gustari calde

7/22/2019 gustari calde

http://slidepdf.com/reader/full/gustari-calde 1/23

ARGUMENT

Am ales aceeasta tema “Tehnologia gurstarilor calde” deoarece consider ca

gustarile sunt cele mai utilizate alimente din toate grupele de alimentatie publica.GUSTÁRE, gustări are doua sensuri :

1. Faptul de a gusta.2. Mâncare (rece, luată în fugă, în cantitate mică, între mesele obi nuite).ș

Gustarile sunt preparate culinare prezentate in forme variate , cu aspectatragator in volum mic . Se servesc la inceputul mesei sau intre mesele principale ,in cantitati mici , avand rol de a influienta apetitul consumatorilor , atat prin gustul

picatnt pe care-l au , cat si prin modul variat de prezentare .

Se obtin din alimente de origine vegetala si animala ( produse din cereale ,legume , oua , branzeturi , carene si preparate din carne , organe .)Calsificarea gustarilor in functie de modul de servire si procesul tehnologic

aplicat la obtinerea lor si anume :1. gustari reci (sandwich, tartine , oua umplute , etc.)2. gustari calde (crochete cu sunca , pateuri , clatite de carne de pui , tartine

calde cu ochiuri,sunca si cascaval)Dintre toate aceste gustati gustarile reci si anume sanviciurile sunt cele mai

recunoscute ele avant si cea mai indelungata istorie .Istoria sandwich-ului porneşte de undeva din vremea romanilor care mâncau

o gustare asemănătoare dar o numeau offula. În secolul al 18-lea a fost numită pentru prima dată acest fel de gustare sandwich, iar numele acesta a devenitcunoscut datorită lui John Montagu. Al 4-lea Conte al Sandwich-ului, cum a fostdenumit John, era un politician deseori acuzat de corupţie şi incapabilitate, uncunoscut al jocurilor de noroc şi un membru a unei societăţi semisecrete cunoscutăca Knights of St Francis of Wycombe.

John Montagu, datorită poreclei sale a făcut a numele gustării, sandwich-ul, să fieun cuvânt recunoscut peste tot în lume. El spunea că-şi petrece cea mai mare partea timpului său pariind şi cerând să-i fie adusă mâncare şi anume o bucată de carneîntre două felii de pâine, pe care o putea mânca şi în timpul jocului.Sandwich-ul a devenit popular foarte repede în Marea Britanie, dar în Europacontinentală şi-a dobândit celebritatea abia în secolul al 19-lea.



Pâinea feliată a devenit o realitate după aproape 16 ani de efort al bijutieruluiamerican Otto Frederick Rohwedder. La numai cinci ani de la introducerea ei pe

piaţă 80 la sută din populaţie o consuma.În 1915, Rohwedder lucra de trei ani la un dispozitiv care să felieze singur

pâinea, dar a primit vestea că nu mai are de trăit mai mult de un an. Doi ani maitârziu, fiind încă în viaţă, a reuşit să definitiveze un prototip pentru feliatorul de

pâine. În ianuarie 1928 reuşeşte să producă maşinăria la care lucra, şi care tăia şiîmpacheta pâinea, dar, din păcate s-au îndeplinit predicţiile doctorului si în iunieRohwedder a murit.

Toasterul s-a produs prima dată de către Mc Graw Electric din Statele Unite,în 1926. Invenţia a fost însă a lui Charles Strite şi a patentat-o în 1919.Caracteristica gustarilor este ca sunt reprezentate prin alimente usoare, cu o

compozitie delicata, neputand constitui un fel de mancare completa. Prezentandu-se in cantitati mici, ca volum, trebuie sa fie picante, sa aiba gust extrem de fin, unstil minutios de pregatire si prezentare si un décor sau ornament ireprosabil. Rolullor este de a deschide apetitul consumatorilor si de a creea buna-dispozitie inaprecierea celorlalte preparate din meniu. Impresionand placut aparatul senzorial,activeaza sucurile digestive, contribuind nu numai la stimularea apetitului, ci si la

pregatirea organismului in vederea consumarii cu placere a componentelor meniului, usurand digestia si asimilarea de catre organism.



Capitolul I Tehnologia prepararii gustărilor calde

Gustările calde se servesc de obicei la cină, în sortimente şi forme variate.Mai frecvent solicitate în unităţi sunt crochetele şi chifteluţele

1.1 . CROCHETELE Sunt gustări calde obţinute din. materii prime diferite, care dau şi denumirea

sortimentului. Pentru obţinerea lor se aplică schema tehnologică 1.Utilajele, vasele şi ustensilele folosite la obţinerea gustărilor calde sunt:

tigaie-teflon, linguri de lemn, castroane, sită, râzătoare, cuţite de bucătărie, paletă,vase de fierbere, biat de lemn, planşetă, platou, hîrtie absorbantă, maşină de tocat,

şervete de bucătărie, robot, friteuză.Dozarea materiilor prime şi auxiliare se face prin cîntărire şi volumetric.Operaţii pregătitoare. Acestea sunt următoarele:

- prelucrarea primară a materiilor prime se realizează diferit, funcţie dealiment, iar la unele materii prime, după prelucrarea primară se aplică şi

prelucrarea termică; trecerea componentelor prin maşina de tocat sau prinrâzătoare.

- pregătirea componentelor auxiliare; cernerea fainei şi a pesmetului; prelucrarea primară, spargerea şi baterea ouăior, o parte din ele fiindintroduse în compoziţie şi o parte fiind utilizate pentru pane.

- obţinerea aiuatului opărit sau a sosului ibechamel se realizează conformreţetelor specifice; atît aluatul opărit cit şi sosul bechamel, se utilizează caelemente de legare şi mărire a consistenţei compoziţiei.

Tehnica preparări constă în:- formarea compoziţiei prin amestecarea componentei de bază cu aluat opărit

sau sos bechamel (funcţie de sortiment), cu ou şi condimente;- modelarea compoziţiei omogenizate, sub formă de fitil cu diametrul de 2 cm,

şi tăierea în batoane de 4-5 cm;- trecerea batoanelor prin făină, ouă bătute, pesmet;- prelucrarea termică prin prâjire în ulei la 180°C pînă la uşoara rumenire şi

scurgerea de ulei prin aşezarea pe hîrtie absorbantă.Montarea se face pe platou sau farfurie şi se servesc calde.



Schema 1

Schema tehnologică pentru prepararea crochetelor

În timpul preparării gustărilor calde, apar unele transformări în componentecare influenţează calităţile nutritive, gustative şi digestibilitatea. Acestetransformări sunt:

Modificarea aspectului, culorii gustului, prin formarea unei cruste crocante

rumenă-aurie cu gust plăcut datorită caramelizării glucidelor la suprafata preparatului modificarea consistenţei (după prelucrarea termică produsele devinafinate prin evaporarea unei părţi din apa de constituţie, şi suculente princoagularea proteinelor la suprafaţa preparatelor şi formării unei pelicule

protectoare, care menţine sucul nutritiv în preparat.

Dozarea componentelor: uncă, ca caval, pe te, margarină, ulei, lapte, făină,ș ș ș pesmet, condimente. Verificarea calită iiț

Opera ii premergătoareț

Prelucrarea primarăa componentelor de

bază ( uncă,ș

ca caval, pe te)ș ș

Prelucrarea termică

(pe te)ș

Ob inerea sosuluiț

bechamel sau aaluatului opărit


bază ( uncă,ș



(pe te)ș


bază ( uncă,ș



(pe te)ș

Formarea compozi ieiț

Modelarea compozi ieiț

Trecerea crochetelor prin făină, ouă bătute,

pesmet


Montarea, servirea



scăderea digestibilităţii preparatelor determinată de aplicarea procesuluitermic de prăjire la obţinerea lor. Calitatea acestor gustări este legată de calitateacomponentelor şi de corectitudinea aplicării procesului tehnologic.

Pentru obţinerea sortimentelor de crochete se aplică procesul tehnologie

descris, existând unele particularităţi specifice fiecărui sortiment şi anume:- crochete din caşcaval : caşcavalul se curăţă de coajă şi se trece prin

râzătoare; elementul de legare este sosul bechamel;- crochete din şuncă; şunca se taie cuburi: elementul.de legare este aluatul

opărit;- crochetele de stavrid : peştele se prelucrează primar prin decongelare,

decapitare, eviscerare, curăţire, spălare; ceapa se curăţă, se spală, se taie mărunt, seopăreşte; se înăbuşă peştele cu ceapa, se dezosează şi se toacă; elementul de legare

este sosul bechamel. După modelare crochetele se trec prin ou bătut şi pesmet. Se pot servi şi reci.

1.2 CHIFTELUŢELE Sunt gustări calde obţinute din diferite legume sau legume şi carne. In tabelul 1

sunt indicate componentele şi procesele tehnologice pentru două sortimente maides solicitate de consumatori: „chifteluţe din cartofia şi „chifteluţe speciale

GUSTĂRI SPECIALE CALDESe servesc de obicei la cină şi sunt realizate în general pe baza de aluaturi cu

diferite umpluturi. In comparaţie cu gustările reci au o valoare nutritivă mai mare,datorită componentelor şi transformărilor care au loc în timpul tratamentuluitermic, şi care le conferă calităţi gustative deosebite, influenţînd în acelaşi timp şidigestibilitatea.Din cauza componentelor pe care le coţin, se servesc întotdeauna calde.



Sortimentgramaj por ieț

Compo-nente U.M.Cant. pt. 10 por iiț

Opera iiț pregătitoare

Tehnica preparării

Prezentare.servire

Chiftelu e dinț cartofi (2 buc.) 100 g

- cartofi- ouă- făină- piper măcinat- sare- ulei

kgkgkgkgkgl

1,5000,1500,1500,0020,0300,200

Cartofi:

spălare, fierbereîn coajă, răcire,cură areț

Ouă: prelucrare primară,sparge-re Făină: cernere

Tocarea cartofi-lor Amestecarea cu½ din făină, ouă,condimentePor ionare în bu-ț

că ițModelare în for-mă de chiftelu eț prin trecerea prinfăinăPrăjirea în ulei la1800C

Se prezintă pe platousau pefarfuriei seș

servesccalde

Chiftelu eț speciale (5 buc.) 100 g

-carne de vităcal. I

-carne de porccal. I

-ceapă-cartofi-ouă-pătrunjelverde

-sare-piper măcinat-făină-untură (sauulei)

kg

kgkgkgkg

kgkgkgkg

kg

0,440

0,4400,2500,3000,100

0,0500,0300,1000,250

0,250

Carne:

prelucrare primară, tăiereîn bucă i miciț

Ceapă: prelucrare primară: tăiereîn bucă ițCartofii:

prelucrare primară, trecere prin răzătoareOuă: spălare,dezinfectareclătire, spargere Pătrunjel:cură are,ț spălare, tocare Făină:cernere

Înăbu irea cepeiș în 50 g grăsimei tocarea îm-ș

preună cu carneaAdăugarea încompozi- iaț tocată a car-tofilor,elementele decondimentare,ouăOmogenizareacompozi ieiț

Modelarea chif-telu elor mici,ț rotunde iș trecerea prinfăinăPrăjirea înuntură sau în

ulei la 1800c



Capitolul II . GUSTĂRI CALDE PE BAZA DE FOITAJ

Ca elemente de bază conţin:• foitaj crud realizat din proporţii egale de făină şi grăsime şi având în

structură straturi alternative de foi şi grăsime;

• umpluturi diferite, pe bază de brânză, carne, legume.

2.1 TEHNOLOGIA PREPARĂRII GUSTĂRILOR DIN FOITAJ Pateurile i triaglele se realizează după schema de mai jos:ș

Verificarea calităţii materiilor prime. Foitajul crud se prezintă în formă destraturi suprapuse, fără exces de făină la suprafaţă, cu consistenţă specifică,elastică. Umplutura de brînză, carne, varză, spanac trebuie să prezinte un aspectomogen, potrivit de condimentat, cu gust specific materiilor prime.

Verificarea calită ii materiilor primeț

Dozarea

Prelucrarea finală

a umpluturii

Modelarea

Coacereaa

Prezentarea i servireaș

a aluatului



Dozarea se realizează prin cântărire în conformitate cu reţetele de preparare,urmărindu-se respectarea raportului foitaj-umplutură.Prelucrarea primară a aluatului se face prin întinderea acestuia în foi de 4—5 mmşi tăierea cu cuţitul încălzit în forme pătrate sau dreptunghiulare.

Umplutura de brînză se realizează din brînză telemea, amestecată, cu brînză proaspătă de vaci. Brînză se trece prin sită, apoi se încorporează ouă întregi,gris (sau făină) fiert în apă.

Umplutura de carne. Carnea de vită şi de porc se trec prin maşina de tocatcu sită mare. Ceapa tăiată felii se înăbuşă în ulei şi apă, se adaugă carnea şi secontinuă înăbuşirea amestecînd continuu; se temperează compoziţia, se scurge delichidul format şi se trece din nou prin maşina cu sită fină. Se adaugă piper, sare,ou, omogenizînd bine întreaga compoziţie.

Umplutura de varză. Ceapa tăiată mărunt se înăbuşă în grăsime şi apă, seadaugă varză dulce (sau murată), tăiată fideluţă. Cînd s-a înmuiat, secondimentează cu sare, piper şi se adaugă şi pasta de tomate, se continuăînăbuşirea 10—15 min.

Umplutura de spanac. Spanacul opărit şi tăiat mărunt se amestecă cu brînză telemea rasă şi cu ou, pînă se obţine o compoziţie omogenă.Modelarea. Aluatul foitaj pentru pateuri se taie în formă dreptunghiulară, astfel ca

prin îndoire să se realizeze formă pătrată.Pentru triangle se taie forme pătrate, astfel ca prin îndoire să aibă formă de

triunghi.Pentru pateurile cu carne, foitajul se poate decupa cu forme rotunde.Se ung marginile interioare cu ou, se aşază umplutura în mijloc, se suprapun

marginile, se presează pentru a se lipi.Coacerea. Pateurile sau trianglele se aşază pe tăvi stropite cu apă.Se ung la suprafaţă cu ou şi se introduc în cuptor. Se coc la început la

temperatură ridicată (250 . .. 220°C), pentru a (permite creşterea produsului, apoi latemperatură moderată (220 ... 180°C), pentru a realiza o coacere uniformă.

Prezentare şi servire. Produsele se prezintă pe platouri, se servesc în starecaldă.

2.2 Buşeuri ciuperci Se deosebesc de pateuri prin formă specifică, rotundă.



Operaţii pregătitoare. Aluatul foitaj se întinde în grosime de 2 cm, se taie formerotunde care se aşază pe tava stropită cu apă. Se aşază la mijloc o formă mai mică,

pentru a pregăti locul capacului. Se ung cu gălbenuş de ou, se introduc în cuptor 15- 20 min.

Se prepară umplutura: ciupercile tăiate lame se înăbuşă cu ceapa tăiatămărunt, unt şi ulei, pînă cînd scade lichidul. Se condimentează cu sare, piper, seadaugă sosul alb, se omogenizează şi se temperează.

Tehnica preparării. Se scot buşeurile de la cuptor, se detaşează uşor căpăcelele se îndepărtează miezul, se umple, cu compoziţia de ciuperci. Se aşeazădeasupra capacele şi se mai lasă la cuptor.

Produsul se serveşte în stare fierbinte.

2.3 Gustări calde pe baza de clătite

La pregătirea lor se folosesc:

• foi de clătite;

• umpluturi diferite pe bază de brînză, carne, ciuperci, pastă de stavrid etc;

Foile de clătite se realizează din: făină, lapte, ou, sare şi se prăjesc într-ocantitate mică de grăsime.

Umplutura de ciuperci se pregăteşte astfel: ciupercile tăiate se înăbuşăîmpreună cu ceapa; când scade lichidul şi s-au înmuiat se adaugă vin, sare, mărar Se temperează compoziţia şi se amestecă cu smîntînă.

Umplutura cu carne de pui. Carnea de pui fiartă se toacă eu maşina seamestecă cu ouă (100 g), sare, piper, pătrunjel verde, smîntînă (150 g).

Cu compoziţiile rezultate se Umplu foile de clătite (două bucăţi la porţie), serulează, se introduc capetele înăuntru şi se aşază pe un platou din inox.

Clătitele cu ciuperci se introduc în cuptor 5 min, cele cu carne de pul sestropesc cu unt, se presară caşcaval ras şi se gratinează la cuptor, 5—10 min.

Se servesc în stare caldă, cu smîntînă.

2.4 Gustări calde pe baza de tarteLa baza pregătirii acestor gustări stau cojile de tarte pregătite din aluat

fraged sau pe bază de aluat foitaj.



Operaţii pregătitoare. Se verifică indicii de calitate a materiilor prime. Secerne făina, se spală ouăle, se dezinfectează, se separă albuşurile de gălbenuşuri.

Tehnica preparării. Făina se amestecă cu gălbenuşuri, sare, unt, 200 ml,apă.

Se formează aluatul de consistenţă potrivită şi se Iasă ia rece o oră.Se modelează în formă de tarte, se coc la temperatură moderată, apoi se scot

din forme.În tabelul 2 este prezentată tehnologia specifică pregătirii tartelor.Tabelul 2

Tehnologia specifică tartelor

Produsul Opera ii pregătitoareț Tehnica preparăriiPrezentarea iș servirea

Tarte cuciuperci Pregătirea foilor de tarteconform re e-teiț

Pregătirea umplutu-rii:• ciupercile se cură ă, seț

spală, se fierb în apăcu sare, se taie lame

• ceapa opărită se taiemărunt

• făina se amestecă cuapă rece

•

se umplu tartele cucompozitia rezultată• se presează ca -ș

cavalul la supra-fa ă,ț se introduc la cuptor

pentru rumenire• se înăbu e ciupercileș

cu ceapă în unt, seadaugă sare, piper,vin făină, amestecândcontinuu, până cândse înmoaie; seadaugă, pes-metul,ouăle fier-te i celeș crude, amestecându-se pentru unifor-mizare

•

seprezintă pe platou• se seresc

calde

Tarte cu brânză

Pregătirea cojilor de tarteconform re eteiț

Poregătirea umplu-turii• brânza de vaci se

trece prin sită• mărarul se taie mărunt• gri ul se fierbe cuș

laptele

• se umple cojile detarte nescoase din

formă cu com-pozi iaț rezultată: se presarăcu ca caval; se intro-ș

duc la cuptor pentugratinare

• Se prezintă pe platou

• S serversccalde



• se amestecă brânza cugri ul fiert i răcit,ș ș mărarul i gălbenu ulș ș de ou se

omogenizează2.5 Sandvişuri şi tartine calde

In comparaţie cu sandvişurile obişnuite, sandvişurile calde sînt formate dindouă felii de pîine unse cu unt, fintre care se aşază alimentul ds bază.

Astfel formate sandvişurile se gr afinează la cuptor, avînd la suprafaţăcaşcaval ras, sau se prăjesc în aparate speciale.

In tabelul 6.9 este dată tehnologia tartinelor calde.

Tabelul 3Tehnologia preparării tartinelor calde

Sortimentul Opera iiț pregătitoare

Tehnica preparării Prezentarea iș servirea

Tartine calde culegume

-pîinea se taie în20 felii;

-morcovul se spa-lă, se curăţă, sefierbe, se taie.

-mazărea şi ciupercile se scurgde lichid, se lim-

pezesc-ciupercile se ta-ie lame

-merele se spală,se curăţă de coa-

jă, se taie ron-dele, se îndepăr-

tează cojile se-minale, se opă-resc

-caşcavalul se cu-răţă de coajă, setaie rondele demărimea celor de

- Ciupercile, mor-covi mazărea seînăbuşă în 100 gunt, se amestecăcu sare, piper,

pătrunjel verde.- compoziţia seîntinde pe feliilede pîine, deasupra

- se pune cîte orondea de imăr şiuna de caşcaval.

-se aşază într-o tavăunsă cu unt, segra-tinează la

cuptor 10— 15 min.

se prezintă pe platousau farfurii cudecor din frunzede salată verdese servesc calde



măr, decupîndmijlocul

- salata verde securăţă, se spală

frunză cu frunzăTartine calde cuouă ochiuri sisardele

pîinea se taie în10 felii;ouăle se spală, sedezinfectează,selimpezescsardelele se scurgde uleigogoşarii se

curăţă, se spală,se pregătesc

pentru , decor

-felii de pîine se prăjesc în ulei;

-se pregătesc o-chiuri prăjite în ulei;

-ochiurile se aşază pefeliile de pîine,deasupra se punsardele şi se deco-

rează cu gogoşariroşii

Preparatul se pre-zintă pe platou saufarfuriese servesc calde

Tartine calde cuochiuri, şuncă şicaşcaval.

pîinea se taie în10 felii;caşcavalul securăţă de coajăşunca şi caş-

cavalul se taie 10felii de mărimeacelor de pîineouăle se spală, sedezinfectează

-feliile de pîine se prăjesc pe plită, seaşază într-o tavăunsă cu ulei

-pe fiecare felie se

aşază cîte o feliede şuncă şi unacaşcaval, seintroduce la cuptor cu foc iute, 5 min

-le se pregătesc-ouăle se pregătesc

ochiuri în unt-pe fiecare tar tină se

aşază cîte un ou

ochi, se decoreazăcu boabe de piper.

se prezintă pe platousau farfurie şi seservesc calde



Capitolul III CAUZE SI DEFECTE CE POT APĂREA LAOB INEREA GUSTĂRILOR CALDEȚ

3.1. Defecte ce pot apărea la ob inerea crochetelor i cauzele lor ț ș

Defecte Cauze

produse sfârîmate după prelucrarea termică. compozitie nelegată; nu s-a adăugat componentede legare sau nu s-a omogenizat suficient

aspect neuniform după prelucrarea termică. modelare neuniformă

rumenite excesiv, cu gust amar, uscate, fade tipul de prelucrare termică depăşit

arse şi nepătrunse în interior temperatura uleiului mai mare de 180°C

insuficient pătrunse timp scurt de prelucare termica

îmbibate cu cantităţi mari de grasime prăjite în grăsime nelnfierointata

dense, lipsite de suculentă compoziţia insuficient afinată

gramaj necorespunzător dozarea incorectă a componentelor ,

Caracteristici organoleptice ale crochetelor i chiftelu elor ș ț

Aspect Culoare Consistenţă Gust-miros

produse de aceeaşimărime şi formăspecifică sortimentuluinedeformate crusta ex-terioară crocantăsuprafaţă eu înveliş

continuu, nedeterioratîn interior masă omo-genă, afinată, legată,

pătrunsă, sculentăgramaj corespunzător reţetei.

la exterior rumenă-aurieuniformă, spe-cifică produselor

prăjiteîn secţiune, cu-

loare specificămateriei prime de

bază, uşor mo-dificată.

corespunzătoaremenţinerii for-mei dată prinmodelare

plăcute, specificemateriilor prime dincomponenţăcondimentate cores-

punzător cu gust uşor picant.

fără gust şi mirosuristrăine



3.1. Defectele, cauzele şi remedierile gustărilor speciale

a) Gustările reci pot prezenta aspect neplăcut; adaosurile se desprind de cruton, au

culoare închisă, se întăresc; elementele de decor sînt veştede, prezintă culoare ştearsă, texturăînmuiată.

Defectul apare atunci cînd produsele au fost pregătite cu mult timp înainte de prezentare,defect care nu se poate remedia.

b) Gustările calde. Defectele pot să apară din cauza materiilor prime, dar şi atratamentului termic. Produsele sînt insuficient crescute, au consistenţă uscată, lipsite deelasticitate, umplutură neomogenă etc.

Defectele nu se pot remedia.



Bibliografie

1. Georgescu, M., (2003), Bucate alese din lume culese,

Editura Bogdana, Bucureşti.

2. Rădulescu, E., (2005), Alimentaţie inteligentă, Casa de Editură Viaţă şi Sănătate,Bucureşti.

3. TEHNICA SERVIRII CONSUMATORILOR, Editura Didactica Si Pedagogica,R.A.-Bucuresti

4. TEHNOLOGIA CULINARA, Editura Didactica Si Pedagogica, R.A.-Bucuresti2003



ANEXE



Cuprins

ARGUMENT...................................................................................................................................1Capitolul I Tehnologia prepararii gustărilor calde...........................................................................3

1.1 . CROCHETELE....................................................................................................................31.2 CHIFTELUŢELE.................................................................................................................5

Capitolul II . GUSTĂRI CALDE PE BAZA DE FOITAJ..............................................................7

2.1 TEHNOLOGIA PREPARĂRII GUSTĂRILOR DIN FOITAJ............................................72.2 Buşeuri ciuperci....................................................................................................................82.3 Gustări calde pe baza de clătite..............................................................................................92.4 Gustări calde pe baza de tarte...............................................................................................92.5 Sandvişuri şi tartine calde....................................................................................................11

Capitolul III CAUZE SI DEFECTE CE POT APĂREA LA OB INEREA GUSTĂRILOR Ț

CALDE..........................................................................................................................................133.1. Defecte ce pot apărea la ob inerea crochetelor i cauzele lor ț ș .............................................13



3.1. Defectele, cauzele şi remedierile gustărilor speciale..........................................................14Bibliografie....................................................................................................................................15ANEXE..........................................................................................................................................16Cuprins...........................................................................................................................................22

gustari calde

Documents

Transcript of gustari calde