GRUPA DE SÂNGE A-II ªI VIAÞA INDIVIDUALÃ · Grupa de sânge A-II ºi viaþa individualã 3...

GRUPA DE SÂNGE A-IIªI

VIAÞA INDIVIDUALÃ

2 Virginia Ciocan

VIRGINIA CIOCAN

Nãscutã, Râmnicu-Sãrat, Liceul „Al.Vlahuþã”,licenþiatã în biologie,Universitatea Bucureºti,doctor în ºtiinþe biologice.

Activitate: biolog ºicercetãtor ºtiinþific la Cen-

trala Delta Dunãrii (Tulcea, Maliuc, Sulina),CCIT-Fãgãraº, IBNA-Baloteºti,Ilfov.

Experienþã: cercetare în domeniile: ecolo-gie generalã, pisciculturã, entomologie, protecþiaplantelor, botanicã , microbiologie.

Lucrãri ºtiinþifice: peste 500 articole înlimbile românã, englezã ºi francezã în reviste despecialitate, 5 brevete de invenþie OSIMBucureºti.

Cãrþi publicate:Grupa de sânge ºi viaþa individualã, 2007,

Ed. Ceres Bucureºti;Sãnãtate ºi frumuseþe prin aromaterapie ºi

masaj, 2010, Ed. ªtefan, Bucureºti.Plante etnobotanice din România, între

adevãr ºi pericol, 2011, Ed. Ceres, Bucureºti;Grupa de sânge O,A, B, AB ºi viaþa indi-

vidualã, Vol. I-IV, Ed. Universitarã, 2012,Bucureºti;

Previne ºi învinge boala cu plante medicinaleimunitare ºi adaptogene, 2012, Ed. Universitarã,Bucureºti

Medicamente verzi din farmacia naturii,2013, Ed. Universitarã, Bucureºti.

3Grupa de sânge A-II ºi viaþa individualã

EDITURA UNIVERSITARÃBucureºti, 2014

VIRGINIA CIOCANI

GRUPA DE SÂNGE A-IIªI

VIAÞA INDIVIDUALÃ

Ediþia a II-a revizuitã ºi adãugitã

4 Virginia Ciocan

Redactor: Gheorghe IovanTehnoredactor: Ameluþa ViºanCoperta: Angelica MãlãescuCorector: Gheorghe Iovan

Editurã recunoscutã de Consiliul Naþional al Cercetãriiªtiinþifice (C.N.C.S.) ºi inclusã de Consiliul Naþional deAtestare a Titlurilor, Diplomelor ºi CertificatelorUniversitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoria editurilor deprestigiu recunoscut.

© Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate,nicio parte din aceastã lucrare nu poate fi copiatã fãrãacordul Editurii Universitare

Copyright © 2014Editura UniversitarãDirector: Vasile MuscaluB-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucureºtiTel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27www.editurauniversitara.roe-mail: [email protected]

Distribuþie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 /0744 EDITOR / 07217 [email protected]. 15, C.P. 35, Bucureºtiwww.editurauniversitara.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiCIOCAN, VIRGINIA Grupa de sânge A ºi viaþa individualã / VirginiaCiocan. - Bucureºti : Editura Universitarã, 2014 ISBN 978-606-591-937-2

612.118

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786065919372


CUPRINS

Cuvânt înainte ...................................................... 7Introducere ............................................................ 11

Capitolul I. Sângele .............................................. 211.1. Descriere generalã. Compoziþie .................... 211.2. Funcþiile sângelui .......................................... 231.3. Limfa ºi sistemul circulator limfatic ............. 251.4. Grupa de sânge .............................................. 261.5. Antigenele specifice grupei de sânge ºi sistemul

imunitar .......................................................... 321.6. Aglutinogenii ºi alimentele ........................... 341.7. Grupa de sânge ºi modul individual de viaþã 361.8. Alte grupe de sânge recent descoperite ......... 41

Capitolul II. Alimentaþia sãnãtoasã la grupa desânge A-II .............................................................. 442.1. Bazele biochimice ale alimentaþiei în general 442.2. Alimentaþia sãnãtoasã la A sangvini ............. 632.3. Rolul suplimentelor nutritive ........................ 81

Capitolul III. Metabolismul la grupa de sângeA-II ........................................................................ 883.1. Consideraþii generale ..................................... 883.2. Asigurarea echilibrului metabolic ................. 903.3. Pãstrarea greutãþii corporale optime ............. 923.4. Sedentarism – activitate fizicã ...................... 953.5. Surmenaj, relaxare ºi rezistenþã la stres ........ 99

6 Virginia Ciocan

Capitolul IV. Sãnãtatea la grupa de sânge A-II 1044.1. Consideraþii generale ..................................... 1044.2. Predispoziþia la boli ....................................... 1064.3. Plante medicinale benefice ............................ 1124.4. Longevitatea .................................................. 119

Capitolul V. Comportamentul psihologic la grupade sânge A-II ......................................................... 1275.1. Personalitatea individualã ............................. 1275.2. Dragostea ºi afinitãþile sentimentale cu

celelalte grupe ................................................ 130

Capitolul VI. Exemple de cazuri cu aprecieriproprii .................................................................... 1336.1. Dr. Andrei Raþã, Medic primar, Secþia de

Neurologie, Spitalul Universitar Bucureºti .. 1336.2. Dr. Bucur Ana-Matilda, Medic Primar

oftalmolog, Policlinica Dorobanþi, Bucureºti 1356.3. Prof. Goran Melania, pensionarã, Bucureºti .. 1376.4. Ex-Poliþist Carpen Florica, Râmnicu-Sãrat,

Jud. Buzãu ...................................................... 139

Epilog ..................................................................... 142

Anexa 1. Index cu termeni medicali utilizaþi ........ 145Anexa 2. Index cu calorii consumate / minut îndiferite activitãþi ..................................................... 148Anexa 3. Index cu natura alimentelor (alcaline-acide) ...................................................................... 150Anexa 4. Index cu natura alimentelor (constipante-laxative) .................................................................. 153Anexa 5. Tabel cu proprietãþile biochimice ºiterapeutice ale principalelor fructe din România ....... 154

Bibliografie selectivã ............................................ 156


CUVÂNT-ÎNAINTE

Nu este uºor sã scrii o carte care sã respecteºi sã prezinte adevãrul ºtiinþific într-o formã caresã fie înþeleasã ºi de cel care nu are neapãrat obazã ºtiinþificã referitoare la problemele tratate.

Acest lucru a reuºit cu succes dr. biologVirginia Ciocan scriind cartea „Grupa de sângeºi viaþa individualã“. Într-o primã ediþie carteatrateazã subiectul, pentru toate grupele sangvine,practic, întreaga lucrare se referã la relaþia întreuna dintre cele mai importante trãsãturi genetice– sistemul de grup sangvin ABO – ºi mediu.

La cererea cititorilor, autoarea reediteazãlucrarea, tratând acelaºi subiect separat, pentrufiecare grupã de sânge, cu speranþa cã va fi maiuºor difuzatã ºi înþeleasã în special de cãtre tineriºi adolescenþi, care, în mare parte, din nefericire,nici nu-ºi cunosc grupa de sânge, nemaifiindobligatorie.

Autoarea începe prin prezentarea generalã asângelui, compoziþie, funcþii, precum ºi a siste-mului de grup sangvin ABO, cel mai importantdintre multele sisteme de grup sangvin atât pentru

8 Virginia Ciocan

identificarea individualã, cât ºi în medicinã.Continuã cu biochimia alimentaþiei, altfel spus,raportul între grupa de sânge a individului ºipreferinþele alimentare, determinate într-ooarecare mãsurã, de individualitatea geneticã(biochimicã) a fiecãruia dintre noi. În alt capitol,este descris raportul între sânge ºi metabolism,subliniind, încã o datã, unicitatea noastrãbiologicã. Dacã ar trebui sã definim, în acest stadiude dezvoltare a ºtiinþei, conceptul de unicitatebiologicã (individualitate geneticã saubiochimicã), atunci trebuie sã arãtãm cã unicitateasau individualitatea geneticã este datã deprogramul genetic al fiecãruia, program caredicteazã, la rândul sãu, reacþia unicã la condiþiiledate de mediu. Programul genetic face ca fiecaredintre noi sã reacþionãm diferit la aceleaºi condiþiide mediu. Vechiul aforism, nu existã boalã, cibolnavi, este demonstrat acum ºi la nivelmolecular, biochimic.

Nu trebuie uitat însã cã aceastã trãsãturãgeneticã – grupa de sânge – este doar una dinnumeroasele trãsãturi genetice care definesccomportamentul individului, un caracter complex,determinat de totalitatea genelor în interacþiunecu mediul.

Ediþia de faþã este revizuitã ºi adãugitã cuinformaþii noi despre grupele de sânge ºi mai alescu informaþii recente privind apariþia a încã douãgrupe de sânge, descoperire a unei echipe


internaþionale de cercetãtori de la UniversitateaVermont ºi de la Institutul Francez pentruTransfuzii Sangvine, condus de biologul BryanBallif ºi medicul Lionel Arnaud. La procesul deidentificare a noilor grupe sangvine au participatînsã ºi cercetãtori japonezi conduºi de YoshihikoTani de la Centrul Sangvin al Crucii Roºii dinHokaido.

Nu lipseºte din lucrare relaþia între sãnãtate,starea de boalã ºi grupa de sânge. De altfel, dupãmãrturisirea autoarei, a fost un punct de plecareºi o experienþã, din pãcate nefericitã, care adeterminat-o sã se documenteze ºi sã scrie aceastãcarte. Existã studii numeroase care demonstreazãºtiinþific sensibilitatea sau rezistenþa individuluila anumite boli, în anumite zone ale globuluipãmântesc, dar întotdeauna în raport cu condiþiilede mediu (climã, sol, radiaþii solare etc.)

Comportamentul individului însã, nu implicãdoar starea de sãnãtate sau de boalã, rezultatã dininteracþiunea gene-mediu, ci ºi de psihologiaindividului, în funcþie de grupa de sânge, problemãcare este tratatã cu umor ºi inteligenþã.

În sfârºit, anexele, 6 la numãr, completeazãfericit ºi demonstreazã încã o datã poziþia de pecare este scrisã lucrarea, poziþie de om de ºtiinþã,de cercetãtor a dr. Virginia Ciocan.

Sincer, la început, deºi o cunosc pe VirginiaCiocan ca fiind un cercetãtor serios, riguros chiar,judecând doar dupã titlul lucrãrii „Grupa de sânge

10 Virginia Ciocan

ºi viaþa individualã” mi-a fost teamã cã ar puteafi o tratare superficialã a problemei, cum întâlnimastãzi la tot pasul. Parcurgând cartea însã, m-amconvins cã nu este aºa, este frumos scrisã, cu multenoþiuni de culturã generalã, se citeºte uºor, seînþelege uºor, iar datele ºtiinþifice devin dintr-odatã necesare ºi utile.

Convingeþi-vã ºi Dumneavoastrã ºi îmi veþida dreptate!

Prof. Univ. dr. Veronica StoianCatedra de Geneticã ºi Biotehnologie

Universitatea din Bucureºti


INTRODUCERE

Grupa de sânge A-II este cea mai des întâlnitãîn România, 41–43% dintre semenii noºtri purtândamprenta geneticã a acestui factor ereditar de mareimportanþã pentru fiecare individ.

Pe scara evoluþiei umane, grupa de sângeA-II apare la sfârºitul Paleoliticului ºi începutulerei Neolitice, atunci când oamenii s-au aºezat încomunitãþi stabile ºi au început sã cultive planteºi sã domesticeascã animale pentru hranã. Fiindobligaþi sã-ºi coordoneze modul stabil de viaþã aucãpãtat abilitãþi organizatorice ºi intelectuale, carede-a lungul sutelor de ani s-au imprimat în codullor genetic, devenind unul dintre cei mai impor-tanþi factori ereditari ce definesc individul.

Faþã de grupa de sânge O, grupa sangvinã Aeste mai evoluatã, adaptându-se la condiþii de viaþãceva mai sigure ºi de aceea indivizii A sangvinirãspund mai bine la diverse cerinþe de adaptare,sunt inteligenþi, cooperanþi ºi mult mai statornicifaþã de societate ºi semenii lor, în comparaþie cuindivizii O sangvini.

Cu alte cuvinte persoanele A sangvine suntsensibile ºi mult mai apropiate de sufletele

12 Virginia Ciocan

celorlalþi ºi îndrãgesc munca ºi viaþa în echipã,activitãþi bazate pe colaborare, înþelegere ºi respectreciproc. De aceea poate, liderii A sangvini aurezultate mai bune, sunt ajutaþi ºi primesc sfaturile,deºi nu-ºi doresc ºi nici nu pot face muncã deconducere decât de forþã majorã ºi cu un consumfizic ºi psihic deosebit, ce în final le afecteazãsãnãtatea.

Persoanele A sangvine au capacitatea de aîmbina în mod fericit activitatea fizicã cu ceapsihicã ºi poate de aceea au ºi abilitatea de a coborîputerea lui Dumnezeu în viaþa de zi cu zi.

Aºa sunt aproape jumãtate din români, iartoleranþa ºi darul lor de a se înþelege bine cu veciniiau fost deseori în istorie interpretate greºit, darromânii, cu toatã toleranþa lor, au ºtiut mereu sã-ºi pãstreze demnitatea ºi sã-ºi apere proprietãþile,atunci când au fost provocaþi.

Personal, sunt o fiinþã A sangvinã ºi mãregãsesc perfect în toate caracteristicile grupei.Mai mult, pentru cã nu am avut la timp acestecunoºtinþe, am simþit pe propria piele consecinþele,plãtind, eu cu sãnãtatea, iar pãrinþii mei cu viaþa.

De aceea am gândit aceastã lucrare sã fie unfel de ghid pentru cititorii cu grupa de sânge A-II, pentru a le fi de folos în cunoaºterea propriuluiorganism ºi mai ales pentru o mai bunã relaþionarecu medicii ºi lucrãtorii din domeniul sanitar, înefortul comun de a obþine ºi pãstra o stare bunãde sãnãtate.


De fapt, conceptul de grupã de sânge ºiinfluenþa ei în alimentaþie a fost introdus în lumeaºtiinþificã în anii 1980, de cãtre medicii americaniJames D’Adamo tatãl, ºi Peter D’Adamo, fiul,deschizând drum spre un vast domeniu decercetare pentru specialiºti medici, biologi,biochimiºti ºi terapeuþi din toatã lumea.

Întrucât în Japonia 75% din locuitori au grupade sânge A-II, mulþi savanþi japonezi au cercetataceastã grupã, printre care ºi matematicianulMesahito Nomi, care a studiat statistic legãturadintre grupele de sânge ºi comportamentulindividual, stabilind o metodã de caracterizaresangvinã denumitã Ketsu-eki-Gata, metodã foartepopularã ºi în zilele noastre la japonezi ºiamericani. În Japonia ºi S.U.A. la emisiunile deradio ºi TV de ºtiri, pe lângã ºtiri ºi vreme, seprezintã ºi noutãþi cu previziunile zilei pentrufiecare grupã sangvinã ºi chiar anunþurimatrimoniale cu preferinþe cãtre o anume grupãsangvinã.

Kimata Hara ( 1916 ), medic japonez susþinecã grupele de sânge determinã comportamentuloamenilor, iar în anul 1925, în armata ºi flotajaponezã au fost introduse testele de sânge pentrusoldaþi, plecând de la premisa cã grupele de sângepot furniza informaþii despre tãria de caracter sauslãbiciunile acestora.

La noi în þarã, medicul Fãnicã Ene-Voinea(2001), provenit dintr-o veche familie de

14 Virginia Ciocan

tãmãduitori populari din Vrancea, autorul unuighid de terapie naturistã, coreleazã grupa de sângecu caracterele pacienþilor ºi cu bolile ce apar cupredilecþie la anumiþi pacienþi, favorizate departicularitãþile hematologice caracteristicefiecãrei grupe de sânge.

Personal, au început sã mã preocupe metodelecomplementare de tratament, la modul serios, nuca pe un hobby practicat pânã în anii 1990, înperioada când pãrinþii mei au trecut la cele veºnicerelativ tineri, tatãl la 71 de ani ºi mama la 73 ani.I-au rãpus o serie de afecþiuni cardiovasculare ºiimunitare, ce ar fi putut fi tratate cu rezultate maibune dacã medicii din acea vreme ar fi folosit ºimetode complementare, naturiste pe lângã celeclasice cu medicamente de sintezã ºi metodechirurgicale.

Cunoaºterea obiºnuinþelor alimentare alepãrinþilor mei, a grupelor de sânge, a bolilor ºievoluþiei acestora ºi mai ales lupta disperatã pentrua salva viaþa celor mai dragi fiinþe, m-audeterminat sã dedic o parte din anii mei de viaþãstudiului literaturii privind terapiile comple-mentare, naturiste ºi cercetãrilor proprii pentru adescifra secrete pe care natura sau CreatorulSuprem le pãstreazã încã.

Notiþele mele ºi rezultatele cercetãrii proprii,acumulate pânã în anul 2003, poate ar fi rãmas cao literaturã ºtiinþificã de sertar, dacã nu mãîmbolnãveam eu însãmi de aterosclerozã,


cardiopatie ischemicã ºi colesterolemie, boli ceau determinat în timp o stenozã de subclavie ce afost operatã prin by-pass carotido-axilar, îndecembrie 2003.

Aºa se face cã, dupã ce m-am refãcut dupã ooperaþie grea, aplicând pe mine tot ce ºtiam desprevindecarea sechelelor dupã operaþii ºi accidentecardiovasculare, am scris ºi publicat cartea„Grupa de sânge ºi viaþa individualã” în anul2007, cu dorinþa ca nimeni sã nu repete experienþanefericitã, a mea ºi a pãrinþilor mei.

M-a provocat ºi faptul cã subiectul privindgrupele de sânge ºi alimentaþia era mult mediatizatîn România anilor 2004 – 2007, în toatã mass-media, pe toate posturile de radio ºi TV, mai alesparticulare, unde îºi exprimau pãrerea tot felulde „aºa-ziºi specialiºti în nutriþie”, care, fãrã sãînþeleagã mecanismul biochimic ºi genetic,dãdeau sfaturi ºi în final au reuºit sã discreditezechiar conceptul de conexiune între grupa sangvinãºi nutriþie, atât de bine ºi frumos argumentatºtiinþific de medicii americani James ºi PeterD’Adamo.

Am reuºit sã câºtig interesul multor româniºi la cererea acestora am scris despre fiecare gupãde sânge în parte, în lucrãri separate, cu dorinþade a fi de folos mai ales tinerilor ºi adolescenþilorromâni, care, în mare majoritate, nici nu-ºi cunoscgrupa de sânge.

16 Virginia Ciocan

Revenind la grupa de sânge A-II, cea mairãspânditã în România, cunoscând faptul cã grupasangvinã nu se schimbã pe parcursul vieþii, fiindun factor ereditar stabil, îmi permit sã dau un sfatbun pãrinþilor ºi anume sã testeze grupa copiilorde la naºtere, pentru a ºti cum sã-i creascã sãnãtoºiºi feriþi de o alimentaþie inadecvatã ºi sã le asigureun stil de viaþã nesãnãtos.

Testarea grupei de sânge se poate face înprobe de sânge recoltate la orice clinicã medicalãsau spital din România, în laboratoare specializate.

Dacã se ºtie grupa de sânge a pãrinþilor, grupade sânge a copiilor se poate ºi estima, folosinddatele de mai jos:

Grupã de sânge Grupã posibilã Grupã imposibilãla pãrinþi la copii la copii

A – A A, O B – ABA – B A, B, AB, O -A – AB A, B, AB OA – O A, O B, ABB – B B, O A, ABB – AB A, B, AB OB – O B, O A, ABAB – AB A, B, AB OAB – O A, B AB, OO – O O A, B, AB

Se poate constata clar cã este vorba numaide o estimare ºi numai testarea efectivã poatestabili rezultate certe.


Persoanele cu grupa sangvinã A-II sunt pre-dispuse genetic la boli cardiovasculare ºi diabet,atunci când au o alimentaþie necorespunzãtoare.De aceea recomand persoanelor A sangvine, dupãce s-au asigurat cã au înþeles bine ce trebuie ºi cenu sã mãnânce, sã respecte recomandãrile laaceastã grupã cel puþin o lunã ºi vor constatasinguri rezultatele. Va creºte rezistenþa la boli princâºtigarea unei forþe vitale corespunzãtoare vârsteiºi mai ales se vor simþi bine în propriul corp.

Informaþii recente din anul 2010 ºi care auajuns de curând ºi în România, semnaleazãapariþia a încã a douã grupe de sânge, fapt ce arputea aduce beneficii enorme pentru bolnavii careau nevoie de transfuzii ºi care prezintã reacþii derespingere a sângelui din cele patru grupecunoscute, aceºtia fiind suspectaþi cã au alte grupesangvine decât cele patru cunoscute.

Aceste douã grupe noi de sânge au fostdescoperite de un grup de cercetãtori de laUniversitatea Vermont ºi de la Institutul Naþionalde Transfuzie din Franþa, condus de biologulBryan Ballif ºi de medicul Lionel Arnaud. Aceºtiaau identificat o moleculã minusculã, neobservatãpânã la ei, pe membrana hematiilor din sângeleunor oameni, pe care au denumit-o SMIM (smallintegral membrane protein).

Analizând genomul a 70 de pacienþi suspec-taþi cã au una dintre aceste grupe, au descoperitlipsa unei gene care permite celulelor sã

18 Virginia Ciocan

sintetizeze proteinele respective. Au denumitaceste grupe de sânge Junior ºi Langereis.

Se presupune cã mai bine de 50 000 dejaponezi au grupa Junior negativ, care auprobleme la transfuzii, iar la femeile însãrcinatefiind posibilã apariþia unei incompatibilitãþi întremamã ºi fãt.

Dupã aceºti savanþi, peste 200 000 de oamenidin Europa ºi mai bine de 100 000 de persoanedin America de Nord au sânge din aceste gruperare, grupe ce au pe hematii douã proteinedenumite: ABCB6 ºi ABCG2, a cãror prezenþã esteasociatã celor douã grupe de sânge noudescoperite.

Aceste proteine, se pare cã sunt asociate ºicu rezistenþa la medicamentele împotrivacancerului, aºa cã descoperirea lor ar putea sã ajutespecialiºtilor la obþinerea unor medicamente maieficiente în combaterea acestei maladiigeneratoare de moarte.

Specialiºtii de la Societatea Internaþionalã aTransfuziilor de Sânge recunosc cã pe lângã celepatru grupe de sânge cunoscute ( A, B, AB, O )existã încã 30 de grupe rare, cu nume precum:Kidd, Diego, Duffy. Descoperirea în anul 2010 aîncã douã proteine specifice, asociate grupelor desânge, a ridicat numãrul total al acestor grupe la32, ultimele fiind Langereis (Lan) ºi Junior (Jr).

Istoricul acestor desoperiri porneºte de la otransfuzie efectuatã în anul 1952 unei femei de


66 de ani din New York, bolnavã de cancer decolon, al cãrui nume de familie era Vel. Latransfuzia de sânge care i s-a fãcut doamnei Vels-a declanºat o reacþie imunã neaºteptatã, foarteputernicã determinatã de un compus necunoscutdin sângele transfuzat.

Necunoscând acest compus, au denumit tipulrespectiv de sânge vel-negativ. Formula acestuisânge a rãmas necunoscutã timp de 60 de ani, pânãîn anul 2010, când cercetãtorii francezi audescoperit misterul noului tip de sânge ºi pe carel-au denumit Vel-negativ.

Au fost concepute teste pe bazã de ADN cepermit identificarea pacienþilor Vel-negativi, restuloamenilor fiind Vel-pozitivi, teste ce pot fiintegrate uºor procedurilor cunoscute ºi practicateîn prezent în toate laboratoarele de analizemedicale din lume ºi care se pot face în mai puþinde 2 ore. Incidenþa pacienþilor cu astfel de sângefiind de 1 la 2500 în Europa, medicii îi vor puteasalva ºi pe aceºtia în cazul unor transfuzii desânge.

Mã întreb retoric, dacã ºi când vor ajungeaceste teste ºi în România, pentru cã, sigur suntºi români cu aceste grupe rare de sânge?

De aceea, cunoaºterea grupei de sângeproprie, dar ºi a celor din familie, devine foarteimportantã pentru stabilirea unui regim de viaþãadecvat, vegetarian sau mãcar lacto-vegetarianla grupa A-II, fãrã grãsimi animale saturate,

20 Virginia Ciocan

acestea fiind cauza depunerilor de colesterolnedigerat pe vasele de sânge, provocând toateafecþiunile cardiovasculare la care românii ocupãîn Europa un nefericit loc de frunte.

Dr. Biolog Virginia Ciocan


CAPITOLUL I

SÂNGELE

1.1. Descriere generalã. Compoziþie

Sângele, component alãturi de limfã ºi lichi-dul interstiþial, al mediului intern al organismuluieste un lichid de culoare roºie, cu miros caracte-ristic ºi gust sãrat. El reprezintã 8% din masacorpului uman, aproape 5,6 l pentru un adult de70 kg.

Sângele este alcãtuit, în principal, din plasmãºi din globule, albe ºi roºii.

Plasma, partea lichidã a sângelui, se compunedin 90% apã în care sunt dizolvate nutrimente,produºi toxici proveniþi din activitatea celularã,gaze, hormoni, vitamine ºi unele substanþeproteice speciale, cum ar fi fibrinogenul, cu rol încoagularea sângelui

Globulele roºii sau hematiile sunt celulemici de forma unor discuri, lipsite de nucleu, dincare cauzã nu se pot înmulþi ºi se menþin în numãrconstant, de 4-5 milioane într-un milimetru cubde sânge, la omul sãnãtos.

22 Virginia Ciocan

Ele sunt fabricate de mãduva roºie a oaselor,trãiesc 100 - 120 de zile ºi datoritã formei de discbiconcav realizeazã o suprafaþã mare, de aproape4000 mp. Dacã am aºeza globulele roºii dinsângele unei persoane într-un ºirag, s-ar formaun lanþ de aproape 200000 km, ce ar înconjura de4 ori Pãmântul ºi ar fi cam jumãtate din distanþade la Pãmânt la Lunã. Dacã cineva ar încerca sãnumere la microscop toate hematiile, i-ar trebui1500 de ani!

Hematiile au culoare roºie datoritã hemo-globinei, substanþã ce conþine fier ºi care areproprietatea de a se combina cu oxigenul ºi cubioxidul de carbon, formând compuºi instabili(oxihemoglobina ºi carbohemoglobina), dar ºi cuoxidul de carbon, gaz foarte toxic, provenit dinarderi incomplete, cu care formeazã un compusstabil, carboxihemoglobina, responsabil deintoxicaþii grave ºi deces prin asfixiere.

Sângele este lichid numai in vasele de sânge.Scos din vase, se încheagã, coaguleazã, datoritãtransformãrii fibrinogenului dizolvat în plasmã,în fibrinã, compus insolubil.

Fibrina din sângele proaspãt recoltat,formeazã cam în 30 minute, o reþea de filamentevizibile cu ochiul liber, în care sunt prinseglobulele ca într-o plasã care este cheagul. Lasuprafaþã se ridicã un lichid transparent, uºorcolorat în galben ºi anume serul sanguin.


Globulele albe sau leucocitele sunt celule cunucleu mare, care îºi pot modifica forma emiþândprelungiri, ca ºi amiba, denumite pseudopode.

Cu ajutorul pseudopodelor globulele albe sedeplaseazã activ ºi pot pãrãsi capilarele de sângeprintr-un fenomen numit diapedeza, fiind atrasespre diferite focare de infecþie, unde înconjoarãºi „înghit“ microbii, printr-un fenomen numitfagocitozã.

Numãrul de globule albe, de 6000 - 8000într-un milimetru cub de sânge la adult se menþineconstant la omul sãnãtos, pentru cã pe mãsurã ceunele mor, altele le iau locul. Globulele albe seformeazã în mãduva roºie a oaselor ºi în ganglioniilimfatici.

Atunci când numãrul de globule albe creºte,poate însemna o infecþie puternicã în organism,iar când ajung la un numãr foarte mare, 500 000într-un milimetru cub de sânge, poate fi semnulunei boli grave, leucemia.

1.2. Funcþiile sângelui

Sângele are un rol important pentru viaþaomului, circulaþia acestuia în cele mai îndepãrtateorgane ale corpului, asigurând funcþionareanormalã, echilibratã a întregului organism.

Prin sânge ºi limfã se asigurã transportulsubstanþelor nutritive din alimente la celule, undesunt folosite la formarea de substanþã vie proprie

24 Virginia Ciocan

celulei sau la furnizarea energiei necesareproceselor metabolice din organism.

În urma activitãþii celulelor rezultã o serie desubstanþe nefolositoare, care tot pe calea acestorlichide sunt transportate la organele prin care seface eliminarea în mediul înconjurãtor (plãmâni,rinichi, glande sudoripare).

Sângele, cu ajutorul globulelor roºii, asigurãºi transportul oxigenului fixat in hematii dehemoglobinã, cãtre þesuturi. Oxihemoglobinaformatã se desface ºi oxigenul trece în celule, undeeste utilizat, iar hemoglobina devenind disponibilãia bioxidul de carbon de la nivelul celulelor, îltransformã în carbohemoglobinã ºi îl transportãºi îl elibereazã la nivelul plãmânilor.

Globulele albe apãrã organismul de infecþii,distrugând prin fagocitozã, microbii pãtrunºi încazuri de infecþie. La locul afectat se formeazãpuroiul, care conþine leucocite moarte, microbimorþi ºi resturi de celule distruse.

Globulele albe contribuie la apãrarea orga-nismului ºi prin eliberarea de anticorpi, substanþecomplexe ce neutralizeazã toxinele microbilor,particularitate pe care se bazeazã fabricarea ºiutilizarea vaccinurilor.

Funcþiile sângelui sunt deosebit de importantepentru organism, asigurând condiþii de funcþionarenormalã, prin mecanisme complexe, la carecontribuie sistemul nervos, ficatul rinichii, glan-dele cu secreþie internã etc.


De aceea, este foarte importantã analizareaperiodicã a sângelui pentru controlul stãrii desãnãtate ºi depistarea la timp a bolilor.

1.3. Limfa ºi sistemul circulator limfatic

La nivelul capilarelor arteriale, o parte dinplasma sângelui împreunã cu unele leucocite micitrec în spaþiile dintre celule, formând lichidulinterstiþial la nivelul cãruia au loc schimburile desubstanþe dintre sânge ºi celule. Din lichidulinterstiþial trec în celule substanþe nutritive ºioxigen, iar din celule trec in lichidul interstiþialproduºi rezultaþi din activitatea lor. O parte dinacest lichid se înapoiazã în capilarele venoase, iaraltã parte pãtrunde în vase speciale, formândlimfa. Provenind din sânge, limfa are o compoziþieasemãnãtoare, cu deosebirea cã are mai multã apã,95%, mai multe leucocite ºi lipsesc hematiile, faptce face ca limfa sã fie incolorã („sângele alb“).

Limfa circulã prin vase asemãnãtoarevenelor, având însã pereþi mai subþiri ºi numai dela periferie spre centru. Limfa circulã mult maiîncet decât sângele ºi asta din cauzã cã nubeneficiazã de ajutorul inimii ºi se face numai princontracþia propriilor pereþi.

Pe traiectul vaselor limfatice se gãsescganglionii limfatici, mici umflãturi de consistenþãmoale, a cãror mãrime variazã de la mãrimeagãmãliei de ac, pânã la a unui bob de fasole. Se

26 Virginia Ciocan

gãsesc de obicei grupaþi în anumite zone alecorpului, cap, gât, sub braþ, torace ºi abdomen ºisunt organe producãtoare de globule albe. Deaceea, în caz de infecþii ganglionii limfatici devindureroºi ºi se mãresc.

Ganglionii limfatici produc ºi anticorpi,distrug microbi prin fagocitozã, curãþã limfa decorpuri strãine ºi în general, au rol de barierã înrãspândirea infecþiilor.

Circulând foarte încet, limfa are principalulrol în strângerea substanþelor toxice de la celuleºi þesuturi. Din aceastã cauzã starea de nemiºcarea corpului ºi implicit viaþa sedentarã pericliteazã,o datã cu circulaþia limfei ºi starea de sãnãtate aorganismului.

1.4. Grupa de sânge

O singurã picãturã de sânge conþine întregulcod genetic al unei fiinþe umane, amprenta ADNfiind replicatã în noi la nesfârºit, prin sânge.

ªtiinþa încã nu a descifrat în totalitate codurilememoriei genetice transmise de la strãmoºii noºtri,prin sânge. Aceste coduri genetice determinã ºigrupa noastrã de sânge.

Pe lângã cele patru grupe principale de sânge,O, A, B ºi AB, existã ºi alte clasificãri, însubgrupe. Astfel, dupã Rh, sunt douã subgrupe,pozitiv - 85% din oameni ºi negativ - l5% dinoameni.


Altã clasificare, se bazeazã pe locul unde estegãsit antigenul specific grupei de sânge. Dacãacesta se aflã în toate secreþiile organismului,salivã, spermã etc., se numeºte secretor ºi seîntâlneºte la 80% din oameni; dacã acest antigeneste gãsit numai în sânge, se numeºte nesecretorºi îl întâlnim la 20% din oameni.

Grupa de sânge a stat la baza supravieþuiriiumane, suferind schimbãri ºi adaptãri la condiþiinoi de mediu ºi hranã, nu doar cu mii de ani înurmã, dar ºi în prezent

Grupa sangvinã este mai veche decât rasa ºimai fundamentalã decât etnia, fiind un deter-minant al particularitãþilor individuale, mult maiimportant decât acestea. Deosebirile rasiale bazatepe culoarea pielii, pe practicile etnice, pe originigeografice sau pe culturã sunt moduri subiectivede diferenþiere a oamenilor. Dacã un african negruºi un european alb au grupa de sânge O, pot faceschimb de sânge ºi organe, au funcþii digestive ºistructuri imunitare similare, fapt ce nu s-arîntâmpla cu un alt individ din propria rasã ºi etnie,dar cu grupa de sânge A, de exemplu.

Caracterele genetice ale strãmoºilor noºtritrãiesc ºi astãzi în sângele nostru, membrii raseiumane având în comun mai multe decât putemnoi bãnui, deoarece toþi suntem potenþiali fraþi ºisurori, întru sânge.

Istoria umanitãþii este istoria supravieþuiriioamenilor! Este povestea deplasãrilor dupã hranãºi condiþii mai bune de viaþã!

28 Virginia Ciocan

Nu ºtim cu siguranþã când a început evoluþiaumanã, dar primii humanoizi, Neanderthalienii,au trãit cu 500 000 de ani în urmã, în Africa ºiaveau probabil o alimentaþie constând din hranãcrudã, plante sãlbatice, larve ºi resturi din hranaanimalelor de pradã.

În lanþul trofic, fiind mai mult pradã, omulprimitiv în concurenþã cu animalele sãlbatice ºi-adezvoltat viclenia, trãsãtura ce, mai târziu, aevoluat spre o gândire raþionalã.

Grupa de sânge O, cea mai veche, nu stimu-leazã sistemul imunitar deoarece oamenii din aceavreme beneficiau natural de anticorpi ce îi pro-tejau de paraziþi, viermi, cãpuºe ºi microorganismeinfecþioase.

Pe mãsurã ce rasa umanã a migrat ºi a fostobligatã sã-ºi adapteze alimentaþia la noi condiþiide mediu, s-au produs schimbãri la nivelultractului digestiv ºi al sistemului imunitar înfuncþie de habitat, modificãri ce s-au reflectat îndezvoltarea grupelor sangvine.

Astfel, schimbarea stilului de viaþã, de la celde vânãtor - culegãtor, deþinãtor al grupei sanguineO, la unul agrarian, mai domestic, a determinatapariþia grupei de sânge A, iar fuziunea ºi migrarearaselor din Africa spre Europa, Asia ºi cele douãAmerici au condus spre dezvoltarea grupei desânge B.

Procesul contemporan de amestec a popu-laþiilor cu grupe de sânge A ºi B au condus la


apariþia grupei sangvine AB, cea mai nouã, dar ºicea mai complex ºi nesigurã.

Strãmoºii ne-au lãsat fiecãruia dintre noi omoºtenire specialã, imprimatã în grupa de sânge,zestre ce existã permanent în nucleul fiecãreicelule din corpul nostru.

Grupa de sânge O

Strãmoºii noºtri de Cro-Magnon au trãit camîn jurul anului 40 000 înainte de Hristos ºi erauvânãtori iscusiþi, hrãnindu-se în principal cu carne,proteinele din aceasta reprezentând sursa lorprincipalã de energie. Oamenii se simþeau binecu aceastã alimentaþie hiperproteicã ºi acest fapts-a imprimat în grupa de sânge.

În jurul anului 30 000 înainte de Hristosoameni vânãtori cu grupa O rãtãceau pe totcuprinsul Africii în cãutarea vânatului ºi atuncicând zonele de vânãtoare din Africa au devenitrare, s-au îndreptat spre Europa ºi Asia.

Aceastã migrare a fãcut ca populaþia de bazãcu grupa de sânge O sã se rãspândeascã pe toatãplaneta, din care cauzã ºi astãzi aceastã grupã desânge predominã.

În jurul anului 10 000 înainte de Hristosoamenii ocupau în întregime Tera, cu excepþiaAntarcticii. Migrarea spre nord a determinat,probabil datoritã climei reci, apariþia unor oameni

30 Virginia Ciocan

cu pielea mai deschisã, mai rezistenþi la degerãturiºi capabili sã metabolizeze vitamina D.

În timp, populaþia a crescut, hrana a devenitinsuficientã, oamenii din carnivori au devenitomnivori ºi datoritã concurenþei pentru hranã auînceput rãzboaiele ce, în final, au condus lamigraþii ulterioare.

Grupa de sânge A

Grupa sangvinã A a apãrut undeva în Asiasau Orientul Mijlociu, între anii 25 000 ºi l5 000înainte de Cristos, când oamenii au formatcomunitãþi permanente ºi se ocupau cu domes-ticirea animalelor ºi cultivarea plantelor.

Stilul de viaþã radical diferit, hrana constândîn principal din produse vegetale ºi condiþiile demediu mai blânde, au determinat o mutaþie lanivelul tubului digestiv ºi a sistemului imunitar.Gena pentru grupa sangvinã A a început sã sedezvolte cu o ratã foarte mare, explicatã prinsupravieþuirea într-o societate aglomeratã,conferind o rezistenþã mai mare la infecþii ºi boliprecum ciuma, holera sau variola.

Grupa sangvinã A, a fost rãspânditã pânã înEuropa de vest prin popoarele migratoare ºi adevenit dominantã în toatã Europa.

Se caracterizeazã prin toleranþã ºi semnificãun mod de viaþã agrarian.


Grupa de sânge B

Grupa sangvinã B s-a dezvoltat între aniil5 000 ºi 10 000 înainte de Hristos în zonapodiºului Himalaya, ca rãspuns la modificãrile declimã, în cadrul unor triburi caucaziene ºimongole. A devenit curând caracteristicã tribu-rilor nomade din stepele euro-asiatice, care aurãspândit gena grupei de sânge B, din China, Asiade Sud-Est, Japonia, India, pânã la Munþii Urali.

O parte din populaþia nomadã, rãzboinicã, s-adeplasat spre nord ºi vest, pãtrunzând adânc înEuropa de est. În acea perioadã, apele oceanuluiplanetar au crescut ºi au inundat puntea de uscatdintre Asia ºi America de Nord, fapt ce a împie-dicat rãspândirea grupei sangvine B pe continentulamerican.

Grupa de sânge B se caracterizeazã prinechilibru.

Grupa de sânge AB

Grupa sangvinã AB este cea mai nouã, avândmai puþin de o mie de ani vechime, dar ºi cea mairarã, fiind întâlnitã la 2 - 5% din populaþie.

Aceastã grupã de sânge a apãrut din ames-tecul populaþiilor albe cu grupa de sânge A ºi acelor mongole cu grupa B, moºtenind toleranþaambelor grupe. Astfel, sistemul imunitar al indi-

32 Virginia Ciocan

vizilor AB sangvini prezintã o capacitate crescutãde a produce anticorpi pentru infecþii microbiene.

Grupa de sânge AB preia un amalgam decaractere imunitare, prezentând o identitatemultilateralã ºi uneori surprinzãtoare.

Este perfectã pentru epoca modernã ºi secaracterizeazã în douã cuvinte: complexã ºinesigurã.

1.5. Antigenele specifice grupei de sângeºi sistemul imunitar

Antigenele sunt combinaþii între glucide ºiproteine, legate de hematii, specifice pentrufiecare grupã de sânge ºi care reprezintã unmarker chimic ce diferenþiazã o grupã sangvinã,de alta.

De fapt, orice formã de viaþã, de la cel maisimplu virus pânã la organismul uman, prezintãantigene unice, ce formeazã o parte din amprentachimicã proprie.

Grupa de sânge este denumitã dupã numeleantigenului sãu specific.

Astfel, grupa O nu are antigenã, deci este Oantigenã, de unde derivã ºi numele, de grupa O.

Grupa de sânge A prezintã antigena A(fucoza+N acetil-galactozaminã), grupa desânge B prezintã antigena B(fucoza+ D-galacto-zaminã) iar grupa de sânge AB prezintã atâtantigena A, cât ºi antigena B.


Când antigena specificã grupei de sângedintr-un organism simte cã în sânge a pãtruns unmicrob, deci o antigenã strãinã, formeazã anti-corpi pentru a distruge intrusul.

Celulele sistemului nostru imunitar producnumeroase feluri de anticorpi, ce duc în perma-nenþã o bãtãlie continuã cu microbii intruºi.

Cuvântul imun provine din latinesculimmunis, ce semnificã un oraº din ImperiulRoman care era scutit sã plãteascã taxe. Sistemulimunitar este un fel de gardian al organismului ceare rolul de a recunoaºte un musafir nepoftit sauunul cu invitaþie falsificatã ºi nu îi permite sã intre,mai mult chiar, îl înlãturã cu forþa!

Descoperirea biologului Karl Landsteiner cã,fiecare grupã de sânge produce anticorpi contraaltor grupe de sânge, a fãcut posibilã efectuareatransfuziilor de sânge fãrã riscuri. De aceea,oamenii cu grupa sanguinã O, ce formeazãanticorpi contra grupelor sangvine A,B ºi AB, nupot primi sânge, decât de la propria grupã desânge, dar pot dona celorlalte grupe sangvine(donatori universali). Indivizii AB sangvini potprimi sânge de la oricine pentru cã nu formeazãanticorpi, fiind receptori universali.

Recent s-a descoperit cã ºi alimentele reacþio-neazã la fel ca orice intrus la contactul cu antigenaspecificã grupei de sânge.

Astfel, alimentele aglutineazã celuleleanumitor grupe de sânge, dovedind o respingere

34 Virginia Ciocan

comparativ cu altele, de unde ºi fundamentareaºtiinþificã a corelaþiei dintre grupa de sânge ºialimentaþie.

Practic, pe baza acestei reacþii de coagulare,se poate stabili cã acelaºi aliment poate fi nocivpentru celulele unui organism cu o grupã de sânge,sau benefic la altã grupã de sânge.

Anticorpii de grupã sangvinã, ce se for-meazã în orice organism uman imediat dupãnaºtere, pânã la 4 luni, sunt cei mai puternicianticorpi ai sistemului imunitar, având proprie-tatea de a aglutina celulele sangvine ale altei grupede sânge.

Restul anticorpilor pe care îi posedã unorganism uman se formeazã numai dacã suntstimulaþi printr-o infecþie sau cu o vaccinare.

1.6. Aglutinogenii ºi alimentele

Recent s-a descoperit cã multe alimenteaglomereazã celulele anumitor grupe sangvine caºi cum le-ar respinge ºi nu reacþioneazã la fel faþãde alte grupe de sânge.

Practic, un aliment poate fi nociv pentrucelulele aparþinând unei grupe de sânge ºi beneficpentru celulele altei grupe. Cu alte cuvinte, sepoate afirma cã alimentele pot fi otravã, medi-cament sau simplu nutriment în funcþie de grupade sânge.


Aceastã descoperire a determinat pe uniispecialiºti, medici, biologi, biochimiºti ºinutriþioniºti sã cerceteze legãtura dintre grupa desânge ºi alimentaþie.

Fenomenul de aglutinare la contactul sângeluicu diverse alimente se datoreazã unor proteinecomplexe care se gãsesc în alimente ºi carereacþioneazã cu sângele, în funcþie de grupa desânge..De exemplu, glutenul, cea mai comunãaglutininã prezentã în grâu ºi alte cereale,afecteazã persoanele cu grupa de sânge O,aglomerând sângele, dar ºi celulele din mucoasaintestinului subþire, producând inflamaþie ºi iritaþiedureroasã.

O aglutininã foarte puternicã extrasã dinfructele de oþetar (Rhus toxicodendron) estericina, care în cantitãþi infinitezimale provoacãmoarte instantanee, prin precipitarea globulelorroºii din organism în cheaguri mari, careblocheazã vasele de sânge.

Sistemul nostru imunitar ne protejeazã însãde aglutininele pe care le ingerãm din alimente ºinumai o micã parte din ele trec în sânge, undereacþioneazã, distrugând hematiile ºi globulelealbe.

Foarte bogate în aglutinine sunt legumi-noasele, gramineele, vegetalele de tip solanic ºicarnea. Este dificil sã le ocolim în totalitate, darcunoscând acþiunea acestora, în funcþie de grupade sânge, le putem evita.

36 Virginia Ciocan

Surprinzãtor este însã faptul cã acum, înmileniul trei, sistemul nostru digestiv ºi celimunitar favorizeazã alimentele pe care leconsumau ºi strãmoºii noºtri cu aceeaºi grupã desânge!

1.7. Grupa de sânge ºi modul individualde viaþã

Trãim o perioadã în care organismul umanface tot mai greu faþã ritmului trepidant al vieþiisociale, exploziei informaþionale ºi mediuluiînconjurãtor, tot mai poluat, cãrora li s-au adãugatconsecinþele nefaste ale utilizãrii fãrã discer-nãmânt a medicamentelor sintetice, a razelor, aintervenþiilor chirurgicale etc.

Omenirea se confruntã cu pericolul de a-ºialtera sãnãtatea ºi datoritã faptului cã s-a înde-pãrtat tot mai mult de viaþa simplã, naturalã,însuºindu-ºi obiceiuri nesãnãtoase ºi chiar pericu-loase precum consumul inutil ºi exagerat de tutun,alcool, excitante, prin dezordine în muncã, dar ºiîn odihnã, prin poluarea necontrolatã a aerului,apei, solului ºi alimentelor.

Consecinþele acestora se pot concretiza princele trei mari deficienþe ce au primit numele de„cei trei S“: supraalimentaþia, sedentarismul ºisurmenajul.

Medicina ºtiinþificã, academicã, din ultimultimp, cu toate programele realizate, a dovedit


slãbiciuni ºi neputinþe, care au ajutat ca medicinatradiþionalã, popularã, sã câºtige teren, încet, darsigur.

Digestia, metabolismul, sistemul imunitar,rezistenþa la stres ºi probabil chiar tipul individualde personalitate, s-au imprimat în memoriageneticã a fiecãrei grupe de sânge ºi ne coordo-neazã viaþa, independent de voinþa noastrã. Nu leputem alege, aºa cum nu ne putem alege sexul,culoarea pãrului sau a ochilor!

Cercetãrile ºtiinþifice efectuate, pânã nu demult, s-au axat în principal pe caracterizareaalimentelor, a bolilor ºi a remediilor, omiþândcaracterele individuale ale oamenilor, din carecauzã nici un tratament ºi nici o dietã nu estegeneral valabilã.

Concepþia cã nu existã boalã, ci doar bolnav,capãtã tot mai mult interes ºi se reflectã ºi chiarargumenteazã teoria cã grupa de sânge determinãtoate procesele vitale din organismul uman. Princunoaºterea ºi aplicarea acestor informaþii, fiecaredintre noi, putem gãsi soluþii benefice pentru a neasigura un stil de viaþã sãnãtos!

Astfel, o alimentaþie corectã, de care depinde,în final, sãnãtatea organismului uman, ne-a fostpregãtitã cu mii de ani în urmã ºi s-a imprimat înmemoria geneticã a fiecãrei grupe de sânge.Numai cã,diversitatea umanã ºi forþele covâr-ºitoare ale tehnologiei, au intervenit ºi au împie-

38 Virginia Ciocan

dicat recepþionarea mesajelor instinctuale, ine-rente naturii noastre biologice.

Dacã primii indivizi umani cu grupa de sângeO erau vânãtori ºi culegãtori ºi se hrãneau cuanimale, insecte, boabe, rãdãcini ºi frunze, gamade opþiuni privind alimentaþia s-a extins cândoamenii au învãþat cum sã creascã animale pentrupropria lor folosinþã ºi cum sã cultive plante.

Alimentaþia agrarã, tradiþionalã a determinatapariþia grupelor sanguine A ºi B, iar mai recentgrupa de sânge AB. Substanþele nutritive dinplante ºi din lapte au reuºit sã evite malnutriþia ºiau susþinut numeroase populaþii pe întreagaplanetã.

Astãzi, este general acceptatã ideea cã nutriþiasau alimentele pe care le consumãm au un impactdirect asupra stãrii noastre de sãnãtate ºi confort.

Supraalimentaþia, a cãrei consecinþã directãeste obezitatea, a devenit una dintre cele mai mariprobleme ale societãþii actuale, societate rafinatãºi industrializatã. Scãderea în greutate ºi mai alesmenþinerea unei greutãþi optime a devenit unimportant atribut al stãrii de sãnãtate ºi de aceea,dieta stabilitã pe baza grupei de sânge conduce,fãrã greº, la rezultate foarte bune, spre deosebirede formulele recomandate la general, pentru toatãlumea.

Atunci când se respectã recomandãrile datede nutriþioniºti pentru fiecare grupã de sânge,alimentele considerate benefice acþioneazã camedicamente, alimentele considerate neutre


acþioneazã ca nutrienþi, iar cele de evitat acþio-neazã ca otrãvuri.

Din aceastã cauzã, dietele hiperproteice pebazã de carne sunt favorabile persoanelor O ºi Bsangvine, iar pentru indivizii cu grupa de sângeA sau AB, sunt recomandate alimente vegetale,precum: legume, orez, graminee integrale, fructeºi soia.

Activitatea fizicã în general este condiþio-natã tot de grupa sangvinã.

La persoanele cu grupa de sânge O, solici-tãrile mari ale vânãtor-culegãtorului primitiv audeterminat pãstrarea în memoria geneticã a grupei,un metabolism de tip cetonic. Aceasta înseamnãcã hrana bogatã în proteine ºi grãsimi animale,dar sãracã in zaharuri, este transformatã rapid încetone, substanþe ce înlocuiesc glucidele ºi suntfolosite de organism pentru menþinerea glicemieila un nivel stabil. Ele conferã organismului o starede alertã continuã, acesta fiind pregãtit în oricemoment pentru efort fizic. (cheia supravieþuiriirasei umane).

De aceea, persoanelor O sangvine li serecomandã ca antidot împotriva oboselii, adepresiei ºi a stresului, munca fizicã.

Persoanele cu grupa sangvinã A sunt maisensibile ºi nu rezistã la efort fizic prelungit, dincare cauzã le sunt recomandate plimbãri în aerliber, înotul sau ciclismul.

La efort prelungit ºi stres, persoanele cu grupade sânge A rãspund în plan mental prin anxietate

40 Virginia Ciocan

ºi iritabilitate. In final, stresul ºi efortul fizicprelungit produc slãbirea sistemului imunitar ºiafecteazã sistemul cardiovascular.

Ca antidot, pentru asemenea tulburãri, serecomandã exerciþii de calmare ºi relaxare, secre-tul reuºitei fiind angajarea mentalã în activitateafizicã.

Persoanele sangvine B sunt foarte echilibrateºi rãspund armonios atât la efort fizic, cât ºiintelectual, situându-se undeva între grupelesangvine O ºi A. Sunt rezistente la stres ºi seadapteazã uºor la situaþii dificile, fiind mai puþincombative decât persoanele O sangvine, dar mairezistente fizic decât persoanele A sangvine.

Indivizii cu grupa de sânge B se simt binecând practicã sporturi ce presupun efort moderat,precum: gimnastica aerobicã, excursii cu bicicleta,tenis, fotbal, baschet, volei..

Individul B sangvin reprezintã tipul depersoanã cu o viaþã armonioasã, care munceºte ºise hrãneºte echilibrat, ceea ce reprezintã esenþasupravieþuitorului.

Persoanele AB sangvine, cu însuºiri preluatedin grupele de sânge A ºi B sunt complexe ºienigmatice, fiind adesea mai puternice ºi maiactive decât cele cu grupa de sânge A, care suntmai sedentare. Aceasta pentru cã în memoria lorgeneticã sunt cuprinse reminiscenþe destul derecente de la strãmoºii lor B sangvini.


Persoanele AB sangvine rãspund la stres ºisurmenaj fizic în primã fazã mental, ca stadiu dealarmã. Dacã nu se iau mãsuri de calmare prindiferite metode de relaxare, semnalele suntpropulsate în sistemul imunitar, care reacþioneazãprin anxietate ºi iritabilitate ºi conduc la afecþiunicardiovasculare.

Persoanelor AB sangvine le sunt recoman-date exerciþii cu efort moderat precum plimbarea,înotul, ciclismul ºi exerciþii de calmare, cheia fiindtot ca la grupa de sânge A, angajarea mentalã înactivitatea fizicã.

1.8. Alte grupe de sânge recent descoperite

Specialiºtii de la Societatea Internaþionalã aTransfuziilor de Sânge considerã cã pe lângã cele4 grupe sangvine cunoscute (A, B, AB, O ) maiexistã încã 30 de grupe sangvine mai rare, pe carele-au întâlnit la diferite persoane ºi pe care le-audat nume interesante, precum: Kidd, Diego sauDuffy fãrã a le cunoaºte formula sau proteinaspecificã de pe membrana globulelor roºii.Descoperirea în anul 2010 a încã douã proteinespecifice, asociate grupelor de sânge, au ridicatnumãrul grupelor sangvine la 32, ultimele fiindLangereis (Lan) ºi Junior (Jr).

Acestea au fost de fapt descoperite cu 6o deani în urmã, în anul 1952, la o transfuzie de sângefãcute unei paciente de 66 de ani din New York,

42 Virginia Ciocan

bolnavã de cancer de colon, a cãrui nume defamilie era Vel. Reacþia imunã, neaºteptatã ºifoarte puternicã, determinatã de un compus dinsânge necunoscut, au motivat medicii sãdenumeascã acest tip de sânge Vel-negativ,considerând Vel-pozitivi restul oamenilor.

Misterul a fost descoperit de un colectiv decercetãtori francezi de la Universitatea Vermontºi de la Institutul Francez pentru TransfuziiSanguine, condus de biologul Bryan Ballif ºimedicul Lionel Arnaud. Proteinele specificedescoperite de aceºtia ºi anume ABCBG ºiABCG2 au ajutat la stabilirea formulei geneticeºi testarea pe bazã de ADN, fiind stabilitedenumirea ºi criteriile de identificare a pacienþilorcu aceste grupe de sânge rare: Lan (Langereis) ºiJr (Junior).

Astfel, s-a descoperit cã peste 50 000 dejaponezi au grupa Junior-negativ.

În Europa incidenþa acestor grupe de sângerare este de 1 la 2500 persoane, fiind suspectaþi aavea aceastã grupã peste 200 000 de oameni, iarîn America de Nord, peste 100 000 de oameni.

Analizând genomul a 70 de oameni cu acestegrupe sangvine s-a descoperit lipsa unei gene carepermite celulelor sã sintetizeze proteinelespecifice.

În afara reacþiilor de respingere a sâgelui latransfuziile de sânge, iar la femeile însãrcinate,apariþiei unei reacþii de incompatibilitate între


mamã ºi fãt, s-a descoperit cã aceste persoane suntrezistente la medicamentele antitumorale ºiprobabil cã ºi la altele.

Împreunã cu cercetãtorii japonezi de laCentrul Sangvin al Crucii Roºii din Hokaido,conduºi de Yoshihiko Tani s-au elaborat metodelede testare a pacienþilor cu aceste grupe rare,proceduri ce pot fi integrate uºor în testelehematologice din cadrul tuturor Laboratoarelormedicale ale lumii, teste ce dureazã mai puþin de2 ore.

Sigur cã în anii viitori beneficiile acestordescoperiri se vor materializa în salvarea multorvieþi, iar pacienþii cu aceste grupe rare vor aveaºanse de viaþã la fel ca cei cu grupe de sângecomune.

GRUPA DE SÂNGE A-II ªI VIAÞA INDIVIDUALÃ · Grupa de sânge A-II ºi viaþa individualã 3...

Documents

Transcript of GRUPA DE SÂNGE A-II ªI VIAÞA INDIVIDUALÃ · Grupa de sânge A-II ºi viaþa individualã 3...