G^/V • T-»Ţ$F5 its0 is-:^ TRANSILVANIA....

12
G^/V T-»Ţ$F5 is-:^ its 0 Acesta foia ese^'j *• cate 3 cole pe luna j si costa 2 fiorini v. a. | pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 l'r. Pentru străinătate 1 /galbenii cu porto i, ^V, poştei. c/y /S^V^ VJ ^g -OL. \r. VI. TRANSILVANIA. Foîa Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu. Brasiovu 15. luniy 1874- Abonamentuiu se I face numai pe cate I | 1 anu intregu. I Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in I Sibiul, seu prin posta | seu prin domnii c o - j lectori. ţ> ti^cis : -W^ST. Anulu V I L S u rn a r i u : Studiu asupra dialectului macedo-romanu paralelii cu celu daco-romanu. (Urmare.) Comerciu si codicele comer- ciale. (Fine.) Vecliiulu Apulum si ruinele lui. (Fine.) Colectiune de diplome istorice transilvane. (Urmare.) Table mari de părete din istori'a naturale a animaleloru sugatorie. Studiu asupra dialectului macedo-romauu paralelu cu celu daco-romanu. (Urmare dela Nr. 10.) $)chiaiamu oserbarile ndstre despre sustantivele m.-romane si flesiuuea loru cu una peculiavitate dein cele mai remarcabili. Ast'a ni-o oferescu numenele proprie de urbi si locuri, cari 'candu stau in con- struitiune tient'a unei misicari, ori câ puntuiu unei esisteri, scurtu: la întrebarea unde? pana unde? nemidiulocitu dupa verbu se punu f6ra vre una pre p u s e t i u n e ; b u n a <5ra câ in latina, totu la numenele proprie de urbi si alte locuri»genetivulu, au acusa- tivulu, au ablativulu locului, p. e. Scipiu Emiliulu fece Rom'a unu judeciu, d.-r, in Rom'a seu la Rom'a; nu fusi Geting'a? d.-r. in Geting'a; dis- gusta om'lu se v i n a G o t ' a ; eu fui Got'a ma- gi.psitu, d.-r. io fui in Got'a farraecatu; A l e s a n- drusenascuPel'a, morlBabilonu, se in- gropk Alesandri'a.*) Se esceptiunedia totuşi: in P o l e (Constantinopole), in Searu, si alte câteva. IV. Adjectivulu calitativu in dialectulu aureliano-romanu nu face mari. si multe esceptiuni dela celu traiano-romauescu. Terminaţi unea a vre patru cinci ajective cade inainte de t6te in numerulu acestora esceptiuni. Anume ajectiveloru g r e u , reu, femininulu caroru, cumu se sci, urmedia declinatiunea sustantiveloru apocopate, in dialectulu m.-romanii se adauge unu alu treile ajectivu: nou, formandu si elu multariulu femeiescu dupa norm'a apocopata: noale său nale.**) Era ajectivulu l i m p e d e e la dinsii mai c o r e c t u l i m p i d u , limpida, lat. limpi dus-a; dein contra forte alu nostru lat. fortis-e, la eli mai reu: fortu, f<5rta. Almintre declinarea loru, de sene câ si in legă- tura cu vre unu sustantivu, se templa totu câ in limb'a n<5stra cisdanubiana; adecă ajectivulu p6te stă inainte ori dupa sustantivu, in ambe caşurile arti- clulu numai la unu nume se acatia. Dara si acăst'a nu f5ra una mica abatere in dialectulu cestiunatu; pentru ck d6ca intre sustantivu si ajectivu se asiădia asia numitulu articlu secundariu celu, acelu, in *) Boiadgf o. c. pag. 206 si urm. **) Acelaşi o. c. pag. 37. atare casu geniulu dialectului m.-romanu pare a con- cede acatiarea articlului la amenddue numenele, \p. e. fetiori-li aceli mici-li cadeâ unu dupa a 1 antu pre nare,*) d.-r. baiatii celi mici cadeâu unulu dupa altulu pre nasu. Cîii nu i-vinu aici in mente frase c'â „Ddieu cel'a bunul u" dein Bi- bli'a de Brasiou, tradusa de diaconulu Coresi? Nu cumva Coresi, insusi au cu părinţii sei, inmigrase in Transilvania dein tiennturile m.-romane? . . . Cu privire la comparatiunea ajectiveloru e de insemnatu, ck particul'a gradului comparativu in.m.- roman'a e m a , d.-r. m a i , era cea a superlativului cama (câ lat. quam magis, quam maxime, perquam p. e. fi li'a ma vruta, ca-ma vruta, d.-r. fii'a mai iubita, cea mai iubita; c u c o t' l u m a m u s i a t u , ca-ma musiatu, d.-r. cocosiulu mai frumosu, celu mai frumosu. Numai câtu ca deinaintea lui m a in superlativu nu se omite nece atunci, candu in con- struitiune vine pusu inaintea superlativului demustra- tivulu celu, acelu, cea ce noi d.-romanii adi nu potemu face, p. e. nece acea ca-ma mica casa,**) d.-r. nece cea mai mica casa. VII. Ajectivulu determinativii, care a- deca insocindu unu sustantivu, nu ne spune o cali- tate a acestui, ci diferite alte idee, in dialectulu ro- manescu transdanubiauu manifesta mai~numer6se in- susiri divergenţi dela alu nostru. Asia diferescu nu intr'unu puntu ajectivele determinative numerali, si anume ordinali, cardinali, multiplicative, proport.iu- nali si nedefinite; asia si ajectivele determinative po- siesive. Se le lukmu in ordine. a) La numeralile cardinali prim'a descli- nire e femininulu una, care nece odată nu se con- trage in o că in dialectulu d.-romanu; asemenea i in m i i i a numai se m6ia, ăra nu despare de totu in mii'a d.-romana. Alta desclinire e, ck fraţii m.- romani si dela dduedieci pana la treidieci unitatea cu diecimea o impreuna prin midiulocirea prepuse- tiunei s p r e ori spra; asia dara unspreviuvici ~ 21, doisprevinvici = 22, n6uesprevinvici = 29, dra dela treidieci incolo numeratur'a e câ Ia noi. A rrei-a desclinire privesce natur'a interna a cardinali- *) Acelaşi pag. 166. **) Acelaşi pag. 221. 23

Transcript of G^/V • T-»Ţ$F5 its0 is-:^ TRANSILVANIA....

Page 1: G^/V • T-»Ţ$F5 its0 is-:^ TRANSILVANIA. Idocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1874/BCUCLUJ_FP_279996_1874...Almintre declinarea loru, de sene câ si in legă

G ^ / V • T-»Ţ$F5 is-:^

its0 Acesta foia e s e ^ ' j *• cate 3 cole pe luna j

si costa 2 fiorini v. a. | pentru membrii aso­ciatiunei, era pentru

nemembrii 3 l'r. Pentru străinătate

1 /galbenii cu porto i, ^V, poştei. c/y

/ S ^ V ^ VJ g-OL.

\ r . VI.

TRANSILVANIA. F o î a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a poporului romanu.

Brasiovu 15. luniy 1874-

Abonamentuiu se I face numai pe cate I | 1 anu intregu. I Se abonedia la Comi­

tetulu asociatiunei in I Sibiul, seu prin posta | seu prin domnii c o - j

lectori. ţ>

ti^cis : -W^ST.

A n u l u V I L

S u rn a r i u : Studiu asupra dialectului macedo-romanu paralelii cu celu daco-romanu. (Urmare.) — Comerciu si codicele comer­ciale. (Fine.) — Vecliiulu Apulum si ruinele lui. (Fine.) — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Urmare.) — Table mari

de părete din istori'a naturale a animaleloru sugatorie.

Studiu asupra dialectului macedo-romauu paralelu cu celu daco-romanu.

(Urmare dela Nr. 10.)

$)chiaiamu oserbarile ndstre despre sustantivele m.-romane si flesiuuea loru cu una peculiavitate dein cele mai remarcabili. Ast'a ni-o oferescu numenele proprie de urbi si locur i , cari 'candu stau in con-struitiune câ tient'a unei misicari, ori câ puntuiu unei esisteri, scurtu: la întrebarea u n d e ? p a n a u n d e ? nemidiulocitu dupa verbu se punu f6ra vre una pre puset iune; buna <5ra câ in l a t i n a , totu la numenele proprie de urbi si alte locuri»genet ivulu, au acusa-tivulu, au ablativulu locului, p. e. S c i p i u E m i l i u l u f e c e R o m ' a u n u j u d e c i u , d.-r, in Rom'a seu la Rom'a ; n u f u s i G e t i n g ' a ? d.-r. in Get ing 'a ; d i s -g u s t a o m ' l u s e v i n a G o t ' a ; e u f u i G o t ' a m a -g i . p s i t u , d.-r. io fui in Got 'a farraecatu; A l e s a n-d r u s e n a s c u P e l ' a , m o r l B a b i l o n u , s e i n -g r o p k A l e s a n d r i ' a . * ) Se esceptiunedia to tuş i : i n P o l e (Constantinopole), i n S e a r u , si alte câteva.

IV. A d j e c t i v u l u c a l i t a t i v u in dialectulu aurel iano-romanu nu face mari. si multe esceptiuni dela celu traiano-romauescu. Terminaţ i unea a vre pat ru cinci ajective cade inainte de t6te in numerulu acestora esceptiuni. Anume ajectiveloru g r e u , r e u , femininulu caroru, cumu se sci, urmedia declinatiunea sustantiveloru apocopate, in dialectulu m.-romanii se adauge unu alu treile ajectivu: n o u , formandu si elu multariulu femeiescu dupa norm'a apocopa t a : n o a l e său na le .**) E r a ajectivulu l i m p e d e e la dinsii mai corectu l i m p i d u , l i m p i d a , lat. limpi dus-a ; dein contra f o r t e alu nostru lat. fortis-e, la eli mai r eu : f o r t u , f<5rta.

Almintre declinarea loru, de sene câ si in legă­tura cu vre unu sustant ivu, se templa totu câ in limb'a n<5stra cisdanubiana; adecă ajectivulu p6te stă inainte ori dupa sustant ivu, in ambe caşurile arti-clulu numai la unu nume se acatia. Dara si acăst 'a nu f5ra una mica abatere in dialectulu cestiunatu; pentru ck d6ca intre sustantivu si ajectivu se asiădia asia numitulu articlu secundariu c e l u , a c e l u , in

*) Boiadgf o. c. pag. 206 si urm. **) Acelaşi o. c. pag. 37.

atare casu geniulu dialectului m.-romanu pare a con­cede acatiarea articlului la amenddue numenele, \p. e. f e t i o r i - l i a c e l i m i c i - l i c a d e â u n u d u p a a 1 a n t u p r e n a r e , * ) d.-r. baiatii celi mici cadeâu unulu dupa altulu pre nasu. Cîii nu i-vinu aici in mente frase c'â „ D d i e u c e l ' a b u n u l u" dein Bi-bli'a de Brasiou, tradusa de diaconulu Cores i? Nu cumva Coresi, insusi au cu părinţii sei, inmigrase in Trans i lvan ia dein tiennturile m.- romane? . . .

Cu privire la comparat iunea ajectiveloru e de insemnatu, ck particul'a gradului comparativu i n . m . -roman 'a e m a , d.-r. m a i , era cea a superlativului c a m a (câ lat. quam magis, quam maxime, perquam p. e. fi l i ' a m a v r u t a , c a - m a v r u t a , d.-r. fii'a mai iubita, cea mai iubita; c u c o t' l u m a m u s i a t u , c a - m a m u s i a t u , d.-r. cocosiulu mai frumosu, celu mai frumosu. Numai câtu c a deinaintea lui m a in superlat ivu nu se omite nece a tunc i , candu in con-struitiune vine pusu inaintea superlativului demustra-tivulu c e l u , a c e l u , cea ce noi d.-romanii adi nu potemu face, p. e. n e c e a c e a c a - m a m i c a c a s a , * * ) d.-r. nece cea mai mica casa.

VII . A j e c t i v u l u d e t e r m i n a t i v i i , care a-deca insocindu unu sustant ivu, nu ne spune o cali­tate a acestui, ci diferite alte idee , in dialectulu ro-manescu t ransdanubiauu manifesta mai~numer6se in-susiri divergenţi dela alu nostru. Asia diferescu nu intr 'unu puntu ajectivele determinative numera l i , si anume ordinali, cardinali, multiplicative, proport.iu-nali si nedefinite; asia si ajectivele determinative po-siesive. Se le lukmu in ordine.

a) L a n u m e r a l i l e c a r d i n a l i prim'a descli-nire e femininulu u n a , care nece odată nu se con­trage in o că in dialectulu d.-romanu; asemenea i in m i i i a numai se m6ia, ăra nu despare de totu câ in m i i ' a d.-romana. Alta desclinire e, ck fraţii m.-romani si dela dduedieci pana la treidieci unitatea cu diecimea o impreuna prin midiulocirea prepuse-tiunei s p r e ori s p r a ; asia dara u n s p r e v i u v i c i ~ 2 1 , doisprevinvici = 2 2 , n6uesprevinvici = 2 9 , dra dela treidieci incolo numeratur 'a e câ Ia noi. A rrei-a desclinire privesce natur 'a interna a cardinali-

*) Acelaşi pag. 166. **) Acelaşi pag. 221.

23

Page 2: G^/V • T-»Ţ$F5 its0 is-:^ TRANSILVANIA. Idocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1874/BCUCLUJ_FP_279996_1874...Almintre declinarea loru, de sene câ si in legă

— 138 —

loru, dupa care adecă la dinsii, precumu numerii dela uuulu pana la diece, asia si dela unsprediece pana la nduesprediece suntu ajective, pre candu ceşti dein urma la noi posiedu fire sustantivale; dein contra d 6 u e d i e c i la noi e sustantivu, ăra v i n v i e i la eli e ajectivu, p. e. o p t s p r a d i e c e d e m u l i e r i , d.-r. optspradiece muieri ; v i n v i c i p e c u n i , d.-r. ddue-dieci de bani.

Incâtu pentru declinatiunea numeraliloru cardi­nali, u n u , u n a se declina câ in limb'a d.-romana, numai f<5ra acatiarea desului la noi a epenteticu; e remarcabile inse, ca dela d o i nicolo tdte numeralile cardinali acepta articlulu si cu ajutoriulu lui se de­clina in ambe genurile. Asia d a r a : u n u , u n u i , u n a , u n e i , d o i l i , a d o i l o r u , d d u e l e , a d o u e -l o r u ; p a t r u l i , p a t r u l e , d i e c i l i , d i e c i l e , s. a. m. d. Dara de se prepune numeralelui cardinale demustrativulu a c e l u , atunci numeralele remane ne-inflectatu, intogmai câ la noi, p recumu: a c e l i d o i , a c e l o r u o p t u .

b) O r d i n a i i l e ne infaciosiădia numai neiuse-mnat 'a diferenţia, ck m.-romanii particeo'a a o punu si inainte de a n t a n i u , a n t a n i a ; de altmintre dîcu si p r i m' 1 u , p r i m' a.

c) M u l t i p l i c a t i v e l e suna la eli: u n a d r a u n a e u n a , d d u e o r i p a t r u s u n t u o p t u , t r e i o r i o p t u ' s u n t u p a t r u s p r a v i n v i e i , scl.; deci fdra prepunerea părticelei d e , precumu si fdra a se folosf de d a t ' a d.-romana.

d) N u m e r a l i l e p r o p o r t i u n a l i le formădia si dînsii, câ si noi, dein cardinali, cu esceptiunea mi­nierului p r imu; deci : simplu-a, indoitu-a, impatratu-a, scl. Duplu-a, treplu-a, patruplu-a scl., suntu neolo-gismi si la eli. Cu tdte aceste proportiunalile dinsii le mai esprimu cu : nica una dra a t an tu , siese ori atantu, vinvici ori atantu, s. a. m. d.

e) Deintre n u m e r a l i l e n e d e f i n i t e si alte ajective determinative, cari spunu cantetatea in modu nedet iermuri tu , ne arăta câte o diferenţia său alt 'a urmatdriele: verunu-a, care al tcumu se declina câ in dialectulu d . -romanescu; ci m.-romanii elidendu ade­seori pre U dein midiuloculu lu i , lu rostescu ver'nu, ver 'na ; ăra in locu de multariulu veruni-e său uni-e mai totdeun'a folosescu pre nesce, nescanti-e. Atan-tu-a, atanti-e se pronuncia mai vertosu cu ch: ack-tantu, câ si aclitare d.-r. a t a re ; ba unii lapedandu pre t si n, dîcu plane acliktu. Dupa acumu dîsulu numerale nedefinitu se pare ck conformară m.-romanii pre a lantu-a , a lant i-e , d.-r. alaltu-a. Tutu-a, tuti-e, câ si italiculu tutto-a, tutti-e, afla resunetu in d. -ro­manescul u tuti-trei, tuti-patru său mai vulgariu tus­t re i , tus-patru. In fine numeralile nedefinite câ si pronumenele , ce se compunu cu v a , m.-romanii le usita si pre aceste , dara mai adeseori le compunu cu par t icu la albanica d o , t i d o de acelaşi sensu cu v a alu nostru, p. e. câtu-va, câtu-tido, care-va, care-tido, icido, s c l ; cu f i a inse nu compunu nece unu numerale si nece unu pronumene.

In t re parentesi oserbkmu, c k ' c i n e v a in lega- * tura cu o particula negativa insemnădia n i m e n e p. e. c i n e v a n u v e n e , d.-r. nimene nu vene; buna dra cumu dîcemu si noi in limb'a romana cisduna-răna cu o singura negat iva : sufletu de omu nu veni. Fd ra particula negativa inse c i n e v a si-reiea sensulu ordinariu.

f) Ajungundu la ajectivele determinatdrie posie-sive si demustrat ive, dein cari ultime m-romanii fo­losescu mai cu săma pre a i s t u - a si a c e l u - a , e de sciutu, ck declinatiunea acestoru, câ si a celoru- . alalte determinat ive, e nu numai dupa germ si nu-m e r u , ci si dupa caşur i , va-se dica e declinatiune completa. In acăsta numenativulu e , câ si la noi, asemene acusativului, genitivulu dativului , vocati­vulu lipsindu determinativeloru; ăra terminatiunile casuali suntu câ in dialectulu nostru d - romanu: ffen. dat. smg. u i , e i , plur. o r u , p. e. u n u , u » n u i , u n e i , u n o r u ; a m e n d o i , a m e n d d u e , a m e n -d o u o r u ; n e s c a n t i . n e s c a n t e , n e s c a n t o r u ; , c e s c i u c a r e , c e s c i u c ă r e i , c e s c i u c a r o r u ; c a ­r e t i d o , c a r u i t i d o său c u i t i d o , c â r o r t i d o , scl.

Da ra acăsta declinare, in contrastu cu limb'a d-romana deinedee de Danubiu, se estinde si la ajec­tivele posiesive, declinandu-se si aceste in modulu următor iu : a m i e u , a j p i e u i , a m i e i , a m i e o r u ; a m e a , a m e a i , a r n ă f v , a m e l o r u ; a t e u , a t e u i , a t e i , a t e o r u ; a t a , a t e i , a t a j e , a t e o r u ; s u , a s u i ; s a , a s a i ; a n o s t r u , a n o s t r u i , a n o s t r i a n o s t r o r u ; a v o s t r u , a v o s t r u i , a v o ş t r i , a-v o s t r o r u . Inse cele mai vechie ckrti basericesci romane ne atesta, ck in vechime dialectele romanesci erau si in respectulu acest'a mai aprdpe unulu de a l tulu , dedrace aflkmu urme si despre declinarea a-naldga a posiesivului d-romanu, p . e. mergundu luk si aduse mume-sii.*)

Formele aceste ale ajectivului posiesivu suntu cele lunge, pre langa cari dialectulu m-romanu, câ si celu d - romanu , posiede si forme scur te : m i u , t u , s u , m e a , t a , s a ; cele le punemu langa sustantivulu articulatu, ceste la sustantivulu fdra articlu, precum: d o m n u l u a m i e u , dspele a teu ; dein con t ra : a frate-tui , g a r d i n ' a a n o r u - s a i , scl.

VHT. N u m e l e p e r s o n a l i s ă u p r o n u m e l e , înda tă la pronumele persdnei prime dkmu preste una peculiaritate precktu de curidsa, p re atktu si de insemnatate istorico-limbistica. Anume in loculu nu-menativului e u usulu vlogariu folosesce si m e n e , incatu nu alt 'a decatu cunoscutulu „ m i - s u b a n a -t i a n u , " „ m i - s u h a t i e g a n u " ti-pare s t raplantatu in vklile amene ale Pindului.**) Si cestiunat'a forma

*) Biblia de Bucuresci dein 1688 , genes. 27 , 14 , (la Ci-pariu, Princip, pag. 137 . )

**) „Vedi Flori de Macedoni'a" de Mich. Neculescu: Mene voiu se fii a mea. Tene vedi câ s6r'le s' baga. (Vercolaculu.) Eomanu mene, romanu tene: Ce vrei, frate, câ ma bine? . . . Tene jone, mene jone;

Page 3: G^/V • T-»Ţ$F5 its0 is-:^ TRANSILVANIA. Idocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1874/BCUCLUJ_FP_279996_1874...Almintre declinarea loru, de sene câ si in legă

— 139 —

numenativale a pronumelui de persdn'a antaia nu e intru atktu o abnormitate, cktu mai vertosu unu ar-gumentu mai mul tu despre admirabi le i tienacitate a poporului preste tota, si acelui romanescu in speciale; pent ru ck m e , m e n e este propriamente form'a nu­menativale mai originaria a pronumelui de pr im'a pe rsdna , dein care forma se derivară cele-alalte ca­şuri ale acelui p ronume si care se pote urmăr i pana susu la vechiele dialecte ale I tal iei , ba si mai susu pana in limb'a sanscr i ta ; dra dein dialectele vechie italice vedemu usulu ei reinviatu in latinitatea evu­lui mediu.*)

Altcumu cele-alalte pronumene numai diferentie mai pucinu insemnatdrie ne presenta. Asia cea ce observaramu despre dativulu numeneloru, are val6re si aici: dativului adecă i-se prepune in dialectulu m-romanu particdo'a prepusetiunale a , precunlu: a m i e , a t i e , a n d u e , a v d u e , scl. Mai incolo ckteva pronumene scurtate de dativu si acusativu se rostescu cu vocale oscura. care rostintia se aude in-c61e si pre tienuturile Crisiului si Satumariului, p . e. n e ( n k ) , ' v e (vk), le (lk) scl.

I n s u, in l imb'a m-romana prein s t rapunerea lui n se dice: n e s u , n e s a , n e s i , n e s e . . D i n s u ori d e n s u inca ocure, dara mai multu cu lapedarea lui n că d e s u , d e s a , in care drasi- ne vine a privi unu resunetu alu vecinei limbe italiane cu alu seu d e s s o , d e s s a . I n s u nescaimbatu ' vine inainte in compunere cu pronumenele personali scurtate, că si in dialectulu d-romanu; dara m-romanii comitu o e-rdre, intru cktu adecă la femininulu persdnei 3, dau terminatiune feminina nu. lui i n s u , ci pronumelui scar tu tu , .precumu: e l u i n s u - s i , e a i n s u - s i a , e l i i n s i - s i , e l e i n s i - s i e , in locu d e : ea insa-si, ele inse-si.

Despre pronumele intrebatdrie c a r e si c e , gen. dat. a c u i , e de no ta tu , ck nu aflkmu u r m e , că se se usite c a r e si cu articlulu 1 e , cumu se usita in dialectulu d-romanu. Altmintre acestesi p ronumene se folosescu si că relative, declinandu-se totu că in-trebatdriele.

De momentu e inse la m-romani omiterea pre-pusetiunei acusativali p r e inca si deinaintea pronu-meloru .personali. L a aceste noi in tSmpulu de facia, cumu se scie , nu le mai potemu formă si intrebu-intiă acusativulu fdra p r e ; numai in ckrtile ndstre cele mai antice avemu nu multe esemple despre fo­losirea acusativului fdra p r e , atktu la pronumene, cktu si la alte numene sustantive si ajective.

IX. V e r b u l u . Cea mai principale intre pkr-tile cuventarei fiendu ve rbu lu , la dinsu aflkmu cele

• Fruntea mea de Macedone Porta ocli, ce topiesce Totu barbarulu, ce-o mutresce: Pre menduiri nica stai ? (Hor'a unirei Komaniei.)

*) V. la Muratori Antiqu. It. t. II. pag, 1 8 1 : „Mi Leo, qui Leotifrido nomine, videlicet venditor vendo et trado," in locu d e : „Ego Leo etc."

mai numerdse si totodată mai insemnate diferentie intre ambele dialecte. Ck-ce trecundu preste persone si numeri , asemeni la eli că la noi, indata la tempuri si moduri aflkmu, ca p . e. preperfectulu indicativu la dinsii e compusu, pierdiendu-se celu simplu alu latiniloru si alu nos t ru ; deincontra. dinsii posiedu in forma simpla tempulu seu modulu condiţionale, precandu acest'a la noi numai compusu cu verbe ausiliarie se mai afla. Ci pent ru mai multa lumina se p a d î m u si aici drecare o :d ine , luandu mai im­prima verbele ajutatdrie , apoi cojugatiunea propria, in fine verbele neregulari .

A). Antâiu ausiliariulu a m in presentele indi­cativu se conjuga: a m , a i , a r e , a v e m u , a v e ţ i , a u , deci cu totulu că presentele verbului a v e r e , in care respectu limb'a m-romana covine cu limb'a italiana si alalte sorori, cari inca folosescu presentele lui a v e r e , nes t ramutatu că ausiliariu, s ingur 'a l imba portugesa mai avendu ddue fdrme, un 'a mai lunga si alt 'a mai scur ta , pent ru presentele indicativu per­sdn'a pr ima si secunda plurale a lui a v e r e . F o r m ' a d-romana a s i , a^, a r , a m u , a t i , a r u dialectului m-romanu i-lipsesce; inse acdst'a se suplihesce cu prisosintia prein tempulu ori modulu conditiunale sim­p l u , a v u r i m , a v u r i . a v u r i , a v u r i m u , a v u -r i t u , a v u r i , m u m e si prein frasiele: s i f u r i c k , s' e s t e c k , c a n d u se si scl. prepuse tempuri loru indicativului, cari frasi impromuta acestora tempuri sensu optativu si conditiunale. Cele-alalte tempuri privescu pe verbulu regulariu a v e r e , alu cărui ge-rundiu a v u n d a - l u i si a v u n d u , cumu se vede, mai multu dein cause fonetice se abate incktva de la alu nostru.

Ausiliariulu s u m m-romanesce se conjuga: e s e u , e s c i , e s t e sdu e , « f i m u , f i t i , s u n t u . Imperfectulu consuna cu alu nostru. Alalte tempuri suntu ale verbului f i r e , care intre alte singularitkti pers. 3. a presentelui conjuntivu o f'ormddia f i b a , dupa a i b a ; partecipiulu trecutu f u t u , f u t a in locu de f o s t u , f d s t a d e deinedee de D u n ă r e ; gerundiulu f u n d a - l u i ori f u n d u ; modulu conditiunale s i fu-r i m , f u r i , f u r i , f u r i m u , f u r i t u - , f u r i .

V o i u se conjuga: v o i u , v r e i , v a , v r e m u , v r e ţ i , v a . Asiadara dr*m ceva abatere dela formele gramaticali d-romane de adi, dara cu atktu mai multa cosunantia cu formele dein ckrtile romanesci betrane, in cari, alesu poipunendu-se ausiliariulu, cumu se si poipune fdrte desu, futurulu capeta estmodu o fisio-gnomia de totu latinesca, p recumu: l a u d ă - v r e m u , l a u d ă - v r e t i , lat. laudaver imus , lauda veritis, etc.

P r e u rma indata aici potemu face oservarea, ck la tempurile verbali compuse in dialectulu m-romanu partecipiulu de regula stk in genulu femeiescu, pre­cumu si in limb'a romana cisdanubiana alesu la pronumene form'a femeiuşcă se usita in loculu neu­trului la t inu , p . e. i o a m a v u t a , n o i a v e m u f u t a , d.-r. noi amu fostu, v o i a v e ţ i v r u t a , scl.

In cojugatiunea propr ia si m-romandsea pastrk 2 3 *

Page 4: G^/V • T-»Ţ$F5 its0 is-:^ TRANSILVANIA. Idocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1874/BCUCLUJ_FP_279996_1874...Almintre declinarea loru, de sene câ si in legă

— 140 —

cele pa t ra forme seu paradigme cojugatiunali ale la­tinei si ale limbei romanesci preste totu, care para­digme, precumu e cunoscutu, in cate tdte alalte limbe ndue-latine se sleira la trei. Tempur i in modulu i n d i c a t i v i i suntu trei s i m p l e : presentele, imper-fectulu si perfectulu I. sdu istoricii. Acestu ultimu la m-romani se usita multu mai desu decktu perfec­tulu compusu , si anume atktu in singulariu cktu si in mul tar iu , pre candu la noi mai *»umai in persd-nele singularie si in a 3. pers. plurale i mai remase in usulu vulgariu drecari u r m e , de si in scrierile d-romane mai vechie se folosesce asia de desu si cu atkta elegantia si indesime a frasei. Altmintrd pre­cumu presentele si imperfectulu, asia si perfectulu istoricu se cojuga câ la noi, p . e. c ă l e a i , c a l c a s i , c a l c k , c a l c k m u , c a l c a t u , c a l c a r a : v e d i u i , v e d i u s i , v e d i u , v e d i u m , v e d i u t u , v e d i u r a , cu acea neînsemnata desclinire, ck 1. pers. sing. fraţii m-romani o rostescu totu camu cu u finale, cumu se pare conformandu-se terminatiunei ce are acdsta persdna in alte tempur i ; mai departe terminatiunea persdnei 2. plur. in t u , care si la^celi vechi ah no­ştri ocure intogmai, pare introdusa spre destintiune de pers. 2. plur. a presentului indicativu, celu pucinu la cojugatiunea I. si IV., si are dreckta asemenare si cu rostirea aceleiaşi persdne in limb'a francesa; in fine terminarea persdnei 3, plur. in vocale . si inca oscura, pare fdrte vechia in limb'a d-romandsea, pre­cumu demustra formele it. c a n t a r o n o si c a n t a r o d-r cân ta ră , prov. c h a n t e r o n si c h a n t e r o , dra in inscriptiuni d e d r o d-r dedera, cumu si la Quin-tilianu d e d e r o n t , p r o b a v e r o n t .

Tempur i c o m p u s e in indicativu suntu urma-tdriele: perfectulu, (la d-romani c u ' terminatiunea simpla s e m , dara in ^pdsta forma la m-romani pe-r i tu) , si ddue future, ambe compuse. Unulu dein aceste future se face câ in limb'a ndstra cu v o i u si intinitivulu verbului respect ivu, dara infinitivulu l ungu , nu celu scurţii , p recumu: v o i u c a l c a r e , v r e i c a l c a r e scl.; futurulu alaltu se forma cu v a luatu impersonalmente pentru tdte persdnele singu-lariului si multariiilui, la care părticica ajutatdria se adauge presentele cojunctivu alu verbului , inse asia, ck m-romanii de cele mai jpul te ori omitu cojunti-unea s e , d icundu: v a s i c a l c u ori v a c a l c u , v a s i c a l c i v a c a l c i , v a s i c a l e a v a c a l e a , v a s i c a l c k m u v a c a l e a m u scl.*) Incolea estu fu-turu lu-pdte audi omulu si in dialectulu romanescu cisdunardnu, ci numai r a m si sporadicu.

* . —

Comerciulu si codicele comerciale. (F ine . )

§ 187. Adunarea generale constitutiva este con­siderata câ constituita cu dreptu de votu decisivii numai, deea 'a fora de fundatori, voru mai fi de facia celu pucinu siepte subscriptori , carii se represente

celu pucinu a patr 'a parte dein capitalulu subscrisu § 188. Ddca vreunulu deintre acţionarii ce intra

in consorţiu, aduce câ capitalii vreo mosiia, realităţi sdu alte aver i , valdrea acestora o va defige adunarea const i tuanta , care va determina si numerulu actiuni-loru eaquivalente.

Atktu stabilirea acestora, cktu si alte emohimente care se voru aceorda unora deintre acţionari, t rebue se se anumesca si specifice in statute, ck-ci in casulu contrariu nu voru fi obligatdrie" pentru societate. Candu se va decide asupra punctului acestui dein urma, actionariulu interessatu la acesta, n 'are votu deliberativu.

§ 189. Punc te le , dein care au se consiste sta­tutele.

§ 190. Cumu are se se faca înregistrarea statu-teloru. Câ si in alte s ta tur i ; de e x : dupa legea Frat i -ciei dein 1 8 6 7 : L'acte notar id, constatant la sou-scription du capital social et le versement du quart. 2). Une copie certifide des deliberations prises pa r l 'assemblee gdndrale dans Ies cas prdvus par Ies ar-ticles 4 et 24. Lorsque la socidtd est a n o n y m e , on doit annexer k l'acte constitutive la liste nominative, dument certifide, des souscripteurs contenant Ies noms, p rdnoms , qualitds, demeure et le nombre d'actions de chacun d'eux.

In cursu de 1 luna unu extrasu alu actului constitutiyu si a lu pieseloru annexate se se publice in diariulu oficiale, dein care 1 exemplariu adeveritu de tipografu, si legalisatu de primăria, se fia inregistratu la t r ibunalu sub peddpsa de nullitate.

§ 191 . Cu inregistrarea statuteloru, consorţiului mai este a se constata si a se midiulocî înregis t rare : 1) ck capitalulu întregii este asecuratu prin subscrip-t iuni; 2) ck 10°/ 0 au in t ra tu ; ck consiliulu adminis-trativu (feliigyelo bizotsâg*) s'au alesu; 3) ck socie­tatea s'a si constituitu in adeveru. Acestea sub pe­ddpsa.

§ 194. înregis t rarea t rebue se se faca in terminu de 6 luni dela inchiaierea subscriptiuniloru.

§ 196. Direcţiunea representa pe consorţiu. § 197. Acţiunile nici se potu rescumpara, nici

cassa : ck-ci acdsta ar fi a sancţiona modulu artefi-ciale de a jocaf la b u r s a , precumu s'a hi templatu pkna acilea. P r in t ragere la sorti se potu annulla, inse numai sub conditiune, câ modalitatea acdsta se fia prevediuta in statute.

§ 199. Actionariulu nu 'si pdte cere inderaptu partea sa dela consorţiu.

§ 200. Acţiuni mterimali. Se se înscria exactu partea plăt i tă , nici mai multu nici mai pucinu, sub grea peddpsa.

§ 201 . Nu se pdte promitte dobenda seu di-videnda actionariloru dein fondulu primit ivu, ci nu­mai dein castigulu ce resuha la bilantiu, si se potu da

*) Francesce: Conseil de surveillance.

Page 5: G^/V • T-»Ţ$F5 its0 is-:^ TRANSILVANIA. Idocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1874/BCUCLUJ_FP_279996_1874...Almintre declinarea loru, de sene câ si in legă

— 141 —

interesse* numai pe aeelu t e m p u , care trece cu me-s arele preparat ive pana la începerea activitatiei.

•§ 202. L a o b l i g a ţ i u n i l e d e p r i o r i t a t e , pe care le da unu consorţiu, nu se potu applica §§-ii 197 et 201 ai acestei legi. Cu alte cuvente : obli­gaţiunile de prioritate se potu r e s c u m p a r a si dela acelea se potu plaţi interesse annuali , care se defigu in statute. De aci incolo, celelalte ptefe-rentie a le obligatiuniloru de prioritate se stabilescu in statute, seu si pr in aduna rea generale.

§ 204. Acţionarii nu sunt obligaţi cktra socie­tate la. mai multu, de cktu numai numerarea sumei anumite in acţiune si adoptate de adunarea generale. Ori-ce alta avere a loru remane scutita de ori-care prefaceri si desastre ale consorţiului.

§ 205. Actionariulu care nu platesce la terminu sum'a coprinsa in acţiunile sale, este obligatu in po-terea legei a plaţi interesse de intardiare.

De altumentrea societatea este in dreptu , că se prevedia asemenea caşuri chiaru in statute si se sta-bilâsca 6resi-care gl<5ba, seu se enuntie, ca acţiona­rii carii nu se tienu de cuventulu datu si nu pla-tescu la terminu, isi perdu ori-ce dreptu facia cu so­cietatea. Asemenea mesur i . sunt fundate in praxea vechia a toturoru tieriloru, in care se afla societăţi de acţiuni. E le sunt forte necessarie, pentruca sunt exemple destule, unde societăţile de acţiuni s'au pe­riclitata, si chiaru desfientiatu, ori ca au pagubi tu grossu, numai dein causa, ca mulţi dein acţionari au intardiatu cu ratele lo ru , seu ck unii nu le-au mai platitu nici odată.

§ 206. Acţionarii leneşi au se fia provocaţi de trei ori pr in diarie că se platăsca; a trei'a provocare se se faca celu pucinu cu patru septemani inainte de inplinirea terminului peremptoriu.

§ 207. Chiaru candu actionariulu isi perde drepturile sale pentru neregulari tate, inca totu mai remane obligatu cu 4 0 % cktra societate, in sensulu §-lui 184. •

§ 208. Acţiunile care* suna la portatoriu, se câştiga simplu prin cumpărarea loru, adecă: proprie-tariulu loru p<5te fi ori-cine le cumpăra.

209. Acţiunile care suna pe nume, t rebue se coprenda numele, positiunea sociale si locuinti'a pos-sessoriului si se fia inregistrate intocma in acea carte a societatei, care se dice carte de acţiuni.

Cessiunea acestora se face prin simpl'a t ran-scriptiune pusa in dosu , câ si la ori-care cambiu (politia-wechsel); dara noulu possessoriu este recu­noscuţii de actionariu, deca cessiunea se transcrie si in cărţile societatiei.

(Dupa codicele comerciale franc): Acţiunile se potu vende mimai dupace primulu actionariu apucase a plaţi pe ele a patr 'a par te ( 2 5 % dein valdrea no­minale.)

§ 210. Actionariulu primitivu remane obligatu catra societate inca si in acelu casu, candu acţiunea sa sunatoria pe numele seu, este da ta , t ranspusa,

transcrisa la altulu, pana a tunci , pana candu nou lu possessoriu nu este inregistratu in cartea societatei. Inse chiaru si in acestu casu elu mai remane obli­gatu in a dou'a linia» pentru indatoririle luate ca t ra societate pe unu anu in t regu , pent ru casulu deca cumparator iulu , adecă noulu possessoriu, nu le a r inplini.

Despre adunările generali.

Drepturile actionariloru, privit6rie la afacerile societatei si anume la administratiune, la cercetarea si stabilirea bilantiului , defigerea dividendeloru, sun t representate si exercitate prin adunarea generale , care se compune dein acţionari. D£ca in statute n u s'a regulatu modalitatea votarei, atunci fiacare act io­nariu are atâtea voturi, ckte acţiuni possede. Direcţ iunea conchiama adunarea generale. F 5 r a adunare gene­rale societatea nu ar avea nici unu sensu.

§ 212. Adunarea generale t rebue se se con­ciliante celu mai pucinu una-data in fiacare anu. I n s e ori-candu s'aru afla unu numeru de acţionari* cari i se posseda a diecea par te dein acţ iuni , că se p r e -tenda conchiamarea adunare i , direcţiunea este obl i­gata a o conchiama; era deca s'ar oppune, aduna rea generale se p<5te conchiama prin tr ibunalu.

§ 213. î n d a t ă ce s'ar afla dein bilantiu si dein t<5ta comptabilitatea, ck societatea a perdutu d iumata te dein capitalulu seu, t rebue se se conchiame a d u n a r e generale.

214. In ori-ce convocatiune se se anum^sca obiectele, materi i le , asupra cărora voru avea se se consulte acţionarii. Concluse cu valdre si obligatorie se potu lua numai asupra cestiuniloru anumite in convocare.

§ 215. Coprende drepturile si atributiunile spe ­cificate in 7 puncte ale adunaerei g e n e r : , care inse sunt cunoscute dein diverse statute de ale societatiloru.

§ 216. Processele verbali ale adunar i loru gene­rali se se presente la t r ibunalu, f5ra care conclusele luate n 'au valdre.

§ 240. Societatea care se dissolve, se provoace p e creditorii sei , că in restempu de u n u anu se se presente cu pretensiunile loru.

§ 245. Societatea care se dissolve si si preface in alt 'a noua, administra averea sa separaţii, pkna candu nu va fi indestulatu pe toti creditorii s e t

Vechiulu Apulum si ruinele Iui. (Studiu archeologicu.)

(Fine.)

Desgropkri in mesura mai. mare s'au facutu n u ­mai in par tea dreapta si s tânga a drumulu de t iera, intre Por tulu Muresiului si Alba Iulia. Pen t ru des-gropkrile făcute in partea dreapta avemu de a m u l -tiami numai si numai construitoriloru călii ferate, cari avendu lipsa de pamen tu , au sapatu dela %

Page 6: G^/V • T-»Ţ$F5 its0 is-:^ TRANSILVANIA. Idocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1874/BCUCLUJ_FP_279996_1874...Almintre declinarea loru, de sene câ si in legă

— 142 —

pana la 1 stanjinu afundu. Astfeliu mormente uitate si desconsiderate de secuii, mormen te , ce păstrau in sinulu loru glori 'a strabuniloru noş t r i , se des­chiseră, si pr in acest'a deschiseră si ochii noştri. Inse afundimea, pana unde au ajunsu atuncia cu să­parea, totu n 'a fostu de ajunsu, pentru ca t6te cate s'au desgropatu, columne, piedestale, vase de lutu si de pea t r a , caramide, are e t c , erau arruncate unele preste altele, accoperite cu pamentu pucinu, inse pa-mentulu cu atatu mai tare mestecatu cu mulţime de hârburi , buca ti de caramide, varu, cenuşia , pamentu arsu, 6se s. a. m.

Numai in anulu 1873 locuitorii dein Por tu lu Muresiului, avendu lipsa de materialu pentru zidirea caseloru, se sufulcara a continuă săparea in acelu locu, pana ce dedera de muri solidi, de doue urme lati si redicati numai din pdtra de m u n t e : petrele erau legate unele de altele cu varu stinsu. In t r 'o astfelu de săpătura am vediutu una parte a (unui muru de caramide m a r i , bine arse si sunatdrie câ otielulu. Varulu intre aceste caramide era de doue degete, albu câ neau 'a , finu câ farin'a. Caramidele lipite cu acestu varu, numai cu f<5rte mare incordare le putui desparţi. P r e o lăture a acestei pkrti de muru era lipita una tabla de marmure rosietecu pis-tritiatu, de 4 degete grosu.

E verosimele eh aceşti muri de petra voru fi fostu fundamentulu, pent ru eh la desgroparea loru săpătorii n 'au mai datu de neci una columna seau altu obiectu, care ne-ar pote" face se credemu, ca ' sun-temu inca la părţi le superiori ale edificieloru.

Loculu acestu-a, care formeadia unu trei-unghiu ascutitu, este numai de diumetate desgropatu, si me miru cum dmenfi din apropiere , cari au mare lipsa de materialu de zidire, nu se indura a desgropâ si pe ceealalta par te inca, care nesmenti tu assemene este plina de astfelu de materialu necesariu.

Esplicatiunile ce am facutu in primele mele no-titie dein 1868 asupra conglomeratului d'o u rma grosime, ce acopere acestu locu , astadi crescutu cu eYba misera , le sustienu si acum'a ; ch-ci resul ta tu lu , cercethriloru ulteridre a remasu totu celu alu celoru prime.

Ter renulu d'a stang'a drumului este asta-di aratu. Inse in anulu 1 8 6 9 , candu acestu terrenu remase de ogoru, proprietarii cei mai mulţi ai singurateceloru parceîle rescolira pamentulu in afundime de unu '/ 2

de stanginu. Dein acestu locu desgropatu proprietarii au scosu apoi sute si mii de caramide si petre, asie-diandu-le in gramedi mari , pre care mai tardiu le-au folositu spre redicarea mai mul tora edificie in Alb'a Iuli 'a si Por tu lu Muresiului. Ciopliturele dein pdtra, arele etc. le-au folositu spre diverse scopuri, p re cum vomu vede" mai la vale.

Es te usioru de priceputu, ca multe obiecte, chiaru si preti<5se, au suferitu mai mul tu seu mai pucinu pr in săparea tara atenţiune a lucratoriloru nepricepuţi, pent ru ca scopulu acestora desgrophri si sâpari nu

eră de locu a l tulu , de catu a sc6te catu rriai multe caramide si petre de folositu. Altu ceva nimicu.

I n acelu anu avendu occupatiuni pentru * mai mul tu tempu in Alb'a Iul i 'a , m 'am repeditu si eu pana la acelu locu. Acolo, intrandu in cele mai multe g r 6 p e , am aflatu murii chilieloru in t regi , redicati numai dein caramide; in muri am observatu asie numitele ferestre orbe,*) deintre cari in duoe am datu-de nesce lampe de lutu, dra p re pavimentu am aflatu pkrti mai mar i si mai mice de 61e, cane si alte vase, inse neci un 'a intreaga. Unele deintre hârburi se vedeau pre ambele pkrti rosietece, arse si i n m e d i u -locu negre câ cărbunele; era altele dein herburi era seau galbinie, seau su re , inse tari si subţire sunet<5-rie. Ins t rumente de feru seau altu metalu n 'am a-flatu. Po te ck alţii le-au aflatu si pestratu inaintea mea. Observu inca, ck angust imea despartieminteloru seu a chilieloru de locu nu mi-amu potutu-o esplicâ.

To tu aici , in drept 'a drumului de tfera, cktra t iermurele dreptu alu Muresiului, se vedu nesce de-lutie de nasipu (noroiu) finu, tocmai câ nasipulu dein albi'a Muresiului. De aici s'a caratu nasipulu la re­dicarea edificieloru dela staţiunea călii ferate, cu care ocasiune lucratorii au datu de mai multe cade (vanne) colosale, cioplite dintr 'unu s ingura stanu de petra. Aceste cade, ferecate cu duoe pente de feru massive, sunt de unu stanginu lunge, d 'unu '/2 s tanginu late si d'o u rma grdse, si p<5te ck au facutu sierbi- . tiele necesarie la scaldele betraniloru noştri, ceea ce este mai probabile. Duoe dintre aceste cade se mai afla acolo de diumetate ingropate in nasipu. Un!a, intrega si bine conservata se afla in promenad 'a Alb'a-Iuliei si sierbesce de trdea fbntanei de acolo.

T o t u in acelu locu lucratorii au datu si de unu blidu, cu diametru de 2 y 2 u r m e , cioplitu finu si cu simetria, dintr 'o singura patra de cuartiu duru. Acestu blidu, pdte dein negligintia crepatu in duoe diume-tati, jace restogolitu langa cad'a dein promenad 'a a-mintita. Me miru cumu de acestu bl idu n 'a caleto-ritu inca la museulu dein* Vien'a.

Bucati mai mar i si mai mici de caramide si de hârbur i am aflatu si pre suprafaci'a siantiuriloru ce-totii intarite a Albei, cari, nesmentitu s'au scosu dein loculu acela , candu s'au construitu siantiurile ce­tăţii. Unele de acelea am aflatu si in viniele A. Iulia-nilora, precumu si de a s u p r a vinieloru, chiaru la mar­ginile padurei, si inca in cantitate surprindietoria.

Orasiulu intregu Alb'a-Iuli 'a ne jace pre u rme de acestea, pre ruinele vechiului Apulum. Astadi este una strada intre suburbiele romane, p re care romanii o mai numescu „Traiani i ."

Trebue se mai amintescu si de apaductulu , fi-resce, ruinatu, si descoperitu in anii mai dein urma, care se pdte urmarf dein regiunea Ighiiului cktra Alb'a-Iuli 'a, pr in care apaductu vechii romani pro-

*) S e dicu Fir ide . Eed.

Page 7: G^/V • T-»Ţ$F5 its0 is-:^ TRANSILVANIA. Idocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1874/BCUCLUJ_FP_279996_1874...Almintre declinarea loru, de sene câ si in legă

— 143 —

vedeau cu apa prdspeta de munte, curata, impopo-rat 'a loru urbe.

Nenumeratele romasitie pucinu trebuintidse si în­semnate dqin otarulu A. Iuliei, de cari dk aratoriulu, seau gradinar iulu , de ckte ori baga ferulu aratrului seau sap'a in pamen tu , nu aflu de lipsa se le mai insîru aici.

Par tea cea : mai mare si cele mai preti<5se obiecte, ckte s'au desgropatu dein locurile amintite, s'au t rans-por ta tu numai de cktu par te la museulu imp. dein Vien 'a , par te la museulu transi lvanu dein Clusiu. P rea pucine essemplarie au scapatu a face ondre museului si gimnasiului romanu dein Blasiu si gim-nasiului inferiore dein Sabesiu.

Obiectele desgropate, inse netransportate, au re­masu in folosulu locuitoriloru dein Portulu-Muresiului, Ord 'a inferiore si Alb'a-Iuli 'a. I n curtea proprietariului Siandru dein Ord 'a se afla mai multe a r e diferite, pe care proprietariulu inadinsu le au adusu cu carale sa le , câ se mai mantuiesca si elu ce mai pdte dein cele desgropate. I n Portulu-Muresiului de abia este u n a cur te , la care se nu fia unulu seau mai multe essemplarie dein astfelu de monumente si sculpture de peatra. I n multe curţi vedi, ck hoarele*) bău dein-t r 'unu blidu seau trocsidra de pat ra minunatu lucrata, care cu una miie. anni mai inainte, pdte, ck a sierbitu spre decdrea unui salonu seau templu allu strabuni-loru noştri. P r e simetricele pedesta le , p re cari cu mândr ia se redicau statuele seau columnele vephiloru domni ai Transi lvanie i , asta-di stk d. e. ciubarulu, in care bucataresele in zelulu si g rab a loru, astep-t andu lucratorii de la campu, arunca fara sfiiela, fara must rare de conscientia, pkrtile, de verdetiuri, ce nu potu ave ondre dea intra in afumatele die dela focu.

Columnele, ce odinidra erau spre decdrea corri-doreloru seau a gradineloru pompdse, asta-di suntu scutitorii cornuriloru de porţ i seau de case, contra ignorantiei caraloru incarcate, seau gdle. E r a a r e l e supplinescu bancele de patra de inaintea caseloru, p re cari betranii siedu in dile de serbatori si vor-besau despre scumpetea domnitdria si despre neca-surile vietiei.

P romenad ' a dein Alb'a-Iuli 'a este infrumsetiata cu mai multe are si monumente înscrise. In t re altele este si una figura, imbracata cu toga ; ăra alt 'a re-presenta unu ostasiu, la care se vedu bine curelele si sierpariulu, precumu pdr ta si astadi tieranii no-strii. L a ambele figure lipsescu. pecidrele si capulu. I n stradele orasiului eu insu-mi am numeratu preste 50 de columne, inse tdte fara pedestale. Aceste aru fi urmele desgropate dein vechiulu Apulum.

Pkna candu nu vomu inaintâ mai mu l tu , in catu se dispunemu de poteri si mater ia l i , si intele­ctuali ; pkna candu nu se voru constitui anume socie-tkti, cu scopu de a studia si scruta Ahesaurele ndstre

*) Gralinele, passeri le de casa, Red.

archeologice; pkna candu fondurile societktiloru es-sistente nu voru cresce, câ se pdta sprigini prin pre­mie si tipăriri etc. inca si intreprinderi de acestea fatigidse, inse seridse; pkna atunci nu vomu potă face scrutările neincungiuratu necesarie pentru co-ndscerea patriei si a istoriei nds t re ; cu u-nu cuventu, nu vomu potă face progressulu in scientiele archeo­logice, ceea ce va fi defectu prea sentî tu in vieti'a ndstra literaria si scientifica.

Ioanu Valeriu Barcianu.

Colectiune de diplome dein diplomatariulu comitelui I o s i f u K e m ă n y , care

privescu mai alesu pe romkni (valachi). (Urmare.) •

1541. Suppl. C. D. T. VI. p. 346. Altu instrumeatu despre uniunea celoru trei naţiuni, nobili,

secui, sasi.

Ins t rumentum Unionis trium nationum T r a n ­silvaniae/

Exs tare in Tabul . Nat. Saxonicae innuit Vajda „Az Erdălyi Tdrvănyek historiâja" p . 249. 250. ex Kosa de Vajvodis.

1542. Suppl. C. D. T . VI. p. 349. Acelasiu instrumentu nulptu in diet'a dela Turd'a.

In Comitiis Thordae feria IV. post. Dom. J u -dica. Unionis Instrumentum Tr ium nat ionum T r a n ­silvaniae de mutua defensione.

Vetus apographum in Arch. Nat. Sax. sub Nr. arch. 343.

F r a g m . edidit Schlbtzer. p . 94. F r a g m . edidit Ede r de Initiis saxonum p. 125

et 249 . F ragm. edidit Vajda „az Erdăly torv. histor."

p. 249. F r a g m . edidit Kosa de Vajvodis."

Ext rac tus Li terarum Christiani Baumgar ten Notarii Bistricien. e qu'ibus evenit Reformatiohem a.

1543. Bistricium j am penetrasse.

1543. Suppl. C. D. T . VI . p. 353 . Documentu, dein care se adeveresce, câ in acestu anu refor-

matiunea lutherana străbătuse si pâna la Bistritia, si câ refor­maţii începuseră a numi idololatrii, adecă închinători de idoli pe toti aceia, carii mai tienea ic6ne sacre in basericele si in casele loru, precumu ii mai numescu pâna in dio'a de astadi.

Christian Baumgarten ehemaliger Bistrizer No-tarius sagt in einem Briefe an dem Bistrizer Ma­gistrat : „Vidi exemplar l i terarum Bylerbek qui arrogantissime scribit Bassis Solimanum scitote iu procinctu esse, u t veniens veniat sibi sub-jicere omnes gen tes , quae adhuc idola adorant . . . . . . videte Domini, et amici, quos vocet Idololatros, nempe Christianos, qui contra manda tum

Page 8: G^/V • T-»Ţ$F5 its0 is-:^ TRANSILVANIA. Idocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1874/BCUCLUJ_FP_279996_1874...Almintre declinarea loru, de sene câ si in legă

— 144 —

Dei tantam reverentiara imaginibus exhiben't, nolite ergo permit tere , ut ubi Idola illa dejecta sunt , rur-sus cum jactura maximarum expensarum restituantur. Datae Coloswăr 16. J a n u a 1543.

Aus der Samlung Emerici Amicini weiland Pfar-rers in Minarkeu. Das Orginal ist im Superintenden-tial-Archiv zu Bierthelm.

1544. Suppl. C. D. T. VI . p. 365. Eespunsu datu sasiloru in numele imperatului Ferdinandu

de Nicolae Eomanulu, carele pe atunci era episcopu catholicu in capital'a Croaţiei Zagrabi'a, de unde mai tardiu inaintâ la Archi-episcopi'a si la primatulu dela Strigonu.

28. Junii . Nicolai Olachi Eppi . Zagrabiensis nomine Ferdinandi I. Saxonibus Transi lvanis datum responsum, et respective assecuratoriae.

Ortg, in Tabul . Naţio. Saxonicae.

1544. S u p p l O. D. T. V I , p. 365. Conclusulu u n i v e r s i t a t i e i s a s i l o r u in caus'a r e l i -

g i u n e i - l u t h e r a n e , pe care densii o adoptară de religiune naţionale, si asia se puseră prin trens'a in legătura mai strinsa cu Germani'a, 6ra cu protestantismnlu transplantară la poporu idei de progressu, infientiara scdle, de care pâna atunci avea numai câteva, • fundară si tipografii, apoi curendu dupa aceea si mori de papiru.

Conclusum Universitatis saxonum in causa Re-ligionis Lutheranae .

Edidi t F r agm. Schlotzar p . 94. „ „ VerfassTZust." p. 100. „ „ Ede r in Felmer . p . 279.

1546. Suppl. C. D. T . VI . p. 377. et 378. Veduv'a regina Isabell'a face donatiune comunele T e c ' a

si I d a in comitatulu Clusiului, A n n e i dela Nadasdei'a, care fusese soci'a lui S t e f a n u M a i l a t u , cumu si filiului ei Ga-v r i i l u M a i l a t u . In contra acestei donatiuni ridica protestu magnatulu ungurânu Emericu Verbocz prin plenipotentele seu P a u l u E o m a n u l u .

Isabellae Reginae Donationales pro Anna Nâ-dasdi uxore Stephani Maylad , et Gabriele Maylad ejus filio, super ju re Regio in totali Oppido T h e k e et 'possessione Ida habito. Datae Albae-Iuliae fer. IV. prox. post fest. B. Lucae Evgl . anno Domini 1546.

Isabella Regina m. p.

Orig exstat. in arch. Capit. alb. Tran . sub Lit. D. Nr . 97.

Transumt . hbtr. in arch. fisei R. T ran . fasc. 49. Lit. X. serie 5.

NB. Statutorio Relatoriae super hac Donatione Capit. alb. emanatae , phibentes, quod huic statutioni Paulus Olah nomine Emerici Verbo'cz contradixerit de anno 1547. exstant aeque in Arch. Capit. alb. T ran . in Cista Comitatus Kolos fasc. 1. Nr. 18.

Transumt . hbtr . in arch. fisei R. Tran . fasc. 49. Lit . X . serie 45 .

1548. App. D . Tr . T. VI . Acesta este unu documentu care merita ca se fia pusu sub

ochii ageri si critici ai historicUdru, pentru câ se se pdta face dein coprinsulu lui numai deductiune justa. Calugarulu Georgie Martinutiu, in calitatea sa da consiliariu alu Isabellei, tutoru alu reguletiului Ioanu Sigismundu si thesaurariu, ajunsese in fapta domnu alu Transilvaniei Pre candu Martinutiu petrecea in Turd'a, Universitatea natiunei sasesci tramise la elu duoi depu­taţi dein patriciani cu nisce articlii scrisi pe papiru simplu, de­spre carii ei spuseră, câ aru fi conditiuni de pace, inchiaiete intre sasi si intre, locuitorii dein districtulu Fogarasiului, romani de naţionalitate. Conditiunile sunt siese la numeru, una mai aspra decâtu alt'a pentru romani. In caşuri anumite, se dâ sa­sului libertate de a omori pe romanu; in altele 6rasi, d<5ea să­

t u l i i , nu are martori asupra romanului, se duce si aduna de *unde pdte siepte sasi , carii jura in capulu romanului, si atunci acesta fu omoritu.

Aceşti articlii aru semenâ câ una specie de conventiune; bate inse fdrte tare la ochi, câ conventiunea câ atare, nu are nici unu datu, nu este anumitu loculu si tempulu inchiaierei, nici persanele care l'au inchiaietu, nici este subscrisu de nimeni, ci se presenta la Martinutiu numai duoi plenipotenti sasi, anume Ioanu Eosiu si Petru Haller, ambii funcţionari de frunte dela Sibiiu, si ceru confirmarea conventiunei, era deintre romanii di­strictului Fogarasiu, deintre atâti boieri câţi avea pe atunci acelu districtu, nu se areta sufletu de omu, nu este nimeni de fajeia. Cu tdte acestea Martinutiu confirma acelu conoeptu de articlii orbi, si le dâ auctoritate de documentu publicu. In a. 1561 vene Ioanu Sigismundu si confirma de nou acelu actu lipsitu altu-mentrea de or ice criteriu alu unei conventiuni au-thentice, ci produsu in modulu celu mai unilaterale dein lume. D e altu-mentrea, merita se observamu si acilea, câ anume dela a. 1540 inainte, adecă dela reformatiune inedee , si mai de aprdpe, chiaru dein acestu anu 1548 inainte, diet'a Transilva­niei, inca decreta legi de cele mai barbare si mai afurisite in contra romaniloru, si câ dela acesta epoca pâna la 1700 roma­ni i au cadiutu mai reu de câtu fuseseră ei vreodată pâna atunci.

Nos F r a t e r Georgius Episcopus Varadiensis Thesaurar ius Locumteneus Reginalis majestatis, ejus-que Serenissimi filii, ac in Regno Hungar iae et Transylvaniae J u d e x General is , etc. quod pruden-tissimus et circumspectus Dominus J o a n n e s Veres J u d e x Regius , et Petrus Hal ler J u d e x Civitatis Ci-biniensis in suiş , ac aliorum universorum saxonum septem et duarum sedium personis,, nosţ ram venieu-tes in praesentiam exhibuernnt , et repraesentarunt nobis quosdam art iculos, in simplici papiro con-scriptos, qui pacem et concordiam inter ipsos uni-versos -saxones, et totam T e r r a m Foga ra s continere dignoscebantur, tenoris infrascripti , supplicantes no­bis iidem, J u d e x Regius, et Pe t rus Haller nominibus qu ibus ' s u p r a , u t eosdem articulos ad verbum ad verbum transcribi facien. pro ipsis saxonibus , ip-sorumque posteris , in testimonium futurae inter eos, et Te r r am Foga ra s coustitutae pacis confirmare di-g n a r e m u r , quorum quidem articulorum inscripţio talis est.

„Insti tuta Dominorum saxonum cum Ter ra F o ­g a r a s , super Reformatione observa t ionum, quibus pax inter habitantes terras durare possit."

T e n o r vero articulorum hoc modo sequitur: „Inprimis Yalachifs Fogarasiensis non educat

oves suas in Terri torium saxonum, nisi habita con-ventione coram Judicio Possessionis, et si conventio celebrata fuerit, J u d e x dabit ei l i teras , quas perfe-

Page 9: G^/V • T-»Ţ$F5 its0 is-:^ TRANSILVANIA. Idocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1874/BCUCLUJ_FP_279996_1874...Almintre declinarea loru, de sene câ si in legă

— 145 —

rat ad Cas te l lanum, et e converso Castellanus dabit literas satisdationales. sive fideijussoriales, in quibus cavebit Castellanus pro Domino ovium, et Pastore, et numero ov ium, quorum nomina utrinque in lite-ris conscribantur, et sic educet oves suas in territo-riuin ejusdem, una cum literis judici exhibendis.

I t em, si citra indul tum saxonum, in terram eorum oves convexerint , aut citra favorem interve-nerint, pr imum denuncient illi saxones per hominem Jud ic i s , ut depellant oves , si pastor non tuerit obediens m a n d a t o , ex uno grege accipiantur oves quatuor . si adhuc contumax luerit pastor, mulctetur in dup lo , et si adhuc temerarius er i t , secum oves auferant , et si superadest amplius, capia tur , et non dimit ta tur , nisi soluto homagio, et si ma luen t saxo, l iberam interficiendi pastorem habeat f'acultatem.

Item, ubi pecora in damno reperta iuer int , im-pellantur, et J u d e x Possessionis proborum aestima-tione, de ovibus satisfaciat saxoni damnificato, et si Pas tor vi, vel mânu armata oves defendere voluerit,

«. J u d e x faciat eum capere, et saxo producat testes de <violentia, vel si testes deluerint , jux ta legem Regni stet ad caput ejus cum septem conjurator ibus, et habita fidei depositione, et criminis in caput ejus coa-cervatione, subeat sententiam capitalem, ubi vero aufu-gerit pastor, castellanus eum jur i statuat, et procedet contra eum ordine immediate supra scripto. — Ubi vero pastor incendium minatus fuerit, sive ignem excitaverit , si repertus fuerit in territorio saxonum, ordine praescripto celebretur in caput ejus Judicium, et interficiatur, de aliis vero casibus criminalibus si capi poterit pa s to r , pun ia tu r , habito jus to Judicio, et sententia per bona merita causa elicita et elimi­nata. Si vero aftfugerit, castellanus sistat eum jur i in Fogarasiensi foro, hoc est in sede Judiciaria de F o g a r a s , at tamen propter casum incendii, si Domi-nus suum pastorem in judicium non exhibueri t , vel exhibere non poterit, judicium nihilominus in pasto­rem t rans iga tur , et testes accipiantur, si non defue-r in t , si vero penuria testium tueri t , saxo ju ra t se-pt imo secum in caput pastoris, et Dominus pro eo interficiatur.

Item, W a l a c h u s , qui possessiouem taxaver i t , et descripserit, capia tur , et in t roducto , et recepto testi-monio fide digno capite pun ia tu r , si vero testes de-fuerint, in caput ejus j u r a m e n t u m , jux ta legem Re­gni celebretur , et interficiatur, et si transfugerit in terram Fogaras , Castellanus ordine supradicto cele­brei in caput ejus judicium.

Item Sylvam prohibitam ovibus Pastores dese­care non debeant, quod si fecerint, tales pastores ca-p i an tu r , et convincantur in solutione homagiorurn suo rum, aliter non dimittantur. Ets i violentiam, et armatam manum inferret, ordo servetur praescriptus in puniendo pas tore , si vero aufugerit , et Pas tor oves reliquerit, J u d e x de homagio pastorum accipiat satisfactionem. Si vero oves quoque abstulerit se­cum et discesserit , Castellanus şervet in hoc pro-

cessum superius praescriptum. Ubi vero ad exci-tandum ignem arbores prohibitas dissecaverit, solvat pastor birsagium silvae prohibitae in medio posses­sionis ab antiquo observatum.

Item Valachi , qui de praesenti oves suas in terram saxonum infra 5. diem a die praesent i , hoc est feria quarta proxima post Dominicani Oculi com-putando, super pastura ovium cum illis quibus inter-est concordare debeant, alioquin poenae praescriptae subjaceant."

Nos igitur jus ta et legitima supplicatione anno-tator. Judicis Regi i , et Petri Haller Cibiniens. no-mine universitatis saxonum nobis porrecta exaudita, et admissa , praescriptos articulos non abrasos , non cancellatos, praesentibus literis nostris sine diminu-tione aut augmenta aliqiiali inser tos ," quoad omnes eorum continentias, quantum scilicet rite et legitime existunt emanaţi , viribusque illorum veritas suffraga-t u r , ratos habentes , et acceptos , p ro ipsis universis saxonibus , ipsorumque haeredibus , et posteritatibus universis confirmamus, eosque pro eisdem perpetuo val i turos , auctoritate nostra declaramus, hârum no-strarum vigore, et testimonio literarum. Datum Thor -dae feria 6. proxima post Octavas corporis Christi anno ejusdem 1548.

Orig. in Tabul . Nat. saxonicae. Copia in collect. mst. Bibi. Colleg. Refor. Claud.

T. I I . P . 181. NB. H a s literas confirmavit et transumsit J o a n n e s

II . anno 1561, quae legi possunt apud Jos . Coni. Kemeny Suppl . C. D. T. VIL p. 173.

1548. C. D. T. IV. p . 400 . Urma de vaivodatu romanescu in comun'a Eestoltiu dein

comitatulu Dobacei. Veduv'a A n n a Bathori dela Siemlen care fusese soci'a lui Gasparu Draganu, dein renumit'a familia Dragu, măritata a duoa ora dupa altu boieriu mare, anume Antoniu Drugetu, confirma pe T o m a L u u g u l u dela Niresiu in vaivo-datulu dela Eestoltiu*).

Datum in Castro nostro Ko'vâr feria V. prox . p. fest visitat M. — Annae Bathori de Somlyo olim Casparis Dragfi, tum vero Antonii Drugeth de H o -mona S. Comitis Comitatuum Szolnok mediocris et Kraszna viduae Literae, vi quarum T h o m a m Hosszu de Kis Nyires in Vajvodatn possessionis Restolcz, ac loco molendinari ibidem a Ivanne quondam Dragfi eidem collato, ac im exemtione ab omni praestatione, si-gnanter etiam Fa lconum eidem a Cathar ina quondam Drugeth de Homona dicti Joann i s Dragfi viduâ olim concessa Confirmat.

Vide eas per extensum in confirmatioualibus anni 1655. in Tom. VIII . Dipl. Corn. Jo s . K e m e n y p. 4 8 2 — 4 8 4 .

1552. Suppl. C. D. T. VII . p. 4 1 — 4 3 La anulu acesta se afla urmele de fortificare seu incongiifc

rate cu muri, a oppidului sasescu Medeasiu, comandata de re-

*) Ce semnifică 6re unu voivodatu cd acesta? 24

Page 10: G^/V • T-»Ţ$F5 its0 is-:^ TRANSILVANIA. Idocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1874/BCUCLUJ_FP_279996_1874...Almintre declinarea loru, de sene câ si in legă

— 146 —

gele Uladislaa in a. 1495, învoita de Ferdinandu I., pre eandu acumu Nicolae Romanulu era cancellariulu seu. Saşii dela Me-deasiu nu prea voliâ se se inchida intre muri, dein care causa regele luâ mesuri aspre in contr'a loru. Nu le plăcea nici loru se se inchida intre muri. Căuşele sunt sciute.

Totu acilea mai aflama, ck saşii au cumparatu robi (iobagi) dein comun'a Pocisi6ra (comit, cet.-de-balta) de proprietate ba-sericei dein Medeasiu, câ se aiba si aceea robi, dela cari se tragă venituri, precumu trăgea si alte multe mii de baserice, monasterie si episcopie christiane venituri dein sud6rea si dein sângele acelora, caroru li se predica evangeli'a.

Posonii 25. Marţii. Privilegiales Ferdinandi I. ut siquidem Civitas Mediensis moenibus cincta jaru sit , hinc J u d e x Regius duarum sediurxi Medgyes et Selk.

Copia ms. Danielis T rapo ld i , in collect. ms. Joseph i Benko T . X V . p. 43 .

1552. Suppl. C. D. T. VI I . p . 4 9 — 5 0 . Datae in Castro nostro Ebersdorf die 5. Nov.

anno Domini 1552. Ferd inandi I. Privilegiales, vi quarum in favorem saxonurn duarum sedium Med­gyes et Selyk confirmat et t ransumit Privilegiales Uladislai II . Regis 1490. eisdem saxonibus super con-firmatione ant iquarum l iber ta tum, dona t ionum, et consvetudinum elargitas.

Copia in collect. ms. Biblioth. Colleg. Refor. Claud. T . I I . p. 157.

1552. Suppl. C. D. T . VIL p. 5 5 — 5 9 , Nos Ferd inandus Divina Faven te Clementia

etc. quod pro parte et in personis fidelium prudent, et circumspectorum Judicis et jura torum Civium to-tius comunitatis nostrae civitatis Megyesiensis exhi-bitae sunt nobis , et presentatae ternae literae etc. quarum quidem literarum priorum quondam Domini Vladislai Regis tenor talis est:

„Vladislaus*) Dei Gratia Rex Hungar iae Bo-hemiae etc. fidelibus nostris, et Circumspectis Jud i -cibus, et Jura t i s senioribus, et villis, et toti Comuni­tăţi duarum sedium Megyesiensis et Selyk salutem et gratiam. E x declaratione fidelium nostrorum pru-dentium et circumspectorum Judicis et Ju ra to rum civium Civitatis nostrae Megyesiensis intelleximus non sine displicentia, qualiter nonnulli forent ex vo-b i s , qui ex conductitme Lapidum ad munit iouem illius civitatis nostrae Megyes necessariorum tepidi et negligentes forent. Unde vo lumus , et fidelităţi vestrae harum serie firmissime committimus, et man-damus, quatenus dum et quando per praefatos Jud i -cem et Ju ra tos cives dictae Civitatis nostrae Med­gyes, cum praesentibus fueritis requisiti, toties quoties opus exigerit, lapides sufficientes pro munitione illius Civitatis nostrae affere et apportar i facere modis om-nibus debeatis et teneamini , ubi si negl igentes , et remisi fueritis, comisimus, et praesentibus strictius committimus fidelibus nostris magnifico Bartholomaeo

*) 1495 . Wladislai mandatum ad Incolas sedium Med­gyes et Selyk ut ad munitiones Urbis Medgyes lapides advehant.

Dragfi de Belthewk Vajvodae illarum partium T r a n -silvanarum suisque vice Vajvodis , ut ipsi v o s , et quemlibet vestrum ad hoc i p s u m , etiam per onera et gravamina vestra arctius cogan t , et compellant, auctoritate nostra praesentibus ipsis in hac parte attributa mediante. Secus non facturi. Praesent ibus perlectis exhib. restit. Datum Budae feria VI . prox. post festum pentecostes, anno D. 1495.

In secundis literis datis Budae feria 3. prox. a f. B. T h o m a e apost. a. D. 1514. continetur Wladis­lai mandatum ad officiales Comitatus KukbHo", ut portionem in Pocste lke, quam medienses p ro Eccle-sia B. Margarethae coemerant , qua exemtam nullis T a x i s , et contr ibut ionibus, subsidiisque Regis gra­vare audeant.

In tertiis literis Datis Budae feria 2. prox. post. Dom. Jud i ca . . anno Domini 1534. habentur Joann i s I. Privilegiales pro Megyesiensibus, ut nullus merca-tor, exceptis nundinis annual ibus merces suas ibidem venui exponat.

(Quae harum trium Literarum confirmationales datae sunt) per manus Reverendi in Christo Patr is Domini Nicolai Olachi compatris et consiliarii noştri fidelis, nobis sincere dilecti, in Castro nostro Ebe r s -dorff 13. mensis Novembris a. Domini 1552. Re­gnorum nostrorum Romani 22. aliorum vero 26.

Copia ex ms. Danielis Trapoldi in collect. ms. Joseph i Benko* p. 2 8 — 2 9 .

1553. C. D. T . IV. p . 446. Turcii ajunseseră cu 6stea loru până la cetatea Agri'a

in Ungari'a. Comandanţi ai cetatiei erâ S t e f a n u D o b a u d e l a R u s c a si S t e f a n u dela M e s c a , carii aparara heroicesce. Ferdinandu inaltia pe Doban la rangu de baronii alu regatu­lui si'lu denumesce voivodu alu Transilvaniei si comite alu secui-loru.

Vienae 26. May Ferd inandi collationales, tenore quarum Stephanum Dobo de Ruszka ob praeclaram fidem et fort i tudinem, q u a m , qua Capitaneus Agri-ensis, una cum collega suo Stephano Mechkei*) oc-casione tentatae per Turcas anno 1552. obsidionis Agriensis**) contestatus est, in Baronem Hungar iae , Vajvodam Transilvaniae^ et Siculorum Comitem creat et J u r e cera rubra in sigdlando utendi condecorat.***)

Edi tae in „Tudomânyos Gyiijtem^ny 1837" X. p . 6 1 — 6 3 .

(Editae in „Tndom. Gyiijtem. 1837" XI I . p . 229) vocatur Stephanus Dobo soluni alias „Praefectus Arcis Agriensis."

1553. App. D. T r T. VI . Saşii s'au fostu plânsu la imperatulu si regele Ferdinandu

*) Apud Istvanfium Lib. X V I I . eronee scribitur Neskey . **) describitur late haec obsidio in ipsissimis bis colla-

tionibus. ***) 1553 . die 12. Mart. Stephanus Dobo oondum erat Vajvo­

dă Transilvaniae renunciatus, nam in Donationalibus Ferdinandi sub dicto dato exaratis , vi quarum Francisco Tahy Capitaneo supremo Hung. et Stephano Dobo Castrum Pochay confertur.

Page 11: G^/V • T-»Ţ$F5 its0 is-:^ TRANSILVANIA. Idocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1874/BCUCLUJ_FP_279996_1874...Almintre declinarea loru, de sene câ si in legă

— 147 —

câ nobilimea dein comitatele Alb'a si Cetatea de balta volid se iobagâsca pe câteva comune sasesci, era pretextulu ilu luă dela conscriptiune in contributiuni si taxe la unu locu cu alte comune iobagesci. Ferdinandu înfrunta pe aristocraţi si apară pe sasime in contr'a loru. Subscrisu este si la acestu actu pri­matele archiepiscopu Nicolae*).

Ferdinanclus Divina favente Clementia etc. F i -delibus nostris egregiis nobilibus comit ibus , Vice-Comit ibus, Judicibns et universităţi nobilium Comi-mitatuuin Albensis et de Kiikollo existentibus et futuris praesentes nostras visuris salutem et grat iam! E x p o -situm est majestati nostrae in personis ndelium no-strorum prudentiurn et circumspectorum universorum saxonum septem et duarum sedium nostrarum saxo-nicalium, partium istarum Regni noştri Transi lvana-rum, quod licet certae quaedam vi l lae, Possessiones ipsoruni expouentium in Comitatibus istis Albensi et de Kiikollo existentes hab i t ae , in censuum nostro-rum, et aliarum quarumvis T a x a r u m solutione sem-per et ab antiquo in medium saxonum contribuere, et nunquam instar Jobbag ionum ipsorum nobilium, et aliorum possessionatorum hominum T a x a m seu contributionem solvere soliţi sint, nihilominus tamen Dicatores et connumeratores vestri easdem vil las, et possessiones ipsorum exponent ium, cum pertinentiis ea rundem, instar bonorum et possessionum aliorum Regnicolaruni , et nobilium ex eo, quod in Registris dictorum Comitatuum vestrorum bis proximis tamen annis inscriptas et adnotatas adiegarentur, connume-rare niterentur, quae res cum antiquae saxonum no-strornm consvetudini aperte contraria esse t , inque manifestum libertatis eorundem a Divis quondam Hurlgariae Regibus nostris praedecessoribus, ipsis in-dultae et concessae, ac per nos quoque confirmato praejuclicium vergeret, majestati nostrae pro parte, ac in personis eorundem saxonum nostrorum humiliter supplicatum exstit i t , quatenus ipsis gratiose hac in re providere, neque ipsos in antiqua ipsorum consve-tud ine , libertatisque praerogat iva quoquo modo la-befactari permittere dignaremur. Quorum nos jus ta et humili supplicatione clementer exaudi ta , volentes ipsos fideles nostros saxones in omnibus eorum li-bertatibus, praerogativis, et consvetudinibus antiquis, per omnes et quoscunque illaesos, et indemnes con­servări, neque eosdem in illis turbări , seu labefactari. Fidelităţi vesi-rae, ha rum serie firmissinie committi-mus, et mandamus , quatenus praemissis sic stantibus, praefatas villas, • et possessiones ipsorum exponentium in praescriptis comitatibus hab i t a s , simul cum per­tinentiis earundem contra dictorum saxonum nostro­rum antiquam consvetudinem, et praerogat ivam in­star Jobbag ionum nobil ium, aut aliorum possessio­natorum hominum ad solvendam contributionem ali-

*) Pucinu a folositu sasiloru acesta apărare. Dominatiunea casei austriace in Transilvani'a erâ forte disputata in acelea tem-puri; si in adeveru, câ mai multe comune sasesci au reinasu io-bagite si robite pâna in a. 1848 .

qnam cogere vel compellere, vel Taxam sen Dicam aliquam eisdem iniponere, neque vos ipsi neque vero Dicatores , et connumeratores vestri ullo modo praesumant , sed easdem de Regestris dictorum Co­mitatuum vestrorum delere, et expungere, praefatos-que saxones nostros sua libertate l ibere, et inviola-biliter frui, et gaudere permit tere , modis omnibus debeat is , et teneamini. Secus nullo modo facturi. Datum in Civitate nostra Vienna-Austriae die 13. Mensis Novembris, a. 1553.

Ferd inandus mp. L. S. Nicolaus Olachus mp. strigoniensis.

Copia in collect. Dipl. colleg. Ref. Claudp. T. II . p . 197.

(Va urma.)

Table mari de părete din istoria naturala a animaieloru sugatorie.

Edate de Iuliu Spreer, proprietariulu librăriei Iui S. Filtsch in Sabiiu 1870 .

I. a) Cinpansulu (Troglodytes niger), b) Omulu padurei sdu Orangutangulu (Simia-Satyrus). c) Gi-bonu cu barba alba (Hylobates Lar) . d) Siaman-gulu (Hylobates Siamang).

I I . a) Maimutia (momitia, moima) cu c6da in-colacita seu maimutia chiaunatdria (Cebus Apella). b) Mîti'a sura verde (Cercopithecus sabaeus). c) Ba-buinu (Cynocephalus Babuin), d) Mandrilulu (Papio Mormon), e). Maimutia (momitia) negra ragnitdria (Micetes niger), f) Magotulu necodafu (Inuus ecau-datus).

I I I . a) Maimutia roiba ragnit<5ria (Mycetes se-niculus). b) Maimutia caputiata (Cebus capucinus). c) Saimirulu (Callithrix sciurea). d) Maimutia leu-siora (Hapale rosalia). e) Variu (Lemur Macaco).

IV. a) Canele sboratoriu (Pteropus edulis). b) Strigoiulu s6u vampirulu (Phyllostoma spectrum). c) Liliaculu deminetiu (Vesperugo noctulă). d) Lili­acului urechiatu (Plecotus auritus). e) Nasulu-mare (strîmbu) (Rhinolophus ferrum equinum), f) Macin sburatoriu (Galeopithecus rufus).

V. a) Veveritia asiatica s6u Zibeta (Viverra Zibetha). b) Ichneumonele (Herpestes Inchneumon) . c) Mungulu (Herpestes javanicus). d) Dihornlu de arbori (Martes abietum). e) Dihorulu domesticu (M. foina) f) Putorea (M. Putorius).

VI . a) Nevastuic'a mica (Mustela vulgaris). b) Câcomulu (M. Erminea . c) Putorea furatoriu (Putorius faro). d) Samurulu (Martes Zibellina). e) Chinga (Mephitis Chinga), f) Vidr 'a vulgara (Lutra vulgaris). g) Vidra marina (L. marina).

VII . a) Leulu (Felis Leo). b) Ledi'a (F. Leaena) . c) Tigrulu (F. Tigris). d) Iaguarulu (Leopardus Onza).

VI I I . a) Leopardulu (Fel. Leopardus antiquo-rum). b) Caguarulu (Puma concolor). c) Risulu

Page 12: G^/V • T-»Ţ$F5 its0 is-:^ TRANSILVANIA. Idocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1874/BCUCLUJ_FP_279996_1874...Almintre declinarea loru, de sene câ si in legă

— 148 —

europeanu (Lynx vulgaris). Mîti'a selbateca (Cattus versus). Mîti'a domestica (Cattus domesticus).

I X . a):Hien'a vergata, (Hiaena striata), b) Hien'a tărcata (H. crocuta). c) Ogarulu sdu iepurariulu (Caniş Grajus). d) Vijl'a seu paserariulu (C. avicula-rius). e) Lupulu (C. Lupus) .

X. a) Siacalulu (Caniş aureus). b) Vulpea (C. vulpes). c) Ariciulu europeanu (Erinaceus europaeus). d) Sidrecele vulgaru (Sorex vulgaris. e) Sidrecele cele de apa iCrossopus fodiens). t) Sidrecele toscanu (Pachyura etrusca), g) Sobolulu vulgaru (Talpa europaea).

X I . a) Ursulu americanu (Ursus americanus). b) Ursulu mohorî tu sdu Ursulu vulgaru (Ursus ar-ctos). c) Ursulu polaru (Thalassarctos polaris). d) Ursulu spalatoriu (Procyon Lotor).

X I I . a) Mancatiosulu (Gulo borealis). b) Ve-diurele vulgariu (Meles vulgaris). c) Oposulu (Di-delphys virginiana). d) Cangurulu (Marcropus major). e) Porculu ghimposu (Hystrix cristata). 1) Purcelulu de mare (Cavia cobaya).

X I I I . a) Agutiu vulgaru sdu iepurele auriu (Dra-syprocta Aguti).- b) Harciogu (ciuriciulu pestritiu) (Cricetus frumentarius). c) Marmot 'a (Arctomys mar-motta). d) Veveriti 'a vulgara (Sciurus vulgaris). e) Somnorea (Glis vulgaris). f) Sidrecele vulgariu de campu (Arvicola arvalis). g) Sidrecele domesticu (Mus musculus). h) Clotianulu (Gusganulu) caletoriu (M. decumanus). i) Sidrecele selbatecu, (M. Sylvati-cus. k) Sidrecele orbu (catielulu pamentului) (Spa-lax typhlus).

X I V . a) Iepurele vulgariu (Lepus timidus). b) Iepurele de munte (L. variabilis) c) Iepurele de casa (L. caniculus). d) Bebru (Castor fiber). e) Bebru zi-beticu (fiber Zibethicus).

X V . a) Furnicar iu comatu (Myrmecophaga jubata) . b) Ciscariulu (Ornithorhinchus paradoxus). c) Sol-dianulu lui Teminck (Manis Temminckii) . d) Arma-dilulu tieposu (Dasypus setosus). e) Treidegetatulu lenesiu (Bradypus tridactylus).

X V I . a) Ptinocerulu de Indi 'a (Rhinocerus indicus). b) Elefantulu de Indi 'a (Elephas indicus).

X V I I . a) Tapirulu americanu (Tapirus america­nus). b) Calulu de apa (Hippopotamus amphibius). c) Porculu domestecu germauicu (Sus domesticus germanicus). d) Porculu selbatecu (mistretiu) (sus scrofa).

X V I I I . a) Dromedariu (Camelus Dromedarius) . b) Cămila bactrina (Camelus bactrianus).

X I X . a) Lam 'a (Auchenia Lama), b) Moscariu (Moschus moschiferus). c) Cerbulu ta rându (Alces jubata) .

X X . a) Tarandu lu (Tarandus rangifer). b) si c) Cerbulu frumosu (Cervus elaphus).

X X I . a) Dam'a (Dama Platyceros) . b) si c)

Caprioru (Capreolus vulgaris). d) Stancariu sdu tian-Curarin (Orestragus saltatrix).

X X I I . a) G i r a f a (Camelopardalis Girafa), b) Capr 'a ndgra (Capella rupicapra). c) Gazel'a (Ga-sella Dorcas).

X X I I I . a) si b) Vit'a domesteca (Bos taurus). c) Boulu moscatu (Cribos moschatus). d) Boulu de, Indi 'a sdu Zebu (Bos indicus).

X X I V . a) Bivolulu vulgariu (Babalus vulgaris). b) si c) Capr 'a domesteca (Capra Hircus). d) Ca­pr 'a de munte (Capra Ibex alpinus).

A ii u n t i u 1 i t e r a r i u. L a redactiunea Transi lvanie i se afla depuse de cktra

respect iv i i dni auctor i , traductori , editori spre vendiare : D i c t i o n a r i u l u l i m b e i r o m a n e , elaboratu dupa însăr­cinarea data de societatea academica romana, de A . T . Lau-rianu si I . C. Max imu. Bucuresc i 1 8 7 3 vo lumulu I. A — H . 8° mare pag . 1242 , 9 fl. v . a.

(Tipărirea volumului II . se continua barbatesce . ) A n a l i l e s o c i e t a t i e i a c a d e m i c e r o m a n e . N e c e s -

sarie la toti ckti se ocupa cu liistori'a l i teraturei , tomu I. 1 fl. 70 cr-, — tomu LL 3 fl. 9 0 cr., — tomu I U . 9 0 cr., — tomu I V . 1 fl. 10 cr., — tomu V . 1 fl. 4 5 cr.

Si pe 1 8 7 3 . O p e r e l e l u i C o r n e l i u T a c i t u traduse in l imb'a

romana de rep. Gavr. Munteanu, fostu membru alu societatei acad. (una dein cele mai bune traductiuni romanesci dein limb'a latina) 2 fl. 8 0 cr.

E q u i l i b r u i n t r e A n t i t h e s i , sau spiritulu si ma-teri'a, de Ioanu E l iadu R a d u l e s c u , Bucuresc i , 1 8 6 9 . 1 V o -lumu, formatu de lex iconu, pag . 400 .* ) 4 fl.

G e o r g i u L a z a r u s i s c o l ' a r o m a n a , memoria lu de P e t r u P o e n a r i u , d iscursu de recept iune etc. C u portre-tulu lui Georgie Lazaru si anexe . Bucuresc i 1 8 7 1 . 8 ° pag . 65 , 4 0 cr. (Onoraţi memori'a fericitului Lazaru! ) t

B i b l o g r a f i a c h r o n o l o g i c a r o m a n a , seu C a -t h a l o g u generalii de cărţile r o m a n e , imprimate dela ado­ptarea imprimer ie i , diumetate secolulu X V I . si pkna astadi 1 5 5 0 — 1 8 7 3 . Edi t iunea a dou'a, precessa de doue serii, una de date historice, relat ive la bibliografia in genere etc. si alt'a relative la imprimeria etc. Adunate in tempu aprope de 3 0 de a n i , de D i m i t r i e l a r c u , vech iu professoru si inspe-ctoru de scole. Bucuresci , 1 8 7 3 . F o r m a t de l e x . pag. 163**) 1 fl. 70 cr. v . a.

*) Opu indispensabile pentru toti acei romani, carii se ocupa cu histori'a nostra naţionale si voliescu a partecipa la afacerile politice a le tierei. Eliadu spune romaniloru in acesta carte adeveruri mari si multe, era exageratu este apr6pe numai in cestiuni religiose, pe care le-a cunoscuţii reu.

Cârti, precumu este si acesta, nu ar trebui se lipsesca in nici una dein bibliothecele romanesci.

**) In acesta carte s'au furisiatu mai multe errori, deintre care pe câteva le correge insusî autoriulu la pag. 157. Cu tote acestea, meritulu d lui larcu la compunerea acestui cathalogu este si remane in ochii toturoru romaniloru competenţi, de mare va-16re. D e acî incolo acesta B i b l i o g r a f i a romana se pote per­fecţiona si continua pe usioru, si speramu câ a trei'a editiune o vomu avea si mai perfecta. Literaţii nostrii nu potu fi fora acesta carte; ea este adeveratu manuductrou in histori'a literaturei.

Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactorii! G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi'a Romer & Kamner.