grile rez noi 2012

27
2. Boala cardiacă ischemică - fără denumiri comerciale (ECN) PAG 59-74; 127-137 COMPLEMENT SIMPLU 1. Etiologia anginei pectorale stabile are în 95% din cazuri drept cauză ateroscleroza coronariană și în 5% din cazuri următoarele, exceptând una ((pag. 64-65)) A: coronarită B: anemie C: pericardită D: tahicardie E: colaps 2. Supradenivelarea persistentă de segment ST prezentă în derivaţiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acut (pg. 69) A: anteroseptal B: inferior şi anterior C: inferior şi anteroseptal D: septal profund E: inferior şi posterior 3. La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre markerii de necroză miocardică se poate utiliza ((pag. 69)) A: Troponina I B: Troponina T C: Mioglobina D: CK-MB E: ASAT 4. [BCI10005] Stadiul II al Clasificării Killip se caracterizează prin (pg. 71) A: Infarct miocardic complicat cu tulburări de ritm ventricular B: Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depaşesc jumătate din ariile pulmonare C: Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acut D: Infarct miocardic cu şoc cardiogen

description

tema nr 2

Transcript of grile rez noi 2012

Page 1: grile rez noi 2012

2. Boala cardiacă ischemică - fără denumiri comerciale (ECN) PAG 59-74; 127-137

COMPLEMENT SIMPLU

1. Etiologia anginei pectorale stabile are în 95% din cazuri drept cauză ateroscleroza coronariană și în 5% din cazuri următoarele, exceptând una ((pag. 64-65))   A: coronarită   B: anemie   C: pericardită   D: tahicardie   E: colaps

2. Supradenivelarea persistentă de segment ST prezentă în derivaţiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acut (pg. 69)   A: anteroseptal   B: inferior şi anterior   C: inferior şi anteroseptal   D: septal profund   E: inferior şi posterior

3. La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre markerii de necroză miocardică se poate utiliza ((pag. 69))   A: Troponina I   B: Troponina T   C: Mioglobina   D: CK-MB   E: ASAT

4. [BCI10005] Stadiul II al Clasificării Killip se caracterizează prin (pg. 71)   A: Infarct miocardic complicat cu tulburări de ritm ventricular   B: Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depaşesc jumătate din ariile pulmonare   C: Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acut   D: Infarct miocardic cu şoc cardiogen   E: Infarct miocardic cu hipotensiune şi fără raluri de stază pulmonară

5. [BCI10006] În evoluţia unui infarct miocardic acut apariţia unui suflu holosistolic în spiţe de roată este sugestivă pentru (pg. 71)   A: Insuficienţă mitrală ischemică   B: Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior   C: Ruptura peretelui liber ventricular   D: Ruptura septului interventricular   E: Embolie pulmonară cu regurgitare tricuspidiană severă

6. Următoarele reprezintă contraindicaţii ale testelor de ischemie, cu excepţia (pag.65)   A: IM care datează de mai puţin de 5 zile

Page 2: grile rez noi 2012

   B: Insuficienţă cardiacă severă   C: Hipertrofie ventriculară stângă   D: Stenoza aortică strânsă simptomatică   E: Cardiomiopatia obstructivă simptomatică

7. Care din următoarele reprezintă o CI absolută a tromboliticelor (pag.128)   A: Endocardita infecţioasă   B: AIT de mai puţin de 6 luni   C: AVC ischemic < 6 luni   D: Puncţie a vaselor mari necompresibile   E: Tratament cu AVK

8.Care din următoarele reprezintă o CI relativă a tromboliticelor (pag.128)   A: Sângerare GI care datează de mai puţin de 1 lună   B: Coagulopatie cunoscută, patologie a hemostazei   C: Disecţie aortică   D: Puncţie a vaselor mari necompresibile   E: Malformaţie vasculară sau tumoră cerebrală

9. Inducerea catabolismului hepatic al AVK se produce datorită următoarelor medicamente (pag.134)   A: AINS   B: Griseofulvină   C: Cimetidină   D: Laxative   E: Amiodaronă

10. Nu este una dintre caracteristicile durerii ()   A: Apăsare sau constricţie   B: Sfâşietoare   C: Junghi   D: Foarte rapidă (angor)   E: Arsură (digestivă)

11. Nu caracterizează modificările ECG din pericardita acută ()   A: Subdenivelare difuză   B: Supradenivelare concavă în sus   C: Subdenivelare convexă în sus   D: Subdenivelare de PQ   E: Fără evoluţie spre unda Q

12. Durerea toracică asociată cu asimetrie tensională şi ischemia membrelor se regăseşte în ()   A: Pneumotorax   B: Infarct miocardic   C: Pericardită

Page 3: grile rez noi 2012

   D: Disecţie de aortă   E: Embolie pulmonară

13. În etiologia angorului stabil nu este inclus ()   A: Takayasu   B: Spasm coronar   C: Aterocleroza   D: Sifilis   E: Lupus

14. Între testele de ischemie nu este inclus (pg. 65)   A: ECG de efort   B: Scintigrafie de efort cu dobutamină   C: Ecografie cu dobutamină   D: Ecografie de efort   E: RMN cu dipiridamol

15. Care dintre următoarele teste nu are specificitate excelentă ()   A: Ecografia cu dobutamină   B: Ecografie de efort   C: Scintigrafie de efort   D: ECG de efort   E: Scintigrafie cu dipiridamol

16. Care din următoarele trombolitice nu este utilizat în infarctul miocardic ()   A: Actilyse   B: Streptokinaza   C: Urokinaza   D: Metalyse   E: Tenectaza

17.Reprezintă contraindicaţie absolută de tromboliză ()   A: Vârsta>70 ani   B: HTA necontrolată   C: Endocardita infecţioasă   D: AIT < 6 luni   E: Disecţie de aortă

18. Reprezintă CI absolută de tromboliză ()   A: Ulcer < 1lună   B: Sângerare gastrointestinală < 1lun[   C: Masaj cardiac recent   D: Ciroză   E: Tratament cu AVK

Page 4: grile rez noi 2012

19. [BCI10058] Reprezintă efecte secundare ale tromboliticelor ()   A: Trombocitopenia   B: Purpura   C: Hemoragia   D: Anemia    E: Nici una

20. Infarctul miocardic acut apical se vede pe ECG in derivatiile: (pg 69)   A: V1V2   B: V3V4   C: V5V6   D: V1V2V3   E: V1V2V3V4

21. In durerea toracica alterarea starii generale sugereaza urmatoarele CU EXCEPTIA: (pg59)   A: Tumora rahidiana   B: Tumora timica   C: Tumora pleurala   D: Tumora bronho-pulmonara   E: Tumora ORL

22. In diagnosticul durerii toracice febra NU sugereaza: (pg 59)   A: Pericardita   B: Infarct   C: Pneumopatie   D: Flebita   E: Pleurezie

23. Urmatoarea afirmatie este adevarata despre caracteristicile durerii toracicie: (pg 59)   A: Durerea sfasaietoare sugereaza pericardita   B: Durata foarte rapida sugereaza angor instabil   C: Iradierea in falci sugereaza reflux   D: Activarea la palpare sugereaza angor   E: Calmarea foarte rapida la trinitrina sugereaza spasm esofagian

24. In durerea toracica urmatoarele semne ECG sunt caracteristice infarctului pe cale de constituire CU EXCEPTIA: (pg60)   A: Semn in oglinda   B: Subdenivelare focalizata la un teritoriu vascular   C: Subdenivelare concava in sus   D: Evolutie spre unda Q   E: Subdenivelare a ST rezistenta la trinitrina

25. In durerea toracica detresa respiratorie sugereaza urmatoarele cauze CU EXCEPTIA: (pg60)   A: Embolie pulmonara

Page 5: grile rez noi 2012

   B: Pneumotorax compresiv   C: Pericardita cu tamponada   D: Pneumopatie hipoxemianta   E: EPA din infarct

26. Clasic, NU este indicatie de coronarografie: (PG66)   A: Angor atipic   B: Angor jenant   C: Angor refractar la tratament medical   D: Disfunctie ventriculara stanga   E: Diagnostic indoielnic in ciuda testului de ischemie

27. Este FALS despre heparine: (pg128)   A: Cele nefractionate au greutate moleculara mare   B: LMWH sunt obtinute prin selectia lanturilor scurte a polimerilor fragmentati de heparina nefractionata   C: Pierderea lanturilor lungi de catre LMWH provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa   D: Pentazaharidul este responsabil de activitatea anti-Xa   E: Proportia anti IIa/Xa este de 1 pentru heparinele nefractionate

28. Sunt contraindicatii relative pentru adminsitrarea de heparine cu EXCEPTIA: (PG 130)   A: Chirurgie recenta   B: Asocierea cu AINS   C: Injectii intramusculare   D: Pericardita   E: Disectia aortica

29. NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice: (PG133)   A: Inlocuire valvulara in pozitie aortica   B: Antecedente de AVC   C: Contrast spontan intens in atriul stang   D: SM asociata   E: FEVS < 35%

30. In tratamentul infarctului miocardic fara supradenivelare de ST avem, cu EXCEPTIA: (73)   A: analgezice   B: aspirina   C: clopidogrel   D: repaus   E: betablocante

31. Teritoriile EKG pentru diagnosticul unui infarct INFERIOR sunt: (pag. 69)   A: DI, aVL   B: DI, DII, aVL   C: DII, DIII, aVF

Page 6: grile rez noi 2012

   D: DII, DIII, AVL   E: DI, DII, DIII

RASPUNSURI COMPLEMENT SIMPLU1)C 2)D 3)C 4)B 5) D 6) C 7) C 8) D 9) B; 10) D 11) C

12) D 13) E 14) B 15) D 16) C 17) E 18) B 19)C 20),B 21)B

22)D 23) E 24) C 25)C 26) A 27)C 28)C 29)A 30) A 31) C

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Diagnosticul de anevrism ventricular stâng la un pacient cu infarct miocardic acut se bazează pe următoarele (pg. 72)   A: Persistenţa supradenivelării segmentului ST peste 3 săptămâni   B: Fenomene de insuficienţă ventriculară stângă   C: Apariţia Sindromului Dressler   D: Tulburări de ritm ventricular recurente   E: Suflu sistolic de insuficienţă mitrală ischemică nou apărut

2. Complicaţii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul stâng sunt (pg. 71)   A: Ruptura peretelui liber ventricular   B: Sindromul Dressler   C: Insuficienţa mitrală ischemică   D: Tromboembolismul pulmonar   E: Blocurile atrio-ventriculare

3. Indicaţia de cardiostimulare temporară la un pacient cu infarct miocardic anterior se impune în prezenţa (pg. 71)   A: BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian   B: BAV de gradul 3 cu sediul infrahisian   C: Bloc complet de ramura stângă cu ritm de fibrilaţie atrială   D: Alternanţa de bloc de ramură stângă cu bloc de ramură dreaptă   E: Asocierea bloc de ramură dreaptă cu hebloc anterior stâng

4. Sindromul coronarian acut fără supradenivelare de segment ST se caracterizează prin următoarele (pg. 72)   A: Apare în special la pacienţii tineri fără circulaţie colaterala eficientă   B: Apare deseori la pacienţi cu leziuni trivasculare severe şi complexe   C: Evoluează frecvent spre insuficienţă cardiacă ischemică   D: Asociaza frecvent complicaţii mecanice gen ruptură de perete liber ventricular   E: Apare consecutiv rupturii plăcii de aterom pe fondul unei circulaţii colaterale deficitare

Page 7: grile rez noi 2012

5. Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru sindromului Prinzmetal este sugerat de următoarele (pg. 60)   A: Supradenivelare de segment ST difuză tranzitorie   B: Supradenivelare de segment ST concavă în sus   C: Supradenivelare de segment ST gigantă convexă în sus, unde T gigante   D: Supradenivelare de segment ST corectată de nitroglicerină   E: Subdenivelare de segment ST focalizată la un teritoriu vascular

6. Care din următoarele elemente sugerează o pericardită acută (pag.60)   A: Supradenivelare concavă în sus   B: Subdenivelare convexă în sus   C: Supradenivelare ST rezistentă la trinitrină   D: Subdenivelare ST rezistentă la trinitrină   E: Subdenivelare a PQ, microvoltaj

7. Spasmul coronarian Prinzmetal este sugerat de (pag.60)   A: Supradenivelare ST rezistentă la trinitrină   B: Supradenivelare ST corectată cu trinitrină   C: Supradenivelare focalizată la un teritoriu vascular   D: Supradenivelare moderată, fixă, neevolutivă   E: Supradenivelare gigantă, convexă în sus, unde T gigante

8. Care dintre următoarele afirmaţii legate de markerii de necroză miocardică sunt adevărate (pag.69)   A: Troponina I are vârful la 12 ore   B: LDH are pozitivare la 48 ore   C: Mioglobina se normalizează la 3 zile   D: CPK-MB se normalizează la 2 zile   E: TGO-ASAT se normalizează la 5 zile

9. Despre Troponina I se pot spune următoarele (pag.69)   A: Se normalizează în Z3   B: Se pozitivează în H4   C: Are vârful în H12   D: Se normalizează în Z7   E: Are vârful în H24

10. Despre mioglobină sunt adevărate următoarele, cu excepţia (pag.69)   A: Se pozitivează la 2-4 ore   B: Are vârful la 16 ore   C: Se normalizează la 3 zile   D: Se normalizează la 24-36 ore   E: Se pozitivează la 24 ore

Page 8: grile rez noi 2012

11. Care dintre următorii markeri de necroză se monitorizează la fiecare 24 ore în SCA cu supradenivelare permanentă de ST (pag.70)   A: Mioglobina   B: TGO-ASAT   C: Troponina    D: LDH   E: CK

12. Reprezintă indicaţii ale cardiostimulării (pag.71)   A: BAV indiferent de grad   B: asocierea bloc drept şi hemibloc anterior stâng sau posterior stâng   C: BAV ale infarctului anterior   D: alternanţa bloc stâng/bloc drept   E: BAV ale infarctului inferior

13. Despre infarctul de ventricul drept sunt adevărate următoarele (pag.71)   A: Tratamentul cuprinde diuretice şi derivaţi nitraţi   B: Se complică frecvent cu stare de şoc şi tulburări de conducere   C: Pe ECG apare supradenivelare a segmentului ST în V3R şi V4R   D: Prognosticul este pozitiv   E: Se evită efectuarea coronarografiei

14. Despre clasificarea internationala Killip se pot spune următoarele (pag. 71)   A: Mortalitatea în stadiul III este 44%   B: În stadiul II ralurile crepitante depăşesc 1/2 din câmpurile pulmonare   C: EPA este prezent în stadiile II-III   D: În stadiul I ralurile crepitante nu depăşesc 1/2 din câmpurile pulmonare   E: În stadiul II mortalitate este 30%

15. Contraindicaţii relative ale tromboliticelor sunt următoarele, cu excepţia (pag.128)   A: Masaj cardiac recent   B: Coagulopatie cunoscută, patologie a hemostazei   C: AIT care datează de mai puţin de 6 luni   D: Traumatism cranian<1 lună   E: HTA necontrolată peste 180 mmHG

16. Reprezintă contraindicaţii absolute ale tromboliticelor următoarele, cu excepţia (pag.128)   A: Traumatism sau chirurgie majoră ce datează de mai puţin de 21 de zile   B: Tratament cu AVK   C: Sângerare GI care datează c mai puţin de 1 lună   D: Disecţie aortică   E: Puncţie a vaselor mari necompresibile

17. Potenţializarea AVK se produce prin (pag.134)   A: Creşterea sintezei factorilor vitaminei K-dependenţi

Page 9: grile rez noi 2012

   B: Reducerea nivelului de vit.K   C: Inducerea catabolismului hepatic al AVK   D: Diminuarea fixării proteice   E: Creşterea nivelului de vit.K

18. Inhibarea AVK se produce prin (pag.134)   A: Diminuarea fixării proteice   B: Reducerea sintezei factorilor vitaminei K-dependenţi   C: Creşterea sintezei factorilor vitaminei K-dependenţi   D: Diminuarea absorbţiei digestive   E: Inducerea catabolismului hepatic al AVK

19. Prin interacţiunea AINS cu AVK se produc următoarele, cu excepţia (pag.134)   A: Diminuarea fixării proteice   B: Creşterea absorbţiei digestive a AVK   C: Reducerea sintezei factorilor vitaminei K-dependenţi   D: Inhibarea catabolismului hepatic al AVK   E: Reducerea nivelului de vit.K

20. Inhibarea catabolismului hepatic al AVK se produce datorită (pag.134)   A: Fenitoină   B: Allopurinol   C: Cloramfenicol   D: Chinine   E: Ketoconazol

21. Creşterea sintezei factorilor vitaminei K-dependenţi apare datorită (pag.134)   A: AINS   B: Amiodaronă   C: Estrogeni   D: Antibiotice   E: Corticoizi

22. Care dintre următoarele produc diminuarea fixării proteice a AVK (pag.134)   A: AINS   B: Hipertiroidismul   C: Alcool   D: Miconazol   E: Fibraţi

23. Febra asociată durerii toracice este cauzată de (pg. 59)   A: Disecţia de aortă   B: Infarctul miocardic   C: Pneumotorax   D: Ulcerul gastroduodenal   E: Embolia pulmonară

Page 10: grile rez noi 2012

24. ECG-ul în durerea toracică este neinterpretabil în următoarele situaţii ()   A: QT lung   B: HVS   C: BRS   D: Digitală   E: Stimulator cardiac

25. Tulburările de repolarizare secundare apar în următoarele, cu excepţia ()   A: Bloc de ramură   B: WPW   C: Infarct miocardic   D: Repolarizare precoce   E: Sindrom Brugada

26. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre D-dimeri ()   A: Cresc în caz de flebită   B: Cresc în caz de embolie pulmonară   C: Sunt foarte specifici   D: Sunt foarte sensibili   E: Au fost foarte puţine rezultate fals pozitive

27. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre embolia pulmonară ()   A: Se confirmă prin Eco Doppler pulmonară   B: Indicaţie de fibrinoliză în caz de embolie pulmonară complicată cu infarct pulmonar   C: Anticoagulare numai după ce dg. este confirmat   D: Dg este evocat clinic   E: Diagnosticul este sprijinit pe ECG, d-dimeri

28. Tratamentul angorului de efort curprinde ()   A: Diuretic   B: Betablocante   C: Statina   D: Revasculare prin angioplastie   E: Clopidogrel

29. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST în teritoriu antero-septo-apical prezintă supradenivelare de ST în ()   A: DI   B: V6   C: V2   D: V4   E: aVF

Page 11: grile rez noi 2012

30. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST în teritoriul infero-latero-bazal prezintă supradenivelare de ST în ()   A: V1   B: V2   C: DI   D: aVF   E: V9

31. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST în teritoriu apical prezintă supradenivelare de ST în ()   A: DI   B: V3   C: V4   D: V6   E: aVL

32.Tratamentul infarcului miocardic acut cu supradenivelare ST cuprinde ()   A: IEC din primele ore   B: Reperfuzie coronariană pentru orice infarct   C: Clopidogrel   D: Morfină   E: Aspirină

33. Clasificarea internaţională Killip ()   A: Stadiu I cuprinde şocul cardiogen   B: Stadiul III are o mortalitate în faza acută de 80-100%    C: Stadiul II are o mortalitate în faza acută de 30%   D: Stadiul I cuprinde EPA   E: Stadiul IV presupune şoc cardiogen

34. Tulburările de ritm post infarct cuprind ()   A: TV   B: RIVA   C: BAV   D: Fibrilaţie atrială   E: Extrasistole ventriculare

35. Sindromul Dressler se caracterizează prin (pg. 72)   A: Pericardită cu artralgii   B: Nu necesită tratament   C: Sindrom inflamator   D: Apare în săptămâna 4   E: Se tratează cu antiinflamatoare

Page 12: grile rez noi 2012

36. ECG în SCA ST- ()   A: Supradenivelare de ST   B: Subdenivelare de ST (în formele uşoare)   C: Inversia undelor T    D: Frecvent normal   E: Posibil evoluţie spre unda Q

37. Tratamentul postinfarct cu epleronă este indicat în caz de ()   A: La toţi pacienţii postinfarct   B: După implantare de stent   C: FEVS<40%   D: Semne clinice de IVS   E: În asociere cu atorvastatină

38.CI absolute de administrare a heparinei sunt ()   A: Alergia   B: Anomalia hemostazei   C: Injecţiile IM   D: HTA severă   E: Pericardita

39. Factorii de coagulare dependenţi de vitamina K sunt ()   A: Protrombina   B: Proconvertina   C: Proteina C şi S   D: Factor VIII   E: Factor Stuart

40. CI ale AVK reprezintă ()   A: HTA malignă   B: AVC ischemic recent   C: Sarcină în al doilea trimestru   D: Pericardită   E: Alergia

41. Inhibă activitatea AVK ()   A: Cimetidina   B: Cloramfenicolul   C: Fibraţii   D: Griseofulvină   E: Corticoizii

42. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la Clopidogrel ()   A: Inhibă calea ciclooxigenazei   B: Se administrează obligatoriu o lună în caz de stent acoperit   C: Blochează agregarea mediată de adenozin difosfat   D: Trebuie continuat timp de 1 an după infarct miocardic stentat cu stent activ   E: Se administrează în caz de alergie la aspirină

Page 13: grile rez noi 2012

43. Sunt afirmatii FALSE despre semnele cardio-vasculare in durerea toracica: (pg 59)   A: Pulsul paradoxal sugereaza tamponada   B: Socul cardiogen sugereaza Infact al VS   C: Insuficienta cardiaca dreapta singura sugereaza tamponada   D: Asimetria tensionala sugereaza coarctatie de aorta   E: Suflul de insuficienta mitrala sugereaza infarct

44. NU caracterizeaza aspectul ECG al anevrismului ventricular stang: (pg60)   A: Supradenivelare moderata   B: Supradenivelare evolutiva   C: Supradenivelare asociata undei Q   D: Cel mai frecvent in V2 V3 V4   E: Supradenivelare corectata cu trinitrina

45. Urmatoarele afirmatii despre atitudinea fata de pacientii cu durere toracica sunt adevarate: ()   A: Orice durere anginoasa tipica va fi spitalizata cu exceptia coronarianului stabil cu ECG si enzime normale   B: Orice durere anginoasa chiar si atipica se va spitaliza daca exista anomalii minime ale ECG   C: Nu se vor spitaliza pacientii care se prezinta cu simptomatologie de efort si modificari ECG minime   D: Orice durere anginoasa tipica trebuie spitalizata   E: Daca exista semne evocatoare disectia aortica trebuie investigata in cel mai scurt timp

46. In caz de tulburari conductive secundare infarctului miocaridc, indicatiile cardiostimularii sunt urmatoarele: (pg. 71)   A: BAV ale infarctului inferior, de gradele 2 si 3 prost tolerate, care nu raspund la atropina sau isoprenalina   B: BAV ale infarctului inferior, chiar daca sunt bine tolerate   C: BAV ale infarctului anterior   D: Alternanta bloc stang/ bloc drept   E: Bloc stang si hemibloc drept

47. Managementul infarctului de ventricul drept cuprinde: (pg. 71)   A: Derivati nitrati   B: Umplere vasculara(coloizi)   C: Diuretice   D: Dobutamina   E: Coronarografie in urgenta, in vederea unei angioplastii

48. Implantarea unei sonde de cardiostimulare se face in: ()   A: BAV grad 2 sau 3 prost tolerat   B: BAV al infarctului miocardic inferior   C: Alternanta bloc stang/ bloc drept   D: Bloc de ramura dreapta   E: Hemibloc stang

Page 14: grile rez noi 2012

49. Complicatiile SCA non ST sunt: (73)   A: Moartea subita   B: Anevrism ventricular   C: Recidive anginoase   D: SCA ST+   E: Insuficienta cardiaca

50. Managementul postinfarct cuprinde in mod obisnuit: (74)   A: bilant glucidic anual   B: examene izotopice punctual   C: tratament cu clopidogrel si aspirina cel putin 1 luna in cazul stentului activ   D: ramipril 5-10 mg/zi   E: radiografie toracica

51. In cadrul durerii toracice, o insuficienta cardiaca dreapta izolata ne indica: (59)   A: embolie pulmonara   B: tamponada   C: pericardita   D: infarct al ventriculului drept   E: miocardita

52. Betablocantele se administreaza in tratamentul angorului stabil ,cu exceptia: (pag.66)   A: insuficienta cardiaca   B: tahicardie   C: bradicardie   D: astm   E: anemie

53. Sunt cauze de dureri toracice: (60)   A: zona zoster   B: patologie vezicala   C: tumora cervicala   D: patologie pancreatica   E: patologie renala

54. ECG-ul este dificil interpretabil sau neinterpretabil in urmatoarele situatii: (pag.60)   A: stimulator cardiac   B: bloc de ramura dreapta   C: bloc de ramura stanga   D: hipertrofie ventriculara stanga majora   E: tulburari metabolice sau administrare de digitalice

55. Care din urmatoarele reprezinta contraindicatii ale testelor de ischemie: (pag.65)   A: insuficienta cardiaca severa    B: tulburari de ritm ventricular   C: stenoza aortica stransa simptomatica

Page 15: grile rez noi 2012

   D: tahicardie    E: stare de soc

56. Factorii de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice sunt reprezentati de" (pag.133)   A: inlocuire valvulara mecanica in pozitie mitrala tricuspida sau pulmonara   B: pericardita   C: fibrilatie atriala   D: tahicardie ventriculara   E: contrast spontan intens in atriul stang

57. Dupa initierea terapiei cu AVK, monitorizarea ulterioara a INR-ului se realizeaza: (135)   A: la 24 ore de la debutul tratamentului   B: cel mult lunar   C: saptamanal pana la stabilizarea la 2 recoltari succesive   D: la fiecare 48 ore a INR in zona terapeutica   E: in cursul hemoragii sau tl\ulburarilor digestive susceptibile de a modifica eficienta

58. Urmatoarele afirmatii despre farmacocinetica heparinelor sunt adevarate: ()   A: administrare doar intravenos sau subcutanat   B: LMWH are biodisponibilitate mai buna decat heparina nefractionata   C: LMWH are fixare proteica mai puternica decat heparina nefractionata   D: timpul de injumatatire este 60 minute in administrarea iv si 2-4 ore in sc, pentru heparina nefractionata   E: timpul de injumatatire este 4 ore in iv si 12-20 de ore in sc pentru LMWH

59. Produsele disponibile ale heparinelor sunt: ()   A: heparinat de sodiu 1 ml = 5000 UI: heparina nefractionata intravenoasa   B: heparinat de calciu 1 ml = 25 000 UI, 1 mg = 100 - 200 UI: heparina nefractionata subcutanata   C: Enoxaparina, 100 mg = 10 000 UI anti-Xa: LMWH   D: Nadroparina, 1 ml = 10 250 UI anti-Xa: heparina nefractionata   E: Tinzaparina, 1 ml = 20 000 UI anti-Xa: LMWH

60. Indicatiile heparinei nefractionate sunt: ()   A: preventia bolii tromboembolice venoase: Calciparina 5 000 UI sc, 2 ore inainte, apoi/8 ore, in caz de risc moderat   B: tratament curativ al bolii tromboembolice venoase: heparina sc   C: SCA cu supradeniverale si fara supradenivelare de ST, INR 2.5-3.5   D: AVC ischemic de origine cardiaca embolica   E: fibrilatie atriala, proteza valvulara mecanica, embolie pulmonara, embolie arteriala: 500 UI/kg/zi in 3 injectii

Page 16: grile rez noi 2012

61. Indicatiile LMWH sunt:    A: preventia bolii tromboembolice venoase: prima injectie sc 4 ore inainte, apoi 1 injectie sc/zi, in caz de risc moderat   B: tratamentul curativ al TVP   C: tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate   D: tratamentul curativ al SCA fara supradenivelare de ST   E: tratamentul curativ al SCA cu supradenivelare de ST

62. Indicatiile Fondaparinux sunt:    A: preventia bolii tromboembolice venoase: 1 injectie 2,5 mg/zi sc   B: curativ pentru TVP: 1 injectie 2,5 mg/zi sc   C: curativ pentru embolia pulmonara necomplicata: 1 injectie 7,5 mg/zi sc   D: SCA fara supradenivelare permanenta de ST: 1 insectie 2,5 mg/zi sc   E: SCA cu supradenivelare permanenta de ST: 1 insectie 2,5 mg/zi sc

63. Contraindicatiile absolute ale heparinelor sunt:    A: alergie la heparina   B: hemoragii in curs sau recente, in special cerebromeningeale (< 2 saptamani) sau viscerale (10 zile)   C: chirurgie neurooftalmologica sau traumatism cranian grav (<1 luna)   D: hemofilie, trombopenie   E: injectii intramusculare sau intraarticulare

64. Contraindicatii relative ale heparinelor sunt:    A: alergie la heparina   B: chirurgie recenta   C: hemoragie in curs sau recenta   D: HTA severa, ulcer gastroduodenal evolutiv, asocierea cu AINS, aspirina, clopidogrel   E: endocardita infectioasa ( fara exceptii), pericardita, disectie de aorta

65. Efectele secundare ale heparinelor sunt, cu exceptia:    A: hemoragice   B: trombopenii   C: osteoporoza, hiperkaliemia, eruptii cutanate, cresterea transaminazelor   D: gastralgii, greturi, urticarie, alopecie   E: aplazii nazale, calcificari epifizale, retard psihomotor

66. Testele de anticoagulare cu heparina sunt:    A: TCA 2-3 ori martorul (60 - 90 min) pentru heparina nefractionata   B: heparinemie 0,4 - 0,6 UI/ml pentru LMWH   C: anti-Xa 0,5 - 1 UI/ml pentru LMWH   D: pentru fondaparinux si LMWH in scop preventiv nu sunt necesare, daca nu exista insuficienta hepatica sau renala sau semne hemoragice   E: nu sunt necesare teste de coagulare

Page 17: grile rez noi 2012

67.Adaptarea dozelor de heparina se face astfel:    A: TCA <2: crestere cu 100 UI/h   B: heparinemie <0,4: scaderea cu 100UI/h   C: TCA >3 sau heparinemie >0,6: diminuare cu 100UI/h   D: TCA >4: oprire 1 ora, apoi reluare diminuand cu 100UI/h   E: doza de anti-Xa se adapteaza cu 10-20 UI/kg/zi

68. Frecventa testelor de anticoagulare cu heparina este:    A: heparina nefractionata: 4 ore dupa debutul perfuziei sau 4 ore dupa a doua injectie   B: heparina hefractionata: 4 ore dupa modificarea dozei   C: heparina nefractionata: zilnic, daca nu se fac modificari   D: LMWH: 4 ore dupa a doua injectie   E: LMWH: 4 ore dupa debutul perfuziei

69. Urmatoarele informatii despre tranzitia AVK-heparina sunt adevarate:    A: INR adaptat sau prea crescut: oprirea heparinei (indiferent de TCA)   B: INR adaptat sau prea crescut: la nevoie, diminuarea dozei de AVK   C: TCA normal: heparina idem, crestere AVK   D: TCA prea crescut: diminuarea heparinei, diminuarea AVK   E: TCA prea scazut: cresterea heparinei, cresterea AVK

70. Urmatoarele afirmatii despre heparine sunt adevarate:    A: heparinele nefractionate au efect anti-IIa, anti-IXa, Xa, XIa   B: LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte ale heparinelor nefractionate   C: efectul anti-IIa este dat de lanturile lungi   D: proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3   E: proportia anti-IIa/Xa pentru heparinele nefractionate este 3

71. Tratamentul trombolitic in infarctul miocardic se poate realiza astfel: ()   A: alteplaza: 15 mg IVD, apoi 0.75 mg/kg/30 min, apoi 0.5 mg/kg/60 min (total <100 mg)   B: tenecteplaza: 10 U (2 bolus la interval de o ora)   C: streptokinaza: 1,5 M U/45 min   D: alteplaza: < 3 ore   E: alteplaza: bolus iv de 10 mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de 90 mg in 2 ore

72. Urmatoarele afirmatii despre mecanismul de actiune al tromboliticelor sunt adevarate: ()   A: activarea plasminogenului in plasmina se face mai rapid de catre TBL decat tPA   B: heparina intravenoasa continua trebuie asociata TBL spre a evita reocluzia vaselor repermeabilizate   C: administrarea heparinei nefractionate se incepe imediat cu tenecteplaza   D: administrarea heparinei se incepe la distanta in cazul alteplazei (cand fibrinogenul >1g/l)   E: hemisuccinatul de hidrocortizon se asociaza sistemetic streptokinazei: 100 mg bolus iv, apoi perfuzie continua 50 mg/6 ore

73. Indicatiile tromboliticelor sunt urmatoarele: ()   A: infarctul miocardic diagnosticat in primele 12 ore   B: EP cu soc hemodinamic   C: tromboza ocluziva valvulara, pentru subiectii cu risc operator scazut   D: AVC ischemic in faza acuta: in primele 6 ore dupa aparitia simptomelor, si dupa ce s-a

Page 18: grile rez noi 2012

eliminat diagnosticul de hemoragie intracraniana   E: ocluzia unui cateter central cu camera (in situ)

74. Contraindicatiile relative ale fibrinoliticelor sunt: ()   A: endocardita infectioasa, insuficienta hepatocelulara severa (ciroza), punctia vaselor mari necompresibile   B: varsta peste 65 de ani   C: disectie aortica   D: sangerare gastro-intestinala < 1 luna   E: puseu ulceros < 1 luna

75. Urmatoarele sunt contraindicatii absolute ale TBL: ()   A: AVC ischemic < 6 luni   B: AIT < 6 luni   C: traumatism cranian <1 luna   D: traumatism sau chirurgie majora < 21 zile   E: coagulopatie cunoscuta, patologie a hemostazei, tratament cu AVK

76. Efectele secundare ale TBL sunt, cu exceptia: ()   A: hemoragii   B: reactii alergice   C: trombopenii   D: osteoporoza   E: hiperkaliemia

77. Durata tratamentului cu AVK este: ()   A: TVP distala izolata: 6 saptamani   B: TVP proximala cu factor de risc tranzitoriu reversibil ( chirurgie, traumatism, tratamente hormonale): 3 luni   C: TVP sau EP idiopatica: cel putin 6 luni ( tratament anticoagulant pe termen lung cu atat mai mult cu cat riscul hemoragic este mai scazut)   D: TVP sau EP si cancer: pe viata intotdeauna   E: TVP sau EP recidivanta: pe viata

78. Caracteristicile farmacodinamice ale AVK sunt: ()   A: puternica absorbtie digestiva   B: puternica fixare proteica   C: metabolism hepatic   D: metabolism renal   E: fixare proteica de ordinul 75%

79. Urmatoarele afirmatii despre AVK sunt adevarate: ()   A: Warfarin: timp de actiune 36-72 ore, durata de actiune 3-5 zile   B: Acenocumarol: timp de actiune 36-72 de ore, durata de actiune 2-3 zile   C: Fluindione: timp de actiune 24-48 ore, durata de actiune 2-3 zile   D: Acenocumarol se administreaza de 2 ori pe zi   E: Warfarin si Fluindione se administreaza 1 data pe zi

Page 19: grile rez noi 2012

80. Indicatiile AVK in caz de fibrilatie atriala sunt: ()   A: FiA + SM sau bioproteza: AVK pe termen lung, INR tinta 2-3   B: FiA + proteza mecanica: AVK pe termen lung INR tinta 2.5-3.5   C: scor CHADS2 >=2: AVK pe termen lung INR intre 2.5-3.5   D: scor CHADS2 = 1 AVK pe termen scurt INR intre 2 si 3 sau aspirina 75 -325 mg/zi   E: scor CHADS2 = 0 aspirina 75-325 mg/zi

81. Indicatiile tratamentului cu AVK sunt: ()   A: bioproteza (si plastie) in ritm sinusal: AVK 12 luni, INR intre 2 si 3   B: anevrism ventricular stang postinfarct cu prezenta de tromb   C: arteriopatia membrelor inferioare   D: prezenta trombozelor venoase pe cateter   E: camere implantabile

82. Contraindicatiile AVK sunt, cu exceptia: ()   A: alaptare, sarcina in primul si al treilea semestru   B: alergie la produs   C: hemoragie patenta, ulcer gastrodueodenal recent   D: HTA maligna, pericardita, anevrism de aorta   E: neurochirurgie sau chirurgie oftalmologica recenta, AVC ischemic recent

83. Diminuarea fixarii proteice a AVK este realizata de: ()   A: AINS, aspirina in doze mari   B: sulfamide hipoglicemiante sau antibiotice   C: fibrati   D: miconazol   E: fenitoina

84.Urmatoarele medicamente induc catabolismul hepatic ai AVK: ()   A: barbiturice, carbamazepina, fenitoina   B: meprobamat   C: rifampicina   D: griseofulvina   E: allopurinol

85. Efectele proprii cumarinicelor sunt urmatoarele: ()   A: gastralgii   B: greturi   C: urticarie, alopecie, ulceratii bucale   D: aplazii nazale   E: retard psihomotor

86. Modalitatile de prescriere ale AVK sunt: ()   A: se va incepe cu 1 comprimat pe zi   B: se va incepe cu 3/4 comprimat pe zi la subiectul varstnic, greutate scazuta, insuficienta hepatica sau renala moderata)   C: se modifica posologia cu 1/4 comprimat

Page 20: grile rez noi 2012

   D: monitorizare ulterioara a INR la 48-96 ore dupa orice modificare a posologiei, la fiecare 24 de ore in zona terapeutica   E: se va interzice in mod formal orice injectie intramusculara sau extractie dentara sub AVK, precum si practicarea sporturilor violente

87. Alte molecule anticoagulate: ()   A: danaparoida   B: heparinoide (lepirudina)   C: bivalirudina   D: dabigatran   E: derivati ai hirudinei (danaparoida)

88. Indicatiile anti-GPIIb/IIIa sunt: ()   A: SCA ST- cu risc crescut   B: SCA ST+ in sala de cateterism in caz de tromb masiv   C: angioplastie coronara complexa   D: AVC   E: ACOMI

RASPUNSURI COMPLEMENT MULTIPLU

1)A,B,D 2)A,C 3)A,B,D,E 4)B,C 5) C,D 6) A,C,E 7) B,C,E

8) A ,D,E 9) B,C,D; 10) B,C,E 11) C,E 12)B, C, D ,E 13) B, C

14) A, E 15) B,D 16) B, E 17) B,D

18) C,D,E 19)B, D, E 20)B, C, E 21)C,E 22)A, D, E 23) B,E

24) B,C,D,E 25) C,D 26) A,B,D 27)D,E 28)B,C,D,E

29)C,D 30)C, D, E 31) B,C 32)C, D, E 33)C,E 34)A,B,D,E

35)A,C,E 36) C, D, E 37)C,D 38)A,B,C 39)A, B ,C, E

40)A, D, E 41)D, E 42)C, D, E 43) B,D 44) B,E 45)A,B,E

46) A,C,D 47) B, D, E 48) A,C 49)A, C, D, E 50) A, B, D

51) A,B ,D 52) A,C,D 53) A,C,D,E 54) A,C,D,E 55) A,B,C,E

56) A,C,E 57) C,D 58) A,B,D,E 59)A,B,C,E 60) A,D,E

61) A,B,C,D 62)A,C,D 63) A,B,D,E 64) B,D 65) D,E 66)A,C,D

67) A,C,D,E 68) A,B,C,D 69) A,B,C,E 70) A,B,C,D 71) A,B,C 72)A,B,E

73)A,B,E 74)A,E 75) A,C,D 76)C,DE 77) A,B,C,E 78)A,B,C 79)A,D,E

Page 21: grile rez noi 2012

80) A,B,DE 81)B,C,D,E 82)A,B,C 83)A,B,C,D 84)A,B,C,D 85) A,B,C

86)A,B,C,E 87)A,C,D 88) A,B,C