Grile Licenta Tehnica Dentara 2010

138
 1 SUBIECTE pentru EXAMENUL DE LICENŢĂ septembrie 2010 SPECIALIZAREA TEHNICĂ DENTARĂ 1. Obiectivele urmărite în amprentarea preliminară sunt A. Reproducerea fizionomiei B. Reproducerea suprafeţei de sprijin C. Realizarea unei linguri individuale D. Realizarea unui model pe care se va realiza şablonul de ocluzie E. Obţinerea unui model de studiu B,C (2, pag . 64) 2. Criteriile de alegere a unei linguri standard sunt: A. Lingura să cuprindă tuberozităţile B. Lingura să cuprindă tuberculii piriformi C. Mânerul lingurii va avea o poziţie verticală D. Să nu jeneze contracţia m. genioglos E. Să nu jeneze contracţia m. maseter A,B,D (2 , pag . 65-66) 3. Alegerea materialului de amprentare depinde de: A. Existenţa crestelor edentate şi a tuberozităţilor retentive impune folosirea unor materiale ce devin elastice după priză:alginate şi siliconi . B. Existenţa unui câmp protetic cu m ucoasă rezilientă deformabilă necesită ca materiale de amprentă cele cu vâscozitate mică:alginate şi gips . C.  Necesitatea realizării unei linguri individuale dir ecte prin transformarea stents-ului sau siliconilor chitoşi plus siliconi de consistenţă medie . D. Prezenţa unui câmp protetic “dur” cu mucoasă subţire nedeformabilă necesită ca materiale de amprentă cele cu vâscozitate crescută tip stents . E. Prezenţa unui câmp protetic “dur” cu mucoasă subţire nedeformabilă necesită ca materiale de amprentă cele pe bază de oxid de zinc eugenol (ZOE) . A,B,C,D (2, pag . 67) 4. Lingura individuală poate avea următoarele elemente componente: A. Baza lingurii B. Borduri de ocluzie (opţional) C. Mâner D. Butoni de presiune la maxilar E. Butoni de presiune la mandibulă A,B,C,E ( 2, pag . 122) 5. Obiectivele urmărite în amprentarea finală sunt: A. Extinderea maximă a protezei B. Realizarea închiderii marginale C. Respectarea libertăţii de mişcare a musculaturii D. Repartizarea egală a presiunilor asupra ţesuturilor moi şi tari E. Realizarea fizionomiei A,B,C,D (2, pag . 104) 6. Etapele clinice ale amprentării edentatului total sunt:

Transcript of Grile Licenta Tehnica Dentara 2010

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 1/138

 

1

SUBIECTE pentru EXAMENUL DE LICENłĂ septembrie 2010SPECIALIZAREA TEHNICĂ DENTARĂ

1.  Obiectivele urmărite în amprentarea preliminară sunt

A. 

Reproducerea fizionomieiB.  Reproducerea suprafeŃei de sprijinC.  Realizarea unei linguri individualeD.  Realizarea unui model pe care se va realiza şablonul de ocluzieE.  ObŃinerea unui model de studiu

B,C (2, pag . 64)

2.  Criteriile de alegere a unei linguri standard sunt:A.  Lingura să cuprindă tuberozităŃileB.  Lingura să cuprindă tuberculii piriformiC.  Mânerul lingurii va avea o poziŃie verticalăD.  Să nu jeneze contracŃia m. genioglos

E.  Să nu jeneze contracŃia m. maseter A,B,D (2, pag . 65-66)

3.  Alegerea materialului de amprentare depinde de:A.  ExistenŃa crestelor edentate şi a tuberozităŃilor retentive impune folosirea unor materiale

ce devin elastice după priză:alginate şi siliconi .B.  ExistenŃa unui câmp protetic cu mucoasă rezilientă deformabilă necesită ca materiale de

amprentă cele cu vâscozitate mică:alginate şi gips .C.  Necesitatea realizării unei linguri individuale directe prin transformarea stents-ului sau

siliconilor chitoşi plus siliconi de consistenŃă medie .D.  PrezenŃa unui câmp protetic “dur” cu mucoasă subŃire nedeformabilă necesită ca materiale

de amprentă cele cu vâscozitate crescută tip stents .

E.  PrezenŃa unui câmp protetic “dur” cu mucoasă subŃire nedeformabilă necesită ca materialede amprentă cele pe bază de oxid de zinc eugenol (ZOE) .

A,B,C,D (2, pag . 67)

4.  Lingura individuală poate avea următoarele elemente componente:A.  Baza linguriiB.  Borduri de ocluzie (opŃional)C.  Mâner D.  Butoni de presiune la maxilar E.  Butoni de presiune la mandibulă

A,B,C,E ( 2, pag . 122)

5.  Obiectivele urmărite în amprentarea finală sunt:A.  Extinderea maximă a protezeiB.  Realizarea închiderii marginaleC.  Respectarea libertăŃii de mişcare a musculaturiiD.  Repartizarea egală a presiunilor asupra Ńesuturilor moi şi tariE.  Realizarea fizionomiei

A,B,C,D (2, pag . 104)

6.  Etapele clinice ale amprentării edentatului total sunt:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 2/138

 

2

A.  Alegerea unei linguri corespunzătoareB.  Adaptarea lingurii individualeC.  Turnarea modeluluiD.  Realizarea închiderii marginaleE.  Folierea

B,D (2, pag . 64)

7.  Testele lui Herbst la maxilar sunt:A.  Mimarea fluieratuluiB.  Mimarea surâsuluiC.  Deschiderea moderată a guriiD.  Deschiderea maximă a guriiE.  DeglutiŃie

A,B,C,D ( 2, pag . 113)

8.  Testele lui Herbst la mandibulă sunt:A.  Mimarea fluieratuluiB.  Mimarea surâsului

C.  Deschiderea moderată a guriiD.  Deschidere largă a guriiE.  DeglutiŃie

A,C,D,E (2, pag . 114)

9.  Testele de succiune la maxilar sunt:A.  TracŃiuni vestibulo-orale pe mânerul linguriiB.  TracŃiuni oro-vestibulare pe mânerul linguriiC.  Încercarea de desprindere din aproape în aproape a marginii vestibulareD.  TracŃiune verticală pe mânerul linguriiE.  TracŃiune orizontală pe mânerul lingurii

B,C,E (2, pag . 124)

10. Testele de succiune la mandibulă sunt:A.  TracŃiuni orizontale pe mânerul linguriiB.  Încercarea de desprindere din aproape în aproape a linguriiC.  Deschiderea maximă a guriiD.  Mimarea fluieratuluiE.  TracŃiuni vestibulo-orale pe mânerul lingurii

E (2, pag . 126)

11. Etapele clinice în determinarea relaŃiilor intermaxilare sunt:A.  Controlul şabloanelor B.  Determinarea curburii vestibulare a şablonului superior C.  Determinarea curburii vestibulare a şablonului inferior D.  Determinarea dimensiunii verticaleE.  Stabilirea poziŃiei de intercuspidare maximă

A,B,D (2, pag . 131)

12. Etapele clinice în determinarea relaŃiilor intermaxilare sunt:A.  Stabilirea nivelului şi direcŃiei planului de ocluzieB.  Stabilirea şi înregistrarea relaŃiei centriceC.  IndicaŃii pentru montarea dinŃilor 

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 3/138

 

3

D.  Determinarea curburii incizale în zona lateralăE.  Determinarea curburii sagitale în zona frontală

A,B,C (2, pag . 131)

13. Bordurile de ocluzie ale şabloanelor trebuie să fie:A.  Frontal- 5-6 mm laŃime şi 10 mm înălŃime

B. 

Lateral- 8 mm lăŃime şi 5-6 mm înălŃimeC.  Se vor opri la 1,5 cm de tuberozităŃile maxilare şi de tuberculul priformD.  Frontal- 5-10 mm lăŃime şi 5-6 mm înălŃimeE.  Lateral- 5-6 mm lăŃime şi 8 mm înălŃime

A,B,C (2, pag . 132)

14. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feŃei se face:A.  AntropometricB.  ElectronograficC.  Cu creionulD.  Prin metoda unimanualăE.  Testul Ismail

A,B,E (2, pag . 140)

15. Supraevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie se manifestă prin:A.  Vizibilitate redusă a roşului buzelor B.  Facies crispat – zgomot de castagneteC.  TendinŃa de a strânge dinŃii în permanenŃăD.  Aspect îmbătrânitE.  Oboseală musculară

B,C,E (2, pag . 142)

16. Subevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie se manifestă prin:A.  Vizibilitate redusă a roşului buzelor 

B.  Vizibilitate exagerată a dinŃilor C.  Accentuarea şanŃurilor peri şi para labialeD.  Aspect îmbătrânitE.  Oboseală musculară

A,C, D,E (2, pag . 143) 

17. SituaŃiile în care se recomandă remontarea dinŃilor sunt:A.  Rapoarte de ocluzie necorespunzătoareB.  Linia interincisivă corespunde cu linia mediană a feŃeiC.  Montarea dinŃilor frontali în afara cresteiD.  Montarea dinŃilor laterali în afara cresteiE.  Alegerea unei garnituri de dinŃi necorespunzătoare

A,D,E (2, pag . 218)

18. Controlul bazelor de ceara a machetelor la proba machetelor:A.  Papilele să fie modelate convexB.  Versantele vestibulare să fie modelate concavC.  Versantele linguale să fie modelate concavD.  Să acopere 2/3 anterioare ale tubercului piriformE.  Să respecte limitele câmpului protetic

A,C,D,E (2, pag . 207)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 4/138

 

4

19. IndicaŃii pentru pacienŃii purtători de proteze totale:A.  Protezele se poartă tot timpulB.  Fizionomia se reface mai târziuC.  FonaŃia se reface imediatD.  Igienizare după fiecare masa

E. 

MasticaŃia se reface treptatA,D,E (2, pag .231 )

20. La proba machetelor, pe model trebuie trasate următoarele cu o excepŃie:A.  Linia medianăB.  Linia caninilor C.  Linia surâsuluiD.  Linia interincisivaE.  Curbura sagitala

D (2, pag . 206)

21. Controlul intrabucal al machetelor presupune următoarele cu o excepŃie:

A.  Controlul extinderii, menŃinerii şi stabilităŃiiB.  Controlul esteticC.  Controlul componentei verticale a relaŃiilor intermaxilareD.  Controlul componentei orizontale a relaŃiilor intermaxilareE.  Controlul masticaŃiei

E (2, pag . 218)

22. Principiul biologic în prepararea dinŃilor se referă la:A.  Integrarea ocluzală a restaurăriiB.  SuprafaŃa maximă de contact cu bontulC.  SuprafaŃa metalică vizibilăD.  ProtecŃia parodonŃiului marginal

E.  SuprafaŃa ocluzală fizionomicăA,D (1, pag .545)

23. Principiul fizionomic în prepararea dinŃilor se referă la:A.  Grosime adecvată a metalului/aliajuluiB.  SuprafaŃa metalică vizibilă, minimăC.  Grosime maximă a componentei fizionomiceD.  Armonie ocluzalăE.  Marginile coronare plasate subgingival

B,C,E (1, pag . 545)

24. Aspectul pragurilor pe dinŃii preparati poate fi:A.  Prag înclinatB.  Prag dreptC.  Prag drept cu bizouD.  în muchie de cuŃitE.  Prag rotunjit, drept

A,B,C (1, pag . 576)

25. Prepararea fără prag:A.  Avantajul său constă în conservarea structurii dintelui

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 5/138

 

5

B.  Se prepară foarte simpluC.  Oferă spaŃiu suficient pentru materialul restaurator D.  Realizarea sa este recomandată de majoritatea practicienilor E.   Nu oferă suficient spaŃiu pentru componentele coroanei

A,B,E (1, pag .575) 

26. IndicaŃiile microprotezelor sunt:A.  Pe dinŃii cu obturaŃii întinse sau multipleB.  în abraziuni patologiceC.  Pe dinŃii cu modificări de formăD.  Pe dinŃii cu modificări de volum, poziŃie şi culoareE.  Pe dinŃii cu carii simple de mici dimensiuni

A,B,C,D (1, pag .38)

27.  IndicaŃiile microprotezelor sunt:A.  Pe dinŃii cu obturaŃii întinse ce predispun coroana dentară la fracturiB.  Ca element de agregare în proteze fixeC.  în tratamentul disfuncŃiei ocluzale

D.  Pe dinŃii cu fracturi radiculare întinseE.  în edentaŃia totalăA,B,C, (1, pag .38)

28. FuncŃiile protezelor fixe sunt următoarele:A.  Transmiterea fiziologică a forŃelor de masticaŃieB.  ProtecŃia parodonŃiului marginalC.  ProtecŃia zonei cervicaleD.  Refacerea fizionomieiE.  Protezarea provizorie

A,B,D, (1, pag .36)

29. Protezele fixe se pot realiza prin:A.  SinterizareB.  Frezare computerizatăC.  ÎndoireD.  Injectare (presare)E.  Modelare

A,B,D (1, pag .38)

30. Obiectivele amprentării în protetica fixă sunt următoarele:A.  Înregistrarea dinŃilor stâlpiB.  Redarea cu exactitate a rapoartelor preparaŃiei cu dinŃii veciniC.  Amprentarea tuberozităŃilor D.  Redarea tuberculul piriformE.  ObŃinerea unui model exact

B,E (1, pag .794)

31. CondiŃiile de alegere a unei linguri de amprentare în protetica fixă sunt:A.  Să fie rigideB.  Să prezinte mâner C.  Să nu limiteze mişcările funcŃionale ale parŃilor moiD.  Să cuprindă tot câmpul protetic

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 6/138

 

6

E.  Să fie elasticeA,B,C,D (1, pag .796)

32. Lingurile de amprentare trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:A.  Să asigure o grosime cât mai uniformă materialelor de amprentăB.  La mandibulă să aibă butoni de presiune

C. 

Să reatenŃioneze cât mai bine materialele de amprentăD.  Mânerul să fie poziŃionat în axul dinŃilor frontaliE.  Să cuprindă tot câmpul protetic

A,C,E (1, pag .796)

33. Scopul amprentei în protetica fixă:A.  ObŃinerea macheteiB.  ConfecŃionarea scheletului metalicC.  ConfecŃionarea modelelor de lucruD.  ObŃinerea unor modele de studiuE.  Realizarea modelelor duplicat

C,D,E (1, pag .788)

34. Printre tehnicile de amprentare în protetica fixă se găsesc:A.  Amprente într-un singur timpB.  Amprente în doi timpiC.  Amprente cu gura deschisăD.  Amprente cu gura închisăE.  Amprentarea prin tehnica dublului amestec

A,B, (1, pag .838)

35. Amprenta în doi timpi presupune:A.  Amprenta în lingură universală cu alginatB.  Amprenta în lingură individuală cu alginat

C.  Amprenta în lingură individuală cu siliconi fluiziD.  Amprenta de corectare, spălareE.  Amprentarea rigid-elastică

D,E (1, pag .863)

36. Amprenta de corectare (wash technic) presupune:A.  Alegerea unor linguri individuale corespunzătoareB.  Amprentarea în primul timp cu siliconul chitosC.  Amprentarea în primul timp cu siliconul fluidD.  Amprentarea în timpul al doilea cu siliconul chitosE.  Amprentarea în timpul al doilea cu siliconul fluidF.  Aplicarea firelor de retracŃie înainte de amprentare

B,E (1, pag .864)

37. Amprenta de corectare (wash technic) presupune:A.  Aplicarea firelor de retracŃie după amprentarea cu silicon fluidB.  Aplicarea firelor de retracŃie după amprentarea cu silicon chitosC.  Înregistrarea relaŃiilor de ocluzieD.  Crearea unor şanŃuri de descărcare după amprentarea cu siliconul chitosE.  Crearea unor şanŃuri de descărcare după amprentarea cu siliconul fluid

B,D (1, pag .864) 

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 7/138

 

7

38. Înregistrarea relaŃiilor intermaxilare se poate face cu:A.  Ceara de ocluzieB.  Şabloane de ocluzieC.  Elastomeri de sinteză specialiD.  Materiale termoplastice (Stents)

E. 

Acrilat autopolimerizabilA,B,C (1, pag .159)

39. Protezarea provizorie are următoarele obiective:A.  ProtecŃia pulpei dentareB.  ProtecŃia mecanică a bonturilor împotriva fracturăriiC.  ProtecŃia parodonŃiuluiD.  Împiedică migrarea antagoniştilor E.  Asigura o finisare mai bună a bonturilor 

A,B,C, D (1, pag .719)

40. Protezarea provizorie are un rol important in:

A.  Restabilirea fonaŃieiB.  Vindecarea Ńesuturilor restanteC.  Reface masticaŃia în totalitateD.  Prevenirea migrărilor dentareE.  Toate funcŃiile aparatului dento-maxilar 

A,B,D (1, pag .719)

41. Protezarea provizorie poate veni in sprijinul următoarelor etape ulterioare aletratamentului protetic:

A.  Verificarea şlefuirii suficienteB.  AmprentareaC.  Cimentarea

D.  Înregistrarea relaŃiilor intermaxilare de ocluzieE.  Verificarea paralelismului preparaŃiilor 

A,B, D,E (1, pag .723)

42. O proteză provizorie trebuie sa îndeplinească următoarele condiŃii:A.  RezistenŃă mecanică corespunzătoareB.  Estetică corespunzătoareC.  Descimentare uşoarăD.  RetenŃie pe dinŃii stâlpiE.  Restaurarea în totalitate a funcŃiilor aparatului dento-maxilar 

A,B,C,D (1, pag . 719)

43. Tehnicile de protezare provizorie pot fi:A.  Directe, în laboratorul de tehnica dentareB.  Indirect-directeC.  Indirecte, exclusiv în cabinetD.  Directe (exclusiv clinice, intraorale)E.  indirecte (la care lucrarea provizorie se realizează complet pe model)

B,D,E (1, pag . 737)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 8/138

 

8

44. Tehnica directă de protezare provizorie cu ajutorul coroanelor prefabricatepresupune:

A.  Izolarea bontului şi a gingieiB.  Alegerea unei coroane prefabricateC.  Amprentarea dintelui înainte de şlefuireD.  Căptuşirea cu pastă de acrilat

E. 

Adaptarea şi finisarea protezei provizoriiB,D,E ( 1, pag . 734)

45. Principiul biomecanic de restaurare a edentaŃiei parŃiale se referă la:A.  Restaurarea masticaŃieiB.  ProtecŃia vitalităŃii dinŃilor preparaŃiC.  RezistenŃă structuralăD.  InserŃia punŃiiE.  Prevenirea disfuncŃiilor ocluzale

C (1, pag . 545)

46. Adaptarea ocluzală a unei proteze fixe presupune:

A.  Control cu vârful sondeiB.  Verificare cu hârtie de articulaŃieC.  Şlefuiri selectiveD.  Finisarea corectă a bonturilor dinŃilor stâlpiE.  Palparea musculaturii orale

B,C (1, pag .984)

47. Adaptarea marginală a coroanelor pe dinŃii stâlpi presupune:A.  Control vizual şi tactil cu vârful sondeiB.  Utilizarea hârtiei de articulaŃieC.  Se verifică dacă coroana nu este prea înaltăD.  Se verifică dacă coroana nu este prea groasă

E.  Amprentarea cu siliconi de consistenŃă chitoasăA (1, pag .983)

48. Adaptarea proximală, corectă, a unei proteze fixe presupune:A.  Un contact proximal prea slabB.  Un contact proximal foarte strânsC.  Contacte ocluzale corecteD.  Depăşirea cu dificultate a punctului de contact de către firul de mătaseE.  Inserarea protezei fixe fără a deranja dinŃii vecini

D (1, pag . 982)

49. Cimentarea provizorie are următoarele indicaŃii:A.  Verificarea adaptării lucrărilor proteticeB.  Verificarea fizionomieiC.  Verificarea fonaŃieiD.  Verificarea masticaŃieiE.  Verificarea relaŃiilor de ocluzie

A,B,C (1, pag .988)

50. Fazele cimentării de durată sunt următoarele:A.  Verificarea protezei fixe pe modelul de lucru

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 9/138

 

9

B.  Izolarea câmpului operator C.  Sablarea punŃiiD.  Finisarea punŃiiE.  Încărcarea protezei fixe cu pastă de ciment

A,B,E (1, pag . 1000)

51.  Cimentarea de durată a unei proteze fixe presupune următoarele cu o excepŃie:A.  Testarea vitalităŃii dinŃilor stâlpiB.  Prepararea cimentuluiC.  Încărcarea protezei fixe cu pastă de cimentD.  Inserarea protezei fixe pe bontE.  Demineralizarea bontului

E (1, pag . 1000)

52 . FuncŃiile croşetelor turnate sunt:A. menŃinere indirectă;B. stabilizare;C. reciprocitatea;

D. pasivitatea;E. nici un răspuns nu e corect .ABCD (3, pag .163) 

53 . Mărimea pintenului trebuie să fie:A. dependentă de dintele pe care se aplică;B. lungimea de ¼ din lăŃimea mezio-distală;C. lăŃimea de 1/3 din lăŃimea vestibulo-orală;D. grosimea de 1,5 mm la unirea cu conectorul principal şi de 1 mm spre vârf;E. doar varianta A e corectă .ABCD (3, pag .173)

54 . Croşetul Ackers este format din:A. corpul croşetului;B. contracroşet;C. braŃ retentiv;D. croşet continuu;E. şa terminală .ABC (3, pag.187)

55 . Despovărarea Ńesuturilor mucozale în cazul barei linguale depinde de:A. tipul de sprijin;B. rezilienŃa mucoasei;C. profilul barei;D. forma anatomică a procesului alveolar;E. prezenŃa torusului mandibular .A, D, E (3, pag. 143)

56 . Rolul croşetului continuu este:A. rigidizarea barei linguale şi mărirea rezistenŃei mecanice a protezei;B. contribuie la sprijinul parodontal al protezei;C. asigură menŃinerea directă a protezelor totale;

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 10/138

 

10

D. stabilizează proteza în sens vestibulo-oral;E. solidarizează dinŃii restanŃi .ABE (3, pag .146)

57 . Caracteristicile comune ale conectorilor principali sunt următoarele cu o excepŃie:A. Rigiditatea;

B. Confortul pacientului;C. Profilaxia Ńesuturilor câmpului protetic;D. Simetria conectorului faŃă de linia mediană;E. Estetica .E (3, pag .141)

58 . PrecizaŃi care dintre afirmaŃii sunt false în legătură cu amprentarea cu alginate larealizarea protezei scheletate:A. după amprentarea cu alginate, modelul se poate realiza fără modificarea dimensiunilor din

 partea amprentei în intervalul de timp de până la 24 ore;B. amprenta este bine să fie Ńinută în apă pentru a nu suferi modificări dimensionale;C. în timpul amprentării este necesară realizarea unei presiuni continue asupra lingurii;

D. lăsarea amprentei în contact cu aerul duce la contracŃia acesteia;E. scoaterea amprentei din gură se face rapid, dintr-o dată şi în axul lung al dinŃilor;A,B,C (3, pag . 319) 59 . Tipuri de amprenta în edentaŃia parŃială sunt următoarele:A. Amprenta documentarăB. Amprenta preliminarăC. Amprenta funcŃionalăD. Amprenta finalăE. Toate de mai susE (3, pag . 343) 60 . Caracteristicile conectorilor principali sunt:A. RigiditateB. PasivitateC. ReciprocitateD. Confortul pacientuluiE. RezistenŃăA,D (3, pag .141)

61 . Conectorii principali mandibulari sunt:A. PlăcuŃa mucozală cu lăŃime redusăB. Bara lingualăC. Bara vestibularăD. PlăcuŃa în forma de UE. Conectorul principal dentar B,C,E, (3, pag .142)

62 . Conectorii principali maxilari sunt:A. Conectorul principal dentar B. PlăcuŃa mucozală anterioară şi posterioarăC. PlăcuŃa mucozală în formă de UD. Bara vestibulară

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 11/138

 

11

E. Bara lingualăB,C (3, pag .150)

63 . Croşetul Bonwill:A. Este utilizat în edentaŃiile de clasa II şi IVB. Este biactiv

C. Are 4 braŃeD. Are 6 braŃeE. Este bidentar A,B,D,E (3, pag .191)

64 . Croşetele divizate Roach:A. Sunt în număr de 6B. Sunt în număr de 7C. Sunt mai puŃin vizibile decât cele circulareD. BraŃul retentiv pleacă din şaua protezeiE. BraŃul retentiv pleacă din corpul croşetuluiB,C,D (3, pag .193)

65 . Sistemele speciale sunt:A. Sistemele de culiseB. Sisteme de bare cu călăreŃiC. Sisteme de capseD. Sisteme combinateE. Sisteme articulateA,B,C,E (3, pag .209)

66 . Sistemele de culise:A. Sunt sub diferite formeB. Sunt alcătuite din matrice şi patrice

C. Pot fi intra sau extracoronareD. Au rol în succiunea protezeiE. Au rol în menŃinerea protezeiA,B,C,E (3, pag .210) 

67 . Bara linguală trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:A. Procesul alveolar înalt de cel puŃin 5 mmB. DistanŃarea de procesul alveolar de 0,3-2 mmC. Procesul alveolar înalt de cel puŃin 9 mmD. DistanŃarea de procesul alveolar de 4-5 mmE. Profilul de formă semipiriformăB,C,E (3, pag .142)

68 . Pentru a fi rezistent, croşetul continuu trebuie să aibă:A. O lăŃime de 4-5 mmB. Grosime maximă de 1mmC. Grosime minimă de 1mmD. Pe secŃiune să fie semiovalE. O lăŃime de 2-3 mmB,D,E (3, pag .145)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 12/138

 

12

69 . PlăcuŃa mucozală anterioară şi posterioară (fenestrată):A. Este indicată la pacienŃii cu puŃini dinŃi restanŃiB. Este indicată la pacienŃii cu torus palatinC. Este indicată la pacienŃii cu torus mandibular D. PlăcuŃa anterioară are o lăŃime de 6-9 mmE. PlăcuŃa posterioară are o lăŃime de 4-5 mm

B,D,E (3, pag .154)70 . PlacuŃa în formă de U”:A. Este indicată numai când există un torus palatin mareB. Este indicată numai când există un torus mandibular mareC. Trebuie să aibă o grosime de min . 1 mmD. Trebuie să aibă o grosime de 0,6 mmE. Trebuie distanŃată de parodonŃiul marginal la 0,4-0,5 mmA,D (3, pag .155)

71 . Zonele protetice pozitive la maxilar sunt:A. DinŃii restanŃi

B. TuberozităŃileC. Bolta palatinăD. Crestele alveolareE. ParodonŃiul marginalA,B,C,D (3, pag .111)

72 . Zonele protetice pozitive la maxilar sunt următoarele cu o excepŃie:A. Zonele Schroder B. DinŃii restanŃiC. Bolta palatinăD. Crestele alveolareE. TuberozităŃile

A (3, pag .111)

73 . Zonele protetice negative la maxilar sunt următoarele cu o excepŃie:A. Zonele Schroder B. ParodonŃiul marginalC. Ligamentul pterigomandibular D. TuberozităŃileE. Bridele lateraleD (3, pag .113) 

74 . Avantajele ditilor artificiali din ceramică faŃă de cei din acrilat sunt următoarele:A. preŃul de cost este ridicatB. abrazia este absentăC. aspectul estetic este deosebitD. nu işi schimbă culoarea în timpE. sunt necesare retentii mecanice care să asigure legătura cu baza protezeiB,C,D (1, pag. 355) 

75 . Fragilitatea maselor ceramice este o consecinŃă a faptului că:A. rezistenŃa la compresie este mult superioară rezistenŃei la tracŃiune

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 13/138

 

13

B. structura stratificată a construcŃiilor protetice determină propagarea fracturilor C. elasticitatea ceramicii este foarte redusăD. rezistenŃa la rupere este mare în timp ce rezistenŃa la tracŃiune este foarte micăE. sunt materiale organiceA,D (1, pag .358)

76 . Masele ceramice prezintă următoarele proprietăŃi:A. au elasticitate mareB. transluciditate apropiată de cea a smalŃuluiC. rezistenŃă mare la presiuneD. rezistenŃă mare la tracŃiuneE. nu reŃin placa bacterianăB,C,E (1, pag .360)

77 . În cazul în care o lucrare din ceramică nu este corect adaptată ocluzal, consecinŃelesunt următoarele:

A. fracturi ale antagonistilor B. dezechilibre ocluzaleC. fracturi ale masei ceramiceD. parodontită marginalăE. abraziuni ale dinŃilor antagoniştiA,B,C,E (1, pag .361)

78 . Ceramica dentară poate fi utilizată pentru:A. punŃiB. faŃete vestibulareC. implanteD. scheletul protezelor mobilizabile

E. dinŃi artificiali pentru protezele mobilizabileA,B,C,E (1, pag .351)

79 . Este obligatorie modelarea protezelor ceramice pe modele montate în articulatordeoarece:A. discrepanŃele ocluzale conduc la fractura masei ceramiceB. discrepanŃele ocluzale conduc la dezechilibre ocluzaleC. discrepanŃele ocluzale conduc la bruxismD. glazura conferă o rezistenŃă deosebită şi nu reŃine placa bacterianăE. apare uzura antagoniştilor din acrilatA,B,C,E (1, pag .176)

80 . Care din următoarele afirmaŃii sunt false:A. dinŃii artificiali din răşini acrilice sunt mai rezistenŃi la abrazie decât cei din ceramicăB. modelarea dinŃilor ceramici trebuie să fie precisă deoarece contactele premature şiinterferenŃele sunt greu de retuşatC. dinŃii artificiali din ceramică se prelucrează şi se lustruiesc uşor D. prin abrazie se produce o automodelare a dinŃilor din ceramicăE. după glazurare, coroanele ceramice se lustruiesc cu gume abraziveA,C,D,E (1, pag .356)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 14/138

 

14

81 . Materiile prime care intră în compoziŃia ceramicii dentare sunt:A. metacrilatul de metilB. feldspatulC. cuarŃulD. pigmenŃi

E. lianŃi organiciB,C,D,E (1, pag .329)

82 . RezistenŃa la compresie a masei ceramice depinde de:A. tipul de masă ceramică utilizată (ceramica aluminoasă prezintă valori superioare faŃă deceramica clasică)B. modelarea corectă a suportului metalicC. de metoda de condensare a pastei ceramiceD. tipul de masă ceramică utilizată (ceramica aluminoasă prezintă valori inferioare faŃă deceramica clasică)E. arderile repetate scad rezistenŃaA,B,C,E (1, pag .328) 

83 . *Prepararea cervicală cea mai indicată a bonturilor pentru coroanele metalo-ceramiceeste:A. cu prag în lamă de cuŃitB. cu prag în chanfrein largC. cu prag în chanfrein ingustD. cu prag în bizou la 45°E. fără pragB (1, pag .676)

84 . În tehnica metalo-ceramică se succed următoarele etape de laborator:A. Se ambalează si se obŃine tiparul

B. Se topeşte si se toarnă metalul .C. Se dezambalează şi se prelucrează scheletul metalic .D. Scheletul metalic este oxidatE. Se modelează macheta componentei ceramiceA,B,C,D (1, pag .241)

85 . Desprinderea placajului ceramic de pe metal are drept cauze:A. utilizarea unor aliaje şi mase ceramice incompatibileB. strat prea gros de oxiziC. stopuri ocluzale la jonctiunea metalo-ceramicăD. regimuri termice incorecte în cursul arderilor E. retenŃii mecanice prea puŃineA,B,C,D (1, pag .267) 

86 . Între suportul metalic şi placajul ceramic sunt posibile următoarele tipuri de legături:A. legături chimiceB. retenŃii mecanice perlateC. legături fiziceD. anse metaliceE. legături adeziveA,C,E (1, pag .275)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 15/138

 

15

87 . Pentru amprentarea precisă a câmpului protetic în vederea confecŃionării CMMC sepot folosi:A. alginateB. siliconi de adiŃieC. siliconi de condensare

D. polieteriE. amprenta optică B,C,D,E (1, pag .888)

88 . La verificarea amprentei pentru CMMC se va urmări:A. dacă nu există incluziuni de aer B. lipsa de aderenŃă a materialelor de amprentă faŃă de linguriC. dacă nu există resturi de sânge sau salivăD. amprentarea zonei AhE. centrarea corectă a amprentei pe câmpul proteticA,B,C,E (1, pag .799)

89 . Modelul de lucru pentru protezele fixe metalo-ceramice trebuie să îndeplineascăurmătoarele condiŃii:A. să fie confecŃionat din ghips obişnuit (clasa a II-a ADA)B. să fie confecŃionat din ghips de amprentăC. pozitionarea spaŃială unică a bonturilor D. paralelismul bonturilor E. redarea corectă a zonei de succiuneC,D (1, pag .937)

90 . *Macheta CMMC trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:A. să se aplice macroretenŃiiB. pragul cervical să fie în lamă de cuŃit

C. tranziŃia dintre metal şi ceramică să se facă în unghiuri ascuŃiteD. suprafata machetei să fie cât mai netedă, fără denivelări şi rugozităŃiE. macheta trebuie să acopere marginea incizală a coroaneiD, (1, pag .948)

91 . Macheta din ceară se pregăteste pentru ambalare astfel:A. se degresează cu alcool

 b .detensioneare în apă la 40°CC. se aplică tijele de turnare într-o zonă mai groasă a macheteiD. se aplică tijele de evacuare a gazelor E. se aplică tijele de turnare într-o zonă mai subŃire a macheteiC,D (1, pag .943)

92 . Scheletul metalic al CMMC se poate realiza prin:A. turnareB. sinterizareC. pe cale galvanică din aur D. pe cale galvanică din Cr-CoE. ambutisareA,B,C,E (1, pag .925)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 16/138

 

16

93 . Legătura metalo-ceramică se face:A. prin legături dipol-dipolB. prin intermediul fortelor van der WaalsC. prin oxidarea capei din aliaje nenobileD. prin utilizarea unor agenŃi de cuplareE. prin retenŃii mecanice

A,B,C,D (1, pag .255)94 . Masa opacă (grundul) se aplică astfel:A. se aplică iniŃial un strat mai vâscos, apoi unul mai fluidB. stratul de opac se arde la presiune atmosfericăC. se aplică iniŃial un strat mai fluid, apoi unul mai vâscosD. stratul de opac trebuie să acopere în intregime suprafeŃele ce vor fi placate cu ceramicăE. stratul de opac nu trebuie să acopere zona incizalăC,D (1, pag .386)

95 . În tehnica metalo-ceramică clasică placarea se face astfel:A. straturile de ceramică se aplică prin pensulare

B. eliminarea excesului de lichid se face prin ştergereC. eliminarea excesului de lichid se face prin vibrareD. eliminarea excesului de lichid se face prin tamponareE. coroana se modelează supradimensionatA,C,D,E (1, pag .356)

96 . Fisurile din masa ceramică au următoarele cauze:A. lipsa de compatibilitate dintre aliaje şi masa ceramicăB. incluziuni de aer insesizabile care se măresc în decursul arderilor succesiveC. prelucrarea cu instrumentar rotativ care generează căldură excesivăD. prelucrarea cu freze diamantateE. răcire bruscă după arderi

A,B,C,E (1, pag .363)

97 . Ceramica dentară prezintă următoarele proprietăti:A. favorizează aderarea plăcii dentareB. transluciditate asemănătoare smalŃuluiC. duritate superioară smalŃuluiD. porozitate redusăE. este inertă faŃă de salivăB,C,D,E (1, pag .961)

98 . Modelul de lucru pentru protezele fixe metalo-ceramice trebuie să indeplineascăurmătoarele condiŃii:A. posibilitatea de mobilizare a bonturilor dentareB. redarea corectă a şantului gingival şi a gingiei interdentareC. păstrarea integrităŃii modelului până la realizarea piesei proteticeD. să fie friabilE. posibilitatea duplicării modeluluiA,B,C,E (1, pag .932)

99 . Componenta metalică a CMMC se poate realiza din următoarele metale şi aliaje:A. Cr-Ni

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 17/138

 

17

B. Cr-CoC. TiD. WipplaE. AuA,B,C,E (1, pag .239)

100 . JoncŃiunea metal-ceramică prezintă următoarele caracteristici:A. stopurile ocluzale pot fi pe metalB. stopurile ocluzale pot fi la joncŃiunea metal-ceramicăC. stopurile ocluzale pot fi pe ceramicăD. trecerea aliaj-ceramică se face pierdutE. trecerea aliaj-ceramică să fie clar definităA,C,E (1, pag .254)

101 . Stratul de oxizi de la interfaŃa metal-ceramică are următoarele roluri:A. realizează o trecere între două materiale cu structuri chimice diferiteB. asigură legarea chimică a masei ceramice de aliajC. permite o difuzare a ionilor metalici în masa ceramică

D. izolează metalul de ceramicăE. creşte umectabilitatea suprafeŃei ceramiceA,B,C,E (1, pag .277)

102 . *În tehnica adaptabilă, capa din material plastic trebuie să prezinte următoarelecaracteristici:A. să aibă o grosime de 1 mmB. să acopere bontul în totalitateC. să reproducă în totalitate relieful ocluzalD. marginea capei să rămană la o distanŃă de 1-1,5 mm de preparaŃia cervicalăE. să redea convexităŃile maximeD (1, pag .248)

103 .* În tehnica metalo-ceramică clasică placarea se face astfel:A. se realizează o machetă din ceară a placajului ceramicB. se realizează o machetă din material plastic a placajului ceramicC. coroana se modelează exact la dimensiunea viitorului dinte artificialD. lustruirea se face cu gume abraziveE. coroana se modelează supradimensionatE (1, pag .271)

104 . Componentele principale ale maselor ceramice sunt:A. feldspatulB. cuarŃulC. dioxidul de siliciuD. sulfatul de calciuE. coloranŃii anorganiciA,B,C,E (1, pag .969)

105 . Glazurarea se face în următoarele condiŃii:A. prin aplicarea unui strat superficial de masă transparentăB. la o temperatură mai mare decaâ straturile de bazăC. în conditii de vid

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 18/138

 

18

D. la o temperatură mai mică decât straturile de bazăE. prin depunerea unui strat suplimentar de grundA,D (1, pag .273)

106 . PorozitătŃle prezente pe suprafaŃa scheletului metalic au următoarele cauze:A. aplicarea unui lac izolator pe bont

B. prelucrarea cu freze uzateC. impurităŃi în grosimea macheteiD. atingerea machetei cu mâna înainte de ambalareE. pozitŃonarea gresită a tijelor C,D (1, pag .253)

107 . Macheta componentei metalice a CMMC se realizează astfel:A. prin picurare de ceară pe bont, urmată de modelare cu spatulaB. nu este necesară confecŃionarea unei macheteC. prin modelarea unei cape din ceară calibratăD. prin adaptarea unei cape din material plasticE. prin depunerea cerii prin pensulare pe bont

C,D (1, pag .664)

108 . Canalele de turnare pentru confecŃionarea tiparului:A. se pot realiza prin metoda clasicăB. nu se pot realiza prin metoda clasicăC. se pot realiza prin metoda HeraeusD. nu se pot realiza prin metoda HeraeusE. este nevoie de cel puŃin un canal de turnare pentru fiecare elementB,D (1, pag .663)

109 . Efectul cromatic al unei CMMC depinde de următorii factori:A. saturaŃie

B. culoarea pigmentului anorganicC. gradul de transluciditate al ceramiciiD. culoarea pigmentului organicE. condiŃiile de iluminareA,B,C,E (1, pag .966)

110 . Alegerea culorii pentru protezele ceramice se face:A. în funcŃie de aspectul dinŃilor antagoniştiB. în funcŃie de aspectul dinŃilor veciniC. în funcŃie de culoarea tenuluiD. nu este necesară cheia de culoriE. se foloseşte cheia de culoriA,B,C,E (1, pag .957)

111 . Masa de ambalat folosită pentru confecŃionarea tiparului:A. trebuie să fie compatibilă cu aliajulB. este indicat să fie realizată din sulfaŃi, temperaturile la care se arde ceramica fiind scăzuteC. este indicat să fie realizată din fosfaŃiD. nu trebuie să compenseze dilatarea de priză a tiparuluiE. este indicat să fie realizată din silicaŃiA,C,E (1, pag .943)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 19/138

 

19

112 . Modelele folosite la CMMC:A. trebuie să fie cât mai rezistente, fiind confecŃionate din ghips extradur B. la coroanele integral ceramice trebuie să compenseze contracŃia acestoraC. trebuie să se poată monta în articulator D. trebuie să fie cat mai rezistente, fiind confecŃionate din ghips dur 

E. trebuie să aibă o suprafaŃă cât mai netedăA,B,C,E (1, pag .941)

113 . *Avantajele CMMC sunt următoarele:A. şlefuire redusă a dinŃilor stâlpiB. nu necesită realizarea unui pragC. efectul estetic se reduce în timpD. izolarea termică bună a bonturilor E. sunt uşor de realizatD (1, pag .245)

114 . Dezavantajele CMMC sunt următoarele:

A. necesită şlefuiri ample ale dinŃilor stalpiB. coroanele ceramice se degradează în condiŃiile mediului bucalC. uneori este necesară devitalizarea dinŃilor D. nu sunt indicate în zona lateralăE. duritatea mare a ceramicii poate să determine abrazia dinŃilor antagoniştiA,C,E (1, pag .278)

115 . În zona laterală faŃa ocluzală se va acoperi cu ceramică:A. dacă pacientul prezintă bruxismB. dacă suprafaŃa dinŃtilor vecini este foarte abrazatăC. dacă ocluzia este normală, fără abateri patologiceD. dacă există spaŃiu suficient pentru metal şi ceramică

E. dacă suprafaŃa dinŃilor antagonişti este foarte abrazatăC,D (1, pag .150)

116 . Turnarea capelor metalice pentru CMMC se face în următoarele condiŃii:A. cu dispozitive de turnare cu oxigazB. dispozitive de turnare cu arc electric cu electrozi de grafitC. cu dispozitive de turnare folosind curenŃi de înaltă frecvenŃăD. se foloseste aparatul manual de turnare (Rotax)E. cu dispozitive de tip CastomatA,C,E (1, pag .253)

117 . Succesiunea depunerii straturilor de ceramică este:A. opac fluid, opac vascos, dentină, smalŃ, glazurăB. opac vascos, opac fluid, dentină, smalŃ, glazurăC. opac vascos, opac fluid, smalŃ, dentină, glazurăD. opac vascos, smalŃ, dentină, opac fluid, glazurăE. opac vascos, dentină, smalŃ, glazură, opac fluidA (1, pag .264)

118 . Arderea straturilor de ceramică se face astfel:A. grundul se arde la presiune atmosferică

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 20/138

 

20

B. dentina se arde la presiune atmosfericăC. grundul se arde în vidD. dentina se arde în vidE. glazura se arde în vidC,D (1, pag .280)

119 . Arderea straturilor de ceramică se face după următoarea schemă:A. smalŃul se arde în vidB. grundul se arde la presiune atmosfericăC. dentina şi smalŃul se ard concomitentD. glazura se arde în vidE. glazura se arde la presiune atmosfericăA,C,E (1, pag .243)

120 . Glazurarea are următoarele consecinŃe:A. crearea unui strat superficial de masă transparentăB. blochează absorbtia fluidelor din mediul bucalC. impiedică aderarea plăcii microbiene

D. modifică DVOE. conferă dintelui un aspect neted, translucidA,B,C,E (1, pag .245)

121 . Eşecurile cromatice se produc din următoarele motive:A. nu s-a respectat culoarea dintelui de pe cheia de culoriB. opacul s-a depus în strat prea grosC. opacul nu acoperă în totalitate capa metalicăD. culoarea coroanei ceramice s-a modificat în timpE. straturile ceramice sunt prea subŃiri în zona cervicalăA,B,C,E (1, pag .960)

122 . Aspectul estetic lasă de dorit din următoarele motive:A. nerespectarea nuanŃelor uşor mai închise din zonele proximaleB. culoarea capei metaliceC. arderi de corectură prea numeroaseD. grosime mare a stratului ceramicE. aplicarea ceramicii în straturi neuniformeA,C,E (1, pag .970)

123 . Prelucrarea capei metalice pentru CMMC se face în următoarele condiŃii:A. cu gume abraziveB. cu freze diamantateC. cu freze din otel extradur D. se fac şanŃuri de retenŃie pentru ceramicăE. după prelucrare se sableazăB,C,E (1, pag .257)

124 . *JoncŃiunea dintre metal şi ceramică trebuie să fie:A. la nivelul ariei de contact cu antagoniştiiB. la nivelul ariei de contact cu dinŃii veciniC. la 1 mm deasupra coletului dinŃilor pe faŃa vestibularăD. la 2 mm de aria de contact cu antagoniştii pe faŃa ocluzală

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 21/138

 

21

E. trebuie să fie în strat subŃireD (1, pag .268)

125 . *ContracŃia ceramicii după ardere este de:A. 25-30%B. 1-2%

C. 80%D. ceramica se dilată în urma arderii cu 25-30%E. ceramica se dilată în urma arderii cu 1-2%A (1, pag .287)

126 . Aplicarea pastei ceramice se face:A. în exces, pentru a compensa contracŃiaB. la dimensiune egală cu a viitoarei coroane după arderea opaculuiC. la dimensiune mai mică decât a viitoarei coroane după arderea opaculuiD. la dimensiune mai mare decât a viitoarei coroane după arderea opaculuiE. glazura se aplică într-un strat gros, excesul urmând a fi îndepărtat prin frezareA, D (1, pag .250)

127 . *Aplicarea stratului de opac pe componenta metalică a coroanei mixte:A. asigură crearea de retenŃii mecanice pe componenta metalică .B. asigura retenŃia componentei acrilice .C. asigura ecranarea componentei metalice .D. se realizează numai pe infrastructurile din aliaje nobileE. se realizează numai pe infrastructurile din aliaje nenobileC (1, pag .278)

128 . *Componenta de bază a maselor ceramice clasice este:A. caolinulB. cuarŃul

C. feldspatulD. siliciuE. coloranŃi, fondanŃiB (1, pag .350)

129 . *Protezarea provizorie:A. se face în scopul refacerii temporare a morfologiei şi funcŃiilor sistemului stomatognatB. nu este o etapă obligatorieC. este indicată numai în protezarea fixăD. se realizează numai cu materiale compoziteE. se realizează numai din răşini acrilice autopolimerizabileA (1, pag .256)

130 . *Igienizarea amprentei se realizează prin:A. spălare sub jet de apăB. spălare sub jet de apă şi antiseptizarea amprentei prin mijloace chimiceC .spălare sub jet de apă, antiseptizarea amprentei prin mijloace chimice şi înglobarea înamprentă a unor substanŃe cu potenŃial antimicrobianD. introducerea amprentei în apă oxigenatăE. introducerea amprentei în alcoolB (1, pag .843)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 22/138

 

22

131 . *Modelele cu bonturi fixe:A. nu se utilizează în tehnologia metalo-ceramicăB. se pot utiliza pentru realizarea modelului de studiuC. se utilizează pentru realizarea modelului arcadei cu substructurile organice preparateD. nu se utilizează în protezarea fixă

E. se realizează numai după amprente globale cu ghidaj unitar B (1, pag .945)

132 . *Realizarea modelelor cu bont mobilizabil prin metoda clasică:A. utilizează pinuri dowelB. utilizează pinuri ceramiceC. nu utilizează pinuriD. necesită conformatoare specialeE. se utilizează numai în protezarea unidentarăC (1, pag .934)

133 . *Modelul cu gingie falsă din silicon se realizează în vederea:

A. creării unui parodonŃiu artificialB. completării defectelor osoase de la nivelul crestei edentateC. aprecierii mai corecte a nuanŃelor de culoare aleseD. creării unui parodonŃiu artificial şi aprecierii mai corecte a nuanŃelor de culoare acomponentei ceramiceE .nu se utilizează în tehnologia metalo-ceramicăD (1, pag .923)

134 . *În tehnologia de realizare a modelelor cu bonturi mobilizabile prin metoda cu pinuri:A. pinurile se introduc în pasta de gips moale din amprentăB. pinurile se introduc în amprentă după priza gipsuluiC .pinurile se introduc în amprentă şi apoi se aplică pasta de gips

D. se forează orificii şi se introduc pinurile în baza modeluluiE. se intoduc pinurile în amprentă utilizând paralelograful, pentru a sigura paralelismul perfect alacestoraC (1, pag .921)

135 . *În tehnologia de realizare a modelelor cu bonturi mobilizabile prin metoda Pindex:A. pinurile se introduc în amprentă după priza gipsuluiB. pinurile se introduc în amprentă înainte priza gipsuluiC. nu se folosesc pinuriD. se utilizează conformatoare specialeE .se utilizează pinuri ceramice, rezistente la temperaturi înalteA (1, pag .921)

136 . *Metoda Tray se utilizează în realizarea:A. modelelor cu bonturi fixeB. modelelor duplicatC. modelelor cu bonturi mobilizabileD. modelelor din masă de ambalatE. modelelor de studiuC (1, pag .928)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 23/138

 

23

137 . *Metoda Accu-Tracc:A. utilizează pentru obŃinerea modelelor cu bonturi mobilizabile pinuri DowellB. utilizează pentru obŃinerea modelelor cu bonturi mobilizabile pinuri duble cu teacăC. utilizează pentru obŃinerea modelelor cu bonturi mobilizabile conformatoare specialeD. nu se foloseşte la pobŃinerea modelelor cu bonturi mobilizabileE. este o metodă de protezare provizorie

C (1, pag.945)138 . *Arcul facial :A. este o piesă accesorie ocluzoruluiB. permite înregistrarea relaŃiilor mandibulo-cranieneC. permite transferul datelor de la pacient la un simulator al sistemului stomatognatD .corectează rapoartele de ocluzie anormaleE .permite depistarea interferenŃelor în ocluzia dinamicăC (1, pag .160)

139 . *Articulatorul tip arcon:A. are panta condiliană poziŃionată la nivelul braŃului inferior 

B. are panta condiliană poziŃionată la nivelul braŃului superior C. nu asigură superpozabilitatea între axa mecanică de închidere-deschidere şi axa balama în jurulcăreia se realizează mişcările mandibuleiD. nu permit utilizarea unui arc facialE. utilizează un arc facial tip arconB (1, pag .170)

140 . *Ocluzorul:A. permite doar mişcări în plan verticalB. permite doar o parŃială programare în raport cu axa bicondilianăC. permite reproducerea parŃială a mişcărilor de lateralitateD. nu se utilizează în tehnologia metalo-ceramică

E. utilizează un arc facial simpluA (1, pag .170)

141. *Metoda de elecŃie pentru obŃinerea scheletelor metalice din titan în tehnologiametaloceramică sunt:A. galvanoformareaB. turnareaC. electroscintieroziunea sau tehnologiile computerizateD. sinterizareaE. ambutisareaC (1, pag .270)

142. *CondiŃionarea infrastructurii metalice a punŃilor metalo-ceramice este etapa de:A. prelucrare mecanică a suprafeŃei metaliceB. sablare a suprafeŃei metaliceC. pregătire specifică a suprafeŃei metalice în vederea aplicării maselor ceramiceD. ceramizareE. silanizareC (1, pag .280)

143. *CondiŃionarea infrastructurii a metalice punŃilor metalo-ceramice se realizează prin:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 24/138

 

24

A. sablare şi oxidareB. oxidareC. oxidare sau aplicare de agenŃi bondingD. sablare şi silanizareE. oxidare şi ceramizareC (1, pag .280)

144 . *Parametrii optimi ai sablării în tehnologia metalo-ceramică:A. se stabilesc în funcŃie de natura aliajuluiB. se stabilesc în funcŃie de efectul pe care dorim să-l obŃinem în urma acestei manopereC. nu influenŃeaza calităŃile suprafeŃei metaliceD. se stabilesc în funcŃie de natura masei ceramiceE. se stabilesc în funcŃie natura sursei de turnareA (1, pag .256)

145 . *După aplicarea straturilor ceramice de bază:A. nu mai este permisă nici o corecturăB. este posibilă realizarea unor artificii de culoare

C. se mai pot realiza doar modificări morfologiceD. se realizează modificări morfologice şi artificii de culoareE. piesa protetică se lustruieşte până la luciu de oglindăD (1, pag .267)

146. *Metoda de elecŃie pentru realizarea machetei elementelor de agregare în protezareaplurală metalo-ceramică este:A. prin picurareB. prin picurare şi radiereC. prin utilizarea elemetelor prefabricate sau a foliei de ceară precalibratăD. prin adiŃieE. utilizarea blocului de ceară

C (1, pag .245)

147. *Metoda cea mai puŃin indicată în realizarea machetei elementelor de agregare înprotezarea metalo-ceramică este:A. prin picurareB. prin radiereC. step- by- stepD. prin imersieE. prin adiŃieA (1, pag .284)

148. *Macheta infrastructurii metalice a punŃilor mixte metalo-ceramice are următoarelecaracteristici:A. subdimensionată, cu suprafaŃa netedăB. grosime uniformăC. grosime uniformă, prevăzută cu macroretenŃiiD. grosime variabilăE. subdimensionată, cu suprafaŃa condiŃionată specificA (1, pag .265)

149. *Macheta corpului de punte a punŃilor mixte metalo-ceramice se realizează:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 25/138

 

25

A. în formă de cupăB. cu intermediari bine individualizaŃiC. sub formă de barăD. prin adiŃieE. din acrilatB (1, pag .254)

150. *Grosimea machetei infrastructurii metalice a punŃilor mixte metalo-ceramice este de:A. 0,3-0,4 mmB. 0,5-0,8 mmC. depinde de dimensiunile spaŃiului protetic potenŃialD. 0,6-0,9E. 1-2 mmA (1, pag .239)

151. *Metoda Probond de realizare a infrastructurii metalice a punŃilor mixte metalo-ceramice:A. utilizează machete prefabricate cu aspect ajurat şi suprafeŃe concave

B. utilizează machete prefabricate sub formă de plasă, atât la nivelul elementelor de agregare, câtşi la nivelul corpului de punteC. utilizează machete prefabricate sub formă de plasă elastică la nivelul elementelor de agregareşi sub formă de bară la nivelul corpului de punteD. nu este indicată în tehnologia metalo-ceramicăE. utilizează machete sub formă de barăB (1, pag .271)

152. *Ambalarea machetei infrastructurii metalice a punŃilor mixte metalo-ceramice serealizează cu:A. pastă de gipsB. masă de ambalat specifică aliajului şi maselor ceramice utilizate

C. masă de ambalat specifică aliajului folositD. gipsuri dureE. masă de ambalat specifică maselor ceramice utilizateC (1, pag. 239)

153. *Sablarea în tehnologia metalo-ceramică:A. este contraindicatăB. se realizează în vederea curăŃirii suprafeŃei metaliceC. se realizează în vederea obŃinerii unor macroretenŃii suplimentareD. se realizează în scopul lustruirii scheletului metalicE. se realizează prin proiectarea unui jet de particule ceramice asupra infrastructurii metaliceB (1, pag .263)

154. *Metoda de obŃinere a infrastructurii metalice prin electroformare:A. nu se aplică în tehnologia metalo- ceramicăB. conduce la obŃinerea unor schelete subŃiri care se vor deforma în timpul sinterizăriimaselor ceramiceC. conduce la obŃinerea unor schelete subŃiri, cu grosime redusă, dar cu rezistenŃă mecanică mareD. conduce la obŃinerea unor schelete cu grosime mareE. se aplică numai în cazul scheletelor din aliaje nobileC (1, pag .282)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 26/138

 

26

155. *Metoda de elecŃie pentru obŃinerea infrastructurii metalice a punŃilor mixte metalo-ceramice este:A. sinterizareaB. turnareaC. galvanizarea, ambutisarea

D. duplicareaE. electroscintieroziuneaB (1, pag .250)

156. *Masele de ambalat utilizate cel mai frecvent în tehnologia metalo-ceramică sunt pebaza de:A. sulfaŃi de calciuB. fosfaŃiC. silicaŃiD. oxalaŃiE. siliconiB (1, pag .923)

157. *Realizarea machetei infrastructurii metalice prin metoda Inzoma:A. nu se utilizează în tehnologia metalo-ceramicăB. utilizează elemente de agregare ce prezintă în treimea ocluzală o proeminenŃă sub formă deguleraşC. prezintă elemente de agregare şi corp de punte cu aspect ajurat şi suprafeŃe laterale concaveD. utilizează machete prefabricate sub formă de plasă, atât la nivelul elementelor de agregare, câtşi la nivelul corpului de punteE. utilizează machete prefabricate sub formă de plasă elastică la nivelul elementelor de agregareşi sub formă de bară la nivelul corpului de punteB (1, pag .265)

158. CondiŃiile esenŃiale şi utile pe care trebuie să le îndeplinească un model pe care serealizează proteze fixe sunt:a.  exactitate dimensională;

 b.  capacitate de reproducere fidelă a detaliilor;c.  manipulare greoaie;d.  confecŃionare uşoară;e.  lipsa rezistenŃei la abraziune;A, B, D (1, pag .906)

159. CondiŃiile esenŃiale şi utile pe care trebuie să le îndeplinească un model pe care serealizează proteze fixe sunt:a.  compatbilitate cu materialele de amprentă;

 b.  confecŃionare rapidă;c.  manipulare uşoară;d.  nu reproduce exact detaliile;e.  dimensional nu sunt stabile .A,B,C (1, pag .906)

160. Soclarea modelelor din gips dur:a.  suprafeŃele laterale ale soclurilor se secŃionează la 70° faŃă de planul frontal pentru maxilar;

 b.  suprafeŃele laterale ale soclurilor se secŃionează la 65° faŃă de planul frontal pentru maxilar;

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 27/138

 

27

c.  suprafeŃele laterale ale soclurilor se secŃionează la 65° faŃă de planul frontal pentrumandibulă;

d.  suprafeŃele laterale ale soclurilor se secŃionează la 70° faŃă de planul frontal pentrumandibulă;

e.  modelul maxilar se secŃionează în bizou formând cu acelaşi plan frontal un unghi de 30° .A,C,E (1, pag .908)

161. Modelele în protezarea fixă după materialele din care sunt confecŃionate, pot fi:a.  din gips dur;

 b.  din gipds extradur;c.  din răşini acrilice;d.  din ciment fosfat de zinc;e.  din masă de ambalat .A,B,C (1, pag .910-911)

162. Modelele în protezarea fixă după materialele din care sunt confecŃionate, pot fi:a.  metalice, depuse pe cale galvanică;

 b.  metalice din aliaje topite şi pulverizate;

c.  din materiale compozite;d.  din agar-agar;e.  din masă de ambalat .A,B,C (1, pag .910-911)

163. Modelele în protezarea fixă după tehnologia de realizare, pot fi obŃinute prin:a.  turnare;

 b.  îndesare;c.  fierbere;d.   polimerizare;e.  ardere .A, B, E (1, pag .911)

164. Modelele în protezarea fixă după tehnologia de realizare, pot fi obŃinute prin:a.  galvanizare;

 b.  îndesare;c.   pensulare;d.   polimerizare;e.  fierbere .A, B (1, pag .911)

165. *Tehnica de realizare a modelului monobloc cuprinde următoarele etape cu o excepŃie:a.   pregătirea amprentei;

 b.   pregătirea gipsului dur;c.  turnarea gipsului în amprentă prin vibrare;d.  realizarea soclului modelului;e.  obŃinerea tiparului .E (1, pag .915)

166. Pregătirea amprentei în vederea obŃinerii unui model monobloc constă în:a.  spălare;

 b.  dezinfectare;c.  uscare;

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 28/138

 

28

d.  izolare;e.  cofrare .A, B, C (1, pag .915)

167. *În cazul modelului cu bont mobilizabil, bontul poate fi confecŃionat din:a.  gips obişnuit;

 b. 

agar-agar;c.  masă de ambalat;d.  gips dur;e.  ceramică .D (1, pag .916)

168. În cazul modelului cu bont mobilizabil, bontul poate fi confecŃionat din:a.  cimenturi;

 b.  gips dur;c.  răşini acrilice autopolimerizabile;d.  ceramică;e.  crom-nichel .

A, B, C (1, pag .916)

169 . Modelul cu bonturi mobilizabile:a.  are avantajul de a crea un acces facil la modelarea feŃelor proximale;

 b.  se obŃine în doi timpi;c.   primul timp-confecŃionarea bontului mobil;d.  timpul doi-confecŃionarea modelului de ansamblu;e.  se obŃine într-un timp .A, B, C, D (1, pag .916-918)

170 . Etapele de realizare a modelelor secŃionate cu pinuri sunt:a.   pinurile se centrează în impensiunea bonturilor din amprentă la 13 mm de marginea incizală;

 b.  se blochează şurubul care reglează glisarea plăcuŃei, după care tijele se îndepărtează;c.  se depune gips extradur care nu va depăşi marginile amprentei în înălŃime cu mai mult de 3-4

mm;d.  se depune gips extradur care nu va depăşi marginile amprentei în înălŃime cu mai mult de 4-6

mm;e.  la extremitatea liberă a pinurilor se solidarizează cu o tijă de ceară .A, B, C, E (1, pag .919-920)

171 . Procedeul pindex:a.  utlizează pinuri care se introduc în modelul arcadei după priza gipsului;

 b.  în acest procedeu nu mai sunt necesare inelele de retenŃie, fiind înlocuite de pinuri;c.   procedeul tehnologic se realizează prin succesiunea a 9 faze;d.   procedeul tehnologic se realizează prin succesiunea a 5 faze;e.  utilizează un aparat numit Model-cut .A, B, C, E (1, pag .922)

172 . *Sistemul tray:a.  constă dintr-un conformator realizat din material plastic, transparent care prezintă numeroase

 proeminenŃe sub formă de lamele; b.  foloseşte pentru conformarea modelului o chiuvetă metalică;c.  conformatorul poate fi din elastomeri de sinteză;

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 29/138

 

29

d.  foloseşte agar-agarul pentru obŃinerea modelului duplicat;e.  conformatorul se obŃine prin turnare într-un tipar realizat în prealabil .A (1, pag .926)

173 . Modelul Zach prezintă următoarele caracteristici:a.  exclude utilizarea pinurilor;

 b. 

 poate fi utilizat de mai multe ori;c.  este de unică folosinŃă;d.  utilizează întotdeauna pinurile;e.  reduce mult timpul de lucru al tehnicianului .A, B, E (1, pag .927)

174 . Sistemul Accu-trac:a.  este un sistem rapid;

 b.  este economic;c.  este foarte precis;d.  este utilizat cu predilecŃie pentru obŃinerea modelului monobloc;e.  dispozitivul principal este confecŃionat din metal .

A, B, C, E (1, pag .928)

175 . *Sistemul Accu-trac utilizează în exclusivitate următorul tip de ghips:a.  obişnuit;

 b.  ameste de gips obişnuit cu dur;c.  gips extradur;d.  gips obişnuit în ameste cu extradur;e.  foloseşte toate tipurile e gips .C (1, pag .930)

176 . Corpul de punte din punct de vedere al raportului cu creasta poate fi:a.  în şa;

 b.  integral metalic;c.  suspendat;d.  tangenŃial;e.  metalo-polimeric .A, C, D (1, pag .352)

177 . Corpul de punte din punct de vedere al raportului cu creasta poate fi:a.   punctiform;

 b.  în semişa;c.  în şa;d.  integral ceramic;e.  integral polimeric;A, B, C (1, pag .352)

178 . Corpul de punte după tehnologia de elaborare poate fi obŃinut prin:a.  turnare;

 b.  frezare;c.  electroeroziune;d.  lipire;e.  sudare .A, B, C (1, pag .352)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 30/138

 

30

179 . *Corpul de punte după tehnologia de elaborare poate fi obŃinut prin următoareleprocedee, cu o excepŃie:a.  turnare şi coacere;

 b.  sudare;c.  turnare;

d. 

 polimerizare;e.  frezare computerizată .B (1, pag .352)

180 . Corpul de punte din punct de vedere al materialului din care sunt confecŃionate, poatefi:a.  integral metalic;

 b.  tangenŃial;c.  suspendat;d.  metalo-polimerice;e.  integral ceramic .A,D,E (1, pag .352)

181 . Intermediarul în semişa:a.  utilizat frecvent în în zonele de vizibilitate maximă;

 b.  indicat frecvent în zona laterală maxilară şi mandibulară;c.   prezintă dimensiuni mai reduse decât intermediarii în şa;d.  retenŃionează alimente;e.  este cel mai igienic corp de punte .A, C,D (1, pag .369)

182 . *Următoarele afirmaŃii în ceea ce priveşte intermediarul cu raport tangent linear suntadevărate cu o singură excepŃie:a.  are faŃa mucozală redusă;

 b.  contactul cu mucoasa se face pe versantul vestibular al crestei sub formă lineară, la nivelulcoletului intermediarului;

c.  are raport cu mucoasa crestei edentate punctiform;d.  indicat în zona de sprijin la maxilar;e.  indicat pentru creste edentate cu lăŃime medie .C (1, pag .370)

183 . *Intermediarul la distanŃă de creastă (suspendat) este indicat în spaŃiu protetic de:a.  6 mm;

 b.  8mm;c.  10mm;d.  4mm;e.  12mm .A (1, pag .372)

184 . Intermediarul la distanŃă de creastă (suspendat):a.  utilizaŃi pentru înlocuirea primilor molari;

 b.  grosimea în sens ocluzo-mucozal să fie de 3mm;c.  grosimea în sens ocluzo-mucozal să fie de 6mm;d.  înălŃimea spaŃiului dintre mucoasa crestei şi baza corpului de punte este de 3mm;e.  înălŃimea spaŃiului dintre mucoasa crestei şi baza corpului de punte este de 4mm;

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 31/138

 

31

A, B, D (1, pag .372)

185 . Caseta cu faŃetă:a.  este un corp de punte mixt;

 b.  caseta este concepută şi realizată încât răşina acrilică să ajungă în contact cu mucoasa;c.  este indicat la maxilar;

d. 

caseta este concepută şi realizată încât răşina acrilică să nu ajungă în contact cu mucoasa;e.  se confecŃionează în general în regiunile laterale .A, C, D, E (1, pag .372)

186 . *Clasa a-I-a Kennedy este:a.  terminală unilaterală;

 b.  frontală;c.   biterminală;d.  laterală unilaterală;e.   bilaterală .C (1, pag .425)

187 . *Clasa a-II-a Kennedy este:a.  terminală unilaterală; b.  frontală;c.   biterminală;d.  laterală unilaterală;e.   bilaterală .A (1, pag .425)

188 . Clasa a-III-a Kennedy este:a.  terminală unilaterală;

 b.  frontală;c.   biterminală;

d.  laterală unilaterală;e.   bilaterală .D, E (1, pag .425)

189 . *Clasa a-IV-a Kennedy este:a.  terminală unilaterală;

 b.  frontală;c.   biterminală;d.  laterală unilaterală;e.   bilaterală .B (1, pag .425)

190 . Caracteristicile restaurărilor protetice fixe sunt:a.  rigide;

 b.  nedeformabile;c.  sunt realizate în colaborare cu laboratorul dentar;d.  volumul este mai mare decât la dinŃilor naturali;e.  nu transmit presiunile masticatorii .A, B, C (1, pag .482)

191 . Caracteristicile restaurărilor protetice fixe sunt:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 32/138

 

32

a.  volumul lor este mai mic sau cel puŃin egal cu cel al dinŃilor naturali; b.  sunt fixate prin cimentare, lipire sau înşurubare;c.  rigide;d.  flexibile;e.  deformabile .A, B,C (1, pag .482)

192 . Restaurările protetice fixe cu extensie:a.  sunt protezele a căror elemente de agregare sunt situate de o singură parte a intermediarilor;

 b.  indicate pentru incisivul central;c.  indicate pentru incisivul lateral superior;d.  indicate pentru premolarul prim superior;e.  indicate pentru premolarul prim inferior;A, C, D (1, pag .486)

193 . Restaurările fixe totale trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:a.  terminaŃiile cervicale ale elementelor e agregare trebuie plasate supragingival;

 b.  intermediarii au contact punctiform sau cel mult liniar;

c.  terminaŃiile cervicale ale elementelor de agregare trebuie plasate subgingival;d.  intermediarii au raport cu creasta suspendat;e.  relieful ocluzal va corespunde antagoniştilor .A, B, E (1, pag .489)

194 .*EdentaŃia totală reprezintă:a.  AbsenŃa tuturor dinŃilor din cavitatea bucală după erupŃia lor;

 b.  Se mai numeşte anodonŃie totală;c.  AbsenŃa a 14 dinŃi de pe un maxilar după erupŃia lor;d.  AbsenŃa a 12-14 dinŃi din cavitatea bucală;e.  Starea cavităŃii bucale cînd mai sunt 1-2 dinŃi pe arcadă .A (2, pag .7)

195 . În etiologia edentaŃiei totale obândite se menŃionează:a.  Factori iatrogeni;

 b.  Diabetul;c.  Osteoporoza;d.  Caria şi complicaŃiile ei;e.  Traumatismele;A,D, E (2, pag .7)

196 . Factorii determinanŃi în apariŃia edentaŃiei totale sunt:a.  Parodontopatia;

 b.  Tumori;c.  Traumatisme;d.  Osteomalacia;e.  Diabetul .A,B,C (2, pag .7)

197 .*Factorii determinanŃi în apariŃia edentaŃiei totale sunt cu o excepŃie:a.  Caria şi complicaŃiile ei;

 b.  Parodontopatia;c.  Traumatisme:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 33/138

 

33

d.  Tumori;e.  Rahitismul .E (2, pag .7)

198 .*Factorii determinanŃi în apariŃia edentaŃiei totale sunt cu o excepŃie:a.  Caria şi complicaŃiile ei;

 b. 

Parodontopatia;c.  Traumatisme:d.  Diabetul;e.  Factorii iatrogeni .D (2, pag .7)

199 . Factorii favorizanŃi în apariŃia edentaŃiei totale sunt:a.  Diabetul;

 b.  Osteoporoza;c.  Parodontopatia;d.  Traumatisme;e.  Osteomalacia .

A,B,E (2, pag .8)

200 . Factorii favorizanŃi în apariŃia edentaŃiei totale sunt:a.  Oseoporoza;

 b.  Diabetul;c.  Caria şi complicaŃiile ei;d.  Rahistismul:e.  Factori iatrogeni .A,B,D (2, pag .8)

201 .*Factorii favorizanŃi în apariŃia edentaŃiei totale sunt cu o excepŃie:a.  Rahitismul;

 b.  Osteoporoza;c.  Diabetul;d.  Parodontoza;e.  Osteomalacia .D (2, pag .8)

202 . Care din următoarele etape sunt etape clinice necesare obŃinerii unei proteze totale:a.  Amprenta preliminară;

 b.  ObŃinerea tiparului;c.  Determinarea relaŃiilor intermaxilare;d.  Proba machetei;e.  ObŃinerea lingurei individuale .A,C,D (5, 48-50)

203 . Care din următoarele etape sunt etape clinice necesare obŃinerii unei proteze totale:a.  Montarea modelelor în ocluzor;

 b.  ObŃinerea şablonului de ocluzie;c.  Amprenta funcŃională;d.  Aplicarea protezei în cavitatea bucală;e.  Dezambalarea protezei .C,D (5, pag .48-50)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 34/138

 

34

204 . Care din următoarele etape sunt etape clinice necesare obŃinerii unei proteze totale:a.  Examinarea pacientului;

 b.  Amprenta preliminară;c.  Amprenta funcŃională;d.  Modelul preliminar;

e. 

Montarea dinŃilor .A,B,C (5, pag .48-50)

205 . Care din următoarele etape sunt etape clinice necesare obŃinerii unei proteze totale:a.  ObŃinerea lingurei individulae;

 b.  Determinarea relaŃiilor intermaxilare;c.  Amprenta funcŃională;d.  Montarea dinŃilor artificiali;e.  Polimerizarea acrilatului .B,C (5, pag .48-50)

206 . Care din următoarele etape sunt etape tehnice necesare obŃinerii unei proteze totale:

a.  Amprenta preliminară; b.  ObŃinerea tiparului;c.  Determinarea relaŃiilor intermaxilare;d.  Proba machetei;e.  ObŃinerea lingurei individuale .B,E (5, pag .48-50)

207 . Care din următoarele etape sunt etape tehnice necesare obŃinerii unei proteze totale:a.  Montarea modelelor în ocluzor;

 b.  ObŃinerea şablonului de ocluzie;c.  Amprenta funcŃională;d.  Aplicarea protezei în cavitatea bucală;

e.  Dezambalarea protezei .A,B,E (5, pag .48-50)

208 . Care din următoarele etape sunt etape tehnice necesare obŃinerii unei proteze totale:a.  Examinarea pacientului;

 b.  Amprenta preliminară;c.  Amprenta funcŃională;d.  Modelul preliminar;e.  Montarea dinŃilor .D,E (5, pag .48-50)

209 . Care din următoarele etape sunt etape tehnice necesare obŃinerii unei proteze totale:a.  ObŃinerea lingurei individuale;

 b.  Determinarea relaŃiilor intermaxilare;c.  Amprenta funcŃională;d.  Montarea dinŃilor artificiali;e.  Polimerizarea acrilatului .A, D,E (5, pag .48-50

210 . Elementele zonei de sprijin maxilare sunt:a.  Tuberculul piriform;

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 35/138

 

35

 b.  TuberozităŃile maxilare;c.  Zona Ah;d.  Bolta palatină;e.  Crestele edentate .B,D,E (4, pag .9)

211 . Elementele zonei de sprijin maxilare sunt:a.  Crestele edentate; b.  Bolta palatină;c.  Linia mediană;d.  Exostoze;e.  TuberozităŃile maxilare .A,B,E (4, pag .9)

212 . Elementele câmpului protetic mandibular sunt:a.  TuberozităŃile maxilare;

 b.  Tuberculul piriform;c.  Torusul palatin;

d.  Crestele edentate;e.  Bolta palatină .B,D (4, pag .41-44)

213 . Elementele câmpului protetic edentat mandibular sunt:a.  Crestele edentate;

 b.  Torusul mandibular;c.  Torusul palatin;d.  Bolta palatină;e.  Tuberculul piriform .A,E (4, pag .41-44)

214 . Zona vestibulară la maxilar-zonă funcŃională este reprezentată de:a.  spaŃiul retrozigomatică;

 b.  spaŃiul vestibular labial;c.  Zona Ah;d.  Zona tuberculului piriform;e.  spaŃiul vestibular lateral .A,B,E (4, pag .55)

215 . Zona vestibulară la maxilar-zonă funcŃională este reprezentată de:a.  Zona Ah;

 b.  Punga eisenring;c.  Zona retrozigomatică;d.  Zona vestibulară laterală;e.  Zona vestibulară labială .B,C,D,E (4, pag .55)

216 . Zona Ah este:a.  O zonă funcŃională maxilară;

 b.  O zonă funcŃională mandibulară;c.  Este situată la limita posterioară a câmpului protetic mandibular;d.  Este situată la limita anterioară a câmpului protetic mandibular;

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 36/138

 

36

e.  Este situată la limita posterioară a câmpului protetic maxilar .A,E (4, pag .58)

217 . SpaŃiul retrozigomatic este:a.  O zonă funcŃională la mandibulă;

 b.  Se mai numeşte punga lui Eisenring;

c. 

O zonă funcŃională la maxilar;d.  Delimitată anterior de creasta zigomato-alveolară;e.  Delimitată posterior de ligamentul pterigomaxilar .A,C,D,E (4, pag .55)

218 . Zona retrozigomatică este:a.  Delimitată anterior de frenul bucal;

 b.  Delimitată anterior de creasta zigomato-alveolară;c.  Delimitată posterior de ligamentul pterigomandibular;d.  Delimitată posterior de ligamentul pterigomaxilar;e.  Este o zonă funcŃională maxilară pereche .A,D,E (4, pag .55)

219 . Zona retrozigomatică este:a.  Zonă funcŃională mandibulară;

 b.  Este nepereche;c.  Zonă funcŃională maxilară;d.  Delimitată anterior de creasta zigomato-alveolară, posterior de ligamentul pterigomaxilar;e.  Delimitată anterior de frenul bucal, posterior de ligamentul pterigomandibular .C,D (4, pag .55)

220 . SpaŃiul vestibular lateral (maxilar) este:a.  Zonă funcŃională maxilară;

 b.  Delimitată anterior de frenul bucal;

c.  Delimitată posterior de creasta zigomatico-alveolară;d.  Zonă funcŃională mandibulară;e.  Este o zonă pereche .A,B,C,E (4, pag .57)Răspuns:a, b, c, e

221 . *SpaŃiul vestibular lateral (maxilar) este:a.  Delimitat anterior de frenul bucal, posterior de ligamentul pterigomaxilar;

 b.  Delimitat anterior de frenul bucal, posterior de creasta zigomato-alveolară;c.  Delimitat anterior de creasta zigomato-alveolară, posterior de ligamentul pterigomandibular;d.  Situată în zona posterioară a câmpului protetic maxilar;e.  Situată în zona posterioară a câmpului protetic mandibular .B (4, pag .57)

222 . SpaŃiul vestibular labial (maxilar) este:a.  zonă funcŃională mandibulară;

 b.   Nepereche;c.  zonă funcŃională maxilară;d.  ÎmpăŃit de frenul buzei superioare în două părŃi simetrice;e.  Este delimitată posterior de frenul bucal .C,E (4, pag .57-58)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 37/138

 

37

223 . Zonele pereche funcŃionale de la mandibulă sunt:a.  Zona tubercului piriform;

 b.  Zona tuberozităŃii maxilare;c.  Zona linguală laterală;d.  Zona vestibulară laterală;

e. 

Zona Ah .A,C,D (4, pag .60)

224 . Zona tuberculului piriform este:a.  zonă pereche;

 b.  Situată la maxilar;c.  Situată la mandibulă;d.  Corespunde torusului palatin;e.  Corespunde tuberculului piriform .A,C,E (4, pag .60-61)

225 . Zona tubercului piriform este delimitată:

a.  Anterior de frenul bucal; b.  Posterior de ligamentul pterigomaxilar;c.  Posterior de ligamentul pterigo-mandibular;d.  Anterior de o linie o linie imaginară care trece înapoia feŃei distale a molarului doi inferior;e.  Anterior de frenul buzei inferioare .C,D (4, pag .60-61)

226 . Zona vestibulară laterală (mandibulă) este:a.  Denumită şi punga lui Fisch;

 b.  Denumită şi punga lui Eisenring;c.  Este o zonă mandibulară;d.  Pereche;

e.   Nepereche .A,C,D (4, pag .62)

227 . Zona vestibulară laterală (mandibulă) este:a.  Delitată posterior de linia ce trece înapoia faŃei distale a molarului doi mandibular, anterior de

frenul bucal; b.  Delimitată posterior de frenul buzei inferioare, anterior de ligamentul pterigomaxilar;c.  Zonă funcŃională mandibulară;d.  Denumită punga Fish;e.  Zonă pereche .A,C,D,E (4, pag .62)

228 . Zona vestibulară centrală (mandibulă):a.  Este o zonă nepereche;

 b.  Este situată la mandibulă;c.  Este situată la maxilar;d.  Este separată în două de frenul buzei inferioare;e.  Proteza inferioară trebuie să ocolească acest fren .B,D,E (4, pag .62)

229 . Zona linguală laterală este:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 38/138

 

38

a.  Delimitată posterior de linia imaginară tengentă la faŃa distală a molarului doi mandibular; b.  Delimitată anterior de spaŃiul dintre canin şi primul premolar;c.  Zonă nepereche;d.  Situată la maxilar;e.  Situată la mandibulă .A,B,E (4, pag .63-64)

230 . Zona linguală centrală:a.  Este o zonă nepereche la mandibulă;

 b.  Este dominată de muşchiul genioglos;c.  Este dominată de muşchiul milohioidian;d.  Este situată la maxilar;e.  Este situată de o parte şi de alta a liniei mediene pe o distanŃă de 3 cmB,E (4, pag .62)

231 . Scopurile modelului preliminar în edentaŃia totală:a.  Pentru completarea examenului câmpului protetic;

 b.  Pentru confecŃionarea lingurii individuale;

c.  Pentru confecŃionarea şablonului de ocluzie;d.  Document medico-legal;e.  Pentru explicarea pacientului privind elementele câmpului edentat .

A,B (5, pag .56)

232 . Timpii pentru obŃinerea modelului preliminar în edentaŃia totală sunt:a.  Igienizarea amprentei;

 b.  Izolarea amprentei;c.  Turnarea ghipsului dur;d.  Trasarea marginilor câmpului;e.  Turnarea ghipsului obişnuit .A,B,D,E (5, pag .56-59)

233 Timpii pentru obŃinerea modelului preliminar sunt:a.  Igienizarea amprentei;

 b.  Turnarea modelului;c.  Demularea;d.  Soclarea;e.  Deretentivizarea modelului .A,B,C,D (5, pag .56-59) 

234 . Igienizarea amprentei preliminare:a.  Constă în îndepărtarea salivei sau a resturilor de sânge din amprentă ;

 b.  Se realizează cu jet de apă;c.   Nu este necesară;d.  Se face de către medic întotdeauna;e.  Constă în scufundarea amprentei într-un bol cu apă timp de 60 minute .A,B (5, pag .56)

235 . Demularea reprezintă:a.  Turnarea amprentei preliminare;

 b.  Îndepărtarea modelului preliminar din amprentă;c.  Trasarea marginilor modelului preliminar;

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 39/138

 

39

d.  Realizarea conturului soclului modelului;e.  ObŃinerea şabloanelor de ocluzie .B (5, pag .58)

236 . Soclarea:a.  Este metoda prin care se obŃine conturul modelului;

 b. 

La maxilar forma este de pentagon;c.  La mandibulă forma este de trapez;d.  Soclarea se poate face o spatulă electrică;e.  Se realizează cu ajutorul unui aparat denumit soclator .A .B .C .E (5, pag .59)

237 . Caracteristicile clinico-terapeutice ale protezei totale sunt:a.  restaurează morfo-funcŃional aparatul dento-maxilar (masticaŃie, fizionomie, fonaŃie);

 b.  indicate pentru restaurarea arcadelor dentare la câmpurile protetic edentate total;c.  obŃinerea lor este caracterizată de un proces tehnologic asemănător cu cel al protezei parŃiale

din acrilatd.  indicate pentru restaurarea arcadelor dentare la câmpurile protetic edentate parŃial;

e.  restaurează numai fizionomia, mai ales la femei .A,B,C (5, pag .20-21)

238 . Caracteristicile clinico-terapeutice ale protezei totale sunt:a.  menŃinerea şi stabilitatea sunt asigurate în principal prin fenomenele de succiune şi prin forŃa

de adeziune; b.  confecŃionarea este posibilă în condiŃii materiale şi de laborator modestec.  fazele clinice sunt de amprentare, de determinare şi înregistrare a rapoartelor intermaxilare,d.  fazele de laborator sunt reprezentate de montarea dinŃilor, modelajul machetei şi de

 prelucrare,e.  confecŃionarea este posibilă în condiŃii materiale şi de laborator ultra moderne .A,B,C,D (5, pag .20-21) 

239 . Caracteristicile clinico-terapeutice ale protezei totale sunt:a.  uzate sau deteriorate, se pot recondiŃiona şi repara;

 b.  obŃinerea lor este caracterizată de un proces tehnologic asemănător cu cel al protezei parŃialedin acrilat,

c.  confecŃionarea este posibilă în condiŃii materiale şi de laborator modested.  fazele clinice sunt reprezentate de montarea dinŃilor, modelajul machetei şi de prelucrare,e.  fazele de laborator sunt de amprentare, de determinare şi înregistrare a rapoartelor 

intermaxilare .A,B,C (5, pag .20-21)

240 . PărŃile componente ale protezei totale sunt:a.   baza protezei:

 b.  elemente accesorii:butoni de presiune şi mâner;c.  şei;d.  arcade dentare artificiale;e.  croşete din sârmă .A,C,D (5, pag .21)

241 . PărŃile componente ale protezei totale sunt:a.  dinŃi artificiali din acrilat;

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 40/138

 

40

 b.  val de ocluzie;c.  mâner;d.   butoni de presiune;e.   baza protezei şi şei .

A,E (5, pag .21)

242 . Baza protezei:a.  este diferită maxilar de mandibulă; b.  frecvent este din acrilat;c.  la maxilar din placa palatină şi şei;d.  la mandibulă se confundă cu versantul lingual al şeii;e.  nu poate fi realizată din aliaje metalice .A,B,C,D (5, pag .22-24)

243 . SuprafeŃele bazei protezei totale:a.  suprafaŃa mucozală-cea care vine în contact cu mucoasa câmpului;

 b.  suprafaŃa externă-cea care priveşte spre cavitatea bucală;c.  suprafaŃa externă-cea care vine în contact cu mucoasa câmpului;

d.  suprafaŃa mucozală-cea care priveşte spre cavitatea bucală;e.  suprafaŃa vestibulară-prezintă suprafaŃa mucozală şi externă .A,B (5, pag .22-24)

244 . Şaua protezei totale:a.  este partea protezei ce vine în contact cu crestele edentate;

 b.   prezintă două versante, unul vestibular şi altul oral;c.  este partea protezei ce vine în contact cu bolta palatină;d.  versantul vestibular al şeii protezei prezintă o suprafaŃă mucozală şi una externă;e.  sunt în număr de una până la 14 în funcŃie de dinŃii lipsă .

A,B,D (5, pag .24-25)

245 . Garnitura de dinŃi artificiali are în componenŃă:a.  6 dinŃi frontali superiori;

 b.  6 dinŃi frontali inferioric.  8 dinŃi laterali superiori;d.  8 dinŃi laterali inferiori .e.  8 dinŃi frontali inferiori .

A,B,C,D (5, pag .26)

246 . Garnitura de dinŃi artificiali are în componenŃă:a.  8 dinŃi frontali inferiori .

 b.  6 dinŃi frontali superiori;c.  6 dinŃi laterali inferiori .d.  8 dinŃi laterali superiori;e.  În total sunt 32 de dinŃi .

B,D (5, pag .26)

247 . Caracteristici clinico-terapeutice dinŃi din porŃelan sunt:a.  Culoarea are trasluciditate asemănătoare cu a dinŃilor naturali (vitali);

 b.  Culoarea se modifică în timp;c.  Sunt mai puŃin estetici decât dinŃii din acrilat;d.  Se abrazează foarte greu;

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 41/138

 

41

e.  Adaptarea ocluzală se face foarte uşor prin şlefuire .A,D (5, pag .30-32)

248 . Caracteristici clinico-terapeutice dinŃi din porŃelan sunt:a.  Sistemul de retenŃie este reprezentat la dinŃii frontali de tije metalice (crom-nichel) numite

crampoane, iar la dinŃii laterali (diatorici) de cavităŃi retentive .

 b. 

RetenŃia se realizează chimic;c.  Pot fi înlocuiŃi cu uşurinŃă pe proteză;d.  Sunt casanŃi;e.  Din punct de vedere al preŃului de cost sunt accesibili tuturor pacienŃilor .A,D (5, pag .30-32)

249 . Caracteristici clinico-terapeutice dinŃi din porŃelan sunt:a.  Sunt duri şi nu pot fi sparŃi;

 b.  Forma feŃei vestibulare nu este posibil să fie modificată prin şlefuiri, deoarece îşi pierdluciul .

c.  PreŃul de cost este mai mare decât al dinŃilor din acrilat .d.  Sunt recomandaŃi întotdeauna datorită preŃului de cost foarte redus;

e.  Culoarea se modifică în timp .B,C (5, pag .30-32)

250 . Caracteristici clinico-terapeutice dinŃi din acrilat sunt:a.  Au preŃ de cost redus;

 b.  Culoarea se menŃine în timp, fiind foarte asemănători cu dinŃii naturali;c.  RetenŃia este chimică;d.  Se pot adapta ocluzal, uşor prin şelfuire;e.   Nu se pot repara pe proteză .

A,C,D (5, pag .32-34)

251 . Caracteristici clinico-terapeutice dinŃi din acrilat sunt:

a.  Din punct de vedere al preŃului de cost sunt cei mai indicaŃi; b.  Îşi modifică culoarea în timp, suferă un proces de îmbătrânire;c.  Duritate redusă comparativ cu cei din porŃelan;d.   Nu pot fi supuşi unor intervenŃii de modelare, mai ales pe faŃa vestibulară;e.  Solidarizarea de şaua protezei se face mecanic .

A,B (5, pag .32-34)

252 . Lingura individuală este:a.  Un suport rigid folosit pentru amprentarea funcŃională;

 b.  Un element accesoriu necesar medicului pentru determinarea relaŃiilor intemaxilare;c.  Realizată de tehnicianul dentar pe modelul funcŃional;d.  ObŃinută de medic în cabinet în gura pacientului;e.  Realizată intim pe modelul preliminar copiind suprafaŃa de sprijin a câmpului protetic .

A,E (5, pag .60)

253 . Caracteristicile lingurei individuale:a.  rigiditatea;

 b.  rezistenŃa mecanică la şocurile ce tind să o rupă;c.  dimensiunea suprafeŃei egală cu dimensiunea câmpului protetic;d.  mânerul este situat paramedian de lăŃimea a doi incisivi laterali;e.  este metalică, de unică folosinŃă .

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 42/138

 

42

A,B,C (5, pag .60)

254 . Caracteristicile lingurei individuale:a.  adaptată la suprafaŃa câmpului protetic, la nivelul zonei de sprijin şi a zonei de succiune;

 b.  obŃinută printr-un proces tehnologic simplu;c.  materialul utilizat să fie ieftin;

d. 

rezistentă la rupere;e.   poate fi reutilizată şi la alt pacient .A,B,C,D (5, pag .60)

255 . Caracteristicile lingurei individuale:a.  grosimea marginilor de 1,5-2 mm rotunjite şi netede;

 b.  mânerul situat pe linia mediană, în poziŃie verticală, cu dimensiune egală cât doi incisivicentrali;

c.  rezistenŃa mecanică la şocurile ce tind să o rupă;d.  dimensiunea suprafeŃei egală cu dimensiunea câmpului protetic;e.  este obŃinută numai de medicul stomatolog în gura pacientului .

A,B,C,D (5, pag .32-34)

256 . Elementele lingurei individuale sunt:a.   baza;

 b.  mâner;c.   butoni de presiune;d.  val de ocluzie, uneori;e.  dinŃi artificiali .

A,B,C,D (5, pag .61)

257 . Elementele lingurei individule sunt:a.   baza;

 b.  mâner;

c.   butoni de presiune;d.  soclu;e.  retenŃii date cu freza de acrilat în baza lingurei .

A,B,C (5, pag .61)

258 . Baza lingurei individuale:a.  întotdeauna depăşeşte periferia câmpului;

 b.   poate fi acrilat sau placă de bază;c.  acoperă zona de sprijin a modelului;d.  este intim adaptată;e.  trebuie să basculeze în jurul unui ax .

B,C,D (5, pag .61)

259 . Mânerul lingurei individuale:a.  nu este necesar întotdeauna;

 b.  este situat pe linia mediană;c.  are lăŃimea a doi incisivi centrali superiori;d.  este situat paramedian la cerinŃa pacientului;e.  cu cât are dimensiuni mai mari, cu atât medicul poate manevra mai uşor lingura .

B,C (5, pag .61)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 43/138

 

43

260 . Butonii de presiune:a.  sunt atât la maxilar, cât şi la mandibulă;

 b.  sunt situaŃi lingual în zona premolarilor;c.  au formă paralelipipedică;d.  necesari ptr aplicarea degetului în timpul amprentării;e.  uneori poate exista numai unul în zona mediană şi cu rol de mâner .

C,D (5, pag .62)261 . Întăriturile lingurii individuale:a.  sunt necesare la lingura confecŃionată din placă de bază, mai ales la mandibulă;

 b.  măresc rezistenŃa, reduc riscul fracturării .c.  este folosită sârma de 1,5 mm ∅ introdusă în grosimea bazei, corespunzător vârfului crestei

alveolare .d.  Pot fi introduse şi freze rupte în grosimea lingurii cu rol de întăritură;e.  Se pot folosi cel mai adesea după fracturarea lingurei, prin aplicarea lor de către medic în

cabinet .A,B,C (5, pag .62)

262 . Etapele de confecŃionare a lingurei din acrilat sunt:a.  Delimitarea zonei de succiune;

 b.  Turnarea soclului;c.  Prepararea pastei de acrilat;d.  Modelarea bazei lingurei;e.  Prelucrarea lingurei .A,C,D,E (5, pag .65-66)

263 . Etapele de confecŃionare a lingurei din acrilat sunt:a.  Delimitarea zonei de sprijin;

 b.  Prepararea acrilatului;c.  Realizarea mânerului şi a butonilor de presiune;

d.  Demularea lingurei;e.  Soclarea bazei lingurei la soclator .A,B,C (5, pag .65-66)

264 . Etapele de confecŃionare a lingurei din acrilat sunt:a.  Izolarea modelului;

 b.  Prepararea acilatului;c.  Turnarea lingurei din ghips obişnuit;d.  Realizarea bazei şi a elementelor accesorii;e.   prelucrarea lingurei .A,B,D,E (5, pag .65-66)

265 . Etapele tehnicii de obŃinere a lingurei din placă de bază sunt:a.  delimitarea câmpului protetic;

 b.  turnarea pastei de ghips în lingură;c.   plastifierea plăcuŃei de bază în apă fiartă la 50°C;d.  realizarea bazei şi a elementelor accesorii;e.  finisarea lingurei .A,D (5, pag .64-65)

266 . Etapele tehnicii de obŃinere a lingurei din placă de bază sunt:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 44/138

 

44

a.  delimitarea câmpului protetic; b.  izolarea modelului;c.  realizarea lingurei din placă de bază;d.  realizarea lingurei din acrilat auto-polimerizabil;e.  fotopolimerizarea plăcuŃei de bază .A,B,C (5, pag .64)

267 . Delimitarea modelului în vederea obŃinerii lingurei individuale din placă de bază:a.  se face cu un creion chimic;

 b.  are ca scop delimitarea perferiei câmpului;c.  se ocolesc bridele şi frenul;d.  se poate face cu orice creion;e.  la acest tip de lingură nu este necesară .A,B,C (5, pag .64)

268 . *Izolarea modelului se face:a.  într-un bol de cauciuc cu apă timp de 3-5 minute;

 b.  nu este necesară la lingura din acrilat fotopolimerizabil;

c.  se face de către medic în cabinetul stomatologic;d.  se face de către tehnician, prin scufundarea modelului timp de 24 de ore în apă saponată;e.  cu soluŃii speciale ce au un preŃ de cost ridicat .A (5, pag .62)

269 . Întăritura pentru lingura individuală:a.  se face la toate lingurile individuale indiferent din ce material este confecŃionată;

 b.  este reprezentată de o armătură de sârmă cu diametrul de 1-1,5 mm;c.  lungimea sârmei este de 8-10 cm;d.  este modelată în formă de semielipsă;e.  este introdusă prin încălzire în baza lingurei .B,C,D,E (5, pag .65)

270 . Întăritura pentru lingura individuală:a.  se aplică numai la lingura din placă de bază la mandibulă;

 b.  este situată în grosimea lingurei;c.  are rolul de a împiedica fracturarea lingurei în timpul amprentării funcŃionale a câmpului

edentat total;d.  este o armătură metalică din sârmă;e.  este o armătură din fibre de carbon .A,B,C,D (5, pag .65)

271 . Timpii de obŃinere a unei linguri din acrilat termopolimerizabil diferă de cea dinacrilat autopolimerizabil prin următoarele:a.  modelarea machetei din ceară;

 b.  fotopolimerizarea machetei;c.  ambalarea machetei;d.  obŃinerea unui tipar;e.   prepararea pastei, introducerea ei în tipar şi termopolimerizare .A,C,D,E (5, pag .67)

272 . Caracteristicile modelului funcŃional sunt:a.  se obŃine prin turnarea amprentei preliminare din ghips dur;

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 45/138

 

45

 b.  se obŃine prin turnarea amprentei funcŃionale din ghips obişnuit;c.  se obŃine prin turnarea amprentei funcŃionale din ghips dur;d.  reprezintă copia negativă a câmpului protetic;e.  reprezintă copia pozitivă a câmpului protetic .C,E (5, pag .74)

273 . Modelul funcŃional foloseşte la:a.  completarea examinării câmpului protetic; b.  confecŃionarea şablonului de ocluzie;c.  confecŃionarea machetei protezei;d.  obŃinerea tiparului .e.  obŃinerea lingurei individuale .A,B,C,D (5, pag .75)

274 . Modelul funcŃional foloseşte la:a.  obŃinerea lingurei individuale din acrilat autopolimerizabil;

 b.  obŃinerea şablonului de ocluzie;c.  obŃinerea machetei;

d.  obŃinerea tiparului;e.  obŃinerea protezei finite .B,C,D (5, pag .75)

275 . Timpii obŃinerii modelului funcŃional sunt:a.  îndiguire şi cofrare;

 b.  obŃinerea tiparului;c.  izolare;d.   prepararea pastei de ghips şi turnare;e.  demulare .A,C,D,E (5, pag .75-78)

276 . Îndiguirea amprentei funcŃionale;a.  este o etapă în obŃinerea modelului funcŃional;

 b.  constă în fixarea prin lipire a unui rulou de ceară cu diametrul de circa 4-5 mm, la o distanŃăde 3-4 mm de marginile amprentei pe faŃa exterioară;

c.  operaŃie este efectuată pentru a se asigura redarea pe model a configuraŃiei fundurilor de sacnemodificate, aşa cum au fost înregistrate de modelajul marginilor amprentei;

d.  nu este întotdeauna necesară, chiar dacă marginile protezei vor fi lungi acestea se pot ajustade medic în cabinet;

e.  se realizează la toate amprentele indiferent de materialul de amprentare .A,B,C (5, pag .75)

277 . Cofrarea amprentei funcŃionale:a.  este o etapă în obŃinerea modelului funcŃional;

 b.   prin cofrare se obŃine un fel de cutie, amprenta va reprezenta partea inferioarăc.  cofrarea amprentei constă în fixarea unei benzi de ceară lată de 15-20 mm împrejurul ruloului

utilizat pentru îndiguire .d.  este indicată mai ales la amprentele cu material bucoplastic;e.  este o etapă realizată de medicul stomatolog imediat după amprentarea funcŃională a câmpului

 protetic .A,B,C (5, pag .76)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 46/138

 

46

278 . Demularea modelului funcŃional:a.  se face prin ciocănire şi desprindere a fragmentelor cu spatula, la amprentele de ghips;

 b.  se face prin încălzirea în apă a amprentelor luate cu materiale bucoplastice, termoplastice şi pasta de oxid de zinc-eugenol şi de desprinderea lor prin tracŃiune;

c.  se face prin tracŃionarea amprentelor din materiale elastice care cedează şi elibereazămaterialul .

d. 

este o etapă realizată de tehnician cu foarte mare atenŃie pentru a nu fractura şi modificamodelul funcŃional;e.  se realizează imediat după priza ghipsului obişnuit .A,B,C,D (5, pag .77-78)

279 . Fasonarea soclului modelului funcŃional se face:a.  cu ajutorul soclatorului fără apă;

 b.  cu ajutorul unei spatule foarte bine ascuŃite;c.  cu ajutorul soclatorului cu apă;d.  Dacă amprenta a fost îndiguită şi cofrată, soclarea este făcută numai pentru finisarea formei .e.  modelele turnate în amprentele care nu au beneficiat de operaŃiunea de îndiguire şi de cofrare,

sunt prelucrate la nivelul pereŃilor exteriori ai fundurilor de sac cu mai multă atenŃie, deoarece

este necesar să se conserve o anumită grosime .C,D,E (5, pag .78)

280 . Şablonul de ocluzie:a.  este un element auxiliar folosit de medicul dentist pentru determinarea şi înregistrarea

relaŃiilor intermaxilare; b.  se realizează pe modelul preliminar;c.  reproduce baza şi arcadele dentare artificiale ale viitoarelor proteze;d.  este realizat cel mai frecvent din placă de bază şi val de ocluzie;e.  nu sunt întotdeauna necesare .A,C,D (5, pag .78-79)

281 . Elementele componente ale şablonului de ocluzie sunt:a.   baza şablonului;

 b.   butonii de presiune;c.  valul de ceară;d.  mânerul;e.  întărituri .A,C (5, pag .79)

282 . Baza şablonului de ocluzie:a.  este confecŃionată din placă de baza sau din răşini acrilice;

 b.  marginile şablonului sunt modelate cu dimensiuni şi forma corespunzătoare;c.  este în contact intim cu suprafaŃa zonei de sprijin a câmpului protetic;d.  şablonului nu prezintă mişcări de basculare, dacă sunt exercitate presiuni alternative la nivelul

 bordurilor de ocluzie;e.   poate bascula pe modelul funcŃional .A,B,C,D (5, pag .81)

283 . Baza şablonului de ocluzie:a.  este rigidă;

 b.  nedeformabilă;c.  rezistentă la presiunile ocluzale;

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 47/138

 

47

d.  din placă de bază prezintă întărituri de sârmă;e.  din acrilat fotopolimerizabil este cea mai frecventă .A,B,C,D (5, pag .81)

284 . Caracteristicile bordurilor de ocluzie:a.  forma şi dimensiunea sunt asemănătoare cu ale arcadei dentare;

 b. 

 poziŃia este fixată corespunzător mijlocului crestei alveolare;c.  sunt realizate din ceară roz sau Stents; dacă sunt confecŃionate din ceară, aceasta trebuie să prezinte punctul termic de plastifiere mai ridicat;

d.  dimensiunile obişnuite ale bordurii sunt de 10 mm înălŃime în zona frontală, descrescând progresiv spre distal, corespunzător molarului de 6 ani înălŃimea este de 6 mm;

e.  lăŃimea este de 8 mm în zona frontală şi de 5 mm în zona laterală .A,B,C,D (5, pag .80-81)

285 . Caracteristicile bordurilor de ocluzie:a.  limita posterioară a bordurii este situată în dreptul feŃei distale a primului molar;

 b.  muchiile bordurii sunt rotunjite, iar suprafeŃele plane;c.   bordura de ocluzie este solidarizată la baza şablonului prin lipire cu ceară foarte fierbinte .

d.  forma şi dimensiunea sunt asemănătoare cu ale arcadei dentare;e.   poziŃia este fixată spre vestibular la maxilar şi spre oral la mandibulă .A,B,C,D (5, pag .80-81)

286 . Caracteristicile bordurilor de ocluzie:a.   bordurile de ocluzie prezintă forme şi dimensiuni asemănătoare cu a arcadelor dentare;

 b.    bordurile de ocluzie sunt bine solidarizate la baza şablonului, corespunzător crestelor alveolare cu excepŃia bordurii superioare în zona frontală;

c.   bordura de ocluzie este modelată neted şi asimetric de o parte şi de alta a liniei mediene;d.   poziŃia este fixată corespunzător mijlocului crestei alveolare;e.  sunt realizate din ceară roz sau Stents; dacă sunt confecŃionate din ceară, aceasta trebuie să

 prezinte punctul termic de plastifiere mai ridicat;

A,B,D,E (5, pag .80-82)

287 . Baza şablonului de ocluzie:a.  este asemănătoare cu baza lingurei individuale;

 b.  este confecŃionată, în general, din placă de bază sau din polistiren .c.  să permită îndepărtarea cu uşurinŃă a şablonului de pe model;d.  de ea se solidarizează valul de ocluzie din ceară;e.   poate fi realizată şi de medic direct pe câmpul protetic .A,B,C,D (5, pag .79)

288 . Reperele trasate de medic pe şabloanele de ocluzie necesare alegerii şi montăriidinŃilor sunt:a.  linia mediană;

 b.  linia surâsului;c.  linia paramediană;d.  liniile canine;e.  curbura vestibulară .A,B,D (2, pag .137-138)

289 . Reperele trasate de medic pe şabloanele de ocluzie necesare alegerii şi montăriidinŃilor sunt:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 48/138

 

48

a.  linia surâsului; b.  linia canină;c.   planul lui Camper;d.  mijlocul crestei edentate;e.  linia mediană .A,B,E (2, pag .137-138)

290 .*Reperele trasate de medic pe şabloanele de ocluzie necesare alegerii şi montăriidinŃilor sunt:a.  relaŃia centrică;

 b.  dimensiunea verticală de ocluzie;c.  linia coletului dinŃilor frontali superiori;d.  linia coletului dinŃilor frontali inferiori;e.  linia mediană .E (2, pag .137-138)

291 . Fişa de laborator ce însoŃeşte şabloanele de ocluzie conŃine indicaŃii despre:a.  culoarea dinŃilor;

 b.  forma dinŃilor;c.  relieful feŃei ocluzale;d.  materialul din care sunt confecŃionaŃi dinŃii;e.  sexul pacientului .A,B,C,D (2, pag .137)

292 . Ocluzorul:a.  un instrument necesar tehnicianului în poziŃionarea modelelor în relaŃie centrică;

 b.   prezintă două braŃe asemănătoare cu o articulaŃie menŃinute la distanŃă de un şurub;c.   poate efectua toate tipurile de mişcări ale mandibulei;d.   poate realiza doar mişcarea de deschidere şi închidere a gurii;e.   poate fi utilizat şi de medic în vederea determinării relaŃiei centrice .

A,B,D (5, pag .92)

293 . OperaŃiile de fixare a modelelor în ocluzor sunt:a.  alegerea şi verificarea ocluzorului la nivelul axei balama;

 b.   pregătirea modelelor;c.  ghipsarea modelelor;d.  alegerea şi verificarea articulatorului la nivelul axei balama terminale;e.  turnarea ghipului dur în amprentă .A,B,C (5, pag .93-94)

294 . Pregătirea modelelor constă în:a.  reducerea dimensiunilor soclurilor (dacă acestea sunt supradimensionate atât în înălŃime cât şi

în lăŃime); b.  tăierea a mai multor şanŃuri de retenŃie pe suprafaŃa bazală a fiecărui soclu adânci de 3-4 mm;c.  solidarizarea provizorie a modelelor între ele la nivelul soclurilor .d.  Soclarea modelelor în vederea obŃinerii conturului modelelor;e.  Se pot monta fără să se reducă din baza modelului pentru că au fost soclate foarte bine .A,B,C (5, pag .93)

295 . Ghipsarea modelelor constă în:a.  introducerea ansamblului modele–şabloane de ocluzie în apă pentru 2-3 minute;

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 49/138

 

49

 b.  fixarea modelului inferior;c.  fixarea modelului superior în al doilea timp (după priza ghipsului folosit pentru fixarea

modelului inferior);d.  excesul de ghips, care depăşeşte soclul, este îndepărtat;e.  menŃinerea ansamblului modele-şabloane în soluŃii alginice timp de 35 minute .A,B,C (5, pag .94)

296 . Reguli de montare a ansamblului modele-şablon în ocluzor:a.    planul de orientare ocluzală materializat de locul de unire a celor două suprafeŃe ale

 bordurilor este plasat în planul orizontal reprezentat de suprafaŃa mesei; b.    planul medio-sagital al modelelor să se suprapună planului medio-sagital al ocluzorului

(paralel pe axa balama);c.  distanŃa între punctul interincisiv, marcat pe şabloane, de intersecŃia liniei mediană cu planul

de ocluzie şi axul de rotaŃie să fie de 10,5 cm .d.  linia surâsului paralelă cu linia bipupilară;e.  liniile canine paralele între ele şi cu axul ocluzorului .A,B,C (5, pag .94-95)

297 . Ce repere se transferă de pe şabloane pe modele în vederea montării dinŃilor:a.  linia mediană; b.   planul lui Camper;c.  linia bipupilară;d.  linia canină;e.  curbura vestibulară .A,D,E (5, pag .95-96)

298 . Ce repere se transferă de pe şabloane pe modele în vederea montării dinŃilor cu oexcepŃie:a.  linia mediană;

 b.  linia canină;

c.  linia surâsului;d.  linia bipupilară;e.   planul de ocluzie .A,B,C,E (5, pag .95-96)

299 . Alegerea dinŃilor frontali se face în funcŃie de:a.  Vârsta pacientului;

 b.  Mărimea dinŃilor;c.  Forma;d.  Culoare;e.  Material .B,C,D,E (2, pag .159)

300 . ÎnălŃimea dinŃilor frontali se alege în funcŃie de:a.  vârsta pacientului;

 b.  lungimea buzei superioare şi gradul ei de mobilitate;c.   profesia pacientului;d.  gradul de supraocluzie pe care l-a avut pacientul când era dentate.  sexul pacientului .A,B,D, (2, pag .160)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 50/138

 

50

301 . Alegerea culorii dinŃilor se face în funcŃie de:a.  sex;

 b.   personalitate;c.  vârstă;d.  culoarea ochilor, a părului;e.  doleanŃa pacientului .

A,B,C,D (2, pag .163-164)302 . Dimensiunea meziodistală în alegerea dinŃilor laterali:a.  defineşte spaŃiul disponibil pentru alegerea mărimii dinŃilor laterali;

 b.  reprezintă distanŃa dintre faŃa distală a caninului şi limita anterioară a tuberozităŃii sautuberculului piriform;

c.  cei doi premolari şi doi molari trebuie să se încadreze în această dimensiune;d.  dinŃii frontali inferiori trebuie să se încadreze în acestă dimensiune;e.  cu cât este mai mică acestă dimensiune se poate renunŃa la montarea ambilor molarilor .A,B,C (2, pag .166-167)

303 . Regula lui Pound:

a.  ajută la alegerea lăŃimii dinŃilor laterali inferiori; b.  ajută la alegerea lăŃimii dinŃilor laterali superiori;c.  definiŃie: faŃa linguală a dinŃilor laterali nu trebuie să depăşească o linie care uneşte faŃa

mezială a caninului cu faŃa linguală a tuberculului piriform;d.  ajută la alegerea lăŃimii dinŃilor frontali superiori;e.  ajută la alegerea lăŃimii dinŃilor frontali inferiori;A,C (2, pag .167)

304 . Materialul din care sunt confecŃionaŃi dinŃii artificiali poate fi:a.  Acrilat;

 b.  Compozit;c.  Ceramică;

d.  Aur platinat;e.  Alumino-silicat .A,C (2, pag .169)

305 .*Macheta protezei totale are ca elemente:a.  Baza din ceară şi dinŃi articiali;

 b.  Baza din placă de bază şi val de ocluzie;c.  Baza din acrilat şi val de stentz;d.  Bază, butoni şi mâner de presiune;e.  Baza din ceară, dinŃi artificiali şi croşete din sârmă .A (5, pag .112)

306 . OperaŃiile realizate pentru obŃinerea bazei machetei sunt:a.  izolarea modelului în apă 1-2 minute; este necesară deoarece macheta este îndepărtată de pe

model pentru probă; b.  adaptarea intimă a unei jumătăŃi de placă de ceară roz la suprafaŃa modelului, până în

fundurile de sac;c.  consolidarea machetei bazei cu placă de bază la nivelul bolŃii palatine .d.  Realizarea butonilor de presiune şi a mânerului;e.  Întărituri din sârmă la macheta inferioară .A,B,C (5, pag .112)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 51/138

 

51

307 . Reguli generale în montarea dinŃilor după Gysi:a.  DinŃii laterali montaŃi pe mijlocul crestei edentate;

 b.  DinŃii frontali montaŃi de mijlocul crestei edentate;c.  DinŃii laterali montaŃi în afara crestei;d.  DinŃii frontali din motive estetice montaŃi în afara crestei;

e. 

Planul de ocluzie în sens sagital formează o curbă cu concavitatea în jos .A,D (5, pag .114-115)

308 . PoziŃia incisivului central superior:a.  este situat cu faŃa mezială pe linia mediană, marginea incizială este în contact cu planul de

orientare ocluzală; b.  coletul este uşor palatinizat, încât marginea incizială apare vestibulară;c.  Ambii incisivi centrali, montaŃi de o parte şi de alta a liniei mediene, prezintă o mică

divergenŃă spre colet şi convergenŃă spre incizal, determinată de orientarea spre distal aaxelor;

d.  Coletul este uşor vestibularizat, astfel încât marginea incizală apare vestibularizată;e.  Axele celor doi incisivi sunt paralele între ele .

A,B,C (5, pag .116-117)

309 . PoziŃia incisivului lateral superior:a.  Are o poziŃie identică cu a incisivului central;

 b.  Marginea incizală este situată la 0,5-1mm de planul de ocluzie;c.  Are o poziŃie asemănătoare cu a incisivului central cu mici excepŃii;d.  Axul longitudinal este mai înclinat decât al centralului în sens vestibulooral şi meziodistal;e.  Axul longitudinal este mai înclinat decât al centralului numai în sens vestibulooral .B,D (5, pag .117) 

310 .*Molarul 1 superior atinge planulu de ocluzie cu:a.  Toată suprafaŃa ocluzală;

 b.  Cu cuspidul mezio-palatinal;c.  Cu cuspidul mezio-vestibular;d.  Cu cuspidul dito-vestibular;e.  Cu cuspidul disto-palatinal .B (5, pag .118-119)

311 . *Caninul superior atinge planul de ocluzie cu:a.  Muchia incizală;

 b.  Vârful cuspidului;c.  SuprafaŃa ocluzală;d.   Nu atinge planul de ocluzie, se află la 0,5mm de planul de ocluzie;e.  FaŃa distală .B (5, pag .117)

312 . Tehnica de montare pe plăcuŃa Pedro Saizar cuprinde:a.  desolidarizate şabloanelor de ocluzie de la nivelul bordurilor de ceară;

 b.  aplicarea plăcuŃei metalice pe bordura de ceară a şablonului superior;c.  aplicarea plăcuŃei metalice pe bordura de ceară a şablonului inferior;d.   plăcuŃa este fixată rezistent la bordura de ceară a şablonului inferior de ocluzie .e.   plăcuŃa este fixată rezistent la bordura de ceară a şablonului superior de ocluzie .A,B,E (5, pag .127-128)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 52/138

 

52

313 . Reperele trasate pe suprafaŃa plăcuŃei Pedro Saizar sunt:a.  curbura vestibulară;

 b.  mijlocul crestei edentate în zona laterală;c.  linia surâsului;d.  linia mediană;

e. 

linia caninilor .A,D,E (5, pag .128)

314 . Reperele trasate pe suprafaŃa plăcuŃei Pedro Saizar sunt:a.  linia mediană;

 b.  linia caninilor;c.  curbura vestibulară;d.   planul de orientare ocluzală;e.  linia surâsului .A,B,C,D (5, pag .128)

315 . La maxilar se foliează următoarele zone de despovărare:

a.  Papila incisivă; b.  Torusul palatin;c.  Sutura intermaxilară;d.  TuberozităŃiule maxilare;e.  Torusul mandibular .A,B,C (5, pag .152)

316 . La maxilar se foliează următoarele zone de despovărare:a.  Exostozele;

 b.  zona Ah;c.  torusul palatin;d.  sutura intermaxilară;

e.   papila incisivă .A,C,D,E (5, pag .152)

317 . La mandibulă se foliează următoarele zone de despovărare:a.  linia oblică internă;

 b.  exostozele;c.  tuberculul piriform;d.  torusul mandibular;e.  muchia crestelor ascuŃite sub formă de lamă .A,B,D,E (5, pag .154) 

318 .OperaŃia de gravare în vederea pregătirii modelului pentru macheta definitivă serealizează la:a.  zona Ah;

 b.  torusul palatin;c.  torusul mandibular;d.  sutura intermaxilară;e.  1/3 anterioară a tuberculului piriform .A,E (5, pag .153)

319 . Obiectivele urmărite în modelarea machetei definitive sunt:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 53/138

 

53

a.  Fizionomic; b.  MenŃinerii şi stabilităŃii;c.  Fonetic;d.  Psihologic;e.  MenŃinerii igienei .A,B,C,E (5, pag .155)

320 . În cadrul obiectivului fizionomic, macheta definitivă este modelată astfel:a.  Versantul vestibular al şeii reproduce bosele;

 b.  Redă modelajul festonului gingival şi a papilelor interdentare;c.  Coletele dinŃilor forntali se înscriu pe o linie dreaptă;d.  Linia de colet a incisivilor centrali este mai ridicată ecât a celor laterali;e.  Linia de colet a caninului este mai ridicată decât a incisivului central .A,B,D,E (5, pag .155-156)

321 . În cadrul obiectivului menŃinerii şi stabilităŃii, în ceea ce priveşte macheta definitivăaceasta respectă câteva reguli:a.  Versantul vestibular al şeii este uşor concav;

 b.  Versantul vestibular al şeii este uşor convex;c.  Zonele din dreptul bridelor şi frenurilor să fie adâncite pentru a permite mişcarea liberă aformaŃiunilor periferice;

d.  Versantul lingual este modelat convex;e.  Versantul lingual trebuie să asigure spaŃiu pentru mişcarea limbii .A,C,E (5, pag .156-158)

322 . În cadrul obiectivului menŃinerii igienei, macheta definitivă trebuie să prezinte;a.  SuprafeŃe netede;

 b.  SuprafeŃe plane;c.  SuprafeŃe rugoase;d.  SpaŃii retentive;

e.  Zone fără spaŃii retentive, mai ales la nivelul papilelor interdentare .A,B,E (5, pag .158-159) 

323 . Tiparul:a.  Reprezintă negativul machetei protezei totale;

 b.  Este o piesă cavitară elimitată de pereŃi;c.  Reprezintă copia pozitivă a machetei protezei totale;d.  În alcătuirea lui intră modelul de lucru;e.  În alcătuirea lui intră numai modelul preliminar .A,B,D (5, pag .161)

324 . Tiparul:a.  Timpii necesari pentru obŃinerea lui sunt: ambalarea, îndepărtarea cerii din tipar, izolare;

 b.  Este negativul machetei protezei totale;c.  La obŃinerea lui participă întotdeauna modelul preliminar;d.  Este o piesă cavitară delimitată de pereŃi groşi, obŃinuŃi în urma operaŃiei de ambalare a

machetei;e.    Nu este întotdeauna necesar, putându-se sări peste această operaŃie în tehnologia obŃinerii

 protezei totale .A,B,D (5, pag .161)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 54/138

 

54

325 . Timpii obŃinerii unui tipar sunt:a.  Ambalarea machetei;

 b.  Înepărtarea cerii;c.  Izolarea ;d.  Introducerea acrilatului în tipar;e.  Dezambalarea .

A,B,C (5, pag .161-166)326 . Timpii obŃinerii unui tipar sunt:a.  Izolarea modelului;

 b.  Ambalarea machetei fără modelul de lucru;c.  Ambalarea machetei cu modelul de lucru;d.  Îndepătarea cerii;e.  Izolarea tiparului .C,D,E (5, pag .161-166)

327 . Ambalarea directă:a.  Modelul şi macheta sunt cuprinse într-o singură parte a chiuvetei

 b.  sunt acoperiŃi de ghips pe faŃa vestibulară şi ocluzală .c.  Modelul este cuprins într-o parte a chiuvetei, iar în cealalată macheta;d.  La deschiderea celor două părŃi ale chiuvetei, după îndepărtarea cerii, dinŃii artificiali şi

modelul rămân într-o parte a chiuvetei, iar în cealaltă parte rămâne o masă de ghips careconstituie aşa-zisa „contră”

e.  La deschiderea chiuvetei dinŃii rămân într-o parte a ei, iar în cealaltă rămâne modelul .A,B,D (5, pag .162)

328 . Ambalarea indirectă:a.  Modelul şi macheta sunt cuprinse într-o singură parte a chiuvetei

 b.  sunt acoperiŃi de ghips pe faŃa vestibulară şi ocluzală .c.  Modelul este cuprins într-o parte a chiuvetei, iar în cealalată macheta;

d.  La deschiderea celor două părŃi ale chiuvetei, după îndepărtarea cerii, dinŃii artificiali şimodelul rămân într-o parte a chiuvetei, iar în cealaltă parte rămâne o masă de ghips careconstiutie aşa-zisa „contră”

e.  La deschiderea chiuvetei dinŃii rămân într-o parte a ei, iar în cealaltă rămâne modelul .C,E (5, pag .163) 

329 . Avantajele ambalării indirecte sunt:a.  din punct de vedere tehnic este greu de realizat;

 b.  ceara machetei este deasemenea îndepărtată foarte greu din ambalaj;c.  dinŃii îşi păstrează poziŃia în tipar;d.  izolarea pereŃilor tiparului se efectuează bine şi simplu;e.   pasta de acrilat este introdusă uşor în tipar .C,D,E (5, pag .163-164)

330 . Avantajele ambalării indirecte sunt:a.  din punct de vedere tehnic este uşor de realizat;

 b.  ceara machetei este deasemenea îndepărtată foarte uşor din ambalaj;c.  dinŃii nu îşi păstrează poziŃia în tipar;d.  izolarea pereŃilor tiparului se efectuează bine şi simplu;e.   pasta de acrilat este introdusă uşor în tipar .A,B,D,E (5, pag .163-164)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 55/138

 

55

331 . ProprietăŃile substanŃelor utilizate pentru izolarea tiparului trebuie să:a.  să asigure dezambalarea protezei fără riscul de fracturare al acestuia;

 b.  să nu faciliteze separarea protezei de model;c.  să prevină orice acŃiune chimică primară sau secundară între răşina acrilică şi ghips;d.  să nu favorizeze recuperarea modelului;

e. 

să împiedice orice unire fizică între cele două materiale .A,C,E (5, pag .165-166) .

332 . ProprietăŃile substanŃelor utilizate pentru izolarea tiparului trebuie să:a.  să nu împiedice orice unire fizică între cele două materiale;

 b.  să se suprime riscul de a pătrunde monomerul în ghipsul tiparului;c.  să se suprime riscul de a pătrunde vapori de apă în masa materialului plastic (răşina acrilică)

în timpul procesului de polimerizare;d.  să fie inert;e.  să fie insolubil;B,C,D,E (5, pag .165-166)

333 . ProprietăŃile biologice şi fizico-chimice ale răşinilor acrilice sunt:a.  să nu permită lustruirea, proteza trebuie să aibe un spect poros; b.  să prezinte suprafeŃe fără porozităŃi;c.  să fie cu aspect cromatic estetic;d.  să fie cu aspect cromatic stabil;e.  să se manipuleze uşor;B,C,D,E (5, pag .166-167)

334 . ProprietăŃile biologice şi fizico-chimice ale răşinilor acrilice sunt:a.  să fie tolerate de Ńesuturile cu care vin în contact;

 b.  să fie stabile în toate condiŃiile de utilizare;c.  să fie insolubile, insipide şi neutre din punct de vedere chimic la toate alimentele şi la

enzimele din compoziŃia salivei;d.  să prezinte fenomene de distorsiune, dilataŃii sau contracŃii la temperatura cavităŃii bucale sau

sub presiunile ocluzale;e.  să fie cu aspect cromatic stabil .A,B,D,E (5, pag .167)

335 . Lichidul din răşina acrilică:a.  este monomerul reprezentat de metacrilatul de metil;

 b.  este transparent;c.  fierbe la 100,3°C;d.  este volatil, inflamabil, insolubil în apă;e.  este inodor .A,B,C,D (5, pag .167)

336 . Lichidul din răşina acrilică:a.  este volatil;

 b.  inflamabil;c.  solubil în apă;d.  cu miros specific;e.  este solvent anorganic puternic .A,B,D (5, pag .167)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 56/138

 

56

337 . Excesul de monomer determină la nivelul protezelor gata polimerizate următoarele:a.  creşterea coeficientului de contracŃie a masei acrilice (proteza are dimensiuni mai reduse);

 b.   procent ridicat de monomer rezidual, care are acŃiune toxică asupra Ńesuturilor (iritant);c.  reduce plasticitatea, îngreunând introducerea pastei în tipar;d.  apariŃia porilor, atât în grosimea plăcii şi a şeilor cât şi la suprafaŃă cu efecte negative pentru

rezistenŃa mecanică, a menŃinerii igienei şi a aspectului cromatic .e.  rezistenŃă mecanică scăzută .A,B,D (5, pag .169)

338 . Excesul de polimer determină următoarele:a.  reduce plasticitatea, îngreunând introducerea pastei în tipar;

 b.  apariŃia porilor, atât în grosimea plăcii şi a şeilor cât şi la suprafaŃă cu efecte negative pentrurezistenŃa mecanică, a menŃinerii igienei şi a aspectului cromatic .

c.  neuniformitatea aspectului cromatic al protezei (zone cu coloraŃie mai intensă sau mai puŃinintensă);

d.   procent ridicat de polimer rezidual, care are acŃiune toxică asupra Ńesuturilor (iritant);e.  rezistenŃă mecanică scăzută .

A,C,E (5, pag .169)

339 . Din punct de vedere chimic, polimerizarea se desfăşoară în trei etape, acestea sunt:a.  IniŃierea;

 b.  Polimerizarea;c.  Dezvoltarea;d.  ReacŃia chimică e polimerizare între monomer şi polimer;e.  Stoparea polimerizării .A,C,E (5, pag .171)

340 . *Regimul termic de polimerizare a acrilatului se desfăşoară astfel încât să nudepăşească:

a.  99,3°C; b.  100,3°C;c.  110°C;d.  110 .3°C;e.  100°C .D (5, pag .171)

341 . Dezambalarea:a.  reprezintă operaŃia prin care proteza polimerizată este scoasă dintre pereŃii tiparului;

 b.  chiuveta trebuie să fie complet răcită;c.  chiuveta nu se eliberează din inel, se indepărtează cu ajutorul unui ciocan;d.  chiuveta nu trebuie complet răcită, pentru că se desface mai uşor;e.  chiuveta se îndepărtează din inel .A,B,E (5, pag .172-173)

342 . Netezirea:a.  operaŃie de prelucrare ce are ca scop îndepărtarea plusurilor de acrilat;

 b.  şlefuirea plusurilor de face cu pietre cu granulaŃie mare;c.  şlefuirea plusurilor de face cu puf sau perie;d.  şlefuirea plusurilor de face cu freze de acrilat;e.  şlefuirea plusurilor nu este necesară, proteza după dezambalare este curată .

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 57/138

 

57

A,B,D (5, pag .173)

343 . Lustruirea:a.  operaŃia de prelucrarea a protezelor la nivelul suprafeŃelor externe pentru a se obŃine luciul

sticlos; b.  se realizează cu pufuri;

c. 

se realizează cu freze de acrilat;d.  se realizează cu filŃuri;e.  se realizează cu perii .A,B,D,E (5, pag .174)

344 . Cauzele fracturării protezelor:a.  căderea pe suprafeŃe dure;

 b.  existenŃa unui torus proeminent;c.   prezenŃa unui torus mandibular poate fractura proteza inferioară;d.   prezenŃa unei diasteme;e.   prezenŃa unei exostoze .A,B,C,D (2, pag .218)

345 . Cauzele fracturării protezelor:a.   proteze din acrilat elastic;

 b.  masticaŃia viguroasă;c.   bruxismul;d.  când la arcada antagonistă există o proteză parŃială cu plan de ocluzie denivelat;e.  atrofia inegală a câmpului poate duce la bascularea protezei .B,C,D,E (2, pag .218)

346 . Cauzele fracturării protezelor:a.   prezenŃa unui torus mandibular poate fractura proteza inferioară;

 b.   prezenŃa unei diasteme;

c.  masticaŃia viguroasă;d.   prezenŃa tremelor;e.   prezenŃa ocluziei inverse în zona laterală .A,B,C (2, pag .218)

347 . Cauzele fracturării protezelor:a.   prezenŃa unei exostoze;

 b.  căderea pe suprafeŃe dure;c.   bruxismul;d.   prezenŃa tremelor;e.   prezenŃa ocluziei inverse în zona laterală .B,C (2, pag .218)

348 . Căptuşirea totală:a.   presupune înlocuirea acrilatului pe toată suprafaŃa mucozală a protezei;

 b.   poate fi directă sau indirectă;c.  îmbunătăŃeşte fizionomia pacientului;d.   poate fi cu caracter rigid sau realizată cu materiale reziliente;e.  întotdeauna se realizează de tehnician indiferent de caracteristicile protezei .A,B,D (2, pag .219)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 58/138

 

58

349 . ContraindicaŃiile căptuşirii:a.  dimensiunea verticală subdimensionată;

 b.  montarea dinŃilor laterali înafara crestei;c.  ocluzie dezechilibrată;d.  instabilitatea protezelor pe ambele maxilare;e.  în cazul unor câmpuri protetice cu stomatopatii .

A,B,C,D (2, pag .219)350 . EdentaŃia parŃială:

a)  este starea fiziopatologică a A .T .M .-ului b)  este starea fiziopatologică a arcadelor dentarec)  se caracterizează prin pierderea a 1 până la 13 dinŃi de pe arcadăd)  se caracterizează prin pierderea tuturor dinŃilor de pe arcadele dentaree)  este caracteristică numai vârstnicilor 

B, C ( 7,pag . 67)

351 . EdentaŃia parŃială după Costa se clasifică astfel:a)  edentaŃie frontală

 b)  edentaŃie de clasa Ic)  edentaŃie lateralăd)  edentaŃie terminalăe)  edentaŃie de clasa a III-a

A,C, D ( 3,pag . 61)

352 .*Următoarele afirmaŃii referitoare la edentaŃia frontală sunt false, cu excepŃia:a)  lipsesc unii dinŃi din regiunea premolară şi molară

 b)  lipsesc unii sau toŃi incisivii şi caniniic)  lipsesc dinŃi din regiunea premolară şi molară, breşa fiind delimitată numai mezial

de dinŃi restanŃid)  lipsesc dinŃi din regiunea premolară şi molară, breşa fiind delimitată numai distal

de dinŃi restanŃie)   poate fi uni sau bilaterală

B ( 3,pag . 35)

353 .*Următoarele afirmaŃii referitoare la edentaŃia mixtă sunt false, cu excepŃia:a)   pe arcada dentară coexistă 2 sau 3 forme de breşe: frontală, laterală, terminală

 b)   breşa intersectează regiunea laterală şi regiunea frontalăc)   pe arcadă mai sunt prezenŃi 1-2 dinŃid)  când lipsesc dinŃi din regiunea lateralăe)  când lipsesc dinŃi din regiunea frontală

A ( 3,pag . 35)

354 .Kennedy a clasificat edentaŃia parŃială astfel:a)  clasa I - edentaŃie termino-terminală

 b)  edentaŃie mixtăc)  clasa a II-a – edentaŃie uniterminalăd)  clasa a III-ae)  clasa a IV-a

A, C, D, E ( 3,pag . 59)

355 .*Elementele structurale ale unei proteze scheletate sunt următoarele, cu excepŃia:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 59/138

 

59

a)  conectorii principali şi secundari b)  şeilec)  croşetele din sârmăd)  dinŃii artificialie)  mijloace de menŃinere, sprijin şi stabilizare

C ( 7,pag . 179)

356 . Din punct de vedere clinico-tehnico-terapeutic proteza scheletată se caracterizeazăprin:

a)  restaurează integritatea arcadelor dentare b)  are rol profilacticc)  nu restaurează integritatea arcadelor dentared)  determină o stare de confort pacientului, datorită volumului reduse)  este inconfortabilă pentru pacient

A, B, D ( 8,pag . 8)

357 . Din etapele enumerate mai jos, care sunt etape de laborator necesareconfecŃionării unei proteze scheletate: 

a)  analiza modelului de lucru la paralelograf  b)  confecŃionarea modelului duplicatc)  amprenta preliminarăd)   proba componentei metalice în cavitatea bucalăe)  confecŃionarea machetei scheletului metalic

A, B, E ( 8,pag . 9)

358 .*Următoarele etape în confecŃionarea protezei scheletate sunt etape de laborator,cu excepŃia: 

a) confecŃionarea machetei scheletului metalic b)  proba pe câmpul proteticc) confecŃionarea machetei componentei acrilice

d) tiparul componentei acrilicee)  polimerizarea, dezambalarea şi prelucrarea componentei acrilice

B ( 8,pag . 9)

359 . Conectorii principali:a)  se numesc şi conectori majori

 b)  unesc şeile protezei între elec)  se numesc şi conectori minorid)  unesc şeile de elementele de menŃinere, sprijin şi stabilizaree)  nu unesc şeile protezei între ele

A, B, D ( 3,pag . 35)

360 . Caracteristicile comune conectorilor principali sunt:a)  elasticitatea

 b)  rigiditateac)   profilaxia Ńesuturilor câmpului proteticd)   produc leziuni Ńesuturilor parodontale sau mucoaseie)  confortul pacientului

B, C, E ( 8,pag . 15)

361 .*Conectorii principali mandibulari sunt:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 60/138

 

60

a)   bara linguală b)   bara linguală dublă (cu croşet continuu)c)   placa dento-mucozală mandibularăd)  conectorul principal dentar e)  toate răspunsurile sunt corecte

E ( 7,pag . 232)

362 .*Următorii conectori principali sunt mandibulari, cu excepŃia: a)   bara linguală

 b)   bara sublingualăc)   placa palatinală completăd)   bara vestibularăe)   bara linguală cu croşet continuu

C ( 7,pag . 232)

363 .Conectorii principali maxilari sunt:a)   plăcuŃa mucozală cu lăŃime redusă

 b)  conectorul principal dentar 

c)   plăcuŃa mucozală cu lăŃime mared)   plăcuŃa fenestratăe)   plăcuŃa dento-mucozală mandibulară

C ( 7,pag . 223)

364 .*Bara linguală prezintă următoarele caracteristici, cu excepŃia: a)  forma cea mai adecvată a barei pe secŃiune este semipiriformă

 b)  înălŃimea barei este de 4-5mmc)  grosimea barei este de 1mm la extremitatea superioară şi 3mm la cea inferioarăd)  forma cea mai adecvată a barei pe secŃiune este rotundăe)  extremitatea inferioară este plasată către fundul de sac, iar extremitatea superioară

către parodonŃiul marginal

D ( 8,pag . 26)

365 .Placa dento-mucozală mandibulară:a)  se plasează între fundul de sac lingual şi zona supracingulară a dinŃilor frontali

 b)  este indicată în edentaŃiile terminale, însoŃite de breşe frontalec)  este indicată în caz de atrofie marcată a crestelor în edentaŃiile terminaled)  se plasează între fundul de sac lingual şi zona infracingulară a dinŃilor frontalie)  este indicată în edentaŃii frontaleA, B, C ( 3,pag . 148)

366 .Bara linguală:a)  este indicată când există o înălŃime de cel puŃin 9mm a procesului alveolar 

 b)  este plasată în dreptul versantului lingual al procesului alveolar mandibular, între parodonŃiul marginal şi fundul de sac lingual

c)  este indicată când există o înălŃime de cel puŃin 4mm a procesului alveolar d)  este plasată la nivelul bolŃii palatinee)   plasată cât mai aproape de planşeul bucal evită interferenŃa cu limba în timpul

diferitelor funcŃii şi evită retenŃiile alimentareA, B, E ( 3,pag . 142)

367 .*Rolurile croşetului continuu sunt următoarele, cu excepŃia: 

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 61/138

 

61

a)  contribuie la sprijinul parodontal al protezei b)  este un element antibasculantc)  mobilizează dinŃii restanŃid)  stabilizează proteza în sens disto-meziale)  solidarizează dinŃii restanŃiC ( 3,pag . 146)

368 . Caracteristicile conectorilor principali maxilari sunt:a)  sunt laŃi şi de grosime mică

 b)  sunt confortabili pentru pacienŃic)  sunt inconfortabili pentru pacienŃid)  conectorii sub formă de bară sunt rar utilizaŃie)  conectorii sub formă de bară sunt foarte utilizaŃiA, B, D ( 3,pag . 150)

369 .PlăcuŃa mucozală cu lăŃime redusă:a)  este indicată în edentaŃiile laterale, în care proteza are sprijin dento-parodontal

 b)  este indicată în edentaŃiile de clasa a III-a, în care proteza are sprijin muco-osos

c)  nu transmite presiuni suportului muco-osos, datorită sprijinului dento-parodontald)  transmite presiuni suportului muco-osos deoarece este în contact cu mucoasa bolŃii palatine

e)  dacă există torus palatin sau rafeu median proeminent este necesară despovărareaA, C, E ( 3,pag . 152)

370 . *Următoarele afirmaŃii referitoare la plăcuŃa mucozală cu lăŃime mare suntadevărate, cu excepŃia:

a)  îmbunătăŃeşte menŃinerea prin fenomenul de adeziune b)  este indicată în edentaŃia terminală şi latero-terminalăc)  acoperă bolta palatină în totalitated)  acoperă aproximativ 2/3 din suprafaŃa bolŃii palatine

e)  lăŃimea trebuie să fie cel puŃin egală cu lungimea şeilor C ( 3,pag . 153)

371 . PlăcuŃa fenestrată:a)  se numeşte şi plăcuŃa mucozală anterioară şi posterioară

 b)  lasă liberă zona centrală a bolŃii palatinec)  este cel mai rigid conector principald)  este cel mai frecvent utilizat conector principale)  este cel mai rar folosit conector principal

A, B, C, E ( 3,pag . 154)

372 . Placa palatinală completă:a)  este indicată în situaŃiile clinice cu puŃini dinŃi restanŃi şi creste atrofiate

 b)  este indicată în situaŃiile clinice cu mulŃi dinŃi restanŃi şi creste bine reprezentatec)  marginea anterioară ajunge supracingular pe dinŃii frontali, iar limita posterioară

este reprezentată de linia Ahd)  grosimea plăcii este de 0,4mme)  marginea anterioară este reprezentată de linia Ah, iar limita posterioară ajunge

supracingular A, C, D ( 3,pag . 158)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 62/138

 

62

373 . *Conectorii secundari:a)  se numesc şi bare secundare

 b)  sunt elemente de legătură dintre conectorul principal şi celelalte componente ale protezei scheletate

c)  sunt utilizaŃi pe feŃele proximale ale dinŃilor ce delimitează spaŃiul edentat sauinterdentar 

d) 

cei mai utilizaŃi sunt conectorii secundari rigizie)  toate răspunsurile sunt adevărateE ( 8,pag . 33)

374 . Şeile protetice:a)  acoperă crestele edentate

 b)  acoperă bolta palatinăc)  oferă suport dinŃilor artificialid)  transmit forŃele masticatorii către Ńesuturile câmpului protetice)  nu transmit forŃele masticatorii către Ńesuturile câmpului proteticA, C, D ( 8,pag . 13)

375 . FuncŃiile şeilor protetice sunt:a)  refac funcŃia masticatorie b)  nu refac funcŃia masticatoriec)  refac fizionomia în edentaŃiile de clasa a IV-a Kennedyd)  refac fizionomia în edentaŃiile de clasa a II-a Kennedye)  nu refac fizionomia în edentaŃiile de clasa a IV-a KennedyA, C ( 7,pag . 243)

376 . *Următoarele afirmaŃii referitoare la arcadele dentare artificiale sunt adevărate, cuexcepŃia:

a)  asigură o masticaŃie eficientă b)  reprezintă componenta ”care nu se vede”

c)  asigură refacerea fonaŃieid)  reprezintă componenta ”care se vede”e)  înlocuiesc dinŃii naturali pierduŃiB ( 7,pag . 247)

377 . FuncŃiile croşetelor sunt:a)  încercuirea

 b)  rigiditateac)  reciprocitatead)   pasivitateae)  confortul pacientuluiA, C, D ( 8,pag . 37)

378 . Croşetele turnate se clasifică astfel:a)  croşete de sârmă

 b)  croşete circularec)  croşete divizate Roachd)  croşete Neye)  croşete mixteB, C, D ( 8,pag . 38)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 63/138

 

63

379 . Croşetul Ackers:a)  se numeşte şi croşet circular cu 3 braŃe

 b)  se numeşte şi croşet circular cu 6 braŃec)  este caracteristic croşetelor circulared)  are 5 elemente componente: 1 elastic şi 4 rigidee)  are 5 elemente componente: 4 elastice şi 1 rigid

A, C, D ( 8,pag . 41)380 . *Caracteristicile croşetului Bonwill sunt următoarele, cu excepŃia:

a)  se numeşte şi croşetul circular cu 6 braŃe b)  este biactiv şi bidentar c)  se numeşte şi croşetul circular cu 3 braŃed)  este recomandat pe molari sau premolari între care există tremăe)  este alcătuit din 6 braŃeC ( 8,pag . 43)

381 . FuncŃiile croşetului Ackers sunt:a)  se opune tendinŃei de desprindere a protezei

 b)  favorizează tendinŃa de desprindere a protezeic)  împiedică înfundarea şi deplasările laterale ale protezelor d)  favorizează înfundarea şi deplasările laterale ale protezeie)  dintele pe care este aplicat să nu fie mobilizat în momentul inserŃiei şi dezinserŃiei

 protezeiA, C, E ( 8,pag . 43)

382 . Caracteristicile croşetelor divizate Roach:a)   prezintă contact cu dintele stâlp pe o suprafaŃă mai mică decât cele circulare

 b)   prezintă contact cu dintele stâlp pe o suprafaŃă mai mare decât cele circularec)  toate croşetele divizate sunt compuse din 6 elemented)  toate croşetele divizate sunt compuse din 5 elemente

e)   primele croşete divizate prezintă braŃele elastice în formă de litere şi au fost denumite„ CLUSTIR”

A, C, E ( 8,pag . 44)

383 . Croşetul divizat cu braŃul în ” T ”:a)  este format din 6 elemente: 4 rigide şi 2 elastice

 b)  este format din 6 elemente: 4 elastice şi 2 rigidec)  este reprezentativ pentru clasa croşetelor divizated)  este cel mai puŃin utilizat dintre croşetele divizatee)  este indicat pe molariA, C ( 8,pag . 44)

384 . *Următoarele afirmaŃii referitoare la croşetele Ney sunt adevărate, cu excepŃia: a)  sunt 6 tipuri de croşete Ney

 b)   primele 4 tipuri rezultă din combinaŃia croşetelor circulare şi a croşetelor divizatec)   primele 4 tipuri sunt rar utilizated)   primele 4 tipuri sunt biactive şi mai mult folositee)  ultimele 2 tipuri sunt circulare monoactiveC ( 8,pag . 47)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 64/138

 

64

385 . Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale sistemelor speciale sunt:a)  sunt confecŃionate industrial

 b)  au dimensiuni foarte redusec)  au dimensiuni marid)  sunt compuse din minimum 2 părŃi: una fixată la dintele stâlp şi alta la protezăe)  aliajele din care sunt confecŃionate sunt extradure şi dure

A, B, D, E ( 8,pag . 52)386 . *Sistemele speciale se clasifică astfel:

a)  culise b)  capsec)  telescoaped)  sisteme Dolder e)  toate răspunsurile sunt corecteE ( 8,pag . 53)

387 . FuncŃiile culiselor sunt:a)  menŃin proteza pe câmpul protetic

 b)  reprezintă elementele de sprijin dento-parodontal pentru protezele terminalec)  reprezintă elementele de sprijin pentru protezele uniterminaled)  creează sprijin muco-osos pentru protezee)  creează sprijin mixt şi sprijin dento-parodontal pentru proteze intercalateA, B, E ( 8,pag . 56)

388 . *Capsele:a)  sunt mecanisme minuscule

 b)  sunt formate din matrice şi patricec)  sunt activabiled)  sunt indicate în special în edentaŃia subtotalăe)  toate răspunsurile sunt adevărate

E ( 8,pag . 59)

389 .Dezavantajele culiselor sunt:a)  nu se uzează în timp

 b)  uzura în timpc)  datorită ancorajului rigid la dinŃii stâlpi determină mobilitatea acestora în timpd)  nu determină mobilitatea dinŃilor stâlpie)  nu se pot înlocuiB, C ( 8,pag . 57)

390 . Capsele Biaggi 648 şi 650:a) diferă prin aspectul matricelor şi prin modul de acŃiune

 b) se confecŃionează din aur de 18 karate, aur platinat 10% sau din Palliagc) se confecŃionează din crom-nicheld) realizează o menŃinere cu bun efect fizionomice) sunt inesteticeA, B, D ( 7,pag . 373, 416)

391 . Telescoapele se caracterizează prin:a)  menŃinerea protezei pe câmpul protetic

 b)  sprijin

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 65/138

 

65

c)  transmiterea presiunilor ocluzale dinŃilor restanŃid)  stabilizaree)  instabilitatea protezei pe câmpul proteticA, C, D ( 8,pag . 62)

392 . *Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale sistemelor Dolder:

a) 

sunt indicate în edentaŃiile frontale, laterale şi subtotale b)  sunt invizibilec)  sunt foarte esteticed)  sunt activabilee)  toate răspunsurile sunt adevărateE ( 8,pag . 63)

393 . Sistemele articulate:a)  sunt utilizate în edentaŃiile terminale

 b)  sunt utilizate în edentaŃiile totalec)  sunt de 2 feluri: ruptori de forŃe şi amortizori de presiuned)   permit şeilor protetice un grad mai mare sau mai mic de mobilitate

e)  nu permit şeilor protetice un grad de mobilitateA, C, D ( 7,pag . 406)

394 . Balamalele:a)  fac parte din categoria ruptorilor de forŃe

 b)  fac parte din categoria amortizorilor de presiunec)  fac legătura dintre componenta dentară şi şaua protezei terminaled)  sunt compuse din 2 părŃie)   permit bascularea prin înfundare a extremităŃii distalA, C, D, E ( 8,pag . 67)

395 . Paralelograful este folosit pentru:

a)  determinarea paralelismului suprafeŃelor proximale ale dinŃilor stâlpi b)  determinarea axei de inserŃie a protezei scheletatec)  determinarea axei de inserŃie a protezei parŃiale acriliced)  tripodaree)  măsurarea şi localizarea zonelor de interferenŃă dentară sau muco-osoasă de pe

modelul de studiuA, B, D, E ( 7,pag . 658)

396 . *Accesoriile paralelografului sunt următoarele, cu excepŃia: a)  cuŃitul de ghips

 b)  tija răzuşăc)  retentivometreled)  tija de carbone)  tija de analizăA ( 7,pag . 660)

397 . Tija detectoare:a)  se numeşte şi „degeŃel de palpare”

 b)  este poziŃionată perpendicular pe planul de ocluziec)  este fixată pe soclud)  este utilizată în scop diagnostic

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 66/138

 

66

e)  este folosită în determinarea axului de inserŃie şi în tripodareR . A, B, D, E ( 7,pag . 660)

398 . Tija răzuşă:a)  se foloseşte în etapa de deretentivizare paralelă a modelului

 b)  este folosită în scop diagnostic

c) 

se foloseşte la îndepărtarea şi paralelizarea cerii plasate proximald)  este folosită pentru evidenŃierea zonelor de interferenŃăe)  este folosită la trasarea ecuatorului proteticA, C ( 7,pag . 661)

399 . Tijele retentivometrice:a)  se numesc şi joje

 b)  determină localizarea zonei de maximă retentivitate subecuatorialăc)  contribuie la determinarea axului de inserŃied)  sunt folosite în scop diagnostice)  se numesc şi tije de analizăA, B, C ( 7,pag . 661)

400 . Duplicarea modelului de lucru se referă la:a)  amprentarea modelului preliminar 

 b)  amprentarea modelului de lucru pregătitc)  turnarea unui model din ghips dur d)  turnarea unui model din ghips obişnuite)  turnarea unui nou model din masă de ambalatB, E ( 8,pag . 114)

401 . Scopurile duplicării sunt:a) confecŃionarea unui model refractar 

 b) confecŃionarea unui model preliminar 

c) realizarea machetei componentei metalice a protezei scheletate pe modelulrefractor 

d) obŃinerea unui schelet metalic intim adaptat la câmpul protetice) obŃinerea unui schelet metalic deformatA, C, D ( 8,pag . 114)

402 . Cauzele ce determină lipsurile la nivelul scheletului metalic sunt:a)  obstruarea canalelor de pătrundere a aliajului sau ale cavităŃii tiparului

 b)  ambalajul a fost încălzit bruscc)  obstruarea canalului principald)  au fost folosite mase de ambalat vechie)  când nu se realizează canale pentru evacuarea gazelor A, C ( 8,pag . 155)

403 . *Cauzele plusurilor sub formă de perlă sunt:a) suprafaŃa machetei nu a fost degresată

 b)  pasta de masă de ambalat a conŃinut multe bule de aer c) ambalarea s-a efectuat fără vibrared) nu s-au respectat proporŃiile la prepararea pastei de masă de ambalate) toate răspunsurile sunt adevărateE ( 8,pag . 154)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 67/138

 

67

404 . *Porii sunt cauzaŃi de:a)  absenŃa rezervorului de aliaj topit

 b)  forŃa de împingere a aliajului fluid este insuficientăc)  macheta nu a fost centratăd)  oxizii

e) 

toate răspunsurile sunt corecteE ( 8,pag . 157)

405 . Prelucrarea scheletului metalic constă în:a)  soclare

 b)  sablarec)  secŃionarea tijelor d)  netezire-planaree)  lustruireB, C, D, E ( 8,pag . 158)

406 . Avantajele elementelor preformate (prefabricate) din care se confecŃionează macheta

componentei metalice sunt:a)  grăbesc execuŃia machetei b)  încetinesc execuŃia macheteic)  macheta are grosimi uniformed)  suprafaŃa machetei este netedăe)  decupajul este bine finisatA, C, D, E ( 8,pag . 125)

407 . Dezavantajele machetei obŃinute din placă de ceară sunt:a)  consum mare de timp

 b)  consum mic de timpc)  macheta are grosimi neuniforme

d)  decupajul este bine finisate)  modelajul solicită manualitate şi experienŃăA, C, E ( 8,pag . 129)

408 . Macheta componentei metalice:a)  este realizată din elemente preformate

 b)  este realizată din elemente modelate din cearăc)  se obŃine pe modelul de lucrud)  se obŃine pe modelul duplicate)  niciun răspuns nu este corectA, B, D ( 8,pag . 125)

409 . *Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale protezei scheletate obŃinută printehnica modernă prin turnare sunt:

a)   precizie b)  sprijin îmbunătăŃitc)  confortd)  nu se fractureazăe)  toate răspunsurile sunt corecteE ( 8,pag . 80)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 68/138

 

68

410 . Pregătirea modelului în vederea duplicării constă în:a)  folierea modelului

 b)  amprentarea modeluluic)  gravarea modeluluid)  confecŃionarea lingurii individualee)  deretentivizarea dinŃilor restanŃi sau a altor zone de interferenŃă

A, C, E ( 7,pag . 645)411 . Folierea modelului:

a) se realizează diferit pentru maxilar şi pentru mandibulă b) se realizează la fel pentru maxilar şi pentru mandibulăc) este necesară pentru echilibrarea presiunilor aplicate de proteză pe câmpul

 proteticd) este operaŃiunea de distanŃare a componentelor câmpului protetic de unele zone ale

machetee) este procedeul de gratare a modeluluiA, C, D ( 7,pag . 645)

412 . Gravarea modelului:a)  se practică doar la maxilar  b)  se practică doar la mandibulăc)  sporeşte rezistenŃa mecanică a plăcuŃelor mucozaled)  scade rezistenŃa mecanică a plăcuŃelor mucozalee)  se obŃine o mai bună etanşeizare a conectorului principal maxilar A, C, E ( 7,pag . 645)

413 . Deretentivizarea dinŃilor restanŃi sau a altor zone:a) facilitează glisarea la inserŃia şi dezinserŃia protezei parŃiale scheletate

 b) este procesul de gratare a modeluluic) este de 3 feluri: paralelă, modelată şi arbritară

d) este necesară pentru echilibrarea presiunilor ocluzalee) scade rezistenŃa mecanică a conectorului principalA, C ( 7,pag . 645)

414 . Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale protezei scheletate din elementefabricate sunt:

a)  proteza este instabilă b) elementele fabricate nu sunt adaptate foarte precis la câmpul proteticc) rezistenŃă crescută la presiunile ocluzaled) confortul pacientuluie) timpul necesar confecŃionării este mareA,B, C, D ( 8,pag . 76)

415 . Tija port-mină de grafit:a)  se numeşte şi tija de analiză

 b)  este folosită pentru trasarea liniilor ecuatorului protetic pe modelc)  este utilizată în scop diagnosticd)  este folosită pentru evidenŃierea zonelor de interferenŃăe)  se numeşte şi ”degeŃel de palpare”B, D ( 7,pag . 660)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 69/138

 

69

416 . Accesoriile paralelografului sunt:a)  tija detectoare

 b)  spatula de ghipsc)  tija de carbond)  retentivometrelee)  tijele răzuşă

A, C, D, E ( 7,pag . 660)

417 . Sistemul Dolder fricŃional:a)  este indicat în edentaŃiile intercalate

 b)   bara are forma literei ”U” sau de pătrat, pe secŃiunec)  este nefizionomicd)  este activabile)  este inactivabilA, B, D ( 8,pag . 65)

418 . Sistemul Dolder rezilient:

a)  este indicat în edentaŃiile cu breşe terminale b)   pe secŃiune bara are formă ovoidalăc)   pe secŃiune bara are forma literei ”U”d)  este folosită în special în edentaŃiile subtotale mandibulare când mai există cei 2

caninie)  este folosită în special în edentaŃiile subtotale maxilareA, B, D ( 8,pag . 65)

419 . Croşetul Ney nr . 1:a) derivă din croşetul circular Ackers

 b) derivă din croşetul Bonwillc) derivă din croşetele divizate Roach

d) este indicat pe dinŃii cu ecuatorul aproape de zona cervicalăe) este indicat pe dinŃii globuloşiA, D ( 8,pag . 48)

420 . Croşetul Ney nr . 2:a)  derivă din croşetul divizat în ”T”

 b)  derivă din croşetul circular Ackersc)  derivă din croşetul Bonwilld)  este indicat pe dinŃi cu ecuatorul aproape de zona cervicalăe)  este indicat pe dinŃii cu retentivitate vestibule-distală şi oro-distalăA, E ( 8,pag . 48)

421 . * Croşetul Ney nr . 3:a)  derivă din croşetul divizat în ”T”

 b)  rezultă din combinarea croşetului Ney nr . 1 cu croşetul Ney nr . 2c)  derivă din croşetul circular Ackersd)  derivă din croşetul Bonwille)  rezultă din combinarea croşetului divizat în ”T” cu croşetul circular AckersB ( 8,pag . 49)

422 . * Croşetul Ney nr . 4:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 70/138

 

70

a)  are corpul şi pintenul ocluzal obŃinute prin turnare b)   braŃele active sunt confecŃionate din sârmăc)  este un croşet mixtd)  este indicat pe dinŃi cu retentivitate situată aproape de marginea ocluzală a

feŃelor vestibulare şi oralee)  toate răspunsurile sunt corecte

E ( 8,pag . 49)423 * FuncŃiile croşetului divizat cu braŃul în ”T” sunt următoarele, cu excepŃia:

a) de menŃinere b)  participă la frânarea sau limitarea tendinŃei de basculare a protezei terminalec)  participă la stabilizarea verticald) frânează înfundarea protezei pe câmpul protetice)  participă la stabilizarea orizontalăC ( 8,pag . 46)

424 . Croşetul Bonwill:a)  se consider un croşet dublu Ackers

 b)  este biactivc)  este bidentar d)  este monodentar e)  este indicat pe molari şi premolari între care există tremăA, B, C, E ( 8,pag . 43)

425 . FuncŃiile croşetelor sunt:a)  menŃinerea

 b)  adeziuneac)  stabilizaread)  succiuneae)  sprijinul

A, C, E ( 8,pag . 37)

426 . După numărul dinŃilor pe care se aplică, croşetele circulare se impart în:a)  croşete monodentare

 b)  croşete cu 2 braŃec)  croşete bidentared)  croşete cu 3 braŃee)  croşete tridentareA, C, E ( 8,pag . 39)

427 . După numărul total al braŃelor din care se compun, croşetele circulare seclasifică astfel:

a)  croşete cu 2 braŃe b)  croşete cu 3 braŃec)  croşete tridentared)  croşete cu 4 braŃee)  croşete cu 6 braŃeA, B, D, E ( 8,pag . 39)

428 . După numărul braŃelor active elastice, croşetele circulare se clasifică în:a)  croşete monoactive

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 71/138

 

71

 b)  croşete biactivec)  croşete bidentared)  croşete triactivee)  croşete tetraactiveA, B, D, E ( 8,pag . 40)

429 . Arcadele dentare artificiale:a)  înlocuiesc dinŃii naturali pierduŃi b)  reprezintă componenta ”care se vede”c)  reprezintă componenta ”care nu se vede”d)  asigură o masticaŃie eficientăe)  asigură o fonetică corespunzătoareA, B, D, E ( 7,pag . 247)

430 . * Alegerea dinŃilor artificiali se face după:a)  dinŃii restanŃi

 b)  înălŃimea spaŃiului proteticc)  morfologia crestei alveolare

d)  dinŃii antagoniştie)  toate răspunsurile sunt corecteE ( 8,pag . 11)

431 . * În zona frontală dinŃii sunt aleşi după următoarele criterii, cu excepŃia:a)  culoarea dinŃilor vecini

 b)  nu se Ńine cont de niciun criteriuc)  mărimea dinŃilor vecinid)  forma dinŃilor vecinie)  în armonie dento-facialăB ( 8,pag . 12)

432 . Redarea aspectului facial avut înainte de edentaŃie este obŃinut prin:a) crearea spaŃiilor interdentare: diastemă, treme

 b) crearea poziŃiilor particulare ale unor dinŃi: suprapuneri, rotiri în axc) artificii cromatice, care să imite obturaŃii sau dinŃi devitalid) nu se Ńine cont de aspectul avut înainte de edentaŃiee) niciun răspuns nu este correctA, B, C ( 8,pag . 12)

433 . * IndicaŃiile plăcuŃei dento-mucozale sunt următoarele, cu excepŃia: a)  când există torus palatin situate în central bolŃii palatine

 b)  când există mai puŃini dinŃi restanŃic)  când există creste bine reprezentated)  când există torus palatin situat posterior e)  în edentaŃiile care se asociază cu breşe frontaleA ( 3,pag . 157)

434 . * Următoarele afirmaŃii referitoare la plăcuŃa mucozală anterioară şiposterioară sunt adevărate, cu excepŃia:

a) se numeşte şi plăcuŃă fenestrată b) lasă liberă zona centrală a bolŃii palatinec) este cel mai folosit conector principal

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 72/138

 

72

d) este cel mai puŃin utilizat conector principale) este cel mai rigid conector principalC ( 3,pag . 154)

435 . PlăcuŃa în formă de ”U”:a)  este indicată în cazurile în care există un torus palatin mare, plasat posterior 

 b) 

este indicată în cazurile în care există un torus palatin mare, situate în mijlocul bolŃii palatinec)  marginea posterioară ajunge până în apropierea bazei torusuluid)  grosimea trebuie să fie de 0,6mme)  grosimea trebuie să fie de 0,4mmA, C, D ( 3,pag . 154)

436 . PlăcuŃa mucozală cu lăŃime mare:a)  acoperă 2/3 din suprafaŃa bolŃii palatine

 b)  este indicată în edentaŃia terminală şi latero-terminalăc)  lăŃimea trebuie să fie cel puŃin egală cu lungimea şeilor d)  lăŃimea trebuie să fie mai mică decât lungimea şeilor 

e)  îmbunătăŃeşte menŃinerea prin fenomenul de adeziuneA, B, C, E ( 3,pag . 153)

437 . Bara vestibulară este indicată în următoarele situaŃii:a)  când există torus mic

 b)  când există o inserŃie înaltă a planşeului bucalc)  când există o lingualizare mare a dinŃilor frontalid)  când există o vestibularizare mare a dinŃilor frontalie)  când există torus exageratB, C, E ( 3,pag . 149)

438 . * Avantajele croşetului continuu sunt, cu excepŃia:

a)  menŃinerea indirectă a protezei b)   pe termen lung nu conservă dinŃii restanŃic)  stabilizarea suplimentară a protezeid)  facilitează autocurăŃareae)   pe termen lung conservă mai bine dinŃii restanŃiB ( 7,pag . 236)

439 . Dezavantajele croşetului continuu sunt:a)  menŃinerea indirectă a protezei

 b)  are tendinŃa de a retenŃiona resturi alimentarec)   pe termen lung conservă mai bine dinŃii restanŃid)  este inconfortabil pentru paciente)  stabilizează suplimentar protezaB, D ( 7,pag . 236)

440 . * Următoarele afirmaŃii referitoare la bara sublinguală sunt adevărate, cuexcepŃia:

a)  se foloseşte când înălŃimea planşeului bucal nu permite plasarea barei linguale b)   pe secŃiune are formă de picăturăc)  se plasează posterior faŃă de dispunerea normal a barei lingualed)  se plasează perpendicular pe planşeul bucal

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 73/138

 

73

e)  se plasează paralel cu porŃiunea anterioară a planşeului bucalD ( 7,pag . 234)

441 . Bara sublinguală este contraindicată în următoarele situaŃii clinice:a)  în locul plăcuŃei dento-mucozale, dacă nu interferă cu mişcările frenului limbii

 b)  când există torus mandibular masiv

c) 

în locul barei linguale dacă anatomia câmpului protetic presupune oderetentivizare masivăd)  când există o inserŃie înaltă a frenului linguale)  când există o interferenŃă cu mişcările planşeului bucalB, D, E ( 7,pag . 234)

442 . * Caracteristicile conectorului principal dentar sunt următoarele, cu excepŃia:a)  este un croşet continuu, mai lat şi mai gros

 b)  este tot un croşet continuuc)  extremităŃile sale se termină în şeile protezelor d)  este indicat în cazurile de inserŃie înaltă a planşeului bucal, asociate cu dinŃi

restanŃi frontali, înalŃi şi verticali

e)  este rar utilizatB ( 3,pag . 150)

443 . PlăcuŃa fenestrată este indicată:a) când există torus palatin mare situate în mijlocul bolŃii palatine

 b) în toate tipurile de edentaŃiic) numai în edentaŃiile frontaled) numai în edentaŃiile lateralee) la pacienŃii care tolerează greu o placă palatinală completăA, B, E ( 3,pag . 154)

444 . * Caracteristicile conectorilor principali maxilari sunt următoarele, cu

excepŃia: a) se prezintă sub formă de plăcuŃe

 b) sunt inconfortabili pentru pacienŃic) limita posterioară a conectorilor se află întotdeauna înaintea liniei Ahd) faŃă de parodonŃiul marginal al dinŃilor restanŃi trebuie să se oprească la 5mm

distanŃăe) lăŃimea minimă să fie egală cu mărimea spaŃiului edentate, iar grosimea cuprinsă

între 0,4-0,6mmB ( 3,pag . 150)

445 . Dezavantajele barei vestibulare sunt:a)  este inconfortabilă pentru pacient

 b)  este confortabilă pentru pacientc)   produce modificări ale reliefului buzeid)   produce iritaŃii ale mucoaseie)  nu produce iritaŃii ale mucoaseiA, C, D ( 3,pag . 154)

446 . * Lipsurile sunt cauzate de:a)  reŃeaua canalelor de turnare a fost incorect concepută şi realizată

 b)  machete modelată cu dimensiuni reduse (grosime redusă)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 74/138

 

74

c)  aliajul încălzit insuficientd)  tiparul încălzit insuficiente)  toate răspunsurile sunt corecteE ( 8,pag . 155)

447 . Cauzele plusurilor sub formă de lamă sunt:

a) 

ambalajul a fost încălzit brusc b)  ambalajul a fost încălzit lentc)  când nu sunt realizate canale pentru evacuarea gazelor d)  când sunt realizate canale pentru evacuarea gazelor e)  au fost întrebuinŃate mase de ambalat vechiA, C, E ( 8,pag . 154)

448 . Elementele componente ale paralelografului sunt:a) soclul stabilizator 

 b) 2 braŃe: vertical şi orizontalc) tija vertical şi accesoriiled) măsuŃa port-model

e) modelul de lucruA, B, C, D ( 7,pag . 658)

449 .* Paralelograful este utilizat în laboratorul de tehnică dentară pentru:a)  marcarea certă a zonelor câmpului protetic ce trebuiesc pregătite înaintea

 protezării b)  marcarea convexităŃii maxime a dinŃilor implicaŃi în protezarec)  alegerea şi poziŃionarea croşetelor dentare şi a sistemelor speciald)  ajustarea machetelor unor proteze fixee)  toate răspunsurile sunt corecteE ( 7,pag . 658)

450 . Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale protezei parŃiale acrilice sunt:a)  restaurează edentaŃia totală

 b)  restaurează arcadele dentare cu forme variate de edentaŃiec)  sunt indicate uneori în scopul restaurărilor provizoriid)  transmit presiunile masticatorii fiziologice)  transmit presiunile masticatorii nefiziologicB, C, E (6, pag . 3-4)

451 .* Proteza parŃială acrilică este indicată în următoarele situaŃii clinice, cuexcepŃia:

a)  edentaŃii subtotale b)  edentaŃii biterminale extinsec)  edentaŃii totaled)  edentaŃii mixtee)  edentaŃii de hemiarcadăC (6, pag . 3-4)

452 . Avantajele protezelor parŃiale acrilice sunt:a)  sunt ieftine

 b)  au preŃ de cost ridicatc)   pot fi modificate şi optimizate uşor 

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 75/138

 

75

d)  nu pot fi optimizatee)  se pretează la restaurări protetice pentru orice vârstă

A, C, E (7,pag159)

453 .* Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale PPA sunt următoarele, cuexcepŃia:

a) 

acoperă zone întinse ale câmpului protetic b)  reduce spaŃiul util funcŃional al limbiic)  se pot fracturad)   purtate, în timp apare instabilitatea protezeie)  nu se fracturează niciodată

E (6, pag . 3-4)

454 .* Ancorajul, menŃinerea şi stabilitatea PPA sunt dependente de următoriifactori, cu excepŃia:

a)  numărul şi repartizarea topografică a dinŃilor restanŃi b)  valoarea parodontală a dinŃilor restanŃic)  tipul constituŃional al pacientului

d)  morfologia coronară şi poziŃia de implantare a dinŃilor restanŃie)  ocluziaC (6, pag . 6)

455 .Elementele care alcătuiesc câmpul protetic sunt reprezentate de:a)  dinŃii restanŃi şi Ńesuturile parodontale

 b)  crestele alveolarec)   bolta palatinăd)  rugile palatinee)  mucoasa linguală, jugală, labială

A, B, C, E (6, pag . 4)

456 . Creasta alveolară:a)  rezultă prin transformarea procesului alveolar în urma extracŃiilor dinŃilor 

 b)  neprotezată este supusă procesului de atrofie accentuatăc)   poate fi favorabilă sau nefavorabilă pentru stabilizarea protezeid)  nu se atrofiază dacă nu este protezatăe)  nu participă la stabilizarea PPA

A, B, C (6, pag . 18)

457 .*Crestele alveolare pot fi:a)  voluminoase

 b)  atrofiatec)  ştersed)  reduse, aproape la orizontalăe)  toate răspunsurile sunt corecte

E (6, pag . 18)

458 .Dezavantajele PPA:a)  ocupă o bună parte din spaŃiul oral, datorită grosimii plăcii

 b)  devin repede instabilec)   percepŃia senzaŃiilor termice şi gustative este mai dificilăd)  croşetele din sârmă provoacă mobilizarea dinŃilor stâlpi

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 76/138

 

76

e)  nu produc stomatopatiiA, B, C, D (7,pag .159-160)

459 .Elementele componente ale PPA sunt:a)  dinŃii artificiali

 b)  şeile

c) 

conectorii secundarid)  elementele de legătură dintre şeie)  elementele de ancorare, menŃinere şi stabilizare

A, B, D, E (6, pag . 23)

460 .* Următoarele afirmaŃii referitoare la dinŃii artificiali sunt adevărate, cuexcepŃia:

a)  reprezintă elementele funcŃionale principale b)  formează segmente din arcadăc)  sunt obŃinuŃi din răşini acrilice sau din porŃeland)  sunt metalici, mai ales cei din zona frontalăe)  se pot confecŃiona industrial sau manufactural

D (6, pag . 23)

461 .Caracteristicile dinŃilor fabricaŃi sunt:a)  nu se abrazează

 b)  stabilitate coloristică în timpc)  structură neomogenăd)  suprafeŃe matee)  neimpregnare cu resturi alimentare şi floră microbiană

A, B, E (6, pag . 24)

462 .”Efectul de perlă”:a)  nu este o culoare propriu-zisă

 b)  este o calitate optică a unui material originalc)  se manifestă printr-o transparenŃă particulară la nivelul întregului dinte, în

condiŃiile de luminozitate a cavităŃii bucaled)  se manifestă printr-o transparenŃă particulară numai la nivelul marginii incizalee)  se obŃine prin încorporarea în masa acrilică a unor particule cu dimensiuni ce

corespund diferitelor lungimi de undă a culorilor ce compun luminaA, B, C, E (7,pag .250)

463 .Care din următoarele afirmaŃii referitoare la ”efectul de perlă” sunt adevărate:a)   particulele opace, încorporate în masa acrilică, absorb undele cele mai lungi şi

difuzează undele mai scurte (azurii) b)  astfel se explică irizarea albăstruie a dinŃilor sub influenŃa luminii naturale şi

artificialec)  irizarea albăstruie este suficientă pentru neutralizarea nuanŃei gri-întunecat

care reprezintă fondul cavităŃii bucale şi care se proiectează asupra dinŃilor artificiali

d)   particulele opace absorb undele mai scurte şi difuzează undele mai lungie)  irizarea albăstruie nu este suficientă pentru neutralizarea nuanŃei gri-întunecat

A, B, C (7,pag .250)

464 .* Caracteristicile fizico-chimice ale dinŃilor din porŃelan sunt:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 77/138

 

77

a)  nu se degradează în timp b)  au structură omogenăc)  nu se abrazeazăd)  sunt impenetrabili la lichidul bucal şi flora microbianăe)  toate răspunsurile sunt corecte

E (6, pag . 25)

465 . Care din următoarele afirmaŃii referitoare la şei sunt adevărate: a)  acoperă crestele alveolare

 b)  menŃin fixaŃi dinŃiic)  acoperă bolta palatinăd)  transmit presiunile ocluzale suportului muco-osose)  acoperă planşeul bucal

A, B, D (6, pag . 26)

466 .Placa palatinală totală:a)  acoperă bolta palatină în totalitate

 b)  se continuă cu versantul oral al şeii

c)  acoperă 1/3 din bolta palatinăd)  în zona frontală ajunge pe feŃele orale ale dinŃilor, supracingular e)  în zonele laterale ajunge pe feŃele orale ale dinŃilor, supraecuatorial

A, B, D, E (6, pag . 27)

467 .Placa linguală:a)  face legătura dintre şei la protezele maxilare

 b)  face legătura dintre şei la protezele mandibularec)  acoperă în întregime versantul lingual al procesului alveolar d)  acoperă ½ din versantul linguale)  se întinde la nivelul dinŃilor restanŃi pe feŃele orale până în zona

supraecuatorială, iar pe Ńesuturile moi până în fundurile de sac

B, C, E (6, pag . 28)

468 .Avantajele plăcii protetice reduse sunt:a)  reduce senzaŃia de disconfort

 b)  reduce senzaŃia de vomăc)  reduce simŃul gustativd)  îmbunătăŃeşte senzaŃia gustativă şi termică alimentarăe)  reduce simŃul termic

A, B, D (6, pag . 30)

469 .Placa protetică redusă are următoarele forme:a)  fenestrată

 b)  răscroită distalc)  decoletatăd)  răscroită centrale)  în formă de „V”

A, B, C (6, pag . 30)

470 .* Croşetele dentare din sârmă:a)  se utilizează ca elemente de menŃinere şi stabilizare

 b)  împiedică desprinderea PPA de pe câmpul protetic

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 78/138

 

78

c)  se confecŃionează din sârmă de Wiplă, o,6-0,8mmd)  se confecŃionează din aliaje de aur 750%o şi platină 120%o e)  toate răspunsurile sunt corecte

E (6, pag . 33)

471 .Croşetul cervico-alveolar deschis dental:

a) 

este indicat la mandibulă, pe dinŃii stâlpi cu retentivităŃi mari şi implantare parodontală redusă b)  este indicat la mandibulă, pe dinŃii stâlpi cu retentivităŃi mici şi implantare

 parodontală marec)  se opune mişcării de basculare prin înfundare, în edentaŃiile terminaled)  se opune mişcării de basculare în edentaŃiile frontalee)  este prototipul de croşet utilizat la PPA mandibulară

A, C, E (7,pag .348-349)

472 .* Croşetul cervico-alveolar deschis edental:a)  este indicat la mandibulă

 b)  ca aspect şi componenŃă seamănă cu croşetul cervico-alveolar deschis dental

c)  diferă de croşetul cervico-alveolar deschis dental prin vârful segmentuluidentar care este orientat spre spaŃiul edentatd)  se opune mişcării de basculare prin desprinderee)  toate răspunsurile sunt corecte

E (7,pag .349)

473 .Care afirmaŃii referitoare la croşetul cervico-ocluzal deschis dental suntadevărate?

a)  este utilizat la protezele maxilare b)  este utilizat la protezele mandibularec)  este indicat pe dinŃii cu grad de vizibilitate mai redusd)  este indicat pe dinŃii arcadei superioare cu retentivităŃi mai reduse

e)  toate răspunsurile sunt adevărateA, C, D (7,pag .349)

474 .* FuncŃiile croşetului cervico-ocluzal deschis dental sunt, cu excepŃia:a)  împiedică desprinderea protezei

 b)  împiedică distalizareac)  împiedică mezializaread)  limitează mişcările de lateralitate ale protezeie)   prezintă o fricŃiune mai accentuată

C (7,pag .349)

475 .Care din următoarele afirmaŃii cu privire la croşetul cervico-ocluzal deschisedental sunt adevărate:

a)  este indicat în edentaŃiile terminale maxilare b)  intervine în sprijinul protezeic)  este indicat la mandibulăd)   poate genera contacte premature sau interferenŃee)  nu poate produce efect disortodontic

A, B, D (7,pag .349)

476 .*Croşetul în buclă:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 79/138

 

79

a)  este indicat în special în edentaŃiile terminale, pe dinŃii înalŃi, cu liniaecuatorială situată la mijloc

 b)  este realizat dintr-o singură bucată de sârmăc)   poate avea 1, 2 sau 3 braŃed)  realizează o suprafaŃă mare de contact cu dintelee)  toate răspunsurile sunt corecte

E (7,pag .351)477 . Următoarele afirmaŃii referitoare la croşetul inelar Jackson sunt adevărate, cuexcepŃia:

a)  este indicat în edentaŃiile de clasa a II-a Kennedy, pe hemiarcada integră b)  se aplică pe un dinte lateral care are dinŃi vecinic)  se aplică în zona frontalăd)  are grad mare de vizibilitatee)  nu se aplică în zona frontală

C (7,pag .352)

478 . EnumeraŃi etapele de laborator pentru realizarea tehnologică a PPA:

a)  amprenta preliminară b)  confecŃionarea lingurii individualec)  confecŃionarea modelului preliminar d)  amprenta funcŃionalăe)  confecŃionarea modelului de lucru

B, C, E (6, pag . 47)

479 .Care din următoarele etape pentru realizarea unei PPA sunt etape delaborator:

a)  confecŃionarea şabloanelor de ocluzie b)  determinarea relaŃiilor intermaxilarec)  confecŃionarea machetei pentru probă

d)   proba machetei în cavitatea bucalăe)  confecŃionarea machetei definitive

A, C, E (6, pag . 47)

480 .*Caracteristicile amprentei în edentaŃia parŃială:a)  amprenta trebuie să cuprindă toată suprafaŃa câmpului protetic

 b)  suprafaŃa materialului să fie netedă, fără goluri sau lipsuric)  materialul să prezinte grosime egală în toate zoneled)  câmpul protetic să fie redat cu fidelitatee)  toate răspunsurile sunt adevărate

E (6, pag . 57)

481 .*Lingura individuală:a)  este compusă din bază şi mâner 

 b)  mânerul este situat pe linia medio-sagitalăc)   baza acoperă în totalitate câmpul proteticd)  lingura inferioară prezintă în plus 2 butoni laterali în zona premolarăe)  toate răspunsurile sunt corecte

E (6, pag . 64)

482 .Obiectivele urmărite la controlul amprentei definitive sunt:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 80/138

 

80

a)  suprafaŃă cu aspect neted b)  elementele câmpului protetic foarte bine redatec)  elementele câmpului protetic imprecis redated)  materialul de amprentă repartizat în grosime uniformă şi fixat pe portamprentăe)  materialul de amprentă repartizat neuniform pe portamprentă

A, B, D (6, pag . 71)

483 .Care din următoarele afirmaŃii referitoare la şablonul de ocluzie suntadevărate:

a)  este o piesă intermediară ajutătoare b)  este necesar medicului pentru determinarea şi înregistrarea relaŃiilor 

intermaxilare, pentru a fi transferate în laborator c)  este alcătuit din: bază, borduri de ocluzie şi mâner d)  este alcătuit din: bază şi borduri de ocluziee)  nu are utilitate practică

A, B, D (6, pag . 74)

484 .Pentru confecŃionarea PPA, pe fişă se transmit următoarele indicaŃii:

a)  culoarea, forma şi poziŃia dinŃilor artificiali b)  tipul de conector principalc)  tipul de croşetd)  forma şi grosimea bazei protezeie)  tipul de conector secundar 

A, C, D (6, pag . 82)

485 .*Zonele care trebuiesc foliate sunt:a)  exostoze

 b)   papila interincisivăc)   parodonŃiul marginal al dinŃilor restanŃid)  torusul palatin acoperit de mucoasă subŃire

e)  toate răspunsurile sunt corecteE (6, pag . 96)

486 .În edentaŃia frontală:a)  culoarea este determinată după dinŃii antagonişti sau după grupul lateral

 b)  redarea culorii este dificilăc)  redarea culorii este foarte uşoarăd)  dacă dinŃii nu sunt identici cu cei restanŃi, diferenŃa este uşor sesizabilă în

fonaŃiee)  dacă dinŃii nu sunt identici cu cei restanŃi, în fonaŃie diferenŃa nu este sesizabilă

A, B, D (6, pag . 86)

487 .Regulile pentru montarea modelelor în ocluzor sunt:a)   planul de ocluzie să fie paralel cu planul mesei pe care se execută ghipsarea

 b)   planul medio-sagital al modelelor să fie perpendicular pe axul balamac)   planul de ocluzie să fie perpendicular pe planul meseid)   planul medio-sagital al modelelor să fie paralel cu axul balamae)  distanŃa dintre punctul interincisiv şi axa ocluzorului să fie de 10,5 cm

A, B, E (6, pag . 92)

488 .Macheta pentru probă:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 81/138

 

81

a)  este realizată pentru a se efectua proba pe câmpul protetic b)  este formată din baza sumar modelată şi dinŃii artificialic)  este formată din baza modelată definitiv şi dinŃii artificialid)  se confecŃionează după următoarele operaŃiuni: pregătirea modelului, alegerea

dinŃilor artificiali, montarea dinŃilor artificialie)  se confecŃionează după următoarele operaŃiuni: alegerea şi montarea dinŃilor 

artificialiA, B, D (6, pag . 94)

489 .*IndicaŃiile scrise pe fişa de laborator sunt:a)  materialul din care se confecŃionează dinŃii artificiali

 b)  culoarec)  forma dinŃilor d)   particularităŃi de montaree)  toate răspunsurile sunt corecte

E (6, pag . 99)

490 .Pregătirea modelului constă în:

a)  delimitarea câmpului protetic b)  decoletareac)  folieread)  degresareae)  deretentivizarea

A, C, E (6, pag . 94)

491 .Regimul termic de polimerizare al acrilatului presupune:a)  ringul şi chiuveta se introduc într-un vas cu apă la 15-200C

 b)  temperatura apei se ridică timp de 30 de minute până la 600C şi se menŃineconstantă timp de 60 de minute

c)  temperatura apei se ridică timp de 60 de minute până la 600C şi se menŃine

constantă timp de 30 de minuted)  de la 600C, temperatura se ridică în 30 de minute până la 1000C şi se menŃine

30 de minute, după care se răceşte lente)  de la 600C, temperatura se ridică în 600C până la 1000C, se menŃine 60 de

minute şi se răceşte bruscA, B, D (6, pag . 130-131)

492 .Accidentele care se pot produce la dezambalarea protezei sunt:a)  deformarea sau fracturarea croşetelor 

 b)  decălirea sârmei croşetelor c)  fisurarea sau fracturarea bazei protezeid)  fracturarea sau desprinderea dinŃilor e)  modificarea culorii dinŃilor artificiali

A, C, D (6, pag . 132)

493 .*Pe şabloane sunt însemnate şi transmise următoarele repere pentru alegereadinŃilor artificiali:

a)  linia mediană a figurii şi linia surâsului b)  linia caninilor c)  relieful buzei superioared)  nivelul şi direcŃia planului de ocluzie

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 82/138

 

82

e)  toate răspunsurile sunt corecteE (6, pag . 99)

494 .Care din următoarele afirmaŃii referitoare la lustruirea PPA sunt adevărate:a)   pentru lustruire sunt necesare: motorul orizontal, pulberile abrazive şi

instumente speciale

 b)  pulberile abrazive sunt reprezentate de piatră ponce, feldspat sau cuartz, carese amestecă cu apă

c)   pulberile abrazive se amestecă cu un lichid special indicat de producător d)   pasta se depune pe filtzul conic, peria circulară şi puful de bumbace)   pasta se depune numai pe filtzul conic şi pe peria circulară

A, B, E (6, pag . 135)

495 .* Modelarea machetei definitive trebuie să îndeplinească următoarele obiective:a)  obiectivul fizionomic

 b)  obiectivul igienicc)  confortuld)  rezistenŃa şi stabilitatea

e)  toate răspunsurile sunt corecteE (6, pag . 108)

496 .Ambalarea machetei PPA se realizează după următoarele tehnici:a)  ambalarea directă, cu val

 b)  ambalarea într-un timpc)  ambalarea indirectă, fără vald)  ambalarea în 2 timpie)  ambalarea mixtă

E (6, pag . 116, 122)

497 .Care din următoarele afirmaŃii referitoare la ambalarea mixtă sunt false: 

a)  dinŃii artificiali din zona frontală îşi menŃin poziŃia corectă faŃă de creastaalveolară

 b)  execuŃia tehnică este dificilăc)  dinŃii artificiali nu îşi menŃin poziŃia corectă faŃă de creasta alveolarăd)  execuŃia tehnică este facilăe)  există pericolul fracturării protezei în momentul deschiderii chiuvetei

A, B, E (6, pag . 122)

498 .Suportul muco-osos este constituit din:a)  fibromucoasă

 b)  dinŃi restanŃic)  Ńesuturi parodontaled)  oasele maxilaree)  coroanele dentare

A, D (6, pag . 15)

499 .Deşi prezintă caracteristici superioare dinŃilor din acrilat, dinŃii din porŃelansunt utilizaŃi mai rar pentru că:

a)  sunt scumpi b)  se pot prelucra uşor prin şlefuirec)  sunt casanŃi

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 83/138

 

83

d)  nu se pot prelucra prin şlefuiree)  sunt ieftini

A, C, D (6, pag . 25)

500 .Ambalarea directă, cu val:a)  este indicată în edentaŃiile frontale

 b) 

este indicată în edentaŃiile lateralec)  este indicată în edentaŃiile mixte, cu breşe multipled)  modelul cu dinŃii restanŃi, croşetele şi dinŃii artificiali rămân într-o singură ½ a

chiuveteie)  modelul şi croşetele rămân într-o parte a chiuvetei, iar dinŃii în partea cealaltă

A, C, D (6, pag . 117)

501 .*Avantajele ambalării indirecte sunt:a)  dinŃii artificiali îşi păstrează poziŃia în tipar 

 b)  izolarea tiparului este facilăc)  introducerea pastei de acrilat este realizată fără dificultăŃid)  există posibilitatea controlului repartizării pastei de acrilat

e)  toate răspunsurile sunt corecteE (6, pag . 121)

502 .Alegerea dinŃilor artificiali se face după următoarele criterii:a)  indicaŃiile scrise de medic pe foaia de observaŃie clinică

 b)  reperele însemnate şi transmise cu ajutorul şabloanelor c)  reperele existente în cavitatea bucalăd)  indicaŃiile scrise de medic pe fişa de laborator e)  reperele existente la nivelul modelului de lucru

B, D, E (6, pag . 98)

503 .AlegeŃi afirmaŃiile corecte referitoare la proteza parŃială acrilică:

a)  este un corp fizic b)  se obŃine prin fenomenul de polimerizarec)  se obŃine prin injectared)  restaurează integritatea arcadelor dentaree)  restaurează numai fonaŃia

A, B, D (6, pag . 3)

504 .Suportul dento-parodontal este caracterizat prin :a)  este compus din totalitatea dinŃilor restanŃi pe arcadă împreună cu Ńesuturile

 parodontale b)  asigură stabilitatea şi eficienŃa funcŃională a PPAc)  reprezintă un element valoros de sprijin şi ancorared)  nu are valoare pentru sprijinul şi ancorarea PPAe)  este compus numai din dinŃii restanŃi

A, B, C (6, pag . 5-6)

505 .Modificările de poziŃie ale dinŃilor restanŃi:a)  se numesc malpoziŃii dentare secundare

 b)  sunt apreciate pe modelele de studiuc)   pot fi orizontaled)  sunt apreciate pe modelele de lucru

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 84/138

 

84

e)   pot fi verticaleA, B, C, E (6, pag . 8)

506 . *Următoarele afirmaŃii referitoare la migrările orizontale sunt adevărate, cuexcepŃia:

a)  se produc în plan orizontal

 b) 

se produc în 2 direcŃii: mezial şi distalc)  se produc în 2 direcŃii: vestibular şi orald)  se manifestă clinic prin înclinaŃie sau bascularee)  se manifestă clinic prin translaŃie axială

C (6, pag . 9)

507 .Care din următoarele afirmaŃii referitoare la migrările verticale suntadevărate:

a)  reprezintă deplasările dinŃilor în direcŃie verticală b)  reprezintă deplasările dinŃilor în direcŃie orizontalăc)  se manifestă clinic sub 2 forme: extruzia şi egresiunead)  reprezintă deplasările dinŃilor spre spaŃiul edentat

e)  se manifestă clinic prin basculare şi translaŃieA, C, D (6, pag . 10)

508 . BraŃele elastice ale croşetelor sunt aşezate numai după ce se cunoscurmătoarele elemente:

a)   poziŃia zonelor retentive b)  gradul de retentivitatec)   poziŃia de implantare a dinteluid)  numărul dinŃilor restanŃie)  valoarea de implantare morfo-funcŃională a dintelui

A, B, C, E (6, pag . 13)

509 .DinŃii vecini spaŃiului edentat şi dinŃii antagonişti îşi modifică poziŃia iniŃială înfuncŃie de:

a)  vârsta edentaŃiei b)  structura osului alveolar c)  migrări secundared)  migrări primaree)  ocluzie

A, B, D, E (6, pag . 8)

510 .Dezavantajele PPA:a)  fisurarea şi fracturarea sunt frecvente

 b)  disconfortul pacientuluic)  halenă specifică, datorită igienizării defectuoased)  se igienizează foarte binee)  resorbŃia accelerată şi atrofia câmpului protetic, mai ales la pacienŃii care

 poartă protezele şi noapteaA, B, C, E (7,pag .159-160)

511 .Caracteristicile dinŃilor fabricaŃi sunt:a)  structură densă, omogenă

 b)  rezistenŃă mecanică

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 85/138

 

85

c)  suprafaŃă lucioasăd)  structură neomogenăe)  suprafaŃă mată

A, B, C (6, pag . 24)

512 .Caracteristicile fizico-chimice ale dinŃilor din porŃelan sunt:

a) 

suprafeŃe foarte lucioase b)  nuanŃe coloristice variatec)  suprafeŃe mated)  nuanŃe coloristice limitatee)  rezistenŃă mecanică foarte mare

A, B, E (6, pag . 25)

513 .Elementele de legătură dintre şei:a)  fac legătura dintre şei

 b)  sunt reprezentate de placa palatinală şi placa lingualăc)  se numesc şi ”baza protezei parŃiale acrilice”d)  se numesc şi conectori secundari

e)   pot avea următoarele forme: placa protetică totală sau redusăA, B, C, E (6, pag . 27)

514 .Factorii care determină tendinŃa de mobilizare de pe câmpul protetic a PPAsunt:

a)  mobilitatea părŃilor moi de la marginea câmpului protetic b)  forŃa centripedăc)  alimenteled)  forŃa centrifugăe)  forŃa gravitaŃiei, care acŃionează la maxilar 

A, C, E (6, pag . 32)

515 .Modelarea sârmei de wiplă se realizează după următoarele reguli:a)  sârma se îndoaie într-un singur sens şi într-un anumit loc

 b)  sârma se încălzeşte la flacărăc)  sârma nu se încălzeşte la flacărăd)  extremitatea liberă a croşetului se rotunjeşte prin şlefuiree)   pentru modelarea sârmei se utilizează cleşti speciali

A, C, D, E (6, pag . 36)

516 .Din punct de vedere topografic croşetele din sârmă prezintă 3 segmente, şianume:

a)  segmentul dentar care se aplică în zona retentivă vestibulară subecuatorială b)  segmentul dentar care se aplică în zona retentivă vestibulară supraecuatorialc)  segmentul elastic care asigură elasticitatea croŃetuluid)  segmentul de fixare în şaua protezei, de forma literei ”T”e)  segmentul de fixare în baza protezei, de forma unei linii frânte

A, C, E (6, pag . 34)

517 .Croşetul Sthal:a)  este indicat în edentaŃia de clasa aII-a Kennedy

 b)  este indicat în edentaŃia de clasa a III-a Kennedyc)  se aplică pe hemiarcada integră

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 86/138

 

86

d)  este utilizat în cadrul aparatelor ortodonticee)  toate răspunsurile sunt corecte

A, C, D (7,pag .350)

518 .AcŃiunea croşetului Stahl:a)  împiedică desprinderea protezei

 b)  poate genera contacte prematurec)  limitează mişcările de lateralitate a portezei

d)  împiedică distalizareae)  asigură sprijin, împiedicând înfundarea protezei

A, E (7,pag .350)

519 .Caracteristicile croşetului simplu în ”T” (gen Bonyhard):a)  este aplicat pe canini şi premolari subecuatorial, pe faŃa vestibulară

 b)  conferă retenŃie optimăc)   porŃiunea orizontală a ”T-ului” este realizată din sârmăd)   porŃiunea vestibulară este din sârmă dublăe)  efectul fizionomic este relativ bun

A, B, C, E (7,pag .351)

520 .Croşetul proximal cu patrice:a)  este indicat în zona frontală pe dinŃi acoperiŃi cu microproteze

 b)  este indicat în zona laterală pe dinŃi acoperiŃi cu microprotezec)  împiedică mişcarea de desprindere, înfundare, lateralitated)  este nefizionomice)  este fizionomic

A, C, E (7,pag .351)

521 .*Următoarele afirmaŃii sunt corecte, cu excepŃia:a)  lingurile pentru amprentare reprezintă suportul rigid pe care se depune

materialul de amprentare b)  lingurile universale au forme caracteristice pentru maxilar şi pentru mandibulăc)  lingurile universale pot fi metalice sau din mase plasticed)  lingurile individuale por fi metalice sau din mase plasticee)  lingurile individuale sunt realizate din răşini auto, termo sau

fotopolimerizabileD (6, pag . 50)

522 .Avantajele lingurilor individuale sunt:a)  suprafaŃa este mai fidelă

 b)  amprenta are marginile modelate funcŃionalc)  suprafaŃa este imprecisăd)  se economiseşte material de amprentăe)  se consump mai mult material de amprentă

A, B, D (6, pag . 51)

523 .Caracteristicile şablonului de ocluzie sunt:a)   baza trebuie să acopere în totalitate câmpul protetic

 b)  îndepărtarea şi repunerea pe model să fie efectuată cu dificultatec)  şablonul aplicat pe câmpul protetic al pacientului să prezinte un oarecare grad

de menŃinere

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 87/138

 

87

d)   baza să fie groasă de1,5-2mme)  marginea şablonului se modelează cu dimensiuni şi formă în corelaŃie cu

fundul de sacA, C, D, E (6, pag . 77)

524 .*Reperele existente pe model:

a) 

dimensiunea spaŃiului edentat în sens mezio-distal b)  dimensiunea spaŃiului edentat în sens verticalc)  forma şi dimensiunea dinŃilor existenŃid)  toate răspunsurile sunt corectee)  niciun răspuns nu este corect

D (6, pag . 98)

525 .Care din următoarele afirmaŃii despre ambalarea directă sunt adevărate:a)  dinŃii artificiali îşi păstrează acelaşi raport cu modelul

 b)  nu apare posibilă înălŃarea ocluziei la proteza finităc)  apare posibilă înălŃarea ocluziei la proteza finalăd)  dinŃii artificiali nu-şi menŃin poziŃia corectă în pereŃii tiparului ( val )

e)  dinŃii artificiali îşi menŃin poziŃia corectă în valA, B, D (6, pag . 117)

526 .Dezavantajele ambalării cu val sunt:a)  tiparul este izolat incomplet

 b)   pasta de acrilat se introduce cu dificultate în spaŃiile redusec)  valul de ghips se poate fracturad)  nu apare posibilă înălŃarea ocluzieie)  după spălarea cerii nu se pot desprinde dinŃii din locul lor 

A, B, C (6, pag . 117)

527 .Ambalarea indirectă ( fără val):

a)  este indicată în toate situaŃiile b)  la deschiderea chiuvetei modelul şi croşetele rămân într-o parte a chiuvetei,

dinŃii sunt fixaŃi în partea cealaltăc)  la deschiderea chiuvetei, modelul, croşetele şi dinŃii artificiali rămân într-o

singură ½ a chiuveteid)  are utilizare frecventăe)  este posibil să apară o înălŃare a ocluziei la proteza finită

A, B, D, E (6, pag . 119)

528 .Ambalarea mixtă:a)  rezultă din combinarea tehnicii directe cu tehnica indirectă

 b)  derivă numai din tehnica ambalării directec)  este indicată în edentaŃiile fronto-laterale cu proalveolied)  după deschiderea chiuvetei o parte din dinŃii artificiali şi croşetele rămân într-o

 parte, iar restul dinŃilor artificiali se găsesc fixaŃi în cealaltă partee)  după deschiderea chiuvetei dinŃii artificiali şi croşetele rămân într-o singură

 parte a chiveteiA, C, D (6, pag . 122)

529 .Căptuşirea poate fi:a)  temporară sau de durată

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 88/138

 

88

 b)  dură sau rezilientăc)  directă sau indirectăd)  numai varianta b) este corectăe)  niciun răspuns nu este corect

A, B, C (7,pag .881)

530 .*Rebazarea:a)   presupune înlocuirea în totalitate a bazei cu material nou b)   poate fi temporară sau de duratăc)  se poate realiza în varianta dură sau rezilientăd)  are o variantă de lucru directă sau indirectăe)  niciun răspuns nu este corect

A (7,pag .881)

531 .Obiectivele căptuşirii sunt:a)  adaptarea intimă a protezei pe câmpul protetic, cu îmbunătăŃirea menŃinerii

 b)  stabilizarea protezei pe câmpul protetic prin împiedicarea deplasărilor orizontale

c)  redistribuirea neechilibrată a forŃelor ocluzale pe dinŃii restanŃid)  realizarea unui sprijin echilibrat dento-parodontal şi muco-osose)  redistribuirea echilibrată a forŃelor ocluzale pe dinŃii restanŃi

A, B, D, E (7,pag .881)

532 .*IndicaŃiile căptuşirii sunt următoarele, cu excepŃia:a)  atrofia marcată a crestei alveolare, cu înfundarea protezei

 b)  îmbunătăŃirea menŃinerii în cazul unei proteze subextinsec)  în protezări imediate, cu atrofie marcată a câmpului proteticd)   bascularea protezei pe un torus proeminente)  atrofia minimă a crestei alveolare

E (7,pag .882)

533 .Care din următoarele afirmaŃii referitoare la indicaŃiile căptuşirii suntadevărate:

a)  în protezări imediate, cu atrofie marcată a câmpului protetic b)  când este necesară condiŃionarea tisularăc)  atrofia minimă a crestei alveolared)  atrofia marcată a crestei alveolare, cu înfundarea protezeie)  îmbunătăŃirea menŃinerii în cazul unei proteze subextinse

A, B, D, E (7,pag .882)

534 .ContraindicaŃiile căptuşirii sunt:a)  disfuncŃii ocluzale ce nu pot fi corectate

 b)  atrofia marcată a crestei alveolare, cu înfundarea protezeic)  DVO supradimensionatăd)  dinŃi laterali montaŃi în afara cresteie)   proteze cu reparaŃii multiple

A, C, D, E (7,pag .882)

535 .* ContraindicaŃiile căptuşirii sunt următoarele, cu excepŃia: a)  migrări ale dinŃilor stâlpi spre breşele edentate

 b)  atrofia marcată a crestei alveolare, cu înfundarea protezei

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 89/138

 

89

c)  mobilitatea dinŃilor restanŃi, cu afectare parodontalăd)  disfuncŃii ocluzale ce nu pot fi corectatee)  DVO supradimensionată

B (7,pag .882)

536 .Căptuşirea indirectă:

a) 

implică o colaborare între medic şi tehnicianul dentar  b)  este efectuată în cabinet, de către medicc)  metodă rapidăd)  durata de execuŃie mai maree)  rezolvarea imediată a situaŃiei – pacientul nu rămâne fără proteză

A, D (7,pag .883)

537 .Avantajele căptuşirii indirecte sunt:a)  materialul este mai omogen

 b)  metodă rapidăc)  nu apar iritaŃii ale mucoasei datorate reacŃiei exoterme de polimerizared)  la nevoie amprenta se poate repeta

e)  rezolvarea imediată a situaŃieiA, C, D (7,pag .883)

538 .Dezavantajele căptuşirii indirecte sunt:a)  consum de materiale mai mare

 b)  durata de execuŃie mai marec)  tehnică eronată de preparare şi aplicare a răşinii acriliced)   polimerizarea sub o presiune uşoară dă posibilitatea apariŃiei unui strat poros

sau modifică rapoartele ocluzalee)   pacientul rămâne fară proteză cât se desfăşoară fazele de laborator 

A, B, E (7,pag .884)

539 .Căptuşirea cu materiale reziliente:a)   poate fi temporară sau de durată

 b)  este indicată la pacienŃii cu câmp protetic deficitar c)  este indicată când se solicită îmbunătăŃirea performanŃele funcŃionaled)  niciun răspuns nu este corecte)  toate răspunsurile sunt corecte

A, B, C (7,pag .885)

540 .* Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale PPA sunt următoarele, cuexcepŃia:

a)  nu se fracturează niciodată b)  restaurează arcadele dentare cu forme variate de edentaŃiec)  sunt indicate uneori în scopul restaurărilor provizoriid)  se pot fracturae)  reduc spaŃiul util funcŃional al limbii

A (6, pag . 3)

541 .* Următoarele elemente alcătuiesc câmpul protetic într-o edentaŃie parŃială, cuexcepŃia:

a)  dinŃii restanŃi b)  crestele alveolare

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 90/138

 

90

c)   bolta palatinăd)  rugile palatinee)  mucoasa linguală, jugală, a buzelor 

D (6, pag . 4)

542 .* Dezavantajele PPA sunt următoarele, cu excepŃia:

a) 

fisurarea şi fracturarea sunt frecvente b)  disconfortul pacientuluic)  halenă specifică, datorită igienizării defectuoased)  se igienizează foarte binee)  resorbŃia accelerată şi atrofia câmpului protetic, mai ales la pacienŃii care

 poartă protezele şi noapteaD (7,pag .159)

543 .* Următoarele dezavantaje ale PPA sunt următoarele, cu excepŃia:a)  ocupă o bună parte din spaŃiul oral, datorită grosimii plăcii

 b)  devin repede instabile

c)   percepŃia senzaŃiilor termice şi gustative este mai dificilăd)  roşetele din sârmă provoacă mobilizarea dinŃilor stâlpie)  nu produc stomatopatiiE (7,pag .159)

544 .Elementele componente ale PPA sunt:a)  şeile

 b)  dinŃii artificialic)  conectori principalid)  croşete dentare din sârmăe)  elemente de legătură între şei

A, B, D, E (6, pag . 23)

545 .Lustruirea PPA presupune:a)  folosirea de instrumente speciale: motor orizontal, filŃ conic, perie circulară,

 puf de bumbac b)  folosirea de pulberi abrazive care se amestecă cu apac)  folosirea sablatoruluid)   pasta abrazivă se depune numai pe filŃul conic şi pe peria circularăe)   pasta abrazivă se depune pe filŃ, perie şi puful de bumbac

A, B, D (6, pag . 135)

546 .În laborator, pe şablonul de ocluzie se transmit următoarele date:a)  linia mediană

 b)  linia surâsuluic)  linia caninilor d)  forma şi dimensiunea dinŃilor restanŃie)  culoarea dinŃilor restanŃi

A, B, C (6, pag . 99)

547 .IndicaŃiile scrise de medic pe fişa de laborator se referă la:a)  culoarea dinŃilor 

 b)  materialul din care se confecŃionează dinŃii

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 91/138

 

91

c)  dimensiunea spaŃiului edentatd)   particularităŃile de montaree)  forma dinŃilor 

A, B, D, E (6, pag . 99)

548 .*Pe fişa de laborator pentru confecŃionarea PPA se transmit următoarele

indicaŃii, cu excepŃia: a)  tipul de croşet b)  forma bazei protezeic)  culoarea, forma şi poziŃia dinŃilor d)  dimensiunea spaŃiului edentat în sens mezio-distale)  grosimea bazei protezei

D (6, pag . 82)

549 .*Următoarele etape pentru realizarea PPA sunt etape de laborator, cu excepŃia:a)  amprentarea câmpului protetic

 b)  confecŃionarea ligurii individualec)  confecŃionarea machetei viitoarei proteze

d)  obŃinerea tiparuluie)  introducerea acrilatului în tipar A (6, pag . 47)

550.  *Amprenta:A.  este realizată cu materiale metaliceB.  prin turnarea ei realizăm machetaC.  reproduce în pozitiv detaliile câmpului proteticD.  reproduce în negativ detaliile câmpului proteticE.  toate răspunsurile sunt corecte

D (9, pag. 11)551.  *Portamprentele: 

A.  sunt suporturi rigideB.  confecŃionate din materiale rezistenteC.  în ele se depun materialele de amprentareD.  pot cuprinde în totalitate o arcadă dentarăE.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 11)

552.  *CondiŃiile impuse materialelor de amprentare sunt:A.  stabilitatea chimică, stabilitatea formei şi a volumuluiB.  exactitatea, plasticitateaC.  timpul de priză convenabilD.  prelucrabilitatea facilăE.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 12)

553.  *Materialele pentru amprentare se clasifică în:A.  materialele de amprentare fotopolimerizabileB.  materialele de amprentare elastice reversibileC.  materialele de amprentare elastice ireversibileD.  materialele de amprentare rigide reversibileE.  toate răspunsurile sunt corecte

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 92/138

 

92

E (9, pag. 14)

554.  *Ipsosul pur este:A.  sulfat de calciuB.  sinteticC.  colorat

D.  varietatea  γτ E.  nici un răspuns nu este corectA (9, pag. 15)

555.  *Pentru confecŃionarea cheilor vestibulare în edentaŃia parŃială se utilizează:A.  gips tip IB.  gips tip IIC.  gips tip IIID.  gips tip IVE.  gips tip V

A (9, pag. 16)

556.  *Plastifierea tipurilor de ceară:a.  înseamnă ramolirea acestora

 b.  se realizează în baie de apăc.  se realizează la flacărad.  se realizează prin folosirea cuptoarelor termostate.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 23)

557.  *Modelul:A.  este alcătuit din modelul propriu-zis, cheia mezială de ocluzie şi socluB.  reprezintă copia fidelă a unui relief înregistratC.  relieful este un segment al ATM

D.  niciodată nu se dezinfecteazăE.  nici un răspuns nu este corect

B (9, pag. 36)

558.  *Modelele se obŃin prin:A.  depunerea în amprentă a unui material în stare plasticăB.  pulverizareC.  depunerea pe cale galvanică a unor aliaje pe suprafaŃa amprenteiD.  îndesarea de amalgrame în amprentăE.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 37)

559.  *Modelele se pot confecŃiona din răşini:A.  baropolimerizabile

B.  flexibileC.  epoxiD.  fotopolimerizabileE.  nici un răspuns nu este corect

C (9, pag. 41)

560.  *Modelele se pot confecŃiona prin:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 93/138

 

93

A.  turnareB.  îndesareC.  depunere de metaleD.  galvanizareE.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 41)

561.  *Gipsul alabastru este:A.  un gips tip IIIB.  cu structură poroasăC.  un gips tip ID.  rezistent la abrazieE.  scump

B (9, pag. 44-45)

562.  *Modelul din gips tip Moldano:A.  are rezistenŃa redusă la abrazieB.  structura sa este poroasă

C.  este un model de lucruD.  nu are calităŃi optimeE.  este scump

C (9, pag. 45)

563.  *Modelul din gips tip II:A.  are preŃ de cost scăzutB.  prezintă rezistenŃa redusă la abrazieC.  are structură poroasăD.  utilizat ca model de studiuE.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 44-45)

564.  *Modelul din gips tip III:A.  are o duritate de 30 ori mai mare decât gipsul naturalB.  prezintă o dilatare de priză de două ori mai mare decât alabastrulC.  este un gips dur D.  are rezistenŃă medie la abraziuneE.  nici un răspuns nu este corect

C (9, pag. 45)

565.  *Modelul din gips tip IV:A.  are o duritate de 10 ori mai mare decât gipsul naturalB.  este un gips sinteticC.  are rezistenŃă medie la abraziuneD.  este un gips dur E.  toate răspunsurile sunt corecte

B (9, pag. 45-46)

566.  *Modelul din gips tip IV:A.  este coloratB.  menŃine intacte muchiile ascuŃiteC.  este un gips superdur 

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 94/138

 

94

D.  este un gips sinteticE.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 45-46)

567.  *Modelul din gips tip V:A.  este un gips dur 

B. 

are aceleaşi utilizări ca şi gipsul tip IIIC.  este ieftinD.  rezistenŃa la abraziune este mai mare decât la gisul tip IVE.  are expansiunea redusă

D (9, pag. 45-46)

568.  *ReacŃia de priză a gipsurilor:A.  apare imediat după adăugarea apeiB.  este o simplă hidratare a semihidratuluiC.  se datorează precipitării apeiD.  este influienŃată de temperatura ambiantăE.  nu este diminuată de dimensiunile particulelor de pulbere

D (9, pag. 46-48)

569.  *Timpul de priză al gipsurilor:A.  sub 300C, scade odată cu diminuarea temperaturiiB.  creşte odată cu mărirea cantităŃii de apăC.  peste 500C, timpul de priză creşte odată cu temperaturaD.  scade odată cu diminuarea spatulăriiE.  nici un răspuns nu este corect

E (9, pag. 47)

570.  *Timpul de priză al gipsurilor:A.  este influienŃat de factori chimici

B.  sub 300C, timpul de priză creşte odată cu diminuarea temperaturiiC.  între 30-500C, timpul de priză este independent de temperaturăD.  peste 500C, timpul de priză scade odată cu temperaturaE.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 47)

571.  *Timpul de priză al gipsurilor:A.  nu este influienŃat de factori chimiciB.  este diminuat odată cu scăderea dimensiunii particulelor C.  scade odată cu creşterea proporŃiei de apăD.  scade odată cu diminuarea spatulăriiE.  toate răspunsurile sunt corecte

B (9, pag. 47)

572.  *Materialele necesare preparării gipsurilor sunt:A.  bol de cauciuc B.  spatulă inoxidabilăC.  măsuŃă vibratoareD.  vacuum-malaxor E.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 49)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 95/138

 

95

573.  *Tehnica de lucru a preparării gipsurilor:A.  se face numai prin metoda saturaŃiei progresiveB.  după începerea amestecării se adăugă pulbere în apăC.  dacă este corectă, pasta obŃinută va fi cremoasă şi omogenăD.  spatularea nu trebuie să fie viguroasă

E. 

după începerea amestecării se adăugă apă în pulbereC (9, pag. 50)

574.  *Gipsul tip II este:A.  porosB.  un β semihidratC.  puŃin rezistent la abrazieD.  utilizat în confecŃionarea modelelor documentare şi didacticeE.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 53)

575.  *Din gips tip II se realizează:

a.  modele de lucru b.  tipare pentru restaurări turnatec.  modele necesare reparării protezelor acriliced.  linguri individualee.  nici un răspuns nu este corect

C (9, pag. 53)

576.  *Modelele obŃinute prin depunerea de metale pe cale galvanică:A.  nu prezintă stabilitate volumetrică acceptabilăB.  prezintă duritate de suprafaŃă remarcabilăC.  trebuie să fie realizată la maximum 700CD.  indicate pentru confecŃionarea modelelor cu bonturilor fixe

E.   prezintă fenomenul de îmbătrânireB (9, pag. 56,57)

577.  *IndicaŃiile depunerii aliajelor prin pulverizare pentru metalizarea amprentelordin:

a.  elastomeri de sinteză b.  compound’s stentsuric.  hidrocoloizi reversibilid.  mase termoplasticee.  mase de ambalat

A (9, pag. 59)

578.  *CondiŃiile impuse materialelor pentru confecŃionarea machetelor sunt:A.  să prezinte o contracŃie termică cât mai mareB.  să nu devină plastice după o încalzire parŃialăC.  să fie uşor modelabile la temperatura camereiD.  să fie casanteE.  să se deformeze după finalizarea machetării

C (9, pag. 62)

579.  *CondiŃiile impuse materialelor pentru confecŃionarea machetelor sunt:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 96/138

 

96

A.  să devină plastice după o încalzire parŃialăB.  să se adapteze cu uşurintă la suprafeŃele machetateC.  să prezinte o contracŃie termică cât mai redusăD.  să ardă fără reziduuriE.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 62,63)

580.  *Tipuri de ceară utilizate în laborator:A.  ceara de modelajB.  ceara de lipitC.  ceara pentru confecŃionarea valului de ocluzieD.  ceara de cofrareE.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 66)

581.  *Tehnica de aplicare în stare plastică a tipurilor de ceară include:a.   preîncălzirea

 b.  supraîncălzire până la topire

c.   plastifiere neomogenăd.  modelare lentăe.   prelucrare cu instrumente neascuŃite

A (9, pag. 75)

582.  *Tehnica de aplicare a tipurilor de ceară în stare topită include:a.  supraîncălzire până la topire

 b.  aplicare dintr-o singură mişcare pe toată suprafaŃac.  modelare lentăd.   plastifiere omogenăe.   prelucrare cu instrumente neascuŃite

B (9, pag. 75)

583.  *Tehnicile utilizate pentru machetarea restaurărilor protetice conjuncte includ:A.  reducerea succesivăB.  răcirea gradatăC.  adaptarea foliei precalibrate de cearăD.  modelarea aditivăE.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 75,76)

584.  *Tipurile de ceară utilizate pentru realizarea protezelor totale includ:i.  ceara pentru fixarea dinŃilor naturali

ii.  ceara pentru cofrareiii.  ceara pentru DCR iv.  ceara pentru machetarea componentei metalicev.  ceara calibrată de 1 mm diametru

B (9, pag. 77)

585.  *RetenŃiile de ceară pot fi sub formă:a.  cubică

 b.   pentagonalăc.  cilindrică

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 97/138

 

97

d.  rotundăe.   prismatică

D (9, pag. 79)

586.  *Materialele pentru macroretenŃii:a.  se utilizează în machetare

 b. 

reprezentate şi de cristalele solubilec.  cele mai uzitate au forma de perled.  utilizate pentru realizarea sistemului de retenŃiie.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 82)

587.  *Cristalele pentru retenŃii:a.   pot fi solubile şi insolubile

 b.  sunt din cearăc.  confecŃionate din mase plasticed.  sunt de patru ori mai eficiente decât celelalte sisteme de retenŃiee.  nu funcŃionează asemănător cu zonele subecuatoriale ale perlelor 

A, (9, pag. 84)

588.  *CavităŃile retentive:a.  nu funcŃionează asemănător cu perlele retentive

 b.  situate pe suprafaŃa orală a machetei coroanei mixtec.   pretind o grosime mare a stratului de ceară în zona vestibularăd.  rezultate prin aplicarea retenŃiilor de cearăe.  relizate cu spatule normale

C (9, pag. 84)

589.  *Masele de ambalat pe bază de sulfaŃi:a.  utilizate pentru tipare în care se vor introduce răşini baropolimerizabile

 b.  liantul este reprezentat de fosfatul de sodiu anhidruc.  utilizate pentru tipare în care se vor introduce aliaje nobiled.  componenta principală este fosfatul de calciue.  utilizate pentru restaurări cu prelucrare termică ce necesită temperaturi mai mari

de 7500CC (9, pag. 87)

590.  *IndicaŃiile maselor de ambalat pe bază de sulfaŃi:a.  ca modele duplicat

 b.  confecŃionarea tiparelor protezelor acrilicec.  confecŃionarea tiparelor protezelor metalice din aliaje nobiled.  fixarea pieselor protetice metalice care trebuie lipitee.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 23)

591.  *Ambalarea orizontală:a.  necesită izolarea prealabilă a chiuvetei cu soluŃii alginice

 b.  se introduce gips normal în interiorul macheteic.  se toarnă pasta de gips în partea a doua a chiuveteid.  gipsul utilizat este de tip IIIe.  macheta este scufundată vertical, cu faŃa orală în jos, în pasta de gips

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 98/138

 

98

C, 9. pag. 91)

592.  *Ambalarea verticală:a.  necesită izolarea prealabilă a chiuvetei cu soluŃii alginice

 b.  se toarnă pasta de gips în prima parte a chiuveteic.  gipsul din prima jumătate a conformatorului se izolează cu soluŃii alginice

d. 

macheta este scufundată vertical, cu faŃa orală în jos, în pasta de gipse.  gipsul utilizat este de tip IIB (9, pag. 91)

593.  *Ambalarea machetelor pieselor protetice metalice poate fi realizată:a.  într-un singur timp

 b.  în trei timpic.  mixtd.  cu vale.  fără val

A (9, pag. 92)

594.  *Duritatea şi rezistenŃa masei de ambalat, după priză, nu depinde de:a.  cantitatea şi felul liantului b.   proporŃia lichid/pulberec.  adaosuriled.  mărimea particulelor e.  nici un răspuns nu este corect

E (9, pag. 95)

595.  *Modificările de volum ale tiparului sunt în referinŃă cu:a.  expansiunea de priză

 b.  expansiunea termicăc.  expansiunea higroscopică

d.  contracŃia termicăe.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 96,97)

596.  *În compoziŃia pulberii maselor pe bază de fosfaŃi nu găsim:a.  substanŃe ceramice

 b.  carbonc.  liant fosfaticd.  materiale care produc ionul fosfate.  nici un răspuns nu este corect

E (9, pag. 101)

597.  *Masele de ambalat pe bază de fosfaŃi sunt indicate, cu precădere, pentruconfecŃionarea tiparelor în care se vor turna:

a.  aliaje metalice cu punct de topire scăzut b.  aliaje metalice cu punct de topire ridicatc.  aliaje pe bază de platinăd.  aliaje nobilee.  nici un răspuns nu este corect

B (9, pag. 102)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 99/138

 

99

598.  *Aliajele pe bază de metale nobile sunt utilizate pentru confecŃionarea:a.  inlay-urilor 

 b.  coroanelor c.   punŃilor d.  restaurărilor metalo-ceramicee.  toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 110)599.  *Aliajele pe bază de Co-Cr nu conŃin:

a.  molibden b.  cromc.  nicheld.  cobalte.  siliciu

C (9, pag. 118,119)

600.  . Amprenta:A.  este realizată întotdeauna cu materiale metalice

B.  este necesară realizării modeluluiC.  reproduce în pozitiv detaliile câmpului proteticD.  este necesară realizării tiparuluiE.  reproduce în negativ detaliile câmpului protetic

B, E (9, pag. 11)

601.  . Portamprentele:A.  sunt suporturi elasticeB.  confecŃionate din materiale rezistenteC.  în ele se depun materialele de amprentareD.  nu pot cuprinde în totalitate o arcadă dentarăE.  reproduc în negativ detaliile câmpului protetic 

B, C (9, pag. 11)

602.  . CondiŃiile impuse materialelor de amprentare sunt:A.  stabilitatea formei şi a volumuluiB.  exactitatea, plasticitateaC.  timpul de priză mult prelungitD.  prelucrabilitatea dificilăE.  stabilitatea chimică

A, B, E (9, pag. 12) 

603.  . Dintre materialele pentru amprentare fac parte cele:A.  fotopolimerizabileB.  termopolimerizabileC.  rigide ireversibileD.  rigide reversibileE.  elastice ireversibile

A, C, D, E (9, pag. 14)

604.  . Ipsosul pur este:A.  sulfat de calciu semihidratB.  sintetic

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 100/138

 

100

C.  albD.  varietatea τ E.  varietatea α 

A, C, E (9, pag. 15)

605.  Gipsul tip I se utilizează pentru:

A.  confecŃionarea cheilor vestibulare în edentaŃia totalăB.  amprentarea câmpurilor protetice retentiveC.  amprentarea câmpurilor protetice edentate totalD.  supraamprentări ale inelului de cupruE.  amprentarea câmpurilor protetice reziliente

C, D, E (9, pag. 16)

606.  . Ramolirea tipurilor de ceară se realizează:A.  în baie de apăB.  în linguri speciale cu reostatC.  la flacărăD.  în cuptoare termostat

E.  în cuptoare de aragazA, C, D (9, pag. 23)

607.  . Modelul:A.  reprezintă copia fidelă a unui relief înregistratB.  este alcătuit din modelul propriu-zis şi socluC.  relieful este un segment al ATMD.  are utilizări diferiteE.  nu trebuie niciodată dezinfectat

A, B, D (9, pag. 36)

608.  . Modelele se obŃin prin:A.  pulverizarea de lineri pe suprafaŃa amprenteiB.  depunerea în amprentă a unui material în stare plasticăC.  depunerea galvanică de aliaje pe suprafaŃa amprenteiD.  îndesarea de siliconi în amprentăE.  îndesarea de cimenturi sau amalgame în amprentă

B, C, E (9, pag. 37)

609.  . Printre condiŃiile impuse modelelor se numără:A.  exactitatea dimensionalăB.  elasticitateC.  duritatea suprafeŃei

D. 

instabilitate chimicăE.  compatibilitatea cu materiale de amprentăA, C, E (9, pag. 38)

610.  . Există modele confecŃionate din:A.  cimenturi metaliceB.  materiale compoziteC.  gipsuriD.  mase de ambalatE.  răşini epoxidice

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 101/138

 

101

B, C, D, E (9, pag. 41)

611.  . Gipsurile pentru modele pot fi:A.  naturaleB.  metaliceC.  chimice

D. 

sub formă cristalinăE.  sinteticeA, C, D, E, pag. 41)

612.  . Modelul din gips tip II:A.  utilizat pentru confecŃionarea modelelor de studiuB.  preŃ de cost scăzutC.  numit şi gips alb pentru modeleD.  are structură poroasăE.  rezistenŃă sporită la abraziune

B, C, D (9, pag. 44,45)

613.  . Modelul din gips tip III prezintă:A.  duritate de 10 ori mai mare decât gipsul naturalB.  preŃ de cost ridicatC.  proprietăŃi mecanice buneD.  rezistenŃă sporită la abraziuneE.  calităŃi inadecvate

A, C, D (9, pag. 45)

614.  . Modelul din gips tip IV:numit gips superdur 

 prezintă duritate de 210 N/mm2 numit gips sintetic

nu are coloranŃi în compoziŃieare rezistenŃă mare la abrazie

A, B, C,E (9, pag. 45,46)

615.  . Modelul din gips tip V:A.  are rezistenŃă mare la abrazieB.  prezintă duritate mai mare de 210 N/mm2 C.  numit gips extradur cu expansiune ridicatăD.  utilizat ca şi gipsurile tip IVE.  numit şi gips superdur 

A, B, C, D (9, pag. 45,46)

616.  . Expansiunea de priză a gipsurilor:A.  scade odată cu diminuarea cantităŃii de apăB.  în practică se încearcă diminuarea expansiunii de prizăC.  variază direct proporŃional cu timpul de prizăD.  poate fi sursă de erori în etapele de confecŃionare a restaurărilor proteticeE.  creşte odată cu scăderea temperaturii

B, D, E (9, pag. 48)

617.  . Expansiunea de priză a gipsurilor:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 102/138

 

102

A.  sulfatul de potasiu 3% are efect antiexpansiuneB.  accelerată de clorura de sodiuC.  inhibitorul coloidal nu are efect antiexpansiuneD.  adăugarea de apă în pasta de gips după începerea malaxării induce o expansiune

suplimentarăE.  diminuată de acceleratorii de priză

A, D, E (9, pag. 49)618.  . Amprentele din polieteri în care s-a turnat un gips dur:

A.  se vor menŃine în ambianŃă cu umiditate de 100%, până la sfârşitul prizei gipsuluiB.  diminuă duritatea materialului de modeleC.  se vor menŃine în ambianŃă cu umiditate de 50%, până la sfârşitul prizei gipsuluiD.  cresc duritatea materialului de modeleE.  se vor menŃine în ambianŃă cu umiditate de 75%, până la sfârşitul prizei gipsului

A, B (9, pag. 51)

619.  . Gipsul tip III este utilizat pentru:A.  modele de lucru de mare precizie

B.  modelele dinŃilor antagoniştiC.  soclul modelelor cu bonturi fixeD.  soclul modelelor cu bonturi mobileE. confecŃionarea aparatelor de imobilizare

A, B, D, E (9, pag. 53)

620.  . Din gips tip II se realizează:A.  modele de lucruB.  tipare pentru restaurări acriliceC.  linguri individualeD.  modele necesare reparării protezelor acriliceE.  modelelor de studiu

B, D, E (9, pag. 53)

621.  . Modelele obŃinute prin depunerea de metale pe cale galvanică:A.  prezintă stabilitate volumetrică acceptabilăB.  nu prezintă fenomenul de îmbătrânireC.  trebuie să fie realizată la maximum 700CD.  prezintă duritate de suprafaŃă remarcabilăE.  indicate pentru confecŃionarea modelelor cu bonturilor fixe

A, B, D (9, pag. 23)

622.  . Printre avantajele galvanoplastiei se numără:A.  tehnica laborioasăB.  fidelitatea maximă de redare a detaliilor amprenteiC.  duritatea modelelor D.  stabilitatea volumetrică maximăE.  timpul de lucru este incomparabil mai redus decât la alte tipuri de modele

B, C, D (9, pag. 58,59)

623.  . Printre avantajele galvanoplastiei se numără:A.  fidelitatea maximă de redare a detaliilor amprenteiB.  tehnica simplă

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 103/138

 

103

C.  se realizează la amprentele cu hidrocoloizi ireversibiliD.  stabilitatea volumetrică maximăE.  timpul de lucru incomparabil mai mare decât la alte tipuri de modele

A, C, D (9, pag. 58,59)

624.  . Depunerea aliajelor prin pulverizare se indică pentru metalizarea

amprentelor din:A.  elastomeri de sintezăB.  hidrocoloizi ireversibiliC.  hidrocoloizi reversibiliD.  mase termoplasticeE.  mase de ambalat

A, B (9, pag. 59)

625.  . CondiŃiile impuse materialelor pentru confecŃionarea machetelor sunt:A.  să prezinte o contracŃie termică cât mai redusăB.  să nu devină plastice după o încalzire parŃialăC.  să fie uşor modelabile la temperatura camerei

D.  să nu fie casanteE.  să se deformeze după finalizarea machetăriiA, C, D (9, pag. 62)

626.  . CondiŃiile impuse materialelor pentru confecŃionarea machetelor sunt:A.  să fie plastice după o încalzire parŃialăB.  să se adapteze cu uşurintă la suprafeŃele machetateC.  să nu prezinte o contracŃie termică cât mai redusăD.  să ardă fără reziduuriE.  să intre în combinaŃie cu materialele utilizate pentru tipare

A, B, D (9, pag. 62,63)

627.  . Tipurile de ceară utilizate în laborator sunt:A.  ceara de modelajB.  ceara de lipitC.  ceara pentru turnareD.  ceara de cofrareE.  ceara pentru confecŃionarea valului de ocluzie

A, B, C, D, E (9, pag. 66)

628.  . Stresul intern (9, rezidual):A.  este datorat imposibilităŃii încălzirii uniforme a tipurilor de cearăB.  determină apariŃia de distorsiuniC.  eliberarea lui se adaugă expansiunii termiceD.  eliberarea lui nu se adaugă expansiunii termiceE.  nu induce o dilatarea termică totală mai mare

A, B, C (9, pag. 71)

629.  . Ceara dentară prezintă:A.  încălzire neuniformăB.  conductibilitate termică scăzutăC.  punct de topireD.  interval de topire

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 104/138

 

104

E.  stres rezidualA, B, D, E (9, pag. 71)

630.  . Ceara dentară:A.  inodorăB.  insipidă

C. 

incolorăD.  insolubilă în solvenŃi organiciE.  anodină din punct de vedere biologic

A, B, E (9, pag. 73)

631.  . Tehnica de aplicare în stare plastică a tipurilor de ceară include:A.  preîncălzireaB.  supraîncălzire până la topireC.  plastifiere omogenăD.  modelare lentăE.   prelucrare cu instrumente neascuŃite

A, C (9, pag. 75)

632.  . Tehnica de aplicare a tipurilor de ceară în stare topită include:A.  supraîncălzire până la topireB.  aplicare dintr-o singură mişcare pe toată suprafaŃaC.  topire şi solidificare realizată astfel încât ceara să nu îşi modifice proprietăŃileD.  plastifiere omogenăE.   prelucrare cu instrumente neascuŃite

B, C (9, pag. 75)

633.  . Tehnicile utilizate pentru machetarea restaurărilor protetice conjuncteinclud:A.  reducerea succesivă

B.  răcirea gradatăC.  picurareD.  modelare aditivăE.  adaptării foliei precalibrate de ceară

A, B, C, D, E (9, pag. 75,76)

634.  . Tipurile de ceară utilizate pentru realizarea protezelor totale includ:A.  ceara pentru fixarea dinŃilor artificialiB.  ceara pentru cofrareC.  ceara pentru ocluzieD.  ceara pentru machetarea componentei metaliceE.  ceara calibrată de 1 mm diametru

A, B, C (9, pag. 77)

635.  . RetenŃiile de ceară pot fi sub formă:A.  de scarăB.  de perforaŃiiC.  cilindricăD.  rotundăE.   prismatică

A, B, D (9, pag. 79)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 105/138

 

105

636.  . Materialele pentru macroretenŃii:A.  nu se utilizează în machetareB.  reprezentate şi de cristalele solubileC.  cele mai uzitate au forma de perleD.  utilizate pentru realizarea sistemului de retenŃii

E. 

nu asigură o legătură optimă între componentele coroanelor mixteB, C, D (9, pag. 82)

637.  . Cristalele pentru retenŃii:A.  pot fi solubile şi insolubileB.  sunt din cearăC.  confecŃionate din mase plasticeD.  sunt de patru ori mai eficiente decât celelalte sisteme de retenŃieE.  funcŃionează asemănător cu zonele subecuatoriale ale perlelor 

A, E (9, pag. 84)

638.  . CavităŃile retentive:

A.  nu funcŃionează asemănător cu perlele retentiveB.  situate pe suprafaŃa vestibulară a machetei coroanei mixteC.   pretind o grosime mare a stratului de ceară în zona vestibularăD.  rezultate prin aplicarea retenŃiilor de cearăE.  relizate cu spatule normale

B, C (9, pag. 84)

639.  . Masele de ambalat pe bază de sulfaŃi:A.  utilizate pentru tipare în care se vor introduce răşini acriliceB.  liantul este reprezentat de fosfatul de sodiu anhidruC.  utilizate pentru tipare în care se vor introduce aliaje nobileD.  reprezentate, în principal, de gipsuri

E.  reprezentate de minerale uşor fuzibileA, C, D (9, pag. 87)

640.  . IndicaŃiile maselor de ambalat pe bază de sulfaŃi:A.  ca modele duplicatB.  confecŃionarea tiparelor protezelor acriliceC.  confecŃionarea tiparelor protezelor metalice din aliaje nobileD.  confecŃionarea tiparelor protezelor metalice din aliaje nenobileE.  fixarea pieselor protetice metalice care trebuie lipite

A, B, C, E (9, pag. 23)

641.  . Ambalarea orizontală:A.  necesită izolarea prealabilă a chiuvetei cu soluŃii alginiceB.  se introduce gips dur în interiorul macheteiC.  se toarnă pasta de gips în prima parte a chiuveteiD.  gipsul utilizat este de tip IIIE.  macheta este scufundată vertical, cu faŃa orală în jos, în pasta de gips

B, C, D, pag. 91)

642.  . Ambalarea verticală:A.  nu necesită izolarea prealabilă a chiuvetei cu soluŃii alginice

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 106/138

 

106

B.  se toarnă pasta de gips în prima parte a chiuveteiC.  gipsul din prima jumătate a conformatorului se izolează cu soluŃii alginiceD.  macheta este scufundată vertical, cu faŃa orală în jos, în pasta de gipsE.  gipsul utilizat este de tip II

A, B (9, pag. 91)

643.  . Ambalarea machetelor pieselor protetice metalice poate fi realizată:A.  într-un singur timpB.  în doi timpiC.  mixtD.  în vidE.  fără val

A, B, D (9, pag. 92)

644.  . Duritatea şi rezistenŃa masei de ambalat, după priză, depinde de:A.  cantitatea liantuluiB.  felul liantuluiC.  adaosurile

D.  mărimea particulelor E.   proporŃia lichid / pulbereA, B, C, D, E (9, pag. 95)

645.  . Modificările de volum ale tiparului sunt în referinŃă cu:A.  expansiunea de prizăB.  expansiunea tensiunii superficiale a amestecului lichidC.  expansiunea higroscopicăD.  contracŃia termicăE.  expansiunea termică

A, C, D, E (9, pag. 96,97)

646.  . În compoziŃia pulberii maselor pe bază de fosfaŃi găsim:A.  substanŃe ceramiceB.  materiale care reacŃionează cu ionii fosfatC.  obligatoriu carbonD.  materiale care produc ionul fosfatE.  liant fosfatic

A, B, D, E (9, pag. 101)

647.  . Masele de ambalat pe bază de fosfaŃi sunt indicate, cu precădere, pentruconfecŃionarea tiparelor în care se vor turna:A.  aliaje metalice cu punct de topire ridicatB.  aliaje metalice cu punct de topire scăzutC.  oŃeluri inxidabileD.  aliaje pe bază de paladiu–argintE.  aliaje pe bază de platină

A, C, D (9, pag. 102)

648.  . Aliajele pe bază de metale nobile sunt utilizate pentru confecŃionarea:A.  inlay-urilor B.  coroanelor C.  punŃilor 

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 107/138

 

107

D.  restaurărilor ceramiceE.  restaurărilor polimerice

A, B, C (9, pag. 110)

649.  . Aliajele pe bază de Co-Cr conŃin:A.  nichel

B. 

cromC.  galiuD.  cobaltE.  siliciu

B, D, E (9, pag. 118,119)

650. Muşchii ridicători ai mandibulei sunt:a.  Muşchiul temporal

 b.  Muşchii milohioidienic.  Muşchiul maseter d.  Muşchiul pterigoidian intern

e. 

Muşchiul pterigoidian externA,C,D,E (11, pag. 376-377)

651. CâŃi molari sunt prezenŃi în dentiŃia temporară?a.  4

 b.  8c.  6d.  10e.  12

B (11, pag. 379)

652. Premolarul 1 inferior dreapta se notează:a.  4.4

 b.  3.4c.  2.4d.  1.4e.  3.5

A (11, pag.382-391)

653. La ce vârstă erupe molarul 1 inferior permanent?a.  7-8 ani

 b.  8-10 anic.  12-13anid.  4-5 anie.  6-7 ani

E (11, pag. 392-395)

654. La ce dinŃi se întâlneşte cingulum?a.  Incisivii centrali superiori

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 108/138

 

108

 b.  Incisivii laterali superioric.  Caninii inferiorid.  Primii premolari superiorie.  Incisivii centrali inferiori

A, B, C, E (11, pag. 396-402)

655. NotaŃi doar caracterele morfologice coronare comune dinŃilor frontali superiori. a.  Sunt cei mai mari dinŃi frontali

 b.  La nivelul feŃelor vestibulare şi orale diferenŃa între înălŃime şi lăŃime este mică.c.  În interiorul rădăcinilor exista un canal radicular larg.d.  Cingulum-ul, crestele marginale şi foramen caecum sunt bine reprezentate.e.  Crestele marginale de smalt reprezintă elemente morfologice care măresc structura de

rezistentă a acestor coroane.A, B, D, E (11, pag. 416)

656. NotaŃi doar caracterele morfologice coronare comune dinŃilor frontali inferiori.

a.  Din punct de vedere al dimensiunilor, sunt cei mai mici dinŃi de pe ambele arcade. b.  La nivelul feŃelor orale nu prezintă elemente morfologice bine exprimate, ca cingulum

şi creste de smalŃ.c.  Din punct de vedere al formei, feŃele vestibulare şi orale sunt mai mult înguste decât

înalte, făcând să apară alungite asemănătoare unei dălŃi.d.  Prezintă unghiurile incizale foarte bine exprimate.e.  Canalele radiculare prezintă dimensiuni reduse.

A, B, C, D (11, pag. 417)

657. Care sunt feŃele pe care le prezintă incisivii centrali superiori?

a.  Vestibulară b.  Lingualăc.  Mezialăd.  Palatinalăe.  Distală

A, C , D, E (11, pag. 418-425)

658. Care este cea mai mare faŃă a incisivului central superior?a.  Palatinală

 b.  Mezială

c.  Distalăd.  Vestibularăe.  Linguală

D (11, pag. 418)

659. Ce faŃă laterală a incisivului central superior prezintă dimensiunea cea mai mare? a.  Palatinală

 b.  Mezialăc.  Distală

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 109/138

 

109

d.  Vestibularăe.  Incizală

B (11, pag. 420-421)

660. Caracteristicile principale care favorizează identificarea incisivilor centralisuperiori

a.  Coroana este lată în raport cu înălŃimea. b.  PrezenŃa tuberculului Carabelli.c.  Unghiul mezio-incizal aproape drept.d.  FaŃa mezială are o convexitate redusă.e.  FaŃa vestibulară este plan-convexă.

A, C, D, E (11, pag. 423)

661. La ce vârstă se produce erupŃia incisivilor laterali superiori?a.  8 ani

 b.  6 ani

c.  7 anid.  9 anie.  12 ani

A (11, pag. 426)

662. Caracteristici principale ce favorizează identificarea incisivilor laterali superioria.  Coroana este mai rotunjită, mai scurtă şi îngustă mezio-distal.

 b.  Unghiul incizo-mezial ascuŃit iar cel incizo-distal mai rotunjit.c.  Pe faŃa palatinală, supracingular, există foramen caecum.d.  Rădăcina este mare, aplatizată vestibulo-palatinal, cu vârful angulat orientat distal.

e.  Marginea de colet este mai sinuoasă pe toate feŃele.A, B, C, E (11, pag. 429)

663. La ce vârstă se produce erupŃia incisivilor centrali inferiori?a.  8 ani

 b.  5 anic.  6 anid.  7 anie.  10 ani

D (11, pag. 431)

664. IndicaŃi care sunt feŃele incisivului central inferior.a.  Mezială

 b.  Distalăc.  Palatinalăd.  Vestibularăe.  Linguală

A, B, D, E (11, pag 431)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 110/138

 

110

665. FaŃa vestibulară este delimitată de marginile:a.  Mezială

 b.  Distalăc.  Incizalăd.  Oralăe.  De colet

A, B, C, E (11, pag. 431) 

666. IndicaŃi care sunt feŃele proximale ale dinŃilor.a.  Mezială

 b.  Vestibularăc.  Oralăd.  Ocluzalăe.  Distală

A,E (11, pag. 408-412)

667. Caracteristici ce favorizează identificarea incisivilor laterali inferiori.a.  Dimensiunile coronare şi radiculare mai mari decât ale incisivului central inferior.

 b.  Marginea ocluzală este mai mică decât marginile proximale.c.  FaŃa mezială a coroanei este puŃin mai înaltă decât cea distală, astfel marginea incizală

apare descendentă distal.d.  Marginea incizală nu formează unghiuri drepte cu feŃele proximale, unghiul disto-

incizal fiind uşor rotunjit.e.  Crestele marginale de pe faŃa linguală sunt mai evidente decât la incisivul central.

A, C, D, E (11, pag 434)

668. La ce vârstă se produce erupŃia caninilor superiori?a.  La 11 ani

 b.  La 12 anic.  La 8 anid.  La 9 anie.  La 10 ani

A (11, pag. 435)

669. Ce elemente morfologice întâlniŃi pe faŃa vestibulară a caninului superior?a.  Cingulum

 b.  Foramen caecumc.  Lobii de creştered.  Crestele marginale de smalŃe.  Creasta mediană

C (11, pag.435-437)

670. ErupŃia caninilor inferiori se produce în jurul vârstei de:a.  10 ani

 b.  9 ani

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 111/138

 

111

c.  7 anid.  11 anie.  12 ani

B (11, pag.442)

671. ErupŃia primului premolar superior se produce în jurul vârstei de:a.  13 ani

 b.  9 anic.  8 anid.  10 anie.  11 ani

D (11, pag. 448)

672. ErupŃia premolarului 2 superior se produce în jurul vârstei de:a.  9 ani

 b.  10 ani

c.  13 anid.  12 anie.  8 ani

B (11, pag 453)

673. ErupŃia primului premolar inferior se produce în jurul vârstei de:a.  8-9 ani

 b.  10-11 anic.  11-12 anid.  9-10 ani

e.  7-8 aniD (11, pag. 457)

674. ErupŃia premolarului 2 inferior se produce la:a.  9 ani

 b.  10 anic.  11 anid.  12 anie.  8 ani

C (11, pag. 460)

675.ErupŃia primului molar superior se produce la vârsta de:a.  6 ani

 b.  7 anic.  5 anid.  12 anie.  10 ani

A (11, pag. 463)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 112/138

 

112

676. ErupŃia molarului 2 superior se produce la vârsta de:a.  8 ani

 b.  10 anic.  12 anid.  9 anie.  6 ani

C (11, pag. 470)

677. Molarul 3 superior erupe la vârsta de:a.  12-14 ani

 b.  15-16 anic.  30-35 anid.  17-21 anie.  10-12 ani

D (11, pag. 473)

678. MenŃionaŃi care din următoarele fraze este falsă, referitoare la caninii superiori:a.  Marginea incizală are o formă de unghi cu cele două laturi inegale.

 b.  Relieful feŃei vestibulare prezintă o convexitate in dublu sens, vertical şi orizontal.c.  FaŃa palatinală are conturul asemănător cu al feței vestibulare, dar are dimensiuni mai

mari.d.  FeŃele proximale prezintă o formă triunghiulară care este comună pentru tot grupul

dinŃilor frontali.e.  Rădăcina este foarte robustă, prezentând cele mai mari dimensiuni, atât in sens axial

cât şi in sens transversal.C (11, pag. 435-441)

679. Caracteristici ce favorizează identificarea caninilor superiori:a.  Coroana este voluminoasă.

 b.  Prezintă marginea incizală sub formă unghiulară.c.  FaŃa palatinală este dominată de cingulum din care pornesc crestele de smalŃ.d.  FeŃele proximale prezintă un relief concav.e.  Versantul distal al marginii incizale este mai mic decât cel mezial.

A, B , C (11, pag. 439)

680. MenŃionaŃi care din următoarele fraze este falsă, referitoare la caninii inferiori:

a.  FaŃa palatinală are contururile asemănătoare cu ale feŃei vestibulare dar cu dimensiunimai reduse.

 b.  Forma coroanei este piramidală, asemănătoare vârfului de lance.c.  Dimensiunea axială este mai mare decât cea transversală, fiind mai accentuată decât în

cazul caninilor superiori.d.  Vârful marginii incizale este situat mai aproape de faŃa mezială.e.  Marginea de colet are forma unei linii curbe cu concavitatea orientată către rădăcină.

B, C, D (11, pag. 441-445)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 113/138

 

113

681. MenŃionaŃi care din următoarele fraze este falsă, referitoare la caninii inferiori:a.  Rădăcina caninilor inferiori este cea mai robustă dintre toate rădăcinile dentare.

 b.  Vârful rădăcinii este orientat către mezial.c.  Rădăcina are o formă aplatizată în sens mezio-distal.d.  Rar, rădăcina caninilor inferiori poate prezenta două canale radiculare.e.  Pe feŃele proximale ale rădăcinii, în treimea mijlocie, există o depresiune longitudinală

sub formă de şanŃ.A, B (11, pag.443-444)

682.Caracteristici ce favorizează identificarea caninilor inferiori:a.  Marginea incizală prezintă versantul distal mai scurt decât cel mezial.

 b.  Cingulum-ul şi crestele de smalŃ de pe faŃa linguală sunt mai atenuate.c.  Caninul inferior poate avea o rădăcină şi un canal radicular.d.  Coroana este alungită datorită diferenŃei mari dintre înălŃime şi lăŃime.e.  FaŃa mezială a coroanei continuă faŃa mezială a rădăcinii.

B, D, E (11, pag.444)

683. BifaŃi caracterele morfologice coronare ale dinŃilor laterali:a.  DinŃii laterali prezintă coroane cu forme paralelipipedice la care se descriu 5 feŃe, 4

laterale şi una ocluzală. b.  DinŃii laterali sunt monoradiculari prezentând o rădăcină şi un canal radicular.c.  FeŃele coroanelor se înscriu într-un patrulater.d.  FeŃele ocluzale sunt multireliefate datorită cuspizilor, şanŃurilor şi fosetelor.e.  Fiecare coroana este rezultatul fuziunii mai multor lobi dentari care sunt separaŃi de

şanŃuri şi uniŃi prin creste de smalŃ.A, C, D, E (11, pag. 445)

684. NotaŃi caracterele morfologice si clinice ale dinŃilor laterali superiori.a.  ErupŃia dinŃilor laterali superiori se produce după erupŃia celor inferiori, dar în acelaşi

an calendaristic. b.  FeŃele vestibulare ale dinŃilor laterali superiori formează o linie uşor convexă, ceea ce

determină forma semi-eliptică a arcadei superioare.c.  SecŃiunea transversală a coroanelor este aplatizată în sens vestibulo-oral.d.  Axul de implantare este convergent către un punct cranian.e.  În urma edentaŃiilor, migrează mai puŃin în sens orizontal şi mai mult în sens vertical.

A, B, D, E (11, pag.446)

685. BifaŃi caracterele morfologice coronare comune ale premolarilor:a.  Forma coroanelor este paralelipipedică.

 b.  Volumul coronar este mai mic decât al dinŃilor frontali.c.  Forma feŃei vestibulare este pentagonală, asemănătoare cu faŃa vestibulară a

caninului.d.  FaŃa ocluzală prezintă trei cuspizi şi o fosetă.e.  Cuspizii prezintă în general dimensiuni egale.

A, C (11, pag. 446-447)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 114/138

 

114

686. NotaŃi caracterele morfologice coronare ale premolarilor superiori:a.  Forma coroanei în secŃiune transversală este mult aplatizată în sens mezio-distal.

 b.  În interiorul rădăcinii există un singur canal radicular.c.  şanŃul dintre cuspizi care uneşte cele două fosete este în linie dreaptă.d.  Abraziunea se produce la nivelul cuspizilor palatinali.e.  Coroana este în axul rădăcinii.

A, C, D, E (11, pag. 447)

687. MenŃionaŃi care din următoarele fraze este adevărată, în cazul primului molarsuperior:

a.  FaŃa vestibulară are conturul asemănător cu faŃa vestibulară a caninului. b.  FaŃa palatinală are conturul asemănător cu al feŃei vestibulare dar este de dimensiuni

mai mari.c.  Marginea ocluzală este în formă de V dar mai rotunjit decât cea a feŃei vestibulare.d.  FeŃele proximale sunt delimitate de 3 margini.

e.  FaŃa ocluzală are o formă asemănătoare cu un dreptunghi mult rotunjit.A, C, E (11, pag. 448-450)

688. Care sunt feŃele coronare ale primului premolar superior?a.  Vestibulară

 b.  Palatinalăc.  Mezialăd.  Lingualăe.  Distală

A, B, C, E (11, pag.448-449)

689. Care sunt marginile ce delimitează faŃa ocluzală a primului premolar superior?a.  Vestibulară

 b.  Lingualăc.  Mezialăd.  Distalăe.  Palatinală

A, C, D, E (11, pag. 450)

690. Care sunt elementele reliefului feŃei ocluzale?

a.  doi cuspizi b.  două fosetec.  un şanŃ intercuspidiand.  trei creste marginale de smalŃe.   patru creste de smalŃ (două esenŃiale şi două sagitale)

A, B, C, E (11, pag. 451)

691. Care sunt caracteristicile ce favorizează identificarea premolarului unu superior?a.  Prezintă trei creste marginale de smalŃ

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 115/138

 

115

 b.  FaŃa mezială este cea mai mare dintre feŃele lateralec.  FaŃa ocluzală este bicuspidă, cuspidul vestibular fiind mai mare decât cel palatinald.  Două rădăcini sau una bifidă aplatizată uşor mezio-distale.  Coroana prezintă formă paralelipipedică cu patru feŃe laterale şi o faŃă ocluzală

B, C, D, E (11, pag. 453)

692. MenŃionaŃi care din următoarele fraze este adevărată, în cazul premolarului doisuperior:

a.  FaŃa vestibulară are trei margini. b.  Relieful feŃei vestibulare este convex în dublu sens.c.  FeŃele proximale sunt mai late decât înalte.d.  FaŃa ocluzală prezintă trei cuspizi, doi vestibulari si unul palatinal.e.  Rădăcina este în general unică, dar poate prezenta şi două rădăcini.

B, C, E (11, pag. 454-455)

693. Care sunt caracteristicile ce favorizează identificarea premolarului doi superior?

a.  FaŃa mezială este mai convexă decât a primului premolar. b.  Rădăcina este mai mică, foarte mult aplatizată mezio-distal.c.  FaŃa ocluzală prezintă un contur dreptunghiular.d.  FaŃa ocluzală este bicuspidă, cei doi cuspizi fiind egali ca volum şi plasaŃi central.e.  Coroana are forma paralelipipedică cu dimensiuni mai mari decât a primului premolar.

A, B, D (11, pag. 455)

694. BifaŃi caracterele morfologice coronare ale premolarilor inferiori.a.  Volumul coroanelor este mai mic comparativ cu al molarilor.

 b.  Sunt monoradiculari.

c.  şanŃul intercuspidian este curb, cu convexitatea spre lingual.d.  Forma rădăcinii este de con efilat uşor turtită mezio-distal.e.  Axul coronar, faŃă de axul radicular, formează un unghi deschis lingual.

A, C, E (11, pag. 456)

695. MenŃionaŃi care din următoarele fraze sunt false, în cazul primului premolarinferior:

a.  FaŃa vestibulară este delimitată de două margini proximale, o margine de colet simarginea ocluzală.

 b.  FaŃa linguală are dimensiuni mult mai mari decât faŃa vestibulară.

c.  Cuspidul lingual este foarte puŃin dezvoltat, fiind de dimensiuni mici, asemănător unor cingulum voluminos.

d.  Relieful feŃei palatinale este concav.e.  FeŃele proximale prezintă forme asemănătoare unui trapez cu baza mare spre colet iar 

 baza mică rezultată din marginea ocluzală.B, D (11, pag. 457-459)

696. NotaŃi elementele componente ale reliefului fetei ocluzale ale premolarului unuinferior.

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 116/138

 

116

a.  Trei cuspizi b.  Două fosetec.  Un şanŃ intercuspidiand.  Mai multe creste de smaŃe.  Cingulum.

B, C, D (11, pag. 458)

697. NotaŃi caracteristicile ce favorizează identificarea premolarului unu inferior:a.  Coroana are formă cilindrică marcată de o diferenŃă evidentă între înălŃimea fetei

vestibulare şi cea a feŃei linguale. b.  FaŃa ocluzală are un contur circular uşor aplatizat mezio-distal, cu planul inclinat spre

lingual.c.  Prezintă trei cuspizi, unul vestibular şi doi linguali.d.  Fosetele ocluzale, în număr de două, cea distală fiind mai mare decât cea mezială.e.  Prezintă două rădăcini efilate, aplatizate uşor vestibulo-oral.

A, B, D (11, pag. 459)

698. MenŃionaŃi care din următoarele fraze sunt false, în cazul premolarului doiinferior:

a.  Coroana premolarului doi inferior este cea mai voluminoasă dintre toate coroanele premolarilor.

 b.  Forma coroanei este cuboidală cu doi sau trei cuspizi.c.  Coroana prezintă trei feŃe laterale şi o faŃă ocluzală.d.  FaŃa linguală are un contur asemănător cu faŃa vestibulară, dar mai mic.e.  FaŃa vestibulară şi faŃa linguală sunt convergente spre ocluzal.

C (11, pag. 460-461)

699. NotaŃi caracteristicile ce favorizează identificarea premolarului doi inferior:a.  Coroana este voluminoasă, având cea mai mare circumferinŃă dintre toŃi premolarii.

 b.  Forma cilindrică a coroanei, cu doi cuspizi aproape egali, rotunjiŃi sau cu trei cuspizi.c.  FaŃa mezială este mult mai mică decât faŃa distală.d.  Conturul ocluzal aproape pătrat, fără aplatizare mezio-distală.e.  Rădăcina este unică, de formă conică, foarte uşor aplatizată mezio-distal

A, B, D, E (11, pag, 462)

700. Care sunt caracterele morfologice coronare comune ale molarilor?

a.  Volumul coroanelor este cel mai mare comparativ cu restul dinŃilor unei arcade b.  Prezintă un număr mare de cuspizic.  Prezintă două sau trei rădăcinid.  Datorită numărului si dimensiunilor mari ale rădăcinilor, poseda cea mai mare

suprafaŃă parodontalăe.  Rădăcinile sunt mult aplatizate mezio-distal.

A, B (11, pag. 463)

701. NotaŃi care sunt caracterele morfologice coronare comune molarilor superiori.

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 117/138

 

117

a.  Forma coroanelor este caracterizată de o aplatizare evidentă în sens mezio-distal b.  Dintre toate feŃele laterale, feŃele linguale sunt cele mai întinsec.  Forma cuboidală coronară prezintă diametrul maxim vestibulo-palatinald.  şanŃurile intercuspidiene sunt în număr de cincie.  Molarii superiori prezintă pe faŃa ocluzală patru cuspizi.

A, C, E (11, pag. 463-464)

702. Macheta microprotezelor;A.  Este realizată din ceară cel mai frecventB.  Reproduce forma şi dimensiunea viitoarei lucrări proteticeC.  Se poate obŃine prin metode directe şi indirecteD.  Se realizează cu dimensiuni mai mici decât viitoarea lucrare proteticăE.  Se realizează pe modelul turnat din ghips obisnuit

A, B,C (10., pag 139)

703. Caracteristicile machetei microprotezei:A. Sa ardă fără reziduu

B. După priză să poată fi prelucratăC. Sa se dilateD. Să se contacteE.  Sa nu fie tolerată fizico-chimic

A,B (10., pag142) 

704. Tijele metalice sunt folosite :A.  Pentru armarea macheteB.  Mobilizarea macheteiC.  Rol de transportD.  Canal principal de curgere a metalului în tipar 

E.  Constituie scheletul pe care se aplică machetele accesorii

B,C,D,E(10. Pag 136)

705. Tiparul:A.  Se obŃine din materiale refractare specific aliajelor B.  Se obŃine prin eliminarea machetei din ambalajC.  Se obŃine din materiale refractare nespecifice aliajelor D.  Machete nu trebuie pregătită înainte de ambalareE.  Pentru obŃinerea lui sunt necesare conformatoare A,B (10., pag55)

706. Ambalarea :A.  Se poate realiza într-un singur timpB.  Se realizează cu materiale termorezistenteC.  Se poate realize în doi timpiD.  Metoda de obŃinere într-un singur timp este mai precisă decât cea în doi timpiE.  Nu este necesară obŃinerii tiparului A,B,C,(10.,pag 57)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 118/138

 

118

707. Surse de topire :A. FlacăraB. Curentul electricC. CurenŃi de înaltă frecvenŃăD. BeculE. Spirtiera

A,B,C( 10, pag. 62)708. Aparatul de turnat Combilabor-Haereus: 

A.  Utilizeaza curenŃi de înaltă frecvenŃăB.  Aliajul este contaminatC.  Turnătura nu conŃine particule de material refractor D.  Este cel mai indicat aparatE.  Topirea aliajului nobil se realizează în creuzete grafitice

C,D,E( 10, pag. 61)

709. După Black cavităŃile se pot clasifica în:A.  Clasa I- pe faŃa ocuzală a dinŃilor lataraliB.  Clasa II-a pe feŃele aproximale şi ocluzală a dinŃilor lateraliC.  Clasa II-a pe feŃele ocluzale ale dinŃilor lateraliD.  Clasa a III-a pe feŃele aproximale ale dinŃilor frontali cu interesarea şi unghiului incizalE.  Clase a IV-a pe feŃele aproximale ale dinŃilor frontali cu interesare aunghiului incizalA,B,C,E (10, pag.40)

710. IncrustaŃiile sunt indicate:A.  Pe dinŃi voluminoşiB.  Indice de carie ridicatC.  DinŃi de dimensiuni reduseD.  Indice de carie scăzutE.  Igenă orală bună

A,D,E, (10, pag. 39)

711. Modelul de lucruA.  Este reproducerea pozitivă a câmpului proteticB.  Este alcătuit din ghipsuri dure /extradureC.  Poate fi realizat din materiale metaliceD.  Poate fi realizat din mase de ambalatE.  Poate fi realizat dim mase plastic

A,B,C,D (10, pag.136) 

712.Modelul cu bont mobilizabil:A.  Este des utilizat în tehnologia protezelor fixe unidentare/pluridentareB.  Are avantajul că machete se poate modela proximo-proximalC.  Nu se folosesc tijemetalice la nivelulbonturilor în etapa de realizareD.  Trebuie gravat bontulE.  Este de preferat în locul modelui cu bont fix

A,B,E (10, pag.136)

713. Modelul realizat din materiale metalice:A.  Se realizează prin procedeu galvanic

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 119/138

 

119

B.  Se realizează prin turnarea aliajului în amprentăC.  Prezintă fidelitate şi stabilitate foarte mareD.  Este des utilizatE.  Este alcătuit din Cu,Ag, NiA, C, E (10, pag.87)

714. Defectele de turnare negative totale sunt cauzate de:A.  AbsenŃei machetei de evacuare a gazelor B.  ExistenŃa unor zone înguste,subdimensionale ale tiparuluiC.  Aliaj insuficient topit în pâlnia tiparuluiD.  Declansarea tardivă a centifugiiE.  Cantitate insuficientă de aliaj

C,D (10, pag.153) 

715. Defectele de turnare negative parŃiale:A.  Cantitate insuficientă de aliajB.  Topire insuficientă, prin nerespectarea intervalului de topire a aliajuluiC.  ForŃa de centifugare şi timpul insuficientD.  Încălzirea tiparului la o temperatureă inferioară, neconcordantă cu aliajulE.  Aliajul este topit, dar este declansată tardiv centrifuga

A,B,C,D (10,pag.153)

716. Protezele se clasifică în:A.  Proteze dentareB.  Proteze chirurgicaleC.  Proteze ortodonticeD.  Obturatoare

E.  Artificiale A, B, C, D(10, pag25)

717. Leziunile coronare fără lipsă de substanŃă sunt:A.  Leziuni de formăB.  Leziuni de volumC.  Leziuni de poziŃieD.  Caria dentarăE.  Abraziunea

A, B, D(10, pag.30)

718. Leziuni coronare cu lipsă de substanŃă sunt:A.  Caria dentarăB.  Leziuni de volumC.  FracturiD.  AbraziuniE.  Leziuni de poziŃie

A,C,D (10, pag.30)

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 120/138

 

120

719.Câmpul protetic cuprinde:A.  Bontul dentar B.  DinŃii antagonistiC.  Ariile de contactD.  DinŃii veciniE.  Mucoasa jugală

A,B,C,D (10, pag 29)

720. Coroanele de substituŃie:A.  Refac în totalitate morfologia coroanelor dentareB.  Se agregă intraradicular C.  Prezintă un dipozitiv intraradicular D.  Acoperă o parte din feŃele axialeE.  Prezintă un dispozitiv coronar 

A,B,C,E (10, pag.75)

721. IncrustaŃiile sunt indicate ca:A.  Restaurare parŃială a morfologiei coronareB.  Ca element de agragare mezialC.  Pentru protecŃia dinŃiilor hipersteziciD.  Pentru corectare anomaliilor E.  Pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate

A, B(10, pag.39)

722. Microprotezele se clasifică după aspectul estetic:A.  Proteze fizionomice

B.  Proteze nefizinomiceC.  Proteze mixteD.  OnlayE.  Inlay

A,B,C (10, pag.27)

723. Defectele de turnare pozitive sunt cauzate de:A. Degresarea incorectă a macheteiB. Absenta vibratiilor mecaniceC. în momentul turnării aliajul e catapultat în zone de rezistenŃă minimă

D. Cantitate insuficientă de aliajE. Ambalajul introdus la temperatură prea mareA,B,C,E(10,pag 72)

724. Defectule de turnare pot fiA.  Defecte de turnare negative totaleB.  Defecte de poziŃionareC.  Defecte de turnare negative parŃialeD.  Defecte de turnare pozitive

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 121/138

 

121

E.  Defecte de turnare volumetrice

A,C,D,E (10, pag.71)

725. Defectele de turnare negative sub formă de micocavităŃi apar din cauza:A.  Subdimensionări machetei ismului,canalului principal şi a rezervorului de aliaj fluid

B.  AbsenŃei mediului de protecŃieC.  Supraincăzirea aliajului i topirea aliajului din pâlnia tiparuluiD.  Răcirea repetată a macheteiE.  Izolarea excesivă cu vehicul gras a cavităŃii

A,B,C (10, pag.73)

726. Avantajele inlay-urilor realizate prin metoda indirectă sunt:A.  Adaptare marginală superioarăB.  PreŃ de cost superior C.  Timp de lucru mai mare

D.  SuprafaŃă de contact proximală superioarăE.  Îmbinare adezivă net superioarăA,D, E (10, pag. 45)

727. INLAY-ul ceramic se poate obtine prin următoarele metode:A. Prin turnareB. Prin frezare computerizatăC. Prin picurareD. Prin presareE.  Prin frezare mecanică

A,B,D,E( 1, pag.203)

728.Ceramica frezată (CAD-CAM):A.  Necesită amprentareB.  Nu mecesită modele de lucruC.  Frezarea este asistată de calculator D.  Se realizează din lingouri ceramiceE.   Necesită machetă, tipar, turnare

B,C,D (1, pag1099)

729. Avantajele faŃetelor ceramice sunt:A.  Este o metodă minim invazivăB.  Determină reacŃii tisulare minimeC.  Pot corecta discromii severeD.  Pot fi retuşate în laborator E.  Manipulare uşoară

A,B (1,pag 211)

730. IndicaŃiile faŃetelor ceramice sunt:A.  Anomalii de culoare i formăB.  Distrofii

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 122/138

 

122

C.  Fracturi de unghi incizalD.  EroziuniE.  EdentaŃii

A,B,C,D (1, pag 211) 

731. ContraindicaŃiile faŃetelor ceramice sunt:

A.  Igenă dentară precarăB.  SmalŃ insuficientC.  ParafuncŃiiD.  Fracturi de unghi incizalE.  DinŃi devitali

A,B,C,E(1, pag.211)

732. Indicatiile RCR-urilor sunt:A.  restaurarea dinŃilor devitaliB.  restaurarea dinŃilor vitali

C.  resturarea dinŃilor fracturaŃiD.  dinŃi cu obturaŃii voluminoaseE.  alternative ale coroanei de substituŃie

A,C,D,E (10, pag.75)

733. Din etapele clinice fac parte:A.  prepararea dinteluiB.  amprentareaC.  modelarea macheteiD.  turnarea modeluluiE.   proba metalului în cavitatea orală

A,B (10, pag.52)

734.IndicaŃiile coroanei de învelis în scop morfofuncŃional sunt:A.  în prevenirea fracturilor pe dinŃi cu obturaŃii voluminoaseB.  în prevenirea eroziunilor cervicaleC.  prevenirea hipersensibilităŃiiD.  pentru agregarea punŃilor E.  element de imobilizare a dinŃilor parodontotici

A,B,C(10, pag.91)

735. Onlay-ul 4/5 este:A. o reconstituire corono-radicularăB. o incrustaŃie intratisulară;C. o piesă protetică ce se indică pe dinŃii frontali cu faŃa vestibulară integră;D. o incrustatie extratisularăE. o coroană mixtă.D(10, pag. 44)

736. Caseta coroanei de substituŃie se caracterizează prin:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 123/138

 

123

A. formă geometrică cu deschidere vestibularăB. asigurarea rezistenŃei şi retenŃiei pentru coroana de învelişC. dimensiuni mai mici decât ale dintelui natural.D. piesă protetică total fizionomicăE. indicaŃia de utilizare pe dinŃi voluminoşiA, (10, pag.85)

737. Aplicarea stratului de opaquer pe componenta metalică a coroanei mixte:A. asigură crearea de retenŃii mecanice pe componenta metalică.B. asigură retenŃia componentei acrilice.C. asigură ecranarea componentei metalice.D. se realizează numai pe infrastructurile din aliaje nobileE. se realizează numai pe infrastructurile din aliaje nenobileC, (10, pag.176)

738. Macheta coroanei turnate cu grosime nedirijată:A. are pereŃi laterali de grosime mică şi uniformă;B. se modelează din ceară roz;

C. agregare coronară parŃială.D. se modelează din elemente preconformateE se indică pe dinŃi laterali cu dimensiune cervico-ocluzală mică.E, (10, pag. 141)

739. Pivotul radicular compus:A. are agregare radiculară parŃială;B. lungime egală cu 2/3 din lungimea rădăcinii;C. este format din placuŃă şi pivot;D. lungime egală cu 1/3 din lungimea rădăcinii;E. diametru egal cu cel al rădăciniiB, (10, pag. 83)

740. Modelele de lucru în realizarea protezelor unidentare:A. se pot obŃine prin turnarea unei paste de gips în machetă;B. pot avea bonturi fixe sau bonturi mobilizabile;C. se pot obŃine prin injecŃie.D. se pot turna din mase ceramiceE. se pot obŃine prin condensare.B, (10, pag. 87)

741. Tehnica Probond se foloseste în modelarea machetei:A. componentei metalice a coroanei metalo-ceramice;B. componentei metalice a coroanei metalo-compozite;C. componentei metalice a coroanei de substituŃie.D. coroanei turnate cu grosime nedirijatăE. coroanei integral ceramiceA, (10, pag192)

742. ReacŃia de polimerizare medie a polimetacrilatului de metil:A. se desfăşoară într-un interval de 2 ore şi 30 minute;B. în mediu uscat, sub influenŃa presiunii:C. este o reacŃie endotermă.

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 124/138

 

124

D. se desfăşoară într-un cuptor cu curenŃi de înaltă frecvenŃăE. se desfăşoară până la temperaturi de 780 CA, (10.pag.189)

743. Ambalarea orizontală în cazul protezelor unidentare:A. se adresează machetei coroanei metalo-compozite;

B. permite dozarea culorilor pe faŃa vestibulară;C. permite obŃinerea tiparului pentru coroana din mase compozite;D. permite obŃinerea tiparului pentru coroana din mase ceramiceE- permite obŃinerea incrustaŃiilor din aliaje nobileB, (10, pag186)

744. Modelul duplicat din masă de ambalat se foloseşte pentru realizarea:A. machetei coroanei turnate cu grosime nedirijatăB. machetei coroanei de substituŃie;C. machetei coroanei turnate cu grosime dirijată;D. machetei coroanei fizionomice din acrilat;E. machetei coroanei mixte

C, (10, pag. 142)

745. Coroana turnată cu grosime nedirijată se indică pe:A. dinŃi laterali cu dimensiune cervico-ocluzală redusă;B. dinŃi frontali cu faŃa vestibulară integră;C. dinŃi cu leziuni coronare întinse în suprafaŃă şi profunzime, ce pot fi corect trataŃi

endodontic.D. dinŃi laterali cu dimensiune cervico-ocluzală mareE. dinŃi frontali.A,(10, pag.143)

746. Pentru machetarea prin adiŃie a coroanelor turnate modelele de lucru trebuie montate:

A. în ocluzor.B. în articulator;C. pe masuŃa vibratorie.D. pe masuŃa paralelografuluiE. pe arcul facialB, (10, pag 145)

747. Tehnica modernă de ambalat a machetei coroanei turnate presupune:A. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare mai mic decât coeficientul de

contracŃie al aliajului.B. utilizarea unei mase de ambalat specifice aliajului;C. folosirea a două tipuri de masă de ambalat;D. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare egal cu coeficientul de

contracŃie al aliajului.E. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare mai mare decât coeficientul de

contracŃie al aliajului.B, (10, pag. 145)

748. Edificarea machetei coroanei turnate cu grosime nedirijată se obŃine prin:A. picurare de ceară, adiŃie;B. picurare, elemente prefabricate;

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 125/138

 

125

C. adiŃie, elemente prefabricateD. picurare de ceară ivoireE. picurare de ceară albăA, (10, pag.146)

749. Ambalarea machetei coroanei turnate presupune:

A. izolarea, detensionarea şi spălarea machetei;B învelirea machetei într-un material refractar, numit masă de ambalat specifică;C. acoperirea machetei cu pastă de gips dur.D. acoperirea machetei cu pastă de gips extradur E. izolarea machetei cu Izodent.B, (10, pag.146)

750. Coroana din acrilat reprezintă:A. o soluŃie de protezare tranzitorie;B. o soluŃie de protezare nefizionomică;C. o soluŃie de protezare definitivă.D. o soluŃie de protezare care asigură refacerea translucidităŃii şi opalescenŃei

E. o soluŃie de protezare care satisface criteriul bio-mecanicA, (10, pag. 142)

751. Detensionarea machetei coroanei turnate are ca scop:A. eliminarea tensiunilor reziduale din ceara machetei;B. asigurarea expansiunii masei de ambalat;C. asigurarea aderenŃei masei de ambalat la suprafaŃa machetei.D. compensarea contracŃiei aliajului la răcireE. eliminarea substanŃelor grase de pe suprafaŃa macheteiA, (10, pag.141)

752. Macheta infrastructurii metalice a coroanei mixte metalo-ceramice se realizează din:

A. elemente prefabricate;B. ceara albă sau ivoire;C. aliaje nobile;D. aliaje pe bază de titanE. gips extradur A,( 10.pag230)

753. Sursele de topire a aliajelor pot fi:A. arcul voltaic; forŃa centrifugă;B. flacara oxihidrică,vidul;C. flacara oxiacetilenică, laserul, plasma.D. becul BunsenE. rotaxulC,(10, pag 63)

754. Tehnologia CAD-CAM:A.permite realizarea componentei metalice prin galvanizareB. elimină etapa de amprentare,C. este o tehnică computerizată de realizare a protezelor unidentare.D. elimină etapa de ambalare orizontalăE. elimina etapa de turnare

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 126/138

 

126

C, (1, pag.1089)

755. Dispozitivul coronar al coroanei de substituŃie cu pseudobont:A. are dimensiuni egale cu ale dintelui naturalB. are formă tronconicăC. asigură refacerea fizionomică a dintelui

D. asigură refacerea funcŃiei foneticeE. se realizează din răşini acriliceB, (1, pag. 315-317)

756. Ambalarea verticală în tehnologia protezelor unidentare:A.se adresează machetei coroanei metalo-ceramice;B.se adresează machetei coroanei acrilice;C.are avantajul dozării nuan elor de acrilat la nivelul fe ei vestibulare a viitoarei coroane.D. are avantajul ob inerii unei coroane cu grosime uniformăE. se adresează machetei coroanei metalo-compoziteB, (10,pag.186)

757. Macheta unei coroane reprezintă:A. imaginea pozitivă a viitoarei piese protetice;B. imaginea pozitivă a câmpului protetic;C. imaginea negativă a viitoarei piese protetice, realizată din ceară.D. imaginea negativă a viitoarei piese protetice, realizată din ra ini acriliceE. imaginea pozitivă a substructurii organice;A,(10, pag. 52)

758. Modelul de studiu în tehnologia protezelor unidentare se foloseste pentru :A. modelarea machetei;B. document medico-legal;C. realizarea modelului duplicat.

D. realizarea tiparuluiE. realizarea amprentei opticeB, (10, pag. 51)

759. Silanizarea se foloseste:A. în vederea optimizării legăturii metalo-acrilice;B. pentru condiŃionarea componentei metalice a coroanei metalo-compozite;C. pentru curăŃarea coroanei turnate.D. pentru eliminarea tijelor de turnareE. pregatirea machetei în vederea ambalăriiB, (10, pag 254)

760. Amprenta reprezintă:A. imaginea pozitivă a viitoarei piese protetice.B. imaginea negativă a câmpului protetic;C. imaginea pozitivă a machetei;D. imaginea pozitivă a câmpului proteticE. imaginea pozitivă a tiparuluiB, (10, pag 47)

761. Turnarea aliajului dentar în tipar se realizează:

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 127/138

 

127

A. folosind Castomatul, for a de compresiune;B. prin polimerizare;C. prin injectare.D. prin vibrareE. prin folosirea vacuum malaxoruluiA, (10, pag 66)

762 .Dezambalarea unei proteze unidentare presupune:A. îndepărtarea din tipar a machetei;B. îndepărtarea din tipar a piesei protetice;C. sec ionarea machetei tijelor de turnare.D. aplicarea machetei canalelor de evacuare a gazelor E. îndepărtarea din tipar a modeluluiB, (10, pag 71)

763. Reten ia componentei de placare pentru coroanele metalo-acrilice se realizează prin:A. condi ionarea scheletului metalic;B. macrorete ii mecanice

C. oxidare, perle, solzi de pe te.D. ceramizareE. lustruire electrochimicăB, (10, pag. 221)

764. Macheta infrastructurii metalice a coroanei metalo-ceramice se realizează prin tehnicade:

A. polimerizareB. ştan are;C. utilizare de folie de ceară calibrată, elemente preformate.D. prin injec ieE. spatulare

C, (10, pag.237)

765. Tiparul protezei fixe unidentare reprezintă:A. Imaginea pozitivă a viitoarei construcŃii protetice,B. Imaginea negativă a viitoarei construcŃii protetice,C. Imaginea pozitivă a câmpului protetic.D Imaginea negativă a câmpului protetic.E. Imaginea pozitivă a macheteiB,( 10, pag.55)

766. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se face pe bază următoarelor simptome:A modificarea de culoare a dintelui;B examen bacteriologic pozitiv;C teste de vitalitate negative;D fetiditate;E diafanoscopie.A, C (12, pag 93 )

767. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazează pe următoarele elemente de diagnostic:A. sensibilitatea la agenŃi chimici şi termici, care se prelungeşte 30 de minute de la îndepărtarea

excitantului

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 128/138

 

128

B. sensibilitate la agenŃi chimici şi termici, care dispare odată cu îndepărtarea excitantuluiC. pierderea de substanŃă dentară dură este însoŃită de prezenŃa dentinei ramoliteD. percuŃia axială este pozitivăE. teste de vitalitate pozitiveB, C, E ( 12, pag 38 )

768. Cimenturile ionomere de sticlă aderă de următoarele suprafeŃe:A. smalŃB. metale nobileC. dentinăD. metale acoperite de strat de oxiziE. ceramicăA, C, D (12, pag 59 )

769. După gradul de afectare a structurilor parodonŃiului marginal, bolile parodontale seclasifică în:A gingiviteB. gingivo-stomatite

C. parodontită juvenilăD. parodontită refractară la tratamentE. parodontităA, E ( 12, pag115 )

770. SmalŃul prezintă următoarele caracteristiciA. translucidB. gălbui până la albăstruiC. duritate 2 pe scară MoshD. acoperă în întregime coroană şi rădăcină dinteluiE. grosimea variază în funcŃie de zona topograficăA;B;E (12, pag 8 )

771. Rolurile smalŃului suntA. susŃinerea dinteluiB. protejarea Ńesutului pulpar C. asigură triturarea şi apucarea alimentelor D. preia presiunile masticatoriiE.opreşte formarea bolului alimentar A,B,C,D (12, pag 9 )

772. Dentină prezintă următoarele caracteristiciA. se întinde pe toată suprafaŃa dintelui şi la nivel coronar şi radicular B. îşi modifică culoarea odata cu înaintarea în vârstăC. radioopacitate mai mică decât a cementuluiD. permeabilă datorită prezenŃei tubulilor dentinariE. amortizează şocurile masticatoriiA,B,D (12, pag 10 )

773. Pulpa dentară prezintă următoarele caracteristiciA. prezintă două segmente, coronar şi radicular B. prezintă o deltă apicală ramificatăC. este un Ńesut dur calcificat

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 129/138

 

129

D. este un Ńesut conjunctiv laxE. prezintă canale lateraleA, B, D, (12, pag 15 )

774. Pulpa are următoarele funcŃiiA. inductivă

B. protectivăC. nutritivăD. preia forŃa masticatorieE. apărareA,B,C,E ( 12, pag 20 )

775. Factorii predispozanŃi în apariŃia cariilorA. forma arcadelor B. poziŃia dintelui pe arcadăC. predispozitie ereditarăD. defecte de structurăE. forma coroanelor 

A,D,E ( 12, pag29 )

776.Factori favorizanŃi în formarea plăcii bacterieneA. vârstă pacientuluiB. alimentaŃia bogată în hidrocarbonateC. ritmul ingestiei de alimenteD. ph acidE. lipsă igienei bucaleA, D, E (12, pag 32 )

777. Semnele subiective ale cariei dentareA. durere la excitanŃi

B. pruritC. retenŃie resturi alimentareD. modificare de culoareE. durere la masticaŃieA, C, D, E (12, pag 39 )

778.Semnele clinice obiective ale cariei simpleA. pierdere de substanŃăB. leziuiu ale limbii şi mucoasei jugaleC. Ńeste de vitalitate negativăD. percuŃie în ax pozitivăE. prezenŃa dentinei alterateA, B, E (12, pag 39 )

779.CavităŃile de clasă I se prepară în leziuni carioase localizate peA. şanŃuri şi fosete ocluzale la molariB. numai pe dinŃii frontaliC. în fosetă supracingulara a dinŃilor frontaliD. vestibular pe toŃi dinŃii în zonă de coletE. pe faŃă ocluzala a premolarilor A,C,E ( 12, pag 49 )

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 130/138

 

130

780.CavităŃile de clasă II se prepară în leziunile carioase localizateA. vestibular pe dinŃii frontaliB. mezial şi distal pe premolariC. ocluzal pe dinŃii lateraliD. aproximal pe molari

E .aproximal pe dinŃii frontaliB,D (12 , pag 49 )

781.Profilaxia proceselor carioase presupuneA. folosirea zahărului că îndulcitor B. modificarea dieteiC. utilizarea gutierelor de albire nocturneD. îmbunătăŃirea structurii dentareE. prevenirea formării plăcii bacterieneB,D,E (12,pag 42 )

782.ProprietăŃi fizice smalŃ:

A. NetedB. TranslucidC.Alb- gălbuiD. matE. AlbăstruiA,BC,E (12, pag 8 )

783. Diagnostic pozitiv carie simplăA. PercuŃie în ax pozitivăB. lipsă de substanŃăC. PrezenŃa de dentină alteratăD. Cameră pulpara deschisă

E. Teste de vitalitate negativeB,C ( 12, pag 38 )

784. DefiniŃia cariei simple includeA. Proces distructiv cronicB. ReversibilC.Duce la necroza structurii dentareD.Reprezentată de lisa de substanŃăE. cu semne tipice de inflamaŃieA,C,D (12, pag 29 )

785.Cavitate de clasa aIIa se prepară peA. Aproximal la molariB. Aproximal la frontaliC. Mezial şi distal la premolariD. Ocluzal la molariE.Cervical la molariA,C(12, pag 49 )

786. Etape de pregătire a cavităŃilorA. Stabilirea conturului cavităŃii

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 131/138

 

131

B. Reperarea canalelor radiculareC. Îndepărtarea dentinei afectateD. Realizarea formei de retenŃie

E. Realizarea rezistenŃeiA,C,D,E (12, pag 50 )

787. Rolurile smalŃuluiA. SusŃinerea dinteluiB. Protejarea Ńesutului pulpar C. Asigură triturarea alimentelor 

D. Preia presiunile masticatoriiE. Protejarea articulaŃiilor B,C,D ( 12, pag 8 )

788. Inlay-urile sunt indicate pe dinŃii:A. Cu coroană clinică cu înălŃime medieB. RotaŃiC. Extruzati

D. Cu obturaŃii cervicale mariE. Cu procese carioase întinseA (12, pag 69 )

789. Care dintre următoarele afirmaŃii privind fluorizarea apei ca metodă de prevenire acariei dentare nu este corectă:A. Este metodă cea mai ieftinăB. Este metodă cea mai eficientăC. Necesită distribuire centralizată a apeiD. Nu necesită dispozitive speciale pentru solubilizare în sezonul receE. Necesită aparatură specialăD(12, pag 43 )

790. * Adâncimea medie a şanŃului gingival este de:A. 1 mmB. 1,5 mmC. 1,6 mmD. 1,8 mmE. 3 mmD( 12,pag 22 )

791. Implantarea unui dinte depinde de:A. Lungimea rădăcinilor B. Riscul relativ de îmbolnăvire parodontalăC. Propulsia celulară din desmodonŃiuD. Numărul rădăcinilor şi gradul de divergenŃă al acestoraE. SuprafaŃă rădăcinilor A, D, E (12, pag 27 )

792. Prepararea cavităŃilor presupune principii biologiceA. igiena bucodentarăB. tratamentul corect al plăgii dentinareC. şlefuiri selective

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 132/138

 

132

D. prevenirea supraîncălzirii şi vibraŃiilor E. îndepărtarea riguroasă a Ńesuturilor alterateB,D,E ( 12 pag 52 )

793.Etapele pregătirii cavităŃilorA. stabilirea conturului cavităŃii

B. dentinogenezăC. îndepărtarea dentinei alterateD. realizarea formei de retenŃieE. realizarea formei de rezistentăA,C,D,E (12 , pag 50 )

794.Răşinile compozitele au următoarele calităŃiA. bună stabilitate coloristicăB. aderenŃă scăzutăC. solubilitate în salivăD. fotomimeticE. transluciditate apropiată de cea a smalŃului

A,D,E (12, pag 60 )

795.IndicaŃiile de utilizare a răşinilor compoziteA. obturaŃii coronare în toate tipurile de cavităŃiB. obturaŃii de canalC. sigilăriD. refaceri coronare pe dinŃi fracturaŃiE. obturaŃii în leziuni necavitareA,D,E ( 12, pag 60 )

796.IndicaŃiile utilizării amalgamelorA. obturaŃii în cavităŃi de clasă I , II , pe molari şi premolari

B. obturaŃii în cavităŃi de clasă V pe molari şi premolari inferioriC. obturaŃii în cavităŃi de clasă V pe dinŃi frontaliD. obturaŃii pe dinŃi devitali în zonă frontalăE. obturaŃii în cavităŃi cu margini subgingivaleA,B,E (12, pag 67 )

797.FuncŃiile pulpei suntA. nutriŃia dentineiB. menŃinerea elasticităŃiiC. inervaŃia dinteluiD. formarea dentineiE. apărarea dinteluiA,C,D,E (12, pag 20 )

798.InflamaŃia pulpară poate fi provocată deA. factori traumaticiB. factori structuraliC. factori fizici termiciD. factori funcŃionaliE. intoxicaŃii endogene

A,C,E ( 12 , pag 75 )

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 133/138

 

133

799.Pulpitele se pot clasificaA. pulpită acută seroasă parŃialăB. pulpite cronice închiseC. pulpite acute seroase totaleD. pulpite iatrogene

E. pulpite acute purulente totaleA,B,C,E (12 pag78 )

800.ParodonŃiul marginal este compus dinA. pulpă radicularăB. parodonŃiul marginal de învelişC. smalŃul dinteluiD. fibromucoasa gingivalăE. parodonŃiul marginal de susŃinereB,D,E (12, pag 23 )

801.ŞanŃul gingival este

A. comunicare între pulpă coronară şi cea radicularăB. spaŃiu virtual în formă de VC. normal între 0,5-1,5 mmD. delimitat de smalŃ ,fundul de sac gingival, epiteliul de inserareE. normal între 2-4 mmB,C,D ( 12, pag 23 )

802.Obiectivele profilaxiei dentare suntA. prevenirea apariŃiei cariilor B. prevenirea modificărilor aparatului dentomaxilar C. prevenirea hipersalivatieiD. prevenirea apariŃiei bolii parodontale

E. prevenirea apariŃiei tumorilor dentomaxilareA,B,C,D ( 12, pag 44 )

803.FuncŃiile mucoasei gingivo-bucaleA. de protecŃieB. de creştereC. de rezorbtieD. emuctorialăE. de lubrifiere şi insalivaŃieA,C,D,E (12, pag 21 )

804.Mijloace de profilaxieA. alimentaŃie raŃionalăB. periajC. fluorizare generală şi localăD. obturaŃii fizionomice de compozitE. coroane metaloceramiceA,B.C ( 12 ,pag 44 )

805.Exereza dentinei alterate reprezintăA netezirea marginlor cavităŃii

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 134/138

 

134

B. îndepărtarea în totalitate a Ńesutului dentinar modificatC. crearea de pereŃi laterali paraleliD. îndepărtare dentinei impregnate bacterianE. realizarea de unghiuri bine exprimateB,D (12, pag 51 )

806.Factori care generează parodontopatiile marginale croniceA. placă bacterianăB. tartrul dentar C. obturaŃii debordanteD. disfuncŃii masticatoriiE. tulburări endocrineA,B,C,E (12, pag 113 )

807.Semne clinice în parodontopatiile marginaleA. sângerareB. eritemC. edem

D. ulceraŃiiE. modificări de culoare a dinŃilor A,B,C,D ( 12, 119 )

808.Diagnosticul pozitiv în gangrenaA. asimptomaticăB. miros fetidC. carie profundă cu deschiderea camerei pulpareD. Ńeste de vitalitate negativeE. palparea cu sondă generează durere şi sângerareA,B,C,D (12, pag 96 )

809.Avantajele utilizării compozitelor că material de restaurare coronarăA. coloristic în gamă satisfăcătoareB. Rezistent în timpC. se finisează şi se lustruieşte bineD. se uzează relativ repedeE. duritate asemănătoare cu a Ńesuturilor dentareA,B,C ( 12, pag 67 )

810. Avantajele utilizării incrustaŃiilorA. nu necesită preparaŃii specialeB. rezistenŃă foarte bunăC. aderă chimic de pereŃii preparaŃieiD. închidere marginală optimăE. refac punctul de contact interdentar corectB,D,E ( 12 , pag 71 )

811.Dezavantajele utilizării incrustaŃiilorA. necesită cavităŃi foarte îngusteB. materialele utilizate sun scumpeC. dotare corespunzătoare a cabinetului şi laboratorului de tehnicăD. necesită preparaŃii lărgi

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 135/138

 

135

E. rezistentă scăzută în timpB,C,D ( 12, pag 70 )

812.IndicaŃiile utilizării incrustaŃiilorA. refaceri coronare directeB. elemente de agregare în edentaŃiile reduse

C. element de sprijin pentru protezele parŃialeD. element de imobilizare a dinŃilor parodontoticiE. dinŃi cu relief ocluzal bine exprimatA,B,C,D ( 12, pag 69 )

813.ContraindicaŃiile utilizării incrustaŃiilorA. cavităŃi foarte mici îngusteB. distrucŃii coronare extise şi profundeC. pe dinŃii lateraliD. la pacienŃi vârstniciE. la pacienŃi cu igienă bucală bunăA,B,E ( 12 , pag 69 )

814. Din punct de vedere al materialului din care se pot realiză incrustaŃiileA. metaliceB. compoziteC. ceramiceD. gutapercăE. aur platinat

A,B,C,E (12, pag 68 )

815.CavităŃile de clasa III se pot prepara în leziuni localizate peA. molari aproximalB. mezial şi distal la nivelul caninilor 

C. aproximal la toŃi frontaliiD. vestibular la dinŃii frontaliE. în fosetă suprcingularăB,C (12 pag 49 )

816. Semnele clinice în pulpită acută seroasă totalăA. durere violentăB. continuă ,iradiantăC. proces carios profundD. camera pulpara deschisăE. teste de vitalitate negativeA,B,C ( 12, pag 81 )

817. Pulpă dentară prezintă următoarele caracteristici:A. Prezintă două segmente coronar şi radicular B. prezintă o deltă apicală ramificatăC. Este un Ńesut dur calcificatD. este Ńesut conjunctiv laxE. prezintă canale laterale A,B,D,E (12 pag 15 )

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 136/138

 

136

818. Pulpa are următoarele funcŃii:A. inductivăB. ProtectivăC. NutritivăD. Preia forŃele masticatoriiE. apărare

A,B,C,E ( 12, pag 16 )819.Pulpitele se pot clasificaA. Pulpită seroasă parŃialăB. Pulpită activăC. Pulpită acută seroasă totalăD. pulpite toxicăE. pulpită superioareA,C (12 , pag 78 )

820. Semne clinice subiective ale cariei simpleA. lipsă de substanŃă

B. modificări de culoareC. matitatea dinteluiD. iritare papilei interdentareE. senzaŃie de egresiune dinte A.B,D (12, pag 38 )

821. Mijloacele de profilaxie a cariei dentareA. AlimentaŃie raŃionalăB. apele de gură cu flor C. Fluorizare generalăD. ObturaŃii de compozitE. Coroane metaloceramice

A,B, C ( 12, pag 44 )

822. Cavitatea de clasă aIIIa se prepară peA. FaŃă ocluzala molarilor B. Aproximal la dinŃii frontaliC. Muchia incizală la frontaliD. Mezial la incisivii centraliE. În zona de colet la toŃi dinŃiiB,D (12, pag 49 )

823. InflamaŃia pulpei poate fi provocată de A. Factori traumatici

B. Factori de mediuC. Modificări de structură

D. Factori chimiciE. constantele salivareA,D( 12, pag 76 )

824. Factori favorizanŃi în apariŃia cariilorA. geneticiB. Formă coroanelor 

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 137/138

 

137

C. Defecte de structurăD.ErupŃia precoceE. Factori alimentariB,C,D,E (12, pag 32 )

825. *Factorul local cauzal al producerii bolii parodontale în formă sa distructivă este:

A. Factorul microbianB. Caria dentarăC. EdentatiaD. ParafunctiileE. Traumă ocluzalaA (10, pag 112 )

826. Aparatele ortodontice mobilizabile sunt formate din trei părŃi:a.  Baza aparatului

 b.  Coroanele de acoperirec.  Elementele de ancorared.  DinŃii artificiali

e.  Elementele activeACE (13,pag.215)

827.  Care dintre următoarele sunt elemente de ancorare pentru aparateleortodontice mobilizabile:

a.  Croşetele de sârmă b.  Gutierele ortodonticec.  Croşetele turnated.  Şurubul de disjunctor e.  Croşetul Stahl

ABE (13,pag.226-234)

828.  Croşetul Stahl este:a.  Denumit şi corşetul în picătură

 b.  Un croşet ocluzo-interdentar c.  Un croşet cervico-alveolar d.  Este confecŃionat din sârma de 0,7 mme.  Este confecŃionat din sârma de 1 mm

ABD (13,pag.226)

829.  Gutiera ortodontică are urmatoarele caracteristici:a.  Este un element de ancorare

 b.  InalŃă ocluziac.  Se aplică pe dinŃi şlefuiŃid.  Se aplică pe dinŃi neşlefuiŃie.  Pătrunde subgingival

ABD (13,pag.234)

830.  Şuruburile ortodontice ale aparatelor mobilizabile:a.  Sunt elemente active

 b.  Sunt elemente pasivec.  Lărgesc arcadele dentared.  Sunt confecŃionate din acrilat

5/6/2018 Grile Licenta Tehnica Dentara 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-tehnica-dentara-2010-559ab9a1221df 138/138

 

e.  Se realizează în laborator AC (13,pag.237)

831.  Care dintre următoarele sunt elemente active ale aparatelor ortodonticemobilizabile:

a.  Croşetul Stahl

 b. 

Şurubul ortodonticc.  Arcul palatinal Coffind.  Baza aparatuluie.  Arcul vestibular 

BCE (13,pag.237-247)

832.  Sunt aparate ortodontice funcŃionale:a.  Activatorul Anderson

 b.  Monobloculc.  PlăcuŃa palatinalăd.  PlăcuŃa palatinală cu şurub mediane.  Bionatorul Balters

ABE (13,pag.304-310)

833.  Activatorul Anderson:a.  Este un aparat ortodontic mobilizabil

 b.  Este un aparat ortodontic fixc.  Este un aparat ortodontic funcŃionald.  Este un aparat ortodontic pasive.  Stimuleaza creşterea manibulară

ACE (13,pag.305-308)

834.  Baza aparatelor ortodontice mobilizabile se poate realiza din:a.  Acrilat autopolimerizabil

 b.  Aliaje Cr-Coc.  Acrilat fotopolimerizabild.  Aliaje nobilee.  Acrilat baropolimerizabil

ACE (13,pag.216)

835.  Gutiera ortodontică:a.  InalŃă temporar ocluzia

 b.  Acopera feŃele orale, ocluzale şi vestibulare ale dinŃilor c.  Pătrunde subgingivald.  Este un element de ancoraree.  Este un element funcŃional

ABD (13,pag.234)