Proteinele sunt componente de bază ale tuturor celulelorvii şi sunt importante în dezvoltarea,reproducereaşi funcţionarea normală a fiinţelor vii.

O proteina este, de fapt, un amestec de aminoacizi. Exista proteine de origine animala si proteine vegetale. Ele joaca un rol cheie in procesul de nutritie, pentru ca sunt o sursa imporanta de energie si participa la reinnoirea de zi cu zi a pielii, unghiilor, parului si tesutului muscular. Acestea sunt, de asemenea, implicate in functionarea organismului, in special in apararea impotriva bolilor.

Tipuri de proteineÎn funcţie de compoziţia lor chimică ele pot

fi clasificate în:Holoproteine cu următoarele clase de

proteine Proteine globulare - sunt de regulă

substanţe solubile în apă sau în soluţii saline:protaminele, histonele, prolaminele, gluteinele, globulinele, albuminele.

Proteinele fibrilare -caracteristice regnului animal, cu rol de susţinere, protecţie şi rezistenţă mecanică:colagenul, cheratina şi elastina.

Heteroproteinele sunt proteine complexe care sunt constituite din o parte proteică şi o parte prostetică; în funcţie de această grupare se pot clasifica astfel: Glicoproteine Lipoproteine Nucleoproteine

Structura proteinelor Structura primara-dată de aminoacizii care intră în lantul proteic

prin formarea legăturilor pepetidice. Structura secundară-se referă la forma şi la lungimea lanţurilor

polipeptidice, proprietăţi induse de legăturile de hidrogen. Structura terţiară-macromoleculele proteice au o conformaţie

tridrimensională , realizată prin intermediul cuplării mai multor lanţuri polipeptidice scurte între ele, cuplare care duce la formarea fibrelor proteice.

Structura cuaternară-se referă la modul cum se unesc subunităţile proteice.

Unde le gasim?

Produsele de origine animala sunt bogate in proteine: carne, peste, crustacee, moluste, oua, lapte si produse lactate. Proteinele vegetale se gasesc mai ales in cereale, leguminoase (linte, soia, fasole uscata, mazare). Totusi, proteinele de origine vegetala nu au aceleasi calitati nutritive ca si proteinele de origine animala, din cauza lipsei unuia sau mai multor aminoacizi esentiali. De aceea, persoanele care urmeaza o dieta vegetariana si nu mananca nici macar produse lactate si oua risca sa isi slabeasca organismul si sistemul imunitar si trebuie sa compenseze aceste deficit al aminoacizilor.

De ce avem nevoie de proteine?

Consumul recomandat de proteine se situeaza intre 10 si 15% din aportul caloric total, cu un minim de 70 de grame pe zi pentru barbati si 60 g pe zi pentru femei. Pilonul principal al nutritiei, proteinele ar trebui sa fie prezente, in mod ideal, la cele trei mese principale ale zilei, indiferent daca urmezi sau nu o dieta. Femeile gravide si mamele care alapteaza, precum si persoanele care depun activitati fizice intense trebuie sa aiba o alimentatie bogata in proteine.

Este gresit inteles faptul ca nu trebuie sa consumam carne, ci mai degraba nu trebuie sa mancam carne bogata in grasimi, ci sa alegem produsele animale fara prea multe lipide (de exemplu, pui fara piele, carne de vita slaba, fara straturi de grasime, lapte semidegresat etc., evitand sa preparam aceste alimente prin prajire).  

Deficitul de proteine duce la topirea masei musculare, scaderea rezistentei la infectii si senzatie de oboseala

Biosinteza proteinelorBiosinteza proteinelor este unproces prin care fiecare celulă

îşisintetizează proteinele proprii,prin intermediul unui proces

careinclude multe etape, sintezaîncepînd cu procesul deTranscripție şi terminînd cuprocesul de translație.Procesul deşi similar, este diferitîn funcţie de celulă.

Sinteza proteinelor are loc permanent inorganismele vii.Cele existente sufera

continuutransformari biochimice si trebuie inlocuite. Continutul in proteine al unor produseanimale si vegetale este foarte variat.

Boli cauzate de deficienta de proteine Lipsa proteinelor din organism este

considerata una dintre cauzele majore care favorizeaza aparitia urmatoarelor afectiuni: boli cardiovasculare, cancer de colon, cancer mamar si osteoporoza. Deficitul congenital de proteina C sau S sta la baza afectiunilor de coagulare, determinand un risc crescut pentru formarea cheagurilor de sange, tromboza.

Lipsa proteinelor provoaca si numeroase alte tulburari, cum ar fi: pierderea in greutate, slabiciunea, contractia tesutului muscular, anemie, hiperpigmentarea pielii, ritm cardiac si metabolism scazut, afectiuni hepatice,etc.

Realizat de: Dobrea Vitalie