gura raului sb

download gura raului sb

of 27

Transcript of gura raului sb

CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI AGRICULTURA - SIBIU CURS ADMINISTRATOR DE PENSIUNE TURISTICA

ORGANIZAREA ACTIVITATII IN CADRUL UNEI PENSIUNI TURISTICE

CUPRINS

I . ASEZAREA GEOGRAFICA , pag.3 II . APARTENENTA ADMINISTRATIVA , pag.4 III . SCURT ISTORIC , pag. 4-5 IV . CAI DE COMUNICATIE , pag . 6 V . CADRUL NATURAL , pag. 6-8 Forme de relief.Ape.Clima.Vegetatie si fauna. VI . CADRUL ECONOMIC , pag. 8-13 VI.1. INDUSTRIA , pag.8-11 VI.2. AGRICULTURA , pag.11-12 VI.3. CADRUL SOCIO-CULTURAL , pag.12-13 VII . POTENTIALUL TURISTIC , pag. 13-18 VII.1.POTENTIALUL NATURAL , pag.13

VII.2.POTENTIALUL CULTURAL-ISTORIC, pag.14-17 VII.3.POTENTIALUL TEHNICO-ECONOMIC,pg.17-18 VIII. PRESTARI SERVICII , pag. 18 IX.INFRASTRUCTURA GENERALA, pag 18-19 X. GOSPODARIILE TARANESTI , pag. 19-26 CAZAREA IN COMUNA GURA RAULUI .

Introducere

E ceva cald si italic la Bocca del Rio, dar si ceva nespus de romanesc La Gura Raului, m-am intors la izvoare, dar gandul mi se intoarce peste cateva vai si dealuri, spre Gura Raului ... Gura Raiului Ar trebui sa vezi Gura Raului, ca sa intelegi ce inseamna colt de rai, cu straveche traditie in cultura romaneasca.

Lucian Blaga La poalele Carpatiilor, dinspre Sibiu, se intinde un sir de sate romanesti. Locuitorii isi zic margineni, fiindca ocupa partile marginite intre Tara Romaneasca si Ardeal. Ei se considera cea mai nobila ramura a poporului roman si cine ii cunoaste, le da dreptul, caci nicaieri nu gasesti oameni cu o mai buna stare ca la acesti oieri boieriti de prin partile Rasinari, Gura Raului, Saliste si Poiana, nicaieri nu auzi vorbindu-se o limba romaneasca mai bogata ca acolo. Este parca o rasa mai aparte, care si-a pastrat mai multe insusiri strabune, trasaturile mai marcante si mai armonioase ale fetii, frumusetea si varietatea portului, dorul de pribagie si dragoste de cantec si joc.

Capitolul 1: ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC AL LOCALITATII GURA RAULUI 1.1. ASEZAREA GEOGRAFICA Comuna Gura Raului este situata in zona Marginimii Sibiului, la 21 km de municipiul Sibiu, pe drumul communal Cristian Orlat, ramificatie din DN 1 Sibiu Sebes Alba (la 10 km de ramificatie); este situata la o altitudine de 554 m, mai sus de Orlat cu 74 m, decat Cristian cu 108 km si fata de Poplaca cu 29 m. Denumirea provine de la pozitia localitatii pe raul Cibin, chiar la iesirea acestuia dintre munti (gurenii numesc si astazi Cibinul rau, de unde si numele satului : Gura). Sub aspect topologic, asezarea

prezinta o structura aglomerata, forma vetrei fiind alungita pe Valea Cibinului. Teritoriul comunei se invecineaza cu cel al localitatiilor: Orlat la nord, Cristian la nord vest si Poplaca la est, fiind o asezare intre dealuri(la sud Grosu Muierii si varful Biderei 1221m; la vest - dealul Gruiu Mic si Faget, iar pe partea stanga a Cibinului, Coasta Raului). Suprafata comunii este de 61,45 ha, iar hotarul asezarii 9361 ha, impartit astfel: arabil 574 ha, pasune 1387ha, fanete 734 ha, paduri 6378 ha, neproductiv 286 ha, livezi 2 ha.

1.2.CADRUL ECONOMICO-SOCIAL Satul Gura Raului face parte din comuna cu acelasi nume, Gura Raului, fiind singurul sat din componenta comunei. Comuna Gura Raului apartine de judetul Sibiu, fiind situate la 21 km departare de municipiul Sibiu. Dupa prima atestare a comunei , in 1380, in sat existau 53 familii , cu 165 membrii , in 1990 populatia comunei fiind de 3729 locuitori ,evolutia numerica in perioada 1990-1997 fiind descendenta.In present satul inregistreaza aproximativ 4000 de locuitori , ponderea barbatilor fiind mai mare. DOTARI CULTURAL-SOCIALE-SANITARE Exista 10 cladiri publice : - Primaria - 2 biserici ortodoxe - 5 cimitire - 2 unitati scolare unde invata 402 elevi(in cadrul scolii se poate accesa internetul) - 2 gradinite cu 186 copii - Biblioteca - Muzeu etnografic - Sectia de politie - Discoteca - Un camin cultural - Un dispensar uman cu 2 medici - Un cabinet veterinar

- O unitate PTTR(ziarele locale si centrale sosesc zilnic in comuna in jurul amiezii) - Retea de televiziune cu transmisie prin cablu - Centrala telefonica automata (3 cabine telefonice) - Centrala hidroelectrica - Internet cafe(fiind singurul din sat se bucura de foarte multi clienti) Datorita gradului inalt de dezvoltare , in comuna isi desfasoara activitatea 27 de societati care au ca activitate comertul sub diferite forme : produse alimentare , bauturi si tutun , produse farmaceutice , produse nealimentare , material lemons si de constructii , carburanti pentru autovehicule , un restaurant si mai multe baruri . - In comuna exista cinci societati pentru transport de marfuri. - O firma se ocupa de coafat si infrumusetare . - Exista firme care presteaza activitati de constructii ,inclusiv lucrari de arta . - Se presteaza activitati de intretinere si reparare de autovehicule . - De curand s-a infiintat un internet caf foarte solicitat de clienti.Internet se gaseste si in incinta scolii din comuna . - Exista si o unitate PTTR aflata pe aceiasi strada cu primaria si politia, ziarele si alte mijloace de informare si comunicare sosesc in timpul saptamanii la amiaza. In Gura Raului exista centrala telefonica automata precum si 3 cabine telefonice publice .

1.3. SCURT ISTORIC 1224, Regele Andrei al II-lea acorda privilegii asezarilor sasesti care conduc la instituirea unr relatii de subordonare a asezarilor romanesti, astfel Gura Raului devine supusa Cristianului. 1396, prima atestare documentara a comunei a localitate de sine statatoare in conscriptia din acest an 1833, 25 iunie , plangerea locuitoilor catre curtea imperiala din Viena impotriva aservirii localitatii Gura Raului fata de Cristian si redobandirea dreptului de exploatare a padurilor Magura 1780, atestarea primei scoli in care se citea si se scria slavoneste

1822, episcopul Moga introduce alfabetul latin si apoi prin stradania mitropolitului Saguna se introduc in scoala manuala in limba romana cu alfabetul latin 1879, consistorul Arhip organizeaza scoala de repetitie in care se reface instruirea adultiilor si a tinerilor care au absolvit scoala cu multi ani inainte 1887, se termina contructia noii biserici ortodoxe ridicata prin efortul fizic si financiar de credinciosii satului sub indrumarea, protectia si sprijinului mitropolitului Saguna 1900, se inaugureaza localul scolii sub devizia prin cultura la putere 1916, revolta femeilor din comuna impotriva legii Apponny din 1912, care prevedea ca majoritatea disciplinelor scolare sa fie predate in limba maghiara si totoadat intensificarea presiunilor materiale in scopul de a forta scolie confesionale sa treaca sub tutela statului. Revolta s-a petrecut la iesirea din biserica sub lozinca noi nu lasam pe nimeni san e faca copiii unguri 1916, 22 august, comuna este ocupata in intregime de trupele regimentului 5 vanatori Rm Valceaiar comuna este bombardata puternic de catre artileria austro ungara amplasat pe taetura Orlatului 1916, 13 septembrie, se dau lupte inversurate in zona comunei cu trupe germane din Corpul alpin balvarez care ataca din directia Raul mic. Luptele se extend pe Campul mic si Breza, apoi pe Dumbrava 1916, 26 septembrie, ofensiva generala asupra zonei Gura Raului spre Curmatura Talmaciu, comuna este invadata violent 1918, 1 decembrie, Unirea Ardealului cu tara mama Gura Raului devine o comuna a regatului Romania. Delegatia gurenilor la Alba Iulia este condusa de preotul Manta. 1939, au loc concentrari massive , barbatii plecand la armata iar femeile la munca din rasputeri pentru mentinerea gospodariilor in buna stare 1941 1945, majoritatea barbatiilor tineri sunt in razboi la bataliile de la Stalingrad si Caucaz 1944, 8 septembrie, invazia rusilor 1948, 10 iulie, revolta locuitorilor comunei impotriva actiunii initiate de partidul communist de ai interzice treeratul cerealelor

in curtile gospodarilor si de a exercita un control masiv asupra productiei realizate 1936 1964, s-a construit si s-a dat in folosinta o noua scoala, proiect modern la ridicarea careia a contribuit prin manca si financiar (autoimpunere) obstea comunei 1973 1980, se construieste complexul hidrotehnic Cibin format dintr-un baraj de ciment cu inaltimea de 73,5 m care formeaza un lac de acumulare de 17,4 mil m de apa. Constructia a fost realizata de Santierul de constructii hidrotehnice Portile de Fier pentru alimentarea cu apa a orasului Sibiu. Urmarile pentru comuna au fost dezastruoase si anume: a fost distrus raul Cibin, tatal satului, caci daca Cibinul nu ar fi existat nici Gura Raului nu ar fi existat; s-a distrus in totalitate industria taraneaca care folosea energia hidraulica a Cibinului si care a reprezentatat sute de ani osursa principala de venituri pentru populatie; s-a distrus echilibrul hidrologic si al localitatii (populatia a ramas fara apa in fantani). Prin eforturi financiare proprii si de munca, locuitorii au refacut o priza de apa in aval de baraj si au construit reteaua care asigura si in present apa de baut. A ocupat si inundat 100 ha de pasune care a fost expropiata fara nici o compensatie. 1.4. CAI DE COMUNICATIE In satul Gura Raului se poate ajunge : pe drumul communal Cristian Orlat, ramificatie din DN 1 Sibiu Sebes Alba (la 10 km de ramificatie) luand autobuzul; din Gura Raului suntzilnic 10 curse iar din autogara din Sibiu sunt zilnic 8 curse. cu trenul coborand la statia Orlat iar satul este la 2 km distanta de gara , pe drumul communal Orlat - Gura Raului; din gara Orlat sunt 6 posibilitati de a ajunge in oras, primul tren fiind in jurul orei 3 dimineata ; deasemenea din Sibiu exsita tot 6 variante din punct de vedere al orelor de a ajunge in Orlat, si de aici in Gura Raului deasemenea in Gura Raului se poate ajunge printr-o ramificatie din drumul judetean Sibiu Rasinari Paltinis, in portiunea de urcare spre statiune, zona ramificata de ajungere in sat numindu-se Calugarul (partea de sud vest a comunei)

din statiunea Paltinis se poate intra in comuna, trecand printr-un peisaj care iti taie respiratia , admirand si lasand in urma barajul, intrare care se face prin partea nord vestica a comunei. 1.5. POTENTIALUL NATURAL Muntii: Cuprinzind, sub numele de Muntii Sibiului , toate inaltimile permanent folosite de locuitorii satelor marginene , doi sunt muntii principali , si anume Muntii Lotrului , dispusi pe directie est vest si Muntii Cindrelului , cu o dispunere de ansamblu pe directia NE SV intre vaile Sadului si Cibinului . Muntii Cindrel , cu o suprafata de circa 900 km si altitudine maxima de 2245 m , se caracterizeaza prin relief domol . In jurul varfului Cindrel , se intalnesc platouri extrem de plane , orientate in linii mari vest, nord vest. Comuna are cinci muntii ,si anume : Magura , Foltea , Gaujoara , Niculesti si Cindrel.

Dealurile Dealul Coasta Raului ,parca prin forma si amplasament ,este predestinat a proteja asezarea ,aproape pe toata lungimea ei vestica , de tot ce este rau. In continuarea Coastei Raului este Breaza , ca loc de pasune , cu tufis marunt , (mestecanis si alunis ). Tot pe partea dreapta a Cibinului se ridica si dealul Dosul Hanzului , cel mai aproape de sat ; la sud se ridica Bilderei 1227 m , iar spre vest de acesta se intinde dealul Grosu Muierii. Spre vest intalnim Dealul Carbunarului - 1308 m . Continuand inventarierea dealurilor de pe malul drept al Cibinului , in amonte ajungem la Pisc sau la Chisc , cum spun gurenii , unde se uneste Raul Mare cu Raul Mic , formand Cibiunul. Locul acesta are o inaltime de 675 m , deci mai sus decat vatra comunei cu 121 m . Coboran de la gurile raului si iesind din sat , intalnim campul , pamantul comunei este impartit in Campul cel mare , Campul cel mic si Campusorul , care a fost si este suprafata de teren arabil si fanet situate la limita cu hotarul comunei Orlat si folosit , mult timp in devalmasie de locuitorii celor doua commune invecinate . Hidrografia

De sub Cindrel ia nastere Cibinul ( lungime 80,3 km. ), care cu afluentii Sadu (45 km.) , Hartibaciu (88.2 km) ,Valea Salistei , Steazasi , Valea Argintului , dupa ce trecea prin Sibiu , isi schimba directia spre sud-est , pentru a se varsa in Olt , inainte de angajarea acestuia in defileu . De la izvoare , apucand spre nord est , cu numele de Raul Mare , Cibinul primeste apele paraielor Mariuca , Surdul , Niculesti , Daneasa si Besineu. In drumul sau prin munti si-a sapat o vale ingusta care pe portiunea dintre confluenta cu paraul Daneasa si punctual La Pisc , poarta numele de Cheile Cibinului . Raul Mic isi are izvorul sub culmea Foltei (1968 m ,cel mai inalt dinte varfurile de pe traseu pana la iezere ) si se formeaza dintre unirea Raului Foltea cu Paraul Rudarilor. In locul numit La Pisc se se realizeaza confluenta dintre cele doua rauri , Cibinul intrand in sat dupa ce curge pe o distanta de peste 30 km. Cele doua iezere de unde izvoreste Cibinul , sunt de fapt, mici lacuri glaciare , Iezerul Mare are forma ovala , fiind lung de 320 m si lat de 189 m , avand o adancime de 13 m , iar Iezerul Mic este de forma dreptunghiulara , cu o lungime de 80 m ,latime de 58 m ,iar adancimea de 1,7 m. Clima Comuna Gura Raului are un climat domol , cu temperaturi ce variaza intre 17 si 23 gr.C. vara (in lina iulie ) si intre -2 si -3 gr.C .iarna ( in ianuarie). Vegetatia si fauna Dintre zonele impadurite din preajma satului Gura Raului , dealul Grosul Muierii si Varful Blidari sunt cele mai bogate in brazi inalti de peste 15 m ,cu trunchiurile drepte si netede .Spre varfurile dealurilor se vad palcurile de rasinoase , iar inspre vale predomina fagul si mesteacanul. Deoarece exista pericolul unor alunecari de teren din coasta spre sat ,in anul 1983 a inceput sa se planteze ( printre mestecenii care existau ) nuci si brazi care se pot vedea si astazi . In continuarea Coastei Raului este Breaza , ca loc de pasunat cu tufis marunt ( mestecanis si alunis ) mesteceni mici ,acei bacoliti , ce constituie lemn de foc pentru sateni . In codrii din vestul localitatii Gura Raului, se pot zarii uneori cocosii de munte , mult cautati de vanatori in lunile aprilie si mai . Lumea pasarilor mai este reprezentata de gaite, forfecute , pitigoi , cucuvele , ciocanitori , sturzi.Paraiele care coboara din dealurile sudice cum sunt Valea Mare si Valea Mica - adunda in fauna piscicola : mrene si pastravi.

Rezervatia naturala Iezerul Cindrelului are o suprafata de 600 ha. Si este orientate spre versantul Nordic al platoului Frumoasa , coborand de la circa 2230 m ,pana la 1750 m. ,avand o flora bogata in care jnepenii ocupa 360 ha. ,ciopoare de capre negre precum si 29 de specii de pasari.

1.6. ECONOMIA LOCALAINDUSTRIA LOCALA In satul Gura Raului datorita existentei padurilor din jurul satului si din muntii s-a dezvoltat cu precadere exploatarea masei lemnoase . In prezent exista 12 firme care au ca obiect de activitate exploatarea lemnului sub diferite forme : prelucrarea bruta si impregnarea lemnului , exploatarea forestiera , silvicultura si exploatarea lemnului. Industria usoara prezint o usoara dezvoltare , existand 2 societati care se ocupa cu fabricarea articolelor de imbracaminte de genul lenjeriei de corp ;2 societati care au ca obiect de activitate fabricarea de articole de voiaj si marochinerie , a articolelor de harnasament. Industria la nivelul comunei este punctata si printr-o serie de activitatii : productia , prelucrarea si conservarea carnii ; fabricarea de suruburi , buloane , lanturi si arcuri. De o importanta deosebita a fost si este in continuare industria traditionala a comunei Gura Raului , prin care comuna si-a facut un bun renume , atat in tara cat si peste hotare. Lucrul la padure ( paduritul ) a avut conditii destul de favorabile pentru practicarea acestei indeletniciri , asigurate de padurile din jurul satului si munti , de unde se exploateaza masa lemnoasapentru constructii si alte nevoi gospodareste , padurile detinanad 74,5% din terenul economic al comunei. Paduritul a preocupat in general pe toti locuitorii satului , constituindun mijloc principal de castig destul de important. Accesul in munti pentru exploatare se realizeaza pe anumite cai, o atentie deosebita acordandu-se amenajarii drumurilor catre joarele din Craciuneasca, Magura si Raul Mic. In prezent exista mai multe societati comerciale, care se ocupa cu exploatarea masei lemnoase. Instalatiile populare au fost utilizate la prelucrarea unor materii prime din natura (joagarele pentru transformat bustenii in scanduri), a unor produse cu character alimentar obtinute in cadrul agriculturii(morile de macinat cereale, pivele de ulei) si a unor tesaturi de casa obtinute di lana oilor (pivele de haine, valtorile, darstele).

Moraritul este o ocupatie printre cele mai vechi din Marginime. La inceputul anilor 1800, in comuna functionau 5 mori hidraulice, iar in 1997 satul detinea 2 mori. Morile utilizate in Gura Raului au facut parte din tipul cu admisie superioara (cu cupe), care era cel mai raspandit din Marginime. Uleitul, indelnicirea de extragere a uleiului din seminte de in, dovleac, floarea soarelui prin utilizarea pivelor de zdrobit semintele si teascurilor de stors, a avut o amploare considerabila in comuna, practicandu-se si astazi, intr-o mica masura, doar un singur guran, Petru Barza. Piuaritul si valtorisul au asigurat desavarsirea si finisarea tesaturilor grele de lana , in instalatii speciale (pive, darste, valtori) astfel incat tesaturile obtinute in razboi sa se transforme prin ingrosare sau prin scoaterea miteleotului in panura de confectionat haine sau tesaturi de interior (toluri, straie). Gura Raului a fost si a ramas, alaturi de satele Berivoii si Berivoii Mici (Tara Fagarasului), cel mai mare centru de piuarit, nu numai din Marginimea Sibiului si Valea Sebesului, ci si din sudul Transilvaniei. Valtorile, legate de pive , functionau pe langa acestea, la Gura Raului, existand valtori cu cos de tras parul. Dupa 1950, pivele s-au inchis, una cate una. In 1928, au inceput captarile izvoarelor din Daneasca si Cotorasti, pentru alimentarea cu apa a orasului Sibiu, care a afectat nivelul Cibinului si a afluentilor sai, cu repercusiuni asupra functionarii instalatiilor hidraulice din sat. Tamplaritul sau masaritul s-a practicat inca din cele mai vechi timpuri, usile, ferestrele fiind indispensabile la orice casa ce se construia si la obiectele de mobilier. Meseria s-a mostenit din generatie in generatie, atelierele constituind ograda tamplarului fiind extinse sau reduse ca suprafata, in functie de clientele. In present exista 8 tamplari, majoritatea avand masini speciale pentru taierea si prelucrarea lemnului. Dulgheritul sau bardasitul este folosit pentru construirea caselor (majoritatea fiind din lemn), a acoperisurilor caselor din piatra, a surilor si a altor anexe, a portilor, a podurilor. Dupa o statistica din 1958, in Gura Raului erau 18 dulgheri, numarul fiind superior in comparative cu comunele dn imprejurimi. Fieraritul, unul dintre cele mai vechi mestesuguri practicate de satenii din Marginime, fierarii faceau orice, de la potcoave pentru cai, ferecatul rotilor de caruta, pana la uneltele agricole. Ca mestesug, fieraritul va ramane characteristic pentru gureni, indifferent de noile cuceriri ale tehnicii, viata de la tara, indiscutabil legata de acest mestesug, care parca , in prezent, incepe sa ia amploare. Rotaritul a fost practicat de catre sateni in strabsa legatura cu fieraritul. Confectionarea carutelor era cea mai imoprtanta preocupare a rotarilor,

cererile fiind din ce in ce mai mari, odata cu dezvoltarea lemnaritului, a agriculturii, pricipalele esente de lemn fiind stejarul, frasinul, mesteacanul, fagul si altele. Astazi se mai indelnicesc cu aceasta meserie doar doi gurani. Cojocaritul nu a fost o indelnicire, pe scara mare, in ateliere, ci limitat la un membru sau cativa din familie, care lucrau, in general, pieptarul si bitusa. Astazi se mai ocupa cu cojocaritul doar M. Gata, limitandu-se la satisfacerea nevoilor satenilor. Pielaritul s-a execizat parallel cu cojocaritul, dar pe o scara mai redusa, uneori cojocarii executand si confectii din piele. In sat croitor din piele poate fi mentionat Vasile Jinaru. Curelaritul s-a axat in principiu pe confectionarea si reparareahamurilor folosite la caidar si a serparelor. In prezent, astfel de sevicii mai sunt prestate de Voicu, Berbescu, Popa, Campeanu. Cizmaritul, pantofaritul sau sustaritul s-au dezvoltat odata cu disparitia opcaritului in comuna. Sub aspectul tipurilor de incaltaminte, caracteristice comunei au fost in numar de doua: panci si un tip de sandale di piele (bozdoace). In prezent confectionari particulari de piele au disparut aproape in totalitate. Reparatorii de incaltaminte din comuna sunt in numar de doi. Cu croitoria , in prezent se ocupa gurani, iar cu zidaria foarte multi, iar ca macelari se numara patru sateni; deasemenea o indeletnicire traditionala este si fabricarea rachiurilor. Acestea au fost si sunt unele din indeletnicirile traditionale ale satenilor din Gura Raului. AGRICULTURA Agricultura este una dintre ocuatiile de baza ale gurenilor, care s-au dovedit priceputi in lucratul pamantului, caruia i-au smuls multe roade. Terenul agricol a fost mereu extins de-a lungul veacurilor, prin continue lazuri si curaturi in dauna padurilor. Teritoriul satului are mai multe zone economice: vatra, terenul arabil, faneatele cu colibe , pasunea, padurea, muntele de care beneficiaza fiecare gospodarie. Situatia actuala se prezinta astfel : arabil 92 ha, fanete 913 ha, livezi 30 ha, pasune 2050 ha, munti/paduri 6122 ha. In general, toti locuitorii detin terenuri agricole in suprafete mai mari si mai mici, fiecare lucrandu-si bucata de pamant cu familia sau ajutandu-se cu persoane din sat. pamantul constituie, intr-o mica masura principalul element transactional al incheierii casatoriilor atunci cand se stabileste zestrea viitorilor miri si

mirese. Intre culturile agricole se afla pe primul loc : graul, ovazul, meiul, inul, canepa. Gurenii acorda mare importanta cartofilor (crumpenelor) care nu lipsesc din nici o gospodarie, iar interesul localnicilor pentri in si canepa este demonstrat si de topomine precum poteca canepii. Plugul, unealta agricola principala, cunoaste la Gura Raului, ca in toate satele din Marginime, tipul de plug cu trupita schimbatoare pe care il intalnim in doua variante: plugul batranesc , sau cu sufla , ori ratul porcului; si plugul nemtesc. Uneltele de sapat sunt sapa si harletul, folosindu-se si grape de fier. CRESTEREA ANIMALELOR SI PASTORITUL Acestea sunt favorizate de pasunele bogate din vatra satului si din zona alpina, aducand venituri substantiale locuitorilor. In prezent, comuna are 1221 gospodarii in care se detin 4280 ovine, 591 cabaline, 755 porcine, si 226 caprine. Aceasta activitate a fost favorizata de pasunatul bogat din pajistile si luminisurile padurilor. Se spune ce cel putin doua din aceste luminisuri sunt rezultatul unor incendii anume provocate, care au mistuit candva multe hectare de padure. Astazi in Gura Raului numarul caprelor este in scadere, iar locurile de pasunat se schimba periodic. In prezent, exista o singura cireada de vite dusa la pascut pe rau sau pe vale. Pasunatul vitelor in munti tine pana in septembrie-octombrie, cand coboara in sat.Pastoritul (oieritul) la Gura Raului cunoaste doua forme: cel al gospodarilor care detin un numar mic de oi si al celor care detin ciopoare mari, pentru comercializarea produselor rezultate (branza, lana, miei ,carne). Gurenii cresc numai oi turcane, majoritatea albe. Turma de obste se constituie in luna mai, pana atunci oile fiind pasunate de fiecare pe langa sat, si urca la fanete unde raman pana la 1 iunie, cand ies la munte. Oierii cu ciopoare mari se asociaza intre ei pt a constitui turme in numarul cerut de capacitatea stanii, urmand sa varieze 1000 2000 capete. Cea mai buna branzade burduf se face la stana din Cindrel, urmand Gaujoara, Niculesti, Foltea, Magura. POMICULTURA O alta indeletnicire a gurenilor este pomicultura , Gura Raului fiind o localitate vestita pentru calitatea merelor parmen auriu, patule, a perelor pergamute si a nucilor , soiuri la care Gura Raului ocupa locul intai in Marginime , asa dupa cum Sibielul a ocupat locul intai la merele ionatan.

1.7. DRUMETII

POSIBILITATI DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC IN ZONA

- Drumetii la rezervatia naturala Iezerele Cindrelului- care are o suprafata de 600 ha. ,gazduind o flora bogata in cadrul careia jnepenii ocupa o suprafata de aproape 360 ka.,fiind unele dintre putinele locuri unde infloreste bujorul de munte. - Drumetii la Cheile Cibinului in drumul sau prin muntii, Cibinul si-a sapat o vala ingusta care pe portiunea dintre confluenta cu paraul Daneasa si punctul La Piscpoarta numele de Cheile Cibinului . - Drumetii pe carari de munte : Malai , la Piatra Lupoaiei sau la baraj, - Mare atractie pentru turisti o reprezinta si dealurile care sunt in jurul satului : Coasta Raului ,Braza , Dosul Hanzei , Bliderei, Grosu Muierii , La Pisc. - Zona Calugarul (la baza dealului Bliderei) este o zona foarte frumoasa, cu multe cabanute, fiind cam la aproximativ 200m de casele din comuna, este o zona linistita cu aer curat si peisaje attractive. - Pescuitul de pastravi pe Raul Mare si Raul Mic este un potential natural valorificat din plin de turisti.

FOLCLORUL Asezarea de la gurile Cibinului este o comuna cu folclor foarte bogat al Romaniei. Aici taranul a cantat atat bucuriile, cat si durerile pe care le-a trait . Inca din secolul trecu cantecul popular guranesc a atras atentia iubitorilor de folclor.Astfel, Eminescu , in culegerea sa despre literature popolara , face mentiunea ca balada Vita Catanita a fost culeasa din Gura Raului.

In Gura Raului exista 4 domenii mari de manifestari cu continut musical: - bocete , cantece la moarte, ce se canta individual , de femei si fete , cu text improvizat, adecvat cazului ,pe o melodie traditionala; - colindelecorinde ; - cantece de pe ceglau si de pe gemnare ,se canta individual de catre barbate , cu vorbe sau fluierat , fie din fluier, inb drum spre munca la hotar, cuprinzind cantece,balade, doine sau cantece de joc; - Cantece de joc , din gura , cantata de femei si fete si zicatori din fluier , caval , violina , tambal .Cel mai cunoscut si cel mai practicat joc din Gura Raului este invartita .Astazi se joaca la nunti , botezuri sau manifestari folclorice Invartita , Hategana si Jiana . OBICEIURI SI DATINI LA GURA RAULUI Sunt obiceiuri legate de activitatea zilnica sau de un anumit lucru precum si obiceiuri si datini caracteristice marilor sarbatori ale crestinitatii (Craciun, Paste, Rusalii) sau alte sarbatori de peste an, care se pastreaza de sute de ani. Dintre obiceiurile care nu s-au mai pastrat se numara : nimeni nu ducea cerealele proprii la moara, ci le dadea morarului, care aduna macinisul din sat, fara a le cantarii, mergandu-se pe incredere ca morarul isi lua uiumul corect; cand tinerii, ajunsi la varsta serviciului militar, se intorceau de la recrutare, cei apti pentru armata , intrau in sat prinsi in rand cu biletul de recrutare prins in palarie, pana plecau in armata, tinerii fiind numiti ragute. Astazi obiceiurile nu mai au cu ei traditionalele cufere. Un obicei pe care guranii il mai practica este acela ca mai tot timpul tin curtile si casele descuiate, iar cand pleaca undeva incuie cu o cheie cam uniforma pe care o pun de obicei sub pres, pentru usile de la casa sau sub poarta, pentru usa principala si toti stiu acest lucru. In aceasta comuna obiectul cere ca pana la casatorie trebuie satisfacute mai multe faze : petitul, mersul la preot pentru binecuvantare, datul inainte la biserica, spovedania si impartasania mirilor. COLINDATUL

De obicei, la Gura Raului , colindatul incepe in ziua de Ajun si se contiunua si in prima zi de Craciun, colindatorii , in general copiii, trecand pe la usa fiecarui gospodar din sat si anuntand prin cantece Nasterea Domnului. Repertoriul de colinde este variat,continand colinde precum : Steaua sus rasare , Astazi vin colindatori, Cerul si pamantul etc. Astfel la Gura Raului, preotii satului sunt onorati in seara de Ajun cu colinde cantate de corul bisericii, in curtea locuintelor, iar grupul de barbati si femei, in noapte Nasterii Domnului, colinda prin sat la familii si rude, aducand in case bucuria Nasterii lui Hristos. De mai multi ani , corul bisericesc ofera un extrardinar concert de colinde, in zilele de Craciun in Catedrala Marginimii. La Gura Raului, viata spirituala in timpul sarbatorilor de Craciun este marcata si de crai, datina care, ca si colindatul, dainuie de veacuri. Costumatia crailor este simpla din costumul national, caciula din blana de miel, laibar de lana. In dimineata de Craciun, cetele de crai, imbracati traditional, merg la biserica, unde participa la oficierea slujbei, la finele acesteia fiind prima reprezentatie. Apoi ies in fata bisericii, unde credinciosi le daruiesc bani. Timp de trei zile , cat dureaza sarbatorile, crai colinda ulitele satului. Ceata junilor este printre cele mai frumoase si mai emotionante manifestari care marcheaza sarbatorile de Craciun , acest obicei dainuind de veacuri in Gura Raului ca si in celelalte sate marginase. Ceata incepe sa se constituie inca din luna octombrie , fiind formata in majoritate din feciori fara armata facuta . Dupa ce se constituie (in general intre 16 18 feciori) , prima data se alege un jude (primar) care se va ocupa de instruire , impreuna cu alti juni mai vechi , a feciorilor care au intrat pentru prima data in ceata . Instrumentul care insoteste ceata este vioara. Jocurile traditionale specifice Craciunului sunt : Calutul , Banu , Maracine , Calusarii , Fecioreasca si Romana . Primii la care se joaca , dupa ce a luat contact cu publicul sa-I vada sunt : primarul , preotii si alti reprezentanti comunali unde joaca Calutul. Ceata calusarilor saemana cu cea a junilor , numai ca podoabele si costumatia sunt mai sumare fiind formata din copii de la scoala. Botezul , bagatul la botez este un alt obicei traditional dar caracteristic , se pare numai comunei Gura Raului , cu ocazia sarbatorilor de Craciun , fata de celelalte sate din Marginimea Sibiului. Obiceiul consta in petreceri care se tin in cele trei zile ale Craciunului , de catre ceilalti tineri care nu fac parte din ceata junilor, uneori in sat fiind organizate pana la 10 botezuri. In ajunul Craciunului se strange vinul cu carutele prin sat , de la fiecare

membru, in chiote si cantece traditionale.Muzica o asigura in general 2-3 instrumentisti . Plugusorul de Anul Nou este traditional la Gura Raului , ca de fapt in toate localitatile . Vestirea Anului Nou se face de catre baieti (in grupurii de 3-4 ) , cu clopote si zurgalai . Sarbatorile de Paste se pastreaza din mosi stramosi .Obiceiul hopaitatul , in zilele de lasarea secului si deci inceputul postului Pastelui, de carne si branza. Deosebit de atractiv pentru turisti este gastronomia , felurile de mancare si bautura traditionala ale satului Gura Raului : - balmos , - sarmale, - ciorba acra ardeleneasca , - ciorba de vital cu galuste , - snitel cu sos , - paprika , - placinte cu branza , - placinte cu mere , - deserturi preparate in casa dupa retete mostenite de familie , - tuica din prune sau alte fructe , - vinul casei , - dulceturi si muraturi de la bunica. In Gura Raului exista doua biserici ortodoxe : - Biserica Mica Biserica Cuvioasa Paraschiva , construita in anul 1202.In aceasta biserica se afla un numar de patru icoane praznicare , picture in ulei si pe lemn. - Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavril (numita si Catedrala Marginimii) sfintita in anul 1887 . In arhitectura bisericii se distinge stilul bizantin clasica nava in forma de cruce) , stilul gotic (dimensiuni imprsionante ale peretilorlaterali si a arcurilor) si stilul baroc (in construirea arcadelor si turnului), varful tuguiat al turnului pastreaza ceva din specificul vechilor biserici romanice. In memoria celor cazuti in Primul Razboi Mondial , in centrul comunei Gura Raului , a fost ridicat un monument al eroilor pe care sunt inscrisi 18 eroi necunoscuti din armata romana si 19 sateni , cazuti

in luptele de la hotarul comunei in septembrie 1916 ; 89 eroi cazuti intre anii 1914-1916 .Monumentul a fost renovat in anul 1993 , ocazie cu care a fost si sfintit. Biblioteca din Gura Raului a fost constuita din Preocuparea ASTREI pentru carte , in dorinta de asi implini misiunea de culturalizare a maselor , fiind infiintata in anul 1896.Reorganizarea bibliotecii se face in 1908-1909, cartile fiind impartite in : proza , poezie , teatru si stiinta . In anul 1961 biblioteca avea 2526 volume , iar in present are peste 5000 volume si peste 500 de cititori inscrisi. Muzeul sasesc etnografic din Gura Raului reflecte rolul stradaniae locuitorilor pentru cunoasterea si pastrarea trecutului poporului, a continuitatii sale a conditilor social-istorice in care sa dezvoltat .Traditia culturala a comune , specificul culturii si artei populare , au dus la constituirea acestui muzeu. Muzeul a fost inaugurat in anul 1969 , cu ocazia actiunii culturale intitulata Cibinum 69 , cand tot satul a fost in sarbatoare . In muzeu gasindu-se unelte privind ocupatii si mestesuguri traditionale , exceland cu lucrari in piele , icoane pe sticla, ceramica , piese de port popular.De asemenea mare importanta pentru vizitatori prezinta si - piua de haine si presa de ulei aflate in stare de functionare. Oaspetii participa la activitatile zilnice ale unei gospodarii taranesti si ale vietii satului. Pot admira portul popular local purtat in duminici si sarbatori .Plimbari cu sanii purtate de cai .Pentru grupuri se organizeaza sezatori folclorice(sezatoarea este o manifestare tipic romaneasca unde fetele se aduna pentru as-I dovedi crednicia de viitoare gospodine.Cat timp ele torceau lana sau teseau , flacaii le inveselea cu cantece iar sezatoarea se incheia cu o petrecere pe cinste.) POTENTIALUL TEHNICO ECONOMIC Un element cu rol tehnic economic, atat pentru Gura Raului cat si pentru orasul Sibiu, il reprezinta barajul Gura Raului, construit pe raul Cibin, in amonte, datorita caruia comuna a devenit foarte cunoscuta, apreciata si vizitata.Construit pentru aprovizionarea cu apa a municipiului Sibiu, constituind in present principala sursa, barajul a fost terminat in anul 1979. este construit din beton, avand cota la coronasament de 662,5 m, iar la talveg de 579m, inaltimea totala ajungand la 65,5 m. barajul are o lungime la coronament de 597m, si o latime de 6 m.

La umplere, capacitatea maxima este de 18 460 000 m, existand posibilitatea de golire rapida a lacului printr-un deversor cu capacitatea de 800 m/sec si golirea de fund cu capacitatea de 32m/sec. De la baraj, pleaca spre Sibiu doua conducte cu sectiunea de 0,8 m si respectiv 1 m. Au fost construite si doua microhidrocentrale, respectiv Cibin, data in folosinta in 1981, avand o putere instalata de 2521 MW/h. Intre 1962 1964, s-a realizat cca 1km din actualul baraj, in aval, prima captare de apa pentru municipiul Sibiu, canductele fiind amplasate subteran pe strada principala pana la piata, iar de aici, pana la iesirea din sat, spre Poplaca.

Capitolul 2: ORGANIZAREA ACTIVITATII UNEI PENSIUNI TURISTICE 2.1. INFRASTRUCTURA GENERALA Cu sute de ani in urma , strazile din comuna aveau doar 3 denumiri : Ulita Bisericii , Ulita Mortilor si cea a Popilor . La Gura Raului , aproape toate locuintele sunt asezate la strada , iar in partea din spate se afla nelipsita sura cu feldere pentru nutret si grajdul de vite . Strazile in general sunt pavate cu piatra , iar strada principala este asfattata . In sat : - reteaua de apa masoara 16,5 km - iar cea de canale de 8,5 km, - nu exista retea de gaz (este in curs de initiere ) , alimentarea facandu-se cu lemne si butelii, - lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile este de 17 km., - lungimea simpla a retelei de canalizare este de 8 km., - barajul construit pe raul Cibin in amonte ; a fost construit pentru aprovizionarea cu apa a municipiului Sibiu , barajul fiind terminat in anul 1979 .Au fost construite si 2 microhidrocentrale date in folosinta in anul 1981 . In comuna Gura Raului nu exista agentii , centre sau birouri de informare turistica . Unitatile de cazare se disting prin tablita care prezinta gradul de confort margarete atribuite de ANTREC.

Turistul interesat de aceasta splendida comuna se poate adresa Centrului de informare turistica din Sibiu . De asemenea informatii utile privind comuna Gura Raului si pensiunile, conditiile de cazare existente se por afla si prtin intermediul internetului . 2.2. PENSIUNI TURISTICE DIN LOCALITATEA GURA RAULUI Cazarea in comuna Gura Raului se face in pensiuni ( gospodarii taranesti ) cu doua sau trei camere cu tot confortul necesar : - camere curate si linistite cu unul sau doua paturi , - baie cu apa curenta calda si rece , - televizor , telefon ,cablu TV , - bucate traditionale ardelenesti,preparate din produsele obtinute in gospodariile proprii.

Pensiunea TABAN Str. Principala nr. 727, comuna GURA RAULUI Jud. SIBIU, Casa traditionala cu o curte interioara pavata cu piatra de ru. In timpul verii, locul ideal pentru luat masa afara, la umbra, este sub bolta de vita, admirand florile din curte, si in special trandafirii. La numai 100 m, familia are o livada mare - 2000m.p. - cu pomi fructiferi (meri, gutui, pruni, visini) si gradina de legume si multe flori. Familia mai dispune de o cabana la munte, la cca.16 km, loc ideal pentru petreceri cu foc de tabara in serile de vara, admirand cerul instelat. Gazda este priceputa in gastronomie, specialitatile casei fiind sarmalele in foi de vita si tocana la ceaun. Merita din plin sa descoperiti aceasta pensiune in una din vacantele viitoare! Locuri: 10 Acces auto: de la intrarea in comuna Gura Raului, venind dinspre Orlat, la cca 100m pe dreapta. Facilitati - curte cu loc de parcare

incalzire cu sobe de teracota cu lemne Loc de joaca pentru copii - Organizare evenimente speciale - Foisor, gratar - Organizare excursii montane - ferma proprie (porci, gaini) - loc de luat masa afara sub bolta de vita de vie - transfer auto la / de la Sibiu - animale de companie acceptate Structura pensiunii: Parter : 2 camere decomandate: C1(1SB+1EXT) si C2(1DB) (pentru familii, exista un glasvand intre camere), 1 baie comuna cu boiler electric, hol cu couch si priveliste spre curte, sufragerie cu couch si TV color Etaj : 1 camera: C1(1EXT+1SB), cu baie proprie moderna) Total camere : 3 Total locuri : 8+2(pe canapea) Nota: SB = pat de o persoana DB = pat dublu (matrimonial) EXT = caapea extensibila Activitati: - foc de tabara si gratar - plimbare cu caruta sau sania - participarea la activitatile fermei (exista o moara pentru cereale) - vizita la stina si degustare de produse, cules ciuperci si fructe de padure - vizite in sat pentru descoperirea unor activitati traditionale: piua, atelierul de fierarie si alambicul - vizite in zona: Sibiel, Marginime, Paltinis, Sibiu etc. Limbi straine vorbite: franceza si engleza Cazarea: 8 EUR/persoana Masa: 4 EUR/pers. mic dejun 6,5 EUR/pers. prinz 4,5 EUR/pers. cina

Pensiunea Sanziana Pensiunea Sanziana din Gura Raului, judetul Sibiu, pune la dispozitie diferite mijloace pentru ca turistii sa se simta bine , sa se relaxeza si sa se delecteze cu peisajul romanesc. La doar 17 km de Sibiu, Gura Rului, strveche aezare romneasc, este situat pe Valea Cibinului, la poalele Munilor Cindrel, n inima cunoscutului inut al Mrginimii Sibiului, la o altitudine de aproximativ 600m. Oferta: Pensiunea Snziana - construit chiar pe malul rului Cibin, sub coasta muntelui, n mijlocul unei livezi de meri - v ofer: - Cazare in 4 camere duble cu balcon - 2 bi - sal de mese pentru 25 de persoane care poate fi transformat n sal de conferine - piscin n aer liber - teren de tennis - pavilion n grdin cu o capacitate de 16 - 18 persoane - parcare n curte - TV n fiecare camer (cu cablu) - telefon internaionale bucate tradiionale precum: balmo, sarmale, ciorbe acre ardeleneti, ciorb de viel cu glute, niele cu sos, paprica, plcinte cu brnz, plcinte cu mere, deserturi preparate n cas dup reete motenire de familie, uica din prune sau alte fructe, vinul casei, dulceuri i murturi "de la bunica" Localizare: Acces: - osea DN1 sau DN7 = E15A Sibiu - Cristian - Orlat - Gura Raului - Tren - Gara Sibiu - Avion: aeroportul Sibiu Cu preluare de catre microbuzul pensiunii mprejurimi: La cerere gazdele dvs. pot organiza: - mici drumeii n mprejurimi - vizite la instalaiile rneti tradiionale ce mai funcioneaz nc (piua de haine i presa de ulei) - vizite la bisericile din comun dintre care cea mic a fost ctitorit n anul 1202

- excursii la: Muzeul de Icoane pe Sticl din Sibiel, muzeele din Sibiu, cetatea rneasc din Cristian, staiunea Pltini, staiunea Ocna Sibiului (cu lacuri srate) - plimbri cu bicicletele - iarna - plimbri cu sania tras de cai

Sanziana Boarding House Sanziana boarding house from Gura Rului jud. Sibiu. is offering different opportunities for tourites to have a great time, relax and enjoy the Romanian view. At only 17 Km from Sibiu, Gura Rului, an old romanian emplacement is situated on Cibinului valley, at the foot of Cindrel mountains. In the hart of the well known land of Marginimii Sibiului at an altitude of aprox. 600m. Built on the banks of Cibinului river, at the foothill of the mountain, at the core of an orchard, the Sanziana Inn offers: -quartering in 4 duble rooms with balcony -2 bathrooms -a dining room for 25 persons which can be transformed in a conference room -outdor swiming pool -tennis court -summer house with 16 18 persons capacity -parking place in the yard -international telephone -TVs in every room (with cable)

-traditonal meals like: balmos, sarmale, traditional sour soups from Transilvania, veal sour soup with semolina balls, schnitzel with Escalop sauce, papricas, cheese pies, apple pies, homemade desserts traditionally prepared from family receipts, tuica, the wine of the house, Grandmas fruit jam, Grandmas pickled vegetables. Location Access to the town: - DN1 or DN7 = E15A roads: Sibiu - Cristian - Orlat - Gura Raului - railway: Sibiu station - 17 Km - Sibiu airport - 14 Km On request, your hosts can organize: - short trips around the village - visits at the traditional peasant outfit, that are still working (the clothe mill, and the oil press) - visits to the churches of the village, the smallest being founded in 1202 - trips to the Icon Museum from Sibiel, the museums in Sibiu, the peasant stronghold from Cristian , the Paltinis resort, the Ocna Sibiului resort (with salt lakes) - bicycle rides - in winter : rides in a sleigh pulled by horses Pensiunea Maria Kober Pensiunea noastr familial este situat la intrarea n Gura Rului ntr-o oaz de linite, n mijlocul naturii. Aflat la 20 km de Sibiu (DN1 SibiuCristian-Orlat-Gura Rului) pensiunea Maria Kber este locul ideal pentru petrecerea unui concediu de odihn i recreere n mijlocul naturii. Pensiunea cu gradin mare nconjurat de natur, departe de zgomotul urban, v ofer prilejul petrecerii unor clipe de neuitat. Loc ideal de plecare n drumeii, ture cu bicicleta sau excursii n munii, vizitarea satelor din Mrginimea Sibiului precum i a cetilor-biserici sseti din Cristian, Garbova sau Slimnic. Preturi: pensiune completa 25 euro demipensiune 20 euro cazare + mic dejun - 13 euro copii ( pana la 4 ani ) gratuit copii intre 4 si 10 ani 50% reducere Oferta: cazare n 6 camere duble cu du/WC i balcon propriu, sala de mese pentru 40 persoane ce poate fi transformat n sala de seminarii i conferine, teras cu o splendid panorama asupra muntilor Cindrel, gradin mare cu pavilion si loc de joac pentru copii, parcare n curte, cablu TV, telefon international.

Micul dejun copios nu las de dorit , la amiaz i seara v oferim un bogat sortiment de preparate ardelenesti (romaneti i seti), vinuri i uic de cas. La cerere organizm serbri campeneti. La ar copii n-o s se plictiseasc: pe lang bucuria de a zburda in natur, vacile, caii, oile, ginile - sunt o atracie pentru ei. Timpul liber Monumentele locale (biserica orthodox, icoane, vechi gospodrii raneti cu instalaii tradiionale "piua de haine" i "presa de ulei " - funcionale, ct i vizitarea oraului Sibiu, sunt o alt opiune. Alte posibiliti de petrecerea timpului liber: - Vara v oferim plcerea unei bi i a unui tratament la celebrele lacuri srate de la Ocna Sibiului care se afl la doar cateva minute de noi. - Iarna se pot organiza plimbri cu sania tras de cai, snius pe colinele de lang pensiune cat i practicarea schiului la Pltini. Iar dac toate acestea v solicit prea mult v putei pur i simplu delecta ntr-o plimbare prin peisajul hibernal.

Pensiunea Tepes O casa autentica, renovata, cu o curte interioara mare. Bolta de vie, neliplsita la casele din zona (influenta germana), ca si florile prezente peste tot, delecteaza privirea. Casa are o arhitectura interesanta, combinatia de lemnpiatra fiind foarte pitoreasca. Atunci cand luati masa n locul special amenajat n livada mare, privelistea spre dealuri este deosebita, Iar linistea locurilor va va atrage cu siguranta. Camerele sunt frumos decorate, cu mobilier rustic nou. Gazda este zambitoare, amabila, fiind o persoana deosebit de grijulie cu turistii. Asezare: in Marginimea Sibiului, la poalele muntilor la 18 km departare de Sibiu. Locuri: 8 Acces auto: vis--vis de biserica mare din centru, cotiti la dreapta peste pod, apoi continuati cca 400 m pe un drum pietruit este cea de-a patra casa pe stanga inainte de intersectia T. Dotari: - 4 camere duble (2 paturi sau pat dublu)

- 2 grupuri sanitare moderne - o sala de mese (16 persoane) cu grup sanitar propriu - curte cu flori - parcare - foisor si gratar - gradina de zarzavaturi - produse naturale proaspete - mncaruri traditionale - vin si palinca de casa - ferma proprie Tarife/ persoana: Cazare 7 US$/zi Mic dejun 3 US$/zi Masa Total Pranz 4 US$/zi Cina 4 US$/zi 18 US$/zi

- reduceri pentru copiii minori - grupuri de 8 persoane cu pensiune completa pentru un weekend: 15 US$/persoana/zi - pentru perioade mai lungi, pretul se negociaza Activitati: foc de tabara si gratar afara; descoperitul activitatilor la ferma; drumetii; plimbare cu caruta sau cu sania trasa de cal; vizite n sat: atelier de fierarie, presa de ulei, piua; mese festive. Structura pensiunii: Sectiunea I: Parter-sala mese moderna, grup sanitar propriu Etaj-2 camere decomandate: C1(2SB), C2(1DB, terasa), baie moderna comuna Total camere: 2 Total locuri: 4 Sectiunea II: Parter-2 camere decomandate, fiecare cu baie proprie: C1(2SB), C2(1DB) Total camere: 2 Total locuri: 4 Nota: SB = pat de o persoana; DB = pat dublu (matrimonial)

Bibliografia: DUMITRU IOAN ARSENIE Gura Raului, sat in Marginime Brosura Gura Raului Informatii obtinute de la locatarii din comuna Internet Camera de Comert Sibiu