1. Între formele principale de turism includem :a. turismul intern de vară;b. turismul domestic;c. turismul internaţional receptor;d. turismul internaţional;e. turismul de sejur.2.După modul de angajare al prestaţiilor turistice distingem:a. turismul itinerant;b. turismul de tranzit;c. turismul social;d. turismul mixt.e. turismul de sejur.3. Rolul economic al turismului se concretizeaza în:a. contribuţia turismului la creşterea produsului intern brut;b. contribuţia turismului la obţinerea de încasări valutare, din turismul Uniunii Europene;c. diversitatea prestaţiilor turistice (de cazare, alimentaţie,agrement) pentru a satisface maimulte nevoi;d. caracterul dinamic al acativitaţilor turistice;e. egalizarea social-economică a diferitelor zone ale ţarii4. Etimologic, cuvântul „turism” provine din:a. termenul englez „tour”b. termenul francez „tour”c. termenul latin „turnus”d. termenul englez „tourism”e. nici un răspuns nu este corect.5. Efectul multiplicator este:a. efect economic pozitiv, direct;b. efect economic pozitiv, indirect;c. efect economico-social pozitiv, direct;d. efect social;e. efect de redresare economică.6. Nivelul veniturilor individuale în economie este influenţat de:a. produsul national brut pe locuitor,b. volumul populaţiei active ocupate;c. nivelul productivitaţii muncii în industrie;d. nivelul cheltuielilor pentru plata serviciilor pentru populaţie;e. structura economiei pe ramuri şi sectoare de activitaţi;7. Cererea turistica se caracterizează prin:a. complexitate si eterogenitate;b. este elastică numai pentru o anumita perioadă din timpul anului;c. este mai dinamică decăt consumul turistic;d. se formeaza in sfera locului de reşedinţa a turistului;e. are aceleaşi trasaturi ca şi consumul turistic.

8. Contul “călătorii” cu sold negativ contribuie la:a.creşterea excedentului balanţei de plăţi;b.creşterea încasărilor din sectorul terţiar al economie;c. reducerea deficitului balanţei de plăţi;d. dezechilibrarea balanţei de plăţi;e. reducerea eficienţei economice.9. Ministerul Turismului a luat fiinţă:a. în anul 1971;b. în anul 1974;c. în anul 1990;d. în anul 1960;e. în anul 2000.10. Riscul (atacurilor teroriste) asumat de turiştii care vin în România este:a. inexistent;b. foarte mare;c. la fel ca şi în celelalte state europene;d. foarte mic;e. de durată.11.Între principalele criterii de stabilire a locului turismului in economia naţională includem :a. contribuţia turismului la crearea produsului intern brut;b. populaţia activa ocupată în turism;c. capitalul fix din turism;d. ponderea încasărilor din turismul internaţional în exportul total de mărfuri;e. ponderea ofertei turistice în totalul ofertei de bunuri şi servicii al unei ţări.12. Multiplicatorul turistic al cheltuielilor/veniturilor prezintă mai multe tipuri:a. multiplicatorul veniturilor şi al ocupării forîei de muncă;b. multiplicatorul rezultatelor şi al cheltuielilor indirecte;c. multiplicatorul vănzărilor şi al profitului:d. multiplicatorul importului şi al exportului;e. nici un răspuns nu este corect13.Pentru aprecierea eficienţei sociale a turismului se utilizează:a. indicatori ce privesc nivelul serviciilor, îmbunătaţirea starii de sănătate;b. indicatori ce privesc eficienţa absolută;c. indicatori ce privesc eficienţa relativă;d. numărul tipurilor de produse turistice oferite în general;e. sporul de timp activ datorită ameliorării sănătăţii indivizilor pe seamaturismului.14. Calitatea mediului este afectată de:

a. factori obiectivi;b. factori subiectivi;c. factori derivaţi;d. acţiunile unor categorii de turişti.e. turismul organizat.15. Dinamica turismului este determinată in primul rănd şi în sens general de :a. creşterea economică, de pătrunderea progresului ştiinţific în toate domeniile deactivitate, în toate domeniile economice şi sociale;b. creşterea veniturilor populaţiei;c. extinderea ofertei turistice;d. reducerea preţurilor şi tarifelor produselor turistice;e. evoluţia numerică a populaţiei, modificarea duratei medii de viaţă.16. Dezvoltarea nesistematizată a localităţilor turistice se caracterizează prin:a. proiectarea necorespunzătoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic;b. ocuparea extensivă a spaţiului cu construcţii;c. realizarea de construcţii estetice turistice adaptate specificului arhitectonic tradiţional;d. stabilirea de amplasamente adecvate pentru baza materială turistică;e. construcţia unor hoteluri de mare capacitate.17. Între activităţile care afectează calitatea mediului şi pun în pericol integritatea şiconservarea obiectivelor se numără:a. pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu demult inaccesibile pentru acest mijloc de transport;b. circulaţia turistică controlată;c. dezvoltarea sistematizata a localităţilor turistice;d. amenajările pentru vizitarea peşterilore. dezvoltarea turismului in mediul rural.18. Turismul poate fi definit ca:a. ansamblul activităţilor unei persoane care calătoreşte in afara mediului său obişnuit de muncă;b. totalul activităţilor unei persoane care calătoreşte pentru o perioadă specificată de timp în scop de profit;c. totalul activitaţilor rezidenţilor unei ţări care locuiesc în propria ţară;d. ansamblul activităţilor unei persoane care călatoreşte în alt scop decăt exercitarea uneiactivităţi renumerate şi pentru o perioadă mai mica de 12 luni;e. industria care concură la satisfacerea anumitor nevoi ale turistului.19. Cererea turistică potenţială reprezintă:a. numărul actual de participanţi la turism sau care calătoresc în afaralocalităţii unde au reşedinţa;

b. un segment al polulaţiei care nu calătoreşte din diferite motive;c. ansamblul persoanelor care doresc să călătorească intr-un viitor mai apropiat sau mailiber le vor fi favorabile;îndepărtat, dacă anumite circumstanţe legate de puterea lor de cumpărare sau de timpuld. un segment al populaţiei care nu calătoreşte datorită unor cauze cu care se confruntă oferta turistică;e. persoanele care doresc să călătorească în viitor pentru o ocupaţie permanentă;20. Turiştii “alocentrici” se interesează de:a. destinaţii uşor accesibile;b. forme simple de cazare;c. echipamente turistice tradiţionale;d. călătorii programate şi organizate în întregime;e. servicii diversificate şi scumpe.21. Principiile majore de dezvoltare durabilă sunt:a. durabilitate ecologică, durabilitate economică, durabilitate socială şi culturală.b. durabilitate socială şi durabilitate economică;c. durabilitate culturală, durabilitate socială şi durabilitate economică;d. durabilitate ecologică, durabilitate socială şi durabilitate culturală.e. diversitate economică si financiară.22. Agentul economic din turism are următoarele obligaţii:a. să presteze şi să comercializeze servicii turistice, în condiţiile legii;b. să participe la acţiunile de promovare naţională şi internaţională şi să fie inclus în cataloage,ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei naţionale de servicii turistice;c. să apere interesele şi să asigure securitatea turiştilor, informarea lor adecvată, precum şi despăgubirea acestora în cazul apariţiei unor prejudicii, conform prevederilor legale;d. să obţină reclasificarea unităţilor proprii, ca urmare a îmbunătăţirilor aduse nivelului de dotare şi calităţii serviciilor ;e. sa dezvolte baza materială a turismului .23. Consumurile turistice se suportă din următoarele categorii de venituri:a. venitul personal (familial);b. veniturile destinate acoperirii necesitaţilor vitale;c. veniturilor disponibile(discreţionare);d. veniturile individuale aferente constituirii de rezerve;e. a+c.24.Turistul reprezintă:a. orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara reşedinţei obişnuite pentru o perioadă mai mică de 12 luni;b. orice persoana care are nevoie să se deplaseze pentru a se relaxa;

c. orice persoana care se deplasează în afara reşedinţei în alt scop decât cel pentru recreere;d. orice persoane care se deplasează intr-un loc nepoluant şi modern;e. orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara reşedinţei sale obişnuite pentru o perioada mai mică de 2 ani şi ale carei motive principale de călatorie sunt altele decăt executarea unei activităţi renumerate în locul vizitat.25.Efectul direct al turismului ca efect multiplicator reprezintă:a. creşterea nivelului de trai al unei regiuni turistice ca urmare a creşterii încasărilor dinturism;b. creşterea veniturilor la nivel macroeconomic ca urmare a creşterii circulaţiei turistice;c. impactul direct pe care îl are turismul asupra celorlalte ramuri ale economie;d. creşterea veniturilor în sectorul turistic ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turiştiîn decursul unei anumite perioade, de obicei un an.e. creşterea PIB în anul respectiv dar şi în anii următori.26.Comerţul invizibil reprezintă:a. o formă a schimburilor economice internaţionale care nu au ca obiect o marfă;b. acele tranzacţii care nu se văd efectiv ci sunt urmărite doar scriptic prin intrări şi ieşiri de valută;c. acele schimburi comerciale care se fac doar la nivel de agent economic;d. acele schimburi comerciale şi tehnice care se fac doar la nivel microeconomic;e. acele schimburi comerciale care se fac numai în domeniul turismului.27. Agenţiile de turism private reprezintă:a. acele unităţi care promovează pachete de servicii pentru turişti;b. veriga de bază a instituţiilor care activează în industria turismului;c. puncte de lucru care pun la dispoziţia turiştilor întreaga gamă de servicii turistice;d. unităţi turistice care asigură servicii de calitate pentru turişti.e. nici un răspuns nu este valabil.28. Strategia de relansare a turismului internaţional al României vizează:a. dezvoltarea infrastructurii turistice;b. construirea unor noi baze de cazare;c. reducerea tarifelor la serviciile turistice;d. diversificarea sectorului turistic;e. eliminarea vizelor pentru turiştii ce ne viziteaza ţara.29. Funcţia managerială de conducere este:

a. abilitatea managerului din întreprinderea turistică de a desfăşura o activitate profitabilă;b. capacitatea managerului de a concepe pachete de servicii turistice atractive;c. ansamblul proceselor de coordonare a personalului angajat în vederea participării acestora larealizarea obiectivelor întreprinderii de turism;d. subordonarea salariaţilor din industria turistică în vederea realizării obiectivelor şi scopurilorpropuse;e. nici un răspuns nu este corect.30. Turismul activ este reprezentat de:a. acele categorii de turişti care au tendinţa de a concilia mijloacele lor economice cu dorinţade a-şi satisface cererea pentru diversele forme de turism;b. acei turişti care se deplasează permanent în afara reşedinţei obişnuite;c. acea categorie de turişti pentru care a practica o formă de turism sau alta reprezintă un modde viaţă;d. acele categorii de turişti care practică diferite forme de turism pe parcursul unui sejur.e. unii turişti, ce dispun de mijloacele financiare şi se deplasează mai ales in străinătate.31. Modelele de fluxuri turistice generează ca efect:a. sporirea circulaţiei turistice;b. reorientarea fluxurilor turistice;c. formarea fluxurilor turistice;d. reducerea sezonalităţii in domeniul turismului;e. nici un răspuns nu este adevărat;32. Oferta turistică reprezintă:a. totalitatea pachetelor turistice oferite de agenţiile de turism;b. numărul turiştilor care se oferă sau care îşi manifestă dorinţa de a practica o formă de turismsau alta;c. totalitatea elementelor care pot fi puse în valoare la un moment dat pentru stimularea cereriituristice;d. totalitatea serviciilor turistice ce pot fi prestate la un moment dat în cadrul unei unităţituristice.e. numai potenţialul turistic situat intr-un anumit spaţiu geografic33. Printre schimbările socio-culturale cu impact asupra turismului naţional se pot menţiona:a. modificarea veniturilor turiştilor potenţiali;b. schimbări în structura vârstei pe piaţa turistică;

c. schimbările intervenite în gusturile şi preferinţelor turiştilor;d. orientarea unor categorii tot mai mari de turişti către turismul internaţional;e. modificările demografice din anumite zone geografice.34. Numărul turiştilor străini ce vin în ţara noastră în staţiunile balneare a scăzut datorită:a. calităţii infrastructurii de cazare şi a serviciilor furnizate;b. reorientării fluxurilor turistice spre alte destinaţii;c. preţurilor mari practicate de operatorii turistici;d. lipsa personalului calificat în domeniu;e. învechirii bazei materiale din aceste staţiuni.35. Capacitatea psihologică ca suport pentru turism se concretizează în:a. percepţia negativă a turiştilor faţă de destinaţia turistică, în urma degradărilor de mediu sau aatitudinii neadecvate a populaţiei autohtone;b. publicitatea negativă ce influenţează deciziile turiştilor potenţiali în alegerea destinaţiilor devacanţă;c. scăderea nivelului de trai a unor categorii sociale ce reprezintă o pierdere pentru sectorulturistic;d. modificarea preferinţelor turiştilor în ceea ce priveşte destinaţiile turistice;e. nici un răspuns nu este corect.36. Concepţia greşită de valorificare a resurselor naturale se concretizează în:a. subdimensionarea bazelor de cazare;b. supradimensionarea staţiunilor din punctul de vedere al capacităţilor de primire şi tratament,comparative cu capacitatea potenţialului resurselor destinate unei exploatări raţionale;c. protejarea şi evitarea altor acţiuni care pot duce la degradarea factorului de cură;d. utilizarea şi valorificarea potenţialului natural la parametri optimi în funcţie de volumulcirculaţiei turistice.e. utilizarea unei forţe de munca nepregătite profesional37. Romănia ca destinaţie turistică a avut o prezenţă mai activă pe pieţele turisticeinternaţionale prin:a. practicarea unor tarife atractive pentru serviciile turistice;b. participarea la târguri şi expoziţii internaţionale;c. dezvoltarea unor produse turistice naţionale pentru mai multe categorii de turişti;

d. realizarea unei ample campanii de promovare a turismului pe plan internaţional.;e. colaborarea cu marii touroperatori din Europa.38.Între formele derivate de turism se include:a. turismul de sezonb. turismul internaţional receptor;c. turismul internaţional emitent;d. turismul intern;e. turism internaţional39. În funcţie de caracteristicile sociale şi economice ale cererii există:a. turism pentru tineret;b. turism de sejur;c. turism de tranzit;d. turism particular;e. turism emiţator.40. Turismul intern la nivelul unei ţări reprezintă:a. rezidenţii unei ţări care călătoresc în propria ţară;b. numărul tuturor celor care vizitează o ţară;c. vizitarea unei ţări date de către non-rezidenţi;d. deplasarea unor persoane in afara granitelor;e. vizitarea unei ţari de catre rezidenţii altor ţari.41. După gradul de mobilitate al turistului, turismul poate fi:a. turismul de sejur;b. turismul social;c. turismul de masă;d. turism de mixt;e. turism organizat.42. Soldul pozitiv al “contului” călătorii poate contribui:a. la reducerea deficitului balanţei de plăţi;b. la dezechilibrarea balanţei de plaţi;c. la reducerea excedentului balanţei de plaţi externed. la creşterea deficitului balanţei de plaţi;e. nici un răspuns nu este corect.43. Primele societaţi turistice din ţara noastră au apărut:a. la sfarşitul secolului al XIX-lea;b. în anul 1924;c. în anii 1970 cănd s-a inregistrat un avănt al turismului de litoral;d. dupa revoluţia din 1989 odată cu privatizarea economiei naţionale;e. înainte de extinderea şi dezvoltarea sectorului turistic în ţările invecinate Romăniei;44. Evoluţia turismului internaţional la nivel mondial se caracterizează prin:a. printr-o tendinţă de stagnare datorită scăderii nivelului de trai;b. printr-o tendinţă de reorientare a fluxurilor de turişti;

c. printr-o tendinţă de creştere datorită influenţei factorilor economici, demografici, politicietc.;d. printr-o tendinţa de monopolizare;e. printr-o tendinţa de creştere in unele ţări si scadere in alte ţari.45. Clientela de lux reprezintă:a. turiştii care dispun de resursele financiare necesare şi sunt în căutarea unor resurse pentru astabili un echilibru financiar între mijloacelor lor economice şi cererile pentru călătoriile devacanţă;b. turişti pentru care constrângerile economice nu sunt de natură să influenţeze în sensrestrictiv alegerea formulelor şi destinaţiilor de vacanţa;c. turiştii ale căror aspiraţii pentru achiziţionarea produselor turistice nu depăşesc limitelecondiţiilor lor economice;d. turiştii ale căror aspiraţii pentru achiziţionarea produselor turistice depăşesc limitelecondiţiilor lor economice;e. turiştii care optează pentru acele forme de turism ce nu le afectează veniturile.46. Industria turistică este influenţată de mediul economic:a. din punct de vedere al cererii , cât şi al ofertei;b. doar din punct de vedere al ofertei;c. doar din punctul de vedere al cererii;d. din punct de vedere a volumului de produse turistice consumatee. mai ales in extrasezon.47. Contribuţia directă sau indirectă a turismului la creşterea economică a anumitorlocalitaţi, zone şi regiuni constă în:a. introducerea in circuitul economic (intern şi internaţional) a resurselor naturale şi culturalistoricede mare atractivitate pentru anumite perioade de timp;b. crearea de noi locuri de muncă pentru forţa de muncă eliberată sau slab utilizată în altedomenii de activitate;c. creşterea numarului de rezidenţi care apelează la serviciile turistice;d. creşterea gradului de urbanizare a localitaţilor;e. creşterea veniturilor individuale a populaţiei din zonele respective.48. Între atribuţiile Ministerului Turismului legate de promovarea turismului includem :a. organizează şi realizeaza activitatea de promovare turistică a Romaniei în ţără şistrainătate;

b. constituie si gestionează Fondul Special pentru promovarea si dezvoltarea turismului;c. reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme internaîionale;d. iniţiază şi promovează actele normative specifice pentru anumite perioade;e. a+b.49. Între criteriile de clasificare a întreprinderilor de turism includem:a. forma de proprietate;b. forma de exploataţie;c. gradul de valorificare a resurselor turistice;d. gradul de ocupare a resurselor de muncă;e. a+b.50. Dintre membrii Organizaţiei Mondiale a Turismului fac parte :a. membrii ordinari;b. membrii permanenţi;c. membri asociaţi.d. membri activi.e. a+c.51. Organizaţiile internaţionale nonguvernamentale au drept scop :a. promovarea şi dezvoltarea turismului la nivel mondial ;b. apărarea şi promovarea intereselor diferitelor profesii sau activităţi în cadrul activităţiituristice;c. protejarea mediului, ca o condiţie de bază pentru dezvoltarea turismului şi ca element al calităţiivieţii;d. fundamentarea cadrului juridic al turismului internaţional,e. elaborarea unor programe de dezvoltare concentrate pe problemele majore ale turismului.52. Între atribuţiile Ministerului Turismului legate de formarea profesională în turismincludem:a. colaborează cu celelalte organe de specialitate din subordinea Guvernului pentru aplicareaşi armonizarea strategiei naţionale cu reglementările şi strategiile internaţionale în domeniu;b. coordonează, impreună cu Ministerul Educaţiei si Cercetarii procesul de instruire dinpropriile instituţii de învăţamănt;c. coordoneaza, impreună cu Ministerul Muncii si Solidarităţii Sociale, programele naţionale şi

judeţene de reconversie profesională în meseriile specifice activităţii turistice;d. urmareşte aplicarea legilor şi a altor acte normative în domeniul turismului, precum şiarmonizarea acestora cu reglementările existente in Uniunea Europeană;e. b+c.53. În Romănia, organismul guvernamental de coordonare a activitaţii turistice este:a. Autoritatea naţională pentru turism;b. Ministerul Turismului;c. Comitetul de Stat pentru turism;d. Direcţia generală pentru turisme. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism.54. Sistemul de relaţii dintre agenţii economici din turism şi Ministerul Turismului seconcretizează în :a. acordarea de asistenţă de specialitate;b. efectuarea de cercetări fundamentale şi aplicative;c. acordarea de licenţe şi brevete de turism;d. gestionarea bazei de date şi a sistemului informaţional în domeniul turismului;e. a+c.55. Criteriul reprezentării împarte organizaţiile internaţionale din turism în:a. întreprinderi de animaţie ( agrement);b. instituţii guvernamentale;c. instituţii non-guvernamentale;d. asociaţii de călatorii;e. b+c.56. Între organizaţiile guvernamentale cu responsabilitaţi în turism includem:a. Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale;b. Banca Internaţionala Pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;c. Organizaţia Statelor Africane;d. Asociaţia Statelor din Asia de Sud-Est;e. A+b.57. Structura Organizaţiei Mondiale a Turismului cuprinde:a. Secretariatul general;b. un observator permanent: Vaticanul;c. Adunarea Generală;d. Consiliul Consultativ;e. e+c.58. În subordinea sau în coordonarea Ministerului Turismului funcţioneaza:a. Centrul Naţional de Învaţamănt turistic;

b. Colegiul ministerului;c. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism;d. Corpul de Control şi Audit al Ministerului;e. a+c .59. Dintre asociaţiile profesionale din turism fac parte :a. Consiliul Consultativ al Turismului;b. Federaţia Naţională a Agenţilor de Turism;c. Asociaţia Naţională a Agenţilor de Turism;d. agenţiile de voiaj şi touroperatorii;e. b+c.60. Cererea turistică, ca o componenta a pieţei turistice este:a. cererea persoanelor care se deplasează periodic şi temporar, în afarareşedinţei obişnuite pentru alte motive decăt pentru a munci sau pentru aîndeplini o activitate renumerată;b. ansamblul cheltuielilor facute de turişti pentru cumpărarea de bunuri şiservicii cu motivaţie turistică;c. cantitatea de servicii pe care o persoană doreşte şi este capabilă să o cumperela un anumit preţ şi intr-o periodă de timp;e. a+c.61. Consumul turistic se realizează in următoarele etape:a. înainte de deplasarea spre locul de destinaţie, dar legat de acesta;b. la locul de reşedinţa al turistului;c. în timpul deplasării spre locul de destinaţie;d. la locul de destinaţie;e. a+c+d.62.Elasticitatea cererii turistice exprimă:a. egalitatea dintre cererea turistică şi consumul turistic;b. variaţia cererii turistice la variaţia unui factor de influenţă;c. egalitatea dintre consumul turistic şi producţia turistică;d. egalitatea dintre variaţia cererii turistice şi variaţia unui factor,e. nici un răspuns nu este corect.63. Componentele de bază ale cererii turistice sunt :a. cererea turistică actuală sau obiectivă;b. consumul turistic;c. cererea suprimată;d. cererea turistică efectivă;e. a+c.64.Consumul turistic reprezintă:a. cheltuielile efectuate de purtătorii cererii turistice pentru achiziţionarea unor servicii şibunuri legate de motivaţia turistică;

b. ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se deplasa periodic şi temporar în afarareşedinţei proprii, pentru alte motive decât prestarea unor activităţi remunerate la locul dedestinaţie;c. gama de servicii pe care un turist le poate solicita în timpul unei călătorii turistice;d. ansamblul atracţiilor turistice care pot motiva vizitarea lor;e. volumul său nu depinde de volumul preţurilor.65.Rolul compensator al activitaţii turistice pentru existenţa cotidiană decurge dinurmătoarele funcţii ale turismului:a. satisface nevoia de echilibrub. destinderea;c. divertisment;d. b+c;e. satisface necesitatea de imitare a categoriilor sociale privilegiate.66.Există următoarele tipuri de consum turistic :a. consum turistic domestic;b. consum turistic naţional;c. consum turistic intern;d. consum turistic internaţional;e. b+d.67. Turiştii “psihocentrici” preferă:a. regiuni (zone) care nu sunt dezvoltate din punct de vedere turistic;b. experienţe noi, de descoperire;c. odihnă sedentară;d. contacte cu populaţia locală şi cu alţi turişti;e. sejururi extravagante.68.Factorii care influenţeaza consumul turistic sunt:a. disponibilitatea de timp liber;b. oferta turistică;c. nivelul preţuriloe efective;d. nivelul veniturilor disponibile ale consumatorilor de sezon;e. nivelul de tehnicitate al prestaţiilor turistice.69.Între modalităţile de formare a timului liber , identificate în decursul timpului includem :a. reducerea duratei săptămanale a muncii în ţările dezvoltate de la 6 la 5 zile;b. reducerea numărului anual al săptămanilor de muncă;c. creşterea productivităţii muncii;d. creşterea veniturilor individuale şi a ponderii din acestea destinatecheltuielilor turistice;e. a+b.70. Între cererea turistică, consumul turistic şi producţia turistică exista următoarea relaţie:

a. cererea turistică este inclusă în consumul turistic;b. cererea turistică include consumul turistic;c. cererea turistică este egală cu consumul turistic;d. consumul turistic este egal cu producţia turistică;e. a+d.71. Oferta turistică cuprinde:a. totalitatea resurselor turistice naturale si antropiceb. totalitatea persoanelor care consumă servicii turistice;c. echipamentul de producţie a serviciilor publice;d. infrastructura turistică şi structurile de primire;e. a+c+d72. Complexitatea ofertei turistice se referă la :a. structura ofertei, elementele sale componente fiind atracţiile turistice şifuncţionale;b. imposibilitatea stocării ofertei;c. imposibilitatea adaptării ofertei la oscilaţiile sezoniere ale cererii;d. posibilitatea utilizarii ofertei în alte scopuri decăt scopul din perioada desezon;e. creşterii mai rapide a ofertei faţa de cerere.73. Determinanţii ofertei turistice sunt:a. teritoriul;b. forţa de muncă disponibilă temporar;c. sectorul terţiar;d. baza tehnico-materială;e. a+c+d.74. Potenţialul turistic antropic cuprinde:a. potenţialul turistic natural;b. valorile cultural-istorice şi baza tehnico-materială specific turistica;c. baza materială specifică turismului sezonier;d. factorii naturali de cură;e. potenţialul socio-demografic şi tehnologic.75. Populaţia intereseaza activitatea turistică sub următoarele aspecte :a. ca rezervor pentru cererea turistică de servicii;b. ca pondere a populaţiei ocupate în turism fată de populaţia ocupată in sectorulterţiar;c. ca forţa de muncă în activitatea de turism;d. ca pondere a populaţiei ocupate în activitatea turistică faţa de populaţia ocupatăîn economie;e. a+c.76. Dintre particularităţile relaţiei dintre oferta turistică şi producţia turistică

fac parte:a. producţia turistică poate fi cel mult egală cu oferta turistică;b. producţia turistică este mai mare decăt oferta turistică;c. oferta turistică exista numai independent de producţia turistică;d. oferta turistică şi producţia turistică sunt independente;e. oferta turistică şi producţia turistică sunt ferme.77. Componenta principală a bazei tehnico-materială specifice este:a. reţeaua unitaţilor de cazare(găzduire);b. reţeaua unităţilor de alimentaţie;c. satele turistice şi satele de vacanţă;d. mijloacele de transport din domeniul turismului;e. nici un răspuns nu este corect.78. Din grupa dotărilor specifice turismului fac parte :a. reţeaua unitaţilor de cazare(găzduire);b. căile de comunicaţie si mojloacele de transport în comun;c. mijloacele de transport din domeniul turismului;d. instalaţiile specifice tratamentului balneomedical;e. a+c+d79. După locul de provenienţă a turiştilor deosebim urmatoarele forme de turism:a. turism naţional(intern);b. turism organizat(contractual);c. turism de tranzit;d. turism internaţional (extern);e. a+d.80. Gradul de mobilitate a turiştilor împarte activitatea turistică în:a. turism de circumstanţă;b. turism de sejur;c. turism de circulaţie;d. turism de tranzit;e. b+c+d.81. Între formele de turism de afaceri includem:a. turism general de afaceri;b. turism de circulaţie;c. turism de circumstanţă;d. călătoriile-stimulent;e. a+d.82. Între unitaţile de observare folosite în urmărirea circulaţiei turistice se regăsesc:a. punctele de frontieră;b. Ministerul Turismului;c. unităţile de cazare standard;d. asociaţiile profesionale;e. agenţiile de voiaj zonale şi asociaţiile profesionale;

83. Ca indicatori ai circulaţiei turistice se folosesc:a. numarul mediu de turişti;b. coeficientul de elasticitate a cererii turistice la preţuri;c. coeficientul de elasticitate a cererii turistice la venituri;d. durata medie a sejurului;e. a+d.84. Sezonalitatea activităţii turistice constă în:a. concentrarea activităţilor turistice în anumite perioade ale anului ,determinate înprincipal, de condiţiile de realizare a echilibrului cerere-ofertă;b. concentrarea în spaţiu a activităţii turistice, determinată de asimilarea progresuluitehnic în transportul turistic, intensificarea acţiunilor de publicitate;c. concentrarea în motivaţie a cererii turistice, ca urmare a creării condiţiilor dedezvoltare a unor forme de turism;d. concentrarea potenţialului turistic în anumite zone;e. nici un răspuns nu este corect.85. Sezoanele optime pentru activitatea turistică, delimitate de condiţiile naturale sunt:a. sezonul de vară;b. sezonul de recepţie generală;c. sezonul de iarnă;d. sezonul de vînătoare şi pescuit;e. a+c+d.86. Sezonalitatea activităţii turistice se reflectă în:a. utilizarea incompletă a bazei materiale şi a forţei de muncă, în extrasezon;b. nivelul scăzut al satisfacerii nevoilor consumatorilor în sezon;c. a+b;d. creşterea volumului cheltuielilor întreprinderilor turistice, în perioada de sezon,ca urmare a creşterii cererii turisticee. reducerea profitului în sezon, ca urmare a creşterii cheltuielilor turistice;87. Turismul organizat reprezintă :a. forma de turism în cadrul careia prestaţiile şi perioada călătoriei se stabilesc princontract sau prin alte aranjamente comerciale specifice;b. călătoriile în scop turistic efectuate de cetăţenii străini într-o ţara ,ca şi plecărilecetăţenilor autohtoni ,în scopuri turistice,în afara graniţelor,c. totalitatea organizaţiilor, asociaţiilor, etc interne şi internaţionale din domeniulturismului care activează la nivel intern şi internaţional;

d. forma de turism în cadrul căreia participanţii rămăn o perioadă în localitatea deodihnă, tratament balnear, practicarea unui sport;e. nici un răspuns nu este corect.88. Turismul de circulaţie (itinerant) se carcaterizează prin:a. deplasarea turiştilor, în mod succesiv, în diferite localitaţi sau staţiuni , cu opriri decate 3-5 zile ;b. perioada de desfaşurare specifică este sezonul estival, deşi intensitatea fluxurilorturistice este ridicată în timpul anului;ECTS16c. un pronunţat caracter de masă , avănd un rol hotăritor în stimularea activităţilorturistice ale unei zone, staţiuni şi localităţi turistice ,fiind legate de zoneleîmpădurite ,de plajă , de oglinzile de apă,etc;d. localizarea în timp şi spatiu ,avănd o durată limitată .fiind ocazionat de:vănatoare,pescuit ,manifestări cultural-artistice ,sportive,religioase;e. a+b.89. Cercetarea statistică a activităţii turistice se concretizează într-un sistem deelemente format din:a. elemente de metodologie statistică internă şi internaţională;b. elemente cantitative , care servesc la descrierea intensităţii trăsăturilor activităţiituristice ;c. elemente calitative, care servesc la caracterizarea trăsăturilor de stare;d. unităţile de observare statistică utilizate în cunoaşterea fluxurilor turistice;e. b+c.90. Durata medie a sejurului reprezintă:a. intensitatea medie a circulaţiei turistice turistice într-un anumit interval de timp;b. numarul mediu de zile de şedere a turiştilor pe un sejur turistic, într-o anumităzonă;c. numarul mediu de turişti care au participat la acţiunile turistice într-o anumităperioadă de timp;d. numărul de turişti care vizitează o zonă ,în raport cu populaţia zonei;e. nici un răspuns nu este corect.

91. Cauzele care determină sezonalitatea activităţii turistice sunt:a. cauze naturale (determinate de factori care ţin de climă)b. cauze economice (determinate de nivelul general de dezvoltare al perimetruluituristic)c. cauze sociale (determinate de factori socio-umani, legislaţie, etc )d. cauze tehnice, care ţin de eficacitatea introducerii progresului tehnic în sectoareleturistice;e. a+d.92. Între posibilitatatile de atenuare a vărfurilor sezoniere includem:a. oferirea de facilităţi la preţuri şi tarife în sezonul de vărf:b. creşterea nivelului de pregătire profesională a personalului din turism;c. diversificarea ofertei turistice în extrasezon;d. creţterea dimensiunii bazei tehnico-materiale turistice în sezon;e. a+c.93. În categoria trăsăturilor de ordin general ale serviciilor turistice includem:a. caracterul imaterial al prestaţiilor turistice;b. ponderea redusă a cheltuielilor cu munca vie;c. simultaneitatea producţiei cu consumul;d. a+c;e. devansarea consumului de către producţie;94. Caracterul nematerial al prestaţiilor turistice determină :a. nestocabilitatea serviciilor turistice care nu pot fi păstrate pentru a fi consumateulterior ;b. caracterul intangibil al serviciilor turistice;c. simultaneitatea producţiei cu consumul;d. eterogenitatea prestaţiei turistice;e. a+c.95. După structura produselor turistice, serviciile turistice se clasifică în:a. servicii privind sejurul;b. servicii turistice nespecifice;c. servicii turistice specificed. b+c;e. servicii turistice ferme.96. Ponderea mare a chletuielilor cu munca vie în activitatea turistică determină :a. pătrunderea mai lentă a progresului tehnic în acest sector;b. creşterea preţurilor şi tarifelor pentru prestarea serviciilor turistice;

c. creşterea calităţii serviciilor turistice, corespunzător perfecţionării pregătiriiprofesionale;d. creşterea gradului de personalizare a prestaţiilor turistice;e. a+c+d.97. Personalizarea serviciilor turistice este determinată de :a. comportamentul diferit al turiştilor faţa de fiecare componentă a prestaţiilorturistice;b. motivaţiile turistice variate ale cererii;c. caracterul dinamic al prestaţiilor turistice ,determinat de flexiblilitatea lor în raportcu celelalte componente ale cererii;d. a+b.e. caracterul substituibil al serviciilor turistice, determinat de marea varietate aelementelor de potenţial turistic şi a prestaţiilor turistice98. Din categoria serviciilor turistice specifice de bază fac parte:a. serviciile de transport turistic şi serviciile de alimentaţie;b. serviciile de agrement, care asigură petrecerea agreabilă a timpului de vacantă;c. prestaţiile hoteliere;d. serviciile legate de organizarea călătoriilor turistice;e. a+c.99. Serviciile şi activităţile turistice cu caracter special, includ:a. serviciile prestate pentru oamenii de afaceri;b. serviciile cu caracter recreativ prestate pentru clientela turistică;c. servicii de organizare a unor congrese, simpozioane, seminare, alte forme deturism, de întruniri;d. serviciile pentru asigurarea ambienţei vacanţelor prin acumularea de noicunoştinţe , de impresii noi într-un cadru recreativ;e. a+c.100. După momentul cănd se manifestă cererea şi respectv, momentul în careare loc comercializarea sau consumul lor , serviciile turistice pot fi:a. servicii turistice ferme;b. servicii turistice spontanec. servicii turistice achitate în avans;d. servicii turistice achiate ulterior consumaţiei;e. a+b.101. Între conceptele utilizate în definirea noţiunii de eficienţă, includem:

a. eficienţa economică;b. eficinţa promoţională:c. eficienţa social-politică;d. a+b+ce. eficienţa socio-demografică.102. Eficienţa economică în turism caracterizează:a.rezultatele obţinute ca urmare a investiţiilor facute în vederea inrării înfuncţiune a unor instalaţii şi amenajări turistice;b.modalităţile de reflectare a funcţionalităţii propriu zise a instalaţiilor şiamenajărilor;c.aportul pe care baza materială îl aduce pentru antrenarea unui număr căt maimare de persoane în turismul intern si internaţional;d. imaginea pe care turistul şi-o formează asupra ofertei , în urma sejurului.e. nici un răspuns nu este corect.103. Limita minimă a profitului se constituie din:a. rata de profitabilitate, determinată pe produs turistic, pe agent economicprestator de servicii turistice sau pe ramură;b. mărimea profitului care marchează începutul scăderii vănzărilor;c. rata profitului marginal, care asigură o masă a profitului considerată deagenţii economici ca satisfacătoare pentru a justifica activitatea lor;d. a+c;e. nici un răspuns nu este corect.104. Din sistemul de indicatori care caracterizează activitatea turistică fac parte:a. indicatori generali : volumul încasărilor totale, încasarea medie pe turist şiîncasarea medie pe zi/turist, venitul net, aportul net valutar etc;b. indicatoriii calităţii activităţii turistice (numărul de monumente istorice ce revinla 1000 de locuitori , numărul de vizitatori ai obiectivelor turistice la 1000 delocuitori);c. indicatorii eficienţei activităţii de cazare ( profit, rata profitului, coeficientul deutilizare a capacitaţii de cazare);d. a+c;e. indicatorii circulaţiei turistice (numărul mediu de turişti, preferinţa relativă aturiştilor, durata medie de sejur ).

105. Între căile general valabile de creştere a eficienţei economice a activităţiituristice includem:a. dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale;b. creşterea intensivă în sfera producţiei materiale;c. creşterea vitezei şi a gradului de confort în interiorul mijloacelor detransport;d. extinderea şi diversificarea acţiunilor publicitare;e. a+b+d.106. Criteriile de apreciere a eficienţei sociale a turismului se referă la:a. gradul de satisfacţie personală a turistului ;b. dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale turistice;c. contribuţia la ocrotirea sănătaţii şi refacerea forţei de muncă;d. ridicarea nivelului de pregătire profesională;e. a+c+d.107. La nivelul microeconomic caracterizarea calităţii servirii se poate facefolosind indicatorii:a. numarul de lucrători ce revin la 1000 de turişti;b. gradul de diversificare a ofertei de mărfuri ;c. structura capacităţii de cazare şi de alimentaţie pe categorii de confort;d. gradul de confort;e. a+b+d.108. Caracterizarea eficienţei economice a activităţii turistice presupune luarea înconsiderare a următoarelor elemente :a. compararea efecteor cu eforturile;b. gradul de satisfacere personală a turistului;c. structura resurselor şi a rezultatelor;d. calitatea efectelor;e. a+c+d.109. Determinarea profitului se poate face ca:a. profit brut, determinat ca diferenţa între încasările obţinute intr-oanumită perioadă din vănzarea bunurilor şi a serviciilor şi cheltuielileaferente acestora ;b. profit net, determinat ca diferenţă între veniturile realizate din activitatea de bazăşi chletuielile aferente desfăşurarii activităţii de bază;c. profit net, determinat ca diferenţa între profitul brut şi scăzămintele prevăzute de legeşi eventualele pierderi;d. rata profitului determinată ca raport procentual între masa profitului şi capitalulsocial al firmei;

e. a+c.110. Rata profitului se calculează ca:a. raport procentual între profit şi cheltuielile de producţie ;b. raport procentual între profit şi cifra de afaceri;c. raport procentual între profit şi numarul de salariaţi:d. a+b;e. diferenţa între încasările obţinute într-o anumită perioadă.111. Între indicatorii generali de determinare a eficienţei economice a activităţii turisticeincludem :a. volumul încasărilor şi cheltuielilor totale ;b. coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare;c. aportul net valutar;d. încasarea medie pe turist şi încasarea medie pe zi/turist;e. a+c+d.112. Rata rentabilităţii în alimentaţie se determină ca :a. raport procentual între masa profitului şi volumul de desfacere;b. raport între venitul net în alimentaţie şi numarul de lucrători operativi în aceastăactivitate;c. diferenţa între plăţile valutare de alimentaţie in turism şi totalul încasărilorvalutare din această prestaţie;d. diferenţa între cota medie(procentuală) de adaosuri(abateri) comercialefolosite în unităţile de alimentaţie şi nivelul mediu (procentual) al cheltuielilorde producţie şi circulaţie înregistrat de acestea;e. a+d.113. Pentru evaluarea eficienţei sociale a activităţii turistice la nivel global sau zonalpot fi folosiţi urmatorii indicatori:a. numarul de unitaţi de alimentaţie la 10.000 de turişti;b. structura capacităţii de cazare şi alimentaţie pe categorii de confort;c. numărul de lucrători la 10.000 de turişti;d. ponderea încasărilor din serviciile suplimentare în totalul încăsărilore. a+b+c+d.114. Pentru măsurarea eficienţei activităţii de transport turistic folosim indicatorii :a. coeficientul de utilizare a parcului;b. încasarea medie pe turist;c. coeficientul de utilizare a capacităţii mijlocului de transport:d. încasarea medie pe zi/turist;e. a+c.115. Nu fac parte din categoria turiştilor următoarele tipuri de calători:

a. lucrătorii veniţi din afară;b. persoanele care-şi vizitează rudele şi prietenii;c. persoanele care calătoresc pentru efectuarea de afaceri ;d. persoanele care călătoresc pentru rezolvarea de tratamente medicale;e. persoanele care călătoresc pentru recreere,sport,congrese.116. Fac parte din categoria turiştilor :a. persoanele care urmează să exercite în spaţiul avut în vedere unele activităţi renumerate;b. pasagerii în tranzit;c. imigranţii temporari sau permanenţi;d. lucrătorii veniţi din afară;e. persoanele care calătoresc pentru recreere ,sport sau pentru realizarea de tratamentemedicale.117. Elementele principale luate în considerare în definirea turismului sunt:a. motivul şi durata voiajelor;b. recreere şi renumerare;c. rezidenţi sau nerezidenţi;d. efectuarea de afaceri sau alte motive profesionale;e. realizarea de tratamente medicale şi migrarea forţei de muncă dintr-o ţară în alta;118. Unele dintre particularităţile enumerate mai jos, încadrează turismul în sferaserviciilor. Care sunt acestea?a. intangibilitatea şi inseparabilitatea;b. variabilitatea şi diversitatea;c. perisabilitatea şi noutatea;d. complexitatea şi sezonalitatea;e. nestocabiliatea şi dinamismul.119. Unele caractersitici sunt proprii numai turismului; care sunt acestea?a. sezonalitatea şi nivelul ridicat al costurilor fixe;b. interdependenţa produselor şi intangibilitatea;c. variabilitatea şi nestocabilitatea;d. intangibilitatea şi perisabilitatea;e. interdependenţa produselor şi inseparabilitatea.120. Philip Kotler consideră că dintre toate caractersiticile serviciilor, relevante sunt:a. intangibilitatea;b. inseparabilitatea;c. variabilitatea;d.perisabilitatea;e. a+b+c+d.

121. În funcţie de motivul sejurului, OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) apropus clasificarea diferitelor tipuri de voiaje în următoarele grupe:a. timp liber, odihnă, vacanţă;b. vizitarea rudelor şi prietenilor;c. afaceri şi motive personale;d. tratamente medicale şi pelerinaj religios;e. a+b+c+d.122. Prin turism receptor se înţelege :a. nerezidenţii unei ţări care vizitează o ţară dată (alta decăt ţara lor)b. rezidenţii unei ţări care vizitează propria lor ţară;c. rezidenţii unei ţări care vizitează o altă tară;d. nerezidenţii unei ţări care călătoresc în scopul prestării unor activităţi renumerate;e. rezidenţii şi nerezidenţii ce călătoresc într-o altă ţară (decăt propria ţară) pentrucautarea unui loc de muncă.123. Serviciile oferite de industria turistică, au anumite caracteristici printre care:a. preponderenţa factorului emoţional în raport cu cel raţional în decizia decumpărarea a factorului turistic;b. complexitatea serviciilor turistice;c. dependenţa serviciilor oferite de întreprinzătorii complementari;d. sezonalitatea serviciilor turistice;e. a+b+c+d.124. Prin turism emitent se înţelege:a. rezidenţii unei ţări care vizitează o alta ţară;b. rezidenţii unei ţări care vizitează propria lor ţară;c. nerezidenţii unei ţări care vizitează o ţară dată (o alta decăt a lor);d. rezidenţii unei ţări care călătoresc intr-o alta ţară în scopuri lucrative;e. nici un răspuns nu este corect.125. Fac parte din categoria turiştilor toate persoanele care călătoresc într-o seriede scopuri cum ar fi:a. persoanele care merg în vizită la rude şi la prieteni ;b. diplomaţii ;c. imigranţii temporari sau permanenţi;d. pasagerii în tranzit;e. reprezentanţii consulari.126. Nu fac parte din categoria turiştilor:a. cei care merg la congrese;b. pasagerii în tranzit;c. refugiaţii;

d. membrii forţelor armate;e. b+c+d.127. Formele asociate ale turismului sunt:a. Turism interior = Turism intern + Turism receptor ;b. Turism naţional = Turism intern + Turism emitent;c. Turism internaţional = rezidenţii unei ţări care vizitează o altă ţară:d. a+b+c;e. Turism de sejur şi turism regional.128. Carcateristicile proprii turismului sunt:a. nivelul ridicat al costurilor fixe;b. sezonalitate;c. interdependenţa produselor turistice;d. a+b+c.e. este un domeniu ce produce inflaţie.129. Turismul poate fi definit astfel:a. activitatea angajată de persoane în cursul voiajelor sau sejururilor în locurisituate ăn afara mediului rezidenţial pentru o perioadă de peste 24 de ore sau de celpuţin o noapte, fără a depăşi un an, în vederea petrecerii timpului liber pentru afacerişi pentru alte motive,adică în alte scopuri decăt prestarea unei activitaţi renumeratela locul vizitat;b. activităţile angajate de persoane în cursul voiajului sau sejurului lor, în locuri situateîn afara mediului rezidenţial pentru o perioadă de peste 24 de ore sau de cel puţin onoapte , fără a depăşi un an, în scopul prestării unei activităţi renumerate la loculvizitei;c. activităţi angajate de persoane în cursul voiajului, în locuri situate în mediulrezidenţial în alte scopuri decăt prestarea unei activităţi renumerate;d. activităţile angajate de persoane în cursul sejurului lor, în locuri situate în afaramediului rezidenţial pentru o perioadă mai mare de doi ani în scopul prestării uneiactivităţi permanente;e. activităţile angajate de persoane în cursul deplasării lor în locuri situate în afara mediuluirezidenţial pentru o perioadă mai mică de 12 ore în vederea petrecerii timpului liber.130. Turismul se cacacterizează prin interdependenţa produselor turistice pentru că :

a. beneficiarul turismului este întotdeauna beneficiarul mai multor bunuri materialeşi servicii, care se leagă unele de altele (cronologic şi cauzal);b. beneficiarul turismului este întotdeauna beneficiarul mai multor bunuri materialecare se leagă între ele (cronologic şi cauzal);c. beneficiarul turismului este întotdeauna numai beneficiarul anumitor bunuri şiservicii care se leagă între ele doar parţial;d. beneficiarul turismului este întămplaător beneficiarul mai multor bunuri materialeşi servicii care se leagă între ele;e.beneficiarul turismului este beneficiarul anumitor bunuri materiale şi servicii carese leagă unele de altele doar cronologic şi cauzal.131. Turismul acţionează ca un factor stimulator al sistemului economic global, deoarece:a. este nu numai creator de PIB, ci are contribuţii însemnate la realizarea valoriiadăugate;b. are un important efect de antrenare,stimulare a producţiei în alte domenii;c. creează locuri de muncă pentru persoane mai puţin calificate;d. a+b;e. dezvoltă şi anumite localităţi ce sunt în atenşia anumitor investitori;132. Turismul este o părghie de atenuare a dezechilibrelor înregistrate deoarece:a. este capabil sa provoace mutaţii în dezvoltarea in profil teritorial;b. permite transfer de populaţie activă dintr-o zonă mai puţin dezvoltată în altamai dezvoltată;c. atrage dezvoltarea spre anumite localităţi (indiferent de nivelul lor de dezvoltare),a resurselor materiale sau nemateriale nefolosite;d. creează o eficienţă economică mai mare decăt în alte sectoare economice;e. în dezvoltarea unor localităţi nu ţine cont de tradiţiile existente (în zonele respective).133. Din punct de vedere calitativ ,relaţia turism-forţa de muncă poate fi exprimatăprintr-o multitudine de aspecte, între care :a. nivelul de calificare al celor ocupaţi în turism şi structura forţei de muncă pe treptede pregătire;b. raportul între cei angajaţi cu timp total şi timp parţial de muncă;c. proporţia angajaţilor sezonieri şi fluctuaţia personalului;

d. costul formării profesionale;e. a+b+c+d.134. În domeniul turismului costul creării şi întreţinerii unui loc de muncă este relativridicat ( comparabil cu cel din industriile cu grad înalt de tehnicitate ) dinurmătoarele motive:a. caracterul temporar al angajării lucrătorilor din turism;b. nivelul mare al productivităţii muncii;c. fluctuaţia scăzută a forţei de muncă;d. activităţile turistice sunt intensive in capital şi mai puşin în muncă;e. se dezvoltă turistic numai localităţile care dispun de infrastructură;135. Între turismul internaţional şi comerţul mondial există următoarele conexiuni:a. turismul internaţional are o contribuţie semnificativă la creşterea exporturilor;b. turismul internaţional contribuie la diversificarea exporturilor;c. bunurile şi serviciile pe care le consumă turiştii pe durata deplasării lor într-oţară pot fi asimilate , pentru ţara vizitată ,ca un export;d. cheltuielile pe care le face un turist în străinătate constituie, pentru ţara lui dereşedinţă, un import;e. a+b+c+d.136. Turismul internaţional contribuie la echilibrarea balanţei comerciale şi de plăţi,deoarece :a. se manifestă (turismul) ca o importantă sursă de devize sau de economisirea acestora;b. permite valorificarea, în condiţii mai avantajoase, comparativ cu formele clasiceale exporturilor, a resurselor interne cheltuite pentru producerea unor mărfuridestinate pieţei internaţionale;c. a+b;d. presupune atragerea în circuitul economic şi a zonelor mai puţin dezvoltate dinzonele în curs de dezvoltare;f. permite creşterea cursului de schimb valutar.137. Proporţia ridicată a celor ocupaţi în sfera turismului, faţă de ramurile cu structurăapropiată (de acesta) se datorează:a. complexităţii industriei turistice;b. posibilităţilor limitate de mecanizare-automatizare a operaţiunilor turistice;

c. a+b.d. consumul mic de muncă vie;e. infrastructurii dezvoltate şi modernizate în zonele turistice.138. Semnificaţiile socio-culturale ale turismului se explică prin:a. ridicarea nivelului de instruire, de cultură şi civilizatţie al oamenilor;b. facilitează ,pentru anumite categorii sociale, accesul la valorile culturale;c. permite, celor cu venituri mari, să cunoască tradiţiile şi valorile culturale aleţărilor mai îndepărtate geografic;d. acţiunile sale (ale turismului) se exercită mai puţin asupra turiştilor căt mai alesasupra populaţiei zonelor respective;e. vizează numai utilizarea timpului liber şi dezvoltarea legăturilor dintre naţiuni.139. Printre criteriile de clasificare a factorilor ce influenţează dezvoltarea turismului sese numără :a. după conţinutul şi durata acţiunii lor ;b. după importanţa sau rolul lor în determinarea fenomenului turistic;c. în raport cu orientarea influenţei lor asupra celor două laturi corelative ale pieţei:d. a+b+c;e. după structura populaţiei turistice.140. Principalii factori ai dezvoltării turismului sunt:a. veniturile populaţiei şi nivelul preţurilor şi tarifelor;b. abundenţa resurselor naturale ;ECTS25c. abundenţa resurselor entropice;d. nivelul înzestrării tehnice a activităţilor turistice;e. angajarea de forţă de muncă calificată.141. Veniturile medii totale ale gospodăriilor în preţuri curente au fost în momentult0 - 9207 lei şi în momentul t1 -11790 lei .Numărul turiştilor în spaţiul de cazarea fost de 4.375.000 în momentul t1 şi 4.250.000 în t0.Să se calculeze coeficientulde elasticitate a cererii în funcţie de venituri.a. 0,2547;b. 0,1048;c. 0,978;d. 0,2750;e. 0,2941 .

142. După durata acţiunii lor în timp asupra dezvoltării turismului, se deosebesc:a. factori de durată, factori sezonieri şi factori conjuncturali;b. factori de durată, factori primari şi factori conjuncturali;c. factori primari, factori secundari şi factori conjuncturali;d. factorii ofertei, factorii cererii şi factori sezonieri;e. factori tehnici, fcatori economici şi factori cu acţiune permanentă:143. În raport cu orientarea, influenţa lor asupra celor două laturi corelative ale pieţeiexistă:a. factori ai cererii turistice şi factori ai ofertei;b. factori ai cererii turistice, ai ofertei turistice şi confruntării cerere-ofertă;c. factori ai cererii turistice şi ai confruntării cerere-ofertă;d. factori ai ofertei turistice şi ai confruntării cerere-ofertă;e. factori de durată şi factori primari.144. Dintre factorii confruntării cerere-ofertă fac parte :a. distribuţia agenţiiilor de voiaj, calitatea infrastructurii si circulatia monetara;b. sistemul legislativ, diversitatea serviciilor şi costul prestaţiilor;c. calitatea infrastructurii, sistemul legislativ şi dotarile tehnice ale transportatorilor;d. evoluţia numerică a populaţiei , structura pe vărste şi aşezarea geografică;e. nici un răspuns nu este corect.145. În funcţie de conţinutul sau natura lor factorii ce influenţează turismul seclasifică în:a. factori economici, tehnici, sociali şi demografici;b. factori cu acţiune permanentă şi factori sezonieri ;c. factori primari şi factori secundari;d. factori economici şi factori aicererii turistice;e. factori demografici, factori sociali şi factori conjuncturali.146. Influenţa preţurilor asupra dezvoltării turismului se desfăşoară pe mai multeplanuri:a. vizează produsul turistic pe ansamblul lui;b. vizează numai transportul şi cazarea turistică;c. vizează transportul, cazarea şi mai puţin agrementul;d. se manifestă la fel în raport cu piaţa turistică interna sau cea internationala;e. produce mutaţii calitative dar nu şi cantitative.147. În funcţie de orientarea fluxurilor turistice, turismul internaţional se împarte în:a. turism emiţător şi turism receptor;b. turism activ şi turism organizat;

c. turism de trimitere si turism semiorganizat;d. turism receptor şi turism pe cont propriu;e. turism activ, pasiv şi secundar.148. În funcţie de modalitatea de comercializare a vacanţelor, formele de turism se grupeazăastfel:a. organizat, pe cont propriu şi turism de primire;b. organizat, semiorganizat şi pe cont propriu;c. organizat, semiorganizat şi turism activ;d. organizat şi semiorganizat;e. pe cont propriu, sezonier şi intern.149. În funcţie de gradul de mobilitate a turistului, activitatea turistică poate fi structuratăastfel:a. turism itinerant, turism de circulaţie şi turism de sejur mediu;b. turism itinerant şi turism de sejur;c. turism de sejur mediu şi turism de circulaţie;d. turism de sejur scurt, turism de sejur mediu şi turism de sejur lung;e. turism itinerant, turism de sejur şi turism pe cont propriu.150. Formele turismului de afaceri, din punct de vedere al conţinutului se structurează în:a. turism general de afaceri, turism de reuniune şi călătorii stimulent;b. tărguri anuale;c. expoziţii generale;d. reuniuni şi călătorii stimulent;e. tărguri, expoziţii şi turism sezonier:151. Printre avantajele turismului organizat şi semiorganizat se numără :a. asigură utilizarea mai bună a capacităţilor de cazare şi a mijloacelor de transport şia forţei de muncă;b. asigură avantaje pentru organizator dar nu şi pentru turist;c. asigură avantaje pentru turist dar nu şi pentru organizator;d. este mai rentabil turismul organizat faţă de cel pe cont propriu;e. şi în cazul turismului organizat şi a celui semiorganizat se asigură încasărimai mari pe zi – turist, datorită sistemului de facilităţi practicate.152. Printre indicatorii turismului se numără :a. indicatori ai cererii turistice;b. indicatori ai relaţiei ofertă-cerere;c. indicatori ai ofertei turistice;d. indicatori ai rezultatelor;e. a+b+c+d.153. Dintre indicatorii circulatiei turistice fac parte:a. numărul turiştilor, numărul înoptărilor şi durata medie a sejurului;b. durata circulaţiei turistice şi mărimea profitului;

c. numărul turiştilor şi numarul înoptărilor;d. numarul turiştilor, numarul înoptărilor şi numărul excursioniştilor;e. numarul zile-turist sau numărul înoptărilor, numarul turiştilor, durata medie a sejuruluişi densitatea circulaţiei turistice.154. Dintre indicatorii valorici ai circulaţiei turistice fac parte :a. încasarea/cheltuiala medie pe turist şi încasarea/cheltuiala mediepe zi-turist ;b. încasarea/cheltuiala medie pe turist;c. încasarea/cheltuiala medie pe zi-turist;d. cheltuiala medie pe zi-turist;e. cheltuiala medie pe turist.155. În categoria determinanţilor economico-sociali sunt incluşi:a. disponibilitatea de timp liber;b. necesitatea de echilibru;c. necesitatea de aliniere sau imitare a categoriilor sociale privilegiate;d. factorii demografici;e. a+d.156.Să se calculeze densitatea circulaţiei turistice în judetul Y, ştiind că numărulsosirilor de turişti a fost de 48.000 iar suprafaţa şi populaţia judeţului sunt de6242 kmp respectiv 38291 locuitori.a. 7,69 ; 0,250 .b. 7,69 , 0,125 .c. 0,125 ; 7,69 .d. 0,250 ; 7,69 .e. 0,250 ; 8,25 .157. Să se calculeze încasarea medie pe turist şi pe zi/turist pentru turismul internaţionalal Romaniei ştiind că sosirile de turişti străini în spaţiile de cazare au fost de 1.172.250iar înoptările de 2.906.320. De asemenea, potrivit balanţei de plăţi, încasările din turismulinternaţional, în anul de referintă , au fost de 825 mil Euro.a. It = 762,8 euro/turist ; Izt = 293,15 euro/turist .b. It = 293,15 euro/turist; Izt = 762,8 euro/turist .c. It = 526,8 euro/turist ; Izt = 293,15 euro/turist .d. It = 726,8 euro/turist. Izt = 462,1 euro/turist .e. It = 293,8 euro/turist. Izt = 526,8 euro/turist .158.Funcţia turistică a unei localităţi se determină conform relaţiei :Lx100a. Ft = --------- d. Ft = K X L X 100P0 + K X L P0 + K X L

Lx100ECTS28b. Ft = --------- e. Ft = P X L X 100P0 + K P0 + K X LLx100c. Ft = ---------K x L159.Printre structurile organizatorice din turism întălnim :a. organizaţii sectoriale, organizaţii pe destinaţii şi organizaţii ale turismuluiprivit ca un întreg;b. organizaţii ale turismului sectoriale şi organizaţii ale turismului privit caun întreg;c. organizaţii ale turismului privit ca un întreg;d. organizaţii sectoriale şi societăţi comerciale;e. intreprinderi hoteliere, staţiuni turistice şi organisme locale.160. Grupurile cu obiect limitat de activitate îmbracă următoarele forme:a. lanţul voluntar, franşiza, conglomeratul;b. asociaţiile profesionale, sistemul franchising, asociaţiile sindicale;c. franşiza, lantul voluntar, asociaţiile profesionale.d. franşiza, lanţul voluntar.e. sistemul de franchising, lanţul voluntar, colectivităţile locale.161. Concentrarea sau integrarea propriu zisă se realizează în următoarelemodalităţi:a. pe orizontală şi pe verticală;b. pe orizontală şi sub forma conglomeratelor;c. sub forma conglomeratelor şi pe verticală;d. pe orizontală, verticala şi sub forma conglomeratelor;e. concentrarea pe verticală şi societaţile profesionale.162. Rolul statului în domeniul turismului se concentrează în:a. coordonarea,controlul şi supravegherea activităţii firmelor specializate;b. stimulează anumite firme din domeniul turismului;c. stabileşte preţurile produselor turistice;d. obligă agenţii economici să investească în anumite sectoare ale turismului;e. elaborarea unor politici economice obligatorii pentru cei ce-si desfaşoarăactivitatea în turism.163. Organizaţia Mondială a Turismului:a. are ca obiective principale promovarea şi dezvoltarea turismului în scopul

progresului economic şi prosperităţii ţărilor membre;b. a fost fondată în 1969 la Adunarea generală a Naţiunilor Unite, întrunităla Mexico.c. în organizarea sa internă cuprinde numai membri ordinari.d. se ocupă cu prelucrarea şi difuzarea de informaţii privind economiile ţărilormembre;e. Romania nu are statut de fondator al OMT.164 . Organizaţiile internaţionale neguvernamentale sunt:a. asociaţiile profesionale, sociale şi ştiinţifice constituite între organisme similaredin diverse ţări implicate în producţia sau furnizarea unor servicii specificeturismului;b. asociaţiile profesionale constituite între diverse ţări, menite sa liberalizezeprofesiile respective ;c. organisme internaţionale ale ţărilor membre menite să favorizeze dezvoltareaturismului în anumite zone ale lumii;d. organisme specializate pe componente ale activităţii turistice;e. asociaţiile ştiinţifice constituite între organisme similare din diverse ţări înscopul dezvoltării cercetării ştiinţifice;165. Investiţiile straine directe în domeniul turismului pot lua diverse forme:a. livrări de echipamente şi utilaje pe credit, societăţi mixte,contracte de management;b. contracte/societăţi la cheie neprofitabile;c. societăţi mixte;d. livrări de utilaje pe credit rambursabile în produse turistice şi în fondurivalutare;e. transfer de tehnologie pentru ţarile cu nivel scăzut de dezvoltare economică.166. Piaţa turistică se caracterizează prin :a. complexitate, fragmentare si opacitate;b. inelasticitate;c. dinamism redus;d. concurenţă perfectă:e. concentrare doar în spaţiu.167. Piaţa turistică are caracter de piaţă ,,peticită,fragmentată’’deoarece:a. produsul turistic are diferite forme de concretizare; există o multitudine

de forme de turism şi implicit de segmente,de subpieţe;b. activitatea turistică are caracter sezonier;c. cererea şi oferta turistică nu se confundă cu consumul respectiv producţiaturistică;d. oferta turistică este dată de numeroşi producători de bunuri şi serviciituristice;e. asupra activităţii turistice acţionează atăt factori direcţi căt şi factoriindirecţi.168. Piaţa turistică este o piaţă ,,opacă’’deoarece:a. cererea este insuficient definită iar ofertă este ,,invizibilă’’b. produsul turistic are în structura sa elemente tangibile dar şi intangibile;c. apar unele incertitudini, mai putin numeroase decăt pe piaţa bunurilor tangibile;d. oferta turistică nu se confundă cu productia turistică;e. cererea turistică nu se confundă cu consumul turistic.169. Prin produsul turistic se înţelege :a. un bun material capabil să satisfacă anumite nevoi;b. ,, el include obiecte fizice, servicii, persoane, locuri, intreprinderi şi idei’’c. ,, o combinaţie de produse şi servicii cu scopul satisfacerii necesităţilor unei pieţe ţintă’’d. este constituit atît din bunuri materiale cat şi din servicii destinate sa satisfacănevoile turiştilor;e. o varietate de bunuri şi servicii destinate satisfacerii turiştilor doar in perioadade sezon .170. În raport cu cererea, oferta turistică are o poziţie dominanta pe piaţa turisticaîntrucăt :a. adaptarea ei la cerere este relativ limitată;b. mobilitatea specifică (pieţei turistice) reduce riscul confruntării celor două categoriicorelative ale pieţei;c. deplasarea cererii nu poate fi perturbată de anumite cauze;d. piaţa turistică se împarte în piaţă emiţatoare şi piaţă receptoare;e. adaptarea cererii la ofertă este condiţionată de factori subiectivi.171. Cererea turistică reprezintă:a. gama serviciilor pe care un turist le poate solicita;b. totalitatea serviciilor şi mărfurilor ce se materializează în produsele turistice;c. tendinţa spre frumos, artă, cultură, civilizaţie;d. toate serviciile pe care le doreşte turistul;

e. bunuri şi servicii ce pot fi procurate chiar în timpul sejurului turistic.172. Identificaţi din enumerarea de mai jos care sunt elementele care stau la baza definiriipieţei turistice:a. produsul turistic, firmele prestatoare de servicii, purtătorii cererii în spaţiul în careau loc actele de vănzare-cumpărare;b. produsul turistic, purtătorii cererii şi cota de piaţă;c. purtătorii cererii şi firmele prestatoare de servicii;d. produsul turistic, cota de piaţă şi firmele intermediare;e. firmele, intermediarii şi spaţiul geografic.173. Consumul turistic este format din :a. cheltuielile efectuate de cererea turistica ;b. manifestarea efectiva a cererii turistice;c. ansamblul persoanelor care-şi manifestă dorinţa de a se deplasa ;d. numărul turiştilor;e. numărul prestatorilor de servicii ce deservesc pe turişti;174. Dimensiunile pieţei turistice sunt date de:a. structura, aria şi capacitatea ei;b. gama de servicii;c. numărul purtătorilor cererii;d. numărul purtătorilor ofertei;e. puctele de atracţie.175. Oferta turistică reprezintă :a. totalitatea bunurilor şi serviciilor care satisfac la un moment dat cererea turistică;b. producţia turistică;c. totalitatea bunurilor şi serviciilor create în sfera turismului;d. oferta este mai restrănsă în raport cu producţia turisticţă;e. producţia turistică include în plus faţă de oferta turistică elementele de atracţie şibaza materială.176. Oferta turistică este construită din :a. potenţialul turistic şi baza materială specifică – de cazare, alimentaţie,etc.;b. forţa de muncă şi serviciile turistice;c. baza materială specifică şi infrastructura generală;d. baza materială specifică şi forţa de muncă;e. potenţialul turistic, baza materială specifică, infrastructura generală, forţa demuncă şi serviciile.177. Oferta turistică are o serie de particularităţi, între care cele mai importante sunt:a. complexitate şi eterogenitate;b. creştere, diversificare;c. rigiditate;

d. adaptabilitate totală la cerere;e. complexitate, eterogenitate, creştere, diversificare şi rigiditate.178. Preţurile produselor turistice prezintă căteva trăsături distinctive, între care maiimportante sunt:a. diferenţierea şi caracterul inflaţionist;b. sunt formate în exclusivitate pe piată în funcţie de raportul dintre cererea şioferta turistică;c. influenţa regulatoare nelimitată asupra pieţei;d. nivel relativ mai mic faţă de preţul bunurilor materiale;e. diferenţierea în funcţie de carcateristicile ofertanţilor.179. La stabilirea preţului o întreprindere turistică trebuie să ţină cont de următoareleelementea.costurile directe, costurile de funcţionare, TVA-ul şi marja de profit a producătorului;b. costurile de gestiune, şi costurile de funcţionare;c. taxa pe valoarea adăugată şi costurile materiale;d. marja de profit a producătorului şi costurile salariale;e. determinarea preţului maxim care acoperă costurile.180. Preţurile şi tarifele practicate în turism se diferenţiază în funcţie de:a. fluctuaţiile cursului valutar;b. calificarea personalului angajat;c. momentul consumului;d. localizarea ofertei în raport cu elementele de atracţie turistică;e. calitatea serviciilor turistice.181. Potenţialul turistic al unui teritoriu poate fi definit :a. prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice ;b. prin totalitatea cadrului natural şi social-istoric;c. cuprinde numai resursele antropice;d. cuprinde numai resurse naturale;e prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi care se preteazăunei amenajări pentru vizitare şi primire a călătorilor.182. Prin atracţii turistice se înţelege :a. elementele care atrag atenţia , produc impresie şi incită la călătorie;b. sunt identice cu resursele turistice;c. definesc cu precădere latura afectivă a diferitelor componente ale potenţialuluituristic;d. acoperă o arie problematică mai largă în comparaţie cu resursele turistice;e. a+c.183. Potenţialul turistic se structurează astfel :

a. atracţii naturale şi atracţii antropice;b. potenţialul turistic natural;c. potenţialul turistic antropic;d. resurse turistice şi resurse financiare;e. b+c.184. Potenţialul antropic cuprinde :a. potenţialul socio demografic;b. potenţialul tehnico economic;c. instituţii şi evenimente cultural artistice;d. monumente naturale;e. a+b+c.185. În funcţie de gradul de polarizare, atracţiile turistice se strcuturează astefel :a. resurse concentrate şi dispersate;b. resurse naturale şi resurse culturale ;c. resurse sezoniere şi resurse permanente;d. resurse antropice şi resurse dispersate;e. resurse concentrate şi resurse de creaţie.186. Capitalul tehnic are menirea de a :a. pune în valoare potenţialul natural şi antropic;b. atrage turiştii spre o zonă sau alta turistică;c. asigură valorificarea resurselor antropice;d. dezvoltă şi rentabilizează activitatea turistică:e. a+b+d.187. Baza tehnico-materială constituie :a. factorul fundamental al activităţii turistice;b. factorul decisiv al activităţii turistice ;c. factorul permisiv al activităţii turistice ;d. factorul principal de rentabilizare a activităţii turistice;e. factorul cel mai complex şi dinamic al activităţii turistice.188.Baza tehnico materială specific turistică cuprinde:a. unităţi de cazare şi de alimentaţie ;b. căi de comunicaţie;c. instalaţii de agrement şi de tratament;d. instalaţii de telecomunicaţie;e. a+c.189. Investiţiile în turism prezintă următoarele particularităţi :a. sunt intensive în capital;b. reclamă cheltuieli mari destinate costurilor mari ale infrastructurii, echipamentelor;c. angajează capital pe termen scurt ;d. se materializează, în principal, în mijloace de transport şi alte dotari tehnice;e. sunt supuse într-o mai mare măsură uzurii morale.190.La adoptarea deciziilor privind investiţiile în turism se au în vedere în principal:

a. valoare investiţiei, cheltuielile de exploatare şi eficienţa economică;b. sursele de capital propriu;c. modalităţile de finanţare internă;d. identificarea atracţiilor turistice;e. forţa de muncă disponibilă;191.Pentru aprecierea eficienţei investiţiilor se folosesc următorii indicatori mai importanţi:a. investiţia specifică, termenul de recuperare şi randamentul economic al invetiţiei;b. productivitatea muncii;c. costul de producţie;d. gradul de mobilizare a fondurilor;e. dobănda la creditele solicitate.192.O agenţie de voiaj face o investiţie într-un spaţiu nou de 75 mp.Costul construcţiei este de750 lei/mp , investiţia în construcţii reprezintă 60% din valoarea totală a investiţiei .Agenţia practică un comision de 15% iar cheltuielile anuale de funcţionare sunt de 45.000 lei.Ce profit anual trebuie să realizeze agenţia pentru a recupera investiţia in 5 ani?a. 93.750 lei;b. 18.750 lei;c. 21.500 lei;d. 63.750 lei;e. nici un răspuns nu este corect.193.Printre factorii direcţi ai productivităţii muncii în turism se numără :a. nivelul de pregătire al lucrătorilor;b. sezonalitatea activităţii turistice;c. structura investiţiei;d. categoria de confort a unităţilor;e. ocuparea în spaţiu a unităţilor;194. Asupra productivităţii muncii din turism acţionează direct următorii factori:a. organizarea muncii ;b. gradul de înzestrare tehnică;c. categoria de confort a unităţilor;d. a+b.e. nivelul preţurilor şi tarifelor şi modificarea preţurilor;195.Printre factorii indirecţi ai productivităţii muncii se numără :a. nivelul de pregătire al lucrătorilor ;:b. organizarea muncii;c. structura turiştilor şi sezonalitatea activităţii turistice;d. gradul de înzestrare tehnică;

e. nici un răspuns nu este corect.196.O desfăşurare eficientă a activităţii turistice presupune ;a. S1 / S0 > W1 / W0 d. S1 / W1 < S0 / W0

b. W1 / W0 > S1 / S0

c. S1 / W1 > S0 / W0 e. W1 / W0 < S1 / S0

197.Productivitatea muncii din turism este influenţată de o serie de factori asemănatoricu cei întălniţi în alte ramuri, deosebirile fiind:a. la nivelul locului pe care acestia il ocupă şi intensităţii cu care acţionează;b. natura resurselor turistice;c. atracţiile turistice;d. existenţa resurselor antropice;e. lipsa de calificare a forţei de muncă.198.Turismul este un domeniu:a. intensiv in muncă;b. intensiv în capital;c. în care consumul de muncă este inferior comparativ cu alte ramuri cu dimensiuni şi/sauproducţie apropiată;d. în care consumul de muncă este mai puţin eficient;e. nici un răspuns nu este corect.199.În domeniul turismului,necesarul de muncă la unitatea de produs:a. este unul dintre cele mai ridicate ;b. presupune un număr mai mare de lucrători;c. conduce la o productivitate a muncii mai redusă;d. a+b+c;e. este unul din cele mai scăzute.200.Munca în turism se caracterizează prin:a. productivitate mare;b. răspundere materială şi morală scăzută;c. ocupare sezonieră/temporară;d. fluctuaţia scăzută a personalului;e. mobilitate scăzută.201.Productivitatea muncii în turism se caracterizează prin :a. ia valori mai mici decăt în alte ramuri şi are o evoluţie foarte lentă;b.imposibilitatea calculării pe fiecare verigă a activităţii turistice;c. se calculează numai valoric nu şi în unităţi fizice;d. depinde de nivelul înalt de înzestrare tehnică a muncii.e. depinde de stabilitatea forţei de muncă.202.Productivitatea muncii în exprimare valorică :a. nu oglindeşte în totalitate efectul economic al muncii cheltuite;b. nu oglindeşte efectul social al muncii ;c. impune anumite rezerve atunci cănd se urmareşte dinamica indicatorului;

d. a+b+c;e. reprezintă modalitatea (exprimarea valorică) cea mai puţin întălnită îndeterminarea productivităţii muncii în turism.203.Pentru construcţia unui hotel cu 400 de locuri de cazare şi 700 de locuride alimentaţie publică s-au investit 23.529.360 euro . Pentru buna funcţionarea activităţii hotelului au fost angajaţi 250 salariaţi. La intrarea în exploatare,în al treilea an de activitate s-au înregistrat 146.000 zile turist la un număr de46720 turişti:Încasările totale realizate au fost de 17.520.000 E iar cheltuielile totale de14.751.840 E.Să se determine: productivitatea muncii şi durata de recuperare a investiţiei.a. 70.080 euro/lucrător; 7,0anib. 60.050 euro/lucrător; 8,5 anic. 70.080 euro/lucător; 8,5 anid. 55.050 euro/lucrător; 10 anie. 150 euro/lucrător; nu se poate calcula.204.Serviciile turistice au o serie de trăsături comune cu cele ale tuturor componentelorterţiarului,şi anume :a. caracterul imaterial şi nestocabilitatea;b. simultaneitatea prosucţiei şi repartizarea lor;c. inseparabilitatea de persoana consumatorului;d. personalizare;e. fluctuaţia sezonieră;205.Printre trasăturile specifice serviciilor turistice se numără :a. personalizarea lor;b. complexitate;c. fluctuaţua sezonieră;d. o pondere mică a cheltuielilor cu munca vie;e. a+b+c.206.Fluctuaţia sezonieră a serviciilor turistice provine din:a. oscilaţiile cererii, al concentrării acesteaia în anumite momente ale anului calendaristic;b. oscilaţiile ofertei turistice;c. oscilaţiile consumului turistic;d. oscilaţiile producţiei turistice;e. lipsa de personal calificat.207.Dependenţa de persoana prestatorului( a serviciului) are drept consecinţă :

a. o pondere mică a cheltuielilor cu munca vie;b. o pondere mare a cheltuielilor cu munca vie;c. o mobilitate scăzită;d. tarife mari;e. lipsa de productivitate;208.Serviciile turistice sunt intangibile, deoarece:a. nu pot fi percepute cu ajutorul simţurilor;b. se carcaterizează prin sezonalitate ;c. se produc fără o implicare a bunurilor materiale;d. sunt foarte putin cunoscute pe piaţă de catre consumatori;e. nici un răspuns nu este corect.209.Serviciile turistice :a. au un caracter complex şi eterogen;b. participă un numar relativ mare de prestatori la realizarea produsului final;c. sunt solicitate şi consumate într-o ordine riguroasă;d. au o pondere mică a cheltuielilor cu munca vie.e. a+b+c .210.Principalele prestaţii turistice şi succesiunea lor ar putea fi:a. transportul, cazarea, alimentaţia şi agrementul;b. cazarea şi alimentaţia;c. acţiunile de informare turistică, cazarea, alimentaţia;d. alimentaţia, cazarea şi transportul;e. acţiunile de publicitate turistică, cazarea, agrementul şi transportul.211.Serviciile turistice se pot clasifica în funcţie de :a. etapele principale din desfăşurarea călătoriilor;b. importanţa în consum şi motivaţia cererii;c. forma de manifestare a ofertei;d. sezonalitatea activităţilor turistice;e. a+b .212.Printre modalităţile principale de clasificare a serviciilor turistice se numără:a. forma de manifestare a cererii şi natura serviciilor;b. importanţa în consum şi sezonalitatea;c. modul de angajare a serviciilor turistice;d. categoria prestatorilor de servicii;e. gradul de rentabilitate a acestora.213.După forma de manifestare a cererii, serviciile turistice se pot clasifica în:a. servicii ferme şi servicii spontane;b. servicii de bază şi servicii complementare;c. cu plata şi gratuite;d. servicii legate de organizarea voiajului şi servicii determinate de sejur;e. servicii specifice şi servicii nespecifice.

214. În structura traficului turistic, locul principal îl deţine :a. transportul rutier;b. transportul aerian;c. transportul naval;d. transportul feroviar;e. drumeţiile.215. Pe ansamblul traficului turistic, ponderea cea mai mare o deţine transportul rutier,deoarece:a. asigură o libertate mai mare călătorului;b. călătoriile pe distanţe scurte şi medii au o pondere mare în totalul călătoriilor;c. costurile sunt mai scăzute în comparaţie cu alte tipuri de transport;d. în ultimii ani au înregistrat ritmuri de creştere egale cu a celorlalte mijloacede transport;e. a+b.216. Printre modalităţile principale de clasificare a sercviciilor turistice de numără :a. forma de manifestare a cererii şi natura serviciiilor ;b. importanţa în consum şi sezonalitatea;c. modul de angajare a serviciilor turistice;d. categoria prestatorilor de servicii;e. gradul de rentabilitate a acestora;217. Serviciile oferite de transportatorii specilizati in domeniul rutier se divizeaza in:a. rute expres-interne si internationale;b. inchirierea de autocare la cerere;c. organizarea de excursii;d. operatiuni de transfer de la o localitate la alte;e. a+b+c.218. Din răndul serviciilor turistice nespecifice fac parte :a. cultural-artistice, telecomunicaţii, asistenţă medicală;b. cultural-artistice, de informare şi intermediere;c. transportul în comun, alimentaţie şi telecomunicaţii;d. cele suplimentare;e. cele de bază.219.Serviciile turistice de bază se caracterizează prin :a. importanţă mare în consumul şi motivaţia cererii;b. reprezintă scopul final pentru anumite forme de turism;c. sunt mai puţin rentabile faţă de celelalte servicii turistice;d. au o cerere inelastică în funcţie de venit;e. se realizează numia în anumite zone turistice.220.În structura serviciilor turistice suplimentare se includ :a. informarea, intermedierea, cultural-artistice, financiare;b. transport în comun, asistenţă medicală, igienă şi întreţinere fizică;

c. servicii cu caracter special, telecomunicaţii, alimentaţie;d. agrement, asistenţă medicală, sportive-recreative;e. financiare, cu caracter special, cultural-artistice,asistenţă medicală.221.Clasificarea prestaţiilor către ofertanţii (persoane fizice sau agenţi economici dindomeniul turistic) este următoarea:a. pregătire şi educaţie;b. marketing şi consultanţă;c. publicitate şi promovare;d. a+b+c;e. de organizare şi comercializare a voiajelor.222.Costul serviciilor de transport detine o pondere mai mare sau mai mica inpretul global al vacantei in functie de:a. forma de turism si modalitatea de transport;b. sezon;c. cererea turistica;d. modul de angajare a serviciilor turistice;e. nici un raspuns nu este corect;223.Printre transporturile turistice care s-au dezvoltat foarte mult în ultimul timp se situează:a. transporturile aeriene şi rutiere;b. transporturile navale şi feroviare;c. transporturile feroviare şi aeriene;d. transporturile rutiere şi feroviare;e. nici un răspuns nu este corect.224. Transporturile turistice aeriene au înregistrat reduceri însemnate în ceea ce priveştetarifele de călătorie prin:a. concentrarea prin fuziune si achiziţie;b. parteneriate pentru diverse servicii;c. diversificarea ofertei;d. privatizare;e. a+b+c+d.225.Industria ospitalităţii în accepţiunea cea mai largă include:a. ansamblul activităţilor producătoare de bunuri şi servicii destinate satisfaceriinevoilor turistilor în locurile de petrecere a vacanţelor;b. ansamblul serviciilor menite să promoveze tradiţiile, obiceiurile şi valorile culturaleale unui popor;c. numai activităţile producătoare de bunuri şi servicii destinate satisfacerii nevoilorturistice în orice moment al vacanţei;d. numai activităţile hoteliere;e. serviciile de cazare şi alimentaţie.

226.Serviciul de cazare hotelieră este constituit din:a. cazarea propriu-zisă şi alimentaţie;b. activităţile cultural-artistice şi de agrement;c. serviciile complementare cazării;d. serviciile complementare alimentaţiei;e. a+b.227.Industria hotelieră are ca domeniu de referinţă totalitatea proceselor desfăşurateîn unităţile de cazare generate de:a. primirea şi sejurul călătorului;b. primirea şi plecarea călătorului;c. cazarea şi alimentaţia călătorului;d. cazarea, alimentaţia şi serviciile de agrement;e. primirea, sejurul şi plecarea călătorului.228.Printre direcţiile mai importante de dezvoltare a industriei hoteliere se situează:a. crearea de noi capacităţi de cazare şi modernizarea acestora;b. lărgirea gamei tipologice a unităţilor de cazare şi a numărului de lucrători;c. sporirea complexităţii funcţiilor indeplinite de unităţile de cazare pentru a creştetarifele semnificativ;d. diversificarea serviciilor oferite;e. a+d.229.Din structura serviciilor de cazare nu fac parte:a. activităţile cultural-artistice şi de agrement;b. serviciile de informare şi de intermediere;c. serviciile comerciale;d. serviciile de alimentaţie;e. serviciile de transport de la o zonă turistică la alta.230.Printre direcţiile mai importante de dezvoltare şi perfecţionare a serviciilor de alimentaţiepublică se situează:a. concentrarea şi industrializarea producţiei culinare;b. îmbunătăţirea structurală a reţelei de unităţi de alimentaţie;c. o mai bună distribuţie a unităţilor de alimentaţie în teritoriu;d. separarea unităţilor de alimentaţie de cele de găzduire;e. a+b+c.231.Prin ,,catering,, se înţelege :a. concentrarea şi industrializarea producţiei culinare;b. comercializarea producţiei culinare;c. diversificarea producţiei culinare;d. o masură de rentabilizare a activităţii de alimnetaţie;e. nici un răspuns nu este corect.232.Sistemul de catering prezintă următoarele avantaje:a. permite mecanizarea precesului de fabricaţie;

b. utilizarea unor tehnmologii moderne;c. folosirea raţională a forţei de muncă ;d. reducerea pierderilor generate de fluctuaţia cererii;e. a+b+c+d.233.Pentru domeniul turismului dezvoltarea cateringului se recomandă în proporţielimitată, deoarece :a. nu se asigură personalizarea unităţilor şi apropierea de exigenţele consumatorului;b. solicită investiţie mare;c. scade productivitatea muncii;d. nu asigură reducerea fluctuaţiei forţei de muncă;e. este ineficientă.234.Serviciile de agrement îndeplinesc următoarele funcţii :a. factor de competitivitate;b. mijloc de individualizare a produselor ;c. mijloc de personalizare a destinaţiiilor;d. a+b+c;e. mijloc de reducere a tarifelor pentru serviciile turistice.235.În funcţie de conţinutul lor prestaţiile de agrement se clasifică astfel:a. animaţie recreativă, animaţie comercială, animaţie de pură deconectare,animaţie culturală;b. în active şi în pasive;c. servicii organizate de către unităţile de cazare şi servicii organizate la nivelul staţiunilor;d. agrement specific turismului de litoral şi montan;e. agrement specific turismului de week end şi rural.236.Eficienţa economică a turismului are particularităţi şi determinări proprii, datorită:a. varietăţii resurselor consumate;b. complexităţii şi multitudinii proceselor desfăşurate;c. sezonalităţii;d. fluctuaţiei forţei de muncă;e. a+b.237.Eficienţa are un conţinut larg, referindu-se la:a. modul de utilizare a tuturor categoriilor de resurse;b. la toate componentele activităţii turistice;c. la aspectele cantitative;d. la zonele turistice;e. a+b.238.Privita ca eficienţă totală (agregată), aceasta este determinată de:a. eficienţa factorilor de producţie ;b. eficienţa alocarii şi nealocarii resurselor;

c. productivitatea muncii şi a capitalului;d. eficienţa de distribuţie şi de alocare a resurselor;e. eficienţa activităţii de cazare şi alimentaţie.239.La nivel general, macroeconomic, eficienţa turismului este influenţată de:a. modul de alocare a resurselor în economie între consum şi investiţii;b. raportul între consum şi investiţii în anumite perioade;c. dezvoltarea cu prioritate a anumitor sectoare din economie;d. modernizarea capacitaţilor de producţie;e. dezvoltarea agriculturii.240._inănd seama de funcţiile turismului, eficienţa acestuia are în vedere:a. numai latura economică;b. numai latura socială;c. atat latura economică căt şi pe cea socială;d. creşterea profitului agenţilor economici;e. îmbunătaţirea stării de sănătate a populaţiei.241.Printre criteriile de evaluare a eficienţei se pot număra:a. marimea venitului net, nivelul costurilor, gradul de utilizare a forţei de muncă şia capitalului financiar;b. nivelul costurilor şi gradul de utilizare a capitalului tehnic;c. rentabilitatea;d. rentabilitatea şi amortizarea investiţiei;e. gradul de utilizare a capitalului financiar.242.Elaborarea sistemului de indicatori ai eficienţei economice a turismului sefundamentează pe :a. principiile generale ale calculului economic;b. structura resurselor utilizate şi forma de concretizare a rezultatelor;c. cunoaşterea aspectelor cantitative ale factorilor de producţie;d. cunoaşterea aspectelor calitative ale factorilor de producţie;e. a+b.243.Prin indicatorii de măsurare a eficienţei economice se are în vedere:a. cunoaşterea deopotrivă a rezultatelor de ansamblu ale domeniului căt şi pe celeobţinute prin exploatarea unei singure resurse, fie dintr-o componentă aactivităţii ;b. cunoaşterea numai a rezultatelor de ansamblu ale domeniului;c. cunoaşterea numai a rezultatelor obţinute prin exploatarea unei singure resurse;d. cunoaşterea rezultatelor obţinute dintr-o componentă a activităţii turistice;e. cunoaşterea mai mult a efectelor şi mai puţin a eforturilor.

244.Următorii indicatori se încadrează în categoria indicatorilor sintetici a eficienţeiturismului:a. profitul, rata profitului şi rata rentabilităţii;b. rata rentabilităţii şi volumul cheltuielilor;c. numai profitul şi rata rentabilităţii;d. numai volumul şi nivelul cheltuielilor;e. numai indicatorii cheltuielilor.245.Mai expresivi decăt indicatorii absoluţi sunt:a. indicatorii relativi;b. rata rentabilităţii;c. rata profitului sau rata rentabilităţii;d. rata comercială a profitului;e. rata financiară a profitului.246.Eficienţa turismului poate fi apreciată prin intermediul unor indicatori parţiali ca:a. productivitatea muncii, a capitalului şi ai eficienţei investiţiilor;b. productivitatea muncii şi rata profitului;c. productivitatea capitalului şi rata rentabilităţii;d. termenul de recuperare a investiţiilor şi rata comercială a profitului;e. nici un răaspuns nu este corect.247.Din răndul indicatorilor parţiali ai eficienţei fac parte :a. indicatorii verigilor componente ale activităşii turistice;b. indicatorii absoluţi;c. profitul:d. volumul şi nivelul cheltuielilor;e. nici un răspuns nu este corect.248.Pentru serviciile de transport se utilizează următorii indicatori de eficieinţă:a. coeficientul de utilizare a parcului;b. coeficientul de utilizare a capacităţii de transport;c. parcursul mediu zilnic;d. productivitatea muncii;e. a+b+c+d.249.Cazarea hotelieră este apreciată din punct de vedere al eficienţei prin următoriiindicatori specifici:a. gradul de ocupare sau coeficientul de utilizare a capacităţii;b. profitul obţinut;c. rata rentabilităţiiâ;d. rata profitului;e. nici un răspuns nu este corect.250.Pentru turismul internaţional se utilizează indicatorii specifici:a. aportul net valutar şi cursul de revenire;b. profitul şi rata rentabilităţii;

c. numai aportul valutar;d. numai cursul de revenire;e. rentabilitatea.