilor, compus din anin negru (Alnusglutinosa), exclusiv sau cu amestec redusde frasin (Fraxinus angustifolia), ulm (Ulmuslaevis), plop negru ºi alb (Populus nigra,P. alba), sãlcii (Salix fragilis, S. alba),jugastru (Acer campestre), are acoperirevariabilã 70–80% ºi înãlþimi de 20–25 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor, dezvoltatvariabil, compus din Frangula alnus, Cornus

sanguinea, Sambucus nigra, Corylus ave-llana, Viburnum opulus, Crataegus mono-gyna; frecvent liana Humulus lupulus.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, formatdin specii higrofile de tip Rubus caesius-Aegopodium podagraria.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Alnus glutinosa. Specii caracteristice: Alnusglutinosa, Stellaria nemorum, Ficaria verna.Alte specii importante: Agrostis stolonifera,Bidens tripartita, Brachypodium sylvaticum,Carex remota, Circaea lutetiana, Eupato-rium canabinum, Galium aparine, Glecomahederacea, Geranium robertianum, Impa-tiens noli-tangere, Lamium galebdolon,Matteucia struthiopteris, Mentha longi-folia, Myosotis palustris, Petasites albus,Ranunculus repens, Salvia glutinosa,Sambucus ebulus, Solanum dulcamara,Tussilago farfara º.a.

Literaturã selectivã: Coste 1980; Doniþãet al. 1990.


R4403Pãduri danubian-panonice deanin negru (Alnus glutinosa) cuIris pseudacorus

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !44.9115 Eastern Carpathianalder swamp woodsCORINE: –PAL.HAB: 44.91151 Pre-Carpathianalder swamp woodsEUNIS: G1.4115 Eastern CarpathianAlnus glutinosa swamp woodsAsociaþii vegetale: Carici acutiformi-Alnetum (Dostal 1933) Soó 1963Tipuri de ecosisteme: 9310 Zãvoi deanin negru cu Carex-Iris pseudacorus.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91E0*Alluvial forest withAlnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 44.323 Pre-Carpathian streamash – alder woodsEUNIS: G1.2123 Pre-Carpathian streamash – alder woodsAsociaþii vegetale: Stellario nemori-Alnetumglutinosae (Kästner 1938) Lohm. 1957Tipuri de ecosisteme: 9317 Zãvoi de aninde negru cu Rubus caesius-Aegopodiumpodagraria.

258

2.4. Pãduri (4)

Rãspândire: Apariþii rare, în mlaºtini dinlunci ºi câmpii joase. În trecut, foarterãspânditã în mlaºtinile din Câmpiilevestice. În sud ºi est, rar, în mlaºtini dinlunci (Jiu, Câlniºtea etc.), în zona pãdu-rilor de stejar, în ambele subzone.

Suprafeþe: circa 2.000 ha din care 1.000 haîn sudul ºi câte 500 ha în estul ºi vestulRomâniei.

Staþiuni: Altitudini 50–150 m. Clima: T = 11,0–9,50C, P = 500–700 mm. Relief:depresiuni pe câmpii sau în lunci conti-nuu aprovizionate cu apã din râuri sauizvoare. Roci: argile aluviale. Soluri: de tipgleiosol, profunde, eubazice, permanentude, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi boreale. Stratularborilor, compus din anin negru (Alnusglutinosa), exclusiv sau rare exemplarede frasin (Fraxinus angustifolia); arborii perãdãcini înãlþate deasupra nivelului apei(„picioroange”); are acoperire variabilã (60–80%) ºi înãlþimi ale arborilor, de 20–22 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor slab dezvoltatcu arbuºti fixaþi pe ridicãturile mai uscatedin jurul arborilor (Frangula alnus, Cornussanguinea, Viburnum opulus, Sambucusnigra, Salix cinerea, Corylus avellana, Evo-nymus europaeus). Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, în locuri umede cu specii deCarex (C. acutiformis, C. riparia, C. elongata,C. paniculata º.a), Iris pseudacorus ºiThelypteris palustris º.a.


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Alnus glutinosa. Specii caracteristice:Carex elongata, C. paniculata. Alte speciiimportante: în locurile mlãºtinoase Alismaplantago, Caltha palustris, Galium palustre,Hottonia palustris, Polygonum hydropiper,P. mite, Peucedanum palustre, Stellariaaquatica, pe locuri mai uscate Galium apa-

rine, Galeopsis speciosa, Ranunculusrepens, Symphytum officinalis, Solanumdulcamara, º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1963; Doniþãet al. 1990.


R4404Pãduri danubian-panonice mixtecu stejar pedunculat (Quercusrobur), frasini (Fraxinus sp.) ºi ulmi(Ulmus sp.) cu Festuca gigantea

Rãspândire: în toatã România, în luncilerâurilor mari, ce coboarã din Carpaþi (Prut,Siret, Argeº, Olt, Jiu, Timiº, Mureº, Someº,Criºuri) în zona pãdurilor de stejar, ambelesubzone.

Suprafeþe: circa 40.000 ha din care 24.000în sud, 8.000 ha în est ºi 8.000 ha în vestulRomâniei.

Staþiuni: Altitudini 15–150 m. Climã: T = 11–9,50C, P = 500-700 mm. Relief:terase înalte plane, mai rar inundabile din

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91F0 Riparian mixedforests of Quercus robur Ulmus laevis, U. minor, Fraxinus excelsior or F. angusti-folia along the great rivers (Ulmenion minoris)EMERALD: !44.43. South-east Europeanash-oak-alder forestCORINE: –PAL.HAB: 44.434. Getic oak-elm-ash forestEUNIS: G1.2234. Getic oak-elm-ash forestAsociaþii vegetale: Fraxino danubialis-Ulmetum Sanda et Popescu 1999Tipuri de ecosisteme: 6514 Frãsineto-(ulmeto)-stejãret de pedunculat cu Glechoma-Geum; 6517 Frãsineto-(ulmeto)-stejãret depedunculat cu Rubus caesius-Galium apa-rine; 6617 Plopiº-stejãret de pedunculat cuRubus caesius-Galium aparine; 6617 Stejãretde pedunculat cu Rubus-Aegopodium.

259

2.4. Pãduri (4)

luncile marilor râuri. Roci: aluviunidiverse, lutos argiloase, pietriºuri. Soluri:de tip cambosol tânãr de luncã, alu-viosol, profunde, gleizate în adâncime,eubazice, umede, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din stejarpedunculat (Quercus robur), frasini (îngeneral Fraxinus angustifolia iar în sudulþãrii ºi F. pallisae), ulmi (Ulmus laevis, U. minor), pe locuri mai înalte tei (Tiliatomentosa, T. cordata), carpen (Carpinusbetulus), mai rar plopi (Populus alba,Populus nigra), iar în etajul inferior Acercampestre, Malus sylvestris, Pyrus pyraster,rar Acer tataricum; are acoperire de 80–100% ºi înãlþimi de 25–35 m la 100 de ani.Stratul arbuºtilor, de regulã bine dezvoltatcompus din Cornus sanguinea, Sambucusnigra, Frangula alnus, Coryllus avellana,Crataegus monogyna, Prunus spinosa,Lygustrum vulgare º.a. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, cu dominarea speciilor Rubuscaesius, Galium aparine, Aegopodiumpodagraria.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur, Fraxinus angustifolia, Ulmuslaevis (Populus alba). Specii caracte-ristice: – . Alte specii: Brachypodium sylva-ticum, Carex pilosa, Circaea lutetiana,Dactylis polygama, Eupatorium cana-binum, Festuca gigantea, Geraniumphaeum, Glechoma hederacea, G. hirsuta,Geum urbanum, Impatiens noli-tangere,Lysimachia nummularia, Physalis alke-kengi, Polygonatum latifolium, Salvia gluti-nosa, Solanum dulcamara, Viola odorata,V. reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Sanda et Popescu1999; Doniþã et al. 1990.


R4405Pãduri daco-getice de plop negru(Populus nigra) cu Rubus caesius

Rãspândire: frecvent în luncile de deal ºide câmpie din toatã þara, mai rar în LuncaDunãrii, în zona pãdurilor de stejari, ambelesubzone ºi, în parte, în etajul nemoral.

Suprafeþe: circa 5.000 ha, toate în sudulRomâniei, în luncile râurilor afluente Dunãriiºi puþin în Lunca Dunãrii.

Staþiuni: Altitudini 50–300 m. Clima: T = 11–100C, P = 450–600 mm. Relief:grinduri nisipoase din preajma albieirâurilor. Roci: aluviuni nisipoase (la dealuriºi cu pietriº). Soluri: de tip aluviosol, nisi-poase, mijlociu-profunde, uneori scheletice,mezobazice, umede, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, nemorale. Stratul arborilor,compus din plop negru (Populus nigra) cuamestec rar de plop alb (Populus alba),sãlcii (Salix alba, S. fragilis), ulm (Ulmuslaevis), stejar pedunculat (Quercus robur),anin negru (Alnus glutinosa); are o aco-perire variabilã (70–90%) ºi înãlþimi de25–35 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,dezvoltat variabil, compus din Cornus

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91E0*Alluvial forests withAlnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 44.6612 Western Pontic white –black poplar galleriesEUNIS: G1.365 Central European poplargalleriesAsociaþii vegetale: Salicetum albae-fragilisIssler 1926 em Soó 1957Tipuri de ecosisteme: 9317 Zãvoi de plopnegru cu Rubus caesius-Galium aparine.

260

2.4. Pãduri (4)

sanguinea, Sambucus nigra, Viburnumopulus, Evonymus europaeus. Lianeprezente Vitis sylvestris, Clematis vitalba.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor dominatde Rubus caesius, Galium aparine.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Populus nigra. Specii caracteristice: – .Alte specii importante: Althaea officinalis,Aegopodium podagraria, Agrostis stolo-nifera, Eupatorium canabinum, Glechomahederacea, Lysimachia nummularia, Lyco-pus europaeus, Melandrium album, Rori-ppa sylvestris, Ranunculus repens, º.a.

Literaturã selectivã: Doniþã et al. 1990;Sanda et al. 2001.

Redactat: N. Doniþã I. Biriº.

R4406Pãduri danubian-panonice de plopalb (Populus alba) cu Rubus caesius

Rãspândire: frecvent în luncile de câmpieºi în luncile Dunãrii, în zona pãdurilor destejar, ambele subzone, în zona desilvostepã ºi de stepã.

Suprafeþe: circa 48.000 ha, în majoritateîn lunca Dunãrii ºi a afluenþilor mari aiacesteia.

Staþiuni: Altitudini 0–200 m. Clima: T = 11,5–100C, P = 400–600 mm. Relief:grinduri de mal din luncile mari. Roci: alu-viuni nisipoase ºi stratificate. Soluri: detip aluviosol, nisipoase, profunde, mezo-bazice, umede, mezotrofice-eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus din plop alb (Populus alba),exclusiv sau cu amestec de plop negru(P. nigra), salcie (Salix alba), ulm (Ulmuslaevis), rar, stejar pedunculat (Quercusrobur), frasin (Fraxinus angustifolia), dud(Morus alba) º.a.; are acoperire de (40)70-90% ºi înãlþimi de 25-30 m la 100 deani. Stratul arbuºtilor, de regulã foartedezvoltat, compus din Cornus sanguinea,Crataegus monogyna, Rosa canina, Evo-nymus europaeus, Sambucus nigra,Prunus spinosa, Amorpha fruticosa, º.a.Liane: Clematis vitalba, Humulus lupulus,Vitis sylvestris. Stratul ierburilor ºi sub-arbuºtilor, de regulã puternic dezvoltatdominat de Rubus caesius.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Populus alba. Specii caracteristice: – .Alte specii importante: Agrostis stolonifera,Althaea officinalis, Calystegia sepium,Cicuta virosa, Galium aparine, Lycopuseuropaeus, Lysimachia nummularia, L. vulgaris, Physalis alkekengi, Ranunculusrepens, Scutellaria galericulata, Solanumdulcamara, Symphytum officinalis, º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1957; Doniþã etal. 1990; Sanda et al. 2001.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 92A0 Salix alba andPopulus alba galleriesEMERALD: !44.66 Ponto-Sarmatic mixedpoplar riverine forestCORINE: –PAL.HAB: 44.6611 Western Pontic whitepoplar galleriesEUNIS: G1.365 Central European poplargalleriesAsociaþii vegetale: Salicetum albae-fragilisIssler 1926 em. Soó 1957Tipuri de ecosisteme: 9617 Zãvoi de plopalb cu Rubus caesius-Galium aparine.

261

2.4. Pãduri (4)

R4407Pãduri danubiene de salcie albã(Salix alba) cu Rubus caesius

Rãspândire: în toate luncile din România,în special în cele de câmpie ºi în Lunca ºiDelta Dunãrii, în zona pãdurilor de stejar,zona de silvostepã ºi zona de stepã.

Suprafeþe: circa 12.000 ha, aproape toateîn sudul României, mai ales în luncaDunãrii ºi a râurilor mari, afluente.

Staþiuni: Altitudini 0–200 m. Clima: T =11,5–100C, P = 400–600 mm. Relief: supra-feþe slab înclinate din lunci care fac legã-tura dintre grindurile de mal cu locurilejoase de sub terasã. Roci: aluviuni, lutos-argiloase. Soluri: de tip aluviosol, pro-funde, relativ argiloase, eumezobazice,umede-ude, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi boreale. Stratul arbo-rilor, compus exclusiv din salcie (Salix alba),mai ales în Lunca Dunãrii, sau cu amestecde salcie plesnitoare (Salix fragilis), plopi(Populus alba, mai rar Populus nigra), raranin negru (Alnus glutinosa); are acope-rire de 100% în tinereþe, care se reduce la60–80% în arborete de vârste mai mari;

Corespondenþe:

NATURA 2000: 92A0 Salix alba andPopulus alba galleriesEMERALD: !44.66 Ponto-Sarmatic mixedpoplar riverine forestCORINE: –PAL.HAB: 44162 Pontic willow galleriesEUNIS: G1.1142 Ponto-sarmatic steppewillow galleriesAsociaþii vegetale: Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soó 1957Tipuri de ecosisteme: 9817 Zãvoi desalcie cu Rubus caesius-Galium aparine.

Pãdure de luncã de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius

262

2.4. Pãduri (4)

înãlþimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor lipseºte în arborete tinere, darfoarte dezvoltat la vârste mari: Cornussanguinea, Frangula alnus, Viburnum opu-lus, º.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,dominat de Rubus caesius care poateacoperi uneori complet solul împreunãcu Galium aparine.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix alba. Specii caracteristice: – . Altespecii importante: Agrostis stolonifera,Bidens tripartita, Calystegia sepium,Equisetum arvense, Glechoma hedera-cea, Lysimachia nummularia, L. vulgaris,Lycopus europaeus, Polygonum hydro-piper, Solanum dulcamara, Scutellariagalericulata º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1957; Doniþã etal. 1966 Doniþã et al. 1990.


R4408Pãduri danubiene de salcie albã(Salix alba) cu Lycopus exaltatus

Rãspândire: foarte frecvent în Lunca ºiDelta Dunãrii, apare ºi în luncile de câmpiea marilor râuri (Prut, Siret, Olt, Jiu, Mureº,

Someº), în zona pãdurilor de stejar, în zonade silvostepã ºi zona de stepã.

Suprafeþe: circa 23.000 ha, aproape toateîn Lunca ºi Delta Dunãrii.

Staþiuni: Altitudini 0–100 m. Climã: T = 12,5–100C, P = 350–550 mm. Relief:în porþiunile cele mai joase din marilelunci în care apa din inundaþii stagneazãtimp îndelungat. Roci: aluviuni argiloase.Soluri: de tip aluviosol, mijlociu profunde,gleizate, neutre, mezobazice, permanentude-umede, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieurasiatice cu largã rãspândire. Stratularborilor, compus exclusiv din salcie(Salix alba) în Lunca ºi Delta Dunãrii, iar,pe râurile interioare, cu puþin amestec desalcie plesnitoare (Salix fragilis), plopi(Populus alba, P. nigra), mai rar anin negru(Alnus glutinosa), are acoperire de 100%la vârste tinere, scãzând la 30–40% lavârste mari ºi înãlþimi de 15–25 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor lipseºte din cauzainundaþiilor prelungite. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, dominat de Polygonum hidro-piper, Lycopus europaeus, se dezvoltãslab ºi târziu dupã retragerea apelor.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix alba. Specii caracteristice: – . Altespecii importante: Agrostis stolonifera,Bidens tripartitus, Equisetum palustre,Eupatorium cannabinum, Galium palustre,Iris pseudacorus, Lythrum salicaria, Lyco-pus exaltatus, Mentha aquatica, Myosotisscorpioides, Sium latifolium, Solanumdulcamara, Stachys palustris, Stellariaaquatica º.a.



Corespondenþe:

NATURA 2000: 92A0 Salix alba andPopulus alba galleriesEMERALD: !44.66 Ponto-Sarmatic mixedpoplar riverine forestCORINE: –PAL.HAB: 44.1621 Lower Danube willowgalleriesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Salicetum albae-fragilisIssler 1926 em. Soó 1957Tipuri de ecosisteme: 9818 Zãvoi desalcie cu Polygonum-Lycopus.

263

2.4. Pãduri (4)

R4409Pãduri danubiene de stejarpedunculat (Quercus robur) ºibrumãriu (Q. pedunculiflora) cuFraxinus pallisae

Rãspândire: în luncile din CâmpiaRomânã (în special lunca Ialomiþei) ºi dinMoldova de sud (lunca Bârladului), înzona de silvostepã ºi zona de stepã.


Staþiuni: Altitudini 5–100 m. Clima: T = 11,5–100C, P = 400–500 mm. Relief:terase, rar inundabile, din luncã. Roci: alu-viuni luto-argiloase. Soluri: de tip eutri-cambosol, aluviosol, profunde, gleizateîn profunzime, luto-argiloase, slab acid-neutre, eubazice, hidric echilibrate, cu posi-bile deficite în timpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi submediteraneene.Stratul arborilor, compus, în etajul superior,din stejar pedunculat (Quercus robur) ºibrumãriu (Q. pedunculiflora), frasin(Fraxinus angustifolia, F. pallisae), ulmi(Ulmus minor, U. laevis), rar Populusalba, Salix alba, iar în etajul inferior –arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), jugastru(Acer campestre), pãr ºi mãr pãdureþ(Pyrus pyraster, Malus sylvestris), dud(Morus alba), corcoduº (Prunus cerasifera);are acoperire de 70–90% ºi înãlþimi de22–30 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !44.66 Ponto-Sarmatic mixedpoplar riverine forestCORINE: –PAL.HAB: 44.6613 Western Pontic Fraxinuspallisae woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Quercetum robori-pedunculiflorae Simon 1960Tipuri de ecosisteme: 8417 Frãsineto-(ulmeto)-stejãret de pedunculat ºi bru-mãriu cu Rubus caesius-Galium aparine.

Pãdure de luncã joasã de salcie albã (Salix alba) cu Lycopus exaltatus

264

2.4. Pãduri (4)

bine dezvoltat, compus din Crataegusmonogyna, Ligustrum vulgare, Evonymuseuropaeus, E. verrucosus, Rhamnuscathartica, Prunus spinosa, liane: Vitissylvestris, Clematis vitalba. Stratul ierbu-rilor ºi subarbuºtilor, dominat de speciileRubus caesius ºi Galium aparine.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxi-nus angustifolia, F. pallisae. Specii caracte-ristice: – . Alte specii importante: Asparagustenuifolius, Brachypodium sylvaticum,Dactylis polygama, Glechoma hederacea,Geum urbanum, Polygonatum latifolium,Solanum dulcamara, Symphytum offici-nalis º.a.

Literaturã selectivã: Simon 1960; Doniþãet al. 1990.


R4410Pãduri danubiene deltaice mixtede stejari (Quercus sp.) ºi frasini(Fraxinus sp.) cu Galium rubioides

Rãspândire: în insulele nisipoase Leteaºi Caraorman din Delta Dunãrii, în zonade stepã.

Suprafeþe: circa 1600 de ha.

Staþiuni: Altitudini 3–5 m. Clima: T = 11,5–110C, P = 350–450 mm. Relief: depresiuniînguste ºi mai largi, puþin adânci (1–2 m),între dunele de nisip, cu apa freaticã la0,6–1,2 m. Roci: nisip cochilifer. Soluri:de tip psamosol, profunde, slab humi-fere, eubazice, umed-reavãne, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene ºi caucaziene. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din stejarpedunculat ºi brumãriu (Quercus robur,Q. pedunculiflora), frasini (Fraxinus angusti-folia, F. pallisae), plopi (Populus alba, P. tremula, P. canescens), iar în etajul infe-rior din Malus sylvestris, Pyrus pyraster,are acoperire de 60–70% ºi înãlþimi de20–25 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,puternic dezvoltat, compus din Crataegusmonogyna, Cornus sanguinea, Frangulaalnus, Rhamnus catharticus, Berberisvulgaris, Ligustrum vulgare. Liane: Peri-ploca graeca, Hedera helix, Clematisvitalba, Humulus lupulus, Vitis sylvestris.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, dominat deRubus caesius, Brachypodium sylvaticum.


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Quercus robur, Q. pedunculiflora,Fraxinus angustifolia, F. pallisae, Popu-lus alba. Specii caracteristice: – . Alte speciiimportante: Althaea officinalis, Asparagusofficinalis, A. tenuifolius, Calystegia, sepium,Carex michelii, C. tomentosa, Convallariamajalis, Galium rubioides, Glechoma hede-raceea, Symphytum officinalis, Vinceto-xicum hirundinaria; în locuri joase Carexacutiformis, Eupatorium cannabinum, Irispseudacorus, Leonurus cardiaca, Lysi-machia vulgaris, Phragmites australis º.a.

Literaturã selectivã: Simon 1960; Krausch1965; Doniþã et al. 1990.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !44.66 Ponto-Sarmatic mixedpoplar riverine forestCORINE: –PAL.HAB: 44.6621 Danube Delta Periploca-poplar-oak-ash galleriesEUNIS: G1.3621 Danube Delta Periploca-poplar-oak-ash galleriesAsociaþii vegetale: Fraxinetum pallisae(Simon 1960) Krausch 1965Tipuri de ecosisteme: 8437 Frãsineto-stejãret deltaic cu Rubus caesius-Galiumrubioides.

265

2.4. Pãduri (4)

R4411Pãduri danubiene deltaice mixtede stejari (Quercus sp.), frasini(Fraxinus sp.) ºi anin negru (Alnusglutinosa) cu Galium rubioides

Rãspândire: În insulele nisipoase Leteaºi Caraorman, din Delta Dunãrii, în zonade stepã.

Suprafeþe: circa 250 ha.

Staþiuni: Altitudini 0–5 m. Climã: T = 11,5–110C, P = 350–450 mm. Relief: depresiunilargi (100–200 m) ºi relativ adânci (2–3 m)între dunele de nisip cu apa freaticã aproapede suprafaþã. Roci: nisip cochilifer. Soluri:de tip psamosol, profunde, bogate înhumus, eubazice, umed-ude, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi caucaziene. Stratularborilor, compus din stejar pedunculat(Quercus robur), frasin de luncã (Fraxi-nus angustifolia), plopi (Populus alba, P. tremula), anin negru (Alnus glutinosa),localizat pe fundul depresiunii; mai rar,pe margini, cu participarea Fraxinus palli-sae, Quercus penduculiflora; are acope-rire de 80–90% ºi înãlþimi de pânã la 30 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor este deregulã bine dezvoltat, compus din Sambu-

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !44.66 Ponto–Sarmatic mixedpoplar riverine forestCORINE: –PAL.HAB: 446623 Danube Delta Periploca-poplar-oak-ash-alder galleriesEUNIS: G1.3621 Danube Delta Periploca-poplar-oak-ash galleriesAsociaþii vegetale: Fraxinetum pallisae(Simon 1960), Krausch 1965Tipuri de ecosisteme: 8537 Plopiº-frãsinet-stejãret deltaic cu Rubus caesius-Galiumrubioides.

Pãdure danubianã deltaicã de stejari ºi frasini cu Galium rubioides

266

2.4. Pãduri (4)

cus nigra, Cornus sanguinea, Crataegusmonogyna, Frangula alnus º.a. Liane: Vitissylvestris, Humulus lupulus, Periplocagraeca. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilorde tip Rubus caesius.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur, Fraxinus angustifolia,Populus alba, Alnus glutinosa. Speciicaracteristice: – . Alte specii importante:Brachypodium sylvaticum, Calystegiasepium, Convallaria majalis, Coronilla varia,Galium rubioides, Glechoma hederacea,Heracleum sphondylium, Lysimachianummularia, Symphytum officinale; în locu-rile cele mai joase, Carex acutiformis, Sta-chys palustris, Scutellaria galericulata º.a.

Literaturã selectivã: Simon 1960; Krausch1965; Doniþã et al. 1990.


R4412Rariºti sud-est carpatice de molid(Picea abies) ºi/sau pin silvestru(Pinus sylvestris) de tinoave

Rãspândire: în tinoavele din Moldovade Nord (Poiana Stampei, Lucina etc.),din Munþii Parâng, din Munþii Apuseni ºialte masive.


Staþiuni: Altitudini: 900–1600 m. Climã: T = 5,5–3,00C, P = 950–1200 mm. Relief:depresiuni, platouri, mai rar versanþi slabînclinaþi. Substrat: turbã acidã. Soluri:histosoluri.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale, oligoterme, higrofite, oligotrofe.Stratul arborilor, compus din rariºti demolid (Picea abies), pe alocuri ºi cu pinsilvestru (Pinus sylvestris), cu rareexemplare de mesteacãn (Betula pendula)ºi mesteceni pitici (Betula pubescens, B. nana); au acoperire de 10–20%, uneorimai mult, ºi înãlþimi de pânã la 8–10 m la100 de ani. Stratul arbuºtilor, reprezentatprin puþine exemplare de Salix aurita.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, dominatde Vaccinium myrtillus, alãturi de carefrecvent apare V. vitis-idaea, Oxycoccusmicrocarpus, Doronicum austriacum, Myo-sotis sylvatica, Calamagrostis arundi-nacea º.a. Stratul muºchilor, gros, binedezvoltat, dominat de specii de Sphagnum(S. wulfianum, S. squarrosum, S. russowii,S. palustre, S. recurvum, S. quinquefolium,S. capillifolium).

Valoarea de conservare: foarte ridicatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:pentru rariºte: Picea abies, Pinus sylvestris,pentru tinov: S. wulfianum, S. squarrosum,S. rossowii. Specii caracteristice: S. russo-wii, S. palustre. Alte specii importante:Orthilia secunda, Lycopodium annotinum,Huperzia sellago, Carex canescens, C. echinata, Crepis paludosa, Poa trivialis,Polytrichum commune, P. strictum, Pleuro-zium schreberi, Calispogea sphagnicola º.a.

Literaturã selectivã: I. Pop 1960;ªtefureac 1977; Coldea 1991.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 91D0*Bog woodlandEMERALD: !44.A Birch and conifer mirewoodsCORINE: –PAL.HAB: 44.A. Birch and conifer mirewoodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Sphagno – PiceetumHartm. 1942Tipuri de ecosisteme: –

267

2.4. Pãduri (4)

R4413Tufãriºuri sud-est carpatice cuSyringa josikaea

Rãspândire: Carpaþii Occidentali: MunþiiApuseni (Valea Iadului, Valea Aleului); în vãi.

Suprafeþe: restrânse (circa 100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 490–830 m. Clima: T = 7,0–5,50C; P = 800–900 mm. Relief: vãimontane înguste. Substrat: acid. Soluri:districambosoluri umede, cu pH = 5,8–7,5.

Structura: Syringa josikaea, endemitcarpatic, este menþionatã în FloraRomâniei în mai multe staþiuni din MunþiiApuseni. Cu toate acestea, habitatul edifi-cat de aceastã specie a fost consemnatpe Valea Iadului ºi Valea Aleului. Stratularbuºtilor este bine dezvoltat, ajungândla o acoperire de pânã la 75%; menþionãmSyringa josikaea ºi Alnus incana. Stratulierbos: sunt prezente speciile caracteristicealianþei Alno-Ulmion: Aconitum callibotryon,Carex brizoides, Angelica sylvestris,Stellaria nemorum, Dipsacus pilosus.Fiind situat la limita fãgetelor, în acesthabitat se întâlnesc specii ca: Athyrium

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31. Temperate heath and scrubCORINE: 31 Heath and scrubPAL.HAB 1999: 31.8B325 Apuseni Syringajosikaea thicketsEUNIS: F1 Arctic and temperate scrubhabitatsAsociaþii vegetale: Alno incanae-Syringetum josikaeae (Borza 1965) Raþiuet al. 1984 (inclus la Carici brizoidis-Alnetum Horvat I. 1938 em. Oberd. 1953).

Turbãrie cu rariºte de pin silvestru (Pinus sylvestris)

268

2.4. Pãduri (4)

filix-femina, Geranium robertianum, Lamiumgaleobdolon, Galium schultesii.

Valoare conservativã: mare, habitat ende-mic în Munþii Apuseni, prezentã speciaSyringa josikaea (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Syringa josikaea. Specii caracteristice:Syringa josikaea, Alnus incana. Alte specii:Salvia glutinosa, Cardamine impatiens,Dryopteris filix-mas, Galeobdolon luteum.Specii endemice carpatice: Syringajosikaea.

Literaturã selectivã: Coldea 1994; Raþiuet al. 1984; Sanda et al. 2001; MihãilescuS. 2005 (ined.).


R4414Rariºti sud-est carpatice demesteacãn pufos (Betulapubescens) de mlaºtini

Rãspândire: Carpaþii Orientali, MunþiiHarghitei (turbãria Mohoº, Luci), în margi-nea turbãriilor (zonele de lagg), unde eaeste dominanta. Specia este mai largrãspânditã în toþi Carpaþii, dar însoþestenumai alte dominante.

Suprafeþe: < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 550–1200. Clima: T = 7,5–4,50C, P = 600–1050 mm. Relief:zone montane depresionare. Roci: diverse,silicioase sau calcaroase. Soluri: histo-soluri, cu exces de umiditate, compacte,dar ºi pe cele drenate, unde turba estesubþire, de 10–20 cm.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii boreale, mezo ºi higrofile, oligo-terme, cu multe relicte. Este o fitocenozãedificatã de specii lemnoase în care Betulapubescens este cel mai bine reprezentatã,dar apare permanent Pinus sylvestris înnumãr mai mare ºi Picea abies, numaisporadic. Stratul arborilor este scund,variazã între 6–9 m iar coroanele arbo-rilor au o închidere micã, de 50–70%.Stratul subarbustiv ºi ierbos este dominatde Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Eriophorum vaginatum. Mai suntprezente, în pâlcuri, specii de graminee,ciperacee ºi juncacee (Carex canescens,Agrostis canina, Carex rostrata, Juncuseffusus, Luzula sylvatica). Are o înãlþimeredusã, 30–40 cm ºi o acoperire de

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: –EUNIS: –Asociaþii vegetale: Vaccinio-Betuletumpubescentis Libbert 1933.

Tufãriº cu Syringa josikaea

269

2.4. Pãduri (4)

30–65%. Stratul de muºchi este dominatde Polytrichum commune, Polytrichumstrictum, Sphagnum centrale, Sphagnumcapillifolium, Sphagnum magellanicum.Se înalþã pânã la 10–15 cm ºi are oacoperire foarte diferitã, de la 10–75%.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Betula pubescens. Specii caracteristice:Betula pubescens (Betula alba ssp.glutinosa), Vacinium myrtillus, Vacciniumvitis-idaea. Alte specii importante: Pinussylvestris, Picea abies, Eriophorum vagi-natum, Empetrum nigrum, Luzula sylvatica,Carex rostrata, Cystopteris montana,Dryopteris carthusiana, Juncus effusus,Peucedanum palustre, Oxalis aceto-sella, Carex canescens, Agrostis canina,Sphagnum capillifolium, Pleurozium schre-beri, Polytrichum commune, Polytrichumstrictum, Sphagnum centrale, Sphagnummagellanicum, Pohlia nutans, Sphagnumrussowii, Dicranum scoparium, Lepidoziareptans, Tetraphis pellucida.

Valoare conservativã: foarte mare, habi-tate rare, cu specii relictare.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Sanda, ªtefãnuþ 2004.


R4415Tufãriºuri dacice de cãtinã micã(Myricaria germanica)

Rãspândire: intrazonal pe vãi, înCarpaþii Orientali, Subcarpaþii Moldovei,Carpaþii Meridionali, Carpaþii Occidentali,în etajul nemoral al gorunului ºi fagului.


Staþiuni: Altitudini: 400–850 m. Climã: T = 8–60C, P = 750–850 mm. Relief: albiamajorã a râurilor de munte. Roci: aluviunigrosiere, nisipuri, argile. Soluri: protosolurialuviale ºi aluviosoluri, cu regim trofic ºihidric alternant, determinat de frecvenþaºi intensitatea inundaþiilor (eu-mezotrofdupã depunerile de mâl bogat).

Structura: Fitocenoza este instalatã primar,ca o grupare pionierã ºi este edificatã despecii mezoterme, mezo-higrofile ºihigrofile în proporþie mare, iar speciileierboase pot fi ºi eutrofe, în special dupãrevãrsãri. Stratul arbustiv este dominatde Myricaria germanica în proporþii dife-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3230 Alpine rivers and theirligneous vegetation with Myricaria germanicaEMERALD: !44. Riparian willow formationsCORINE: 44.111 Willow-tamarisk brushPAL.HAB 1999: 44.111 Pre-Alpine willow-tamarisk brushEUNIS: F9.111 Pre-Alpine willow-tamariskbrushAsociaþii vegetale: Salici purpureae –Myricarietum Moor 1958 Syn.: Myricario-Epilobietum Ardelean 1981 non Aichinger.

Tufãriºuri sud-est carpatice de mlaºtini de mesteacãn pufos (Betula pubescens)

270

2.4. Pãduri (4)

rite, fiind asociat cu Salix purpurea. Spo-radic, apar exemplare juvenile de Alnusglutinosa, Alnus incana, Fagus sylvatica.Acoperirea stratului este de 40–75%, iarînãlþimea variazã între 0,50–2,50 m. Stratulierburilor are o dinamicã foarte activã,fiind frecvent distrus de viituri, de aceeaare o acoperire variabilã de 20–50%, cu înþe-lenire redusã. Agrostis stolonifera, Festucapratensis ºi Dactylis glomerata sunt celemai abundente graminee, împreunã cuTrifolium pratense, Lysimachia nummularia,Lycopus europaeus, Tussilago farfara,Aegopodium podagraria, Glechomahederacea ºi Ranunculus repens. Înãlþi-mea stratului de graminee ajunge la0,50–0,75 m, existând un al doilea strat,inferior, la 0,20 cm.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Myricaria germanica. Specii caracteristice:Salix purpurea, Myricaria germanica, Salixfragilis, Cirsium oleraceum, Epilobium dodo-naei. Alte specii importante: Lysimachia

nummularia, Mentha longifolia, Salixtriandra, Calamagrostis pseudophragmites,Humulus lupulus, Saponaria officinalis,Salix elaeagnos, Calystegia sepium, Alnusincana, Alnus glutinosa, Fagus sylvatica,Agrostis stolonifera, Festuca pratensis,Dactylis glomerata, Trifolium pratense,Lycopus europaeus, Tussilago farfara,Aegopodium podagraria, Glechomahederacea, Ranunculus repens.

Valoare conservativã: mare, habitateprotejate Emerald; încã bine reprezentateîn România.

Literaturã selectivã: Coldea 1990;Drãgulescu 1995; Pázmány 1969; ªuteu1972; Ardelean 1981; Dihoru 1975; Fink1977; Sanda et al. 1970; Raþiu et al. 1984;ªtefan et al. 1997; Paucã-Comãnescu2004; D. Mititelu et col. 1987; D. Mititelu,N. Barabaº 1975, 1977.


Tufãriº de cãtinã micã (Myricaria germanica)

271

2.4. Pãduri (4)

R4416Tufãriºuri de salcie (Salix triandra)

Rãspândire: intrazonal, de-a lungul râurilorîn Câmpia ºi Podiºurile Moldovei (ValeaBistriþei, Valea Bahlui, Bârlad, Siret),Câmpia Românã ºi Olteniei, Subcarpaþiisudici (Valea Sadului – Olt, ValeaArgeºului), Prahova, Buzãu, în LuncaDunãrii (Orºova – Eºelniþa, Dubova,Moldova Veche, Pojejena), Subcarpaþiiºi Câmpia Transilvaniei (Valea Gurghiului,Valea Someºului).


Staþiuni: Altitudine 100–800 m, mai marepe versanþii sudici ai Carpaþilor. Climã: T = 9,8–6,50C, P = 550–850 mm. Relief:vãi largi, cu terasele inferioare late. Roci:sedimentare, de tipul prundiºului, nisipului,argilei, de obicei peste loess. Soluri: pro-tosol aluvionar ºi aluviosol, cu umiditateexcesivã dar fãrã capacitate de retenþiea apei dupã inundaþii. Troficitate variabilã,în funcþie de depunerile postinundare.

Structura: Speciile acestei fitocenoze sunthigrofile, mezoterme, eu-mezotrofe. Distri-buþia fitocenozei, ca ºiruri de tufe, foarteaproape de cursul apelor, este totdeaunaprimarã ºi pionierã. Viiturile dese ºi rapidecreeazã o mare instabilitate în timp ºi spaþiua acestora. Existenþa fitocenozei este legatãde prezenþa speciilor de Salix, dominantãfiind Salix triandra; în câmpie este codo-minantã Salix viminalis, la altitudine maimare intrând în compoziþia stratului înproporþie mai mare, în special Salix

purpurea, dar ºi Salix fragilis, Salix albasau Alnus incana. În Moldova, speciile deAlnus (incana sau glutinosa) nu apar, celpuþin în aceste fitocenoze. Înãlþimea stra-tului variazã cu altitudinea, pornind de la2–3 m. Stratul ierburilor este dominat despecii cu habitus mare ºi iubitoare de apã;apar pâlcuri dominate de Calamagrostispseudophragmites dar ºi de Myosotonaquaticum, Angelica sylvestris, Urtica dioica,Arctium tomentosum, Cirsium arvense,Artemisia vulgaris, Artemisia absinthium.Înãlþimea acestora este mare, de regulãde cca 1 m, dar ele acoperã un alt strat.Diversitatea este mult mai mare ºi suntprezente specii ºi din pãdurile de foioase(Fagetalia) dar ºi din alþi fitocenotaxoni.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix triandra. Specii caracteristice: Salixtriandra. Alte specii importante: Salix alba,Salix viminalis, Rubus caesius, Populusnigra, Morus alba, Salix purpurea, Humuluslupulus, Alnus glutinosa, Amorpha fruti-cosa, Angelica palustris, Myosoton aquati-cum, Galeopsis speciosa, Eupatoriumcannabinum, Calystegia sepium, Echi-nocystis lobata, Rudbekia laciniata, Chaero-phyllum bulbosum, Helianthus deca-petalus, Saponaria officinalis, Cucubalusbaccifer, Reynoutria japonica, Cirsiumoleraceum, Heracleum sphondylium,Petasites hybridus, Salix fragilis, Alnusincana, Calamagrostis pseudophragmites,Angelica sylvestris, Urtica dioica, Arctiumtomentosum, Cirsium arvense, Artemisiavulgaris, Artemisia absinthium.

Valoare conservativã: mare, habitateprotejate Emerald; încã bine reprezentate înRomânia, în special în habitatele unde esteprezentã specia Angelica palustris (DH2).

Literaturã selectivã: Pázmány 1966;Dihoru et al. 1973; Todor et al. 1971;Sãmãrghiþan 2001; Drãgulescu 1995;Dihoru 1975; Csürös et al. 1968; Aniþei2001; Mititelu et al. 1970; Mititelu et al.1987; Mititelu et al. 1992; Mititelu et al.1993; Doniþã ºi col. 1992.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !44.1 Riparian willow formationsCORINE: 44.121 Almond willow-osier scrubPAL.HAB 1999: 44.121 Almond willow-osier scrubEUNIS: F9.121 Almond willow-osier scrubAsociaþii vegetale: Salicetum triandraeMalcuit 1929. Syn.: Salicetum triandrae-purpureae Malcuit, Salicetum triandro-viminalis (Tx. 1931) Lohm 1952.

272

2.4. Pãduri (4)

R4417Tufãriºuri danubiene de cãtinãalbã (Hippophaë rhamnoides) ºirãchitã albã (Salix eleagnos)

Rãspândire: Subcarpaþii, Câmpia Moldoveiºi Munteniei, de-a lungul râurilor, DeltaDunãrii.


Staþiuni: Altitudine: 20-650-(800) m.Climã: T = 10,6-7,00C, P = 500-800 mmanual. Relief: lunca – albia majorã – arâurilor. Roci: psamito-pelitice, cu osuccesiune de marne, argile, argilenisipoase, nisipuri. Soluri: aluviosoluri(protosoluri ºi soluri aluviale), prundiºuri,nisipuri sãrace, uneori salinizate; dunemarine.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii eurasiatice europene, centraleuropene dar ºi de numeroase speciicosmopolite ºi adventive. Exigenþeleecologice ale speciilor le încadreazã înmezo-termofile, mezo-higrofite (capabilesã suporte ºi uscarea temporarã asubstratului), euritrofe, cu tendinþeoligotrofe, slab hidrofile. Stratul arbuºtilor

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3240 Alpine rivers and theirligneous vegetation with Salix eleagnos 3;2160 Dunes with Hippopäe rhamnoides 4

EMERALD: !44.1 Riparian willow formationsCORINE: 44.112 Willow and sea-buckthornbrushPAL.HAB 1999: 44.112 Pre-Alpine willowbrushEUNIS: F9.112 Pre-Alpine willow and sea-buckthorn brushAsociaþii vegetale: Hippophaë – Salicetumelaeagni Br.-Bl. et Volk 1940 Syn.: Calamagrostio epigei- Hippophaëtumrhamnoides Popescu et al. 1986 Hippophaë – Berberidetum auct. rom.Non. Moor, Viburno – Crataegetumberberidetosum Mititelu et Barabaº 1970.

Tufãriº de salcie (Salix triandra)

3 în România la altitudine mai joasã.4 în Delta Dunãrii.

273

2.4. Pãduri (4)

este edificat de Hippophaë rhamnoides,iar Salix eleagnos devine codominantãîn zonele aluviale de dealuri, în timp ce,în Delta Dunãrii, Tamarix ramosissima oînsoþeºte în bunã proporþie. Înãlþimeastratului ajunge la 3–4 m iar acoperireaeste variabilã, între 30–80%. Stratulierburilor se dezvoltã între pâlcurile detufe, unde poate înþeleni bine terenul nisi-pos, ajungând pânã la 80%. Este dominatde: Carex digitata, Agrostis solonifera,Sanguisorba minor, Teucrium chamaedrys,Bupleurum falcatum, Asperula cynanchica.În Delta Dunãrii, apar elemente floristicefrecvente sau specifice zonei: Euphorbiaseguieriana, Convolvulus persicus, Gypso-phila trichotoma, Teucrium scordium,Dianthus polymorphus. În perioadeleumede ale anului, ierburile cresc înalte,ajungând la 30 cm, uneori la mai mult de50 cm.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Hippophaë rhamnoides, Salix purpurea,Agrostis solonifera, Sanguisorba minor.Specii caracteristice: Hippophaë rhamnoi-

des, Salix eleagnos (S. incana) Salix purpu-rea, Chamaenerion dodonei. Alte speciiimportante: Ligustrum vulgare, Berberisvulgaris, Rubus caesius, Crataegus mono-gyna, Cornus sanguinea, Clematis vitalba,Rosa canina, Carex digitata, Fraxinusexcelsior (juv.), Carpinus betulus (juv.),Campanula sibirica, Teucrium chamaedrys,Agrimonia eupatoria, Salvia nemorosa,Pimpinella saxifraga, Asperula cynachica,Galium verum, Thymus pulegioides, Bupleu-rum falcatum, Euphorbia seguieriana,Convolvulus persicus, Gypsophila trichot-oma, Teucrium scordium, Dianthus poly-morphus.


Literaturã selectivã: Mititelu et Barabaº1971; Dihorul et Negrean 1969; Burdujaet al.1971; Cãlin G. et al. 1994; CosticãM. et Mititelu D. 1994; ªtefan N., 1986;Parascan, Danciu 1975.


Tufãriº de cãtinã albã (Hippophaë rhamnoides)

274

2.4. Pãduri (4)

R4418Tufãriºuri de rãchitã roºie (Salix purpurea)

Rãspândire: intrazonal, de-a lungulcursurilor de apã, în Carpaþii Orientali ºiSubcarpaþii Moldovei, Carpaþii Meridionali,Lunca Oltului, Valea Sadului, ValeaDunãrii la Orºova, Eºelniþa, CarpaþiiOccidentali, în etajul nemoral (al fagului /gorunului).


Staþiuni: Altitudine: 800–400 m. Clima: T = 9–60C, P = 750–850 mm. Relief – vãimontane, înguste, în zonele lor mai largi.Roci: sedimentare din material grosier,prundiºuri-nisipuri. Soluri: protosoluri, alu-viosoluri cu troficitate variabilã, umede,cel puþin temporar, mezoterme.

Structura: Fitocenoza este alcãtuitã dinspecii higrofile, mezoterme ºi eu-mezotrofe.Stratul arbuºtilor este alcãtuit din Salixpurpurea, mai ales ssp. purpurea, loca-lizatã pe cursurile de apã la altitudini maimari. Celelalte specii de Salix (viminalis,triandra, alba, fragilis) participã în pro-porþii mai mici. Se întâlnesc ºi speciile dearin (Alnus incana, Alnus glutinosa), dise-minate. Înãlþimea stratului veriazã între2–4 m. Stratul ierburilor este în generalsãrac, cu puþine, uneori chiar fãrã alte

specii, mai ales datoritã viiturilor frecventeºi puternice. Cel mai abundent apare Cala-magrostis pseudophragmites, Agrostisstolonifera, Aegopodium podagraria,Mentha longifolia, Ranunculus repens,Potentilla anserina, Lycopus europaeus,Symphytum officinale; înãlþimea variazã,50–70 cm, dar cel mai mult variazã aco-perirea, între 10–70%.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix purpurea. Specii caracteristice: Salixpurpurea, Saponaria officinalis. Alte speciiimportante: Salix fragilis, Calamagrostispseudophragmites, Salix eleagnos, Salixviminalis, Salix alba, Salix triandra, Humu-lus lupulus, Myosoton aquaticum, Rubuscaesius, Alnus incana, Alnus glutinosa,Cirsium oleraceum, Eupatorium canna-binum, Equisetum arvense, Galium rivale,Aegopodium podagraria, Poa nemoralis,Salix caprea, Agrostis stolonifera, Menthalongifolia, Ranunculus repens, Potentillaanserina, Lycopus europaeus, Symphytumofficinale.

Tufãriº de rãchitã roºie (Salix purpurea)

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !44.1 Riparian willow formationsCORINE: 44.122 Mediterranean purplewillow scrubPAL.HAB 1999: 44.123 Balkan willow scrub(Saponario off–Salicetum purpureae)EUNIS: F9.12 Lowland and collinar riverine(Salix) scrubAsociaþii vegetale: Saponario – Salicetumpurpureae ( Br.-Bl. 1930) Tschou 1946Syn. Salicetum purpureae Soó 1934,Wendelbg. – Zelinka 1952; Salicetumincanae-purpureae Sillinger 1933.

275

2.4. Pãduri (4)


Literaturã selectivã: Dihoru 1975; Ionescuet al. 1974; Drãgulescu 1995; Raþiu et al.1984; Lupu 1979; Csürös et al. 1968;Mititelu et al. 1987; Mititelu 1970; Doniþãet al. 1992.


R4419Tufãriºuri sud-est carpatice dezãlog (Salix cinerea) cuCalamagrostis canescens

Rãspândire: Depresiuni intramontane ºivãi din Carpaþii Orientali ºi Occidentali,sectorul N.


Staþiuni: Altitudine 600–650 m. Climã: T = 7,5–6,50C; P = 700–825 mm. Relief:depresiuni, vãi montane. Roci: depozitesedimentare. Soluri: aluvial turboase, cuumiditate mai redusã, ca în saliceteletipice de zãlog.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii higrofile, mezotermofile, mezotrofe,acidofile. Stratul arbuºtilor este alcãtuit din

Salix cinerea, Spiraea salicifolia, Evonymusnanus, Betula pubescens, Ribes nigrum,Frangula alnus, Viburnum opulus, Juni-perus communis, Lonicera nigra; în stadiude nuieliº, apare Alnus incana. Înãlþimeastratului este diferenþiatã, între 2-4 m,dupã speciile dominante. Stratul ierburiloreste alcãtuit din specii de graminee –Deschampsia caespitosa, Poa trivialis darºi diverse alte specii cu port înalt, Filipendulaulmaria, Lysimachia vulgaris, Angelicasylvestris, Urtica dioica sau Scirpus sylva-ticus, ajungând la 1 m înãlþime. Semnalãmprezenþa lui Polemonium caeruleum, specierarã cu areal restrâns în nordul þãrii. Stratulal doilea al ierburilor (Ajuga reptans,Myosotis palustris, Lathyrus pratensis)nu depãºeºte 30 cm. În mlaºtinile dindepresiunea Ciuc, bordura alcãtuitã dinacest tufiº cuprinde cele mai numeroaseexemplare ale speciilor relictare (Spiraeasalicifolia, Evonymus nanus). Întredunele din Câmpia Nirului, se întâlneºte ovariantã cu specii hidrofile, similarã celeidin Delta Dunãrii (unde nu apare însãCalamagrostis canescens).

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Salix cinerea. Specii caracte-ristice: Salix cinerea, Calamagrostiscanescens, Frangula alnus, Spiraeasalicifolia, Evonymus nanus. Alte speciiimportante: Lysimachia vulgaris, Solanumdulcamara, Ribes nigrum, Lycopus euro-paeus, Lythrum salicaria, Galium palustre,Dryopteris filix-mas, Viburnum opulus,Scirpus sylvaticus, Polemonium caeru-leum, Padus racemosa, Equisetum sylva-ticum, Angelica sylvestris, Alnus incana,Ranunculus repens, Aconitum toxicum,Thalictrum aquilegifolium, Impatines noli-tangere, Iris pseudacorus, Telekia spe-ciosa, Betula pubescens, Viburnum opulus,Juniperus communis, Lonicera nigra,Deschampsia caespitosa, Poa trivialis,Filipendula ulmaria, Urtica dioica, Ajugareptans, Myosotis palustris, Lathyruspratensis.

Valoare conservativã: mare, habitatulinclude specii relictare (Spiraea salicifolia,Evonymus nanus, Polemonium caeruleum).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 44. Temperate riverine andswamp forests and brushCORINE: 44.921 Grey willow scrubPAL.HAB 1999: 44.9213 Intra-Carpathiangrey wilow-carrsEUNIS: F9.213 Intra-Carpathian greywilow-carrsAsociaþii vegetale: Calamagrostio –Salicetum cinereae Soó et Zólyomi 1934,Soó 1955 subass spiraeetosumsalicifoliae Raþiu 1968 Syn.: Salix cinereaass. Zólyomi 1931, Salicetum cinereaeZólyomi 1934.

276

2.4. Pãduri (4)

Literaturã selectivã: Raþiu Fl. 1968;Dobrescu 1981; Lupaºcu Angela 1999;Gergely et al. 1989; Karácsonyi 1980; Ularuet Parascan 1970; Dihoru 1975; Dihoru1965; Raþiu et al. 1984; Sãmãrghiþan 2001;Aniþei Liliana, 2001; Sanda et al 1980.


R4420Tufãriºuri de zãlog (Salix cinerea)cu muºchi de turbã

Rãspândire: intrazonal, în depresiuniintramontane în Carpaþii Orientali ºiMeridionali (Câmpia Nirului, Siriu, terasarâului Sadu, Voºlobeni), în etajul nemoral.

Suprafeþe: reduse, total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine 500–800 m. Climã: T = 8,0–6,50C, P = 800–900 mm. Relief:depresiuni pe vãi montane. Roci: diferiteºisturi, gresii calcaroase de Siriu. Soluri:turboase, acide, mlaºtini eu-mezotrofe.

Structura: Fitocenoza este edificatã deSalix cinerea ºi Calamagrostis canescensdar este individualizatã de prezenþa spe-ciilor de Sphagnum (S. squarrosum, S. fle-xuosum). Majoritatea speciilor sunt higro-file, mezoterme, acidofile. Acoperirea aso-ciaþiei, de 90%, dã un aspect compact,cu o structurã bine diferenþiatã vertical ºiorizontal. În stratul arbustiv mai suntprezente ºi Salix triandra, Salix fragilis,Populus tremula, Picea abies. Înãlþimeastratului este de 2–3 m. În stratul ierbu-rilor sunt dominante, alãturi de edificator,Carex elongata, Galium palustre, Myosotispalustris, Poa trivialis, Molinia caerulea,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 44.9 Alder, willow, oak, aspen,swamp woodCORINE: 44.92(2)-1 Sphagnum willow scrubPAL.HAB 1999: 44.92(2)-1 Sphagnumwillow scrubEUNIS: F9.22 Sphagnum willow-carrsAsociaþii vegetale: Salici cinereae –Sphagnetum recurvi (Zólyomi 1931) Soó 1954.

Tufãriº de zãlog (Salix cinerea) cu Calamagrostis canescens

277

2.4. Pãduri (4)

Eriophorum gracile, Chamaenerion dodo-nei, Equisetum fluviatile, diverse ferigi.Stratul muscinal este bine dezvoltat canti-tativ, speciile de Sphagnum formând„cuiburi”, cu tendinþã de extindere ºi marediversitate taxonomicã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix cinerea. Specii caracteristice: Salixcinerea, Sphagnum squarrosum. Altespecii importante: Dryopteris carthu-siana, Thelypteris palustris, Peucedanumpalustre, Poa palustris, Carex pseudo-cyperus, Sphagnum fallax, Sphagnumflexuosum, Leptodyctium riparium,Sphagnum warnstorfii, Amblystegiumjuratzkanum, Brachythecium rutabulum,Plagiothecium ruthei, Mnium undulatum,Listera ovata, Ophioglossum vulgatum,Athyrium filix-femina, Lysimachia nummu-laria, Calamagrostis canescens, Salixtriandra, Salix fragilis, Populus tremula,Carex elongata, Galium palustre, Myosotispalustris, Picea abies, Poa trivialis, Moli-nia caerulea, Eriophorum gracile, Cha-maenerion dodonei, Equisetum fluviatile.

Valoare conservativã: moderatã, arealerestrânse.

Literaturã selectivã: Karácsonyi 1992;Dihoru 1975; Drãgulescu 1995; Raþiu Fl.1968; Coldea 1991.


R4421Tufãriºuri de zãlog (Salix cinerea)cu mur (Rubus caesius)

Rãspândire: intrazonal, de-a lungul apelorîn Nordul þãrii (Oaº), Câmpia Românã(Neajlov), Delta Dunãrii.


Staþiuni: Altitudine 10–400 m. Climã: T = 11,0–8,50C, P = 550–750 mm. Relief:în câmpie, pe canale naturale sau sãpate,în lunca unor râuri sau Delta Dunãrii.Roci: sedimentare, loessuri acoperite denisipuri ºi argile. Soluri: protosoluri alu-viale, soluri aluviale cu apa freaticã, frecventpânã la suprafaþã.

Structura: Fitocenoza se diferenþiazã cainsule de 100–200 mp în perimetrul vege-taþiei ierboase, de-a lungul canalelor, pânãla suprafaþa apei. Speciile componentesunt higrofite-mezohigrofite, mezotermeºi moderat acidofile. Stratul arbuºtilor esteedificat de Salix cinerea, alãturi de care sepot dezvolta, cu excepþia deltei, Prunusspinosa, Crataegus monogyna, Crataegusrhipidophylla, Cornus sanguinea. Prindesecarea terenurilor, tendinþa acestuistrat este de a evolua spre asociaþiaRubo caesii – Prunetum spinosae, cu ocompoziþie a speciilor mult mai adaptatãla uscãciune. Înãlþimea stratului este de3–3,5 m, iar acoperirea ajunge la 80–90%,cu un desiº greu de pãtruns al tufelor.Compoziþia stratului ierburilor este foartediversã, dupã loc, cu înãlþime mare a stra-tului superior 0,8–1,5 (3–4 m). Prezenþã ºiabundenþã mare au Rubus caesius, Fili-pendula ulmaria, Angelica sylvestris lalimita altitudinalã superioarã ºi Phragmitesaustralis, Berula erecta, Carex riparia,Carex acutiformis, Carex contigua, Galiummollugo la altitudinea inferioarã. Variantadeltaicã a habitatului, cuprinde speciile dehidrofite plutitoare ºi submerse, Hydro-charis morsus-ranae, Stratiotes aloides,Ceratophyllum demersum, Rorippa amphi-bia, în anii cu exces hidric.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Salix cinerea, Rubus caesius. Specii

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 44.921PAL.HAB 1999: (44.921 Grey willow scrub)EUNIS: F9.21 Grey willow carrsAsociaþii vegetale: Rubo caesii – Salicetumcinereae Raþiu et Gergely 1979 Syn.: Rubi –Salicetum cinereae Somsak 1963, Alno – Sali-cetum cinereae (Kobenza 1950) Pass. 1956.

^

278

2.4. Pãduri (4)

caracteristice: Salix cinerea, Rubuscaesius, Symphytum officinale, Humuluslupulus, Thalictrum lucidum. Alte speciiimportante: Veronica longifolia, Solanumdulcamara, Filipendula ulmaria, Prunusspinosa, Lysimachia vulgaris, Lythrum sali-caria, Angelica sylvestris, Ranunculusrepens, Phragmites australis, Thelypterispalustris, Crataegus monogyna, Cra-taegus rhipidophylla, Cornus sanguinea,Berula erecta, Carex riparia, Carex acuti-formis, Carex contigua, Galium mollugo,Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotesaloides, Ceratophyllum demersum, Rori-ppa amphibia.


Literaturã selectivã: Raþiu et Gergely1979; Paucã-Comãnescu et al. 2004;Popescu et al. 1997.


R4422Tufãriºuri danubiene de cãtinãroºie (Tamarix ramosissima)

Rãspândire: Câmpia Olteniei, CâmpiaRomânã, Delta Dunãrii, litoralul mãrii Negre,Câmpia Siretului, Pod. Covurluiului, LuncaBuzãului, intrazonal, de-a lungul râurilor,pe aluviuni.


Staþiuni: Altitudine 0–150 m. Climã: T = 10–10,50C, P = 400–500 mm. Relief:lunca Dunãrii ºi a râurilor interioare, margi-nea canalelor, braþe moarte sau în apro-pierea lacurilor de câmpie. Roci: depozitealuvionare. Soluri: aluviuni ºi aluviosoluripuþin evoluate, sãrace, alcaline, uºor sali-nizate, cu texturã nisipoasã ºi apa freaticãla micã adâncime.

Structura: Fitocenoza este instalatãprimar, pionier, ºi este edificatã de speciieurasiatice, europene dar ºi de foartenumeroase specii cosmopolite ºi adventive;sunt mezoterme, mezo-higrofile; troficitateredusã sau nitrofile ºi slab hidrofile. Estedispus pe fâºii ce se pot extinde înlungime pe sute de metri dar nu mai latede 20–50 m, de-a lungul apelor, canalelor.Stratul arbustiv are o dominanþã majorãa speciei Tamarix ramosissima (90%),alãturi de care sporadic participã Hippo-phaë rhamnoides, Rosa canina, Cornussanguinea ºi specii de arbori, mai alesPopulus alba. Acoperirea stratului creºtede la 50% la 90% ºi 100%, odatã cu vârstaasociaþiei ºi cu gradul de folosinþã antro-picã a terenului. Cele de vârstã avansatã(25–30 ani) pot ajunge la densitãþi mari,ce formeazã desiºuri de nepãtruns.Înãlþimea stratului este de asemeneainfluenþatã de antropizare, acolo unde esteperiodic recoltat lemnul fiind de 0,5 m–1 m,în timp ce în fitocenozele sub protecþie(ne tãiate) sunt în medie de 4,5 m ºi potajunge la 6–6,5 m. Productivitatea estede 6–9 t / ha/ an, cu o biomasã ce poateajunge în mod excepþional la 197 t / ha,tufele variind între 273–16 kg, în condiþiiprotejate. În condiþiile fitocenozelor nepro-tejate împotriva tãierilor, biomasa estede 14–18 kg / ha. Stratul ierburilor esteextrem de redus sub desiºul arbuºtilor,Urtica dioica fiind cea mai abundentdezvoltatã, iar în tufãriºurile rare, acope-rirea poate fi de 70–80%, cu dominanþã

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !44.8 Southern riparian galleriesand thicketsCORINE: 44.813 Tamarisk thicketsPAL.HAB 1999: 44.8141 Western Pontictamarisk standsEUNIS: F9.3141 Pontic tamarisk standsAsociaþii vegetale: Calamagrostio –Tamaricetum ramosissimae Simon etDihoru (1962) 1963.

279

2.4. Pãduri (4)

mare a gramineelor – Cynodon dactylon,Agrostis stolonifera ºi Elymus repens. Deremarcat este faptul cã, pe râurile interioare,Calamagrostis epigeios este totdeaunaprezentã, de obicei ºi abundentã, dar înlunca Dunãrii ºi în Delta Dunãrii speciaapare numai uneori ºi cu participare redusãîn componenþa stratului ierburilor. Înãlþimeastratului ierburilor ajunge curent la 50 cm,dar unele exemplare se ridicã la 1,5 m(Althea officinalis). Diversitatea stratuluiierbos este foarte mare ºi variabilã de la unan la altul; cu excepþia gramineelor amintite;se întâlnesc constant, Mentha longifolia,Lappula squarrosa, Solanum dulcamara,Polygonum aviculare, Stellaria palustris,Althea officinalis.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Tamarix ramosissima. Specii caracteristice:Tamarix ramosissima, Calamagrostis

epigeios. Alte specii importante: Agrostisstolonifera, Cynodon dactylon, Potentillareptans, Calystegia sepium, Trifoliumfragiferum, Lotus tenuis, Melilotus offici-nalis, Cynanchum acutum, Cornus sangui-nea, Hippophaë rhamnoides, Rhamnuscathartica, Rosa canina, Populus alba,Elymus repens, Althea officinalis, Menthalongifolia, Lappula squarrosa, Solanumdulcamara, Polygonum aviculare, Stella-ria palustris.

Valoare conservativã: mare, habitateprotejate Emerald; încã bine reprezentateîn þarã.

Literaturã selectivã: Simon et Dihoru1963; Paucã-Comãnescu et al 1997.


Tufãriº de cãtinã roºie (Tamarix ramosissima)

280

2.4. Pãduri (4)

R4423Tufãriºuri de salcâm pitic(Amorpha fruticosa)

Rãspândire: intrazonal, de-a lungulDunãrii pânã în Deltã ºi, în extindere inva-zivã, de-a lungul râurilor ºi pâraielor dinCâmpia Românã, Oltenia, Transilvania,alãturi ºi apoi în locul lui Salix triandra.

Suprafeþe: > 50 ha, fragmentarã pe 200–400 mp.

Staþiuni: Altitudine 20–500 m. Climã: T = 10,6–7,50C, P = 500–800 mm. Relief:vãi largi, terase inferioare, sau chiar albiaminorã a pâraielor, cu ape temporare, dincâmpie. Soluri: aluviosoluri, protosol alu-vionar, cu umiditate excesivã dar suportãºi perioade de umiditate scãzutã; trofi-citate variabilã, în raport cu depunerileapelor mari.

Structura: Speciile acestei fitocenoze suntmai ales eurasiatice, cu heterogenitatemare iar elementul adventiv imprimã un nouconþinut fitogeografic. Ecologic, dominãspecii higrofile, mezoterme eu-mezotrofe.Stratul arbuºtilor este dominat de Amorphafruticosa, dar codominante rãmân speciileasociaþiei pe care o înlocuieºte, Salixtriandra, Salix purpurea. Stratul areînãlþime variabilã (1–3 m, excepþional 6 m) ºi acoperire de 60–70%. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor este alcãtuit dinRubus caesius, Stachys sylvatica, Sapo-naria officinalis, Polygonum lapathifolium,Lithrum salicaria, Cucubalus baccifer, cubogãþie mare de specii însoþitoare, camai în toate cenozele de lunci.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Amorpha fruticosa, Salix triandra, Salixpurpurea. Specii caracteristice: Amorphafruticosa. Alte specii importante: Rubuscaesius, Stachys sylvatica, Saponaria offi-cinalis, Polygonum lapathifolium, Lithrumsalicaria, Cucubalus baccifer, Symphytumofficinale, Cirsium arvense.

Valoare conservativã: redusã, chiar nega-tivã fiind un stadiu invaziv.

Literaturã selectivã: Csürös et al. 1968;Roman N. 1974.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: –EUNIS: F9.1 Riverine scrubAsociaþii vegetale: Salicetum triandraeMalcuit 1929; subas. amorphosum fruticosaeBorza 1954.

281

R5101Turbãrii sud-est carpatice, mezo-oligotrofe, acide cu Eriophorumvaginatum ºi Sphagnum recurvum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Puzdra Mare, Puzdra Micã,Piciorul Galaþiului, Cãldarea Galaþiu –Izvorul Fântânii), Munþii Harghitei, Bodoc,Comandãu, Neagra Broºtenilor, MunteleSiriu, Lacul Negru (jud. Vrancea). CarpaþiiMeridionali: Munþii Parâng, Munþii Þarcu-Godeanu, Munþii Retezat, Valea Sadului.Carpaþii Occidentali: Blãjoaia, Stâna de Vale,Lacul Frumos – Mosoroasa; în regiuneamontanã ºi în etajul subalpin.

Suprafeþe: zeci de ha, în porþiunile centraleale turbãriilor carpatice (de ordinul 500 ha).

Staþiuni: Altitudini: 950–2050 m. Clima: T = 5,5– -3,50C; P = 950–1400 mm. Relief:terenuri plane, în porþiunile marginalemai umede ale turbãriilor. Substrat: turbãde 1–3 m. Soluri: histosoluri bogate în mate-rie organicã (95–97%), puþine substanþeminerale (3–5%) ºi o reacþie puternic acidã(pH = 4,2–5).

Structura: Sunt raportate acestui habitatmezo-oligotrof, fitocenozele acidofile reali-zate de Eriophorum vaginatum împreunãcu diverse specii de Sphagnum: Sphagnumfallax ºi Sphagnum magellanicum. Stratularborescent, în care menþionãm prezenþa,în unele staþiuni, a speciei Pinus mugo.Stratul ierbos: caracterul de mezo-oligo-trofie al grupãrii este dat de prezenþa înstructura cenozelor a unor specii caracte-ristice ordinului Caricetalia nigrae. Fitoce-nozele etajului montan, mai bogate în speciioligotrofe au fost grupate în subasociaþiatypicum Coldea 1989, iar cele din etajulsubalpin ºi alpin, caracterizate prin pre-zenþa speciilor diferenþiale: Carex nigra ssp.dacica, Plantago gentianoides ºi Sphagnumsubsecundum au fost raportate subaso-ciaþiei Caricetum dacicae Coldea 1989.Aceastã subasociaþie face legãtura întrefitocenozele turbicole mezotrofe ale aso-ciaþiei Carici dacicum – Plantaginetumgentianoidis Boºcaiu et al. 1972 ºi grupã-rile alianþei Caricion nigrae. Stratul muºchi-lor este foarte bine reprezentat, menþionãm:Polytrichum strictum, Sphagnum mage-llanicum, Sphagnum angustifolium, Aula-comnium palustre, Sphagnum capillifolium.

Valoare conservativã: foarte mare, habi-tat prioritar.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Eriophorum vaginatum, Sphagnum fallax.Specii caracteristice: Sphagnum fallax,Sphagnum subsecundum, Sphagnumfuscum, Pinus mugo. Alte specii importante:Carex nigra ssp. dacica, Plantago gentia-noides, Carex pauciflora, Andromedapolifolia, Drosera rotundifolia, Empetrumnigrum, Oxycoccus palustris, Sphagnumrubellum, Oxycoccus microcarpus, Carex

Corespondenþe:

NATURA 2000: *7110 Active raised bogsEMERALD: !51.1 Near-natural raised bogsCORINE: 51.11 Bog hummocks, ridgesand lawnsPAL.HAB 1999: 51.11 Bog hummocks,ridges and lawnsEUNIS: D1.1 Raised bogsAsociaþii vegetale: Eriophoro vaginati –Sphagnetum recurvi Hueck 1925 (Syn.:Eriophoro-Sphagnetum auct. roman).

2.5.1. Mlaºtini de turbã înalte (tinoave) (51)

2.5. MLAºTINI ºI TERENURI ÎNMLÃºTINATE (5)

282

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

echinata, Carex canescens, Carex rostrata,Luzula sudetica, Juncus filiformis.

Literaturã selectivã: Borza 1934; ªtefureac1969; Boºcaiu 1971; Boºcaiu et al. 1972;Pop I. et al. 1986; Raþiu O. 1965; Dihoru1975; Lungu L. 1977; Danciu et KovácsA. 1979; Drãgulescu 1995; Sârbu I. et al.1997; Coldea et Plãmadã 1989; Coldea1990, 1991; Coldea et al. 1997; Sanda etal. 1997, 2001; Sanda 2002.


R5102Turbãrii sud-est carpatice, oligo-trofe cu Sphagnum magellanicum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiGutâi, Munþii Bistriþei, mlaºtina Izvoarele,Harghita, Bodoc, molhaºul Cãpãþâna, LuncaNeagra-Broºtenilor, Comandãu, Luci,Poiana Stampei, Mohoº, Munþii Vrancei.Carpaþii Occidentali: Munþii Apuseni: Gilãu,Bihor, Izbucul Mare; în regiunea montanã.

Suprafeþe: zeci de ha în porþiunile centraleale turbãriilor carpatice (circa 1.400 ha).

Staþiuni: Altitudini: 900–1600 m. Clima: T = 5,5–2,00C; P = 950–1300 mm. Relief:terenuri plane. Substrat: turbã de 3–6 m,cu conþinut foarte ridicat în materie organicã(98,5%), conþinut redus de substanþe mine-rale (1–1,5%) ºi o reacþie puternic acidã(pH = 4,5–4,8). Soluri: histosoluri.

Structura: Stratul arborilor – în care menþio-nãm prezenþa, în unele staþiuni, a specieiPinus sylvestris. Stratul ierbos ajungepânã la 30 cm, menþionãm urmãtoarelespecii rare prezente în habitat: Andromedapolifolia, Drosera rotundifolia, Empetrumnigrum. Din cauza condiþiilor ecologiceextreme, structura asociaþiei se caracte-rizeazã prin prezenþa speciilor mezotrofecaracteristice clasei Scheuchzerio – Cari-cetea nigrae. Stratul muºchilor este foartebine reprezentat. Habitatul oligotrof esteedificat de Sphagnum magellanicum ºiSphagnum fuscum. Spre deosebire de

Corespondenþe:NATURA 2000: *7110 Active raised bogsEMERALD: !51.1 Near-natural raised bogsCORINE: 51.11 Bog hummocks, ridgesand lawnsPAL.HAB 1999: 51.11 Bog hummocks,ridges and lawnsEUNIS: D1.1 Raised bogsAsociaþii vegetale: Sphagnetummagellanici (Malcuit 1929) Kästner etFlösner 1933 (Syn.: Eriophoro vaginati –Sphagnetum Pop et al. 1968).

Drosera rotundifolia în turbãrie oligotrofã acidã

283


habitatele din Europa centralã, celedescrise din România sunt caracterizateprin prezenþa speciei Sphagnum fuscum.Spre deosebire de cenozele din Germania,care sunt caracterizate prin prezenþa spe-ciilor Sphagnum rubellum ºi Sphagnumpapillosum, inexistente în Carpaþii României,grupãrile cu Sphagnum magellanicum dinmlaºtinile oligotrofe ale etajului montancarpatic au fost încadrate în subasociaþiasphagnetosum fusci Dierssen 1977.

Valoare conservativã: foarte mare, habi-tat prioritar.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Shagnum magellanicum, Sphagnumfuscum. Specii caracteristice: Sphagnumfuscum, Sphagnum fallax, Pinus sylvestris.Alte specii importante: Eriophorum vagi-natum, Polytrichum strictum, Sphagnumangustifolium, Carex pauciflora, Aula-comnium palustre, Oxycoccus palustris,Sphagnum capilifolium, Sphagnum rubellum,Oxycoccus microcarpus, Carex echinata.

Literaturã selectivã: Raþiu O. etMoldovan 1972; Lungu 1977; Danciu etKovács A. 1979; Pop I. et al. 1987;Coldea et Plãmadã 1989; Coldea 1991;

Coldea et al. 1997; Sanda et al. 1997,2001; Sanda 2002.


Mlaºtinã oligotrofã cu Sphagnum recurvum

Mlaºtinã oligotrofã cu Eriophorum vaginatum

284


R5301Comunitãþi palustre cu Glyceria fluitans, Catabrosaaquatica ºi Leersia oryzoides

Rãspândire: Zona de câmpie ºi colinarãdin Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova,Dobrogea ºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: Ocupã suprafeþe restrânse(100-500 m2) în microdepresiuni, crovuri,malul apelor, acolo unde apa este în excestot timpul anului.

Staþiuni: Altitudine: 100–900 m. Clima:T = 10,5–60C; P = 350–700. Relief:terenuri plane ºi locuri foarte slab încli-nate, însorite. Substrat: depozite aluviale,nisipuri, pietriºuri. Soluri: aluviosoluri,gleiosoluri.

Structura: Speciile dominante, înalte de80–110 cm, realizeazã o acoperire de70–85%. La realizarea etajului superior parti-cipã speciile: Glyceria fluitans, G. plicata,Leersia oryzoides, Phragmites australis,Iris pseudacorus, Schoenoplectus lacustris,Oenanthe aquatica, Carex acutiformis,C. riparia, Phalaris arundinacea, Stachys

palustris, Lythrum salicaria, Typha latifolia,T. angustifolia, Juncus effusus, Rumexcrispus. Etajul mijlociu este, de asemenea,bine reprezentat de speciile: Catabrosaaquatica, Berula erecta, Sparganiumneglectum, Alisma plantago-aquatica,Mentha aquatica, Veronica anagalis-aquatica, Eleocharis palustris, Agrostisstolonifera, Bidens tripartipa. Prezenþa unorspecii de talie micã duce la constituireaunui etaj inferior, uneori bine reprezentatde speciile: Galium palustre, Ranunculusrepens, Potentilla reptans, Lysimachianummularia, Trifolium repens, Lemnaminor, L. trisulca etc.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Glyceria fluitans, Phalaris arundinacea,Catabrosa aquatica, Leersia oryzoides.Specii caracteristice: Glyceria fluitans,G. plicata, Leersia oryzoides, Catabrosaaquatica, Phalaris arundinacea. Alte speciiimportante: Alisma plantago-aquatica,Phragmites australis, Mentha aquatica,Veronica beccabunga, Lycopus euro-paeus, Eleocharis palustris, Schoeno-plectus tabernaemontani, Poa palustris,Stachys palustris, Sparganium erectumssp. neglectum, Leersia oryzoides, Berulaerecta, Lycopus europaeus, Juncusarticulatus, Galium palustre, Ranunculusflammula, Carex vulpina, Ranunculusrepens.

Literaturã selectivã: Coldea 1971;Dobrescu 1981; Gergely, Raþiu 1973;Nedelcu 1972; Sanda, Popescu 1973;ªtefan 1995.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 53.16 Reed canary grass(Phalaris arundinacea) bedsPAL.HAB: 53.16 Reed canary grass bedsEUNIS: C3.26 Phalaris arundinacea bedsAsociaþii vegetale: Glycerietum fluitantisEggler 1933, Catabrosetum aquaticaeRübel 1912, Phalaridetum arundinaceae(W. Koch) Libbert 1931.

2.5.2. Vegetaþie de margini de ape (53)

285


R5302Comunitãþi danubiene mezo-higrofile cu Eleocharis palustris

Rãspândire: Luncile râurilor, periodicinundate, microdepresiuni unde apabãlteºte tot timpul anului, în zona de câmpiedin Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia,Moldova, Dobrogea ºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: De la 50 m2 pânã la 2–3 ha înlunca ºi Delta Dunãrii.

Staþiuni: Altitudine: 5–600 m. Clima: T = 11–70C; P = 350–700 mm. Relief: terenplan. Substrat: depozite aluviale. Soluri:nisipuri ºi luturi aluvionare, luvosoluri.

Structura: Specia caracteristicã este detalie mijlocie ºi realizeazã, de regulã, etajulmijlociu al fitocenozelor, împreunã cu nume-roase alte plante cum sunt: Equisetumpalustre, Galium palustre, Lysimachianummularia, Alisma plantago-aquatica,Myosotis scorpioides, Carex hirta,Alopecurus aequalis, Ranunculus scele-ratus. Etajul superior al vegetaþiei esterealizat de specii de talie mare cum sunt:Phalaris arundinacea, Carex riparia,Oenanthe silaifolia, Phragmites australis,Lythrum salicaria, Poa trivialis, Glyceriafluitans, G. plicata, Butomus umbellatus,Bolboschoenus maritimus, Alopecuruspratensis. Dintre plantele scunde, care parti-cipã în cadrul etajului inferior, menþionãm:Potentilla reptans, Ranunculus repens,Medicago lupulina, Trifolium repens, T. fragiferum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Eleocharis palustris, Bolboschoenus mari-timus. Specii caracteristice: Eleocharispalustris. Alte specii importante: Carexriparia, C. vulpina, Phalaris arundinacea,Oenanthe silaifolia, Berula erecta, Potentillareptans, Phragmites australis, Typhaangustifolia, Rumex hydrolapathum,Veronica beccabunga, Mentha aquatica.În perioadele secetoase, când terenurilese zvântã, în compoziþia fitocenozelor aparîn cantitate mare Agrostis stolonifera,Poa palustris, Phleum pratense, Galiumpalustre, Scutellaria galericulata, Lycopuseuropaeus, Alisma plantago-aquatica, A. lanceolatum, Lythrum salicaria, Myosotisscorpioides, Lysimachia nummularia, Alo-pecurus aequalis precum ºi alte speciicaracteristice ordinului Agrostion stolo-niferae, plante care indicã evoluþia acestorfitocenoze în cazul în care apa în excesdispare.

Literaturã selectivã: Grigore 1971; Mititelu1973; Nedelcu 1972, 1973; Popescu et al.1971; Sârbu 1978.


R5303Comunitãþi danubiene cu Oenantheaquatica ºi Rorippa amphibia

Rãspândire: Câmpia Criºurilor, interfluviulTimiº – Bega, Câmpia Românã (în bazi-

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 53.146 Water Oenanthe-RorippacommunitesPAL.HAB: 53.146 Water drapword-greatyelloweress communitesEUNIS: C3.246 Water drapword-greatyelloweress communitesAsociaþii vegetale: Oenantho-RorippetumLohmeyer 1950.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennialamphibious communitiesCORINE: 53.14A Common spikerrush(Eleocharis palustris) bedsPAL.HAB: 53.14A Common spikerrush bedsEUNIS: C3.511 Freshwater dwarf(Eleocharis) communitiesAsociaþii vegetale: Eleocharitetumpalustris Schennicov 1919.

286


nele cu apã permanentã), Moldova (bazinulBaºeului), Delta Dunãrii.

Suprafeþe: De la 500 m2 la 1–2 ha în DeltaDunãrii.

Staþiuni: Altitudine: 5–250 m. Clima: T = 11–9,50C; P = 350–600 mm. Relief:microdepresiuni, bazine acvatice perma-nente. Substrat: depozite aluviale. Soluri:luvosoluri, gleiosoluri.

Structura: Speciile dominante sunt plantede talie mare (circa 1 m înãlþime) care reali-zeazã o acoperire de 70–80%. Principaleleplante componenete ale etajului superiorsunt: Oenanthe aquatica, Typha angusti-folia, Schoenoplectus lacustris, Bolbo-schoenus maritimus, Stachys palustris.Etajul mijlociu este format din puþine speciiºi cu densitate redusã, dintre care maifrecvente sunt: Rorippa amphibia, Sparga-nium erectum, Galium palustre, Lycopuseuropaeus, Alisma plantago-aquatica,Mentha aquatica, Eleocharis palustris,Carex vulpina.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Oenanthe aquatica, Rorippa amphibia,Bolboschoenus maritimus. Specii caracte-ristice: Oenanthe aquatica, Rorippa amphi-bia. Alte specii importante: Schoenoplectuslacustris, Typha angustifolia, Glyceriamaxima, Sparganium erectum, Bolbo-schoenus maritimus, Phragmites austra-lis, Galium palustre, Lycopus europaeus,Alisma plantago-aquatica, Stachyspalustris, Eleocharis palustris, Lythrumsalicaria, Agrostis stolonifera, Polygo-num amphibium.

Literaturã selectivã: Grigore 1971; Mihai1971; Pop 1968; Popescu et al. 1984;Sanda, Popescu, Stancu 2001; ªtefan etal., 1995.


R5304Comunitãþi danubiene cuSparganium erectum, Berulaerecta ºi Sium latifolium

Rãspândire: Banat în luncile râurilor,Câmpia Munteniei, Lunca ºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: Ocupã terenuri restrânse de200 m pânã la 8.000 m, în regiunile menþio-nate.

Staþiuni: Altitudine: 80–200 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 350–700 mm. Relief: teren plan sau foarte uºor înclinat.Substrat: depozite aluviale ºi sapropelice.

Structura: Fitocenozele de Sparganiumerectum se dezvoltã la marginea bazineloracvatice, acolo unde apa nu depãºeºte25–40 cm. Specia dominantã este Sparga-nium erectum care acoperã terenul înproporþie de 75–80%. Densitatea mare aspeciei dominante limiteazã instalarea altorspecii palustre, dintre care au fost identifi-cate: Sium latifolium, Berula erecta,Oenanthe aquatica, Bolboschoenus mari-timus, Lycopus europaeus, Alisma plantagoaquatica, Stachys palustris, Iris pseuda-corus, Ranunculus lingua, Lythrum sali-caria, Myosotis scorpioides, Solanumdulcamara, Polygonum amphibium. Toateacestea realizeazã etajul superior al vege-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3150 Natural eutrophic lakeswith Magnopotamition or Hydrocharition –type vegetationEMERALD: –CORINE: 53.143 Erect bur-reed (Sparganiumerectum) communitiesPAL.HAB: 53.143 Erect bur-reed commu-nitiesEUNIS: C3.243 Erect bur-reed communitiesAsociaþii vegetale: Sparganietum erecti Roll1938, Mentho aquaticae-Beruletum erecti(Nedelcu 1971) Sanda et Popescu 2001.

287


taþiei, cu densitate ºi acoperire mare. Etajulinferior este slab reprezentat, speciilesemnalate sunt: Galium palustre, Scu-tellaria galericulata, Agrostis stolonifera,Lysimachia nummularia.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sparganium erectum, Berula erecta,Mentha aquatica, Sium latifolium. Speciicaracteristice: Sparganium erectum,Berula erecta, Glyceria fluitans, Menthaaquatica. Alte specii importante: Epilobiumhirsutum, E. parviflorum, Myosotis scorpioi-des, Veronica beccabunga, Nasturtiumofficinale, Galium palustre, Lycopus euro-paeus, Alisma plantago-aquatica, Stachyspalustris, Iris pseudodacorus.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Gehu, Roman, Blanchard 1994; Popescu,Sanda, Doltu, Nedelcu 1984; Sanda,Popescu, Stancu 2001.


R5305Comunitãþi danubiene cu Typha angustifolia ºi T. latifolia

Rãspândire: Lunca ºi Delta Dunãrii,râurile interioare din toatã þara. Ocupãape cu adâncime micã (0,5–0,8 m) fiind

cantonate la marginea bazinelor acvatice,în lungul braþelor colmatate sau a cana-lelor de drenaj cu apã permanentã.

Suprafeþe: 500 ha. Altitudine: 0–250 m.Clima: T = 10,5–9,50C; P = 350–600 mm.Substrat: depozite aluviale. Soluri: aluvio-soluri argiloase uneori bogate în sãruri (uºorsalinizate) ºi cu reacþie neutrã, uºor alca-linã (pH = 6,8–7,2).

Structura: Fitocenozele sunt edificate deTypha angustifolia, T. latifolia însoþite deSchoenoplectus lacustris, Glyceria maxima,Oenanthe aquatica, Sparganium erectum,Iris pseudacorus, Butomus umbellatus,Alisma plantago-aquatica. Dintre speciilehidrofile natante sau submerse, pãtrundîn pãpuriºuri urmãtoarele: Lemna minor,Spirodela polyrhiza, Marsilea quadrifolia,Myriophyllum spicatum, Ceratophyllumdemersum, Vallisneria spiralis, Najasmarina.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Typha angustifolia, T. latifolia, Schoeno-plectus lacustris, Glyceria maxima. Speciicaracteristice: Typha angustifolia, T. lati-folia. Alte specii importante: Phragmitesaustralis, Lythrum salicaria, Carex acuti-formis, C. riparia, Bolboschoenus mariti-mus, Lysimachia vulgaris, Symphytumofficinale, Myosotis scorpioides, Solanumdulcamara, Polygonum hydropiper, Epilo-bium hirsutum, Galium palustre, Lycopuseuropaeus, Alisma plantago-aquatica,Mentha aquatica, Stachys palustris, Rumexhydrolapathum, Ranunculus lingua.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1966; Pop1962; Popescu et al. 1984; ªtefan 1995.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennialamphibians communitiesCORINE: 53.13 Reedmace (Typha) bedsPAL.HAB: 53.13 Reedmace bedsEUNIS: C3.231/232 Typha latifolia/T.angustifolia bedsAsociaþii vegetale: Typhetum angustifoliaePiggnati 1953, Typhetum latifoliae G. Lang.1973.

288


Comunitate danubianã cu Thypha latifolia

289


R5306Comunitãþi danubiene cu Typhalaxmannii ºi Epilobium hirsutum

Rãspândire: Câmpia Românã, Dobrogea,Moldova.


Staþiuni: Altitudine: 50–200 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 550–600 mm. Relief:ºanþuri, canale, crovuri cu apã stãtãtoaresau foarte lin curgãtoare, puternic încãlziteîn timpul verii. Substrat: depozite aluviale,loessoide. Soluri: aluviosoluri argiloasecu pH neutru pânã la foarte slab alcalin(pH = 7,5–8).

Structura: Fitocenozele sunt alcãtuite dinTypha laxmannii cu densitatea indivizilormare, alãturi de care participã speciilecaracteristice: Typha angustifolia, Oenantheaquatica, Rorippa amphibia, Sparganiumerectum, Bolboschoenus maritimus,Schoenoplectus tabernaemontani, Lycopuseuropaeus, Alisma plantago-aquatica,Eleocharis palustris, Epilobium hirsutum,E. parviflorum. Ocupã suprafeþe relativ mici,specia caracteristicã fiind în expansiune,cu tendinþa de a ocupa suprafeþe din ceîn ce mai mari.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Typha laxmannii, Typha angustifolia, Epilo-

bium hirsutum. Specii caracteristice: Typhalaxmannii, Typha angustifolia. Alte speciiimportante: Ceratophyllum demersus,Myriophyllum spicatum, Phalaris arundi-nacea, Oenanthe aquatica, Bolboschoenusmaritimus, Beckmannia eruciformis, Juncusgerardi, Agrostis pontica, Galium palustre,Alisma plantago-aquatica, Eleocharispalustris, Lythrum salicaria, Myosotisscorpioides.

Literaturã selectivã: Coldea et al., 1997;Nedelcu 1967; Popescu et al. 1984, 1997.


R5307Comunitãþi daco-danubiene cuGlyceria maxima ºiSchoenoplectus palustris

Rãspândire: Transilvania, Banat, Oltenia,Muntenia, Moldova, Dobrogea ºi DeltaDunãrii.

Suprafeþe: Formeazã benzi de dimensiunivariabile la periferia fitocenozelor de stuf.În Delta Dunãrii ocupã suprafeþe de zecide ha.

Staþiuni: Altitudine: 2 m (în Delta Dunãrii) –250 m (în Transilvania ºi Moldova). Clima: T = 11–90C; P = 350–700 mm. Relief:terenuri plane sau foarte slab înclinate.Substrat: depozite aluviale, nisipuri, luturi.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 53.15 Reed Sweetgrass (Glyceriamaxima) communitesPAL.HAB: 53.151 Reed SweetgrassEUNIS: C3.251 Swetgrass bedsAsociaþii vegetale: Glycerietum maximaeHueck 1931.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennialamphibous communitiesCORINE: 53.13 Reedmace Typha bedsPAL.HAB: 53.133 Laxmann’s reedmace bedsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Typhetum laxmanniiNedelcu 1967.

290


Soluri: aluviale nisipoase, luto-argiloase,lãcoviºti.

Structura: Glyceria maxima prin portulsãu înalt, de 1,5–2 m, realizeazã aproapesingurã etajul superior al vegetaþiei saucu participarea, în puþine exemplare, aspeciilor: Schoenoplectus lacustris, Irirspseudacorus, Butomus umbellatus, Typhalatifolia, Phragmites australis. În etajulmijlociu, sunt puþine plante dintre caremenþionãm: Phalaris arundinacea, Bolbo-schoenus maritimus, Stachys palustris,Lycopus europaeus, Carex acutiformis,Lythrum salicaria, Lysimachia vulgaris,Myosotis scorpioides, Polygonum lapathi-folium. Pe suprafaþa apei plutesc câtevaspecii natante cum sunt: Nymphoidespeltata, Marsilea quadrifolia, Lemna minor,Spirodela polyrhiza, Wolffia arrhiza etc.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Glyceria maxima, Schoenoplectus lacustris.Specii caracteristice: Glyceria maxima.Alte specii importante: Schoenoplectuslacustris, Typha angustifolia, T. latifolia,Oenanthe aquatica, Rorippa amphibia,Sparganium erectum, Phalaris arundi-nacea, Phragmites australis, Lycopus euro-paeus, Alisma plantago-aquatica, Menthaaquatica, Butomus umbellatus, Glyceriafluitans, Cicuta virosa, Ranunculus lingua,Bolboschoenus maritimus, Galium palustre,Stachys palustris, Rumex hydrolapathum,Eleocharis palustris, Sium latifolium, Poapalustris, Symphytum officinale.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1966;Dobrescu 1970; Gergely et Raþiu 1973;Mititelu et Barabaº 1971; Nedelcu 1972;Pop 1968; Popescu et Sanda 1974.


R5308Comunitãþi danubiene plutitoarecu Phragmites australis ºiThelypteris palustris

Rãspândire: Lacurile din jurul Bucureºtiului,Delta Dunãrii.

Suprafeþe: de la 500–1000 m2 în judeþulIlfov, pânã la 50–100 ha în Delta Dunãrii.Insulele plutitoare au dimensiuni de1,5–3,5 m2.

Staþiuni: Altitudine: 5–100 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 350–550 mm. Relief:teren plan. Substrat: organic, din resturide plante ºi rizomi de stuf.

Structura: Insulele plutitoare sunt formatedin rizomi de stuf printre care s-au acumulatsubstanþe organice în curs de descompu-nere ºi aluviuni depuse în timpul viiturilordin timpul primãverii. Speciile care intrãîn componenþa acestor formaþiuni suntplante de talie mare. Stuful este dominantºi este singur în etajul superior (înãlþimede peste 2,5 m). Alãturi de acesta au maifost notate: Schoenoplectus lacustris,Thypha angustifolia, T. latifolia, Glyceriamaxima, Oenanthe aquatica, Rorippaamphibia, Cicuta virosa, Rumex hydro-lapathum, Carex elata, Cladium mariscus,Stachys palustris, Ranunculus lingua,Carex riparia, specii care alcãtuiesc etajulmijlociu al vegetaþiei. Speciile de taliemicã, care alcãtuiesc etajul inferior, sunt:

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 53.111 Flooted Phragmites bedsPAL.HAB: 53.111 Flooted Phragmites bedsEUNIS: C3.211 Flooted Phragmites bedsAsociaþii vegetale: Thelypterido – Phragmi-tetum Kuiper 1958 (Syn.: Phragmitetumnatans Borza 1960, Thelyptero – Phragmi-tetum ªtefan et al. 1995).

291


Thelypteris palustris, Scutellaria galeri-culata, Polygonum hydropiper, Galiumpalustre, Lycopus europaeus, Menthaaquatica. Un numãr relativ mare, de plantenatante sunt cantonate lângã aceste insuleplutitoare, dintre care mai frecvente sunt:Spirodela polyrhiza, Lemna minor, Salvinianatans, Marsilea quadrifolia, Lemna trisulca,Nymphaea candida.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Phragmites australis, Thelypteris palustris.Specii caracteristice: Phragmites australis,Thelypteris palustris. Alte specii importante:Typha angustifolia, T. latifolia, Glyceriamaxima, Oenanthe aquatica, Rorippaamphibia, Stachys palustris, Rumex hydro-lapathum, Ranunculus lingua, Carexelata, Carex riparia.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Nedelcu 1967; Sanda, Popescu, Nedelcu1984; ªtefan et al. 1995.


R5309Comunitãþi danubiene cuPhragmites australis ºiSchoenoplectus lacustris

Rãspândire: Lunca Dunãrii ºi a râurilorinterioare din câmpie, Delta Dunãrii.

Suprafeþe: 4.000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 0–200 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 350–550 mm. Relief:microdepresiuni de dimensiuni variabiledin Câmpia de Sud ºi Vest, Delta Dunãriiºi de-a lungul râurilor interioare. Substrat:depozite aluviale. Soluri: aluviosoluri luto-argiloase sau luto-nisipoase, bogate înmaterii organice ºi cu reacþie slab acidã(pH = 5,5–5,8).

Structura: Fitocenozele dominate dePhragmites australis, cu înãlþime de pânãla 3 m, au ca specii însoþitoare: Schoeno-plectus lacustris, Typha angustifolia, Gly-ceria maxima, Oenanthe aquatica, Alismaplantago-aquatica, Mentha aquatica,Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumexhydrolapathum, Ranunculus lingua,Butomus umbellatus, Carex acutiformis.În fitocenozele din cotul Dunãrii (Calafat)precum ºi în Delta Dunãrii, în stufãriºurise intercaleazã: Cladium mariscus, Acoruscalamus. Fitocenozele sunt compacte, cuindivizi viguroºi, realizând adevãrate „pãduri”în miniaturã.


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Phragmites australis, Typha angusti-folia, T. latifolia, Schoenoplectus lacustris.Specii caracteristice: Phragmites australis,Schoenoplectus lacustris. Alte speciiimportante: Phalaris arundinacea, Bolbo-schoenus maritimus, Oenanthe aquatica,Sium latifolium, Lemna minor, Spirodelapolyrhiza, Hydrocharis morsus-ranae,Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumexhydrolapathum, Ranunculus lingua, Eleo-charis palustris, Carex riparia.

Literaturã selectivã: Dobrescu 1970;Grigore 1971; Popescu et Sanda 1974,1997; ªtefan 1995.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennialamphibius communitiesCORINE: 53.11 Common reed (Phragmitesaustralis) bedPAL.HAB: 53.113 Gigant Phragmites bedsEUNIS: C3.21 Phragmites australis bedsAsociaþii vegetale: Scirpo – PhragmitetumW. Koch 1926.

292


R5310Comunitãþi daco-danubiene cuCarex elata, C. rostrata, C. ripariaºi C. acutiformis

Rãspândire: Zona de câmpie ºi de dealdin Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia,Moldova, Delta Dunãrii.

Staþiuni: Altitudine: 10–900 m. Clima: T = 10,5–60C; P = 350–750 mm. Relief:teren plan, pante uºor înclinate, depresiunicu exces de umiditate. Substrat: depozite

aluviale, nisipuri, argile. Soluri: gleiosoluri,cu reacþie slab acidã, soluri gleice cu excesde umiditate.

Structura: Rogozurile înalte realizeazãfitocenoze dense, acoperirea poate atinge95–100%, iar înãlþimea vegetaþiei depã-ºeºte 100 cm. Speciile care realizeazãacest tip de vegetaþie sunt: Carex riparia,C. acutiformis, C. gracilis, C. elata, C. rostrata, C. paniculata. Acestea suntprincipalele componente ale etajuluisuperior dar, uneori, alãturi de aceste speciise mai gãsesc ºi: Ranunculus lingua, Sene-cio paludosa, Peucedanum palustre,Lythrum salicaria, Epilobium hirsutum.Etajul inferior este alcãtuit din numeroasespecii de talie mijlocie 20–40 cm, dintrecare mai reprezentative sunt: Carex flava,Equisetum palustre, Rorippa sylvestris,Galium palustre, Lysimachia vulgaris,Lathyrus palustris, Eleocharis palustris,Lycopus europaeus, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Alismalanceolatum.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 53.21 Large Carex bedsPAL.HAB: 53.21 Large Carex bedsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Caricetum elataeKoch 1926, Caricetum rostratae Rübel1912, Caricetum acutiformis Eggler 1933,Caricetum ripariae Knapp et Stoffer 1962.

Comunitãte danubianã cu Phragmites australis

293



Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex elata, C. rostrata, C. riparia, C. acuti-formis, C. gracilis. Specii caracteristice:Carex elata, C. riparia, C. acutiformis. Altespecii importante: Phalaris arundinacea,Oenanthe silaifolia, Equisetum palustre,Galium palustre, Lysimachia vulgaris,Scutellaria galericulata, Senecio paludosus,Stachys palustris, Poa palustris, Lathyruspalustris, Peucedanum palustre, Phragmi-tes australis, Eleocharis palustris, Lycopuseuropaeus, Alisma plantago-aquatica,Mentha aquatica, Ranunculus lingua,Cicuta virosa.

Literaturã selectivã: Dobrescu 1981;Gergely et Raþiu 1973; Grigore 1971;Morariu 1964; Popescu et al. 1984; Raþiu1971.


R5311Comunitãþi vest-pontice cuPhragmites australis ssp.humilis ºi Aster tripolium

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre, DeltaDunãrii pe grindurile Letea, Caraorman,Sãrãturile, Câmpul Chiliei, în lunca Dunãrii,pe terenurile sãrãturoase ale fostelor bãlþi,precum ºi în luncile râurilor Jiu, Neajlov,Buzãu, Siret.

Suprafeþe: Ocupã terenuri de dimensiunireduse de la 300 m2 pânã la 2–3 ha, înDeltã.

Staþiuni: Altitudine: 5–100 m. Clima: T = 11–100C; P = 350–550 mm. Relief: tere-nuri plane sau foarte uºor înclinate. Substrat:depozite aluviale, nisipuri, luturi. Soluri:soluri saline cu reacþie bazicã (pH = 8–8,5).

Structura: Specia dominantã, Phragmitesasutralis ssp. humilis, alcãtuieºte etajulsuperior înalt, de 1,3–1,5 mm, avândabundenþa-dominanþa mare ºi acoperireade 80–95%. Alãturi de Phragmites se maidezvoltã: Schoenoplectus tabernae-montani, Butomus umbellatus, Aster tripo-lium, Stachys palustris, Lythrum virgatum,Lycopus exaltatus, Carex distans, toateacestea din urmã realizând etajul mijlociual comunitãþii. Etajul inferior este relativslab dezvoltat ºi este format din plante detalie micã cum sunt: Suaeda maritima, S. splendens, Spergularia maritima, Aelu-ropus littoralis, Crypsis aculeata.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Phragmites australis ssp. humilis, Astertripolium, Schoenoplectus tabernae-montani. Specii caracteristice: Phragmitesaustralis ssp. humilis, Aster tripolium. Altespecii importante: Juncus gerardi, Crypsisaculeata, Butomus umbellatus, Carexdistans, Lythrum salicaria, L. virgatum,Rorippa sylvestris, Alopecurus arundi-naceus, Lycopus exaltatus. Prezenþa anumeroase specii halofile, cum sunt:Suaeda maritima, S. splendens, Spergu-laria maritima, Aeluropus littoralis, indicão sãrãturare medie a solului unde sedezvoltã fitocenozele de stuf pitic.

Literaturã selectivã: Coldea 1997; Sanda,Popescu, Stancu 2001.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 53.112 Dry Phragmites bedsPAL.HAB: 53.1122 Dry freshwater Phragmi-tes bedsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Aster tripolii – Phragmi-tetum humilis Krisch (1972) 1974.

294


R5312Comunitãþi ponto-danubiene cuBidens tripartita, Echinochloa crus-galli ºi Polygonum hydropiper

Rãspândire: Malul bazinelor acvatice cuacumulãri de material organic, în jurulizvoarelor ce servesc pentru adãpatulanimalelor în timpul pãºunatului, din Banat,Transilvania, Câmpia Dunãrii, Dobrogeaºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: De la câteva sute de metripãtraþi pânã la 2–3 ha în zonele menþionate.

Staþiuni: Altitudine pânã la 350(450) m.Clima: T = 11– -80C; P = 350–650 mm.Relief: teren plan sau foarte slab înclinat.Substrat: depozite aluviale, nisipuri ºiluturi. Soluri: gleiosoluri, aluviosoluri.

Structura: Majoritatea plantelor domi-nante ºi caracteristice sunt cunoscute ºisub denumirea de buruieni de mlaºtinã,dintre care cele mai reprezentative sunt:Echinochloa crus-gallis, Bidens tripartita,B. frondosa, Chenopodium polyspermum,P. hydropiper, P. lapathifolium, Rorippaaustriaca, Symphytum officinale, Chlo-rocyperus glomeratus, Rumex palustris.Acestea ajung la 45–50 cm înãlþime ºirealizeazã etajul superior al vegetaþiei.Plantele mai scunde, cum sunt: Alopecurusaequalis, Mentha arvensis, Chenopodiumbotrys, Ranunculus sceleratus realizeazãetajul inferior, care este mai slab repre-zentat.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Polygonum lapathifolium, Bidens tripartita,Polygonum hydropiper, Echinochloacrus-galli. Specii caracteristice: Bidenstripartita, Polygonum lapathifolium, P. hydropiper. Alte specii importante:Rorippa austriaca, Bidens frondosa,Chenopodium polyspermum, Chlorocy-perus glomeratus, Rumex palustris, Vero-nica anagalis-aquatica, Ranunculus scele-ratus, Alopecurus aequalis, Bidens cernua.

Literaturã selectivã: Grigore 1971; Pop1968; Popescu, Sanda, Oroian 1997.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 3270 Rivers with muddybanks with Chenopodium rubri pp andBidention vegetationEMERALD: –CORINE: 24.52 Euro-Siberian annual rivermud communitiesPAL.HAB: 24.52. Euro-Siberian annual rivermud communitiesEUNIS: C3.52 Bidens communitiesAsociaþii vegetale: Bidenti-Polygonetumhydropiperis Lohm in R. Tx 1950, Poly-gono lapathifolio – Bidentetum Klika 1935,Echinochloo – Polygonetum lapathifoliiSoó et Csürös 1974.

295


R5401Turbãrii sud-est carpatice, eu-mezotrofe, cu Carex nigra ssp.dacica ºi Plantago gentianoides

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Cãldarea Buhãescu, ªtiol, Tarniþala Cruce). Carpaþii Meridionali: MunþiiBucegi, Munþii Fãgãraº, Munþii Parâng,Munþii Retezat, Munþii Þarcu, MunþiiGodeanu; în etajul subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: de ordinul a 100 ha.

Staþiuni: Altitudini: 1800–2300 m. Clima: T = 1,0– -20C; P= 1300–1450 mm; Relief:terenurile înmlãºtinite. Substrat: acid, bogatîn material organic pânã la 87,7%. Soluri:histosoluri ºi histosoluri gleice, acide, avândo umiditate ridicatã cu pH = 5–5,8.

Structura: Sub aspect sindinamic, habitatulse formeazã adeseori în urma evoluþieiîn direcþia higrofilã a asociaþiei chiono-hidrofile Soldanello pusillae-Plantaginetumgentianoides. Sunt cunoscute urmãtoarelesubasociaþii:

• typicum Coldea 1981 ºi• drepanocladetosum Coldea 1981 (Syn.:

Carici dacicae – DrepanocladetumBoºcaiu et al. 1972; Carici fuscae –Drepanocladetum Resmeriþã 1973),având ca specii diferenþiale pe Drepa-nocladus exannulatus ºi Drepanocladusfluitans.

Stratul ierbos este înalt de 10–20 cm, încare, pe lângã speciile edificatoare ºicaracteristice, se pot menþiona: Eriopho-rum vaginatum, Carex canescens, Juncusfiliformis. Stratul muºchilor: datoritãumiditãþii ridicate, este favorizatã uneoridezvoltarea unui strat muscinal bine înche-gat, din care menþionãm: Drepanocladusexannulatus, Drepanocladus fluitans.

Valoare conservativã: mare, habitat ende-mic în Carpaþii Sud-Estici.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex nigra ssp. dacica, Plantago gentia-noides. Specii caracteristice: Carex nigrassp. dacica, Plantago gentianoides, Erio-phorum scheuchzeri, Carex rostrata, Carexechinata. Alte specii importante: Agrostiscanina, Aulacomnium palustre, Sphagnumrecurvum, Sphagnum teres, Sphagnumsubsecundum, Polytrichum strictum, Poly-trichum commune, Comarum palustre,Eriophorum angustifolium, Calliergonstramineum, Dactylorhiza maculata, Dacty-lorhiza cordigera, Pseudorchis frivaldii.

Literaturã selectivã: Borza 1934; Coldeaet Plãmadã 1980; Boºcaiu et al. 1972;Resmeriþã 1973; Coldea et al. 1977, 1997;Coldea 1990, 1991; Sanda et al. 1997,2001; Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 54.42 Black-white-star sedgefensCORINE: 54.42 Black-white-star sedge fensPAL.HAB 1999: 1999: 54.4261 Carpathianblack-white-star sedge acidic fensEUNIS: D2.22 Carex nigra, Carex canescens,Carex echinata fensAsociaþii vegetale: Carici dacicae – Planta-ginetum gentianoidis Boºcaiu et al. 1972(Syn.: Caricetum dacicae Buia et al. 1962).

2.5.3. Mlaºtini, turbãrii, izvoare ºi pâraie (54)

296


R5402Mlaºtini sud-est carpatice, eu-mezotrofe cu Eriophorum scheuchzeri

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Iezerul Pietrosul, Lacul Lala,Cãldarea Buhãiescu Mare, Tarniþa laCruce, Cãldarea glaciarã Gropi); înetajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: restrânse (< 10 ha).

Staþiuni: Altitudini: 1850–2100 m. Clima:T = 0,7– -0,80C; P = 1300–1400 mm; Relief:terenuri plane sau slab înclinate. Substrat:turbã. Soluri: histosoluri, puternic acide(pH = 5–5,3), bogate în materie organicãcare provine îndeosebi din sinuziamuscinalã ºi cu un conþinut ridicat decationi mobili ca Ca, K ºi Na. Sub aspectmicroclimatic, se caracterizeazã printemperaturi scãzute în toatã perioada devegetaþie, atât datoritã zãpezii pe acestestaþiuni pânã vara târziu, cât ºi reþelei deizvoare alpine care alimenteazã perma-nent aceste terenuri înmlãºtinite.

Structura: Stratul ierbos este înalt de10–30 cm. Cu toate cã specia Eriophorumscheuchzeri este citatã din mai multemasive ale Carpaþilor româneºti, ca ocomponentã constantã a mlaºtiniloralpine, la noi în þarã nu existã pânã înprezent date fitocenotice concrete decâtcele semnalate din Munþii Rodnei. Speciiledominante sunt: Eriophorum scheuchzeri

cu acoperire pânã la 30%, Carex canescensºi Epilobium palustre. Este favorizatã uneoridezvoltarea unui strat muscinal bineînchegat, caracterizat prin lipsa speciilor deSphagnum, fapt ce dovedeºte cã acesteapopuleazã staþiuni mezotrofe a cãrorstrat turbos este superficial. Menþionãm:Drepanocladus exannulatus ºi Philonotisfontana.

Valoare conservativã: mare, habitatendemic în Carpaþii Sud-Estici.

Compoziþie floristicã: Specie edificatoare:Eriophorum scheuchzeri. Specii caracte-ristice: Eriophorum scheuchzeri, Carexnigra ssp. dacica. Alte specii importante:Drepanocladus exannulatus, Carexcanescens, Philonotis fontana, Juncustriglumis, Juncus castaneus, Campyliumstellatum, Epilobium palustre.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1977,1997; Coldea et Plãmadã 1980; Coldea1990, 1991; Sanda et al. 2001; Sanda2002; Mihãilescu S. 2005 (ined.).


Mlaºtinã eu-mezotrofã cu Eriophorum scheuchzeri

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 54.4 Acidic fensCORINE: 54.41 Alpide cottonsedge lakegirdlesPAL.HAB 1999: 54.4112 Carpathiancottonsedge lake girdlesEUNIS: D2.211 Alpide cottonsedge lakegirdlesAsociaþii vegetale: Eriophoretumscheuchzeri Rübel 1912 (Syn.: Sphagno –Eriophoretum scheuchzeri Soó 1944).

297


R5403Turbãrii sud-est carpatice, mezo-oligotrofe cu Carex rostrataºi Sphagnum recurvum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Piciorul Galaþiului, ªaua Galaþiul-Gãrgãlãu, Vf. Rebra, Rotunda-Preluc, ªtiol),Munþii Bistriþei, Munþii Rarãu, MunþiiCãlimani, Munþii Gurghiu, DepresiuneaGiurgeului, Defileul Mureºului, LaculNegru (Jud. Vrancea). Carpaþii Meridionali:Dumbrãviþa, Munþii Retezat, Munþii Þarcu,Munþii Godeanu. Carpaþii Occidentali:Munþii Bihor (Stâna de Vale, ValeaIeduþului, Izbuc), Depresiunea Trascãului;în regiunea montanã ºi etajul subalpin.


Staþiuni: Altitudini: 650–2100 m. Clima: T = 7,2 – -0,80C; P = 825–1400 mm. Relief:terenuri plane. Substrat: turbã. Soluri: histo-soluri, acide (pH = 4,9–5,6), cu un conþi-nut ridicat în materie organicã ºi unulscãzut în cationi mobili de Ca, K ºi Na.

Structura: Habitatul cu Carex rostratapopuleazã staþiuni aflate în diferite stadiide înmlãºtinire, situate la diferite altitudini.Fitocenozele din staþiunile înmlãºtinite dinetajul montan ºi subalpin din România,prezintã o compoziþie floristicã unitarã,foarte asemãnãtoare cu cele descrise dinEuropa centralã. Stratul ierbos: Carexrostrata poate ajunge la o acoperire de

75%. Sub aspect sindinamic, habitatulpoate evolua spre grupãrile mezotrofe aleasociaþiei Carici canescenti-AgrostidetumTx. 1937. Sunt cunoscute urmãtoarelesubasociaþii:• typicum Rybnicek 1974;• pedicularietosum limnogenae Raþiu 1965;• drepanocladetosum (Resm. 1973)

Coldea 1981 (Syn.: Carici rostratae –Drepanocladetum Resmeriþã 1973;Eriophoro vaginati – Sphagnetumcompacti ªtefureac 1969 p.p.).

Se remarcã dezvoltarea unui strat musci-nal bine reprezentat de specii de Sphanum,dintre care Sphanum recurvum poateajunge la o acoperire de 75%, la care seadaugã diferite alte specii cu prezenþãridicatã: Aulacomnium palustre, Sphagnumteres.

Valoare conservativã: foarte mare înhabitatele unde este prezentã speciaLigularia sibirica (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex rostrata, Sphagnum recurvum. Speciicaracteristice: Carex rostrata, Carexechinata, Carex nigra ssp. dacica. Altespecii importante: Pedicularis limnogena,Stellaria uliginosa, Cardamine amara,Drepanocladus fluitans, Carex canescens,Agrostis canina, Juncus filiformis,Sphagnum subsecundum, Sphagnumwarnstorfii, Eriophorum angustifolium,Menyanthes trifoliata, Calliergon strami-neum, Stellaria palustris, Veronica scute-llata, Dicranum bonjeanii, Camptotheciumnitens, Carex magellanica, Comarumpalustre, Juncus alpinus, Juncus articulatus,Pedicularis sceptrum-carolinum, Ligulariasibirica, Calla palustris, Pedicularis palustris,Triglochin palustre.

Literaturã selectivã: Raþiu 1966; GergelyI. 1966; Raþiu F. et Boºcaiu 1967; Raclaru1970; Ularu 1971; Lungu 1971; Raþiu F.1971; Boºcaiu et al. 1972; Coldea 1973;Coldea et al. 1977, 1997; Resmeriþã 1973;Oroian S. 1998; Pop I. et al. 1987; Sârbuet al. 1997.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 7240*Alpine pioneerformations of Caricion bicoloris – atrofuscaeEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 54.3 Arctoalpine riverineswardsEUNIS: D2.22 Carex nigra, Carex canescens,Carex echinata fensAsociaþii vegetale: Sphagno – Carice-tum rostratae Steffen 1931 (Syn.: Caricirostratae – Sphagnetum Raþiu O. 1965non Zólyomi 1931).

298


R5404Mlaºtini sud-est carpatice, mezo-oligotrofe cu Carexchordorrhiza ºi Swertia punctata

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei – circul glaciar Gãrgãlãu; înetajul subalpin.

Suprafeþe: circa 1 ha.

Staþiuni: Altitudini: 1750–1770 m. Clima: T = 1,00C; P = 1300 mm. Relief: fund de vale,slab înclinat, În circ glaciar. Substrat: bazic.Soluri: histosoluri profunde, în permanenþãumede ºi cu o reacþie slab acidã pânã laneutrã (pH = 6,7–7).

Structura: Stratul ierbos este dezvoltat,înalt de 10–30 cm. Speciile edificatoare,Carex chordorrhiza ºi Swertia perennisºi Allium schoenoprasum ssp. sibiricum,pot realiza o acoperire de pânã la 65%.Prezenþa speciilor carpatice: Valerianasimplicifolia, Carex nigra ssp. dacica,conferã caracterul regional al vegetaþiei.Stratul muºchilor este bine reprezentatde Cratoneuron comutatum.

Valoare conservativã: foarte mare, habitatprioritar EMERALD, endemic în CarpaþiiSud-Estici.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex chordorrhiza, Swertia perennis.Specii caracteristice: Carex chordorrhiza,Swertia perennis, Allium schoenoprasum

ssp. sibiricum, Carex limosa. Alte speciiimportante: Carex echinata, Menyanthestrifoliata, Eriophorum angustifolium, Coma-rum palustre, Carex dioica, Carex rostrata,Parnassia palustris, Luzula sudetica.

Literaturã selectivã: Coldea 1990, 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.


R5405Mlaºtini sud-est carpatice,eutrofe cu Carex flava ºiEriophorum latifolium

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Muntele Bãtrâna, Vf. Buhãiescu,Piatra Rea-Dealul Prisãcii, Valea Rebra,Puzdra Mare – Izvorul Fântânii), MunþiiCeahlãu, Munþii Rarãu, Munþii Bistriþei,Bistriþa Aurie, Munþii Baraolt, DepresiuneaGiurgeului, Depresiunea Bilbor, DefileulMureºului, Valea Gurghiului. CarpaþiiMeridionali: Muntele Leaota, Munþii PiatraCraiului, Munþii Þarcu-Godeanu, ValeaSadului. Carpaþii Occidentali: Întregalde,Valea Morii, Munþii Gilãu (Valea Runcului),Mânãstireni, Feneº, Vâlcelele, TârnavaMare, Muntele Plopiº, Valea Remeþului,Munþii Plopiº, Depresiunea Trascãu,Perºani, Valea Iadului; în regiuneamontanã ºi colinarã.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 7230 Alcaline fensEMERALD: !54.2 Rich fensCORINE: 54.2 Rich fensPAL.HAB 1999: 54.253 Middle Europeanyellow sedge fensEUNIS: D4.153 Middle European yellowsedge fensAsociaþii vegetale: Carici flavae – Eriopho-retum latifolii Soó 1944.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 7140 Transition mires andquaking bogsEMERALD: !54.5 Transition miresCORINE: 54.5 Transition miresPAL.HAB 1999: 54.552 Carpathian stringsedge swardsEUNIS: D2.35 Carex chordorrhiza swardsAsociaþii vegetale: Swertio perennis – Cari-cetum chordorrhizae Coldea (1986) 1990.

299


Staþiuni: Altitudini: 460–1750 m. Clima:T = 7,0–1,00C; P = 750–1000 mm. Relief:locuri plane, în apropierea izvoarelor ºipe terenurile care se înmlãºtinesc dincauza nivelului freatic ridicat. Substrat: Înunele situaþii, habitatul poate fi prezent ºi încondiþiile neutrofile ale unui substratargilos. Soluri: histosoluri gleice, bogateîn substanþe organice (58,6–70,2%) ºi încarbonat de calciu ºi care prezintã o reacþiepuþin acidã sau neutrã (pH = 5,8–6,8).

Structura: Pe baza analizei microstrati-grafice a substratului, s-a putut constatacã stabilitatea acestor habitate esteadeseori îndelungatã, îndeosebi în etajulinferior (Munþii Þarcu-Godeanu). Acesteasunt grupate în funcþie de factori pedo-climatici ºi de structura floristicã. Au fostidentificate subasociaþiile:• typicum Coldea 1977;• caricetosum gracilis (Gergely 1966),

Coldea 1977;• caricetosum nigrae Soó 1957 ºi• menthetosum longifolii Raþiu 1972. Stratul ierbos este înalt de pânã la 35 cm,sunt bine reprezentate speciile caracte-ristice. Dintre speciile diferenþiale menþio-nãm: Mentha longifolia, Juncus effusus,Gymnadenia conopsea. Trebuie remarcatãprezenþa speciilor ordinului Molinietalia(Equisetum palustre, Succisa pratensis,Deschampsia caespitosa, Lychnis flos-cuculi), care indicã direcþia de evoluþie ahabitatului. Stratul muºchilor este binereprezentat; menþionãm: Bryum pseudo-triquetrum, Campylium stellatum, Campto-thecium nitens.

Valoare conservativã: mare, habitatprioritar EMERALD.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex flava, Eriophorum latifolium. Speciicaracteristice: Eriophorum latifolium,Schoenus nigricans, Carex davalliana,Blysmus compressus. Alte speciiimportante: Carex nigra ssp. nigra, Moliniacaerulea, Salix rosmarinifolia, Carex

gracilis, Carex appropinquata, Juncuscompressus, Juncus inflexus, Valerianasimplicifolia, Carex panicea, Pinguiculavulgaris, Parnassia palustris, Epipactispalustris, Carex lepidocarpa, Swertiaperennis, Carex distans, Dactylorhizamaculata, Tofiledia calyculata, Dacty-lorhiza incarnata.

Literaturã selectivã: Pop E. et al. 1960,1962; Kovács et Coldea 1967; Hodiºan1966; Csürös-Káptalan M. 1965; Páll1965; Diaconescu F. 1973; Coldea 1978;Boºcaiu 1971; Lungu 1971; Zanoschi1971; Raclaru 1970; ªuteu 1973; Pascal1973; Danciu 1974; Drãgulescu 1995;Raþiu F. 1972; Coldea 1973, 1978; Gergely1966; Ularu 1972; Mihãilescu S. 2001;Oroian S. 1998; Sãmãrgiþan M. 2001; RaþiuO. et al. 1983; Coldea 1991; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 1997, 2001; Sanda2002; Mihãilescu S. 2005 (ined.).


R5406Mlaºtini sud-est carpatice,eutrofe cu Carex flava ºiBlysmus compressus

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiCeahlãu, Munþii Rarãu, Valea Runcu,Depresiunea Bilbor, Munþii Cãlimani,Bistriþa Aurie. Carpaþii Meridionali: MunþiiBucegi, Depresiunea Bârsei, Valea Jiului;în regiunea montanã ºi etajul subalpin.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 7230 Alcaline fensEMERALD: !54.2 Rich fensCORINE: 54.2F Middle European flat sedgefensPAL.HAB 1999: 54.2F Middle Europeanflat sedge fensEUNIS: D4.1F Middle European flat sedgeBlysmus compressus fensAsociaþii vegetale: Carici flavae –Blysmetum compressi Coldea 1997.

300


Suprafeþe: mici în mlaºtini din depresiuniintramontane (de ordinul 100–500 ha).

Staþiuni: Altitudini: 650–1700 m. Clima: T = 7,5–1,00C; P = 750–1100 mm. Relief:terenuri plane. Substrat: bazic. Soluri:gleice, nisipoase, bogate în substanþeorganice (18–44,5 %) ºi în carbonat decalciu (7,5–8,5 %), cu o reacþie bazicã(pH = 7,5).

Structura: Stratul ierbos: habitat turbicoledificat de Blysmus compressus ºi câtevaspecii de Carex (Carex lepidocarpa, Carexflava, Carex serotina). Sunt separate urmã-toarele subasociaþii:• typicum Coldea 1977 ºi• juncetosum compressi Coldea 1977. Stratul muºchilor este reprezentat de:Bryum pseudotriquetrum, Philonotis calca-rea, Drepanocladus revolvens.

Valoare conservativã: foarte mare înhabitatele unde este prezentã Ligulariasibirica (DH2); habitat prioritar EMERALD.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex flava, Blysmus compressus. Speciicaracteristice: Blysmus compressus. Altespecii importante: Juncus compressus,Carex nigra ssp. nigra, Gymnadeniaconopsea, Juncus effusus, Juncus infle-xus, Valeriana simplicifolia, Carex pani-cea, Epipactis palustris, Swertia perennis,Carex distans, Dactylorhiza maculata,Pinguicula vulgaris, Eriophorum angusti-folium, Juncus articulatus, Triglochinpalustre, Carex echinata, Pedicularissceptrum-carolinum, Pedicularis palustris,Ligularia sibirica, Carex diandra.

Literaturã selectivã: Zanoschi 1971;Raclaru 1970; Coldea 1973; Pascal 1973;Puºcaru et al. 1956; Coldea et Plãmadã1980; Coldea 1991; Coldea et al. 1997;Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R5407Mlaºtini sud-est carpatice,mezotrofe cu Carex lasiocarpa

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiCãlimani, Defileul Mureºului; Lacul Negru(Jud. Vrancea). Carpaþii Meridionali: MunþiiBucegi. Carpaþii Occidentali: Valea Iadului;în regiunea montanã ºi etajul subalpin.


Staþiuni: Altitudini: 1500–1700 m. Clima: T = 3,0–1,00C; P= 1200–1300 mm; Relief:terenuri plane în depresiuni. Substrat: acid.Reacþia stratului turbos al orizontului desuprafaþã este mediu acidã (pH = 5–5,2).Soluri: histosoluri.

Structura: Stratul ierbos este dezvoltat,înalt de 10–20 cm în locuri cu exces deumiditate. Specia caracteristicã ºi edifica-toare pentru asociaþie este Carex lasio-carpa. Stratul muºchilor dominant, uneoricu acoperiri mari. Se remarcã, printr-oprezenþã ºi constanþã ridicatã, Sphagnumwarnstorfii, specificã mlaºtinilor de marealtitudine.

Valoare conservativã: foarte mare, habitatprioritar EMERALD.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex lasiocarpa. Specii caracteristice:Carex lasiocarpa, Sphagnum warnstorfii.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 7140 Transition mires andquaking bogsEMERALD: !54.5 Transition miresCORINE: 54.5 Transition miresPAL.HAB 1999: 54.51 Slender-sedgeswardsEUNIS: D2.31 Carex lasiocarpa swardsAsociaþii vegetale: Caricetum lasiocarpaeKoch 1926.

301


Alte specii importante: Carex limosa,Carex chordorrhyza, Eriophorum gracile,Sphagnum contortum, Menyanthes trifo-liata, Eriophorum angustifolium, Comarumpalustre, Carex serotina, Calliergon strami-naeum, Carex rostrata, Carex canescens,Agrostis canina, Carex lepidocarpa.

Literaturã selectivã: Coldea 1973, 1991;Coldea et Plãmadã 1980; Coldea et al.1997; Oroian S. 1998; Sârbu I. et al. 1997;Raþiu O. et al. 1982; Sanda et al. 1997, 2001.


R5408Mlaºtini sud-est carpatice,oligotrofe cu Carex limosa

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiGutâi, Munþii Maramureºului, MunþiiRodnei (ªtiol), Harghita (Vlaschinez,Mohoº, Bodoc). Carpaþii Occidentali:Munþii Bihor (Izbuc), Izvoarele, MunþiiGilãu; în regiunea montanã.


Staþiuni: Habitat oligotrof, ocupând supra-feþe mici în tinoave, iezere, în porþiunileunde apa nu depãºeºte 15 cm, în zonamolidului. Altitudini: 800–1100 (1580) m.Clima: T = 6,0–4,80C; P = 925–1100 mm;

Relief: terenuri plane, depresiuni montane.Substrat: acid, cristalin, gresie, andezite.Soluri: histosoluri cu pH = 3,5–4,4.

Structura: Prezenþa câtorva specii oligo-trofe, aparþinând alianþei Sphagnion mage-llanici, care trãdeazã evoluþia sindinamicãa acestor grupãrii cãtre asociaþiile alianþeiSphagnion, paralel cu cenozele descrisedin Europa Centralã. Stratul ierbos esteslab dezvoltat, înalt de 12–30 cm. Speciacaracteristicã ºi edificatoare Carex limosaare o acoperire medie de 40% (Rodnei).Speciile Scheuchzeria palustris, Lyco-podiella inundata (= Lepidotis inundata),Rhynchospora alba pot avea o acoperirede pânã la 5%. Stratul muºchilor este domi-nant, uneori cu acoperiri mari. Sphagnumcuspidatum este dominant, a cãrei aco-perire variazã între 30–75 %. Este pre-zentã în proporþie mare specia Sphagnummagellanicum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex limosa. Specii caracteristice: Carexlimosa, Rhynchospora alba. Alte speciiimportante: Sphagnum cuspidatum,Scheuchzeria palustris, Eriophorum vagi-natum, Drosera rotundifolia, Carex pauci-flora, Andromeda polifolia, Empetrumnigrum, Oxycoccus microcarpus, Oxyco-ccus palustris, Polytrichum strictum.

Literaturã selectivã: Pop E. 1960; Coldeaet Plãmadã 1970; Raþiu O. et Moldovan1972; Sanda et al. 1977; Coldea etMarchievici 1978; Pop I. et al. 1987; Coldea1990, 1991; Coldea et al. 1997; Sanda etal. 1997, 2001; Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 7140 Transition mires andquaking bogsEMERALD: !54.5 Transition miresCORINE: 54.54 Mud sedge swardsPAL.HAB 1999: 54.54 Mud sedge swardsEUNIS: D2.34 Mud sedge (Carex limosa)swardsAsociaþii vegetale: Caricetum limosaeBr.-Bl. 1921 (Syn.: Carici limosae –Sphagnetum Resmeriþã 1973).

302


R5409Mlaºtini sud-est carpatice,oligotrofe cu Rhynchospora albaºi Sphagnum cuspidatum

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: bazinulFãgãraº (Mlaca Tãtarilor). CarpaþiiOccidentali: Munþii Bihor (Molhaºul Marede la Izbuc, Cãlãþele).


Staþiuni: Altitudini: 520–1050 m. Clima: T = 7–50C; P = 700–1050 mm; Relief: tere-nuri plane în depresiuni montane. Substrat:acid. Soluri: histosoluri. Solul acestor sta-þiuni este o turbã mezo-oligotrofã, caracte-rizatã printr-un pH puternic acid (4,2–5,2)ºi conþinut ridicat în azot total.

Structura: Habitat tipic oligotrof, de peterenurile negative unde apa bãlteºte înlunile ploioase. Compoziþia floristicã ahabitatului se remarcã printr-o serie despecii ce prezintã o acoperire ºi frecvenþãridicatã. Stratul ierbos este dezvoltat, înaltde 10–20 cm; menþionãm: Drosera rotundi-folia, Carex limosa, Rhynchospora alba.Au fost menþionate douã subasociaþii:• typicum (Osvald. 1923) Dierssen et

Reichelt 1988, care cuprinde fitocenozeledin Munþii Bihor sãrace în specii caracte-ristice clasei Scheuchzerio-Cariceteanigrae, dar care sunt în acelaºi timpfoarte bogate în specii oligotrofe caracte-ristice ordinului Sphagnetalia;

• caricetosum echinatae Coldea 1981,semnalatã din bazinul Fãgãraº ºi având

Corespondenþe:

NATURA 2000: 7150 Depressions of peatsubstrates of the RhynchosporionEMERALD: !54.6 White beak-sedge andmud bottom communitiesCORINE: 54.6 Beak-sedge quaking bogsPAL.HAB 1999: 54.6 White beak-sedgeand mud bottom communitiesEUNIS: D2.3H Wet, open, acid peat andsands, with Rhynchospora alba and DroseraAsociaþii vegetale: Sphagno cuspidati-Rhynchosporetum albae Osvald 1923 em.Koch 1926.

Mlaºtinã oligotrofã cu Carex limosa

303


ca specii diferenþiale pe Carex echinata,Carex lepidocarpa, Carex fusca ºiAgrostis canina.

Stratul muºchilor este dominant, uneoricu acoperiri mari; menþionãm: Spagnumcuspidatum, Sphagnum contortum,Sphagnum magellanicum.

Valoare conservativã: foarte mare, habitatprioritar.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Rhynchospora alba, Sphagnum cuspi-datum. Specii caracteristice: Rhyncho-spora alba, Carex limosa, Carex diandra.Alte specii importante: Carex nigra,Scheuchzeria palustris, Juncus alpinus,Eriophorum gracile, Menyanthes trifo-liata, Carex lepidocarpa, Eriophorumvaginatum, Andromeda polifolia, Empetrumnigrum, Oxycoccus microcarpus, Polytri-chum strictum. Specie relict glaciar:Rhynchospora alba.

Literaturã selectivã: Coldea et Plãmadã1970, 1980; Coldea 1981, 1991; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 1977; Sanda et al.2001; Sanda 2002.


R5410Mlaºtini sud-est carpatice,mezotrofe cu Carex echinata ºiSphagnum recurvum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiGutâi, Munþii Cãlimani, DepresiuneaDornelor, mlaºtina Blejoaia, MunþiiBistriþei, Munþii Harghitei, DepresiuneaGiurgeului, Comandãu, Lacul Negru(Jud. Vrancea). Carpaþii Meridionali:Munþii Godeanu, Munþii Þarcu. CarpaþiiOccidentali: Munþii Bihor (Valea Iadului,Izbucul Mare, Valea Ieduþului), ValeaSebeºului, Munþii Gilãu; în regiuneamontanã ºi subalpinã.


Staþiuni: Altitudini: 700–1500 m. Clima: T = 7,0–3,00C; P = 850–1200 mm. Relief:terenuri plane sau slab înclinate, depre-siuni montane. Substrat: acid. Soluri: histo-soluri, ph-ul variind de la foarte acid pânãla acid (pH = 5–5,2). Conþinutul în materieorganicã este variabil (35,4–82,5%).

Structura: Habitat oligo-mezotrof prezentîn pâlcuri mici sau pe suprafeþe mai maridin tinoavele ºi mlaºtinile de trecere dinîntreg lanþul carpatic. Din cauza aciditãþiiridicate a mediului, speciile sunt bine repre-zentate de elementele oligotrofe tipice,caracteristice ordinului Sphagnetalia fusci,spre a cãror grupãri evolueazã. Se deose-besc urmãtoarele subasociaþii: • typicum Soó (1934) 1954 (Syn.: Caricetum

echinatae sphagnosum Balázs 1942);• pedicularietosum limnogenae Coldea

1973, având ca specii diferenþiale pePedicularis limogena, Luzula sudeticaºi Leontodon autumnalis;

• nardetosum strictae Lupºa 1971;• carici stellulatae-sphagnetosum (recurvi)

palustris Coldea 1981;• sphagnetosum (magellanici) Coldea 1981.Mai sunt semnalate douã faciesuri:sphagnosum nemoreum Raþiu et Gergely1976 ºi festucosum rubrae Lungu 1971.Menþionãm cã, în stratul ierbos, speciileedificatoare realizeazã acoperirea ceamai mare ºi în stratul muºchilor, Sphagnumrecurvum ajunge la o acoperire de pânãla 60%.

Valoare conservativã: foarte mare în habi-tatele unde este prezentã specia Ligulariasibirica (DH2).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 54.4 Acidic fensCORINE: 54.4 Acidic fensPAL.HAB 1999: 54.42 Black-white-starsedge fensEUNIS: D2.22 Carex nigra, Carexcanescens, Carex echinata fensAsociaþii vegetale: Carici echinatae –Sphagnetum Soó (1934) 1954 (Syn.:Caricetum stellulatae Csürös et al. 1956;Carici echinatae – Sphagnetum (Balázs1942) Soó 1955).

304


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex echinata, Sphagnum recurvum.Specii caracteristice: Carex echinata,Carex rostrata, Carex nigra ssp. nigra,Eriophorum scheuchzeri. Alte speciiimportante: Drepanocladus exannulatus,Drepanocladus fluitans, Pedicularislimnogena, Valeriana simplicifolia, Carexcanescens, Agrostis canina, Aulacomniumpalustre, Sphagnum warnstorfii, Sphagnumsubsecundum, Carex magellanica,Sphagnum teres, Menyanthes trifoliata,Eriophorum angustifolium, Calliergonstramineum, Ligularia sibirica, Pedicularispalustris, Dactylorhiza maculata, Pedicu-laris sceptrum-carolinum, Drepanocladusrevolvens, Drepanocladus vernicosus,Juncus alpinus.

Literaturã selectivã: Borza 1959; RaþiuF. et Boºcaiu 1967; Coldea et Plãmadã1970; Coldea 1973; Boºcaiu 1971; Lungu1971; Raþiu F. 1972; Pop I. et al. 1986,1987; Coldea et al. 1997; Sârbu et al.1997; Danciu et Kovács 1979; Raþiu O.et al. 1982.


R5411Mlaºtini sud-est carpatice, eu-mezotrofe cu Carex nigra ssp.nigra, Juncus glaucus ºiJuncus effusus

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiMaramureº, Munþii Rarãu, Munþii Bistriþei

(Cristiºor), Munþii Gurghiu, Munþii Harghitei,bazinul Gheorghieni, DepresiuneaGiurgeului, bazinul Bistriþei Aurii,Depresiunea Ciucului, Defileul Mureºului,Comandãu. Carpaþii Meridionali: MunþiiRetezat, Munþii Þarcu. Carpaþii Occidentali:Vlãdeasa; în regiunea montanã.


Staþiuni: Altitudini: 580–1200 m. Clima: T = 7,5–4,50C; P= 750–1025 mm; Relief:terenuri plane sau slab înclinate, depre-siuni montane. Substrat: acid. Soluri: histo-soluri ºi histosoluri gleice, acide (pH = 6–6,2), având o umiditate ridicatã.

Structura: Pajiºtile higrofile, printr-unproces continuu de înmlãºtinire, creazãcondiþiile prielnice dezvoltãrii habitatuluicu Carex nigra ssp. nigra (C. fusca). Aufost separate urmãtoarele subasociaþii:• typicum Rybnicek 1974;• subas. calamagrostetosum neglectae

Coldea 1981 (Syn.: Calamagrostetumneglectae Raþiu ºi Gergely 1971 nonTengwall 1920), având ca specii dife-renþiale pe Calamagrostis neglecta ºiThalictrum lucidum (au fost semnalatefaciesuri cu: Carex fusca, Carex stellulata,Juncus effusus, Trifolium hybridum);

• subas. cariceto-sphagnosum Resmeriþã1969, 1970.

Stratul ierbos, bine dezvoltat, este înaltde 10–20 cm. Stratul muºchilor: datoritãumiditãþii ridicate, este favorizatã uneoridezvoltarea unui strat muscinal bine înche-gat, în care predominã Sphagnum apicu-latum ºi Sphagnum nemorum (S. acuti-folium).

Valoare conservativã: foarte mare în habi-tatele unde este prezentã Ligularia sibi-rica (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex nigra ssp. nigra (= C. fusca), Juncusconglomeratus, Juncus effusus. Speciicaracteristice: Carex nigra ssp. nigra, Carexrostrata, Carex echinata. Alte speciiimportante: Carex canescens, Agrostiscanina, Aulacomnium palustre, Juncus

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 54.4 Acidic fensCORINE: 54.4 Acidic fensPAL.HAB 1999: 54.42 Black-white-starsedge fens EUNIS: D2.22 Carex nigra, Carexcanescens, Carex echinata fensAsociaþii vegetale: Junco-Caricetumfuscae Tx. (1937) 1952 (Syn.: Caricetumfuscae F. Raþiu 1972 non Br.-Bl. 1915).

305


filiformis, Sphagnum subsecundum,Sphagnum warnstorfii, Stellaria palustris,Veronica scutellata, Dicranum bonjeanii,Camptothecium nitens, Comarum palustre,Sphagnum recurvum, Sphagnum teres,Menyanthes trifoliata, Eriophorum angusti-folium, Calliergon stramineum, Ligulariasibirica, Pedicularis palustris, Dactylorhizamaculata, Trighlochin palustre, Juncus arti-culatus, Pedicularis sceptrum-carolinum,Carex dioica, Drepanocladus revolvens,Carex serotina, Valeriana simplicifolia.

Literaturã selectivã: Resmeriþã 1969,1970; Coldea et Plãmadã 1970; Coldeaet al. 1977; Raclaru 1970; Lungu 1971;Raþiu F. 1972; Pascal 1973; Gergely etRaþiu F. 1973, 1974; Kovacs A. et Gergely1979; Gergely et al. 1988; Oroian S. 1998;Danciu et Kovács 1979; Coldea 1990, 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 1997, 2001;Sanda 2002.


R5412Mlaºtini sud-est carpatice,mezotrofe cu Carex diandra

Rãspândire: Carpaþii Orientali: DepresiuneaDornelor, Munþii Baraoltului ºi MunþiiHarghitei (Voºlobeni, Mlaºtina Joseni,Remetea, Mlaºtina Racu, Bilbor, Ozunca,Sâncrãieni); în regiunea montanã.


Staþiuni: Altitudini: 600–910 m. Clima: T = 7,5–5,80C; P= 8250–1075 mm; Relief:depresiuni intramontane, terenuri cu excesde umiditate. Substrat: bazic. Soluri: histo-soluri, uneori cu un conþinut ridicat desubstanþe organice (27%) ºi o prezenþãmare a ionilor de calciu (160 mg/100 g sol).Reacþia stratului turbos al orizontului desuprafaþã este bazicã (pH = 7,1–7,9).

Structura: Habitat mezotrof. Stratul ierboseste dezvoltat, înalt de 10-30 cm. Carexdiandra poate realiza o acoperire de pânãla 35%. Menþionãm prezenþa unor speciirare: Drosera anglica, Carex dioica, Pedicu-laris sceptrum-carolinum ºi a relictului gla-ciar Saxifraga hirculus. Stratul muºchiloreste dominant, uneori cu acoperiri mari.Au fost separate douã subasociaþii:• typicum Gors1968 (syn.: Equisetetum

limosi Raþiu 1971 p.p. non Soó 1927) ºi • caricetosum nigrae Coldea 1981 (syn.:

Carici-Menyanthetum caricetosumdiandrae Raþiu 1972 p.p. non Soó1963), având ca specii diferenþiale peCarex nigra, Campylium stellulatum ºiCratoneurum filicinum.

Valoare conservativã: foarte mare în habi-tatele unde sunt prezente specii endemiceºi/sau Ligularia sibirica ºi Saxifraga hircu-lus (DH2), habitat prioritar EMERALD.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex diandra. Specii caracteristice: Carexdiandra. Alte specii importante: Carexnigra, Menyanthes trifoliata, Eriophorumangustifolium, Ligularia sibirica, Pedicularispalustris, Carex rostrata, Dactylorhizaincarnata, Eriophorum latifolium, Bryumpseudotriquetrum, Drepanocladus ventri-cosus, Saxifraga hirculus, Comarumpalustre, Sphagnum angustifolium, Galiumpalustre, Equisetum fluviatile, Valerianasimplicifolia.

Literaturã selectivã: Raþiu F. 1972;Gergely et Raþiu F.1973; Coldea 1973,1981, 1991; Coldea et al. 1977, 1997;Danciu 1972; Sanda et al. 1977, 2001;Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 7140 Transition mires andquaking bogsEMERALD: !54.5 Transition miresCORINE: 54.5 Transition miresPAL.HAB 1999: 54.52 Carex diandraquaking miresEUNIS: D2.32 Carex diandra quaking miresAsociaþii vegetale: Caricetum diandraeJon. 1932 em. Oberd. 1957 (Syn. Carici-Menyanthetum caricetosum diandraeRaþiu 1972).

306


R5413Mlaºtini sud-est carpatice, mezo-eutrofe cu Carex davalliana

Rãspândire: Carpaþii Orientali: judeþulHarghita (Depresiunea Ciucului,Depresiunea Runcu, Sântimbru). CarpaþiiMeridionali: judeþul Braºov (Noua,Codlea, Dumbrãviþa, Valea Gârcinului).Carpaþii Occidentali: depresiunea Iara; îndepresiuni intramontane.

Suprafeþe: mici de ordinul a 10–100 ha.

Staþiuni: Altitudini: 500–650 m. Clima: T = 7,3–6,70C; P = 825–850 mm. Relief:terenuri plane consolidate, mici depre-siuni. Soluri: mlãºtinoase, gleiosoluri, cuun conþinut redus în materii organice,bogate în carbonat de calciu, prezentândastfel o reacþie bazicã (pH = 7,8–8,1).

Structura: Habitatul mezo-eutrof solicitãcondiþii staþionale particulare, în mlaºtinidin depresiuni intramontane ale lanþuluicarpatic, pe suprafeþe periferice, mai ridicatefaþã de nivelul apelor de izvoare ºi al pârâia-ºelor de scurgere. Stratul ierbos este înaltde 15–30 cm. În cadrul habitatului seîntâlnesc frecvent Sesleria uliginosa, Pri-mula farinosa, Molinia caerulea, Valerianasimplicifolia, precum ºi multe alte speciimezofile provenite din pãºuni reavene, ca:Briza media, Festuca pratensis, Agrostisstolonifera, Trifolium pratense, Trifoliumrepens, Lotus corniculatus, Lotus siliquosus,Medicago lupulina. Au fost descrise sub-asociaþiile:• typicum Smarda 1961 ºi

• molinietosum caeruleae (Morariu 1967)Coldea 1977. Stratul muºchilor în carese remarcã speciile Amblystegium saxa-tile, Acrocladium cuspidatum.

Valoare conservativã: foarte mare, habitatprioritar EMERALD, în habitatele unde esteprezentã specia Liparis loeselii (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex davalliana. Specii caracteristice:Carex davalliana, Schoenus nigricans,Sesleria uliginosa, Eriophorum latifolium.Alte specii importante: Carex flava, Carexpanicea, Parnassia palustris, Dactylorhizaincarnata, Epipactis palustris, Carexdistans, Dactylorhiza maculata, Carexhostiana, Polygala amarella, Primulafarinosa, Carex dioica, Liparis loeselii,Eriophorum angustifolium, Pedicularissceptrum-carolinum, Pedicularis palustris.

Literaturã selectivã: Ularu 1971; Gergelyet Raþiu F. 1974, 1977; Gergely et al.1988; Coldea 1991; Coldea et al. 1997;Sanda et al. 1997, 2001; Sanda 2002.


R5414Mlaºtini sud-est carpatice, eu-mezotrofe cu Schoenus nigricans

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiGilãu: Valea Morii. Carpaþii Meridionali:judeþul Braºov: (Stupini unde, în prezent,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 7230 Alkaline fensEMERALD: !54.2 Rich fensCORINE: 54.21 Black bog-rush fensPAL.HAB 1999: 54.216 Intra-Carpathianblack bogrush fensEUNIS: D4.11 Schoenus nigricans fensAsociaþii vegetale: Orchido – Schoenetumnigricantis Oberd. 1957 (Syn.: Schoenetumnigricantis Pop et al. 1962; Schoeneto-Armerietum barcensis Morariu 1967).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 7230 Alcaline fensEMERALD: !54.2 Rich fensCORINE: 54.2 Rich fensPAL.HAB 1999: 54.234 Carpathian Davallsedge fensEUNIS: D4.134 Carpathian Davall sedgefensAsociaþii vegetale: Caricetum davallianaeDutoit 1924.

^

307


biotopul a suferit modificãri profunde careau alterat habitatul, Hãrman, Prejmer).Carpaþii Occidentali: Vâlcelele; în depre-siuni intramontane.

Suprafeþe: de ordinul a 10–100 ha.Pâlcuri mici sau pe suprafeþe mai mari întinoavele ºi mlaºtinile de trecere dinîntreg lanþul carpatic.

Staþiuni: Altitudini: 550–620 m. Clima: T = 7,0–6,50C; P = 750–900 mm. Relief:terenuri plane sau slab înclinate. Substrat:bazic. Soluri: mlãºtinoase, gleiosoluri cuun conþinut redus în materii organice(13,1–31,4 %), bogate în carbonat decalciu (1–42 %), prezentând astfel oreacþie bazicã (pH = 7,5–8,1).

Structura: Din punct de vedere floristic,acest habitat se caracterizeazã printr-unnumãr mare de specii de diagnosticarepentru alianþã ºi ordin, precum ºi prinapariþia unor diferenþiale regionale, carele diferenþiazã de habitatele din Germania.Stratul ierbos este dominant, înalt de 15–30 cm, în care pe lângã speciilecaracteristice ºi edificatoare, se remarcãun numãr semnificativ de orhidee ºi speciirare: Dactylorhiza maculata, Epipactyspalustris, Gymnadenia conopsea, Liparis

loeselii, Drosera anglica, Ligularia sibirica,Primula farinosa, Swertia perennis, Tofieldiacalyculata, Valeriana simplicifolia. Stratulmuºchilor este bine reprezentat, uneoricu acoperire foarte mare, cum sunt Campy-lium stellatum, Bryum pseudotriquetrum.

Valoare conservativã: foarte mare în habi-tatele unde sunt prezente speciile Liparisloeselii ºi Ligularia sibirica (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Schoenus nigricans. Specii caracteristice:Schoenus nigricans, Carex davalliana,Sesleria uliginosa, Eriophorum latifolium.Alte specii importante: Molinia caerulea,Euphrasia hirtella, Salix rosmarinifolia,Carex appropinquata, Carex flava, Carexpanicea, Parnassia palustris, Carex lepi-docarpa, Carex hostiana, Polygala ama-rella, Pinguicula vulgaris, Drepanocladusintermedium, Eleocharis quinqueflora,Juncus articulatus, Eriophorum angusti-folium, Triglochin palustre. Specie ende-micã: Armeria maritima ssp. barcensis.

Literaturã selectivã: Pop I. et al. 1962;Csürös-Káptalan 1965; Parascan etDanciu 1976; Morariu 1964; Ularu etDanciu 1968; Coldea 1991; Coldea et al.

Mlaºtinã eu-mezotrofã cu Schoenus nigricans

308


1997; Sanda et al. 1997, 2001; Sanda2002; Mihãilescu S. 2003-2004 (ined.).


R5415Mlaºtini sud-est carpatice, mezo-eutrofe cu Sesleria uliginosa

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: judeþulBraºov (Prejmer, Hãrman, Bod, Stupini);în depresiuni intramontane (în prezent bio-topul a suferit modificãri profunde careau alterat habitatul).

Suprafeþe: mici de ordinul a 10–100 ha.

Staþiuni: Altitudini: 500–510 m. Clima: T = 70C; P= 700–750 mm. Relief: terenuriplane. Substrat: molhaºe. Soluri: mlãºti-noase, turboase, cu un conþinut variat înmaterii organice (9,2–64,9%), prezentândo reacþie neutrã pânã la moderat bazicã(pH = 6,8–8,2).

Structura: Stratul ierbos este înalt de15–30 cm. În cadrul habitatului seîntâlneºte dominant Sesleria uliginosa,specie caracteristicã care prezintã o aco-perire între 35–65%. Stratul muºchilor esteprezent sub formã de pâlcuri mai dense saucu acoperire redusã (Campylium stellatum).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sesleria caerulea (= S. uliginosa). Specii

caracteristice: Sesleria uliginosa, Carexdavalliana, Schoenus nigricans, Erio-phorum latifolium. Alte specii importante:Molinia caerulaea, Salix rosmarinifolia,Gymnadenia conopsea, Valeriana simpli-cifolia, Carex flava, Parnassia palustris,Epipactis palustris, Carex distans, Carexhostiana, Polygala amarella, Primulafarinosa, Pinguicula vulgaris, Phragmitesaustralis.

Literaturã selectivã: Morariu 1967;Parascan et Danciu 1976; Coldea etPlãmadã 1977; Ularu et Cardaºol 1979;Coldea 1991; Coldea et al. 1997; Sandaet al. 2001; Sanda 2002; Mihãilescu S.2003-2004 (ined.).


R5416Comunitãþi sud-est carpatice deizvoare ºi pâraie cu Saxifragastellaris, Chrysospleniumalpinum ºi Philonotis seriata

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei. Carpaþii Meridionali: Munþii Iezer-Pãpuºa, Munþii Fãgãraº, Munþii Cindrelului,Munþii Retezat, Munþii Þarcu, MunþiiGodeanu. Carpaþii Occidentali: MunþiiBihor, Curcubãta Mare; în etajele alpininferior ºi subalpin.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 54.1 SpringsCORINE: 54.11 Soft water springsPAL.HAB 1999: 54.11124 Alpine Philonotis-Saxifraga stellaris springsEUNIS: C2.11 Soft water springsAsociaþii vegetale: Chrysosplenio alpini –Saxifragetum stellaris Pawl. et Walas1949 (Syn.: Philonotido-Saxifragetumstellaris Boºcaiu 1971, Epilobio anagallidifolii-Saxifragetum alpini Rejmánek etRejmánková 1979) Swertio punctate –Saxifragetum stellaris Coldea (1995–1996) 1997.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 7120 Degraded raisedbogs still capable of natural regenerationEMERALD: !54.2 Rich fensCORINE: 54.2 Rich fensPAL.HAB 1999: 54.2K Blue moorgrass fensEUNIS: D4.1K Sesleria caerulea fensAsociaþii vegetale: Seslerietum uliginosae(Palmgren 1916) Soó 1941.

309


Suprafeþe: restrânse în jurul apelor (< 100 ha).

Staþiuni: Altitudini: 1400–2200 m. Clima: T = 3,6– -1,30C; P = 1100–1450 mm.Relief: vãi subalpine, pe versanþi slabînclinaþi. Substrat: acid sau bazic. Soluri:hidrisoluri acide pânã la slab acide (pH = 5,0–6,8), jilav umede pânã la ude.

Structura: Habitat fontinal (în lungulizvoarelor ºi pâraielor), cu caracter hidro-higrofil. Stratul ierbos este bine dezvoltat,înalt de 12–15 cm, dominante fiind Chry-sosplenium alpinum ºi Saxifraga stellaris,care realizeazã o acoperire medie de 35–50%. Stratul muºchilor, uneori cu acope-riri mari, pânã la 50%. Prezenþa apreciabilãa speciei Philonotis seriata în fitocenozeledin Carpaþi a condus la raportarea acestorala asociaþia Philonotido-Saxifragetum Horv.1949, însã acest lucru nu se justificã dinpunct de vedere floristic.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Saxifraga stellaris, Chrysosplenium alpi-num. Specii caracteristice: Saxifraga ste-llaris, Chrysosplenium alpinum. Alte speciiimportante: Caltha laeta, Cardamine opizii,Chrysosplenium alternifolium, Cardamineamara, Saxifraga aizoides, Silene pusilla,Epilobium nutans, Epilobium alsinifolium,Bryum pseudotriquetrum, Brachytheciumrivulare, Saxifraga heucherifolia, Scapaniaundulata, Deschampsia caespitosa,Chaerophyllum hirsutum, Stellaria nemo-rum, Viola biflora, Veratrum album, Aconi-tum tauricum, Juncus triglumis, Swertiapunctata.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Boºcaiu et al. 1972; Plãmadã 1974; Voik1976; Hulm et al. 1979; Puºcaru-Soroceanu1981; Coldea 1990, 1991, 1996; Coldea etal. 1997; Drãgulescu 1995; Alexiu 1998;Sanda et al. 1998, 2001; Sanda 2002;Mihãilescu S. 2005 (ined.).


R5417Comunitãþi sud-est carpaticefontinale cu Cratoneuroncommutatum ºiCratoneuron filicinum

Corespondenþe:

NATURA 2000: *7220 Petrifying springswith tufa formations (Cratoneurion)EMERALD: !54.12 Hard water springsCORINE: 54.12 Hard water springsPAL.HAB 1999: 54.1221 Hard waterbryophyte springs; 54.12241 Cochleariapyrenaica calcareous springsEUNIS: C2.12 Hard water springsAsociaþii vegetale: Cratoneuretumfilicino – commutati (Kuhn 1937) Oberd.1977 (Syn.: Cratoneurum commutatumPuºcaru et al. 1967) Cochleario pyrenaicae –Cratoneuretum commutati (Oberd. 1957)Th. Müller 1961 (Syn.: Carici flavae-Cratoneuretum cochlearietosum pyrenaicaeªtefureac 1972).

Comunitãþi de izvoare ºi pâraie montane cu Saxifraga stellaris

310


Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiMaramureºului (Sâlhoi), ObcinileMestecãniºului (Rãchitiºul Mare), MunþiiRodnei (Piatra Rea, Vf. Rebra, Bãtrâna-Fundul Râpilor, Valea Gãºeþel-Valea Rebra,Izvorul Fântânii, Corongiºul Mare, ValeaLala), Munþii Bistriþei (Neagra Broºtenilorla Cristiºor). Carpaþii Meridionali: MunþiiBucegi; în regiunea montanã ºi etajulsubalpin.

Suprafeþe: restrânse în jurul apelor (<100 ha).

Staþiuni: Altitudini: 900–2100 m. Clima: T = 3,5– -1,50C; P = 950–1425 mm;Relief: vãi montane ºi subalpine. Substrat:bazic, calcare. Soluri: eutricambosoluri,hidrisoluri eu-mezobazice, pH = 7–7,3.

Structura: Habitat hidrofil ºi pronunþatheliofil, în lungul pâraielor ºi al izvoarelor.Stratul ierbos este slab dezvoltat, înaltde 12–30 cm. Dintre speciile care contribuiela diferenþierea geograficã a fitocenozelordin Carpaþii româneºti menþionãm:Chrysoplenium alpinum, Achillea schurii,Silene pusilla. În grupãrile în care esteprezentã specia caracteristicã Cochleariapyrenaica (var. borzeana) realizeazã oacoperire medie de 40–60%. Stratulmuºchilor este dominant, uneori cu aco-periri mari de pânã la 80%, în care speciacaracteristicã ºi edificatoare Cratoneuroncommutatum realizeazã o acoperire mediede 40%, Cratoneuron filicinum, Bryumpseudotriquetrum.

Valoare conservativã: foarte mare, habitatprioritar.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Cratoneuron commutatum, Cratoneuronfilicinum. Specii caracteristice: Cratoneuroncommutatum, Chrysosplenium alpinum,Cochlearia pyrenaica. Alte specii importante:

Silene pusilla, Pinguicula vulgaris, Saxi-fraga stellaris, Caltha laeta, Chrysosple-nium alternifolium, Cardamine amara,Saxifraga aizoides, Epilobium nutans,Epilobium alsinifolium, Bryum pseudotri-quetrum, Philonotis calcarea, Deschampsiacaespitosa, Crepis paludosa, Chaero-phyllum hirsutum, Stellaria nemorum, Violabiflora. Specii endemice: Achillea schurii.

Literaturã selectivã: Puºcaru D. et al.1956; Beldie 1967; ªtefureac 1972; Sandaet al. 1977; Lungu 1981; Coldea 1990,1991; Coldea et al. 1997; Sanda et al.1997, 2001; Sanda 2002; Mihãilescu S.2005 (ined.).


Comunitãþi fontinale cu Cratoneuron sp.

311


R5418Comunitãþi sud-est carpaticefontinale cu Philonotis seriata ºiCaltha laeta

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei, Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi,Munþii Piatra Craiului, Munþii Fãgãraº,Munþii Retezat, Munþii Cindrelului, MunþiiÞarcu, Munþii Godeanu, Carpaþii Occidentali:Munþii Apuseni (Vlãdeasa, CetãþileRãdesei); în etajul subalpin.

Suprafeþe: restrânse în jurul apelor(circa 100 ha).

Staþiuni: Altitudini: 1300–2000 m. Clima: T = 4,0–0,00C; P = 1100–1400 mm; Relief:vãi subalpine, pe terenuri înclinate, slabaccidentate. Substrat: acid, ºisturi cristaline.Soluri: hidrisoluri, cu profil scurt (15–25 cm),bine aprovizionate în apã, pH = 4,3–5,1.

Structura: Habitat fontinal. În fitocenoze,speciile caracteristice Philonotis seriataºi Caltha laeta realizeazã o acoperire de50%. Stratul ierbos este înalt de 10–20 cm,în care prezenþa câtorva specii turbicoleprecum: Carex nigra ssp. dacica, Carexechinata, Juncus filiformis ºi Valerianasimplicifolia, indicã evoluþia sindinamicãa acestora cãtre grupãrile vegetale aleordinului Caricetalia nigrae pe mãsuraaccentuãri procesului de turbificare. Stratulmuºchilor prezintã uneori acoperiri mari,pânã la 70%; menþionãm în special pePhilonotis seriata.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Caltha laeta, Philonotis seriata. Speciicaracteristice: Philonotis seriata, Chry-sosplenium alternifolium, Cardamine opizii.Alte specii importante: Saxifraga stellaris,Cardamine amara, Glyceria nemoralis,Silene pusilla, Epilobium nutans, Epilobiumalsinifolium, Scapania undulata, Stellariauliginosa, Philonotis fontana, Deschampsiacaespitosa, Crepis paludosa, Angelicasylvestris, Veronica beccabunga, Chaero-phyllum hirsutum, Stellaria nemorum, Violabiflora, Veratrum album, Aconitum tauricum.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Puºcaru-Soroceanu et al. 1981; Resmeriþã1970; Boºcaiu et al. 1972; Drãgulescu1995; Sanda et Popescu A. 1976; Coldea1990, 1991; Coldea et al. 1997; Sanda etal. 1977, 1997, 2001; Mihãilescu S. 2001;Sanda 2002; Mihãilescu S. 2005 (ined.).


Comunitãþi fontinale cu Caltha laeta

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 54.1 SpringsCORINE: 54.11 Soft water springsPAL.HAB 1999: 54.1112 Philonotis-Saxifraga stellaris springsEUNIS: C2.11 Soft water springsAsociaþii vegetale: Philonotido – Calthetumlaetae (Krajina 1933) Coldea 1991 (Syn.:Calthetum laetae Krajina 1933, Calthetumpalustris Borza 1963 n.n.).

R5419Comunitãþi sud-est carpatice deizvoare ºi pâraie cu Doronicumcarpaticum, Saxifraga aizoides,Chrysosplenium alpinum ºiAchillea schurii

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Piatra Rea, pârâul Pintu Mic-Puzdrele, Cãldarea Anieºul Mare,Cãldarea Galaþiul, Valea Cobãºel,Corongiºul Mare, Vf. Cormaia, CabanaPuzdrele, Muntele Cailor). CarpaþiiMeridionali: Munþii Fãgãraº, MunþiiRetezat, Munþii Þarcu (Vf. Sadoveanu,Groapa Bistrei, Obârºia Hidegului),Munþii Godeanu (Curmãtura Paltina); înregiunea montanã.

Suprafeþe: restrânse, în jurul apelor(circa 100 ha).

Staþiuni: Altitudini: 980–1900 m. Clima: T = 5,5–1,00C; P = 1000–1350 mm; Relief:vãi montane. Substrat: calcare. Soluri: eutri-cambosoluri, umede, cu pH = 6,8–7,1.

Structura: Habitat higro-heliofil situat pemarginea pâraielor care se scurg pringrohotiºurile ºi lespezile de calcar. Stratulierbos este dominant, înalt de 15–30 cm.Speciile edificatoare ºi caracteristice Saxi-fraga aizoides ºi Doronicum carpaticum

realizeazã o acoperire între 35–55%. ÎnRetezat, un rol important îl are speciacarpato-balcanicã Saxifraga heucherifolia.Adeseori, se înfiripeazã stadii de tranziþiedeterminate de intensificarea drenajuluisubstratului acestor comunitãþi fontinale ºicel al asociaþiei Saxifragetum moschatae-aizoidis Boºcaiu 1971 de pe grohotiºuri.Extinsa dijuncþie arcto-alpinã a arealuluispeciei Saxifraga aizoides constituie unargument în favoarea originii preglaciarea acestor grupãri vegetale. Stratul muºchiloreste destul de divers fiind reprezentat prin:Cratoneuron commutatum, Cratoneuronfilicinum, Bryum pseudotriquetrum, Philo-notis calcarea.

Valoare conservativã: foarte mare, habitatprioritar, endemic în Carpaþii sud-estici.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Saxifraga aizoides, Doronicum carpaticum.Specii caracteristice: Saxifraga aizoides,Doronicum carpaticum. Alte speciiimportante: Saxifraga stellaris, Calthalaeta, Chrysosplenium alternifolium, Carda-mine amara, Epilobium nutans, Epilobiumalsinifolium, Deschampsia caespitosa,Crepis paludosa, Silene pusilla, Pinguiculavulgaris, Chaerophyllum hirsutum, Stellarianemorum, Viola biflora. Specii endemice:Achillea schurii, Doronicum carpaticum,Chrysosplenium alpinum (subendemicã).

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Sanda et al. 1977; Olos 1982; Coldea1990, 1991, 1993; Sanda et al. 2001;Sanda 2002; Mihãilescu S. 2004 (ined.).


Corespondenþe:

NATURA 2000: *7220 Petrifying springswith tufa formations (Cratoneurion)EMERALD: !54.12 Hard water springsCORINE: 54.12 Hard water springsPAL.HAB 1999: 54.1226 Carpathian orientalleopardsbane communitiesEUNIS: C2.12 Hard water springsAsociaþii vegetale: Doronico carpatici –Saxifragetum aizoidis Coldea (1986) 1990(Syn.: Saxifragetum aizoidis auct. rom.Saxifragetum aizoidis Boºcaiu 1971 nonHorvat 1935; Saxifragetum moschatae-aizoidis Boºcaiu 1971).

312


313


R5420Comunitãþi sud-est carpaticefontinale cu Cardamine opizii

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei. Carpaþii Meridionali: MunþiiFãgãraº, Munþii Retezat, Munþii Þarcu,Munþii Godeanu; în etajul subalpin.


Staþiuni: în apropierea izvoarelor dinetajul subalpin, în locuri adãpostite devânturi, ajungând uneori în contact cu ceno-zele edificate de Saxifraga stellaris. Alti-tudini: 1440–1860 m. Clima: T = 3,0–1,50C;P = 1200–1350 mm; Relief: vãi montane.Substrat: acid, ºisturi cristaline sau bazic.Soluri: hidrisoluri mezobazice, cu profilscurt (15–25 cm), bine aprovizionate înapã, pH = 5,5–7.

Structura: Habitat neutrofil sau slabacidofil. Comunitatea vegetalã higrofilã afost descrisã din Tatra, studiatã amãnunþitde Krajina (1933), care i-a stabilit poziþiacenotaxonomicã în raport cu celelalte aso-ciaþii din alianþã. Ulterior a fost semnalatãde A. Borza (1934) din Retezat, unde areo largã rãspândire. Întrepãtrundereapopulaþiilor de Cardamine opizii cu celede Cardamine amara ridicã dificultãþii înprivinþa distingerii acestei asociaþii deCardaminetum amarae (Rubel 1913)Br.-Bl.1926 descrisã din Alpi. Stratulierbos este bine reprezentat, înalt de 10–30 cm, prezente cel mai frecvent fiindspeciile: Chrysosplenium alpinum, Saxi-fraga heucherifolia, Doronicum carpaticum.Stratul muºchilor este dominant, cu

acoperire mare de pânã la 60%, menþio-nãm speciile: Philonotis seriata, Brachy-thecium rivulare.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Cardamine opizii. Specie caracteristicã:Cardamine opizi, Philonotis seriata,Chrysosplenium alpinum, Chrysospleniumalternifolium, Cratoneuron commutatum,Doronicum carpaticum. Alte speciiimportante: Saxifraga stellaris, Calthalaeta, Epilobium nutans, Epilobium alsi-nifolium, Deschampsia caespitosa, Silenepusilla, Chaerophyllum hirsutum, Stellarianemorum, Viola biflora, Aconitum tauricum.Specie endemicã: Doronicum carpaticum.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971; VoikW. 1976; Sanda et al. 1977; Coldea 1990,1991; Coldea et al. 1997; Sanda et al.1997, 2001; Sanda 2002; Mihãilescu S.2005 (ined.).


Comunitãþi sud-est carpatice fontinale

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 54.1 SpringsCORINE: 54.11 Soft water springsPAL.HAB 1999: 54.11124 Alpine Philonotis-Saxifraga stellaris springsEUNIS: C2.11 Soft water springsAsociaþii vegetale: Cardaminetum opiziiSzafer et al. 1923.

314


R5421Comunitãþi sud-est carpatice deizvoare ºi pâraie cuChrysosplenium alternifolium ºiCardamine amara

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei, Munþii Bistriþei, Bistriþa Aurie, MunþiiCãlimani (Vârful Rãchitiº, Valea Gurghiului),Munþii Harghitei, Muntele Govora,Defileul Mureºului (Valea Sãlardului).Carpaþii Meridionali: Muntele Zãnoaga,Muntele Siriu, Muntele Postãvaru, MunþiiPiatra Craiului, Munþii Fãgãraº, MunþiiRetezat, Munþii Þarcu, Munþii Godeanu,Lunca Berhinii, Munþii Parângului, MunþiiCibinului, Munþii Cindrelului. CarpaþiiOccidentali: Munþii Meseºului, MunteleVlãdeasa, (Valea Iadului, Valea Ieduþului,Valea Sebiºelului), Munþii Plopiº, MunþiiSebeºului (Valea Sebeºului, ValeaDrãganului); în regiunea montanã.


Staþiuni: frecventã în jurul izvoarelor dincursul vãilor montane, atât din etajul fãge-telor cât ºi în cel al molidiºurilor. Alti-tudini: 500–1550 m. Clima: T = 8,0–3,10C;P = 800–1200 mm. Substrat: acid sau bazic.

Soluri: hidrisoluri moderat pânã la slab acide(pH = 5,0–6,8), jilav umede pânã la ude.

Structura: Habitat sciafil fontinal. Stratulierbos este bine dezvoltat, înalt de 12–15 cm, dominat de Cardamine amaraºi Chrysosplenium alternifolium. În etajulmontan inferior se distinge o subasociaþiecu specia diferenþialã Impatiens noli-tangereiar în etajul montan superior, specie dife-renþialã este Chaerophyllum hirsutum.Odatã cu creºterea altitudinii, compoziþiaacestor comunitãþi este contaminatã, totmai mult de speciile provenite din ordinulAdenostyletalia. Stratul muºchilor esteprezent uneori cu acoperiri mari, pânã la40%, menþionãm: Philonotis seriata, Philo-notis fontana, Brachythecium rivulare.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Chrysosplenium alternifolium, Cardamineamara. Specii caracteristice: Chrysosple-nium alternifolium, Chrysosplenium alpi-num, Philonotis seriata, Carex remota. Altespecii importante: Saxifraga stellaris, Calthalaeta, Glyceria nemoralis, Epilobium nutans,Epilobium alsinifolium, Stellaria uligi-nosa, Epilobium palustre, Deschampsiacaespitosa, Crepis paludosa, Saxifragaheucherifolia, Chaerophyllum hirsutum,Stellaria nemorum, Impatiens noli-tangere,Tozzia alpina. Specie endemicã: Barbarealepuznica.

Literaturã selectivã: Borza 1959; Beldie,Dihoru 1967; Boºcaiu 1971; Sanda et al.1977; Coldea 1978, 1991; Pascal,Mititelu 1971; Dihoru 1975; Fink 1977;Puºcaru-Soroceanu et al. 1981; RaþiuO., Boºcaiu 1967; Raþiu O., Gergely I.1976; Resmeriþã 1970; Raþiu O. et al.1983; Drãgulescu 1995c; Raþiu O. etSãlãgeanu 1971; Sãmãrghiþan M. 2001;Oroian S. 1998; Popescu G. 1981; Sandaet al. 1998, 2001; Mihãilescu S. 2001,Sanda 2002; Mihãilescu S. 2005 (ined.).


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 54.1 SpringsCORINE: 54.11 Soft water springsPAL.HAB 1999: 54.11124 Alpine Philonotis-Saxifraga stellaris springsEUNIS: C2.11 Soft water springsAsociaþii vegetale: Chrysosplenio –Cardaminetum amarae Maas 1959.Inclusiv subasociaþiile: stellarietosumuliginosae Sanda et al. 2001 (syn.stellarietosum alsini Raþiu et Gergely1975), circaeetosum lutetianae Mass1959, chrysosplenio-cardaminetosumLungu 1971 ºi plantaginetosumgentianoides (Borza 1959) Drãgulescu1986 (syn. var. geogr. dacica-plantaginetosa gentianoidis Borza 1959.

315


R5422Comunitãþi sud-est carpatice deizvoare ºi pâraie cu Glycerianemoralis

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunteleSiriu (Izvorul Bradului). Carpaþii Meridionali:Munþii Bucegi (Buºteni, Valea Azuga); înregiunea montanã.


Staþiuni: Altitudini: 900–1000 m. Clima: T = 6–5,50C; P = 950–1000 mm; Relief: vãimontane, în microdepresiuni. Substrat:acid, ºisturi cristaline. Soluri: hidrisoluri,cu umiditate ridicatã, pH = 6.

Structura: Habitat crio-hidrofil situat înetajul brãdeto-fãgetelor, în microdepre-siunile de la marginea drumurilor forestiere.Stratul ierbos este dominant, 15–30 cmînãlþime, în care abundã speciile de Alno-Padion ºi Fagetalia precum: Carex remota,Cardamine pratensis, Rumex sanguineus,Carex sylvatica. Cursul permanent al pâra-ielor montane determinã instalarea a nume-roase elemente mezohigrofile dintre care:Veronica beccabunga, Epilobium palustre,Stellaria nemorum, Mysotis scorpioides,Ranunculus repens, Poa trivialis. Stratulmuºchilor mai puþin reprezentat.


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Alchemilla mollis, Glyceria nemoralis.

Specii caracteristice: Alchemilla mollis,Glyceria nemoralis. Alte specii importante:Deschampsia caespitosa, Silene pusilla,Epilobium nutans, Crepis paludosa,Veronica beccabunga, Epilobium palustre,Rumex obtusifolius, Stellaria nemorum.

Literaturã selectivã: Dihoru 1975; Sandaet al. 1977; Coldea 1991; Popescu A. etSanda 1993; Sanda et al. 1997, 2001;Sanda 2002.


R5423Comunitãþi sud-est carpatice deizvoare ºi pâraie cu Carex remotaºi Caltha laeta

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiMaramureºului, Defileul Mureºului,Valea Gurghiului, Muntele Siriu. CarpaþiiMeridionali: Valea Azuga, CheileDâmbovicioarei – Brusturet. CarpaþiiOccidentali: Munþii Plopiº; în regiuneamontanã.


Staþiuni din etajul montan inferior ºimijlociu. Altitudini: 500–950 m. Clima:

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 54.1 SpringsCORINE: 54.11 Soft water springsPAL.HAB 1999: 54.111 Soft water bryophytespringsEUNIS: C2.31 Soft water springsAsociaþii vegetale: Carici remotae –Calthetum laetae Coldea (1972) 1978 (Syn.:Carici remotae – Cardaminetum amaraeDihoru 1964, Calthetum palustris Borza1934, Caltheto – Ranunculetum (Resm.et al. 1971) Resm. et Raþiu 1978).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 54.1 SpringsCORINE: 54.11 Soft water springsPAL.HAB 1999: 54.11 Soft water springsEUNIS: C2.11 Soft water springsAsociaþii vegetale: Alchemillo mollis –Glycerietum nemoralis Popescu et Sanda1998 (Syn.: Glycerietum nemoralisSanda et al. 1994).

316


T = 8,0–5,60C; P = 800–925 mm; Relief:vãi montane. Substrat: acid, ºisturi crista-line sau slab bazic. Soluri: hidrisoluri mezo-bazice, cu profil scurt, bine aprovizionatecu apã, pH = 5–6.

Structura: Habitat din lungul pâraielor,bine diferenþiat din punct de vederefloristic. Stratul ierbos este dominant,înalt de 10–20 cm, sunt prezente câtevaspecii higrofile ale alianþei Glycerio-Sparganion ºi ordinului Molinietalia.Specia caracteristicã ºi de diagnosticareCarex remota, indicã un proces de gleizarea solului, pe mãsurã ce procesul desolificare avanseazã. În aceste staþiunigrupãrile cu Caltha laeta ºi Carex remotaevolueazã cãtre alianþa Calthion. Stratulmuºchilor este bine reprezentat de Crato-neuron commutatum, Brachytheciumrivulare.

Valoare conservativã: moderatã ºi mareîn habitatele unde este prezentã speciaLingularia sibirica (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex remota, Caltha laeta. Specii caracte-ristice: Carex remota, Cratoneuron commu-tatum, Chrysosplenium alternifolium.Alte specii importante: Ligularia sibirica,Cardamine amara, Glyceria nemoralis,Stellaria uliginosa, Epilobium palustre,Crepis paludosa, Chaerophyllum hirsutum,Doronicum austriacum.

Literaturã selectivã: Resmeriþã et Raþiu O.1974; Dihoru 1975; Sanda et al. 1977;Coldea 1978, 1991; Coldea et al. 1997; Oroian S. 1998; Lupaºcu 1999;Sãmãrghiþan M. 2001; Sanda et al. 1997,2001; Sanda 2002.


317

R6101Comunitãþi sud-est carpatice depietriºuri silicioase cu Sileneacaulis ºi Minuartia sedoides

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiBucegi (vârfurile Caraiman, Coºtila,Morarul, Bucºoiu, Omu, Obârºia, Scara,Þigãneºti), Munþii Fãgãraº; în etajul alpininferior.

Suprafeþe: mici (de ordinul a 100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 2300–2500 m. Clima:T = -2,00C; P = 800 mm. Relief: pietriºuri ºiterenuri schelete, cu expoziþie nord-esticã ºi nord-vesticã. Substrat: silicios,gresii conglomeratice. Soluri: litosoluri cudeficit de umiditate ºi sãrace în humus.

Structura: Habitat particular, care se pre-zintã sub forma unor „perniþe” sau rozete,pe pietriºuri (încadrarea lui este dificilã).Stratul ierbos: se caracterizeazã printr-o

structurã floristicã alcãtuitã din plantescunde (5–10 cm). Acoperirea vegetalãeste de 40–60%, plantele acoperindneuniform substratul. Speciile dominantesunt: Silene acaulis, Minuartia sedoides,Androsace chamaejasme, Dianthus gla-cialis, Campanula alpina, Festuca glacialis,Primula minima. A fost menþionatã subaso-ciaþia festucetosum glacialis Beldie 1967(Syn.: Festucetum glacialis Prodan 1939;Puºcaru et al. 1956; Festucetum glacialiscarpaticum E.I. Nyár. et A. Nyár1964), încare se remarcã dominanþa speciei Festucaglacialis, în dauna altor specii care lipsescdin cadrul subasociaþiei sau au o constanþãmicã.

Valoare conservativã: mare, habitat ende-mic ºi în habitatele unde este prezentãspecia Poa grantica ssp. disparilis (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Silene acaulis, Minuartia sedoides. Speciicaracteristice: Silene acaulis, Minuartiasedoides. Alte specii importante: Poa grani-tica ssp. disparilis, Cerastium alpinum ssp.lanatum, Erigeron uniflorus, Elyna myosu-roides, Dryas octopetala, Minuartia gerardii,Potentilla crantzii, Luzula spicata, Armeriaalpina, Carex curvula, Arenaria ciliata, Vero-nica bellidioides, Festuca supina, Hiera-cium alpinum, Juncus trifidus, Euphrasiaminima, Potentilla ternata, Ligusticum mute-llinoides, Carex fuliginosa. Specii ende-mice: Festuca bucegiensis.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al. 1956;Beldie 1967; Coldea 1991; Coldea et al.1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 61.11 Alpine siliceousscrees; 36.34 Alpigenous acidophilousgrasslandsEUNIS: H2.31 Alpine siliceous screes,E4.425 Carpathian naked-rush swardsAsociaþii vegetale: Sileno acaulis –Minuartietum sedoidis Puºcaru et al. 1956(Syn.: Silene acaulis-Minuartia sedoides ass.Puºcaru et al. 1956, Festuca glacialis –Minuartia sedoides ass. Beldie 1967).

2.6.1. Grohotiºuri (61)

2.6. GROHOTIºURI, STÂNCÃRII ºI NISIPURI

CONTINENTALE (6)

318

2.6. Grohotiºuri, stâncãrii ºi nisipuri continentale (6)

R6102Comunitãþi sud-est carpatice degrohotiºuri silicioase semifixate cuFestuca picta ºi Senecio carniolicus

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Zãnoaga Mare-Pietrosul, vârfurilePiatra Albã, Puzdra, Rebra, Pietrosul Mare,

Anieºul Mic, Gãrgãlãu, Galaþiul). CarpaþiiMeridionali: Munþii Fãgãraº (Scara, Cãlþun,Capra), Munþii Retezat, Munþii Buila-Vãnturariþa (Vf. Oslea, Vf. Vioreanu, Vf.Vânturariþa); în etajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: mari (100–500 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1750–2500 m; Clima:T = 1,5– -2,50C; P = 1300–1450 mm. Relief:versanþi cu înclinare diferitã, grohotiºurisilicioase, semifixate de pe versanþi umbriþiai circurilor glaciare. Soluri: litosoluri slabevoluate, bogate în pietriº detritic, cureacþie puternic acidã, pH = 4,3–4,6.

Structura: Habitat crio-nival în care vege-taþia este în condiþii extreme. Stratul ierboseste înalt de 25–30 cm. Specia caracte-risticã ºi edificatoare Festuca picta prezintão acoperire generalã de 35–60%. În compo-ziþia floristicã sunt bine reprezentate speciilecaracteristice pentru Festucion picta ºiAndrosacetalia alpinae, dintre care menþio-nãm: Trisetum fuscum, Hypericum richerissp. grisebachii, Poa laxa. Speciile chiono-file prezente indicã durata prelungitã destaþionare a zãpezii, pe terenuri unde esteprezent habitatul.

Valoare conservativã: mare prin speciileendemice.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca picta, Senecio carniolicus. Speciicaracteristice: Festuca picta, Saxifragacarpathica. Alte specii importante: Veronicabaumgarteni, Poa delyii, Leontodon cro-ceus, Poa nyárádyana, Doronicum clusii,Arabis alpina. Specii endemice: Achilleaschurii, Doronicum carpaticum, Silene(Lychnis) nivalis.

Literaturã selectivã: Borza et al. 1934;Buia et al. 1959; Csürös I. et al. 1964;Puºcaru-Soroceanu et al. 1981; Coldea1990, 1991; Coldea et al. 1997; Sanda etal. 2001; Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 8110 Siliceous screes ofthe montane to snow level (Androsacetaliaalpinae and Galeopsetalia ladani)EMERALD: 61 ScreesCORINE: 61 ScreesPAL.HAB 1999: 61.116 Painted fescuescreesEUNIS: H2.31 Alpine siliceous screesAsociaþii vegetale: Festucetum pictaeKrajina 1933 (Syn.: Festuco pictae –Senecionetum carniolicae Lungu etBoºcaiu 1981).

Habitat de grohotiº silicios cu Silene acaulis

319


R6103Comunitãþi sud-est carpatice degrohotiºuri silicioase semifixatecu Saxifraga pedemontana ssp.cymosa ºi Saxifraga carpathica

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (vârfurile: Pietrosul Mare, PiatraAlbã, Anieºul Mic, Puzdra, Anieºul Mare);în etajul alpin.

Suprafeþe: foarte mici (circa 10 ha).

Staþiuni: Altitudine: 2050–2300 m. Clima:T = -1,0– -20C; P = 1450 mm, grohotiºuri ºibolovãniºuri semifixate de la baza stâncilorumbrite din etajul alpin. Substrat: silicios.

Structura: Habitat sciafil. Stratul ierbos:speciile edificatoare, Saxifraga pede-montana ssp. cymosa ºi Saxifraga carpa-thica, realizeazã o acoperire medie aterenului de 20–25%. Prezenþa nucleuluide specii chionofile în alcãtuirea grupãriirelevã condiþiile microclimatice aparte încare vegeteazã astfel de habitate. Numãrulridicat de specii din Androsacion alpinaeºi Androsacetalia alpinae, justificã aparte-nenþa acestor grupãri la habitatul menþio-nat: Saxifraga bryoides, Doronicum clusii,Poa laxa, Oxyria dygina.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Saxifraga pedemontana ssp. cymosa, Saxi-fraga carpathica. Specii caracteristice:Saxifraga carpathica, Veronica baumgarte-nii. Alte specii: Saxifraga ascendens, Saxi-fraga oppositifolia, Luzula spicata, Carda-mine resedifolia, Poa deylii, Saxifragamoschata, Cardaminopsis arenosa ssp.borbásii.

Literaturã selectivã: Coldea 1990, 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 8110 Siliceous screes ofthe montane to snow level (Androsacetaliaalpinae and Galeopsetalia ladani)EMERALD: 61 Screes CORINE: 61 ScreesPAL.HAB 1999: 61.11521 EasternCarpathian saxifrage-speedwell screesEUNIS: H2.31 Alpine siliceous screesAsociaþii vegetale: Saxifragetumcarpathicae-cymosae Coldea (1986)1990.

Silene nivalis în habitat de grohotiº siliciossemifixat cu Festuca picta ºi Senecio carniolicus

320


R6104Comunitãþi sud-est carpatice degrohotiºuri silicioase mobile sauslab fixate cu Oxyria dygina

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Ineu, Pietrosul, Omul, Momaia,Culmea Ciºa, Piatra Albã). CarpaþiiMeridionali: Munþii Fãgãraº (Scara,Cãlþun, Capra), Munþii Retezat (MunteleCustura), Munþii Þarcu, Munþii Godeanu,Munþii Cernei; în etajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: restrânse, acoperã terenulneuniform, în proporþie de 30–60% (deordinul 10–100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1830–2250 m. Clima:T = -0,0– -0,50C; P= 1300–1450 mm. Relief:versanþi înclinaþi, grohotiºurile mobile, subpereþii stâncoºi, în jgheaburi alimentatepermanent cu roci dezagregate; groho-tiºuri silicioase, apoi grohotiºurile mobile sauslab fixate, pe versanþii circurilor gla-ciare. Substrat: ºisturi cristaline. Soluri:litosoluri.

Structura: Habitat chionofil, rezultat alcolonizãrii primare. În stratul ierbos, specia

caracteristicã Oxyria digyna, populeazã,împreunã cu alte specii, grohotiºurilemobile deosebit de sãrace ºi impropriipentru dezvoltarea plantelor. În Carpaþi,prezenþa speciei carpato-balcanice Saxi-fraga carpathica precum ºi a speciilordaco-balcanice: Saxifraga pedemontanassp. cymosa, Veronica baumgarteni, Achi-llea schurii, separã gruparea Saxifragocarpathicae-Oxyrietum Pawl., Sokol. EtWall. 1928, de grupãrile vicariante din Alpiºi Balcani. Varianta regionalã cu Doronicumcarpaticum Voik et Schneider-Binder1978 este descrisã din Munþii Fãgãraº ºise caracterizeazã prin prezenþa mare aacestei specii, care devine codominantãalãturi de Oxyria digyna. Pentru grupareaPoo contractae – Oxyrietum dyginae Horv.et al. 1937, speciile caracteristice ºi edifica-toare realizeazã o acoperire medie de25%. Sunt prezente specii chionofile dinclasa Salicetea herbaceae. În compoziþiafloristicã se semnaleazã, cu frecvenþã mare,speciile: Saxifraga bryoides, Saxifragaoppositifolia, Saxifraga pedemontana ssp.cymosa, Arabis alpina, Alchemilla hybrida,Cerastium cerastioides. Gruparea a fostdescrisã din Peninsula Balcanicã (MunþiiRila) dar fitocenozele din Retezat, cutoate cã le lipsesc unele specii balcanice,sunt asemãnãtoare cu cele din locul clasic.Aceastã afinitate floristicã este expresiaunor legãturi sinergetice ale vegetaþieipreglaciare din Carpaþii Meridionali ºimasivele muntoase din Balcani. Poëtocontractae – Oxyrietum digynae prezintãasemãnare din punct de vedere floristiccu asociaþia Saxifrago carpathiacae –Oxyrietum Pawl., Sokol., et Wall. 1928,precum ºi cu Geum reptans – Oxyria digynaPuºcaru et al. 1956 cunoscutã din Bucegi.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Oxyria dygina, Saxifraga carpathica, Poacenisia ssp. contracta. Specii caracte-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8110 Siliceous screes ofthe montane to snow level (Androsacetaliaalpinae and Galeopsetalia ladani)EMERALD: 61 ScreesCORINE: 61 ScreesPAL.HAB 1999: 61.111521 EasternCarpathian saxifrage mountain sorrelscrees; 61.111522 Southern Carpathianmeadowgrass mountain sorrel screesEUNIS: H2.31 Alpine siliceous screesAsociaþii vegetale: Saxifrago carpathicae –Oxyrietum dyginae Pawl., Sokol. et Wall.1928 (Syn.: Oxyrietum dyginae auct. rom.non. Br.-Bl. 1926). Poo contractae – Oxy-rietum dyginae Horv. et al. 1937 (Syn.:Oxyria dygina – Geum (Sieversia) reptansPuºcaru et al. 1956 Oxyria digyna – Poanyárádyana (Simon n.n.) Csürös 1957).

321


ristice: Saxifraga carpathica, Poa cenisiassp. contracta, Veronica baumgarteni. Altespecii importante: Poa laxa, Saxifragaascendens, Saxifraga hieraciifolia, Doro-nicum clusii, Cardamine resedifolia, Poadeylii, Saxifraga moschata, Cardaminopsisarenosa ssp. borbásii, Arabis alpina,Saxifraga bryoides, Cystopteris regia,Alchemilla hybrida, Trisetum fuscum,Luzula alpino-pilosa, Sedum alpestre,Soldanella pusilla, Gnaphalium supinum,Ranunculus crenatus, Chrysanthemumalpinum. Specii endemice: Achillea schurii,Doronicum carpaticum, Silene (Lychnis)nivalis.

Literaturã selectivã: Voik et Schneider-Binder E. 1978; Boºcaiu 1971; Coldea1990, 1991, 1993; Coldea et al. 1997;Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R6105Comunitãþi sud-est carpatice degrohotiºuri silicioase semifixatecu Saxifraga bryoides, Sileneacaulis ºi Veronica baumgarteni

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiRetezat (vârfurile: Custura, Gruiul, Judele,Muchia Ascuþitã, Bucura, Peleaga, Pãpuºa,Pietrele); în etajul alpin.

Suprafeþe: foarte mici (aproximativ 10 ha).

Staþiuni: Altitudine: 2000–2200 m. Clima:T = -0,5– -1,50C; P = 1350–1450 mm.Relief: grohotiºuri ºi sfãrâmãturi de roci.Substrat: micaºisturi, granite. Soluri: lito-soluri scheletice, în locuri cu acumulãrimari de zãpadã în timpul iernii.

Structura: Habitat crio-nival, ce vege-teazã în condiþii extreme. Stratul ierbos:speciile edificatoare Saxifraga bryoides ºiSilene acaulis realizeazã o acoperire mediede 35%. Pe de altã parte, cele douã speciicaracteristice: Saxifraga bryoides ºi Vero-nica baumgartenii formeazã fitocenozeneîncheiate. Cele mai frecvente speciiînsoþitoare sunt: Saxifraga pedemontanassp. cymosa, Doronicum carpaticum, Poalaxa, taxoni caracteristici ordinului Andro-sacetalia alpinae. Fiind la contactul cugrupãrile alianþei Salicion herbaceae, încompoziþia lor apar uneori numeroasespecii caracteristice cum sunt: Luzulaalpino-pilosa, Festuca picta, Taraxacumalpinum, Soldanella pusilla, Chrysanthe-mum alpinum. Habitatul poate prezentaasemãnãri floristice cu cel menþionat înMunþii Bucegi, sub denumirile Sileneacaulis – Minuartia sedoides ºi Geumreptans – Oxyria digyna.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Saxifraga bryoides, Silene acaulis, Vero-nica baumgarteni. Specii caracteristice:Silene acaulis, Poa cenisia ssp. contracta,Veronica baumgarteni. Alte speciiimportante: Saxifraga pedemontana ssp.cymosa, Geum reptans, Oxyria dygina,Saxifraga carpatica, Poa psychrophila,Saxifraga androsacea, Soldanella pusilla,Luzula spicata, Gentiana frigida, Luzulaspicata, Senecio carniolicus. Specii ende-mice: Doronicum carpaticum.

Literaturã selectivã: Boºcaiu et al. 1977,1978; Coldea 1991, 1993; Coldea et al.1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 8110 Siliceous screes ofthe montane to snow level (Androsacetaliaalpinae and Galeopsetalia ladani)EMERALD: 61 ScreesCORINE: 61 ScreesPAL.HAB 1999: 61.11522 SouthernCarpathian saxifrage-speedwell screesEUNIS: H2.31 Alpine siliceous screesAsociaþii vegetale: Saxifrago bryoides –Silenetum acaulis Boºcaiu et al. 1977Veronico baumgarteni – Saxifragetumbryoidis Boºcaiu et al. 1977.

322


R6106Comunitãþi sud-est carpatice degrohotiºuri ºi bolovãniºuricalcaroase semi-fixate cuCerastium arvense ssp. calcicolum,Saxifraga moschata ºiSaxifraga aizoides

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (vârfurile Ineu, Gãrgãlãu, Anieº,Pietrosul). Carpaþii Meridionali: MunþiiFãgãraº, Munþii Þarcu, Munþii Godeanu.


Staþiuni: Altitudini: 2000–2200 m. Clima: T = 0,0– -1,50C; P = 1300 mm. Relief:bolovãniºuri ºi grohotiºuri semifixateînsorite din etajul alpin inferior. Substrat:bazic, calcaros, conglomerate calcaroase,alcãtuite din fragmente de calcar jurasic,amfibolite ºi ºisturi sericitoase. Soluri: sche-letice, rendzine, pH = 5,8–7,2.

Structura: Habitat pionier, deschis, cuun numãr redus de specii în compoziþiafloristicã. În stratul ierbos, alãturi de Saxi-fraga moschata, apare constant speciaarenicolã alpinã Cerastium arvense ssp.calcicolum, care constituie o bunã dife-renþialã ecologicã pentru asociaþie. Habi-tatul grupeazã deopotrivã specii bazofile,caracteristice ordinului Thlaspietaliarotundifolii, precum ºi elemente acidofilecaracteristice ordinului Androsacetaliaalpinae. Habitatul din Munþii Rodnei areun caracter mai metofil, fapt relevat, pedeoparte de lipsa speciei higrofile Saxi-fraga aizoides, iar pe de altã parte denumãrul mai redus al speciilor caracte-ristice ordinului Salicetalia herbeceae.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8120 Calcareous andcalchist screes of the montane to alpinelevels (Thlaspietea rotundifolii)EMERALD: 61 ScreesCORINE: 61 ScreesPAL.HAB 1999: 61.2425 East Carpathiancalcareous saxifrage screesEUNIS: H2.44 Carpathian calcareous screesAsociaþii vegetale: Cerastio calcicolae –Saxifragetum moschatae Coldea (1986)1990; Saxifragetum moschatae – aizoidisBoºcaiu 1971.

Habitat de grohotiº silicios semifixat cu Saxifraga bryoides

323


Habitatul din Munþii Þarcu-Godeanu pre-zintã un numãr de specii higrofile: Silenepusilla, Saxifraga stellaris, Parnassiapalustris, Viola biflora.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Cerastium arvense ssp. calcicolum,Saxifraga moschata, Saxifraga aizoides.Specii caracteristice: Cerastium arvensessp. calcicolum, Doronicum carpaticum.Alte specii importante: Galium aniso-phyllon, Rhodiola rosea, Saxifraga hiera-ciifolia, Poa laxa (P. tremula), Saxifragaascendens, Oxyria dygina, Luzula spicata,Saxifraga bryoides, Veronica baumgartenii,Saxifraga androsacea, Arabis alpina,Cardaminopsiss arenosa, Hutchinsia alpinassp. brevicaulis, Saxifraga carpatica. Speciiendemice: Doronicum carpaticum.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Coldea 1990,1991; Coldea et al. 1997;Sanda et al. 1997, 2001; Sanda 2002.


R6107Comunitãþi sud-est carpatice degrohotiºuri calcaroase mobile ºisemi-mobile cu Cardaminopsisneglecta, Papaver corona-sancti-stephani ºi Doronicum carpaticum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Vf. Ineu). Carpaþii Meridionali:Munþii Bucegi, Munþii Fãgãraº; în etajulsubalpin ºi alpin.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8120 Calcareous andcalchist screes of the montane to alpinelevels (Thlaspietea rotundifolii)EMERALD: 61 ScreesCORINE: 61 ScreesPAL.HAB 1999: 61.2422 East Carpathiansciaphile poppy screesEUNIS: H2.44 Carpathian calcareous screesAsociaþii vegetale: Cardaminopsioneglectae – Papaveretum Coldea etPânzaru 1986 (Syn.: Papaver pyrenaicum –Festuca violacea ass. Beldie 1967, Papa-vero – Festucetum violacea Beldie 1967).

Habitat de grohotiº calcaros semifixat cu Saxifraga moschata

324



Staþiuni: Altitudini: 1900–2200 m. Clima:T = 0,0– -1,50C; P = 1300–1450 mm.Relief: bolovãniºuri ºi grohotiºuri de calcar,uneori rezultate din dezagregarea calca-relor ºi amfibolitelor, situate pe fundulcãldãrilor glaciare precum ºi pe brânelede la baza pereþilor stâncoºi, localizate încircuri glaciare. Substrat: calcare crista-line, amfibolite. Soluri: scheletice, rendzine,pH = 6–7,5.

Structura: Habitat pionier, sciafil,mezofil care prezintã o acoperire redusã,realizatã de specii care s-au adaptatacestor condiþii dificile. În stratul ierbos,cele douã specii edificatoare Papavercorona-santi-stephani ºi Cardaminopsisneglecta realizeazã în medie o acoperirede 15%. Compoziþie floristicã, sãracã înspecii, se remarcã prin prezenþa, uneoriabundentã, a speciei saxicole sciafil-chinofilã Festuca violacea. Se întâlnescnumeroase specii caracteristice alianþeiPapavero-Thymion pulcherrimi printrecare: Thymus pulcherrimus, Saxifraga

moschata, Saxifraga aizoides, Doronicumcarpaticum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Cardaminopsis neglecta, Papaver corona-sancti-stephani. Specii caracteristice:Cardaminopsis neglecta, Doronicum carpa-ticum. Alte specii importante: Arabis alpina,Galium anisophyllon, Oxyria dygina, Poaalpina, Rhodiola rosea, Festuca nitida ssp.flaccida, Poa laxa (P. tremula), Saxifragaascendens, Luzula spicata, Saxifragabryoides, Veronica baumagrtenii, Sileneacaulis, Dianthus glacialis, Artemisiaeriantha. Specii endemice: Achillea schurii,Doronicum carpaticum, Papver corona-sancti-stephani, Thymus pulcherrimus.

Literaturã selectivã: Beldie 1967; Coldeaet Pânzaru 1986; Coldea 1990, 1991;Coldea et al.1997; Sanda et al. 1997,2001; Sanda 2002.


Habitat de grohotiº calcaros mobil ºi semi-mobil cu Papaver corona-sancti-stephani

325


R6108Comunitãþi sud-carpatice degrohotiºuri calcaroase cumobilitate redusã ºi umiditateridicatã cu Rumex scutatus,Saxifraga moschata, S. aizoidesºi Doronicum columnae

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Negoiescu Mare). CarpaþiiMeridionali: Munþii Fãgãraº, MunþiiCãpãþânei (Buila, Vânturariþa), MunþiiRetezat, Munþii Þarcu, Munþii Godeanu;în etajul subalpin ºi alpin inferior.


Staþiuni: Altitudini: 1850–2170 m. Clima:T = 0,7– -1,50C; P = 1300–1450 mm. Relief:grohotiºuri cu mobilitate redusã ºi cu unspor de umiditate, rezultat din acumulãrilemari de zãpadã. Substrat: bazic pânã laslab acide, conglomerate, alcãtuite dinfragmente de calcar ºi din ºisturi crista-line, precum ºi pe ºisturi amfibolice ºi calcarcristalin. Soluri: scheletice, litosoluri.

Structura: Habitat cu caracter mezo-higrofil. În stratul ierbos, alãturi de Saxi-fraga moschata ºi Saxifraga aizoides,apar un numãr apreciabil de specii higro-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8120 Calcareous andcalchist screes of the montane to alpinelevels (Thlaspietea rotundifolii)EMERALD: 61 ScreesCORINE: 61 ScreesPAL.HAB 1999: 61.242 East Carpathiancalcareous screes; 61.2424 East Carpathiandock screesEUNIS: H2.44 Carpathian calcareous screesAsociaþii vegetale: Saxifragetum moscha-tae – aizoidis Boºcaiu 1971 (incl. Saxifragetoaizoidis – Rumicetum scutati Boºcaiu 1971)Doronico columnae – Rumicetum scutatiBoºcaiu et al. 1977 (Syn.: Rumicetumscutati auct. rom.).

Habitat de grohotiº calcaros cu Saxifraga aizoides

326


file cum sunt: Silene pusilla, Saxifraga ste-llaris, Parnassia palustris, Viola biflora,etc., iar dintre speciile chinofile Soldanellapusilla, Gnaphalium supinum. Cenozele depe grohotiºuri, alãturi de speciile caracte-ristice alianþei Papavero-Thymion pulche-rrimi, sunt prezente ºi speciile ce aparþinalianþei Androsacion alpinae ca: Oxyriadigyna, Saxifraga bryoides, etc. Prin colu-vionarea grohotiºurilor, asociaþia evolueazãuneori spre asociaþii chionofile.Subasociaþia dianthetosum glacialis Voiket Erika Schneider – Binder 1978, descrisãdin Munþii Fãgãraº pe baza prezenþeispeciei Dianthus glacialis, apare în cadrulfitocenozelor de Saxifraga aizoides peºisturi amfibolice ºi calcar cristalin. În cadrulacestei subasociaþii, Saxifraga moschataare prezenþa foarte micã. În unele gru-pãri, în stratul ierbos, speciile edificatoareRumex scutatus ºi Doronicum columnaeau optimul de dezvoltare. Doronicumcolumnae poate avea ºi semnificaþiaunei diferenþiale regionale ce caracte-rizeazã aceste fitocenoze. Speciile cuconstanþã ridicatã sunt: Arabis alpina,Senecio rupestris, Cystopteris regia.Înfiriparea unor specii, caracteristice claseiElyno – Seslerietea, indicã direcþia deevoluþie a asociaþiei în urma coluvionãriiºi acumulãrii de material organic.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Rumex scutatus. Specii caracteristice:Saxifraga moschata, Saxifraga pani-culata, Doronicum carpaticum, Cerastiumlerchenfeldianum. Alte specii importante:Acinos alpinus, Galium anisophyllon,Cerastium arvense ssp. calcicolum, Poaalpina, Alyssum repens, Viola alpina, Saxi-fraga ascendes, Oxyria dygina, Luzulaspicata, Saxifraga bryoides, Veronicabaumgartenii, Saxifraga androsacea,

Dianthus glacialis, Epilobium anagalli-difolium, Chrysanthemum alpinum, Solda-nella pusilla, Poa cenisia ssp. contracta,Arabis alpina, Senecio rupestris, Polysti-chum lonchitis, Hutchinsia alpina ssp.brevicaulis, Saxifraga carpatica, Carda-minopsis halleri ssp. ovirensis., Poa moli-nerii, Poa laxa (= P. tremula), Polysti-chum lonchitis, Galium album, Ranunculusoreophilus, Myosotis alpestris. Speciiendemice: Cerastium lerchenfeldianum,Doronicum carpaticum, Thymus pulche-rrimus.

Literaturã selectivã:Boºcaiu 1971; Boºcaiu et al. 1977; Voik1976; Voik et Schneider E. 1979; Pãunet Popescu G. 1978; Coldea G. 1990,1991, 1993; Coldea et al.1997; Sanda etal. 1997, 2001; Sanda 2002.


Rumex scutatus în comunitãþi de grohotiºuri calcaroase

327


R6109Comunitãþi sud-est carpatice degrohotiºuri calcaroase mobile ºisemi-mobile cu Papaver corona-sancti-stephani, Cerastiumlerchenfeldianum ºi Cerastiumtranssilvanicum

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiPiatra Craiului (Vf. Ascuþit, Vf. PadinaPopii, La Zaplaz, Marele Grohotiº, UmeriiPietrei Craiului, Padina Lãncii, PiatraCraiului Micã), Munþii Fãgãraº (ValeaDoamnei, Valea Arpãºelului), MunþiiRetezat (Piule-Piatra Iorgovanului); înetajul subalpin.

Suprafeþe: mici, de ordinul a 10–100 ha.

Staþiuni: Altitudini: 1820–2100 m. Clima:T = 1,5– -0,80C; P = 1300–1400 mm. Relief:grohotiºuri calcaroase mobile ºi semi-mobile. Substrat: calcaros, conglomeratecalcaroase. Soluri scheletice, rendzine,pH = 6–7,5.

Structura: Habitat pionier, cu o acoperireslabã, dar cu un rol în începutul de înþe-lenire ºi fixare al grohotiºurilor calcaroase

mobile. În stratul ierbos, speciile caracte-ristice Linaria alpina, Papaver corona sancti-stephani (P. alpinum ssp. corona sancti-stephani), Rumex scutatus sunt strictadaptate grohotiºurilor nefixate. Pe groho-tiºurile alcãtuite din fragmente mai mãrunteºi cu acumulãri de material organic, vege-taþia devine mai bogatã prin apariþia altorspecii cum sunt: Cerastium lerchenfeldia-num, Anthemis carpatica, Senecio rupester,Saxifraga oppositifolia, Galium album etc.Asociaþia a fost descrisã de pe groho-tiºurile calcaroase din vecinãtatea sudicãa Munþilor Retezat, cuprinzând speciiadaptate acestor condiþii. În afara celordouã caracteristici, Cystopteris regia ºiPapaver pyrenaicum ssp. corona sancti-stephani, cele mai frecvente specii întâlniteîn cadrul asociaþiei sunt: Arabis alpina,Doronicum columnae, Senecio rupestris,Aconitum hosteanum, Saxifraga heuche-rifolia, Poa alpina, Androsace lactea,Myosotis alpestris, Galium anisophyllum,Ranunculus oreophylus. Aceste specii pio-niere, prin resturile organice descompuse,contribuie la îmbogãþirea grohotiºului însubstanþe nutritive, pregãtind condiþiilepentru instalarea speciilor mai pretenþioasefaþã de substrat cum sunt: Sesleria rigida,Festuca saxatilis, Primula elatior, Polygo-num viviparum etc. Pe mãsurã ce se acumu-leazã substanþe organice în substrat, vege-taþia evolueazã spre cea de pajiºti cuFestuca rubra.În Piatra Craiului Micã, a fost descrisã gru-parea Cerastio transsilvanici – Galietumlucidi Boºcaiu M. et al. 1996, fãrã o întindereprea mare. Habitatul are o acoperire micã,de pânã la 25 %, fiind prezente în compo-ziþia lui floristicã specii caracteristice pentrualianþa Papavero-Thymion pulcherrimi, dincare menþionãm: Galium anisophyllon ºiThymus comosus.Subasociaþia cystopteridetosum regiae Voiket Erika Schneider-Binder 1978 descrisãdin Fãgãraº fitocenoze edificate deCystopteris regia pe care le încadreazãîntr-o asociaþie nouã – Cystopteridetumregiae – având ca specii diferenþiale pe:

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8120 Calcareous andcalchist screes of the montane to alpinelevels (Thlaspietea rotundifolii)EMERALD: 61 ScreesCORINE: 61 ScreesPAL.HAB 1999: 61.2421 East Carpathianxerophile poppy screesEUNIS: H2.44 Carpathian calcareous screesAsociaþii vegetale: Cerastio lerchenfeldiani –Papaveretum Boºcaiu, Täuber et Coldea1977 (Syn.: Papavereto-CystopteridetumCsürös et al. 1956, Papaver pyrenaicum –Linaria alpina ass. Puºcaru et al. 1956,Papavero – Linarietum alpinae Puºcaru etal. 1956, Papaver pyrenaicum – Viola alpinaass. E. Puºcaru et al. 1981) Cerastiotranssilvanici – Galietum lucidi BoºcaiuM. et al. 1996.

328


Doronicum carpaticum, Ligusticum mute-llina, Viola biflora, Myosotis alpestris, ceindicã un caracter mai higrofil al fitoce-nozelor acesteia faþã de cele de Rumexscutatus. Deºi lipseºte specia Papavercorona sancti-stephani, taxon caracteristical asociaþiei, compoziþia floristicã a celordoi cenotaxoni este foarte asemãnãtoare,fapt pentru care considerãm cã fitocenozelede Cystopteria regia se pot încadra casubasociaþie la Papavero-CystopteridetumCsûrös 1956.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Papaver corona-sancti-stephani. Speciicaracteristice: Cerastium lerchenfeldianum,Acinos alpinus, Cerastium transsilvanicum.Alte specii importante: Galium lucidum,Alyssum repens, Galium anisophyllum,Arabis alpina, Senecio rupestris, Poa moli-nerii, Myosotis alpestris, Sedum atratum,Calamintha alpina ssp. baumgarteni, Drabalasiocarpa, Doronicum columnae, Saxi-graga moschata, Saxifraga aizoides,Poa alpina, Viola alpina, Linaria alpina,Saxifraga ascendens, Silene acaulis,Hutchinsia alpina ssp. brevicaulis, Andro-sace obtusifolia, Galium lucidum, Rumexscutatus, Sedum alpestre. Specii ende-mice: Aubrieta intermedia ssp. falcata,Cerastium lerchenfeldianum (subende-micã), Doronicum carpaticum, Papvercorona-sancti-stephani, Thymus comosus,Cerastium transsilvanicum, Dianthus calli-zonus, Dianthus spiculifolius, Onobrychistranssilvanica, Thymus pulcherrimus.

Literaturã selectivã: Csürös I. et al. 1956;Boºcaiu et al. 1977; Puºcaru-Soroceanuet al. 1981; Coldea 1991; Coldea et al.1997; Boºcaiu M. et al. 1997-1998;Mihãilescu S. 2001; Sanda et al. 1997, 2001;Sanda 2002; Mihãilescu S. 2004 (ined.).


R6110Comunitãþi sud-est carpatice degrohotiºuri calcaroase mobile ºisemi-mobile cu Acinos alpinus ºiGalium anisophyllon

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8120 Calcareous andcalchist screes of the montane to alpinelevels (Thlaspietea rotundifolii)EMERALD: 61 ScreesCORINE: 61 ScreesPAL.HAB 1999: 61.2423 East Carpathiancalamint screesEUNIS: H2.44 Carpathian calcareous screesAsociaþii vegetale: Acino – Galietumanisophylii Beldie 1967 (Syn.: Calaminthabaumgarteni – Galium anisophyllumBeldie 1967).

Saxifraga aizoides pe grohotiºuri calcaroase

329


Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei, Munþii Hãºmaº, Cheile Bicazului,Munþii Rarãu. Carpaþii Meridionali: MunþiiPiatra Craiului, Munþii Bucegi, Munþii Þarcu,Munþii Godeanu; în regiunea montanã ºietajul subalpin.

Suprafeþe: restrânse (aproximativ 10 ha).

Staþiuni: Altitudini: 1250–1900 m. Clima:T = 3,5–1,00C; P = 1100–1350 mm. Relief:grohotiºuri mãrunte de la baza stâncãriilor,dar ºi brânele acestora. Relief: coaste înso-rite, cãldãri glaciare bine luminate. Substrat:bazic, calcaros, conglomerate calcaroase.Soluri scheletice, rendzine.

Structura: Habitat reprezentativ al groho-tiºurilor calcaroase. Fitocenozele evolueazãcãtre edificarea asociaþiei Seslerietumbielzii trassilvanicum. Acumulãrile dezãpadã, ce se realizeazã în timpul iernii,asigurã în sezonul de vegetaþie un sporde umiditate. Persistenþa zãpezii, pânãprimãvara târziu, creeazã condiþii pentruinstalarea unor specii chionofile cumsunt: Hutchinsia brevicaulis, Cerastiumcerastoides. În stratul ierbos, în afara celordouã specii caracteristice Acinos alpinus(Calamintha baumgarteni) ºi Galium aniso-phyllon sunt aproape nelipsite speciileendemice.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Acinos alpinus, Galium anisophyllon.Specii caracteristice: Acinos alpinus,Cerastium arvense ssp. calcicolum. Altespecii importante: Saxifraga moschata,Saxifraga paniculata, Senecio rupestris,Poa alpina, Alyssum repens, Poa moli-nerii, Rhodiola rosea, Poa laxa (P. tremula),Saxifraga ascendens, Silene acaulis, Arabisalpina, Senecio rupestris, Cardaminopsis

arenosa, Polystichum lonchitis, Galium luci-dum, Moehringia pendula, Rhodiola rosea,Poa tremula, Ranunculus oreophilus, Poaalpina. Specii endemice: Achillea schurii,Papaver corona-sancti-stephani, Thymuspulcherrimus.

Literaturã selectivã: Beldie 1967;Boºcaiu 1971; Coldea 1990, 1991; Nechitaet Mititelu 1996; Mihãilescu S. 2001;Mititelu et al. 1987; Coldea et al.1997;Sanda et al. 1997, 2001; Sanda 2002.


Comunitãþi calcaroase pe grohotiºuri semimobile

330


R6111Comunitãþi sud-est carpatice debolovãniºuri fixate cu Geraniummacrrorhizum, Sedum fabaria ºiGeranium lucidum

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiPiatra Craiului (Valea Crãpãturii, ValeaSeacã), Munþii Þarcu, Munþii Godeanu,Munþii Cernei.

Suprafeþe: restrânse (de ordinul 10–100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 380–1650 m. Clima:T = 9–2,50C; P = 750–1200 mm. Relief:fundul vãilor intramontane, pe pante abruptesemi-umbrite. Substrat: calcaros, bolovã-niºuri masive, vechi, fixate. Optimulecologic este pe bolovãniºurile de calcar,dar poate exista ºi pe substrat cristalinsau pe granite. Soluri: scheletice, foartebogate în humus, pH = 5,8–7.

Structura: Habitat saxicol. În stratul ierbos,speciile edificatoare ºi caracteristice suntGeranium macrorrhizum ºi Sedum fabaria.Speciile ce au o semnificaþie diferenþialãsunt: Moehringia pendula ºi Arabis procu-rrens. Pe mãsurã ce bolovãniºurile suntpopulate cu specii forestiere, asociaþiaevolueazã spre Geranio macrorrhizo –Fagetum (Borza 1933) Soó 1964. Ceno-zele descrise din Piatra Craiului, popu-leazã abundent bolovãniºurile acumulateîn Crãpãtura Pietrii Craiului. Acestefitocenoze au suferit unele modificãri încompoziþia floristicã, în ultimii 20 de ani,mai ales datoritã factorului antropic.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Geranium macrrorhizum, Sedum fabaria.Specii caracteristice: Geranium macrrorhi-zum, Geranium lucidum, Sedum fabaria.Alte specii importante: Senecio rupestris,Polystichum lonchitis, Galium album (= G.erectum), Arabis alpina, Galium lucidum,Gymnocarpium robertianum, Parietariaofficinalis, Cardaminopsis arenosa ssp.borbásii, Galium album, Melica ciliata,Origanum vulgare, Geranium robertianum,Moehringia muscosa, Vincetoxicum hirundi-naria, Lamium garganicum, Moehringiapendula, Asplenium trichomanes, Poanemoralis, Asplenium ruta-muraria, Asple-nium viride, Saxifraga paniculata, Cystopte-ris fragilis.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Sanda et al. 1977; Boºcaiu et Täuber F.1977; Mihãilescu S. 2001; Coldea G. 1991;Coldea et al.1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.


R6112Comunitãþi montane sud-estcarpatice pioniere de grohotiºurimobile sau semifixate cu Thymuscomosus, Galium album ºiTeucrium montanum

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 61 ScreesCORINE: 61 ScreesPAL.HAB: 61 ScreesEUNIS: H2 ScreesAsociaþii vegetale: Thymo comosi –Galietum albi Sanda, Popescu 1999 (Syn.Thymetum comosi Pop et Hodiºan 1963Galietum erecti Pop et Hodiºan 1964Teucrietum montani Csürös 1958) Galio-Hirundarietum Dihoru 1975 (Syn. Viceto-xicetum officinalis Schwick 1944 p.p.).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 61 ScreesCORINE: 61 ScreesPAL.HAB 1999: 61 ScreesEUNIS: H2 ScreesAsociaþii vegetale: Sedo fabariae – Gera-nietum macrorrhizi Boºcaiu et Täber 1977(incl. Geranietum macrorrhizi Boºcaiu 1971).

331


Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunteleSiriu. Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi;Tãlmaciu-Podul Olt; Masivul Leaota (CheileRudãriþei, Cheile Cheii, Cheile Dâmboviþei);Masivul Grohot. Carpaþii Occidentali: MunþiiApuseni (Cheile Bulzeºti, Cheile Runcului),Valea Iadului, Râmeþ, Valea Sighiºtelului,Muntele Scãriþa-Belioara, Crãciuneºti,Vadu Criºului, Valea Ascunsã.


Staþiuni: Altitudine: 310–1400 m Clima:T = 9,0–3,50C; P = 700–1100 mm. Relief:versanþi cu înclinãri mari spre medii.Substrat: grohotiºuri mãrunte, cu procentavansat de solificare (1), pe grohotiºurilemãrunte, semifixate, de la poalele stânci-lor (2), se instaleazã primele pe grohoti-ºurile mobile, mai rar fiind întâlnite pecele fixate (3) sau se dezvoltã pe acumu-lãrile de pietriº rezultat din sfãrâmarearocilor, la baza stâncilor, la altitudine de peste 1000 m (4). Soluri: litosoluri, pH = 5,8–7,5.

Structura: (1) Thymetum comosi Pop etHodiºan 1963. Habitat termofil. Stratulierbos cuprinde un numãr mare despecii, dintre cele mai frecvente amintim:Teucrium chamaedrys, Viola jóoi, Sedumhispanicum, Geranium robertianum, Hiera-cium pilosella, Festuca cinerea. Aceastadin urmã indicã evoluþia asociaþiei sprepajiºti xerofile. Gruparea a fost descrisãdin Munþii Apuseni (Cheile Bulzeºti ºiCheile Runcului).(2) Teucrietum montani Csûrös 1958. Habi-tat termofil, prezintã elemente sudiceprintre care mai reprezentetive sunt:Achillea crithmifolia, Orlaya grandiflora,Sanguisorba minor, Salvia verticillata,Cnidium silaifolium, Stachys recta ºi înunele staþiuni Ceterach officinarum. Estecunoscutã din vestul Carpaþilor Meridionaliºi din Munþii Apuseni.(3) Galietum erecti Pop et Hodiºan 1964.Habitat pionier. Stratul ierbos – în care

acoperirea realizatã de Galium albumeste relativ mare (60–70%) deºi compo-ziþia floristicã nu este bine conturatã, fiindo grupare pionierã. În afarã de speciacaracteristicã, din alianþa Teucrion montanimai cresc: Acinos alpinus ssp. majora-nifolius, Cardaminopsis arenosa, Sileneheuffelii, Minuartia verna, Cytisus nigricans,iar dintre speciile caracteristice claseinotãm: Scutellaria altissima, Lamiummaculatum, Phyllitis scolopendrium, etc.Prezenþa, în fitocenozele de Galium album,a unor specii caracteristice pajiºtiloruscate (Festuco-Brometea) ºi pãdurilor(Querco-Fagetea) este explicatã prinvecinãtatea acestora ºi care, pe mãsurãce substratul se îmbogãþeºte în materialorganic, creeazã condiþii pentru insta-larea speciilor cu cerinþe ecologice mai mari. (4) Galio – Hirundinarietum Dihoru 1975.În grupãrile de Vicetoxicum officinale ºiGalium album mai participã: Geraniumrobertianum, Festuca rupicola var. saxa-tilis, Verbascum lychnitis, Fragaria vesca,Sedum telephium ssp. maximum, Poanemoralis, Origanum vulgare, Luzula luzu-loides. Speciile ce intrã în componenþafitocenozelor sunt foarte heterogene,cuprinzând plante de stâncãrii, de pãdureºi chiar de pajiºti.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Thymus comosus, Galium album, Teucriummontanum. Specii caracteristice: Thymuscomosus, Gymnocarpium robertianum.Alte specii importante: Erysimum odora-tum, Cardaminopsis arenosa ssp. borbásii,Melica ciliata, Origanum vulgare, Gera-nium robertianum, Senecio rupestris,Moehringia muscosa, Vincetoxicum hirundi-naria, Acinos alpinus, Asplenium tricho-manes, Poa nemoralis, Cystopteris fragilis,Sedum album. Specii endemice: Campa-nula carpatica, Silene nutans ssp. dubia,Thymus comosus, Viola jóoi.

332


Literaturã selectivã: Csürös 1958; PopI. et Hodiºan 1963, 1964, 1967, 1969; PopI. et al. 1964; Boºcaiu et al. 1966; ªuteu ªt.1968; Schneider-Binder E. 1970; Dihoru1975; ªuteu et Faur 1977; Raþiu O. et al.1984; Pop I. 1971; Diaconescu F. 1973;Sanda et al. 1996; Alexiu 1998; Coldea1991; Coldea et al.1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.


R6113Comunitãþi sud-est carpatice degrohotiºuri fixate cu Parietariaofficinalis, Galium lucidum ºiGeranium lucidum

Rãspândire: Carpaþii Occidentali: CazaneleDunãrii, Munþii Apuseni (Defileul CriºuluiRepede), Munþii Gilãului, Muntele Scãriþa-Belioara; Vadu Criºului, Râmeþ, Feneº,Masivul Grohot, Munþii Bihor, Valea Iadului,Valea Ascunsã.


Staþiuni: Altitudine: 300–1300 m. Clima:T = 9,0–4,00C; P = 750–1100 mm. Relief:versanþi înclinaþi. Substrat: grohotiºuri gro-siere fixate, precum ºi terenuri cu roca lazi sau terenuri schelete cu acumulãri desol reavãn sau pe grohotiºurile mobile,grosiere ºi, mai rar, fixate din locurileumbrite. Soluri: litosoluri.

Structura: Habitat heterogen. Stratulierbos, în a cãrui compoziþie floristicãsunt semnalate specii de nuanþã nitrofilã,cum sunt: Urtica dioica, Sambucus nigra,Circaea lutetiana, Mycelis muralis, Cucuba-lus baccifer, Lamium maculatum, Geumurbanum, dar ºi specii de pãdure: Asarumeuropaeum, Phyllitis scolopendrium,Lunaria rediviva, Cardamine bulbifera,Milium effusum etc. Specia caracteristicã,Parietaria officinalis, realizeazã grupãricompacte cu acoperire de 60–90%. În unelegrupãri, specia dominantã Geranium luci-dum are o perioadã scurtã de vegetaþieºi în fitocenozele sale, slab închegate,rãmâne în restul sezonului vegetal numaiParietaria officinalis. De remarcat în compo-ziþia floristicã, speciile sciafile ce aparþinalianþelor Parietarion officinalis ºi Seslerio –Festucion pallentis. În sens evolutiv,Parietarieto – Geranietum lucidi precedepe Parietarietum officinalis.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Parietaria officinalis, Galium lucidum,Geranium lucidum. Specii caracteristice:Parietaria officinalis, Gymnocarpiumrobertianum. Alte specii importante: Carda-minopsis arenosa ssp. borbásii, Galiumalbum, Melica ciliata, Geranium robertia-num, Origanum vulgare, Senecio rupestris,Moehringia muscosa, Vincetoxicum hirundi-naria, Asplenium trichomanes, Poa nemo-ralis.

Literaturã selectivã: Csürös ªt. 1958;Boºcaiu et al. 1966; ªuteu ªt. 1968;Hodiºan I. 1971; ªuteu ªt. et Faur N. 1977;Raþiu O. et al. 1984; Pop I. et Hodiºan I.1969; Pop I. 1971; Dihoru et al. 1973;Coldea G. 1991; Coldea et al. 1997; Sandaet al. 2001; Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 61 ScreesCORINE: 61 ScreesPAL.HAB 1999: 61 ScreesEUNIS: H2 ScreesAsociaþii vegetale: Parietarietum officinalisCsürös 1958 (Syn. Parietarieto – Geranietumlucidi Gergely et al. 1966 Parietarieto –Galietum lucidi Boºcaiu et al. 1966).

R6114Comunitãþi sud-est carpatice degrohotiºuri mãrunte sau grosierenefixate cu Gymnocarpiumrobertianum ºi Thymus comosus

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MasivulLeaota (Cheile Ghimbavului, CheileDâmboviþei, Cheile Cheii), Munþii Þarcu,Munþii Godeanu, Munþii Cernei. CarpaþiiOccidentali: Vidra-Avram Iancu, MunþiiScãriþa-Belioara, Valea Iadului; înregiunea montanã.

Suprafeþe: mici (10–100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 800–1000 m. Clima:T = 7–50C; P = 850–1100 mm. Relief:versanþi însoriþi cu înclinare mare spremedie. Substrat: grohotiºuri mãrunte saugrosiere nefixate, pe terenurile puternicluminate, dar umede ºi care au o canti-tate apreciabilã de material organic, provenitdin resturile vegetale ce se acumuleazãde pe terenurile învecinate precum ºi dela plantele ce cresc pe acest substrat.

Structura: Habitat cu compoziþie floristicãheterogenã. Stratul ierbos: speciile caracte-ristice pot realiza o acoperire de la 15%pânã la 60%. Pe lângã speciile caracte-

ristice grohotiºurilor, apar unele mezofilecum sunt: Eupatorium cannabinum,Valeriana officinalis, Silene vulgaris,Galeopsis ladanum, Salvia glutinosa,Tussilago farfara etc. Pe mãsurã ce seacumuleazã substanþe organice însubstrat ºi grohotiºul devine mai stabil,apar un numãr însemnat de specii depajiºti cum sunt: Agrostis tenuis, Festucarubra. Thymus bihorensis (marginatus) aparuneori în cantitate mai mare putând alcãtuio subasociaþie aparte, thymetosum biho-rensis (marginatae) Popescu et Sanda1990, aceasta indicând sensul de evoluþieal cenozelor.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Gymnocarpium robertianum. Speciicaracteristice: Gymnocarpium robertianum,Achnatherum calamagrostis, Parietriaofficinalis, Thymus comosus. Alte speciiimportante: Geranium robertianum, Sene-cio rupestris, Melica ciliata, Origanumvulgare, Galium album, Arabis alpina,Teucrium montanum, Cardaminopsis are-nosa ssp. borbasii, Moehringia muscosa,Vincetoxicum hirundinaria. Specii ende-mice: Thymus comosus.

Literaturã selectivã: Diaconescu 1973;Boºcaiu 1971; Csürös et Csürös-KáptalanM. 1966; Csürös 1958; Raþiu O. et al. 1984;Alexiu 1998; Coldea 1991; Coldea etal.1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 8160*Medio-Europeancalcareous scree of hill and montane levelsEMERALD: 61 ScreesCORINE: 61 ScreesPAL.HAB 1999: 61.312 Sub-montanecalcareous screesEUNIS: H2.61 Peri-Alpine thermophilousscrees; H2. 6123 Limestone fern sceeesAsociaþii vegetale: Gymnocarpietumrobertianae Kuhn 1937, Tx. 1937 (Syn.:Dryopteridetum robertianae (Kuhn 1937)Tx. 1937, Phegopteridetum robertianae(Kuhn 1937) Tx. 1937, incl. Thymo margi-nati – Phegoteridetum robertianae Csûröset Cs. Káptalan 1966).

333


334


R6115Comunitãþi daco-balcanicepioniere pe grohotiºuri mobile cuAchnatherum calamagrostis

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiCernei (Valea Cernei); în regiunea colinarã.


Staþiuni: Altitudine: 300–450 m. Clima: T = 7,80C; P = 800 mm. Relief: grohotiºuricalcaroase de pe versanþii abrupþi, cu încli-nare de 35–400. Substrat: calcaros. Soluri:litosoluri.

Structura: Habitat termofil, descris dinAlpi, a fost identificat ºi menþionat înpartea de sud-vest a þãrii. Fitocenozeleasociaþiei se dezvoltã fragmentar peterenurile foarte uscate din aceastã partea þãrii ºi prezintã asemãnãri cu cele din

Balcani unde au un areal optim. Variantaregionalã banaticum Boºcaiu 1971 a fostdiferenþiatã pe baza constanþei lui Alyssumpetraeum în fitocenozele de Achnatherumcalamagrostis. Pe mãsurã ce substratulse fixeazã ºi se îmbogãþeºte în substanþeorganice, asociaþia evolueazã în direcþiaedificãrii unor grupãri din alianþa Alysso-Sedion.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Achnatherum calamagrostis. Speciicaracteristice: Achnatherum calamagrostis,Parietaria officinalis, Thymus comosus.Alte specii importante: Cardaminopsisarenosa ssp. borbásii, Teucrium monta-num, Galium album, Melica ciliata, Origa-num vulgare, Geranium robertianum,Lamium garganicum, Asplenium tricho-manes, Poa nemoralis, Alyssum petraeum,Galium purpureum, Arabis procurrens,Cardaminopsis arenosa, Parietaria erecta,Melica ciliata var. flavescens, Festucaxanthina, Lamium bithynicum. Specii ende-mice: Silene nutans ssp. dubia, Thymuscomosus.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971; Coldea1991; Coldea et al.1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 8160*Medio-Europeancalcareous screes of hill and montanelevelsEMERALD: 61 ScreesCORINE: 61 ScreesPAL.HAB 1999: 61.311 Rough-grass screesEUNIS: H2.61 Peri-Alpine thermophilousscreesAsociaþii vegetale: Achnatheretumcalamagrostis Br.-Bl. 1918.

335


R6201Comunitãþi sud-est carpatice pestânci silicioase cu Silene dinarica

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiFãgãraº (Valea ªerbota); în etajele subalpinºi alpin.

Suprafeþe: (aproximativ 10 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1520–2350 m. Clima:T = 3,5– -2,00C; P = 800 mm. Relief: fisuride stânci, moderat umede, cu pereþi aproapeverticali (80–900). Substrat: silicios. Soluri:superficiale cu pH = 5,5–5,8.

Structura: Habitatul rupicol. Stratul ierboseste bine dezvoltat, unde Silene dinaricaalcãtuieºte de regulã grupãri vegetalemonodominante sau împreunã cu Silenelerchenfeldiana. Speciile însoþitoare maifrecvent sunt: Huperzia selago, Festucasupina, Juncus trifidus, Campanula alpina.Stratul muºchilor ºi lichenilor este repre-zentat de: Polytrichum formosum, Grimmniaapocarpa, Alectoria ochroleuca ºi Thamnoliavermiculari.

Valoare conservativã: mare, habitatendemic carpatic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Silene dinarica. Specii caracteristice: Silenelerchenfeldiana. Alte specii importante:Veronica baumgartenii, Valeriana tripteris,Festuca supina, Juncus trifidus, Primulaminima. Specie endemicã: Silene dinarica.

Literaturã selectivã: Schneider E. et Voik1976; Voik 1976; Coldea 1991; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R6202Comunitãþi sud-est carpatice pestânci calcaroase cu Artemisiaeriantha ºi Gypsophila petraea

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei, Munþii Hãºmaº, Masivul Ceahlãu.Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi, MunþiiPiatra Craiului; în etajele subalpin ºi alpininferior.

Suprafeþe: mici (circa 10 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1650–2130 m. Soluri:Clima: T = 2,0– -1,00C; P = 1350–1450 mm.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 62.15 Alpine and sub-Mediterranean calcareous cliffsPAL.HAB 1999: 62.15322 EasternCarpathian wormwood-gypsophila cliffcommunitiesEUNIS: H3.25 Alpine and sub-Mediterranean calcareous cliffsAsociaþii vegetale: Artemisio petrosae –Gypsophiletum petraeae Puºcaru et al. 1956(Syn.: Artemisia petrosa – Trisetum alpestreBeldie 1967).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8220 Siliceous rockyslope with chasmophytic vegetationEMERALD: 6 Inland rocks, screes and sands CORINE: 62.2 Vegetated siliceous inlandcliffsPAL.HAB 1999: 62.2511 Fãgãraº campionsiliceous cliffsEUNIS: H3.151 Southern Carpathiancampion siliceous cliffsAsociaþii vegetale: Silenetum dinaricaeSchneider-Binder et Voik 1976.

2.6.2. Stânci continentale ºi roci la zi (62)

336


Relief: stâncãrii abrupte, cu expoziþie sudicãsau esticã. Substrat: conglomerate, calcarejurasice.

Structura: Habitat xero-heliofil. În stratulierbos, se remarcã prezenþa constantã aunor specii saxicole heliofile ºi a câtorvaierburi din pajiºtele de pe brâne. Pe culmilemai înalte, grupãrile sunt sãrãcite, lipsindspeciile saxicole mezoterme. În schimb,în etajul alpin superior, intervin oligotermeleSaxifraga moschata, Eritrichium nanumssp. jankae ºi Viola alpina. În porþiunea infe-rioarã a zonei alpine ºi în staþiuni adã-postite, habitatul se îmbogãþeºte uneoricu specii din Seslerieto-Festucetum saxa-tilis ca: Dianthus spiculifolius, Laserpi-tium latifolium, Erysimum witmannii ssp.transsilvanicum, Galium album de pestâncile înierbate subalpine, pe lângã maiapar ºi Jurinea mollis, numai în abruptulJepilor Mici. Habitatul prezintã un numãrremarcabil de specii endemice.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Artemisia eriantha, Gypsophila petraea.Specii caracteristice: Artemisia eriantha,Silene zawadzkii. Alte specii importante:Saxifraga luteoviridis, Saxifraga moschata,Campanula cochleariifolia, Trisetumalpestre, Saxifraga paniculata, Lloydiaserotina, Alyssum repens, Androsacelactaea, Asplenium ruta-muraria, Kernerasaxtilis, Campanula kladniana, Aspleniumtrichomanes, Cardaminopsis arenosa,Cystopteris regia, Poa nemoralis. Speciiendemice: Androsace villosa ssp. arachnoi-dea, Campanula carpatica, Dianthus spicu-lifolius, Draba kotschyi, Eritrichium nanumssp. jankae, Erysimum witmannii ssp.transsilvanicum, Saxifraga mutata ssp.demissa, Silene nutans ssp. dubia.

Literaturã selectivã: Borhidi 1958; Beldie1967; Nechita et Mititelu 1996; MihãilescuS. 2001; Coldea 1990, 1991; Coldea et al.1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R6203Comunitãþi sud-est carpatice pestânci silicioase cu Silenelerchenfeldiana ºi Senecioglaberrimus

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8220 Silicious rockyslopes with chasmophytic vegetationEMERALD: 6 Inland rocks, screes and sandsCORINE: 62.2 Vegetated siliceous inlandcliffsPAL.HAB 1999: 62.2512 Retezat campionsiliceous cliffsEUNIS: H3.151 Southern Carpathiancampion siliceous cliffsAsociaþii vegetale: Senecio glaberrimi –Silenetum lerchenfeldianae Boºcaiu,Täuber, Coldea 1977.

Comunitãþi sud-est carpatice pe stânci calcaroase

337


Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiRetezat (Gemenele, Lacul Ana, ValeaJudelui, Muchia Ascuþitã, Faþa Retezatului);în etajul subalpin.


Staþiuni: Altitudine: 1850–2050 m. Clima:T = 1,0– -0,00C; P = 1300–1400 mm. Relief:pereþii abrupþi ai unui substrat petrograficrezistent la acþiunea agenþilor externi,unde condiþiile vitrege au împiedicatinstalarea ºi concurenþa altor casmofile.Substrat: granite. Soluri: superficiale cupH = 5,5–5,8.

Structura: Habitat casmofit, relictar. Seconsiderã cã acest habitat reprezintã unomolog de altitudini mai mari al aso-ciaþiei Asplenio septentrionalis-Silenetumlerchenfeldianae Horv., Pawl. et Wal. 1935.Stratul ierbos este caracterizat printr-unnumãr restrâns de specii. Specia edifi-catoare este Silene lerchenfeldiana cu oacoperire medie de 5% ºi o prezenþãmaximã, apoi specia carpato-balcanicãSenecio glaberrimus, caracteristicã ºiJuncus trifidus, diferenþialã, care deþin oconstanþã ridicatã.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Silene lerchenfeldiana. Specii caracte-ristice: Senecio glaberrimus. Alte speciiimportante: Campanula kladniana, Agrostisrupestris, Solidago virgaurea ssp. minuta,Juncus trifidus, Festuca supina.

Literaturã selectivã: Boºcaiu et al. 1977;Coldea 1991; Coldea et al. 1997; Sandaet al. 2001; Sanda 2002.


R6204Comunitãþi sud-est carpatice pestânci calcaroase cu Saxifragamoschata ºi Draba kotschyi

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MasivulCeahlãu. Carpaþii Meridionali: MunþiiBucegi; în etajul subalpin.

Suprafeþe: mici (aproximativ 10 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1750–2000 m. Clima:T = 1,5– -0,00C; P = 1300–1425 mm. Relief:stâncãrii umbrite sau semiumbrite ºi rela-tiv umede, cu expoziþii nordice. Soluri:proto-rendzine.

Structura: Habitat rupicol, xero-heliofil.Este o grupare deschisã; în stratul ierbosse menþioneazã prezenþa casmofitelorsciafile Draba kotschyi ºi Lloydia sero-tina, la care se adaugã de regulã Saxi-fraga oppositifolia. Dintre însoþitoarelemai frecvente, amintim pe Achillea schuriiºi Saxifraga moschata.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Saxifraga moschata, Draba kotschyi. Speciicaracteristice: Silene zawadzkii, Draba

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 62.15 Alpine and sub-Mediterranean calcareous cliffsPAL.HAB 1999: 62.15323 EasternCarpathian saxifrage-whitlowgrass cliffcommunitiesEUNIS: H3.25 Alpine and sub-Mediterraneancalcareous cliffsAsociaþii vegetale: Saxifrago moschatae –Drabetum kotschyi Puºcaru et al. 1956(Syn.: Draba kotschyi – Lloydia serotinaBeldie 1967).

kotschyi. Alte specii importante: Aspleniumruta-muraria, Saxifraga paniculata, Saxi-fraga luteoviridis, Gypsophila petraea,Kernera saxatilis, Androsace lactaea,Alyssum repens Trisetum alpestre. Speciiendemice: Achillea schurii, Campanulacarpatica, Dianthus tenuifolius, Doronicumcarpaticum, Saxifraga mutata ssp. demissa.

Literaturã selectivã: Borhidi 1958; Beldie1967; Coldea 1991; Coldea et al. 1997;Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R6205Comunitãþi daco-balcanice pestânci silicioase cu Silenelerchenfeldiana ºi Potentillahaynaldiana

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiParâng, Munþii Þarcu-Godeanu (MunteleZeicu la Obârºia Corciovei, Vf. Piga dinBaicu, Custura Mãtaniei, Bisericile dinBulz); în etajul subalpin.


Staþiuni: Altitudine: 1750–1950 m. Clima:T = 2,0–0,50C; P = 1250–1350 mm. Relief:stâncãrii abrupte, pe roci dure. Substrat:acid, pH = 5,5–5,8.

Structura: În Parâng, în stratul ierbos,Potentilla haynaldiana se gãseºte cutotul sporadic. Silenion lerchenfeldianaeeste o alianþã daco-balcanicã cu exigenþeintens acidofile, în compoziþia cãreia seremarcã prezenþa speciilor caracte-ristice: Symphyandra wanneri, Saxifragapedemontana ssp. cymosa ºi Silenelerchenfeldiana. Fragmente disparate aufost menþionate în Munþii Þarcu-Godeanu,de unde lipseºte specia caracteristicãPotentilla haynaldiana. Cea mai repre-zentativã staþiune pentru aceastã alianþãrãmâne cea din Masivul Parâng, unde seaflã o enclavã a arealului disjunct al aso-ciaþiei, descrisã din Rila Planina ºi identifi-catã ulterior ºi în Munþii Pirin. Stratul musci-nal – au fost semnalate speciile: Didymo-don ferrugineus, Grimmia ovalis, Rhabdo-weisia fugas, care prezintã o constanþãridicatã.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Silene lerchenfeldiana. Specii caracte-ristice: Potentilla haynaldiana. Alte speciiimportante: Symphyandra wanneri,Dianthus henteri, Saxifraga pedemontanassp. cymosa, Poa nemoralis, Polypodiumvulgare, Juncus trifidus, Festuca supina.

Literaturã selectivã: Simon 1958; Boºcaiuet al. 1977; Coldea 1991; Coldea et al.1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 8220 Silicious rockyslopes with chasmophytic vegetationEMERALD: 6 Inland rocks, screes and sandsCORINE: 62.2 Vegetated siliceous inlandcliffsPAL.HAB 1999: 62.252 Carpatho-Balkano-Rhodopide campion siliceous cliffsEUNIS: H3.152 Carpatho-Balkano-Rhodopide campion siliceous cliffsAsociaþii vegetale: Sileno lerchenfeldianae –Potentilletum haynaldianae (Horvat, Pawl.et Walas 1937) Simon 1958.

338


339


R6206Comunitãþi sud-est carpatice alefisurilor pereþilor stâncoºi,calcaroºi cu Cystopteris fragilis,Campanula carpatica, Saxifragacuneifolia ºi Valeriana sambucifolia

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiHãºmaºu Mare, Munþii Hãºmaºul Mic,

Munþii Suhard, Munþii Rarãu. CarpaþiiMeridionali: Munþii Leaota, Munþii Þarcu,Munþii Godeanu, Munþii Cernei, MunþiiPiatra Craiului, Munþii Iezer-Pãpuºa; înregiunea montanã.


Staþiuni: Altitudini: 600–1890 m. Clima:T = 7,5–0,50C; P = 800–1300 mm. Relief:pereþi abrupþi cu fisuri ºi poliþe cu un gradaccentuat de umiditate, datoritã apelor de infiltraþie. Substrat: calcare. Soluri:superficiale.

Structura: Habitat sciafil. Structura aso-ciaþiei este minuþios analizatã pe bazaspeciilor caracteristice, astfel s-a înca-drat în alianþa Cystopteridion. În stratulierbos, speciile diferenþiale pentru aceastãalianþã au un caracter mezo-higrofil sauhigrofil. A fost menþionatã subasociaþiacampanuletosum carpaticae Sanda,Popescu et Doltu 1977, în care seremarcã prezenþa unor specii diferenþiale:Campanula carpatica, Saxifraga cunei-folia, Cortusa matthioli, Valeriana montana.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 6 Inland rocks, screes and sandsCORINE: 62 Inland cliffs and exposed rocksPAL.HAB 1999: 62 Inland cliffs and exposedrocksEUNIS: H3 Inland cliffs and exposed rockshabitatsAsociaþii vegetale: Asplenio-Cystopte-ridetum fragilis Oberd. (1936) 1949 (Syn.:Valeriana sambucifolia – Poa nemoralisass. Beldie 1967, Saxifraga cuneifolia –Campanula carpatica Soz. Zólyomi 1931,Valeriano montanae – Cortusetummatthioli Boºcaiu et Täber 1978).

Campanula carpatica pe pereþi stâncoºi

Stratul muºchilor este reprezentat dediferite specii, menþionãm Ctenidiummolluscum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Asplenium viride, Cystopteris fragilis. Speciicaracteristice: Asplenium viride, Cteni-dium molluscum. Alte specii importante:Saxifraga cuneifolia, Valeriana montana,Cortusa matthioli, Asplenium ruta-muraria,Cystopteris regia, Carex brachysta-chys, Moehringia muscosa, Gypsophilapetraea, Moehringia muscosa, Saxifragacorymbosa, Saxifraga paniculata, Sedumhispanicum, Asplenium trichomanes,Cardaminopsis arenosa, Poa nemoralis,Polypodium vulgare, Sedum maximum,Valeriana tripteris, Gymnocarpium robertia-num. Specii endemice: Aconitum molda-vicum, Campanula carpatica, Hepaticatranssilvanica, Thymus comosus.

Literaturã selectivã: Diaconescu F. 1973;Boºcaiu 1971; Sanda et al. 1977; Alexiu1998; Nechita et Mititelu 1996; Coldea1991, 1997; Mihãilescu S. 2001; Sandaet al. 2001; Sanda 2002.


R6207Comunitãþi sud-est carpatice pestânci calcaroase cu Thymuspulcherrimus ºi Poa rehmanii

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Piatra Rea, Pietrosul, Corongiº);în regiunea montanã ºi etajul subalpin.


Staþiuni: Altitudini: 1200–1850. Clima: T = 4,5–0,70C; P = 1250–1350 mm. Relief:creste, brâne, stânci calcaroase, mai slabînclinate dar însorite. Substrat: calcaros.Soluri: rendzine.

Structura: Habitat rupicol din MasivuluiRodnei. În stratul ierbos, speciile caracte-ristice ºi edificatoare pentru asociaþie sunt:Poa rehmannii ºi Thymus pulcherrimus.Prezenþa unor specii caracteristice ordinuluiSeslerietalia se datoreazã contactului cuunele grupãri din acest ordin. Pe mãsuradezvoltãrii ºi acumulãrii solului din acestebiotopuri, speciile de pajiºti de stâncãrievor deveni dominante.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Thymus pulcherrimus, Poa rehmanii. Speciicaracteristice: Thymus pulcherrimus, Poarehmanii. Alte specii importante: Asple-nium viride, Cystopteris fragilis, Sedummaximum, Saxifraga paniculata, Campa-nula kladniana, Asplenium ruta-muraria,Asplenium trichomanes, Silene dubia, Vale-riana tripteris, Polypodium vulgare. Speciiendemice: Silene nutans ssp. dubia.

Literaturã selectivã: Coldea 1990, 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 1997,2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 6 Inland rocks, screes and sands CORINE: 62 Inland cliffs and exposed rocksPAL.HAB 1999: 62 Inland cliffs andexposed rocksEUNIS: H3 Inland cliffs and exposed rockshabitatsAsociaþii vegetale: Thymo pulcherrimi –Poëtum rehmanii Coldea (1986) 1990.

340


341


R6208Comunitãþi sud-est carpatice pestânci calcaroase cu Achillea schuriiºi Campanula cochleariifolia

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MuntelePostãvaru, Munþii Piatra Craiului.


Staþiuni: Altitudine: 1700–1800 m. Clima:T = 1,5–0,70C; P = 1375 mm. Relief: stânci

abrupte, înclinate (75–850), ombrogene ºiumede. Substrat: calcaros. Soluri: rendzine.

Structura: Habitat rupicol, higro-ombrogencare se întinde pe suprafeþe foarte micide 2–4 m2. Habitatul este în directã legã-turã cu grupãri vegetale din Seslerietalia.În stratul ierbos, speciile caracteristiceAchillea schurii ºi Campanula cocheariifoliaau o acoperire de 20–30%. În compoziþiafloristicã sunt prezente numeroase speciiendemice.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Achillea schurii, Campanula cochleriifolia.Specii caracteristice: Campanula cochle-riifolia, Saxifraga mutata ssp. demissa. Altespecii importante: Saxifraga paniculata,Androsace lactaea, Kernera saxatilis,Gypsophila petraea, Saxifraga luteoviridis,Asplenium viride, Asplenium trichomanes,Cystopteris fragilis, Poa nemoralis, Andro-sace lactaea, Carex sempervirens, Galium

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 6 Inland rocks, screes and sandsCORINE: 62.15 Alpine and sub-Mediterranean calcareous cliffsPAL.HAB 1999: 62.1532 EasternCarpathian calcareous cliff xero-heliophile communitiesEUNIS: H3.25 Alpine and sub-Mediterranean calcareous cliffsAsociaþii vegetale: Achilleo schurii –Campanuletum cochleariifoliae Fink 1977.

Campanula cochleariifolia pe stânci calcaroase

342


anisophyllon, Festuca versicolor, Sesleriarigida ssp. Haynaldiana, Asperula capitata,Phyteuma orbiculare, Leontopodium alpi-num, Aster alpinus, Biscutella laevigata.Specii endemice: Dianthus spiculifolius,Erysimum witmannii ssp. transsilvanicum,Saxifraga mutata ssp. demissa Silenenutans ssp. dubia, Thymus pulcherrimus.

Literaturã selectivã: Fink 1977; Coldea1991; Coldea et al. 1997; Mihãilescu S.2001; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R6209Comunitãþi sud-est carpatice pestânci calcaroase cu Aspleniumtrichomanes ssp. quadrivalens ºiPoa nemoralis

Rãspândire: Carpaþii Orientali: CheileTiºiþei. Carpaþii Meridionali: Munþii Iezer-Pãpuºa, Munþii Leaota, Munþii PiatraCraiului, Munþii Cãpãþâniei (Buila,Vânturariþa). Carpaþii Occidentali: MasivulScãriºoara-Belioara, Munþii Bihor, ValeaIadului, Vadu Criºului, Cheile Ordâncuºei,Sighiºtel, Cheile Feneºului, Bãcâia, CheileCibului, Masivul Cetãþuia (Cheile Mada),Masivul Curãturi; în regiunea colinarã pânãîn montan superioarã.


Staþiuni: Altitudini: 280–1800 m. Clima:T = 9,0–1,00C; P = 700–1300 mm. Relief:stânci, versanþi cu pietriºuri. Substrat:calcare. Soluri: rendzine.

Structura: Stratul ierbos: specia Poa nemo-ralis (var. coarctata) vegeteazã alãturi denumeroase specii calcofile. N. Boºcaiu(1970) adoptã denumirea de Asplenio-Poaetum nemoralis ºi pentru asociaþiilede pe substrat silicios, în mod analog cugrupãrile de Asplenio-Poaetum nemoralisSoó 1944, proprii substratului calcaros,departajând cenozele pe criteriul biosiste-matic al subspeciei diploide (ssp. tricho-manes (bivalens)) ºi a celei tetraploide(ssp. quadrivalens), cea diploidã fiindproprie substratului silicios. Gradul deacoperire al speciilor este variabil, fiindcuprins între 50–90%. Speciile domi-nante ale grupãrii sunt: Poa nemoralis(var. coarctata), Melica ciliata, Teucriumchamaedrys, Teucrium montanum, Are-naria serpyllifolia, Erysimum odoratum careuneori întocmeºte un facies caracteristiccu Galium album, Galium purpureum,Achillea crithmifolia ºi Carduus candicans.Din Cheile Feneºului a fost descrisã sub-asociaþia cu Secale montana-secali-netosum montani ºi un facies cu Galiumalbum Hodiºan 1967. Stratul muscinal estebine reprezentat, Ctenidium molluscumprezintã o acoperire de pânã la 20%.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Asplenium quadrivalens, Poa nemoralis.Specii caracteristice: Asplenium quadri-valens, Ctenidium molluscum, Ceterachofficinarum. Alte specii importante: Asple-nium trichomanes, Melica ciliata, Saxifragacuneifolia, Asplenium ruta-muraria, Asple-nium viride, Moehringia muscosa, Saxi-fraga paniculata, Sedum hispanicum,Cardaminopsis arenosa, Cystopteris

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 6 Inland rocks, screes and sandsCORINE: 62 Inland cliffs and exposed rocksPAL.HAB 1999: 62 Inland cliffs andexposed rocks EUNIS: H3 Inland cliffs and exposed rockshabitatsAsociaþii vegetale: Asplenio quadrivalenti –Poëtum nemoralis Soó ex Gergely et al.1966 (Syn.: Poëtum nemoralis calcicolumCsürös 1958, Asplenio – Poëtum nemoralisSoó 1944, Sedo hispanici – Poëtum nemo-ralis (Soó 1944) Pop et Hodiºan 1985).

343


fragilis, Polypodium vulgare, Valerianatripteris, Sempervivum zeleborii, Sedummaximum, Epilobium collinum. Speciiendemice: Campanula carpatica, Silenenutans ssp. dubia, Thymus comosus.

Literaturã selectivã: Csürös 1958;Hodiºan 1965; Boºcaiu et al. 1966; PopI. et Hodiºan 1959, 1963, 1967; Boºcaiu1970; Alexiu 1998; Mihãilescu S. 2001;ªtefan et al. 1997; Diaconescu 1973; RaþiuO. et al. 1984; Coldea 1991; Coldea et al.1997; Sanda et al. 1997, 2001; Sanda 2002.


R6210Comunitãþi sud-est carpatice pestânci silicioase cu Aspleniumtrichomanes ssp. trichomanes ºiPoa nemoralis

Rãspândire: Carpaþii Orientali: CheileNãrujei (Jud. Vrancea). CarpaþiiMeridionali: Muntele Leaota, Valea Oltului-Turnu Roºu, Valea Cãlimãneºti, ValeaSadului, Cisnãdioara, Munþii Retezat.Carpaþii Occidentali: Munþii Aninei(Beuºniþa-Cheile Nerei, Cheile Miniºului),Munþii Apuseni (Defileul Criºului Repede,Valea Iadului, Valea Drãganului, Valea

Sebiºelului, Valea Râmeþului, ValeaSebeºului); în regiunea montanã.


Staþiuni: Altitudine: 1640–1680 m.Clima: T = 2,50C; P = 1250 mm. Relief:stânci supuse unei alterãri mai puternice.Substrat: ºisturi cristaline, pH = 5,8–7,5.

Structura: Habitat rupicol, fragmentat.În stratul ierbos, speciile Poa nemoralisºi Asplenium trichomanes (ssp. bivalens)au un rol preponderent. N. Boºcaiu(1970) adoptã denumirea de Asplenio-Poëtum nemoralis ºi pentru asociaþiilede pe substrat silicios, în mod analog cugrupãrile de Asplenio-Poëtum nemoralisSoó 1944 proprii substratului calcaros,departajând cenozele pe criteriul biosiste-matic al subspeciei diploide (ssp. tricho-manes (bivalens)) ºi a celei tetraploide(ssp. quadrivalens), cea diploidã fiindproprie substratului silicios. Pentru subasociaþia veronicetosum bacho-fenii speciile diferenþiale sunt: Arabis procu-rrens, Geranium macrorrhizum, Galiumkitaibelianum, Dianthus trifasciculatus ºiDianthus henteri. Din Defileul Oltului (ValeaCãlimãneºti), a fost descrisã o variantãregionalã cu urmãtoarele diferenþialelocale: Galium valantioides (var. bailloni),Jovibarba heuffelii, Silene flavescens,Knautia dumetorum, Hieracium pavichii,Symphyandra wanneri, Festuca rupicola(var. coziane), Seseli rigidum, Campanulagrossekii ºi Achillea crithmifolia.Stratul muscinal: în care sunt prezentespeciile Rhytidium rugosum ºi Rhytidia-delphus triquetrus.

Valoare conservativã: mare, prin speciileendemice ºi în habitatele unde este pre-zentã specia Asplenium adulterinum (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Poa nemoralis, Asplenium trichomanesssp. trichomanes. Specii caracteristice:Jovibarba heuffelii, Saxifraga cuneifolia,Poa nemoralis. Alte specii importante:

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 62.2 Vegetated siliceous inlandcliffsPAL.HAB 1999: 62.2141 Carpathian fernsiliceous cliffsEUNIS: H3.1 Acid siliceous inland cliffsAsociaþii vegetale: Asplenio trichomani –Poëtum nemoralis Boºcaiu 1971 (Syn.:Asplenio (trichomanes-bivalens) – Poëtumnemoralis Boºcaiu (1970) 1971 Poëtumnemoralis semenicensis Borza 1946)Asplenio – Poëtum nemoralis veronicetosumbachofenii. (Borza 1959) Boºcaiu 1971.

344


Draba dorneri în comunitãþi sud-est carpatice pe stânci silicioase, în unica staþiune în Munþii Retezat la Piciorul Colþului

345


Asplenium adulterinum, Veronica bacho-fenii, Dianthus henteri, Galium kitaibe-lianum, Asplenium viride, Aspleniumruta-muraria, Saxifraga paniculata, Sedumhispanicum, Moehringia muscosa, Poly-podium vulgare, Cystopteris fragilis,Valeriana tripteris, Asplenium septentrio-nale, Sedum maximum, Epilobium collinum.Specii endemice: Campanula carpatica,Silene nutans ssp. dubia, Thymus comosus.

Literaturã selectivã: Borza 1959; Borzaet Boºcaiu 1967; ªuteu 1968; Boºcaiu1970; Ciurchea 1970; Schneider-BinderE. 1972; Diaconescu 1973; Sanda etPopescu A. 1976; Sanda et al. 1977; RaþiuO. et al. 1976, 1984; Sârbu et al. 1999;Drãgulescu 1988, 1995; Coldea 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.


R6211Comunitãþi daco-balcanice pestânci silicioase cu Polypodiumvulgare, Ctenidium molluscum ºiHypnum cupressiforme

Rãspândire: Carpaþii Occidentali: Mraconia,Eºelniþa, Defileul Criºului Repede, CheileMiniºului; în regiunea montanã ºi etajulsubalpin.


Staþiuni: Altitudine: 1640–1680 m. Clima:T = 2,50C; P = 800 mm. Relief: crãpãturileºi poliþele stâncilor umbrite pânã la groho-tiºuri semifixate, stâncile cu expoziþie nordicãsau vesticã. Substrat: ºisturi cristaline.Soluri: superficiale cu pH = 5,8–7,5.

Structura: Habitat rupicol, sciafil, pionier,fragmentat. În stratul ierbos sunt prezentenumeroase specii de ferigi de talie micã:Polypodium vulgare, Ceterach officinarum,Cystopteris fragilis, Asplenium viride, Asple-nium ruta-muraria, Asplenium trichomanes.În Defileul Criºului Repede, prezenþaspeciilor Ceterach officinarum ºi Hederahelix conferã habitatului un pronunþatcaracter atlantico-mediteranean. Stratulmuscinal: În general, în acest habitatsunt semnalate: Ctenidium molluscum,Neckera besseri, Neckera complanata,Dicranum scoparium, Mnium longirostreIsothecium myurum var. scabridum. ÎnCheile Miniºului, datoritã unui microto-poclimat cu umiditatea aerului mai ridicatã,tot timpul anului, iar temperatura în timpulverii mai scãzutã, sunt prezente numeroasebriofite.În Cazanele Dunãrii se remarcã faptul cãPolypodium vulgare ºi Hypnum cupressi-forme se asociazã frecvent cu Mnium longi-rostre, Isothecium myurum var. scabridumºi Asplenium trichomanes.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum,Hypnum cupressiforme. Specii caracte-ristice: Polypodium vulgare. Alte speciiimportante: Poa nemoralis, Moehringiamuscosa, Sempervivum schlehanii, Gera-nium robertianum, Geranium lucidum, Vale-riana tripteris, Sedum maximum. Speciiendemice: Silene nutans ssp. dubia.

Literaturã selectivã: Raþiu O. et al. 1966;Peia P. 1978; Schneider-Binder E. 1970;Sârbu et al. 1997; Sanda et al. 2001; Sanda2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 62.2 Vegetated siliceous inlandcliffsPAL.HAB 1999: 62.2 Vegetated siliceousinland cliffsEUNIS: H3.1 Acid siliceous inland cliffsAsociaþii vegetale: Ctenidio – PolypodietumJurko et Peciar 1963 Hypno – Polypodietumvulgare Jurko et Peciar 1963.

346


R6212Comunitãþi sud-est carpatice pestânci calcaroase cu Saxifragamutata spp. demissa ºiGypsophila petraea

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiPiatra Craiului (Piatra Craiului Micã, ªauaCrãpãturii); în etajul subalpin.


Staþiuni: Altitudine: 1580–1780 m. Clima:T = 3,0–1,50C; P = 1200–1300 mm.Relief: stânci cu pereþi verticali. Substrat:calcare moderat umede, pH = 6,8–7,5.

Structura: Habitat rupicol deschis. Prinspecia edificatoare Gypsophila petraea,gruparea reprezintã un omolog alasociaþiei Artemisio baumgarteni-Gypso-philetum descrisã de Puºcaru et al. 1956din Munþii Bucegi. În stratul ierbos, subli-niem prezenþa, în numãr mare, a speciilorendemice; de asemenea se remarcã unnumãr apreciabil de specii transgresive

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 6 Inland rocks, screes and sandsCORINE: 62.15 Alpine and sub-Mediterranean calcareous cliffsPAL.HAB 1999: 62.15325 EasternCarpathian orange saxifrage cliffcommunitiesEUNIS: H3.25 Alpine and sub-Mediterraneancalcareous cliffsAsociaþii vegetale: Saxifrago demissae –Gypsophiletum petraeae Boºcaiu etTäber 1977.

Asplenium viride pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum ºi Hypnum cupressiforme

347


din ordinul Seslerietalia, dintre care menþio-nãm: Sesleria rigida ssp. haynaldiana, Carexsempervirens, Helianthemum alpestre.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Saxifraga mutata ssp. demissa, Gypsophilapetraea. Specii caracteristice: Saxifragamutata ssp. demissa. Alte specii: Saxifragaluteoviridis, Androsace lactaea, Saxifragapaniculata, Asplenium ruta-muraria, Campa-nula kladniana, Poa nemoralis. Specii ende-mice: Achillea schurii, Androsace villosassp. arachnoidea, Draba haynaldii, Eritri-chium nanum ssp. jankae, Saxifraga mutatassp. demissa.

Literaturã selectivã: Boºcaiu et TäuberF. 1977; Coldea 1991; Coldea et al. 1997;Mihãilescu S. 2001; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.


R6213Comunitãþi sud-est carpatice pestânci cu Saxifraga luteoviridis ºiSilene zawadzkii

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiMaramureºului, Munþii Rodnei, MunþiiHãºmaº, Munþii Rarãu, Masivul Ceahlãu(?). Carpaþii Meridionali: Munþii Fãgãraº;în regiunea montanã.


Staþiuni: Altitudine: 1120–1750 m. Clima:T = 5,0–2,00C; P = 1000–1250 mm. Relief:stânci însorite. Substrat: calcare. Soluri:proto-rendzinic.

Structura: Habitat rupicol, xero-heliofil.Grupãrile Saxifragetum luteo-viridis au fostsemnalate pentru prima datã la noi de A.Borhidi (1958) din Masivul Ceahlãu. Esteamintitã, ulterior, pentru Masivul Fãgãraººi apoi în lucrarea de sintezã (1977) asupravegetaþiei de pe stâncãrii din CarpaþiiRomâniei. O cercetare mai atentã agrupãrilor din Carpaþii României ar ducela identificarea unei variante geografice,diferitã de asociaþia descrisã de B.Pawlowschi 1937 din Tatra. Cu certitudine,este prezentã în celelalte masive muntoase:Maramureº, Rodnei, Hãºmaº, Rarãu. Înstratul ierbos, specia caracteristicã ºi uneoriedificatoare, Silene zawadzkii, realizeazã

Kernera saxatilis pe stânci calcaroase

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 6 Inland rocks, screes and sandsCORINE: 62.15 Alpine and sub-Mediterranean calcareous cliffsPAL.HAB 1999: 62.15321 EasternCarpathian saxifrage-campion cliffcommunitiesEUNIS: H3.25 Alpine and sub-Mediterranean calcareous cliffsAsociaþii vegetale: Saxifrago luteoviridis –Silenetum zawadzkii Pawl. et Walas 1949(Syn.: Lino extraaxilaris – Silenetumzawadzkii Olos 1982; Saxifragetum luteo-viridis (Pawl. 1937) Pawl. et Walas 1949)Sileno zawadzkii – Caricetum rupestrisTäuber 1987.

348


acoperiri de 5–15%. Pe mãsurã ce solulse dezvoltã, habitatul evolueazã spre pajiºtibazifile de pe corniºe.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Saxifraga luteoviridis, Silene zawadzkii.Specii caracteristice: Silene zawadzkii,Artemisia eriantha. Alte specii importante:Gypsophila petraea, Trisetum alpestre,Saxifraga paniculata, Asplenium ruta-muraria, Kernera saxatilis, Aspleniumviride, Campanula kladniana, Cystopterisfragilis, Poa nemoralis, Asplenium tricho-manes, Cardaminopsis arenosa, Poa laxa,Erigeron uniflorus, Alyssum repens, Crepisjacquinii. Specii endemice: Campanulacarpatica, Eritrichium nanum ssp. jankae,Silene nutans ssp. dubia, Thymus como-sus, Thymus pulcherrimus.

Literaturã selectivã: Borhidi 1958;Puºcaru-Soroceanu et al. 1977; Schneider-Binder E. et Voik 1977; Coldea et Pânzaru1987; Coldea 1990; Nechita et Mititelu 1996;Mititelu et al. 1987; Coldea 1991; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R6214Comunitãþi sud-est carpatice pestânci calcaroase cu Saxifragamarginata ssp. rocheliana ºiGypsophila petraea

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiRetezat (Piatra Iorgovanului).


Staþiuni: Altitudine: 1640–1720 m. Clima:T = 3,0–2,50C; P = 1325 mm. Relief: pereþiiabrupþi ai hornurilor, stâncãrii. Substrat:calcaros. Soluri: superficiale.

Structura: Habitat saxicol, xero-heliofil.Reprezintã un omolog, considerat balca-nic, al asociaþiei Artemiso baumgarteni-Gypsophiletum petraeae Puºcaru et al.1956 descrisã din Munþii Bucegi. În stratulierbos, pe lângã speciile edificatoare Saxi-fraga marginata ssp. rocheliana ºi Gypso-phila petraea, menþionãm prezenþa spe-ciilor daco-balcanice Edraianthus gramini-folium ºi Asperula capitata. În compoziþiafloristicã sunt numeroase specii transgre-sive din ordinul Seslerietalia dintre carese remarcã Sesleria rigida ssp. haynaldiana,Leontopodium alpinum, Carex sempervi-rens ºi Helianthemum alpestre.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 6 Inland rocks, screes and sandsCORINE: 62.15 Alpine and sub-Mediterranean calcareous cliffsPAL.HAB 1999: 62.15324 EasternCarpathian musky saxifrage cliffcommunitiesEUNIS: H3.25 Alpine and sub-Mediterranean calcareous cliffsAsociaþii vegetale: Saxifrago roche-lianae – Gypsophiletum petraeae Boºcaiu,Täuber, Coldea 1977.

Gypsophila petraea pe stânci calcaroase cu Saxifraga luteoviridis

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Saxifraga marginata ssp. rocheliana, Gypso-phila petraea. Specii caracteristice: Saxi-fraga marginata ssp. rocheliana. Alte speciiimportante: Asplenium ruta-muraria, Saxi-fraga paniculata, Androsace lactea, Kernerasaxatilis, Asplenium viride, Campanulakladniana, Cystopteris fragilis. Specii ende-mice: Androsace villosa ssp. arachnoidea,Eritrichium nanum ssp. jankae.

Literaturã selectivã: Boºcaiu et al. 1977;Coldea 1991, 1993; Coldea et al. 1997;Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R6215Comunitãþi sud-est carpatice pestânci silicioase cu Aspleniumseptentrionale ºi Woodsia ilvense

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiGutâi, Munþii Cãlimani, Munþii Cibinului.Carpaþii Occidentali: Detunata Goalã.Carpaþii Meridionali: Valea Sadului; înregiunea montanã.

Suprafeþe: restrânse (aproximativ 10 ha).

Staþiuni: Altitudine: 650–750 m ºi 1250–1400 m. Clima: T = 6,5–3,00C; P = 850–

1250 mm. Relief: fisuri de stânci acide,cu pereþi aproape verticali (50–900), cuexpoziþie sudicã ºi sud-esticã. Substrat:ºisturi cristaline, granite, andezite, bazalte.Soluri: litosoluri, cu pH = 4,5–5,8.

Structura: Habitat sciafil. În stratul ierbos,speciile caracteristice Woodsia ilvensisºi Asplenium septentrionale realizeazãîmpreunã o acoperire de pânã la 20%.Menþionãm prezenþa speciilor: Dianthushenteri ºi Veronica bachofenii care daucaracterul regional al habitatului, dife-renþiindu-l de cel similar, prezent în EuropaCentralã. Specia Woodsia ilvensis esterarã în flora României. Stratul muscinal –în care sunt prezente speciile: Rhytidiumrugosum, Hedwigia ciliata, Oligotrichumhercynicum, Schistidium apocarpum ºiMadotheca platyphylla.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Woodsia ilvensis, Asplenium septentrio-nale. Specii caracteristice: Woodsiailvensis, Jovibarba heuffelii. Alte speciiimportante: Sedum maximum, Aspleniumtrichomanes, Poa nemoralis, Polypodiumvulgare, Cardaminopsis arenosa, Saxi-fraga paniculata. Specii endemice: Silenenutans ssp. dubia, Thymus comosus.

Literaturã selectivã: Schenider-BinderE. 1975; Drãgulescu 1988; Coldea 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 62.2 Vegetated siliceous inlandcliffsPAL.HAB 1999: 62.2141 Carpathian fernsiliceous cliffsEUNIS: H3.1 Acid siliceous inland cliffsAsociaþii vegetale: Woodsio ilvensis-Asplenietum septentrionalis T. Tx. 1937 Woodsio ilvensis-Asplenietum dianthetosumhenteri (Schneider-Binder 1972)Drãgulescu 1988.

349


350


R6216Comunitãþi daco-balcanice pestânci calcaroase cu Ceterachofficinarum ºi Draba lasiocarpa

Rãspândire: Carpaþii Occidentali: ValeaCernei, Cleanþul Ilovei, Valea Þesnei,Cazanele Dunãrii, Piatra Cloºani; înetajul colinar.


Staþiuni: Altitudini: 200–1200 m. Clima:T = 11,0–4,90C; P = 750–1200 mm. Relief:pereþii stâncoºi, abrubþi ºi umbriþi, stâncicalcaroase. Substrat: calcaros. Soluri:rendzine superficiale.

Structura: Habitat calcifil, termofil. Stratulierbos: Fitocenozele cu Ceterach offici-narum sunt localizate în sudul Banatuluiºi sunt bogate în specii cu origine dacicãºi carpato-balcanicã: Draba lasiocarpa,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8210 Calcareous rockyslopes with chasmophytic vegetationEMERALD: 6 Inland rocks, screes andsandsCORINE: 62 Inland cliffs and exposed rocksPAL.HAB 1999: 62.1A22 Banat collinarcalcareous cliffsEUNIS: H3.2 Basic and ultra-basic inland cliffsAsociaþii vegetale: Asplenio – Cetera-chetum Vives 1964; Drabo lasiocarpae –Ceterachetum (Schneider-Binder 1969)Peia 1978.

Achillea schurii pe stânci calcaroase cu Ceterach officinarum

351


Alyssum petraeum, Dianthus kitaibelii,Micromeria pulegium, care conferã caracte-rul regional al habitatului. Este consideratão grupare vicariantã celei din Serbia (Cete-rachi-Ramondetum serbicae Javanovic-Dunjic 1952).


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Ceterach officinarum, Asplenium tricho-manes, Draba lasiocarpa. Specii caracte-ristice: Ceterach officinarum. Alte speciiimportante: Asplenium ruta-muraria, Saxi-fraga paniculata, Cystopteris fragilis, Sedumhispanicum, Moehringia muscosa, Polypo-dium vulgare, Poa nemoralis, Sedum maxi-mum, Cardaminopsis arenosa.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Schneider-Binder E. 1969; Schneider-Binder E. et al. 1970; Maloº 1973; Coldea1991; Coldea et al. 1997; Sanda et al.2001; Sanda 2002.


R6217Comunitãþi daco-balcanice pestânci calcaroase cu Silenesaxifraga ssp. petraea, Aspleniumruta-muraria ºi Aspleniumtrichomanes ssp. quadrivalens

Rãspândire: Carpaþii Occidentali: ValeaCernei, între Bãile Herculane ºi Crestele

Ciucevelor (Cheia Bedinei, Cheia Prisãcinei,Ciuceava Frasinului); în etajul montan.

Suprafeþe: mici (1 ha).

Staþiuni: Altitudini: 340–1050 m. Clima:T = 9,5–4,50C; P = 800–1150 mm. Relief:stânci verticale cu expoziþii sudice. Substrat:calcaros. Soluri: superficiale.

Structura: Reprezintã un omolog alhabitatului descris din Munþii Croaþiei,respectiv Asplenio-Silenetum hayekianaeHorv. 1931. Deºi separarea taxonomicãîntre Silene hayekiana ºi Silene petraeaeste anevoioasã, ambele fiind considerate,adeseori, ca unitãþii intraspecifice ale specieiSilene saxifraga, totuºi deosebirea dintrealcãtuirea floristicã a celor douã asociaþiieste evidentã. Stratul ierbos: se remarcãprezenþa unui numãr apreciabil de ele-mente de legãturã cu cenotaxonii alianþeiSeslerion rigidae Zóly. 1939. Stratularbuºtilor: colonizãrile cu Syringa vulgarisºi Cotinus coggygria care apar frecvent pestâncãriile supuse eroziunii, denotã tendinþede evoluþie a asociaþiei spre Asplenio-Syringetum vulgaris Jakucs et Vida 1959.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Silene saxifraga ssp. petraea, Aspleniumruta-muraria, Asplenium trichomanesssp. quadrivalens. Specii caracteristice:Silene saxifraga ssp. petraea. Alte speciiimportante: Micromeria pulegium, Atha-mantha turbith ssp. hungarica, Dianthuspetraeus, Edraianthus graminifolius, Cete-rach officinarum, Saxifraga paniculata,Sedum maximum, Sedum album, Poanemoralis.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971; Coldea1991; Coldea et al. 1997; Sanda et al.2001; Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: 8210 Calcareous rockyslopes with chasmophytic vegetationEMERALD: 6 Inland rocks, screes and sandsCORINE: 62 Inland cliffs and exposed rocksPAL.HAB 1999: 62.1A22 Banat collinarcalcareous cliffsEUNIS: H3.2 Basic and ultra-basic inland cliffsAsociaþii vegetale: Asplenio-Silenetumpetraeae Boºcaiu 1971.

352


R6218Comunitãþi sud-est carpatice dinfisuri de stânci calcaroase cuAsplenium trichomanes ºiAsplenium ruta-muraria

Rãspândire: Carpaþii Orientali: ValeaBistriþa Aurie, Bicãjel. Carpaþii Meridionali:Cisnãdioara-Sibiu, Munþii Piatra Craiului.Carpaþii Occidentali: Munþii Codru-Moma,Munþii Trascãu, Piatra Bulzului, PiatraSinguraticã; în regiunea montanã.


Staþiuni: Altitudini: 380–700 m. Clima: T = 8,5–6,50C; P = 900 mm. Relief: pereþiabrupþi cu fisuril. Apar frecvent ºi în staþiunisecundare, unde sunt legate de crãpãturide ziduri cu mortar (Transilvania) ºi însudul þãrii, în condiþiile climatului deinfluenþã sub-mediteraneeanã. Substrat:calcare. Soluri: superficiale.

Structura: Habitat heliofil. Fitocenozefragmentare ale acestei asociaþii au fostsemnalate din Munþii Codru-Moma. Încadrul asociaþiei, mai sunt semnalate urmã-toarele faciesuri cu: Asplenium tricho-manes, Asplenium septentrionale ºiCystopteris fragilis. În sudul þãrii, a fostsemnalatã varianta nitrofilã cu Cymba-laria muralis, înruditã cu Cymbalarietummuralis Görs 1966. Stratul muºchilor estebine reprezentat, Tortula muralis poateavea o acoperire între 15–20%.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Asplenium ruta-muraria, Asplenium tricho-manes. Specii caracteristice: Tortula mura-lis, Ctenidium molluscum. Alte speciiimportante: Poa nemoralis, Polypodiumvulgare, Sedum maximum, Saxifragapaniculata, Valeriana tripteris, Cardami-nopsis arenosa, Asplenium x adulterinum,Alyssum saxatile, Moehringia muscosa,Cystopteris fragilis, Sedum hispanicum,Festuca rupicola ssp. saxatilis. Speciiendemice: Campanula carpatica, Silenenutans ssp. dubia.

Literaturã selectivã: Pascal et Mititelu1971; Schneider-Binder E. 1969; Resmeriþã(1969) 1970; Paucã A. 1941; MihãilescuS. 2001; Nechita et Mititelu 1996; Coldea1991, 1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R6219Comunitãþi dacice din fisuri destânci silicioase cu Aspleniumadiantum-nigrum, Aspleniumseptentrionale ºi Silene nutansssp. dubia

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiNemira, Munþii Cibinului, Mãgura-Tg.Ocna. Carpaþii Meridionali: Munþii Þarcu-Godeanu. Carpaþii Occidentali: MunþiiCodru-Moma, Munþii Gilãu. Transilvania;în regiunea montanã.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8220 Silicious rockyslopes with chasmophytic vegetationEMERALD: –CORINE: 62.2 Vegetated siliceous inland cliffsPAL.HAB 1999: 62.2141 Carpathian fernsiliceous cliffsEUNIS: H3.1 Acid siliceous inland cliffsAsociaþii vegetale: Asplenietumseptentrionali – adianti-nigri Oberd. 1938;Asplenietum septemtrionalis Schwick 1944.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8210 Calcareous rockyslopes with chasmophytic vegetationEMERALD: 6 Inland rocks, screes and sandsCORINE: 62 Inland cliffs and exposed rocksPAL.HAB 1999: 62.153 Carpathiancalcareous cliff heliophile communitiesEUNIS: H3.2 Basic and ultra-basic inland cliffsAsociaþii vegetale: Asplenietum tricho-mano-rutae-murariae Kuhn 1937, Tx. 1937(Syn.: Tortulo-Asplenietum Tx. 1937).

353



Staþiuni: Altitudine: 280–700 m. Clima: T = 8,4–6,20C; P = 750–850 mm. Relief:zone piemontane, în fisuri de stânci cuexpoziþie sudicã ºi sud-esticã, pereþistâncoºi foarte înclinaþi (60–900).Substrat: acid. Solul: litosol superficial cu pH = 4,75–5.

Structura: Habitat sciafil, fragmentat.Stratul ierbos. Speciile care disting habi-tatul dându-i caracterul regional, specificCarpaþilor româneºti, sunt speciile dacice:Silene dubia, Thymus comosus ºi speciiledaco-balcanice: Genista janensis, Jovi-barba heuffelii. În locuri cu înclinaþie maimicã, unde procesele de bioacumulareorganogenã sunt mai active a fost semna-latã legãtura spre Poëtum nemoralis veroni-cetosum bachofeni Borza 1959, rãspânditãpe brânele stâncoase din Defileul TurnuRoºu. În aceste locuri s-a observat stadiicu Genista janensis ºi Thymus comosus.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Asplenium adiantum-nigrum, Aspleniumseptentrionale. Specii caracteristice: Asple-nium adiantum-nigrum, Jovibarba heuffelii.Alte specii: Veronica bachofenii, Sedummaximum, Epilobium collinum, Asple-nium cuneifolium, Asplenium x adulte-rinum, Asplenium trichomanes, Poanemoralis, Polypodium vulagre, Carda-minopsis arenosa, Cystopteris fragilis,Asplenium ruta-muraria. Specii endemice:Silene nutans ssp. dubia, Thymus comosus.

Literaturã selectivã: Paucã A. 1941;Schneider-Binder E. 1968, 1972; Mititeluet Barabaº 1972; Coldea 1991; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R6220Comunitãþi sud-est carpatice pestânci silicioase cu Jovibarbaheuffelii ºi Veronica bachofenii

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiCibinului, Munþii Piatra Craiului (CheileDâmbovicioarei, Cheile PrãpãstiileZãrneºtiului), Valea Sadului; în regiuneacolinarã.


Staþiuni: Altitudine: 450–650 m. Clima: T = 8,0–6,50C; P = 770 mm. Relief: fisuride stânci din vãi intramontane. Substrat:roci silicioase. Solul: litosol superficial,cu pH = 4,75–5.

Structura: Habitat rupicol, fragmentat.Stratul ierbos: sunt prezente speciile balca-nice, considerate diferenþiale geografice:Thymus comosus, Silene nutans ssp.dubia, Genista janensis ºi Veronica bacho-fenii. Fitocenozele, de dimensiuni maimult sau mai puþin variabile, identificatede noi în (Sanda, Popescu, Doltu, 1977),Cazanele Dunãrii (Sanda et al. 1980)precum ºi cele din Defileul Oltului (ValeaCãlineºti, Maria Ciuchea, 1970 comple-teazã structura floristicã a acestor cenozerupicole. Stratul muscinal – în care esteprezent Ctenidium molluscum cu o aco-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8220 Silicious rockyslopes with chasmophytic vegetationEMERALD: –CORINE: 62.2 Vegetated siliceous inlandcliffsPAL.HAB 1999: 62.2142 SouthernCarpathian Jovibarba heuffeliicommunitiesEUNIS: H3.1 Acid siliceous inland cliffsAsociaþii vegetale: Sempervivetumheuffelii Schneider-Binder 1969.

354


perire de pânã la 10%, apoi, Rhytidiumrugosum ºi Hedwigia ciliata.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Jovibarba heuffelii, Veronica bachofenii.Specii caracteristice: Jovibarba heuffelii.Alte specii importante: Asplenium septentrio-nale, Sedum maximum, Asplenium tricho-manes, Poa nemoralis, Asplenium ruta-muraria, Sedum hispanicum. Specii ende-mice: Silene nutans ssp. dubia, Thymuscomosus.

Literaturã selectivã: Schneider-Binder E.1969; Sanda et al. 1977; Drãgulescu 1988,1995; Coldea 1991; Coldea et al. 1997;Mihãilescu S. 2001; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.


R6221Comunitãþi dacice din fisuri destânci silicioase cu Polypodiumvulgare, Ctenidium molluscum ºiHypnum cupressiforme

Rãspândire: Carpaþii Occidentali: Mraconia,Eºelniþa, Defileul Criºului Repede, CheileMiniºului; în regiunea colinarã.

Suprafeþe: foarte mici (aproximativ 1 ha).

Staþiuni: Altitudine: 150–680 m. Clima: T = 10,9–6,70C; P = 600–770 mm. Relief:

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 62.2 Vegetated siliceous inlandcliffsPAL.HAB 1999: 62.2 Vegetated siliceousinland cliffsEUNIS: H3.1 Acid siliceous inland cliffsAsociaþii vegetale: Ctenidio – Polypo-dietum Jurko et Peciar 1963 Hypno –Polypodietum vulgare Jurko et Peciar 1963.

Jovibarba heuffelii pe stânci silicioase

355


crãpãturile ºi poliþele stâncilor, umbrite pânãla grohotiºuri semifixate, stâncile cu expo-ziþie nordicã sau vesticã, pH = 5,8–7,5.

Structura: Habitat rupicol, sciafil, pionier,fragmentat. Stratul ierbos, în care suntprezente numeroase specii de ferigi detalie micã: Polypodium vulgare, Ceterachofficinarum, Cystopteris fragilis, Asple-nium viride, Asplenium ruta-muraria, Asple-nium trichomanes. În Defileul CriºuluiRepede, prezenþa speciilor Ceterach offici-narum ºi Hedera helix conferã habitatuluiun pronunþat caracter atlantico-medite-ranean. Stratul muscinal: în general, înacest habitat sunt semnalate: Ctenidiummolluscum, Neckera besseri, Neckeracomplanata, Dicranum scoparium, Mniumlongirostre Isothecium myurum var.scabridum. În Cheile Miniºului, datoritã unuimicrotopoclimat cu umiditatea aeruluimai ridicatã tot timpul anului, iar tempe-ratura, în timpul verii, mai scãzutã, suntprezente numeroase briofite.În Cazanele Dunãrii, se remarcã faptul cãPolypodium vulgare ºi Hypnum cupressi-forme se asociazã frecvent cu Mniumlongirostre, Isothecium myurum var.scabridum ºi Asplenium trichomanes.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Polypodium vulgare, Ctenidium molluscu,Hypnum cupressiforme. Specii caracte-ristice: Polypodium vulgare. Alte speciiimportante: Poa nemoralis, Moehringiamuscosa, Sempervivum schlehanii, Gera-nium robertianum, Geranium lucidum, Vale-riana tripteris, Sedum maximum. Speciiendemice: Silene nutans ssp. dubia.

Literaturã selectivã: Raþiu O. et al. 1966;Peia P. 1978; Schneider-Binder E. 1970;Sârbu I. et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.


R6222Comunitãþi daco-balcanice pestânci calcaroase cu Campanula crassipes

Rãspândire: Carpaþii Occidentali: CazaneleDunãrii, în zona premontanã a MunþilorAlmãjului.


Staþiuni: Altitudini: 200–250 m. Clima: T = 11,00C; P = 750 mm. Relief: pereþiistâncoºi, abrupþi ºi însoriþi, sub bolþilesãpate în stâncã. Substrat: calcaros, condi-þii pedo-ecologice precare.

Structura: Habitatul are aspectul de tuferãzleþe, pendente, cu puþine specii în compo-ziþia floristicã. Stratul ierbos. Speciaedificatoare ºi caracteristicã Campanulacrassipes realizeazã o acoperire de 5–15%. Alte specii cu prezenþã ridicatã:Asplenium trichomanes, Asplenium ruta-muraria ºi Sedum hispanicum. Gruparease învecineazã cu Seslerietum filiforme.


Compoziþie floristicã: Specie edificatoare:Campanula crassipes. Specii caracte-ristice: Campanula crassipes, Ceterachofficinarum. Alte specii importante: Alyssympetraeum, Seseli rigidum, Sesleria filifolia,Erysimum comatum. Specii endemice:

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8210 Calcareous rockyslopes with chasmophytic vegetationEMERALD: 6 Inland rocks, screes andsandsCORINE: 62 Inland cliffs and exposed rocksPAL.HAB 1999: 62.1A22 Banat collinarcalcareous cliffsEUNIS: H3.2 Basic and ultra-basic inlandcliffsAsociaþii vegetale: Campanuletum crassi-pedis Borza ex Schneider-Binder et al. 1970.

356


Campanula crassipes (subendemicã),Linum uninerve, Silene nutans ssp. dubia.

Literaturã selectivã: Schneider-Binder E.et al. 1969, 1972; Coldea 1991; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 1997, 2001; Sanda2002.


R6223Comunitãþi sarmatice pe stâncicalcaroase cu Asplenium ruta-muraria ºi Schivereckia podolica

Rãspândire: Moldova: Stânca-ªtefãneºti(jud. Botoºani), Valea Prutului.

Suprafeþe: mici, 1–12 m2 (circa 1 ha).

Staþiuni: Altitudini: 50–100 m. Clima: T = 9,50C; P = 500 mm. Relief: versanþi cuînclinare mare. Formeazã pâlcuri disconti-nue pe versantul nord-estic al stâncãrieiCasa Doamnei (Stânca-ªtefãneºti).Substrat: calcaros. Soluri: litosoluri.

Structura: Habitat pionier, xerofil, carecolonizeazã roci calcaroase, recifale.Stratul ierbos. Speciile componente alehabitatului îl situeazã lângã cenotaxoniAsplenietum trichomano rutae-murariae Tx.1937 ºi Asplenio septentrionali-Milicetumciliatae Soó 1940, dar constanþa maimare a unor plante xero-calcifile stepiceîi conferã o poziþie foarte apropiatã deordinul Festucetalia valesiacae. Schive-reckia podolica ºi Sempervivum zelebori,ca specii edificatoare, au o acoperire de25–45%. Schiverekia podolica (Bess.)Andrz. este cunoscutã de la Stânca-ªtefãneºti ºi, ca mãsuri de salvare, s-apropus, în 1978, transplantarea înstaþiunea Ripiceni. În ultimii ani a fostsemnalatã ºi pe Valea Prutului.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Schivereckia podolica, Asplenium ruta-muraria. Specii caracteristice: Schivereckiapodolica, Sempervivum zelebori. Altespecii importante: Alyssum saxatile, Asple-nium trichomanes, Poa nemoralis, Cystopte-ris fragilis, Polypodium vulgare, Sedummaximum, Valeriana tripteris, Cardami-nopsis arenosa.

Literaturã selectivã: Mititelu et al. 1971;Horeanu 1978; Pânzaru 1997; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 1997; Sanda 2002.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 6 Inland rocks, screes and sandsCORINE: 62 Inland cliffs and exposed rocksPAL.HAB 1999: 62 Inland cliffs and exposedrocksEUNIS: H3 Inland cliffs and exposed rockshabitatsAsociaþii vegetale: Asplenio – Schivere-ckietum Mititelu et al. 1971.

357


R6301Comunitãþi sud-est carpaticechionofile cu Arenaria biflora

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiFãgãraº (Valea ªerbotei, Suru, CãldareaSãratã, Ciortea ºi Negoiu), Munþii Þarcu –Godeanu; în etajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: mici (1–4 m2), de ordinul a 1 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1650–2500 m. Clima:T = 3– -2,50C; P = 1200–1450 mm. Relief:bolovãniºuri, pe suprefeþe puternic încli-nate (25–600). Substrat: silicios, provenit dindezagregarea ºisturilor cristaline, argilo-nisipos. Soluri: litosoluri superficiale (0–5 cm), acide (pH = 5,3).

Structura: Habitat pionier, care sedezvoltã în locuri unde zãpada persistãtimp mai îndelungat. În stratul ierbos, pelângã Arenaria biflora, ca edificatori princi-pali ai acestor cenoze, se remarcã: Gnapha-lium supinum, Luzula alpino-pilosa, Poaalpina. Prezenþa speciei Nardus stricta îngrupãrile cu Arenaria biflora, denotã tendinþade evoluþie cãtre Nardo – Gnapahalietum

supini Bartsch 1940. Stratul muscinal –în cenozele de altitudini mai mici de pesubstrat argilo-nisipos, se observã prezenþabriofitelor cu o acoperire mare: Polytrichumsexangulare.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Arenaria biflora. Specii caracteristice:Arenaria biflora, Soldanella pusilla. Altespecii importante: Gnaphalium supinum,Luzula alpino-pilosa, Saxifraga stellaris,Ranunculus crenatus, Sedum alpestre,Veronica alpina, Poa alpina, Nardus stricta.Specii endemice: Achillea schurii.

Literaturã selectivã: Voik 1976; Coldea1991; Coldea et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.


R6302Comunitãþi sud-est carpaticechionofile cu Polytricumsexangularis

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Vârful Gãrgãlãu, ªaua Ciºa-Omul,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 36.1111 Alpic acid mosssnow-patch communitiesEUNIS: E4.111 Alpic acid moss snow-patch communitiesAsociaþii vegetale: Polytrichetumsexangularis Br.-Bl. 1926.

* Încadrarea tipurilor de habitate nu este conformã cu semnificaþia clasei 63 din Clasificarea Palearcticã a Habitatelor.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 36.1113 Alpic acid cudweedsnow-patch communitiesEUNIS: E4.11 Boreo-alpine acidoclinesnow-patch grassland and herb habitatsAsociaþii vegetale: Arenarietum bifloraeVoik 1976.

2.6.3. Vegetaþie chionofilã (63)*

358


Piatra Albã, Cãldarea Bila). CarpaþiiMeridionali: Munþii Bucegi, Munþii Fãgãraº,Valea Sadului; în etajul alpin.

Suprafeþe: mici (1–4 m2), de ordinul la 1 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2150–2350 m. Clima:T = -0,6– -2,00C; P = 1450 mm. Relief: vãiglaciare umede ºi umbroase. Substrat:silicios. Soluri: litosoluri superficiale (0–5 cm), acide (pH = 4,8).

Structura: Habitat pionier, care sedezvoltã pe pietriºuri, din locuri continuuerodate de ºiroirea apelor ºi îndelungatacoperite de zãpadã. Stratul ierbos: aso-ciaþia reprezintã una din grupãrile alpinesãrace în specii, menþionãm: Salix herba-cea, Gnaphalium supinum ºi Arenariabiflora. Stratul muscinal se caracterizeazãprin specia silicicolã Polytrichum sexangu-lare, care, în Bucegi, creºte în exemplaremici ºi rãzleþe, lipsite de sporogoane. Seasociazã, frecvent, cu urmãtoarele briofite:Kiaeria starkei, Kiaeria falcata, Pholiacommutata, Pholia cuccullata, Polytrichumjuniperinum. Specia Polytrichum sexangu-lare alcãtuieºte o grupare pionierã ºi carecu greu evolueazã spre pâlcurile cu Salixherbacea, Primula minima sau Carexcurvula.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Polytrichum sexangulare. Specii caracte-ristice: Polytrichum sexangulare. Alte speciiimportante: Salix herbacea, Soldanellapusilla, Soldanella hungarica ssp. hunga-rica, Luzula alpino-pilosa, Gnaphaliumsupinum, Ranunculus crenatus, Plantagogentianoides, Carex pyrenaica, Poa deylii,Sedum alpestre, Cerastium cerastoides,Veronica alpine, Oligotrichum hercynicum,Anthelia juratzkana.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al. 1956;Puºcaru-Soroceanu et al. 1981; Coldea1990, 1991; Drãgulescu 1995; Coldea et al.1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R6303Comunitãþi sud-est carpaticechionofile cu Luzula alpino-pilosa

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (vârfurile Pietrosul Mare, BuhãescuMic, Momaia, Piatra Albã). CarpaþiiMeridionali: Munþii Retezat (vârfurileCustura, Peleaga, Gruniu, Pãpuºa, Bucura),Munþii Þarcu – Godeanu. Valea Sadului;în etajul subalpin.

Suprafeþe: mici, de ordinul a 1 ha.

Staþiuni: în care zãpada stagneazã timpîndelungat. Altitudine: 1900–2270 m. Clima:T = 0,0– -2,00C; P = 1300–1450 mm. Relief:pante moderate, grohotiºuri silicioaseînclinate, grohotiºuri semifixate. Substrat:silicios. Soluri: litosoluri superficiale, acide.

Structura: Habitat pionier chiono-petrofil,instalat pe terenuri unde staþioneazã maimult timp zãpada (zãcãtori de zãpadã).Stratul ierbos: prezenþa speciilor caracte-ristice: Ranunculus crenatus ºi Soldanellapusilla, au condus la desemnarea varianteiregionale retezaticum. Cercetãrile, efectuateîn alte masive muntoase ale lanþuluicarpatic, au scos în evidenþã cã grupãrileasemãnãtoare sunt rãspândite în etajulalpin, în majoritatea masivelor. Pe unelesuprafeþe se dezvoltã pajiºti încheiate,datoritã solului care, deºi este superficial,are totuºi un conþinut humic bogat, faptce permite existenþa speciilor de poacee:Poa alpina, Festuca picta, Poa deylii ºi

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 36.1114 Luzula spadiceasnow patch communitiesEUNIS: E4.113 Luzula spadicea snow patchcommunitiesAsociaþii vegetale: Luzuletum alpino-pilosaeBr.-Bl. 1926 (Syn.: Luzuletum spadicae Br.-Bl.1926 retezaticum Borza 1934).

359


Festuca supina. Stratul muscinal: menþio-nãm prezenþa speciilor: Polytrichumsexangulare, Kiaeria starkei, Kiaeriafalcata.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Luzula alpino-pilosa (L. spadicea). Speciicaracteristice: Luzula alpino-pilosa. Altespecii importante: Salix herbacea,Soldanella pusilla, Soldanella hungaricassp. hungarica, Epilobium anagallidi-folium, Gnaphalium supinum, Ranunculuscrenatus, Plantago gentianoides, Carexpyrenaica, Chrysanthemum alpinum,Nardus stricta, Saxifraga stellaris, Sedumalpestre, Veronica alpina, Poa deylii, Sedumalpestre, Cerastium cerastoides, Veronicaalpina. Specii endemice: Lychnis nivalis.

Literaturã selectivã: Borza 1934;Resmeriþã 1976; Coldea 1990; Drãgulescu1995; Coldea et al. 1997; Sanda et al.2001; Sanda 2002.


R6304Comunitãþi sud-est carpaticechionofile cu Ranunculuscrenatus ºi Soldanella pusilla

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (vârfurile Pietrosul, Ineu, Rebra,Anieº, Gãrgãlãu). Carpaþii Meridionali:Munþii Iezer-Pãpuºa, Munþii Retezat(Lacul Galeº, Bucura, Valea Slãveiului,Lacul Zãnoaga, Valea Pietrele, ObârºiaRadeºului, Mt. Buta, Zãnoaga), MunþiiFãgãraº (Valea ªerbotei), Munþii Þarcu –Godeanu; în etajele subalpin ºi alpin.


Staþiuni: Altitudine: 1850–2250 m. Clima:T = 0,7– -1,50C; P = 1300–1450 mm. Relief:terenuri microdepresionare, înzãpezitetimp îndelungat, versanþii adãpostiþi devânturi, circuri glaciare. Substrat: acid.Soluri: litosoluri superficiale (0–5 cm),acide (pH = 5,3), bogate în pietriº fin ºi cuun conþinut redus de materie organicã.

Structura: Habitat pionier, chiono-petrofil,ce se dezvoltã pe suprafeþe nu foarteîntinse (1–4 m2), fiind reprezentat de cenozecu caracter mezofil, care formeazãmozaicuri ºi complexe cu cenozele petro-file din ordinul Androsacetalia alpinae. Înstratul ierbos, specia Ranunculus crena-tus este dominantã, având o acoperire depânã la 40%. Dintre speciile diferenþiate,prezente în unele grupãri, menþionãm:Geum montanum, Ligusticum mutellina,Plantago gentianoides. În Munþii Rodnei,Soldanella pusilla este absentã, grupãrileau un caracter local dat de prezenþa specieiSoldanella hungarica ssp. hungarica, întimp ce în Carpaþii Meridionali, dominãSoldanella pusilla ºi Plantago gentianoides.În stratul muscinal menþionãm prezenþaspeciilor: Polytrichum sexangulare, Kiaeriafalcata, Anthelia juratzkana.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Ranunculus crenatus, Soldanella pusilla,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 36.1113 Alpic acidcudweed snow-patch communitiesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Soldanello pusillae –Ranunculetum crenati (Borza 1931)Boºcaiu 1971 (Syn.: Soldanello pusillae –Plantaginetum gentianoides Resmeriþã1976; Agrostetum alpinae – Gnaphalietumsupini Resmeriþã 1975) Soldanellohungaricae – Ranunculetum crenatiColdea 1985; (Syn.: Agrosteto alpinae –Ranunculetum crenati Resmeriþã 1975).

360


Soldanella hungarica ssp. hungarica.Specii caracteristice: Soldanella pusilla,Soldanella hungarica ssp. hungarica,Polytrichum sexangulare. Alte speciiimportante: Salix herbacea, Arenariabiflora, Luzula alpino-pilosa, Gnaphaliumsupinum, Primula minima, Nardus stricta,Chrysosplenium alpinum, Carex pyre-naica, Chrysanthemum alpinum, Geummontanum, Sedum alpestre, Cerastiumcerastoides.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Resmeriþã 1976; Voik 1976; Alexiu1998; Coldea et al. 1997; Sanda et al.2001; Sanda 2002; Mihãilescu S. 2005(ined.).

Redactat: Simona Mihãilescu.Comunitate chionofilã cu Ranunculus crenatus ºi

Primula minima

Vegetaþie chionofilã carpaticã cu Ranunculus crenatus

361


R6305Comunitãþi sud-est carpaticechionofile cu Gnaphaliumsupinum ºi Nardus stricta

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Piciorul Galaþiului, CãldareaGãrgãlãului, vârfurile Anieº, Corongiº).Carpaþii Meridionali: Munþii Retezat(Zãnoaga, Bucura, Tãul Negru); în etajelesubalpin ºi alpin inferior.

Suprafeþe: mici, de ordinul 1–10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1660–2100 m. Clima:T = 1,5– -0,60C; P = 1200–1400 mm. Relief:cãldãri glaciare. Substrat: silicios, argilo-nisipos. Soluri: litosoluri superficiale.

Structura: Habitat chionofil. În stratulierbos, menþionãm prezenþa specieidiferenþiale daco-balcanice Potentillaternata care duce la deosebirea dintrecenozele din Alpi ºi a celor din Carpaþiiromâneºti (Munþii Rodnei, Munþii Retezat).Deºi, în primele faze ale colonizãrii, rolulprincipal îl deþine Gnaphalium supinum,specia Nardus stricta se înmulþeºte verti-ginos ºi reconstituie nardetele iniþiale,îndepãrtate prin denudarea solului. Înstratul muscinal menþionãm prezenþaspeciilor: Polytrichum sexangulare, Antheliajuratzkana, Kiaeria starkei.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Nardus stricta, Gnaphalium supinum. Speciicaracteristice: Nardus stricta, Gnaphaliumsupinum. Alte specii importante: Solda-nella pusilla, Soldanella hungarica ssp.hungarica, Poa supina, Luzula alpino-pilosa, Ranunculus crenatus, Plantagogentianoides, Sedum alpestre, Cerastiumcerastoides, Veronica alpina.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1970;Resmeriþã 1976; Coldea 1990; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.


R6306Comunitãþi sud-est carpaticechionofile cu Poa supina ºiCerastium cerastoides

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (ªaua Anieºului, Cãldarea Bila,vârfurile Ineu, Galaþiul, Corongiº, Rebra).Carpaþii Meridionali: Munþii Iezer-Pãpuºa,Munþii Retezat (Albele, Drãgãºanu, Piule),Munþii Þarcu-Godeanu; în etajul subalpin.

Suprafeþe: mici, de ordinul a 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1730–2050 m. Clima:T = 2,0– -0,50C; P = 1250–1425 mm.Relief: microdepresiuni, niºe de nivaþiecu mãciniºuri de roci. Substrat: diferit.Soluri: litosoluri superficiale.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 36.1113 Alpic acidcudweed snow-patch communitiesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Poo supinae – Cerastie-tum cerastoides (Söry 1954) Oberd. 1957;Poo supinae – Cerastietum cerastoideschrysosplenietosum alpinae Coldea 1985.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 36.1113 Alpic acid cudweedsnow-patch communitiesEUNIS: E4.112 Alpic acid cudweed snow-patch communitiesAsociaþii vegetale: Nardo – Gnaphalietumsupini Bartsch 1940 (Syn.: Nardo-Geetummontani Boºcaiu 1970).

362


Structura: Habitat pionier chiono-petrofil,cu caracter mezo-higrofil. În stratulierbos, speciile caracteristice ºi edifica-toare Cerastium cerastoides ºi Poasupina, pot realiza acoperiri de la 30pânã la 75%. Sunt bine reprezentatespeciile caracteristice pentru Salicion ºiSalicetea herbacea, respectiv: Gnapha-lium supinum, Sedum alpestre, Veronicaalpina. În stratul muscinal, menþionãmprezenþa speciilor: Polytrichum sexangu-lare, Kiaeria starkei, Oligotrichum hercy-nicum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Poa supina, Cerastium cerastoides. Speciicaracteristice: Poa supina, Cerastium

cerastoides. Alte specii importante: Chry-sosplenium alpinum, Saxifraga stellaris,Epilobium anagallidifolium, Soldanellapusilla, Luzula alpino-pilosa, Nardusstricta, Gnaphalium supinum, Plantagogentianoides, Salix herbacea, Carexpyrenaica, Chrysanthemum alpinum,Primula minima, Soldanella hungaricassp. hungarica, Geum montanum,Sedum alpestre, Taraxacum alpinum,Alchemilla glaucescens, Nardus stricta.Specii endemice: Silene nivalis.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Resmeriþã 1976; Coldea 1985; 1993;Alexiu 1998; Coldea et al. 1997; Sandaet al. 2001; Sanda 2002.


363


R6401Pajiºti panonice deCorynephorum canescens ºiFestuca vaginata

Rãspândire: Nisipurile continentale dinvestul þãrii: Criºana, Banat.

Suprafeþe: 15–50 ha în împrejurimilelocalitãþii Carei. Din Banat a fost semna-latã de pe Ostrovul Moldova Veche(Morariu et Danciu 1973).

Staþiuni: Altitudine: 100–250 m. Clima: T = 11–9,50C; P = 600–700 mm; Relief:teren plan sau cu denivelãri, dune nisi-poase. Roci: nisipuri continentale, iar peOstrovul Moldova Veche nisipuri aluviale.Solul: nisipuri nefixate sau în curs defixare, cu slabe acumulãri de materialorganic ºi neutre pânã la slab acide, dinpunct de vedere chimic.

Structura: Vegetaþia este slab încheiatãdatoritã faptului cã nisipurile sunt, periodic,spulberate de vânt. Speciile cele maifrecvente sunt: Corynephorus canescens,Festuca vaginata, Koeleria glauca, Onosmaarenarium, Anthemis ruthenica, Scabiosaargentea, Erysimum diffusum, Carex

supina, Mollugo cerviana, Dianthus ponte-derae, Alyssum montanum.

Valoare conservativã: foarte mare, fito-cenozele, din Banat (Ostrovul MoldovaVeche) ºi Oltenia, au în structura lorspecia Colchicum arenarium (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Festuca vaginata, Corynephoruscanescens, Koeleria glauca. Speciicaracteristice: Festuca vaginata, Coryne-phorus canescens, Koeleria glauca. Altespecii importante: Colchicum arenarium,Onosma arenarium, Scabiosa argentea,Dianthus pontederae, Carex supina,Euphorbia seguerana, Hieracium echioi-des, Alyssum montanum ssp. gmelini.Specii rare: Pulsatilla pratensis ssp.hungarica, Spergula pentandra.

Literaturã selectivã: Karacsonyi 1979;Popescu, Sanda, Doltu 1980; Sanda,Popescu, Stancu 2001.


R6402Pajiºti ponto-sarmatice de Festucabeckeri ºi Dianthus polymorphus

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 64.725 Pontic dune closedgrasslandsEUNIS: E1.2G Ponto-sarmatic sand steppesAsociaþii vegetale: Festucetum beckeriPopescu et Sanda (1976) 1997 (Syn.:Festucetum vaginatae subas. arenicolumPopescu et Sanda (1976) 1979).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6260*Pannonic sandsteppesEMERALD: –CORINE: 64.11 Inland dune pioneergrasslandPAL.HAB: 64.715 Pannonic dune closedgrosslandsEUNIS: E1.2F22 Pannonic acidophilesand fescue steppesAsociaþii vegetale: Festuco vaginatae –Corynephoretum Soó 1935.

2.6.4. Dune de nisip continentale (64)

364


Rãspândire: Judeþul Galaþi (HanuConachi), Delta Dunãrii (Letea).

Suprafeþe: Judeþul Galaþi 5–6 ha, DeltaDunãrii 10–15 ha.

Staþiuni: Altitudine: 10–250 m; Clima: T = 11,5–90C; P = 350–600 mm. Relief:teren plan, cu mici denivelãri realizate dedunele de nisip. Roci: nisipuri pe substratde pietriº ºi de terenuri aluviale. Soluri:nisipuri nefixate, pânã la nisipuri fixate,cu acumulãri de material organic.

Structura: Densitatea micã a plantelorface ca acoperirea pe dunele în curs defixare sã fie de circa 50%. Specii mai repre-zentative sunt: Secale sylvestris, Stipabotrysthenica, Scabiosa argentea, Festucabeckeri, Euphorbia seguierana, Achilleaochroleuca, Bromus tectorum, Aperamaritima, Medicago falcata, Gypsophilaperfoliata, Polygonum arenarium. Toateaceste specii realizeazã etajul superior careatinge 30–35 cm. Speciile mai scunde, cealcãtuiesc al doilea etaj, sunt reprezentateprin: Kochia laniflora, Mollugo cerviana,Viola hymetia, Plantago arenaria, Sileneconica.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca beckeri ssp. arenicola. Speciilecaracteristice: Festuca beckeri ssp. areni-cola, Carex colchica. Alte specii importante:Gypsophila paniculata, Ephedra dista-chya, Silene thymifolia, Thymelaea passe-rina, Dianthus polymorphus, Medicagofalcata, Stachys patula, Centaurea are-naria, Astragalus virgatus, Koeleria glauca,Asperula setulosa, Scabiosa argentea,Tragopogon floccosus, Syrenia montana,Onobrychis arenaria, Fumana procumbens.Specii rare: Ephedra distachya, Fumanaprocumbens, Syrenia montana.

Literaturã selectivã: Mititelu et al. 1973;Popescu, Sanda 1976.


R6403Pajiºti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cuMollugo cerviana

Rãspândire: Nisipurile continentale, dinsudul ºi estul þãrii: Din Oltenia: Pisculeþ,Izvoarele, Balta Verde; Hanu Conachi(jud. Galaþi).


Staþiuni: Altitudine: 80–100 m. Clima: T = 11–9,50C; P = 600–700 mm; Relief:teren plan sau cu denivelãri, dune nisi-poase. Roci: dune nisipoase continentale.Solul: nisipuri nefixate sau în curs defixare, cu slabe acumulãri de materialorganic ºi neutre pânã la slab acide, dinpunct de vedere chimic.

Structura: Vegetaþia este slab încheiatã,datoritã faptului cã nisipurile sunt periodicspulberate de vânt. Speciile cele maifrecvente sunt: Silene conica, Veronicapraecox, Helichrysum arenarium, Kochialaniflora, Astragalus virgatus, Polygonumarenarium, Tribulus terrestis, Syrenia cana.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Mollugo cerviana. Specii caracteristice:Mollugo cerviana, Koeleria glauca. Altespecii importante: Silene conica, Helichry-sum arenarium, Kochia laniflora, Astra-galus virgatus, Polygonum arenarium,Syrenia cana, Anthemis ruthenica. În

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 64.12 Inland dune siliceousgrasslandPAL.HAB: 64.723 Pontic dune pioneergrasslandsEUNIS: E1.2G Ponto-sarmatic sand steppesAsociaþii vegetale: Mollugietum cervianaeBorza 1963.

365


curbura Dunãrii (Calafat) sunt semnalatespeciile: Corispermum nitidum, Violakitaibeliana, Centaurea arenaria, Trago-pogon floccosus, Carex liparocarpos,Astragalus onobrychis, Achillea ochro-leuca, Secale sylvestre, Bromus tectorum,Plantago arenaria.

Literaturã selectivã: Borza 1963; Popescu,Sanda, Doltu 1980; Sanda, Popescu,Stancu 2001.


R6404Pajiºti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cuPlantago arenaria

Rãspândire: Pe toate nisipurile conti-nentale (Oltenia, Moldova de sud – HanulConachi) ºi maritime.

Suprafeþe: 30-40 ha.

Staþiuni: Altitudine: 5–80 m. Clima: T = 110C; P = 450–600 mm. Relief: terenplan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuricontinentale ºi maritime. Solul: nisipuri nefi-xate sau în curs de fixare, neutre pânã laslab acide.

Structura: Vegetaþia este slab încheiatã,datoritã faptului cã nisipurile sunt, periodic,

spulberate de vânt. Habitatul este prezentla partea inferioarã a dunelor ºi în interdu-nele semifixate. Speciile cele mai frecventesunt: Plantago arenaria, Kochia laniflora,Bromus tectorum, Viola kitaibeliana, Poly-gonum arenarium, Achillea ochroleuca.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Plantago arenaria. Specii caracteristice:Plantago arenaria, Achillea ochroleuca.Alte specii importante: Tragus racemosus,Apera maritima, Polygonum arenarium,Gypsophila perfoliata, Corispermummarschallii, Corispermum nitidum, Erigeroncanadensis, Euphorbia seguierana,Centaurea arenaria, Scabiosa argentea,Chondrilla juncea, Tribulus terrestris,Peucedanum arenarium, Silene otitesssp. parviflora, Erysimum diffusum,Silene borysthenica.

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda,Doltu 1980; Sanda, Popescu, Stancu 2001.


R6405Pajiºti ponto-panonice pe dune continentale nefixate cuBromus tectorum

Rãspândire: Pe toate nisipurile conti-nentale: Oltenia (Dãbuleni, Calafat),

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6260*Pannonic sandsteppesEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 64.715 Pannonic dune closedgrasslands; 34.A2111 Western Ponticsand pioneer grass swardsEUNIS: E1.2F22 Pannonic acidophilesand fescue steppesAsociaþii vegetale: Brometum tectorumBojko 1934.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6260*Pannonic sandsteppesEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 64.715 Pannonic dune closedgrasslands; 34.A2112 Western Ponticsand pioneer forb swardsEUNIS: E1.2G Ponto-sarmatic sand steppesAsociaþii vegetale: Plantaginetumarenariae (Buia et al. 1960) Popescu,Sanda 1987.

366


Moldova (Hanul Conachi) ºi Dobrogea(Delta Dunãrii).

Suprafeþe: aproximativ 40–50 ha.

Staþiuni: Altitudine: 5–150 m. Clima: T = 9,5–110C; P = 400–550 mm; Relief:teren plan cu dune nisipoase. Substrat:nisipuri continentale. Solul: nisipuri nefi-xate sau în curs de fixare, neutre pânã laslab acide.

Structura: Fitocenoze alcãtuite, în cea maimare parte, din specii anuale, vernale,care folosesc umiditatea nisipului dintimpul primãverii. Principalele specii compo-nente sunt: Bromus tectorum, Kochialaniflora, Tragus racemosus, Plantagoarenaria, Polygonum arenarium, Silene

conica, Secale sylvestre, Corispermumnitidum, Scabiosa ochroleuca.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Bromus tectorum, Secale sylvestre.Specii caracteristice: Bromus tectorumSecale sylvestre. Alte specii importante:Gypsophila paniculata, Tragus racemosus,Polygonum arenarium, Corispermummarschallii, Silene conica, Corispermum niti-dum, Viola hymettia, Scabiosa ochroleuca.

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda,Doltu 1980; Popescu et al. 1997; Sanda,Popescu, Stancu 2001.


367


R6501Peºteri

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, Carpaþii Occidentale, Dobrogea(Movile).

Staþiuni: Altitudini: diferite, de la 5–1500 m.Substrat: predominant calcaros.

Structura: „Flora” subteranã, datoritãabsenþei luminii, procariotele din regnulMonera (reprezentat de bacterii) ºi euca-riotele din regnurile: Fungi (reprezentatde ciuperci), Protista (reprezentat de alge)ºi Plantae (reprezentat de muºchi) suntincomparabil mai puþin diversificate decâteucariotele din regnul Animalia.

Valoare conservativã: foarte mare, înspecial prin speciile de lilieci menþionateîn DH2.

Compoziþie floristicã ºi faunisticã:Bacterii: existã puþine lucrãri publicate.Menþionãm: studiul microbiologic al PeºteriiTopolniþa, bacteriile nitrificante din Gheþarulde la Scãriºoara, tiobacteriile chemosinte-tizante din Peºtera de la Movile. Ciupercile:existã puþine studii efectuate, a fost

studiatã flora Laboulbeniale (Ascomycete)din peºterile din România. Algele: au fostmenþionate 50 de specii de alge caverni-cole, în special din Banat ºi specii de algecavernicole din Oltenia. Muºchii: prezenþila intrarea în mai multe peºteri. Faunasubteranã. Se cunosc circa 250 de speciitroglobionte, majoritatea endemice, cuarealul redus la câteva peºteri, uneori launa singurã.

Literaturã selectivã: Cristea et Nagy-Toth1983; Cristea 1983; Lascu, 1989; Sârbuet Popa, 1992; Lascu &, 1993; Decu andJuberthie, 1994; Negrea et al. 2004.

Portal de intrare în peºterã

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8310 Caves not open tothe publicEMERALD: !65 CavesCORINE: 65 CavesPAL.HAB 1999: 65 Caves (inclusiv 65.4411Dobrogean hydro-thermal sulphur caves)EUNIS: –Asociaþii vegetale: –

2.6.5. Peºteri (65)

368

R8701Comunitãþi antropice din lungulcãilor de comunicaþie cuCephalaria transsilvanica,Leonurus marrubiastrum, Nepetacataria ºi Marrubium vulgare

Rãspândire: În lungul drumurilor ºi alcãilor ferate din toatã þara, dar mai alesîn sudul ºi estul þãrii (Banat, Oltenia,Muntenia, Dobrogea, Moldova).

Suprafeþe: Ocupã fâºii relativ îngustedar pe lungimi de zeci sau sute de km, înlungul cãilor de comunicaþii.

Staþiuni: Altitudine: de la nivelul mãrii pânãîn zona montanã; Clima: T = 11,0–5,00C;P = 450–1000 mm. Relief: teren plan, talu-zurile din lungul cãilor de comunicaþii. Roci:pietriºuri, nisipuri, materiale care au servitla construcþia drumurilor ºi terasamentuluicãilor ferate.

Structura: Majoritatea plantelor caracte-ristice acestor fitocenoze sunt înalte de

peste 50–60 cm ºi realizeazã o acoperirede 70–80%. Speciile mai frecvent întâlnitesunt: Artemisia vulgaris, Agropyron repens,Carduus acanthoides, Cirsium arvense,Conium maculatum, Leonurus cardiaca,Verbena officinalis, Ballota nigra. Etajulinferior este mai slab reprezentat, fiindalcãtuit din speciile, Eragrostis minor, E.pilosa, Cynodon dactylon, Taraxacum offici-nale, Geum urbanum, Glechoma hede-racea, Capsella bursa pastoris, Cardariadraba.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Cephalaria transsilvanica, Agropyronrepens, Conium maculatum. Specii caracte-ristice: Cephalaria transsilvanica, Cynodondactylon Leonurus cardiaca, Nepeta cata-ria. Alte specii importante: Convolvulusarvensis, Cardaria draba, Verbena offici-nalis, Daucus carota.

Literaturã selectivã: Coroi et Coroi 1998;Sanda, Popescu, Stancu 2001.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 87.2 Ruderal communitiesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Dauco – Cephalarietumtranssilvanicae M. et Ana; Maria Coroi1998, Convolvulo – Agropyretum repentisFelföldy 1943.

2.7.1. Comunitãþi ruderale (87)

2.7. TERENURI AGRICOLE ºI PEISAJE

ARTIFICIALE (8)

369

2.7. Terenuri agricole ºi peisaje artificiale (8)

R8702Comunitãþi antropice cuOnopordum acanthium, Carduusnutans ºi Centaurea calcitrapa

Rãspândire: Islazurile din toatã þara dar,cu precãdere, în Oltenia, Muntenia,Dobrogea ºi Moldova.

Suprafeþe: de la 0,5–4 ha.

Staþiuni: terenuri plane, pante uºor încli-nate la altitudine de la 50–350 (450) m;Clima: T = 10,5–90C; P = 450–600 mm.Roci: depozite loessoide. Soluri: cerno-ziomuri, uneori slab sãrãturate, cu acumu-lãri de materiale organice în descompunere.

Structura: Onopordon acanthium, O. tauri-cum, Carduus nutans, C. hamulosus,Cirsium lanceolatum, Verbascum thapsus,realizeazã etajul superior ce depãºeºte1,5 m înãlþime ºi acoperirea de 70–80%.Densitatea mare a acestor plante facedificilã instalarea speciilor de talie micã,de aceea sunt puþine specii în stratul infe-rior dintre care mai reprezentative sunt:Malva sylvestris, Verbena officinalis,Marrubium praecox, Ballota nigra,Artemisia absinthium, Arctium lappa.


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Carduus nutans, Onopordumacanthium, O. tauricum. Specii caracte-ristice: Onopordum acanthium, O. tauri-

cum, Carduus nutans, C. acanthoides.Alte specii importante: Arctium lappa,Chamomilla recutita, Descurania sophia,Stellaria media, Chenopodium album,Agropyron repens, Lolium perenne,Centaurea calcitrapa, C. solstitialis,Artemisia vulgaris, Verbascum thapsus,Cirsium lanceolatum.

Literaturã selectivã: Drãgulescu 1995;Morariu 1967; Sanda, Popescu, Stancu2001.


R8703Comunitãþi antropice cu Agropyronrepens, Arctium lappa, Artemisiaannua ºi Ballota nigra

Rãspândire: Pe terenurile nelucrate dintoatã þara dar mai ales în regiunile dinsud ºi est.

Suprafeþe: Toate terenurile rãmase nelu-crate (zeci de ha).

Staþiuni: Altitudine: 80–350 m; Clima: T = 10,5–9,50C; P = 450–650 mm; Roci:depozite lutoase, loessuri, nisipuri aluviale.Soluri: cernoziomuri, soluri nisipo-lutoase,deficitare în umiditate.

Structura: Speciile nitrofile mai frecventîntâlnite sunt: Sisymbrium loeselii, Descu-rania sophia, Agropyron repens, Datura

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 87.2. Ruderal communitiesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Arctio – Ballotetumnigrae (Felföldy 1942) Morariu 1943,Balloto – Malvetum sylvestris Gutté 1966,Artemisietum annuae Morariu 1943.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 87.2 Ruderal communitiesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Onopordetum acanthiiBr.Bl. et al. 1936; Carduetum nutantisSãvul. 1927, Morariu 1943, Carduetumhamulosi Floriþa Diaconescu 1978.

370


stramonium, Artemisia annua, Capsellabursa pastoris, Malva sylvestris, Ballotanigra, Geum urbanum, Cirsium lanceola-tum, C. arvense, Conium maculatum,Leonurus cardiaca, Chelidonium majus.Aceste plante de 30–40 cm înãlþime reali-zeazã o acoperire de 75–80% împiedicândinstalarea plantelor mai scunde cum sunt:Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonumaviculare, Atriplex tatrica, Amaranthuscrispus, Geranium pusillum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Malva sylvestris, Artemisia annua, Ballotanigra, Arctium lappa, Conium maculatum.Specii caracteristice: Malva sylvestris,Ballota nigra, Artemisia annua, Arctiumlappa. Alte specii importante: Descurainiasophia, Datura stramonium, Solanumnigrum, Chenopodium album, Solidagocanadensis, Amaranthus retroflexus,Agropyron repens, Leonurus cardiaca,Verbena officinalis.

Literaturã selectivã: Morariu 1943.


R8704Comunitãþi antropice cuPolygonum aviculare, Loliumperenne, Sclerochloa dura ºiPlantago major

Rãspândire: Terenuri virane, margini dedrum, cãrãri, curþi, în toatã þara.


Staþiuni: Altitudine de la nivelul mãrii pânãla 500–600 m, în zona colinarã; Clima: T = 11–8,50C; P = 500–800 mm; Relief:terenuri plane, pante uºor înclinate cuexpoziþie sudicã, esticã ºi vesticã. Soluri:nisipoase ºi luto-nisipoase bogate însubstanþe organice în descompunere,deficitare în umiditate în timpul verii.

Structura: Majoritatea plantelor compo-nente sunt de talie micã, dar se pot separadouã straturi: cel superior este realizatde speciile: Lolium perenne, Lepidiumruderale, Matricaria perforata, Chamomillarecutita, Hordeum murinum, Malva pusilla,Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor.Etajul inferior este alcãtuit din speciirepente sau cu tulpina foarte redusã cumsunt: Amaranthus crispus, Euclidium syria-cum, Poa annua, Polygonum aviculare,Sagina procumbens. În cadrul acestorfitocenoze pot fi semnalate ºi specii debriofite ruderale ca: Bryum argenteum ºiSyntrichia ruralis.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Poa annua, Polygonum aviculare, Plantagomajor, Sclerochloa dura, Lolium perenne.Specii caracteristice: Plantago major, Poly-gonum aviculare, Euclidium syriacum,Sclerochloa dura. Alte specii importante:Trifolium repens, Taraxacum officinale,Hordeum murinum, Matricaria perforata,Chamomilla recutita, Malva pusilla,Eragrostis minor.

Literaturã selectivã: Morariu 1967; Sanda,Popescu, Stancu 2001.


Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 87.2 Ruderal communitiesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Lolio – Plantaginetumnajoris (Linkola 1921) Berger 1950,Sclerochloo – Polygonetum avicularis(Gams 1927) Soó 1940.

371


R8705Comunitãþi vest-pontice cu Petuniaparviflora ºi Solanum retroflexus

Rãspândire: Delta Dunãrii (Letea,Caraorman, Sf. Gheorghe).

Suprafeþe: Între 500 m2 ºi 4–5 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m; Clima: T = 11–10,50C; P = 400–500 mm. Relief: teren plan,cu foarte mici denivelãri (microdepresiuniºi ridicãturi de teren), puternic însorite.Roci: nisipuri maritime. Soluri: nisipurifixate sau în curs de fixare, bãtãtorite, ºisãrãturate, periodic bãltite dar uscate întimpul verii.

Structura: Vegetaþia este unistratificatãºi este compusã din: Heliotropium curassa-vicum, Petunia parviflora, Polygonum ruri-vagum, Amaranthus deflexus, Amaranthuscrispus, Chenopodium ambrosioides,Solanum retroflexus, Atriplex hastata,Lepidium latifolium, Chamomilla recutita.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Petunia parviflora, Heliotropium curassa-vicum, Coronopus didymus, Lepidiumlatifolium. Specii caracteristice adventive

(neofite) cu rãspândire micã în flora þãrii,care dau nota caracteristicã acestui tipde vegetaþie, sunt: Heliotropium curassa-vicum, Petunia parviflora, Solanum triflo-rum, Coronopus didymus. Alte speciiimportante: Chenopodium glaucum, Atriplexhastata, Cynodon dactylon, Artemisiaannua, Trifolium fragiferum.

Literaturã selectivã: Dihoru, Negrean1975; Dihoru, Negrean 1976; Popescu,Sanda 1976; Sanda, Popescu, Stancu2001.


R8706Comunitãþi sud-est carpatice cuCalamagrostis arundinacea,Epilobium angustifolium ºiAtropa belladonna

Rãspândire: Carpaþii Meridionali (Bucegi,Bârsei, Piatra Craiului, Sebeºului, Siriu),Munþii Apuseni, Carpaþii Orientali (Cãlimani,Hãºmaº).

Suprafeþe: Zeci de ha, în parchete.

Staþiuni: Altitudine: 650–850 m; Clima: T = 7–60C; P = 800–900 mm. Relief:

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: –EUNIS: –Asociaþii vegetale: Digitalo-Calama-grostietum arundinaceae Oberd. 1957,Epilobietum angustifolii Rübel 1930 emend.Oberd. 1973, Atropetum bella-donnae(Br.-Bl. 1930) Tx. 1950.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 87.2 Ruderal communitiesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Heliotropiocurassavicae – Petunietum parvifloraeDihoru et Negrean 1975 emend.Popescu et Sanda 2001; Lepidietumlatifolii Floriþa Diaconescu 1978.

versanþi slab pânã la mediu înclinaþi, cuexpoziþie sudicã ºi sud-esticã. Roci: ºisturicristaline, roci vulcanice (în Cãlimani).Soluri: districambosoluri, superficiale ºicu reacþie acidã.

Structura: Speciile edificatoare suntplante de talie mare, care ocupã rapidterenurile despãdurite. Dintre cele maireprezentative, menþionãm: Calamagrostisarundinacea, Epilobium angustifolium,Epilobium collinum, Aruncus dioicus,Snecio fuchsii, Digitalis grandiflora, Doro-nicum austriacum. De asemenea, suntprezente speciile de talie micã ºi mijlocie,dintre care cele mai frecvente sunt:Leucanthemum waldsteinii, Silene heu-ffelii, Luzula sylvatica, L. forsteri, Gnapha-lium sylvaticum.


Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Calamagrostis arundinacea, Epilobiumangustifolium, Atropa belladonna, Digi-talis grandiflora, Senecio fuchsii. Speciicaracteristice: Calamagrostis arundimacea,Epilobium angustifolium, Atropa bella-donna, Digitalis grandiflora. Alte speciiimportante: Gnaphalium sylvaticum, Violacanina ssp. montana, Hypericum hirsutum,Stachys sylvatica, Eupatorium canna-binum, Solidago virgaurea, Fragaria vesca,Luzula luzuloides, Achillea distans,Campanula persicifolia, Galeopsisspeciosa.

Literaturã selectivã: Morariu, Spiridon1975; Oroian 1998; Sanda, Popescu,Stancu 2001.


R8707Comunitãþi sud-est carpatice cuPoa supina

Rãspândire: Etajele montan inferior ºimijlociu al Carpaþilor Orientali, Meridionaliºi Munþii Apuseni.

Suprafeþe: Sub formã de vetre, de la500–1000 m² pânã la 2–3 ha.

Staþiuni: Altitudine: 600–1000 m. Climã:T = 7–50C; P = 800–1000 mm. Relief: vãimontane, versanþi moderat înclinaþi, pla-touri. Roci: grohotiºuri, bolovãniºuri. Soluri:coluvionale în formare, umede ºi fertile,foarte bogate în substanþe organice, îndescompunere.

Structura: Etajul superior este alcãtuitdin specii înalte de peste 1 m, dintre caremenþionãm: Veratrum album, Urtica dioica,Rumesx alpinus, R. arifolius, Chaero-phyllum aromaticum, Aconitum toxicum,Heracleum palmatum, Scrophularianodosa, Polygonum bistorta, Doronicumaustriacum. Etajul inferior este realizatde plante scunde, cum sunt: Poa supina,Stellaria nemorum, S. media, Alchemillahybrida, Trifolium pratense, T. repens,Geranium sylvaticum. În locurile maiuscate apar: Capsella bursa-pastoris,Sagina procumbens precum ºi plante

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: –EUNIS: –Asociaþii vegetale: Poëtum supinae(Oberd. 1957) Brun-Holl 1962 emend.Gutte 1969.

372


373


caracteristice pajiºtilor din împrejurimicu: Festuca rubra, Taraxacum officinale,Phleum alpinum, Deschampsia caespitosa.


Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Rumex alpinus, Poa supina,Veratrum album. Speciile caracteristice:Poa supina, Polygonum bistorta. Altespecii importante: Geranium sylvaticum,Stellaria media, Heracleum palmatum,

Astrantia major, Chaerophyllum hirsutum,Doronicum austriacum, Achillea distans,Solidago virgaurea, Prunella vulgaris, Vero-nica serpyllifolia, Rumex acetosa, Capsellabursa-pastoris, Geum montanum.

Literaturã selectivã: Buia et al. 1962;Beldie 1967; Drãgulescu 1995; Morariu1967; Puºcaru-Soroceanu et al. 1963;Sanda, Popescu, Barabaº 1997.


Rumex alpinus în comunitãþi antropice

477

ALEXIU V., 1996, Aconitetum taurici Borza 1934în Masivul Iezer-Pãpuºa. Naturalia. Stud. ºiCerc. Piteºti, 1: 115–118.

ALEXIU V., 1998, Vegetaþia Masivului Iezer-Pãpuºa. Studiu fitocenologic. Ed. Cultura,Piteºti, 362 p.

ANDREI M., 1963, Asociaþia de Festucaamethystina din Munþii Ciucului. Comunic.Acad. R.P.R. 13(6): 541–550.

ANDREI M., POPESCU A., 1967, Aspecte dinvegetaþia Culmii Pricopan ºi împrejurimi.Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureºti, 19(3): 247–263.

ANDREI M., ªERBÃNESCU G., 1965, Contribuþiila cunoaºterea florei ºi vegetaþiei de la LaculSãrat-Brãila. Analele Univ. Bucureºti, Seriaªti. Nat. 14: 65-80.

ANIÞEI L., 2001, Flora ºi vegetaþia bazinului Bahlui(Jud. Iaºi). Tezã de doctorat. Universitatea„Al.I. Cuza” Iaºi.

ARCUº M. 1998, Flora vascularã ºi vegetaþiarezervaþiilor forestiere din sudul Dobrogei:Esechioi, Canaraua Fetii, Dumbrãveni ºiHagieni. Rezumatul tezei de doctorat.Universitatea „Al.I. Cuza” Iaºi.

ARDELEAN A., 1981, Myricario-EpilobietumAich. 33 în valea Criºului Alb. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 111–115.

BELDIE A., DIHORU G., 1967, Asociaþiilevegetale din Carpaþii României. Comunic. deBot., Soc. ªti. Nat. Geogr. 6: 133–238.

BELDIE A.. 1956, Rezervaþia naturalã „Bucegi”.Ocrot. Nat. Med. Înconj., Bucureºti, 2: 31–63.

BELDIE A.., 1967, Flora ºi vegetaþia munþilor Bucegi,Ed. Acad. R.S.R. Bucureºti.

BORHIDI A., 1958, Gypsophilion petraeae Foed.nova et contribution á la végétation du montCeahlãu (Carpathes Orientales). Acta Bot.Hung., Budapest, 4 (3–4): 211–231.

BORHIDI A., 1971, Die Zönologie der Fichtenwäldervon Ost-und Südcarpaten. Acta Bot. Hung.,Budapest, 17 (3–4): 287–319.

BORZA A., 1934, Studii fitosociologice în MunþiiRetezatului. Bul. Grãd. Bot ºi al Muz. Bot.Cluj, Cluj-Napoca, 14 (1–2): 1–84.

BORZA A., 1959, Flora ºi vegetaþia vãii Sebeºului.Ed. Acad. R.P.R., Bucureºti, 326 p.

BORZA A., 1966, Cercetãri asupra florei ºi vege-taþiei din Câmpia Românã. I. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 2: 141–162.

BORZA A., 1946, Vegetaþia muntelui Semenicdin Banat. Bul. Grãd. Bot ºi al Muz. Bot. Cluj,Cluj-Napoca, 26 (1–2): 24–53.

BORZA A., 1958, Contribuþii la flora ºi vegetaþiadin rãsãritul României. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 127–158.

BORZA A., 1963, Fitocenoze specifice pentruþara noastrã. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti,1961–1962, Fasc. 2, 779–784.

BORZA A., RAÞIU F., 1974, Zönosen mit Betulahumilis Schrank. Acta Bot. Horti Buc.,Bucureºti, 289–293.

BOªCAIU M., BOªCAIU N., EHRENDORFER F.,1997–1998, The Cerastium alpinum group(Caryophyllaceae) in the SouthEasternCarpathians. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, II: 1–37.

BOªCAIU N., 1965, Cercetãri fitocenologice asupraasociaþiei Peucedano (rocheliani) – Moli-nietum coerulae din Banat ºi Þara Haþegului.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 164–251.

BOªCAIU N., 1966, Vegetaþia acvaticã ºi palustrãdin împrejurimile oraºului Lugoj. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 2: 69–80.

BOªCAIU N., 1970, Pajiºti din alianþa Cynosuriondin munþii Banatului. Stud. ºi Cerc. Biol.,Seria Bot. Bucureºti, 22 (5): 363–370.

BOªCAIU N., 1971, Flora ºi vegetaþia munþilorÞarcu, Godeanu ºi Cernei. Ed. Acad.R.S.R.Bucureºti, 494 p.

BOªCAIU N., 1971, Vegetaþia fontinalã din munþiiÞarcu, Godeanu ºi Cernei. Stud. ºi Comunic.ªti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 123–133.

BOªCAIU N., 1972, Pajiºti xerice (Festuco-Brometea Br.-Bl. 1943) din depresiuneaCaransebeº-Mehadia. Acta Bot. Horti Buc.,Bucureºti, 1970–1971: 449–468.

BOªCAIU N., 1975, Aspecte de vegetaþie dinrezervaþia dunelor maritime de la Agigea.Stud. ºi Comunic. ªti. Nat. Muz. Brukenthal,Sibiu, 18: 81–93.

BOªCAIU N., GERGELY I., CODREANU V.,RAÞIU O., MICLE F., 1966, Flora ºi vegetaþiarezervaþiei naturale Defileul Criºului Repede.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 1: 167–258.

BOªCAIU N., LUNGU L., SEGHEDIN T., 1978,Cercetãri sintaxonomice în rezervaþiabotanicã Ponoare-Bosani (jud. Suceava).Variaþiile ariei minime ºi indicatori informa-þionali într-o serie de asociaþii imbricate.Stud. ºi Comunic. de Ocrot. Nat., Suceava,4: 375–393.

BOªCAIU N., LUPªA V., RESMERIÞÃ I., COLDEAG., SCHNEIDER-BINDER E. 1971, Vegetaþialemnoasã mezo-xerotermã (Orno-Cotinetalia)din Defileul Dunãrii. Ocrot. Nat. Med. Înconj.,Bucureºti, 15 (1): 49–55.

BOªCAIU N., MIHÃILESCU S., 1997, Reconsi-deration of sintaxonomical position forDelphinion elati alliance in the RomanianVegetation. Proceeding of the Institute ofBiology, Bucharest, I:37–40.

Bibliografie generalã

478

Bibliografie

BOªCAIU N., PÉTERFI L.ª., 1974, Aspecte devegetaþie din Cheile Crivadiei (jud. Hunedoara).Sargetia. Acta Musei Devensis. Seria ªti. Nat.Deva, 10: 223–229.

BOªCAIU N., PÉTERFI L.ª., CERNELEA E.,1974, Vegetaþia stâncãriilor de la VârfulPoienii de lângã Ohaba de sub Piatrã (valeaStreiului). Sargetia. Acta Musei Devensis.Seria ªti. Nat. Deva, 10: 239–241.

BOªCAIU N., PÉTERFI L.ª., CERNELEA E.,1975–1976, Pajiºti higrofile ºi mezohigrofiledin depresiunea Haþegului. Sargetia. ActaMusei Devensis. Seria ªti. Nat. Deva, 11–12:201–219.

BOªCAIU N., PLÃMADÃ E., PÉTERFI L., 1972,Studii fitocenologice asupra complexului demlaºtini alpine ºi subalpine din Valea Judele– Parcul Naþional Retezat. Ocrot. Nat. Med.Înconj., Bucureºti, 15 (2): 175–185.

BOªCAIU N., RESMERIÞÃ I., 1969, Vegetaþiaierboasã xerofilã de aluviuni din sectorulvalea Eºelniþa-valea Mraconiei al DefileuluiDunãrii. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot.Bucureºti, 21 (3): 209–216.

BOªCAIU N., SORAN V., DIACONEASA B.,1964, Contribuþii la cunoaºterea molinietelordin regiunea Oaº-Maramureº. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 241–248.

BOªCAIU N., TÄUBER F., 1980, Die Zönoge-netische Rolle der Hochstandenflusen in denRumänischen Karpaten. Phytocoenologia,7: 166–173.

BOªCAIU N., TÄUBER F., COLDEA G., 1978,Asociaþii vegetale rupicole ºi petrofile dinmunþii Retezatului. Stud. ºi Comunic. deOcrot. Nat., Suceava, 4: 253–264.

BUCUR N., DOBRESCU C., 1957, Sur lescomplexes stationaux á Bassia sedoides(Pall.) Aschers. de la dépresion Jijia-Bahlui.Analele ªti. ale Univ. „Al.I. Cuza”, Iaºi,3(1–2): 326–335.

BUCUR N., TURCU G., 1966, Asociaþia dePuccinellia distans din depresiunea Jijia-Bahlui. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot.Bucureºti, 18(2): 137–142.

BUIA A., 1943, Contribuþiuni la studiul fitoce-nologic al pãºinilor din munþii Carpaþi. Bul.Fac. de Agron. Cluj, 10: 143–168.

BUIA A., 1963, Les associations a Nardus strictaL. de la R.P.R. Revue Roum. de Biol. Sér.Biol. végét., Bucureºti, 8 (2): 119–137.

BUIA A., PÃUN M., MALOª C., 1960, Pajiºtilenaturale din regiunea Craiova ºi îmbunã-tãþirea lor (I). Probleme agricole, XII, 11: 46–53.

BUIA A., PÃUN M., MALOª C., 1960, Pajiºtile natu-rale din regiunea Craiova ºi îmbunãtãþirea lor(II). Probleme agricole, XII, 12: 31–40.

BUIA A., PÃUN M., PAVEL C., 1962, Cap. VIII.Studiu geobotanic al pajiºtilor. În „Pajiºtile dinmasivul Parâng ºi îmbunãtãþirea lor” Inst.Agron. „T. Vladimirescu”, Craiova, Ed. Agro-Silvicã, Bucureºti, 143–274.

BUICULESCU I., 1972, Asociaþii de tufãriºurisubalpine din masivul Piatra Mare. Stud. ºiCerc. Biol., Seria Bot. Bucureºti, 24(6):483–506.

BUICULESCU I., 1972, Nardeto-Festucetumtenuifoliae (Klika et Smarda 1943) com. nov.o nouã asociaþie în vegetaþia tãrii noastre.Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureºti,24(4): 261–272.

BUICULESCU I., 1975, Asociaþiile de pãdure dinmasivul Piatra Mare. Stud. ºi Comunic. ªti.Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 19: 145–177.

BURDUJA C., 1968, Observation sur l’asso-ciation á Convolvulus persicus et sur celle aAlyssum borzaeanum de la réserve du dunesd’Agigea et du Delta du Danube. Lucr. Ses.ªti. a Staþ. de Cerc. marine „Prof. I. Borcea”,Agigea (1969), 151–157.

BURDUJA C., DOBRESCU C., GRÂNEANU A.,RÃVÃRUÞ M., CÃZÃCEANU I., BÂRCÃ C.,RACLARU P., TURENSCHI E., 1956,Contribuþii la cunoaºterea pajiºtilor naturaledin Moldova sub raport geobotanic ºiagroproductiv. Stud. ºi Cerc. de Biol. ºi ªti.Agric., Iaºi, 7(1): 83–119.

BURDUJA C., HOREANU C., 1969, Observationsur les associations: a) Cynodon dactylon-Stipa capillata-Festuca valesiaca et b) Prunospinosae-Crataegetum Huck de Dobrogea.Lucr. Ses. ªti. a Staþ. de Cerc. marine „Prof.I. Borcea”, Agigea, 3: 175–185.

BURDUJA C., MIHAI G., SÂRBU I., 1973, Floraºi vegetaþia masivului Mãrgineni (jud. Neamþ).Lucr. Staþ. Stejarul, Pângãraþi, Ecologieterestrã ºi geneticã, 53–56.

BURESCU P., DONIÞÃ N., 1999, Vegetaþialemnoasã palustrã din nord-vestul României:ariniºurile de mlaºtinã, asociaþia Caricipaniculatae – Alnetum glutinosae ass. nova.Analele Univ. Oradea, fasc. Silvic., 4: 91–106.

CÂRÞU D., 1971, Aspecte din vegetaþia ierboasãde luncã ºi locuri depresionare dintreCraiova-Jiu-Desnãþui-Dunãre. SubcomisiaOMN, filiala Olteniei, Studii ºi Cerc., Craiova,99–108.

CÂRÞU D., 1971, Vegetaþia lemnoasã dintre Jiu-Desnãþui-Craiova ºi Dunãre. Univ. Craiova.Studii ºi Cerc. Subcomisia OMN, filialaOlteniei, Gorj, 2: 213–222.

CÂRÞU D., 1971, Vegetaþia ruderalã de pajiºti,cãi de comunicaþie ºi terenuri bãtãtorite dininterfluviu Jiu-Desnãþui. Studii ºi Cerc.Subcomisia OMN, filiala Olteniei, Gorj, 2:223–228.

CÂRÞU D., 1972, Vegetaþia acvaticã ºi palustrãdintre Jiu ºi Desnãþui. Stud. ºi Comunic. Muz.ªti. Nat. Bacãu, 177–184.

CÂRÞU D., 1973, Vegetaþia ruderalã de locuribogate în materie organicã din interfluviu Jiu-Desnãþui. Analele Univ. Craiova, Seria III.a,5(15): 44–50.

CÂRÞU D., 1973, Vegetaþia terenurilor nisipoasedin interfluviul Jiu-Desnãþui. Analele Univ.Craiova, Seria III.a, 5: 36–43.

479

Bibliografie

CÂRÞU M. 1973, Vegetaþia pajiºtilor de deal dinbazinul Amaradiei. Analele Univ. Craiova,Seria III-a, 5(15): 51–58.

CÃLIN G., MITITELU D., GURÃU M., 1994,Contribuþii la cunoaºterea vegetaþiei dindepresiunea Oneºti. Stud. ºi Comunic. Muz.ªti. Nat. Bacãu, 1980–1993, 13: 49–54.

CÃZÃCEANU I., TURENSCHI E., 1959,Contribuþii la studiul pãºunilor ºi fâneþelornaturale din platforma Covurluiului. Lucr. ªti.Inst. Agron. „Ion Ionescu de la Brad”, Iaºi,209–224.

CHIFU T., 1995, Contribuþii la sintaxonomiavegetaþiei pajiºtilor din clasele Montio-Arrhenatheretea Tx. 37 ºi Agrostieteastoloniferae Oberd. et al. 67 de pe teritoriulMoldovei. Bul. Grãd. Bot. Iaºi, 5: 125–132.

CHIFU T., ANTOHE A., BORCEA M., BULIMARF., CÃLUGÃR M., DAVIDESCU G.,FILIPESCU G., HOREANU C., HUÞU M.,ION I., LUPAªCU A., MANOLIU A., MIHAIG., MITITELU D., MOÞIU T., MURARIU A.,NIÞÃ M., PISICÃ-DONOSE A., RUSAN M.,SIMIONESCU V., SOLOMON L., ªTEFANN., TOMA C., VIÞALARIU C., VIÞALARIU G.,1989, Cercetãri ecologice în pãdurile delimitã ºi tufãriºurile subalpine din munþiiCãlimani. Analele ªti. Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi,Seria II.a. Supliment, 65–112.

CHIFU T., ªTEFAN N., 1992, Contribution to thespruce fir forest study in the Cãlimanimountains. Analele ªti. Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi,Seria II.a. Biol. veget. 38: 45–51.

CHYTRY M., KUCERA T., KOCI M., 2004,Katalog biotopu Ceské republiky.

CIOCÂRLAN V., 1968, Flora ºi vegetaþiabazinului subcarpatic al Slãnicului de Buzãu.Rezumatul tezei de doctorat. Bucureºti.

CIOCÂRLAN V., 2000, Flora Ilustratã a României.Pteridophyta et Spermatophyta. Ed. Ceres,Bucureºti, 1138 p.

CIUCÃ M., 1973, Observaþii asupra vegetaþiei ºiecologiei asociaþiei de Poa violacea din munþiiCiucaº. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti,1972–1973: 501–510.

CIUCÃ M., BOªCAIU N., SCHNEIDER-BINDERE., 1977, Vegetaþia pietriºurilor, bolovã-niºurilor ºi grohotiºurilor din Carpaþii R.S.R.Comunic. de Bot., 199–204.

CIURCHEA M., 1965, Aspecte de vegetaþie dinîmprejurimile oraºului Râmnicu-Vâlcea. Contrib.Bot., Cluj-Napoca, 265–277.

CIURCHEA M., 1966, Aspecte de vegetaþie depe valea Oltului între Gura Vãii ºi Cornetu(raionul Râmnicu-Vâlcea). Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 2: 127–140.

CIURCHEA M., 1970, Vegetaþia de stâncãrii depe valea Cãlineºti (jud. Vâlcea). Contrib.Bot., Cluj-Napoca, 145–165.

COLDEA G., 1970, Cercetãri fitocenologice asuprapãdurilor din munþii Plopiº. (I). Stud. ºi Cerc.Biol., Seria Bot. Bucureºti, 22(1): 17–22.

COLDEA G., 1971, Cercetãri fitocenologice asuprapãdurilor din munþii Plopiº (II). Stud. ºi Cerc.Biol., Seria Bot. Bucureºti, 23(4): 337–345.

COLDEA G., 1973, Contribuþii la studiul claseiScheuchzerio-Caricetea fuscae Nordh. 36din România (II). Hidrobiologia, 14: 161–175.

COLDEA G., 1973, Pajiºtile mezo-xerofile dinmunþii Plopiº. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot.Bucureºti, 25(6): 487–496.

COLDEA G., 1974, Aspecte din vegetaþia masi-velor calcaroase situate în bazinul superior alvãii Geoagiului. Acta Musei Devensis. Sargetia.Seria ªti. Nat., 231–237.

COLDEA G., 1975, Étude phytosociologiqueconcernant les hêtraies des monts Plopiº.Revue Roum. de Biol. Sér. Biol. végét.,Bucureºti, 20(1): 33–41.

COLDEA G., 1975, Geobotanisches studium der hainbuchenwälder des rumänischenWestgebirges. Feddes Repert. 86(1–2):99–112.

COLDEA G., 1977, Untersuchungen der basiphilenFlachmoorgesselschaften aus Rumänien(Tofieldietalia Prsg. apud Oberd. 1949).Phytocoenologia, Stuttgart, 4(3): 219–241.

COLDEA G., 1978, Vegetaþia fontinalã ºi palustrãdin munþii Plopiº. Stud. ºi Cerc. de Biol., SeriaBiol. veget., Bucureºti, 30(2): 125–134.

COLDEA G., 1981, Pajiºtile mezofile din munþiiPlopiº. Stud. ºi Cerc. de Biol., Seria Biol.veget., Bucureºti, 23(1): 45–54.

COLDEA G., 1981, Untersuchngen der azidophilenFlachmoorgessellschaften aus Rumänien(Scheuchzeretalia palustris Nordh. 1937 undCaricetalia fuscae Koch 1926 em. Nordh.1937). Phytocoenologia, 9(4): 499–531.

COLDEA G., 1983, Precizãri sintaxonomice asupracenozelor cu Deschampsia caespitosa. Stud.ºi Cerc. de Biol., Seria Biol. veget., Bucureºti,35(2): 96–100.

COLDEA G., 1984, L’étude des pâturagesbasiphyles sousalpins des monts Rodnei(Les Carpates Orientales). Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 137–154.

COLDEA G., 1985, Phytözonologisches Studiumder Krummholzgebüsche in denSüdostkarpaten. Feddes Repert. 96(5–6):397–405.

COLDEA G., 1990, Munþii Rodnei. Studiu geobo-tanic. Ed. Acad. Bucureºti. 183 p.

COLDEA G., 1991, Prodrome des associationsvegetales des Carpates du sud-est (CarpatesRoumaines). Documents Phytosociologiques,Camerino, 13: 317–359.

COLDEA G., 1993, Cormofite. Sintaxonomia ºidescrierea asociaþiilor vegetale. In: ParculNaþional Retezat. Studii ecologice. Editor: I.Popovici, Braºov, 1992: 31–48.

COLDEA G., 1995–1996, Contribuþii la studiulvegetaþiei României (I). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 1–8.

^ ^

^o

480

Bibliografie

COLDEA G., BÃDÃRÃU A., PENDEA F., 1998,Centaurea ruthenica Lam. has notdisappeard from the transylvanian flora.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, II: 51–62.

COLDEA G., BOªCAIU N., LUPªA V.,PLÃMADÃ E., RESMERIÞÃ I., 1970,Vegetaþia fãgetelor din sectorul ValeaEºelniþa – Valea Mraconiei al DefileuluiDunãrii. Stud. ºi Cerc. de Biol., Seria Biol.veget., Bucureºti, 22(6): 467–474.

COLDEA G., CHIFU T., 1994, Étude phytoceno-logique sur les forêts de charme (Carpinusbetulus L.) de Roumanie. Phytocoenologia,24: 311–336.

COLDEA G., CRISTEA V., 1998, Floristic andcommunity diversity of sub-alpine and alpinegrasslands and grazed dwarf-shrub heaths inthe Romanian Carpathians. Pirineos, 151–152:73–82.

COLDEA G., KOVÁCS A., 1969, Cercetãrifitocenologice în munþii Nemirei. Stud. ºiCerc. de Biol., Seria Biol. veget., Bucureºti,21(2): 94–104.

COLDEA G., MARCHIEVICI F., 1978, Chemicalcomposition of three raised peat bog watersfrom Romania, Revue Roum. de Biol. Sér.Biol. végét., Bucureºti, 23(1): 95–99.

COLDEA G., PÂNZARU G., 1986, La végétationde la réserve Bila-Lala des Monts Rodnei.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 153–169.

COLDEA G., PÂNZARU G., 1987, Aspecte flo-ristice ºi fitocenologice din rezervaþiile bota-nice Piatra Þibãului ºi stâncãriile Sâlhoi-Zimbroslavele (munþii Maramureºului). Ocrot.Nat. Med. Înconj., Bucureºti, 31(2): 141–145.

COLDEA G., PLÃMADÃ E., 1970, Contribuþii lastudiul clasei Scheuchzerio-Caricetea fuscaeNordh. 1936, din România. Hidrobiologia,11: 105–116.

COLDEA G., PLÃMADÃ E., 1977, Conspectulprincipalelor asociaþii fontinale ºi turficole dinCarpaþii României. Comunic. Bot. Univ. Buc.,189–197.

COLDEA G., PLÃMADÃ E., 1980, Contribuþii lastudiul clasei Scheuchzerio-Caricetea fuscaeNordh. 1936 din România (III). Hidrobiologia,16: 109–117.

COLDEA G., PLÃMADÃ E., 1989, Vegetaþiamlaºtinilor oligotrofe din Carpaþii româneºti(Cl. Oxycocco-Sphagnetea Br.-Bl. et Tx.1943). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 37–43.

COLDEA G., PLÃMADÃ E., BARTÓK E., 1977,Contribuþii la studiul clasei Scheuchzerio-Caricetea fuscae Nordh. 1936, din România(IV). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 69–78.

COLDEA G., PLÃMADÃ E., WAGNER I., 1997a,Contribuþii la studiul vegetaþiei României (II).Marisia, Studia Scientiarum Naturae, Tg.Mureº, XXV: 83–100.

COLDEA G., POP A., 1988, Cercetãri fitoceno-logice în muntele Cozia. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 51–65.

COLDEA G., POP A., 1992, New data on thevegetation in the class Trifolio-Geranieteafrom Transylvania. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 1991–1992: 3–14.

COLDEA G., SANDA V., POPESCU A., ªTEFANN., 1997b, Les associations végétales deRoumanie. Tome 1. Les associations herba-cées naturalles. Presses Universitaires deCluj, 261 p.

COLDEA G., TÄUBER F., PÂNZARU G., 1981,Asociaþii vegetale din rezervaþia naturalãPietrosul Mare. Stud. ºi Comunic. de Ocrot.Nat. Suceava, 5: 424–452.

COLDEA G., WAGNER I., 1994, Cercetãri simfe-nologice asupra vegetaþiei din bazinul superioral vãii Huzii (muntele Sãcel). Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 23–28.

COLDEA G., WAGNER I., 1998, Beiträge zumStadium der Vegetation Rumäniens (III).Contrib. Bot., Cluj-Napoca, II: 81–87.

COLDEA, G., PÂNZARU, G., 1986, La végétationde la réserve Bila – Lala des Monts Rodnei.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 153–169.

COROI A. 1999, Vegetaþia palustrã din bazinulrâului Milcov. Bul. Grãd. Bot. Iaºi, 8: 115–122.

COROI A., 1995, Contribuþii la studiul vegetaþieimezo-higrofile ºi higrofile de la limita esticã asubcarpaþilor Neamþului. Bul. Grãd. Bot. Iaºi,5: 241–250.

COROI M., 1999, Vegetaþia clasei Stellarieteamediae Tx. et al. ex von Rochow 51 din bazinulrâului ºuºiþa. Bul. Grãd. Bot. Iaºi, 8: 103–114.

COROI M., COROI A., 1998, Associations messi-coles et rudérales à caractére thermophile dusud de la Moldavie (Roumanie). ColloquesPhytosociologiques, Camerino, 28, (apãrut2004).

COSTE I., 1975, Contribution à l’étude de lavégétation antropogene dans les monts deLocva. Documents Phytosociologiques, Lille,9–14: 63–73.

COSTE I., 1975, Flora ºi vegetaþia munþilor Locvei.Rezumatul tezei de doctorat. Cluj-Napoca.

COSTE I., 1976, Cercetãri asupra clasei Sedo-Scleranthetea (Br.-Bl. 1955) Th. Müller 1961 înmunþii Locvei (Banat). Tibiscus, Muz. Banatului,ªti. Nat., Timiºoara, 27–47.

COSTE I., 1979, Beiträge zum Studium derMolinio-Arrhenatheretea Tx. (1937) 1970 imLocva-Gebirge (Südvesten Rumäniens). RevueRoum. de Biol. Sér. Biol. végét., Bucureºti,24(1): 17–26.

COSTE I., 1980, Contribution à l’étude de l’asso-ciation Stellario nemori-Alnetum glutinosae(Kästner 1938) Lohm. 1957 en Roumanie.Les forets alluviales. Colloques Phytosociolo-giques, Strassburg, IX: 65–74.

COSTE I., 1984, Vorschläge zur Schaaffungeines Naturschulz-gebietes bei Baziaº-Diviciim Donau-Engpass (Defileul Dunãrii). Acta Bot.Horti Buc., Bucureºti, 1983–1984: 323–327.

481

Bibliografie

COSTE I., ARSENE G.G., AVRÃMUÞ O., 1995,Cercetãri privind fitocenologia specieiChrysopogon gryllus (L.) Trin. în sud-vestulRomâniei. Stud. ºi Cerc. de Biol., Seria Biol.veget., Bucureºti, 47(2): 119–135.

COSTE I., COSTE L., 1972, Consideraþii geobota-nice asupra asocierii speciei Prunus spinosaîn douã tipuri de staþiuni din vestul României.Centenar Muzeal Orãdean. Oradea: 727–733.

COSTE I., POP A., RUSU I., AVRÃMUÞ O.,1993, Vegetaþia mezoxerofilã de pe solurilesãrãturate din sud-vestul României (Banat).Stud. ºi Cerc. de Biol., Seria Biol. veget.,Bucureºti, 45(2): 207–217.

COSTICÃ M., MITITELU D., 1994, Contribuþii lacunoaºterea florei ºi vegetaþiei de pe culmeaPietricica (jud. Bacãu). Stud. ºi Comunic.Muz. ªti. Nat. Bacãu, 1980–1993, 13: 55–60.

CRISTEA V., 1977, Contribuþii la studiul fitoce-nologic al pãdurilor din Podiºul Secaºelor.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 79–80.

CRISTEA V., 1983, La croissance et lamultiplication des algues Nostoc sp. EtScenedesmus acutus meyen dans la milieucavernicole. Revue Roum. de Biol. Sér. Biol.végét., Bucureºti, 28(2): 87–91.

CRISTEA V., 1994, La Réserve botanique deSuatu (Departement de Cluj, Roumanie).Universitá degli studi di Camerino.

CRISTEA V., CSÜRÖS ª., 1976, Aspecte din vege-taþia pantelor erodate ale Podiºului Seca-ºelor. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 79–80.

CRISTEA V., CSÜRÖS ª., 1979, Studiul fitoce-nologic al pajiºtilor din partea superioarã ainterfluviului Secaºelor (jud. Sibiu). Stud. ºiComunic. ªti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu,23: 161–187.

CRISTEA V., DRÃGULESCU C., 1976, Contri-buþii la studiul ecologic al unor fitocenoze dinTransilvania. Contrib. Bot., Cluj-Napoca,133–140.

CRISTEA V., GOIA I., 1992, Vegetaþia din împre-jurimile localitãþii Spring (jud. Alba). Contrib.Bot., Cluj-Napoca, 1991–1992: 31–36.

CRISTEA V., GROZA G., 1983, Contribuþii lacunoaºterea pajiºtilor de pe dealul „Bãtrânu”– comuna Vadu Criºului (jud. Bihor). Contrib.Bot., Cluj-Napoca, 137–143.

CRISTEA V., GROZA G., GOIA I., 1998, LaRéserve „Fânaþele Clujului” (Département deCluj, Roumanie), Universitá degli studi diCamerino.

CRISTEA V., HODIªAN I., POP I., BECHIªEMILIA, GROZA G., GÃLAN P., 1990,Reconstrucþia ecologicã a haldelor de sterilminier. I. Dezvoltarea vegetaþiei spontane.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 33–37.

CRISTEA V., NAGY-TOTH F., 1983, Consideraþiiasupra algelor din ecosistemele subterane.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 17–23.

CRISTEA V., PREDA M. 1981, Contribuþii lacunoaºterea productivitãþii pajiºtilor dinPodiºul Secaºelor. Contrib. Bot., Cluj-Napoca,117–123.

CRISTUREAN I., 1968, Aspecte de vegetaþie dintãieturile de pãduri de gorun de pe dealulHederiº (Bistriþa-Nãsãud). Analele Univ.Bucureºti. Seria ªti. Nat. Biol., XVII: 203–212.

CRISTUREAN I., 1976, Starea actualã a florei ºivegetaþiei din rezervaþia „Pãdurea Hagieni”.Ocrot. Nat. dobrogene. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 133–157.

CRISTUREAN I., 1976, Vegetaþia pãºunilor ºifânaþelor din bazinul inferior al Bistriþei (jud.Bistriþa-Nãsãud). Acta Bot. Horti Buc.,Bucureºti, 1975–1976: 289–296.

CRISTUREAN I., 2000, Fitocenoze cu Juncustrifidus din vegetaþia muntelui Giumalãu(Carpaþii Orientali). Acta Bot. Horti Buc.,Bucureºti, 1999, 28: 171–176.

CRISTUREAN I., IONESCU-ÞECULESCU V.,1970, Asociaþii vegetale din rezervaþia natu-ralã „Pãdurea Hagieni”. Acta Bot. Horti Buc.,Bucureºti, 1968: 245–279.

CSÜRÖ-KÁPTALAN M., FURDUI E. 1974, Studiicomparative asupra unor pajiºti montane ºisubalpine din munþii Apuseni. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 105–114.

CSÜRÖS ª. 1953, Contribuþii la studiul vegetaþieialpine din munþii Fãgãraºului. Bul. ªti. Secþ.de ªti. Biol., Agron., Geol. ºi Geograf., 5(2):219–235.

CSÜRÖS ª. 1958, Cercetãri de vegetaþie pe masivulScãriºoara-Belioara. Studia Univ. Babaº-Bolyai, Seria Biol., Cluj-Napoca, 2: 105–128.

CSÜRÖS ª., CSÜRÖS-KÁPTALAN M., 1968,Cercetãri de vegetaþie în împrejurimileCabanei Bãiºoara. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 313–325.

CSÜRÖS ª., 1947, Contributions a l’étude ducomplex-mosaiques de l’Arrhenatheretum ela-tioris et Festucetum pseudovinae dans la valléedu Somes. Acta Bolyaiana, 1(2): 138–146.

CSÜRÖS ª., 1951, Cercetãri floristice ºi de vege-taþie în munþii Cãlimani. Stud. ºi Cerc. ªti.Cluj, 2(1–2): 127–143.

CSÜRÖS ª., 1956, Trifolium lupinaster L. var.albiflorum Ser. în a doua staþiune din þarã.Stud. ºi Cerc. de Biol. Cluj, 7(1–4): 29–32.

CSÜRÖS ª., 1957, Adatok a Fogarasi havasokkõzponti része alpin vegetacio-janak isme-retéhez. K. -var Babes és Bolyai. Egyet. Kozl.,Termeszéttud., Cluj-Napoca, II(1–2): 303–328.

CSÜRÖS ª., 1963, Cercetãri geobotanice pemuntele Pietrele Albe (masivul Vlãdeasa).Stud. ºi Cerc. de Biol., Seria Biol. veget.,Bucureºti, 15(1): 71–90.

CSÜRÖS ª., 1964, Über die „Nardo-Callunetum”aus Siebenbürgen (Rumänien). Archiv fürNaturschultz, Berlin, 4(3): 145–151.

CSÜRÖS ª., CSÜRÖS-KÁPTALAN M., NAGYF., 1956, Contribuþii la studiul vegetaþiei alpinea regiunii centrale a munþilor Retezat. Stud.ºi Cerc. de Biol., Cluj-Napoca, 7(1–4): 57–77.

CSÜRÖS ª., CSÜRÖS-KÁPTALAN M., PAP S.,1956, Contribuþii la studiul vegetaþiei zoneide calcar din vecinãtatea sudicã a munþilorRetezat. Stud. ºi Cerc. de Biol., Cluj-Napoca,7(1–4): 33–56.

482

Bibliografie

CSÜRÖS ª., GERGELY I., CSÜRÖS-KÁPTALANM., 1985, Studii fitocenologice asupra pajiºtilorde Deschampsia caespitosa (L.) P. Beauv.,din R.S.R. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 141–159.

CSÜRÖS ª., GERGELY I., PAP S., 1962,Materiale pentru flora munþilor Piule – PiatraIorgovanului, Contrib. Bot., Cluj-Napoca,131–150.

CSÜRÖS ª., NIEDERMAIER K., 1966, Phyto-zönologische Unterschungen über dieTârnava-Hochlandes (R.S.R.). Vegetatio,13(6): 301–318.

CSÜRÖS ª., POP I., HODIªAN I., CSÜRÖS-KÁPTALAN-M., 1968, Cercetãri floristice ºide vegetaþie între Orºova ºi Eºelniþa.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 277–312.

CSÜRÖS ª., RESMERIÞÃ I., 1960, Studii asuprapajiºtilor de Festuca rubra L. dinTransilvania. Contrib. Bot., Cluj-Napoca,149–173.

CSÜRÖS ª., SPÂRCHEZ Z., 1963, Cercetãrifitocenologice în pãdurile de pe munteleScãriºoara-Belioara (munþii Apuseni). StudiaUniv. Babeº-Bolyai, Ser. Biol., Cluj-Napoca,2: 7–15.

CSÜRÖS-KÁPTALAN M., 1962, Contribuþii la studiulfitocenologic al pãdurilor din bazinul VãiiTurului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 249–262.

CSÜRÖS-KÁPTALAN M., 1971, Despre Agrosteto-Festucetum sulcatae ºi încadrarea ei taxo-nomicã. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 193–201.

CSÜRÖS-KÁPTALAN M., ODANGIU A., 1969,Vegetaþia din valea Arieºului între comunaCheia ºi pârâul Hãºdate. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 223–232.

DAMIAN I., 1957, Contribuþii la studiul vegetaþieiforestiere din jurul oraºului Sighiºoara. Inst.Polit. Braºov, Lucr. ªti. 3: 19–55.

DANCIU M., 1970, Amygdaletum nanae Soó 1947în sudul munþilor Baraolt. Bul. Inst. Polit.Braºov. Ser. B. Econ.-Forest. 12: 117–120.

DANCIU M., 1972, Asociaþiile de rogoz dinmlaºtina de la Ozunca. Stud. ºi Cerc. Biol.,Seria Bot. Bucureºti, 24(2): 83–94.

DANCIU M., 1972, Aspecte floristice din goru-netele munþilor Baraolt. Bul. Inst. Polit. Braºov.Seria B. 14: 129–134.

DANCIU M., 1973, Contribuþii la studiul asociaþiiloralianþei Filipendulo-Petasition din sudulmunþilor Baraolt. Bul. Univ. Braºov. Seria C.Matematicã-Fizicã-Chimie-ªti. Nat., Braºov,15: 123–131.

DANCIU M., KOVÁCS A., 1979, Flora ºi vegetaþiamlaºtinilor de la Comandãu (jud. Covasna).Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 175–189.

DEVILLERS P., DEVILLERS-TERSCHUREN, J.1997, A classification of Palearctic habitats.Nature and Environment, no. 78. Strasbourg,Council of Europe.

DIACONESCU F., 1973, Aspecte din vegetaþiamasivului Leaota. I. Analele ªti. Univ. „Al.I.Cuza” Iaºi, Serie nouã, Secþ. II.a. Biol., Iaºi,19(2): 465–474.

DIHORU G., 1963, Contribuþii la studiul florei ºivegetaþie Lacului Sec din masivul Siriu. ActaBot. Horti Buc., Bucureºti, 1961–1962 (2):949–961.

DIHORU G., 1965, Vegetaþia „Lacului dintrepietre” din munþii Buzãului, cu privire specialãasupra asociaþiei de Calamagrostis lanceolata.Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureºti,17(1): 35–44.

DIHORU G., 1975, Înveliºul vegetal din munteleSiriu. Ed. Acad. R.S.R. Bucureºti.

DIHORU G., 2000, Tipificaþia sintaxonilor din alianþaPimpinello-Thymion zygoidi. Acta Bot. HortiBuc., Bucureºti, 1999, 28: 161–163.

DIHORU G., ANDREI M., CRISTUREAN I., 1970,Date preliminare despre flora ºi vegetaþiaierboasã dintre valea Mraconiei ºi CazaneleMari ale Dunãrii. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti,1968: 207–214.

DIHORU G., CRISTUREAN I., ANDREI M., 1973,Vegetaþia din valea Mraconiei – depresiuneaDubova din Defileul Dunãrii. Acta Bot. HortiBuc., Bucureºti, 1972–1973: 353–423.

DIHORU G., DONIÞÃ N., 1970, Flora ºi vegetaþiaPodiºului Babadag. Ed. Acad. R.S.R.Bucureºti.

DIHORU G., NEGREAN G., 1969, Dealurile Tohani,o insulã de vegetaþie pontic-balcanicã. Stud.ºi Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureºti, 21(3):197–203.

DIHORU G., NEGREAN G., 1975, Cenotaxoni noipentru alianþa Polygonion avicularis. Stud. ºiCerc. Biol., Seria Bot. Bucureºti, 27(1): 3–8.

DIHORU G., NEGREAN G., 1976, Sintaxoni spe-cifici Deltei Dunãrii. Peuce. Muz. Deltei Dunãrii.Tulcea, 5: 101–118.

DIHORU G., ÞUCRA I., BAVARU A., 1965, Flora ºivegetaþia rezervaþiei „Fântâniþa” din Dobrogea.Ocrot. Nat. Med. Înconj., Bucureºti, 9(2):167–184.

DOBRESCU C., 1968, Contribuþii floristice ºigeobotanice referitoare la pãdurea Bãlteni(Vaslui). Analele ªti. Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi,Serie nouã, Secþ. II-a. Biol., Iaºi, 14(1):147–158.

DOBRESCU C., 1969, Cercetãri floristice ºigeobotanice în Rezervaþia naturalã PãdureaHârboanca-Brãhãºoaia (jud. Vaslui). Ocrot.Nat. Med. Înconj., Bucureºti, 13(1): 19–30.

DOBRESCU C., 1970, Contribuþii la cunoaºtereaasociaþiilor vegetale ierboase din luncaBârladului superior ºi a afluenþilor sãi Analeleªti. Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi, Serie nouã, Secþ.II.a. Biol., Iaºi, 16(2): 333–345.

DOBRESCU C., 1971, Contribuþii la studiulpajiºtilor xerofile din bazinul superior alBârladului. Analele ªti. Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi,Serie nouã, Secþ. II.a. Biol., Iaºi, 2: 423–424.

DOBRESCU C., 1973, Asociaþia Typhetumlaxmanii (Ubriszy 1961) Nedelcu 1968 învegetaþia Moldovei. Analele ªti. Univ. „Al.I.Cuza” Iaºi, Serie nouã, Secþ. II.a. Biol., Iaºi,19(2): 407–410.

483

Bibliografie

DOBRESCU C., 1981, Aspecte floristice ºi fitoce-nologice din complexele lacustre de interfluviuPoeniþa ºi Georza (Dobrovãþ) din judeþul Iaºi.Obiective de ocrotirea naturii. Stud. ºi Comunic.de Ocrot. Nat. Suceava, V: 383–393.

DOBRESCU C., EFTIMIE E., MITITELU D.,PASCAL P., 1969, Aspecte floristice ºigeobotanice cu privire la pãdurea ºi pajiºtilede la Mârzeºti-Iaºi. Analele ªti. Univ. „Al.I.Cuza” Iaºi, Serie nouã, Secþ. II.a. Biol., Iaºi,15(1): 165–179.

DOBRESCU C., GHENCIU V., 1970, Aspecte dinvegetaþia Lacului Roºu (Carpaþii Orientali). Stud.ºi Comunic. Muz. ªti. Nat. Bacãu, 129–136.

DOBRESCU C., KOVÁCS ATT., 1972, Übersichtder höheren Pflanzenge-sellschaften Ostru-mäniens (Moldau-Gebit). Analele ªti. Univ.„Al.I. Cuza” Iaºi, Serie nouã, Secþ. II.a. Biol.,Iaºi, 18(1): 127–144.

DOBRESCU C., KOVÁCS ATT., 1973, Contri-buþii la fitocenologia pãdurilor de „Fagion” dinPodiºul Central Moldovenesc. Rev. Pãd.,Bucureºti, 88(11): 592–599.

DOBRESCU C., KOVÁCS ATT., 1974, Contri-butions à la connaisance de l’alliance„Agrostion stoloniferae” Soó (33) 71 duPlateau Central Moldave. Analele ªti. Univ.„Al.I. Cuza” Iaºi, Serie nouã, Secþ. II.a. Biol.,Iaºi, 20(1):145–154.

DOBRESCU C., ÞOPA E., LAZÃR M., 1989,Phytocenological contributions refering to theGiumalãu massive (Suceava district). WoodenVegetation. Analele ªti. Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi,Serie nouã, Secþ. II.a. Biol., Iaºi, 24–26.

DOBRESCU C., VIÞALARIU G., 1979, O nouãcontribuþie fitocenologicã din Podiºul CentralMoldovenesc. Analele ªti. Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi,Serie nouã, Secþ. II.a. Biol., Iaºi, 27: 12–18.

DOBRESCU C., VIÞALARIU G., 1981, Contribuþiifitocenologice din Moldova. Analele ªti. Univ.„Al.I. Cuza” Iaºi, Serie nouã, Secþ. II.a. Biol.,Iaºi, 30: 52–54.

DOBRESCU C., VIÞALARIU G., 1987, Noi contri-buþii la studiul vegetaþiei din Moldova. Analeleªti. Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi, Serie nouã, Secþ.II.a. Biol., Iaºi, 33: 25–28.

DOLTU M.I., POPESCU A., SANDA V., 1980,Conspectul asociaþiilor vegetale lemnoase dinRomânia. Stud. ºi Comunic. ªti. Nat. Muz.Brukenthal, Sibiu, 24: 315–362.

DOLTU M.I., SANDA V., POPESCU A., 1979,Vegetaþia solurilor saline ºi alcaline dinRomânia. . Stud. ºi Comunic. ªti. Nat. Muz.Brukenthal, Sibiu, 23: 197–219.

DOLTU M.I., SANDA V., POPESCU A., 1983,Caracterizarea ecologicã ºi fitocenologicã aflorei terenurilor nisipoase din România.Stud. ºi Comunic. ªti. Nat. Muz. Brukenthal,Sibiu, 25: 87–151.

DONIÞÃ N., 1969, Vegetaþia alpinã (98–108 p.),Vegetaþia pãdurilor de munte (114–135p.),Vegetaþia dealurilor ºi podiºurilor, (145–165p.), în R. Cãlinescu, Biogeografia României.Ed. ºtiinþificã, Bucureºti.

DONIÞÃ N., CHIRIÞÃ C., STÃNESCU V. (coordo-nator), 1990, Tipuri de ecosisteme forestieredin România. Ministerul Apelor, Pãd. ºi Med.Înconj., Inst. de Cerc. ºi Amenajãri Silvice,Bucureºti, 390 p.

DONIÞÃ N., DIHORU G., 1961, Sravnitelnâedannâe po dvum associatiam betlâ v poimeDunaia. Revue Roum. de Biol. Sér. Biol.végét., Bucureºti, 6(4): 383–390.

DONIÞÃ N., DIHORU G., BÂNDIU C., 1966, Aso-ciaþii de salcie (Salix alba L.) din luncile CâmpieiRomâne. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot.Bucureºti, 18(4): 341–353.

DONIÞÃ N., IVAN D., 1985, Vegetaþia Carpaþilor.Vol. X. Pajiºtile din Carpaþii României. Lucr. ªti.ale Inst. de Cerc. ºi producþie pentru culturaPajiºtilor Mãgurele-Braºov. Bucureºti, 1985:109–140.

DONIÞÃ N., IVAN D., COLDEA G., SANDA V.,POPESCU A., CHIFU T., PAUCÃ-COMÃNESCU M., MITITELU D., BOªCAIUN., 1992, Vegetaþia României. Ed. TehnicãAgricolã, Bucureºti, 407 p.

DONIÞÃ, N., et al, 1990, Tipuri de ecosistemeforestiere din România, Ed. Tehnicã Agricolã,Bucureºti

DRÃGHICI B., 1994, Vegetaþia saxicolã din valeaDâmbovicioara ºi a versantului estic al PietriiCraiului. Bul. ªti. Fac. ªti. Seria Biol. ºi ed.fizicã, Univ. Piteºti, 37–88.

DRÃGULESCU C., 1985, Pãºunile alpine dinbazinul vãii Sadului (jud. Sibiu). Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 111–120.

DRÃGULESCU C., 1986, Molinietele cu Peuce-danum rochelianum Heuff. în sudulTransilvaniei. Stud. ºi Cerc. de Biol., SeriaBiol. veget., Bucureºti, 38(1): 28–37.

DRÃGULESCU C., 1990, Vegetaþia rezervaþiei natu-rale „Iezerele Cindrelului” (Jud. Sibiu). Ocrot.Nat. Med. Înconj., Bucureºti, 34(1–2): 39–43.

DRÃGULESCU C., 1994, The vegetation fromthe Someº (Szamos) valley. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 13–21.

DRÃGULESCU C., 1995a, The Maros/Mureº RiverValley. A study of the geography, hydrobiologyand ecology of the river ant its environment.The flora and Vegetation of the Mureº(Maros) Valley. Tiscia monograph series,Szolnok-Szeged-Târgu Mureº, 47–111.

DRÃGULESCU C., 1995b, Flora ºi vegetaþia dinbazinul vãii Sadului. Ed. Constant, Sibiu.

DRÃGULESCU C., 1995c, Flora ºi vegetaþia CheilorCibinului. Argessis. Studii ºi Comunic. Muz.ªti. Nat., Piteºti, 7: 73–80.

DRÃGULESCU C., 1997, Flora ºi vegetaþia grinduluiSaele-Istria (jud. Constanþa). Anal. ªti. ale Inst.Delta Dunãrii, ICPDD Tulcea, 6(1): 11–20.

FINK H., 1977, Pflangensellschaften der Schulerge-birges (Sudostkarpaten). Stapfia. Publikationder Botanischen Arbetsgeminschaft am O.O.Landsmuseum Linz, 2, 370 p.

GÉHU J.-M., ROMAN N., BOULLET V., 1994,Observations nouvelles sur la vegetation descôtes de Roumanie au Sud du Delta duDanube. Fitosociologia, 24: 73–89.

484

Bibliografie

GEORGESCU C.C., 1941, Ceretele ca tip depãdure. I. Ceretele poienite. Rev. Pãd.,Bucureºti, 53(8–9): 444–457.

GEORGESCU C.C., 1941, Ceretele ca tip depãdure. II. Ceretele încheiate. Rev. Pãd.,Bucureºti, 53(10–1)1: 505–518.

GEORGESCU C.C., 1941, Consideraþii asuprarãspândirii cerului ºi efectele gerului încerete. Rev. Pãd., Bucureºti, 53(4): 192–204.

GERGELY I. 1964, Pajiºtile mezofile din depre-siunea Trãscãului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca,225–228.

GERGELY I. 1966, Vegetaþia helofilã (palustrã)din depresiunea Trãscãului. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 2: 57–67.

GERGELY I., 1957, Studii de vegetaþie pe „ColþiiTrascãului”. Stud. ºi Cerc. de Biol., Cluj-Napoca, 8(1–2): 95–131.

GERGELY I., 1960, Relaþii cenologice ºi date noiasupra rãspândirii stejarului pufos (Quercuspubescens Willd.) în regiunea Cluj. Contrib.Bot., Cluj-Napoca, 221–229.

GERGELY I., 1962, Contribuþii la studiulfitocenologic al pãdurilor din partea nordicãa munþilor Trãscãului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 263–298.

GERGELY I., 1967, Pajiºti de stâncãrii din parteanordicã a munþiilor Trãscãului. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 131–143.

GERGELY I., 1970, Asociaþii stepice montane dinpartea nordicã a munþilor Trãscãului. Contrib.Bot., Cluj-Napoca, 167–181.

GERGELY I., 1972, Asociaþii de Helictotrichondecorum din R.S. România. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 207–221.

GERGELY I., GROZA G., KISGYÖRGY BLANCA,1989, Flora ºI vegetaþia mlaºtinii „Rãbufni-toarea” (munþii Turiei – Judeþul Covasna).Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 25–36.

GERGELY I., HODIªAN I., GROZA G., 1988, Contri-buþii la cunoaºterea vegetaþiei perturbate dindepresiunea inferioarã a Ciucului (Jud.Harghita). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 25–51.

GERGELY I., RAÞIU F., 1973, Vegetaþia mlaºti-nilor eutrofe din bazinul superior al Ciucului.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 143–165.

GERGELY I., RAÞIU F., 1974, Asociaþii vegetalede mlaºtini eutrofe rare pentru R.S. România.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 130–144.

GERGELY I., RAÞIU O., 1980, Asociaþiile ierboasedin „Þara Oaºului” ºi importanþa lor econo-micã. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 89–142.

GERGELY I., RAÞIU O., MOLDOVAN I., 1977,Vegetaþia helohidrofitã ºi higrofitã din împre-jurimile comunei Livada (jud. Satu Mare).Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 20–30.

GHIªA E., 1940, Contribuþiuni la studiul fitoce-nologic al munþilor Fãgãraº. Bul. Grãd. Bot. ºial Muz. Bot. Cluj-Napoca, la Timiºoara, 20(3–4):127–141.

GHIªA E., 1941, Cercetãri asupra as. Stipetumstenophyllae cu Danthonia calycina înTransilvania. Bul. Grãd. Bot. ºi al Muz. Bot.Cluj-Napoca, la Timiºoara, 21(1–2): 56–67.

GHIªA E., KOVÁCS A., 1963, Cercetãri fitoce-nologice în Munþii Zarandului. Acta Bot. HortiBuc., Bucureºti, 1961–1962, 2: 785–796.

GHIªA E., POP I., HODIªAN I., CIURCHEA M.,1960, Vegetaþia muntelui Vulcan-Abrud.Stud. ºi Cerc. de Biol., Cluj-Napoca, 11(2):255–267.

GHIªA E., RESMERIÞÃ I., SPÂRCHEZ Z., 1970,Contribuþii la studiul Callunetelor din munþiiApuseni. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 185–190.

GRIGORE S. 1968, Vegetaþia nitrofilã din zonade interfluviu Timiº-Bega. Lucr. ªti. Inst.Agron. Timiºoara, 11: 471–491.

GRIGORE S., 1969, Vegetaþia halofilã dinCâmpia de divagare Timiº-Bega. Lucr. ªti.Inst. Agron. Timiºoara, 12: 193–209.

GRIGORE S., 1970, Asociaþii praticole de luncãdin interfluviu Timiº-Bega. Lucr. ªti. Inst. Agron.Timiºoara, 13: 221–229.

GRIGORE S., 1971, Vegetaþia acvaticã ºipalustrã din zona de interfluviu Timiº-Bega.Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureºti,23(1): 13–45.

HOBORKA, I., 1980, Flora ºi vegetaþia MunþilorDognecei. Teza de doctorat, Univ. Babeº –Bolyai. Cluj – Napoca.

HODIªAN I., 1965, Vegetaþia saxicolã de la CheileFeneºului (raion Alba, reg. Hunedoara). StudiaUniv. Babeº-Bolyai, Ser. Biol., Cluj-Napoca,2: 9–22.

HODIªAN I., 1966, Pãdurile de rãºinoase de peValea Feneºului (raion Alba, reg. Hunedoara).Studia Univ. Babeº-Bolyai, Ser. Biol., Cluj-Napoca, 1: 25–31.

HODIªAN I., 1967, Aspecte privind vegetaþiaruderalã din bazinul Feneºului (raion Alba,reg. Hunedoara). Contrib. Bot., Cluj-Napoca,145–150.

HODIªAN I., 1968, Cercetãri fitocenologiceasupra pajiºtilor din bazinul Fenesului (Jud.Alba). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 209–230.

HODIªAN I., 1969, Flora ºi vegetaþia masivuluiJidovu (jud. Alba). Studia Univ. Babeº-Bolyai,Ser. Biol., Cluj–Napoca, 2: 9–20.

HODIªAN I., 1979, Aspecte de vegetaþie din masivulMãgura Rodnei (jud. Bistriþa-Nãsãud). Contrib.Bot., Cluj-Napoca, 125–131.

HODIªAN I., HODIªAN V., 1974, Cercetãri de vege-taþie în masivul Vãii Caselor (jud. Bistriþa-Nãsãud). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 95–104.

HODIªAN I., POP I., 1970, Aspecte de vegetaþiede pe valea Someºului Rece (munþii Gilãu).Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 207–219.

HODIªAN I., ªUTEU ª., HODIªAN V., FAUR N.,1976, Cercetãri de vegetaþie pe valea Ribiþei(jud. Hunedoara). Contrib. Bot., Cluj-Napoca,111–121.

HODIªAN V., 1973, Contribuþii la cunoaºtereafãgetelor din bazinul Runcu (jud. Alba).Contrib. Bot., Cluj-Napoca: 195–202.

HOREANU C., 1976, Vegetaþia pajiºtilor xerofiledin Podiºul Casimcea (Dobrogea). Peuce.Muz. Deltei Dunãrii, Tulcea, 5: 335–346.

485

Bibliografie

HOREANU C., 1980, Flora ºi vegetaþia rezervaþieiforestiere Cenaru (jud. Vrancea). Ocrot. Nat.Med. Înconj., Bucureºti, 24(1): 21–28.

HOREANU C., 1981, Flora ºi vegetaþia rezervaþieinaturale Tudora (jud. Botoºani). Ocrot. Nat.Med. Înconj., Bucureºti, 25(1): 37–47.

HOREANU C., HOREANU G., 1981, Flora ºivegetaþia rezervaþiei forestiere Cernohal (jud.Botoºani). Ocrot. Nat. Med. Înconj., Bucureºti,25(2): 211–220.

HOREANU C., POPA A., 1972, Contribuþii lacunoaºterea rezervaþiei Tudora, jud. Botoºani.Stud. ºi Comunic. Muz. Dorohoi, Botoºani,119–124.

HOREANU C., VIÞALARIU G., 1991, Noi contribuþiila cunoaºterea vegetaþiei din munþii Cãlimani(I). Anuarul Muz. Bucovinei, ªti. Nat., Suceava,23–32.

HULM O., LEPS J., PRACH K., REJMANEK M.,1979, Zur Kenntnis der Quelflusen alpinenHoschstadenflusen und Gebüsche desFãgãraº-Gebirges in den Sudcarpaten.Preslia, Praha, 51(1): 35–45.

IONESCU-Þeculescu Venera, 1971, Cercetãriasupra Characeelor din zona inundabilã aDunãrii. Rezumatul tezei de doctorat. Bucureºti.

IONESCU A., POPESCU A., SANDA V., 1974,Fenomenul de poluare ºi vegetaþia în zonaSlatina. Stud. ºi Cerc., Slatina, 19–29.

IVAN, D. et.al. 1992, La végétation potentielle dela Roumanie. Braun – Blanquetia.

JAKUCS, P., 1961, Die phylozönologischeVerträltnisse der Flaumeichen – BuschwälderSüdostmittel – europas, Acad. Kiad,mBudapest, 314 p.

KARÁCSONYI C., 1975, Contribuþii la studiulflorei ºi vegetaþiei terenurilor de interdune dinCâmpia Nirului. Stud. ºi Comunic.Muz., SatuMare, 3: 231–246.

KARÁCSONYI C., 1979, Asociaþia Festucovaginatae-Corynephoretum în România.Stud. ºi Cerc. de Biol., Seria Biol. veget.,Bucureºti, 31(1): 3–12.

KARÁCSONYI C., 1980, Cercetãri asupra floreiºi vegetaþiei terenurilor mlãºtinoase dinCâmpia Nirului. Stud. ºi Comunic. Muz., SatuMare, 4: 415–434.

KARÁCSONYI C., 1981–1982, Cercetãri asupraasociaþiei Peucedano-Festucetum pseudovinaeîn staþiunile din nord-vestul României. Stud.ºi Comunic. Muz., Satu Mare, 5–6: 597–608.

KARÁCSONYI C., 1992, O staþiune cu Sphagnumpe nisipurile continentale din câmpia Nirului.Ocrot. Nat. Med. Înconj., Bucureºti, 36(2):113–119.

KOVÁCS A., 1965, Vegetaþia fâneþelor ºi pãºu-nilor din împrejurimile oraºului Tg. Secuiesc(reg. Braºov). Contrib. Bot., Cluj-Napoca,237–250.

KOVÁCS A., 1970, Mestecãniºul de la Reci ºivegetaþia acestuia (raion Sf. Gheorghe, reg.Braºov). Natura. Ser. Biol., 15(4): 71–76.

KOVÁCS A., 1971, Vegetaþia de luncã din PasulOituzului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 295–313.

KOVÁCS A., 1978, Fãgetele din Munþii Bodoc.Aluta. Muz. Sf. Gheorghe, Stud. ºi Comunic.,1976–1977, 8–9: 227–253.

KOVÁCS A., 1981, Flora ºi vegetaþia MunþilorBodoc. Aluta. Muz. Sf. Gheorghe, Stud. ºiComunic., 11–13: 363–405.

KOVÁCS A., BECHET M., COLDEA G., KORODIGÁL I., TÖVISSI I., DRÃGAN-BULARDA M.,TEODOREANU M., 1970, Cercetãri bioceno-logice în pãdurea Mãnãºtur-Cluj. Contrib.Bot., Cluj-Napoca, 271–304.

KOVÁCS A., COLDEA G., 1967, Cercetãri fitoce-nologice în împrejurimile comunei Mânãstireni(reg. Cluj). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 177–189.

KOVÁCS A., COLDEA G., BECHET M., KORODIGÁL I., DRÃGAN-BULARDA M., 1969, Cerce-tãri biogeocenologice în pãdurea Dezmir-Cluj. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 245–274.

KOVÁCS A., COLDEA G., KORODI GÁL I., KISSº., DRÃGAN-BULARDA M., 1968, Cercetãribiogeocenologice în pãdurea Lomb-Cluj.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 361–383.

KOVÁCS A., GERGELY I., 1979, Sesleria uligi-nosa Opiz în bazinul inferior al Ciucului (jud.Harghita). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 155–161.

KOVACS AL., 1979, Flora ºi vegetaþia munþilorBodoc (jud. Covasna). Studiu taxonomic,geobotanic ºi economic. Cluj-Napoca, Rezu-matul tezei de doctorat.

KOVÁCS ATT., 1973, Contribuþii fitocenologicedin Masivul Rez (jud. Harghita) (I). Asociaþiiforestiere. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot.Bucureºti, 25(1): 33–42.

KRAUSCH H.D., 1965, VegetationskundlicheBeobachtungen im Donau-Delta. Limnologica,Berlin, 3(3); 271–313.

LUNGU L. 1981, Vegetaþia fontinalã din luncaNegrei Broºtenilor de la Cristiºor (jud.Suceava). Stud. ºi Comunic. de Ocrot. Nat.,Suceava, 5: 423–419.

LUPAªCU A., 1999, Studiu sinecologic compa-rativ în unele grupãri vegetale higrofile din zonasubmontanã a judeþelor Suceava ºi Neamþ.Teza de doctorat (Publicatã la Ed. Corson). Iaºi.

LUPU A.I., 1979, Contribuþii la studiul pãdurilorde luncã dintre Siret, Moldova ºi ºomuzulMare. Culegere de Studii ºi articole de Biol.,Iaºi, 1: 163–171.

MALOª C., 1972, Cercetãri asupra unor fitocenozecu liliac (Syringa vulgaris L.) din Oltenia. Stud.ºi Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureºti, 24(3):189–198.

MALOª C., 1972, Cercetãri asupra unor fito-cenoze cu Sesleria din Oltenia. Analele Univ.din Craiova, 3(13): 43–54.

MÃGÃLIE E., 1970, Pãdurea de liliac de la Ponoare(Podiºul Mehedinþi). Ocrot. Nat. Med. Înconj.,Bucureºti, 14(2): 181–186.

MIHAI G., 1971, Cercetãri asupra vegetaþieipajiºtilor de luncã din bazinul Baºeului (jud.Botoºani). Stud. ºi Comunic. Muz. ªti. Nat.Suceava, 2(1): 127–140.

486

Bibliografie

MIHAI G., 1971, Vegetaþia lemnoasã din zonaforestierã a bazinului Baºeu (jud. Botoºani).Stud. ºi Comunic. Muz. ªti. Nat. Bacãu,699–722.

MIHAI G., 1971, Vegetaþia pajiºtilor xerofile dinbazinul Baºeului (jud. Botoºani). Stud. ºiComunic. Muz. ªti. Nat. Suceava, 2(1): 95–110.

MIHAI G., 1971, Vegetaþia palustrã din bazinulBaºeului. Analele ªti. Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi,Serie nouã, Secþ. II.a. Biol., Iaºi, 17(1): 217–224.

MIHÃILESCU S., 2001, Flora ºi vegetaþia masi-vului Piatra Craiului. Ed. Vergiliu, Bucureºti,400 p.

MIHÃILESCU S., SANDA V., 2004, Characte-rization of priority natural habitats in theRomanian Carpathians, Proceedings of theInstitute of Biology, Bucharest, V: 81–86.

MIHÃILESCU S., ªTEFÃNUÞ S., 2004,Peatlands – Romania’s priority habitats,Proceedings of the Institute of Biology,Bucharest, V: 87–91.

MITITELU D., 1970, Contribuþie la studiul geobo-tanic al pãdurilor ºi zãvoiaielor din depresiuneaºi colinele Elanului (jud. Vaslui). Analele ªti.Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi, Serie nouã, Secþ. II.a.Biol., Iaºi,16, fasc. 2, 323–331.

MITITELU D., 1971, Douã asociaþii noi deburuieni în vegetaþia Moldovei. Lucr. ªti. Inst.Agron. „I.Ionescu de la Brad” Iaºi, I. Agron.-Hortic. Iaºi, 421–427.

MITITELU D., 1972, Asociaþii noi de buruieni dinMoldova. Analele ªti. Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi,Serie nouã, Secþ. II.a. Biol., Iaºi, 17(1): 119–126.

MITITELU D., 1975, Flora ºi vegetaþia judeþuluiVaslui. Stud. ºi Comunic. Muz. ªti. Nat.Bacãu, 8: 67–162.

MITITELU D., DESCÃLESCU D., ªTEFAN N.,VIÞALARIU G., BARABAª N., DAVIDESCUG., LUPAªCU G., TODERIÞÃ M., 1982,Cercetãri sinecologice în rezervaþia „CodrulSecular Slãtioara” – jud. Suceava. Stud. ºiComunic. Muz. ªti. Nat. Bacãu,1979–1980,13:135–182.

MITITELU D., BARABAª N., 1971, Asociaþii noiîn vegetaþia Moldovei. Comunic. ªti. Inst.Pedagog., Iaºi, 365–368.

MITITELU D., BARABAª N., 1972, Rãspândireaunor asociaþii ierboase în lunca Prutului. Stud.ºi Comunic. Muz. ªti. Nat. Bacãu, 5: 189–196.

MITITELU D., BARABAª N., 1973, Trei asociaþiinoi de buruieni în vegetaþia Moldovei. Analeleªti. Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi, Serie nouã, Secþ.II.a. Biol., Iaºi, 19(2): 427–431.

MITITELU D., BARABAª N., 1975, Vegetaþia dinlunca Prutului. Stud. ºi Comunic. Muz. ªti.Nat. Bacãu, 8: 163–218.

MITITELU D., BARABAª N., 1976–1977, Flora ºivegetaþia jud. Bacãu Stud. ºi Comunic. Muz.ªti. Nat. Bacãu,193–272.

MITITELU D., BARABAª N., 1978, Flora ºi vege-taþia judeþului Bacãu. Stud. ºi Comunic. Muz.ªti. Nat. Bacãu, 1976–1977, 9–10: 193–272.

MITITELU D., BARABAª N., 1994, Flora ºivegetaþia Munþilor Nemira. Stud. ºi Comunic.Muz. ªti. Nat. Bacãu, 1980–1993, 13: 29–48.

MITITELU D., BARABAª N., HAJA S., 1971, Floraºi vegetaþia rezervaþiei „Stânca ªtefãneºti”(Jud. Botoºani). Stud. ºi Comunic. Muz. ªti.Nat. Bacãu, 731–750.

MITITELU D., BARABAª N., HAJA S., 1974,Vegetaþia mlaºtinei de la Lozna-Dersca,judeþul Botoºani. Stud. ºi Comunic. Muz. ªti.Nat. Bacãu, 183–196.

MITITELU D., CHIFU T., VIÞALARIU G.,ªTEFAN N., DÃSCÃLESCU D., HOREANUC., 1986, Contribuþie la studiul vegetaþieilemnoase din munþii Cãlimani, Analele ªti.Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi, Serie nouã, Secþ. II.a.Biol., Iaºi, XXXII: 31–32.

MITITELU D., COSTICÃ M., PARINCU M., 1994,Flore et végétation de la reserve botaniqued’Agigea (départ. Constanþa). Analele ªti.Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi, Serie nouã, Secþ. II.a.Biol., Iaºi, 35–40.

MITITELU D., DORCA M., 1983, Flora ºi vegetaþiadin douã rezervaþii botanice din Maramureº.Analele ªti. Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi, Serienouã, Secþ. II.a. Biol., Iaºi, 27–28.

MITITELU D., DORCA M., 1987, Flora ºi vegetaþiadin împrejurimile municipiului Baia Mare.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 143–160.

MITITELU D., MOÞIU T., BARABAª N., 1973,Vegetaþia rezervaþiei de nisipuri de la HanuConachi (jud. GalaþI). Stud. ºi Comunic. Muz.ªti. Nat. Bacãu, 6: 459–376.

MITITELU D., NECHITA N., 1993, Contribuþii lastudiul vegetaþiei din masivul Hãºmaº ºiCheile Bicazului. Stud. ºi Cerc. Muz. PiatraNeamþ, 7: 16–24.

MITITELU D., SACARLAT A., PETRAª E., MATEIM., 1992, Flora ºi vegetaþia din împrejurimileoraºului Hârlãu (jud. Iaºi). Anuarul Muz.Piatra Neamþ, 82–103.

MITITELU D., SÁNTHA-ELÉKÉS E., 1984, Vege-taþia rezervaþiilor botanice de la Sâncrãieni,judeþul Harghita. Volum festiv. Muz. Inst.Nat., Iaºi, 123–128.

MITITELU D., ªTEFAN N., 1988, Two new plantassociations. Revue Roum. de Biol. Sér.Biol. végét., Bucureºti, 33(2): 71–74.

MITITELU D., ªTEFAN N., CIUPERCÃ G., 1982,Flora ºi vegetaþia rezervaþiei „Pâclele” cu vulcaninoroioºi (jud. Buzãu). Stud. ºi Comunic. Muz.ªti. Nat. Bacãu, 1979–1980: 99–120.

MOHAN F., ANIÞEI L., 1997, Contribution floristi-ques et phytocenologiques. Anuarul Muz. Naþ.al Bucovinei, 99–110.

MOLDOVAN I., 1971, Contribuþii la cunoaºtereavegetaþiei lemnoase din muntele Gutâi. Bul. ªti.Inst. Pedagog. Baia Mare, Seria B, 3: 21–45.

MONAH F., 2001, Flora ºi vegetaþia cormofitelordin lunca Siretului. Ed. Constantin Matasã,Piatra Neamþ.

MORARIU I., 1944, Asupra ecologiei ºi socio-logiei lui Quercus pedunculiflora. C. Koch,Rev. Pãd., Bucureºti, 56(10–12): 257–267

MORARIU I., 1957, Contribuþii la cunoaºtereavegetaþiei litoralului Mãrii Negre. Bul. ªti.Secþ. de Biol. ºi ªti. Agricole, Seria Bot., 9(4):361–378.

487

Bibliografie

MORARIU I., 1959, Contribuþii la studiul vegetaþieilitoralului Mãrii Negre. II. Stud. ºi Cerc. de Biol.,Seria Biol. veget., Bucureºti, 11(4): 355–378.

MORARIU I., 1964, Aspecte din vegetaþia demlaºtinã de la Hãrman, Ocrot. Nat. Med.Înconj., Bucureºti, 8(1): 9–20.

MORARIU I., 1967, Zur Kenntnis des Juncelletumserotini Krausch 1965. Limnologica, Berlin,5(2): 209–211.

MORARIU I., 1970, Un aspect de vegetaþie naturalãdin Dobrogea. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti,1968, 193–199.

MORARIU I., DANCIU M., 1970, In der Gegend desEiseren Tores (Porþile de Fier) gemeldetePflanzenassotionen. Revue Roum. de Biol.Sér. Biol. végét., Bucureºti, 15(6): 419–429.

MORARIU I., DANCIU M., 1977, Thymo(comosi)-Caricetum humilis în Þara Bârsei ºi în zonelelimitrofe. Stud. ºi Cerc. de Biol., Seria Biol.veget., Bucureºti, 29(2): 151–158.

MORARIU I., ULARU P., 1968, Vegetaþia halofilãde la Bãile Perºani (Munþii Perºani). CumidavaStudii ºi Cerc. Muz. Jud. Braºov, Braºov, 2:383–390.

MORARIU I., ULARU P., 1981, Corologia ºi fitoce-nologia speciei Spiraea crenata L. cu privirespecialã în România. Stud. ºi Comunic. deOcrot. Nat. Suceava, 5: 287–296.

MORARIU I., ULARU P., DANCIU M., LUNGESCUE., 1968, Fãgetele de pe Mãgura Codlei. Bul.Inst. Politehnic Braºov, Seria B. Econ. Forest.,Braºov, 9: 43–47.

MORARIU I., ULARU P., DANCIU M., LUNGESCUE., 1969, Vegetaþia stâncãriilor de pe MãguraCodlei-Braºov. Bul. Inst. Politehnic Braºov,Seria B. Econ. Forest., Braºov, 10: 15–24.

MORARIU I., ULARU P., DANCIU M., LUNGESCUE., 1970, Gorunetele de pe Mãgura Codlei.Bul. Inst. Politehnic Braºov, Seria B. Econ.Forest., Braºov, 12: 97–101.

NECHITA N., MITITELU D., 1996, Vegetaþia dinmunþii Hãºmaº, Cheile Bicazului ºi Lacul Roºu.Stud. ºi Cerc. ºt. Nat., Piatra Neamþ, 213–287.

NEDELCU A.G., 1968, Notã floristicã ºi geo-botanicã a bãlþii Dudu. Comunic. de Bot., Soc.ªti. Biol. Rom., 7: 65–72.

NEDELCU A.G., 1969, Contribuþie la studiulvegetaþiei acvatice ºi palustre a bazineloracvatice Dudu ºi Mogoºoaia. Analele Univ.Buc., Biol. Veget., Bucureºti, 18: 235–255.

NEDELCU A.G., 1972, Contribuþii la studiulvegetaþiei acvatice ºi palustre a laculuiCãldãruºani. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti,1970–1971: 535–568.

NEDELCU A.G., 1973, Vegetaþia acvaticã ºi palustrãdin Valea Flosecului (jud. Ilfov). Analele Univ.Buc., Biol. Veget., Bucureºti, 22: 133–146.

NEDELCU A.G., 1976, Studien über Wasser-undSumpflanzen-Assoziationen in Snagov-See.Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti, 1975–1976,321–332.

NEDELCU A.G., DAN M., 1992, Lemnetumminoris (Oberd. 1957) Müller et Görs 1960,în România. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti,1991–1992: 91–95.

NEDELCU A.G., PÂRVU C., CONSTANTINESCUR., 1979, Typhetum shuttleworthii, o nouã aso-ciaþie palustrã. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti,1977–1978: 209–216.

NEDELCU A.G., SANDA V., POPESCU A., RÃDOIT., 1986, Vegetaþia higrofilã ºi heliofilã a laculuiCochirleni. Hidrobiologia, 19: 83–95.

NEDELCU A.G.,1967, Beiträge zum phyto-soziologischen Studium des Cernica-Sees.Vegetatio. Acta. Geobot., 15(1): 33–50.

NEGREA º., NEGREA A., ARDELEAN A., 2004,Biodiversitatea în mediile subterane dinRomânia, Ed. Vasile Goldiº, Arad, 248 p.

NIEDERMAIER K., 1965, Vegetaþia cãldãrilorglaciare din munþii Cibinului. Ocrot. Nat. Med.Înconj., Bucureºti, 9(1): 41–50.

NYÁRÁDY A., 1967, Contribuþii la clasificarea unorasociaþii ale ordinului Seslerietalia coerulaeBr.-Bl. 1926 din România. I. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 263–269.

NYÁRÁDY A., 1969, Date fitocenologice dinRomânia. I. Petasitetum kablikianii Pawl.1936. Notulae Bot. Horti Agrobot. Clujensis,Cluj-Napoca, 61–66.

OLTEAN M., NEGREAN G., POPESCU A., ROMANN., DIHORU G., SANDA V., MIHÃILESCU S.,1994: Lista Roºie a plantelor superioare dinRomânia. Inst. de Biologie – Studii, Sinteze,documentaþii de ecologie, 1: 1–52, Bucureºti.

OPREA A., 1997, Flora ºi vegetaþia pãdurii Balta(jud. Galaþi). Bul. Grãd. Bot. Iaºi, 6(2): 413–431.

OPREA A., 1997, Contribuþii cenotaxonomice dinCâmpia Tecuciului. Bul. Grãd. Bot. Iaºi, 6(2):433–440.

OPREA I.V., OPREA V., 1995, Analiza vegetaþieixerofile din alianþa Festucion rupicolaecaracteristicã Câmpiei Banato-Criºane. Stud.ºi Cerc. Biol., Seria Biol. veget., Bucureºti,47(1): 33–37.

OPREA I.V., OPREA V., 2000, Grupãri fitosocio-logice ierboase din câmpii ºi dealuri. Ed. Mirton,Timiºoara.

OPREA I.V., PURDELEA L., 1984, Contribuþii geo-botanice referitoare la Prunus tenella Batsch.Stud. ºi Cerc. de Biol., Seria Biol. veget.,Bucureºti, 36(2): 97–102.

OROIAN S., 1997, Vegetaþia saxicolã din defileulMureºului între Topliþa ºi Deda. Marisia, StudiaScietiarum Naturae, Tg. Mureº, XXV(2):101–119.

OROIAN S., 1998, Flora ºi vegetaþia defileuluiMureºului între Topliþa ºi Deda. Ed. Casa deEditurã Mureº, 426 p.

PÁLL ª., 1960, Contribuþii la studiul fitocenological pãdurilor din raionul Odorhei. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 175–193.

PÁLL ª., 1965, Vegetaþia higrofilã din Valea TârnaveiMari. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 207–219.

PÁLL ª., 1969, Contribuþii la cunoaºterea vege-taþiei ruderale din valea Târnavei Mari (întrePlatoul Vâºag ºi Depresiunea Odorheiului).Comunic. de Bot., Soc. ªti. Biol. Rom., 8: 51–65.

488

Bibliografie

PARASCAN D., DANCIU M., 1975, Studii fito-cenologice în tãieturile de pãdure din munþiiBârsei. Noutãþi în economia forestierã. Bul.Inst. Politehnic Braºov, Seria B. Econ.Forest., Braºov, 17: 31–40.

PARASCAN D., DANCIU M., 1976, Vegetaþiamlaºtinii de la Stupini (Jud. Braºov). Ocrot. Nat.Med. Înconj., Bucureºti, 20(2): 113–121.

PASCAL P., MITITELU D., 1971, Contribuþie lastudiul vegetaþiei din bazinul Bistriþei Aurii (Jud.Suceava). Comunic. ªt. Inst. Pedagog., Iaºi,331–363.

PAUCÃ A., PUªCARU-SOROCEANU E., CIUCÃM., 1960, Contribuþii la studiul pajiºtilor dinMasivul Ciucaº. Comunic. de Bot., Soc. ªti.Nat. Geogr., Bucureºti, 1957–1959: 113–136.

PAUCÃ A., RÃDULESCU-IVAN D., 1961,Observaþii asupra raporturilor fitocenotice dinvegetaþia iniþialã instalatã în jurul lacurilorglaciare „Bâlea” ºi „Podragu” din MasivulFãgãraº. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti,1960: 323–332.

PAUCÃ, A., 1941, Studiu fitosociologic în MunþiiCodru ºi Muma. Ed. Acad. Rom. St. Cer. 51,119 p.

PAUCÃ-COMÃNESCU M., DIHORU G., ONETE M.,VASILIU-OROMULU L., FALCÃ M., HONCIUCV., STÃNESCU M., PURICE D., MATEI B.,2004, The diversity of alluvial shrubland floraand fauna in the Neajlov floodplain. Procee-dings of the Institute of Biology, Bucharest,VI: 105–118.

PAUCÃ-COMÃNESCU M., ªERBÃNESCU G.,1998, Spatial and temporal dynamic of the plantspecies presence of Tamarix ramosissimashrubland growing in the Danube flood plainand Delta. Revue Roum. de Biol. Sér. Biol.végét., Bucureºti, 43(2):121–142.

PAUCÃ-COMÃNESCU M., TÃCINÃ A., VASILIU-OROMULU L., HONCIUC V., FALCÃ M.,ONETE M., PURICE D., STÃNESCU M.,BLUJDEA V., IONESCU M., 2000, Structureof the main biocenotic componens inTamarix shrublands of Prahova and Teleajenlow floodplains. Revue Roum. de Biol. Sér.Biol. végét., Bucureºti, 45(2): 155–179.

PAUCÃ-COMÃNESCU M., VASILIU-OROMULU L.,VASU A., ARION C., ªERBÃNESCU G.,TÃCINÃ A., FALCÃ M., HONCIUC V., PURICED., STERGHIU C., COCIU M., TATOLE V.,DUMITRU L., FAGHI M., GOMOIU I., CEIANUI., POPOVICI R., VICOL C., 1997, Ecosystemiccharacterisation of the shrubland of Tamarixramosissima from Insula Micã a Brãilei (Danubeflood plain), Proceedings of the Institute ofBiology, Bucharest, 1: 147–177.

PÁZMÁNY D., 1966, Asociaþia Salicetum triandraeîn lunca Someºului. Notulae Bot. Horti Agrobot.Clujensis, Cluj-Napoca, 99–107.

PÁZMÁNY D., 1968–1969, Despre prezenþaasociaþiei Salici-Myricarietum Moor în nordulTransilvaniei. Notulae Bot. Horti Agrobot.Clujensis, Cluj-Napoca, 71–76.

PÁZMÁNY D., 1971, Flora ºi vegetaþia bazinuluivãii Sãlãtrucului (jud. Cluj). Rezumatul tezeide doctorat. Cluj-Napoca.

PÃUN M., 1966, Vegetaþia lemnoasã a raionuluiBalº, regiunea Oltenia. Bul. ªti. Inst. Agron.„T. Vladimirescu”, Craiova, 7: 61–97.

PÃUN M., 1969, Vegetaþia pajiºtilor de locuriuscate din împrejurimile Balºului. Stud. ºi Cerc.Biol., Seria Bot. Bucureºti, 21(1): 34–44.

PÃUN M., POPESCU G., 1969, Vegetaþia bãlþilordin lunca Dunãrii dintre Calafat ºi Nebuna(jud. Dolj). Analele Univ. Craiova, Seria III-a,Craiova, 1(11): 21–28.

PÃUN M., POPESCU G., 1972, La végétation dessables de la curbure du Danube (Oltenie).Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti, 1970–1971:569–587.

PÃUN M., POPESCU G., CÂRÞU M., CÂRÞU D.,1970, Aspecte din vegetaþia teritoriului dintreBerzasca ºi Pescarii (jud. Caraº-Severin).Analele Univ. Craiova. Seria II-a, Craiova,2(12), 61–70.

PÃUN M., POPESCU G.,1971, Cercetãri asupravegetaþiei de pãdure din munþii Buila. AnaleleUniv. Craiova. Seria III-a, Biol.-St-.Agri., Craiova,3(13), 21–30.

PÃUN M., POPESCU G.,1975, Date asupra vege-taþiei din cursul superior al Olteþului, Lucr. ªt.,Univ., Craiova, 138–143.

PÃUN M., POPESCU G., 1978, Date desprevegetaþia ierboasã a catenei calcaroaseBuila-Vânturaþi din munþii Cãpãþânii jud.Vâlcea. Analele Univ. Craiova, 9(19), 67–73.

PEIA P., 1978, Aspecte de vegetaþie din CheileMiniºului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 235–250.

PEIA P., 1981, Asociaþii vegetale noi în munþiiBanatului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 103–109.

PEIA P., 1982, Fãgetele din depresiunea Almãjului(Jud. Caraº-Severin), în: Fãgetele carpatine.Semnificaþia lor bioistoricã ºi ecoprotectivã.Cluj-Napoca, 217–227.

PEIA P., 1992, Pulmonario rubrae-Abieti-Fagetum(Knapp 1942) Soó 1964 – taxetosum baccataeComes et Täuber 1977 în Cheile Miniºului (jud.Caraº-Severin). Contrib. Bot., Cluj-Napoca,1991–1992: 49–50.

PLÃMADÃ E., 1974, Studii asupra vegetaþieibriologice higro-hidrofile fontinale din ParculNaþional Retezat. Sargetia, Acta MuseiDevensis. Ser. ªt. Nat., Deva, 10: 95–111.

PLÃMADÃ E., COLDEA G., 1990, Cercetãri fito-cenotice asupra unor fãgete din Transilvania.Stud. ºi Cerc. de Biol., Seria Biol. veget.,Bucureºti, 42(1): 43–49.

POP A., 1984, The Artemisio-Festucetum pseudo-vinae (Magyar 1928) Soó 1933 association inthe Timiº filed. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti,1983–1984: 197–200.

POP A., COLDEA G., 1987, Contribuþii la studiulbotanic al cvercetelor din dealurile Clujului.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 169–177.

POP E., 1960, Mlaºtinile de turbã din R.P. România,Ed. Acad. Românã, Bucureºti, 519 p.

489

Bibliografie

POP I., 1962, Vegetaþia acvaticã ºi palustrã de laSalonta (reg. Criºana). Stud. ºi Cerc. de Biol.,Cluj-Napoca, 13(2): 191–216.

POP I., 1967, Studiu comparativ asupra ceretelordin câmpia înaltã a Miersigului ºi de pedealurile piemontane Criºene. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 305–313.

POP I., 1968, Flora ºi vegetaþia Câmpiei Criºurilor.Interfluviul Criºul Negru-Criºul Repede. Ed.Acad. R.S.R., Bucureºti.

POP I., 1969, Contribuþii la cunoaºterea vege-taþiei litoralului Mãrii Negre din împrejurimilelocalitãþii Vama Veche (Dobrogea). StudiaUniv. Babeº-Bolyai, Ser. Biol., Cluj-Napoca,14(1): 9–19.

POP I., 1970, Adnotaþiuni la studiul comparativasupra vegetaþiei litoralului Mãrii Negre dinîmprejurilile localitãþii Vama-Veche (Dobrogea).Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 99–110.

POP I., 1974, Noi contribuþii la cunoaºterea vegetaþienitrofile. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 145–148.

POP I., 1976, Contribuþii la cunoaºterea vegetaþieimunceilor din împrejurimile Abrudului (Jud.Alba). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 123–132.

POP I., 1977, Studiu comparativ asupra pajiºtilorde Botriochloa ischaemum din România.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 111–120.

POP I., 1979, Consideraþii fitocenologice asupraasociaþiei nitrofile Potentilletum repentis. StudiaUniv. Babeº-Bolyai, Ser. Biol., Cluj-Napoca,1: 3–7.

POP I., 1985, Contribuþii la cunoaºterea vege-taþiei arenicole ºi ruderale de la Vama-Veche(Jud. Constanþa). Contrib. Bot., Cluj-Napoca,131–139.

POP I., 1985, Phytocoenogenesis and evolutionof the psamofilic association Salso-Euphorbietum paralias Pignatti 1952, subas.salsoletum ruthenicae Pop 1985 in the south-easter part of Dobrudja (Constanþa District),în: Evoluþie ºi adaptare, Cluj-Napoca, 2:205–207.

POP I., 1991, Consideraþii generale asupra ordi-nului Stipo eriocaulis – Festucetalia pallentis.Pop (1968) amend. Pop 1989. Studia Univ.Babeº-Bolyai, Ser. Biol., Cluj-Napoca 36(2):3–33.

POP I., 2002, Vegetaþia solurilor sãrãturoase dinRomânia. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, XXXV(2),1999–2000: 285–332.

POP I., ARDELEAN M., CODOREANU V., CRIªANAURELIA, CRISTEA V., CSÜRÖS M.,CSÜRÖS ª., GHIªA E., HODIªAN I., RAÞIUO., SZÁSZ E., 1978, Flora ºi vegetaþia munþilorZarand. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 1–215.

POP I., CRISTEA V., HODIªAN I., 2002, Studiulfitocenologic, ecologic, bioeconomic ºi eco-productiv. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, XXXV(2),1999–2000: 5–254.

POP I., CRISTEA V., HODIªAN I., RAÞIU O.,1983, Studii biologice asupra florei ºi vege-taþiei din zona lacurilor de la Ocna Dej ºi Sic(jud. Cluj). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 45–63.

POP I., CRISTEA V., HODIªAN I., RAÞIU O., 1986,Vegetaþia tinoavelor de la Blãjoaia ºi Dorna(cursul superior al vãii Someºului Rece, judeþulCluj). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 123–129.

POP I., CSÜRÖS ª., KOVÁCS A., HODIªAN I.,MOLDOVAN I., 1964, Flora ºi vegetaþia CheilorRunc (reg. Cluj, raion Turda). Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 205–224.

POP I., HODIªAN I., 1959, Flora ºi vegetaþia masi-velor calcaroase de la Bãcâia ºi Cheile Cibului.Stud. ºi Cerc. de Biol., Cluj-Napoca, 10(2):217–239.

POP I., HODIªAN I., 1963, Aspecte din flora ºivegetaþia Cheilor Bulzeºti (reg. Hunedoara,raion Brad). Studia Univ. Babeº-Bolyai, Ser.Biol., Cluj-Napoca, 2: 47–54.

POP I., HODIªAN I., 1964, Studii floristice ºi devegetaþie de la Cheile Crãciuneºti (reg.Hunedoara, raionul Brad). Studia Univ. Babeº-Bolyai, Ser. Biol., Cluj-Napoca, 1: 7–24.

POP I., HODIªAN I., 1967, Aspecte de vegetaþiedin Cheile Ordâncuºii (Munþii Bihorului).Studia Univ. Babeº-Bolyai, Ser. Biol., Cluj-Napoca, 2: 7–12.

POP I., HODIªAN I., 1970, Studiu fitocenologicasupra unei asociaþii nitrofile nouã pentruRomânia. Studia Univ. Babeº-Bolyai, Ser.Biol., Cluj-Napoca, 1: 5–8.

POP I., HODIªAN I., CRISTEA V., 1986, Contri-bution a la connaisance de la chorologie,l’écologie et évolution de l’association Cala-magrostietum pseudophragmitis Kopécký 1968,en Roumanie. Studia Univ. Babeº-Bolyai, Ser.Biol., Cluj-Napoca, 31(2): 30–34.

POP I., HODIªAN I., CRISTEA V., 1987, La végé-tation de certaines tourbieres de la Valleé Izbuc(Depart. Cluj). Contrib. Bot., Cluj-Napoca,111–120.

POP I., HODIªAN I., CSÜRÖS ª., 1969, Aspectede vegetaþie de pe valea Eºelniþa (munþiiAlmãjului, Banat). Contrib. Bot., Cluj-Napoca,233–243.

POP I., HODIªAN I., RAÞIU O., CRISTEA V.,MARCU A., 1984, Studiul molidiºo-fãgetelorºi molidiºelor montane de pe cuprinsul vãiiSomeºului Rece (jud. Cluj). Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 75–83.

POP I., TRETIU T., 1958, Contribuþii la cunoaºtereavegetaþiei de la ªinca Nouã (munþii Fãgãraº). I.Stud. ºi Cerc. de Biol., Cluj-Napoca, 9(2):209–235.

POP., I., CRISTEA, V., 2000, Studiu comparativasupra comunitãþilor silvice din România, edi-ficate de Quercus cerris ºi Q. farnetto. Contrib.Bot., Cluj-Napoca, 35(2): 255–284.

POPESCU A., SANDA V., 1972, Investigationson the vegetation of maritime sands betweenMamaia and Nãvodari. Revue Roum. de Biol.Sér. Biol. Végét., Bucureºti, 17(2): 99–111.

POPESCU A., SANDA V., 1973, Cercetãri asupravegetaþiei litoralului dintre Mamaia ºiNãvodari. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot.Bucureºti, 25(2): 113–130.

490

Bibliografie

POPESCU A., SANDA V., 1974, Contribuþii lacunoaºterea vegetaþiei dintre Comana ºiDunãre. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot.Bucureºti, 26(1): 9–23.

POPESCU A., SANDA V., 1975, Études sur lavégétation du littoral de la Mer Noire entreMaiama et le Cap Midia. Revue Roum. deBiol. Sér. Biol. Végét., Bucureºti, 20(1): 7–17.

POPESCU A., SANDA V., 1976, Contribuþii lacunoaºterea vegetaþiei psamofile din DeltaDunãrii. Peuce. Studii ªti. Nat., Tulcea, 5:193–216.

POPESCU A., SANDA V., 1977, Contribuþii noi lacunoaºterea vegetaþiei litoralului românescal Mãrii Negre. Stud. ºi Cerc. de Biol., SeriaBiol. veget., Bucureºti, 29(2); 161–167.

POPESCU A., SANDA V., 1978, Caracterizareavegetaþiei litoralului românesc al Mãrii Negre.Stud. ºi Comunic. Muz. ªti. Nat. Bacãu, 9–10:317–342.

POPESCU A., SANDA V., 1981, Aspecte din vege-taþia împrejurimilor localitãþii Chilia Veche(Delta Dunãrii). Stud. ºi Cerc. de Biol., SeriaBiol. veget., Bucureºti, 33(1): 21–28.

POPESCU A., SANDA V., 1983, Contribuþii lastudiul asociaþiilor de Quercus pedunculifloraC. Koch din România. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 117–127.

POPESCU A., SANDA V., 1987, Structura vege-taþiei din clasa Festucetea vaginatae Soó1968 de pe teritoriul României. Culegere deStudii ºi Artic. de Biol., Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi,Iaºi, 3: 225–235.

POPESCU A., SANDA V., 1988, Analiza pajiºtilorxeroterme ale alianþei Festucion rupicolaeSoó 1964 din România. Stud. ºi Cerc. de Biol.,Seria Biol. veget., Bucureºti, 40(1): 17–28.

POPESCU A., SANDA V., 1991, Analiza vege-taþiei lemnoase xeroterme (ord. Quercetaliapubescentis) ºi de tufãriºuri (ord. Prunetalia)din România. Stud. ºi Cerc. de Biol., SeriaBiol. veget., Bucureºti, 43(1–2): 23–37.

POPESCU A., SANDA V., 1992, Coeno-taxonomy decidous forests belongin to theQuerco-Fagetea Br.-Bl. et Vlieger 1937 classin Romania. Revue Roum. de Biol. Sér. Biol.végét., Bucureºti, 37(1): 15–26.

POPESCU A., SANDA V., 1992, Structura pajiºti-lor xeroterme ale clasei Festuce-BrometeaBr. Bl. et Tx. 1943 din România. Contrib.Bot., Cluj-Napoca, 1991–1992: 37–47.

POPESCU A., SANDA V., 1992, Vegetaþialemnoasã a zãvoaielor din România. Stud. ºiCerc. de Biol., Seria Biol. veget., Bucureºti,44(2): 153–165.

POPESCU A., SANDA V., 1993, Caracterizareaunitãþilor de vegetaþie din masivele Bucegi ºiLeaota (I). Stud. ºi Cerc. de Biol., Seria Biol.veget., Bucureºti, 45(2): 193–206.

POPESCU A., SANDA V., 1993, L’étude desprairies meso-hygrophyles de l’allianceAgrostion stoloniferae Soó (1933) 1971 deRoumanie. Revue Roum. de Biol. Sér. Biol.végét., Bucureºti, 38(1); 3–13.

POPESCU A., SANDA V., DOLTU M.I., 1980,Conspectul asociaþiilor vegetale de penisipurile din România. Stud. ºi Comunic. ªti.Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 24: 147–314.

POPESCU A., SANDA V., DOLTU M.I., NEDELCUA.G., 1984, Vegetaþia Câmpiei Munteniei.Stud. ºi Comunic. ªti. Nat. Muz. Brukenthal,Sibiu, 26: 173–241, 369–511.

POPESCU A., SANDA V., DRÃGULESCU C.,PEICEA I.M., 1986, Contribuþii la cunoaºtereavegetaþiei mlaºtinilor mezo-oligotrofe dinVãile Frumoasa ºi Prigoana (bazinul superioral Vãii Sebeºului). Ocrot. Nat. Med. Înconj.,Bucureºti, 31(2): 110–116.

POPESCU A., SANDA V., IONESCU A., 1971,Cercetãri asupra vegetaþiei ierboase din jurulBucureºtiului. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot.Bucureºti, 23(1): 47–55.

POPESCU A., SANDA V., NEDELCU G.A.,1981, Allgemeime über die Vegetation desDonaudeltas. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti,1979–1980: 175–192.

POPESCU A., SANDA V., NEDELCU G.A., 1992,Structura fitocenozelor deltaice ºi modificãriprovocate acestora în urma impactului antropic.Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti, 1991–1992:59–81.

POPESCU A., SANDA V., OROIAN S., 1997, Vege-taþia Deltei Dunãrii. Marisia. Studia ScientiarumNaturae, Tg. Mureº, XXV(3): 119–241.

POPESCU A., SANDA V., TACINÃ A., BIÞÃ C.,2000, Aspects of flora and vegetation bio-diversity in the natural reservation DealulCetatii-Lempes (Brasov county). Proceedingsof the Institute of Biology, Bucharest, III:153–160.

POPESCU A., ªTEFUREAC T., 1976, Vegetation-forschungen aus dem Sektor Sviniþa-Tricule-Eisernes – Tor-Rumäniens. Acta Bot. HortiBuc., Bucureºti, 1975–1976: 341–368.

POPESCU G., 1975, Asociaþii vegetale din bazinulBistriþei Vâlcii. Lucr. ªti. Univ. Craiova, 144–150.

POPESCU G., 1978, Studii fitocenologice asuprafãgetelor din bazinul hidrografic al Bistriþei-Vâlcii. Analele Univ. Craiova, 9(19): 75–79.

POPESCU G., 1979, Asociaþii vegetale de pajiºtimezofile din bazinul hidrografic al Bistriþei-Vâlcii. Analele Univ. Craiova, Biol., Agron.,Hortic., Craiova, 10(20): 27–32.

POPESCU G., 1979, Consideraþii asupra pajiºtilorde Agrostis tenuis Sibth. ºi Festuca rubra L. dinOltenia. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 199–206.

POPESCU G., 1981, Contribuþii la studiul fitoce-nologic al pãdurilor de fag din bazinul hidrografical Bistriþei-Vâlcii. Analele Univ. Craiova, Biol.,Agron., Hortic., Craiova, 12(22): 9–17.

POPESCU G., 1988, Phytocoenological conside-rations of the Quercus cerris L. and Q. frai-netto Ten. forets of Oltenia. Revue Roum. deBiol. Sér. Biol. végét., Bucureºti, 33(2): 75–91.

POPESCU G., 1996, Contribuþii la cunoaºtereavegetaþiei din Câmpia Olteniei. Acta Bot.Horti Buc., Bucureºti, 1994–1995: 189–1997.

491

Bibliografie

POPESCU G., COSTACHE I., RÃDUÞOIU D.,GÃMÃNECI G., 2001, Vegetaþia pajiºtilor. În:Pajiºti permanente din nordul Olteniei. Ed.Universitaria, Craiova, 116–215.

POPESCU G., POPESCU E., 1974, Asociaþii vege-tale noi de stâncãrii calcaroase din Oltenia.Stud. ºi Cerc., Slatina, 131–139.

POPESCU P. C., SAMOILÃ, Z. 1962, Ghid geobo-tanic pentru Banat. SSNG Bucureºti.

POPESCU V., 1969, Contribuþii la cunoaºtereaflorei ºi vegetaþiei Capului Midia (Constanþa).Notulae Bot. Horti Agrobot. Clujensis, Cluj-Napoca, 77–80.

POPESCU, A. et al., 1989, Cenotaxonomia fãge-telor din România. Cercetãri ecologice. Ed.Acad. Românã, Bucureºti.

POPOVICI D., CHIFU T., CIUBOTARIU C.,MITITELU D., LUPAªCU G., DAVIDESCUG., PASCAL P., 1996, Pajiºtile din Bucovina.Ed. Helios, 340 p.

PRODAN I., 1939, Flora pentru determinarea ºidescrierea plantelor ce cresc îm România. II.Fitogeografia României. Cluj-Napoca.

PUºCARIU V., BOªCAIU N., TÄUBER F., 1978,Aspecte de vegetaþie de pe insula Popina dinLacul Razelm (jud. Tulcea). Ocrot. Nat. Med.Înconj., Bucureºti, 22(2): 107–112.

PUªCARU D., PUªCARU-SOROCEANU E.,PAUCÃ A., ªERBÃNESCU I., BELDIE A.,ªTEFUREAC T., CERNESCU N., SAGHINF., CREÞU V., LUPAN L., TASCENCO V.,1956, Pãºunile alpine din Munþii Bucegi. Ed.Acad. R.P.R., Bucureºti, 511 p.

PUªCARU-SOROCEANU E. et. al. 1963, Pãºu-nile ºi fâneþele din Republica PopularãRomânia. Studiu geobotanic ºi agroproductiv.Ed. Acad. R.P.R., Bucureºti.

PUªCARU-SOROCEANU E., CSÜRÖS ª.,PUªCARU D., POPOVA-CUCU ANA, 1981,Die Vegetation der Wiesen und Weiden desFãgãraº-Gebirges in den Südkarpaten.Phytocoenologia, 9(2): 257–309.

PUªCARU-SOROCEANU E., ÞURCA I., 1960,Succesiunea vegetaþiei pajiºtilor stepice dinDobrogea sub influenþa pãºunatului. SSNG.Comunic. de Bot., 143–164.

RACLARU P., 1967, Vegetaþia pajiºtilor dinmasivul Rarãu. Comunic. de Bot., SSNG. AV-a Consfãtuire de geobotanicã. Bucureºti,143–178.

RACLARU P., ALEXAN M., 1973, Asociaþii vege-tale palustre din Defileul Dunãrii, Baziaº-Pojejena. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot.Bucureºti, 25(2): 131–139.

RAÞIU F., 1968, Vegetaþia lemnoasã din complexulmlãºtinos Voºlobeni (jud. Harghita). Contrib.Bot., Cluj-Napoca, 327–335.

RAÞIU F., 1971, Asociaþii de rogozuri înalte dinmlaºtinile eutrofe ale Depresiunii Giurgeului.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 263–293.

RAÞIU F., 1972, Asociaþii de rogozuri scunde dinmlaºtinile eutrofe ale Depresiunii Giurgeului.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 161–186.

RAÞIU F., GERGELY I., 1971, O nouã asociaþievegetalã pentru þara noastrã: Calamagrostetumneglectae Tengwal 20. Studia Univ. Babeº-Bolyai, Ser. Biol., Cluj-Napoca, 2: 5–10.

RAÞIU F., GERGELY I., 1974, Asociaþii vegetalenoi ºi rare pentru þara noastrã. Studia Univ.Babeº-Bolyai, Ser. Biol., Cluj-Napoca, 2: 7–15.

RAÞIU O. et. al. 1969, Fitocenoze caracteristiceîmprejurimilor Blajului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 169–189.

RAÞIU O., 1966, Associations des plantesnouvelles du bassin de Stâna de Vale. StudiaUniv. Babeº-Bolyai, Ser. Biol., Cluj-Napoca,2: 15–21.

RAÞIU O., BOªCAIU N., 1967, Vegetaþia mlaºti-nilor de pe valea Ieduþului. Studia Univ. Babeº-Bolyai, Ser. Biol., Cluj-Napoca, 2:33–38.

RAÞIU O., CRISTEA V., 1980, Fitocenoze ierboasespecifice bazinului Someºului Cald ºi acþiunealor antierozionalã. Contrib. Bot., Cluj-Napoca,143–159.

RAÞIU O., GERGELY I., 1970, Fitocenoze caracte-ristice vegetaþiei lemnoase din bazinul vãiiZârnei (masivul Vlãdeasa). III. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 229–245.

RAÞIU O., GERGELY I., 1972, Asociaþii de pajiºtiºi de tãieturi de pãdure din bazinul derecepþie al Vãii Zârnei (munþii Vlãdeasa) (II).Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti, 627–640.

RAÞIU O., GERGELY I., 1976, Structura ecologicãºi sintaxonomicã a vegetaþiei Vãii Sebiºelului(bazinul Vãii Drãganului). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 73–102.

RAÞIU O., GERGELY I., 1979, Caracterizareasinecologicã a principalelor fitocenozelemnoase din „Þara Oaºului” (jud. SatuMare). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 85–118.

RAÞIU O., GERGELY I., DIACONEASA B.,LÖRINCZI F., ªUTEU ª., CRIªAN S., 1982,Flora ºi unitãþile fitosintaxonomice de peValea Iadului (jud. Bihor). Importanþa eco-nomicã ºi ºtiinþificã. Caracterizarea lor eco-logicã (I). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 3–57.

RAÞIU O., GERGELY I., MOLDOVAN I., 1977,Contribuþii fitocenologice asupra pãdurilor din„Þara Oaºului”. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 9–18.

RAÞIU O., GERGELY I., ªUTEU ª., 1984, Floraºi unitãþile fitosintaxonomice de pe ValeaIadului (jud. Bihor). Importanþa economicã ºiºtiinþificã. Caracterizarea lor ecologicã (III).Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 85–135.

RAÞIU O., MOLDOVAN I., 1972, Consideraþii ceno-logice asupra vegetaþiei mlaºtinei „Izvoarele”(Platoul vulcanic Gutâi-Oaº). Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 149–159.

RAÞIU O., MOLDOVAN I.,1974, Consideraþiicenologice asupra vegetaþiei muntelui Ignis.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 85–94.

RAÞIU O., SÃLÃGEANU N., 1971, Cenozecaracteristice vegetaþiei cursului superior alvãii Drãganului (munþii Apuseni). Contrib.Bot., Cluj-Napoca, 131–152.

RAÞIU O.,1965, Contribuþii la cunoaºterea vege-taþiei din bazinul Stâna de Vale. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 151–175.

492

Bibliografie

RAÞIU O.,1970, Consideraþii cenologice asupraprincipalelor grupãri de plante din bazinulhidrografic al vãii Colibiþa (munþii Cãlimani).Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 191–206.

RAÞIU O., 1967, Cercetãri fitocenologice asuprapãdurilor din bazinul Stâna de Vale. Contrib.Bot. Cluj-Napoca, 323–347.

RÃVÃRUÞ M., CÃZÃCEANU I., TURENSCHI E.,1956, Contribuþiuni la studiul pãºunilor ºifâneþelor din depresiunea Jijiei superioare ºia Baºãului ºi dealurile Copãlãu-Cozancea.Stud. ºi Cerc. ºt. Biol. ºi Agric, Iaºi, 7(2): 93–132.

RESMERIÞÃ I., 1969, Contribuþii la studiul moli-nietelor din Transilvania. Stud. ºi Cerc. Biol.,Seria Bot. Bucureºti, 21(1): 45–51.

RESMERIÞÃ I., 1970, Flora, vegetaþia ºi potenþialulproductiv pe Masivul Vlãdeasa. Ed. Acad.Românã, Bucureºti.

RESMERIÞÃ I., 1972, Vegetaþia lemnoasã dinValea Þeºnei (jud. Mehedinþi). Stud. ºi Cerc.Biol., Seria Bot. Bucureºti, 24(4): 277–293.

RESMERIÞÃ I., 1974, Clasa Juncetea trifidiHadac in Klika et Hadac, din Parcul NaþionalRetezat. Pajiºti ºi tufãriºuri scunde din alpinde pe soluri puternic acide. Sargetia.ActaMusei Devensis. Seria ªt. Nat., Deva, 10:112–127.

RESMERIÞÃ I., 1976, Alianþa Cetrario-LoiseleurionBr.-Bl. et Siss. 1939 în Munþii Maramureºului.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 161–164.

RESMERIÞÃ I., 1978, La classe Vaccinio-Juniperetea Pass. et Hoffm. des montagnesde Maramureº (Roumanie). DocumentsPhytosociologique, Lille, 2: 365–376.

RESMERIÞÃ I., 1981, Aspecte de florã ºivegetaþie din împrejurimile staþiunii balneareVatra Dornei (Suceava). Stud. ºi Comunic.de Ocrot. Nat. Suceava, 5: 420–423.

RESMERIÞÃ I., 1982, Vegetaþia clasei Vaccino-Juniperetalia Pass. et Hoffm. 1968 dinCarpaþii României. Stud. ºi Comunic. Muz.ªti. Nat. Bacãu, 1979–1980, 13: 217–236.

RESMERIÞÃ I., 1985, Cercetãri floristice, cenotice-ecologice, pe Muntele Cearcãnu (Maramureº).Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 101–110.

RESMERIÞÃ I., CSÜRÖS ª., 1966, Cartareageobotanicã ºi agrotehnicã a corpului depãºune Cionca-Huedin. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 2: 91–102.

RESMERIÞÃ I., POP I., 1972, Consideraþii fito-cenologice asupra pajiºtilor de Trifolio-Lolietumperennis Krippelova 1967; Resmeriþã et al.1967 din România. Contrib. Bot., Cluj-Napoca,187–195.

RESMERIÞÃ I., RAÞIU O., 1974, Vegetaþia higro-ºi hidrofilã din Maramureº. Contrib. Bot.,Cluj-Napoca, 115–129.

RESMERIÞÃ I., RAÞIU O., 1983, Contribuþii lacunoaºterea vegetaþiei alpine din MunþiiRodnei. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 99–110.

RESMERIÞÃ I., ROMAN I., 1975, Cercetãri privindvegetaþia nitrofilã din Câmpia Transilvaniei.Stud. ºi Cerc. de Biol., Seria Biol. veget.,Bucureºti, 27(3): 193–198.

RESMERIÞÃ I., SPÂRCHEZ Z., 1984, Cercetãriprivind asociaþia Brometum erecti Resmeriþãet Spârchez 1963. Contrib. Bot., Cluj-Napoca,169–174.

RESMERIÞÃ, I., 1972, Vegetaþia lemnoasã dinValea Þesnei (jud. Mehedinþi). Stud. ºi Cerc.Biol., Seria Bot. Bucureºti, 24(4): 277–293.

RESMERIÞÃ, I., 1977, Clasa Carpino – Fagetea(Br. Bl. et Vlieg 37) Jakus 60 din Maramureº.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 91–110.

ROMAN N., 1974, Flora ºi vegetaþia din sudulpodiºului Mehedinþi. Ed. Acad. Românã,Bucureºti.

ROMAN N., 1994, Floristich-VegetationskundlicheUntersuchungen in der Umgebung vonFogorasch. Naturwissenschaftliche Forschungenüber Siebenbürgen, Böhlan Verlag Köln –Weimar – Wien, 5: 51–62.

SAFTA I., 1943, Cercetãri geobotanice asuprapãºunilor din Transilvania. Bul. Fac. Agron.Cluj, la Timiºoara, 10: 3–107.

SAMOILÃ Z., 1960, Contribuþii la studiul geo-botanic ºi al stãrii de producþie al pajiºtilornaturale din regiunea Hunedoara. Stud. ºiCerc. de Biol. ºi ªti. Agric., Timiºoara,7(1–2): 167–211.

SANDA V., 1970, Cercetãri botanice asuprapãdurilor Frasinu ºi Spãtaru (jud. Buzãu).Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureºti,22(3): 179–193.

SANDA V., 2002, Vademecum ceno-structuralprivind covorul vegetal din România. Ed.Vergiliu, Bucureºti, 331 p.

SANDA V., BARABAª N., ªTEFÃNUÞ S., 2004,Atlas Florae Romaniae. II. Betulaceae. Ed.„Ion Borcea”, Bacãu.

SANDA V., COLDEA G., POPESCU A., 1994,Asociaþiile vegetale din clasa Lemneteaminoris R. Tx. 1955 din România. Contrib.Bot., Cluj-Napoca, 1993–1994: 5–11.

SANDA V., DOLTU M.I., 1978, Contribuþii lacunoaºterea vegetaþiei Bãilor Olãneºti. Stud.ºi Comunic. ªti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu,22: 173–188.

SANDA V., NEDELCU A.G., 2000, Sintaxonomiagrupãrilor saxicole ale alianþei Gypsophilionpetraeae din Carpaþii României. Acta Bot.Horti Buc., Bucureºti, 1999, 28: 165–169.

SANDA V., POPESCU A., 1971, Cercetãri fito-cenologice în pãdurile din jurul Bucureºtiului.Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot., Bucureºti,23(2): 125–142.

SANDA V., POPESCU A., 1972, Contribuþii lacunoaºterea vegetaþiei lemnoase din CâmpiaRomânã. Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot.,Bucureºti, 24(5): 381–390.

SANDA V., POPESCU A., 1973, Cercetãri privindflora ºi vegetaþia din Delta Dunãrii. Stud. ºi Cerc.Biol., Seria Bot., Bucureºti, 25(5): 399–424.

SANDA V., POPESCU A., 1976, Contribuþii lacunoaºterea vegetaþiei de stâncãrii dinMasivul Piatra Craiului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 149–160.

^ ^

493

Bibliografie

SANDA V., POPESCU A., 1979, Noi contribuþii lacunoaºterea vegetaþiei de buruieni a lito-ralului românesc al Mãrii Negre. Culegere deStudii ºi Artic. de Biol., Univ. „A.I. Cuza” Iaºi,1: 149–158.

SANDA V., POPESCU A., 1981, Contributions àla végétation du bassin moyen de Jiu. RevueRoum. de Biol. Sér. Biol. végét., Bucureºti,26(2): 103–115.

SANDA V., POPESCU A., 1983, Contribuþii lacunoaºterea vegetaþiei din Delta Dunãrii.Hidrobiologia, 18: 61–69.

SANDA V., POPESCU A., 1984, Structura unorfitocenoze de pe terenurile halofile din CâmpiaBrãilei. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 155–167.

SANDA V., POPESCU A., 1988, La végétation dumassif du Semenic. Analele Univ. Bucureºti,Seria Biol., Bucureºti, 97–105.

SANDA V., POPESCU A., 1990, L’étude des phyto-cénoses spécifiques des mauvaises herbesdes plages, des soils salines maritimes etdes dunes littorales de la Roumanie. RevueRoum. de Biol. Sér. Biol. végét., Bucureºti,35(1): 7–15.

SANDA V., POPESCU A., 1992, Contribuþii lacunoaºterea structurii fitocenozelor de pegrindurile din Delta Dunãrii. Ocrot. Nat. Med.Înconj., Bucureºti, 36(2): 129–135.

SANDA V., POPESCU A., 1993, The cenoticstructure of some wooden association fromthe Bucegi and Gârbova montain chains.Revue Roum. de Biol. Sér. Biol. végét.,Bucureºti, 38(2): 79–93.

SANDA V., POPESCU A., BARABAª N., 1998,Cenotaxonomia ºi caracterizarea grupãrilorvegetale din România. Ed. „I. Borcea” Bacãu,359 p.

SANDA V., POPESCU A., CERCHEZ L.,PAUCÃ-COMÃNESCU M., TÃCINÃ A., 1978,Contribuþii la cunoaºterea vegetaþiei de peterenurile sãrãruroase din bazinul superior alCãlmãþuiului (jud. Buzãu). Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 251–263.

SANDA V., POPESCU A., DOLTU M.I., 1976,Contribuþii la cunoaºterea vegetaþiei dinbazinul mijlociu al Târnavei Mari. Stud. ºiComunic. ªti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu,20: 65–93.

SANDA V., POPESCU A., DOLTU M.I., 1977,Vegetaþia masivului Piatra Craiului. Stud. ºiComunic. ªti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu,21: 115–212.

SANDA V., POPESCU A., DOLTU M.I., 1980,Cenotaxonomia ºi corologia grupãrilor vege-tale din România. Stud. ºi Comunic. ªti. Nat.Muz. Brukenthal, Sibiu, supliment, 24: 1–171.

SANDA V., POPESCU A., NEDELCU G.A., 1977,Vegetaþia microdepresiunilor din CâmpiaRomânã. Hidrobiologia, 15: 123–149.

SANDA V., POPESCU A., NEDELCU G.A., 1997,Structura fitocenozelor halofile ale claseiPuccinellio-Salicornietea Þopa 1939 dinRomânia. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti,1995–1996: 153–204.

SANDA V., POPESCU A., NEDELCU G.A., 1997,Structura fitocenozelor halofite ale claseiPuccinelio – Salicornietea Þopa 1939 dinRomânia. Acta Bot. Horti Buc., Bucureºti,1995–1996, 153–204.

SANDA V., POPESCU A., PEICEA I.M., 1987,Cenotaxonomy of vegetal groups in classLemnetea W. Koch et Tx. 1954 in Romania.Feddes Repert., 98(7–8): 141–146.

SANDA V., POPESCU A., PEICEA I.M., 1988,L’étude cenotaxonomiques des forets derésineaux (la classe de Vaccinio-PiceeteaBr.-Bl. 1939) des Carpates de la Roumanie.Feddes Repert., 99(9–10): 467–476.

SANDA V., POPESCU A., STANCU D. I., 2001,Structura cenoticã ºi caracterizarea ecologicãa fitocenozelor din România. Ed. Conphis,359 p.

SANDA V., POPESCU A., ªERBÃNESCU G.,DONIÞÃ N., ROMAN N., 1970, Contributiona l’étude phytocénologique des forêts de laplaine alluviale et des hêtraies de défilé del’Olt. Revue Roum. de Biol. Sér. Biol. Végét.,Bucureºti, 15(3): 159–172.

SANDA V., ªERBÃNESCU G., 1969, Câteva uni-tãþi fitosociologice hirofile ºi higrofile semnalateîntre grindurile Criºan ºi Caraorman (DeltaDunãrii). Hidrobiologia, 10: 97–107.

SANDA V., ªERBÃNESCU G., RACLARU P.,ALEXAN M., 1970, Contribuþii la cunoaºtereastaþiunilor cu Acorus calamus L. ºi însoþitoareleacesteia în România. Stud. ºi Cerc. Biol.,Seria Bot. Bucureºti, 22(6): 481–489.

SÂRBU A. (coord.), 2003, Ghid pentru identificareaimportantelor arii de protecþie ºi conservare aplantelor din România., Ed. Alo, Bucureºti,113 p.

SÂRBU A., COLDEA G., NEGREAN G., CRISTEAV., HANGANU J., VEEN P., 2004, Grasslandsof Romania., Ed. Alo, Bucureºti, 67 p.

SÂRBU I., 1979, Contribuþii la fitocenologia pãdurilordin bazinul Chinejii (jud. GalaþI). Culegere deStudii ºi Artic. de Biol. Iaºi, 1: 173–176.

SÂRBU I., ªTEFAN N., COROI M., TÃNASE C.,CIURÃSCU ª., 1997, Rezervaþia naturalã cheileNãrujei-Lacul Negru (jud. Vrancea). Bul.Grãd. Bot. Iaºi, 6(1): 235–250.

SÂRBU I., ªTEFAN N., HANGANU J., COROI M.,GRIDIN M., 1995, Vegetaþia de pe grindulChituc (Rezervaþia biosferei Delta Dunãrii).Bul. Grãd. Bot. Iaºi, 5: 213–230.

SÂRBU I., ªTEFAN N., HANGANU J., GRIDINM., COROI M., 1995, Vegetaþia de pe grindulChituc în corelaþie cu tipul de substrat. ICPDD,Analele ªti. ale Inst. Delta Dunãrii, Tulcea,4(1): 201–203.

SÂRBU I., ªTEFAN N., HANGANU J.,TEODORESCU G., 1997, Contributions àl’étude de la végétation de l’Ile de Popina(Lac de Razim) Dep.de Tulcea. Bul. Grãd.Bot. Iaºi, 6(1): 217–234.

SÂRBU I., ªTEFAN N., OPREA A., 1999, Rezerva-þia naturalã Lãcãuþi – Izvoarele Putnei (jud.Vrancea). Bul. Grãd. Bot. Iaºi, 8: 83–92.

494

Bibliografie

SÂRBU I., ªTEFAN N., OPREA A., ZAMFIRESCUO., 2000, Flora ºi vegetaþia rezervaþiei naturaleGrindul Lupilor (Rezervaþia Biosferei DeltaDunãrii). Bul. Grãd. Bot. Iaºi, 9: 91–124.

SÃMÃRGHIÞAN M., 2001, Flora ºi vegetaþia VãiiGurghiului. Teza de doctorat. Bucureºti.

SCAMONI A., PASSARGE H., 1959, Gedankenzueiner natürechin Ordnung der Waldge-sellschaften. Archiv. Forestw. 8: 386–426

SCHNEIDER-BINDER E., 1967, Flora ºi vege-taþia xerofilã de pe pantele din dreapta pârâuluiªerbuþa (raionul Sibiu). Studia Univ. Babeº-Bolyai, Ser. Biol., 1: 29–38.

SCHNEIDER-BINDER E., 1969, Contribuþii la studiulclasei Asplenietea rupestris H. Meier et Br.-Bl.1934. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 145–155.

SCHNEIDER-BINDER E., 1970, Aspecte din floraºi vegetaþia Contribuþii la studiul asociaþiilordin alianþa Asplenion septentrionalis Gams1927 în Carpaþii României. Stud. ºi Comunic.ªti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 17: 167–181.

SCHNEIDER-BINDER E., 1970, Vegetaþia acvaticãºi palustrã dintre pârâul Strâmb (Râsloavele)ºi Rusciorul. Stud. ºi Comunic. ªti. Nat. Muz.Brukenthal, Sibiu, 15: 187–214.

SCHNEIDER-BINDER E., 1971, Pajiºtile xero-mezofile din depresiunea Sibiului ºi colineleei marginale. Stud. ºi Comunic. ªti. Nat. Muz.Brukenthal, Sibiu, 16: 135–172.

SCHNEIDER-BINDER E., 1972, Contribuþii la studiulasociaþiilor din alianþa Asplenion septentrio-nalis Gams 1927 în Carpaþii României. Stud.ºi Comunic. ªti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu,17: 167–181.

SCHNEIDER-BINDER E., 1972, Gebüsche undHecken (Prunion fruticosae) Tx. 1952 undPrunion spinosae Soó (1930 n.n.) 1940, imHügelgebiet um die Zibinssenke inSiebenbürgen. Muz. Brukenthal. Studii ºiComunic. ªti. Nat. Sibiu, 17: 183–207.

SCHNEIDER-BINDER E., 1973, Pãdurile din depre-siunea Sibiului ºi a dealurilor marginale. I.Stud. ºi Comunic. ªti. Nat. Muz. Brukenthal,Sibiu, 18: 71–100.

SCHNEIDER-BINDER E., 1975, Pajiºtile xerotermedin ord. Festucetalia valesiacae Br.-Bl. et Tx.1943 în zona colinelor marginale ale depresiuniiSibiului. Stud. ºi Comunic. ªti. Nat. Muz.Brukenthal, Sibiu, 19: 95–120.

SCHNEIDER-BINDER E., 1977, Consideraþii asupraasociaþiilor din alianþa Stipion lessingianaeSoó 1947, în România. Stud. ºi Comunic. ªti.Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 21: 91–113.

SCHNEIDER-BINDER E., 1978, Zur Verbreitung,Ökologie und Zönologie des Riesenwegerischs(Plantago maxima Juss.). Stud. ºi Comunic.ªti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 22: 137–172.

SCHNEIDER-BINDER E., 1980, Importanþa fito-geograficã a populaþiilor de Plantago maximaJuss. din lunca Ruºciorului (depresiuneaSibiu). Ocrot. Nat. Med. Înconj., Bucureºti,24(1): 29–34.

SCHNEIDER-BINDER E., 1984, Die Waldreben-Laserkrant-Standenflur (Clematido recti-Laserpitetum latifolii ass. Nova) imsüdsiebenbürgischen Hugelland. Stud. ºiComunic. ªti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu,26: 143–159.

SCHNEIDER-BINDER E., BOªCAIU N., COLDEAG., LUPªA V., PLÃMADÃ E., RESMERIÞÃI., STOICOVICI L., 1970, Zur Felsen-Vege-tation der Sektoren Eºelniþa-Mraconia undKazan pass-Tricule (Durchbruchtal der Donau).I. Revue Roum. de Biol. Sér. Biol. végét.,Bucureºti, 15(5): 311–322.

SCHNEIDER-BINDER E., BOªCAIU N., COLDEAG., LUPªA VIORICA, RESMERIÞÃ I., 1971,Zwei neue xerotherme Felsengesellschaftenaus dem Durchbruchtal der Donau. RevueRoum. de Biol. Sér. Biol. végét., Bucureºti,16(2): 97–103.

SCHNEIDER-BINDER E., VOIK W., 1979, Aso-ciaþiile din clasa Salicetea herbaceae Br.-Bl.1947 în Carpaþii Meridionali cu privire specialãasupra celor din munþii Fãgãraºului. Stud. ºiComunic. ªti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu,23: 221–237.

SCHROTT L., 1972, Flora ºi vegetaþia rezervaþieinaturale Beuºniþa – Cheile Nerei (Munþii Aninei).Tezã de doctorat.

SCHROTT L., PURDELEA L., 1993, Consideraþiiasupra florei ºi vegetaþiei rezervaþiei naturalevalea Ciclovei (jud. Caraº-Severin). Ocrot.Nat. Med. Înconj., Bucureºti, 37(1): 25–31.

SEGHEDIN T., G., FILIPAªCU A., BOªCAIU N.,1977, Cercetãri biocenologice în rezervaþia natu-ralã Lunca Zamostei (jud. Suceava). Stud. ºiComunic. de Ocrot. Nat. Suceava, 4: 79–86.

SEGHEDIN T.G., 1989, Noi asociaþii vegetale dinMunþii Bistriþei. Anuarul Stud. ºi Comunic.Muz. Suceava.

SEGHEDIN T.G., BOªCAIU N., 1981, Fâneþelecu Ligularia glauca (L.) O. Hoffm. de la Cala-findeºti (jud. Suceava). Stud. ºi Comunic. deOcrot. Nat. Suceava, 5: 396–403.

SIMON T., 1958, Uber die alpinen Pflanzenge-sellschaften des Pirin-Gebirges, Acta Bot.Hung., Budapest, 4(1–2): 159–189.

SIMON T., 1960, Contribution á la connaissancede la végétation du Delta de Danube. AnnalesUniv. Sci. Budapestiensis de Rölando Eötvösnominatae. Sect. Biol., Budapest, 3: 307–333.

SIMON T., 1966, Beiträge zur Kentnis der Vege-tation des Bihar (Bihor). Gebirges. AnnalesUniv. Sci. Budapestiensis de Rölando Eötvösnominatae. Sect. Biol., Budapest, 8: 253–273.

SIMON T., DIHORU G., 1963, Die Tamarix-auenam Flusse Buzãu in Roumanien. AnnalesUniv. Sci. Budapestiensis de Rölando Eötvösnominatae. Sect. Biol., Budapest, 159–173.

SOÓ R., 1957, Conspectus des groupements végé-taux dans le basin carphathique. Acta Bot.Hung., Budapest, 2: 43–64

SOÓ R., 1962, Systematische Übersicht der panno-nischen Pflanzengesellschaften IV. DieGebirgswälder. Acta Bot. Hung., Budapest,8: 335–366.

´́

´́

495

Bibliografie

SOÓ R., 1964, Dié regionalen Fagion – Verbändeund gesellschaften Süd-ost europas. Studia.Biol. Acad. Sci. Hung., 1–104.

SORAN V., 1956, Câteva asociaþii de planteacvatice ºi palustre din Banat, Stud. ºi Cerc.de Biol., Cluj-Napoca, 7(1–4): 107–124.

SORAN V., 1962, Cercetãri asupra buruienilor ºiasocierii lor în munþii Apuseni. Probleme deBiologie. Ed. Acad. Românã, Bucureºti,299–345.

STANOVA V., VALACHOVIC M. (eds.), 2002,Katalog biotopov Slovenska. Ed. Daphne,Bratislava, 225 p.

ªERBÃNESCU G., SANDA V., 1970, Cercetãriasupra vegetaþiei de luncã ºi dealuri întreCazanele Mari ºi Plaviºeviþa. Stud. ºi Cerc.Biol., Seria Bot. Bucureºti, 22(3): 171–178.

ªERBÃNESCU I., 1939, Flora ºi vegetaþia masi-vului Penteleu. Bucureºti.

ªERBÃNESCU I., 1964, Cercetãri geobotaniceîn Câmpia Fãgãraºului. Anuarul Comit. Geol.Bucureºti, 34(2): 311–380.

ªERBÃNESCU I., 1965, Asociaþii halofile dinCâmpia Românã. Comit. Geol. Studii tehniceºi econ. Seria C. Pedol., Bucureºti, 15: 1–149.

ªERBÃNESCU I., 1970, La végétation du littoralde la Mer Noir (de Nãvodari à Eforie). Studiitehnice ºi econ. Seria C. Pedol., Bucureºti,18: 365–400.

ªTEFAN N., 1987, Cercetãri fitocenotice asuprapãdurilor din bazinul mijlociu al RâmniculuiSãrat. Culegere de Studii ºi Artic. de Biol.,Iaºi, 3: 236–243.

ªTEFAN N., 1991, Contribuþii noi la studiul vege-taþiei segetale din judeþul Neamþ. Stud. ºiComunic. ªti. Nat. Piatra Neamþ, VI: 104–109.

ªTEFAN N., 1993, Deux nouvelles associationsmouvaises herbes. Analele ªti. ale Univ.„Al.I. Cuza” Iaºi. Seria II-a, Biol., Iaºi, 77–80.

ªTEFAN N., CHIFU T., HANGANU J., COROI M.,1995, Cercetãri fitocenologice asupra vegetaþieiacvatice ºi palustre din balta Somovei (jud.Tulcea). Bul. Grãd. Bot. Iaºi, 5: 133–153.

ªTEFAN N., SÂRBU I., COROI M., OPREA A.,TÃNASE C., CIURÃSCU ª., 1997, Rezervaþianaturalã Cheile Tiºiþei (jud. Vrancea). Bul.Grãd. Bot. Iaºi, 6(1): 251–274.

ªTEFAN N., SÂRBU I., OPREA A., 1997, Contri-bution to the study Romania’s vegetation (II).Bul. Grãd. Bot. Iaºi, 6(1): 275–286.

ªTEFAN N., SÂRBU I., OPREA A., 1999,Rezervaþia naturalã Vârful Goru (judeþulVrancea). Bul. Grãd. Bot. Iaºi, 8: 93–101.

ªTEFAN N.,1993, Sindinamica asociaþieiHippophaëtum rhamnoides în Subcarpaþii decurburã. Analele ªti. ale Univ. „Al.I. Cuza”Iaºi. Seria II-a, Biol., Iaºi, Supliment.

ªTEFAN., OPREA A., 1998, Contribution to thestudy of Romania’s vegetation (III). Bul. Grãd.Bot. Iaºi, 7: 111–118.

ªTEFUREAC T., 1972, Cercetãri asupra ecologiei,biologiei ºi corologiei speciei Cochleariapyrenaica DC. de la Rãchitiºul Mare dinBucovina. Studii ºi Comunic. de Ocrot. Nat.,Suceava, 2: 179–190.

ªUTEU ª., 1970, Aspecte ale vegetaþiei lemnoasede stâncãrie din Cheile Râmeþului. Contrib.Bot., Cluj-Napoca, 221–228.

ªUTEU ª., 1972, Pajiºti mezofile din bazinulsuperior al vãii Râmeþului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 197–206.

ªUTEU ª., 1973, Vegetaþia mlaºtinilor de pe valeaMogoºului. Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 167–171.

ªUTEU ª., 1975, Vegetaþia xerofilã de pe panteledin dreapta vãii Vaidacutei (jud. Mureº).Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 95–104.

ªUTEU ª., FAUR N., 1976, Cercetãri fitocenologiceasupra pãdurilor de pe valea Bulzeºtilor (Jud.Hunedoara). Contrib. Bot., Cluj-Napoca,141–147.

TARNAVSCHI I.T., SANDA V., POPESCU A.,HURGHIªIU I., 1979, Cercetãri asupramacrofitelor din avandelta Dunãrii. Acta Bot.Horti Buc., Bucureºti, 1977–1978: 157–172.

TÄUBER F., 1985, Endemische Phytoassoziationenaus den Rümänischen Karpaten. Folia Geobot.et Phytotax., Praha, 20(1): 1–16.

TÄUBER, F., 1987, Vegetations Beiträge zu denSüdostkarpaten. (I) Contrib. Bot. Cluj-Napoca,133–142.

TODOR I., 1947–1948, Flora ºi vegetaþia de la BãileSãrate – Turda. Bul. Grãd. Bot. ºi al Muz. Bot.,Cluj-Napoca, 27(1–2): 1–64; 28(1–2): 21–175.

TODOR I., CULICÃ S., 1967, Contribuþii la studiulpãºunilor din masivul Gârbova (Studiu geo-botanic ºi de producþie). Comunic. de Bot.,Soc. ªti. Nat. Geogr. Rom., 4: 23–55.

TODOR I., GERGELY I., BÂRCÃ C., 1971, Contri-buþii la cunoaºterea florei ºi vegetaþiei dinzona Defileului Dunãrii între oraºul MoldovaVeche ºi comuna Pojejena (jud. Caraº-Severin).Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 203–256.

TURENSCHI E., ZANOSCHI V., VIÞALARIU G.,1974, Câteva asociaþii nitrofile din împrejurimileoraºului Mãrãºeºti (jud. Vrancea). Analele ªti.ale Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi. Secþ. II. A. Biol.,Iaºi, 20(2): 375–386.

ÞOPA E., 1939, Vegetaþia halofitelor din nordulRomâniei în legãtura cu cea din restul þãrii.Bul. Fac. ºti., Cernãuþi, 13: 1–79.

ÞUCRA I., KOVACS J., ROªU C., CIUBOTARU C.,CHIFU T., NEACºU M., BÃRBULESCU C.,CARDAºOL V., POPOVICI D., SIMTEA N.,MOTCÃ G., DRAGU I., SPIRESCU M., 1987,Principalele tipuri de pajiºti din R.S.România.Redacþia de propagandã tehnicã agricolã.

ULARU P., 1971, Specii relicte din mlaºtina eutrofãde la Dumbrãviþa (jud. Braºov). Ocrot. Nat.Med. Înconj., Bucureºti, 15(2): 165–169.

ULARU P., 1972, Cercetãri fitocenologice în goru-netele din munþii Perºani. Bul. Inst. PolitehnicBraºov, Seria B. Econ. Forest., Braºov, 14: 173–182.

ULARU P., 1979, Erioforetele din munþii Perºani.Cumidava Studii ºi Cerc. Muz. Jud. Braºov,Braºov, 12(3): 133–139.

ULARU P., CARDAªOL V., 1979, Contribuþii lacunoaºterea vegetaþiei din zonele umede aleÞãrii Bârsei. Cumidava Studii ºi Cerc. Muz.Jud. Braºov, Braºov, 12(3): 149–161.

496

Bibliografie

ULARU P., DANCIU M., 1968, Liparis loeselii (L.)L.C. Rich. în mlaºtina eutrofã de Hãrman. Ocrot.Nat. Med. Înconj., Bucureºti, 12(1): 65–67.

ULARU P., DANCIU M., BÂRSAN M., 1969, Contri-buþii la studiul vegetaþiei higrofile din sud-vestulmunþilor Perºani. Comunic. de Bot., Soc. ªti.Biol., 10: 231–237.

ULARU P., NEGRUª N., 1972, Contribuþii lacunoaºterea vegetaþiei acvatice ºi palustredin lunca Oltului dintre Feldioara ºi Augustin.Bul. Univ. Braºov. Seria C, 14: 183–195.

ULARU P., PARASCAN D., 1970, Câteva datefitocenologice asupra lalelei pestriþe (Fritillariameleagris L.) în depresiunea Braºovului ºiîmprejurimi. Ocrot. Nat. Med. Înconj., Bucureºti,14(1): 69–72.

VICOL E.C., SCHNEIDER-BINDER E., COLDEA G.,1967, Consideraþii asupra asociaþiei Empetro-Vaccinietum Br.-Bl. 1926 din Carpaþii României.Contrib. Bot., Cluj-Napoca, 455–463.

VICOL E.C., SCHNEIDER-BINDER E., COLDEA G.,1971, Contribuþii la vegetaþia munþilor Vrancei.Comunic. de Bot., Soc. ªti. Biol., 12: 349–358.

VIDA, G., 1963, Die zonalen Buchenwälder desostkarpatischen Florenbezirkes (Transilvanicum)auf grund von Untersuchuingen in Parang –Gabirge. Acta Bot. Hung., Budapest, 9(1–2):177–196.

VIÞALARIU G., ZANOSCHI V., TURENSCHI E.,1979, Noi contribuþii la cunoaºterea vegetaþieinitrofile. Anuarul Muz. ªti. Nat. Seria Bot.-Zool., Piatra Neamþ, 4: 109–115.

VOIK W., 1976, Vegetaþia alpinã din valea ªerbotei(Munþii Fãgãraºului). Stud. ºi Comunic. ªti.Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 20: 47–64.

VIÞALARIU G., HOREANU C., 1987, Contribuþii fito-cenologice din Moldova. Anuarul Muz. Jud.Suceava. Fascicola ªti. Nat., Suceava, 9: 61–79.

WOOD, M. & RIPTON A., 1998, EUNIS habitatclassification, final draft with further revisionsto marine habitats. Institute of TerrestialEcology, United Kingdom.

WRABER. M., 1962, Das Luzulo sylvaticae –Piceetum Wraber 1953 eine Fichtenwaldgesellschaft in den slowenischen OstalpenMutt. Ostalpin – Dinar. Pflanzensoz. Arbeitsgm.2: 33–38.

ZANOSCHI V., 1971, Contribuþii la cunoaºtereavegetaþiei masivului Ceahlãu. Stud. ºi Cerc.Biol., Seria Bot. Bucureºti, 23(4): 221–226.

ZANOSCHI V., 1972, Asociaþia Dryadetum octo-petalae Csürös et al. 1956 în masivul Ceahlãu.Stud. ºi Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureºti,24(3): 221–226.

ZANOSCHI V., 1974, Contribuþii la cunoaºtereavegetaþiei nitrofile din masivul Ceahlãu. Stud.ºi Cerc. de Geol.-Geogr.-Biol., Seria Bot.-Zool., Piatra Neamþ, 2: 109–129.

ZANOSCHI V., TURENSCHI E., VIÞALARIU G.,1977, Brassicaetum nigrae nova ass. Lucr.ºti., Inst. Agron. „Ion Ionescu de la Brad” Iaºi,Seria Agronomie, Iaºi, 81–82.

ZANOSCHI V., VIÞALARIU G., 1972, Contribuþiela cunoaºterea vegetaþiei nitrofile din judeþulBotoºani. Muz. ªti. Nat. Dorohoi. Studii ºiComunic., Botoºani, 67–74.

ZOLYOMI, B., 1939, Felsenvegetationstudien inSiebenbürgen und im Banat. Annales Univ.Sci. Budapestiensis de Rölando Eötvös nomi-natae. Sect. Biol., Budapest, 32: 63–145.

ZOLYOMI, B., 1957, Der Tatarenahorn – Eichen –Lösswald der zonalen Walsteppe (Aceretotatarici – Quercetum). Acta Bot. Hung.,Budapest, 4: 367–413.

*** 1978, Atlasul Republicii Socialiste Române,Ed. Acad. R.S.R. Bucureºti.

*** 1979, Bern Convention on the Conservationof European Wildlife and Natural Habitats; andall further recommendations and resolutions.

*** 1983, Geografia României. Vol. I Geografiafizicã. Ed. Acad. R.S.R. Bucureºti.

*** 1991, CORINE Biotopes Manual – Habitatsof the European Community.

*** Birds Directive 79/409/EEC – Council Directive92/43/EEC on the conservation of wild birds.

*** EUNIS – EUROPEAN NATURE INFORMATIONSYSTEM, http://eunis.eea.eu.int

*** Habitats Directive 92/43/EEC – CouncilDirective 92/43/EEC on the conservation ofnatural habitats and of wild fauna and flora(OJ L 206, 22.7.92).

1

HABITATELE DIN ROMÂNIA

Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)

-2006-

Ca urmare a amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) şi acceptate de către Comisia Europeană, a recomandărilor Habitats Scientific Working Group (European Commission, DG Environment) şi a discuţiilor cu specialiştii români, au intervenit unele modificări în ceea ce priveşte corelaţia între diferitele sisteme de clasificare a habitatelor, prezentate în lucrarea Habitatele din România (2005). Modificările survenite se referă la echivalarea tipurilor de habitate descrise în lucrare cu cele din alte sisteme de clasificare, aşa cum apar în casetele de “Corespondenţă” din descrierea fiecărui habitat şi în Anexele 2 şi 3. Menţionăm că mai există unele habitate pentru care nu s-a beneficiat de o informaţie corespunzătoare pentru a fi descrise în lucrarea Habitatele din România (2005) şi care, în baza unor cercetări mai detaliate în teren, pot să fie echivalate unor coduri din Directiva Habitate (92/43/EEC), în versiunea EUR 27 a manualului de interpretare care este în curs de finalizare.

Autorii

2

Modificări în casetele de “Corespondenţă” Pagina Codul

habitatului În loc de: Se înlocuieşte cu:

32 R1201 NATURA 2000: - PAL.HAB: 12 Sea inlets and costal features

NATURA 2000: 1240 Vegetated sea cliffs of the Mediterranean coasts with endemic Limonium spp. PAL.HAB: 18.22213 Western Pontic low cliff communities

33 R1501 PAL.HAB: 15.55 Mediterranean salt marsh grass swards

PAL.HAB: 15.51 Mediterranean tall rush saltmarshes

34 R1502 NATURA 2000:-

NATURA 2000: 1530 * Pannonic salt steppes and salt marshes

34 R1503 NATURA 2000:-


35 R1504 NATURA 2000:-


36 R1505 NATURA 2000:-


36 R1506 NATURA 2000:-


36 R1507 NATURA 2000:-


38 R1508 NATURA 2000:-


39 R1509 NATURA 2000:-


39 R1510 NATURA 2000:-


40 R1511 NATURA 2000:-

NATURA 2000: 1310 Salicornia and other annuals colonising mud and sand

41 R1512 NATURA 2000:-


41 R1513 NATURA 2000:-


42 R1514 NATURA 2000:-


43 R1515 NATURA 2000:-


43 R1516 NATURA 2000:-


44 R1517 NATURA 2000:-


46 R1519 NATURA 2000:-


47 R1520 NATURA 2000:-


48 R1521 NATURA 2000:-


48 R1522 NATURA 2000:-


49 R1523 NATURA 2000:-


49 R1524 NATURA 2000:-


50 R1525 NATURA 2000: 1340 * Inland salt meadows NATURA 2000: 1530 * Pannonic salt steppes and salt marshes

3

51 R1526 NATURA 2000: 1340 * Inland salt meadows NATURA 2000: 1530 * Pannonic salt steppes and salt marshes

52 R1527 NATURA 2000:-


52 R1528 NATURA 2000:-


53 R1529 NATURA 2000: - NATURA 2000: 1530 * Pannonic salt steppes and salt marshes

55 R1532 NATURA 2000: - NATURA 2000: 1530 * Pannonic salt steppes and salt marshes

58 R1603 NATURA 2000: - NATURA 2000: 2130 *Fixed coastal dunes with herbaceous vegetation (grey dunes) (modificarea nu mai este valabilă în cazul acceptării unui nou tip de habitat corespunzător codului PAL. HAB. 16.22B Pontic fixed dunes).


60 R1605 NATURA 2000: - PAL.HAB: 16.1232 Pontic sand beach annual communities

NATURA 2000: 2110 Embryonic shifting dunes PAL.HAB: 16.2113 Pontic embryonic dunes

61 R1606 CORINE: 16.25 Dune thichets PAL.HAB: 16.25 Dune thichets

CORINE: 16.34 Dune-slack grasslands PAL.HAB: 16.34 Dune-slack grasslands and heaths

62 R1607 PAL.HAB: 16.22B1 Western Pontic fixed dunes EUNIS: B1.4B1 Western Pontic fixed dunes

PAL.HAB: 37.4 Mediterranean tall humid grasslands EUNIS: -

62 R1608 NATURA 2000: - NATURA 2000: 2120 Shifting dunes along the shoreline with Ammophila arenaria (white dunes)



64 R1611 NATURA 2000: - PAL.HAB: 16.12334 Pontic sand beach Petasites communities

NATURA 2000: 1210 Annual vegetation of drift lines PAL.HAB: 16.1233 Pontic sand beach perennial communities; 16.12334 Pontic sand beach Petasites communities

4

68 R2204 PAL.HAB: 22.35 Central Eurasian amphibious communities

PAL.HAB: 22.13 Eutrophic waterbodies

77 R2301 PAL.HAB: - PAL.HAB: 23.113 Ponto-Pannonic salt lakes; 11.4122 Pontic marine tasselweed communities

84 R3106 NATURA 2000:- PAL.HAB: 31.562 Sphagnetum mountain pine scrub

NATURA 2000: 91D0 * Bog woodland PAL.HAB: 44.A3 Mountain pine bog woods

89 R3110 NATURA 2000:-

NATURA 2000: 4080 Sub-Arctic Salix spp. scrub

92 R3113 PAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonic hawthorn-blackthorn scrub

PAL.HAB: 31.872 Shrubby clearings

93 R3114 PAL.HAB: - PAL.HAB: 31.872 Shrubby clearings

94 R3115 NATURA 2000:-

NATURA 2000: 4060 Alpine and Boreal heaths

95 R3116 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrub


99 R3120 PAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonic hawthorn-blackthorn scrub

PAL.HAB: 31.872 Shrubby clearings






107 R3128 NATURA 2000: - CORINE: 31.8B3 Greek sub-Mediterranean deciduous thickets PAL.HAB: 31.8B33 Moesian Christ's thorn brush; 31.8B732 Thracian christ's thorn scrub

NATURA 2000:40C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets (p.) 40D0 Ponto-Sarmatic wooded steppes (p.) CORINE: 31.8B South-eastern sub-mediterranean deciduous thickets (schibljak) PAL.HAB: 93.2 Ponto-Sarmatic wooded steppes; 31.8B732 Thracian christ's thorn scrub

107 R3129 NATURA 2000: - CORINE: 31.8B3 Greek sub-Mediterranean deciduous thickets PAL.HAB: 31.8B3 Balkano-Hellenic deciduous thickets; 31.8B731 Western Pontic jasmine christ's thorn scrub

NATURA 2000: 40C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets (p.) 40D0 Ponto-Sarmatic wooded steppes (p.) CORINE: 31.8B South-eastern sub-mediterranean deciduous thickets (schibljak) PAL.HAB: 93.2 Ponto-Sarmatic wooded steppes; 31.8B731 Western Pontic jasmine christ's thorn scrub

110 R3132 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40C0 Ponto-Sarmatic deciduous thickets

111 R3133 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40C0 Ponto-Sarmatic deciduous thickets

117 R3406 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6290* Ponto-

5

EMERALD: 34.9 Continental steppes

Sarmatic steppes EMERALD: -

118 R3407 NATURA 2000: -

NATURA 2000: 6290* Ponto-Sarmatic steppes

118 R3408 EMERALD: 34.9 Continental steppes EMERALD: - 119 R3409 NATURA 2000: 62C0* Ponto-Sarmatic steppes

EMERALD: 34.9 Continental steppes

NATURA 2000: 6290* Ponto-Sarmatic steppes EMERALD: -

120 R3410 NATURA 2000: 8210 Calcareous rocky slopes with chasmophytic vegetation

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpine calcareous grassland

121 R3411 NATURA 2000: - CORINE: 34.5 Mediterranian seric grasslands

NATURA 2000: 62A0 Eastern sub-mediteranean dry grasslands (Scorzoneratalia villosae) CORINE: -

122 R3412 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6190 Rupicolous pannonic grasslands (Stipo-Festucetalia pallentis)

123 R3413 NATURA 2000: 6240 * Sub-pannonic steppic grasslands

NATURA 2000: 6210 Semi-natural dry grasslands and scrubland facies on calcareous substrates (Festuco-Brometalia) ( * important orchid sites)

123 R3414 NATURA 2000: 6240 * Sub-pannonic steppic grasslands PAL.HAB: 34.9211 Western Pontic thyme steppes

NATURA 2000: 6250* Pannonic loess steppic grasslands PAL.HAB: 34.911 Pannonic loess steppes

127 R3418 PAL.HAB: 34.911 Pannonic loess steppes; 34.9211 Western Pontic thyme steppes

PAL.HAB: 34.911 Pannonic loess steppes

128 R3419 NATURA 2000: -


128 R3420 NATURA 2000: -


129 R3421 NATURA 2000: -


131 R3501 NATURA 2000: 6190 Rupicolous pannonic grasslands (Stipo-Festucetalia pallentis) CORINE: 34.5 Mediterranian seric grasslands

NATURA 2000: 62A0 Eastern sub-mediteranean dry grasslands (Scorzoneratalia villosae) CORINE:-

132 R3502 NATURA 2000: 8230 Siliceous rock with pioneer vegetation of the Sedo-Scleranthion or of the Sedo albi-Veronicion dillenii

NATURA 2000: 6110 * Rupicolous calcareous or basophilic grasslands of the Alysso-Sedion albi

132 R3503 PAL. HAB: 34.1 Middle European pioneer swards

PAL.HAB: 62.424 Nemoral low altitude siliceous cliffs

135 R3602 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6150 Siliceous alpine and boreal grasslands


146 R3610 CORINE: 36.31 Alpic mat-grass swards and related communities PAL. HAB: 36.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards EUNIS: E4.31 Alpic Nardus stricta swards and related communities

CORINE:- PAL. HAB: - EUNIS: -

150 R3613 NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpine calcareous grasslands

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tall herb fringe communities of plains and of the montane to alpine levels

151 R3614 NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpine calcareous grasslands

NATURA 2000: 6190 Rupicolous pannonic grasslands (Stipo-

6

Festucetalia pallentis) 151 R3615 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6150 Siliceous

alpine and boreal grasslands 152 R3616 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6170 Alpine and

subalpine calcareous grasslands 156 R3618 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6170 Alpine and

subalpine calcareous grasslands 156 R3619 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6170 Alpine and

subalpine calcareous grasslands 165 R3708 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6430

Hydrophilous tall herb fringe communities of plains and of the montane to alpine levels

172 R3716 NATURA 2000: 6510 Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

NATURA 2000: 6440 Alluvial meadows of river valleys of the Cnidion dubii

174 R3801 EMERALD: !38.25 Continental meadows PAL.HAB: 38.2333 Eastern Carpathian yellow oatgrass meadows EUNIS: E2.2333 Eastern Carpathian yellow oatgrass meadows

EMERALD: - PAL.HAB: 38.3 Mountain hay meadows EUNIS:-

175 R3803 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6510 Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

176 R3804 NATURA 2000: - NATURA 2000: 6510 Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

177 R4101 PAL.HAB: 41.1123 Dacian neutrophile beech fir forests

PAL.HAB: 41.1D212 Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forests

178 R4102 PAL.HAB: 42.1323 Dacian acidophile beech-fir forest

PAL.HAB: 42.1323 Dacian acidophile beech-fir forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 9110 îi corespunde PAL.HAB 41.1121 Hercyno-Alpine montane woodrush beech forests, care se referă în special la Vestul şi Centrul Europei)

182 R4105 PAL.HAB: 41.1D54 South Carpathian Festuca drymeia beech forest

PAL.HAB: 41.1D54 South Carpathian Festuca drymeia beech forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 9110 îi corespunde PAL.HAB: 41.1121 Hercyno-Alpine montane woodrush beech forests, care se referă în special la Vestul şi Centrul Europei)

182 R4106 PAL.HAB: 41.1D11 Dacian woodrush-beech forest

PAL.HAB: 41.1D11 Dacian woodrush-beech forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 9110 îi corespunde PAL.HAB 41.1121 Hercyno-Alpine montane woodrush beech forests, care se referă în special la Vestul şi Centrul Europei)

183 R4107 PAL.HAB: 41.1D14 Dacian bilberry – beech forest

PAL.HAB: 41.1D14 Dacian bilberry – beech forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 9110 îi corespunde PAL.HAB 41.1121 Hercyno-Alpine montane woodrush beech forests, care se referă în special la Vestul şi Centrul Europei)

186 R4110 PAL.HAB: 41.1D54 South Carpathian Festuca drymeia beech forest

PAL.HAB: 41.1D54 South Carpathian Festuca drymeia beech

7

forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 9110 îi corespunde PAL.HAB 41.1121 Hercyno-Alpine montane woodrush beech forests, care se referă în special la Vestul şi Centrul Europei)

188 R4111 PAL.HAB: 41.1D41 Dacian Epipactis beech forest

PAL.HAB: 41.1D41 Dacian Epipactis beech forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 9150 îi corespunde PAL.HAB 41.161 Middle European dry-slope limestone beech forests , care se referă în special la Europa Centrală)

189 R4112 PAL.HAB: 41.1D51 South Carpathian Aremonia beech forest

PAL.HAB: 41.1D51 South Carpathian Aremonia beech forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 91K0 îi corespunde PAL.HAB 41.1C2 Illyrian beech forests)

190 R4113 PAL.HAB: 41.1D53 South Carpathian Helleborus odorus beech forest

PAL.HAB: 41.1D53 South Carpathian Helleborus odorus beech forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 91K0 îi corespunde PAL.HAB 41.1C2 Illyrian beech forests)

191 R4114 PAL.HAB: 41.1D55 South Carpathian Ruscus beech forest

PAL.HAB: 41.1D55 South Carpathian Ruscus beech forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 91K0 îi corespunde PAL.HAB 41.1C2 Illyrian beech forests)

191 R4115 PAL.HAB: 41.4643 Dacian Geranium macrorrhizum beech forest

PAL.HAB: 41.4643 Dacian Geranium macrorrhizum beech forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 91K0 îi corespunde PAL.HAB 41.1C2 Illyrian beech forests)

192 R4116 PAL.HAB: 41.4641 Dacian Phyllitis beech ravine forest

PAL.HAB: 41.4641 Dacian Phyllitis beech ravine forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 91V0 îi corespunde PAL.HAB 41.1D2 East Carpathian neutrophile beech forests)

194 R4118 PAL.HAB: 41.1D224 Dacian Dentaria bulbifera beech forest

PAL.HAB: 41.1D224 Dacian Dentaria bulbifera beech forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 9130 îi corespunde PAL.HAB 41.131 Medio-European collinar neutrophile beech forests)

195 R4119 NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forests (Symphyto- Fagion) PAL.HAB: 41.1D221 Dacian Galium schultesii beech-hornbeam forest

NATURA 2000: 9130 Asperulo-Fagetum beech forests PAL.HAB: 41.1D22 Dacian hairy sedge beech-hornbeam forests (cu toate că în NATURA 2000 tipului 9130 îi corespunde PAL.HAB 41.131 Medio-European collinar neutrophile beech forests)

196 R4120 NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forests (Symphyto- Fagion) PAL.HAB: 41.1D61 Moldavian Tilia – Corydalis beech forest

NATURA 2000: 9130 Asperulo-Fagetum beech forests PAL.HAB: 41.1D222 Dacian Lathyrus hallersteinii beech-

8

hornbeam forests (cu toate că în NATURA 2000 tipului 9130 îi corespunde PAL.HAB 41.131 Medio-European collinar neutrophile beech forests)

197 R4121 PAL.HAB: 41.1D52 South Carpathian Corylus colurna beech forest

PAL.HAB: 41.1D52 South Carpathian Corylus colurna beech forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 91K0 îi corespunde PAL.HAB 41.1C2 Illyrian beech forests)

198 R4123 PAL.HAB: 41.2C14 Dacian Carex pilosa-oak-hornbeam forest

PAL.HAB: 41.266 Carpathian hairy sedge oak-hornbeam forests (cu toate că în NATURA 2000 tipului 9170 îi corespunde PAL.HAB 41.261 Wood bedstraw oak-hornbeam forests şi 41.262 Mixed lime-oak-hornbeam forests)

199 R4124 NATURA 2000: 91G0 Pannonic woods with Quercus petraea and Carpinus betulus

NATURA 2000: 91Y0 Dacian oak-hornbeam forests

202 R4127 PAL.HAB: 41.2C24 Dacic sesille oak – lime – hormbeam forest

PAL.HAB: 41.2A12 Illyrian neutrocline sessile oak-hornbeam forests

203 R4128 PAL.HAB:- PAL.HAB: 41.2C1 Dacian oak-hornbeam forests

204 R4129 NATURA 2000:- NATURA 2000: (fără corespondenţă NATURA 2000 deoarece tipul PAL.HAB. 41.7A, care corespunde tipului NATURA 2000, 91I0 este greşit încadrat la păduri stepice euro-siberiene)

208 R4133 PAL.HAB: 41.7H152 Getic-pre-Carpathic Aremonia oak forest

PAL.HAB: 41.7696 Pre- Carpathian Quercus cerris – Q. petraea s.l. forest

209 R4134 NATURA 2000:- NATURA 2000: 91DA Dobrogean oriental hornbeam-lime-oak forests

209 R4135 NATURA 2000: 91Z0 Moesian silver lime woods



NATURA 2000: 91DA Dobrogean oriental hornbeam-lime-oak forests



212 R4138 NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic and medio-European oak or oak-hornbeam forests of the Carpinian betuli PAL.HAB: 41.2C13 Dacian tatar maple oak-hornbeam forest

NATURA 2000: 91I0* Euro-Siberian steppic woods with Quercus sp. PAL.HAB: 41.7A225 Sarmatic Acer tataricum-Q. robur-Q. petraea steppe woods

215 R4141 PAL.HAB: 41.57331 Pre-Carpathian chestnut-sessile oak forest

PAL.HAB: 41.57331 Pre-Carpathian chestnut-sessile oak forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 9260 îi corespunde PAL.HAB 41.9 Chestnut woods)

215 R4142 NATURA 2000:- NATURA 2000: 91I0* Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp.

216 R4143 NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic and medio-European oak or oak-hornbeam forests of the Carpinian betuli


217 R4144 PAL.HAB:- PAL.HAB: 41.57143 Pre- Carpathic

9

EUNIS: 41.57143. Pre- Carpathic purple moorgrass – pedunculate oak forest

purple moorgrass – pedunculate oak forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 9160 îi corespunde PAL.HAB: 41.24 Sub-Atlantic stitchwort oak-hornbeam forests) EUNIS:-

218 R4145 NATURA 2000:- PAL.HAB: 41.57142 Pre- Carpathian quaking sedge – pedunculate oak forest

NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic and medio-European oak or oak-hornbeam forests of the Carpinion betuli PAL.HAB: 41.57142 Pre- Carpathian quaking sedge – pedunculate oak forest (cu toate că în NATURA 2000 tipului 9160 îi corespunde PAL.HAB: 41.24 Sub-Atlantic stitchwort oak-hornbeam forests)



221 R4148 NATURA 2000: 9190 Old acidophilous oak woods with Quercus robur on sandy plains

NATURA 2000: 91I0* Euro-Siberian steppic woods with Quercus sp.

224 R4152 PAL.HAB: 41.2C322 Moesian Quercus cerris oak – hornbeam forest

PAL.HAB: 41.769 Getic sub-continental thermophilous oak woods

225 R4153 NATURA 2000: 9280 Quercus frainetto woods NATURA 2000: 91M0 Pannonian-Balkanic turkey oak-sessile oak forests



228 R4156 PAL.HAB: 41.76223 Pontic Acer tataricum – Quercus pedunculiflora – Q. cerris steppe woods

PAL.HAB: 41.7A223 Pontic Acer tataricum – Quercus pedunculiflora – Q. cerris steppe woods

229 R4157 PAL.HAB: 41.76221 Pontic Acer tataricum – Quercus pedunculiflora steppe woods

PAL.HAB: 41.7A221 Pontic Acer tataricum – Quercus pedunculiflora steppe woods

230 R4158 NATURA 2000: 91I0 *Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp.


233 R4161 NATURA 2000: 91AA Eastern white oak woods PAL.HAB: 41.73724 Moesian Galium dasypodium white oak woods

NATURA 2000: 91AA Eastern white oak woods; 40D0 Ponto-Sarmatic wooded steppes (p.) PAL.HAB: 41.73724 Moesian Galium dasypodium white oak woods; 93.2 Ponto-Sarmatic wooded steppes

234 R4163 NATURA 2000:- NATURA 2000: 91AA Eastern white oak woods

238 R4201 PAL.HAB: 42.21622 Carpathian subalpine Bruckenthalia spruce forest

PAL.HAB: 42.3532 Eastern Carpathian arolla forests

239 R4202 PAL.HAB: 42.21621 Carpathian subalpine Rhododendron spruce forest

PAL.HAB: 42.3532 Eastern Carpathian arolla forests

242 R4205 PAL.HAB: 42.21627 Carpathian Oxalis spruce forest

PAL.HAB: 42.2162 Eastern Carpathian subalpine spruce forests

244 R4207 PAL.HAB: 42.21627 Carpathian Hylocomium PAL.HAB: 42.226 Inner Carpathian

10

spruce forest spruce forests 245 R4208 PAL.HAB: 42.21628 Carpathian Luzula

sylvatica spruce forest PAL.HAB: 42.2162 Eastern Carpathian subalpine spruce forests

251 R4215 NATURA 2000: - PAL.HAB: 42.5C8 East Carpathian Sesleria Scots pine forest

NATURA 2000: 91Q0 Western Carpathian calcicolous Pinus sylvestris forests PAL.HAB: 42.542 Carpathian relict calcicolous Scots pine forests; 42.5C8 East Carpathian Sesleria Scots pine forest

259 R4405 NATURA 2000: 91E0* Alluvial forests with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

NATURA 2000: 92A0 Salix alba and Populus alba galleries

263 R4409 NATURA 2000: - NATURA 2000: 92A0 Salix alba and Populus alba galleries



267 R4413 NATURA 2000: - NATURA 2000: 40A0 *Subcontinental peri-Pannonic scrub

268 R4414 NATURA 2000:- PAL.HAB : -

NATURA 2000: 91D0 * Bog woodland PAL.HAB : 44.A1 Sphagnum birch woods

276 R4420 PAL.HAB : 44.92(2)-1 Sphagnum willow scrub PAL.HAB : 44.922 Sphagnum willow carrs

277 R4421 PAL.HAB: (44.921 Grey willow scrub) PAL.HAB : 44.921 Grey willow carrs

278 R4422 NATURA 2000: - NATURA 2000: 92D0 Southern riparian galleries and thickets (Nerio-Tamaricetea and Securinegion tinctoriae)

297 R5403 NATURA 2000: 7240 * Alpine pioneer formations of Caricion bicoloris-atrofuscae EMERALD: 54.4 Acidic fens CORINE: 54.4 Acidic fens PAL. HAB: 54.4261 Carpatian black-white-star sedge acidic fens EUNIS: D2.22 Carex nigra, Carex canescens, Carex echinata fens

NATURA 2000: 7140 Transition mires and quaking bogs EMERALD: !54.5 Transition mires CORINE: 54.5 Transition mires PAL.HAB: 54.512 Sphagnum slender-sedge swards EUNIS: -

317 R6101 NATURA 2000: - NATURA 2000: 8110 Siliceous scree of the montane to snow levels (Androsacetalia alpinae and Galeopsetalia ladani)

330 R6112 NATURA 2000: - PAL.HAB: 61 Screes

NATURA 2000: 8120 Calcareous and calcshist screes of the montane to alpine levels (Thlaspietea rotundifolii) PAL.HAB: 61.242 East Carpathian calcareous screes

335 R6202 NATURA 2000: -

NATURA 2000: 8210 Calcareous rocky slopes with chasmophytic vegetation

337 R6204 NATURA 2000: -


339 R6206 NATURA 2000: -

NATURA 2000: 8210 Calcareous rocky slopes with chasmophytic

11

PAL.HAB: 62 Inland cliffs and exposed rocks vegetation PAL.HAB: 62.153 Carpathian calcareous cliff heliophile communities

340 R6207 NATURA 2000: - PAL.HAB: 62 Inland cliffs and exposed rocks

NATURA 2000: 8210 Calcareous rocky slopes with chasmophytic vegetation PAL.HAB: 62.153 Carpathian calcareous cliff heliophile communities

341 R6208 NATURA 2000: -


343 R6210 NATURA 2000: -

NATURA 2000: 8220 Siliceous rocky slopes with chasmophytic vegetation

345 R6211 NATURA 2000: -


346 R6212 NATURA 2000: -


347 R6213 NATURA 2000: -


348 R6214 NATURA 2000: -


349 R6215 NATURA 2000: -








363 R6401 NATURA 2000: 6260 * Pannonic sand steppes NATURA 2000: 2340 * Pannonic inland dunes

363 R6402 NATURA 2000: - NATURA 2000: 2340 * Pannonic inland dunes

364 R6403 NATURA 2000: - NATURA 2000: 2340 * Pannonic inland dunes

365 R6404 PAL. HAB: 64.715 Pannonic dune closed grasslands; 34.A2112 Western Pontic sand pioneer forb swards

PAL.HAB: 34.A2112 Western Pontic sand pioneer forb swards

365 R6405 PAL. HAB: 64.715 Pannonic dune closed grasslands; 34.A2112 Western Pontic sand pioneer forb swards

PAL.HAB: 34.A2112 Western Pontic sand pioneer forb swards

371 R8706 PAL. HAB.- PAL. HAB.: 87.2 Ruderal communities

372 R8707 PAL. HAB.- PAL. HAB.: 87.2 Ruderal communities

13

ANEXA 2

CORESPONDENŢA DINTRE TIPURILE DE HABITATE DIN ROMÂNIA ŞI CELE DIN PRINCIPALELE SISTEME DE CLASIFICARE UTILIZATE LA NIVEL EUROPEAN

Habitat Romania Corespondenţă Nr. Crt

. Denumire Cod NATURA 2000 EMERALD CORINE PALAEARCTIC EUNIS Asociaţii vegetale Tipuri de

ecosisteme forestiere1

Tipuri de păduri1

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 Comunităţi litorale şi halofile 11 Comunităţi marine 1. Comunităţi litorale cu Zostera

marina şi Z. noltii

R1101 1110 Sandbanks which are slightly covered by sea water all the time

11.4 Brackis sea vascular vegetations

11.332 Mediterranean Zostera beds

11.333 Pontic celgrass meadows

- Zosteretum marinae Borgenses ex van Goor 1921

12 Braţe de mare şi ţărmuri 2. Comunităţi vest-pontice cu

Scolymus hispanicus şi Ecbalium elaterium

R1201 1240 Vegetated sea cliffs of the Mediterranean coasts with endemic Limonium spp.

- - 18.22213 WesternPontic low cliffcommunities

- Lolio-Scolymetum hispanici Morariu 1959, Ecbalietum elaterii Morariu 1959

15 Mlaştini, stepe, tufărişuri şi păduri halofile 3. Comunităţi vest-pontice cu

Juncus maritimus şi J. littoralis

R1501 1410 Mediterranean salt meadows (Juncetalia maritimi)

15.5. Mediterranean salt meadows

15.33A Juncus maritimus bed

15.51 Mediterranean tall rush saltmarshes

-

Juncetum littoralis Popescu et al. 1992 (Syn.: Artemisio santonici – Juncetum littoralis (Popescu et Sanda 1992) Gehu et al. 1994), Juncetum littorali-maritimiSanda et Popescu 1998

4. Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsuta

R1502 1530 * Pannonic salt steppes and salt marshes

- - 15.A2152 Western Pontic Halocnemum scrubs

E6.225 Western Pontic salt scrubs

Halocnemetum strobilacei (Keller 1925) Ţopa 1939

5. Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa


- - 15.A21432 Western Pontic Aeluropus–Puccinellia limosa swards

E6.2231 Western Pontic (Puccinellia) solonetz swards

Aeluropo – Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975

6. Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelini


- - 15.A21423 Western Pontic Limonium flats

E6.222 Western Pontic saline meadows

Limonio – Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992

7. Pajişti vest-pontice de Carex divisa


- - 15.A2124 Western Pontic saltmarsh rush saline meadows

E6.2225 Western Pontic divided sedge saline meadows

Caricetum divisae Slavnič 1948

8. Pajişti vest-pontice de Festuca arundinacea ssp. orientalis şi Carex distans


- - 15.A2225 Sarmatic Carex distans saline meadows

E6.2275 Sarmatic (Carex distans) saline meadows

Carici distantis– Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999

9. Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium ssp. pannonicum


- - 15.A2225 Sarmatic Carex distans saline meadows

E6.2275 Sarmatic (Carex distans) saline meadows

Taraxaco bessarabici – Caricetum distantis Sanda et Popescu 1978, Caricetum distantis Rapaics 1927

10. Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora


- - 15.A2132 Western Pontic Camphorosma annua hollows

E6.2232 Western Pontic (Camphorosma annua) hollows

Camphorosmetum annuae (Rapaics 1916) Soó 1933

11. Comunităţi vest-pontice cu Petrosimonia triandra şi Artemisia santonicum


- - 15.A2212 Sarmatic Petrosimonia salt steppes

E6.2213 (Petrosimonia) – (Artemisia) salt steppes

Artemisio –Petrosimonietum triandrae Soó 1927

14

12. Comunităţi vest-pontice cu Limonium gmelini şi Artemisia santonicum


- - 15.A2115 Western Pontic Limonium-Artemisia salt steppes

E6.2215 Western Pontic (Limonium)-(Artemisia) salt steppes

Limonio gmelini – Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (Syn.: Staticeto – Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939)

13. Comunităţi vest-pontice cu Crypsis aculeata

R1511 1310 Salicornia and other annuals colonising mud and sand

- - 15.142 Central Eurasian Crypsis communities

E6.23 Central Eurasian solonchak grassland dominated by Crypsis

Crypsidetum aculeatae (Bojko 1932) Ţopa 1939

14. Comunităţi vest-pontice cu Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum


- - 15.A2153 Western Pontic Nitraria schoeberi salt scrub

E6.225 Western Ponticsalt schrub

Nitrario – Artemisietum maritimae Mititelu et al. 1979, 1980

15. Pajişti vest-pontice de Beckmannia eruciformis şi Zingeria pisidica


- - 15.A2221 Sarmatic Beckmannia eruciformis saline meadows

E6.2271 Sarmatic Beckmannia eruciformis saline meadows

Beckmannietum eruciformis Rapaics ex Soó 1930 (Syn.: Agrostio – Beckmanietum (Rapaics 1916) Soó 1933), Zingerietum (Agrostetum) pisidicae Buia et al. 1959

16. Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous


- - 15.A21275 Western Pontic Cynodon saline beds

- Trifolio fragifero – Cynodontetum Br.-Bl. et Balas 1958, Ranunculetum sardoi (Oberd. 1957) Pass. 1964

17. Comunităţi vest-pontice cu Heleochloa schoenoides


- - 15.142 Central Eurasian Crypsis communities

E6. Western Pontic spikerush-faxtail meadows

Heleochloetum schoenoides Ţopa 1939

18. Comunităţi vest-pontice cu Pholiurus pannonicus şi Plantago tenuiflora


- - 15.A2134 Western Pontic Pholiurus-Plantago hollows

E6.2234 West Pontic Pholiurus-Plantago hollows

Pholiuro – Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelbg. 1943

19. Pajişti vest-pontice de Agropyron elongatum


- - 15.A21273 Western Pontic Agropyron elongatum saline beds


Agropyretum elongati I. Şerbănescu 1959, 1965

20. Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi Suaeda maritima


15.A Continental salt steppe and marshes

15.11 Glasswort Salicornia, Suaeda swards

15.115211 Western Pontic glasswort swards

E6.224 Western Pontic solonchak communities

Salicornietum prostratae Soó (1947) 1964, Suaedeto – Salicornietum patulae (Brulo et Furnari 1976) Gehu 1984

21. Comunităţi ponto-sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera


- - 15.A2151 Western Pontic Halimione scrub

E6.225 Western Pontic salt scrub

Halimionetum (Obionetum) verruciferae (Keller 1923) Ţopa 1939

22. Comunităţi ponto-sarmatice cu Lepidium crassifolium şi Puccinellia limosa


- - 15.A2241 Sarmatic Lepidium solonchak hollows

E6.2231 Western Pontic Puccinellia solonetz swards

Lepidio crassifolio – Puccinellietum limosae (Rapaics 1927) Soó1957

23. Comunităţi ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago maritima


- - 15.A2231 Sarmatic Puccinellia limosa hollows

E6.2231 Western Pontic Puccinellia solonetz swards

Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1933

24. Comunităţi ponto-sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium gmelini


- - 15.A2143 Western Ponto-Caspian salt- grass swards


Plantaginetum maritimae Rapaics 1927

25. Comunităţi ponto-sarmatice cu Leuzea (salina) altaica,

R1523 1530 * Pannonic salt steppes and salt

- - 15.A2222 Sarmatic Leuzea altaica saline

E6.2272 Sarmatic Leuzea altaica saline

Scorzonero mucronatae – Leuzeetum salinae Sanda

15

Scorzonera austriaca var. mucronata şi Lepidium latifolium

marshes meadows meadows et Popescu 1997

26. Comunităţi ponto-sarmatice cu Iris halofila


- - 15.A2223 Sarmatic Iris halophila saline meadows

E6.2273 Sarmatic Iris halophila saline meadows

Iridetum halofilae (Prodan 1939 n.n) Şerbănescu 1965

27. Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii


15.A Continental salt steppes and salt marshes

- 15.A2224 Sarmatic Juncus gerardii saline meadows

E6.2274 Sarmatic Juncus gerardii saline meadows

Juncetum gerardii (Warming 1906) Nordh 1923

28. Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium


- - 15.A1261 Transylvanian arrow-grass sea-aster saline meadows

E6.2226 Western Pontic arrowgrass sea-aster saline meadows

Triglochineto maritimae – Asteretum pannonici (Soó 1927) Ţopa 1939, Triglochineto palustris – Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979

29. Comunităţi ponto-panonice cu Acorellus pannonicus


- - 15.141 Ponto-Pannonic Acorellus communities

E6.231 Ponto-Pannonic Acorellus communities

Acorelletum pannonici Soó 1939

30. Pajişti pontice de Hordeum marinum


- - 15.1463 Pontic Hordeum marinum swards

- Hordeetum maritimi I.Şerbănescu 1965

31. Pajişti ponto-panonice de Hordeum hystrix

R1529 1530* Pannonic salt steppes and salt marshes

- - 15.A2135 Western Pontic Hordeum hystrix swards

E6.2235 Western Pontic Hordeum hystrix swards

Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943

32. Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina, Peucedanum officinale şi Artemisia santonicum ssp. patens



- 15.A114 East Pannonic Petrosimonia-Artemisia salt steppes

E6.2212 Western Pontic Artemisia-Festuca stepps

Peucedano-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968, Artemisio santonici-Festucetum pseudovinae (Magyar 192 ) Soó (1933) 1945

33. Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina



- 15.A2111 Western Pontic Achillea-Festuca steppes

E6.2211 Western Pontic Achillea-Festuca steppes

Achilleo – Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996

34. Comunităţi dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum officinale


- - 15.A2114 Western Pontic Peucedanum-Festuca salt steppes

E6.2214 Western Pontic Peucedanum-Festuca salt steppes

Peucedano – Asteretum (puctati) sedifoliae (Rapaics 1927) I. Pop 1968, Peucedano-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927) I. Pop 1968

35. Pajişti ponto-mediteraneene de Polypogon monspeliensis

R1533 - - - - - Polypogonetum monspeliensis Morariu 1957

16 Dune şi plaje de nisip litorale 36. Comunităţi vest-pontice cu Cakile

maritima ssp. euxina şi Argusia sibirica

R1601 1210 Annual vegetation of drift lines

16.3 Humid – dune slacks

16.12 Sand beach annual communities

16.1232 Pontic sand beach annual communities

B1.132 Pontic sand beach annual communities

Atripliceto hastatae – Cakiletum euxinae Sanda et Popescu 1999, Argusietum (Tournefortietum) sibiricaePopescu et Sanda 1975

37. Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia (Arenaria) tschernieviana

R1602 2110 Embryonic shifting dunes

16.2 Dunes 16.211 Embryonic dunes

16.2124 Pontic wihte dunes

B1.313 Pontic embryonic dunes

Elymetum gigantei Morariu 1957, Artemisietum tschernievianae (arenariae), Agropyretum juncei (Br.-Bl. et De L. 1936) Tx. 1952

38. Comunităţi vest-pontice cu Carex R1603 2130 *Fixed coastal - - 16.22B121 North- B1.4B1 Western Ephedro – Caricetum

16

colchica şi Ephedra distachya dunes with herbaceous vegetation (grey dunes)

Western Pontic Ephedra – Carex fixed dunes

Pontic fixed dunes colchicae (Prodan 1939 n.n. Morariu 1959) Sanda et Popescu 1973 (Syn.: Ass. de Ephedra distachya şi Carex ligerica (Prodan 1939) Morariu 1959)

39. Pajişti vest-pontice de Stipa borysthenica şi Koeleria glauca

R1604 2130 *Fixed coastal dunes with herbaceous vegetation (grey dunes)

- - 16.22B1 Western Pontic fixed dunes

- Koelerio glaucae – Stipetum borysthenicae Popescu et Sanda 1987

40. Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus tectorum

R1605 2110 Embryonic shifting dunes

- - 16.2113 Pontic embryonic dunes

B1.132 Pontic sand beach annual communities

Secali sylvestri – Alyssetum borzeani (Borza 1931) Morariu 1959, Aperetum maritimae Popescu et al. 1980, Bromo tectori (Kern 1863) Soó (1925) 1939

41. Comunităţi vest-pontice cu Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus vulgaris

R1606 2190 Humid dune slacks

- 16.34 Dune-slack grasslands

16.34 Dune-slack grasslands and heaths

B1.61 Coastal dune thichets

Saliceto (rosmarinifoliae) –Holoschoenetum vulgaris Mititelu et al. 1973

42. Comunităţi vest-pontice cu Schoenus nigricans

R1607 6420 Mediterranean tall humid herb grasslands of the Molinio-Holoschoenion

37.4 Mediterranean tall humid grasslands

- 37.4 Mediterranean tall humid grasslands

- Schoenetum nigricantis (All. 1922) W. Koch 1926

43. Comunităţi vest-pontice cu Melilotus alba şi Plantago arenaria

R1608 2120 Shifting dunes along the shoreline with Ammophila arenaria (white dunes)

16.2 Dunes - 16.2124 Pontic white dunes

B1.324 Pontic white dunes

Echio-Melilotetum albi R. Tx. 1947 subas. plataginetosum arenariae Popescu et Sanda 1980

44. Comunităţi vest-pontice cu Scabiosa argentea (ucranica)


16.2. Dunes - 16.22B1 Western Pontic fixed dunes

B1.4B1 Western Pontic fixed dunes

Scabioso argenteae – Caricetum colchicae (Simon 1960) Krausch 1965, Scabioso argenteae –Artemisietum campestris Popescu et Sanda 1987

45. Pajişti vest-pontice de Calamagrostis epigeios şi Holoschoenus vulgaris


- - 16.22B123 North-Western Pontic Calamagrostis- Scirpus fixed dunes

B1.4B12 Northwestern Pontic fixed dunes

Holoschoeno – Calamagrostetum epigeios (Syn.: Calamagrostetum epigeios Eggler 1933 subas. arenosum Popescu et Sanda 1976)

46. Comunităţi vest-pontice cu Petasites spurius

R1611 1210 Annual vegetation of drift lines

- - 16.12334 Pontic sand beach Petasites communities

B1.4B12 Northwestern Pontic fixed dunes

Argusio – Petasitetum spuriae (Borza 1931 n.n.) Dihoru et Negrean 1976

2 Ape continentale (non-marine) 22 Ape stătătoare dulcicole 47. Comunităţi danubiene cu Chara

tomentosa, Nitella gracilis, Nitellopsis obtusa şi Lychnothamnus barbatus

R2201 3140 Hard oligo-mesotrophic waters with benthic vegetation of Chara spp.

22.44 Chandalier algae submerged carpets

22.441 Chara carpets; 22.442 Nitella carpets

22.441 Chara carpets; 22.442 Nitella carpets

C1.141 Chara carpets; C1.142 Nitella carpets

Nitelletum gracilis Coriolan 1957, Charetum braunii Coriolan 1957, Tolypelletum proliferae Krause 1969, Lychnothamnetum barbati Ionescu-Ţeculescu 1967

17

48. Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza

R2202 3150 Natural eutrophic lakes with Magnopotamition or Hydrocharition – type vegetation

22.41 Free-floating vegetations

22.411 Duckweed (Lemna, Spirodela, Wolffia) covers

22.411 Duckweed covers

C1.221 Duckweed covers

Lemnetum minoris Soó 1927, Lemnetum gibbae Miyavaki et J. Tx. 1960, Lemnetum trisulcae Knapp et Stoffers 1962, Lemno-Spirodeletum W. Koch 1954, Wolffietum arrhizae Miyavaki et J. Tx. 1960, Spirodelo-Aldrovandetum Borhidi et J. Komlodi 1959

49. Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides


22.415 Salvinia covers 22.415 Salvinia corvers

22.415 Salvinia covers C1.225 Flooating Salvinia natans mats

Spirodelo – Salvinietum natantis Slavnič 1965, Lemno – Azolletum carolinianae Nedelcu 1967

50. Comunităţi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans


22.4 Euhydrophytic communities

22.41 Free floating vegetation

22.13 Eutrophic waterbodies

C1.22 Free floating vegetation of mesotrophic waterbodies

Riccietum fluitantis Slavnič 1956 em. R.Tx 1974

51. Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris


22.4 Euhydrophyte communities

22.412 Frogbit (Hydrocharis morsus-ranae) rafts

22.412 Frogbit rafts; 22.413 water soldier rafts

C1.222 Floating Hydrocharis morsus-ranae rafts

Hydrocharirtetum morsus-ranae Van Langendonck 1935, Stratiotetum aloidis Nowinski 1930, Lemno-Utricularietum vulgaris Soó (1928) 1947

52. Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis şi Najas marina


22.43 Rooted floating vegetation

22.421 Large pondweed (Potamogeton) beds

22.421Large pondweed beds

- Alianţa Potamogetonion pectinati W. Koch 1926 Görs 1977: Potamogetonetum lucentis Hueck 1931, Potamogetonetum perfoliati Koch 1926, Potamogetonetum graminei(Koch 1926) Passarge 1964 em. Görs 1977, Elodeetum canadensis Eggler 1933, Potamo-Ceratophylletum submersi Pop 1962

53. Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans

R2207 3160 Natural dystrophic lakes and ponds



22.43111 Nuphar beds

- Myriophyllo verticillati – Nupharetum luteae W. Koch 1926, Nymphaeetum albae Vollmar 1947, Nymphoidetum peltatae (Allorge 1922) Bellot 1951, Trapetum natantis V. Kárpati 1963, Potametum natantis Soó 1927

54. Comunităţi danubiene cu Ranunculus aquatilis şi Hottonia palustris

R2208 3260 Water courses of plain to montane levels with the Ranunculion fluitantis and Callitricho-


- 24.43 Mesotrophic river vegetation

C1.3411 Ranunculus communities in shallow water

Ranunculetum aquatilis Sauer 1947, Gehu 1961, Hottonietum palustris R.Tx 1937

18

Batrachion vegetation

55. Comunităţi terţiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis

R2209 31A0* Transsylvanian hot-spring lotus beds; 31B0 * Sacred lotus beds

- - 22.43113 Transsylvanian hot-spring lotus beds

- Nymphaeetum lotus thermalis Borza (1931) 1963

56. Comunităţi danubiene cu Bolboschoenus maritimus şi Schoenoplectus tabernaemontani

R2210 - - 22.3 Amphibious communities

22.353 Ponto-Pannonic halo-nitrophile amphibious communities

- Bolboschoenetum maritimi Eggler 1933, Schoenoplectetum tabernaemontani Soó 1947

57. Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens

R2211 3130 Oligotrophic to mesotrophic standing waters with vegetation of the Littorelletea uniflorae and/or Isoeto-Nanojuncetea

- - 22.32. Euro-Siberian dwarf annual amphibians swards

C3.51 Euro-Siberian dwarf annual amphibians swards

Cyperetum flavescenti Koch ex Aichinger1933, Juncetum bufonii Felföld 1942, Cypero–Limoselletum Kornek 1960

58. Comunităţi danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoides, Lindernia procumbens


- - 22.32. Euro-Siberian dwarf annual amphibians swards

C3.51Euro-Siberian dwarf annual amphibians swards

Limoselleto – Ranunculetum lateriflori Pop (1962) 1968, Gypsophileto muralis – Radioletum linoides Mititelu et al. 1973

59. Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis şi Littorella uniflora


22.32 Euro-Siberian dwarf annual amphibians swards

- 22.32 Euro-Siberian dwarf annual amphibians swards

C3.44 Eleocharis acicularis beds

Eleocharidetum acicularis W. Koch 1926 emend. Oberd. 1957

23 Ape stătătoare saline şi salmastre 60. Comunităţi vest-pontice cu

Ruppia maritima R2301 1150 * Costal

lagoons;

- 23.211 Tasselweed communities

23.113 Ponto-Pannonic salt lakes; 11.4122 Pontic marine tasselweed communities

- Ruppietum maritimae (Hacquette 1927) Iversen 1934

61. Comunităţi ponto-panonice cu Zannichellia palustris şi Z. pedicellata

R2302 - - 23.211 Tasselweed communities

23.113 Ponto-Pannonic salt lakes

- Zannichellietum palustris Lang 1967, Zannichellietum pedicellatae Nordh. 1954 em. Pott 1992

62. Comunităţi ponto-sarmatice cu Najas marina

R2303 1160 Large shallow inlets and bays

- 23.211 Tasselweed communities

23.211 Athalassic tasselweed communities

- Najadetum marinae Fukarek 1961

3 Tufărişuri şi pajişti 31 Lande şi tufărişuri temperate 63. Tufărişuri pitice sud-est carpatice

de azalee (Loiseleuria procumbens)

R3101 4060 Alpine and Boreal heaths

31 Temperate heath and scrub, 31.4 Alpine and Boreal heaths

31.411 Loiseleuria heaths

31.4113 Carpathian dwarf azalea heaths

F2.211 Alpide dwarf azalea heaths

Cetrario - Loiseleurietum procumbentis Br.-Bl. et al.1939 (Syn.: Loiseleurietum procumbentis Puşcaru et al.1956)

64. Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata

R3102 4080 Sub-Arctic Salix spp. scrub

31.4 Alpine and Boreal heaths

31.62 Willow (Salix) brush

31.62153 Hercynio-Carpathian small

F2.3215 Hercynio-Carpathian willow

Triseto fusci – Salicetum hastatae Coldea (1986)

19

willow brush brush 1990 (Syn .: Salicetum hastatae Buia et al. 1962)

65. Tufărişuri sud-est carpatice de Salix bicolor

R3103 4080 Sub-Arctic Salix spp. scrub

31 Temperate heaths and scrub

31.622 Subarctic willow brush

31.62153 Hercynio-Carpathian Silesian wilow brush

F2.3215 Hercynio-Carpathian Silesian wilow brush

Salicetum bicoloris (Borza 1959 n.n.) Popescu et al. 1986

66. Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus)


31.424 Carpathian Kotschy’s alpenrose heaths


31.424 Carpathian Kotschy’s alpenrose heaths

F2.224 Carpathian Rhododendron kotschyi heaths

Rhododendro myrtifolii – Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boşcaiu 1971 (Syn.: Rhodoretum kotschyiauct. rom., Rhodoreto-Juncetum trifidi Resmeriţă 1974 – saxifragetosum panniculatae Horeanu et Viţalariu 1991)

67. Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhododendron myrtifolium)

R3105 4070* Bushes with Pinus mugo and Rhododendron myrtifolium


- 31.561 Subalpine mountain pine scrub and 31.562 Carpathian alpenrose mountain pine scrub

F2.46 Carpathian Pinus mugo scrub; F2.461+F2.462

Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugi Borza 1959, em.Coldea 1995 (Syn Pinetum mugi carpaticum auct. rom., Calamagrostio villosae – Pinetum mugi Sanda et Popescu 2002)

68. Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) în mlaştini oligotrofe de Sphagnum

R3106 91D0 * Bog woodland

- - 44.A3 Mountain pine bog woods

- Pino mugo - Sphagnetum Kästner et Flössner 1933 (Syn.: Vaccinio-Pinetum mugi sphagnetosum Pop et al. 1987 non Hadáč 1956)

69. Tufărişuri sud-est carpatice de coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi ienupăr pitic (Juniperus sibirica)


! 31.46 Bruckenthalia heaths

31.46 Bruckenthalia heaths

31.4632 Carpathian Bruckenthalia heaths

F2.2632 Carpathian Bruckenthalia heaths

Junipero – Bruckenthalietum Horv. 1936 (Syn.: Juniperetum intermediae Nyár. 1956 n.n., Bruckenthalietum spiculifoliae Buia et al. 1962 p.p.; as. Bruckenthalia spiculifolia cu Antennaria dioica Şerbănescu 1961, as. Nardus stricta cu Bruckenthalia spiculifolia Şerbănescu 1961)

70. Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica)



31.431 Juniperus nana scrub

31.431 Mountain Juniperus nana scrub

F2.231 Mountain Juniperus nana scrub

Campanulo abietinae – Juniperetum Simon 1966 (Syn.: Juniperetum nanae Soó 1928, Juniperetum sibiricae Raţiu 1965, Vaccinio-Juniperetum communis Kovács 1979, Junipereto-Vaccinietum Puşcaru et al. 1956 n.n.)

71. Tufărişuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum) cu afin vânăt (Vaccinium gaultherioides)


31 Temperate heath and scrub 31.4 Alpine and Boreal heaths

31.44 Empetrum – Vaccinium heaths 31.412 Alpine Vaccinium

31.4122 Carpathian dwarf (Vaccinium) wind heaths

F2.24 Alpigenic high mountain(Empetrum-Vaccinium) heaths

Empetro - Vaccinietum gaultherioidis Br.-Bl. 1926(Syn.: Cetrario –Vaccinietum gaultherioidis austro- carpaticum

20

heaths Boşcaiu 1971) 72. Tufărişuri sud-est carpatice de

anin verde (Alnus viridis) R3110 4080 Sub-Arctic

Salix spp. scrub 31.4 Alpine and Boreal heaths

31.611 Alpine green alder scrub

31.62152 Hercynio-Carpathian Silesian willow brush

F2.3112 Carpathian green alder scrub

Salici - Alnetum viridis Colic et al. 1962 (Syn.: Alnetum viridis austro-carpaticum Borza 1959)

73. Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)



31.412 Alpine Vaccinium heaths

31.4122 Carpathian dwarf Vaccinium wind heaths

F2.2122 Carpathian dwarf (Vaccinium) wind heaths

Campanulo abietinae – Vaccinietum (Buia et al. 1962 ) Boşcaiu 1971 (Syn.: Vaccinietum myrtilli Buia et al. 1962, Junceto trifidi – Vaccinietum myrtilli Resmeriţă 1976. Melampyro saxosi – Vaccinietum myrtilli Coldea 1990)

74. Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) cu iarbă neagră (Calluna vulgaris)

R3112 4030 European dry heaths

!31.2 European dry heaths

31.2 Dry heaths 31.2162 Montane eastern Carpathian bilberry-ling heaths

F4.2162 Montane eastern Carpathian bilberry-ling heaths

Vaccinio – Callunetum vulgari Bük. 1942 (Syn.: Nardo – Callunetum Csürös 1964, Agrosteto – Calllunetum Resmeriţă et Csürös 1966, Arnica montana – Calluna vulgaris ass. Ghişa et al.1970)

75. Tufărişiri sud-est carpatice de soc roşu (Sambucus racemosa)

R3113 - 31.8 Western Eurasian thickets

31.872 Shrubby clearing (Sambuco-Salicion)

31.872 Shrubby clearings

- Sambucetum racemosae (Noirfalise 1944) Oberd. 1967 (Syn .: Senecioni fuchsii – Sambucetum racemosi Noirfalise1949, Salicetum capreae Schreier 1955, Salici capreae – Sambucetum racemosae (Soó 1960) Kovács 1961)

76. Tăieturi de pădure cu zmeur (Rubus idaeus)


31.872 Shrubby clearings (Sambuco-Salicion)


- Fragario – Rubetum (Pfeiffer 1936) Siss. 1946 (Syn.: fit. Impatiens noli-tangere Dihoru 1975)

77. Tufărişuri sud-est carpatice de cetină cu negi (Juniperus sabina)

R3115 4060 Alpine and Boreal heath

31.4 Alpine and Boreal heath

31.43 Dwarf Juniper scrub

31.4325 Carpatho – Balkanic Juniperus sabina scrub

F2.2325 Carpatho – Balkanic Juniperus sabina scrub

Juniperetum sabinae Csürös 1958

78. Tufărişuri sud-est carpatice de cununiţă (Spiraea chamaedryfolia)

R3116 40A0 * Subcontinental peri-Pannonic scrub

31.8B South–eastern deciduous thickets

31.8B South-eastern sub-Mediterranean deciduous thickets (schibljak) sau 31.8B1 Central European sub-Mediterranean

31.8B142 Carpathian elm-leaved Spiraea thickets

F3.17 Corylus thickets Calamagrosteto – Spireetum ulmifoliae Resmeriţă, Csürös 1966

21

deciduous thickets

79. Tufărişiri sud-est carpatice de alun (Corylus avellana) cu cununiţă (Spiraea chamaedryfolia)


31.8C Hazel thickets

31.8C4 Subcontinental hazel thickets

F3.174 Subcontinental hazel thickets

Spiraeo – Coryletum Ujv. 1944 (Syn.: Corylo – Tilietum Vida 1959, Corylo –Euonymetum verrucosae Dihoru 1975)

80. Tufărişuri de taulă (Spiraea crenata)

R3118 40A0 * Subcontinental peri-Pannonic scrub

31.8B South-eastern deciduous thickets

31.8B South-eastern sub-Mediterranean deciduous thickets (schibljak)

31.8B14 East Carpathian montane thickets

- Spireetum crenatae Morariu et Ularu 1981

81. Tufărişuri de alun (Corylus avellana)


31.8C Hazel thickets

31.8C4 Subcontinental hazel thickets

F3.174 Subcontinental hazel thickets

Coryletum avellanae Soó 1927 (Syn .: Rubo-Coryletum auct.rom. non Oberd. 1957)

82. Tufărişuri de soc negru (Sambucus nigra)


31.872 Shrubby clearings (Sambuco-Salicion)


F3.24 Subcontinental and continental deciduous thickets

Sambucetum nigrae Oberd. et al. 1967, Sambucetum nigrae auct. rom. non Moor 1967

83. Tufărişuri ponto – pannonice de porumbar (Prunus spinosa) şi salbă moale (Evonymus europaeus)

R3121 40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrub

!31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thickets

31.8B3 South-eastern sub-Mediterranean deciduous thickets

31.8B131 Peri-Pannonic hawthorn-blackthorn scrub

F3.112 Blackthorn-pivet scrub

Euonymo – Prunetum spinosae (Hueck 1931) Tx. 1952 em. Pass. et Hoffim. 1968 (Syn.: Pteridio – Crataegetum monogynae Raţiu et Gergely 1979)

84. Tufărişuri ponto – pannonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna)



31.8B3 South-eastern sub-Mediterranean deciduous thickets

31.8B131Peri-Pannonic hawthorn-blackthorn scrub

F3.241 Central European subcontinental thickets

Pruno spinosae – Crataegetum Soó (1927) 1931 (Syn.: Prunetum moldavicae Dihoru (1969) 1970, Rubo caesii – Prunetum spinosaeRaţiu et Gergely 1979)

85. Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Genista radiata



31.8B3 Greek sub-Mediterranean deciduous thickets

31.8B322 Danubian lilac thickets

F3.2432 Moesian liliac thickets

Syringo – Genistetum radiatae Maloş 1972

86. Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Asplenium-ruta-muraria



31.8B3 Greek sub-Mediterranean deciduous thickets

31.8B322 Danubian lilac thickets

F3.2432 Moesian lilac thickets

Asplenio – Syringetum vulgaris Jakucs et Vida 1959

87. Tufărişuri sud-est carpatice de Sorbus dacica




31.8B141 Dacian service tree thickets

- Cariceto humilis – Sorbetum dacicae Gergely 1962

88. Tufărişuri sud-est carpatice de mojdrean (Fraxinus ornus)



31.8B South-eastern sub-Mediterranean deciduous

31.8B Balkano – Hellenic deciduous thickets

F3.2431 Moesian oriental hornbeam thickets

Corno – Fraxinetum orni Pop et Hodişan 1964

22

thickets (schibljak)

89. Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean (Fraxinus ornus)



31.8B South-eastern sub-Mediterranean deciduous thickets

31.8B3222 Lilac manna ash thickets

F3.2431 Moesian oriental hornbeam thickets

Syringo – Fraxinetum orni Borza 1958 em. Resmeriţă 1972 (Syn.: Syringeto-Fraxinetum orni coryletosum colurnae Borza 1958)

90. Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi)

R3128 40C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets (p.) 40D0 Ponto-Sarmatic wooded steppes (p.)


31.8B South-eastern sub-mediterranean deciduous thickets (schibljak)

93.2 Ponto-Sarmatic wooded steppes; 31.8B732 Thracian christ's thorn scrub

F3.2433 Moesian Christ‚s thorn brush

Asphodelino luteae - Paliuretum Sanda, Popescu 1999 (Syn.: Paliureto-Crataegetum monogynae Cristureanu et Ţeculescu (1968) 1970, Paliuretum spinae-christi (Borza 1931) Dihoru (1969) 1970, Asphodelinetum luteae Dihoru 1970)

91. Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans)

R3129 40C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets (p.) 40D0 Ponto-Sarmatic wooded steppes (p.)


31.8B South-eastern sub-mediterranean deciduous thickets (schibljak)

93.2 Ponto-Sarmatic wooded steppes; 31.8B731 Western Pontic jasmine christ's thorn scrub

F3.243 Balkano-Hellenic deciduous thickets

Rhamno catharticae - Jasminetum fruticantis (Mihai et al. 1964) Mititelu et al. 1993

92. Tufărişuri ponto-panonice de vişinel (Cerasus fruticosa)



31.8B1 Central European sub-Mediterranean deciduous thickets

31.8B121 Peri-Pannonic ground cherry scrub


Crataego – Cerasetum (Prunetum) fruticosae Soó (1921) 1951

93. Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana)




31.8B122 Peri-Pannonic dwarf almond scrub


Prunetum tenellae Soó 1946 (Syn.: Prunetum nanae Borza 1931, Amygdaletum nanae Soó (1927) 1959)

94. Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana frutex

R3132 40C0 Ponto-Sarmatic deciduous thickets



31.8B712 Ponto-Sarmatic Caragana steppe brush

F3.2471 Ponto-Sarmatic steppe brush

Caragana frutex Dihoru et al. 1970

95 Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides)

R3133 40C0 Ponto-Sarmatic deciduous thickets

31.1 European wet heaths

31.8F Mixed scrub woodland

31.8B722 Ponto-Sarmatic sea buckthorn

- Hippophaëtum rhamnoidesBorza 1931 (Syn.: Hippophaëtum Issler 1924)

34 Stepe şi pajişti xerice calcicole 96. Pajişti sud-est carpatice de

Asperula capitata şi Sesleria rigida

R3401 6170 Alpine and subalpine calcareous grasslands

- 36.4 Alpine and subalpine calciphilous grasslands

36.43921 East Carpathian sesleria-evergreen sedge grasslands

E4.4392 East Carpathian calciphile stepped grasslands

Asperulo capitatae–Seslerietum rigidae (Zólyomi 1939) Coldea 1991 (Syn.: Seslerietum rigidae praebiharicum Zólyomi 1939, Asplenio- Seslerietum rigidae Csürös 1958, Alysso – Seslerietum

23

rigidae Csürös et al. 1958)97. Pajişti sud-est carpatice de

Helictotrichon decorum R3402 6170 Alpine and

subalpine calcareous grassland

- 34 Dry calcareous grasslands and steppes

34.3512 East Carpathian Sesleria rigida grasslands; 34.35122 Apuseni Helictotrichon grasslands

- Helictotrichetum decori Domin 1932

98. Pajişti daco-getice de Festuca pallens şi Melica ciliata

R3403 6190 Rupicolous pannonic grasslands (Stipo-Festucetalia pallentis)

34.3 Dense perennial grasslands and middle European steppes

34.35 Pale fescue (Festuca pallens) grasslands

34.35223 Pre-Dacic pale fescue grasslands

E1.1133 Melica ciliatarock debris swards

Asplenio rutae-murariae – Melicetum ciliatae Soó 1962, Seseli gracile – Festucetum pallentis (Soó 1959) Coldea 1991, Melico – Phleetum montani Boşcaiu 1966

99. Pajişti ponto-panonice de Festuca rupicola şi Koeleria macrantha

R3404 6250 * Pannonic loess steppic grasslands

34.9 Continental steppes - 34.911 Pannonic loess steppes

E1.2C1 Pannonic loess steppes

Festucetum rupicolae Burduja et al. 1956, Salvio nutanti-nemorosae - Festucetum rupicolae Zólyomi 1958

100.

Pajişti sud-est carpatice de Sesleria heuflerana şi Helianthemum canum



- 34.3512 East Carpathian Sesleria rigida grasslands

E1.2912 East Carpathian Sesleria rigida grasslands

Helianthemo cani – Seslerietum heuflerianae (Borza 1959) Popescu et Sanda 1992

101.

Pajişti daco-sarmatice de Carex humilis, Stipa joannis şi Brachypodium pinnatum

R3406 6290* Ponto-Sarmatic steppes

- - 34.922 Sarmatic steppes

E1.D2 Ponto-Sarmatic steppes

Thymo comosi-Caricetum humilis (Zolyomi 1931) Morariu et Danciu 1974, Carici humilis – Stipetum joannis Pop et Hodişan 1985, Chrysopogono-Caricetum humilis Zólyomi (1950) 1958

102.

Pajişti ponto-panonice de Stipa stenophylla (S. tirsa) şi Danthonia (provincialis) alpina


- - 34.9211 Western Pontic Stipa stenophylla steppes

- Danthonio – Stipetum stenophyllae Ghişa 1941, Stipetum stenophyllae Soó 1944

103.

Pajişti dacice de Bromus erectus, Festuca rupicola şi Koeleria macrantha

R3408 - 34.9 Continental steppes 34.322 Middle European Bromus erectus dry grassland

34.322 Middle European Bromus erectus dry grassland

- Rhinantho rumelici – Brometum erecti Sanda et Popescu 1999 (Syn.: Brometum erecti auct.rom.)

104.

Pajişti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis


- - 34.9213 Western Pontic feathergrass steppes

- Stipetum lessingianae Soó (1927n.n.) 1947, Stipetum pulcherrimae Soó 1942

105.

Pajişti daco-balcanice de Sesleria filifolia

R3410 6170 Alpine and subalpine calcareous grassland

36.439 Carpathian calciphile stepped grasslands

Seslerietum filifoliae Zólyomi 1939 (Syn.: Sesleria filifolia – Campanula crassipes ass. Domin 1932)

106.

Pajişti daco-balcanice de Chrysopogon gryllus şi Festuca rupicola

R3411 62A0 Eastern sub-mediteranean dry grasslands (Scorzoneratalia villosae)

- - 34.751 Lowland savory Chrysopogon dry grasslands

E.1551 Lowland savory Chrysopogon dry grasslands

Thymio pannonici–Chrysopogonetum grylli Doniţă et al. 1992

107.

Pajişti carpato-balcanice de Festuca pseudodalmatica şi Aethionema saxatilis

R3412 6190 Rupicolous pannonic grasslands (Stipo-Festucetalia

- - 34.35323 Transylvanian Festuca pseudodalmatica rock

- Cerastio banatici – Festucetum pseudodalmaticae E.

24

pallentis) Schneider-Binder 1971, Erysimo comati – Stipetum eriocaulis E. Schneider-Binder 1970

108.

Pajişti panonic-balcanice de Festuca rupicola şi Cleistogene serotina

R3413 6210 Semi-natural dry grasslands and scrubland facies on calcareous substrates (Festuco-Brometalia)( * important orchid sites)

34.3 Dense perennial grasslands and middle-European steppes

34.31 Sub-Continental steppic grasslands

34.3162 Dacio-Pannonic meadows-steppes

E1.2C1 Pannonic loess steppes

Cleistogeno – Festucetum rupicolae (Soó 1930) Zólyomi 1958 corr. Soó 1964

109.

Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca

R3414 6250 *Pannonic loess steppic grasslands

- 34.312 Central European steppic grasslands

34.911 Pannonic loess steppes

- Medicagini minimae – Festucetum valesiacae Wagner 1941

110.

Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca

R3415 - 34.9 Continental steppes - 34.951 Western Anatolian steppes

E1.222 Moesio-Carpathian andropogonid steppes

Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977

111.

Pajişti balcanice de Festuca callieri, Sedum sartorianum ssp. hillebrandtii şi Thymus zygoides


- Festucetum callieri Şerbănescu 1965 apud. Dihoru 1969

112.

Pajişti balcanice de Thymus zygoides şi Agropyron brandzae


- Agropyro – Thymetum zygoidi Dihoru (1969) 1970

113.

Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrata

R3418 6250 *Pannonic loess steppic grasslands

34.9 Continental steppes - 34.911 Pannonic loess steppes

- Agropyro-Kochietum prostratae Zólyomi (1957) 1958, Agropyretum pectiniforme (Prodan 1939) Dihoru 1970

114.

Pajişti vest-pontice de Stipa ucrainica şi Stipa dasyphilla


34.9 Continental steppes - 34.9213 Western Pontic feathergrass steppes

- Astragalo ponticae – Stipetum ucrainicae (Dihoru 1969, 1970) Sanda, Popescu 1999 (Syn.: Stipo (ucrainicae)-Festucetum valesiacae Dihoru 1970)

115.

Pajişti vest-pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia


34.9 Continental steppes - 34.921 Western Pontic steppes

E1.2D1 Western Pontic steppes

Artemisio austriacae – Poëtum bulbosae Pop 1970, Cynodonto – Poëtum angustifoliae (Rapaics 1926) Soó 1957

116.

Pajişti ponto-balcanice de Artemisia lerchiana, Koeleria lobata şi Agropyron brandzae


34.9 Continental steppes - 34.923 Eastern Pontic steppes

- Koelerio-Artemisietum lerchianae Dihoru 1970

35 Pajişti xerice silicicole 117.

Pajişti balcanice cu Chrysopogon gryllus şi Danthonia alpina

R3501 62A0 Eastern sub-mediteranean dry grasslands (Scorzoneratalia villosae)

- 34.5 Mediterranian xeric grasslands

34.752 Mountain savory Chrysopogon dry grasslands

E1.5532 Spurge Chrysopogon grasslands

Danthonio – Chrysopogonetum grylle Boşcaiu (1970) 1972, Campanulo ligulatae – Brometum riparii (Roman 1974) Sanda, Popescu 1999

118.

Pajişti daco-balcanice cu Dasypyrum villosum, Trifolium incarnatum ssp. molinerii şi

R3502 6110 * Rupicolous calcareous or basophilic grasslands

- - 34.1 Middle European pioneer swards

- Vulpio-Airetum capillaris Paucă 1941, Ventenato dubiae – Xeranthemetum

25

Ventenata dubia of the Alysso-Sedion albi

cyndraceum (Borza 1950) Sanda et Popescu 1988

119.

Comunităţi daco-getice cu Sedum acre, S. sexangulare şi Petrorhagia saxifraga

R3503 8230 Siliceous rock with pioneer vegetation of the Sedo-Scleranthion or of the Sedo albi-Veronicion dillenii

- - 62.424 Nemoral low altitude siliceous cliffs

- Sedo – Petrorhagietum saxifragae Roman 1974, Alysso petraei – Sedetum hispanici Schneider-Binder 1971

36 Pajişti alpine şi subalpine 120.

Pajişti sud-est carpatice de rogoz pitic (Kobresia myosuroides) şi Oxytropis carpatica


- 36.42 Wind edge naked-rush swards

36.425 Carpathian naked-rush swards

E4.42 Wind edge (Kobresia myosuroides) swards

Oxytropido carpaticae–Elynetum (Puşcaru et al. 1956) Coldea 1991 (Syn.: Elynetum myosuroides Puşcaru et al. 1956; inclusiv Oxytropido carpaticae – Elynetum festucetosum bucegiensis Coldea 1991); Oxytropido carpaticae-Onobrychidetum transsilvanicae Täuber 1987.

121.

Pajişti sud-est carpatice de coarnă (Carex curvula) şi Primula minima

R3602 6150 Siliceous alpine and boreal grasslands

- 36.341 Carex curvula grassland

36.3413 Carpathian Carex curvula grasslands

E4.34 Alpigenous acidophilous grassland

Primulo-Caricetum curvulae Br.-Bl. 1926 em. Oberd.1957 (Syn.: Caricetum curvulae Brockm.-Jer.1907)

122.

Pajişti sud-est carpatice de părul porcului (Juncus trifidus) şi Oreochloa disticha


- 36.34 Crooked-sedge swards and related communities

36.3463 Carpathian Juncus trifidus swards, 36.34632 Eastern Carpathian Juncus trifidus swards

E4.3463 Carpathian Juncus trifidus swards

Oreochloo – Juncetum trifidi Szafer et al. 1927 (Syn.: Juncetum trifidi Buia et al. 1962; Rhododendro – Juncetum trifidi Resmeriţă 1975; Junceto trifidi – Vaccinietum Resmeriţă 1975)

123.

Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternata


- 36.34 Crooked-sedge swards and related communities

36.34322 Eastern Carpathian Festuca airoides grasslands

E4.3432 Carpathian Festuca airoides grasslands

Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971(Syn.: Festucetum supinae Domin 1933; Potentillo (tenatae) –Festucetum supinae Boşcaiu 1971; Antennario-Festucetum sudeticae Dihoru 1975; As. Festuca supina-Nardus stricta Şerbănescu 1939; As. Festuca supina Puşcaru et al. 1959; Festuca supina-Deschampsia flexuosa-Vaccinium myrtillus Puşcaru et al. 1959; Festuca supina-Festuca rubra fallax Puşcaru et al. 1959; Festucetum supinae

26

Vicol et al. 1971; Festucetum supinae subalpinae Sillinger 1933)

124.

Pajişti sud-est carpatice de păiuş cu colţi (Festuca versicolor) şi Sesleria rigida ssp. haynaldiana



36.43922 East Carpathian Festuca versicolor grasslands


Seslerio – Festucetum versicoloris Beldie 1967 (Syn.: Festucetum versicoloris Puşcaru et al. 1956; Festucetum versicoloris transsilvanicum Soó 1944)

125.

Pajişti sud-est carpatice de păiuş de stânci (Festuca saxatilis)



36.43921 East Carpathian sesleria-evergreen sedge grasslands; 36.43924 East Carpathian Festuca flaccida grasslands

E4.4 Calcareous alpine and subalpine grasslands

Festucetum saxatilis Domin 1933, Festuco saxatilis – Trisetetum (macotrichum) Popescu et Sanda 1989, Festucetum flaccidae Coldea 1984

126.

Pajişti sud-est carpatice de Festuca amethystina şi Dianthus tenuifolius


- 36.43 Stepped and garland grassland

36.43923 East Carpathian Festuca amethystina grasslands


Diantho tenuifolii – Festucetum amethystinae (Domin 1933) Coldea 1984(Syn.: Festucetum amethystinae Puşcaru et al. 1956; Festucetum amethystinae transsilvanicum Nyárády 1967)

127.

Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens

R3608 6230 * Species-rich Nardus grasslands, in siliceous substrates in mountain areas (and submontain areas, in Continental Europe)

- 36.31 Alpic mat-grass swards and related communities

36.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards

E4.31 Alpic Nardus stricta swards and related communities

Scorzonero roseae – Festucetum nigricantis (Puşcaru et al. 1956) Coldea 1978 (Syn.: Festucetum rubrae fallax Puşcaru et al. 1956; Festucetum rubrae montanum Csürös et Resmeriţă 1960)

128.

Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata

R3609 6230 * Species-rich Nardus grasslands, in siliceous substrates in mountain areas (and submontain areas, in Continental Europe)

- 36.31 Alpic mat-grass swards and related communities

36.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards

E4.31 Alpic Nardus stricta swards and related communities E4.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards

Violo declinatae – Nardetum Simon 1966 (Syn.: Nardetum strictae montanum Resmeriţă et Csürös 1963, Nardetum strictae alpinum Buia et al. 1962, Nardetum alpigenum austro – carpaticum Borza 1959).

129.

Pajişti sud-est carpatice de Poa media

R3610 - - - - - Poëtum mediae Csürös et al. 1956

130.

Pajişti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigida ssp. haynaldiana) şi rogoz (Carex sempervirens)


- 36.4 Alpine and subalpine calciphilous grassland



Seslerio haynaldianae – Caricetum sempervirentis Puşcaru et al. 1956, Seslerio haynaldianae – Saxifragetum rochelianae Boşcaiu 1971, Seslerio rigidae – Saxifragetum rochelianae Gergely 1967; Seslerio heuflerianae - Caricetum sempervirentis

27

Coldea 1984 131.

Pajişti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) şi coarnă mare (Sesleria bielzii)


- 36.43 Stepped and garland grassland



Seslerio bielzii – Caricetumsempervirentis Puşcaru et al. 1956 (Syn.: Seslerietum bielzii transsilvanicum Borhidi 1956, 1958); Poo alpinae – Alyssetum repentis Beldie 1967

132.

Pajişti sud-est carpatice de Carduus kerneri, Festuca carpatica şi Trisetum fuscum

R3613 6430 Hydrophilous tall herb fringe communities of plains and of the montane to alpine levels

- - 37.8221 Carpathian fescue tall grass communities

E4.4 Calcareous alpine and subalpine grassland

Cardo kerneri – Festucetum carpaticae (Puşcaru et al. 1956) Coldea 1990

(Syn.: Festucetum carpaticae Puşcaru et al. 1956)

133.

Pajişti sud-est carpatice de Festuca xanthina



- 34.35123 South Carpathian Festuca xanthina grasslands

E4.4 Calcareous alpine and subalpine grassland

Festucetum xanthinae Boşcaiu 1971

134.

Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine (Salix herbacea)


- 36.1112 Alpine acid dwarf willow snow-patch communities

36.1112 Alpic acid dwarf willow snow-patch communities

F2.111 Alpic acid dwarf willow snow patch communities

Salicetum herbaceae Br.-Bl. 1913

135.

Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine (Salix retusa, S. reticulata)


- 36.122 Calcareous espalier willow snow-patch communities

36.12211 Alpine (Salix retusa, S. reticulata) snowbed communities

F2.111 Alpic acid dwarf willow snow patch communities

Salicetum retuso-reticulatae Br.-Bl. 1926 (Syn.: Salicetum retusae Buia et al. 1962 Salicetum reticulatae Puşcaru et al. 1956)

136.

Tufărişuri pitice de arginţică (Dryas octopetala)



31.491 High montane Dryas mats

31.49152 South-eastern Carpathian Dryas mats

F2.2915 Carpatho-Balkanide Dryas mats

Dryadetum octopetalae Csürös et al.1956 (Syn: Salix reticulata – Dryas octopetala ass.Beldie 1967, Achilleo schurii- Dryadetum (Beldie 1967) Coldea 1984, Salicetum retuso-reticulatae Br.-Bl. 1926, Dryadetum octopetalae Br.-Bl. 1926 ( după Puşcaru 1969)

137.

Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix kitaibeliana) cu degetăruţ (Soldanella hungarica)


- 36.12 Calcareous snow-patch communities

36.12212 Carpathian Salix kitaibeliana snowbed communities

- Soldanello hungaricae - Salicetum kitaibelianae Coldea 1985

138.

Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix kitaibeliana) cu degetăruţ alpin (Soldanella pusilla)


- 36.12 Calcareous snow-patch communities

36 12212 Carpathian Salix kitaibeliana snowbed communities

- Soldanello pusillae - Salicetum kitaibelianae (Boşcaiu 1971) Coldea 1993 (Syn.:Anemono - Salicetum retusae Boşcaiu 1971 non Horv. 1919)

37 Pajişti umede şi comunităţi de ierburi înalte (buruienişuri) 139.

Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum

R3701 6430 Hydrophilous tall herb fringe communities of plain and of the montane

- 37.8 Subalpine and alpine tall herbs communities

37.81432 East Carpathian monkshood communities

E5.5143 Carpathian monkshood communities

Aconietum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990 (Syn.: Aconietum taurici retezetense Borza 1934)

28

to alpine levels 140.

Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi Doronicum austriacum

R3702 6430 Hydrophilous tall herb fringe communities of plain and of the montane to alpine levels


37.8141 Carpathian Adenostyles communities

E5.5141 Carpathian Adenostyles communities

Adenostylo-Doronicetum austriaci Horvat 1956 (Syn.: Adenostyletum alliariae banaticum Borza 1946)

141.

Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum



37.814 Carpathian tall herb communities

E5.514 Carpathian tall herb communities

Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvaniciPawl. et Walas 1949 ((Syn.: Cardueto-Heracleetum palmati Beldie 1967; Heracleetum palmati auct. rom.)

142.

Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus)


- 37.88 Alpine dock communities

37.88 Alpine dock communities

E5.58 Alpine Rumex communities

Senecioni-Rumicetum alpini Horv. 1919 em. Coldea (1986) 1990 (Syn.: Rumicetum alpini auct. rom.; Urtico dioicae – Rumicetum alpini (Şerbănescu 1939, Todor et Culică 1967) corr. Oltean et Dihoru 1986; Chenopodietum subalpinum Br.-Bl. 1944)

143.

Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica dioica


- 37.88 Alpine dock communities

37.88 Alpine dock communities

E5.58 Alpine Rumex communities

Rumici obtusifoliae – Urticetum dioicae Kornaš 1968 (Syn.: Rumicetum obtusifolii auct. rom., As. Urtica dioica-Rumex obtusifolius Anghel et al. 1965)

144.

Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus


- 37 Humid grasslands and tall herbs communities

37.81442 Carpathian glabrous butterbur communities

E5.5144 Carpathian butterbur communities

Petasitetum kablikiani Szafer, Kulcz. et Pawl. 1926 (Syn.: Petasitetum glabrati Morariu 1943)

145.

Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus


- 37 Humid grasslands and tall herbs communities

37.8144 Carpathian butterbur communities;37.81441 Carpathian white butterbur communities

E5.5144 Carpathian butterbur communities

Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmeriţă et Raţiu 1974 (Syn.: Petasitetum hybridiauct. rom., Aegopodio-Petasitetum hybridi auct.rom., Telekio-Petasitetumalbae Beldie 1967;Petasitetum albae Dihoru1975, Petasiteto-Telekietum speciosaeMorariu 1967); Telekio – Filipenduletum Coldea 1996, Telekio speciosae – Aruncetum dioici Oroian 1998

146.

Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis

R3708 6430 Hydrophilous tall herb fringe

37.7 Humid tall fringes 37.211 Cobbage thistle (Cirsium

37.814 Carpathian herb communities

E5.5143 Carpathian monk shoad

Angelico – Cirsietum oleracei R. Tx. 1937,

29

paludosa şi Scirpus sylvaticus

communities of plain and of the montane to alpine levels

oleraceum) meadows

communities Scirpetum sylvatici Ralski 1931emend. Schwich 1944

147.

Comunităţi danubiene cu Juncus effusus, J. inflexus şi Agrostis canina

R3709 - - - 37.263 Danubio-Panonic riverine and humid meadows

E3.4624 Eastern Carpathian raft rush meadows

Junco – Menthetum longifoliae Lohm. 1953, Agrostetum caninae Harg. 1942, Juncetum effusi Soó (1931) 1949

148.

Pajişti dacice de Molinia caerulea

R3710 6410 Molinia meadows on calcareous, peaty or clayey-siltladen soils (Molinion caeruleae)

37.3 Oligotrophic humid grasslands

37.31 Purple moograss meadows

37.312 Acid purple moorgrass meadows

E3.511 Calcidine purple moorgross meadows

Junco-Molinietum Preising 1951, Peucedano rocheliani – Molinietum coeruleae Boşcaiu 1965, Molinio – Salicetum rosmarinifoliae Magyar ex Soó 1933.

149.

Pajişti dacice de Nardus stricta şi Molinia caerulea

R3711 6410 Molinia meadows on calcareous, peaty or clayey-siltladen soils (Molinion caeruleae)

- 37.312 Acid purple moorgrass meadows

37.312 Acid purple moorgrass meadows

E3.512 Acidoclin purple moorgrass meadows

Nardo-Molinietum Gergely 1958

150.

Comunităţi dacice cu Deschampsia caespitosa şi Agrostis stolonifera

R3712 - 37.2 Eutrophic humid grasslands

- 37.263 Danubio-Pannonic riverine and humid meadows

E2.233 Carpathian submontane hay meadows

Agrostio stoloniferae – Deschampsietum caespitosae Ujvarosi 1947

151.

Pajişti antropice de Juncus tenuis şi Trifolium repens

R3713 - - - 37.263 Danubio-Pannonic riverine and humid meadows

E3.462 Peri-Pannonic humid meadows

Juncetum tenuis (Diemont, Siss. et Westhoff 1940) Schwik. 1944

152.

Comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum


37.7 Humid tall herb fringes

- 37.716 Continental mixed riverine screens

E5.414 Continental river bank tall-berb communities domineted by Filipendula

Filipendulo – Geranietum palustris W. Koch 1926, Chaerophyllo hirsuti – Filipenduletum Niemann et al. 1973

153.

Pajişti danubian-panonice de Agrostis stolonifera

R3715 - - - 37.263 Danubio-Pannonic riverine and humid meadows

E2.251 Ponto-Pannonic mesophille hay

Agrostetum stoloniferae (Ujvarosi 1941) Burduja 1956

154.

Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis

R3716 6440 Alluvial meadows of river valleys of the Cnidion dubii

37.2 Eutrophic humid - 37.263 Danubio-Pannonic riverine and humid meadows

E2.251 Ponto-Pannonic mesophille hay

Poetum pratensis Răv., Căzac. et Turenschi 1956, Ranunculo repentis- Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933, Agrostideto-Festucetum pratensis Soó 1949

38 Pajişti mezofile 155.

Pajişti sud-est carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris

R3801 6520 Mountain hay meadows

- 38.3 Montain hay meadows

38.3 Mountain hay meadows

- Cerastio holosteoidis – Trisetum flavescenti Sanda et Popescu 2001 (Poo – Trisetum flavescetis auct. rom. non Knapp 1951), Trisetetum flavescentis (Schröter) Brockmann 1907

156.

Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius

R3802 6510 Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba

38.2 Lawlands humid grasslands

- 38.233 Carpathian submontane hay meadows

E2.233 Carpathian submontane hay meadows

Arrhenatherum elatioris Br,-Bl. ex Scherrer 1925

30

officinalis) 157.

Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra

R3803 6510 Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

37.2 Eutrophic humide grasslands

35.12 Agrostis –Festuca grasslands

38. 2323 Eastern Carpathian yellow oatgrass meadows

E1.721 Nemoral Agrostis-Festuca grasslands

Festuco rubrae–Agrostetum capillaris Horvat 1951

158.

Pajişti daco-getice de Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum

R3804 6510 Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

37.2 Eutrophic humide grasslands

35.12 Agrostis-Festuca grasslands

38.233 Carpathian submontane hay meadows

E1.721 Nemoral Agrostis-Festuca grasslands

Anthoxantho – Agrostetum capillare Silinger 1933

4 Păduri 41 Păduri temperate de foioase cu frunze căzătoare 159.

Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmo-naria rubra

R4101 91V0 Dacian beech forest (Symphyto-Fagion)

- - 41.1D212 Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forests

G4.6 Mixed –Abies-Picea-Fagus-woodlands

Pulmonario rubrae – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987

2316 2216 2327

1311 1312 1315 1321 1411 1412 1413

160.

Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylva-tica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4102 9110 Luzulo-Fagetum beech forests

- - 42.1323. Dacian acidophile beech-fir forest

G4.6.Mixed –Abies-Picea-Fagus-woodlands

Hieracio rotundati – Abietetum (Soó 1962) Täuber 87

2344 2236

1314 1331 1341

161.

Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylva-tica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii

R4103 91V0 Dacian beech forest (Symphyto- Fagion)

- - 41.1D213. Dacian Leucanthemum beech forest

G4.6 Mixed –Abies-Picea-Fagus-woodlands

Leucanthemo waldsteinii – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987

2318 1313

162.

Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra


!41.1 Beech forests - 41.1D212 Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forest

G3.1123 Dacian neutrophile mountaine fir forest

Pulmonario rubrae – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987

2116 2416 2427

2111 2112 2113 2116 2211 2212 2213 2214 2221 2311

163.

Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festuca drymeia

R4105 9110 Luzulo-Fagetum beech forests

!41.1 Beech forests - 41.1D54 South Carpathian Festuca drymeia beech forest

- Festuco drymeiae – Fagetum Morariu et al. 1968

2136 2436

2121 2132 2231 2241

164.

Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4106 9110 Luzulo – Fagetum beech forests

!41.1 Beech forests - 41.1D11 Dacian woodrush-beech forest

G3.1323 Dacian acidophile beech – fir forest

Hieracio rotundati – Fagetum (Vida 1963) Täuber 1987 (Syn.: Deschampsio flexuosae – Fagetum Soó 1962)

2456 3356

4241

165.

Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus


!41.1 Beech forests - 41.1D14 Dacian bilberry – beech forest

- 2456 3356

2251 4161 4162 4242

166.

Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii


!41.1 Beech forests - 41.1D213. Dacian Leucanthemum beech forest

- Leucanthemo waldsteinii – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987

- -

167.

Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum


!41.1 Beech forests - 41.1D211.Dacian Dentaria glandulosa beech forest

G1.6D21 Dacian Symphytum beech forest

Symphyto cordati – Fagetum Vida 1959

3316 3227

4111 4112 4113 4114 4115 4118

31

4121 4131 4132 4231 4232

168.

Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia


!41.1 Beech forests - 41.1D54 South Carpathian Festuca drymeia beech forest

G1.6D54 South Carpathian Festuca drymeia beech forest

Festuco drymeiae- Fagetum Morariu et al. 1968.

3336 4136

4141 4142 4151 4152

169.

Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Cephalanthera damassonium

R4111 9150 Medio-European limestone beech forest of the Cephalanterion-Fagion

!41.1 Beech forests - 41.1D41 Dacian Epipactis beech forest

G1.6D4 East Carpathian calciphile beech forest

Carpino - Fagetum cephalanteriosum Coldea 1975

3374 4173 4181 4182 4183 4213

170.

Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioides

R4112 91K0 Illyrian Fagus sylvatica forests (Aremonio-Fagion)

!41.1 Beech forests - 41.1D51 South Carpathian Aremonia beech forest

G1.6D51 South Carpathian Aremonia beech forest

Aremonio agrimonioidi – Fagetum Boşcaiu 1972

- -

171.

Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Helleborus odorus


!41.1 Beech forests - 41.1D53 South Carpathian Helleborus odorus beech forest

G1.6D53 South Carpathian Heleborus odorus beech forest

- - -

172.

Păduri balcanice mixte de fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus


!41.1 Beech forests - 41.1D55 South Carpathian Ruscus beech forest

- Fago - Ornetum Zolyomi 1954, Carpino - Fagetum Pauca 1941 subass. fagetosum orientalis Roman 1974

- -

173.

Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Geranium macrorrhizum


!41.1 Beech forests - 41.4643 Dacian Geranium macrorrhizum beech forest

- Geranio macrorrhizi – Fagetum (Borza 1933) Soó 1964

- -

174.

Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium

R4116 91V0 Dacian beech forests (Symphyto- Fagion)

!41.1 Beech forests - 41.4641 Dacian Phyllitis beech ravine forest

- Phyllitidi – Fagetum Vida (1959) 1963

- -

175.

Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus) şi ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva

R4117 9180 Tilio-Acerion forests of slopes, screes and ravines

!41.4 Mixed ravine and slope forests

- 41.4642 Dacian ash-sycamore ravine beech forest

G1.A464. Eastern Carpathian ravine forest

Acereto – Fraxinetum Paucă 1941

3418 0211 0311 0421 4171 4172

176.

Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera

R4118 9130 Asperulo-Fagetum beech forests

!41.1 Beech forests - 41.1D224 Dacian Dentaria bulbifera beech forest

-

Carpino - Fagetum Pauca 1941

4116 4216 4316

4211 4212 4215 4311 4312 4313

177.

Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa


!41.1 Beech forests - 41.1D22 Dacian hairy sedge beech-hornbeam forests

G1.6D22. Dacian hairy sedge beech/hornbeam

Carpino - Fagetum Paucă 1941

4125 4225

4221 4222 4321

178.

Păduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis


!41.1 Beech forests - 41.1D222 Dacian Lathyrus hallersteinii beech-hornbeam forests

- Tilio – Corydali – Fagetum Dobrescu et Kovacs 1973, Galio schultesii–Fagetum (Burduja et al.1972) Chifu et Ştefan 1994

4316 4331 4332 4333

179.

Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Knautia drymeia


!41.1 Beech forests - 41.1D52 South Carpathian Corylus colurna beech forest

G1.6D52 South Carpathian Corylus colurna beech forest

Corylo colurnae-Fagetum (Jov. 55) Borh.1963

- -

180.

Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi gorun (Quercus petraea) cu Galium kitaibelianum

R4122 - !41.1 Beech forests - 411D12 Dacian Galium kitaibelianum beech forest

G1.6D12. Dacian Galium kitaibelianum beech forest

Hieracio rotundati – Fagetum (Vida 1963) Täuber 1987, galietosum kitaibelianii (Syn.: Galio kitaibelianii- Quercetum petraeae Sanda et Popescu 1999)

- -

181.

Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa

R4123 9170 Galio-Carpinetum oak-horbeam forests

!41.2 Oak-hornbeam forests

- 41.266 Carpathian hairy sedge oak-hornbeam forests

G1.A166.Carpathian hairy sedge oak-hornbeam forest

- 5225 4625

5121 5122 5211 5212

32

5221 182.

Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii

R4124 91Y0 Dacian oak-hornbeam forests


- 41.2C12 Dacian Lathyrus hallersteinii oak-hornbeam forest

G1.A1C1 Dacian oak-hornbeam forest

Lathyro hallersteinii – Carpinetum Coldea 1975

5216 4616

5311 5313 5316 5321 5323

183.

Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa



- 41.2C4 Southern sarmatic oak-lime-hornbeam forest

- - 5316 -

184.

Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis



- 41.2C22 Moldo-Muntenian sessile oak-hornbeam forest

G1.A1C2.Moldo-Muntenian oak-lime-hornbeam forest

Aro orientalis-Carpinetum (Dobrescu et Kovacs 1973) Täuber 1992

5416 6416

5322 5324 5511 5512 5513 5514 6212 (toate doar în estul tarii)

Păduri dacice mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Erythronium dens-canis

R4127 91L0 Illyrian oak-hornbeam forest (Erytronio-Carpinion)


- 41.2A12 Illyrian neutrocline sessile oak-hornbeam forests

G1.A164 Peri- Carpathian lime – oak – hornbeam forest

- 5416 4516

5322 5324 5511 5512 5513 5514 6212 (toate doar în vestul tarii)

185.

Păduri getice – dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbifera



- 41.2C1 Dacian oak-hornbeam forests

- Dentario bulbiferae - Quercetum petraeae Resmerita (1974) 1975

5116 5111 5112 5113 5114

186.

Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia

R4129 - !41.2 Oak-hornbeam forests

- 41.7A151 Getic pre-Carpathic Festuca drymeia oak forest

G1.8713 Pre-Carpathian beech-sessile oak forest

Festuco drymeiae - Quercetum petraeae Morariu et al.1970

5134 4636 4634

5131 5151 5231 5241 5242

187.

Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Lembotropis nigricans

R4130 - !41.5 Acidophilous oak forests

- 41.5731 Black broom-oak forest

- Cytiso - Quercetum petraeae Pauca 1941 Querco petraeae – Fagetum Resmeriţa 1974

5131 4634

5132 5172 5173

188.

Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Vaccinium – Calluna

R4131 - !41.5 Acidophilous oak forests

- 41.571232 Dacian bilbenry-sessile oak forest

- Vaccinio-Quercetum petraeae Morariu et al. 1970

5144 5153 5154

189.

Păduri panonice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi fag (Fagus sylvatica) cu Melittis melissophyllum

R4132 91M0 Pannonian – Balkanic Turkey oak – sessile oak

!41.7 Thermophilous and supra-Mediterranean oak woods

- 41.7696 Pre-Carpathian Quercus cerris-Quercus petraeaforests

- Quercetum petraeae- cerris Soó (1957) 1969

7724 7414

190.

Păduri balcanice de gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus

R4133 91M0 Pannonian – Balkanic Turkey oak – sessile oak


- 41.7696 Pre- Carpathian Quercus cerris – Q. petraea s.l. forest

- Aremonio-Quercetum petraeae Hoborka 1980

- -

191.

Păduri vest – pontice de gorun (Quercus petraea) cu Merculialis ovata

R4134 91 DA Dobrogean oriental hornbeam-lime-oak forests

- - 41.76831 Dobrogean Paeonia-sessile oak forest

- Fraxino orni-Quercetum dalechampii Doniţă 1970, Orno– Quercetum praemoesaicum Roman 1974

- 5161 5162 5163 5164 5165

192.

Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum


- - 41.2C23 Western – Pontic sessille oak – lime – hornbeam – ash forest

- Tilio tomentosae-Carpinetum betuli Doniţă 1968

- 5331

193.

Păduri vest-pontice mixte gorun (Quercus petraea), tei argintiu

R4136 91 DA Dobrogean oriental hornbeam-

!41.7 Thermophilous and supra-Mediterranean

- 41.76832 Dobrogean sessile oak-lime

G1.7683 Dobrogean oriental hornbeam-

Nectaroscordo-Tilietum tomentosae Doniţă 1970

- 5332 5333

33

(Tilia tomentosa) şi cărpiniţă (Carpinus orientalis) cu Nectaroscordum siculum

lime-oak forests oak woods oriental hornbeam ash forest

lime-oak forest

194.

Păduri vest-pontice de gorun (Quercus petraea) şi tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) cu Galanthus plicatus



- 41.76834 Western-Pontic sessile oak-lime-oriental hornbeam-Galanthus forest

- Galantho plicatae – Tilietum tomentosae Doniţă1968

- -

195.

Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum

R4138 91I0* Euro-Siberian steppic woods with Quercus sp

- - 41.7A225 Sarmatic Acer tataricum-Q. robur-Q. petraea steppe woods

- Aceri tatarico – Quercetum petraeae – roboris (Soó 1951) em. Zolyomi 1957

6716 5411 5412

196.

Păduri getice de stejar pedunculat (Quercus robur) şi gorun (Quercus petraea) cu Carex praecox

R4139 - - - 41.57143 Pre-Carpathian Carex praecox pedunculate oak forest

- - 6132 5141 5142 6112 6113 6141 6143

197.

Păduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria

R4140 91M0 Pannonian - Balkanic turkey oak – sessile oak forest


- 41.7696 Pre- Carpathian Quercus cerris – Q. petraea s.l. forest

G1.7686 Pre-Carpathian Quercus cerris – Q. petraea forest

Tilio argenteae – Quercetum petraeae – cerris Soó 1957, Quercetum petraeae – cerris Soó (1957) 1969, Tilietosum tomentosae Pop et Cristea 2000

- 7431 7432 7511 7524

198.

Păduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea) şi castan (Castanea sativa) cu Genista tinctoria

R4141 9260 Castanea sativawoods

- - 41.57331 Pre-Carpathian chestnut-sessile oak forest

Castaneo – Quercetum Horvat 1938

- -

199.

Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica

R4142 91I0* Euro-Siberian steppic woods with Quercus sp

- - 41.7A153 Getic-pre-Carpathic Corylus colurna-sessile oak forest

Orno – Quercetum praemoesicum Roman 1974, coryletosum colurnae

- 0212

200.

Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense


- - 41.2C11 Dacian Melampyrum bihariense oak – hornbeam forest

- Melampyro bihariense –Carpinetum (Borza 1941) Soó 1964 en Coldea 1975

6228 6225 6216

6111

201.

Păduri dacice de stejar pendunculat (Quercus robur) cu Molinia coerulea

R4144 9160 Sub-Atlantic and medio-European oak or oak-hornbeam forests of the Carpinian betuli

41.57143. Pre- Carpathic purple moorgrass – pedunculate oak forest

Molinio – Quercetum roboris (Tx. 1937) Scam et Pass 1959

6132 -

202.

Păduri panonice de stejar pendunculat (Quercus robur) cu Carex brizoides

R4145 9160 Sub-Atlantic and medio-European oak or oak-hornbeam forests of the Carpinian betuli

- - 41.57142 Pre- Carpathian quaking sedge – pedunculate oak forest

- Carici brizoidi – Quercetum roboris Raţiu et al. 1977

6133 6151 6152 6153 6154 6155

203.

Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş (Prunus avium) cu Acer tataricum

R4146 91I0* Euro-Siberian steppic woods with Quercus sp.

- - 41.7A224 Sarmatic Acer tataricum – Quercus robur steppe woods

G1.7A12 Tartar maple steppe oak woods

Aceri tatarico – Quercetum roboris Zolyomi 1957

6111 6161 6162

204.

Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima


- - 41.2C21 Moldo-Muntenian pedunculate oak – lime-hornbeam ash forest

G1.A162 Mixed lime-oak-hornbeam forest

Ornithogalo – Tilio – Quercetum A. Dihoru 1976

6414 6814

6221 6222 6223 6225 6311 6313 6321 6322 6324 6325

205.

Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis

R4148 91I0* Euro-Siberian steppic woods with Quercus sp.

!41.5 Acidophilous oak forests

- 41.7A213 Pannonic sand steppe oak woods

- Convallario – Quercetum roboris Soó 1957

- 6114 6163

34

206.

Păduri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis

R4149 91M0 Pannonian-Balkanic turkey oak-sessile oak forests

41.7 Thermophilous and supra-Mediterranean oak woods

- 41.7697 Getic Pulmonaria mollis – Quercus cerris forest

- Quercetum cerris Georgescu 1941

7114 7111 7112 7113 7121

207.

Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca hetero-phylla



- 41.7691 Getic white cinquefoil Quercus cerris forest

G1.7691 Getic white cinquefoil Quercus. cerris forest

Quercetum cerris Georgescu 1941

7135 7122 7123 7124 7125

208.

Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpurocoeruleum



- 41.76812.Moesio – Danubian oriental hornbeam-Quercus cerris forest

G1.7682 Moesio – Danubian orientalis hornbeam – durmast oak forest

Quercetum farnetto – cerris Georgescu 1945 Rudski 1949, carpineto orientalis

7111 7371

7131 7512 7531

209.

Păduri dacice de cer (Quercus cerris) şi carpen (Carpinus betu-lus) cu Digitalis grandiflora



- 41.769 Getic sub-continental thermophilous oak woods

- Carpino - Quercetum cerris Klika 1938 (Boşcaiu et al. 1969)

6814 7214

7513 7521 7522

210.

Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Q. frainetto) cu Crocus flavus



- 41.7693 Getic crocus Quercus frainetto – Q. cerris forest

G1.7693 Getic crocus Quercus frainetto – Q. cerris forest

Quercetum farnetto – cerris Georgescu 1945 Rudski 1949

7414 7432 7435

7311 7312 7321 7322

211.

Păduri danubian-balcanice de gârniţă (Quercus frainetto) cu Festuca heterophylla



- 41.76814 Danubian – balcanic Festuca heterophylla forest

- Quercetum frainetto Paun 1964

7535 7514

7211 7212 7213 7214 7221 7222 7226

212.

Păduri danubian - balcanice de gârniţă (Quercus frainetto) şi cer (Quercus cerris) cu Carex praecox



- 41.7692 Getic early sedge Quercus frainetto forest

G1.7692 Getic early sedge Quercus frainetto forest

Quercetum frainetto Paun 1964

7532 7215 7216 7313 7323

213.

Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum

R4156 91I0 *Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp.


- 41.7A223 Pontic Acer tataricum – Quercus pedunculiflora – Q. cerris steppe woods

- Quercetum pedunculi - florae – cerris Morariu 1944

7614 8221 8431 8432 8433 8441 8451

214.

Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum



- 41.7A221 Pontic Acer tataricum – Quercus pedunculiflora steppe woods

G1.7A12 Tartar maple steppe oak woods

Quercetum pedunculifloraeBorza 1937

8114 8111 8112 8114 8115 8116

215.

Păduri danubian – vest – pontice mixte de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola jordanii



- 41.76833 Dobrogean Quercus pedunculiflora lime – oriental hornbeam forest

- Querco pedunculiflorae – Tilietum tomentosae Doniţă 1970

8211 8214

8422 8511 8513 8514 8521

216.

Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana



- 41.7A228 Danubian Quercus pedunculiflora – Q. robur steppe woods

- - 8314 8411

217.

Păduri-rarişti dacice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Lithospermum purpurocoeruleum

R4160 91H0 *Pannonian woods with Quercus pubescens


- 41.7373 Intra – Carpathian insular Quercus virgiliana woods

- Lithospermo – Quercetum auct. rom.

8771 8211

218.

Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium

R4161 91AA Eastern white oak woods; 40D0 Ponto-Sarmatic wooded steppes (p.)


- 41.73724 Moesian Galium dasypodium white oak woods; 93.2 Ponto-Sarmatic wooded steppes;

- Galio dasypodi – Quercetum pubescentis Doniţă 1970

8771 8223

219.

Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina

R4162 91AA Eastern white oak woods


- 41.73723 Moesian Paeonia peregrina white oak woods

- Paeonio peregrinae – Carpinetum orientalis Doniţă 1970

8271 8212 8213 8214 8224 8531

35

220.

Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops banaticus

R4163 91AA Eastern white oak woods


- 41.73726 Moesian Echinops – white oak woods

- Echinopo banatici – Quercetum pubescentis Boşcaiu et al. 1971

- -

221.

Păduri balcanice de nuc (Juglans regia) şi sâmbovină (Celtis australis) cu Scutellaria pichleri

R4164 - - - 44.693 Balcanic Juglans – Celtis riverine forest

G1.7C5 Celtis australis woods

Celto – Juglandetum regiaeJov. 1957 em. Roman 1974

- -

222.

Păduri-rarişti de Betula pendula R4165 - - - 41.B37 Intra-Carpathian dune oak-birch woods

- Agrostis tenuis - Betuletum verrucosae Resmeriţă 1970

-

42 Păduri temperate de conifere 223.

Rarişti sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Bruckenthalia spiculifolia

R4201 9420 Alpine Larix decidua and/or Pinus cembra forests

!42.35 Carpathian larch and arolla forests

- 42.3532 Eastern Carpathian arolla forests

G3.1B62 Eastern Carpathian subalpine spruce forest

Bruckenthalio – Piceetum Borhidi 1969

- 1611

224.

Rarişti sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Rhododendron myrtifolium



- 42.3532 Eastern Carpathian arolla forests


Rhododendro myrtifolii – Piceetum Coldea et Pânzaru 1986

- 3611

225.

Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica

R4203 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio-Piceetea)

!4221 Alpine and Carpathian subalpine spruce forest

- 42.21626 Carpathian subalpine Soldanella spruce forest


Soldanello majori – Piceetum Coldea et. Wagner 1998

1136 1157

1152 1154

226.

Păduri şi rarişti de larice (Larix decidua) cu Saxifraga cuneifolia



- 42.3531 Eastern Carpathian larch forest

- Saxifraga cuneifolii – Laricetum (Beldie 1967) Coldea 1991

1454 1656

1511 1521 3411 3421 3511

227.

Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella


- - 42.2162 Eastern Carpathian subalpine spruce forests

- Hieracio rotundati – Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939 oxalidosum

1226 1111 1113 1114 1115

228.

Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum


- - 42.21623 Carpathian high montane Hieracium spruce forest

G3.1B1 Bilberry spruce forest

Hieracio rotundati – Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939

1234 1256 3256

1151 1153 1231

229.

Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium splendens


- - 42.226 Inner Carpathian spruce forests


Hieracio rotundati – Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939

1247 2247

1121 1122 1123 1221

230.

Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica


- - 42.2162 Eastern Carpathian subalpine spruce forests


Hieracio rotundati – Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939 (Luzulo sylvaticae Piceetum Wraber 1953)

1237 2237

1141 1142 1143 1241

231.

Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Leucanthemum waldsteinii

R 4209 - - - 42.21625 Carpathian Leucanthemum high mountaine spruce forest

- Leucanthemo waldsteinii – Piceetum Krajna 1933

1218 1227

1112

232.

Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Sphagnum sp.


- - 42.2131 Carpathian peat moss spruce forest

- Sphagno-Piceetum (Tx.1937) Hartmon 1942

1268 1131 1132 1133

233.

Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

R4211 - - - 42.1124 Dacian neutrophile fir-spruce forest

- Pulmonario rubrae -Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987

2216 1211 1212 1213 1215

234.

Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Pleurozium schreberi

R4212 - - - 42.21624 Carpathian high mountain Bazzania spruce forest

- - 2118 2228

1214 2114 2115

235.

Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Doronicum

R4213 -

- - - - - 3426 1116 1161

36

columnae 1163 236.

Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylva-tica) cu Hieracium rotundatum


- 42.25432 Acido-neutrophile Dacian beech – spruce forest

G3.1F43 Dacian beech-spruce forest

Hieracio rotundati – Abietum (Borhidi 1974) Coldea 1991

3244 3256

1421 1422 1431

237.

Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Sesleria rigida

R4215 91Q0 Western Carpathian calcicolous Pinus sylvestris forests

!42.5C South-eastern European Scots pine forests

- 42.542 Carpathian relict calcicolous Scots pine forests; 42.5C8 East Carpathian Sesleria Scots pine forest

G3.4C8 East Carpathian Sesleria Scots pine forest

Seslerio rigidae – Pinetum sylvestris Csürös et al. 1988

- 3133

238.

Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Leucobryum glaucum

R4216 - !42.5C South-eastern European Scots pine forests

- 42.5C9 East Carpathian bilbery Scots pine forest

G3.4C9 East Carphathian bilbery Scots pine forest

Leucobrio – Pinetum Matusz. 1962

3534 3554

3111 3121 3131 3132

239.

Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Daphne blagayana

R4217 - !42.5C South-eastern European Scots pine forests

- 42.5CA East Carpathian Daphne blagayana Scots pine forest

G3.4CA East Carpathian Daphne blagayana Scots pine forest

Daphno blagayanae – Pinetum sylvestris Coldea et A. Pop 1988

- -

240.

Păduri-raristi sud-est carpatice de pin negru (Pinus nigra ssp. banatica) cu Genista radiata

R4218 9530 *Sub-mediterranean pine forest with endemic black pines

!4266 Banat and Pallas pine forest

42.662 Banat pine forest

G3.562 Banat pine forest

Genisto radiatae – Pinetum nigrae Resmerita 1972

4871 3211 3212 3311

44 Păduri şi tufărişuri de luncă şi de mlaştină 241.

Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa

R4401 91E0 *Alluvial forestwith Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

- - 44.214 Eastern Carpathian grey alder galleries

G1.1214 Eastern Carpathian grey alder galleries

Telekio speciosae – Alnetum incanae Coldea (1986) 1990

9117 1171 9811 9821 9831

242.

Păduri dacice – getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum

R4402 91E0 *Alluvial forestwith Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

- - 44.323 Pre – Carpathian stream ash – alder woods

G1.2123 Pre- Carpathian stream ash – alder woods

Stellario nemori – Alnetum (Köstner 1938) Lohm 1957

9317 9712 9714 9721 9722 9723 9911

243.

Păduri danubian- panonice de anin negru (Alnus glutinosa) cu Iris pseudacorus

R4403 - !449115 Eastern Carpathian alder swamp woods

- 44.91151 Pre – Carpathian alder swamp woods

G1.4115 Eastern Carpathian Alnus glutinosa swamp woods

Carici acutiformi – Alnetum (Dosfa 1933) Soó 1963

9309 9310

9711 9713 9731 9732 9733

244.

Păduri danubian-panonice de luncă mixte de stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea

R4404 91F0 Riparian mixed forests of Quercus robur Ulmus laevis, U. minor, Fraxinus excelsior or F. angustifolia along the grea rivers (Ulmenion minoris)

!44.43 South- east European ash – oak – alder forest

- 44.434 Getic oak – elm – ash forest

G1.2234 Getic oak – elm – ash forest

Fraxino danubialis – ulmetum Sanda et Popescu 1999

6514 6517 6617

6312 6331 6332 6333 6334

245.

Păduri dacice – getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius

R4405 92A0 Salix alba and Populus alba galleries

- - 44.6612 Western Pontic white – black poplar galleries

G1.365 Central Euopean poplar galleries

Salicetum albae – fragilis Issler 1926 em. Soó 1957

9317 9211 9212 9213 9214 9215 9311 9312 9313

246.

Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius


!4466 Ponto – Sarmatic mixed poplar riverine forest

- 44.6611 Western Pontic white poplar galleries

G1.365 Central European poplar galleries

Salicetum albae – fragilis Issler 1926 em. Soó 1957

9617 9111 9112 9113 9114 9115

247 Păduri danubiene de salcie albă R4407 92A0 Salix alba and !4466 Ponto – Sarmatic - 44162 Pontic willow G1.1142 Ponto - Salicetum albae – fragilis 9817 9511

37

. (Salix alba) cu Rubus caesius Populus alba galleries

mixed poplar riverine forest

galleries sarmatic steppe willow galleries

Issler 1926 em. Soó 1957 9512 9514 9611 9612 9613 9614

248.

Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus



- 44.1621 Lower Danube willow galleries

- Salicetum albae – fragilis Issler 1926 em. Soó 1957

9818 9513 9515 9516 9517

249.

Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) şi brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae



- 44.6613 Western Pontic Fraxinus pallisae woods

- Quercetum roboris – pedunculiflorae Simon 1960

8417 6344 6345 8412 8413

250.

Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) şi frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides


4466 Ponto – Sarmatic mixed poplar riverine forest

- 44.6621 Danube Delta Periploca – poplar – oak – ash galleries

G1.3621 Danube Delta Periploca -poplar –oak – ash galleries

Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965

8437 0412 0413 6341

251.

Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) şi anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides


4466 Ponto – Sarmatic mixed poplar riverine forest

- 446623 Danube Delta Periploca -poplar - oak - ash - alder galleries

G1.3621 Danube Delta Periploca -poplar –oak – ash galleries

Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965

8537 6342 6343

252.

Rarişti sud-est carpatice de tinoave de molid (Picea abies) şi/sau pin silvestru (Pinus sylvestris)

R4412 91D0* Bog woodland

!44.A Birch and conifer mire woods

- 44.A Birch and conifer mire woods

- Sphagno – Piceetum Hartm. 1942

1172 1173 1174 3141

253.

Tufărişuri sud-est carpatice cu Syringa josikaea

R4413 40A0 *Subcontinental peri-Pannonic scrub

31. Temperate heath and scrub

31 Heath and scrub

31.8B325 Apuseni Syringa josikaea thickets

F1 Arctic and temperate scrub habitats

Alno incanae-Syringetum josikaeae (Borza 1965) Raţiu et al. 1984 (inclus la Carici brizoidis-Alnetum Horvat I. 1938 em. Oberd. 1953)

254.

Tufărişuri sud-est carpatice de mlaştini de mesteacăn pufos (Betula pubescens)

R4414 91D0* Bog woodland

- - 44.A1 Sphagnum birch woods

- Vaccinio - Betuletum pubescentis Libbert 1933

255.

Tufărişuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica)

R4415 3230 Alpine rivers and their ligneous vegetation with Myricaria germanica

!44. Riparian willow formations

44.111 Willow-tamarisk brush

44.111 Pre-Alpine willow-tamarisk brush

F9.111 Pre-Alpine willow-tamarisk brush

Salici purpureae – Myricarietum Moor 1958 (Syn.: Myricario-Epilobietum Ardelean 1981 non Aichinger)

256.

Tufărişuri de salcie (Salix triandra)

R4416 - !44.1 Riparian willow formations

44.121 Almond willow-osier scrub

44.121 Almond willow-osier scrub

F9.121 Almond willow-osier scrub

Salicetum triandrae Malcuit 1929 (Syn.: Salicetum triandrae-purpureae Malcuit, Salicetum triandro-viminalis (Tx. 1931) Lohm 1952)

257.

Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită albă (Salix eleagnos)

R4417 3240 Alpine rivers and their ligneous vegetation with Salix eleagnos; 2160 Dunes with Hippophaë rhamnoides

!44.1 Riparian willow formations

44.112 Willow and sea-buckthorn brush

44.112 Pre-Alpine willow brush

F9.112 Pre-Alpine willow and sea- buckthorn brush

Hippophaë – Salicetum elaeagni Br.-Bl. et Volk 1940 (Syn.: Calamagrostio epigei- Hippophaëtum rhamnoides Popescu et al. 1986 Hippophaë – Berberidetumauct. rom. non. Moor, Viburno – Crataegetum berberidetosum Mititelu et Barabaş 1970)

38

258.

Tufărişuri de răchită roşie (Salix purpurea)

R4418 - !44.1 Riparian willow formations

44.122 Mediterranean purple willow scrub

44.123 Balkan willow scrub (Saponario officinale –Salicetum purpureae)

F9.12 Lowland and collinar riverine (Salix)scrub

Saponario – Salicetum purpureae ( Br.-Bl. 1930) Tschou 1946 (Syn.: Salicetum purpureaeSoó 1934 , Wendelbg. – Zelinka 1952; Salicetum incanae-purpureae Sillinger 1933)

259.

Tufărişuri sud-est carpatice de zălog (Salix cinerea) cu Calamagrostis canescens

R4419 - 44. Temperate riverine and swamp forests and brush

44.921 Grey willow scrub

44.9213 Intra-Carpathian grey wilow-carrs

F9.213 Intra-Carpathian grey wilow-carrs

Calamagrostio – Salicetum cinereae Soó et Zólyomi 1934, Soó 1955 subass. spiraeetosum salicifoliae Raţiu 1968 (Syn.: Salix cinerea ass. Zólyomi 1931, Salicetum cinereae Zólyomi 1934)

260.

Tufărişuri de zălog (Salix cinerea) cu muşchi de turbă

R4420 - 44.9 Alder, willow, oak, aspen, swamp wood

44.92(2)-1 Sphagnum willow scrub

44.922 Sphagnum willow carrs

F9.22 Sphagnum willow - carrs

Salici cinereae – Sphagnetum recurvi (Zólyomi 1931) Soó 1954

261.

Tufărişuri de zălog (Salix cinerea) cu mur (Rubus caesius)

R4421 - - 44.921 Grey willow scrub

44.921 Grey willow carrs

F9.21 Grey willow carrs

Rubo caesii - Salicetum cinereae Raţiu et Gergely 1979 (Syn.: Rubi – Salicetum cinereae Somšak 1963, Alno – Salicetum cinereae (Kobenza 1950) Pass. 1956)

262.

Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix ramosissima)

R4422 92D0 Southern riparian galleries and thickets (Nerio-Tamaricetea and Securinegion tinctoriae)

!44.8 Southern riparian galleries and thickets

44.813 Tamarisk thickets

44.8141 Western Pontic tamarisk stands

F9.3141 Pontic tamarisk stands

Calamagrostio – Tamaricetum ramosissimaeSimon et Dihoru (1962) 1963.

263.

Tufărişuri de salcâm pitic (Amorpha fruticosa)

R4423 - - - - F9.1 Riverine scrub Salicetum triandrae Malcuit 1929; subass. amorphosum fruticosae Borza 1954.

5 Mlaştini şi terenuri înmlăştinate 51 Mlaştini de turbă înalte (tinoave) 264.

Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum

R5101 7110* Active raised bogs

!51.1 Near-natural raised bogs

51.11 Bog hummocks, ridges and lawns


D1.1 Raised bogs Eriophoro vaginati – Sphagnetum recurvi Hueck 1925 (Syn.: Eriophoro- Sphagnetum auct. roman)

265.

Turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Sphagnum magellanicum

R5102 7110* Active raised bogs

!51.1 Near-natural raised bogs



D1.1 Raised bogs Sphagnetum magellanici (Malcuit 1929) Kästner et Flösner 1933 (Syn.: Eriophoro vaginati – Sphagnetum Pop et al. 1968)

53 Vegetaţie de margini de ape 266.

Comunităţi palustre cu Glyceria fluitans, Catabrosa aquatica şi Leersia oryzoides

R5301 - - 53.16 Reed canary grass (Phalaris arundinacea) beds

53.16 Reed canary grass beds

C3.26 (Phalaris arundinacea) beds

Glycerietum fluitantis Eggler 1933, Catabrosetum aquaticae Rübel 1912, Phalaridetum arundinaceae (W. Koch)

39

Libbert 1931 267.

Comunităţi danubiene mezo-higrofile cu Eleocharis palustris

R5302 - 22.31 Euro-Siberian perennial amphibious communities

53.14A Common spikerrush (Eleocharis palustris) beds

53.14A Common spikerrush beds

C3.511 Freshwater dwarf (Eleocharis) communities

Eleocharitetum palustris Schennicov 1919

268.

Comunităţi danubiene cu Oenanthe aquatica şi Rorippa amphibia

R5303 - - 53.146 Water Oenanthe-Rorippa communites

53.146 Water drapword-great yelloweress communites

C3.246 Water drapword-great yelloweress communites

Oenantho-Rorippetum Lohmeyer 1950

269.

Comunităţi danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium latifolium


- 53.143 Erect bur-reed (Sparganium erectum) communities

53.143 Erect bur-reed communities

C3.243 Erect bur-reed communities

Sparganietum erecti Roll 1938, Mentho aquaticae- Beruletum erecti (Nedelcu 1971) Sanda et Popescu 2001

270.

Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi Typha latifolia

R5305 - 22.31 Euro-Siberian perennial amphibians communities

53.13 Reedmace (Typha) beds

53.13 Reedmace beds C3.231/232 (Typha latifolia/T. angustifolia) beds

Typhetum angustifoliae Piggnati 1953, Typhetum latifoliae G. Lang. 1973

271.

Comunităţi danubiene cu Typha laxmannii şi Epilobium hirsutum

R5306 - 22.31 Euro-Siberian perennial amphibous communities

53.13 Reedmace Typha beds

53.133 Laxmann’s reedmace beds

- Typhetum laxmannii Nedelcu 1967

272.

Comunităţi daco-danubiene cu Glyceria maxima şi Schoenoplectus palustris

R5307 - - 53.15 Reed Sweetgrass (Glyceria maxima) communites

53.151 Reed Sweetgrass

C3.251 Swetgrass beds

Glycerietum maximae Hueck 1931

273.

Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Thelypteris palustris

R5308 - - 53.111 Flooted Phragmites beds

53.111Flooted Phragmites beds

C3.211 Flooted (Phtagmites) beds

Thelypterido – Phragmitetum Kuiper 1958 (Syn.: Phragmitetum natans Borza 1960, Thelyptero – PhragmitetumŞtefan et al. 1995).

274.

Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris

R5309 - 22.31 Euro-Siberian perennial amphibius communities

53.11 Common reed (Phragmites australis) bed

53.113 Gigant Phragmites beds

C3.21 Phragmites australi) beds

Scirpo – Phragmitetum W. Koch 1926

275.

Comunităţi daco-danubiene cu Carex elata, C. rostrata, C. riparia şi C. acutiformis

R5310 - - 53.21 Large Carex beds

53.21 Large Carex beds

- Caricetum elatae Koch 1926, Caricetum rostratae Rübel 1912, Caricetum acutiformis Eggler 1933, Caricetum ripariae Knapp et Stoffer 1962

276.

Comunităţi vest-pontice cu Phragmites australis ssp. humilis şi Aster tripolium

R5311 - - 53.112 Dry Phragmites beds

53.1122 Dry freshwater Phragmites beds

- Aster tripolii – Phragmitetum humilis Krisch (1972) 1974

277.

Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-galli şi Polygonum hidropiper

R5312 3270 Rivers with muddy banks with Chenopodium rubri p.p. and Bidention p.p. vegetation

- 24.52 Euro – Siberian annual river mud communities

24.52 Euro Siberian annual river mud communities

C3.52 (Bidens) communities

Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm in R. Tx1950, Polygono lapathifolio – Bidentetum Klika 1935, Echinochloo –Polygonetum lapathifolii Soó et Csürös 1974

54 Mlaştini, turbării, izvoare şi pâraie 278 Turbării sud-est carpatice eu- R5401 - 54.42 Black-white-star 54.42 Black- 54.4261 Carpathian D2.22 Carex nigra, Carici dacicae –

40

. mezotrofe cu Carex nigra ssp. dacica şi Plantago gentianoides

sedge fens white-star sedge fens

black-white-star sedge acidic fens

Carex canescens, Carex echinata fens

Plantaginetum gentianoidisBoşcaiu et al. 1972 (Syn.: Caricetum dacicae Buia et al. 1962)

279.

Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Eriophorum scheuchzeri

R5402 - 54.4 Acidic fens 54.41 Alpide cottonsedge lake girdles

54.4112 Carpathian cottonsedge lake girdles

D2.211 Alpide cottonsedge lake girdles

Eriophoretum scheuchzeri Rübel 1912 (Syn.: Sphagno – Eriophoretum scheuchzeri Soó 1944)

280.

Turbării sud-est carpatice mezo–oligotrofe cu Carex rostrata şi Sphagnum recurvum

R5403 7140 Transition mires and quaking bogs

!54.5 Transition mires 54.5 Transition mires

54.512 Sphagnum slender-sedge swards

- Sphagno – Caricetum rostratae Steffen 1931 (Syn.: Carici rostratae – Sphagnetum Raţiu O. 1965 non Zólyomi 1931)

281.

Mlaştini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza şi Swertia punctata



54.552 Carpathian string sedge swards

D2.35 Carex chordorrhiza swards

Swertio perennis – Caricetum chordorrhizae Coldea (1986) 1990

282.

Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Eriophorum latifolium

R5405 7230 Alcaline fens !54.2 Rich fens 54.2 Rich fens 54.253 Middle European yellow sedge fens

D4.153 Middle European yellow sedge fens

Carici flavae – Eriophoretum latifolii Soó 1944

283.

Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Blysmus compressus

R5406 7230 Alcaline fens !54.2 Rich fens 54.2F Middle European flat sedge fens

54.2F Middle European flat sedge fens

D4.1F Middle European flat sedge Blysmus compressus fens

Carici flavae – Blysmetum compressi Coldea 1997

284.

Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex lasiocarpa



54.51 Slender-sedge swards

D2.31 Carex lasiocarpa swards

Caricetum lasiocarpae Koch 1926

285.

Mlaştini sud-est carpatice oligotrofe cu Carex limosa


!54.5 Transition mires 54.54 Mud sedge swards

54.54 Mud sedge swards

D2.34 Mud sedge (Carex limosa) swards

Caricetum limosae Br.-Bl. 1921(Syn.: Carici limosae – Sphagnetum Resmeriţă 1973)

286.

Mlaştini sud-est carpatice oligotrofe cu Rhynchospora alba şi Sphagnum cuspidatum

R5409 7150 Depressions of peat substrates of the Rhynchosporion

!54.6 White beak-sedge and mud bottom communities

54.6 Beak-sedge quaking bogs

54.6 White beak-sedge and mud bottom communities

D2.3H Wet, open, acid peat and sands, with Rhynchospora alba and Drosera

Sphagno cuspidati-Rhynchosporetum albae Osvald 1923 em. Koch 1926

287.

Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex echinata şi Sphagnum recurvum

R5410 - 54.4 Acidic fens 54.4 Acidic fens 54.42 Black-white-star sedge fens

D2.22 Carex nigra, Carex canescens, Carex echinata fens

Carici echinatae – Sphagnetum Soó (1934) 1954 (Syn.: Caricetum stellulatae Csürös et al. 1956; Carici echinatae – Sphagnetum (Balázs 1942) Soó 1955)

288.

Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Carex nigra ssp. nigra, Juncus glaucus şi J. effusus

R5411 - 54.4 Acidic fens 54.4 Acidic fens 54.42 Black-white-star sedge fens

D2.22 Carex nigra, Carex canescens, Carex echinata fens

Junco-Caricetum fuscae Tx. (1937) 1952 (Syn.: Caricetum fuscae F. Raţiu 1972 non Br.-Bl. 1915)

289.

Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra



54.52 Carex diandra quaking mires

D2.32 Carex diandra quaking mires

Caricetum diandrae Jon. 1932 em. Oberd. 1957 (Syn. Carici-Menyanthetum caricetosum diandrae Raţiu 1972)

290.

Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Carex davalliana

R5413 7230 Alcaline fens !54.2 Rich fens 54.2 Rich fens 54.234 Carpathian Davall sedge fens

D4.134 Carpathian Davall sedge fens

Caricetum davallianae Dutoit 1924

291.

Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Schoenus nigricans

R5414 7230 Alkaline fens !54.2 Rich fens 54.21 Black bog-rush fens

54.216 Intra-Carpathian black bogrush fens

D4.11 Schoenus nigricans fens

Orchido – Schoenetum nigricantis Oberd. 1957 (Syn.: Schoenetum

41

nigricantis Pop et al. 1962; Schoeneto-Armerietum barcensis Morariu 1967)

292.

Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Sesleria uliginosa

R5415 7120 Degraded raised bogs still capable of natural regeneration

!54.2 Rich fens 54.2 Rich fens 54.2K Blue moorgrass fens

D4.1K Sesleria caerulea fens

Seslerietum uliginosae (Palmgren 1916) Soó 1941

293.

Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Saxifraga stellaris, Chrysosplenium alpinum şi Philonotis seriata

R5416 - 54.1 Springs 54.11 Soft water springs

54.11124 Alpine Philonotis-Saxifraga stellaris springs

C2.11 Soft water springs

Chrysosplenio alpini - Saxifragetum stellaris Pawl. et Walas 1949 (Syn.: Philonotido – Saxifragetum stellaris Boşcaiu 1971, Epilobio anagallidifolii – Saxifragetum alpini Rejmánek et Rejmánková 1979); Swertio punctate – Saxifragetum stellaris Coldea (1995-1996) 1997

294.

Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum şi C. filicinum

R5417 7220* Petrifying springs with tufa formations (Cratoneurion)

!54.12 Hard water springs

54.12 Hard water springs

54.1221 Hard water bryophyte springs; 54.12241 Cochlearia pyrenaica calcareous springs

C2.12 Hard water springs

Cratoneuretum filicino – commutati (Kuhn 1937) Oberd. 1977 (Syn.: Cratoneurum commutatum Puşcaru et al. 1967); Cochleario pyrenaicae – Cratoneuretum commutati (Oberd. 1957) Th. Müller 1961 (Syn.: Carici flavae-Cratoneuretum cochlearietosum pyrenaicae Ştefureac 1972)

295.

Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Philonotis seriata şi Caltha laeta


54.1112 Philonotis-Saxifraga stellaris springs


Philonotido – Calthetum laetae (Krajina 1933) Coldea 1991 (Syn.: Calthetum laetae Krajina 1933, Calthetum palustris Borza 1963 n.n.)

296.

Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Doronicum carpaticum, Saxifraga aizoides, Chrysosplenium alpinum şi Achillea schurii

R5419 7220 *Petrifying springs with tufa formations (Cratoneurion)

!54.12 Hard water springs

54.12 Hard water springs

54.1226 Carpathian oriental leopardsbane communities

C2.12 Hard water springs

Doronico carpatici – Saxifragetum aizoidis Coldea (1986) 1990. (Syn.: Saxifragetum aizoidis auct. rom., Saxifragetum aizoidis Boşcaiu 1971 non Horvat 1935, Saxifragetum moschatae-aizoidis Boşcaiu 1971)

297.

Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cardamine opizii




Cardaminetum opizii Szafer et al. 1923

298.

Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara




Chrysosplenio – Cardaminetum amarae Maas 1959

299.

Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Glyceria


54.11 Soft water springs


Alchemillo mollis – Glycerietum nemoralis

42

nemoralis

Popescu et Sanda 1998 (Syn.: Glycerietum nemoralis Sanda et al. 1994)

300.

Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Carex remota şi Caltha laeta


54.111 Soft water bryophyte springs


Carici remotae – Calthetum laetae Coldea (1972) 1978

61 Grohotişuri 301.

Comunităţi sud-est carpatice de pietrişuri silicioase cu Silene acaulis şi Minuartia sedoides

R6101 8110 Siliceous scree of the montane to snow levels (Androsacetalia alpinae and Galeopsetalia ladani)

- - 61.11 Alpine siliceous screes; 36.34 Alpigenous acidophilous grasslands

H2.31 Alpine siliceous screes, E4.425 Carpathian naked-rush swards

Sileno acaulis – Minuartietum sedoidis Puşcaru et al. 1956. (Syn.: Silene acaulis – Minuartia sedoides ass. Puşcaru et al. 1956,Festuca glacialis – Minuartia sedoides ass. Beldie 1967)

302.

Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Festuca picta şi Senecio carniolicus

R6102 8110 Siliceous screes of the montane to snow level (Androsacetalia alpinae and Galeopsetalia ladani)

61 Screes 61 Screes 61.116 Painted fescue screes

H2.31 Alpine siliceous screes

Festucetum pictae Krajina 1933 (Syn.: Festuco pictae – Senecionetum carniolicae Lungu et Boşcaiu 1981)

303.

Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga pedemontana ssp. cymosa şi Saxifraga carpathica


61 Screes 61 Screes 61.11521 Eastern Carpathian saxifrage-speedwell screes


Saxifragetum carpathicae –cymosae Coldea (1986) 1990

304.

Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase mobile sau slab fixate cu Oxyria dygina


61 Screes 61 Screes 61.111521 Eastern Carpathian saxifrage mountain sorrel screes; 61.111522 Southern Carpathian meadowgrass mountain sorrel screes


Saxifrago carpathicae – Oxyrietum dyginae Pawl., Sokol.et Wall.1928 (Syn.: Oxyrietum dyginae auct.rom.non. Br.-Bl. 1926); Poo contractae – Oxyrietum dyginae Horv. et al. 1937

305.

Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga bryoides, Silene acaulis şi Veronica baumgarteni


61 Screes 61 Screes 61.11522 Southern Carpathian saxifrage-speedwell screes


Saxifrago bryoides – Silenetum acaulis Boşcaiu et al. 1977; Veronico baumgarteni – Saxifragetum bryoidis Boşcaiu et al. 1977

306.

Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri şi bolovănişuri calcaroase semi-fixate cu Cerastium arvense ssp. calcicolum, Saxifraga moschata şiSaxifraga aizoides

R6106 8120 Calcareous and calchist screes of the montane to alpine levels (Thlaspietea rotundifolii)

61 Screes 61 Screes 61.2425 East Carpathian calcareous saxifrage screes

H2.44 Carpathian calcareous screes

Cerastio calcicolae – Saxifragetum moschatae Coldea (1986) 1990, Saxifragetum moschatae – aizoidis Boşcaiu 1971

307.

Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Cardaminopsis neglecta, Papaver corona-sancti-stephani şi Doronicum

R6107 8120 Calcareous and calchist screes of the montane to alpine levels (Thlaspietea

61 Screes 61 Screes 61.2422 East Carpathian sciaphile poppy screes


Cardaminopsio neglectae –Papaveretum Coldea et Pânzaru 1986 (Syn.: Papaver pyrenaicum – Festuca violacea ass.

43

carpaticum rotundifolii)

Beldie 1967, Papavero – Festucetum violacea Beldie 1967)

308.

Comunităţi sud-carpatice de grohotişuri calcaroase cu mobilitate redusă şi umiditate ridicată cu Rumex scutatus, Saxifraga moschata, Saxifraga aizoides şi Doronicum columnae


61 Screes 61 Screes 61.242 East Carpathian calcareous screes 61.2424 East Carpathian dock screes


Saxifragetum moschatae – aizoidis Boşcaiu 1971 (incl. Saxifrageto aizoidis –Rumicetum scutati Boşcaiu 1971); Doronico columnae – Rumicetum scutati Boşcaiu et al. 1977 (Syn.: Rumicetum scutati auct.rom.).

309.

Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Papaver corona-sancti-stephani, Cerastium lerchenfeldianum şi Cerastium transsilvanicum


61 Screes 61 Screes 61.2421 East Carpathian xerophile poppy screes


Cerastio lerchenfeldiani – Papaveretum Boşcaiu, Täuber et Coldea 1977 (Syn.: Papavereto-Cystopteridetum Csürös et al. 1956, Papaver pyrenaicum-Linaria alpina ass. Puşcaru et al. 1956, Papavero – Linarietum alpinae Puşcaru et al. 1956,Papaver pyrenaicum-Viola alpina ass. E. Puşcaru et al. 1981); Cerastio transsilvanici – Galietum lucidi Boşcaiu M. et al. 1996

310.

Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Acinos alpinus şi Galium anisophyllon


61 Screes 61 Screes 61.2423 East Carpathian calamint screes


Acino – Galietum anisophylii Beldie 1967 (Syn.: Calamintha baumgarteni – Galium anisophyllum Beldie 1967)

311.

Comunităţi sud-est carpatice de bolovănişuri fixate cu Geranium macrrorhizum, Sedum fabaria şi Geranium lucidum

R6111 -

61 Screes 61 Screes 61 Screes H2 Screes Sedo fabariae – Geranietum macrorrhizi Boşcaiu et Täber 1977 (incl. Geranietum macrorrhizi Boşcaiu 1971)

312.

Comunităţi montane sud-est carpatice de grohotişuri mobile sau semifixate cu Thymus comosus, Galium album şi Teucrium montanum

R6112 8120 Calcareous and calcshist screes of the montane to alpine levels (Thlaspietea rotundifolii)

61 Screes 61 Screes 61.242 East Carpathian calcareous screes

H2 Screes Thymo comosi – Galietum albi Sanda, Popescu 1999 (Syn. Thymetum comosi Pop et Hodişan 1963, Galietum erecti Pop et Hodişan 1964, Teucrietum montani Csürös 1958) Galio-Hirundarietum Dihoru 1975 (Syn. Vicetoxicetum officinalis Schwick 1944 p.p.)

313.

Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri fixate cu Parietaria officinalis, Galium lucidum şi Geranium lucidum

R6113 -

61 Screes 61 Screes 61 Screes H2 Screes Parietarietum officinalis Csürös 1958 (Syn. Parietarieto – Geranietum lucidi Gergely et al. 1966, Parietarieto – Galietum lucidi Boşcaiu et al. 1966)

44

314.

Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri mărunte sau grosiere nefixate cu Gymnocarpium robertianum şi Thymus comosus

R6114 8160* Medio-European calcareous screes of hill and montane levels

61 Screes 61 Screes 61.312 Sub-montane calcareous screes

H2.61 Peri-Alpine thermophilous screes; H2. 6123 Limestone fern sceees

Gymnocarpietum robertianae Kuhn 1937, Tx. 1937 (Syn.: Dryopteridetum robertianae (Kuhn 1937) Tx. 1937, Phegopteridetum robertianae (Kuhn 1937) Tx. 1937, Incl. Thymo marginati – Phegoteridetum robertianae Csűrös et Cs. Káptalan 1966)

315.

Comunităţi daco-balcanice pioniere de grohotişuri mobile cu Achnatherum calamagrostis

R6115 8160* Medio-European calcareous screes of hill and montane levels

61 Screes 61 Screes 61.311 Rough-grass screes

H2.61 Peri-Alpine thermophilous screes

Achnatheretum calamagrostis Br.-Bl. 1918

62 Stânci continentale şi roci la zi 316.

Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica

R6201 8220 Silicious rocky slopes with chasmophytic vegetation

6 Inland rocks, screes and sands

62.2 Vegetated siliceous inland cliffs

62.2511 Făgăraş campion siliceous cliffs

H3.151 Southern Carpathian campion siliceous cliffs

Silenetum dinaricae Schneider-Binder et Voik 1976

317.

Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Artemisia eriantha şi Gypsophila petraea

R6202 8210 Calcareous rocky slopes with chasmophytic vegetation

- 62.15 Alpine and sub-Mediterranean calcareous cliffs

62.15322 Eastern Carpathian wormwood-gypsophila cliff communities

H3.25 Alpine and sub-Mediterranean calcareous cliffs

Artemisio petrosae – Gypsophiletum petraeae Puşcaru et al. 1956 (Syn.: Artemisia petrosa – Trisetum alpestre Beldie 1967)

318.

Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Senecio glaberrimus




62.2512 Retezat campion siliceous cliffs

H3.151 Southern Carpathian campion siliceous cliffs

Senecio glaberrimi – Silenetum lerchenfeldianaeBoşcaiu, Täuber, Coldea 1977

319.

Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga moschata şi Draba kotschyi


- 62.15 Alpine and sub-Mediterranean calcareous cliffs

62.15323 Eastern Carpathian saxifrage-whitlowgrass cliff communities


Saxifrago moschatae - Drabetum kotschyi Puşcaru et al. 1956 (Syn.: Draba kotschyi -Lloydia serotina Beldie 1967

320.

Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Potentilla haynaldiana




62.252 Carpatho-Balkano-Rhodopide campion siliceous cliffs

H3.152 Carpatho-Balkano-Rhodopide campion siliceous cliffs

Sileno lerchenfeldianae – Potentilletum haynaldianae(Horvat, Pawl. et Walas 1937) Simon 1958

321.

Comunităţi sud-est carpatice ale fisurilor pereţilor stâncoşi, calcaroşi, cu Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga cuneifolia şi Valeriana sambucifolia



62 Inland cliffs and exposed rocks

62.153 Carpathian calcareous cliff heliophile communities

H3 Inland cliffs and exposed rocks habitats

Asplenio-Cystopteridetum fragilis Oberd. (1936) 1949(Syn.:Valeriana sambucifolia – Poa nemoralis ass. Beldie 1967, Saxifraga cuneifolia – Campanula carpatica Soz. Zólyomi 1931, Valeriano montanae – Cortusetum matthioli Boşcaiu et Täber 1978)

322.

Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Thymus pulcherrimus şi Poa rehmanii






Thymo pulcherrimi – Poëtum rehmanii Coldea (1986) 1990

45

323.

Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Achillea schurii şi Campanula cochleariifolia



62.15 Alpine and sub-Mediterranean calcareous cliffs

62.1532 Eastern Carpathian calcareous cliff xero-heliophile communities


Achilleo schurii – Campanuletum cochleariifoliae Fink 1977

324.

Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens şi Poa nemoralis

R6209 - 6 Inland rocks, screes and sands




Asplenio quadrivalenti – Poëtum nemoralis Soó ex Gergely et al. 1966 (Syn.: Poëtum nemoralis calcicolum Csürös 1958, Asplenio – Poëtum nemoralis Soó 1944, Sedo hispanici – Poëtum nemoralis (Soó 1944) Pop et Hodişan 1985)

325.

Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium trichomanes ssp. trichomanes şi Poa nemoralis


- 62.2 Vegetated siliceous inland cliffs

62.2141 Carpathian fern siliceous cliffs

H3.1 Acid siliceous inland cliffs

Asplenio trichomani – Poëtum nemoralis Boşcaiu 1971 (Syn.: Asplenio(trichomanes-bivalens) – Poetum nemoralis Boşcaiu (1970) 1971, Poëtum nemoralis semenicensis Borza 1946) Asplenio – Poetum nemoralis veronicetosum bachofenii.(Borza 1959) Boşcaiu 1971)

326.

Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme





Ctenidio – Polypodietum Jurko et Peciar 1963 Hypno – Polypodietum vulgare Jurko et Peciar 1963

327.

Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga mutata spp. demissa şi Gypsophila petraea




62.15325 Eastern Carpathian orange saxifrage cliff communities


Saxifrago demissae – Gypsophiletum petraeae Boşcaiu et Täber 1977

328.

Comunităţi sud-est carpatice pe stânci cu Saxifraga luteoviridis şi Silene zawadzkii




62.15321 Eastern Carpathian saxifrage-campion cliff communities


Saxifrago luteoviridis - Silenetum zawadzkii Pawl. et Walas 1949 (Syn.: Lino extraaxilaris – Silenetum zawadzkii Olos 1982, Saxifragetum luteo-viridis (Pawl. 1937) Pawl. et Walas 1949); Sileno zawadzkii – Caricetum rupestris Täuber 1987

329.

Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga marginata ssp. rocheliana şi Gypsophila petraea




62.15324 Eastern Carpathian musky saxifrage cliff communities


Saxifrago rochelianae – Gypsophiletum petraeae Boşcaiu, Täuber, Coldea 1977

330.

Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium septentrionale şi Woodsia ilvense



62.2141 Carpathian fern siliceous cliffs H3.1 Acid siliceous

inland cliffs

Woodsio ilvensis-Asplenietum septentrionalisT. Tx. 1937 Woodsio ilvensis-Asplenietum dianthetosum henteri (Schneider-Binder

46

1972) Drăgulescu 1988 331.

Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Ceterach officinarum şi Draba lasiocarpa




62.1A22 Banat collinar calcareous cliffs

H3.2 Basic and ultra-basic inland cliffs

Asplenio – Ceterachetum Vives 1964 Drabo lasiocarpae – Ceterachetum (Schneider-Binder 1969) Peia 1978

332.

Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Silene saxifraga ssp. petraea, Asplenium ruta-muraria şi Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens






Asplenio-Silenetum petraeae Boşcaiu 1971

333.

Comunităţi sud-est carpatice din fisuri de stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-muraria






Asplenietum trichomano - rutae-murariae Kuhn 1937,Tx. 1937 (Syn.: Tortulo-Asplenietum Tx. 1937)

334.

Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum, Asplenium septentrionale şi Silene nutans ssp. dubia

R6219 8220 Siliceous rocky slope with chasmophytic vegetation


62.2141 Carpathian fern siliceous cliffs


Asplenietum septentrionali – adianti-nigri Oberd. 1938; Asplenietum septemtrionalis Schwick.1944

335.

Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii şi Veronica bachofenii

R6220 8220 Siliceous rocky slope with chasmophytic vegetation


62.2142 Southern Carpathian Jovibarba heuffelii communities


Sempervivetum heuffelii Schneider-Binder 1969

336.

Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme

R6221 - - 62.2 Vegetated siliceous inland cliffs



Ctenidio – Polypodietum Jurko et Peciar 1963 Hypno – Polypodietum vulgare Jurko et Peciar 1963

337.

Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Campanula crassipes






Campanuletum crassipedis Borza ex Schneider-Binder et al. 1970

338.

Comunităţi sarmatice xerofile pe stânci calcaroase cu Asplenium ruta-muraria şi Schivereckia podolica

R6223 - 6 Inland rocks, screes and sands




Asplenio – SchivereckietumMititelu et al. 1971

63 Vegetaţie chionofilă 339.

Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Arenaria biflora


- - 36.1113 Alpic acid cudweed snow-patch communities

E4.11 Boreo-alpine acidocline snow-patch grassland and herb habitats

Arenarietum biflorae Voik 1976

340.

Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Polytricum sexangularis


- - 36.1111 Alpic acid moss snow-patch communities

E4.111 Alpic acid moss snow-patch communities

Polytrichetum sexangularisBr.-Bl. 1926

341.

Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Luzula alpino-pilosa


- - 36.1114 Luzula spadicea snow patch communities

E4.113 Luzula spadicea snow patch communities

Luzuletum alpino-pilosae Br.-Bl. 1926 (Syn.: Luzuletum spadicae Br.-Bl. 1926 retezaticum Borza 1934)

342.

Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla



- Soldanello pusillae – Ranunculetum crenati (Borza 1931) Boşcaiu 1971 (Syn.: Soldanello pusillae – Plantaginetum gentianoides Resmeriţă

47

1976; Agrostetum alpinae – Gnaphalietum supini Resmeriţă 1975); Soldanello hungaricae – Ranunculetum crenati Coldea 1985 (Syn.: Agrosteto alpinae – Ranunculetum crenati Resmeriţă 1975)

343.

Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Gnaphalium supinum şi Nardus stricta



E4.112 Alpic acid cudweed snow-patch communities

Nardo – Gnaphalietum supini Bartsch 1940 (Syn.: Nardo-Geetum montani Boşcaiu 1970)

344.

Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Poa supina şi Cerastium cerastioides

R6306 6150 Siliceous alpineand boreal grasslands


- Poo supinae – Cerastietum cerastoides (Söry 1954) Oberd. 1957, Poo supinae – Cerastietum cerastoides chrysosplenietosum alpinae Coldea 1985

64 Dune de nisip continentale 345.

Pajişti panonice de Corynephorum canescens şi Festuca vaginata

R6401 2340* Pannonic inland dunes

- 64.11 Inland dune pioneer grassland

64.715 Pannonic dune closed grosslands

E1.2F22 Pannonic acidophile sand fescue steppes

Festuco vaginatae – Corynephoretum Soó 1935

346.

Pajişti ponto-sarmatice de Festuca beckeri şi Dianthus polymorphus


- - 64.725 Pontic dune closed grasslands

E1.2G Ponto-sarmatic sand steppes

Festucetum beckeri Popescu et Sanda (1976) 1997 (Syn.: Festucetum vaginatae subass. arenicolum Popescu et Sanda (1976) 1979)

347.

Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Mollugo cerviana


- 64.12 Inland dune siliceous grassland

64.723 Pontic dune pioneer grasslands


Mollugietum cervianae Borza 1963

348.

Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Plantago arenaria

R6404 6260 * Pannonic sand steppes

- - 34.A2112 Western Pontic sand pioneer forb swards


Plantaginetum arenariae (Buia et al. 1960) Popescu, Sanda 1987

349.

Pajişti ponto-panonice pe dune continentale nefixate cu Bromus tectorum

R6405 6260 * Pannonic sand steppes

- - 34.A2111 Western Pontic sand pioneer grass swards

E1.2F22 Pannonic acidophile sand fescue steppes

Brometum tectorum Bojko 1934

65 Peşteri 350.

Peşteri R6501 8310 Caves not open to the public !65 Caves

65 Caves 65 Caves (inclusiv 65.4411 Dobrogean hydro-thermal sulphur caves)

- -

8 Terenuri agricole şi peisaje artificiale 87 Comunităţi ruderale 351.

Comunităţi antropice din lungul căilor de comunicaţie cu Cephalaria transsilvanica, Leonurus marrubiastrum, Nepeta cataria şi Marrubium vulgare

R8701 - - - 87.2 Ruderal communities

- Dauco – Cephalarietum transsilvanicae M. et Ana Maria Coroi 1998, Convolvulo – Agropyretum repentis Felföldy 1943

352.

Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa


- Onopordetum acanthii Br.Bl. et al. 1936, Carduetum nutantis Săvul. 1927, Morariu 1943, Carduetum hamulosi

48

Floriţa Diaconescu 1978 353.

Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra


- Arctio – Ballotetum nigrae (Felföldy 1942) Morariu 1943, Balloto – Malvetum sylvestris Gutté 1966, Artemisietum annuae Morariu 1943

354.

Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major


- Lolio - Plantaginetum najoris (Linkola 1921) Berger 1950, Sclerochloo – Polygonetum avicularis(Gams 1927) Soó 1940

355.

Comunităţi vest-pontice cu Petunia parviflora şi Solanum retroflexus


- Heliotropio curassavicae –Petunietum parviflorae Dihoru et Negrean 1975 emend. Popescu et Sanda 2001; Lepidietum latifolii Floriţa Diaconescu 1978

356.

Comunităţi sud-est carpatice cu Calamagrostis arundinacea, Epilobium angustifolium şi Atropa bella-donna


- Digitalo-Calamagrostietum arundinaceae Oberd. 1957, Epilobietum angustifolii Rübel 1930 emend. Oberd. 1973, Atropetum bella- donnae (Br.-Bl. 1930) Tx. 1950

357.

Comunităţi sud-est carpatice cuPoa supina


- Poëtum supinae (Oberd.1957) Brun-Holl 1962emend. Gutte 1969

1 numai pentru tipurile de habitate aparţinând clasei 4-Păduri

49

ANEXA 3Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar

a căror conservare necesită desemnarea de Arii Speciale de Conservare (ASC) - Directiva Habitate, Anexa I- din România

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul românesc de clasificare a habitatelor

Cod Denumire Cod Denumire 1 COASTAL AND HALOPHYTIC HABITATS/HABITATE LITORALE ŞI HALOFILE 11 Open sea and tidal areas/Zone marine şi de flux 1110 Sandbanks which are slightly covered by sea

water all the time R1101 Comunităţi litorale cu Zostera marina şi Z. noltii

1150* Costal lagoons R2301 Comunităţi vest-pontice cu Ruppia maritima 1160 Large shallow inlets and bays R2303 Comunităţi ponto-sarmatice cu Najas marina 12 Sea cliffs and shingle or stony beaches/Faleze şi plaje marine stâncoase sau cu pietriş

R1601 Comunităţi vest-pontice cu Cakile maritima ssp. euxina şi Argusia sibirica

1210 Annual vegetation of drift lines R1611 Comunităţi vest-pontice cu Petasites spurius

1240 Vegetated sea cliffs of the Mediterranean coasts with endemic Limonium spp.

R1201 Comunităţi vest-pontice cu Scolymus hispanicus şi Ecbalium elaterium

13 Atlantic and continental salt marshes and salt meadows/Mlaştini şi pajişti halofile atlantice şi continentale R1511 Comunităţi vest-pontice cu Crypsis aculeata R1515 Comunităţi vest-pontice cu Heleochloa schoenoides R1518 Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi

Suaeda maritima R1527 Comunităţi ponto-panonice cu Acorellus pannonicus

1310 Salicornia and other annual colonising mud and sand

R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum 14 Mediterranean and thermo-Atlantic salt marshes and salt meadows/Mlaştini şi pajişti halofile mediteraneene şi termo-atlantice 1410 Mediterranean salt meadows (Juncetalia

maritimi) R1501 Comunităţi vest-pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis

15 Salt and gypsum inland steppes/Stepe continentale halofile şi gipsofile R1502 Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia

hirsuta R1503 Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa R1504 Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi

Limonium gmelini R1505 Pajişti vest-pontice de Carex divisa R1506 Pajişti vest-pontice de Festuca arundinacea ssp. orientalis şi Carex

distans R1507 Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi

Aster tripolium ssp. pannonicum R1508 Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora R1509 Comunităţi vest-pontice cu Petrosimonia triandra şi Artemisia

santonicum R1510 Comunităţi vest-pontice cu Limonium gmelini şi Artemisia santonicum R1512 Comunităţi vest-pontice cu Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum R1513 Pajişti vest-pontice de Beckmannia eruciformis şi Zingeria pisidica R1514 Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi

Ranunculus sardous R1516 Comunităţi vest-pontice cu Pholiurus pannonicus şi Plantago tenuiflora R1517 Pajişti vest-pontice de Agropyron elongatum R1519 Comunităţi ponto-sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera R1520 Comunităţi ponto-sarmatice cu Lepidium crassifolium şi Puccinellia

limosa R1521 Comunităţi ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago maritima R1522 Comunităţi ponto-sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium gmelini R1523 Comunităţi ponto-sarmatice cu Leuzea (salina) altaica, Scorzonera

austriaca var. mucronata şi Lepidium latifolium R1524 Comunităţi ponto-sarmatice cu Iris halofila R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii R1526 Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp.

pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium R1529 Pajişti ponto-panonice de Hordeum hystrix R1530 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina, Peucedanum

officinale şi Artemisia santonicum ssp. patens R1531 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina

1530* Pannonic salt steppes and salt marshes

R1532 Comunităţi dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum officinale

2 COASTAL SAND DUNES AND INLAND DUNES/DUNE DE NISIP LITORALE ŞI CONTINENTALE 21 Sea dunes of the Atlantic, North Sea and Baltic coasts/Dune litorale ale ţărmurilor atlantice, ale Mării Nordului şi Mării Baltice

50

R1602 Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia (Arenaria) tschernieviana

2110 Embryonic shifting dunes R1605 Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus

tectorum 2120 Shifting dunes along the shoreline with

Ammophila arenaria (white dunes) R1608 Comunităţi vest-pontice cu Melilotus alba şi Plantago arenaria R1603 Comunităţi vest-pontice cu Carex colchica şi Ephedra distachya R1604 Pajişti vest-pontice de Stipa borysthenica şi Koeleria glauca R1609 Comunităţi vest-pontice cu Scabiosa argentea (ucranica)

2130* Fixed coastal dunes with herbaceous vegetation (grey dunes)

R1610 Pajişti vest-pontice de Calamagrostis epigeios şi Holoschoenus vulgaris 2160 Dunes with Hippophaë rhamnoides R4417 Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită

albă (Salix eleagnos) 2190 Humid dune slacks R1606 Comunităţi vest-pontice cu Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus

vulgaris 23 Inland dunes, old and decalcified/Dune continentale, bătrâne şi decalcifiate

R6401 Pajişti panonice de Corynephorum canescens şi Festuca vaginata R6402 Pajişti ponto-sarmatice de Festuca beckeri şi Dianthus polymorphus

2340* Pannonic inland dunes

R6403 Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Mollugo cerviana

3 FRSHWATER HABITATS/HABITATE DE APE DULCI 31 Standing water/Ape stătătoare

R2211 Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens R2212 Comunităţi danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoides,

Lindernia procumbens

3130 Oligotrophic to mesotrophic standing waters with vegetation of the Littorelletea uniflorae and/or Isoeto-Nanojuncetea

R2213 Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis şi Littorella uniflora 3140 Hard oligo-mesotrophic waters with benthic

vegetation of Chara spp. R2201 Comunităţi danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis, Nitellopsis

obtusa şi Lychnothamnus barbatus R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza

şi Wolffia arrhiza R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla

caroliniana şi A. filiculoides R2204 Comunităţi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides

şi Utricularia vulgaris R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P.

lucens, Elodea canadensis şi Najas marina

3150 Natural eutrophic lakes with Magnopotamition or Hydrocharition – type vegetation

R5304 Comunităţi danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium latifolium

3160 Natural dystrophic lakes and ponds R2207 Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans

31A0* Transsylvanian hot-spring lotus beds R2209 Comunităţi terţiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis 31B0* Sacred lotus beds R2209 Comunităţi terţiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis (p.) 32 Running water-sections of water courses with natural or semi-natural dynamics (minor, average and major beds) where the water quality shows no significant deterioration/Ape curgătoare – secţiuni de ape curgătoare cu dinamica naturală sau semi-naturală (albia minoră, majoră şi medie) în care calitatea apei nu a fost deteriorată semnificativ 3230 Alpine rivers and their ligneous vegetation with

Myricaria germanica R4415 Tufărişuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica)

3240

Alpine rivers and their ligneous vegetation with Salix elaeagnos

R4417 Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită albă (Salix eleagnos)

3260 Water courses of plain to montane levels with the Ranunculion fluitantis and Callitricho-Batrachion vegetation

R2208 Comunităţi danubiene cu Ranunculus aquatilis şi Hottonia palustris

3270 Rivers with muddy banks with Chenopodium rubri p.p. and Bidention p.p. vegetation

R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-galli şi Polygonum hidropiper

4 TEMPERATE HEATS AND SCRUB/LANDE ŞI TUFĂRIŞURI TEMPERATE 4030 European dry heaths R3112 Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) cu iarbă

neagră (Calluna vulgaris) R3101 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens) R3104 Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu

afin (Vaccinium myrtillus) R3107 Tufărişuri sud-est carpatice de coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi

ienupăr pitic (Juniperus sibirica) R3108 Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica) R3109 Tufărişuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp.

hermaphroditum) cu afin vânăt (Vaccinium gaultherioides) R3111 Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) R3115 Tufărişuri sud-est carpatice de cetină cu negi (Juniperus sabina)

4060 Alpine and Boreal heaths

R3617 Tufărişuri pitice de arginţică (Dryas octopetala) 4070* Bushes with Pinus mugo and Rhododendron

myrtifolium R3105 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar

(Rhododendron myrtifolium) R3102 Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata R3103 Tufărişuri sud-est carpatice de Salix bicolor

4080 Sub-Arctic Salix spp. scrub R3110 Tufărişuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis)

51

R3116 Tufărişuri sud-est carpatice de cununiţă (Spiraea chamaedryfolia) R3118 Tufărişuri de taulă (Spiraea crenata) R3121 Tufărişuri ponto – pannonice de porumbar (Prunus spinosa) şi salbă

moale (Evonymus europaeus) R3122 Tufărişuri ponto – pannonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel

(Crataegus monogyna) R3123 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Genista

radiata R3124 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Asplenium-

ruta-muraria R3125 Tufărişuri sud-est carpatice de Sorbus dacica R3126 Tufărişuri sud-est carpatice de mojdrean (Fraxinus ornus) R3127 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean

(Fraxinus ornus) R3130 Tufărişuri ponto-panonice de vişinel (Cerasus fruticosa) R3131 Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana)

40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrub

R4413 Tufărişuri sud-est carpatice cu Syringa josikaea R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi) (p.) R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.) R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana frutex

40C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets

R3133 Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi) (p.) R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.)

40D0 Ponto-Sarmatic wooded steppes R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu

Galium dasypodium (p.) 6 NATURAL AND SEMI-NATURAL GRASSLAND FORMATIONS/PAJIŞTI NATURALE ŞI SEMI-NATURALE 61Natural grassland/ Pajişti naturale 6110* Rupicolous calcareous or basophilic grasslands

of the Alysso-Sedion albi R3502 Pajişti daco-balcanice cu Dasypyrum villosum, Trifolium incarnatum

ssp. molinerii şi Ventenata dubia R3602 Pajişti sud-est carpatice de coarnă (Carex curvula) şi Primula minima R3603 Pajişti sud-est carpatice de părul porcului (Juncus trifidus) şi Oreochloa

disticha R3604 Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternataR3615 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine (Salix herbacea) R6301 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Arenaria biflora R6302 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Polytricum sexangularis R6303 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Luzula alpino-pilosa R6304 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Ranunculus crenatus şi

Soldanella pusilla R6305 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Gnaphalium supinum şi

Nardus stricta

6150 Siliceous alpine and boreal grasslands

R6306 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Poa supina şi Cerastium cerastioides

R3401 Pajişti sud-est carpatice de Asperula capitata şi Sesleria rigida R3402 Pajişti sud-est carpatice de Helictotrichon decorum R3410 Pajişti daco-balcanice de Sesleria filifolia R3601 Pajişti sud-est carpatice de rogoz pitic (Kobresia myosuroides) şi

Oxytropis carpatica R3605 Pajişti sud-est carpatice de păiuş cu colţi (Festuca versicolor) şi

Sesleria rigida ssp. haynaldiana R3606 Pajişti sud-est carpatice de păiuş de stânci (Festuca saxatilis) R3607 Pajişti sud-est carpatice de Festuca amethystina şi Dianthus tenuifolius R3611 Pajişti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigida ssp.

haynaldiana) şi rogoz (Carex sempervirens) R3612 Pajişti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) şi coarnă mare

(Sesleria bielzii) R3616 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine (Salix retusa, S.

reticulata) R3618 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix

kitaibeliana) cu degetăruţ (Soldanella hungarica)

6170 Alpine and subalpine calcareous grasslands

R3619 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix kitaibeliana) cu degetăruţ alpin (Soldanella pusilla)

R3403 Pajişti daco-getice de Festuca pallens şi Melica ciliata R3405 Pajişti sud-est carpatice de Sesleria heuflerana şi Helianthemum canum R3412 Pajişti carpato-balcanice de Festuca pseudodalmatica şi Aethionema

saxatilis

6190 Rupicolous pannonic grasslands (Stipo-Festucetalia pallentis)

R3614 Pajişti sud-est carpatice de Festuca xanthina 62 Semi-natural dry grassland and scrubland facies/Pajişti şi comunităţi xerice seminaturale 6210 Semi-natural dry grasslands and scrubland

facies on calcareous substrates (Festuco-Brometalia) ( * important orchid sites)

R3413 Pajişti panonic-balcanice de Festuca rupicola şi Cleistogene serotina

6230* R3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens

52

Species-rich Nardus grasslands, on siliceous substrates in mountain areas (and submontain areas, in Continental Europe)

R3609 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata

R3404 Pajişti ponto-panonice de Festuca rupicola şi Koeleria macrantha R3414 Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca

6250* Pannonic loess steppic grasslands R3418 Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrata R6404 Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Plantago

arenaria 6260* Pannonic sand steppes

R6405 Pajişti ponto-panonice pe dune continentale nefixate cu Bromus tectorum

R3406 Pajişti daco-sarmatice de Carex humilis, Stipa joannis şi Brachypodium pinnatum

R3407 Pajişti ponto-panonice de Stipa stenophylla (S. tirsa) şi Danthonia (provincialis) alpina

R3409 Pajişti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis R3419 Pajişti vest-pontice de Stipa ucrainica şi Stipa dasyphilla R3420 Pajişti vest-pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca,

Cynodon dactylon şi Poa angustifolia

6290* Ponto-Sarmatic steppes

R3421 Pajişti ponto-balcanice de Artemisia lerchiana, Koeleria lobata şi Agropyron brandzae

R3411 Pajişti daco-balcanice de Chrysopogon gryllus şi Festuca rupicola 62A0 Eastern sub-mediteranean dry grasslands (Scorzoneratalia villosae) R3501 Pajişti balcanice cu Chrysopogon gryllus şi Danthonia alpina

64 Semi-natural tall-herb humid meadows/Pajişti umede şi comunităţi de ierburi înalte seminaturale R3710 Pajişti dacice de Molinia caerulea 6410 Molinia meadows on calcareous, peaty or

clayey-siltladen soils (Molinion caeruleae) R3711 Pajişti dacice de Nardus stricta şi Molinia caerulea 6420 Mediterranean tall humid herb grasslands of the

Molinio-Holoschoenion R1607 Comunităţi vest-pontice cu Schoenus nigricans R3613 Pajişti sud-est carpatice de Carduus kerneri, Festuca carpatica şi

Trisetum fuscum R3701 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum

tauricum R3702 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles

alliaria şi Doronicum austriacum R3703 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium

waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio

subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus) R3705 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia

şi Urtica dioica R3706 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites

kablikianus R3707 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi

Petasites hybridus R3708 Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi

Scirpus sylvaticus

6430 Hydrophilous tall herb fringe communities of plain and of the montane to alpine levels

R3714 Comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum

6440 Alluvial meadows of river valleys of the Cnidion dubii

R3716 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis

65 Mesophile grassland/Pajişti mezofile R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius R3803 Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra

6510 Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

R3804 Pajişti daco-getice de Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum 6520 Mountain hay meadows R3801 Pajişti sud-est carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris 7 RAISED BOGS AND MIRES AND FENS/MALŞTINI DE TURBĂ ÎNALTE, MLAŞTINI DE TURBĂ JOASE ŞI TERENURI ÎNMLĂŞTINITE 71 Sphangnum acid bogs/Mlaştini de turbă înalte (Turbării acide cu Sphagnum, tinoave)

R5101 Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum

7110* Active raised bogs

R5102 Turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Sphagnum magellanicum 7120 Degraded raised bogs still capable of natural

regeneration R5415 Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Sesleria uliginosa R5403 Turbării sud-est carpatice mezo–oligotrofe cu Carex rostrata şi

Sphagnum recurvum R5404 Mlaştini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza şi

Swertia punctata R5407 Mlaştini şi turbării sud-est carpatice mezotrofe cu Carex lasiocarpa R5408 Mlaştini şi turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Carex limosa

7140 Transition mires and quaking bogs

R5412 Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra 7150 Depressions of peat substrates of the

Rhynchosporion R5409 Turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Rhynchospora alba şi Sphagnum

cuspidatum

53

72 Calcareous fens/Mlaştini pe calcare R5417 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum şi

C. filicinum 7220* Petrifying springs with tufa formations

(Cratoneurion) R5419 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Doronicum

carpaticum, Saxifraga aizoides, Chrysosplenium alpinum şi Achillea schurii

R5405 Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Eriophorum latifolium

R5406 Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Blysmus compressus R5413 Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Carex davalliana

7230 Alcaline fens

R5414 Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Schoenus nigricans 8 ROCKY HABITATS AND CAVES/HABITATE STÂNCOASE ŞI PEŞTERI 81 Scree/Grohotişuri

R6101 Comunităţi sud-est carpatice de pietrişuri silicioase cu Silene acaulis şi Minuartia sedoides

R6102 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Festuca picta şi Senecio carniolicus

R6103 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga pedemontana ssp. cymosa şi Saxifraga carpathica

R6104 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase mobile sau slab fixate cu Oxyria dygina

8110 Siliceous screes of the montane to snow level (Androsacetalia alpinae and Galeopsetalia ladani)

R6105 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga bryoides, Silene acaulis şi Veronica baumgarteni

R6106 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri şi bolovănişuri calcaroase semi-fixate cu Cerastium arvense ssp. calcicolum, Saxifraga moschata şi Saxifraga aizoides

R6107 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Cardaminopsis neglecta, Papaver corona-sancti-stephani şi Doronicum carpaticum

R6108 Comunităţi sud-carpatice de grohotişuri calcaroase cu mobilitate redusă şi umiditate ridicată cu Rumex scutatus, Saxifraga sp. şi Doronicum columnae

R6109 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Papaver corona-sancti-stephani, Cerastium lerchenfeldianum şi Cerastium transsilvanicum

R6110 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Acinos alpinus şi Galium anisophyllon

8120 Calcareous and calchist screes of the montane to alpine levels (Thlaspietea rotundifolii)

R6112 Comunităţi montane sud-est carpatice de grohotişuri mobile sau semifixate cu Thymus comosus, Galium album şi Teucrium montanum

R6114 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri mărunte sau grosiere nefixate cu Gymnocarpium robertianum şi Thymus comosus

8160* Medio-European calcareous screes of hill and montane levels

R6115 Comunităţi daco-balcanice pioniere de grohotişuri mobile cu Achnatherum calamagrostis

82 Rocky slopes with chasmophytic vegetation/Versanţi stâncoşi cu vegetaţie saxicolă R6202 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Artemisia eriantha

şi Gypsophila petraea R6204 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga moschata

şi Draba kotschyi R6206 Comunităţi sud-est carpatice ale fisurilor pereţilor stâncoşi, calcaroşi, cu

Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga cuneifolia şi Valeriana sambucifolia

R6207 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Thymus pulcherrimus şi Poa rehmanii

R6208 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Achillea schurii şi Campanula cochleariifolia

R6212 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga mutata spp. demissa şi Gypsophila petraea

R6213 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci cu Saxifraga luteoviridis şi Silene zawadzkii

R6214 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga marginata ssp. rocheliana şi Gypsophila petraea

R6216 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Ceterach officinarum şi Draba lasiocarpa

R6217 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Silene saxifraga ssp. petraea, Asplenium ruta-muraria şi Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens

R6218 Comunităţi sud-est carpatice din fisuri de stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-muraria

8210 Calcareous rocky slopes with chasmophytic vegetation

R6222 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Campanula crassipes R6201 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica 8220 Silicious rocky slopes with chasmophytic

vegetation R6203 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Senecio glaberrimus

54

R6205 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Potentilla haynaldiana

R6210 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium trichomanes ssp. trichomanes şi Poa nemoralis

R6211 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme

R6215 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium septentrionale şi Woodsia ilvense

R6219 Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum, Asplenium septentrionale şi Silene nutans ssp. dubia

R6220 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii şi Veronica bachofenii

8230 Siliceous rock with pioneer vegetation of the Sedo-Scleranthion or of the Sedo albi-Veronicion dillenii

R3503 Comunităţi daco-getice cu Sedum acre, S. sexangulare şi Petrorhagia saxifraga

83 Other rocky habitats/Alte tipuri de habitate stâncoase 8310 Caves not open to the public R6501 Peşteri 9 FORESTS/PĂDURI 91 Păduri temperate de foioase

R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4105 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festuca drymeia

R4106 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4107 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus

9110 Luzulo-Fagetum beech forest

R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu

Dentaria bulbifera R4119 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu

Carex pilosa

9130 Asperulo-Fagetum beech forests

R4120 Păduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis

9150 Medio-European limestone beech forest

R4111 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Cephalanthera damassonium

R4144 Păduri dacice de stejar pendunculat (Quercus robur) cu Molinia coerulea

9160 Sub-Atlantic and medio-European oak or oak-hornbeam forests of the Carpinion betuli

R4145 Păduri panonice de câmpii inundabile de stejar pendunculat (Quercus robur) cu Carex brizoides

9170 Galio-Carpinetum oak-hornbeam forest

R4123 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa

9180 Tilio-Acerion forests of slopes, screes and ravines

R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus) şi ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva

R3106 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) în mlaştini oligotrofe de Sphagnum

R4412 Rarişti sud-est carpatice de tinoave de molid (Picea abies) şi/sau pin silvestru (Pinus sylvestris)

91D0* Bog woodland

R4414 Tufărişuri sud-est carpatice de mlaştini de mesteacăn pufos (Betula pubescens)

R4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa 91E0* Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

R4402 Păduri dacice – getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum

91F0 Riparian mixed forests of Quercus robur Ulmus laevis, U. minor, Fraxinus excelsior or F. angustifolia along the grea rivers (Ulmenion minoris)

R4404 Păduri danubian – panonice de luncă mixte de stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea

91H0 Pannonian woods with Quercus pubescens

R4160 Păduri-rarişti dacice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Lithospermum purpureocaeruleum

R4138 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum

R4142 Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica

R4146 Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş (Prunus avium) cu Acer tataricum

R4148 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis

R4156 Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum

91I0* Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp.

R4157 Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum

55

R4159 Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana

R4112 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioides R4113 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Helleborus odorus R4114 Păduri balcanice mixte de fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus R4115 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Geranium macrorrhizum

91K0 Illyrian Fagus sylvatica forests (Aremonio-Fagion)

R4121 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Knautia drymeia

91L0 Illyrian oak-hornbeam forest (Erytronio-Carpinion)

R4127 Păduri dacice mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Erythronium dens-canis

R4132 Păduri panonice-balcanice de gorun (Quercus petraea) şi cer (Q. cerris) (fag-Fagus sylvatica) cu Melitis melisophyllum

R4133 Păduri balcanice de gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus R4140 Păduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi

tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria R4149 Păduri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria

mollis R4150 Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca

heterophylla R4151 Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum

purpureocoeruleum R4152 Păduri dacice de cer (Quercus cerris) şi carpen (Carpinus betulus) cu

Digitalis grandiflora R4153 Păduri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Q.

frainetto) cu Crocus flavus R4154 Păduri danubian – balcanice de gârniţă (Quercus frainetto) cu Festuca

heterophylla

91M0 Pannonian - Balkanic turkey oak – sessile oak forest

R4155 Păduri danubian - balcanice de gârniţă (Quercus frainetto) şi cer (Quercus cerris) cu Carex praecox

91Q0 Western Carpathian calcicolous Pinus sylvestris forests

R4215 Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Sesleria rigida

R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

R4103 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii

R4104 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

R4108 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii

R4109 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum

91V0 Dacian beech forest

R4116 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium

R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii

R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa

R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis

R4128 Păduri getice – dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbiferaR4135 Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia

tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum

bihariense

91Y0 Dacian oak-hornbeam forests

R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima

R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium (p.)

R4162 Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina

91AA Eastern white oak woods

R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops banaticus

R4134 Păduri vest – pontice de gorun (Quercus petraea) cu Merculialis ovata R4136 Păduri vest-pontice mixte gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia

tomentosa) şi cărpiniţă (Carpinus orientalis) cu Nectaroscordum siculum

R4137 Păduri vest-pontice de gorun (Quercus petraea) şi tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) cu Galanthus plicatus

91DA Dobrogean oriental hornbeam-lime-oak forests

R4158 Păduri danubian – vest – pontice mixte de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola jordanii

92 Mediterranean decidous forests/Păduri mediteraneene de foioase cu frunze căzătoare 9260 Castanea sativa woods R4141 Păduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea) şi castan

(Castanea sativa) cu Genista tinctoria

56

R4405 Păduri dacice – getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius R4406 Păduri danubian – panonice de luncă de plop alb (Populus alba) cu

Rubus caesius R4407 Păduri danubiene de luncă de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius R4408 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus R4409 Păduri danubiene de luncă de stejar pedunculat (Quercus robur) şi

brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae R4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) şi frasini

(Fraxinus sp.) cu Galium rubioides

92A0 Salix alba and Populus alba galleries

R4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) şi anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides

92D0 Southern riparian galleries and thickets (Nerio-Tamaricetea and Securinegion tinctoriae)

R4422 Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix ramosissima)

94 Temperate mountainous coniferous forests/Păduri montane temperate de conifere R4203 Păduri sud-est carpatice presubalpine de molid (Picea abies) cu

Soldanella hungarica R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu

Hieracium rotundatum R4207 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu

Hylocomium splendens R4208 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu

Luzula sylvatica R4210 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Sphagnum spp.

9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio-Piceetea

R4214 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum

R4201 Rarişti sud-est carpatice subalpine de molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Bruckenthalia spiculifolia

R4202 Rarişti sud-est carpatice subalpine de molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Rhododendron myrtifolium

9420 Alpine Larix decidua and/or Pinus cembra forests

R4204 Păduri şi rarişti de larice (Larix decidua) cu Saxifraga cuneifolia 95 Mediterranean and Macaronesian mountainous coniferous forests/Păduri montane mediteraneene şi macaronesiene de conifere

9530* Sub-mediterranean pine forest with endemic

black pines R4218 Păduri-raristi sud-est carpatice de pin negru (Pinus nigra ssp. banatica)

cu Genista radiata

Habitatele Din Romania

Documents

Transcript of Habitatele Din Romania