Grile Noi-Varianta Finale

8/13/2019 Grile Noi-Varianta Finale

1/90

1

Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:

1.

1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie.2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular.3. Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea.4. Tahipneea apare in astmul bronsic.5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica.6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica.7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca.8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare.9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic.10.Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac.

2.1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara.2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere.3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar.4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar.5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata.6. Insomnia este nevoia brusca de somn.7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire.8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul.9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul.10.Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie.

3.1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei.

2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie.

3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare.

4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.

5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1.

A B

1 Tahipnee a Ritm respirator rar2 Bradipnee b Cicluri respiratorii inversate

3 Dispnee paroxistica c Respiratie agonica

4 Dispnee Bauchut(Bouchut)? d Accese respiratorii repetate ziua/noaptea

5 Dispnee Biot e Cresterea frecventei respiratorii

2.

A B

1 Anorexie a Foame exagerata, fara control

2 Bulimie b Scaderea cantitatii de lichide din corp

3 Polifagie c Absenta sentimentului de satietate4 Deshidratare d Slabire extrema in faza terminala


2/90


3/90

3

a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa intimpul zilei si cea emisa in cursul noptii

b) senzatia de mictiunec) lipsa urinei in vezica urinara

9. Incontinenta urinara reprezinta:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutulb) eliminarea inconstienta, involuntara a urineic) mictiuni involuntare nocturne

10.Polakiuria este definita ca:a) mictiuni frecvente in cantitati mici

b) cresterea diurezei peste 3000 mlc) inposibilitatea de a urina

11.Poliuria reprezinta:a) cresterea concentratiei acidului uric in sange

b) tulburare de mictiunec) tulburare a diurezei

12. Tulburarile de emisie urinara sunt:a) disuria, micturia, polakiuria

b) poliuria, anuria, hematuriac) polakiuria, izestenuria, glicozuria

13. Enurezisul este:a) pierderea de urina in timpul noptii

b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 anic) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte

14. Reducerea diurezei sub 100150 ml in 24 ore se numeste:a) poliurie

b) anuriec) oligurie

15. Mictiunea dureroasa se numeste:a) disurie

b) oliguriec) anurie

16.Urina cu sange defineste :a) hematuria

b) hematemezac) hemoptizia

17. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte:

a) sete de aerb) sete de apac) ambele

18. Tahipneea este cauzata de:

a) suprafata respiratorie maritab) suprafata respiratorie redusac) efort intelectual

19.In bradipnee, frecventa respiratorie este de:a) 1618 resp./min.

b) 1216 resp./min.c) 812 resp./min

20.Dispneea in patru timpi se numeste:a) Kussmaul


4/90


5/90

5

c. 39 C33.Hipertermia poate fi insotita de:

a. limba umedab. frison sau senzatie de frigc. stare generala buna

34.Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:a. inima

b. rinichiulc. ficatul

35.Pentru a reduce febra ,asistenta medicala poate sa:a. aplice comprese reci la extremitati

b. administreze un regim alimentar bogat in proteinec. administreze un regim alimentar bogat in lipide

36.Diareea se manifesta prin:a. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi

b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichidec. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi

37.Diareea poate fi determinata de:a. consum de antibiotice

b. consum de mucilagiu de orezc. consum de zeama de morcovi

38.In timpul diareei creste:a. reabsorbtia tubulara

b. secretia tubularac. peristaltismul intestinal

39.In holera numarul de scaune este de:a. 1020/zi

b. 80100/zic. 2535/zi

40.In dizenterie numarul de scaune este de:a. 2030/zi

b. 2535/zic. 3040/zi

41.In enterocolita numarul de scaune este de:

a. 1020/zib. 2535/zic. 36/zi

42.In constipatie, pacientul are scaun :a. zilnic

b. la 2 zilec. la 34 zile

43.In constipatie , pacientul poate prezenta :a. cefalee si astenie

b. apetit crescutc. ambele

44.Una din cauzele constipatiei poate fi:a. consumul crescut de lichide


6/90

6

b. consumul crescut de laxativec. carenta de lichide

45.Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:a. constipatie

b. diaree

c. ileus46.Constipatia spastica este urmare a:

a. hiposensibilitatii nervului vagb. hipersensibilitatea nervilor intestinalic. hiposensibilitatea nervilor intestinali

47.Afectiunile anusului pot genera:a. diaree

b. ileusc. constipatie

48.Retinerea frecventa a defecarii, duce la:a. constipatie habituala

b. constipatie sigmoidac. constipatie atona

49.Comunicarea deficitara la nivel senzorial, este data de:a. cresterea functiei vizuale

b. deficitul functiei auditivec. cresterea functiei tactile

50.Comunicarea deficitara la nivel motor, este data de:a. cresterea sensibilitatii cutanate

b. cresterea sensibilitatii osteo-tendinoasec. tulburari de motilitate

51.Paralizia unei jumatati de corp se numeste:a. hemiplegie

b. paraplegiec. monoplegie

52.Paralizia celor patru membre se numeste:a. pareza

b. tetraplegiec. parapareza spastica

53.Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic, ce duce la o comunicare deficitara,este:

a. afectarea aparatului locomotor

b. autoizolareac. neglijarea fata de propria persoana54.Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic, ce duce la o comunicare deficitara,

este:

a. intoxicatia medicamentoasab. dezorientareac. poluarea

55.Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic, ce duce la o comunicaredeficitara, este:

a. lipsa dintilorb. conditii de viata si munca nefavorabile

c. stresul56.Paloarea pielii este cauzata de:


7/90

7

a. anemii si deficit de irigarea pieliib. transpiratii excesivec. eruptii cutanate

57.Cianoza reprezinta:a. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor

b. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselorc. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor

58.Micsorarea suprafetei respiratorii produce:a. roseata pielii

b. paloarea pieliic. cianoza pielii

59.In pneumonie, aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru:a. jumatatea fetei de partea plamanului afectat

b. toata fatac. pielea toracelui

60.Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica :a. o boala respiratorie

b. o boala infectioasac. o boala renala

61.Anasarca este:a. edemul fetei

b. edemul localizatc. edemul generalizat

62.Descuamatia reprezinta:a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm

b. indepartarea celulelor cornoase din dermc. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm

63.Excoriatia este:a. o leziune a corneei

b. o leziune a pieliic. o leziune a unghiei

64.Eruptia cutanata este prezenta in:a. bolile venerice

b. bolile sangelui

c. bolile infectioase acute65.Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid:a. clar/ galbui

b. rosiaticc. violaceu

66.Pustula este o formatiune cutanata plina cu:a. plasma

b. puroic. sange

67.Acneea juvenila survine in perioada:a. prescolara

b. adultac. pubertara


8/90

8

68.Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:a. tulburari de coagulare a sangelui

b. carenta de igiena tegumentarac. carenta de vitamine

69.Epistaxisul este:

a. o hemoragie bucalab. o hemoragie nazalac. o hemoragie anala

70.Hematemeza este:a. o eliminare de sange pe nas

b. o eliminare de sange prin urinac. o eliminare de sange prin varsatura

71.Hemoptizia este:a. o eliminare de sange din plamani

b. o eliminare de sange din stomacc. o eliminare de sange din rect

72.Furunculoza este produsa de:a. streptococ hemolitic

b. stafilococ auriuc. gonococ

73.Intertrigo este localizat la:a. fata

b. palmec. interdigital

74.Varicele reprezinta o dilatare:a. venoasa patologica

b. venoasa fiziologicac. capilara

75.Ulcerul varicos este localizat la nivelul:a. mucoasei stomacului

b. mucoasei duodenuluic. tegumentelor membrelor inferioare

76.Escara apare in urma:a. deficitului alimentar

b. deficitului de nutritie localac. deficitului hidric


9/90

9

BAREM DE CORECTARE

Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul


1.1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110

2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118

3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1184. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118

5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118





10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119

2.1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 146

2. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1473. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147







10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231

3.

1. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 892. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89


10/90

10





1.1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

2.1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

3-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1474-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

3.1-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232

2-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232


4-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232


4.1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89


3-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89


5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89

Marcati cu x raspunsul corect :1.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87

2.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

3.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1184.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 115

5.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182






11.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181



14.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18215.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179


11/90

11






21.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 11822.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147






























52.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2953.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30










63.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20264.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202


12/90

12






70.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20371.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203






Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing

Marcati cu x raspunsul corect :

1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face:a. concomitent cu administrarea antibioticelor

b. dupa administrarea antibioticelorc. inainte de administrarea antibioticelor

2. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru:a. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator

b. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinarec. administrarea medicamentelor

3. Sunt sonde uretrale :a. Faucher, Kocher

b. Nelaton, Thieman.....c. Einhorn, Faucher4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri;

a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene

b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie ,in interventia chirurgicala

de urgenta

c. prelevare de urina

5. Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri:

a. pentru oprirea hemoragiei gastrice

b. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic

c. pentru extragerea continutului duodenal

6. Este sonda de compresiune esofagiana :a. Sonda Faucher


13/90

13

b. Sonda Einhorn

c. Sonda Blakemore

7. Este sonda vezicala :

a. Sonda Nelatan

b. Sonda Blakemore

c. Sonda Einhorn8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt:

a. greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,bronhopneumonii de

aspiratie

b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi

c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale.

9. Scopul explorator al sondajului duodenal este:

a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva

b. extragerea continutului duodenal, bila ( A,B,C) , suc pancreatic, secretie proprie.

c. evacuarea continutului stomacal toxic.

10. Scopul explorator al sondajului vezical este:

a. recoltarea urinei pentru examen de laboratorb. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan

c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.

11. Prin spalatura oculara se intelege:

a. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival.

b. spalarea conductului auditiv extern.

c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica.

12. Spalatura oculara este indicata in:

a. tratamentul otitelor cronice.

b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei , indepartarea corpilor straini.

c. pregatirea pentru cistoscopie.

13. Spalatura gastrica reprezinta:

a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante

straine.

b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica

c. introducerea unui curent de lichid in vagin.

14. Scopul terapeutic al clismei este:

a. alimentarea sau hidratarea pacientului.

b. evacuarea continutului intestinului gros.

c. pregatirea pacientului pentru rectoscopie.

15. Tubul de gaze se introduce pentru :

a. administrarea de medicamente.b. interventii chirurgicale asupra rectului.

c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal.

16. Scopul explorator al punctiei venoase este:

a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v.

b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator.

c. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala.

17. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt:

a. venele plicii cotului , antebratului , venele de pe fata dorsala a mainii,venele

jugulare

si epicraniene.

b. artera femurala, jugulara, poplitee.c. artera cubitala, radiala,humerala.


14/90

14

18. Recoltarea VSH se efectueaza :

a. 2ml sange pe cristale de EDTA.

b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%

c. 5ml sange simplu.

19. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel:

a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%.b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%

c. 2 ml sange pe cristale de EDTA

20. Hemocultura reprezinta;

a. viteza de sedimentare a hematiilor .

b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic.

c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului.

21. Fibrinogenul se recolteaza:

a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange.

b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml.

c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange.

22. Timpul de protrombina se preleveaza astfel:a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K.

b. 5 ml sange simplu.

c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%

23. Scopul recoltarii sputei este:

a. explorator pentru examinari macroscopice , citologice ,bacteriologice ,

parazitologice

in vederea stabilirii diagnosticului

b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv.

c. pentru examinari virusologice.

24. Exsudatul faringian este:

a. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian

b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse.

c. continut gastric eliminat spontan.

.

25. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia:

a. cancer gastric.

b. intoxicatii cu substante caustice.

c. staza gastrica.

26. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia :a. colectii inchistate de lichid

b. ascita

c. lichid pleural

27. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt:

a. paralizii prin lezarea nervului sciatic.

b. hemoragii digestive superioare

c. infectii ale mediastinului.

28. Paracenteza se efectueaza :

a. in fosa iliaca stanga , linia MonroeRichter.

b. in fosa iliaca dreapta.

c. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene29. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor :


15/90

15

a. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive.

b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare

c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare

BAREM DE CORECTARE

Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing

Marcati cu x raspunsul corect :1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentiimedicali

pag. 94

2. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentiimedicali

pag. 116


pag. 107

4. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii

medicalipag. 105


16/90

16


pag. 105

6. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentiimedicali

pag. 1057. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii

medicali

pag. 107


pag. 110

9. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentiimedicali

pag. 112

10.a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii

medicalipag. 116

11.a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentiimedicali

pag. 122

12.b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentiimedicali

pag. 122


pag. 124


pag. 131

15.c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentiimedicali

pag. 135


pag. 44

17.a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii

medicalipag. 44-45


pag. 79

19.c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentiimedicali

pag. 80


pag. 83



17/90


18/90

18

Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca

I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din

plagi, de pe obiecte, etc.

2. Asepsia este o metoda profilactica.

3. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute.

4. Dupa spalare, mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete.

5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda.6. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii.

7. Materialul moale (campuri, halate, comprese, etc.) se sterilizeaza la autoclav.

8. In laboratoarele de bacteriologie, sterilizarea prin fierbere ramane inca utila.

9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel.

10.Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.

11.Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid.

12.Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-

nascuti.

13.Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura.

14.Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele.

15.Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata.

II. Asociati termenii din cele 2 coloane

1.

A B

1. Sterilizarea prin flambare a) instrumente optice

2. Sterilizare la pupinel b) materiale moi (comprese, campuri, halate,masti)

3. Sterilizare la autoclav (la cald) c) gura eprubetelor cu medii de cultura, anse deprelevare

4. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori d) materiale din polietilen


19/90

19

de oxid de etilen)

5. Sterilizare prin iradiere cu raze gama e) materiale din sticla

2.

A B1. Alcoolul 70 a) in contact cu plaga face bule de aer

2 Tinctura de iod b) are actiune bactericida puternica

3 Apa oxigenata c) se mai numeste solutie Dakin4 Rivanolul d) nu se aplica pe plagi5 Cloramina solutie e) se utilizeaza cu predilectie in pansamentele

umede

III. Marcati cu Xraspunsul corect

1. Antisepsia este:

a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilorb) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor

c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din

incaperi

2. Sterilizarea urmareste:

a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor

b) profilaxia infectiilor plagilor

c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.

3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:a) prin caldura umeda

b) prin caldura uscata

c) prin mijloace chimice

4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:

a) 128 C

b) 180 C

c) 100 C

5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:

a) acestea se pun la fiert in apa rece

b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste

c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu

6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:

a) 1-2%

b) 5-6%

c) 10%

7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) poate produce arsuri chimice

b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)

c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:


20/90

20

a) alcoolul

b) apa oxigenata

c) tinctura de iod

9. Materialul moale se sterilizeaza la:

a) 128si 1,5 atm prin fierbere

b) 133si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori

c) 180si 2 atm la pupinel

10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:

a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii

b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente

c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii

BAREM DE CORECTARE

Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag

65

2. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag

64


66


67

5. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag75


76


79


79


83


21/90


22/90

22

2.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat

sau pe retete in cazul pacientului ambulator.

3.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.

4.Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid.

5.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si

sapun.6.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a

dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.

7.Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei

pastrarea acestora la rece.

8.Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic.

9.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.

10.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului.

11.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului,inainte de utilizare,este

obligatorie.

12.Dozele de insulina se masoara in unitati.

13.Fraxiparine,calciparine,clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata,injectareaacestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora.

14.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie.

15.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool.

16.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor

medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.

Asociati termenii din cele 2 coloane

1.

1.Doza terapeutica. A.Doza administrata in cantitatea cea mai

mare fara actiune toxica pentru organism

2. Doza maxima B.Doza administrata in scop terapeutic fara

efect toxic.

3.Doza toxica. C.Doza care conduce la decesul

pacientului.

4.Doza letala. D.Doza administrata care provoaca

fenomene toxice grave pentru organism

2.1.Pe cale orala. A.Alifii,uleiuri,pudra,mixturi,emplastre

medicinale,comprese medicinale.

2.Pe cale respiratorie. B.Medicamente solide si lichide(ceaiuri ,

siropuri,infuzii,tincture,decocturi,solutii

tablete,droguri,capsule).

3.Pe cale percutanata C.Supozitoare,clisme medicamentoase.

4.Pe cale rectala. D.Inhalatii,oxigen.

3.

1.Durere vie. A.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas

sanguin.


23/90


24/90


25/90

25

BAREM DE CORECTARE

Modulul 18 : Administrarea medicamentelor

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii

1. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 2952. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295

3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-296

4. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-298

5. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-299




9. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-.306

10.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308

11.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308

12.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-32013.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-324

14.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-329

15.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chirupag-330

16.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-331


1. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.2952-A

3-D

4-C

2. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.297-3042-D

3-A

4-C

3. 1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.3342-D

3-A

4-B

4. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag 3402-A

3-D

4-C


1. aIngrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331

2. aIngrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru329

3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru2984. bIngrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru316


26/90


27/90

27

Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific


1. Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita dincaile aeriene superioare.

2. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala, gustsarat usor metalic, jena laringiana, tuse.

3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic.4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara.5. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei

mucoase.

6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive.7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem

pulmonar.8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica.9. In astmul bronsic , bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei

bronsice si hipersecretiei bronsice.10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii

peste 40/ min.11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul

tanar.12. In starea de rau astmatic , tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie.13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore.14. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara

hepatizatie rosie.15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5-39 grade C.16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa.17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de

pneumococ.18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch.19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si

hematogena.

20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie.

Asociati termenii din cele 2 coloane :

I.

1. astmul bronsic A. bicarbonat de sodiu

2. pneumonia pneumococica B. rifampicina

3. ulcer gstro-duodenal C. miofilin

4. tuberculoza pulmonara D. penicilina G

5. angina pectorala E. nitroglicerina


28/90


29/90

29

a) cresterea oxigenului in sangele circulant

b) cresterea CO2 in sangele circulant

c) scaderea oxigenului in sangele circulant

9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza :

a) bronhiile mari

b) bronhiile micic) ambele

10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit:

a) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat

b) sa- si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta

c) sa evite practicarea sporturilor de iarna.

11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:

a) combaterea obstructiei , inflamatiei , spasmului

b) administrarea penicilinei G

c) administrarea de lichide calde

12. BPOCul este complicatia :

a) pneumoniei pneumocociceb) astmului bronsic

c) bronsitei cronice

13. Termenul de BPOC reprezinta:

a) pneumotorax spontan

b) bronhopneumopatie obstructiva cronica

c) astm bronsic

14. In BPOC combaterea obstructiei vizeaza :

a) drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica

b) administrarea corticoizilor

c) tratament antibiotic.

15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin:

a) dispnee paroxistica expiratorie

b) dispnee inspiratorie si expiratorie

c) dispnee paroxistica inspiratorie

16. Criza de astm bronsic are durata variabila:

a) 15 min- 3 ore

b) 30 min

c) 2 ore

17. Sputa din astmul bronsic este:

a) mucopurulenta

b) ruginiec) alb- sidefie cu aspect perlat.

18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:

a) administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice

b)administrarea de antitusive

c) drenaj postural.

19. Definitia: inflamatie cronica a mucoasei bronsice , evoluand progresiv catre prinderea

bronhiilor terminale corespunde :

a) astmului bronsic

b) tuberculozei pulmonare

c) bronsitei cronice

20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate,fibroze pulmonare


30/90


31/90

31

a) sindrom de condensare pulmonara

b) leziuni cozeoase

c) leziuni fibro-cavitare

33. Primoinfectia TBC se face:

a) pe cale cutanata

b) pe cale aerianac) pe cale sexuala

34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia :

a) sancrul de inoculare , adenopatiile traheo - bronsice

b) leziuni condensate

c) leziuni cavitare

35. Leziunea primitiva in TBC se numeste :

a) adenopatie traheo-bronsica

b) tuberculoza miliara

c) sancru de inoculare

36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe :

a) virajul la tuberculina si aspectul radiologicb) teste de sensibilizare

c) bronhografie

37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este:

a) IDR la antimicotice

b) IDR la tuberculina

c) IDR la antibiotice

38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective , cu exceptia:

a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului

b) vaccinare antituberculoasa

c) vaccinare antigripala

39. Leziunea caracteristica ftiziei este:

a) sancrul de inoculare

b) caverna

c) adenopatia satelita

40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia :

a) primoinfectia oculta

b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara

c) tuberculoza fibroasa

41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:

a) corticoterapie

b) tuberculostaticec) antibiotice

42.Hemoptizia reprezinta:

a.hemoragia otorinolaringiana

b.hemoragia nazala

c.hemoragia provenita din arborele bronsic

43.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:

a. tahicardieb. tahipneec. bradipnee

44.Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata:

a.scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailorrespiratorii


32/90


33/90


34/90


35/90


36/90

36

Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie

Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. In angina pectorala, sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara,mai rar precordial sau epigastric.

2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar injos pana la nivelul ombilicului.

3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.5. Repausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente.6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari

paraclinice invazive.7. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginossi antiischemic.

8. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana.9. Exista si forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri.10.In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati.11.Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se

afla si cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)

12.In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgeticesimple sau opiacee.

13.Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale, apreciaza

gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.14.In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.


37/90

37

15.Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiulsi severitatea bolii.

II. Asociati termenii din cele 2 coloane:

1.

A B1. sedativ a. Morfina

2. opiaceu b. Heparina

3. antianginos c. Diazepam

4. anticoagulant d. Aspirina

5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina

2.

A B

1. Nifedipina a. actiune pe receptorii betaadrenergici

2. Nefrix b. inhibitor al enzimei de conversie

3. Clonidina c. actiune vasodilatatoare

4. Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin

5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.

3.

A B

1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) a. principalul factor cauzal al I.M.A.

2. Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A.

3. Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A

4. Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A.

5. Durerea es. lipsit de manifestarile prodromale

Marcati cu Xraspunsul corect

1. In HTA cu valori mari, medicatia de urgenta consta in administrarea de:

a) anticoagulante

b) antiaritmice

c) diuretice

2. Urmatoarele medicamente sunt betablocante cu exceptia:

a) Propranolol

b) Metoprolol

c) Salbutamol

3. Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit, la pacientul cu

I.M.A. se recomanda:

a) administrarea de morfina

b) mobilizarea precoce

c) reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.

4. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este:

a) obstructia coronariana

b) fumatul

c) sedentarismul

5. In I.M.A. conduita terapeutica in spital presupune:a) efectuarea tratamentului antibiotic


38/90


39/90

39

c) o metoda invaziva de diagnostic

18. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate:

a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic

b) medicamentele cu efect antiinflamator

c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios

19. Simptomul principal in angina pectorala este:a) durerea

b) insuficienta respiratorie

c) edemul

20. In angina pectorala durerea este:

a) brusca, violenta ca o lovitura de pumnal , in etajul abdominal superior

b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara

c) localizata in regiunea lombara, unilateral

21. In HTA, cefaleea:

a) apare de obicei dimineata, la trezire

b) apare spre seara, accentuata de schimbari de pozitie

c) se insoteste de paloare a fetei22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:

a) hipertiroidism, feocromocitom

b) glomerulonefrita acuta si cronica

c) boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului

23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale:

a) are o evolutie rapida

b) are o evolutie progresiva

c) are o mortalitate ridicata

24. Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in:

a) stadiul de hipertensiune intermitenta

b) stadiul prehipertensiv

c) stadiul de hipertensiune permanenta

25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) insuficienta cardiaca globala

b) encefalopatie hipertensiva

c) infarct miocardic

26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:

a) apare de obicei dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani

b) incidenta este mai mare la barbati

c) formele mai grave apar la femei

27. In hipertensiunea arteriala, regimul alimentar trebuie sa fie:a) hipersodat

b) normosodat

c) hipo sau desodat

28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:

a) limitarea eforturilor fizice

b) respectarea orelor de somn si de masa

c) implicarea in situatii conflictuale

29. Regimul hiposodat contine:

a) mai putin de 0,5 g sare/zi

b) 10-14 g sare/zi

c) 2-5 g sare/zi30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:


40/90


41/90

41

42. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici:

a) prezinta localizarea retrosternala

b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept

c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin

43. Organul tinta afectat in IMA este:

a) ficatulb) creierul

c) ganglionii limfatici

44. Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in:

a) regim alimentar hiposodat

b) regim hipercaloric

c) regim hipoglucidic

45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:

a) diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu

b) antibioticelor

c) tonicardiacelor

46. HTA apare mai frecvent la femei:a) dupa varsta de 25 ani

b) dupa varsta de 40 ani

c) dupa varsta de 60 ani

47. HTA esentiala se mai numeste:

a) boala hipertensiva

b) hipertensiune permanenta

c) feocromocitom

48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active:

a) la 4872 de ore de la debut

b) la 1224 de ore de la debut

c) la 14 zile de la debut

49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:

a) ionograma sanguina

b) hemoleucograma

c) probe de coagulare

50. In HTA, factorii de risc sunt:

a) ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa,

obezitatea

b) ateroscleroza coronoriana

c) umiditatea si poluarea atmosferica

Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie

BAREM DE CORECTURA

I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)

1AChiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94


3FChiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94



6AChiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.977AChiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97


42/90

42






13ABorundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40614FBorundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407

15ABorundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411

II. Asociati termenii din cele 2 coloane

1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109

1c; 2a; 3e; 4b; 5d

2. Borundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409

1c; 2d; 3e; 4a; 5b

3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104

1d; 2e; 3b; 4a; 5c

III. Marcati cu Xraspunsul corect

1c - Borundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408


3b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110

4a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103




8b - Borundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407

9c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110







16b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.10317c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.69




21a - Borundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406






27c - Borundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40828c - Borundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408


43/90

43



31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98

32c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99

33b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99

34c Borundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 22535c Borundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 227

36a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79

37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43

38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42

39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44



42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42

43 - b Borundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 388


45 - a Borundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40746 - b Borundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405

47 - a Borundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405


49 - c Borundel C,Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390


Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologieNotati cu A (adevarat) au F (fals)

1.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani

2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani

3.Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica.

4.In ulcerul gastro-duodenal , perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamnei sau al

primaverii.

5. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal


44/90

44

6.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange.

7.Varsatura cu aspectul zatului de cafea poarta denumirea de hematemeza.

8.Melena reprezinta scaunul cu sange digerat , de culoare neagra , lucios ca pacura.

9.Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.

10.In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie.

11.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.12.Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului , urmata de peritonita .

13.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.

14.Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.


1. Ulcerul gastro-duodenal este:

a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal

b) inflamatie a mucoasei duodenale

c) inflamatie a intestinului subtire

2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in :

a) hipocondrul dreptb) epigastru

c) fosa iliaca dreapta

3.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de :

a) antispastice

b) antialgice

c) ingestie de alimente alcaline

4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:

a) hemoragia

b) stenoza

c) malignizarea

5.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de:

a) hematemeza,stenoza

b) stenoza,perforatie ,hemoragii masive ,cancer gastric

c) dureri mari si repetate, varsaturi

6. Colecistita acuta este:

a) inflamatia acuta a peretelui colecistic

b) pierderea de substanta a peretelui gastric

c) inflamatie a mucoasei duodenale.

7. Spalatura gastrica este contraindicata in:

a) cancer gastric

b) intoxicatii cu substante causticec) staza gastrica

8. Ulcerul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical in caz de:

a) hemoragie digestiva superioara, hematurie

b) stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric

c) dureri mari si repetate, varsaturi

9. HDS se exteriorizeaza prin:

a) hematemeza, hemoptizie

b) hematemeza, melena

c) hematemeza, hematurie

10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin:

a) scaun acoperit cu sange rosub) scaun negru ca pacura


45/90

45

c) varsatura alimentara

11.Paracenteza este:

a. punctia exploratorie a cavitatii peritonealeb. punctia evacuatorie a cavitatii toracicec. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice

12.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop:a. diagnostic, evacuator sau terapeutic

b. curativ, de drenaj sau hemostaticc. diagnostic, drenaj sau hemostatic

13.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara:

a. tomografiab. ecografiac. radiografia abdominala pe gol.

Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologieBAREM DE CORECTURA

Notati cu A (adevarat) au F (fals)1. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 370


46/90

46

2. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 3703. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 3714. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 3715. - A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 3746. F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374

7. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 3748. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 3749. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 37210.F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 37211.- F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 37812. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 45213. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 45214. F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 452


1. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 369

2. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 3713. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 3714. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 3745. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 3806. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 4517. b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 1268. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 3809. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 37410.b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 37411.a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 5312.a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 5313.c Daschievici, Mihailescu M.Chirurgie pag 489

Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale



47/90

47

1.In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice.

2.Polakiuria este o tulburare a diurezei.

3.Retentia de urina este emisia involuntara de urina.

4.Hematuria totala este de origine uretrala.

5.Edemul renal este alb, nedureros, moale.

6.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.

7.Radiografia simpla ,pe gol,permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.

8.Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.

9.IRA este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor

renale.

10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.

11.In stadiul anuric al IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada

anuriei.

12.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.

13.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul.

14.Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu.

15.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat, prezinta mictiuni rare si dureroase.

Asociati termenii din cele 2 coloane.

1.

1.Radiografia abdominala pe gol a. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la

iod2.Urografia b. apreciaza valoarea functionala a fiecaruirinichi in parte

3.Cistoscopia c. se mai numeste rinichi artificial4.Nefrograma izotopica d. studiaza prezenta unor calculi radioopaci5.Hemodializa e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii

urinare

2.

1. Polakiurie a.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore

2. Incontinenta de urina b.prezenta sangelui in urina

3. Poliurie c.cresterea frecventei mictiunilor4. Hematuria d.prezenta puroiului in urina5. Piuria e.emisia involuntara de urina


48/90


49/90

49

c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica

9. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin:

a. suprimarea brusca a functiilor renale

b. leziuni degenerative renale

c. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul

10.In faza compensata a IRA, dieta trebuie sa fie:

a. moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica

b. hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica

c. hiperproteica, normolipidica, hiperglucidica

11.Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia:

a) evitarea infectiilor si daca au aparut, tratarea lor corecta

b) depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a

celor bilaterale

c) evitarea consumului de sare12.In cazul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina:

a) creste progresiv

b) ramane neschimbat

c) scade progresiv

13.Cauzele prerenale ale IRA sunt:

a) neoplasmul de prostata

b) obstructia uretrala

c) hipovolemia

14.In IRA oliguria dureaza:a) 10-14 zile

b) 1-2 luni

c) 2-3 saptamani

15.Edemul renal este:

a) rosu, nedureros, moale

b) alb, dureros, tare

c) alb, nedureros, moale

16.Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia:

a) transpiratii abundente

b) constipatie

c) diaree sau varsaturi

17.Hipovolemia este determinata de:

a) hemoragii importante

b) insuficienta cardiovasculara

c) hipotensiune arteriala

18.Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc:

a) colica biliara

b) colica abdominala

c) colica renala19.In colica renala intalnim ca simptome de insotire:


50/90

50

a) diaree

b) polakiurie, tenesme vezicale

c) anemie

20.In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta:

a) administrarea de diuretice

b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara

c) punga cu gheata pe regiunea lombara

21.Calculii uratici sunt:

a) duri, galben-bruni

b) albiciosi, moi si sfaramiciosi

c) neregulati si cenusii

22.In oligurie, excretia urinei in 24 de ore poate fi:

a) sub 1000 ml

b) intre 1000 ml si 1500 mlc) sub 100 m

23.In poliurie, densitatea urinei este:

a) 1001-1002

b) 1015-1020

c) 1030-1040

24.Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

a) este alb, nedureros, moale

b) este violaceu, dur, dureros

c) debuteaza la pleoape, fata, maleole25.Prezenta puroiului in urina se numeste:

a) proteinurie

b) hematurie

c) piurie

26.Calculii renali pot fi formati din:

a) colesterol

b) acid uric

c) clorura de potasiu

27.In litiaza urica se administreaza:

a) medicatie alcalinizanta

b) acid mandelic

c) acidifiante

28.In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim:

a) sarac in acizi nucleici

b) sarac in oxalati

c) echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe

29.In insuficienta renala acuta, halena are miros:

a) amoniacal

b) de acetonac) dulceaggretos


51/90


52/90


53/90

53

a) prezenta glucozei in urina

b) prezenta albuminei in urina

c) prezenta sangelui in urina

55. Hematuria de natura renala apare in:

a) adenom de prostata

b) litiaza renalac) uretrite

56. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia:

a) ecografie

b) radiografie abdominala pe gol, urografie

c) scintigrafie renala

57. Sechelele IRA pot evolua spre:

a) cancer renal

b) litiaza renalac) insuficienta renala cronica

58. Pentru calmarea durerii din colica renala, asistenta medicala instituie urmatoarele, cu

exceptia:

a) aplicatii calde pe regiunea lombara

b) Buscopan 20-40 mg i.v.

c) tratament antibiotic

59. Hipovolemia este determinata de:

a) hipotensiune arteriala

b) hemoragii importante (sangerari digestive)

c) soc septic

60. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este:

a. Carbune animalb. Odistonc. Razebil

61. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include:

a. bronhoscopia

b. urografia

c. ecografia

62. Urografia reprezinta examenul radiologic al:

a) aparatului renal, folosind o substanta de contrast Odiston

b) aparatului renal, folosind ca o substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectatprin cateterism uretral

c) vezicii urinare

63. Radiografia renala simpla poate evidentia:

a) conturul si pozitia rinichilor

b) calculii biliari

c) chistul ovarian


54/90

54

Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renaleBAREM DE CORECTURA


1AC. Borundel,Medicina interna, pag. 581

2 FC. Borundel,Medicina interna, pag. 582


4 - FC. Borundel,Medicina interna, pag. 582

5 AC. Borundel,Medicina interna, pag. 583




9 AC. Borundel,Medicina interna, pag. 60510AChiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205

11AChiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209

12FChiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209

13AChiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213

14AC. Borundel,Medicina interna, pag. 610

15F - C. Borundel,Medicina interna, pag. 610

Asociati termenii din cele 2 coloane.

1. C. Borundel,Medicina interna, pag. 589, 590

1d; 2b; 3e; 4b; 5c

2. C. Borundel,Medicina interna, pag. 581-583

1c; 2e; 3a; 4b; 5d

3. C. Borundel,Medicina interna, pag. 581, 582

1c; 2d; 3b; 4e; 5a


1c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.197

2cC. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului,pag. 334

3b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului,pag. 8884 b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului,pag. 891


55/90


56/90


57/90

57

1).Colica biliara A).Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si

intrahepatice.

2).Litiaza biliara B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic,de

diferite grade (congestie,supuratie,gangrena).

3).Colecistita acuta C).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in

vezicule sau in caile biliare.

4).Angiocolitele D).Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu

iradiere in umarul drept.


1.Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale:

a) respectarea disciplinei spitalicestib) convingerea ca interventia chirurgicala este beneficac) respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire

2.Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua:

a) urografieb) esofagoscopiec) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate

3.In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza:

a) plasmab) sange total conservatc) masa eritrocitara

4.Cum se pregateste preoperator colonul:

a) regim alimentar sarac in reziduri, administrare de ulei de parafina,clisme repetateb) regim alimentar bogat in fibre celulozicec) administrarea purgativelor drastice

5.Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obezi:

a) hiperhidratareab) insuficienta renala

c) boala tromboembolica6.Ce regim alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei:a) dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric

b) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventieic) regim hidric

7.Regiunile paroase se rad:

a) in seara dinaintea interventieib) cu 1-2 ore inaintea interventieic) cu 36 ore inaintea interventiei

8.O complicatie de temut a rahianesteziei este:

a) cefalee persistenta

b) tuse cu expectoratie sangvinolentac) greturi si varsaturi


58/90

58

9.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face:

a) cat mai precoceb) dupa 2 saptamanic) dupa 1 saptamana

10.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate:

a) la 3 zile dupa interventia chirurgicalab) in prima ora dupa interventiec) in seara interventiei

11.Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie:

a) decubit ventralb) decubit lateralc) decubit dorsal, cu capul intors lateral

12.Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia:

a) in prima zib) dupa 7 zilec) dupa 48-72 ore

13.Necesarul bazal de apa al organismului este de:a) 30-40 ml/kg corp

b) 5-6 grc) 2-4 gr

14.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate, in umarul

drept, subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in:

a) colica biliarab) ulcer gastricc) pancreatita acuta

15.Cand apare mai frecvent colica biliara:

a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochineticb) dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somnc) dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci

16.Pentru a lamuri cauza care a produs colica biliara se impune explorarea cailor biliare prin:

a) sondaj gastricb) colecistografie orala sau colongiografie intravenoasac) efectuarea ionogramei sanguine

17. In colica biliara,bolnavului i se administreaza:

a) antialgice,antispastice,antiemeticeb) antitermicec) antibiotice


59/90

59

Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala

BAREM DE CORECTURA


1.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-537

2.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-543





7.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-5988.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-599




12F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618

13.Ad-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-659


1-D Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.561-5672-C


60/90

60

3-B

4-A

Marcati cu x raspunsul corect

1. bChirurgie Daschievici-Mihailescu - 535

2. cChirurgie Daschievici-Mihailescu - 551

3 cChirurgie Daschievici-Mihailescu -550

4.aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 552

5 cChirurgie Daschievici-Mihailescu - 555

6 aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 556

7 bChirurgie Daschievici-Mihailescu - 558


9 aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 61610 cChirurgie Daschievici-Mihailescu615






16 bChirurgie Daschievici-Mihailescu660

17 a -

Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific


1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.

2. Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente

medicale.3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad

prevenirea

ulceratiilor de decubit.

4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului.5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasariicu

ajutorul carjelor, cadrului, bastonului.6. In timpul mobilizarii, asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului.7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit

ventral.

8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului.

9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor

de

decubit.

10. Una din problemele bolnavului imobilizat, poate fi legata de accentuareamobilitatii


61/90

61

fizice a acestuia.

11. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se

hidrata.

12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie.

13. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si

dezbracasingur.

14. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena.

15. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati

recreative.


A B

1 Aparat respirator a Pneumonie hipostatica

2 Pielea b Tromboze

3 Aparatul digestiv c Deformari articulare

4 Aparatul circulator d Incetinirea tranzitului

5 Aparatul locomotor e Escara de decubit

Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

1. Imobilizarea la pat predispune pacientul la:

a) greturib) varsaturic) escare

2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie:a) antidecubitb) relaxac) de paie

3. Toaleta bolnavului imobilizat la pat, se face:

a) la cada

b) la pat

c) la dus

4. Pielea bolnavului imobilizat este:

a) fara tonicitate

b) elastica

c) grasoasa5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu:

a) fotoliul rulant

b) patul

c) cadrul

6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face:

a) la cinematograf

b) la telefon

c) la radio si T.V.

7. In cazul unui pacient imobilizat, EKG-ul se face:

a) la pat

b) la cabinetul EKGc) la cabinetul asistentelor


62/90


63/90

63

4 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 70

5 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 74

6 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 75

7 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 75

8 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 74

9 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 7410 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 73

11 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 72

12 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 72

13 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 72

14 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 73

15 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 73


Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina

1 - a Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1129

2 - e .................,,,,,,,,,,,,,,........................... 1129

3 - d .................,,,,,,,,,,,,,........................... 1129

4 - b .................,,,,,,,,,,,,........................... 1129

5 - c .................,,,,,,,,,,,,........................... 118 - 119

Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina

1 C Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 11292 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1130

3 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1130

4 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1130

5 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1131

6 C .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1131

7 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1131

8 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1131

9 C .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132

10 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132

11 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 113212 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132

13 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132

14 C .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132

15 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132

Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:1.Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV.

2.Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV.

3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta.4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea.


64/90

64

5. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie.

6. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii.

7. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii

nosocomiale.

8. Pacientul seropozitiv, imobilizat la pat, necesita ajutor in practicarea religiei.

9. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5.10. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata.

11. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului.

12. Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia

medicului.

13. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic.

14. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei.

15. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor

seropozitivi.

II. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1

A B

1 Fereastra serologica a Perioada a doua

2 Perioada de latenta clinica b Perioada a patra

3 Primele manifestari ale bolii c Perioada a cincea

4 Manifestari produse de virusul HIV in organism d Perioada a treia

5 Infectii oportuniste e Prima perioada

2.A B

1 Tratamentul antifungic a Nistatin

2 Tratamentul sarcomului Kaposi b Chimioterapice si interferon

3 Tratamentul limfomului malign c Eritromicina

4 Tratamentul infectiei stafilococice d Ciprofloxacina

5 Tratamentul infectiei cu salmonela e Tratament antivirotic

3.

A B1 Pneumocystis carinii a Cotrimoxazol + Sulfadiazina

2 Toxoplasma gondii b Cotrimoxazol

3 Giardia intestinalis c Tiabendazol

4 Strongiloides stercoralis d Ampicilina

5 Hemophilus influenzae e Metronidazol + Furazolidon


1. Infectia HIV este produsa de:


65/90


66/90

66

b) febra

c) cresterea apetitului sexual

14. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de:

a) lipsa banilor

b) lipsa locuintei

c) lipsa sustinerii sociale15. Primul obiectiv al asistentei medicale, in cazul unui pacient cu SIDA, este:

a) ameliorarea confortului pacientului

b) orientarea in timp si spatiu

c) indepartarea depresiei


67/90

67

Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific

BAREM DE CORECTURA

Notati cu adevarat saufals, enunturile de mai jos

Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina1 F Ingrijiri speciale acordate pacientilor

de catre asistentii medicali Titirca L.

425

2 A 425

3 A 426

4 A 426

5 A 426

6 A 426

7 F 426

8 A 426

9 A 42710 F 427

11 A 427

12 A 427

13 F 427

14 A 427

15 A 428

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB

1.


1 - e Puericultura si pediatrie Marcean si

Mihailescu

455

2 - a .................,,,,,,,,,,,,,,........................... 455

3 - d .................,,,,,,,,,,,,,........................... 455

4 - b .................,,,,,,,,,,,,........................... 4555 - c .................,,,,,,,,,,,,........................... 455

2.


1 - a Puericultura si pediatrie Marcean si

Mihailescu

458

2 - e .................,,,,,,,,,,,,........................... 458

3 - b .................,,,,,,,,,,,,........................... 4584 - c .................,,,,,,,,,,,,........................... 458


68/90


69/90

69

Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific


1.Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup

de virusuri hepatotrope(A,B,C,D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si

prezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parenterala.

2.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala,evolueaza

de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila.

3.Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste.

4.Pe langa sindromul icteric,in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care depaseste

rebordul costal cu cativa cm.

5.Caile biliare,stomacul si duodenul,pancreasul sunt implicate in procesul infectios.

6.Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectiapersistenta cu virus hepatic B si C.

7.Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta,cu rol patogenic

si simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita.

8.Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline

standard(Gamaglobulina)in doza de 0,1-0,3 ml/kg corp.

9.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele

purtatorilor,supus unor complexe procedee de purificare si concentrare.

10.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de

imbolnavire,ci si tuturor sugarilor.

11.Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C.

12.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic

B

13.Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal.

14.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari,plosnite,etc) constituie o

eventualitate posibila.

15.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala

acuta de tip B in cursul sarcinii.

16.In hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau indirect in conditiile unor

deficiente de igiena personala,comunala si alimentara.



1.Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale:

a) fecalo-oralab) contact sexualc) parenterala

2.Virusul hepatitei B este prezent:a) in saliva, lichidul seminal si sange


70/90


71/90

71

Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific

BAREM DE CORECTURA


1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166


3. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-1694. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170


6. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173





11. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176







Marcati cu x raspunsulcorect :

1. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-167


3.b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-175


5. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-174


7.c.- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-173



10. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-17011. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-169


72/90


73/90


74/90

74

Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie


1. Depistarea fibromului uterin se face in general la 30 de ani.

2. Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese decat la femeile albe.

3. Dupa menopauza, cresterea fibroamelor uterine inceteaza.

4. Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare.

5. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia.

6. Peste 50% din femeile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara.

7. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine.

8. Histerografia permite evidentierea fibroamelor extracavitare.

9. Local, fibromul uterin poate produce compresia vezicii urinare, uter, rect.

10. Torsiunea fibromului pediculat, genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical.

11. Infectiile salpingiene sunt favorizate de fibroamele colului uterin.

12. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale.

13. In hemoragiile mari, date de fibroame, ca hemostaza de urgenta se administreaza vit. K in

perfuzie.

14. La femeile tinere, sunt preferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale.

15. Dupa varsta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilatera

Grile Noi-Varianta Finale

Documents

Transcript of Grile Noi-Varianta Finale