GRILE LICENTA 2010

8/9/2019 GRILE LICENTA 2010

1/78

Tehnici de programare

Notiuni fundamentale in teoria grafurilor

MULTIPLE CHOICE

1. Care din urmatoarele proprietati este adevarata pentru un graf orientat cu n varfuri si n arce (n > 3)

care are un circuit de lungime n:

a. exista un varf cu gradul n-1b. pentru oricare varf gradul intern si gradul extern sunt egale

c. graful nu are drumuri de lungime strict mai mare decat 2

d. gradul intern al oricarui varf este egal cu 2

2. Care este numarul maxim de noduri de grad 3 intr-un graf neorientat cu 5 noduri?

a. 4

b. 5

c. 3d. 2

3. Se considera graful neorientat cu 7 noduri numerotate de la 1 la 7 si muchiile [1,3], [2, 3], [3, 4], [3, 5],[5, 4], [1, 2], [2, 5], [2, 4], [6, 7], [3, 6]. Care dintre urmatoarele succesiuni de noduri reprezinta un lant

care trece o singura data prin toate nodurile grafului?

a. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7)

b. (4, 5, 3, 6, 7)

c. (7, 6, 3, 5, 4, 2, 1)

d. (1, 3, 5, 4, 2, 3, 6)

4. Graful neorientat cu 8 noduri, numerotate de la 1 la 8, este reprezentat cu ajutorul matricei de

adiacenta

.

Pentru acest graf este adevarata afirmatia:

a. Graful este hamiltonianb. Gradul maxim al unui nod este 3

c. Graful nu are noduri de grad 0

d. Graful are trei componente conexe

5. Graful neorientat cu 60 de noduri, numerotate de la 1 la 60, are numai muchiile [1, 60], [60, 20], [2,

30] si [4, 30]. Numarul componentelor conexe ale grafului este egal cu:

a. 3


2/78

b. 56

c. 54

d. 0

6. Fie graful orientat G dat prin matricea de adiacenta:

.

Care din urmatoarele propozitii este falsa?

a. exista cel putin un nod in graful G care are gradul intern egal cu cel extern

b. graful G nu are circuite

c. exista cel putin un drum intre oricare doua noduri ale grafului G

d. Graful G are 9 arce


3/78


Arbori binari

MULTIPLE CHOICE

1. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent

drept) este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa

descendentului corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitateastfel:

a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9

b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1

2. Se considera arborele

Notam prin x si y numerele de la mijlocul sirului care reprezinta traversarea in inordine a arborelui.

Atunci:

a. x = 10, y = 11

b. x = 7, y = 17

c. x = 5, y = 9

d. x = 12, y = 19

3. Se considera expresia in forma poloneza prefix (obtinuta prin explorarea in preordine a arborelui binar

asociat)

+ * + 5 7 2 / 8 2

unde numerele care apar sunt formate dintr-o singura cifra. Rezultatul evaluarii expresiei este:

a. 12 c. 80

b. 24 d. 28

4. Se considera expresia in forma poloneza postfix (obtinuta prin explorarea in postordine a arborelui

binar asociat)

5, 3, *, 2, +, 5, 2, 3, *, +, *

unde informatia stocata in nodurile arborelui este separata folosind virgula. Rezultatul evaluarii

expresiei este:

a. 28 c. 17


4/78

b. 187 d. 11

5. Se considera arborele binar

Prin traversarea in inordine se obtine:

a. 21, 25, 26, 32, 38, 41, 52, 76, 83, 91, 92, 95

b. 38, 25, 76, 21, 32, 41, 91, 26, 52, 83, 92, 95

c. 38, 21, 25, 26, 32, 76, 41, 52, 91, 83, 92, 95

d. 95, 26, 52, 83, 92, 21, 32, 41, 91, 25, 76, 38


Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in postordine se obtine sirul:

a. 30, 17, 78, 12, 28, 46, 88, 10, 45, 59, 85, 92

b. 10, 12, 28, 17, 45, 59, 46, 85, 92, 88, 78, 30

c. 30, 17, 12, 10, 28, 78, 46, 45, 49, 88, 85, 92

d. 10, 12, 17, 28, 30, 45, 46, 59, 78, 85, 88, 92


Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in preordine se obtine sirul:

a. 01, 26, 27, 31, 40, 54, 59, 71, 72, 76, 89

b. 40, 59, 72, 89, 01, 27, 54, 76, 26, 71, 31

c. 31, 26, 01, 27, 71, 54, 40, 59, 76, 72, 89

d. 31, 26, 71, 01, 27, 54, 76, 40, 59, 72, 89


5/78

8. Se considera arborele binar cu radacina 51

Frunzele arborelui sunt:

a. 51, 0, 7, 15, 30, 35, 48, 50, 55, 82, 88, 98

b. 7, 15, 30, 35, 50, 85, 82, 88, 98

c. 11, 33, 48, 74, 93, 0, 47, 86, 28, 54, 51

d. 47, 82, 88


Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa:

a. Arborele este echilibrat c. Arborele are 4 nivele

b. Arborele este complet d. Frunzele arborelui sunt: 4, 6, 9, 14


6/78


Complexitate

MULTIPLE CHOICE

1. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare.

Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul

necesar efectuarii sortarii prin interclasare este:a. O(n) c. O(n log2n)

b. O(n2) d. O(n ln n)

2. Se considera algoritmul cautarii binare si 2k-1 n < 2k. In cazul unei cautari cu succes se fac

a. k-1 comparatii c. cel mult k comparatii

b. exact k comparatii d. n comparatii

3. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii prin partitionare binara numita si

metoda sortarii rapide (quicksort). Notam prin T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea

lexicografica crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) =

a. O(n) c. O(n ln n)b. O(n

2) d. O(n log2n)

4. Numarul de comparatii necesare unui algoritm optim pentru determinarea simultana a celui mai mic,

respectiv a celui mai mare element al unui tablou unidimensional cu n (n > 0) numere intregi este:

a. 2n c. 3n/2 + O(1)

b. 2n-2 d. O( )

5. Complexitatea algoritmului de cautare binara a unui element intreg x intr-un tablou unidimensional cu

n (n > 1) numere intregi sortate descrescator este:

a. n c.

b. n/2 d. ln n

6. Fie relatia de recurenta

f(n) = n f(n-1), n>0

f(0)=1. Atunci f(5) =

a. 120 c. 20

b. 60 d. 0

7. Fie relatia de recurenta

f(n) = n f(n-1), n>1

f(1)=0. Atunci f(5) =a. 120 c. 20

b. 60 d. 0

8. Se considera un circuit combinational cu n variabile booleene binare care contine circuite de baza

pentru implementarea operatiilor booleene de adunare, inmultire si inversare (negatie). Care este

complexitatea metodei de simulare/testare a functionarii unui astfel de circuit?

a. n


7/78

b. n/2

c.

d.

e.

9. In cazul cel mai defavorabil, metoda de sortare prin interschimbare necesita un numar de comparatii

exprimabil prin:

a. O( ) c. O(n)

b. O(n ln n) d. O( )

10. Metoda selectiei pentru ordonarea crescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n par, n =

2k, k>0), implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a maximului si

minimului) necesita un numar de comparatii exprimabil prin:

a. n c.

b. O( ) d.

11. Metoda selectiei pentru ordonarea descrescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n

impar, n = 2k+1, k 0), implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a

maximului si minimului) necesita un numar de comparatii exprimabil prin:

a. n c.

b. O( ) d.

12. Se considera metodele de sortare

A - metoda interschimbariiB - metoda interclasarii

C - metoda partitionarii binare (quick sort)

Atunci, in cazul cel mai defavorabil, ordinea crescatoare a complexitatii metodelor - din punct de

vedere al numarului de comparatii efectuate - este:

a. A, B, C

b. C, B, A

c. B, C, A

d. A, C, B

e. C, A, B

13. Complexitatea algoritmului de interclasare (exprimata prin numarul comparatiilor necesare) a douatablouri ordonate crescator avind m, respectiv n elemente, unde m>n, este:

a. O(mn) c. O(m)

b. O(m/n) d. O(m+n)


8/78


Recursivitate

MULTIPLE CHOICE

1. Se considera urmatoarea functie recursiva apelata numai pentru numere naturale nenule:

int f(int a, int b){

if (a0) for (j=1; j


9/78

5. Se considera definitia:

long f(int x, int y){

if (x == y || x == 0) return 1;

else return f(x,y-1)+f(x-1,y-1);

}

Ce valoare returneaza apelul f(8,10)?

a. 50 c. 40

b. 45 d. 55

6. In functia recursiva de mai jos se considera ca tabloul unidimensional v este declarat global.

void star(int i){

if(i


10/78

a. 012 c. 021

b. 120 d. 21


11/78

Tehnici de Programare

Metoda Greedy

MULTIPLE CHOICE

1. O singura statie de servire (procesor, pompa de benzina etc) trebuie sa satisfaca cererile a n clienti.

Timpul de servire necesar fiecarui client este cunoscut in prealabil: pentru clientul i este necesar un

timp ti, 1 i n. Daca dorim sa minimizam timpul total de asteptare atuncia. selectam intotdeauna clientul cu timpul maxim de servire din multimea de clienti ramasa

b. selectam intotdeauna clientul cu timpul minim de servire din multimea de clienti ramasa

2. Se considera graful ponderat din imaginea alaturata.

Ordinea de selectare a muchiilor in vederea obtinerii unui arbore partial de cost minim, prin utilizarea

strategiei Greedy de tip Kruskal, este:

a. (1, 2), (2, 3), (4, 5), (6, 7), (1, 4), (4, 7)

b. (1, 2), (2, 3), (6, 7), (4, 5), (2, 5), (1, 4)

c. (5, 6), (5, 7), (3, 6), (2, 4), (3, 5), (1, 4)

3. Managerul artistic al unui festival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla de spectacole care potfi jucate in singura sala pe care o are la dispozitie. Stiind ca i s-au propus 8 spectacole si pentru fiecare

spectacol i-a fost anuntat intervalul in care se va desfasura:

1: [10, 15)

2: [2, 4)

3: [7, 9)

4: [21, 25)

5: [10, 12)

6: [12, 15)

7: [7, 8)

8: [20, 27)

Care spectacole trebuie selectate pentru a permite spectatorilor sa vizioneze un numar cat mai mare de

spectacole?a. 2, 3, 5, 6, 8

b. 1, 8

c. 2, 4, 5, 6, 7

d. 2, 3, 1, 8

4. Se considera ca trebuie transportate cu ajutorul unui rucsac de capacitate 10kg, obiecte cu greutatile

8kg, 6kg si 4kg. Pentru fiecare kg transportat castigul obtinut este 1 LEU.


12/78

Stiind ca obiectele se incarca integral in sac si ca se poate alege cel mult un obiect din fiecare tip,

atunci solutia optima este (se noteaza prin 1 - selectarea obiectului, iar prin 0 - neselectarea acestuia):

a. (1, 0, 0) c. (1, 1, 1)

b. (0, 1, 1) d. (1, 1, 0)

5. Se doreste planificarea optimala (penalizarea totala sa fie minima) a 7 lucrari, fiecare lucrare i fiind

data prin termenul de predare t[i] si penalizarea p[i] care se plateste in cazul in care lucrarea nu este

finalizata la timp. Se presupune ca pentru executarea unei lucrari este necesara o unitate de timp si ca

nu se pot executa doua lucrari in acelasi timp.Se considera datele de intrare:i t[i] p[i]1 4 502 3 403 2 604 3 205 4 706 2 107 1 130

Care este penalizarea totala minima ce se poate obtine?

a. 10 c. 20

b. 130 d. 70


13/78


Divide et Impera

MULTIPLE CHOICE

1. Fie tabloul unidimensional a in care elementele sunt, in ordine 1, 3, 5, 7, 10, 16, 21. Pentru a verifica

daca numarul x = 4 se afla printre elementele tabloului, se aplica metoda cautarii binare. Care este

succesiunea corecta de elemente cu care se compara x?a. 1, 3, 5

b. 7, 5, 3

c. 7, 3, 5

d. 21, 16, 10, 7, 5, 3

2. Se considera doua tablouri unidimensionale A si B: A = (1, 3, 5, 9, 10), respectiv B = (2, 4, 6, 7). In

urma interclasarii lor in ordine crescatoare se obtine tabloul cu elementele:

a. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 9, 7, 10) c. Nu se poate realiza interclasareab. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10) d. (1, 3, 5, 9, 10, 2, 4, 6, 7)

3. Pentru cautarea unei valori intre elementele unui tablou ordonat descrescator vom utiliza utiliza unalgoritm eficient de tip:

a. interclasare c. cautare binara

b. quicksort d. backtracking

4. Fie secventele de numere:

i) 1, 4, 6, 8, 9ii) 8, 5, 4, 3, 2, 1

iii) 2, 3, 8, 5, 9

Algoritmul de cautare binara se poate aplica direct, fara alte prelucrari prealabile

a. numai secventei i) c. numai secventei ii)

b. numai secventei iii) d. atat secventei i) cat si secventei ii)

5. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare.

Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul

cerut de algoritm este:

a. O(n) c. O(n log2n)

b. O(n2) d. O(n ln n)

6. Pentru rezolvarea problemei Turnurilor din Hanoi se poate utiliza:

a. numai metoda backtrackingb. numai metoda Divide et Impera

c. numai metoda Greadyd. numai metoda eliminarii stivei

e. Atat metoda Divide et Impera cat si metoda eliminarii stivei

7. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii rapide (quicksort). Notam prin

T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri. Atunci

T(n) =

a. O(n) c. O(n ln n)


14/78

b. O(n2) d. O(n log2n)

8. Se considera functia C din biblioteca standard:

void * bsearch(const void *x, const void *s, size_t dim, size_t n, int (*f)(const void *, const void *));

Atunci:

a. f este functie de comparare definita de

utilizator

c. s este adresa elementului ce va fi cautat

b. x este tabloul in care se cauta d. n este numarul de componente ale sirului

in care se face cautarea

9. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent

drept) este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsadescendentului corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate

astfel:

a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9

b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1

10. Metoda Divide et impera, cu divizare binara, pentru rezolvarea unei probleme relativ la obiectele O1,

O2, ..., On, se poarte reprezenta sub forma unui arbore binar. Daca fiecare secventa Op, Op+1, ...., Oq se

reprezinta prin perechea (p, q), atunci varfurile terminale ale arborelui sunt etichetate cu:a. (1, n)

b. (n+1, )c. (p, q) cu q = p+1

d. (p, q) cu q-p , unde este dimensiunea subproblemei ce se poate rezolva direct.


15/78


Backtracking

MULTIPLE CHOICE

1. Un algoritm de tip backtracking genereaza in ordine lexicografica, toate sirurile de 5 cifre 0 si 1 cu

proprietatea ca nu exista mai mult de doua cifre de 0 consecutive. Primele sase solutii generate sunt:

00100, 00101, 00110, 01001, 01010. Care este cea de-a opta solutie?a. 01110 c. 01011

b. 01100 d. 01101

2. Un algoritm backtracking genereaza toate sirurile alcatuite din cate 6 cifre binare (0 si 1). Numarul

tuturor solutiilor generate va fi egal cu :

a. 64 c. 16

b. 32 d. 12

3. Aplicand metoda backtracking pentru a genera toate permutarile celor n elemente ale unei multimi, o

solutie se memoreaza sub forma unui tablou unidimensional x1, x2, ..., xn. Daca sunt deja generate

valori pentru componentele x1, x2, ..., xk-1, iar pentru componenta xk(1


16/78

b. 15079, 71059

c. 19057, 59071

d. 15097, 71095

7. Daca pentru generarea tuturor submultimilor unei multimi A = {1, 2, ..., n} cu 1 n 10, se utilizeaza

un algoritm backtracking astfel incat se afiseaza in ordine, pentru n=3, submultimile {}, {1}, {2}, {3},

{1, 2}, {1,3}, {2,3}, {1, 2, 3}, atunci, utilizand exact acelasi algoritm pentr n = 4, in sirulsubmultimilor generate, solutia a 7-a va fi:

a. {1,3}b. {4}

c. {1,2,3}

d. {1,4}

8. Produsul cartezia {1,2,3}x{2,3} este obtinut cu ajutorul unui algoritm backtracking care genereaza

perechile (1,2), (1,3), (2,2), (2,3), (3,2) si (3,3). Care este numarul perechilor obtinute prin utilizarea

aceluiasi algoritm la generarea produsului cartezian {1, 2, 3, 4, 5}x{a, b, c, d}?

a. 9 c. 10

b. 20 d. 6

9. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avandprimul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitiiconsecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3,4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind

aceeasi metoda generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mic sau egale

cu 6, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 6 si diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe

pozitii consecutive cel mult 2, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata:

a. imediat dupa solutia (1, 3, 4, 5, 6) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5, 6)b. penultima solutie generata este (2, 3, 5, 6)

c. imediat dupa solutia (1, 2, 4, 6) se genereaza solutia (1, 3, 4, 6)

d. in total sunt generate 13 solutii.

10. Avand la dispozitie cifrele 0, 1 si 2 putem genera, in ordine crescatoare, numerele care au sumacifrelor egala cu 2 astfel: 2, 11, 20, 101, 110, 200, etc. Folosind acest algoritm generati numerele cu

cifrele 0, 1 si 2 care au suma cifrelor egala cu 3. Care va fi al saptelea numar din aceasta generare?

a. 120

b. 1002

c. 201

d. 210

11. Generarea tuturor cuvintelor de 4 litere, fiecare litera putand fi orice element din multimea {a, c, e, m,

v, s}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a:

a. produsului cartezian c. partitiilor unei multimi

b. combinarilor d. permutarilor

12. Folosind un algoritm de generare putem obtine numere naturale de k cifre care au suma cifrelor egala

cu un numar natural s introdus de la tastatura, unde s si k sunt numere naturale nenule. Astfel pentru

valorile k = 2 si s = 6 se genereaza numerele: 15, 24, 33, 42, 51, 60. Care vor fi primele 4 numere ce se

vor genera pentru k = 3 si s=8?

a. 800, 710, 620, 530 c. 125, 233, 341, 431

b. 107, 116, 125, 134 d. 116, 125, 134, 143


17/78


18/78

a. 99 c. 36

b. 40 d. 72

20. Utilizand metoda backtracking se genereaza elementele produsului cartezian a n multimi A1, A2, ...,

An. Daca utilizam acest algoritm pentru a genera elementele produsului cartezian a 3 multimi: M = {1,

2, 3}, N = {1, 2} si P = {1, 2, 3, 4} atunci care din urmatoarele secvente nu reprezinta o solutie acestui

algoritm, pentru produsul cartezian PxNxM?

a. (4, 2, 3) c. (3, 2, 1)

b. (3, 3, 3) d. (1, 1, 1)

21. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele de cate 3 cifre astfel incat fiecare numar

generat are cifrele distincte si suma lor este un numar par. Precizati care dintre urmatoarele numerereprezinta o solutie a algoritmului?

a. 235 c. 281

b. 986 d. 455

22. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate posibilitatile de aranjare a 8dame pe tabla de sah astfel incat aceastea sa nu se atace. fiecare solutie se exprima sub forma unui

vector c = (c1, c2, ..., c8) unde c1 reprezinta coloana pe care se afla dama de pe lkinia i. Stiind ca

primele doua solutii generate sunt (1, 5, 8, 6, 3, 7, 2, 4), (1, 6, 8, 3, 7, 4, 2, 5) sa se determine solutiagenerata de algoritm imediat dupa solutia (8, 2, 4, 1, 7, 5, 3, 6).

a. (8, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7) c. (8, 2, 5, 3, 1, 7, 4, 6)b. (8, 4, 2, 7, 6, 1, 3, 5) d. (7, 4, 2, 5, 8, 1, 3, 6)

23. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand

primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitiiconsecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3, 4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind

aceeasi metoda, generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale

cu 5, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata:

a. imediat dupa solutia (1, 3, 5) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5).

b. imediat dupa solutia (2, 3, 5) se genereaza solutia (2, 5).c. penultima solutie generata este (2, 4, 5).

d. in total sunt generate 5 solutii.

24. Se genereaza in ordine crescatoare numerele de cate sase cifre care contin cifra 1 o singura data, cifra 2

de cate doua ori si cifra 3 de trei ori. Se obtin, in aceasta ordine, numerele 122333, 123233, 123323,

...,333221. care din urmatoarele propozitii este adevarata?

a. Imediat dupa numarul 332312 se genereaza 332321

b. Sunt 8 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra 1 si ultima cifra 2.

c. Sunt 6 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra si a doua cifra 2.

d. Penultimul numar generat este 333122.

25. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate anagramele cuvantului caiet.

Stiind ca primele 2 solutii sunt aceit si aceti, care este cuvantul generat inaintea cuvantului tiaec?

a. teica c. ticae

b. tieac d. tiace


19/78


Metoda Programarii Dinamice

MULTIPLE CHOICE

1. Se considera un triunghi de numere naturale format din n linii. Prima linie contine un numar, a doua

linie doua numere, . . . , ultima linie n numere naturale. Cu ajutorul acestui triunghi se pot

forma sume de numere naturale n felul urmator:1) se porneste cu numarul din linia 1;

2) succesorul unui numar se afla pe linia urmatoare plasat sub el (aceeasi coloana) sau pe diagonala la

dreapta (coloana creste cu 1).

Presupunem ca ati implementat strategiaprogramarii dinamice pentru a obtine cea mai mare suma

care se poate forma folosind regulile de mai sus.

Testati programul realizat pentru n = 4 si triunghiul de numere:

23 5

6 3 4

5 6 1 4Care este suma maxima obtinuta?

a. 14

b. 16

c. 17

d. 19

2. Se considera x - un vector cu n elemente numere ntregi. Se scrie un program C++/Java bazat pe

strategia Programarii Dinamice care va determina un cel mai lung sir crescator al sirului x.

In timpul testarii programului se considera:

n = 5

x = (4, 5, 7, -1, 7)Programul trebuie sa afiseze:

a. 4, 5, 7

b. 4, 5, 7, 7

c. 5, 7, 7

3. Fie G un graf orientat si ponderat avand n varfuri. Fie d[i] lungimea drumului maxim care are ca

extremitate initiala varful i (i = 1, 2, ..., n). Valoarea d(G) = max{d[i]; i = 1, 2, ..., n} reprezinta

diametrul grafului G.

Se doreste utilizareaprogramarii dinamice pentru elaborarea si testarea unui program C++/Java carepentru un graf orientat G furnizeaza d(G). Care este algoritmul care, modificat, faciliteaza obtinerea

diametrului grafului G?

a. Dijkstra

b. Roy-Floyd

c. Kruskal

cred ca a e bun


20/78

4. Fie matricele A[50][20], B[20][1], C[1][10] si D[10][100]. Se doreste realizarea inmultirii celor patru

matrici X = ABCD. Inmultirea matricelor este asociativa, iar numarul de inmultiri pentru realizarea

produsului Y=UV (unde U[m][n] si V[n][p]) este mxnxp. Care este ordinea de inmultire (obtinuta prin

metoda programarii dinamice) ce duce la numarul minim de inmultiri cu care se poate calcula X.

a. A x ((BxC)xD)

b. (Ax(BxC))xD

c. (AxB)x(CxD)

5. Se defineste o partitie a unui numar natural n ca fiind o scriere a lui n sub forma ,unde , iar sunt numere naturale care verifica relatia .

Ati scris un program C++/Java, care utilizeaza metoda programarii dinamice, pentru a numara si

genera partitiile oricarui numar n introdus de la tastatura.

Pentru n = 7 se cere sa precizati cate din partitiile generate de programul dumneavoastra sunt

constituite numai din numere impare: este impar pentru oricare i, .

a. 7

b. 6

c. 5

d. 8

6. Intr-o regiune montana se doreste instalarea unui lant de telecabine. Se considera ca in regiunea

montana considerata suntNvarfuri si ca statiile pentru telecabine pot fi montate in oricare din celeN

varfuri. Presupunem ca varfurile sunt date de la stanga la dreapta (exemplu: de la Vest la Est) si ca

sunt numerotate prin 1, 2, 3,..., N. Astfel, fiecare varfi este precizat prin coordonataX[i] (pe axa OX)

si inaltimeaH[i] (pe axa OY). Se doreste infiintarea a exact Kstatii de telecabine. Deoarece se doreste

ca lantul de telecabine sa asigure conectarea varfurilor 1 si N, cu exceptia statiei 1 (amplasata

obligatoriu in varful 1) care este conectata doar cu statia 2 si a statiei K(amplasata obligatoriu in

varful N) care este conectata doar cu statia K-1, toate celelalte statii i (1 < i < K) sunt conectate atat cu

statia i-1 cat si cu statia i+1, iar lungimea totala a cablurilor folosite la conectare sa fie minima.

Lungimea cablului dintre doua statii este egal cu distanta dintre ele. In plus, un cablu care uneste doua

statii consecutive nu poate avea o lungime mai mare decat o lungime fixata L. De asemenea, formele

de relief influenteaza conectare. Mai precis: varfurile i si j (i < j) nu pot fi conectate direct daca existaun varf v (i


21/78

a. LM = 16, Statiile: 1, 5, 6, 7

b. LM = 22, Statiile: 1, 3, 5, 6, 7

7. O companie este alcatuita din N soldati. Se considera ca soldatii sunt identificati prin numerele 1, 2, ...,

N si se cunosc inaltimile H[i], pentru fiecare soldat avand codul i (i = 1, 2, ..., N).

La prima inspectie soldatii sunt asezati in sir in ordinea crescatoare a codului. Capitanul doreste ca din

sir sa iasa un numar minim de soldati, iar cei care raman, fara sa-si schimbe locurile, sa poata vedea cel

putin o extremitate a sirului (din stanga sau din dreapta). Un soldat vede o extremitate daca intre el si

extremitate nu se afla un soldat cu inaltimea mai mare sau egala cu inaltimea lui.Ati scris un program C++/Java care accepta la intrare numarul N si inaltimile H[i], i=1, 2, ...,N si

determina, folosind strategia programarii dinamice, numarul minim de soldatix care trebuie sa

paraseasca sirul pentru a fi indeplinita conditia din enunt.

La testarea programului, dumneavoastra considerati urmatoarele date:

N = 8

i = 1, H[1] = 1.86

i = 2, H[2] = 1.86

i = 3, H[3] = 1.31

i = 4, H[4] = 2.00

i = 5, H[5] = 1.40

i = 6, H[6] = 1.00i = 7, H[7] = 1.97

i = 8, H[8] = 2.20

Ce valoare a luix trebuie sa afiseze programul?

a. 3

b. 4

c. 2

d. 1

8. Se considera o matrice dreptunghiulara cu m linii si n coloane ce contine numere naturale in intervalul

[1,255]. Se doreste traversarea matricei din coltul stanga-sus in coltul dreapta-jos. O traversare este

compusa din deplasari. La o deplasare de executa un salt pe orizontala (se poate ajunge in oricare

celula de pe aceeasi linie, dar nu in acelasi loc) si un pas pe verticala (la celula aflata dedesubt).

Exceptia face ultima deplasare constituita doar din saltul de pe ultima linie in coltul dreapta-jos.

Rezulta ca in cadrul traversarii se viziteaza 2m celule.

Se doreste suma minima care se poate obtine prin astfel de traversari. Pentru aceasta ati elaborat un

program C++/Java care foloseste tehnica programarii dinamice pentru a determina suma minima.

Vi se cere sa considerati, in vederea testarii programului, setul de date:

Dimensiunea matricei:

m = 4, n = 5

Matricea:3 4 5 7 9

6 6 3 4 4

6 3 3 9 6

6 5 3 8 2

si sa validati raspunsul corect (care reprezinta suma minima ce poate fi obtinuta printr-o traversare

salt-pas).


22/78

a. 25

b. 28

c. 24

d. 22


23/78

Structuri de date

Informatie, coduri, reprezentari, tablouri, liniarizari, matrice k-diagonala

MULTIPLE CHOICE

1. Daca decodificarea oricarui cuvant cod se poate realiza fara a cunoaste simbolurile care il urmeaza

atunci codul se numeste

a. instantaneub. fara memorie

c. independent de context

d. nesingular

2. Care din alternativele urmatoare este falsa?

Fie (a, l, t) tripletul ce caracterizeaza o informatie codificata. Atunci

a. a este adresa de inceput a locatiei care contine informatia codificata

b. l este dimensiunea (in biti) a locatiei notate prin ac. t este timpul reprezentarii

d. De cele mai multe ori, a este multiplu de l/8

3. In cazul reprezentarii numerelor naturale, tripletul (a, l, t) ia una din formele:

a. (a, 16, byte)

b. (a, 8, word)

c. (a, 8, byte)

4. La reprezentarea numerelor intregi, atributul t al tripletului (a, 8, t) poate fi:a. byte

b. word

c. short

5. La reprezentarea numerelor intregi, atributul t al tripletului (a, 16, t) poate fi:a. short

b. integer

c. long

6. Datele care se definesc odata cu instructiunile de prelucrare a lor si care sunt memorate in spatiul

program se numesc

a. date statice

b. date dinamice

c. date private

7. Un tablou de dimensiune 2 cu m randuri si n coloane, in specificare prin liniarizare linie ocupa

a. locatii

b. locatii

c. mn locatii

8. Intr-o matrice superior sau inferior triunghiulara numarul coeficientilor egali cu zero este mai mare sau

egal cu


24/78

a. n/2

b. n/3

c. n(n-1)/2

d. n(n-1)/4

9. Functia de rang pentru o matrice superior triunghiulara liniarizata coloana este

a. r(i,j)=j(j-1)/2+i-1

b. r(i,j)=i(i-1)/2+j-1

c. r(i,j)=(j-1)(2n+2-j)/2+i-1

10. Functia de rang pentru o matrice inferior triunghiulara liniarizata coloana este

a. r(i,j)=j(j-1)/2+i-1b. r(i,j)=(2n+2-j)(j-1)/2+i-1

c. r(i,j)=j-1+i(i-1)/2

11. Numarul de elemente nenule dintr-o matrice superior/inferior k-diagonala este m =

a. k(n-k+1)/2b. k(2n-k+1)/2

c. k(n-2k+1)/2


25/78

Structuri de date

Liste simplu inlantuite

MULTIPLE CHOICE

1. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa

urmatoarei celule din lista. Daca p, q si r sunt adresele a trei celule din lista astfel incat:

p -> urm == q -> urm -> urmsi

r-urm == q,

atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este:

a. q, r, p c. r, q, p

b. p, q, r d. p, r, q


urmatoarei celule din lista. Daca P, Q si R sunt adresele a trei celule din lista astfel incat:

Q == P -> urm -> urm

siR -> urm == P -> urm -> urm,atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este:

a. Q, R, P c. P, R, Q

b. R, Q, P d. P, Q, R


urmatoarei celule din lista, iar Q este adresa ultimei celule din lista. Atunci P este adresa

antepenultimei celule din lista daca si numai daca este satisfacuta conditia

a. Q -> urm -> urm == P

b. P -> urm == Q

c. P -> urm -> urm == Q

d. Q -> urm == P -> urm -> urm

4. Intr-o lista simplu inlantuita cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa

urmatoarei celule din lista, iar P este adresa celei de-a treia celule din lista. Atunci Q este adresa primei

celule din lista daca si numai daca este satisfacuta conditia:

a. P -> urm -> urm == Q -> urm

b. P -> urm -> urm == Q

c. Q -> urm -> urm -> urm == P -> urm

d. Q -> urm -> urm == P -> urm

5. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin doua celule, fiecare celula retine in campul URM adresa

urmatoarei celule din lista, iar Q memoreaza adresa penultimei celule din lista. Daca P este adresa unei

celule ce urmeaza a fi adaugata la sfarsitul listei si P -> URM are valoarea NULL, stabiliti care dintre

urmatoarele actiuni este o operatie corecta de adaugare.

a. P -> URM = Q


26/78

b. Q -> URM = P

c. Q -> URM -> URM = Pd. P -> URM -> URM = Q

6. Intr-o lista simplu inlantuita alocata dinamic fiecare element retine in campul nr un numar intreg si in

campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p contine adresa primului element

din lista si variabila t este de acelasi tip cu variabila p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente

elibereaza intreaga zona de memorie ocupata de elementele listei.

a. while(p) {t = p; p = p->urm; free(p);}b. while(p) {t = p; p = p->urm; free(t);}

c. while(p) {t=p; t=t->urm; free(t);}

d. free(p);

7. Intr-o lista liniara simplu inlantuita, fiecare element retine in campul urm adresa urmatorului nod din

lista, iar in campul inf un numar intreg. Adresa primului element al listei este retinuta in variabila p.

Daca in lista sunt memorate, in aceasta ordine, numerele: 5, 9, 3, si 6 (6 fiind ultimul element), in urma

executarii secventei de instructiuni (p indica, initial, nodul cu numarul 5):

{ q = p -> urm -> urm; p->urm -> urm = q -> urm; q->urm = p -> urm; p -> urm = q;}

in lista vor fi in ordine numerele:

a. 9, 5, 3, 6

b. 5, 9, 6, 3

c. 5, 3, 9, 6

d. 5, 3, 6, 9

8. Intr-o lista simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa urmatorului

nod din lista, iar in campul info un numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in

variabila prim. Se stie ca lista are cel putin 3 noduri. Care dintre urmatoarele secvente de instructiuni

elimina corect penultimul element al listei?

a. {

p = prim; do p = p->next; while(p->next->next->next);

p->next=p->next->next;

}b. {

p = prim;

while (p->next->next->next) p = p->next;


}

c. {

p = prim;

while (p->next->next) p = p->next;


}

d. prim -> next = prim->next -> next;

9. Intr-o lista liniara, simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa

urmatorului nod din lista, iar in campul info in numar intreg. Adresa primului element al listei este

memorata in variabila prim. Lista contine cel putin 3 noduri. Care este efectul executarii urmatoarei

secvente de program

{

p = prim; q = p->next -> next;

while ( q-> next) {p = p->next; q = q-> next;}


27/78

p -> next = q;

}

a. Eliminarea nodului din mijlocul listei

b. Eliminarea din lista a ultimului nod;

c. Eliminarea din lista a penultimului nod

d. Eliminarea celui de-al doilea nod al listei

10. Fiecare element al unei liste liniare simplu inlantuite alocata dinamic retine in campul adru adresaelementului urmator din lista. Daca p retine adresa primului element, iar lista are cel putin doua

elemente, care dintre urmatoarele secvente dee instructiuni sterge al doilea element al listei?

a. q = p->adru; p->adru = q -> adru; free(q);

b. p -> adru = p->adru -> adru; free (p->adru);c. q = p-> adru; free(q); p ->adru = q->adru;

d. free(p->adru);


28/78

Structuri de date

Liste duble, circulare, stive, cozi

MULTIPLE CHOICE

1. Intr-o lista circulara simplu inlantuita alocata dinamic cu cel putin un element, fiecare element retine in

campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p

retine adresa unui element din lista si variabila t este de acelasi tip cu p, stabiliti care dintreurmatoarele secvente afiseaza toate valorile memorate in nodurile listei, fiecare valoare fiind afisata

exact odata.

a. t = p;

while(t -> urm != p) {

printf(%d , t -> nr;

t = t->urm;}

b. t = p;

do{

printf(%d , t -> nr;}t = t->urm;

}while(t != p);

c. t = p;while(t != p) {

printf(%d , t -> nr;t = t->urm;}

d. t = p->urm;

do{

printf(%d , t -> nr;}

t = t->urm;

}while(t != p);

2. Intr-o lista dublu inlantuita care incepe cu elementul memorat la adresa p si contine cel putin 4

elemente, fiecare element retine in campul urm adresa elementului urmator, in campul pre adresa

elementului precedent, iar in campul inf o valoare intreaga. Care dintre urmatoarele variante tiparestevaloarea celui de-al treilea element al listei?

a. printf(%d , p->urm -> urm -> pre -> inf);

b. printf(%d , p->urm -> urm -> urm -> pre -> inf);

c. printf(%d , p->urm -> urm -> urm);

d. printf(%d , p->urm -> urm);

3. Variabila p retine adresa unui element oarecare al unei liste circulare nevide alocata dinamic, in care

fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului

urmator. Care dintre urmatoarele variante tipareste toate elementele listei?

a. q = p; do{

printf(%d, q -> nr); q = q -> urm;} while (q != p);

b. q = p; while (q -> urm != p){

printf(%d, q -> nr); q = q -> urm;

}

c. q = p; while (q != p){


}

d. q = p->urm;


29/78

while (q != p){


}

4. Se considera o coada in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, elementele 1 si 2. Daca se

noteaza cu AD(x) operatia prin care se adauga informatia x in coada, si cu EL() operatia prin care se

elimina un element din coada, care este rezultatul executarii secventei: EL(); Ad(3); EL(); AD(4);

AD(5);?

a. 1, 4, 5b. 5, 4, 2

c. 3, 4, 5

d. 5, 4, 3

5. Se considera o stiva in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, valorile 1 si 2. Daca se noteaza

cu PUSH(x). operatia prin care se insereaza valoarea x in varful stivei si POP() operatia prin care se

extrage elementul din varful stivei, care este continutul stivei in urma secventei de operatii: POP();

PUSH(3); POP(); PUSH(4); PUSH(5);

a. 5

4

3

b. 5

4

1

c. 2

3

5

d. 1

4

5

6. In lista circulara simplu inlantuita ce contine numerele 1, 2, 3, 2, 3 in aceasta ordine, iar p este adresa

nodului ce contine primul numar 2 (fiecare nod are un camp nr ce contine numarul intreg si un camp

urm care indica adresa elementului urmator din lista). Prin executarea secventei

while (p -> nr > 0) {p -> nr = p -> nr -1; p = p -> urm;}

continutul listei, citit de la adresa de plecare va fi:

a. 0, 1, 0, 2,0

b. 1, 2, 1, 2, 0

c. 0, 1, 1, 2, 0

d. 0, 1, 0, 1, 0

7. Se considera ca variabilele p si q memoreaza adresa primului, respectiv ultimului element al unei liste

liniare nevide dublu inlantuite. Elementele listei retin in campul urm adresa elementului urmator, iar in

campul prec adresa elementului anterior. Stabiliti care este numarul de noduri din lista daca p -> urm -

> urm si q -> prec -> prec indica acelasi nod al listei.

a. 4 c. 3

b. 5 d. 2

8. Se considera lista circulara simplu inlantuita ce contine celulele cu numerele 1, 2, 3, 4 (in aceasta

ordine). Fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa

elementului urmator din lista. Variabila prim indica nodul ce contine numarul 1. Cate treceri sunt

necesare pentru ca toate elementele din lista sa ajunga egale. Definim prin trecere prelucrarea data de

secventa urmatoare:p = prim;

do {if(p->nr > prim->nr) p->nr = p->nr -1; p = p -> urm;}

while (p != prim);

a. 5 c. 3

b. 2 d. 4


30/78

9. Intr-o lista circulara simplu inlantuita, p este adresa unui nod din lista si campul next memoreaza

pentru fiecare nod adresa nodului urmator din lista. Pentru a numara elementele listei vom scrie

secventa (variabila q este de acelasi tip cu variabila p):

a. q = p; k = 1; while(q -> next != p) {k++; q = q -> next;}

b. q = p; k = 1; do{ q = q -> next; k++; } while(q ==p);

c. q = p; k = 1; while(q!=p) {k++; q = q->next;}

d. k=0; do{p=p->next; k++;} while (p!=NULL);

10. Se considera o stiva alocata dinamic care are cel putin 10 elemente. Variabila vf memoreaza adresa deinceput a stivei si orice element al stivei memoreaza in campul info un numar intreg, iar in campul

next adresa nodului urmator. Se considera seceventa de program:

while (vf && vf -> info %2 == 0) {

aux = vf;vf = aux-> next;

free (aux);

}

Daca in urma executarii secventei de program, variabila vf are valoarea NULL, atunci:

a. Primul element memorat in stiva este par, celelalte fiind numere impare.

b. In stiva nu s-a memorat nici un numar impar.

c. Ultimul element memorat in stiva este par, celelalte elemente fiind numere impare.

d. In stiva nu s-a memorat nici un numar par.

11. Se considera o lista circulara cu 8 elemente numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Mai intai se elimina

elementul numerotat cu 3, apoi se elimina fiecare al treilea element al parcurgeri, numararea

continuandu-se cu succesorul elementului eliminat, pana cand lista va mai contine un singur element.

Care va fi numarul de ordine al elementului ramas?

a. 2 c. 3

b. 7 d. 4

12. Se considera o lista circulara dublu inlantuita ale carei noduri retin in campul st adresa nodului

anterior, iar in campul dr adresa nodului urmator din lista. Lista are cel putin doua elemente. Stiind ca

p retine adresa unui nod din lista, care este numarul de noduri din lista astfel incat relatiap->st->st == p->dr sa fie adevarata?

a. 5 c. 2

b. 3 d. 4

13. Intr-o lista simplu inlantuita circulara, fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator

din lista. Daca p si q sunt adresele a doua elemente distincte din lista astfel incat sunt satisfacute

conditiile p == q -> adr si q == p -> adr. Atunci lista are

a. un numar impar de elemente c. cel putin 3 elemente

b. exact 2 elemente d. exact 1 element

14. Se considera o stiva implementata prin intermediul vectorului a cu elementele a[0] = 0, a[1] = 10, a[2]= 20, a[3] = 30, a[4] = 40, a[5] = 50. Daca cel de-al doilea element, incepand de la baza stivei este 10,

atunci primul element care iese din stiva este:

a. a[6] c. a[5]

b. a[1] d. a[0]


31/78

15. Intr-o lista circulara simplu inlantuita fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator

din lista. Daca p reprezinta adresa unui element din lista atunci stabiliti care dintre urmatoarele expresii

are valoarea 1 daca si numai daca lista contine exact doua noduri.

a. p -> adr == p c. p -> adr -> adr == p

b. p -> adr -> adr == NULL d. p -> adr != NULL

16. Principiul de functionare al unei stive este notat

a. LILO

b. FIFOc. LIFO

17. O lista liniara in care operatiile de depunere si extragere sunt permise la oricare din capetele listei senumeste

a. coada fara prioritati

b. coada completa

c. coada nelimitata

18. Care din urmatoarele structuri de date nu este o lista?

a. stiva

b. coadac. arborele insailat

19. Cazurile din urmatoarele cuvinte nu descrie o exceptie ?

a. underline

b. overflow

c. underflow

20. In implementarea unei liste circulare, prin alocare statica, calculul pozitiei unui element utilizeaza

urmatoarele operatii

a. new

b. adunare, modulo, scadere

c. malloc, calloc, realloc

21. Cautarea informatiei in liste liniare simplu inlantuita, alocata static, se realizeaza:

a. liniarb. logaritmic

c. prin intermediul campului legatura

22. Algoritmul cautarii binara se aplica

a. vectorilor ordonati

b. listelor liniarec. tablourilor de dimensiune 2


32/78

Structuri de date

Structuri de date neliniare, sortare si cautare

MULTIPLE CHOICE

1. Care din urmatoarele structuri nu sunt de tip neliniar

a. arborii binari si oarecare

b. retelele planare si spatialec. structurile de liste

d. cozile complete

2. Lista in preordine a informatiei stocate in arborele alaturat este:

a. 20, 30, 35, 40, 50, 60, 65, 70, 75, 80, 85, 90

b. 50, 30, 20, 40, 35, 70, 60, 65, 80, 75, 85, 90

c. 90, 85, 80, 75, 70, 65, 60, 50, 40, 35, 30, 20

3. O multime de arbori se numeste

a. retea

b. structura multiliniara

c. padure

4. Care din urmatoarele moduri de explorare a arborilor utilizeaza o structura de tip coada in

implementarea algoritmului de explorare?

a. in latime (breath first)

b. in adancime (dept first)

c. aleator (random)

5. Se considera arborele cu radacina 20:

Care este inaltimea acestuia?

a. 9


33/78

b. 5

c. 6

d. 4

6. Un algoritm de cautare interna se aplica pentru structuri de date stocate

a. in memoria externa a sistemului de calcul

b. in reteaua locala de calculatoare

c. in memoria interna a sistemului de calcul

7. Algoritmii de cautare utilizeaza operatii de

a. salt

b. aritmeticec. comparare

8. Un arbore de cautare este intotdeauna optimal (permite un numar minim de comparatii).

a. Adevarat

b. Fals

9. Care din urmatoarele metode de sortare nu se bazeaza pe metoda insertieia. sortare prin insertia directa

b. sortare prin insertie binarac. sortare prin interclasare

10. Numarul mediu de accese la componentele unui vector sortat prin metoda insertiei directe este:

a. (n-1)(n+2)/4

b.

c.


34/78

Baze de Date 2010 _ Intrebri orientative

MULTIPLE CHOICE

1. Normalizarea rezolvaa. Anomaliile de stergere, de actualizare si de creareb. Anomalia de actualizare, de stergere, si de crearec. Anomalia de inserare, de actualizare si de creared. Anomaliile de stergere, de actualizare si de inserare

2. O cheie primaraa. Poate fi compusa numai dintr-un singur atributb. Poate fi compusa din mai multe atributec. Poate fi compusa dintr-un singur atribut care are si valori NULLd. Poate fi compusa din zero, unul sau mai multe atribute

3. Prima forma normala rezolva anomaliile cauzate dea. Grupurile repetitive si atributele multivaloareb. Dependentele partiale de cheia primarac. Dependentele tranzitived. Relatiile de tip unu-la-mai-multi

4. A doua forma normala rezolva anomaliile cauzate dea. Grupurile repetitiveb. Dependentele partiale de cheia primarac. Grupurile repetitive si atributele multivaloared. Dependentele tranzitive

5. A treia forma normala rezolva anomaliile cauzate dea. Dependentele partiale de cheia primarab. Grupurile repetitivec. Dependentele tranzitived. Atributele multivaloare

6. Relatia m:n devine in modelul relationala. tabel asociativ cu cheia primara formata numai din doua chei externe pentru cele doua

tabele asociateb. tabel asociativ cu cheia primara formata din doua chei externe pentru cele doua tabele

asociate plus eventuale coloane aditionalec. chei externed. entitate independenta

7. Limbajul de definire a datelor (DDL - Data Definition Language) nu include urmatoarea instructiunea. INSERTb. CREATEc. ALTERd. DROP


35/78

8. Limbajul de manipulare a datelor (DML Data Manipulation Language) nu include instructiuneaa. INSERTb. UPDATEc. DELETEd. DROP

9. Sintaxa corecta pentru o restrictie NOT NULL estea. nume_coloana REFERENCES NOT NULLb. nume_coloana tip_de_date IS NOT NULLc. nume_coloana tip_de_date NOT NULLd. DEFAULT [NULL | NOT NULL]

10. Utilizarile valide ale instructiunii ALTER TABLE nu includa. Adaugarea coloanelorb. Eliminarea unei chei primarec. Redenumirea unui tabeld. Adaugarea unei restrictii

11. Operatorul UNIONa. Include randurile duplicate in setul de rezultateb. Combina seturile de rezultate a doua interogari intr-un singur set de rezultate si elimina

randurile duplicate din setul de rezultatec. Combina doua interogari intr-o singura interogare de tip joind. Este numit JOIN in unele implementari SQL

12. Care este varianta corecta pentru a crea tabelul CARTE, cu caracteristicile de mai jos (codc cheieprimara, coddom cheie secundara), indicand cheile la nivel de tabel?

(Tabelele DOMENIU_CARTE si CARTE sunt in relatia 1:M).a. CREATE TABLE CARTE(codc CHAR(5) PRIMARY KEY,titlu VARCHAR2(30),autor VARCHAR2(30),pret NUMBER(8,2),nrex NUMBER(3),coddom CHAR(5) NOT NULL);

b. CREATE TABLE CARTE(codc CHAR(5) PRIMARY KEY,titlu VARCHAR2(30),autor VARCHAR2(30),

pret NUMBER(8,2),nrex NUMBER(3),coddom CHAR(5) NOT NULLREFERENCES DOMENIU(coddom));

c. CREATE TABLE CARTE(codc CHAR(5),

titlu VARCHAR2(30),autor VARCHAR2(30),pret NUMBER(8,2),nrex NUMBER(3),coddom CHAR(5) NOT NULL,PRIMARY KEY (codc),


36/78

FOREIGN KEY (coddom) REFERENCES DOMENIU (coddom));

13. Sa se creeze tabelul asociativ imprumuta, a carui structura este data mai jos(codc, codcit si dataimfac parte din cheia primara). Sa se precizeze legatura cu tabelele carte si cititor.a. IMPRUMUTA (

codc CHAR(5),codcit CHAR(5),dataim DATE DEFAULT SYSDATE,datares DATE,dataef DATE,PRIMARY KEY (codc, codcit, dataim),FOREIGN KEY (codc)

REFERENCES CARTE (codc),FOREIGN KEY (codcit)

REFERENCES CITITOR(codcit));b. IMPRUMUTA (

codc CHAR(5) PRIMARY KEY,

codcit CHAR(5) PRIMARY KEY,dataim DATE DEFAULT SYSDATE PRIMARY KEY,datares DATE,dataef DATE,FOREIGN KEY (codc)

REFERENCES CARTE (codc),FOREIGN KEY (codcit)

REFERENCES CITITOR(codcit));c. IMPRUMUTA (

codc CHAR(5) REFERENCES CARTE (codc),codcit CHAR(5) REFERENCES CITITOR(codcit),dataim DATE DEFAULT SYSDATE PRIMARY KEY,

datares DATE,dataef DATE,PRIMARY KEY (codc, codcit);

14. Sa se creeze tabelul CARTE_INFO(codc, titlu, autor) prin copiere din tabelulCARTE(codc CHAR(5), titlu VARCHAR2(30), autor VARCHAR2(30),

pret NUMBER(8,2), nrex NUMBER(3), coddom CHAR(5))selectand cartile care au coddom=I.a. CREATE TABLE CARTEINFO

(codc CHAR(5),titlu VARCHAR2(30),autor VARCHAR2(30),

FROM CARTEPRIMARY KEY (codc),FOREIGN KEY (coddom)REFERENCES DOMENIU (coddom));

b. CREATE TABLE CARTE_INFO(codc CHAR(5) PRIMARY KEY,

titlu VARCHAR2(30),autor VARCHAR2(30),FROM CARTEWHERE coddom = I;

c. CREATE TABLE CARTE_INFO


37/78

AS SELECT codc, titlu, autorFROM CARTEWHERE coddom = I;

15. Care este comanda corecta prin care se adauga constrangerea de cheie primara tabelului

IMPRUMUTA (cod_cititor, cod_carte, data_imprumut, data_restituire)?a. ALTER TABLE IMPRUMUTA

ADD PRIMARY KEY cod_cititor, PRIMARY KEY cod_carte, PRIMARY KEYdata_imprumut;

b. ALTER TABLE IMPRUMUTAADD PRIMARY KEY cod_cititor, cod_carte, data_imprumut;

c. ALTER TABLE IMPRUMUTAADD CONSTRAINT cp PRIMARY KEY (cod_cititor, cod_carte, data_imprumut);

d. ALTER TABLE IMPRUMUTAADD CONSTRAINT PRIMARY KEY (cod_cititor, cod_carte, data_imprumut);

16. Sa se insereze in tabelul CARTE toate cartile din tabelul CARTE_INFO,presupunand ca tabelulCARTE_INFO a fost deja creat.a. CREATE TABLE CARTE

AS SELECT codc, titlu, autorFROM CARTE_INFO;

b. INSERT INTO CARTESELECTFROM CARTE_INFO;

c. CREATE TABLE CARTEAS SELECT *FROM CARTE_INFO;

d. INSERT INTO CARTESELECT *FROM CARTE_INFO;

17. Pentru profesorii titulari, sa se maresca cumulul cu 10% si sa se rotunjeasca la 2 zecimale.a. UPDATE PROF SET CUMUL = (CUMUL*1.1)

WHERE TITULAR=Y;b. MODIFY PROF SET CUMUL = ROUND(CUMUL*1.1,2)

WHERE TITULAR=Y;c. UPDATE PROF SET CUMUL = ROUND(CUMUL*1.1,2);

WHERE TITULAR=Y;d. UPDATE PROF SET CUMUL = ROUND(CUMUL*1.1,2);

18. Sa se modifice pretul cartilor din biblioteca, care se gasesc intr-un numar de exemplare mai mic decatmedia numarului de exemplare pe biblioteca. Noua valoare a pretului sa fie egala cu suma preturilorcartilor scrise de BARBU.a. UPDATE CARTE

SET pret = (SELECT SUM(pret)FROM CARTEWHERE autor = BARBU)

WHERE nrex < (SELECT AVG(nrex)FROM CARTE);

b. MODIFY CARTESET pret = (SELECT SUM(pret)


38/78

FROM carteWHERE autor = BARBU)

WHERE nrex < (SELECT AVG(nrex)FROM CARTE);

c. UPDATE CARTEpret = ( SUM(pret)

FROM carteWHERE autor = BARBU)

WHERE nrex < ( AVG(nrex) FROM CARTE);d. UPDATE CARTE

pret = (SELECT SUM(pret)FROM carteWHERE autor = BARBU andnrex < ( AVG(nrex) FROM CARTE);

19. O uniune (join) fara o clauza WHERE sau o clauza JOINa. Nu returneaza nici un rand din setul de rezultate

b. Reprezinta o uniune interna (inner join)c. Are ca rezultat un produs carteziand. Reprezinta o uniune externa (outer join)

20. O uniune externa (outer join) nua. Poate fi scrisa in Oracle SQL folosind un simbol (+) in clauza FROMb. Poate fi scrisa in Oracle SQL folosind un simbol (+) in clauza WHEREc. Returneaza toate randurile din unul sau din ambele tabeled. Poate fi catre stanga, catre dreapta sau completa

21. Sa se obtina pentru fiecare carte, codul sau si numarul de exemplare care nu au fost inca restituite.

a. SELECT codcFROM IMPRUMUTAWHERE dataef IS NULLGROUP BY codc;

b. SELECT COUNT(*)FROM IMPRUMUTAGROUP BY codc;

c. SELECT codc, COUNT(*)FROM IMPRUMUTAWHERE dataef IS NULLGROUP BY codc;

d. SELECT COUNT(*)

FROM IMPRUMUTAWHERE dataef =0GROUP BY codc;

22. Care este secventa corecta care afiseaza cate carti au fost imprumutate cel putin de doua ori?a. SELECT COUNT(COUNT(codcarte))

FROM imprumutaGROUP BY codcarteHAVING COUNT(codcarte)>1;

b. SELECT COUNT(codcarte)FROM imprumuta


39/78

GROUP BY codcarteHAVING COUNT(codcarte)>1;

c. SELECT COUNT(COUNT(codcarte))FROM imprumutaWHERE COUNT(codcarte)>1;

d. SELECT COUNT(codcarte)

FROM imprumutaORDER BY codcarteHAVING COUNT(codcarte)>1;

23. Care este secventa corecta care afiseaza pentru fiecare domeniu de carte, numarul cartilor din domeniu,media preturilor si numarul total de exemplare?a. SELECT codcarte, COUNT(*), AVG(pret)

FROM CARTEGROUP BY codcarte;

b. SELECT coddomeniu, AVG(pret), SUM(nrex)FROM CARTE

GROUP BY codcarte;c. SELECT coddomeniu, COUNT(*), AVG(pret), SUM(nrex)FROM CARTEGROUP BY coddomeniu;

d. SELECT COUNT(*), AVG(pret), SUM(nrex)FROM CARTEORDER BY codcarte;

24. Care este comanda corecta care pentru fiecare facultate, insereaza in tabelul TOTALURI(cod_fac,nr_prof, total_sal_fac) numarul de profesori si suma salariilor pe care facultatea o plateste profesorilorsai?a. INSERT TO TOTALURI

SELECT COD_FAC, COUNT(*) , SUM(SALARIU)FROM PROFORDER BY COD_FAC;

b. INSERT INTO TOTALURISELECT COD_FAC, COUNT(*) , SUM(SALARIU)FROM PROF ;

c. INSERT INTO TOTALURISELECT COD_FAC, COUNT(*) , SUM(SALARIU)FROM PROFGROUP BY COD_FAC;

d. INSERT INTO TOTALURISELECT COD_FAC, SUM(COD_PROF), SUM(SALARIU)

FROM PROFGROUP BY COD_FAC;

25. Sa se obtina titlurile si preturile cartilor mai scumpe decat cartea avand titlul Baze de date, al caruiautor este Popescu (self join).a. SELECT x.titlu, x.pret

FROM carte x, yWHERE x.pret < y.pretAND y.titlu = Baze de dateAND y.autor = Popescu;

b. SELECT x.titlu, x.pret


40/78

FROM carte x, carte yWHERE x.pret > y.pretAND y.titlu = Baze de dateAND y.autor = Popescu;

c. SELECT x.titlu, x.pretFROM carte x, carte y

WHERE x.pret > y.pretAND titlu = Baze de dateAND autor = Popescu;

d. SELECT x.titlu, x.pretFROM carte x, carte yWHERE x.pret > y.pretAND y.titlu = Baze de date, y.autor = Popescu;

26. Pentru tabelelePROFESORI(codp, nume, pren, salariu)COPII (codc, codp, nume_c, virsta)

care este secventa corecta pentru a afisa profesorii care au copii?a. SELECT a.nume, a.prenFROM PROFESORI AWHERE a.codp IN (SELECT DISTINCT codpFROM COPII);

b. SELECT a.nume, a.prenFROM PROFESORI AWHERE a.codp IN DISTINCT codpFROM COPII;

c. SELECT a.nume, a.prenFROM PROFESORI AWHERE a.codp IN COPII;

27. Pentru tabelelePROFESORI(codp, nume, pren, salariu)COPII (codc, codp, nume_c, virsta)

care este secventa corecta pentru a afisa profesorii fara copii?a. SELECT a.nume, a.pren

FROM PROFESORI AWHERE a.codp IS NOT (SELECT DISTINCT codp FROM COPII);

b. SELECT a.nume, a.prenFROM PROFESORI AWHERE a.codp NOT IN (SELECT DISTINCT codp FROM COPII);

c. SELECT a.nume, a.pren

FROM PROFESORI AWHERE a.codp NOT IN SELECT codp FROM copii;

28. Se considera pentru actionarii unei firme, urmatoarele tabeleACTIONARI(nume varchar2(20), cod_act number(5))ACTIUNI (cod_act number(5), seriain number(8), seriasf number(8), valoare number(8))(unde seriain si seriasfreprezinta seria de inceput, respectiv de sfarsit al intervalului de actiuni pe careil are un actionar).Care este secventa corecta care afiseaza pentru un actionar (introdus de la tastatura), intervaleleseriilor actiunilor sale?a. SELECT a.seriain, a.seriasf, b.nume


41/78

FROM actiuni a, actionari bWHERE a.cod_act=b.cod_act AND b.nume=&x;

b. SELECT a.seriain, a.seriasf, b.numeFROM actiuni , actionariWHERE a.cod_act=b.cod_act AND nume=&x;

c. SELECT a.seriain, a.seriasf, b.nume

FROM actiuni a, actionari bWHERE a.cod_act=b.cod_act ;

d. SELECT a.seriain, a.seriasf, b.numeFROM actiuni a, actionari bWHERE a.cod_act=b.cod_act OR b.nume=&x;

29. Se considera pentru actionarii unei firme, tabelulACTIUNI (cod_act number(5), seriain number(8), seriasf number(8), valoare number(8))(unde seriain si seriasfreprezinta seria de inceput, respectiv de sfarsit al intervalului de actiuni pe careil are un actionar).Care este secventa corecta care afiseaza suma necesara firmei pentru plata tuturor

devidentelor (numarul de actiuni inmultit cu valoarea unei actiuni)?a. SELECT SUM((seriain+seriasf)*valoare))FROM ACTIUNI;

b. SELECT SUM((seriasf-seriasf)*valoare))FROM ACTIUNI;

c. SELECT SUM((seriain-seriasf)*valoare))FROM ACTIUNI;

d. SELECT SUM((seriasf-seriain+1)*valoare))FROM ACTIUNI;

30. Pentru tabeleleAngajat(cod_angajat, nume, pren, ..)Are_functia (cod_angajat, cod_functie, salariu ,..)Functii(cod_functie, )

care este comanda corecta pentru a calcula suma salariilor angajatului ENE ANA, care cumuleazamai multe functii, in diferite compartimente?a. SELECT COUNT(SALARIU) AS SALARIU_CUMULAT

FROM salariat, are_functiaWHERE s.cod_salariat=a.cod_salariatAND NUME='ENE' AND PREN='ANA;

b. SELECT Sum(SALARIU) AS SALARIU_CUMULATFROM salariat, are_functiaWHERE NUME='ENE' , PREN='ANA;

c. SELECT Sum(SALARIU) AS SALARIU_CUMULAT

FROM salariat s, are_functia aWHERE s.cod_salariat=a.cod_salariatAND NUME='ENE' AND PREN='ANA;

31. Care este comanda corecta care afiseaza daca exista angajati care nu lucreaza in departamentulContractari si al caror salariu coincide cu salariul unui angajat din departamentul Contractari?a. SELECT nume, salariu, cod_depart

FROM salariatiWHERE salariu IN (SELECT salariu FROM salariati , department dWHERE s.cod_depart = d.cod_depart AND nume_depart Contractari)AND cod_depart= (SELECT cod_depart FROM department


42/78

WHERE nume_depart = Contractari);b. SELECT nume, salariu, cod_depart

FROM salariatiWHERE salariu IS IN (SELECT salariu FROM salariati , departmentWHERE s.cod_depart = d.cod_depart , nume_depart = Contractari)AND cod_depart (SELECT cod_depart FROM department

WHERE nume_depart = Contractari);c. SELECT nume, salariu, cod_depart

FROM salariatiWHERE (salariu) IN (SELECT salariu FROM salariati s, department dWHERE s.cod_depart = d.cod_depart AND nume_depart = Contractari)AND cod_depart (SELECT cod_depart FROM departmentWHERE nume_depart = Contractari);

32. Care este comanda corecta care afiseaza numarul total de carti imprumutate si restituite pentru fiecarecititor al unei biblioteci?a. SELECT cod_cititor, COUNT()

FROM imprumutaWHERE data_restituirii NOT NULLGROUP BY cod_cititor;

b. SELECT cod_cititor, COUNT(*)FROM imprumutaWHERE data_restituirii IS NOT NULL;

c. SELECT cod_cititor, COUNT(*)FROM imprumutaGROUP BY cod_cititor;

d. SELECT cod_cititor, COUNT(*)FROM imprumutaWHERE data_restituirii IS NOT NULL

GROUP BY cod_cititor;

33. Care este comanda corecta care afiseaza numele salariatilor care castiga mai mult decat salariul mediupe companie, in ordine crescatoare a salariului?a. SELECT nume

FROM salariatiWHERE salariu >AVG(salariu);

b. SELECT numeFROM salariatiWHERE salariu > (SELECT AVG(salariu) FROM salariati)ORDER BY salariu;

c. SELECT nume

FROM salariatiWHERE salariu > (SELECT AVG(salariu) FROM salariatiORDER BY salariu);

d. SELECT numeFROM salariatiWHERE salariu > (SELECT AVG(salariu) FROM salariati)ORDER BY 1;

34. Care comanda listeaza numele tuturor angajatilor care au a treia litera din nume 'a'?a. SELECT nume


43/78

FROM salariatWHERE nume LIKE '__a$';

b. SELECT numeFROM salariatWHERE nume LIKE '%a%';

c. SELECT nume

FROM salariatWHERE nume LIKE '__a%';

35. Care dintre urmatoarele comenzi intoarce numarul zilei din luna carespunzator datei curente?a. SELECT TO_CHAR(SYSDATE,DDD)

FROM dual;b. SELECT TO_CHAR(SYSDATE,DAY)

FROM dual;c. SELECT TO_CHAR(SYSDATE,D)

FROM dual;d. SELECT TO_CHAR(SYSDATE,DD)

FROM dual;

36. Care este comanda care nu elimina simultan spatiile de la inceputul si sfarsitul coloanei nume?a. SELECT TRIM(nume)

FROM salariat;b. SELECT RTRIM(LTRIM(nume))

FROM salariat;c. SELECT LTRIM(RTRIM(nume))

FROM salariat;d. SELECT LTRIM(nume)

FROM salariat;

37. Care comanda care afiseaza numarul de angajati din fiecare departament?a. SELECT cod_departament, COUNT(*)

FROM salariat;b. SELECT cod_departament, SUM(cod_angajat)

FROM salariatGROUP BY cod_departament;

c. SELECT cod_departament, COUNT(*)FROM salariatGROUP BY cod_departament;

d. SELECT cod_departament, COUNT()FROM salariatGROUP BY cod_departament;

38. Care este comanda corecta care afiseaza codul departamentelor pentru care salariul minim depaseste5000?a. SELECT cod_departament

FROM salariatWHERE MIN(salariu)>5000GROUP BY cod_departament;

b. SELECT cod_departamentFROM salariatGROUP BY cod_departament


44/78

HAVING MIN(salariu)>5000;c. SELECT cod_departament

FROM salariatGROUP BY cod_departamentMIN(salariu)>5000;

39. Care este comanda corecta care afiseza:- codurile departamentelor in care lucreaza cel putin un angajat, iar pentru fiecare

dintre acestea si pentru fiecare manager care lucreaza in departamentul respectiv numarulde salariati;

- numarul de salariati pentru fiecare departament indiferent de manager;- numarul de angajati subordonati unui manager indiferent de department;- numarul total de angajati din companie?a. SELECT cod_depart, cod_manager, COUNT(cod_angajat)

FROM salariatiGROUP BY CUBE (cod_depart, cod_manager);

b. SELECT cod_depart, cod_manager, COUNT(cod_angajat)

FROM salariatiGROUP BY cod_depart, cod_manager;c. SELECT cod_depart, cod_manager, COUNT(cod_angajat)

FROM salariatiGROUP BY ROLLUP (cod_depart, cod_manager);

40. Care este comanda corecta care afiseaza:- codurile departamentelor in care lucreaza cel putin un angajat, iar pentru fiecare dintre

acestea si pentru fiecare manager care lucreaza in departamentul respectiv numarul desalariati;

- numarul de salariati pentru fiecare departament indiferent de manager;- numarul total de angajati din companie?a. SELECT cod_depart, cod_manager, COUNT(*)

FROM salariatiGROUP BY CUBE (cod_depart, cod_manager);

b. SELECT cod_depart, cod_manager, COUNT(*)FROM salariatiGROUP BY cod_depart, cod_manager;

c. SELECT cod_depart, cod_manager, COUNT(*)FROM salariatiGROUP BY ROLLUP (cod_depart, cod_manager);

41. Care este comanda corecta care afiseaza numarul total al cartilor imprumutate in anul 2009?

a. SELECT COUNT()FROM imprumutaWHERE TO_CHAR(data_imprumutului,yyyy)=2009;

b. SELECT COUNT(*)FROM imprumutaWHERE TO_CHAR(data_imprumutului,yyyy)=2009;

c. SELECT COUNT(*)FROM imprumutaWHERE data_imprumutului=2009;

d. SELECT COUNT(*)FROM imprumutaWHERE TO_CHAR(data_imprumutului,yy)=2009;


45/78

42. Care este comanda corecta care afiseaza numele si salariul angajatilor condusi direct de IonescuMihai?a. SELECT nume, salariu

FROM salariati

WHERE cod_sef != (SELECT cod_angajat FROM salariatiWHERE nume ='Ionescu' AND prenume ='Mihai' );b. SELECT nume, salariu

FROM salariatiWHERE cod_sef = (SELECT cod_angajat FROM salariati

WHERE nume ='Ionescu', prenume ='Mihai' );c. SELECT nume, salariu

FROM salariatiWHERE cod_sef = Ionescu Mihai';

d. SELECT nume, salariuFROM salariatiWHERE cod_sef = (SELECT cod_angajat FROM salariati

WHERE nume ='Ionescu' AND prenume ='Mihai' );

43. Care este comanda corecta care afiseaza numele salariatilor si numele departamentelor in carelucreaza, inclusiv departamentele in care nu lucreaza salariati?a. SELECT nume_salariat, nume_departament

FROM salariati s, departamente dWHERE s.cod_departament = d.cod_departament;

b. SELECT nume_salariat, nume_departamentFROM salariati s, departamente dWHERE s.cod_departament(+) = d.cod_departament;

c. SELECT nume_salariat, nume_departamentFROM salariati s, departamente d

WHERE s.cod_departament = d.cod_departament(+);d. SELECT nume_salariat, nume_departament

FROM salariati s, departamente dWHERE s.cod_departament(+) = d.cod_departament(+);

44. Care este comanda corecta care listeaza numele functiilor salariatilor care lucreaza in departamentul30, fara duplicate?a. SELECT DISTINCT nume_functie

FROM salariati s, functii fWHERE cod_functie=cod_functieAND cod_departament= 30;

b. SELECT DISTINCT nume_functieFROM salariati s, functii fWHERE s.cod_functie=f.cod_functieAND cod_departament= 30;

c. SELECT DISTINCT nume_functieFROM salariati, functiiWHERE s.cod_functie=f.cod_functieAND cod_departament= 30;

d. SELECT nume_functieFROM salariati s, functii fWHERE s.cod_functie=f.cod_functieAND cod_departament= 30;


46/78

45. Care este comanda corecta care afiseaza toate functiile pe care nu lucreaza angajati?a. SELECT cod_functie

FROM functiiWHERE cod_functie IN

(SELECT cod_functie FROM salariati WHERE cod_functie IS NOT NULL);b. SELECT cod_functieFROM functiiWHERE cod_functie NOT IN(SELECT cod_functie FROM salariati WHERE cod_functie IS NULL);

c. SELECT cod_functieFROM functiiWHERE cod_functie NOT IN(SELECT cod_functie FROM salariati);

d. SELECT cod_functieFROM functiiWHERE cod_functie NOT IN

(SELECT cod_functie FROM salariati WHERE cod_functie IS NOT NULL);

46. Care este comanda corecta care listeaza fara duplicate, codul operelor de arta (numeric), codul(numeric) si numele artistilor (sir de caractere)?a. SELECT cod_opera, cod_artist, null nume

FROM operaUNION ALLSELECT null, cod_artist, numeFROM artist;

b. SELECT cod_opera, cod_artist, TO_CHAR(null) numeFROM operaUNION

SELECT TO_NUMBER(null), cod_artist, numeFROM artist;

c. SELECT cod_opera, cod_artist, numeFROM operaUNIONSELECT cod_artist, numeFROM artist;

47. Care este comanda corecta care obtine codurile cartilor care se gasesc in biblioteca in mai putin de 20exemplare si care au fost mprumutate de cel putin trei ori?a. SELECT codcarte FROM carte

WHERE nrex < 20MINUSSELECT codcarte FROM imprumutaGROUP BY codcarteHAVING COUNT(*) > 3;

b. SELECT codcarte FROM carteWHERE nrex < 20INTERSECTSELECT codcarte FROM imprumutaGROUP BY codcarteHAVING COUNT(*) > 3;

c. SELECT codcarte FROM carte


47/78

WHERE nrex < 20UNIONSELECT codcarte FROM imprumutaGROUP BY codcarteHAVING COUNT(*) > 3;

48. Care este comanda corecta care afiseaza informatii referitoare la operele de arta, artistii care le-au creatsi galeriile n care sunt expuse?a. SELECT cod_opera, titlu, data_crearii, a.cod_artist, nume, prenume,

g.cod_galerie, nume_galerie, adresaFROM opera o, galerie g, artist aWHERE o.cod_artist = a.cod_artist;

b. SELECT cod_opera, titlu, data_crearii, a.cod_artist, nume, prenume,g.cod_galerie, nume_galerie, adresa

FROM opera, galerie, artistWHERE opera.cod_artist = artist.cod_artistAND o.cod_galerie = g.cod_galerie;

c. SELECT cod_opera, titlu, data_crearii, a.cod_artist, nume, prenume,g.cod_galerie, nume_galerie, adresaFROM opera o, galerie g, artist aWHERE o.cod_artist = a.cod_artistAND o.cod_galerie = g.cod_galerie;

49. Care este comanda corecta care afiseaza informatii referitoare la titlul operelor de arta expuse ngaleriile avnd codul 20 sau 40, respectiv numele si prenumele artistilor care le-au realizat?a. SELECT titlu, nume, prenume

FROM opera JOIN artistWHERE cod_galerie IN (20, 40);

b. SELECT titlu, nume, prenumeFROM opera NATURAL JOIN artistWHERE cod_galerie IN (20, 40);

c. SELECT titlu, nume, prenumeFROM opera NATURAL JOIN artist USING cod_artistWHERE cod_galerie IN (20, 40);

d. SELECT titlu, nume, prenumeFROM opera JOIN artist ON (cod_artist)WHERE cod_galerie IN (20, 40);

50. Care este comanda corecta care afiseaza informatii referitoare la artisti si operele acestora, inclusiv ceicare nu au opere expuse n cadrul muzeului?

a. SELECT nume, prenume, titluFROM opera oRIGHT OUTER JOIN artist a ON (o.cod_artist = a.cod_artist);

b. SELECT nume, prenume, titluFROM opera oLEFT OUTER JOIN artist a ON (o.cod_artist = a.cod_artist);

c. SELECT nume, prenume, titluFROM opera o, artistWHERE o.cod_artist = a.cod_artist(+);

d. SELECT nume, prenume, titluFROM opera oFULL OUTER JOIN artist a ON o.cod_artist = a.cod_artist;


48/78

51. Care este comanda corecta care afiseaza numele si prenumele artistilor, precum si titlurile operelorcreate de acestia? Se vor afisa si artistii care nu au opere expuse n cadrul muzeului, precum si titlurileoperelor al caror autor este necunoscut.a. SELECT nume, prenume, titlu

FROM opera oRIGHT OUTER JOIN artist a ON (o.cod_artist = a.cod_artist);b. SELECT nume, prenume, titlu

FROM opera o, artist aWHERE o.cod_artist(+) = a.cod_artist(+);

c. SELECT nume, prenume, titluFROM opera oFULL OUTER JOIN artist a ON (o.cod_artist = a.cod_artist);

d. SELECT nume, prenume, titluFROM opera oLEFT OUTER JOIN artist a ON (o.cod_artist = a.cod_artist);

52. Care este comanda corecta care afiseaza titlul, codul artistului si valoarea operelor create de artistulcaruia i apartine opera avnd codul 200 si care se afla expuse n aceeasi galerie cu operele al caror codeste 100 sau 110? Se presupune ca o opera are un singur autor.a. SELECT titlu, cod_artist, valoare

FROM operaWHERE cod_artist != (SELECT MAX(cod_artist)

FROM opera WHERE cod_opera = 200)AND cod_galerie IN (SELECT cod_galerie

FROM opera WHERE cod_opera IN (100, 110));b. SELECT titlu, cod_artist, valoare

FROM operaWHERE cod_artist = (SELECT cod_artist

FROM opera WHERE cod_opera = 200)AND cod_galerie IN (SELECT cod_galerie

FROM opera WHERE cod_opera IN (100, 110));c. SELECT titlu, cod_artist, valoare

FROM operaWHERE cod_artist = (SELECT cod_artist

FROM opera WHERE cod_opera = 200)AND cod_galerie NOT IN (SELECT cod_galerie

FROM opera WHERE cod_opera IN (100, 110));

53. Care este comanda corecta care afiseaza pentru fiecare artist titlul si valoarea celei mai ieftine opere de

arta expuse n muzeu?a. SELECT titlu, cod_artist, valoare

FROM operaWHERE valoare IN (SELECT MIN(valoare)FROM operaGROUP BY cod_artist);

b. SELECT titlu, cod_artist, valoareFROM operaWHERE valoare = (SELECT MIN(valoare)FROM opera);

c. SELECT titlu, cod_artist, valoareFROM opera


49/78

WHERE valoare = (SELECT MIN(valoare)FROM operaORDER BY cod_artist);

54. Care este comanda corecta care afiseaza codul, numele si prenumele artistilor care au cel putin trei

opere de arta expuse n muzeu?a. SELECT cod_artist, nume, prenume

FROM artist aWHERE 3


50/78

a. SELECT cod_galerie, cod_artist, SUM(valoare)FROM operaGROUP BY cod_galerie, cod_artist;

b. SELECT cod_galerie, cod_artist, SUM(valoare)FROM operaGROUP BY ROLLUP(cod_galerie, cod_artist);

c. SELECT cod_galerie, cod_artist, SUM(valoare)FROM operaGROUP BY CUBE(cod_galerie, cod_artist);

58. Considernd galeriile al caror cod este mai mic dect 50, care este comanda corecta care calculeazamedia valorilor operelor:- pentru fiecare galerie si, n cadrul acesteia, pentru fiecare artist;- pentru fiecare artist si, n cadrul acestuia, pentru anii de achizitie corespunzatori.a. SELECT cod_galerie, cod_artist,

TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy') "an achizitie",AVG(valoare) "Valoare medie"

FROM opera WHERE cod_galerie < 50GROUP BY CUBE (cod_galerie, cod_artist, TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy'));b. SELECT cod_galerie, cod_artist,

TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy') "an achizitie",AVG(valoare) "Valoare medie"FROM opera WHERE cod_galerie < 50GROUP BY GROUPING SETS((cod_galerie, cod_artist), (cod_artist, TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy')));

c. SELECT cod_galerie, cod_artist,TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy') "an achizitie",AVG(valoare) "Valoare medie"FROM opera WHERE cod_galerie < 50

GROUP BY ROLLUP (cod_galerie, cod_artist, TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy'));

59. Se da urmatoarea vizualizareCREATE VIEW v_angajatiASSELECT cod_ang, nume, prenume, salariu, data_angajariiFROM angajatiWITH READ ONLY;Care dintre urmatoarele comenzi este corecta?a. INSERT INTO v_angajati

VALUES (10, Ion, Daniel, 1000,05/12/2009);b. DELETE FROM v_angajati

WHERE salariu > 1000;c. SELECT *

FROM v_angajati;d. UPDATE v_angajati

SET salariu = salariu + 500WHERE cod_angajat = 10;

60. Se da urmatoarea vizualizareCREATE VIEW v_angajatiASSELECT cod_ang, nume, prenume, salariu, cod_departament


51/78

FROM angajatiWHERE cod_departament = 30WITH CHECK OPTION;Care dintre urmatoarele comenzi este corecta?a. INSERT INTO v_angajati

VALUES (10, Ion, Daniel, 1000, 505);

b. SELECT *FROM v_angajatiWHERE salariu > 505;

c. UPDATE v_angajatiSET cod_departament= 505WHERE cod_departament = 30;

61. Care este comanda corecta care obtine numele primilor trei angajati care au cele mai mari salarii?a. SELECT nume

FROM angajati aWHERE 3>(SELECT COUNT(*)

FROM angajatiWHERE salariu > a.salariu);b. SELECT nume

FROM angajati aWHERE COUNT(*) >(SELECT 3

FROM angajatiWHERE salariu > a.salariu);

c. SELECT numeFROM angajatiWHERE 3>(SELECT COUNT(*)

FROM angajati);

62. Care este comanda corecta care obtine numele angajatilor care castiga salariul maxim in departamentulin care lucreaza?a. SELECT nume

FROM salariati sWHERE salariu =(SELECT MIN(salariu)

FROM angajati );b. SELECT nume

FROM salariatiWHERE salariu =(SELECT salariu

FROM salariatiWHERE salariu = MIN(salariu));

c. SELECT nume

FROM salariati sWHERE salariu =(SELECT MIN(salariu)

FROM angajatiWHERE cod_departament=s.cod_departament);

63. Care este comanda corecta care obtine titlurile cartilor care momentan sunt imprumutate (inca nu aufost restituite)? Dataef reprezinta data la care cititor a restituit efectiv cartea.a. SELECT titlu

FROM carteWHERE cod_carte IN

(SELECT DISTINCT cod_carte


52/78

FROM imprumutaWHERE dataef IS NULL);

b. SELECT titluFROM carteWHERE cod_carte NOT IN

(SELECT DISTINCT cod_carte

FROM imprumutaWHERE dataef IS NULL);

c. SELECT titluFROM carteWHERE cod_carte IN

(SELECT DISTINCT cod_carteFROM imprumutaWHERE dataef IS NOT NULL);

64. Care este comanda corecta care obtine numele cititorilor si titlurile cartilor imprumutate de acestia inanul 2008?

a. SELECT nume, titluFROM cititor, carte, imprumutaWHERE imprumuta.cod_carte= carte.cod_carteAND TO_CHAR(data_imprumut,yyyy) = 2008;

b. SELECT nume, titluFROM cititor, carte, imprumutaWHERE imprumuta.cod_carte= carte.cod_carteAND imprumuta.cod_cititor= cititor.cod_cititorAND TO_CHAR(data_imprumut,yyyy) = 2008;

c. SELECT nume, titluFROM cititor, carte, imprumutaWHERE imprumuta.cod_carte= carte.cod_carte

AND imprumuta.cod_cititor= cititor.cod_cititorAND TO_CHAR(data_imprumut,2008) = 2008;

65. Care este comanda corecta care afiseaza jobul pentru care salariul mediu este minim?a. SELECT cod_job, AVG(salariu)

FROM angajatiGROUP BY cod_jobHAVING AVG(salariu)=(SELECT MIN(salariu)

FROM angajatiGROUP BY cod_job);

b. SELECT cod_job, AVG(salariu)FROM angajati

GROUP BY cod_jobHAVING AVG(salariu)=(SELECT MIN(AVG(salariu))


c. SELECT cod_job, AVG(salariu)FROM angajatiGROUP BY cod_jobHAVING MIN(salariu)=(SELECT AVG(MIN(salariu))



53/78

Criptografie - Licenta 2010

Bazele matematice ale criptografiei, Criptografie aplicata intrebari orientative

MULTIPLE CHOICE

1. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. Pentru numarul intreg fixat d= 2 si cheia de criptare

, codificarea textului clar CLAR este...

a. NHZH c. PIHU

b. NIZH d. HIPU


, codificarea textului clar GUMA este...

a. EYAG c. YEUG

b. EYGU d. EYUG


, codificarea textului clar LESA este...

a. HIWN c. NXWKb. HIWK d. IHNW


, codificarea textului clar ZARE este...

a. VXBQ c. VXCR

b. WXBQ d. VXBP


, codificarea textului clar LIRA este...

a. MAZI c. LAZH

b. MAXI d. LAZI

6. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa W. Folosind sistemul de

codificare Polybios, codificati textul clar EXCLAMARE. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos.

a. AEECACCBAACCAADCAE c. AEECABCBABCCAADCAE

b. AEECACCAAACCAADCAD d. AEECABCBAACCAADCAE


54/78

7. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa Q. Folosind sistemul de

codificare Polybios, codificati textul clar STIRPIRE. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos.

a. DDDEBDDBDABDDBAE c. DCDEBDDBDABDDBAE

b. DCDDBDDBDABDDBAE d. DCDDBDDBDABDDDAE

8. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa Y. Folosind sistemul de

codificare Polybios, codificati textul clar ZIRCONIU. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos.

a. EEBDDCACCECDBDEA c. EEBDDCACECCDDBEA

b. EEBCDCACECCDBDEA d. EEBCDCACCECDDBAE

9. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa W. Folosind sistemul de

codificare Polybios, decodificati textul criptat AEECACCBAACCAADCAE. Alegeti varianta corectadin cele de mai jos.

a. EXCLUDERE c. EXCHANGE

b. EXCLAMARE d. INCLUDERE

10. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa Q. Folosind sistemul decodificare Polybios, decodificati textul criptat DCDDBDDBDABDDBAE. Alegeti varianta corecta din

cele de mai jos.

a. STIRBIRE c. STIRPIREb. STIRPARE d. ESTIMARE

ANS: C

11. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functie de

criptare este definita prin , unde reprezinta o cheie din multimea tuturor

cheilor de criptare K, iarx reprezinta codificarea textului in clar. Pentru schimbul de mesaje se doreste

criptarea cuvntului PAINE. Aceasta este:

a. AHFUT c. BNFUT

b. BNFZT d. ANFVT




criptarea cuvntului AMURG. Aceasta este:

a. DJNSU c. DJSNT

b. DJNST d. CJSNT




criptarea cuvntului INGER. Aceasta este:a. UVLBO c. VULBO

b. UVLBR d. VULCO




criptarea cuvntului VULPE. Aceasta este:


55/78

a. EZGAW c. ZEGWX

b. ZEGXW d. EZGAX

15. Codificati textul clar INCAS folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta GARA. Solutia

este...

a. ONTAY c. ONSAY

b. NMTAY d. ONSAZ

16. Codificati textul clar IMPAR folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta VARF. Solutia

este...

a. EMGFN c. DMHFM

b. EMHFM d. DMGFM

17. Codificati textul clar UMBRA folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta CARD. Solutia

este...

a. WMTUC c. WMSUC

b. VMSUC d. VMSUD

18. Codificati textul clar ZIMBRU folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta BILA. Solutiaeste...

a. ARYBSC c. AQXBSCb. AQXCSB d. AQYBSC

19. Codificati textul clar USCAT folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta LABIL. Solutia

este...

a. FSDIF c. FSDIE

b. ESDIF d. ESDIE

20. Se da secventa binara de text clar 101011. Codificati aceasta secventa folosind cheia fluida 1010,

folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare.a. 010001 c. 001000

b. 000010 d. 000001

21. Se da secventa binara de text clar 110100. Codificati aceasta secventa folosind cheia fluida 1011,

folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare.

a. 001010 c. 010010

b. 011010 d. 010110

22. Se considera secventa binara de text criptat 110010. Folosind intr-un sistem aditiv fluid binar decriptare cheia fluida secreta 1101, se cere decriptarea secventei.

a. 000101 c. 100111b. 001011 d. 100010

23. Se considera secventa binara de text criptat 111001. Folosind intr-un sistem aditiv fluid binar de

criptare cheia fluida secreta 1001, se cere decriptarea secventei.

a. 011111 c. 011101

b. 100000 d. 011110


56/78

24. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k= 11, codificarea textului clar GRADINAeste ...

a. RIILTGG c. RIILSHH

b. RIJLTGG d. RIILSHI

25. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k= 8, codificarea textului clar CORIDA

este ...

a. KYRYBA c. KYPXABb. KYRYBB d. KYPXAA

26. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k= 7, codificarea textului clar STRIGAT

este ...

a. ZSJRXYQ c. ZSJRXXR

b. ZSJRXXQ d. ZSRXYRR

27. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k= 11, decodificarea textului criptat

RIILTGG este ...

a. GRADINI c. GRADINA

b. GRANINI d. GRINDINA


KYPXAA este ...

a. COLIBA c. COLINA

b. CORIDA d. CORIDE


ZSJRXXQ este ...

a. STRICAT c. STRIGAT

b. STRESAT d. STOCATE

30. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare ECB al acestuia, codificati

secventa de text clarx = 1100110110011110, folosind cheia de criptare .

a. 0101110111000111 c. 0011011101011011

b. 0111110110011110 d. 0011011101011011



a. 1111010110100111 c. 1111101011000111

b. 1111010111000111 d. 1111011010010111

identic d


57/78



a. 1001110110001111 c. 1100111010001111

b. 0011011110001111 d. 0011101100101111

33. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CBC al acestuia, codificati

secventa de text clarx = 1101110110101001, folosind cheia de criptare . Blocul

initial este IV = 1100.

a. 0101000010010001 c. 1000100100001001

b. 0001010100001001 d. 1000101000001100

34. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CBC al acestuia, codificati

secventa de text clarx = 1010010110000001, folosind cheia de criptare . Blocul

initial este IV = 1111.

a. 1100011010110011 c. 0011100111101100b. 0101100111101010 d. 0011010111101100

35. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de ut

GRILE LICENTA 2010

Documents

Transcript of GRILE LICENTA 2010