GRILE ECONOMIE POLITICA SEM. I 2012-2013 PT++ +-ÖUN OANA

14
Universitatea "Andrei Şaguna" Asist. ÎNTREBĂRI GRILĂ LA DISCIPLINA: ECONOMIE POLITICĂ AN I SEM 1 Conţinutul întrebării 1 Resursele sunt limitate în sensul că: 1 1 sunt insuficiente în raport cu nevoile 2 nu se regenerează 3 scad continuu 4 nu se recuperează 2 Pentru a-şi satisface nevoile, omul, ca fiinţă biologică, se manifesta în pr 1 1 întreprinzător 2 producător 3 consumator 4 agent economic raţional 3 Suportul consumului îl constituie: 1 1 nevoile individului şi ale familiei sale 2 nevoile societăţii 3 preferinţele individuale 4 resursele 4 Resursele naturale nu pot fi considerate: 1 1 recuparabile 2 inepuizabile 3 epuizabile 4 derivate 5 Nu au caracter limitat: 1 1 veniturile 2 resursele 3 nevoile 4 costurile 6 O resursă derivată este întotdeauna o resursă care: 2 1 se poate regenera 2 este recuperabilă 3 se transforma treptat 4 se obţine din resurse primare 7 Creşterea nevoilor în comparaţie cu creşterea resurselor: 2 1 este mai accentuată 2 este greu de precizat, pentru ca resursele sunt limitate 3 este mai lentă 4 nu poate fi comparată 8 Specializarea agenţilor economici în producerea anumitor bunuri reprezintă: 2 1 2 autonomia producătorilor 3 diviziunea muncii 4 raţionalitatea activităţii economice 9 Economia de schimb, cunoscută astăzi ca economia de piaţă, se întemeiază: 2 1 numai pe proprietatea privată 2 pe proprietatea privată şi proprietatea publică preponderentă 3 4 pe pluralismul formelor de proprietate, în care proprietatea privată este primordia 10 Economia de piaţă este întotdeauna: 2 1 dinamică 2 concurenţială 3 modernă 4 democratică 11 Odată cu creşterea cantităţii consumate dintr-un bun economic: 3 1 utilitatea totală scade Facultat ea de Nr. într eb Nr. răs p Nr. curs independenţa producătorilor pe proprietatea publică

Transcript of GRILE ECONOMIE POLITICA SEM. I 2012-2013 PT++ +-ÖUN OANA

Page 1: GRILE ECONOMIE POLITICA SEM. I 2012-2013 PT++ +-ÖUN OANA

Universitatea "Andrei Şaguna" titular de disciplină: Asist. univ. Păun Oana

ÎNTREBĂRI GRILĂ LA DISCIPLINA: ECONOMIE POLITICĂ AN I SEM 1

Conţinutul întrebării Nr. curs

1### Resursele sunt limitate în sensul că: 1

### 1 sunt insuficiente în raport cu nevoile

2 nu se regenerează

3 scad continuu

4 nu se recuperează

2### Pentru a-şi satisface nevoile, omul, ca fiinţă biologică, se manifesta în primul rînd în calitate de: 1

1 întreprinzător

2 producător

### 3 consumator

4 agent economic raţional

3### Suportul consumului îl constituie: 1

1 nevoile individului şi ale familiei sale

2 nevoile societăţii

3 preferinţele individuale

### 4 resursele

4### Resursele naturale nu pot fi considerate: 1

1 recuparabile

2 inepuizabile

3 epuizabile

### 4 derivate

5### Nu au caracter limitat: 1

1 veniturile

2 resursele

### 3 nevoile

4 costurile

6### O resursă derivată este întotdeauna o resursă care: 2

1 se poate regenera

2 este recuperabilă

3 se transforma treptat

### 4 se obţine din resurse primare

7### Creşterea nevoilor în comparaţie cu creşterea resurselor: 2

### 1 este mai accentuată

2 este greu de precizat, pentru ca resursele sunt limitate

3 este mai lentă

4 nu poate fi comparată

8### Specializarea agenţilor economici în producerea anumitor bunuri reprezintă: 2

12 autonomia producătorilor

### 3 diviziunea muncii

4 raţionalitatea activităţii economice

9### Economia de schimb, cunoscută astăzi ca economia de piaţă, se întemeiază: 2

1 numai pe proprietatea privată

2 pe proprietatea privată şi proprietatea publică preponderentă

3### 4 pe pluralismul formelor de proprietate, în care proprietatea privată este primordială

10### Economia de piaţă este întotdeauna: 2

1 dinamică

### 2 concurenţială

3 modernă

4 democratică

11### Odată cu creşterea cantităţii consumate dintr-un bun economic: 3

1 utilitatea totală scade

Facultatea de Ştiinţe Economice

Nr. întreb

Nr. răsp

independenţa producătorilor

pe proprietatea publică

Page 2: GRILE ECONOMIE POLITICA SEM. I 2012-2013 PT++ +-ÖUN OANA

2 utilitatea totală ramîne constantă

3 utilitatea marginală creşte

### 4 utilitatea marginală scade

12### Cînd nevoia consumatorului este mai intensă, utilitatea marginală este: 3

### 1 mai mare

2 mai mică

3 nulă

4 constantă

13### Utilitatea marginală reprezintă: 3

1 sporul de utilitate obţinut prin consum raţional şi echilibrat

2 numărul de unităţi consumate suplimentar şi constant

3 excedentul consumului faţă de deficitul satisfacţiei obţinute

### 4 sporul de utilitate totală în urma creşterii consumului cu o unitate

14###3

1 202 163 10

### 4 2

15### 31 28

### 2 1183 1284 11

16### 31 15

### 2 203 434 12

17### Curba de indiferență arată : 4

1 punctele de maxim al consumului şi a satisfacţiei obţinute de vânzător

### 2 ansamblul combinațiilor de bunuri de la care consumatorul speră să obțină același nivel de satisfacție

3 combinaţii ale preţurilor şi bunurilor pe care consumatorul le preferă şi le utilizează frecvent

4 lipsa de preferinţe a consumatorului pentru bunurile pe care le cumpără şi consumă

18### Rata marginală de substituire constă în : 4

### 1

2

3

4

19### Un consumator ce cumpără două bunuri va fi în echilibru dacă: 4

1 raportul utilităţilor marginale ale bunurilor este mai mare decât raportul preţurilor;

2 raportul utilităţilor marginale ale bunurilor este mai mic decât raportul preţurilor;

3 raportul utilităţilor marginale ale bunurilor este egal cu raportul consumurilor;

### 4 raportul utilităţilor marginale ale bunurilor este egal cu raportul preţurilor.

20### Dezvoltarea de tip extensiv reprezintă: 5

1 creşterea producţiei ca urmare a asimilării progresului tehnic

2 creşterea producţiei ca urmare a asimilării eficientei utilizării factorilor de producţie

3 creşterea activităţii şi a volumului de producţie

### 4 creşterea activităţii economice pe baza sporirii cantităţilor de factori de producţie utilizaţi

21### Capitalul se defineşte ca: 5

1 ansamblul bunurilor ţi serviciilor produse prin muncă destinate vînzării

2 ansamblul nevoilor folosite pentru obţinerea unor bunuri şi servicii destinate vînzării

### 3

Utilitatea economică totală conferită unui consumator de un bun are următoarele valori:Ut1 = 8, Ut2 = 16, Ut3 = 22, Ut4 = 26, Ut5 = 28, Ut6=28. Pentru consumarea celei de-a V-a, utilitatea marginală este de:

Utilităţile marginale ale primelor 3 doze sunt : Umg1=50, Umg2=40, Umg3=28. Utilitatea totală a celor trei doze consumate este :

Se cunosc utilitaţile totale după prima, a doua şi a treia doză consumată, astfel: Ut1=40, Ut2=60, Ut3=75. Utilitatea marginală a celei de a doua doze este:

raportul dintre cantitatea dintr-un bun (y) la care consumatorul este dispus să renunţe în schimbul unei cantităţi suplimentare din alt bun (x), astfel încât nivelul utilităţii totale să rămână neschimbat

raportul dintre cantitatea dintr-un bun (y) la care consumatorul este dispus să renunţe în schimbul unei cantităţi suplimentare din alt bun (x), astfel încât nivelul utilităţii totale să scadă

raportul dintre cantitatea dintr-un bun (y) la care consumatorul este dispus să renunţe în schimbul unei cantităţi suplimentare din alt bun (x), astfel încât nivelul utilităţii totale să crească

raportul dintre cantitatea dintr-un bun (y) la care consumatorul este dispus să renunţe în schimbul unei cantităţi suplimentare din alt bun (x)

ansamblul bunurilor rezultate din procesele de producţie anterioare, folosite pentru producerea altor bunuri economice şi servicii

Page 3: GRILE ECONOMIE POLITICA SEM. I 2012-2013 PT++ +-ÖUN OANA

4 ansamblul resurselor folosite pentru obţinerea bunurilor şi serviciilor destinate vânzării

22### Uzura fizică este un proces specific: 5

1 capitalului

2 naturii, ca urmare a existenţei sale îndelungate

### 3 capitalului fix

4 capitalului circulant

23### În componenţa capitalului circulant intră: 5

1 combustibilul fosil

### 2 materiile prime, materialele, combustibilul şi energia consumate productiv

3 energia solară

4 salariile

24### Dezvolatarea de tip intensiv se realizează are la bază: 5

1 progresul tehnic

2 mărirea volumului producţiei în perioadele de expansiune economică

3 cresterea continua a eficientei factorilor de productie

### 4

25### Componentele capitalului tehnic se clasifică în capital fix şi capital circulant după: 5

### 1 modul cum participă la activitatea economică, se consumă şi se înlocuiesc

2 forma materială a bunurilor-capital

3 durata de existenţă fizică a acestor bunuri

4 mobilitatea în spaţiu.

26### Care dintre afirmaţiile de mai jos definesc productivitatea marginală a unui factor de producţie? 6

1 sporul de producţie obţinut la o unitate de cheltuială

### 2

3 sporul de cheltuieli necesare pentru creşterea producţiei cu o unitate

4 sporul de utilitate care se obţine prin consumarea unei unităţi suplimentare dintr-un bun serviciu

27### 6

1 K/Q

2### 3 ΔQ/ΔK

4

28###6

1 250 buc/utilaj2 2500 buc/utilaj3 500 buc/utilaj

### 4 5000 buc/utilaj

29###6

1 o stagnare2 o creştere cu 10%3 o scădere cu 20%

### 4 o creştere cu 37,5%

30### 6

### 1 se dublează2 se reduce cu 55%3 creşte cu 7,14%4 scade cu 25%

31### 6

### 1 creşte de 1,5 ori2 creşte cu 40%3 nu se modifică4 creşte cu 4%

mărirea volumului producţiei cu preponderenţă pe seama îmbunătăţirii calităţii şi eficienţei folosirii factorilor de producţie

sporul de producţie obţinut prin creşterea cu o unitate a volumului unui factor, în condiţiile în care ceilalţi factori rămân constanţi

Productivitatea marginală a capitalului WKmg se determină prin formula de calcul:

ΔK/ΔQ

ΣK/ΣQ

Producţia Q1 creşte în perioada To-T1 cu 25% faţă de Qo, iar volumul capitalului K1 cu 10% faţă de Ko. Productivitatea medie a capitalului în To a fost Wko = 2000 buc/utilaj. Aflaţi productivitatea marginală a capitalului WKmg:

În momentul T1 faţă de momentul To, producţia unei firme Q1 a crescut cu 10% faţă de Qo, iar cantitatea de muncă utilizată L1 s-a redus cu 20%faţă de Lo. Productivitatea medie a muncii WL în T1 faţă de T0, prezintă:

Producţia Q1 creşte în perioada To-T1 cu 50% faţă de Qo , iar timpul de lucru L1 scade cu 25%faţă de Lo. Cum se modifică productivitatea muncii WL1 faţă de WLo ?

În condiţiile în care producţia unei firme Q1 creşte cu 20% faţă de Qo, iar volumul muncii utilizate L1 scade cu 20% faţă de Lo, productivitatea muncii WL1 faţă de WLo:

Page 4: GRILE ECONOMIE POLITICA SEM. I 2012-2013 PT++ +-ÖUN OANA

32### 6

### 1 este de 2 ori mai mare2 este de 2 ori mai mică3 nu se poate compara4 este aceeaşi

33###6

1 200 buc/lucrător2 1500 buc/lucrător

### 3 2000 buc/lucrător4 20 000 buc/lucrător

34###6

### 1 100%2 200%3 300%4 150%

35###7

1 7 lei

2 8 lei

### 3 25 lei

4 200 lei

36### Costul marginal se modifică în sensul: 7

1 scăderii, dacă atât costurile totale, cât şi volumul producţiei se dublează

2 scăderii, dacă atât costurile totale, cât şi volumul producţiei cresc în progresie geometrică

### 3

4 scăderii, dacă atât costurile totale, cât şi volumul producţiei cresc în progresie aritmetică

37### Decizia de sporire a volumului producţiei este avantajoasă : 7

1 atunci când creşterea costului marginal este mai mare decât creşterea cantităţii suplimentare

2

3

### 4 până în momentul în care curbele costului total mediu şi costului marginal se întâlnesc

38###7

1 a crescut cu 10%

### 2 a rămas constant

3 a scăzut cu 10%4 a crescut cu 20%

39### Din punct de vedere al producţiei realizate costurile se clasifică în : 7

1 costuri directe şi costuri indirecte

2 costuri medii şi costuri marginale

### 3 costuri fixe şi costuri variabile

4 costuri unitare şi costuri globale

40### Evoluţia costului fix pe termen scurt depinde numai de : 7

### 1 evoluţia producţiei

2 evoluţia costului total

3 evoluţia costului mediu

4 evoluţia costului variabil

41### În condiţiile în care producţia scade pe termen scurt: 7

1 costul variabil creşte

2 costul variabil rămîne constant

### 3 costul fix mediu creşte

4 costul mediu scade

LA firma A, timpul necesar fabricării unui produs este 3 min., iar la firma B este de 6 min., ceea ce înseamnă că productivitatea muncii (WL) la firma A faţă de firma B:

Productivitatea muncii în To este WLo= 1000 buc/lucrător, producţia Q1creşte cu 50% faţă de Qo iar numărul de lucrători L1 creşte 25% faţă de Lo. În acest caz productivitatea marginală a muncii WLmg este:

În anul 2012, producţia Q1 a crescut cu 300% faţă de Qo iar numărul salariaţilor L1 a crescut cu 100% faţă de Lo. Nivelul productivităţii medii a muncii WL1 faţă de WLo a crescut cu :

La momentul T1 cantitatea Q1 este cu 8% mai mare faţă de Qo, iar costurile CT1 depăşesc cu 20% nivelul din T0. Costul mediu în To este CTmo=10. Costul marginal Cmg este egal cu:

creşterii, atunci când sporurile absolute ale costului total sunt crescătoare, iar sporul absolut al producţiei este constant sau se reduce

atunci când sporirea volumului producţiei este însoţită de o scădere mai accentuată a venitului suplimentar faţă de scăderea costului total mediu

atunci când sporirea volumului producţiei este însoţită de o creştere mai mică a venitului suplimentar faţă de creşterea costului marginal

O firmă realizează în To, Qo = 40 produse cu un cost total CTo=200000u.m. În T1, producţia Q1creşte cu 10 produse faţă de Qo, iar costurile totale CT1 cresc cu 50000u.m. Faţă de CTo. Cum a variat costul total mediu în intervalul To - T1 ?

Page 5: GRILE ECONOMIE POLITICA SEM. I 2012-2013 PT++ +-ÖUN OANA

42### Cînd producţia este zero, costul fix total CF este: 7

### 1 pozitiv

2 negativ

3 zero

4 subunitar

29### Costul marginal se determină astfel: 7

12 ΔQ/ΔCT

### 3 ΔCT/ΔQ

4 ΔCF/ΔQ

43### Când producţia este nulă, costul total: 7

1 este egal cu zero

### 2 este egal cu costul fix

3 este egal cu costul variabil

4 este egal cu cheltuielile materiale

44### Prin rentabilitate se înţelege: 7

1 capacitatea unei firme de a produce bunuri şi servicii

2 capacitatea unei firme de a nu înregistra pierderi

### 3 capacitatea unei activităţi economice de a aduce profit

4 acel volum de activitate la care firma funcţionează cu profit zero

45### Pragul de rentabilitate reprezintă : 7

### 1 cantitatea de la care firma începe să obţină profit

2 acoperirea costurilor salariale şi a celor variabile

3 realizarea unui venit suplimentar din încasări

4 realizarea unui profit maxim.

46### 7

### 1 scade cu 37,5 %2 creşte cu 40%3 creşte cu 60%4 scade cu 60%

47### Când producţia este zero, este valabilă următoarea relaţie: 81 CF = 02 CF = CV3 CT = CV

### 4 CT = CF

48### Există un raport invers între : 8

### 1 cantitate cerută şi preţ2 cerere şi ofertă3 producţie şi consum4 trebuinţe şi resurse

49### Bunurile economice substituibile sunt: 8

1 bunuri identice care pot satisface aceeaşi nevoie

### 2 bunuri diferite care pot satisface aceeaşi nevoie

3 bunuri similare care satisfac nevoi diferite

4 bunuri diferite care nu satisfac aceeaşi nevoie

50### Bunurile economice complementare sunt: 8

### 1 bunuri utilizate împreună pentru a satisface o anumită nevoie

2 bunuri utilizate pentru a satisface două nevoi complementare

3 bunuri consumate împreună, cu aceeaşi utilitate marginală

4 bunuri similare care pot satisface eficient şi echilibrat nevoile

51### Cererea pentru anumite produse este inelastică: 8

1 reducerea preţurilor determină o creştere proporţională a cantităţii cerute

2 reducerea preţurilor determină o creştere a veniturilor ofertanţilor

3 creşterea preţurilor determină reducerea proporţională cantităţii cerute

### 4 când variaţia procentuală a cantităţii cerute pe piaţă este mai mică decât variaţia procentuală a preţului

52### În situaţia unei cereri de elasticitate unitară: 8

### 1 variaţia procentuală a cantităţii cerute pe piaţă este egală cu variaţia procentuală a preţului

2 variaţia procentuală a cantităţii cerute pe piaţă este mai mică decât variaţia procentuală a preţului 3 variaţia procentuală a cantităţii cerute pe piaţă este mai mare decât variaţia procentuală a preţului

Cv/ΔQ

Dacă la o firmă producţia Q1 creşte cu 60% faţă de Qo, atunci costul fix mediu CFm1 faţă de CFmo :

Page 6: GRILE ECONOMIE POLITICA SEM. I 2012-2013 PT++ +-ÖUN OANA

4 variaţia procentuală a preţului este mai mică decât variaţia procentuală a cantităţii cerute pe piaţă

53### 8

1 cererea pentru X creşte şi pentru Y se reduce

### 2 cererea pentru X se reduce şi pentru Y creşte

3 cererea pentru ambele bunuri se reduce

4 cererea pentru ambele bunuri creşte

54### Care afirmaţie exprimă cel mai complet cererea? 8

1 cantitatea de bunuri economice solicitate de posesorii de venituri limitate

2 resursele absolut necesare în orice activitate economică

3 cantitatea de bunuri produse şi care trebuie vândute

### 4 cantitatea în care un bun economic poate fi cumpărat în funcţie de preţul său în decursul unei perioade

55### 81 elastică

### 2 inelastică3 unitară4 perfect elastică

56### 81 inelastică

### 2 elastică3 de elasticitate unitară4 perfect inelastică

57### 8

### 1 inelastică2 elastică3 de elasticitate unitară4 perfect inelastică

58### Oferta reprezintă: 91 cantitatea maximă dintr-un bun pe care producătorii doresc să o vîndă la un preţ cît mai mare2 cantitatea dintr-un bun pe care producătorii pot şi sunt dispuşi să o vîndă la preţul de echilibru

### 34 întreaga cantitate de bunuri de care au nevoie consumatorii

59### 91 0.2

### 2 0.83 0.54 2

60### 9

### 1 0.42 44 0.25 2

61### 9

### 1 1.252 0.254 15 -2

62### 10

1 cresc

2 scad

3 nu se modifică

### 4 scade şi, respectiv, creşte

Presupunând că bunurile X şi Y sunt substituibile şi că preţul bunului X creşte, în această situaţie:

La bunul X cererea scade cu 20% ca urmare a creşterii preţului de la 10 la 13 u.m. Cererea pentru acest bun este:

Dacă la o scădere a preţului unui bun economic cu 10%, cererea creşte de la 4000 u.m. la 5000u.m., cererea pentru acest bun este :

Preţul unui bun creşte de la 100 u.m. la 1500 u.m. Acest fapt determină scăderea cantităţii cerute cu 20%. Ce fel de cerere există pe piaţă?

cantitatea dintr-un bun pe care producătorii pot şi sunt dispuşi să o producă şi să o vîndă intr-o anumită perioadă de timp în funcţie de preţurile existente

Dacă preţul creşte cu 25% cantitatea oferită creşte de 1,2 ori, coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ este:

Preţul unui bun este de 2 u.m., iar oferta este egală cu cu 500 de bucăţi. Cînd preţul este de 3 u.m., oferta creşte la 600 buc. Coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ este:

Dacă preţul bunului X se reduce de la 500 la 400, iar cererea creşte de la 200 la 250 buc, coeficientul de elasticitate a cererii în raport de preţ este:

Dacă pe piaţa unui bun, cererea creşte mai puţin decât creşte oferta, atunci preţul şi cantitatea de echilibru:

Page 7: GRILE ECONOMIE POLITICA SEM. I 2012-2013 PT++ +-ÖUN OANA

63###10

1 scad2 cresc3 nu se modifică

### 4 scade şi, respectiv, creşte

64### Dacă cererea C = 30-2P, iar oferta O = 18+2P, preţul şi cantitatea de echilibru vor fi: 101 P = 4; Q = 202 P = 2; Q = 22

### 3 P = 3; Q = 244 P = 2; Q = 20

65### 101 creşte

### 2 scade3 nu se modifică4 nu se poate aprecia

66### 101 5

### 2 10/3/3 20/34 2

67### Preţul de echilibru microeconomic este: 10

1 preţul la care veniturile încasate egalează cheltuielile efectuate cu un anumit bun

### 2 preţul la care cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită dintr-un bun dat

3 preţul la care se ajunge în urma negocierilor dintre cumpărător şi vânzător

4 preţul la care utilitatea obţinută de cumpărător este egală cu sacrificiul de venit.

68### Echilibrul pieţei se stabileşte atunci când: 10

### 1 preţul pieţei conduce la egalitate între cantitatea oferită şi cerută

2 calitatea produselor reglează preţul ofertei şi preţul cererii

3 oferta şi cererea au curbe şi evoluţii similare

4 cantitatea oferită este echilibrată de cantitatea cerută

69### 10

1 30 u.m. şi 40 bucăţi

### 2 40 u.m. şi 30 bucăţi

3 20 u.m. şi 30 bucăţi

4 30 u.m. şi 20 bucăţi

70###10

1 10 u.m. şi 30 bucăţi

2 36 u.m. şi 12 bucăţi

### 3 12 u.m. şi 36 bucăţi

4 20 u.m. şi 60 bucăţi.

71###10

1 20 u.m. şi 3 bucăţi

### 2 3 u.m. şi 14 bucăţi

3 14 u.m. şi 3 bucăţi4 5 u.m. şi 20 bucăţi

72### În primul rând, concurenţa este posibilă atunci când: 10

1 există un număr nelimitat de producători şi consumatori

### 2 preţurile sunt libere

3 există transparenţă totală pe piaţă

4 toţi agenţii economici au aceeaşi situaţie economică

73### Piaţa de oligopol presupune existenţa 11

1 a numeroşi producători

2 câtorva consumatori

### 3 unui număr mic de producători şi a numeroşi consumatori

4 unor ofertanţi numeroşi şi a câtorva cumpărători

Dacă pe piaţa unui bun, oferta creşte mai mult decât scade cererea atunci preţul şi cantitatea de echilibru:

Preţ de echilibru:30, la o ofertă de 50 de bucăţi din produsul X. Dacă se cer 30 de bucăţi, preţul de echilibru:

Cererea pentru un bun este dată de relaţia 60-3P, iar oferta este dată de relaţia 30 +3P. Dacă pe piaţă acelui bun există un exces de cerere de 10 unităţi atunci preţul este:

Se cunosc următoarele funcţii ale cererii C şi ale ofertei O pentru un produs: C = 50 – 0,5 P şi O = 10 + 0,5 P. Preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru sunt:

Se cunosc următoarele funcţii ale cererii C şi ale ofertei O pentru un produs: : C = 60 – 2 P şi O = 3P. Preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru sunt:

Se cunosc următoarele funcţii ale cererii C şi ale ofertei O pentru un produs: : C = 20 – 2 P şi O = 5 + 3P. Preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru sunt:

D367
System:
Page 8: GRILE ECONOMIE POLITICA SEM. I 2012-2013 PT++ +-ÖUN OANA

74### Care din următoarele caracteristici sunt specifice pieţei de monopol? 11

### 1 producătorul determină nivelul preţului

2 oferta este concentrată în mâna mai multor producători

3 preţul de vânzare este cel mai scăzut preţ

4 asigură maximum de satisfacţie consumatorului

75### Piaţa cu concurenţă de monopol se caracterizează prin: 11

1 atomicitatea ofertei

### 2 atomicitatea cererii

3 o bună satisfacere a cererii4 existenţa câtorva vânzători

76### Puterea de control asupra preţurilor este maximă în situaţia: 11

1 pieţei cu concurenţă perfectă

2 pieţei cu concurenţă monopolistică

3 oligopolului

### 4 monopolului

77### Care din caracteristicile de mai jos sunt specifice pieţei de monopol: 11

1 oferta este concentrată în mâna mai multor producător

### 2 producătorul determină nivelul preţului

3 încurajează libera concurenţă

4 asigură satisfacţie maximă consumatorului.

78### Nu caracterizează monopolul: 11

1 excluderea oricărui concurent

2 un singur vânzător pentru un anumit bun

### 3 atomicitatea ofertei

4 producătorul controlează piaţa

79### Piaţa de oligopol se caracterizează prin: 11

1 ofertanţi numeroşi care nu pot influenţa piaţa

2 ofertanţi puţini şi cumpărători puţini

### 3 ofertanţi puţini şi cumpărători numeroşi

4 un singur vânzător şi câţiva cumpărători80### Există piaţă de monopol atunci cănd: 11

1 există mulţi producători

2 numărul producătorilor este limitat strict prin lege

3 există câţiva producători

### 4 există un singur producător, care controlează preţul

81### Faţă de preţurile existente pe celelalte pieţe, preţurile de monopol sunt: 11

1 mult mai mici

2 fixate de stat

### 3 mai mari

4 aproximativ aceleaşi

82### Oligopol înseamnă: 11

1 situaţia în care numărul firmelor concurente este mare

### 2 situaţia în care numărul firmelor producătoare este mic

3 orice formă de concurenţă imperfectă

4 nici una din situaţiile de mai sus

83### Eliminând libera concurenţă, monopolul determină: 11

1 satisfacerea deplină a nevoilor consumatorilor

2 reducerea preţurilor şi creşterea calităţii produselor

### 3 dominaţia absolută a producătorului asupra consumatorului

4 înlăturarea posibilităţii falimentelor

84### 12

1 cu concurenţă de monopol

2 cu concurenţă perfectă

3 cu concurenţă incorectă

### 4 cu concurenţă monopolistică

85### 12

1 piaţă cu concurenţă de oligopol

2 piaţă cu concurenţă perfectă

Vânzarea de mărfuri diferenţiate sortimental de către un număr mare de producători caracterizează piaţa:

Cum se numeşte piaţa care se caracterizează prin atomicitatea cererii şi ofertei, lipsa de omogenitate a produselor şi posibilitatea unei bune satisfaceri a cererii:

Page 9: GRILE ECONOMIE POLITICA SEM. I 2012-2013 PT++ +-ÖUN OANA

3 piaţă cu concurenţă de monopol

### 4 piaţă cu concurenţă monopolistică

86### Efect pozitiv al concurenţei în economia de piaţă este: 12

### 1 menţinerea preţurilor de vânzare la un nivel real şi reducerea costurilor de producţie

2 controlul şi specializarea producţiei şi menţinerea barierelor de acces pe piaţă

3 limitarea sau împiedicarea accesului pe piaţa aceluiaşi produs a altor întreprinzători

4 menţinerea preţurilor de vânzare la un nivel ridicat pe măsura costurilor de producţie

87### 12

1 preţurile sunt stabilite de consumatori

2 există omogenitatea produselor şi consumatorii nu sunt dezavantajaţi atunci când aleg

3 sunt mai puţini consumatori

### 4

88### Când există un număr mic de cumpărători, avem de-a face cu o situaţie ce defineşte: 12

1 oligopolul

2 monopolul

### 3 oligopsonul

4 monopsonul

89### Pe care din următoarele pieţe se manifestă atât atomicitatea cererii, cât şi a ofertei? 12### 1 Piaţa cu concurenţă monopolistă

2 piaţa cu concurenţa de oligopol

3 piaţa de monopol

4 piaţă cu concurenţă de oligopson

90### Monopolul există în următoarele situaţii: 12

1 oricând un vânzător reuşeşte să-şi menţină poziţia printr-o publicitate reuşită### 2 oricând există numai un singur vânzător al unui produs

3 când există un număr mic de vânzători de puteri aproximativ egale

4 când există mulţi vânzători, dintre care doar câţiva controlează piaţa

91### Produsele sunt omogene pe piaţa: 12

### 1 cu concurenţă perfectă

2 monopolistică3 de monopol

4 oligopson

92### Metodele anticartel au ca obiectiv: 12

1 instaurarea dominaţiei absolute a producătorului asupra consumatorului### 2 reducerea puterii pe care o pot obţine pe piaţă producătorii aflaţi astfel în situaţie de monopol

3 obţinerea unor produse de calitate

4 obţinerea unor preţuri de vînzare mici ca urmare a reducerii cheltuielilor de producţie

93### Salariul real poate fi exprimat prin: 13

1 câştig mediu anual

2 câştig mediu lunar### 3 mărfurile cumpărate cu salariul nominal

4 venitul net al unei familii94### Nu se obţine profit când: 13

1 costul de producţie este mai mic decât preţul de vânzare

### 2 preţul de vânzare este egal cu costul de producţie

3 preţul de vânzare este mai mare decât costul de producţie

4 costul fix este mai mare decât costul variabil

95### Profitul este un venit care: 13

1 nu face parte din preţul unui bun economic

### 2 împreună cu costul de producţie formează preţul

3 este cuprins în preţ şi este cedat statului

4 dacă se scade din costul total de producţie se obţine preţul

96### Profitul se aseamănă cu dobânda şi cu renta prin aceea că: 13### 1 este un venit

2 este obţinut de toţi agenţii economici

3 are aceeaşi mărime

4 se obţine numai în agricultură

97###13

În cazul pieţei cu concurenţă monopolistică există posibilitatea unei bune satisfaceri a cererii deoarece:

cumpărătorii au posibilităţi mari de a alege din multitudinea de vânzători, conform dorinţelor şi puterii lor de cumpărare

Salariul şi profitul sunt forme de venit care revin posesorilor unor factori de producţie specifici. Profitul se deosebeşte de salariu prin faptul că:

Page 10: GRILE ECONOMIE POLITICA SEM. I 2012-2013 PT++ +-ÖUN OANA

1 este întotdeauna mai mare decât salariul

2 este întotdeauna mai mic decât salariul

### 3 profitul poate fi şi negativ, situaţie în care întreprinderea obţine pierderi

4 întotdeauna profitul este egal cu salariul98### Un agent economic obţine profit atunci când: 13

1 veniturile încasate sunt egale cu cheltuielile

2 cheltuielile sunt mai mari decât veniturile

### 3 veniturile sunt mai mari decât cheltuielile făcute

4 acest lucru este prevăzut prin lege

99### Dacă venitul producătorului creşte de 1,25 ori, în timp ce preţul creşte cu 25%, atunci producţia: 131 creşte cu 10%2 scade cu 10%

### 3 nu se modifică4 creşte cu 36%

100### Dacă profitul creşte cu 20% iar costurile scad cu 40%, atunci rata profitului la costuri creşte cu: 131 20%2 40%3 60%

### 4 100%

101### Salariul real poate fi exprimat prin:1 cîştigul mediu anual2 cîştigul mediu lunar

### 3 mărfurile cumpărate cu salariul nominal4 venitul net al unei familii

102### 131 20%

### 2 25%3 50%4 10%

103###13

1 5 mil. lei2 6,5 mil. lei3 15 mil. lei

### 4 7,5 mil. Lei

Cu cât trebuie mărit salariul nominal pentru ca salariul real să nu se modifice în condiţiile în care preţurile bunurilor de consum cresc cu 25%?

O persoană împrumută de la o bancă suma de 50 mil. lei, cu rată a dobânzii de 15%, pentru o perioadă de un an. Care va fi mărimea dobânzii plătită la scadenţă: