Grile Licenta CTD 2011.doc

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA LA SPECIALIZAREA

TEHNICĂ DENTARĂSeptembrie 2011

1. *Diametrul minim al tijei de turnare cu care se ambalează machete unei coroane metalice turnate este:

a) 1,3 mmb) 1,5 mmc) 1,7 mmd) 2,0 mme) 2,2 mmR: c

2. Din grupa microprotezelor fac parte:

a) capseleb) coroanele de substituţiec) culisele cu fricţiuned) coroanele de acoperiree) pintenii de sprijinR: b; d

3. Incrustaţiile au următoarele indicaţii:

a) restaurarea morfologiei coronare b) element de agregare distal la punţic) element de agregare în punţi cu 2 sau maxim 3 intermediarid) element de fixare a şinelor de imobilizaree) element de echilibrare a ocluzieiR: a,d,e

4. Aliajele topite au următoarele carecteristici:

a) au formă sfericăb) sunt mobile în pâlnia tiparuluic) au culoare roşie intensăd) au luciu caracteristice) aliajul în stare topită nu are tendinţă la oxidareR: A;C;D

5. Proba în cavitatea bucală a unui inlay metalic urmăreşte:a. inserţia uşoară fără fricţiuneb. stabilitate în toate sensurilec. posibilitatea de introducere şi scoatere uşoară de-a lungul mai multor axed. adaptare perfectă a marginilor

e. puncte de contact cu dinţii vecini corecteRăspunsuri corecte: b, d, e

6. Care dintre următoarele materiale pot fi folosite pentru sablare?a. ceramică dentarăb. corindonulc. cuarţuld. polimetacrilatul de metil (PMMA)e. particule de metal foarte dur

Răspunsuri corecte: b, c, d 7. Indicaţiile în scop protetic ale coroanelor de înveliş totale sunt:

a. pe dinţii cu carii marib. dinţii cu abrazii patologicec. pentru realizarea elementelor de agregare ale unei punţid. pentru refacerea punctelor de contact când spaţiul interdentar este sub

2mme. în tratamentul disfuncţiei ocluzaleRăspunsuri corecte: c, e

8. *Macheta rezervorului de aliaj fluid se aşează la o distanţă de machetă de:a. 1-2mmb. 2-3mmc. 3-4mmd. 4-5mme. Câţiva mmR: a

9. *Flacăra oxihidrică dezvoltă temperaturi de până la:a. 1500ºCb. 2000ºCc. 2500ºCd. 3000ºCe. 3500ºCR: d

10.Premodelarea este:a. faza în care se obţine macheta care va avea formă identică cu forma

coroanei finiteb. realizată astfel încât macheta va fi subdimensionată cu 0,30 mm faţă

de dinţii vecinic. realizată din ceară specială ce conţine gutapercăd. realizată astfel încât marginea cervicală a machetei să se adapteze

intim la zona cervicalăe. realizată astfel încât macheta să fie subdimensionată cu 0,2 mm faţă

de dinţii vecini şi antagoniştiR: c,d

11.Prepararea masei de ambalat se poate face:a. Pe o plăcuță de sticlă manualb. Manual într-un godeu

c. Manual în bol de cauciucd. Electomecanic în malaxoare acționate de micromotoaree. Electomecanic în malaxoare însoțite de pompă de vid

R:a,b,c

12.Coroana ceramică are următoarele indicații:a. Exigențe fizionomice maximeb. Pe dinți vitali de dimensiuni mici, ca să nu fie necesară o șlefuire

maximă

13.Metoda directă de modelare a inlay-ului:a)Se execută în cabinet de către medicb)Se execută în laborator de către tehnicianc)Batonul de ceară plastifiat se introduce şi se presează în cavitatea uleiată

anteriord)Cavitatea incrustaţiei se umple cu ceară prin picuraree)Ceara picurată poate suferii contracţie datorită răcirii pereţilor cavităţii, R:b,c

14.Metoda indirectă de modelare a inlay-ului:a)În cadrul acestei tehnici macheta se realizează în laboratorb)Se execută în cabinet de către medicc)Modelul este izolat 10 min în apăd)Cavitatea incrustaţiei se umple cu ceară fie prin picurare, fie prin îndesaree)Se indică izolare în apă călduţă la 56/60°C.R:a,b,c,d

15.Tiparul:a)Se obţine prin analiza corectitudinii preparaţiei pe un monitorb)Tiparul se obţine prin acoperirea machetei cu masă de ambalat sub formă

de pastă c)Reprezintă macheta pregătită pentru turnared)Este cavitatea dintre interiorul masei de ambalat apare după îndepărtarea

cerii machetei e)Este o piesa intermediară care prezintă în interiorul său o cavitate cu

formă şi volum mai mici dcât a macheteiR:b,d

16.Machetea canalului de turnare:a)Se aplică o tijă de sârmă în porţiunea mai groasă a machetei care să

formeze cu suprafaţa machetei un unghi de 90°b)Tija se acoperă cu o peliculă de ceară astfel încât să-i creştem diametrul

până la 1,5-1,8mm.c)Tija se acoperă cu o peliculă de ceară astfel încât să-i creştem diametrul

până la 1,8-2mm.d)Tija se acoperă cu o peliculă de ceară astfel încât să-i creştem diametrul

până la 2-2,3mm.

e)Aceasta va permite pe ca viitorul canal să permită curgerea aliajului topt în tipar

R:a,b,e

17.Macheta rezervorului de aliaj fluid:a)Se obţine prin formarea unei sfere de ceară cu un diametru de 2 mm b)Se obţine prin formarea unei sfere de ceară cu un diametru de 4 mm c)Se obţine prin formarea unei sfere de ceară cu un diametru de 6 mm d)Se plasează la o distanţă de 2-3 mm de macheta incrustaţiei.e)Se plasează la o distanţă de 3-4 mm de macheta incrustaţiei

R:b,d

18.*Macheta rezervorului de aliaj fluid se aşează la o distanţă de macheta de :a)1-2 mmb)2-3 mmc)3-4 mmd)4-5 mme)Câţiva mm R:b

19.Realizarea machetei canalelor de evacuare:a)Sunt obţinute din fire de nailon sau de ceară b)Aceste canale permit evacuarea aer din interiorul tiparului în momentul

turnării c)Aceste canale permit evacuarea surplusului de metal din interiorul

tiparului în momentul turnării d)Se fixează cu un capăt la macheta incrust. iar cu celălalt la exteriorul

tiparuluie)Se fixează cu un capăt la macheta incrust. iar cu celălalt la exteriorul

nucleuluiR:a,b,d

20.Caracteristicile canalului de turnare: a)Canalele de turnare să fie în formă de V

b)Canalele de turnare să nu fie prea lungi c)Canalele de turnare se plasează astfel încât metalul topit să intre pe cât

posibil fără a-şi schimba direcţia în spaţiul pieseid)Canalele de turnare se plasează astfel încât metalul topit să curgă din

spaţii fine spre detalii mari, niciodată inverse)Canalele de turnare se plasează astfel încât metalul topit să curgă din

spaţii mari spre detalii fine, niciodată invers.R:b,c,e

21.Preîncălzirea ambalajului se efectuează pentru:a)Creşterea rezistenţei ceriib)Topirea şi scurgerea cerii din ambalajc)Începerea dilatării termice a tiparuluid)Uscarea tiparuluie)Protecţia cerii pentru a nu se combina chimic cu aliajul topitR:b,c,d

22. *Temperatura cuptorului pentru preîncălzirea tiparului: a)Temperatura trebuie să crească în decurs de 40min până la 220°

b)Temperatura trebuie să crească în decurs de 50 min până la 300° c)Temperatura trebuie să crească în decurs de 60min până la 200° d)Temperatura trebuie să crească în decurs de 70 min până la 250° e)Temperatura trebuie să crească în decurs de 80 min până la 280°

R:c

23.În cuptorul de încălzit:a)Timp de ½ ore se ridică temperatura de la 200 grade la 800 gradeb)Timp de ½ ore se ridică temperatura de la 200 grade la 700- 800 gradec)Timp de 1 oră se ridică temperatura de la 200 grade la 700- 800 graded)Apropierea temperaturii tiparului de cea a aliajului topite)Se obţine uscarea totală a tiparului R:b,d,e

24.Modelul (monobloc) cu bont fix:a)Se toarnă pasta de gips dinspre marginea superioară a amprenteib)Se poate realiza după toate tipurile de amprentăc)Macheta trbuie executată imediat după obţinerea modeluluid)Se poate realiza doar pentru amprente globalee)Se poate realiza doar după amprente opticeR:a,b

25.*Modelul de lucru: a)este reproducerea negativa foarte exactă a câmpului protetic;b)este numit şi model funcţional sau definitiv;c)este obţinut din gips obişnuitd)este doar infirmale)este reproducerea negativă a câmpului proteticR:b

26.*Etapele turnării modelului de lucru sunt următoarele, cu excepţia: a)igienizarea amprentei funcţionale;b)turnarea gipsului Moldano;c)dezinfectarea modelului.d)vibrarea amprenteie)prepararea prin vacummalaxare a gipsuluiR:c

27.*Masa de ambalat petru incrustaţii se obţine prin omogenizarea pulberii culichidul în raport de: a)1/1 ;b)2/1 ;c)3/1 .

d)5/1e)4/1R:c

28.*Preincalzirea tiparului pentru incrustaţii se realizează in următorul regim termica)temperatura cuptorului creşte progresiv timp de 30 minute la 100 grade C;b)temperatura cuptorului creşte progresiv timp de 60 minute la 200 grade C;c)temperatura cuptorului creşte progresiv timp de 60 minute la 200 grade C.d)temperatura cuptorurlui creşte progresiv timp de 120 minute la 300 grade Celsiuse) temperatura cuptorurlui creşte progresiv timp de 120 minute la 200 grade CelsiusR:b

29.*In intervalul de topire aliajul este: a)fluid;b)jumătate topit, jumătate solid;c) solidd) cristalizate) vâscosR:b

30.*Componenta fizionomica a coroanei mixte parţialfizionmice trebuie să aibăurmătoarea grosime:a)2,5 mm;b)2 mm;c)1,5 mm.d)3 mme)1 mmR:c

31.Modelul din cimenturi speciale:a)Are o exactitate mareb)Din aceste materiale se realizează numai modele micic)Din aceste materiale se realizează numai modele mediid)Macheta trbuie executată imediat după obţinerea modeluluie)Macheta trbuie executată din ceruri speciale sau direct din acrilatR:a,b,d

32.Coroanele de acoperire se indică:a)Pe dinţi cu carii însoţite de pierderi mari de substanţăb)Pe dinţi cu carii însoţite de pierderi medii de substanţăc)Pe dinţi cu pierderi de substanţă prin transfixaţied)Pe dinţi cu pierderi de substanţă prin traumatismee)Pentru refacerea marginilor de smalţR:a,d

33.Protetic, coroanele de acoperire se indică:a)Ca element de agregareb)Pentru imobilizarea dinţi în paradontopatiic)Pentru refacerea reliefului ocluzal în disfuncţii ocluzaled)Pentru ancorarea protezelor mobilizabilee)Pentru refacerea puctului de contactR:a,b,c,d

34.Caracteristicile coroanelor. de înveliş (acoperire) sunt:a)Coroana nu trebuie să fie prea voluminoasă, ca să nu depăşească curbele

arcadei externe şi interne şi să se armonizeze cu dinţii vecini şi cu dintele omolog

b)Să nu fie prea înaltă, în supraocluzie c)Să favorizeze transmiterea forţelor masticatorii, cât mai fiziologicd)Să contribuie la păstrarea constantă a dimensiunii verticale de ocluziee)Să intre şi să ocupe tot şanţul sulcular al dinteluiR:a,b,c,d

35.*C35.*Coroanele cu grosime totală au următoarele caracteristici:a)pereţi laterali au grosime mică şi uniformăb)suprafaţa internă a coroanei este intim adaptată pe bontc)se indică pentru dinţi laterali cu dimensiuni cervico-laterale marid)îndepărtarea se face fără efort e)acoperă doar două feţe laterale ale dinteluiR:a

36.Macheta coroanei cu grosime totală:a)Tehnica cu folie de ceară calibrată b)Tehnica de ramforsare c)Tehnica răcirii gradate d)Macheta are contact intim cu modelul bontului pe toată suprafaţa lui e)Tehnica de injectareR:c,d

37.Macheta coroanei cu grosime dirijată:a)Tehnica cu machetă prefabricatăb)Tehnica cu folie de ceară calibrată c)Tehnica cu model duplicat din masă de ambalatd)Tehnica picurăriie)Tehnica răcirii gradateR:a,b,c

38.Macheta coroanei cu grosime dirijată realizată prin tehnica ce utilizează modelul duplicat din masă de ambalat are următoarele caracteristici:

a)Se utilizează ceară specială ce conţine colofoniu şi ulei de parafinăb)Macheta nu se mai detaşează de pe modelc)marginea cervicală este intim adaptată la coletd)Macheta redă toate detaliile morfologice ale coroanei

e)Vestibular, oral, proximal şi ocluzal macheta este subdimensionată cu 0,30mm

R:b,e

39.*Dezavantajele coroanelor turnate cu grosime dirijată:a)Transmit parţial variaţiile de temperaturăb)Se consumă o cantitate minimă de aliajc)Preţul de cost redusd)Tehnologie simplă de obţineree)Ablaţia coroanei este facilă

R:a

40.Modelarea inelului coroanei din două bucăţi, constă în:a)Realizarea convexităţilor feţei vestibulare şi feţei orale b)Realizarea şanţurilor de descărcare între convexităţi. c)Realizarea punctului de contactd)Adunarea marginilor extremităţii ocluzale a inelului e)Pentru evitarea plicaturilor se secţionează şi se decupează mici

dreptunghiuri la nivelul şanţurilor de descărcareR:a,b,c,d

41.Avantajele coroanei din două bucăţi sunt:a)Ablaţia se face fără efortb)Tehnologie de realizare simplă c)Are o greutate mică (mai mică decă a coroanelor turnate)d)Adaptare la colet defectuasă în unele cazurie)La nivelul convexităţilor sunt zonele de minimă rezistenţăR:a,c

42.Avantajele ambalării orizontale a coroanelor Jacket din acrilat sunt:a)Există controlul repartizării culorilorb)Se poate interveni pentru modificarea culorii ulterior în sensul dorit c)Îndepărtarea din tipar a cerii se realizează uşord)Izolarea pereţilor tiparului este neuniformă e)Stoparea acrilatului este uşoară

R:a,b,c

43.Polimerizarea acrilatului pentru coroana fizionomică:a)Se face la presiune şi temperatură înaltăb)Temperatura se ridică la 60º şi se menţine 60 min.c)Temperatura se ridică la 100º şi se menţine 30 min.d)Temperatura se ridică timp de 60 min. la 120º şi se menţine 60 min.e)Răcirea se face sub jet de aer rece

R:b,c

44.* Subfazele tehnicii de realizare a componentei fizionomice a coroanei mixte metalo-acrilice sunt:

a)alegerea faţeteib)adaptarea prin şlefuire la nivelul feţei vestibularec)adaptarea pe model

d)obţinerea machetei pentru feţele proximale şi vestibularee)nici unaR:e

45.Timpii ambalării verticale sunt:a)Depunerea pastei de gips într-o jumătate de chiuvetăb)Macheta pusă pe bontul mobil se introduce în pasta de gips cu marginea

incizală în josc)Se aşteaptă priza gipsului şi se izoleazăd)Se aşează inelul celei de a doua jumătăţi şi se umple cu apăe)Se introduce în cuptorul de încălzit

R:a,b,c

46.Polimerizarea RDC-urilor se face:a)În incinte specialeb)În oale de fierberec)La temperatură şi presiune d)La temperatură înaltăe)La presiune joasăR:a,c

91.Hârtia de azbest se utilizează deoarece:a)opreşte dilatarea de priză a masei de ambalat b)favorizează dilatarea higroscopică c)este un izolator termic d)împiedică scurgerea masei de ambalat din cilindrul metalice)permite îndepărtarea a masei de ambalat din cilindruR:b,c

47.Lipsurile prezente la nivelul lucrării turnate sunt determinate de:a)Aliajul a rămas văscos dacă temperatura dezvoltată a fost mai mică decât punctul de topire al aliajuluib)Lipsa gazelor din tipar opreşte pătrunderea aliajului în toate detaliile tiparuluic)Tiparul a prezentat o zonă de dimensiuni reduse ceea ce a constituit un obstacol în calea aliajului fluidd)Forţa de împingere a aliajului a acţionat un timp îndelungate)Forţa de împingere a aliajului a fost foarte mareR:a,c

48.Degresarea machetei se face:a)Prin tamponare insistentă cu o bulletă de vatăb)Numai la macheta din cearăc)Pentru reducerea tensiunii superficialed)Cu apă la 35 grade celsiuse)Cu alcool,neofalină,eter,cloroform sau acetonă

R:b,c.e

49.Caracteristicile canalului de turnare: a)Canalele de turnare să fie în formă de V

b)Canalele de turnare să nu fie prea lungi c)Canalele de turnare se plasează astfel încât metalul topit să intre pe cât

posibil fără a-şi schimba direcţia în spaţiul pieseid)Canalele de turnare se plasează astfel încât metalul topit să curgă din

spaţii fine spre detalii mari, niciodată inverse)Canalele de turnare se plasează astfel încât metalul topit să curgă din

spaţii mari spre detalii fine, niciodată invers.R:b,c,e

50.Preîncălzirea ambalajului se efectuează pentru:a)Creşterea rezistenţei ceriib)Topirea şi scurgerea cerii din ambalajc)Începerea dilatării termice a tiparuluid)Uscarea tiparuluie)Protecţia cerii pentru a nu se combina chimic cu aliajul topitR:b,c,d

1. În etiologia edentaţiei parţiale sunt incriminaţi:a. Caria şi complicaţiile eib. Obturaţii MOD neechilibrate ocluzal c. Traumatisme directe d. Implantul dentare. transplantareaR corect: a, b, c

2. Alegerea dinţilor stâlpi utilizaţi ca stâlpi de punte se face:a. Topografia şi mărimea edentaţieib. Este condiţionată şi de direcţia crestei edentatec. De lăţimea crestei edentated. De orientarea versanţilor crestei edentatee. De existenţa tuberozitîţilorR corect: a, b

3. Direcţia corpului de punte urmăreşte:{a. faţa ocluzală modelată cu relief aplatizat;b. obţinerea condiţiilor biomecanice, cu încadrare generală în arcadă;c. obţinerea unor contacte interdentare ocluzale funcţionale cu dinţii antagonişti.d. corectarea pronunţiei foneticee. obţinerea ca arcada inferioară şă o circumscrie pe cea superioară R corect: b,c

4. La care dintre punţile dentare găsim element fizionomic?a. metaliceb. nemetalicec. mixted. nobilee. neferoaseR corect: b,c

5. Prin ce este superioară puntea dentară faţă de proteza mobilizabila?a. fixaţii pe dinţii stâlpib. eficienţa masticatorie şi aspectul fizionomicc. lipseşte pacientul de senzaţii termice şi gustatived. nu crează o stare de conforte. nu permite reeducare foneticăR corect: a,b

6. * Ce nu restabileşte puntea dentara?{a. edentatia totalab. integritatea morfo-functionala a arcadelor dentarec. arcadele sunt intercalated. arcadele sunt reduse

e. arcadele sunt întinse sau multipleR corect: a

7. Ce raport cu creasta alveolara este specific maxilarului, la corpul de punte?a. de semisab. tangent liniarc. corp de punte suspendat.d. corp de punte în zig-zage. corp de punte în YR corect: a,b

8. Ce raport cu creasta alveolară este specific la mandibulă, pentru corpul de punte?a) corp de punte în raport tangent maxilar sau semişa;b) corp de punte în raport punctiformc) corp de punte suspendatd) raport în şae) raport în panăR corect: b,c

9. Ce factori influenţează elementele de agregare în caz de rezistenta mecanica?a) topografia edentatiei;b) întinderea edentatieic) caracteristicile mecanice ale protezei fixe unidentared) linia croşetelore) linia caninăR corect: b,c

10. *Rezistenţa fizica face ca un corp de punte, în mod special, să:a) nu se fracturezeb) se abrazeze în contact cu dinţii antagonistic) confere duritate mare.d) confere esteticăe) confere o putere mare de acumulare a plăcii R corect: a

11. *Lăţimea corpului de punte este importanta în înlăturarea consecintelor

nefavorabile ce rezulta din aceasta. Care este dimensiunea corecta?

a) în sens vestibulo-oral mai redusa ca a dinţilor naturalib) în sens vestibulo-oral egala cu cea a dinţilor naturali pe care-i înlocuieştec) se uzează de o suprafaţa ocluzala cu relief aplatizatd) se uzeaza o suprafata ocluzala cu relief ondulate) în sens disto-mezial mai mare decât dinţii pe care îi înlocuiescR corect:b

12. Corpul de punte cu contact tangent linear, în ce situaţii este indicat?:a) înălţimea spaţiului e mica si creasta alveolara lata;b) creasta alveolara de latime medie

c) creasta alveolara îngustad) creasta alveolara latae) creasta alveolara triunghiularaR corect: b,c

13. Componentele punţilor dentare sunt:a) Capseb) Elemente de Agregarec) Intermediarii protezelor fixed) Conectoriie) CuliseR corect: b,c,d

14. Ca elemente de agregare se pot utiliza:a. Coroane metaliceb. Coroane mixtec. Coroane metalo-ceramiced. Croşetee. ArcuriR corect: a,b,c

15. Corpurile de punte dintr-un singur material se utilizează:a) contactul intermediarilor cu creasta alveolară este ovoidb) cand spaţiul (dimensiunea cervico- ocluzală) e mai mic de 5 mmc) contactul intermediarilor cu creasta alveolară este în semişad) contactul intermediarilor cu creasta alveolară este punctiforme) contactul intermediarilor cu creasta alveolară este tangenţialR corect: b,e

16. Raportul intermediarilor cu creasta alveolară în şa:a) acoperă (încalecă) creasta alveolară pe ambii versanţi pe o zonă echivalentă cu suprafaţa de colet a dinţilort pe care îi înlocuieşte,în contact intim cu mucoasa.b) acoperă (încalecă) creasta alveolară pe ambii versanţi pe o zonă echivalentă cu suprafaţa de colet a dinţilort pe care îi înlocuieşte,fără a avea contact cu mucoasa.c) are dinţi intermediari de dimensiune şi volum asemănătoir cu al dinţilor naturalid) acoperă (încalecă) creasta alveolară pe versantul vestibular pe o zonă echivalentă cu suprafaţa de colet a dinţilort pe care îi înlocuieşte,în contact intim cu mucoasa.e) are dinţi intermediari de dimensiune şi volum asemănătoir cu al dinţilor naturaliR corect:a,c

17. Corpul de punte cu contact în semişa:a) Oblicitatea depinde de distanţa dintre creasta alveolară şi planul de ocluzie.b) Stabileşte un contact linear cu mucoasa la nivelul unei linii corespunzătoare cu coletul dentarc) Apar zone de subintrânduri cu unghiuri ascuţite şi posibilitate de retenţie alimentară

d) Faţa mucozală a corpului de punte se aplică pe versantul V şi se întinde ca o şa până la mijlocul crestei alveolare de unde se distanţează e) Se indică în creste late,la maxilarR corect: c,d,e

18. Corpul de punte cu contact tangenţial linear:a) Nu permite curăţirea şi autocurăţireab) Se indică în zona laterală maxilară la dinţii cu coroane înalte.c) La acest tip de contact cu creasta se reduce din volumul fetei O =)o faţă palato-mucozala uşor convexă,netedă,cu o direcţie oblică în prelungirea versantului vestibular al crestei alveolared) Oblicitatea depinde de distanţa dintre creasta alveolară şi planul de ocluzie.e) Stabileşte un contact linear cu mucoasa la nivelul unei linii corespunzătoare cu coletul dentarR corect: b,c,d,e

19. Corpul de punte cu contact suspendat:a) Spaţiul cervico-ocluzal să fie de cel putin 6 mm b) Nu permite curăţirea şi autocurăţireac) Este de dorit ca în sens Mezio-Distal să avem cel putin 10 mmd) Stabileşte un contact linear cu mucoasa la nivelul unei linii corespunzătoare cu coletul dentare) are dinţi intermediari de dimensiune şi volum mai mic decât al dinţilor naturaliR corect: a,c

20. Modelul (monobloc) cu bont fix:a) Se toarnă pasta de gips dinspre marginea superioară a amprenteib) Se poate realiza după toate tipurile de amprentăc) Macheta trbuie executată imediat după obţinerea modeluluid) Se poate realiza doar pentru amprente globalee) Se poate realiza doar după amprente opticeR corect: a,b

21. *Modelul de lucru: a) este reproducerea negativa foarte exactă a câmpului protetic;b) este numit şi model funcţional sau definitiv;c) este obţinut din gips obişnuitd) este doar infirmale) este reproducerea negativă a câmpului proteticR corect: b

22. *Etapele turnării modelului de lucru sunt următoarele, cu excepţia: a) igienizarea amprentei funcţionale;b) turnarea gipsului Moldano;c) dezinfectarea modelului.d) vibrarea amprentei

e) prepararea prin vacummalaxare a gipsuluiR corect: c

23. Puntea dentara îşi favorizează autocurăţirea si curăţirea :a) printr-o lucrare executata incorect;b) prin forma corpului de punte orientat spre mucoasa;c) prin prelucrare si lustruire.d) prin corectitudinea insertieie) prin corectitudinea turnariiR corect: b,c

24.Care sunt metodele directe de modelare funcţională individualizată a reliefului ocluzal în restaurările prin punţi dentare?

a. metoda miezului funcţionalb. metoda adiţiei de cearăc. metoda cu ineld. metoda FGP pentru punţie. metoda restauraţiilor provizoriiRăspunsuri corecte: a, c, d, e

25. * Care sunt metodele de înregistrare a relaţiilor intermaxilare în protezarea fixă, când rapoartele ocluzale lipsesc?

a. înregistrarea cu materiale siliconate pe suport de Optosilb. înregistrarea cu suport rigid din sârmă şi paste de oxid de zinc –

eugenolc. înregistrarea prin cape de transfer şi răşină autopolimerizabilăd. înregistrarea prin metoda ocluziei profilacticee. şablon de ocluzieRăspuns corect: e

26. Alegerea numărului de dinţi stâlpi ai unei punţi depinde de:a. morfologia radicularăb. materialul din care se realizeazăc. profesie, vârstă, sexd. exigenţele fizionomice şi constituţia psihicăe. raportul corpului de punte cu creasta edentatăRăspunsuri corecte: a, c, d

27.Raportul corpului de punte cu creasta edentată, la maxilar, în zona laterală este:

a. şab. semişac. tangenţial-liniard. punctiforme. suspendatRăspunsuri corecte: b, c

28. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate?a. Integrarea morfofuncţională se face la fel de rapid pentru punţi şi

proteze mobilizabileb. Puntea dentară oferă o eficientă masticatorie mai bună decât

protezele mobilizabilec. Igienizarea protezelor mobilizabile e mai uşoară decât a punţilor

d. Protezele mobilizabile au o acţiune de solidarizare a dinţilor atunci când sunt corect executate

e. Puntea necesită sacrificii dentare minimeRăspunsuri corecte: b, c

29.Metoda de inregistrare a contactelor ocluzale cu ceara de ocluzie are urmatoarele caracteristici:

a)Este mai putin precisa decat cea care utilizeaza hartia de articulatie;b)Nu permite lucrul fara ajutor;c)Presupune un consum mare de folii de ceara;d)Se adreseaza mai ales etapelor finale ale echilibrarilor ocluzale;e)Presupune cresterea timpului de lucru, prin schimbarea repetata a foliilor de ceara.

R:c,d,e

30.Ocluzia de necesitate: a)Se instaleaza din cauza unui obstacol persistent mult timp;b)Nu necesita uneori interventie terapeutica;c)inlaturarea precoce a obstacolului duce la reinstalarea IM initiale;d)Se mai numeste ocluzie de obisnuinţa;e)Prevenirea aparitiei sale se face prin echilibrarea ocluzala finala.

R:c,e

31.Ocluzia functionala se caracterizeaza obligatoriu prin: a)Ocluzie stabilab)Abraziunea nu depaseste nivelul specific varstei subiectuluic)ADM este morfologic integrud)Parodontiul este integrue)Masticatia, fonatia si fizionomia conferite de dinti sunt acceptabile pentru subiect

R:a,e

32. Situatiile care necesita pozitionarea mandibulei in R.C. sunt urmatoarele: a)Pentru adaptarea intraorala a restaurarilor odontaleb)Pentru adaptarea extraorala a restaurarilor proteticec)Pentru corectarea dizarmoniei ocluzale in cadrul tratamentului disfunctiei cranio-mandibulared)La orice examen clinic stomatologice)in vederea corectarii dizarmoniei ocluzale dupa aplicarea unei restaurari protetice

R:a,c,d

35.Corpul de punte cu dinţi ovoidali (situaţi intramucos):a)Au un design rotunjit ale fetei mucozale fiind utiliz in z unde principalul

obiectiv este esteticab)Potiunea din corp pte care face cct cu tes moi este rotunjita,fiind inclavata

intr-o concavitate a crst.c)Nu permite curăţirea şi autocurăţirea

d)Are dinţi intermediari de dimensiune şi volum mai mari decât al dinţilor naturali

e)Are dinţi intermediari de dimensiune şi volum mai mici decât al dinţilor naturali

R:a,b

36. * Care sunt metodele de înregistrare a relaţiilor intermaxilare în protezarea fixă, când rapoartele ocluzale lipsesc:

a)înregistrarea cu materiale siliconate pe suport de Optosilb)înregistrarea cu suport rigid din sârmă şi paste de oxid de zinc – eugenolc)înregistrarea prin cape de transfer şi răşină autopolimerizabilăd)înregistrarea prin metoda ocluziei profilacticee)şablon de ocluzie R:e

37.Corpul de punte cu contact linear la mandibulă:a)Oblicitatea depinde de distanţa dintre creasta alveolară şi planul de

ocluzie.b)Din unirea feţei Vestibulare cu cea Linguală rezultă muchia mucozală care

se suprapune pe mijlocul crestei alveolare,în contact uşor cu aceasta.c)Faţa Vestibulară se modelează individualizat cu şanţuri de descărcare

numai în treimea oclz, în rest celelalte 2/3 se modelează fără relief,uşor convexe în sens cervico-oclzal şi în întregime convergentă spre L.

d)Se recomandă în creste cu lăţime mare şi cu dinţi lungie)Faţa Linguală se modelează uşor convex în sens cervico-oclzal iar în sens

Mezio-Distal va fi netedă,fără şanţuri şi fără schiţarea intermediarilor.R:b,c,e

38. * Corpul de punte suspendat este indicat in:a). Edentaţii clasa a III-a Kennedy mandibulare,b). Edentaţii clasa a III-a Kennedy maxilare,c). Edentaţii clasa a IV-a mandibulare,d). Edentaţii clasa a IV-a maxilare,e). Edentaţii clasa a II-a Kennedy mandibulare,R:a

39. * Tiparul protezei fixe plurale reprezintă :a. Imaginea pozitivă a viitoarei construcţii protetice,b. Imaginea negativă a viitoarei construcţii protetice,c. Imaginea pozitivă a câmpului protetic.d Imaginea negativă a câmpului protetic.e. Imaginea pozitivă a macheteiR. corect: b

40. * Condiţionarea infrastructurii metalice a punţilor metalo-ceramice se realizează prin:a. Realizarea de perle,bare, butoni,b. Oxidare, agenti bondingc. Sablare, realizarea de perle,bare .

d. Retentii mecanicee. Lustrire electrochimicaR. corect: b

41. * Macheta infrastructurii metalice a punţilor cu contact tangenţial se modelează prin:a. Utilizarea de machete prefabricate, condensarea cerii la periferie,b. Picurare de ceară, turnare,c. Ambalare, polimerizare.d.Aditie de cearae.Picurare de ceara ivoireR. corect: a

42. * Ambalarea machetei unei punţi se realizează în scopul obţinerii:a.- Modelului duplicat,b. -Tiparului,c. -Imaginii pozitive a machetei.d.-Modelului de studiue. Modelului cu bont mobilizabilR. corect: b

43. *Caseta corpului de punte reprezintă:a. Infrastructura corpului de punte punctiform,b. Infrastructura corpului de punte tangenţial,c. Infrastructura corpului de punte acrilic.d. Infrastructura corpului de punte suspendate. Infrastructura corpului de punte integral ceramicR. corect: b

44. *Pregătirea machetei infrastructurii metalice a punţii, pentru ambalare se realizează prin:a. Sablareb. Detensionare, degresare, oxidarec. Aplicarea machetelor canalelor de turnare şi de evacuare a gazelor, detensionare, degresared.Conditionaree. Gravaj electrochimicR. corect: c

45. * Ambalarea orizontală a machetei unei punţi permite:a. Eliminarea uşoară a cerii din tipar,b. Controlul vizual al dozării nuanţelor la nivelul feţei oralec. Izolarea uşoară a tiparului.d. Obtinerea unei punti cu distributie judicioasa a nuantelor pe fata vestibularae. Obtinerea unei punti cu rezistenta crescuta

R. corect: d

46. * Retenţia punţilor dentare pe câmpul protetic este asigurată de:a.Utilizarea coroanelor partiale ca elemente de agregare,b. Fricţiunea dintre elementele de agregare şi dinţii stâlpic. Paralelismul dintre dinţii stâlpi.d. Utilizarea de dinti stalpi amplasati in planuri diferitee.Utilizarea dintilor stalpi cu coroane scurteR. corect: b

47. * Puntea din elemente separate se caracterizează prin:a. Număr redus de faze de lucru in tehnologia de realizare,b. Rezistenţă crescută,c. Consum redus de biomateriale.d. Algoritm facil de realizaree. Rezistenta redusa la nivelul zonei de jonctiune elemente de agregare-corp de punteR. corect: e

48. * Corpul de punte suspendat asigură:a. Refacerea funcţiilor fonetică şi fizionomică,b. Refacerea funcţiilor fonetică şi masticatorie,c. Refacerea funcţiilor igienică şi masticatorie.d. Refacerea morfologica integrala a arcadei edentatee. Refacerea pantelor de ghidaj anteriorR. corect: c

49. *Relieful ocluzal al corpului de punte trebuie să fie realizat:a. Moderat cuspidat,b. In acord cu stereotipul de masticaţie al pacientului,individualizat, in raport corect cu arcada antagonistac. In acord cu diametrul vestibulo-oral al dinţilor stâlpi.d. Aplatizate. Cu cuspizi inalti si santuri intercuspidiene adanciR. corect: b

50. * Intalnirea dintre elementele de agregare si corpul de punte la nivelel infrastructurii puntiimixte metalo-ceramice se realizează:a. In unghiuri largi ascuţite,b. In unghiuri largi rotunjite,c. Printr-un sistem de capse.d. Prin adeziunee. Prin suduraR. corect: b

51. * Temperatura de topire a aliajului din care se toarna infrastructura puntii metaloceramicetrebuie să fie:a. Inferioară temperaturii de ardere a maselor ceramice de placare,

b. Superioară temperaturii de ardere a maselor ceramice de placarec. Egală cu temperatura de ardere a maselor ceramice de placare.d. Inferioară sau egala cu temperatura de ardere a maselor ceramice de placare,e. Superioară sau egala cu temperatura de ardere a maselor ceramice de placareR. corect: b

Tehnologia confecţionării protezelor scheletate

1. Etiologia edentaţiei parţiale este:a. caria dentară şi complicaţiile eib. boala parodontalăc. migrările dentared. traumatismelee. abrazia dentară

a,b,d

2. *Clasificarea lui Kennedy împarte edentaţiile în:a. cinci claseb. trei clasec. patru clased. două clasee. şase clase

c

3. *În clasa a-III-a Kennedy, edentaţia este limitată de dinţi restanţi:a. numai anteriorb. numai posteriorc. nu este limitată de dinţi restanţi d. anterior şi posteriore. nu contează unde este limitată de dinţi restanţi

d

4. La o proteză parţială scheletată superioară, câmpul protetic este format din:{a. totalitatea elementelor aparatului dento-maxilar care prezintă

raporturi de contact cu protezab. dinţii restanţi cu ţesuturile lor parodontalec. tuberculii piriformid. bolta palatinăe. mucoasa linguală

a,b,d

5. La o proteză parţială scheletată inferioară, câmpul protetic este reprezentat de:

a. totalitatea elementelor aparatului dento-maxilar care prezintă raporturi de contact cu proteza

b. dinţii restanţi cu ţesuturile lor parodontalec. tuberculii piriformid. mucoasa jugalăe. bolta palatină

a,b,c,d

6. *Suportul dento-parodontal este reprezentat de:a. dinţii restanţib. bolta palatină c. tuberozităţile maxilared. tuberculii piriformie. dinţii restanţi cu parodonţiul lor

e

7. Suportul muco-osos este reprezentat de:a. fibro-mucoasa crestelor alveolareb. bolta palatinăc. dinţii restanţi cu parodonţiul lord. tuberozităţile maxilaree. mucoasa jugală

a,b,d

8. Ancorajul, menţinerea şi stabilitatea protezei parţiale scheletate este dependentă de:

a. numărul dinţilor restanţib. repartizarea topografică a dinţilor restanţic. morfologia coronarăd. valoarea parodontală a dinţilor restanţie. deglutiţie

a,b,c,d

9. Suportul dento-parodontal este examinat pe baza:a. radiografiilorb. examenului clinicc. testelor foneticed. modelului documentare. modelului de studiu

c,d

10. *La maxilar axele dinţilor sunt:a. convergente spre apexb. divergente spre apexc. sunt paralele între eled. sunt în funcţie de fiecare dintee. depind de poziţia de implantare

a

11. *La mandibulă axele dinţilor sunt:a. convergente spre apexb. sunt paralele între ele

c. divergente spre apexd. sunt în funcţie de fiecare dintee. depind de poziţia de implantare

c

12. *În egresiune, dintele înaintează:a. prin translaţieb. în direcţie verticală fără procesul alveolarc. împreună cu procesul alveolar în direcţie ocluzalăd. se mezializeazăe. se distalizează

c

13. *În extruzie, dintele înaintează:a. prin translaţieb. în direcţie verticală fără procesul alveolarc. împreună cu procesul alveolar în direcţie ocluzalăd. se mezializeazăe. se distalizează

b

14. Valoarea parodontală a fiecărui dinte este determinată de:{a. numărul rădăcinilorb. troficitatea ţesutului parodontalc. lungimea şi grosimea rădăcinilord. implantarea osoasăe. ocluzie

a,b,c,d

15. Zona subecuatorială este:a. partea retentivă a coroaneib. locul unde se aplică braţele elastice ale croşetelorc. partea neretentivă a coroaneid. cuprinsă între ecuatorul protetic şi marginea ocluzală e. cuprinsă între ecuatorul protetic şi colet

c,d

16. Mucoasa pasiv mobilă (neutră) în edentaţia parţială:a. înconjură mucoasa fixă la periferia câmpului proteticb. reprezintă limita maximă a marginilor protezeic. la mandibulă se află în fundul de sac vestibular şi linguald. la maxilar se află în fundul de sac vestibular şi la linia „Ah”e. acoperă proteza parţială

a,b,c,d

17. Mucoasa mobilă în edentaţia parţială:a. continuă zona de mucoasă pasiv mobilăb. completează fundurile de sacc. acopere planşeul bucald. marginile protezei trebuie să ajungă până în această zonăe. acopere frenurile

d

18. La nivelul bolţii palatine:a. rezorbţia osului este mult redusăb. modificările dimensionale sunt nesemnificativec. asigură închiderea marginalăd. posterior se termină cu rugile palatinee. asigură sprijinul bazei protezei

a,b,e

19. Elementele componente ale unei proteze parţiale scheletate sunt:a. dinţii artificialib. şeile pe care sunt fixaţi dinţiic. elementele de legătură între şeid. croşetele e. bordurile de ocluzie

a,b,c,d

20. Rolul şeilor protetice este:a. să asigure adeziune protezeib. să menţină fixaţi dinţii artificialic. să preia presiunile ocluzaled. să asigure sprijinul, menţinerea şi stabilitatea protezeie. să transmită suportului muco-osos presiunile ocluzale

b,c,e

21. Faţa mucozală a şeilor protezei:a. acopere mucoasa crestei alveolareb. nu se lustruieşte niciodatăc. întotdeauna trebuie lustruităd. marginea vestibulară ajunge în zona mucoasei mobilee. reproduce în negativ microrelieful mucoasei pe care se aşează

a,b,e

22. Faţa orală (protetică) a şeilor protezei:a. întotdeauna se lustruieşteb. prezintă două versantec. nu se lustruieşte niciodată

d. are rol în stabilitatee. pe mijlocul ei sunt montaţi dinţii artificiali

a,b,e

23. Placa fenestrată:a. îmbunătăţeşte simţul gustativb. este decupată sub forma unei rondele având aspect de fereastrăc. înlătură senzaţiile de vomă d. asigură protecţia parodonţiului dinţilor restanţie. este mai puţin rezistentă

a,b,e

24. Placa răscroită distal:a. reduce senzaţiile de vomăb. îmbunătăţeşte simţul gustativc. este mai puţin rezistentăd. asigură protecţia parodonţiului dinţilor restanţie. creează un spaţiu mai mare pentru limbă

a,c,e

25. Amprenta în edentaţia parţială se poate lua cu:a. linguri standard metaliceb. linguri standard acrilice c. linguri individuale din placă de bazăd. linguri individuale din acrilate. şabloane de ocluzie

a,b,c,d

26. Caracteristicile ce trebuie îndeplinite de lingurile utilizate în edentaţia parţială sunt:

a. marginile să ajungă până în zona mucoasei mobileb. să fie rigide, nedeformabilec. să acopere în totalitate suprafaţa câmpului proteticd. să fie prevăzute cu mânere. să prezinte retenţii pentru materialul de amprentă

b,c,d,e

27. În cadrul tratamentului preprotetic (nespecific) intră:a. extracţia dinţilor şi rădăcinilor irecuperabileb. detartrajulc. îndepărtarea obturaţiilor în excesd. rezecţii apicalee. acoperirea dinţilor pentru culise

a,b,c,d

28. Pregătirea pentru ambalare constă din următoarele operaţii:a. modelul cu macheta sunt scoase din ocluzor sau articulatorb. se alege chiuveta (conformatorul) c. macheta este îndiguită şi cofratăd. se demulează amprentae. macheta este solidarizată de model prin lipire cu ceară picurată

a,b,e

29. *Pasta de acrilat se introduce în tipar în faza:a. de zahăr umezitb. de pastă vâscoasă, aderentă, care se trage în firec. de pastă neaderentă, care este nelipicioasă de mâini sau de pereţii

vasuluid. după întărirea completăe. în oricare din fazele anterioare

c

30. *Introducerea pastei acrilice în tipar depinde de:a. tipul de ambalareb. temperatura tiparuluic. numărul şeilord. numărul croşetelore. nu depinde de niciun factor

a

31. Curăţirea mecanică a protezei:a. se face înaintea dezambalăriib. se face la motorul cu ax orizontalc. se face după dezambalare d. se face sub jet de apă cu o perie asprăe. se face la micromotor

c,d

32. Prin echilibrarea ocluzală a unei proteze parţiale se urmăreşte:a. adaptarea ei marginalăb. estetica protezeic. contacte dento-dentare multiple in intercuspidare maximă între cele

două arcaded. lipsa interferenţelor ocluzalee. depinde de la pacient la pacient

c,d

33. Mijloacele principale (directe) de menţinere, sprijin şi stabilizare a protezei scheletate sunt:

a. adeziuneab. croşetelec. succiunead. sistemele speciale prefabricatee. elementele contrabasculante

b,d

34. *Sprijinul reprezintă funcţia prin care croşetul: a. împiedică desprinderea protezei de pe câmpb. se opune înfundării protezei pe câmpc. se opune deplasărilor orizontale ale protezeid. se opune îndepărtării voluntare a protezei de pe câmpe. produce un efect dizortodontic

b

35. Flexibilitatea porţiunii terminale a braţului retentiv al croşetelor este cu atât mai mare cu cât:

a. lungimea braţului retentiv este mai mareb. grosimea braţului retentiv este mai marec. grosimea braţului retentiv este mai micăd. aliajul folosit este mai rigide. gradul de mobilitate al dinţilor stâlpi este mai mare

a,c

36. Croşetele circulare au următoarele caracteristici: a. au contact pe o mare suprafaţă cu dintele stâlp b. utilizează pentru menţinerea protezelor retentivităţile dinţilor stâlpic. toate braţele croşetului pleacă dintr-un corp comund. inserţia protezelor prevăzute cu astfel de croşete este mai uşoară

decât dezinserţiae. nici una din afirmaţiile anterioare nu este adevărată

a,b,c,d

37. Conectorii principali au următoarele caracteristici comune: a. elasticitateab. confortul pacientuluic. rigiditatead. asigură distribuirea solicitărilor funcţionale întregii suprafeţe de

sprijin e. profilaxia ţesuturilor câmpului protetic

b,c,d,e

38. Croşetul Ackers are următoarele caracteristici:

a. are contact cu o suprafaţă foarte mică a dintelui stâlp b. utilizează pentru menţinerea protezelor retentivităţile dinţilor stâlpic. nu toate braţele croşetului pleacă dintr-un corp comund. inserţia protezelor prevăzute cu astfel de croşete este mai uşoară

decât dezinserţiae. dezinserţia protezelor prevăzute cu astfel de croşete este mai uşoară

decât inserţia

b,d

39. Zonele câmpului protetic care trebuie despovărate de presiuni sau ocolite de proteză sunt:

a. papila interincisivăb. crestele edentatec. torusul maxilard. tuberculul piriforme. tuberozitatea maxilară

a,c

40. Folierea modelului se face: a. pentru a obţine un spaţiu între scheletul protezei şi model necesar

pentru inserarea acrilatuluib. la nivelul torusului maxilarc. la nivelul papilei incisived. la nivelul traiectului supraecuatorial al braţului retentiv al croşetelor

circularee. la nivelul traiectului mucozal al braţului retentiv al croşetelor divizate

a,b,c,e

41. Elementele auxiliare de menţinere, sprijin şi stabilizare ale protezei scheletate sunt:

a. adeziunea b. folosirea retentivităţilor anatomicec. lustrul perfect al protezei care împiedică adeziunea alimentelor

lipicioased. tonicitatea muscularăe. sistemele speciale prefabricate

a,b,c,d

42 *Menţinerea reprezintă funcţia prin care croşetul: a. împiedică desprinderea protezei de pe câmpb. se opune înfundării protezei pe câmpc. se opune deplasărilor orizontale ale protezeid. se opune îndepărtării voluntare a protezei de pe câmpe. produce un efect dizortodontic

a

43. Zonele protetice negative ale câmpului protetic edentat parţial sunt: a. crestele edentateb. tuberculii piriformic. torusul palatind. dinţii restanţie. bridele laterale

c,e

44. *Funcţia de reciprocitate asigură: a. neutralizarea efectului porţiunii flexibile a braţului retentiv în timpul

inserţiei şi dezinserţiei protezeib. împiedică bascularea protezei pe câmpc. se opune deplasărilor orizontale ale protezeid. se opune desprinderii protezei de pe câmpe. mobilizarea dinţilor stâlpi prin acţiunea protezei

a

45. Pintenii ocluzali au următoarele caracteristici: a. asigură sprijinul dento-parodontal al protezelor scheletate b. asigură sprijinul muco-osos al protezelor scheletatec. unghiul dintre pinten şi conectorul secundar corespunzător trebuie să

fie drept sau ascuţitd. pintenii trebuie să aibă o rigiditate maree. au formă de triunghi cu vârfurile rotunjite

a,c,d,e

46. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească şeile protezelor scheletate sunt:

a. rezistenţă mecanică şi rigiditateb. greutate redusă, fără a periclita rezistenţa mecanicăc. să acopere în totalitate tuberculii piriformid. să acopere cel puţin 1/3 din lăţimea crestelor edentatee. să acopere 2/3 din lungimea crestelor edentate

a,b,d,e

47. Croşetele Roach au următoarele caracteristici: a. braţul opozant nu porneşte din corpul croşetuluib. la protezele prevăzute cu astfel de croşete dezinserţia este mai uşoară

decât inserţiac. braţul retentiv nu face corp comun cu celelalte braţe ale croşetuluid. braţul opozant şi pintenul ocluzal au roluri diferite decât la croşetele

secundare e. la protezele prevăzute cu astfel de croşete inserţia este mai uşoară

decât dezinserţia

b,d

48. *Sprijin dento-parodontal au protezele scheletate în: a. Edentaţie cl I;b. Edentaţie cl II;c. Edentaţie cl III;d. Edentaţie cl IV întinsă;e. Edentaţie cl I cu breşe suplimentare.

c

49. Folierea torusului se face în funcţie de: a. Mărimea torusului;b. Rezilienţa mucoasei bolţii palatine;c. Tipul croşetelor folosited. Mobilitatea şi poziţia vălului palatin.e. Nu se face în nici o situaţie

a,b

50. Analiza modelului de studiu la paralelograf urmăreşte: a. Stabilirea axei de inserţie şi dezinserţie a protezei;b. Determinarea poziţiei de relaţie centrică;c. Determinarea poziţiei de intercuspidare maximă;d. Trasarea ecuatorului protetic.e. Rezilienţa mucoasei palatine.

a,b,c,d

51. Pierderea dinţilor din zona laterală duce la:a. Scăderea eficienţei de triturare a alimentelor;b. Scurtarea timpului de triturare;c. Suprasolicitarea dinţilor restanţi;d. Mărirea timpului de triturare;e. Nu produce modificări ale câmpului protetic.

a,c,d

52. *Prin stabilizarea protezei parţiale se înţelege: a. Oprirea înfundăriib. Oprirea desprinderiic. Oprirea deplasării orizontaled. Oprirea basculărilore. Oprirea tuturor deplasărilor

c

53. Torusul maxilar voluminos poate fi:a. Acoperit de conectorul principal;b. Îndepărtat chirurgical;

c. Ocolit de conectorul principal;d. Foliat.e. Neglijat

b,c,d

54. Croşetul continuu are rolul de: a. A contribui la menţinere;b. A contribui la sprijinul parodontal al protezei;c. A solidariza dinţii restanţi;d. A contribui la creşterea succiunii;e. A fi un element antibasculant.

b,c,e

55. *Croşetele Ney au următoarele caracteristici: a. sunt exclusiv croşete turnateb. sunt exclusiv croşete circularec. braţul oral are exclusiv rol de stabilizared. braţul vestibular are exclusiv rol de menţineree. braţele lor laterale îndeplinesc roluri identice

e

Tehnologia metalo-ceramică

1. Avantajele dinţilor artificiali din ceramică faţă de cei din acrilat sunt următoarele:

preţul de cost este ridicatabrazia este absentăaspectul estetic este deosebitnu îşi schimbă culoarea în timpsunt necesare retenţii mecanice care să asigure legătura cu baza protezei

b, c, d

2. Fragilitatea maselor ceramice este o consecinţă a faptului că: rezistenţa la compresie este mult superioară rezistenţei la tracţiunestructura stratificată a construcţiilor protetice determină propagarea

fracturilorelasticitatea ceramicii este foarte redusărezistenţa la rupere este mare în timp ce rezistenţa la tracţiune este foarte

micăsunt materiale organice

a, d

3. Masele ceramice prezintă următoarele proprietăţi: au elasticitate maretransluciditate apropiată de cea a smalţuluirezistenţă mare la presiunerezistenţă mare tracţiunenu reţin placa bacteriană

b,c,e

4. În cazul în care o lucrare din ceramică nu este corect adaptată ocluzal, consecinţele sunt următoarele:

fracturi ale antagoniştilordezechilibre ocluzalefracturi ale masei ceramiceparodontită marginalăabrazii ale dinţilor antagonişti

a,b,c,e

5. Ceramica dentară poate fi utilizată pentru: punţifaţete vestibulareimplantescheletul protezelor mobilizabiledinţi artificiali pentru protezele mobilizabile

a,b,c,e

6. Este obligatorie modelarea protezelor ceramice pe modele montate în articulator deoarece: {

discrepanţele ocluzale conduc la fractura masei ceramicediscrepanţele ocluzale conduc la dezechilibre ocluzalediscrepanţele ocluzale conduc la bruxismglazura conferă o rezistenţă deosebită şi nu reţine placa bacterianăapare uzura antagoniştilor din acrilat

a,b,c,e

7. Care din următoarele afirmaţii sunt false: dinţii artificiali din răşini acrilice sunt mai rezistenţi la abrazie decât cei din

ceramicămodelarea dinţilor ceramici trebuie să fie precisă deoarece contactele

premature şi interferenţele sunt greu de retuşatdinţii artificiali din ceramică se prelucrează şi se lustruiesc uşorprin abrazie se produce o automodelare a dinţilor din ceramicădupă glazurare, coroanele ceramice se lustruiesc cu gume abrazive

a,c,d,e

8. Materiile prime care intră în compoziţia ceramicii dentare sunt: metacrilatul de metilfeldspatulcuarţulpigmenţilianţi organici

b,c,d,e

9. Rezistenţa la compresie a masei ceramice depinde de: tipul de masă ceramică utilizată (ceramica aluminoasă prezintă valori

superioare faţă de ceramica clasică)modelarea corecta a suportului metalicde metoda de condensare a pastei ceramice (condensarea prin vibrare

creşte rezistenţa) tipul de masă ceramică utilizată (ceramica aluminoasă prezintă valori

inferioare faţă de ceramica clasică) arderile repetate scad rezistenţa

a,b,c,e

10. *Prepararea cervicala cea mai indicată a bonturilor pentru coroanele metalo-ceramice este:

cu prag in lama de cutitcu prag in chanfrein larg

cu prag in chanfrein ingustcu prag in bizou la 45°fara prag

b

11. În tehnica metalo-ceramica se succed următoarele etape de laborator:

Se ambalează şi se obţine tiparulSe topeşte şi se toarnă metalul.Se dezambalează şi se prelucrează scheletul metalic.Scheletul metalic este oxidatSe modeleaza macheta componentei ceramice

a,b,c,d

12. Desprinderea placajului ceramic de pe metal are drept cauze: utilizarea unor aliaje si mase ceramice incompatibilestrat prea gros de oxizistopuri ocluzale la jonctiunea metalo-ceramicaregimuri termice incorecte in cursul arderilorretenţii mecanice prea puţine

a,b,c,d

13. Între suportul metalic si placajul ceramic sunt posibile următoarele tipuri de legături:

legături chimice retenţii mecanice perlatelegături fiziceanse metalicelegături adezive

a,c,e

14. Pentru amprentarea precisă a câmpului protetic în vederea confecţionării CMMC se pot folosi:

alginate siliconi de adiţiesiliconi de condensarepolieteriamprenta optică

b,c,d,e

15. La verificarea amprentei pentru CMMC se va urmări: dacă nu există incluziuni de aerlipsa de aderenţă a materialelor de amprentă faţă de linguridacă nu există resturi de sânge sau salivăamprentarea zonei Ah

centrarea corectă a amprentei pe câmpul protetic

a,b,c,e

16. Modelul de lucru pentru protezele fixe metalo-ceramice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

să fie confecţionat din ghips obişnuit (clasa a II-a ADA)să fie confecţionat din ghips de amprentăpoziţionarea spaţială unică a bonturilorparalelismul bonturilorredarea corectă a zonei de succiune

c,d

17. *Macheta CMMC trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să se aplice macroretenţiipragul cervical să fie în lamă de cuţittranziţia dintre metal şi ceramică să se facă în unghiuri ascuţitesuprafaţa machetei să fie cât mai netedă, fără denivelări şi rugozităţimacheta trebuie să acopere marginea incizală a coroanei

d

18. Macheta din ceară se pregăteşte pentru ambalare astfel: se degresează cu alcoolse detensionează prin scufundare în apă la 40°Cse aplică tijele de turnare într-o zonă mai groasă a macheteise aplică tijele de evacuare a gazelorse aplică tijele de turnare într-o zonă mai subţire a machetei

c,d

19. Scheletul metalic al CMMC se poate realiza prin: turnaresinterizarepe cale galvanică din aurpe cale galvanică din Cr-Coambutisare

a,b,c,e

20. Legătura metalo-ceramică se face prin: prin legături dipol-dipolprin intermediul forţelor van der Waalsprin oxidarea capei din aliaje nenobileprin utilizarea unor agenţi de cuplare (bonding)retenţii mecanice

a,b,c,d

21. Masa opacă (grundul) se aplică astfel: se aplică iniţial un strat mai vâscos, apoi unul mai fluid stratul de opaquer se arde la presiune atmosfericăse aplică iniţial un strat mai fluid, apoi unul mai vâscosstratul de opaquer trebuie să acopere în întregime suprafeţele ce vor fi

placate cu ceramicăstratul de opaquer nu trebuie să acopere zona incizală

c,d

22. În tehnica metalo-ceramică clasică placarea se face astfel: straturile de ceramică se aplică prin pensulareeliminarea excesului de lichid se face prin ştergereeliminarea excesului de lichid se face prin vibrare~%-eliminarea excesului de lichid se face prin tamponarecoroana se modelează supradimensionat

a,c,d,e

23. Fisurile din masa ceramică au următoarele cauze: lipsa de compatibilitate dintre aliaje şi masa ceramicăincluziuni de aer insesizabile care se măresc în decursul arderilor succesiveprelucrarea cu instrumentar rotativ care generează căldură excesivăprelucrarea cu freze diamantaterăcire bruscă după arderi

a,b,c,e

24. Ceramica dentară prezintă următoarele proprietăţi:favorizează aderarea plăcii dentaretransluciditate asemănătoare smalţuluiduritate superioară smalţuluiporozitate redusăeste inertă faţă de salivă

b,c,d,e

25. Modelul de lucru pentru protezele fixe metalo-ceramice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

posibilitatea de mobilizare a bonturilor dentareredarea corectă a şanţului gingival şi a gingiei interdentarepăstrarea integrităţii modelului până la realizarea piesei proteticesă fie friabilposibilitatea duplicării modelului

a,b,c,e

26. Componenta metalică a CMMC se poate realiza din următoarele metale şi aliaje:

Cr-Ni

Cr-CoTiWipplaAu

a,b,c,e

27. Joncţiunea metal-ceramică prezintă următoarele caracteristici: stopurile ocluzale pot fi pe metalstopurile ocluzale pot fi la joncţiunea metal-ceramică stopurile ocluzale pot fi pe ceramicătrecerea aliaj-ceramică se face pierduttrecerea aliaj-ceramică să fie clar definită

a,c,e

28. Stratul de oxizi de la interfaţa metal-ceramică are următoarele roluri: realizează o trecere între două materiale cu structuri chimice diferiteasigură legarea chimică a masei ceramice de aliajpermite o difuzare a ionilor metalici în masa ceramicăizolează metalul de ceramicăcreşte umectabilitatea suprafeţei ceramice

a,b,c,e

29. *În tehnica Adapta, capa din material plastic trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

să aibă o grosime de 1 mmsă acopere bontul în totalitatesă reproducă în totalitate relieful ocluzalmarginea capei să rămână la o distanţă de 1-1,5 mm de preparaţia cervicalăsă redea convexităţile maxime

d

30.*În tehnica metalo-ceramică clasică placarea se face astfel: se realizează o machetă din ceară a placajului ceramicse realizează o machetă din material plastic a placajului ceramiccoroana se modelează exact la dimensiunea viitorului dinte artificiallustruirea se face cu gume abrazivecoroana se modelează supradimensionat

e

31. Componentele principale ale maselor ceramice sunt: feldspatulcuarţuldioxidul de siliciusulfatul de calciucoloranţi anorganici

a,b,c,e

32. Glazurarea se face în următoarele condiţii: prin aplicarea unui strat superficial de masă transparentăla o temperatură mai mare decât straturile de bazăîn condiţii de vidla o temperatură mai mică decât straturile de bazăprin depunerea unui strat suplimentar de grund

a,d

33. Porozităţile prezente pe suprafaţa scheletului metalic au următoarele cauze: aplicarea unui lac izolator pe bont prelucrarea cu freze uzateimpurităţi în grosimea macheteiatingerea machetei cu mâna înainte de ambalarepoziţionarea greşită a tijelor

c,e

34. Macheta componentei metalice a CMMC se realizează astfel: prin picurare de ceară pe bont, urmată de modelare cu spatulanu este necesară confecţionarea unei macheteprin modelarea unei cape din ceară calibratăprin adaptarea unei cape din material plasticprin depunerea cerii prin pensulare pe bont

c,d

35. Canalele de turnare pentru confecţionarea tiparului: se pot realiza prin metoda clasicănu se pot realiza prin metoda clasică se pot realiza prin metoda Heraeusnu se pot realiza prin metoda Heraeuseste nevoie de cel puţin un canal de turnare pentru fiecare element

b,d

36. Efectul cromatic al unei CMMC depinde de următorii factori:

saturaţieculoarea pigmentului anorganicgradul de transluciditate al ceramiciiculoarea pigmentului organiccondiţiile de iluminare

a,b,c,e

37. Alegerea culorii pentru protezele ceramice se face:

a. în funcţie de aspectul dinţilor antagoniştib. în funcţie de aspectul dinţilor vecinic. în funcţie de culoarea tenuluid. nu este necesară cheia de culorie. se foloseşte cheia de culori

a,b,c,e

38. Masa de ambalat folosită pentru confecţionarea tiparului: trebuie să fie compatibilă cu aliajuleste indicat să fie realizată din sulfaţi, temperaturile la care se arde

ceramica fiind scăzuteeste indicat să fie realizată din fosfaţinu trebuie să compenseze dilatarea de priză a tiparuluieste indicat să fie realizată din silicaţi

a,c,e

39. Modelele folosite la CMMC: a. trebuie să fie cât mai rezistente, fiind confecţionate din ghips extradurb. la coroanele integral ceramice trebuie să compenseze contracţia acestorac. trebuie să se poată monta în articulatord. trebuie să fie cât mai rezistente, fiind confecţionate din ghips dure. trebuie să aibă o suprafaţă cât mai netedă

a,b,c,e

40. *Avantajele CMMC sunt următoarele: a. şlefuire redusă a dinţilor stâlpib. nu necesită realizarea unui prag c. efectul estetic se reduce în timpd. izolarea termică bună a bonturilore. sunt uşor de realizat

d

41. Dezavantajele CMMC sunt următoarele: a. necesită şlefuiri ample ale dinţilor stâlpib. coroanele ceramice se degradează în condiţiile mediului bucalc. uneori este necesară devitalizarea dinţilord. nu sunt indicate în zona lateralăe. duritatea mare a ceramicii poate să determine abrazia dinţilor

antagonişti

a,c,e

42. În zona laterală faţa ocluzală se va acoperi cu ceramică: a. dacă pacientul prezintă bruxism b. dacă suprafaţa dinţilor vecini este foarte abrazatăc. dacă ocluzia este normală, fără abateri patologice

d. dacă există spaţiu suficient pentru metal şi ceramicăe. dacă suprafaţa dinţilor antagonişti este foarte abrazată

c,d

43. Turnarea capelor metalice pentru CMMC se face în următoarele condiţii: a. cu dispozitive de turnare cu oxigazb. dispozitive de turnare cu arc electric cu electrozi de grafitc. cu dispozitive de turnare folosind curenţi de înaltă frecvenţăd. se foloseşte aparatul manual de turnare (Rotax)e. cu dispozitive de tip Castomat

a,c,e

44. Succesiunea depunerii straturilor de ceramică este: a. opaquer fluid, opaquer vâscos, dentină, smalţ, glazurăb. opaquer vâscos, opaquer fluid, dentină, smalţ, glazurăc. opaquer vâscos, opaquer fluid, smalţ, dentină, glazurăd. opaquer vâscos, smalţ, dentină, opaquer fluid, glazurăe. opaquer vâscos, dentină, smalţ, glazură, opaquer fluid

a

45. Arderea straturilor de ceramică se face astfel: a. grundul se arde la presiune atmosfericăb. dentina se arde la presiune atmosfericăc. grundul se arde în vidd. dentina se arde în vide. glazura se arde în vid

c,d

46. Arderea straturilor de ceramică se face după următoarea schemă: a. smalţul se arde în vidb. grundul se arde la presiune atmosfericăc. dentina şi smalţul se ard concomitentd. glazura se arde în vide. glazura se arde la presiune atmosferică

a,c,e

47. Glazurarea are următoarele consecinţe: a. crearea unui strat superficial de masă transparentăb. blochează absorbţia fluidelor din mediul bucalc. împiedică aderarea plăcii microbiened. modifică DVOe. conferă dintelui un aspect neted, translucid

a,b,c,e

48. Eşecurile cromatice se produc din următoarele motive: a. nu s-a respectat culoarea dintelui de pe cheia de culorib. opaquerul s-a depus în strat prea grosc. opaquerul nu acoperă în totalitate capa metalicăd. culoarea coroanei ceramice s-a modificat în timpe. straturile ceramice sunt prea subţiri în zona cervicală

a,b,c,e

49. Aspectul estetic lasă de dorit din următoarele motive: a. nerespectarea nuanţelor uşor mai închise din zonele proximaleb. culoarea capei metalice c. arderi de corectură prea numeroased. grosime mare a stratului ceramice. aplicarea ceramicii în straturi neuniforme

a,c,e

50. Prelucrarea capei metalice pentru CMMC se face în următoarele condiţii: a. cu gume abraziveb. cu freze diamantatec. cu freze din oţel extradurd. se fac şanţuri de retenţie pentru ceramicăe. după prelucrare se sablează

b,c,e

51. *Joncţiunea dintre metal şi ceramică trebuie să fie: a. la nivelul ariei de contact cu antagoniştiib. la nivelul ariei de contact cu dinţii vecinic. la 1 mm deasupra coletului dinţilor pe faţa vestibularăd. la 2 mm de aria de contact cu antagoniştii pe faţa ocluzalăe. trebuie să fie în strat subţire

d

52. *Contracţia ceramicii după ardere este de: a. 25-30%b. 1-2%c. 80%d. ceramica se dilată în urma arderii cu 25-30%e. ceramica se dilată în urma arderii cu 1-2%

a

53. Aplicarea pastei ceramice se face: a. în exces, pentru a compensa contracţiab. la dimensiune egală cu a viitoarei coroane după arderea opaqueruluic. la dimensiune mai mică decât a viitoarei coroane după arderea

opaquerului

d. la dimensiune mai mare decât a viitoarei coroane după arderea opaquerului

e. glazura se aplică într-un strat gros, excesul urmând a fi îndepărtat prin frezare

a,d

1.Factorii obişnuiţi (biologici) de menţinere ai protezei totale sunt reprezentaţi de:a) succiuneb) adeziunec) tonicitatea muscularăd) arcurile intermaxilaree) presiunea atmosferică

Răspunsuri: a, b, c, e (Rândaşu, pag. 130-133)

2. Elementele accesorii ale unei linguri individuale superioare sunt reprezentate de:

a) mânerb) baza linguriic) întărituriled) butonii de presiunee) bordurile de ocluzie

Răspunsuri: a, c, e (Rândaşu, pag. 145)

3. Lingura individuală se poate confecţiona din:a) metalb) placă de bazăc) gipsd) acrilat autopolimerizabile) acrilat termopolimerizabil

Răspunsuri: a, b, d, e (Rândaşu, pag. 147)

4. Cauzele edentaţiei totale sunt:a) caria dentară şi complicaţiile eib) boala parodontalăc) traumatismeled) afecţiunile neurologicee) tumorile maxilarelor

Răspunsuri: a, b, c, e (Rândaşu, pag. 107)

5. Edentaţia totală poate determina tulburări de:a) masticaţieb) fonaţiec) echilibrud) fizionomicee) psihice

Răspunsuri: a, b, d, e (Rândaşu, pag. 108-109)

6. Zona de sprijin a câmpului protetic maxilar este reprezentată de:a) bolta palatinăb) linia „Ah”c) creasta alveolarăd) tuberozităţile maxilaree) tuberculii piriformi

Răspunsuri: a, c, d (Rândaşu, pag. 110-111)

7. La maxilar, mucoasa fixă acoperă:a) vălul palatinb) bolta palatinăc) fundurile de sac vestibulared) fundurile de sac lingualee) frenul buzei superioare

Răspuns: b (Rândaşu, pag. 113)

8. La maxilar, zona de mucoasă fixă acoperă:a) crestele alveolareb) bolta palatinăc) vălul palatind) tuberozităţile maxilaree) fundurile de sac vestibulare

Răspunsuri: a, b, d, (Rândaşu, pag. 113)

9. Zona de mucoasă mobilă la maxilar acoperă:a) obrajiib) buzelec) tuberculii piriformid) vălul palatine) formaţiunile mobile din vestibulul bucal


10. Tuberculul piriform se formează după extracţia:a) molarului de minte inferiorb) molarului doi inferiorc) molarului de minte superiord) molarului doi superiore) premolarilor

Răspuns: a (Rândaşu, pag. 115)

11. Rezorbţia şi atrofia la maxilar poate fi:a) centripetă (concentrică)b) centrifugă (excentrică)c) simetricăd) asimetricăe) staţionară

Răspunsuri: a, c, d (Rândaşu, pag. 107)

12. Muşchii limbii, în urma activităţii mai intense depuse în procesul de masticaţie se:

a) hipertrofiazăb) hipotrofiazăc) rămân nemodificaţid) se scurteazăe) se lungesc

Răspunsuri: a (Rândaşu, pag. 108)

13. Zona de sprijin a câmpului protetic reprezintă:a) zona ce preia maximum de presiunib) asigură sprijinul protezei totalec) contribuie la închiderea marginalăd) zona acoperită de mucoasă fixăe) zona acoperită de mucoasă neutră

Răspunsuri: a, b, d (Rândaşu, pag. 110)

14. Bolta palatină este alcătuită din:a) apofizele palatine ale oaselor maxilareb) crestele zigomato-alveolarec) lamele orizontale ale oaselor palatined) lamele orizontale ale oaselor maxilaree) tuberozităţile maxilare

Răspunsuri: a, c (Rândaşu, pag. 111)

15. Zona de mucoasă neutră este situată:a) la periferia câmpului proteticb) dincolo de limitele suprafeţei acoperite cu mucoasă fixăc) în apropierea fundurilor de sacd) pe bolta palatinăe) pe crestele alveolare

Răspunsuri: a, b, c (Rândaşu, pag. 114)

16. Mucoasa mobilă acoperă:a) vălul palatinb) crestele alveolarec) obrajiid) buzelee) formaţiunile mobile din vestibulul bucal

Răspunsuri: a, c, d, e (Rândaşu, pag. 114)

17. Creasta alveolară mandibulară este:a) foarte mult redusă comparativ cu cea de la maxilarb) mai întinsă decât cea de la maxilarc) suprafaţa de sprijin este mai micăd) suprafaţa de sprijin e mai mare decât la maxilare) poate fi situată sub nivelul liniei oblice interne şi externe (creastă

negativă)Răspunsuri: a, c, e (Rândaşu, pag. 114)

18. Tuberculul piriform este acoperit de baza protezei inferioare:a) în întregimeb) pe treime anterioarăc) pe treimea posterioarăd) pe cele două treimi anterioaree) nu este acoperit de baza protezei

Răspunsuri: b (Rândaşu, pag. 115)

19. Baza protezei confecţionată din metal prezintă avantajele:

a) rezistenţă mecanică foarte mareb) culoare identică cu a gingiei naturalec) este mai uşor de întreţinutd) nu produce reacţii alergicee) volum redus, creând pacientului un confort mai bun


20. Bazele acrilice ale protezelor totale pot fi întărite cu:a) reţea metalică rigidă nedeformabilăb) fibre de sticlă sub formă de reţeac) placă de bazăd) folii lamelare de 0,5 mm grosime care se suprapune) fibre de aluminiu


21. Culoarea dinţilor artificiali este determinată de :a) vârstăb) sexc) culoarea ochilord) tipul constituţionale) stereotip de masticaţie

Răspunsuri: a, b, c, d (Rândaşu, pag. 121)

22. Dinţii artificiali din porţelan prezintă caracteristicile:a) culoarea prezintă transluciditate asemănătoare cu a dinţilor naturalib) culoarea se modifică în timpc) duritate foarte mared) echilibrarea ocluzală se realizează cu ocluzorule) sunt casanţi

Răspunsuri: a, c, e (Rândaşu, pag. 125)

23. Dinţii artificiali din acrilat prezintă caracteristicile:a) culoarea se degradează în timpb) solidarizarea la baza protezei este foarte rezistentăc) fixarea la baza protezei se face printr-un proces chimicd) coeficient redus de abraziee) favorizează penetraţia lichidului bucal


24. Dinţii de acrilat se pot confecţiona:a) prin turnareb) industrialc) în ştanţe metaliced) în tipare de gipse) amprente tipar de silicon

Răspunsuri: b, c, d, e (Rândaşu, pag. 127)25. Factorii care produc instabilitatea protezei totale sunt:

a) greutatea protezei inferioareb) alimentele lipicioase, aderentec) câmpul protetic nefavorabil

d) ocluzia echilibratăe) contracţia musculaturii periprotetice

Răspunsuri: b, c, e (Rândaşu, pag. 128)

26. Amprenta preliminară:a) este copia negativă a câmpului proteticb) reproduce cu exactitate suprafaţa de sprijinc) reproduce cu aproximaţie zona de succiuned) reproduce cu aproximaţie mucoasa neutră e) se ia cu o port-amprentă individuală

Răspunsuri: a, b, c (Rândaşu, pag. 138)

27. Modelul preliminar:a) este copia pozitivă a câmpului proteticb) redă cu exactitate zona de sprijinc) redă cu aproximaţie zona de succiuned) este folosit pentru confecţionarea şabloanelor de ocluziee) este folosit pentru confecţionarea lingurii individuale


28. Soclul modelului preliminar are formă:a) de pentagon la modelul superiorb) de pentagon la modelul inferiorc) trapezoidală la modelul superiord) trapezoidală la modelul inferiore) de pentagon la ambele arcade

Răspunsuri: a, d (Rândaşu, pag. 144)

29. Caracteristicile lingurii individuale sunt:a) rigiditateab) rezistenţa mecanicăc) dimensiunea suprafeţei egală cu cea a câmpului proteticd) margini rotunjite şi netedee) adaptată la nivelul mucoasei neutre


30. Mânerul lingurii individuale:a) are rolul să permită manevrarea eib) este situat anterior pe linia medio-sagitalăc) are patru feţe laterale convexed) are dimensiunea a doi incisivi centralie) are o poziţie oblică-verticală


31. Butonii de presiune:a) sunt proeminenţe paralelipipediceb) sunt fixaţi pe locul premolarilor superioric) sunt fixaţi pe locul premolarilor inferiorid) sunt fixaţi pe locul molarilor inferiorie) au rolul de a întări lingura


32. O amprentă finală se poate lua cu:a) pastele de eugenat de zincb) pastele de gipsc) materiale elastice de tipul alginatelord) materiale bucoplasticee) mase de ambalat

Răspunsuri: a, b, c, d (Rândaşu, pag. 151-152)

33. O amprentă finală corectă prezintă următoarele caracteristici:a) centrarea amprentei pe suprafaţa câmpului proteticb) repartizarea materialului de amprentă într-o grosime uniformăc) materialul este aderent pe toată suprafaţa linguriid) modelajul marginilor conform fundurilor de sace) este mai scurtă in zona distală cu 2 mm

Răspunsuri: a, b, c, d (Rândaşu, pag 153)

34. O amprentă finală corectă prezintă următoarele caracteristici:a) cuprinde întreaga suprafaţă a câmpului proteticb) materialul de amprentă este repartizat într-un strat neuniformc) materialul este aderent pe întreaga suprafaţă a linguriid) centrarea amprentei pe suprafaţa câmpului protetice) fundurile de sac nu sunt vizibile


35. Configuraţia marginilor amprentei finale maxilare este:a) pe linia mediană prezintă impresiunea frenului buzei superioareb) în zona incisivilor marginea este mai groasăc) în zona caninilor marginea este mai scurtă şi mai subţired) corespunzător molarilor marginea este mai groasăe) la tuberozităţi grosimea şi înălţimea sunt variabile

Răspunsuri: a, d, e (Rândaşu, pag. 154)

36. Modelul definitiv (de lucru) se foloseşte pentru:a) completarea examinării câmpului proteticb) confecţionarea lingurii individualec) confecţionarea şablonului de ocluzied) confecţionarea machetei protezei totalee) obţinerea tiparului


37. Configuraţia marginilor amprentei finale mandibulare este:a) la nivelul incisivilor marginea e subţireb) pe linia mediană, vestibular este imprimată urma frenului buzei

inferioarec) pe linia mediană, lingual este imprimată urma frenului linguald) corespunzător molarilor marginea se îngroaşăe) distal este imprimată treimea anterioară a tuberozităţii maxilare


38. Îndiguirea amprentei funcţionale se realizează pentru:a) sprijinirea materialului de amprentăb) ca gipsul să nu curgă din amprentăc) adaptarea lingurii individualed) pentru a reda pe model configuraţia nemodificată a fundurilor de sace) pentru confortul pacientului

Răspunsuri: d (Rândaşu, pag. 155)

39. Izolarea amprentei pentru confecţionarea modelului de lucru este necesară la:a) amprentele luate cu gipsb) amprentele luate cu mase termoplasticec) amprentele luate cu pastele de eugenat de zincd) amprentele luate cu alginatee) toate amprentele


40. Bordurile de ocluzie se pot confecţiona din:a) ceară rozb) placă de bazăc) stentsd) acrilat termopolimerizabile) acrilat autopolimerizabil


41. Şabloanele de ocluzie prezintă următoarele caracteristici:a) se pot îndepărta şi repune pe model fără dificultateb) baza este rigidă, nedeformabilăc) marginile nu sunt ascuţite sau tăioased) bordura este modelată neted şi simetric, de o parte şi de alta a liniei

medianee) bordura se poate îndepărta cu uşurinţă


42. Şabloanele de ocluzie prezintă următoarele caracteristici:a) baza şablonului este rigidă, nedeformabilă, rezistentă la presiunile

ocluzaleb) baza şablonului este confecţionată din placă de bază sau răşini acrilicec) baza este la distanţă de câmpul proteticd) bordurile de ocluzie prezintă forme şi dimensiuni asemănătoare arcadelor

dentaree) marginile şablonului sunt modelate cu dimensiuni şi formă

corespunzătoare fundurilor de sacRăspunsuri: a, b, d, e (Rândaşu, pag. 160)

43. Limita posterioară a bordurii de ocluzie este situată în dreptul:a) feţei distale a primului molarb) feţei meziale a molarului doic) feţei distale a molarului doid) feţei meziale a molarului trei

e) feţei distale a molarului treiRăspunsuri: a (Rândaşu, pag. 159)

44. Şabloanele de ocluzie, la nivelul bordurilor de ceară, sunt prelucrate în faza de cabinet intitulată „determinarea relaţiei intermaxilare” pentru a se obţine următoarele elemente:

a) curbura vestibulară a arcadelor dentare în zona frontalăb) dimensiunea verticală a etajului mijlociuc) poziţia mandibulei în relaţie centricăd) direcţia şi nivelul planului de ocluzie în zona frontală şi în zona lateralăe) poziţia mandibulei în relaţie excentrică


45. Şabloanele de ocluzie, la nivelul bordurilor de ceară, sunt prelucrate în faza de cabinet intitulată „determinarea relaţiei intermaxilare” pentru obţinerea următoarelor elemente:

a) curbura vestibulară în zona frontală a arcadelor dentareb) dimensiunea verticală a etajului inferiorc) direcţia şi nivelul planului de orientare protetică în zona frontală şi în

zona lateralăd) poziţia mandibulei în relaţie centricăe) repere necesare alegerii şi montării dinţilor frontali


46. Ocluzorul imită numai:a) mişcarea de deschidere-închidereb) mişcarea de propulsiec) mişcarea de lateralitated) toate mişcărilee) niciuna


47. Articulatorul imită:a) mişcarea de deschidere-închidereb) mişcarea de lateralitatec) mişcarea de propulsied) toate mişcărilee) niciuna


48. Pregătirea modelelor în vederea montării în ocluzor constă din:a) reducerea dimensiunii soclurilorb) tăierea a mai multor şanţuri de retenţie de 3-4 mm pe suprafaţa bazală a

soclurilorc) solidarizarea provizorie a modelelor între eled) alegerea şi verificarea ocluzoruluie) reglarea şurubului distanţator

Răspunsuri: a, b, c, (Rândaşu, pag. 167-168)

49. Regulile montării în ocluzor sunt:

a) întotdeauna montarea începe cu braţul inferiorb) planul de orientare ocluzală materializat de locul de unire a celor două

suprafeţe ale bordurilor este plasat în planul orizontal reprezentat de planul mesei

c) planul medio-sagital al modelelor să se suprapună planului medio-sagital al ocluzorului

d) planul transversal al modelelor să fie paralel cu planul meseie) distanţa dintre punctul interincisiv şi axul de rotaţie să fie de 10,5 cm

Răspunsuri: b, c, e (Rândaşu, pag. 168)

50. La montarea în ocluzor se începe cu:a) braţul superiorb) braţul inferiorc) nu contează cu care se începed) cu ambele deodatăe) se procedează la fel ca la articulator


51. Transferul reperelor de pe şabloane pe modele este efectuat pentru următoarele repere:

a) linia medianăb) linia caninilorc) linia premolarilord) linia surâsuluie) planul de orientare ocluzală


52. Tehnica de fixare a modelelor în articulatorul mediu cuprinde următoarele operaţii:

a) pregătirea modelelorb) pregătirea şabloanelorc) pregătirea articulatoruluid) gipsarea propriu-zisăe) demularea


53. În alegerea dinţilor artificiali, după reperele conţinute de şabloanele de ocluzie sunt stabilite:

a) dimensiunea mezio-distală a celor şase dinţi frontalib) lăţimea dinţilor lateralic) înălţimea dinţilor frontalid) înălţimea dinţilor lateralie) culoarea dinţilor frontali


54. În alegerea dinţilor artificiali, după indicaţiile scrise în fişa de laborator sunt stabilite:

a) materialul din care sunt confecţionaţi dinţiib) culoarea dinţilor frontalic) forma dinţilor frontali

d) dimensiune dinţilor frontalie) aspectele particulare dacă pacientul le-a solicitat


55. Baza machetei protezei totale se confecţionează din:a) placă de bazăb) ceară rozc) acrilat autopolimerizabild) acrilat fotopolimerizabile) stents


56. Regulile generale de montare a dinţilor artificiali după Gysi prevăd că:a) dinţii laterali sunt montaţi pe mijlocul crestei alveolareb) planul de ocluzie formează în sens sagital o curbă cu concavitatea în sus

numită curba sagitalăc) în sens transversal se formează curba transversală, de asemenea cu

concavitatea superioarăd) în relaţie centrică se realizează intercuspidare maximă între cele două

arcade artificialee) între dinţii artificiali trebuie să existe treme şi diasteme


57. Regulile generale de montare a dinţilor artificiali după Gysi prevăd că:a) dinţii laterali sunt montaţi pe mijlocul crestei alveolareb) dinţii frontali superiori, din motive fizionomice, sunt montaţi în afara

crestei alveolarec) în relaţie centrică nu se realizează intercuspidare maximă între cele două

arcade artificialed) în propulsia mandibulei sunt stabilite contacte multiple la nivelul feţelor

ocluzale şi a marginilor incizale ale celor două arcadee) montarea dinţilor artificiali este astfel efectuată încât toate forţele care

pot mobiliza proteza să fie neutralizateRăspunsuri: a, b, d, e (Rândaşu, pag. 182-183)

58. Caracteristicile machetei pentru probă sunt:a) gingia artificială în zona anterioară este modelată în concordanţă cu

cerinţele fizionomice b) placa de ceară la nivelul bolţii palatine este întărită cu o bucată de placă

de bază pentru a fi mai rezistentăc) toate celelalte zone ale machetei sunt de asemenea modelated) placa linguală de ceară se întăreşte cu ajutorul unei sârme e) marginile nu trebuie să prezinte asperităţi


59. După proba machetei în cavitatea bucală, modelul superior este pregătit pentru folierea următoarelor zone:

a) locurile cu exostoze sensibile la palpareb) papila incisivăc) gaura mentonieră

d) torusul palatine) sutura intermaxilară


60. După proba machetei în cavitatea bucală, modelul inferior este pregătit pentru folierea următoarelor zone:

a) toate proeminenţele determinate de exostozeb) liniile oblice internec) torusul mandibular când existăd) tuberculul piriforme) muchia crestelor ascuţită sub formă de lamă


61. Cele cinci obiective de care trebuie să se ţină seama la modelarea finală a machetei sunt:

a) obiectivul fizionomicb) obiectivul foneticc) obiectivul igienicd) obiectivul rezistenţeie) obiectivul greutăţii

Răspunsuri: a, b, c, d (Rândaşu, pag. 207-211)

62. Cele cinci obiective de care trebuie să se ţină seama la modelarea finală a machetei sunt:

a) obiectivul fizionomicb) obiectivul igienicc) obiectivul menţinerii şi stabilităţiid) obiectivul folieriie) obiectivul fonetic

Răspunsuri: a, b, c, e, (Rândaşu, pag. 207-2119)

63. După modelarea finală a machetei se efectuează următoarele:a) dinţii sunt curăţaţi foarte minuţios de cearăb) sunt foliate zonele indicate de medicc) sunt gravate zonele indicate de medicd) sunt netezite şi lustruite suprafeţele macheteie) se pun întăriturile


64. Ambalarea directă mai este cunoscută şi ca:a) ambalarea cu valb) ambalarea fără valc) ambalarea în ambele părţi ale chiuveteid) ambalarea într-o parte a chiuveteie) ambalarea mixtă


65. Ambalarea indirectă mai este cunoscută şi ca:a) ambalarea cu valb) ambalarea fără val

c) ambalarea în ambele părţi ale chiuveteid) ambalarea într-o parte a chiuveteie) ambalarea mixtă

Răspunsuri: b, c (Rândaşu, pag. 212-213)

66. Ambalarea directă prezintă dezavantajele:a) se realizează tehnic dificilb) ceara machetei de la nivelul versantului vestibular se îndepărtează uşorc) izolarea pereţilor tiparului se face greud) dinţii, dacă mai prezintă urme de ceară , se desprind din val fără

posibilitatea repunerii în aceiaşi poziţiee) valul de ghips se poate fractura


67. Ambalarea directă prezintă avantajele:a) ceara machetei de la nivelul vestibular al şeilor se îndepărtează uşorb) izolarea pereţilor tiparului se face uşorc) pasta de acrilat se introduce uşord) este conservată înălţimea ocluziei dacă nu se strâng corect cele două părţi

ale chiuveteie) din punct de vedere tehnic se realizează uşor

Răspunsuri: d (Rândaşu, pag. 213)

68. Ambalarea indirectă prezintă avantajele:a) este uşor de realizatb) dinţii îşi păstrează poziţia în tiparc) izolarea pereţilor tiparului se efectuează simplu şi uşord) pasta de acrilat se introduce uşore) se poate înălţa ocluziaRăspunsuri: a, b, c, d (Rândaşu, pag. 214)

69. Dezavantajele ambalării indirecte sunt:a) tehnica este greu de realizatb) dinţii nu îşi păstrează poziţia în tiparc) izolarea tiparului se face greud) se poate înălţa ocluzia e) pasta de acrilat se introduce greuRăspunsuri: d (Rândaşu, pag. 214)

70. În cazul ambalării indirecte, înălţarea ocluziei se poate datora:a) utilizării unei chiuvete defecte la care nu se mai pot asambla corect cele

două jumătăţib) forţa de presare insuficientă, incapabilă să scoată excesul de pastă acrilicăc) prezenţei valului de ghipsd) izolării defectuoase a tiparuluie) utilizării unui acrilat prea tareRăspunsuri: a, b (Rândaşu, pag. 214)

71. Pentru îndepărtarea cerii de machetă din tipar sunt necesare:a) un vas cu apă a cărei temperatură este de 100 grade Celsius

b) un scufundătorc) spatulă de cearăd) un ringe) chiuveta cu machetaRăspunsuri: a, b, c, e (Rândaşu, pag. 215)

72. Proprietăţile substanţelor folosit la izolarea pereţilor de gips ai tiparului sunt:a) să fie inerteb) să asigure dezambalarea protezei fără riscul de fracturarec) să aibă gust plăcutd) să se poată utiliza uşore) să fie insolubile în apă şi în monomer


73. Proprietăţile substanţelor pentru izolat pereţii de ghips ai tiparului sunt:a) să faciliteze separarea protezei de modelb) să favorizeze recuperarea modeluluic) să împiedice orice unire între gips şi acrilatd) să fie solubile în apă şi monomere) să fie inerte


74. Răşinile acrilice pentru bazele protezelor trebuie să prezinte următoarele proprietăţi biologice şi fizico-chimice:

a) să fie tolerate de ţesuturile cu care vin în contactb) să fie stabile în condiţiile de utilizarec) să fie greu de lustruitd) culoarea să se modifice în timpe) să se manipuleze uşor

Răspunsuri: a, b, e (Rândaşu, pag. 216)

75. Răşinile acrilice pentru bazele protezelor trebuie să prezinte următoarele proprietăţi biologice şi fizico-chimice:a) să fie insolubile şi insipideb) să fie neutre din punct de vedere chimic la toate alimentele şi enzimele din

compoziţia saliveic) să prezinte suprafeţe cu porozităţid) să fie uşor de lustruite) să aibă aspect cromatic instabil


76. Monomerul (lichidul) răşinii acrilice are proprietăţile:a) este transparentb) fierbe la 100,3 grade Celsiusc) este insolubil în apăd) nu are niciun mirose) este volatilRăspunsuri: a, b, c, e (Rândaşu, pag. 216)

77. Pentru prepararea pastei acrilice trebuie respectate condiţiile:

a) absenţa vaporilor de apă din laboratorb) mâinile tehnicianului să fie curatec) recipientul şi spatula să fie din metald) recipientul şi spatula să fie curate şi uscatee) după amestec se controlează cu atenţie succesiune fazelorRăspunsuri: a, b, d, e (Rândaşu, pag. 217)

78. Excesul de monomer (lichid) determină la nivelul protezelor gata polimerizate următoarele:a) proteza are dimensiuni mai reduse deoarece creşte coeficientul de

contracţie al masei acriliceb) are acţiune iritantă asupra ţesuturilorc) rezistenţă mecanică scăzutăd) aspect cromatic neuniform, apar zone cu pete pe protezăe) apariţia porilorRăspunsuri: a, b, c, e (Rândaşu, pag. 218)

79. Excesul de polimer (pulbere) determină la nivelul protezelor gata polimerizate următoarele:a) proteza are dimensiuni mai reduse deoarece creşte coeficientul de

contracţie al masei acriliceb) are acţiune iritantă asupra ţesuturilorc) rezistenţă mecanică scăzutăd) aspect cromatic neuniform, apar zone cu pete pe protezăe) apariţia porilorRăspunsuri: c, d (Rândaşu, pag 218)

80. La umplerea tiparului că răşina acrilică se fac de obicei:a) 1-2 verificărib) 2 verificăric) 3-4 verificărid) nu contează câtee) nici unaRăspunsuri: b (Rândaşu, pag. 218)

81. Regimul termic de polimerizare se desfăşoară astfel încât temperatura în interiorul tiparului să nu depăşească:a) 60 gradeb) 88 gradec) 100,3 graded) 100 gradee) 121 gradeRăspunsuri: c (Rândaşu, pag. 220)

82. Durata totală a regimului clasic de polimerizare este:a) 1,5 oreb) 2 orec) 2,5 ored) 3 ore

e) cât vrea tehnicianulRăspuns: c (Rândaşu, pag. 220)

83. Dezambalarea reprezintă operaţia prin care:a) proteza polimerizată este îndepărtată din pereţii tiparuluib) modelul este îndepărtat din amprentăc) tiparul este izolatd) ceara este îndepărtată din chiuvetăe) se toarnă modelul de lucruRăspunsuri: a (Rândaşu, pag. 220)

84. Netezirea protezei totale se face cu:a) pietre cu granulaţie mareb) filţuric) freze pentru acrilatd) motorul cu ax orizontale) micromotorulRăspunsuri: a, c, e (Rândaşu, pag. 221)

85. Lustruirea protezei totale se face pe:a) toate feţele protezeib) numai pe faţa mucozalăc) numai pe feţele orală şi vestibularăd) pe toate feţele cu excepţia celei mucozalee) pe nicio faţăRăspunsuri: c, d (Rândaşu, pag. 221)

86. Aspectul lucios al feţelor externe ale protezei este necesar pentru:a) a favoriza alunecarea părţilor moi periproteticeb) a preveni producerea leziunilor în zonele de contactc) a se menţine mai mult timp aspectul culorii iniţialed) a menţine dimensiunea verticală de ocluziee) a împiedica aderenţa şi stagnarea alimentelor pe suprafaţa protezeiRăspunsuri: a, b, c, e (Rândaşu, pag. 221)

87. Operaţia de lustruire a protezei totale se execută cu:a) freze pentru acrilatb) filţuric) perii circulared) pufuri de bumbace) micromotorRăspunsuri: b, c d (Rândaşu, pag. 221)

88. Factorii excepţionali de menţinere ai protezei totale sunt reprezentaţi de:a) succiunea limitatăb) deglutiţiac) arcurile intermaxilared) implantele aloplasticee) prafurile şi pastele adezive

Răspunsuri: a, c, d, e (Rândaşu, pag. 132-134)

89. Rezorbţia şi atrofia la mandibulă poate fi:a) centripetă (concentrică)b) centrifugă (excentrică)c) simetricăd) asimetricăe) staţionară

Răspunsuri: b, c, d (Rândaşu, pag. 107)

90. În rezorbţii şi atrofii foarte accentuate, la mandibulă ajung pe zona de sprijin a câmpului protetic:a) gaura mentonierăb) spina nazală anterioarăc) tuberozităţile maxilared) spina nazală posterioarăe) cele două creste oblice (internă şi externă)Răspunsuri: a, e (Rândaşu, pag. 107)

91. Tuberozităţile maxilare:a) sunt situate în regiunea posterioarăb) sunt zone biostatice care se atrofiază mai lentc) au valoare deosebită în menţinerea protezeid) au rol deosebit în stabilitatea protezeie) nu trebuie să fie acoperite de baza protezeiRăspunsuri: a, b, c, d (Rândaşu, pag.111)

92. Zona de succiune a câmpului protetic:a) este situată la periferia zonei de sprijinb) are o suprafaţă foarte redusăc) este formată din mucoasa ce tapetează fundurile de sacd) are rol în sprijinul protezeie) de multe ori are aspectul unei liniiRăspunsuri: a, b, c, e (Rândaşu, pag. 110)

93. Zona de mucoasă fixă care acoperă bolta palatină în treimea anterioară:a) este puternic aderentă de osb) aici se află rugile palatinec) aici se află papila incisivăd) este cea mai rezilientă zonăe) sunt situaţii clinice când necesită foliereaRăspunsuri: a, b, c, e (Rândaşu, pag. 113)

94. Proteza totală prezintă următoarele caracteristici:a) restaurează morfo-funcţional aparatul dento – maxilar edentat parţialb) menţinerea şi stabilitatea sunt asigurate în special prin fenomenele de

adeziune şi succiunec) se poate realiza şi în condiţii modeste de laboratord) se confecţionează din materiale diverse: răşini acrilice, mase ceramic,

metale;

e) necesită un paralelograf pentru confecţionareRăspunsuri: b, c, d (Rândaşu, pag. 116)

95. Baza metalică a protezei totale se poate confecţiona din:a) aliajele de aur platinatb) crom-cobaltc) fibre de sticlăd) titanul şi aliajele salee) aluminiulRăspunsuri: a, b, d, e, (Rândaşu, pag. 118)

96. Şeile unei proteze totale superioare acoperă:a) crestele alveolareb) tuberozităţile maxilarec) fundurile de sacd) bolta palatinăe) tuberculul piriformRăspunsuri: a, b (Rândaşu, pag.118)

97. Şeile unei proteze totale inferioare acoperă:a) crestele alveolareb) tuberozităţile maxilarec) fundurile de sacd) bolta palatinăe) tuberculul piriformRăspunsuri: a, e (Rândaşu, pag.118)

98. Pe o proteză totală de obicei se montează:a) 16 dinţib) 14 dinţic) 12 dinţid) câţi permite arcadae) conform doleanţelor pacientuluiRăspunsuri: b (Rândaşu pag. 120)

99. Factorii obişnuiţi de stabilitate ai protezelor totale sunt reprezentaţi de:a) adâncimea bolţii palatineb) crestele alveolarec) adeziunead) tuberozităţile maxilaree) tuberculii piriformiRăspunsuri: a, b, d, e (Rândaşu, pag. 135)

100. Amprenta preliminară se poate lua cu:a) gipsb) mase termoplastice de tip Stentsc) ceruri bucoplasticed) alginatee) placă de bazăRăspunsuri: a, b, c, d (Rândaşu, pag. 138)

101. Pentru luarea unei amprente preliminare sunt necesare:a) o lingură standardb) un material de amprentăc) un şablon de ocluzied) o tehnică de amprentaree) colaborarea pacientuluiRăspunsuri: a, b, d, e (Rândaşu, pag. 139)

102. La analiza amprentei preliminare se urmăreşte:a) dacă amprenta a înregistrat în totalitate suprafaţa câmpului proteticb) dacă materialul de amprentă este susţinut de lingurăc) dacă suprafaţa amprentei este netedă, fără urme de tras sau lipsurid) dacă materialul de amprentă este în strat uniforme) dacă s-a respectat dimensiunea verticală de ocluzieRăspunsuri: a, b, c, d (Rândaşu, pag. 139-141)

103. Modelul preliminar este utilizat:a) pentru completarea examenului câmpului proteticb) pentru confecţionarea şablonului de ocluziec) pentru confecţionarea lingurii individualed) pentru confecţionarea machetei viitoarei protezee) pentru montarea în ocluzorRăspunsuri: a, c (Rândaşu, pag. 142)

104. Cofrarea amprentei funcţionale are rolul:a) pasta de gips nu curge în lateralb) soclul modelului rezultă cu formă şi dimensiuni corespunzătoarec) se reduce soclarea modeluluid) demularea este mai uşoarăe) modelul va avea o duritate mai mareRăspunsuri: a, b, c (Rândaşu, pag. 156-157)

105. Modelarea finală a machetei în scop fizionomic urmăreşte:a) ascunderea stării de edentaţieb) refacerea foselor şi boselor pe versantul vestibular al şeiic) refacerea relieful festonului gingivald) refacerea rugilor palatinee) refacerea reliefului papilei interdentareRăspunsuri: a, b, c, e (Rândaşu, pag. 207)

106. Modelarea finală a machetei în scop igienic urmăreşte:a) obţinerea de suprafeţe netede, planeb) prezenţa de spaţii retentivec) se face în toate zonele macheteid) se face numai în zonele lateralee) macheta trebuie bine finisatăRăspunsuri: a, d, e (Rândaşu, pag. 210)

107. Modelarea finală a machetei în scop fonetic urmăreşte:

a) un volum cât mai micb) un modelaj corespunzător formaţiunilor anatomice pe care le acoperăc) reproducerea rugilor palatine şi a papilei incisived) refacerea foselor şi boselor vestibularee) versantele orale ale şeilor să fie simetriceRăspunsuri: a, b, c, e (Rândaşu, pag. 211)

Grile Licenta CTD 2011.doc

Documents

Transcript of Grile Licenta CTD 2011.doc