Guvernul RomânieiOrdonanţă de urgenţă nr. 34 din 23/04/2013

Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şicompletarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

___________Text actualizat la data de 19.04.2017. Actul include modificările din următoarele acte:­ Legea nr. 86/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 491 din 02/07/2014.­ O.U.G. nr. 63/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 730 din 07/10/2014.­ O.U.G. nr. 15/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 386 din 03/06/2015.­ Legea nr. 159/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 559 din 25/07/2016.

___________Pus în aplicare prin:­ Ordinul nr. 407/2013 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 333 din 07/06/2013.­ Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 833 din 24/12/2013.­ Hotărârea nr. 214/2017 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 274 din 19/04/2017.

În contextul crizei economico­financiare actuale din România care a afectat şi afectează în continuare sectorul agricol, având în vedere nevoia stringentă de redresare economică în condiţiile actualei crize economice mondiale, resimţită în mod drastic şi lanivelul economiei naţionale, în considerarea faptului că Legea nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor cuprinde prevederi neuniformecare au condus la imposibilitatea implementării acestora în termenul prevăzut, ţinând cont de importanţa creşterii animalelor şi de facilitarea accesului acestora la suprafeţele de pajişti disponibile, aflate atât în domeniulpublic, cât şi în domeniul privat al unităţilor administrativ­teritoriale, începând cu luna mai 2013, în condiţiile în care pentru majoritateacrescătorilor de animale singura sursă de asigurare a hranei pe perioada verii este masa verde obţinută de pe pajişti, în condiţiile în care Legea nr. 214/2011 instituie obligativitatea concesionării suprafeţelor de teren ocupate cu pajişti, aflate în domeniulprivat al unităţilor administrativ­teritoriale, doar asociaţiilor locale de crescători de animale şi având în vedere că suprafeţele de pajişti aflate îndomeniul privat al unităţilor administrativ­teritoriale nu pot fi concesionate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privindregimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 22/2007, este necesară reglementareaîn regim de urgenţă a modului de utilizare a pajiştilor. Luând în considerare faptul că utilizatorii de pajişti beneficiază de plăţi unice pe suprafaţă, iar termenul­limită de solicitare a acestora este15 mai 2013, situaţia extraordinară se motivează prin necesitatea urgentă de adoptare a unei noi reglementări în domeniul pajiştilor, în vederea eliminăriiinadvertenţelor ce conduc la producerea de efecte juridice negative, a evitării blocajului implementării schemelor de plăţi pe suprafaţă pentruanul 2013. Luând în considerare faptul că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a cărorreglementare nu poate fi amânată, având în vedere faptul că neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă va genera efecte negative, concretizate îndificultăţi în asigurarea hranei animalelor, fapt care conduce la diminuarea producţiilor zootehnice cu impact direct asupra asigurării resurseloralimentare pentru populaţie, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 1. ­ (1) Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl reprezintă reglementarea organizării, administrării şi exploatării pajiştilor permanentedin extravilanul localităţilor. ___________ Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

(11) Pajiştile permanente din extravilanul localităţilor, denumite în continuare pajişti permanente, sunt terenuri consacrate producţiei de iarbăşi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de celpuţin 5 ani sau mai mult, aşa cum este prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi alConsiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politiciiagricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului,denumit în continuare Regulament. ___________ Alineatul (1^1) a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

(12) Pajiştile permanente pot include şi alte specii, precum arbuştii şi/sau arborii, utilizaţi şi pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plantefurajere să rămână predominante, precum şi terenurile bune pentru păşunat care fac parte din practicile şi obiceiurile locului, unde, în modobişnuit, suprafeţele de păşunat nu sunt predominant acoperite cu iarbă şi cu alte plante furajere erbacee. ___________ Alineatul (1^2) a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

(2) Abrogat prin punctul 3. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014. (3) În categoria pajişti sunt cuprinse şi: a) păşunile împădurite cu consistenţa mai mică de 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră; b) păşunile alpine; c) păşunile situate în zonele inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunării şi Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării". (4) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică pajiştilor care urmează să fie împădurite, dacă împădurirea se realizează curespectarea condiţiilor de mediu potrivit legii, exceptând plantaţiile de brazi de Crăciun şi speciile cu creştere rapidă, cultivate pe termen scurt,aşa cum este prevăzut în ultimul paragraf al alin. (2) al art. 6 din Regulament. Art. 2. ­ În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) iarbă şi alte plante furajere erbacee ­ toate plantele erbacee care se găsesc în mod tradiţional pe păşunile şi fâneţele naturale sau caresunt incluse în amestecurile specifice pentru însămânţări şi supraînsămânţări, din familiile de graminee şi de leguminoase utilizate ca furaje înhrana animalelor erbivore, pe baza cărora se calculează producţia, valoarea nutriţională a pajiştii şi capacitatea de păşunat; b) păşuni şi fâneţe ­ suprafeţe agricole înscrise în actele de proprietate cu aceste categorii de folosinţă, care sunt destinate producerii defuraje, iarbă şi alte plante erbacee pentru animale, recoltate prin cosire sau valorificate prin păşunare; ___________ Litera b) a fost modificată prin punctul 4. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

c) unitate vită mare (UVM) ­ unitate de măsură standard stabilită pe baza necesarului de hrană al fiecărei specii de animale, care permiteconversia diferitelor categorii de animale; d) utilizator de păşuni şi fâneţe: (i) crescător de animale, persoană fizică, având animalele înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) /crescător de animale,persoană juridică de drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cumodificările ulterioare, având animale proprii sau ale fermierilor membri înscrise în RNE, care desfăşoară activităţi agricole specifice categorieide folosinţă păşuni şi fâneţe, conform clasificării statistice a activităţilor economice în Uniunea Europeană pentru producţia vegetală şianimală, care deţine legal dreptul de folosinţă asupra suprafeţei agricole şi care valorifică păşunea prin păşunare cu efective de animale sauprin cosire cel puţin o dată pe an; sau (ii) persoană fizică ori persoană juridică de drept privat care are la dispoziţie, în condiţiile legii, suprafaţa agricolă, care desfăşoară activităţiagricole specifice categoriei de folosinţă păşuni şi fâneţe şi care o valorifică prin cosire cel puţin o dată pe an; ___________ Litera d) a fost modificată prin punctul 1. din Ordonanță de urgență nr. 15/2015 începând cu 05.03.2016.

e) Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) ­ colecţia de date în format electronic care cuprinde informaţiile de identificare a fiecăreiexploataţii din România, potrivit Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şibovinelor, cu modificările şi completările ulterioare; f) deţinători de pajişti ­ titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea deposesori ori deţinători precari ai pajiştilor; ___________ Litera f) a fost modificată prin punctul 4. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

g) schimbarea destinaţiei suprafeţelor de pajişte ­ schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor/scoaterea din circuitul agricol a terenuriloravând categoria de folosinţă pajişte. Art. 3. ­ Sunt supuse regimului de organizare, administrare şi exploatare următoarele categorii de pajişti: a) pajişti proprietate publică a statului, administrate de Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS; b) pajişti proprietate publică a comunelor, oraşelor, municipiilor şi a municipiului Bucureşti, administrate de consiliile locale ale acestora; c) pajişti proprietate privată a statului, administrate de ADS; d) pajişti proprietate privată a comunelor, oraşelor, municipiilor şi a municipiului Bucureşti, administrate de consiliile locale ale acestora; e) pajişti proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice; f) pajişti proprietate publică a statului, administrate de Regia Naţională a Pădurilor ­ Romsilva. Punere în aplicare Art. 3. ­ prin Normă metodologică Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de... din 11/12/2013 :Art. 4. ­ Administrarea pajiștilor aflate în domeniul public și/sau privat al comunelor, orașelor, municipiilor și al municipiului București se face decătre consiliile locale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.Art. 5. ­ (1) Primarul, prin aparatul de specialitate, verifică respectarea măsurilor pentru folosința pajiștilor, în conformitate cu prevederileprezentelor norme metodologice.(2) Pentru buna administrare a pajiștilor, secretarul unității administrativ­teritoriale ține registrul cu actele de evidență a pajiștilor, planul cadastralal suprafețelor concesionate sau închiriate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Punere în aplicare Art. 3. ­ prin Normă metodologică Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de... din 11/12/2013 :Art. 2. ­ Pajiștile aflate în domeniul public și/sau privat al comunelor, orașelor, municipiilor și al municipiului București administrate de consiliilelocale ale acestora, cele aflate în domeniul public și/sau privat al statului administrate de Agenția Domeniilor Statului, cele aflate în proprietateapublică a statului administrate de Regia Națională a Pădurilor ­ Romsilva, precum și pajiștile aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice șijuridice, înregistrate în registrul agricol ca pășune/fâneață, la data de 1 ianuarie 2007, conform clasificării prevăzute la art. 2 din Legea fonduluifunciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și identificate cadastral potrivit prevederilor Legii cadastrului și apublicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, alcătuiesc suprafața de pajiști care trebuie menținută lanivel național.

Art. 4. ­ (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin intermediul registrului agricol va centraliza anual suprafeţele din categoria defolosinţă pajişti permanente pentru verificarea, controlul şi menţinerea suprafeţei totale ocupate cu pajişti în România la data de 1 ianuarie2007, aşa cum este prevăzut în art. 6 alin. (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 destabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitorsisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003. ___________ *) Potrivit pct. 2 din Decizia Curții Constituționale nr. 13/2015, se admite excepția de neconstituționalitate și se constată căprevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, în forma anterioară modificărilor aduse prinLegea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea șiexploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, sunt constituționale înmăsura în care obligația de menținere în categoria de folosință a pajiștilor incumbă deținătorilor de pajiști înregistrate ca atare înRegistrul agricol la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013.

(2) Suprafaţa din categoria de folosinţă prevăzută la alin. (1) se actualizează în registrul agricol potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 28/2008privind registrul agricol, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 98/2009, cu modificările ulterioare. (3) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin autorităţile cu atribuţii în domeniu aflate în subordinea sa, este autoritatea competentăpentru verificarea respectării prevederilor alin. (1). ___________ Art. 4. ­ a fost modificat prin punctul 5. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

Art. 5. ­ (1) Pajiştile se folosesc pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje.

(2) Se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor din extravilanul localităţilor. ___________ Alineatul (2) a fost derogat prin alineatul (3) din Ordonanță de urgență nr. 34/2013 începând cu 05.07.2014.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor situate în extravilan se poateface cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru: a) amplasarea obiectivelor de interes naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate publică, în condiţiile legislaţiei în vigoare; Punere în aplicare prin Normă metodologică Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de... din 11/12/2013 :Art. 7. ­ Pe pajiști se pot amplasa construcții care servesc activităților agricole, precum și anexe la exploatațiile agricole, cu respectareaprevederilor legale în vigoare, respectiv:a) adăposturi pentru animale, anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole pentru mulsul sau tunsul animalelor, pentru mașini agricole și utilaje,pentru depozitarea furajelor, precum și adăposturi temporare și umbrare pentru animale;b) surse de apă potabilă, puțuri, aducții de apă pentru exploatație;c) investiții pentru producerea și utilizarea energiei regenerabile, exclusiv în scopul asigurării energiei pentru consumul propriu al exploatației, subrezerva neafectării exploatării pajiștilor.

b) înfiinţarea de noi capacităţi de producere a energiei regenerabile, în condiţiile legii, care să nu afecteze buna exploatare a pajiştilor; b1) instalarea de elemente de infrastructură fizică subterane sau supraterane, necesare susţinerii reţelelor publice de comunicaţiielectronice; ___________ Litera b^1) a fost introdusă prin alineatul din Lege nr. 159/2016 începând cu 28.07.2016.

c) lucrări privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională, declarate de utilitate publică în condiţiile Legii nr. 33/1994 privindexproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată; d) operaţiuni şi lucrări legate de explorarea, dezvoltarea, exploatarea ţiţeiului şi a altor resurse minerale naturale, desfăşurate în bazaacordurilor de concesiune petrolieră, operaţiuni şi lucrări de construcţii în legătură cu acestea şi operaţiuni legate de extracţia, depozitarea,procesarea, transportul, distribuirea şi comercializarea producţiei de ţiţei şi resurse minerale naturale; e) reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în naturăsau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare; f) pajiştile permanente expropriate pentru cauze de utilitate publică, necesare realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local; ___________ Litera f) a fost modificată prin punctul 2. din Ordonanță de urgență nr. 15/2015 începând cu 05.03.2016.

g) lucrări în cadrul unor programe de dezvoltare locală/judeţeană/regională iniţiate de autorităţile administraţiei publice locale. (4) Excepţiile prevăzute la alin. (3) lit. a), c) şi d) se realizează cu obligaţia ca beneficiarul suprafeţei scoase definitiv din circuitul agricol alpajiştilor să recupereze din terenurile neproductive o suprafaţă egală cu cea aprobată a fi scoasă din circuitul agricol. Aprobarea scoateriidefinitive din circuitul agricol fără obligaţia de recuperare se face până la echivalarea suprafeţei de pajişti din România cu suprafaţa prevăzutăla art. 6 alin. (2) din Regulament. Recuperarea acestor terenuri se face până la data stabilită în actul prin care se aprobă scoaterea definitivădin circuitul agricol a acestor suprafeţe, astfel încât să nu scadă suprafaţa de pajişti la nivel local, judeţean sau naţional, după caz, sub ceaprevăzută la art. 6 alin. (2) din Regulament. ___________ Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanță de urgență nr. 15/2015 începând cu 05.03.2016.

(41) Fac excepţie de la obligaţia prevăzută la alin. (4) amenajările de interes public local aprobate prin hotărâre a consiliului local. ___________ Alineatul (4^1) a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanță de urgență nr. 15/2015 începând cu 05.03.2016.

(5) Excepţiile prevăzute la alin. (3) lit. b) se realizează cu obligaţia ca beneficiarul pajiştilor scoase definitiv din circuitul agricol să recuperezedin terenurile neproductive o suprafaţă egală cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din circuitul agricol. Recuperarea acestor terenuri se facepână la data stabilită în actul prin care se aprobă scoaterea definitivă din circuitul agricol a acestor suprafeţe, astfel încât suprafaţa de pajişti lanivel local, judeţean sau naţional să nu scadă, după caz. ___________ Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanță de urgență nr. 15/2015 începând cu 05.03.2016.

(6) Pe terenurile recuperate prevăzute la alin. (4) şi (5) se efectuează toate lucrările necesare pentru refacerea covorului vegetal. (7) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosinţă pajişti situate în extravilanul localităţilorpentru realizarea obiectivelor de investiţii prevăzute la alin. (3) se face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi curespectarea prevederilor regulamentului aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al directorului general alAgenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezenteiordonanţe de urgenţă. (8) Pentru scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosinţă pajişti nu se face recuperare. (9) Pajiştile pot fi introduse în intravilanul localităţilor cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu condiţia respectăriiprevederilor alin. (4) şi (5). (10) Pajiştile proprietate publică şi/sau privată a statului, situate în intravilanul localităţilor, pot fi scoase din circuitul agricol cu avizulMinisterului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. (11) Procedura privind emiterea şi eliberarea avizelor prevăzute la alin. (9) şi (10), precum şi procedura privind recuperarea din terenurileneproductive a suprafeţei egale cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din circuitul agricol vor fi reglementate prin ordin al ministrului agriculturiişi dezvoltării rurale. ___________ Alineatul (11) a fost introdus prin punctul 6. din Ordonanță de urgență nr. 15/2015 începând cu 05.03.2016. ___________ Art. 5. ­ a fost modificat prin punctul 6. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

Punere în aplicare Art. 5. ­ prin Normă metodologică Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de... din 11/12/2013 :Art. 3. ­ (1) Autoritatea competentă centralizează anual suprafețele din categoria de folosință pajiști permanente prin intermediul registrului agricolși actualizează anual baza de date cu suprafețele de pajiști scoase din circuitul agricol și cu cele recuperate, în vederea respectării prevederilor art.4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru

modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificărileulterioare, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013.(2) Autoritatea competentă analizează, la solicitarea direcțiilor pentru agricultură județene, documentațiile privind scoaterea definitivă din circuitulagricol a pajiștilor și emite avizul potrivit legislației în vigoare.

Art. 6. ­ (1) Modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prin amenajamente pastorale. (2) Consiliile locale au obligaţia să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate pajiştile aflate pe unitatea administrativ­teritorialăîn cauză, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. (21) Fondurile necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafeţelor de pajişti permanente se asigură de la bugetul destat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform procedurii care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. ___________ Alineatul (2^1) a fost introdus prin punctul 7. din Ordonanță de urgență nr. 15/2015 începând cu 05.03.2016.

Punere în aplicare prin Hotărâre 214/2017 :Art. 2. ­ (1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, anual, după aprobarea legii bugetului de stat, stabilește și repartizează, potrivit legii,fondurile necesare pentru realizarea Sistemului național de monitorizare sol­teren pentru agricultură.(2) Procedura privind recepția studiilor pedologice și agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare și a stabilirii măsuriloragropedoameliorative, necesare realizării amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, se aprobă prin ordin al ministruluiagriculturii și dezvoltării rurale, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.Art. 3. ­ (1) Contravaloarea studiilor pedologice și agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare și stabilirii măsuriloragropedoameliorative, necesare realizării amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, se solicită de către direcțiile pentruagricultură județene și a municipiului București Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe baza recepției lucrărilor executate de către oficiile destudii pedologice și agrochimice județene.(2) După primirea solicitărilor direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Ruraleîntocmește documentele necesare cererilor de deschidere de credite bugetare și le înaintează Ministerului Finanțelor Publice.(3) După aprobarea de către Ministerul Finanțelor Publice a deschiderii creditelor bugetare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale repartizeazăcredite bugetare direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București.(4) Răspunderea privind modul de utilizare a sumelor primite potrivit prevederilor alin. (3) revine direcțiilor pentru agricultură județene și amunicipiului București.Art. 1. ­ (1) Amenajamentele pastorale, așa cum sunt definite la art. 1 lit. a) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanțeide urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completareaLegii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, cu modificările și completările ulterioare, denumite încontinuare Norme metodologice, se întocmesc potrivit ghidului­cadru pentru amenajamentul pastoral prevăzut în Normele metodologice șibeneficiază de finanțare în vederea acoperirii cheltuielilor cu efectuarea de către oficiile de studii pedologice și agrochimice județene a studiilorpedologice și agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare și stabilirii măsurilor agropedoameliorative, necesare realizăriiamenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente.(2) Finanțarea prevăzută la alin. (1) se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin bugetul direcțiilor pentru agriculturăjudețene și a municipiului București, în baza contractelor încheiate de către acestea cu oficiile de studii pedologice și agrochimice județene, în cadrulSistemului național de monitorizare sol­teren pentru agricultură, și se suportă de la titlul de cheltuieli bugetare 51 "Transferuri între unități aleadministrației publice".(3) Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor efectuate de către direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București pentru realizareaproiectului de amenajament pastoral, așa cum este prevăzut la art. 9 alin. (2) din Normele metodologice, se asigură din bugetul aprobat direcțiilorpentru agricultură județene și a municipiului București cu această destinație de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

(3) Conţinutul amenajamentului pastoral se aprobă şi se detaliază prin normele metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, lapropunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. (4) Folosirea şi exploatarea pajiştilor se fac cu respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, în conformitate cu prevederile legale învigoare. (5) În vederea reglementării perioadelor şi condiţiilor de păşunat, consiliile locale pot aproba regulamentul de păşunat valabil pe întregteritoriul administrativ al unităţii administrativ­ teritoriale. ___________ Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 8. din Ordonanță de urgență nr. 15/2015 începând cu 05.03.2016. ___________ Art. 6. ­ a fost modificat prin punctul 7. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

Punere în aplicare Art. 6. ­ prin Normă metodologică Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de... din 11/12/2013 :Art. 10. ­ Introducerea animalelor pe pajiști este permisă doar în perioada de pășunat prevăzută în amenajamentul pastoral.Art. 13. ­ (1) Controlul menținerii, întreținerii și utilizării fondului pastoral național se asigură de autoritatea competentă care răspunde degestionarea și menținerea suprafețelor de pajiști, prin personalul propriu și prin personalul structurilor teritoriale de specialitate, pentru:a) controlul menținerii suprafețelor de pajiști înregistrate la data de 1 ianuarie 2007 în Registrul agricol;b) controlul modului în care se aplică și se respectă prevederile din amenajamentele pastorale;c) modul de atribuire a pajiștilor aflate în administrarea consiliilor locale.(2) Primarul, prin aparatul de specialitate, asigură controlul cu privire la respectarea prevederilor contractuale stabilite pentru pajiștile concesionatesau închiriate.(3) Pentru controlul respectării regimului pastoral și a prevederilor amenajamentelor pastorale, utilizatorii de pajiști vor permite accesul personaluluiîmputernicit, după înștiințarea prealabilă a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Punere în aplicare Art. 6. ­ prin Normă metodologică Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de... din 11/12/2013 :ANEXĂ la normele metodologiceGHID­CADRUpentru amenajamentul pastoralÎn vederea întocmirii complete și unitare la nivel național a proiectelor de amenajamente pastorale s­a elaborat prezentul ghid­cadru pentru întocmireaamenajamentului pastoral, valabil pentru toate pajiștile permanente, denumite în continuare pajiști, aflate pe teritoriul unităților administrativ­teritoriale, denumite în continuare UAT, situate în diferite condiții fizico­geografice, orografice, hidrologice, de sol, climatice, de vegetație primară șisecundară, cât și modul de utilizare.Amenajamentul pastoral va trebui să conțină următoarele elemente:1. Situația teritorial­administrativă1.1. Amplasarea teritorială a localitățiiLa acest punct se precizează localitatea de pe raza căreia se află pajiștea în următorul format: euroregiunea . . . . . . . . . ., județul . . . . . . . . . .,orașul/comuna . . . . . . . . . . și satul . . . . . . . . . .1.2. Denumirea deținătorului legalSe înscrie deținătorul legal al pajiștii care urmează a fi amenajată în următorul format: unitatea administrativ­teritorială/persoană fizică/juridică . . . .

. . . . . ., cu sediul în localitatea (oraș/comună) . . . . . . . . . . din județul . . . . . . . . . .1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală. Istoricul proprietățiiLa acest punct sunt trecute și anexate copii ale documentelor care fac dovada dreptului de proprietate asupra pajiștii, pentru fiecare trup în parte,conform tabelului 1.1. Tabelul 1.1

Nr. Teritoriu administrativ Trupul de pajişte Bazin hidrografic Observaţii

1 2 3 4 5

NOTĂ:Pct. 4 și 5 se completează doar dacă este cazul.Se precizează categoria de folosință a terenului înregistrată în registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007, se menționează proveniența categoriei defolosință și dacă a fost declarat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), conform tabelul 1.2.Tabelul 1. 2

Nr. crt. Suprafaţă totalăpajişti UAT (ha) Trupul de pajişte Declarată APIA (ha) Nedeclarată la APIA

(ha)

1 2 3 4 5

1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajamentSe precizează modul de administrare și exploatare al pajiștilor până în prezent, după care se arată dacă pe teritoriile supuse amenajamentului au maifost întocmite amenajamente pastorale, în ce măsură au fost puse în aplicare; studii și proiecte de execuție pentru ameliorarea și folosirea rațională apajiștilor și altele. Aici vor fi menționate toate lucrările tehnico­ culturale aplicate pajiștii, în ordine cronologică, începând de la primele date, sau celemai vechi până în prezent, dacă este posibil, și suprafețele pe care au fost aplicate aceste măsuri, precum și rezultatele obținute.În continuare se indică modul de folosire al pajiștii, în regim de pășune, fâneață sau mixt, iar în final se va face o apreciere asupra stării generaleactuale a pajiștilor, respectiv dacă se găsesc în stare bună sau sunt degradate, cauzele degradării, factorii limitativi.Producția medie de iarbă a pajiștilor, determinată pe baza datelor din ultimii 5 ani, se va prezenta în tabelul 1.3.Tabelul 1. 3

Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media

1. Trupul depajişte

X

2. Suprafaţa (ha)

3. Producţia medie(t/ha/an)

4. Producţia totală(t)

NOTĂ:Producția totală se calculează astfel: R2 x R3 = R4.2. Organizarea teritoriului2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiuLa acest punct vor fi trecute într­un tabel trupurile de pajiște ce urmează a fi amenajate conform tabelului 2.1.Tabelul 2. 1

Trupul de pajişte Parcele descriptivecomponente Suprafaţa (ha)

Nr. Denumire

1 2 3 4

1.. . . . . .

Total trup

2.

. . . .

Total general ­

2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștiiLa acest punct se prezintă o hartă cu identificarea în teritoriu a trupurilor de pajiște și se detaliază vecinii și hotarele. Se arată răspândirea în teritoriu,amplasarea și eventual alte caracteristici care pot avea influență asupra gospodăririi pajiștilor.Vecinătățile și limitele fiecărui corp de pajiște se vor prezenta sub formă de tabel, pe trupuri de pajiște, care fac parte din UAT, conform tabelului 2.2.Tabelul 2. 2

Localitate (sat) Trup de pajişte Parcela descriptivăVecinătăţi la:

N S E V

Nr.Nr.

. . . .

2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv

În acest paragraf se precizează criteriile de constituire și modul de materializare al parcelarului și subparcelarului descriptiv, semne, brazde, țăruși,borne, numărul total al parcelelor descriptive și subparcelelor, suprafața maximă, minimă și medie prevăzută în tabelul 2.3, precum și modificărileaduse acestuia de la constituire până în prezent, dacă este cazul. Se justifică eventualele neconcordanțe. Elementele constitutive și modelul de parcelardescriptiv sunt prezentate în detaliu în pct. 7.Proiectul parcelar se întocmește după următoarele criterii:a) limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri, linii de înaltă tensiune;b) suprafața maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha;c) numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajiște.Tabelul 2. 3

Trup de pajişteLimite de marcare

Nr. Denumire

1 2 3

1.

2.

. . . .

TOTAL

Recunoașterea terenului și delimitarea parcelelor de pajiște care fac obiectul amenajării se fac prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate peplanurile topografice și hărțile de amenajament, făcându­se astfel și corecturile necesare.Cu ocazia recunoașterii terenului se vor stabili locuri reprezentative de prelevare probe de iarbă cu suprafețe de 6­ 10 m2, îngrădite, în minimum 3repetiții, pentru stabilirea potențialului de producție al fiecărui tip de pajiște din parcelă sau subparcelă, pentru condiții diferite.2.4. Baza cartografică utilizată2.4.1. Evidența planurilor pe trupuri de pajișteSe precizează ce documente au fost folosite ca planuri de bază, respectiv plan cadastral, sau în lipsa acestuia, până la întocmirea cadastrului șiintabulării, hărți, schițe, scara și anul executării. Planurile de bază trebuie să fie cele care au fost sau vor fi utilizate pentru întocmireaamenajamentelor. Aceste informații se transpun în tabelul 2.4.Tabelul 2. 4

Nr. crt. Indicativ plan Suprafaţa pe trupuri de pajişti (ha) Total

1 2 3 4 . . . . . . .n . . . . . n+1

1

2

. . . .

T O T A L

2.4.2. Ridicări în planÎn cazul în care proiectantul nu dispune de hărțile topografice necesare, pentru cunoașterea teritoriilor ca poziție, mărime și formă este necesar a seefectua ridicări în plan. Aceste lucrări vor fi efectuate de specialiști și vor respecta normele și metodologiile cadastrale în vigoare. Se vor specifica celucrări au fost executate, motivându­se necesitatea, după caz.2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelorLa acest punct se detaliază modul de determinare a suprafețelor și se precizează suprafața totală a pajiștii inclusă în UAT.2.5.1. Suprafața pajiștii pe categorii de folosințeSe va prezenta tabelar structura pajiștilor pe categoriile de folosință.Tabelul 2. 5

Păşuni (ha) Fâneţe (ha) Valorificare mixtă (pășune,fâneață) (ha)Fără scopuri

productive (ha)Total suprafaţă

(ha)Din care la consiliul

local

1 2 3 4 5 6

2.5.2. Organizarea administrativăSe va arăta modul de organizare și administrare care a funcționat până în prezent și se vor face propuneri pentru o gospodărire rațională în viitor.2.6. EnclaveSe vor reda conform tabelului 2.6.Tabelul 2. 6

Nr. crt. Trup de pajişte Parcela Suprafaţa (ha) Deţinătorul Observaţii

1 2 3 4 5 6

1.

2.

. . .

GlosarCorpul de pajiște ­ cea mai mare unitate economică pastorală, cu suprafețe cuprinse între 100 și 25.000 haTrupul de pajiște ­ o suprafață continuă înconjurată de terenuri aparținând altor categorii de folosință a terenurilor, indiferent de întinderea șiapartenența eiParcela descriptivă ­ unitatea constitutivă de bază din cadrul unui trup de pajiște, delimitată în cadrul parcelarului în funcție de condițiile staționale șiale vegetației, cu caracter permanent, indiferent de modul de folosință a terenului în cadrul trupului respectivSubparcelele ­ subdiviziune a parcelei descriptive unde se aplică tehnologii diferențiate de îmbunătățireParcela de exploatare ­ suprafața din cadrul unei pășuni, delimitată prin limite naturale sau artificiale, garduri fixe, garduri electrice, cu producții de

iarbă aproximativ egale, utilizate pentru pășunatul rațional în rotațieEnclave ­ suprafețe de teren cu alte categorie de folosință, respectiv teren arabil, pădure, luciu de apă, amplasate în interiorul pajiștii3. Caracteristici geografice și climatice3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefuluiSe indică zona geografică în care sunt situate pajiștile. Se descriu pe scurt aspectul reliefului și configurația terenului.3.2. Altitudine, expoziție, pantăSe precizează altitudinea la care sunt situate pajiștile sau altitudinea minimă și maximă, în cazul pajiștilor de deal și de munte, datele medii șipredominante, conform tabelului 3.1.Tabelul 3. 1

Nr.crt.

Trup depajişte

Parceladescriptivă

Altitudine(m) Expoziţie Pantă (%)

1 2 3 4 5 6

1.

2.

. . .

Se indică atât expoziția generală, cât și elementele de detaliu mai importante determinate de configurația terenului.Se prezintă caracterul dominant al pantelor terenului și limitele între care variază.3.3. Caracteristici pedologice și geologiceSe dau indicații asupra modului de lucru folosit în cartarea pedologică, arătându­se numărul de profile principale săpate și studiate, densitatea lor șianalize efectuate.Se redau sub formă tabelară solurile determinate la nivel de tip­subtip, conform tabelului 3.2.Tabelul 3. 2

Nr.crt.

Parceladescriptivă

Tip desol

Subtip(varietate)

Succesiune deorizonturi

Tip destaţiune

Suprafaţa(ha)

Procente(%)

1 2 3 4 5 6 7 8

1.

2.

. . .

Se face descrierea solurilor, în baza fișelor pedologice de teren și a analizelor de laborator.Analizele probelor de sol se vor realiza la Institutul Național de Cercetare­Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului ­ ICPABucurești (INCDPAPM ­ ICPA București) și rețeaua națională de oficii de studii pedologice și agrochimice (OSPA) județene, conform metodologiilor învigoare la data efectuării analizelor.Vor fi anexate obligatoriu și buletinele de analiză a solurilor.Se arată pe scurt răspândirea formațiunilor geologice, indicându­se și alcătuirea petrografică.Se prezintă tipurile de eroziune produse de apă, de vânt, care apar pe teritoriul pajiștii, urmările produse de acest fenomen și suprafețele afectate.3.4. Rețeaua hidrograficăSe descrie rețeaua hidrografică, indicându­se cursurile de ape principale și afluenții mai importanți; gradul de ramificație a rețelei, regimul hidrologic șimăsura în care influențează configurația terenului. Se arată avantajele și dezavantajele pe care le prezintă rețeaua hidrografică pentru pajiști și seprecizează aspectele privind debitul și calitatea apei.3.5. Date climaticePentru început se prezintă situarea pajiștii în regiunile climatice după sistemul Koppen sau sisteme de clasificare recunoscute la nivel de UE.3.5.1. Regimul termicSe indică temperatura medie anuală în grade Celsius, temperatura medie a lunii celei mai reci și a lunii celei mai calde, durata perioadei calde și acelei cu îngheț, exprimate în zile, media lunară pe perioada de vegetație a ierburilor, frecvența și importanța gerurilor târzii și timpurii.3.5.2. Regimul pluviometricSe prezintă precipitațiile medii anuale și multianuale, cantitatea de precipitații din perioada de vegetație, eșalonarea multianuală a precipitațiilor peparcursul anului, perioadele secetoase și durata lor, anotimpul cel mai ploios și cel mai secetos, frecvența ploilor torențiale, umiditatea atmosferică șinebulozitatea.3.5.3. Regimul eolianSe dau indicații privind direcția, frecvența și intensitatea vânturilor dominante, direcția și frecvența vânturilor cu intensitate mare, efectul asupravegetației.4. Vegetația4.1. Date fitoclimaticeSe prezintă zona sau etajul de vegetație și se descriu condițiile naturale ce caracterizează zona sau etajul la care este situată pajiștea, regim termic,precipitații, regimul eolian.4.2. Descrierea tipurilor de stațiuneSe va avea în vedere descrierea stațiunilor de păduri din apropiere, efectuate pentru amenajările silvice care se aseamănă cu cele de pajiști.4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilorTipurile de pajiști vor fi redate după indicațiile specialiștilor pratologi. Ele reprezintă un element important în caracterizarea pajiștilor și vor consta înindicarea uneia sau a două specii dominante din flora pajiștilor, conform tabelului 4.1.Se vor face aprecieri în ce măsură tipurile de pajiști actuale diferă de starea inițială și cauzele care au condus la această degradare a covorului ierbos,respectiv pășunat abuziv, abandon, supratârlire, lipsa lucrărilor de ameliorare.Tabelul 4. 1

Nr. crt. Parcela descriptivă Tipul de pajişteSuprafaţa

(ha) (%)

1 2 3 4

1.

2.

. . .

TOTAL

4.4. Descrierea vegetației lemnoaseVegetația lemnoasă, inclusiv cea de uz furajer, ce se află pe teritoriul actual al pajiștii se va caracteriza conform normelor silvice, indicându­se numeleși numărul speciilor, consistența vârstelor, volumul și răspândirea acestora pe pajiște.5. Cadrul de amenajare5.1. Procedee de culegere a datelor din terenSe va preciza modul de culegere a datelor din teren, inclusiv metodele utilizate pentru descrierea și clasificarea vegetației.Pentru culegerea datelor din teren se folosesc metodologiile specifice în vigoare la data prelevării probelor pentru fiecare ramură în parte, pedologie,pratologie, dendrologie.5.2. Obiective social­economice și ecologiceSe prezintă obiectivele social­economice, ecologice, estetice și de protecție a mediului urmărite în prezentul amenajament.5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilorSe vor preciza categoriile de folosință a pajiștilor, pășune, fâneață, mixt, de pe teritoriul ce urmează a fi amenajat conform legislației în vigoare. Seprezintă și grupa pajiștilor după factorii limitativi, respectiv pante accentuate, roci la suprafață, textură grosieră, exces de umiditate, sărăturare,aridizare, conform legislației în vigoare.5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoralFundamentarea amenajamentului pastoral constă în soluțiile tehnologice și tehnice care asigură realizarea obiectivelor privind gospodărirea rațională asuprafețelor de pajiști din cadrul proiectului.Amenajamentul pastoral trebuie să respecte codul de bune practici agricole și să fie în concordanță cu condițiile pedoclimatice ale arealului unde se aflăamplasată pajiștea.5.4.1. Durata sezonului de pășunatSe precizează data începerii și încheierii pășunatului, stabilindu­se numărul zilelor de durată a pășunatului, pe fiecare trup de pajiște în parte. Pentrudeterminarea duratei de sezon se va ține seama de altitudine, factori limitativi, condiții climatice extreme, tradiție locală.Momentul începerii pășunatului rațional se face când:a) înălțimea covorului ierbos este de 8­15 cm pe pajiștile naturale și 12­20 cm pe pajiștile semănate;b) înălțimea apexului, respectiv conul de creștere al spicului la graminee este de 6­10 cm;c) producția de masă verde, denumită în continuare MV, ajunge la 3­5 t/ha pe pajiștile naturale și 5­7,5 t/ha pe pajiștile semănate sau echivalent însubstanță uscată 0,6­1 t/ha și 1­ 1,5 t/ha SU;d) înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) în primăvară;e) după 23 aprilie.Durata sezonului de pășunat este determinată în primul rând de durata perioadei de vegetație care este legată mai mult de perioadele de secetă lacâmpie și deal și de temperaturi scăzute pentru zona de munte astfel:a) câmpie: 190­210 zile la irigat (aprilie ­ octombrie) sau 100­150 zile la neirigat;b) dealuri: 140­180 de zile (mai­septembrie);c) munte: 90­150 de zile (iunie­septembrie);d) subalpin: 60­100 de zile (iunie­august).Încetarea pășunatului se face cu 3­4 săptămâni (20­30 de zile) înainte de apariția înghețurilor permanente la sol.5.4.2. Numărul ciclurilor de pășunatCiclul este intervalul de timp în care iarba de pe aceeași parcelă de exploatare, odată pășunată, se regenerează și devine din nou bună pentru pășunat.Numărul ciclurilor de pășunat este în funcție de condițiile climatice și staționale de sol, de compoziția floristică și de capacitatea de regenerare apajiștilor.În zona montană, de la 600­800 m altitudine, durata optimă a sezonului de pășunat, care este de 160 de zile, scade cu cca 7,5 zile cu fiecare 100 maltitudine, ajungând la 2.200­ 2.400 m, la numai 40 de zile. Pe pășunile de munte se realizează cel mult 2­3 cicluri de pășunat, pe cele de deal 3­5cicluri și la câmpie 2­3 cicluri în condiții de neirigare și de 5­7 cicluri sau rotații de pășunat în condiții de irigare.5.4.3. FânețeleSuprafețele ce nu se pășunează și se utilizează pentru producerea de fân se vor cosi în momentul optim pentru a asigura cantitatea maximă denutrienți, cu excepția celor care sunt sub angajamente.5.4.4. Capacitatea de pășunatStabilirea capacității de pășunat se va face prin împărțirea producției totale de masă verde cu rația necesară unei unități vită mare (UVM).Se recomandă 65 kg masă verde/zi/cap pentru 1 UVM, din care consumate efectiv 50 kg/cap/zi. Conversia în UVM a speciilor de animale domesticeeste redată în tabelul 5.1 întocmit conform legislației în vigoare.Tabelul 5. 1

Categoria de animale Coeficientul deconversie Capete/ UVM

Tauri, vaci şi alte bovine de mai mult de 2 ani, ecvideede mai mult de 6 luni

1,0 1,0

Bovine între 6 luni şi 2 ani 0,6 1,6

Bovine de mai puţin de 6 luni 0,4 2,5

Ovine 0,15 6,6

Caprine 0,15 6,6

Producția totală de iarbă (Pt) se determină prin cosire și cântărire pe 6­10 m2 din suprafețele de probă aflate în parcela de exploatare ce urmează săfie pășunată.Pentru delimitarea suprafețelor de probă se folosesc îngrădituri sau cuști metalice, prevăzute la anexa nr. 7, care să nu permită consumul de cătreanimale a vegetației din interior, amplasate pe suprafețe omogene din punctul de vedere al compoziției floristice și al producției. Aceste suprafețe secosesc la începutul fiecărui ciclu de pășunat, respectând restricția ca pe plante să nu se regăsească apă de adiție.Capacitatea de pășunat (Cp) se va determina în fiecare sezon de pășunat utilizând formula:Cp(UVM/ha) = [Pt(kg/ha) x Cf%] / [Nz x DZP x 100]în care:Nz = necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal, în kg/zi;DZP = numărul zilelor sezonului de pășunat;Cf = coeficient de folosire a pajiștii, în procente.Coeficientul de folosire exprimat în procente se stabilește prin cosirea și cântărirea resturilor neconsumate (Rn) pe 5­10 m2, după scoaterea animalelordin tarla și raportarea ei la producția totală după formula:Cf = [Pt(kg/ha) ­ Rn(kg/ha)] / [Pt (kg/ha)] x 100, în procentePentru aprofundarea acestui aspect este necesară consultarea specialiștilor din domeniul culturii pajiștilor.6. Organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea pajiștilor6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiștiSe va face o scurtă prezentare asupra lucrărilor propuse și se vor analiza variantele tehnologice și volumul de lucrări. Lucrările propuse vor fi înconformitate cu metodologia și respectarea bunelor condiții agricole și de mediu, denumite în continuare GAEC, și a celor care sunt sub angajament.

Se vor justifica suprafețele considerate de protecție și cele care își schimbă destinația, menționând legislația sub incidența căreia intră.Se va compara producția actuală cu cea posibilă de realizat prin aplicarea lucrărilor de îmbunătățire. Se vor face tabele cumulative cu lucrările deîmbunătățire pentru sporirea producției și conservarea biodiversității, conform tabelelor 6.1.a și 6.1.b.,Principalele măsuri de creștere cantitativă și calitativă a producției pajiștilor se bazează pe înlăturarea sau diminuarea efectului factorilor limitativi aiproductivității acestora.Pentru determinarea măsurilor și tehnologiilor de îmbunătățire adecvate trebuie să se stabilească în prealabil, cu exactitate, cauzele degradării pajiștiirespective, deoarece aplicarea oricărei măsuri de îmbunătățire a covorului vegetal fără a se îndepărta cauzele degradării lui conduce la unele rezultatebune, valabile doar pe termen scurt.Principalele acțiuni tehnico­organizatorice menite să ducă la creșterea cantitativă și calitativă a producției de furaje de pe pajiști sunt:a) măsuri ameliorative generale, care se aplică pe toate pajiștile afectate de factori limitativi ai producției;b) măsuri de îmbunătățire fără înlocuirea totală a vechiului covor vegetal, denumite măsuri de suprafață;c) măsuri de refacere radicală a covorului ierbos prin înlocuirea totală a vechiului covor vegetal cu amestecuri valoroase de graminee și leguminoaseperene de pajiști;d) valorificarea superioară a producției pajiștilor prin pășunat;e) valorificarea superioară prin recoltarea și conservarea furajelor de pe pajiști.1. Măsurile ameliorative generale care se aplică pe toate pajiștile afectate de diferiți factori limitativi ai producției sunt:a) eliminarea excesului de umiditate;b) combaterea eroziunii de adâncime și alunecărilor solului;c) corectarea reacției solului, respectiv aciditatea/alcalinitatea, prin lucrări de amendare.2. Măsurile de suprafață de îmbunătățire a pajiștilor cuprind:a) lucrările de întreținere a pajiștilor ce constau în curățarea de mușuroaie de orice proveniență, de vegetația ierboasă și lemnoasă nevaloroasă și depietre, nivelarea nanoreliefului, împrăștierea dejecțiilor rămase în urma pășunatului sau după fertilizarea organică, aerarea covorului vegetal;b) îmbunătățirea regimului de nutriție a plantelor printr­o fertilizare corespunzătoare;c) supraînsămânțarea pajiștilor.3. Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos constau din:a) curățarea de mușuroaie, de vegetația ierboasă și lemnoasă nevaloroasă și de pietre;b) distrugerea vechiului covor vegetal degradat;c) îmbunătățirea regimului de nutriție a plantelor printr­o fertilizare corespunzătoare;d) pregătirea patului germinativ;e) reînsămânțarea cu amestecuri de plante furajere productive și cu valoare furajeră ridicată;f) întreținerea pajiștii nou­înființate.Dacă există diferențe între măsurile de îmbunătățire aplicate, determinate de variații ale condițiilor staționale actuale, se va prezenta tehnologiapentru fiecare parcelă în parte.Tabelul 6. 1.a.

Trupul de păşune/ Parceladescriptivă Volumul lucrărilor de îmbunătăţire (ha):

Suprafeţede

protecţieNr.crt. Denumirea Suprafaţa

(ha)Înlăturareavegetaţieiarbustive

Tăiereaarboretelor,scoatereacioatelor

Combatereaplantelor

dăunătoare şitoxice

Culegereapietrelor şiresturilorlemnoase

Nivelareamuşuroaielor

Combatereaeroziuniisolului

Drenări şidesecări Total

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1.

2.

3.

. . .

. . .

Măsurile de îmbunătățire ce vor fi aplicate vor fi trecute într­o formă tabelară, în care se precizează măsurile de îmbunătățire utilizate, data la care aufost aplicate și dozele utilizate de pesticide și fertilizanți, conform tabelului 6.2. Se va preciza și timpul de revenire, adică după ce interval de timp seva interveni din nou cu aceste măsuri.Tabelul 6. 1.b.

Trupul de păşune/Parceladescriptivă Volumul de lucrări de îmbunătăţire (ha):

Nr.crt. Denumirea Suprafaţa

(ha)Fertilizarechimică

Fertilizareorganică Supraînsămânţare Reînsămânţare

1 2 3 4 5 6 7

1.

2.

3.

. . .

. . .

Tabelul 6. 2 Date orientative privind fertilizarea pajiştilor permanente cu îngrăşăminte chimice (kg s.a./ha/an)

Tipul de pajişte N P2O5 K2O

1. Festuca valesiaca 2. Festucarupicola 3. Agrostis capillaris a)

productive b) slabe 4. Festuca rubra5. Nardus stricta 6. Festuca airoides

100­200 100­200 150­200 100­150 150 200

100

50­60 (20­25) 50­60(20­25) 75­100 (35­45) 50­75 (20­35) 75(50) 100 (45) 50 (20)

­ 50­60 (40­50) 75­100(60­80) 50­75 (40­60)

75 (60) 100 (80) 50 (40)

6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea sau supraînsămânțarea pajiștilorSe vor prezenta atât speciile care compun amestecul ce urmează a fi însămânțat/supraînsămânțat, cât și cantitatea cu care participă acestea înamestec, conform anexei nr. 1. Lucrările de reînsămânțare sau supraînsămânțare vor fi efectuate doar acolo unde este necesar, iar amestecul vaconține specii de graminee și leguminoase perene de pajiști pretabile condițiilor staționale și modului de folosire, având în vedere și restricțiile dincadrul angajamentelor.6.3. Capacitatea de pășunatSe va arăta capacitatea de pășunat actuală și predictibilă după aplicarea lucrărilor de îmbunătățire.Capacitatea de pășunat actuală va fi prezentată sub formă tabelară conform tabelului 6.3, grupându­se suprafețele cu capacitate de producțieasemănătoare și cu răspuns preconizat asemănător. Se vor prezenta rezultatele preconizate pe următorii ani în ceea ce privește compoziția floristică,producția de masă verde, coeficientul de folosire și încărcătura optimă a pajiștii, exprimată în UVM/ha, ca urmare a îmbunătățirii pajiștilor.Tabelul 6. 3

Trupulde

pajişte

Suprafaţaparcelei deexploatare

(ha)

Producţiade masă

verde (t/ha)

Coeficientde folosire

(%)

Producţiade masăverde utilă

(t/ha)

Producţiatotală de

masă verde(t)

ZAF*

Încărcare cu UVM

/1 ha Total

1 2 3 4 5 (col.3xcol.4)

6(col.2xcol.3)

7(col.5/0,05)

8(col.7/DSP)

9(col.2xcol.8)

* ZAF ­ număr de zile animal furajat pe pășune; DSP ­ durată sezon pășunat.0,05 ­ cantitatea de masă verde, în tone, consumată efectiv de un UVM/zi.6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animaleSe vor da indicații de ordin general asupra modului de organizare în vederea folosirii raționale a pășunilor, prin împărțirea, stabilirea numărului șideterminarea suprafeței parcelelor, delimitarea lor pe teren, specia și categoria de vârstă a animalelor.Se vor preciza suprafețele de pajiște care nu vor fi pășunate și se vor prezenta cauzele pentru care aceste zone sunt scoase din circuitul pastoral, zonede protecție, teren degradat, suprafețe în curs de îmbunătățire și perioada de readucere în circuitul pastoral dacă este cazul.Numărul și suprafața parcelelor de exploatare se stabilesc în funcție de producția lor, calitatea ierbii și posibilitatea regenerării ei. Ca suprafață,parcelele de exploatare pot diferi între ele, cu condiția ca producția de iarbă să fie aceeași și să suporte aceeași încărcătură de animale. În momentulîn care capacitatea și calitatea furajelor de pe parcelă sunt ridicate, se pot face subparcele de folosire, în vederea eșalonării producției și valorificăriiraționale a furajului, cositul furajelor excedentare, pentru a asigura necesarul în cazul condițiilor nefavorabile.Ordinea de pășunat a parcelelor de exploatare este determinată de expoziție, altitudine și amplasare față de căile de acces. În general, parcelele cu oexpoziție însorită și cu altitudinea cea mai mică se vor pășuna primele, după care se valorifică cele cu expoziție umbrită sau situate la altitudini maimari, rezultând calendarul de pășunat pe cicluri de exploatare.Ciclul de exploatare reprezintă perioada după care se revine pe aceeași parcelă în același sezon de pășunat.De asemenea se recomandă ca suprafețele aflate în imediata apropiere a localității să fie pășunate de vacile de lapte, iar tineretul bovin și celelaltecategorii să utilizeze pajiștile mai îndepărtate.Pentru delimitarea parcelelor de exploatare se vor folosi, pe cât posibil, limitele naturale, culmi, pâraie, drumuri, poteci, iar, unde acestea nu suntprezente, se vor crea limite artificiale, preferabil garduri fixe din lemn, piatră, garduri vii sau electrice.6.5. Căi de accesSe vor prezenta drumurile permanente de acces la trupurile de pajiște, drumurile de pământ și potecile de acces și în caz de nevoie se va propuneconstruirea de drumuri, justificând necesitatea lor. Construirea căilor de acces se va face respectând legislația în vigoare.Se vor preciza felul căilor de acces existente, drumuri de acces pe pășune, drumuri forestiere și lungimea acestora. Se va arăta starea acestordrumuri, cum sunt întreținute și de cine sunt administrate, necesitatea reparațiilor.Toate căile de acces vor fi figurate pe hărțile de ansamblu, prin semne convenționale specifice.6.6. Construcții zoopastorale și surse de apăSe vor prezenta construcțiile pastorale, cum ar fi adăposturi, stâne, cășării, cabane și alte utilități, adăpători, garduri, porți de târlire, precum șiamplasarea acestora. De asemenea se arată și celelalte construcții aflate pe pășuni sau în apropierea lor și cine le administrează.Se va face o descriere sumară a construcțiilor existente și se va preciza starea lor.Se vor da relații cu privire la sursele de apă existente, specificându­se în mod expres capacitatea și permanența acestora. Dacă nu există adăpători sespecifică unde se face adăpatul vitelor sau accesul vitelor la sursele de apă învecinate și se menționează distanța până la aceste surse.Se vor propune lucrări pentru realizarea de noi surse de apă potabilă, forări de puțuri, aducțiuni de apă și alte lucrări de gospodărire a apei,justificându­se necesitatea lor, de exemplu: distanțele față de sursele de adăpare a animalelor să fie cât mai reduse.Dacă este necesar, se fac propuneri pentru a se acorda acces la sursele de apă învecinate, inclusiv la cele din păduri.7. Descriere parcelarăSe va face o prezentare tabelară a fiecărei parcele descriptive care compune pajiștea amenajată.

UAT Trupul depajişte

Parceladescriptivă

Suprafaţa(ha)

Categoria defolosinţă Unitatea de

relief Configuraţia

Altitudine: Expoziţie: Înclinaţie: Sol:

Datele staționale suplimentare (dacă este cazul)

Tipul de pajişte ­ se notează tipul de pajişte identificat pe parcelă (anexa nr. 2)

Graminee ­ se prezintă speciile de graminee din covorul vegetal (anexa nr. 3) şi gradulacestora de participare (%)

Leguminoase ­ se prezintă speciile de leguminoase din covorul vegetal (anexa nr. 3) şi gradulde participare (%)

Diverse plante ­ se prezintă plantele din alte familii botanice care sunt în compoziţia covoruluiierbos (anexa nr. 4), precum şi gradul de participare al acestora (%)

Plante dăunătoare şi toxice ­ se vor enumera plantele dăunătoare şi toxice care sunt prezentepe pajişte (anexa nr. 5) şi gradul de participare al acestora în covorul ierbos (%)

Gradul de acoperire cu vegetaţie a parcelei ­ se va nota aprecierea în procente a gradului de

acoperire

Încărcarea cu animale ­ orientativ, în anul 1 se va nota conform anexei nr. 6, iar în următorii aniprin calcul specificat la paragraful 5.4.4

Vegetaţia lemnoasă: se va detalia conform normelor silvice, se precizează vârsta, consistenţa,răspândirea, volumul (m3), se va preciza dacă există rupturi şi doborâturi.

Lucrări executate: se vor prezenta lucrările de îmbunătăţiri efectuate până în prezent.

Lucrări propuse: se vor prezenta lucrările propuse pentru îmbunătățirea pajiștilor.

Aceste descrieri se vor atașa la finalul documentației.8. Descrierea vegetației forestiere8.1. Date generale: suprafața totală, suprafața efectiv ocupată și distribuția vegetației forestiere pe suprafață8.2. Descrierea stațiunii: forma de relief, configurația terenului, expoziție, înclinare, altitudine, tipul genetic de sol, tipul de floră, tipul de stațiune,datele caracteristice pentru stațiune, eroziune, grohotiș, stâncării și alte caracteristici ecopedologice care prezintă importanță pentru vegetațiaforestieră8.3. Descrierea vegetației forestiere: arboretul ­ elementele de arboret, proveniența, vârsta, proporția elementelor, clasa de producție, creșterea,vârsta medie, consistența, volumul la hectar și volumul total8.4. Organizarea pășunatului: zonele admise la pășunat, zonele în care este permisă traversarea spre locurile de pășunat, zonele în care pășunatul esteinterzis, perioadele în care este admis pășunatul8.5. Hărți: harta pășunii împădurite, harta zonelor admise/interzise la pășunat și a celor în care este permisă traversarea9. Diverse9.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia Se precizează data din care intră în vigoare prezentul amenajament. Durataamenajamentului pastoral este de 10 ani.9.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrări Se prezintă personalul care a participat la efectuarea amenajamentului, se va preciza de asemenea cecontribuție a avut respectiva persoană și unitatea de care aparține aceasta.9.3. Hărțile ce se atașează amenajamentuluiSe vor enumera hărțile ce se sunt atașate amenajamentului. Hărțile vor fi anexate la sfârșitul lucrării, precum și descrierile parcelare.9.4. Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcelăSe vor prezenta lucrările efectuate în fiecare an pe fiecare parcelă, conform tabelului 9.9.5. BibliografieSe vor nota sursele bibliografice utilizate în realizarea prezentului amenajament.Tabelul 9

Parcela Suprafaţa

Combaterea buruienilorşi vegetaţiei lemnoase

Strângerea cioatelor,pietrelor şi nivelarea

muşuroaielorGrăpatul pajiştilor Amendarea pajiştilor

Supraînsămânţareasau reînsămânţarea

pajiştilorFertilizarea*)pajiștilor

Perioada/Anul Suprafaţa Perioada/

Anul Suprafaţa Perioada/Anul Suprafaţa Perioada/

Anul Suprafaţa Perioada/Anul Suprafaţa Perioada/

Anul Suprafaţa

*) Fertilizarea pajiștilor se va realiza pe baza unui plan de fertilizare anual, ținând cont de cartarea agrochimică.10. Anexele nr. 1­7 fac parte integrantă din prezentul ghid­cadru.ANEXA Nr. 1 la ghidul­cadruCâteva date necesare pentru alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene în condiţii de neirigare

Specia

Regiunea de cultură Particularităţi biologice

Modul defolosinţăprincipal

Norma desămânţă(kg/ha)câmpie

dealuri

munte alpin lunci Talia Otăvire

Capacitatea deconcurenţă

uscate umede Anul I Ceilalţiani

Agropyronpectinifor.

+ + Mijlocie foarteslabă

III II fâneaţă 16­18

Bromus inermis + + Înaltă foarteslabă

III II fâneaţă 30­35

Dactylis glomerata + + + + + Înaltă foartebună

III I mixt 20­25

Festucaarundinaceea

+ + + Înaltă foartebună

III I fâneaţă 25­30

Festuca pratensis + + + Mijlocie bună II III mixt 25­30

Festuca rubra + + + Joasă slabă III III păşune 20­25

Lolium perenne + + Joasă foartebună

I II păşune 25­30

Phleum pratense + + + + Înaltă bună III III mixt 15­18

Poa pratensis + + + + Joasă slabă III II pășune 12­15

Lotus corniculatus + + + + + Joasă foarte III III mixt 12­16

bună

Medicago sativa + + + + Înaltă foartebună

I I fâneaţă 18­20

Onobrychisviciifolia

+ + + Înaltă slabă III III fâneaţă 80­100

Trifolium pratense + Înaltă foartebună

II II fâneaţă 16­20

Trifolium repens + + + + Joasă foartebună

III III păşune 10­12

+ Se recomandă a fi semănate. Nu se recomandă.I ­ capacitate mare de concurențăII ­ capacitate mijlocie de concurențăIII ­ capacitate mică de concurențăAmestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânţare pe zone de cultură şi mod de folosire (P = păşunat; F = fâneaţă; M = mixt)

Zona Silvostepă Etajul pădurilor de foioase (gorun, fag)

Număr amestec 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Modul de exploatare P F PM PM P F MF PM M M

Dactylis glomerata (golomăţ) 12 6 8 10 ­ 10 12 ­ 9 10

Festuca pratensis (păiuş delivezi)

8 ­ 10 8 ­ ­ 5 15 ­ 13

Phleum pratense (timoftică) 5 ­ ­ 5 ­ 8 5 6 7 7

Lolium perenne (raigrasenglezesc)

­ ­ ­ 2 ­ ­ ­ 4 9 ­

Festuca arundinaceea (păiuşînalt)

­ ­ ­ ­ 25 ­ ­ ­ ­ ­

Festuca rubra (păiuş roşu) ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­

Poa pratensis (firuţă) 2 ­ ­ 2 ­ ­ ­ 2 ­ ­

Bromus inermis (obsigănearistată)

­ ­ 10 ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­

Trifolium repens (trifoi alb) ­ ­ ­ 3 3 ­ ­ 3 3 3

Trifolium pratense (trifoi roşu) ­ ­ ­ ­ ­ 12 ­ ­ 5 ­

Lotus corniculatus (ghizdei) 5 ­ 4 ­ ­ ­ 3 ­ ­ 5

Medicago sativa (lucernaalbastră)

­ 15 ­ ­ ­ ­ 5 ­ ­ ­

Onobrychis viciifolia (sparcetă) ­ ­ 30 ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­

Total sămânţă (cu valoareaculturală 100%)

32 21 62 30 28 30 30 30 33 38

Amestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânțare pe zone de cultură și mod de folosire (P = pășunat; F = fâneață; M = mixt)

Zona Etajul molidului

Condiţii staţionale speciale

Irigat Eroziune Exc.apă Sărături

Număr amestec 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Modul de exploatare PM M P P PM MF PM F M M P

Dactylis glomerata (golomăţ) ­ 4 ­ ­ 10 8 5 ­ 5 5 ­

Festuca pratensis (păiuş delivezi)

12 8 ­ 5 ­ 7 ­ ­ 8 ­ ­

Phleum pratense (timoftică) 8 10 8 3 ­ 5 ­ ­ 7 ­ ­

Lolium perenne (raigrasenglezesc)

­ ­ ­ 15 5 3 ­ ­ 5 15 10

Festuca arundinaceea (păiuşînalt)

­ ­ ­ ­ 12 ­ ­ ­ ­ ­ 15

Festuca rubra (păiuş roşu) 6 ­ 7 ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­

Poa pratensis (firuţă) ­ ­ 3 2 2 ­ ­ ­ ­ ­ ­

Bromus inermis (obsigănearistată)

­ ­ ­ ­ ­ ­ 12 25 ­ ­ ­

Trifolium repens (trifoi alb) 3 3 3 3 3 ­ ­ ­ ­ 3 3

Trifolium pratense (trifoi roşu) ­ 3 ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­

Lotus corniculatus (ghizdei) 2 ­ ­ ­ ­ ­ 5 ­ ­ 5 5

Medicago sativa (lucernaalbastră)

­ ­ ­ ­ ­ 8 5 ­ ­ ­ ­

Onobrychis viciifolia (sparcetă) ­ ­ ­ ­ ­ ­ 25 40 ­ ­ ­

Total sămânţă (cu valoareaculturală 100%)

31 28 21 28 32 31 52 65 25 28 33

ANEXA Nr. 2 la ghidul­cadruPRINCIPALELE TIPURI DE PAJIȘTI ȘI RĂSPÂNDIREA LOR1. Etajul subalpin și alpin1.1. Pajiștile de Festuca airoides (F. supina, F. ovina sudetica) (părușcă)Răspândire și ecologie. Pajiștile de părușcă ocupă cele mai mari suprafețe în etajul subalpin al jnepenișurilor, de la 1.600 m până la 2.200 m altitudine.Acestea sunt pajiști de origine secundară și au rezultat în special după defrișarea jneapănului.Festuca airoides este o specie care preferă stațiuni cu caracter mezoxerofit față de Nardus stricta, cu care se învecinează și se întrepătrunde, și carepreferă stațiuni mai umede.Vegetația are în componență numeroase specii nevaloroase.Valoarea pastorală este foarte scăzută, cu producție de 2­4 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 0,2­0,5 UVM/ha.1.2. Pajiștile de Carex curvula (coarnă) și Juncus trifidus (pipiriguț)Răspândire și ecologie. Pajiștile de coarnă și pipiriguț sunt de origine primară, fiind răspândite în etajul alpin, la altitudini mai mari de 2.000­2.200 m,care se întâlnesc numai în Munții Făgăraș, Iezer­Păpușa, Bucegi, Parâng, Retezat și Rodnei.Solurile sunt humicosilicatice și podzoluri.Carex curvula este un rogoz alpin, foarte bine consumat de animale.Valoarea pastorală este foarte scăzută datorită, în principal, producțiilor foarte mici, de numai 1,5­3 t/ha MV și a gradului scăzut de consumabilitate apipiriguțului, care permit o încărcare de 0,1­0,4 UVM/ha.2. Pajiști zonale premontane și montane2.1. Pajiștile de Agrostis capillaris (A. tenuis) (iarba­câmpului)Răspândire și ecologie. Pajiștile de Agrostis capillaris (Agrostis tenuis) ocupă cele mai mari suprafețe în zona de deal și cea montană inferioară,începând de la altitudinea de 200­300 m până la peste 1.200 m, din subzona stejarilor și gorunului până în subetajul fagului și al amestecurilor de fagcu rășinoase.În teritoriu se disting pajiști de Agrostis capillaris de productivitate bună pe terenuri plane sau ușor înclinate cu soluri mai bogate și pajiști cuproductivitate mijlocie pe terenuri cu înclinație mare și expoziții însorite pe soluri mai sărace acide.Solurile de sub pajiștile de iarba­câmpului sunt brune argiloiluviale, brune luvice, luvisoluri albice, brune eumezobazice cu reacție slab acidă până laneutre pentru pajiștile mai bune și puternic acide pentru cele de productivitate mijlocie.Agrostis capillaris este o graminee valoroasă din punct de vedere furajer, cu grad ridicat de consumabilitate.Vegetația are în componență numeroase specii cu valoare furajeră ridicată, dar și specii nevaloroase, dăunătoare și toxice. Adesea, aceste pajiști suntinvadate și de vegetație lemnoasă dăunătoare, ca: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa canina), în zonemai uscate și alunul (Corylus avellana), carpenul (Carpinus betulus), mesteacănul (Betula pendula) în zone mai umede.Valoarea pastorală a pajiștilor de Agrostis capillaris este bună, ajungând la o producție de 10­15 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 1,0­1,2UVM/ha.A doua categorie de pajiști de acest tip, cu productivitate mijlocie, are o valoare pastorală mijlocie cu 5,0­7,5 t/ha MV și o capacitate de pășunat de0,5­0,8 UVM/ha.2.2. Pajiștile de Festuca rubra (păiuș roșu)Răspândire și ecologie. Arealul fitogeografic al pajiștilor de Festuca rubra, corespunde etajului pădurilor de molid (Picea abies), cunoscut și subdenumirea de etajul boreal, care atinge altitudinea de 1.800 m în Carpații Meridionali și Carpații Occidentali și 1.600 m în nordul Carpaților Orientali.La limita inferioară, pajiștile de Festuca rubra se întrepătrund cu cele de Agrostis capillaris, coborând în unele situații până în etajul nemoral la 700­800m altitudine.Solurile sunt oligobazice sau oligomezobazice, oligomezotrofice, de la moderat până la foarte puternic acide: brune, brune acide, brune feriiluviale,rendzine, litosoluri.Vegetația pajiștilor de Festuca rubra, din cauza pășunatului abuziv și a scăderii fertilității solului, este invadată pe suprafețe apreciabile de specianevaloroasă Nardus stricta (părul­porcului, țepoșică). Pe soluri sărace, compacte se instalează Deschampsia caespitosa (târsa), care este o gramineecu valoare furajeră foarte scăzută. Pe suprafețele supratârlite apar buruieni de târlă ca: urzici (Urtica sp.), știrigoaie (Veratrum album), ștevii (Rumexsp.), brândușa de toamnă (Colchicum autumnale) și altele. Vegetația lemnoasă invadantă este reprezentată de arbuști ca: ienupăr (Juniperus sibirica),specii de Vaccinium și puieți de arbori, în special de molid. Festuca rubra are o valoare furajeră bună.Valoarea pastorală a pajiștilor de păiuș roșu este foarte heterogenă, de la mediocră spre bună, cu o producție de 5­15 t/ha MV, respectiv 0,5­1,5UVM/ha.2.3. Pajiștile degradate de Nardus stricta (țepoșica)Răspândire și ecologie. Pajiștile de țepoșică au o largă răspândire în etajul molidișurilor și al jnepenișurilor (Pinus mugo) în toți munții înalți dinCarpații românești. Nardus stricta, specia care domină, are o plasticitate ecologică foarte mare, fiind adaptată la condiții de umiditate și temperaturădiferite, de la 300 m până la 2.200 m altitudine, pe soluri acide, neaerisite, oligobazice și oligotrofice.Solurile sunt în principal brune feriiluviale, brune acide, podzoluri, luvisoluri albice, puternic acide.Valoarea furajeră a țepoșicii este foarte scăzută, fiind considerată o specie nevaloroasă.Vegetația pajiștilor de Nardus stricta este degradată și de o productivitate scăzută.Valoarea pastorală este de asemenea foarte scăzută, cu producții de 3­5 t/ha MV, cu o consumabilitate de 35­50%, și o capacitate medie de 0,4UVM/ha.3. Pajiști zonale colinare și de câmpie3.1. Pajiștile de Festuca valesiaca (păiuș stepic)Răspândire și ecologie. Aceste pajiști sunt reprezentative pentru zonele de stepă și silvostepă din țara noastră. Festuca valesiaca, specie ierboasăedificatoare, este o specie xerofilă, cu mare plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona nemorală, și anume în subzonapădurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podișul Sucevei și subzona pădurilor de cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto) dinDealurile Vestice și subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podișul Bârladului. Cele mai mari suprafețe cu păiuș stepic sunt în PodișulMoldovei, sporadic în Piemontul Getic și în Câmpia Transilvaniei, pe coaste însorite.Solurile pe care se extind aceste pajiști sunt cernoziomurile, regosolurile, pseudorendzinele și solurile cernoziomoide.Vegetația are în componență numeroase specii ierboase nevaloroase, dăunătoare, cum ar fi scaieți, pelin și specii toxice, ca: alior, coroniște sauvegetație lemnoasă dăunătoare, precum: porumbar, păducel, măceș, verigariu.Valoarea pastorală este mediocră, cu potențial de producție scăzut, de numai 3­5 t/ha MV și o încărcare medie de 0,3­0,5 unități vită mare la ha.3.2. Pajiștile de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuș de silvostepă)Răspândire și ecologie. Pajiștile de Festuca rupicola se întâlnesc în arealul pădurilor de stejar pedunculat din Podișul Transilvaniei, în subzona pădurilorde cer și gârniță din Dealurile Vestice până la cca 600 m altitudine, pe versanți slab până la moderat înclinați 6­14 pe toate expozițiile la altitudinimai joase și numai însorite la altitudini mai mari.Solurile predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenușii, brune argiloiluviale, rendzine, regosoluri, erodisoluri.Vegetația este dominată de numeroase specii nevaloroase, dăunătoare și toxice, ca: alior, scaieți, pelin, care diminuează mult calitatea acestor pajiști.Valoarea pastorală și productivitatea sunt slabe­mijlocii, cu o producție de 3,5­6 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 0,4­0,6 UVM/ha.3.3. Pajiștile de Poa pratensis ssp. angustifolia (firuța)Răspândire și ecologie. Pajiștile de firuță se întâlnesc în zona nemorală din sudul țării, în aria pădurilor de cer și gârniță, la altitudini joase cuprinseîntre 100­300 m, pe terenuri plane și ușor înclinate.Poa pratensis este o graminee mezofită, cu o valoare furajeră bună și grad ridicat de consumabilitate.Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roșcate, brune roșcate luvice și vertisoluri.Vegetația este foarte bine încheiată, dar în ea se întâlnesc totuși specii fără valoare furajeră, cum sunt: bărboasă, obsigi, osul­iepurelui, dăunătoare șitoxice, ca: alior, scaieți, piciorul­ cocoșului.

Valoarea pastorală este bună, cu producție de 7,5­12,5 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 1­1,5 UVM/ha.3.4. Pajiștile degradate de Botriochloa ischaemum (bărboasă)Răspândire și ecologie. Pajiștile de bărboasă sunt cele mai răspândite tipuri de pajiști derivate din cele de Festuca valesiaca și Festuca rupicola, caefect al pășunatului abuziv, nerațional și al eroziunii solului, din Podișul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Podișul Dobrogei, precum și al unorenclave din Dealurile Olteniei și Banatului. Botriochloa ischaemum este o specie oligotrofă, xerofită cu largă amplitudine ecologică din zona de stepăpână în subetajul gorunului și chiar al fagului, în special pe coastele însorite, moderat până la foarte puternic înclinate, cu grade diferite de eroziune asolului.Solurile dominante sunt regosolurile, solurile brune argiloiluviale, brune luvice și luvisoluri albice.Vegetația acestui tip de pajiște derivată este frecvent invadată de buruieni, specii dăunătoare și toxice, precum: alior, lumânărică, scaieți, pelin,pojarniță.Valoarea pastorală și productivitatea sunt foarte slabe, cu producții de 1,5­5 t/ha MV, în funcție de intensitatea degradării, cu o capacitate de pășunatîn jur de 0,3­0,4 UVM/ha.4. Pajiști azonale4.1. Pajiștile din lunci și depresiuniAceste pajiști sunt influențate în mare măsură de condițiile de sol și umiditate specifice luncilor râurilor și depresiunilor intramontane. Pădurile de luncă(zăvoaiele) sunt răspândite în albiile majore ale râurilor, având ca specii dominante arinul negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), sălcii(Salix sp.), ulmi (Ulmus sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana).Vegetația ierboasă poate fi dominată de următoarele specii care edifică tipuri de pajiști distincte: Agrostis stolonifera (iarba­ câmpului), Alopecuruspratensis (coada­vulpii), Poa pratensis (firuța), Lolium perenne (iarba de gazon, raigrasul peren), Arrhenatherum elatius (ovăsciorul) și Festucapratensis (păiușul de livezi), precum și alte specii foarte valoroase furajere care au fost introduse deja în cultură.Modul de folosință al acestor pajiști este în regim de fâneață și uneori mixt, fâneață­pășune. Aceste tipuri de pajiști naturale au producțiile cele mairidicate, datorită regimului de umiditate favorabil și solurilor bogate aluvionare din luncile râurilor.Valoarea pastorală este bună spre foarte bună, cu producții de 7,5­15 t/ha MV, în funcție de tipul și modul de întreținere.4.2. Pajiștile de pe soluri saline și alcalineMajoritatea acestor tipuri de pajiști sunt răspândite în Câmpia Română de Est, în Câmpia Olteniei, Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei, Lunca Prutului șiBârladului, Lunca și Delta Dunării, pe solurile saline și alcalice.Pajiștile de Puccinellia limosa sunt cel mai bine reprezentate, au o producție scăzută, de 4­7 t/ha MV și o valoare pastorală slabă­mijlocie, care suportăo capacitate de pășunat de 0,3­0,6 UVM/ha. Pajiștile de Salicornia europaea ­ Suaeda maritima sunt răspândite mai ales pe solonceacuri, pe care crescaproape în exclusivitate specii fără valoare furajeră, tolerante la concentrația mare de săruri din aceste soluri.Producția medie este de 5­6 t/ha MV, de foarte slabă calitate, cu o valoare pastorală foarte slabă și cu o capacitate de pășunat de 0,1­0,2 UVM/ha.4.3. Pajiștile de nisipuriPajiștile răspândite pe nisipuri se întâlnesc în Câmpia Română, Câmpia Careiului în nord­vestul țării și în Delta Dunării.Vegetația pajiștilor de nisipuri este rară, cu specii puține la număr și cu valoare furajeră slabă sau nevaloroase, fiind dominate de Festuca vaginata(păiuș de nisipuri) și Elymus sabulosus.Valoarea pastorală a acestor pajiști este neînsemnată.ANEXA Nr. 3 la ghidul­cadruPrincipalele plante din vegetația pășunilor și fânețelor

Nr. crt. Denumirea ştiinţifică (populară) Formaţii de pajişti şi condiţiileecologice unde trăieşte

Însuşiri morfologice şi biologice Productivitatea Valoarea furajeră

GRAMINEE

1. Alopecurus pratensis (coada­vulpii)

Fâneţe de lunci cu soluri revene şibogate

Înălţime 70­80 cm. Rezistentă la ger şiinundaţii, sensibilă la secetă

Mare Bună

2. Arrhenatheum elatius (ovăscior) Fâneţe cu soluri profunde şibogate

Tufă rară de 1­1,3 m, tipică de fâneaţă Foarte mare Foarte bună

3. Agrostis capillaris (iarba­câmpului)

Pajişti de deal şi munte pe solurisărace

Tufe rare, de 40­60 cm, înfloreşte târziuşi otăveşte bine.

Mijlocie Bună

4. Agrostis stolonifera(moleață)

Pajişti de lunci cu exces deumiditate şi soluri bogate

Plantă cu stoloni, de 70­80 cm, foarterezistentă la inundaţii, sensibilă lasecetă

Mare Bună

5. Agrostis rupestris (iarba­stâncilor)

Păşuni din etajul alpin pe solurischeletice acide

Plantă scundă (10­15 cm) cu tufă rară,rezistentă la geruri

Foarte mică Mijlocie

6. Agropyron repens (pir târâtor) Fâneţe de luncă pe solurinisipoase

Plantă cu stoloni, înaltă, rezistentă lasecetă

Mare Mijlocie

7. Anthoxantum odoratum(viţelarul)

Pajişti de deal şi munte, solurisărace

Tufă rară, scundă (20­30 cm), înfloreştetimpuriu, are miros specific de cumarină.

Mică Slabă

8. Botriochloa ischaemum(bărboasă)

Pajişti de deal pe soluri uscate,erodate şi pante însorite.

Talie mijlocie (40­50 cm), foarterezistentă la secetă

Mică Slabă

9. Bromus inermis (obsigănearistată)

Pajişti de silvostepă pe soluri maibogate

Plantă stoloniferă, 80­­100 cm înălţime,rezistentă la secetă şi ger

Foarte mare Foarte bună

10. Briza media (tremurătoare) Pajişti de deal şi munte, pe solurimai sărace

Tufă rară cu talie mijlocie, rezistentă lager, ornamentală

Slabă Mijlocie

11. Calamagrostis arundinacea(trestia de pădure)

În păduri rărite sau defrişate pesoluri afânate revene

Plantă cu rizomi, înălţime 70­ 130 cm,frunze aspre, otăveşte greu.

Mare Redusă

12. Cynosurus cristatus(pieptănariţă)

Pajişti de deal şi munte cu solurirevene şi relativ bogate

Tufă rară cu talie mijlocie, pretenţioasăla umezeală, otăveşte bine.

Mijlocie Bună

13. Dactylis glomerata (golomăţ) Pajişti de deal şi lunci cu solurirevene, bogate, cultivat

Tufă rară cu înălţime de 80­ 120 cm,înălţime foarte timpurie, otăveşte binedupă coasă şi păşunat.

Mare Foarte bună

14. Deschampsia caespitosa (târsă) Pajişti de munte, soluri acide,bătătorite cu umezeală ridicată

Tufă deasă, 60­120 cm înălţime, nurezistă la secetă, suportă bine

Mare Redusă

păşunatul.

15. Deschampsia flexuose (păiuşde munte)

Pajişti de munte cu soluri sărace,acide, revene

Tufă rară, 50­60 cm înălţime, rezistăbine la păşunat, otăveşte greu.

Mică Mică

16. Festuca airoides (F. supina)(păruşcă)

Păşuni alpine, soluri foarte acide Tufă mixtă, foarte mică 15­ 20 cm,rezistentă la ger şi păşunat

Mică Slabă

17. Festuca arundinacea (păiuşînalt)

Pajişti de luncă pe soluri cuumezeală multă, cultivată

Tufă rară, 60­100 cm înălţime, frunzemai aspre, rezistentă la păşunat,sensibilă la secetă

Mare Mijlocie

Nr. crt. Denumirea ştiinţifică (populară) Formaţii de pajişti şi condiţiileecologice unde trăieşte

Însuşiri morfologice şi biologice Productivitatea Valoarea furajeră

18. Festuca pratensis (păiuş delivezi)

Fâneţe de luncă, cu soluriprofunde, bogate, cultivată

Tufă rară, 50­70 cm înălţime, sensibilăla secetă, otăveşte bine.

Mare Foarte bună

19. Festuca rubra (păiuş roşu) Pajiști de deal și munte pesoluri mai acide, permeabilă,cultivată

Tufă mixtă, 50­70 cm, sensibilă lasecetă, foarte rezistentă la ger şipăşunat

Mare Bună

20. Festuca pseudovina (păiuşul­oilor)

Păiuş de câmpie şi dealuri până lapremontane

Tufă deasă, 20­30 cm, rezistentă lasecetă şi păşunat

Mică Mijlocie

21. Festuca rupicola (F. sulcata)(păiuş de silvostepă)

Păşuni de câmpie până lapremontane pe soluri uscate

Tufă deasă, 20­30 cm, rezistentă lageruri, secetă şi păşunat

Mică Mijlocie

22. Holcus lanatus (flocoşică) Fâneţe pe soluri cu regim hidricbogat

Tufă rară, 50­80 cm, plantăpăroasă, sensibilă la secetă,otăvește bine.

Mijlocie Slabă

23. Lolium perenne (raigras englez) Păşuni de câmpie şi dealuri pesoluri profunde şi bogate, cultivată

Tufă rară, 30­50 cm, sensibilă lauscăciune şi ger, rezistă foarte bine lapăşunat şi călcare.

Mare Foarte bună

24. Lolium multiflorum (raigrasitalian)

Sălbăticită, pe soluri fertile curegim hidric bun, cultivată

Tufă rară, 40­60 cm, foarte sensibilă lasecetă şi ger

Mare Foarte bună

25. Molinia coerulea (iarbă albastră) Pajişti pe soluri turboase cu excesde umezeală

Tufă deasă, 80­100 cm, frunze foarteaspre

Mijlocie Scăzută

26. Nardus stricta (părul­porcului,ţăpoşică)

Pajişti montane şi subalpine pesoluri acide, sărace

Tufă deasă, 20­30 cm, frunze ţepoase,aspre

Mică Foarte slabă

27. Phalaris arundinacea (ierbăluţă,iarbă albă)

Fâneţe de lunci sau soluri bogate,umede, cultivată recent

Plantă cu rizomi 1,5­2 m, rezistentă lager, otăveşte bine, sensibilă lapăşunat.

Foarte mare Mijlocie

28. Phragmites australis (trestia) Pajişti de mlaştini şi bălţi Plantă cu rizomi peste 2 m, otăveştebine după coasă.

Foarte mare Slabă

29. Phleum alpinum (timoftică demunte)

Păşuni subalpine cu soluri acide,sărace

Plantă cu rizomi scurţi, 20­40 cm,rezistentă la ger

Mică Mijlocie

30. Phleum pratense (timoftică) Pajişti de dealuri umede şimontane, soluri fertile, cultivată

Tufă rară, 60­120 cm, sensibilă lasecetă

Foarte mare Foarte bună

31. Poa pratensis (firuţă) Păşuni de deal şi montane,preferă soluri bogate, cultivată

Tufă mixtă, 40­60 cm, rezistentă lasecetă, ger, păscut şi călcat

Mare Foarte bună

32. Poa trivialis (șovar demunte)

Fâneţe din lunci şi zone umede,pe soluri mai bogate

Tufă cu stoloni, înaltă, 80­120 cm,sensibilă la secetă, regenerează binedupă coasă.

Mare Bună

33. Poa nemoralis (firuţă depădure)

Poieni umbrite din păduri pe solurimai bogate

Tufă rară, 50­70 cm, rezistentă laumbrire, otăveşte mai greu.

Mică Bună

34. Poa annua (firuţa măruntă) Păşuni alpine, pe soluri acide,târlite

Plantă de talie mică (50 cm), rezistentăla păşunat

Mică Bună

35. Trisetum flavescens (ovăsciorulauriu)

Fânețe de deal și lunci pe solurimai umede și bogate

Tufă rară, 40­80 cm, sensibilă lasecetă, otăveşte puternic după coasă.

Mare Bună

LEGUMINOASE

36. Anthyllis vulneraria(vătămătoare)

Pajişti montane, pe soluripietroase, calcaroase însorite

Tulpini de 50­60 cm, rezistentă la ger şiuscăciune

Mijlocie Mijlocie

37. Galega officinalis (ciumărea) Fâneţe de luncă sau alte zoneumede, bogate

Tulpini de 60­100 cm, otăveşte slab,suspect otrăvitoare pentru oi.

Mare Mijlocie

38. Genista tinctoria (drobiţă) Pajişti de dealuri şi munte pe soluriacide, sărace

Tulpini de 40­80 cm, flori galbene Mică Slabă

39. Lathyrus pratensis (lintea­pratului)

Fâneţe din zona păduroasă maiumedă

Tulpini urcătoare 60­70 cm, longevitatemare

Mare Mijlocie

40. Lotus corniculatus (ghizdei) Pajişti din zona de deal şi montanăpe soluri foarte diferite ca fertilitateşi reacţie, cultivată

Tulpină înaltă de 20­40 cm, rezistent lasecetă, aciditate, otăveşte bine, nuproduce meteorizaţii la animale.

Mare Bună

41. Medicago falcata (lucernagalbenă)

Fâneţe din zona de deal şipremontană pe coaste uscate

Tulpină înaltă de 40­70 cm, foarterezistentă la secetă şi ger, otăveşte maislab.

Mijlocie Foarte bună

42. Medicago lupulina (lucernamăruntă)

Pajişti şi pârloage din zonele dedeal şi montană

Plantă anuală, 15­20 cm, rezistentă lasecetă

Mică Bună

43. Medicago sativa (lucernaalbastră)

Sălbăticită în fâneţe pe soluribogate, profunde, cultivată

Tulpină înaltă de 60­80 cm, foarterezistentă la secetă, otăveşte foartebine.

Foarte mare Foarte bună

44. Melilotus albus (sulfina albă) Fânețe și pârloage mai umededin zonele de deal și munte,cultivată

Plantă bianuală, foarte înaltă 1,2­1,5m, rezistentă la ger, otăveşte mai slab.

Foarte mare Mijlocie

45. Melilotus officinalis (sulfinagalbenă)

Fâneţe şi pârloage pe terenuri maiuscate din zonele de deal

Plantă bianuală, 1­1,2 m, rezistentă lager şi secetă

Mare Mijlocie

46. Onobrychis viciifolia (sparceta) Pajişti de deal şi premontane, cusoluri calcaroase, cultivată

Tulpină de 40­60 cm, foarte rezistentăla secetă, otăveşte mai slab, nuproduce meteorizaţii.

Mare Foarte bună

47. Trifolium alpestre (trifoi alpin) Păşuni de munţi înalţi, pe stâncăriişi coaste

Tulpină de 20­40 cm, rezistentă lager și uscăciune, otăvește slab.

Mijlocie Bună

48. Trifolium campestre (trifoigalben)

Păşuni de dealuri şi munte, pediferite soluri

Plantă anuală, 15­20 cm, se preteazăla păşunat.

Mijlocie Bună

49. Trifolium hybridum (trifoi corcit) Fâneţe din zona de deal şimontană mai umedă, pe soluribogate

Tulpini de 40­50 cm, sensibil la secetă,rezistent la ger, otăveşte slab.

Mare Bună

50. Trifolium montanum (trifoi demunte)

Fâneţe de deal şi munte pe coasteînsorite, cu soluri sărace

Tulpini de 30­50 cm, rezistent la secetă,otăveşte mai greu.

Mijlocie Mijlocie

51. Trifolium pannonicum (trifoipanonic)

Fâneţe de deal şi munte pe solurisărace

Tulpină de 30­50 cm, frunze păroase,otăveşte greu după coasă.

Mijlocie Slabă

52. Trifolium pratense (trifoi roşu) Pajişti de luncă, deal şi munte, pesoluri mai bogate, cultivat

Talia 50­60 cm, sensibil la ger şi secetă,otăveşte puternic după coasă.

Foarte mare Foarte bună

53. Trifolium repens (trifoi alb) Pajişti de luncă, deal şi munte, pesoluri mai bogate şi umiditateoptimă, cultivat

Tulpini târâtoare, sensibil la secetă,otăveşte foarte puternic după coasă şipăşunat.

Mare Foarte bună

54. Trifolium resupinatum (trifoipersan)

Fâneţe de luncă, pe soluri bogateşi regim hidric optim, cultivat

Plantă anuală, 40­80 cm, sensibil lasecetă, otăveşte mai greu după coasă.

Foarte mare Foarte bună

55. Vicia cracca (măzăriche) Pajişti de lunci, dealuri, cu solurifoarte diferite, cultivată

Tulpină urcătoare, 40­100 cm,longevivă

Mare Bună

ANEXA Nr. 4 la ghidul­cadruALTE FAMILII BOTANICE

Nr.crt. Denumire Răspândire Însuşiri Consumată

1. Achillea millefolium (coada­şoricelului)

Pajişti din toate zonele, foarterăspândit

Perenă, cu rizomi, aromată Verde şi fân

2. Alchemilla vulgaris (creţişoară) Pajişti din etajul montan Perenă, frunze palmate Verde şi fân

3. Carex curvula (coarnă) Păşuni alpine Tufă deasă, perenă curizom

Verde

4. Carum carvi (chimion) Fâneţe de deal şi munte Bianuală, 40­60 cm Verde şi fân

5. Cichorium inthybus (cicoare) Pajişti de deal şi munte Perenă, tulpina 30­70 cm Verde

6. Filipendula hexapetala (aglică) Pajişti uscate, poieni Perenă, 30­80 cm Verde

7. Geranium pratense (ciocul­berzei) Pajişti de deal şi munte Perenă cu rizomi, 30­60 cm Verde şi fân

8. Ligusticum mutellina Păşuni subalpine Perenă cu rizomi Verde

9. Polygonum bistorta (coada­racului)

Păşuni umede din zonamontană

Perenă cu rizomi Verde

10. Potentilla erecta (cinci degete) Pajişti umede din zona de dealşi munte

Perenă cu rizomi Verde

11. Plantago lanceolata (pătlagina) Pajişti din toate zonele Perenă, frunze înguste Verde şi fân

12. Prunella vulgaris (busuioc sălbatic) Păşuni din zone de deal şimunte

Perenă, 15­20 cm Fân

13. Rumex acetosa (măcriș) Fâneţe de luncă, deal şi munte Perenă, talie înaltă Verde şi fân

14. Taraxacum officinale (păpădie) Pajişti din toate zonele Perenă, frunze în rozetă Verde şi fân

15. Thymus montanus (cimbrişor) Pajişti de deal şi munte Perenă, miros penetrant Verde şi fân

ANEXA Nr. 5 la ghidul­cadruPlante dăunătoare şi toxice din pajiştile permanente

Nr. crt. Denumire ştiinţifică(populară) Răspândire Substanţa toxică Specii de animale

ce pot fi intoxicate Acțiune toxică

1. Aconitum toxicum (omag) Păşuni subalpine Alcaloidul aconitină Toate speciile Sistemul nervos

2. Adonis vernalis (ruşcuţă) Păşuni de deal Glucozidul adonidina Toate speciile Diaree, sistemcardiovascular

3. Caltha laeta (calcea­calului) Păşuni umede Toate speciile

4. Chelidonium majus(rostopasca)

Tufişuri, locuri umbroase Chelidonină Porci, capre Vărsături, colici

5. Colchicum autumnale(brânduşa de toamnă)

Pajişti de deal şi munte Alcaloidul colchicină Toate speciile Aparatul digestiv şirespirator

6. Conium maculatum (cucută) Pajişti umede, tufişuri Conhidrină, coniină Toate speciile Sistem nervos şi digestiv

7. Cicuta virosa (cucuta deapă)

Locuri mlăştinoase Cucuroxină şi uleiurieterice

Toate speciile Salivaţie, diaree, frisoane

8. Cynanchum vincetoxicum(iarba­fiarelor)

Tufişuri Glicozidul, vincetoxina Oi Rinichii şi căile urinare

9. Delphinium consolida(nemţişorul)

Locuri părăsite Delfinina din seminţe Bovine şi ovine Sistemul nervos

10. Equisetum palustre (coada­calului)

Pajişti cu exces deumiditate

Alcaloidul equisetină Bovine şi cai Sistemul nervos, ficat,rinichi

11. Euphorbia cyparissias(laptele­câinelui)

Pajişti uscate de deal Euforbină Toate speciile Sistemul nervos, aparatuldigestiv

12. Gratiola officinalis(vaninariţa)

Fâneţe umede Glucozidul graţiolina Cai şi bovine Aparatul digestiv

13. Hypericum perforatum(pojarniţă)

Pajişti de deal Uleiuri eterice Toate animalele Aparatul digestiv

14. Papaver rhoeas (macul roşu) Terenuri părăsite Narcotic puternic Bovine Amorţeală şi simptomede turbare

15. Pteridium aquilinum (feriga) Pajişti de deal şi munte ­ Cai Cancer

16. Ranunculus acer (piciorul­cocoşului)

Pajişti umede Uleiuri eterice Cai şi bovine Irită pielea

17. Ranunculus sceleratus(boglari)

Păşuni umede Uleiuri eterice Cai şi bovine Sistemul nervos,mucoasa digestivă

18. Stellaria graminea (rocoţea) Fâneţe de deal şi munte ­ Cai Febră, tremurături,salivaţie, astenie

19. Thalictrum aquilegifolium(rutişorul)

Pajişti de deal şi munte Alcaloizi Porci Aparatul respirator şisistemul nervos

20. Veratrum album (ştirigoaie) Păşuni montane şisubalpine

Protoveratrină, jervinină Cai, bovine şi,uneori, oi

Sistemul nervos şicardiovascular

Plante de balast

Denumirea ştiinţifică Denumirea populară Răspândire

1.2.3.4.5.6.

Ajuga genevensisAmaranthus albusArnica montanaCarlina acaulis

Capsella bursa pastorisCentaurea sp.

VinerițaȘtirArnicăTurtă

Traista­ciobanului

Fâneţe de dealTerenuri părăsite

Pajişti montane şi subalpinePăşuni de deal, uscatePajişti de lunci şi dealPajişti de deal şi munte

7.8.9.10.11.12.13.14.15.16.17.18.19.20.

Chrysanthemum leuc.Echium vulgare

Eryngium campestreGalega officinalis

Heracleum spondylliumLeonurus cardiacaLinaria genistifolia

Lysimachia nummulariaOriganum vulgareSalvia pratensis

Symphytum officinaleVerbena officinalis

Verbascum phlomoidesVeronica chamaedrys

MăturiMargarete

Iarba­șarpeluiScaiul­draculuiCiumărea

Crucea­pământuluiTalpa­gâștiiLinarițăDrețeȘovârvJaleș

TătăneasăUrzicuțe

LumănăricaȘopârlița

Fâneţe degradatePajişti de deal

Păşuni de lunci şi dealLunci inundabileFâneţe de dealTerenuri umede

Pajişti de deal, uscateFâneţe umede

Pajişti de deal şi munteFâneţe de deal şi munte

Pajişti umedePajişti umede

Pajişti uscate, degradatePajişti de deal şi munte

ANEXA Nr. 6 la ghidul­cadruProducţia de iarbă şi încărcarea cu animale exprimată în unităţi vită mare (UVM) la hectar a principalelor tipuri de pajişti din România

Tipul de pajişte Producţia de iarbă (t/ha) Încărcarea cu animaleUVM/ha

Pajişti zonalea) Festuca valesiaca (păiuş stepic)b) Festuca rupicola (păiuş de deal)c) Botriochloa ischaemum (bărboasă)d) Poa pratensis angustifolia (firuţa)e) Agrostis capillaris (iarba­vântului)

f) Festuca rubra (păiuş roşu)g) Nardus stricta (ţepoşică)h) Festuca airoides (păruşcă)

i) Carex curvula (coarnă) Pajişti azonalej) lunci şi depresiuni

k) soluri saline şi alcalinel) soluri nisipoase şi nisipuri

3,0­5,03,5­6,01,5­5,07,5­12,55,0­15,05,0­15,03,0­5,02,0­4,01,5­3,07,5­20,04,0­7,01,0­3,0

0,3­0,50,4­0,60,3­0,41,0­1,50,5­1,20,5­1,50,2­0,50,2­0,50,1­0,41,0­2,00,1­0,60,1­0,2

Producţia şi calitatea principalelor categorii de pajişti

Cod Categoria de pajişte Producţia de iarbă(t/ha) Calitatea furajeră

I Reînsămânțate, fertilizate intensiv, amendate, după caz, dinzone umede și cu condiții de irigare

30­50 Foarte bună

II Reînsămânţate, fertilizate la nivel mediu, amendate, după caz, dinzone umede, neirigate

25­35 Foarte bunăBună

III Supraînsămânţate, amendate, după caz, fertilizate la nivel mediudin zone mai uscate, neirigate

12­25 BunăMijlocie

IV Pajişti cu specii cu valoare medie, fertilizate sporadic cuîngrăşăminte naturale şi chimice, parţial îmbunătăţite

6­15 Mijlocie Slabă

V Pajişti cu specii cu valoare medie şi slabe furajere, neîmbunătăţite 3­10 SlabăFoarte slabă

VI Pajişti îmburuienate, invadate cu vegetaţie arbustivă, solurierodate, exces de umiditate şi alte degradări ale solului şivegetaţiei

1­5 Foarte slabă

ANEXA Nr. 7 la ghidul­cadruModel de cușcă metalică pentru determinarea producției de iarbă pe pășune (2 x 1 m)cuscaAlte informații privind cunoașterea vegetației pajiștilor, valoarea pastorală, tehnologii de îmbunătățire și folosire rațională a acestora se pot obține prinaccesarea site­ului Institutului de Cercetare­Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, http://www.pajisti­grassland.ro/proiecte/lucrari/index.htmlArt. 8. ­ (1) Modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale, în condițiile legii.(2) În condițiile art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 se constituie un grup de lucru, la nivel județean, care întocmeșteproiectul de amenajament pastoral.(3) Grupul de lucru prevăzut la alin. (2) își desfășoară activitatea cu respectarea prevederilor legale în vigoare, la sediul primăriei unitățiiadministrativ­teritoriale sau la sediul administratorului legal al pajiștii permanente, cu acordul acestuia, pentru care se execută proiectul deamenajament pastoral.(31) Coordonarea grupului de lucru este asigurată de către specialistul direcției pentru agricultură județene sau a municipiului București, după caz.(32) În cazul în care consiliile locale nu dețin specialiști pentru a face parte din grupul de lucru prevăzut la alin. (2), ceilalți membri preiau atribuțiileacestora, în limitele competențelor legale.(33) Pentru arboretele și vegetația forestieră aflate în suprafețele cu pajiști permanente, identificarea, delimitarea, determinarea caracteristicilordendrometrice și soluțiile de gospodărire se realizează de specialiștii din cadrul unităților atestate, specializate să elaboreze amenajamente silvice, carefac parte din grupul de lucru prevăzut la alin. (2). Inventarierea, marcarea și exploatarea masei lemnoase rezultate din suprafețele cu pajiștipermanente sunt supuse normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase și reglementărilor privind circulația materialului lemnos.(34) Semnarea proiectului de amenajament pastoral se face de către toți membrii grupului de lucru.(4) Pentru pășunile împădurite cu consistența de până la 0,4, calculată numai pentru suprafața ocupată efectiv de vegetația forestieră, pentrupăstrarea predominanței ierburilor graminee, leguminoase și a altor plante furajere, descrierea vegetației forestiere se realizează de către unitățiatestate în domeniul amenajării pădurilor și se avizează de către structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde desilvicultură.(5) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin specialiștii din cadrul direcțiilor județene pentru agricultură, verifică datele tehnice înscrise înproiectul de amenajament pastoral și întocmesc un registru cu suprafețele de pajiști pe proprietari, pe unități administrative­teritoriale și centralizat pe

județ.(6) În condițiile art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, secretarul unității administrativ­teritoriale pune la dispozițiaspecialiștilor, din cadrul consiliilor locale, ce formează grupul de lucru prevăzut la alin. (2), actele de evidență a pajiștilor, planul cadastral al pajiștiloraflate în administrarea consiliului local și/sau planul parcelar al pajiștilor situate pe raza unității administrativ­teritoriale, cu respectarea prevederilorlegale în vigoare.(61) Pentru a furniza în mod curent autorității competente sau altor instituții cu responsabilități în domeniu date cu privire la menținerea suprafeței depajiști înregistrate în Registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare, la proiectul de amenajament seatașează planul cu amplasamentul pajiștilor permanente aflate pe teritoriul unității administrativ­teritoriale, care va cuprinde reprezentarea grafică asuprafețelor de pajiști permanente, indiferent de forma de proprietate, însoțit de un tabel nominal în care sunt prevăzuți proprietarii și utilizatorii depajiști, persoane fizice sau juridice.(62) Tabelul nominal prevăzut la alin. (61) cuprinde:a) adresa sau sediul utilizatorului de pajiște;b) suprafața și identificatorul parcelei de pe planul cu amplasamentul pajiștilor permanente;c) categoria și subcategoriile de folosință ale parcelei;d) numărul cadastral și/sau numărul de carte funciară, în situația în care imobilul ­ pajiște permanentă este înscris în evidențele de cadastru și cartefunciară;e) totalul suprafețelor ocupate de pajiști permanente aflate pe teritoriul UAT­ului.(63) Suprafața de pajiști aflată în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice sau a asociaților acestora se stabilește pe baza datelor dinRegistrul agricol.(7) Actualizarea proiectelor de amenajamente pastorale se realizează la o perioadă de 10 ani.(8) Proiectul de amenajament pastoral se întocmește în două exemplare, unul pentru consiliul local și unul pentru direcția pentru agricultură județeană,respectiv a municipiului București.(9) Consiliul local, după aprobarea proiectului de amenajament pastoral valabil pentru toate pajiștile aflate pe raza unității administrativ­teritoriale încauză, va stabili, în condițiile legii, procedura distribuirii extraselor din proiectul de amenajament pastoral tuturor proprietarilor și/sau utilizatorilor depajiști, extrase ce vor cuprinde cel puțin suprafața, capacitatea de pășunat, lucrările de întreținere a pajiștii și perioadele de execuție a acestora.(10) În cazul pajiștilor aflate în zone eligibile pentru agromediu și climă, măsurile de management din amenajamentele pastorale vor fi elaborateastfel încât să fie complementare cerințelor specifice ale măsurii 10 ­ agromediu și climă a PNDR 2014­2020.Art. 81. ­ (1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București, asigură și urmăreșterealizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, în condițiile art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare.(2) Elaborarea studiilor pedologice și agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare și stabilirii măsurilor agropedoameliorative,necesare realizării amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, se realizează de către oficiile de studii pedologice și agrochimicejudețene, în condițiile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice șifinanțarea Sistemului național de monitorizare sol­teren pentru agricultură, precum și sol­vegetație forestieră pentru silvicultură, aprobată cumodificări prin Legea nr. 444/2002, cu modificările și completările ulterioare,(3) Elaborarea studiilor pedologice și agrochimice prevăzute la alin. (2) se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare în domeniu, precum și aleghidului­cadru pentru amenajamentul pastoral prevăzut la art. 9 alin. (1).(4) Analizele probelor de sol se realizează de laboratoarele din cadrul rețelei naționale de oficii de studii pedologice și agrochimice județene, precum șide către Institutul Național de Cercetare­Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului ­ ICPA București, conform metodologiilor învigoare la data efectuării analizelor.Art. 9. ­ (1) Potrivit prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, proiectul de amenajament pastoral se întocmeștepotrivit ghidului­cadru elaborat de Institutul de Cercetare­Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentelenorme metodologice.(11) La începerea activității de întocmire a proiectului de amenajament pastoral, membrii desemnați în grupul de lucru prevăzut la art. 8 alin. (2)prezintă:a) informațiile din sistemul integrat de cadastru și carte funciară ­ limitele unității administrativ­teritoriale, coordonatele conturului imobilelor înscriseîn evidențele de cadastru și carte funciară, extrasele de carte funciară pentru informare furnizate de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară ­ortofotoplanurile și alte documente cartografice utilizate la întocmirea planului cu amplasamentul pajiștilor permanente;b) planul cu amplasamentul pajiștilor permanente, care cuprinde reprezentarea grafică a suprafețelor de pajiști permanente, drumurilor de acces,surselor de apă, limitelor ariei/ariilor naturale protejate, după caz, precum și a limitelor administrative ale unității administrativ­teritoriale pentru careeste întocmit;c) tabelul nominal prevăzut la art. 8 alin. (61);d) buletinele de analize de sol privind calitatea pajiștilor;e) studii pedologice;f) studii agrochimice;g) plan de fertilizare;h) plan de măsuri agropedoameliorative.(12) Suprafața totală de pajiști aflate pe teritoriul unității administrativ­teritoriale se calculează prin însumarea suprafețelor tuturor parcelelor de pajiștipermanente situate în extravilan, având categoria de folosință pășune sau fâneață.(2) Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele elemente:a) descrierea situației geografice, topografice și planul parcelar al pajiștilor aflate pe teritoriul unității administrativ­ teritoriale;b) descrierea solului și a florei;c) capacitatea de pășunat a pajiștii;d) lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor;e) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative.(3) Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale de către proprietari/utilizatori se realizează de inspectori din cadrul AgențieiNaționale pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu" prin oficiile județene de zootehnie.(4) Controlul implementării amenajamentelor pastorale urmărește îndrumarea proprietarilor/utilizatorilor de pajiști de a respecta activitățile și măsurilede creștere cantitativă și calitativă a producției pajiștilor și a metodelor de înlăturare/diminuare a efectului factorilor limitativi ai productivitățiiacestora conform proiectului de amenajament pastoral, de menținere și utilizare a pajiștilor permanente, așa cum sunt definite la art. 1 alin. (11) și(12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completărileulterioare.(5) În vederea controlului și monitorizării aplicării amenajamentului pastoral, procedurile, criteriile de evaluare și punctajul/calificativul se stabilesc prinordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Art. 7. ­ (1) Supraînsămânţarea pajiştilor se realizează numai cu seminţe de plante erbacee furajere din familiile de graminee şileguminoase perene sau amestecuri ale acestora. ___________ Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 8. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

(2) Supraînsămânţarea pajiştilor cuprinse în ariile protejate se realizează numai cu seminţe din specii adaptate specificului climatic dinrespectivele arii protejate.

Punere în aplicare Art. 7. ­ prin Normă metodologică Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de... din 11/12/2013 :Art. 11. ­ (1) Pentru reînsămânțarea/supraînsămânțarea pajiștilor se utilizează semințe din speciile de plante prevăzute în proiectul deamenajament pastoral.(2) Specialiștii din cadrul unităților de cercetare științifică din domeniul pajiștilor, la solicitarea consiliilor locale, asigură,în condițiile legii, asistențătehnică cu privire la formulele de amestecuri de graminee și leguminoase perene furajere pentru supraînsămânțarea și reînsămânțarea pajiștilor, înfuncție de condițiile naturale, modul de folosire și nivelul de intensificare a producției pajiștilor.

Art. 8. ­ În cazul înstrăinării pajiştilor prevăzute la art. 3 lit. d) şi e), noul proprietar este obligat să menţină categoria de folosinţă a terenului,cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Art. 9. ­ (1) Pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul public al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor şi pentru folosireaeficientă a acestora, unităţile administrativ­teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilorde animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de concesiune/închiriere, în condiţiile legii, pentrusuprafeţele de pajişti disponibile, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă cuprinsă între 7 şi 10 ani. ___________ Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 9. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

(2) Pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor şi pentru folosirea eficientăa acestora, unităţile administrativ­teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor deanimale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de închiriere, în condiţiile legii, pentru suprafeţele depajişti disponibile, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă cuprinsă între 7 şi 10 ani. ___________ Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 9. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

(3) Consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv ale municipiilor vor dispune cu privire la iniţierea procedurii de concesionare/închirierepână la data de 1 martie a fiecărui an, în baza hotărârii consiliului local al comunei, oraşului, respectiv al municipiului. (4) Anual, până la data de 1 martie, primarii comunelor, oraşelor, respectiv ai municipiilor verifică respectarea încărcăturii deanimale/ha/contract, în corelare cu suprafeţele utilizate, şi stabilesc disponibilul de pajişti ce pot face obiectul concesionării/închirieriiulterioare. (5) Lucrările de întreţinere a pajiştilor şi a utilităţilor zoopastorale se vor efectua de către crescătorii de animale care le folosesc. Condiţiile şinivelul acestor lucrări vor fi cuprinse în contractul de concesiune/închiriere, întocmit pe baza contractului­cadru aprobat prin ordin comun alministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emis în termen de 20 de zile de laintrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. ___________ Pus în aplicare prin Ordin nr. 407/2013 începând cu 05.08.2015.

(6) Pentru contractele încheiate potrivit alin. (1) şi (2) se va asigura o încărcătură optimă de animale pe hectar, dar nu mai mică de 0,3UVM/ha. Metodologia de calcul al încărcăturii optime de animale pe hectar de pajişte se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii şidezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei ordonanţe de urgenţă. (7) Resursele financiare rezultate din administrarea pajiştilor proprietate publică sau privată a comunelor, oraşelor, respectiv a municipiilorse fac venit la bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz. (71) Preţul concesiunii/închirierii se stabileşte ţinând cont de echilibrul financiar dintre valoarea producţiei de iarbă disponibilă şi obligaţiilecare îi sunt impuse utilizatorului pajiştii permanente prin cheltuielile cu implementarea amenajamentului pastoral. ___________ Alineatul (7^1) a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

(72) Unităţile administrativ­teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, au obligaţia de a include în cadruldocumentaţiei de concesiune sau închiriere a pajiştilor permanente amenajamentul pastoral şi condiţii speciale de îndeplinire a contractului,cu respectarea prevederilor legale în vigoare. ___________ Alineatul (7^2) a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

(73) Concesiunea/Închirierea pajiştilor permanente aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor se face curespectarea dreptului de preferinţă al asociaţiilor patrimoniale ale membrilor colectivităţii locale, proprietari de animale înscrise în RNE. ___________ Alineatul (7^3) a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru anul 2013, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv ale municipiilor trebuie săiniţieze procedura de concesionare/închiriere în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (9) Consiliile locale au obligaţia să aprobe amenajamentele pastorale, valabile pentru toate pajiştile permanente aflate pe unitateaadministrativ­teritorială în cauză, întocmite de către specialiştii din cadrul primăriilor, al direcţiilor judeţene pentru agricultură şi din cadrulcamerelor agricole judeţene aflate în subordinea consiliului judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau de către specialiştiidin cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, după caz, conform ghidului elaborat de Institutul de Cercetare­ Dezvoltarepentru Pajişti Braşov, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. ___________ Alineatul (9) a fost introdus prin punctul 11. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

Punere în aplicare prin Normă metodologică Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de... din 11/12/2013 :Art. 8. ­ (1) Modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale, în condițiile legii.(2) În condițiile art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 se constituie un grup de lucru, la nivel județean, care întocmeșteproiectul de amenajament pastoral.(3) Grupul de lucru prevăzut la alin. (2) își desfășoară activitatea cu respectarea prevederilor legale în vigoare, la sediul primăriei unitățiiadministrativ­teritoriale sau la sediul administratorului legal al pajiștii permanente, cu acordul acestuia, pentru care se execută proiectul deamenajament pastoral.(31) Coordonarea grupului de lucru este asigurată de către specialistul direcției pentru agricultură județene sau a municipiului București, după caz.(32) În cazul în care consiliile locale nu dețin specialiști pentru a face parte din grupul de lucru prevăzut la alin. (2), ceilalți membri preiauatribuțiile acestora, în limitele competențelor legale.(33) Pentru arboretele și vegetația forestieră aflate în suprafețele cu pajiști permanente, identificarea, delimitarea, determinarea caracteristicilordendrometrice și soluțiile de gospodărire se realizează de specialiștii din cadrul unităților atestate, specializate să elaboreze amenajamente silvice,

care fac parte din grupul de lucru prevăzut la alin. (2). Inventarierea, marcarea și exploatarea masei lemnoase rezultate din suprafețele cu pajiștipermanente sunt supuse normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase și reglementărilor privind circulația materialului lemnos.(34) Semnarea proiectului de amenajament pastoral se face de către toți membrii grupului de lucru.(4) Pentru pășunile împădurite cu consistența de până la 0,4, calculată numai pentru suprafața ocupată efectiv de vegetația forestieră, pentrupăstrarea predominanței ierburilor graminee, leguminoase și a altor plante furajere, descrierea vegetației forestiere se realizează de către unitățiatestate în domeniul amenajării pădurilor și se avizează de către structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde desilvicultură.(5) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin specialiștii din cadrul direcțiilor județene pentru agricultură, verifică datele tehnice înscrise înproiectul de amenajament pastoral și întocmesc un registru cu suprafețele de pajiști pe proprietari, pe unități administrative­teritoriale și centralizatpe județ.(6) În condițiile art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, secretarul unității administrativ­teritoriale pune la dispozițiaspecialiștilor, din cadrul consiliilor locale, ce formează grupul de lucru prevăzut la alin. (2), actele de evidență a pajiștilor, planul cadastral alpajiștilor aflate în administrarea consiliului local și/sau planul parcelar al pajiștilor situate pe raza unității administrativ­teritoriale, cu respectareaprevederilor legale în vigoare.(61) Pentru a furniza în mod curent autorității competente sau altor instituții cu responsabilități în domeniu date cu privire la menținerea suprafețeide pajiști înregistrate în Registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare, la proiectul de amenajament seatașează planul cu amplasamentul pajiștilor permanente aflate pe teritoriul unității administrativ­teritoriale, care va cuprinde reprezentarea graficăa suprafețelor de pajiști permanente, indiferent de forma de proprietate, însoțit de un tabel nominal în care sunt prevăzuți proprietarii și utilizatoriide pajiști, persoane fizice sau juridice.(62) Tabelul nominal prevăzut la alin. (61) cuprinde:a) adresa sau sediul utilizatorului de pajiște;b) suprafața și identificatorul parcelei de pe planul cu amplasamentul pajiștilor permanente;c) categoria și subcategoriile de folosință ale parcelei;d) numărul cadastral și/sau numărul de carte funciară, în situația în care imobilul ­ pajiște permanentă este înscris în evidențele de cadastru șicarte funciară;e) totalul suprafețelor ocupate de pajiști permanente aflate pe teritoriul UAT­ului.(63) Suprafața de pajiști aflată în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice sau a asociaților acestora se stabilește pe baza datelor dinRegistrul agricol.(7) Actualizarea proiectelor de amenajamente pastorale se realizează la o perioadă de 10 ani.(8) Proiectul de amenajament pastoral se întocmește în două exemplare, unul pentru consiliul local și unul pentru direcția pentru agriculturăjudețeană, respectiv a municipiului București.(9) Consiliul local, după aprobarea proiectului de amenajament pastoral valabil pentru toate pajiștile aflate pe raza unității administrativ­teritorialeîn cauză, va stabili, în condițiile legii, procedura distribuirii extraselor din proiectul de amenajament pastoral tuturor proprietarilor și/sauutilizatorilor de pajiști, extrase ce vor cuprinde cel puțin suprafața, capacitatea de pășunat, lucrările de întreținere a pajiștii și perioadele deexecuție a acestora.(10) În cazul pajiștilor aflate în zone eligibile pentru agromediu și climă, măsurile de management din amenajamentele pastorale vor fi elaborateastfel încât să fie complementare cerințelor specifice ale măsurii 10 ­ agromediu și climă a PNDR 2014­2020.Art. 81. ­ (1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București, asigură și urmăreșterealizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, în condițiile art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare.(2) Elaborarea studiilor pedologice și agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare și stabilirii măsurilor agropedoameliorative,necesare realizării amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, se realizează de către oficiile de studii pedologice șiagrochimice județene, în condițiile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice șiagrochimice și finanțarea Sistemului național de monitorizare sol­teren pentru agricultură, precum și sol­vegetație forestieră pentru silvicultură,aprobată cu modificări prin Legea nr. 444/2002, cu modificările și completările ulterioare,(3) Elaborarea studiilor pedologice și agrochimice prevăzute la alin. (2) se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare în domeniu, precum șiale ghidului­cadru pentru amenajamentul pastoral prevăzut la art. 9 alin. (1).(4) Analizele probelor de sol se realizează de laboratoarele din cadrul rețelei naționale de oficii de studii pedologice și agrochimice județene, precumși de către Institutul Național de Cercetare­Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului ­ ICPA București, conform metodologiilorîn vigoare la data efectuării analizelor.Art. 9. ­ (1) Potrivit prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, proiectul de amenajament pastoral seîntocmește potrivit ghidului­cadru elaborat de Institutul de Cercetare­Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, prevăzut în anexa care face parte integrantădin prezentele norme metodologice.(11) La începerea activității de întocmire a proiectului de amenajament pastoral, membrii desemnați în grupul de lucru prevăzut la art. 8 alin. (2)prezintă:a) informațiile din sistemul integrat de cadastru și carte funciară ­ limitele unității administrativ­teritoriale, coordonatele conturului imobilelorînscrise în evidențele de cadastru și carte funciară, extrasele de carte funciară pentru informare furnizate de oficiile de cadastru și publicitateimobiliară ­ ortofotoplanurile și alte documente cartografice utilizate la întocmirea planului cu amplasamentul pajiștilor permanente;b) planul cu amplasamentul pajiștilor permanente, care cuprinde reprezentarea grafică a suprafețelor de pajiști permanente, drumurilor de acces,surselor de apă, limitelor ariei/ariilor naturale protejate, după caz, precum și a limitelor administrative ale unității administrativ­teritoriale pentrucare este întocmit;c) tabelul nominal prevăzut la art. 8 alin. (61);d) buletinele de analize de sol privind calitatea pajiștilor;e) studii pedologice;f) studii agrochimice;g) plan de fertilizare;h) plan de măsuri agropedoameliorative.(12) Suprafața totală de pajiști aflate pe teritoriul unității administrativ­teritoriale se calculează prin însumarea suprafețelor tuturor parcelelor depajiști permanente situate în extravilan, având categoria de folosință pășune sau fâneață.(2) Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele elemente:a) descrierea situației geografice, topografice și planul parcelar al pajiștilor aflate pe teritoriul unității administrativ­ teritoriale;b) descrierea solului și a florei;c) capacitatea de pășunat a pajiștii;d) lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor;e) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative.(3) Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale de către proprietari/utilizatori se realizează de inspectori din cadrulAgenției Naționale pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu" prin oficiile județene de zootehnie.(4) Controlul implementării amenajamentelor pastorale urmărește îndrumarea proprietarilor/utilizatorilor de pajiști de a respecta activitățile șimăsurile de creștere cantitativă și calitativă a producției pajiștilor și a metodelor de înlăturare/diminuare a efectului factorilor limitativi aiproductivității acestora conform proiectului de amenajament pastoral, de menținere și utilizare a pajiștilor permanente, așa cum sunt definite la art.1 alin. (11) și (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificărileși completările ulterioare.(5) În vederea controlului și monitorizării aplicării amenajamentului pastoral, procedurile, criteriile de evaluare și punctajul/calificativul se stabilescprin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Punere în aplicare Art. 9. ­ prin Normă metodologică Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de... din 11/12/2013 :Art. 6. ­ (1) În condițiile art. 9 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, în vederea încheierii contractelor de închirieresau concesiune, după caz, a pajiștilor aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor, precum și al municipiuluiBucurești, crescătorii de animale din cadrul colectivității locale depun individual la compartimentul funcțional din cadrul primăriei unitățiiadministrativ­teritoriale documente care atestă că dețin animale din speciile bovine, ovine, caprine și ecvidee, înscrise în RNE, pentru care solicităpentru pășunat suprafețe de pajiști.(2) În condițiile art. 9 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, în cazul solicitării unei suprafețe de pajiști aflată înproprietatea publică/privată a unităților administrativ­teritoriale de către formele asociative legal constituite, în vederea utilizării în comun,reprezentantul legal al acestora depune o cerere la compartimentul funcțional din cadrul primăriei, însoțită de o listă nominală ce cuprindedocumente care atestă că fiecare membru deține animale din speciile bovine, ovine, caprine și ecvidee, înscrise în RNE, și suprafața agricolă carerevine fiecărui membru pentru utilizare proporțional cu numărul de UVM, cu acceptul acestora.(3) În condițiile art. 9 alin. (71) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, nivelul minim al prețului concesiunii/închirierii se stabileșteprin diferența dintre valoarea ierbii disponibile pentru animale și valoarea totală a cheltuielilor cu implementarea proiectului de amenajamentpastoral, respectiv investiții/materiale și lucrări anuale prevăzute în acesta, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(4) Valoarea ierbii disponibile pentru animale reprezintă produsul dintre producția anuală disponibilă de iarbă și prețul mediu al ierbii stabilit, încondițiile legii, prin hotărârile consiliilor județene și, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului București, conform prevederilor art. 62 alin.(22) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 10. ­ (1) În vederea accesării fondurilor europene aferente plăţilor pe suprafaţă, utilizatorii de pajişti, persoane fizice şi juridice, în calitatede proprietari şi/sau deţinători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligaţia ca anual să asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, înoricare din zilele perioadei de păşunat, sau cosirea cel puţin o dată pe an a vegetaţiei. Începând cu anul 2018, este obligatorie aplicareaamenajamentului pastoral. ___________ Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 9. din Ordonanță de urgență nr. 15/2015 începând cu 05.03.2016.

(2) În cazul proprietarilor de animale membri ai colectivităţii locale sau care au sediul exploataţiei pe teritoriul localităţii respective şi suntmembri ai unei asociaţii constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şicompletări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi exploatează în comun o suprafaţă de pajişti, contractul deînchiriere/concesionare se încheie cu asociaţia, în baza unui centralizator care cuprinde acordul, datele de identificare, numărul de animale şisuprafaţa care revine pe fiecare membru al asociaţiei. ___________ Art. 10. ­ a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanță de urgență nr. 63/2014 începând cu 26.06.2015.

Art. 11. ­ Utilizatorii pajiştilor au obligaţia de a lua toate măsurile pentru întreţinerea acestora, cu menţinerea categoriei de folosinţă. Punere în aplicare Art. 11. ­ prin Normă metodologică Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de... din 11/12/2013 :Art. 12. ­ (1) În condițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, în vederea întreținerii și utilizării suprafețelor de pajiști,precum și pentru conservarea, ameliorarea și păstrarea biodiversității acestora, utilizatorii pajiștilor au obligația să aplice pe fiecare parcelă acțiuniletehnice cuprinse în proiectul de amenajament pastoral, precum și planul de fertilizare.(2) Lucrările de întreținere a pajiștilor cuprind cel puțin:a) distrugerea mușuroaielor, curățarea de pietre, a vegetației arbustifere nevaloroase, combaterea buruienilor și executarea lucrărilor de desecare;b) combaterea eroziunii solului și respectarea strictă a regulilor de exploatare rațională;c) corectarea regimului aerohidric al solului;d) lucrări de fertilizare cu îngrășăminte chimice și organice;e) lucrări de regenerare a pajiștilor prin însămânțări și supraînsămânțări executate atât primăvara, cât și toamna, în funcție de condițiile de climă șisol, cu respectarea măsurilor stabilite prin angajamentele pastorale.(3) Întocmirea planului de fertilizare și stabilirea măsurilor agropedoameliorative se fac de către oficiile de studii pedologice și agrochimicejudețene.

Art. 12. ­ (1) Pentru pajiştile aflate în proprietatea publică şi privată a statului administrate de ADS, atribuirea contractelor de concesiune,arendă şi a altor contracte de exploatare eficientă a acestora, încheiate de ADS, se face potrivit prevederilor Legii nr. 268/2001 privindprivatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţareaAgenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Pajiştile prevăzute la alin. (1) pot fi utilizate numai de către crescătorii de animale, persoane fizice/juridice având animalele înscrise înRNE, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (6). (3) Beneficiarii constituirii şi reconstituirii dreptului de proprietate potrivit legilor proprietăţii au obligaţia de a menţine categoria de folosinţăpajişti. Punere în aplicare Art. 12. ­ prin Normă metodologică Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de... din 11/12/2013 :Art. 61. ­ (1) Pajiștile aflate în proprietatea publică/privată a statului administrate de Agenția Domeniilor Statului se concesionează/arendează încondițiile prevăzute la art. 18­22 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietatepublică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare.(2) Pajiștile aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor ­ Romsilva, se concesionează/arendează potrivitprevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cumodificări prin Legea nr. 22/2007.

Art. 13. ­ Încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea administrativă, contravenţională, civilă sau penală,după caz. Art. 14. ­ (1) Constituie contravenţii următoarele fapte: a) păşunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajişti în afara perioadei de păşunat; b) introducerea pe pajişti a unor specii de animale, altele decât cele stabilite prin contract; c) neîndeplinirea de către deţinătorii sau utilizatorii de pajişti a obligaţiilor prevăzute în contract; d) circulaţia pe pajişti cu orice alte mijloace de transport, inclusiv cu atelaje, altele decât cele folosite pentru activităţi agricole de către celcare utilizează pajiştea, cu excepţia circulaţiei cu orice mijloace de transport în situaţii de urgenţă generate de calamităţi, accidente de oricenatură, precum şi cu autovehicule, motociclete şi ATV­uri sau mopede în vederea organizării de activităţi sportive, de recreere şi turism, cuacordul deţinătorului sau al utilizatorului, în condiţiile legii; ___________ Litera d) a fost modificată prin punctul 13. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

e) nerespectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu aşa cum se prevede la art. 1 alin. (2); f) arderea vegetaţiei pajiştilor fără respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare; ___________

Litera f) a fost modificată prin punctul 13. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

g) concesionarea/închirierea pajiştilor aflate în domeniul public sau privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor unor persoanecare nu sunt îndreptăţite potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) şi (2); h) amplasarea pe pajişte a altor obiective de investiţii decât cele prevăzute la art. 5 alin. (3); i) scoaterea din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosinţă pajişte fără aprobările legale în vigoare. j) încălcarea prevederilor art. 9 alin. (71). ___________ Litera j) a fost introdusă prin punctul 14. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoana fizică, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoana juridică,faptele prevăzute la lit. f); ___________ Litera a) a fost modificată prin punctul 15. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

b) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoana fizică, respectiv cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei pentru persoana juridică,faptele prevăzute la lit. a), d) şi e); c) cu amendă de la 250 lei la 500 lei pentru persoana fizică, respectiv cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei pentru persoana juridică, fapteleprevăzute la lit. b) şi c); d) Abrogată prin punctul 16. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014. e) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, faptele prevăzute la lit. g)­j). ___________ Litera e) a fost modificată prin punctul 17. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

(3) Contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. i) se sancţionează şi cu sancţiunea complementară constând în desfiinţarea lucrărilor şi aducereaterenului în starea iniţială pe cheltuiala contravenientului. Art. 15. ­ (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite de structurile centrale şi locale cuatribuţii în domeniu, aflate în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, de către primar şi persoanele împuternicite de acesta,precum şi de către poliţiştii de frontieră pentru faptele constatate în zona specifică de competenţă. (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru faptele prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d) şi f) se fac şi de către personalul dincadrul Jandarmeriei Române, precum şi de către ofiţerii şi subofiţerii din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste. (3) Sumele provenite din aplicarea amenzilor prevăzute la art. 14 alin. (2) se fac venit la bugetul de stat sau la bugetul local, după caz. Art. 16. ­ Prevederile art. 14 şi 15 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimuljuridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 17. ­ Drepturile şi obligaţiile ce decurg din angajamentele de agromediu încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe deurgenţă se transmit crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice, care au încheiat contracte de concesiune/închiriere pentrusuprafeţele de pajişti respective. (2) Obiectivelor de investiţii aprobate anterior intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru realizareacărora este necesară scoaterea definitivă din circuitul agricol a unor suprafeţe de pajişti, precum şi obiectivelor de investiţie care au fostintroduse în intravilan, în condiţiile legii, prin documentaţii urbanistice PUG/PUZ, anterior intrării în vigoare a legii de aprobare a prezenteiordonanţe de urgenţă, nu li se aplică prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă. ___________ Alineatul (2) a fost introdus prin punctul 18. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

Art. 18. ­ Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, lapropunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a prezenteiordonanţe de urgenţă. ___________ Art. 18. ­ a fost modificat prin punctul 19. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

Art. 19. ­ La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Legea nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatareapajiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 noiembrie 2011, se abrogă. Art. 20. ­ Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şicompletările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 78, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 78. ­ (1) Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile, altele decât cele prevăzute la art. 77, vii şi livezi, deţinute de persoanejuridice în care statul deţine majoritatea acţiunilor, se va aproba de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale." 2. La articolul 78, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (11)­(13), cu următorul cuprins: "(11) Schimbarea categoriei de folosinţă în alte categorii de folosinţă a pajiştilor, înregistrate ca atare la data de 1 ianuarie 2007, aşa cumeste prevăzut în primul paragraf al alin. (2) al art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unornorme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme deajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare aRegulamentului (CE) nr. 1.782/2003, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 30din 31 ianuarie 2009, în Registrul agricol, este interzisă. (12) Fac excepţie de la prevederile alin. (11) terenurile ocupate de pajişti care, prin degradare sau poluare, şi­au pierdut total ori parţialcapacitatea de producţie, terenuri pe care se vor executa lucrări de ameliorare şi amenajare, potrivit reglementărilor legale în vigoare, precumşi terenurile care sunt exceptate sau pentru care nu se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea,administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. ___________ Alineatul (1^2) a fost modificat prin punctul 20. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

(13) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (11) sunt lovite de nulitate absolută." 3. După articolul 107 se introduce un nou articol, articolul 1071, cu următorul cuprins: "Art. 1071. ­ Schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor, aşa cum sunt evidenţiate la art. 78 alin. (11), fără aprobările legale în vigoare,constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei şi cu sancţiunea complementară constând în desfiinţarealucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială pe cheltuiala contravenientului." 4. În tot cuprinsul legii, sintagma "păşuni şi fâneţe" se înlocuieşte cu sintagma "pajişti permanente".

___________ Punctul 4. a fost modificat prin punctul 21. din Lege nr. 86/2014 începând cu 05.07.2014.

PRIM­MINISTRUVICTOR­VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltăriirurale,

Daniel ConstantinViceprim­ministru, ministrul

finanţelor publice,Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,Liviu Voinea

Viceprim­ministru, ministruldezvoltării regionale

şi administraţiei publice,Nicolae­Liviu Dragneap. Ministrul economiei,Adrian Ciocănea,secretar de stat

Ministrul delegat pentru energie,Constantin Niţă

p. Ministrul afacerilor interne,Anghel Andreescu,secretar de stat

Ministrul apărării naţionale,Mircea Duşa

Ministrul pentru societateainformaţională,Dan Nica

Ministrul mediului şi schimbărilorclimatice,

Rovana PlumbMinistrul delegat pentru ape,

păduri şi piscicultură,Lucia Ana Varga

Ministrul transporturilor,Relu Fenechiu

p. Ministrul afacerilor externe,George Ciamba,secretar de stat

Ministrul fondurilor europene,Eugen Orlando Teodorovici

Bucureşti, 23 aprilie 2013. Nr. 34.