GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

download GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

of 13

  • date post

    01-Jun-2018
  • Category

    Documents

  • view

    239
  • download

    2

Embed Size (px)

Transcript of GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

  • 8/9/2019 GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

    1/13

    GRESELI DE PROIECTARE SI GRESELI DE EXECUTIE IN ARHITECTURA

    Foto Urban Habitat Constructions under Catastrophic Events, Progressive collapse and explosions , Victor Gioncu, Politehnica University of Timisoara, 26-27 October 2007, Timisoara;colapsul Terminalului 2E al Aeroportului International Charles de Gaulle din Paris, pe 23 mai 2004, oporiunedin tavan s-aprbuitomornd patru persoane.

    Petcana Ana Maria 43i

  • 8/9/2019 GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

    2/13

    GRESELI DE PROIECTARE SI GRESELI DE EXECUTIE IN ARHITECTURA

    Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany

    Petcana Ana Maria 43i

    1. INTRODUCERE

    Fisuri, Crapaturi, Colaps sunt cuvinte pe care nici un architect, inginer sau constructor nu vrea sa le auda, dar care, cateodata, sunt titluri pe prima pagina aziarelor; cum a fost cazul colapsului unui terminal al Aeroportului International Charles de Gaulle din Paris. Terminalul 2E, cu un designndrzne i spaiilarg deschise,a fost o extensie a aeroportului unde, pe 23 mai 2004, nu mult timp dupinaugurare, oporiunedin tavan s-a prbuitomornd patru persoane. Alte trei persoane au fostrniten colaps. Terminalul 2E a fost inaugurat n 2003, dupunele ntrzieri n construcii ia fost proiectat de arhitectul francez Paul Andreu (cel care a proiectat siTerminalul 3 al Aeroportului Internaionaldin Dubai, care s-a prbuitn timpul construciei). Anchete administrative i judiciare au fost demarate. n februarie 2005, aufost publicate rezultatele anchetei, iarexperiiau aratat cnu a existat doar un singur defect, ci mai degrabo multitudine de cauze, datorate erorilor de proiectare, careau condus la prabusirea acestuia. S-a constatat ca betonul acoperiuluiboltit nu a fost suficient de rezistenti a fost strpunsde stlpii metalici, iar structura era slabadin cauza deschiderilor prea mari. Surse apropiate anchetei au dezvluitfaptul cntregul proces de construcies-a derulat la limita admisa, pentru a reduce costurile.Paul Andreu a dat vina pe constructor, ca nu apregtitcorect betonul armat.

    Dar, a existat un alt cuvnt ngropat in aceste rapoarte:orgoliul. n descrierile terminalului - ultramodern,cu forme eliptice din beton, sticl i oel i design futurist,jurnalitiau aratat ca Andreu, iingineriisistructurali suntvinovaiiprincipali n colaps.'' Cnd incidente ca acesta se ntmpla, presei i place traga aceasta morala -cmotivul pentru dezastru este acela ca arhitectul a vruts facceva nou sauneobinuit,''a declarat Terence Riley, curator sef de arhitectura si design la Muzeul de ArtaModerna din Manhattan. El a adugat c, dupce patru muncitori au fost uciin prbuireaunui garaj la Casino Tropicana Resort din Atlantic City, o cldirecu undesign mult mai simplu dect a domnului Andreu,'' nimeni nu a acuzat arhitectul.''

    Deinoile tehnologii sau strategii de design au dus uneori la probleme, rezultatele au fost rareori mortale. Caderea ferestrelor, in 1973, de la John Hancock Tower,construit de IM Pei & Partners din Boston, a starnit o imensa ateniedin partea presei, dar nu a a ucis pe nimeni. Iar cnd "Millennium Bridge din Londra, proiectat deFoster & Partners, a nceput sa se balanseze, cu cei circa 2000 de pietoni aflati n traversarea lui, si a fost inchis la doua zile dupinaugurarea lui, din iunie 2000,datoritfenomenului de rezonanta (cauzat de multimea de oameni) nimeni nu a fost rnit.

    Cldiri proiectate de arhiteci cunoscuti, cum ar fi Santiago Calatrava, Frank Gehry i Rem Koolhaas, a crui Biblioteca Publica din Seattle a atras comentariientuziaste, fac publicul s atepteproiecte din ce in ce mai extravagante,la fiecare cldire noude importanta majora. nacelaitimp, inginerii care fac aceste modelectigo mai mare vizibilitate si reputatie. Cecil Balmond, un inginer care de multe ori lucreazcu domnul Koolhaas, si-a publicat propria sa monografie. Tendinaeste,probabil, cel mai bine exemplificatde Santiago Calatrava, arhitect instruit si ca inginer de rezistenta, ale crui cldirisunt printre cele mai avangardiste. In ultimul timpinsa, au aparut tot felul de probleme, la lucrarile acestor arhitecti indrazneti si ale partenerilor ingineri. Proiectul lui Calatrava de acoperire a principalului Stadion Olimpicdin Atena, a devenit un simbol nefericit de disperare de a depintrzierile de construcie, pentru a fi gata la timp pentru Jocurile Olimpice. Prbuireaterminaluluidomnului Andreu a crescut percepia c soluiilehigh-tech de design ar trebui sa fie ceva mai mult decat niste experimente costisitoare. In realitate, in cele mai multecazuri de colaps alcldirilor, acesta nu are nimic de-a face cu arhitectura inovatoare, a declarat Leslie Robertson, inginerefal turnurilor World Trade Center. '' Cnd

    apar probleme, de obicei cauza este lainterfaa''ntre arhiteci, inginerii antreprenori, a spus el. Rareori se poate spune cu certitudine. Acesta este locul unde a fostproblema'', a adugatel. Jon Magnusson, presedinte si director executiv al Magnusson KlemeniAssociates, o firma de inginerie structuraldin Seattle, spune ca devina,'' Nu poate fi doar arhitectura'' si ca '' Fiecare inginer structural are o datorie'' - '' Daca arhitectura nuvpermitesfaceti ceva care trebuiesfiefcutpentru amenineintegritateacldirii, atunci trebuie sa va opriti.'

    Frank O. Gehry, referindu-se la procesul intentat de MIT pentru scurgeri, fisuri iprobleme de drenaj de la Ray and Maria Stata Center, a spus:. " Aceste lucruri suntcomplicateiau implicat omulimede oameni,inutii niciodatunde s-a gresit. Ocldireare peste sapte miliarde de straturi intretesute. Sansele de a face ceva faragreseala sunt mici."

    Cei mai multi experti in constructii au investigat, sau au trebuit sa remedieze, de-a lungul carierei, diferite erori de proiectare arhitecturala sau inginereasca. Multeevenimente recente au aratat ca prevenirea avarierii, sau chiar prabusirii cladirilor trebuie sse fac pe o multitudine de fronturi, pentru a preveni defeciunile deconstruciesi pentru a asigura sigurana. Inspecii efectuate recent, au aratat ca un numr foarte mare de eecuri sunt asociate patrunderii apei de ploaie prinacoperiuri, ferestre, jgeaburi, etc, iarptrundereaapei in interior, de multe ori conduce la mai multe daune din cauza propagarii umezeliiia mucegaiului decat colapsulstructural.

  • 8/9/2019 GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

    3/13

    GRESELI DE PROIECTARE SI GRESELI DE EXECUTIE IN ARHITECTURA

    Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany

    Petcana Ana Maria 43i

    Ce este uneecin constructii?

    Unii ar putea susine ctermenul de eecal unei cldirise aplicnumai la prabusiri majore ale intregii cladiri. Altii - n special inginerii, sunt de parere c un eecinseamna oricecomponentsau sistem care nu funcioneaz aacum s-aintenionat.Aceast definiiemai larga, include probleme legate deperformanaacoperisurilor,fatadelor, sistemelor mecanice, electrice, sanitare, structurale s.a.m.d. Dinaceast perspectiv, olistdeeecuristructuraleiarhitecturale aconstrucieicuprinde: eecuristructurale de toate tipurile, inclusiv cele provocate de catastrofe naturale; probleme ale anvelopeicldiriiasociate cu patrunderea apei sau umiditatii - (fatade, acoperisuri, hidroizolatii, jgeaburi, aspecte legate de etanseitate; durabilitatea, deteriorarea,ntreinerea ireparareacldirilornoiiistorice; erori de proiectareideconstrucie, inclusiv cele care apar in timpul santierului; constructii adiacente,ntreinereainfrastructurii; structuri temporare inadecvat concepute, proiectate sau construite; defecte ale materialelor; eecuriasociate cu confuzii legate de proiectare iresponsabilitatea in timpulconstruciei; confort,performan icontrolul sistemelor conform normelor europene; probleme de costuriide nerespectare a bugetelor.

    Eecurilenudiscrimineazsau vizeaza proiecte specifice; cladiri, lucrari de mare sau mica dimensiune, cladiri publice de toate tipurile pot experimenta eecurivariateasa cum s-a subliniat mai sus. Chiarila un proiect mare, cel mai mic element poate duce la un evenimentneprevzutsau catastrofal. Acesta a fost cazul, n iulie 2006,

    cndeeculcimentarii unei ancore, a provocat prbuireaunui panou de beton din plafonul tunelului (Boston Big Dig), conducand la moartea unui om.

    Invatam din greselile trecutului?

    Cei mai multi arhitecti si ingineri invata din greselile lor din trecut iautendinade a nu le repeta. De ce atunci eecurisimilarecontinu sse ntmple? Un feedbackGoogle,nfiinatde M. Kevin Parfitt pentru a monitoriza eecuriledin domeniu, ofera un flux constant de rapoarte referitoare la platformeibalcoaneprbuitedin cauzadesignuluinecorespunztor, sau nentreinerii; colapsul n timpul construcieial unor structuri temporare, fixate inadecvat, n condiiide vnt relativ slab, i eecurialefaadelorde dimensiuni diferite, din aproape toate tipurile de materiale. Un factor important este procesul de "educaie continu". Ceea ce o persoan nvadin acesteerori este rareori transmis laalii.Educaiaseadreseazunui individ la un moment dat, n timp ce urmatoarea generaiede constructori si designeri nvatot din propriilegreeli. Instituional, unele dintre leciile nvatedin eecuri i prbuirimajore au fost incluse n standarde de-a lungul anilor, dar chiari atunci, originea leciei icontextul intamplarilor sunt adesea pierdute, ceea ce face dificila aplicarea leciieila situaiiviitoare . Una dintre probleme este aceea c detaliile complete ale multor

    exemple deeec i leciile nvatenu suntfcutepublice. Teama de invinuire, procese, de falimentul afacerii ide ruinareareputaiei, sunt toate deseori citate ca motivepentru pstrareasecretului. Este nevoie sa gsimo modalitate de a face cunoscute aceste lecii, prin metode mai cuprinztoare, prin rapoarte prinse in registrele denvmnt, sau prin forumuri pe site-uri publice. n SUA, s-a lansat un forum despre erorile de proiectare care au condus la catastrofe, care are scopul de a face publicedate extinse despre o serie de dezastre de mare amploare, care au fost investigate.

    2. JUSTIFICAREA TEMEI

    Initial, am dorit ca tema proiectului meu sa fie despre greselile de proiectare ale unor arhitecti celebri, si am facut o documentare extensiva despre numeroase astfelde cazuri dar, trecand la redactare, am ajuns la concluzia ca nu o sa reusesc dacat o trecere in revista superficiala a acestor lucrari, fara a putea sa aprofundez cuadevarat nici una dintre ele. In final, m-am hotarat sa scriu despre proiectul lui Rem Koolhaas si OMA (Office for Metropolitan Architecture) de la Universitatea Cornwell,pentru ca, in felul acesta am reusit sa gasesc si sa exemplific multe dintre subiectele abordate la curs si am considerat ca se muleaza mai bine pe specificul acestui curs.

  • 8/9/2019 GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

    4/13

    MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

    http://www.ochshorndes

    ign.com/cornell/writings/milstein-critique/fire9.html, 20.06.2014

    Petcana Ana Maria 43iAbove: photograph is by Cornell University

    Rem Koolhaas si OMA au facut aceasta lucrare (Milstein Hall),pentru Scoala de Arhitectura, de la Universitatea Cornell din NewYork. Milstein Hall este pozitionat intre trei cladiri vechi si facelegatura intre acestea.

    3. ERORI LA ELEMENTELE NESTRUCTURALE

    In filmuletul de pe linkul de mai jos, profesorul J. Ochshornprezintnumeroase exemple de elemente de construciecare au

    fost construite de douori - adic, au fost construite, demolate ireconstruite o consecinta a designului complex si a cercetariiinsuficiente.http://www.ochshorndesi

    gn.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-

    failure.html

    Autorul spune ca, in timp ce la proiectarea elementelorstructurale exista norme impuse, proiectarea elementelornestructurale nu are la baza studii probabilistice care sa determineriscul aparitiei erorilor de proiectare. De aceea, spune el, cu catdesignul arhitectural este mai neobisnuit si mai extravagant, cu atatinteraciunea dintre materiale, sisteme, geometrii, condiii demediu, metodele de instalare, i aamai departe, este mai greu de

    testat sistematic sau denelesteoretic si, din acest motiv, se poateafirma c riscul de eec arhitectural va crete. Detaliileconvenionalede construciesunt deja testate si, n general estecunoscuta rata de succes (sau nereuit) si exist cel puin o

    nelegere informala modului in care interactioneaza astfel desisteme n timp. Desigur, dac cineva are bugetul, timpul, iexpertiza, este cu siguranposibil sa fie redusa probabilitatea deeecla proiectareacldirilorcomplexe. Acest lucru necesita timp ibani pentru a efectua activitati de cercetare, pentru a obtine dedocumente complete n conformitate cu rezultatele cercetrii, ipentru a angaja constructori care doresc i sunt capabili srealizeze un astfel de proiect. In continuare, voi prezenta catevadintre cauzele aparitiei acestor erori.

    Jonathan Ochshorn este arhitect si profesor la Facultatea e Arhitectura de la Cornell, specialitilesale de predare sunt n domeniul tehnologiei de construcie ialstructurilor. nainte de aderarea la facultatea de la Cornell n 1988, a predat la City College din New York, n acelasi timp avand functia de director asociat al Centrului dearhitecturCity College, un centru de cercetare si consultanta tehnicdin New York. Din 1976, el practica arhitectura si designul urban n New York i California.Specializarea academica a lui J. Ochshorn este n ingineriestructural(MIT)idesign urban (MUP, City College din New York), precumiarhitectura (B. Arch., Cornell).Este autor a numeroase lucrari de specialitate ca: Structural Elements for Architects and Builders (2010); "Approximate Derivation of Critical Buckling Load,"Journal ofArchitectural Engineering(Decembrie 2009), "Designing Building Failures," for the "Building Technology Educators' Symposium," University of Maryland (2006).

    Universitatea Cornell are unul dintre cele mai vechi i mai respectate programe de arhitectur din Statele Unite ale Americii, cu discipline ce cuprind designarhitectural, istoria arhitecturiiidezvoltareurban,teoria arhitecturii, tehnologie,iarhitectura peisagistica.

    http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/fire9.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/fire9.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/fire9.html
  • 8/9/2019 GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

    5/13

    MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

    Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany

    Petcana Ana Maria 43i

    Deasupra: fotografii furnzate de CornellUniversity, suntelemente de construcie care au fost construite de dou ori -adic, au fost construite, demolateireconstruite.

    Caracteristici alecomplexitatiinconstruciiarhitecturale care cresc riscul aparitiei erorilor de proiectare:

    - Atunci cand intr-oanumitlungime, suprafa, sau volum, numrulde elemente de construcieeste neobinuitde mare, sau neobinuitde mic; apare o densitateatipica a acestor elemente fata de normal. n general, creterea numruluide elemente de construcie crete probabilitatea de eec, deoarece la interseciasauinterfaaacestor elemente apariiaunei erori este mult mai probabila. Cu toate acestea,existcazuri, n care reducereanumruluide elemente creteprobabilitatea de

    risc. De exemplu, un numrmai mic de panouri de faadneizolate nseamn c micarea termic a panourilor se concentreazpe mai puine articulaii, astfel cmicarea comuneste mai mare, facand posibila aparitia unei erori de etansare.

    - Dacanumruldiferitelor tipuri de elemente deconstruciecomplexe esteneobinuitde mare, detaliile de executie uzuale sunt distorsionate / rasucite / modificate - saupuri simplu inventate, frexistenta unui precedent - pentru a se potrivi unor geometrii neobinuite. n special atunci cand unghiul drept este evitat n favoarea uneiforme ndoite, curbate, sau a altor geometrii non-ortogonale, atunci modul de constructie convenionalal zidurilor iacoperisurilor este abandonat n favoarea unorabordari mai abstracte.

    - Atunci cand materialele sunt utilizate ncombinaii, sau naplicaiipentru care nu au fost bine testate.

    Ca rezultat al acesteiparticularitati, urmtoarelerezultate devin mai susceptibile:

    - Micarea structural n cldiricu geometrii "ciudate" este mai putin neleas imai puinpredictibila. Geometriile structurale complexe fac mai dificilcoordonareainteraciuniielementelor in cazul unor deplasari , sau mai dificil de estimat comportamentul fatadelor. O regula de baza este simplitatea in modelarea structurii - chiar

    daco cldire cu geometrie simpla este modelata inexact, simplitatea i uniformitatea structurii garanteaza ca si comportamentul partilor cu eventuale erori vacorespundetendinelorcomportamentale ale structurii reale.

  • 8/9/2019 GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

    6/13

    MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

    Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany

    Petcana Ana Maria

    43i

    - Jonciunile(intersecii), de materiale sau sisteme care se abat de la normele stabilite. Desenele si specificatiile arhitecturale nu pot aborda ntreaga gamde situatiiprezente n interiorul cldirii, n special n manifestrilelor tridimensionale. Constructorii aplica cunotine convenionale n situaii neconvenionale. Combinatiile demateriale netestate pot sa interacionezen moduri imprevizibile. Strategiile de bazpentru inchideri continue si etanse sunt mult mai susceptibile de a fi nclcate:membrane cu discontinuitati, sau strapunse ntr-un mod accidental; cu cat suprafata este ma complexa cu atat sunt mai multe sanse sa apara discontinuiti n

    hidroizolatii, izolatii termice, bariera de vapori sau in alte materiale.

    Redundana - beneficiul repetitiei elementelor nestructurale (ca si in cazul demonstrat deja al elementelor structurale) este o solutie care scade riscul aparitiei unor erori.De exemplu, folosind doumembrane la acoperisul terasa, in loc de una, nu numai ca se reduce riscul de eecn jumtate dar, presupunnd c eecul fiecareimembrane este independent deeeculceleilalte, atunci pobabilitatea aparitiei unor probleme scade si mai mult.

    Neglijenta si multumirea de sine -inafarde cauzele mentionate mai sus - complexitatea cldirilor, sau lipsa lor de detalii redundante, cldirilesufera adesea de eroristructurale din cauza neglijentei arhitectilor sau a neatentiei acestora la considerentefuncionale. O parte din aceasta deriva tot din complexitateacldirilorlor, din momentce astfel de cldiri necesito ateniemai mare la detaliere. Acest lucru nseamnmai mult timp, bani, i expertiztehnica in faza de proiectare, in loc sa considere caaceste detalii vor fi rezolvate oarecum pe parcurs, la fata locului. Datoria arhitectului este aceea de a proiecta cladiri care au in afara calitatilor estetice , asigurata sisiguranta locuirii, predictibilitatea comportamentului in conditii dificile sau neasteptate si confortul pentru beneficiari, utilizatori, etc

    Peter Eisenman , profesor de Design si Teoria Arhitecturii la Yale School of Architecture spune intr-un recent interviu: Nu stiu nici un arhitect care sa nu aibaprobleme la proiectarea cladirilor importanteEl a citat un comentariu pe care Frank Lloyd Wright se pare ca l-a fcutatunci cnd un client a sunat sa se s plnga defaptulc are scurgeri la casa: Vreisspuicailsat cldireameaafarn ploaie?. titivreun arhitect care nu a avut nici o problema ", continua domnul Eisenman"Frank, Remtoti au avut",. a spus el, referindu-se la Frank Gehry iRem Koolhaas "Wright, Corbu, Mies. Uitati-va la MiesiCasa Farnsworth - probleme enorme .

    O strategie bazatpe performan ofermai multa libertate in ceea ce priveste designul neconventional, deoarece acest tip de proiectare poate fi fcutcu investiiisuficiente de timp iresurse. n cele dinurm, un architect are destul de multe de pierdut in urma neglijentei.Aceast discuienu este menitassugerezecarhitecturatrebuie sa sacrifice calitatile sale expresive n scopul reducerii riscului de eec, ci se refera la faptul ca, intr-un proiect de arhitectura, nu ar trebui sa fie primordial designul,in detrimentul sigurantei, ci normal ar fi sa porneasca de la baze rationale, iar adaugarea elementelor expresive sa nu impieteze asupra sigurantei.

    Multitudinea erorilor nestructurale n proiectul Milstein Hall de la Universitatea Cornell din Ithaca, NY, (proiectat de AMN i Rem Koolhaas) este un exemplu clasic aluneicldiricu particularitati complexe, la care, pentru detalierea tehnicai performananestructurala nu s-a acordat atentia cuvenita. Caietul de sarcini a fost facut is-ausemnat contracte deconstrucie,fr sfi existat o abordareclar i cuprinztoareasupra detaliilor critice de construcie.

    Desi recent ocupat (ncepnd din toamna anului 2011), Milstein Hall prezinta deja numeroase erori nestructurale, cum sunt infiltrarea apei de ploaie prin elementeleanvelopei, fisuri extinse ale plcilorde beton, pete pe finisajele peretilor de beton din cauza folosirii unor compusi organici volatili, patarea pardoselilor din beton aparentdin cauza de contactului prematur cu panourile de proteciedin placaj, corpuri de iluminat exteriorcrpatesau nefunctionale.

    Avnd n vedere secretul din jurul procesului de construcie- criza actuala, panica beneficiarilor, intrunirile rapide pentru a negocia remedierea anumitor probleme, imodificarile pe parcurs carensoescinvariabil astfel de proiecte complexe, toate aceste probleme nu sunt fcutepublicedeci aceste defecte ierori imediat vizibile nMilstein Hallreprezintdoar omicparte de incidentele reale care au aparut pe parcurs.

    Se pune totusi intrebarea daca Milstein Hall poate fi considerata o cladire extravaganta"? Spre deosebire de alte cladiri cu modele de construcie, care se abat evident,de la normele geometrice de construcie tradiionale (forme curbate, meshuri, unghiuri neconventionale), Milstein Hall este, cel puin n parte, proiectat cu o grilortogonal regulata de coloane, cadre rigide, grinzi, iar anvelopa din sticl i piatr, are un perete cortina foarte costisitor, dar altfel convenional. Este adevrat cgeometria nivelului inferior este mult mai complexa, formata dintr-un beton armat dublu-curbat icadrul "convenional" ortogonal deoeleste mai aparte datorita consolelorsale mari, fermelor cadru - rigid i ranforsarilor atipice pentru cresterea rezistentei laterale. Ca rezultat atat al particularitatii de proiectare, cat i lipsei de atenieladetaliere, numeroase erori nestructurale (sau chiar structurale), pot fi identificate cu usurinta.

  • 8/9/2019 GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

    7/13

    MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

    Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany

    Petcana Ana Maria

    43i

    Controlul termic si controlul apei

    - Impermeabilitatea anvelopei cladiriiicontrolul fluxului de cldur(energie) sunt cerinedebazla proiectareaconstruciei. Designul architectural trebuie sa tina cont deacesti factori, iar atunci cand interesul este concentrat pe partea formala, pentru a obtine un design extravagant, in detrimentul functionalului, rezultatul este ntotdeaunadeprimant att pentru architect cat si pentru beneficiar.

    - In fotografiile de mai jos se pot observa erorile de etanseitate si de izolare termica.

    - Fixarea panourilor de piatra, bazate pe detalii aprobate, a fost executata cu diferente considerabile fata de detaliile stabilite prin contract - cuconsecinenedorite, ce aucauzat aparitia puntilor termice i a pierderilor de cldur. n mod specific, consolele metalice de fixare utilizate (pentru a sprijini piatra) sunt practic continue si ntreruppanourile termoizolante rigide, ducand la aparitia unei punti termice (figura 1), fiind un loc propice pentru pierderea sau acumularea de cldur. Consolele ar fi trebuitdetasate de perete pentru a permite continuitatea izolatiei.

    - Bolarzii au fost instalati deasupra zonelor subterane, nclzitedin Milstein Hall, pentru a separa zona pietonala de zonele de circulaiepentru vehicule situate directdeasupra acestorspaii nclzite. n mod inexplicabil, acesti bolarzi nu sunt atasati de trotuarele de beton pe care sunt pozitionati, ci de partea structurala din beton armata subsolului incalzit. Din acest motiv, in dreptul lor se ntrerupe continuitatea ambelor straturi de impermeabilizare (hidroizolatia)ide izolare termica.

    - Rosturile seismice ntre Milstein Hall i cldirileadiacente pars nu fie proiectate pentru a permite micarea seismicn toate direciileposibile. Seciunea detaliattransversala articulaieiseismice din documentele de proiectarearato conexiunei flexibila, care se ntinde pe aproximativ 13 cm, permindastfel ca tronsoanele sase miste independent fara sa se loveasca intre ele.. Cu toate acestea, in realitate, se pare ca nu exista libertate de miscare pe celedou direciiortogonale.

    (http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.html) 20.06.2014

    Detalii corecte - detasarea consolelor de fixare permite continuitatea izolatiei termiceTermoizolatia decupata in jurul consolelor Pierderi de caldura in dreptul bolarzilor

    Detaliu de proiectare (http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.html) 20.06.2014, rosturi seismice ntre Milstein Hall i cldirileexistente

    http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.html
  • 8/9/2019 GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

    8/13

    MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

    Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany

    Petcana Ana Maria 43i

    - Articulaiileseismice nu au fost umplute cu izolaie aacum searatn detaliul de mai sus,nici altfel protejate mpotriva intruziunii vaporilor de apa din spaiulde jos.- In cazul "burdufurilorseismiceverticale careseparperetele cortinde la Milstein Hall de pereiide zidriede Sibley Hall iRand Hall, etanareantre cele dou cldiri

    nu este deosebit de riguroas. Toate acestea - burdufurile verticale i rosturile orizontale neizolate si neetanse - duc la formarea de punti termice semnificative n jurulperimetrului unde Milstein Hall vine n contact cu cldirileadiacente. Aceastpierdere de caldura nu este att de mult rezultatul ansamblurilorfrmateriale izolante, cimaidegrab datoritconductivitatii ridicate a prinderlor metaliceialdiscontinuitiibarierei de aer in aceste puncte critice.

    - Probabilitatea aparitiei infiltratiilor la imbinari, creste foarte mult atunci cand etanseizarea punctelor critice se face numai folosind substante de etanare. Numeroaseprobeme au aparut la aceasta constructie, atat la acoperisuri, cat si la peretii cortina. Si in subsolul cladirii au fost infiltratii, chiar si dupa ce cladirea a fost data in folosinta.

    .

    - Intreaga fatada de sticla de la parterul cladirii, dinspre gradina, a fost scoasa in 2012, dupa ce cladirea a fost data in folosinta. S-a facut un slit orizontal in placa de beton,deasupra montantilor si a fost inserat un jgheab din otel, pentru a conduce apa afara. Aceasta rezolvare este doar o improvizatie, nu este solutia corecta care ar fi trebuitdata prin proiectarea atenta a detaliului respectiv, pentru ca apa inca penetreaza placa de beton, iar noua insertie metalica creeaza o punte termica.

    (http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.html) 20.06.2014

    Problema, infiltratii prin placa de beton

    Zona adiacenta galeriei de la parter Pasajul dintre Milstein Hall si Sibley Hall Fatada altui pasaj intre cele doua cladiri

    slit

    montant

    Hidroizolatie

    acoperis

    Structura beton

    sticla

    Placa beton

    Fatada de la parter, dinspre gradina

    Detaliul de executie al fatadei de sticla Solutia gasita - o improvizatie

    http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.html
  • 8/9/2019 GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

    9/13

    MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

    Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany

    Petcana Ana Maria 43i

    Detalii neglijente saudisfuncionale

    - In DesigningBuilding Failures (lucrare a lui J. Ochshorn} sunt prezentate cateva erori, provocate de neglijenta arhitectilor in ceea ce priveste detaliile de executie.Trebuie subliniat faptul c astfel de probleme nu sunt inevitabile, chiari n cldiricomplexe, sau cu particularitati deosebite. Exist totui, o probabilitate mai mare caastfel de probleme sa apara atunci cnd cldirilesunt mai complexe i, pentru a le evita, trebuie acordatmai mult atenien fazele de proiectare i construcie. Prinanalogie cu tehnicile "defensive de conducere", utilizate pentru a reduce numarul accidentelor auto, arhiteciiar trebui s foloseascntotdeauna tehnici de detalieredefensiv", pentru a reduce riscul aparitiei unor detalii neglijente sau disfuncionale.

    - Cu catcldiriledevin mai complexe, apar geometrii complicate si alaturari de material diferite, care trebuie tratate cu mai multa atentie. Anticiparea problemelornseamnnelegereaarhitecturii ca pe un lucru dinamic, mai degrabdect ca pe un obiect static cldiriletrebuie privite ca niste incinte create pentru a fi locuite, mai mult dectniste exponate facute pentru a fi fotografiate.

    - Intr-o cladire complexa totul e in miscare, elementele se dilata si se contracta datorita schimbarilor de temperatura si umiditate, iar apa, vaporii, curentii de aer cald,transforma incinta cladirii intr-un laborator virtual, unde au loc diverse transformari fizico-chimice.Detalierea defensivainseamna ca orice schimbare neasteptata trebuiesa poata fi anticipata.

    - Acest proiect, cu prea multe erori, este un exemplu de lipsa a detalieriidefensive : alarmele au fost plasate n unele dintre uilebariera de incendiu, instalate ntre

    Milstein HalliSibley Hall - ideea a fost ca aceste alarme sa se declanseze atunci cnduilestau deschise pentru operioadprealungde timp. Dinpcate, alarmele aupornit prea des, uneori de mai multe ori pe zi, i sunt uorde confundat cu alarmele reale de incendiu. Ocupanii cldirii, auzind aceste alarme regulat, nu maireactioneaza la ele, aceast lucru punand toatlumea n pericol, deoarece o alarmde incendiu real, nu mai este neleasca un apel serios pentru evacuare.

    - Detaliile racordarii peretelui cortina cu placa de acoperire s-au facut la fata locului, nu au fostniciodatdocumentate n mod adecvat pentru cele douimbinari similare,dar diferite de la sud-est i sud-vest unde geamurile sunt nclinate la nivelul solului. Geamul de la colulde sud-vest,unde se afla amfiteatrul (cu necesitati acustice maimari), este mult mai gros dect geamul de lacolulde sud-vest care inchide holul de intrare.Lucrtoriiau fostvzutincurcand detaliile pe santier.

    - Existmulte modalitide a caracteriza erorile nestructurale intr-o cladire. Una dintre cauze se datoreaza difereneidintre proiectare si executie. Desenele i realitateasunt diferite, daraceast difereneste deseori ignorata la proiectarea cldirilor. Multe produse sunt fabricate ca profile extrudate (aluminiu, de exemplu), laminate sauturnate n elemente drepte. n unele cazuri, aceste elemente pot fi indoite (gips-carton i oellaminat), dar n multe cazuri, elementele de construciefabricate n seciunidrepte nu pot fi uorde reconfigurat n geometrii curbate. Chiari interseciilede elemente drepte, care nu sunt n unghi drept pot cauza probleme. Ambele situatii seintalnesc la Milstein Hall. Balustrada curba de sticlde la scara care leagholul de studiourile de nivel superior este un exemplu de detaliu de construcieneglijentrezultat din utilizarea profillor drepte - n aplicaiicurbe. Incinta de separare dintre studiourile de la nivelul superior si sala de jos este un caz de detaliu rezolvatla fata

    locului, insuficient gandit si pregatit. Rezultatele sunt pe masura.

    Un lucrator creeaza mai multe prototipuri pt

    intersectia peretelui de sticla de la lobby,

    imagini furnizate de J. Ochshorn, ian. 2012

    Probabilitatea deinterseciineglijente, chiarla elemente din aluminiu drepte, cretecnd intersectiile nu sunt in unghi drept

    Lamele late de parchet de frasin, s-au

    curbat datorita diferentelor dintre

    contractie si dilatatie pe cele doua fete

    Depozite albe in placa de beton

    si in jurul montantilor de aluminiu

  • 8/9/2019 GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

    10/13

    MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

    Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany

    Petcana Ana Maria 43i

    - Arcuirea podelelor de lemn, (vezi foto pag anterioara), apare datorita diferentelor de contractie si dilatatie pe cele doua fete ale lamelei, pentru ca fibrele nu sunt perfectparalele cu laturile lamelei, iar lemnul lucreaza mai mult tangential, decat radial. Chiar daca fibrele ar fi perfect paralele in sectiunea lamelei, umiditatea este intotdeaunamai mare pe fata inferioara, care e in contact cu placa de beton de dedesubt, si variaza in functie de conditiile atmosferice atunci cand etansarea nu este perfecta, cum ecazul la acest proiect. Mai mult decat atat, placile late sunt mult mai susceptibile sa lucreze in timp.

    - In studioul de la etajul superior au existat serioase probleme acustice, datorate suprafetelor dure, reflectante, dar au fost n parte reabilitate prin placarea tavanului cupanouri acustice, dar din cauza suprafetelor dure din beton folosit atat pentru pardoseala , cat si pentru tavan apare un timp de reverberatie inadecvat mare, iar geometria

    dublu-curbata plafonuluicreeazefecte nedorite, ca ecouri si efecte similare cu cele din galeriile de soapte.

    - Fotografiile de mai sus arata diverse erori la proiectarea sistemului de iluminat. Astfel, in studio, pe peretele de vest este imposibil sa fie utilizataproiecia digitaln zilelesenine, dup-amiaza trziu sau seara devreme, din cauza soarelui ce coboara la apus ; au fost, de asemenea, raportate probleme de orbire din cauza luminatoarelor,precum i nivelurile de iluminare excesive din timpul noptii. n general, sistemele de iluminat par a se confrunta cu probleme: studioul este iluminat permanent, chiariatunci cnd este neocupat; corpurile de iluminat ncastrate la exterior, ntre Milstein Hall iSibley Hall nu au putut fi aprinse in timpul receptiei din august 2013, lainaugurarea cladirii.

    - Au aparut o serie de pete, pepereiiMilstein Hallipe dalele de podea (posibil cauzate de placile de proteciedin lemn, care au fost plasate pe placa de beton nainte de afi complet uscata). n cazulpereilorde beton, petele au rezultat din combinarea a doua substante volatile cu care au fost tratate cofrajele de lemn.

    Detalii periculoase

    De ce arhitectii creeaza cldiricare ar putea pune viata oamenilor in pericol? n cele mai multe cazuri, rspunsulpare s fie punerea accentului pe forma, pe laturaestetica si o lipsa de concentrare corespunztoare pe functionalitate si pe modul de executie al unor elemente de construcie, care pot provoca daune. La cladirile

    avangardiste, apar invariabil elemente care sunt originale, nou-concepute,inetestate. Combinarea acestor doua elemente (noul si focusul pe formal) creste probabilitatea depericol.

    Imbinari neglijente, facute cu profile de aluminiu curbate pe loc si

    lipite intre ele, la balustrada curba, in locul unei garnituri curbe,

    proiectata dupa sablon,( imagini de J. Ochshorn, ianuarie 2012).

    Conversatiile din punctul A pot fi

    auzite in punctul B

    Cea maislab verigeste usa de sticla a amfiteatrului care,nuofernici o izolareacusticla zgomotele de pe coridor

    (http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure3.html) 25.06.2014

    http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure3.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure3.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure3.html
  • 8/9/2019 GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

    11/13

    MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

    Petcana Ana Maria

    43i

    - Acoperisurile in consola, nu au parapet, care sa opreasca alunecarea zapezii, si astfel,prezintun pericol pentru masini si pietoni. Mai mult, sunt o serie de factori lasaticomplet la mana hazardului, cum sunt cantitatea i consistenadezpezii,direciavnturilor dominante, aparitia turturilor etc. (fig. 1)

    - Camioanele lovesc poduri tot timpul, chiar poduri cu inaltime mai mare decat cea a Milstein Hall. (fig. 2)- In cazul ipotetic al unui incendiu la cladirea aflata vis--vis de Milstein Hall, capacitatea de interventie a utlajelor de stingere a incendiilor este mult limitata de constrangerile

    de spatiu, limitand posibilitatea utilizarii unor echipamente cuscar rotativsau telescopica. (fig3)- Domul este proiectat special pentru a incuraja folosirea acestui spatiu de utilizatorii de skateboard,funciece corespunde cu dorineleutilizatorilor. Caracteristicile formale

    incurajeaza utilizarea skateboard-ului, n timp ce consultantii de management al riscului interzic aceasta practica deoarece, datorita unor detalii de constructie creteprobabilitatea de accidentare - att pentru skateboarderi cat ipentrucldirean sine. (fig. 4)

    - Bordurile exterioare trebuie marcate cu indicii vizibile, cu diferite culori si texturi careidentific tranziiaintre zonele cu diferenta de nivel. Aceste elemente detranziieincludbordurile de beton deschise la culoare, benzi de iarbverde (de multe ori cu arbori), granit de culoare gri (sau beton), borduri, si strazi asfaltate de culoare nchis. LaMilstein Hall, ntre zona pavata n aer liber deasupraspaiulgalerieiidocul dencrcarenu exista nici unul dintre elementele tipice mentionate si nuexistnici o schimbaresemnificativn culoare sau texturntre "pietonal"izona de circulatie rutiera), iar diferenta de nivel ntre cele dou suprafeevariaza de la 0 la 20 de centimetri. Datoritorientriinord-sud, nuexistnicimcarumbre create de schimbarea de altitudine, dup-amiaza sau seara, facand acest loc foarte periculos.

    - Intr-un video (http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure4.html), J. Ochshorn prezint discontinuiti de elevatie slab marcate .Existnumeroase cazuri n Milstein Hall, undediscontinuitiverticale mai mari de 30 de centimetri nsuprafaorizontala, creeaza riscuri pentru pietoni sau copii.

    Detalii periculoase

    - Pentru a face extinderea pe inaltime, pe structura metalica, stalpii deoelau fost fixati de fundatiile de beton armat prinplcideoel(Figura 5). Pentru a proteja acesti stalpide oel, impotriva coroziunii, documentele de construcie aratun detaliu destul de vag, fro mare specificitate sau precizie, iar detaliile reale de pe santier, nu parsofere o protecie sistematic fade ptrundereaapei. Dincolo de caracterul inadecvat al detaliilor, un aspect mai ingrijorator este ngroparea stalpilor de otel sub nivelulsolului, unde coroziunea poate aprea n numeroase moduri, care nu au fost anticipate n timpul procesului de proiectare. De exemplu, umiditatea subterana poateptrundeprin cele mai mici fisuri din membrana cauciucata, apoi condenseazpesuprafaadeoelrece (mai rece n timpul iernii dect solul din jurul sau, deoarece coloanadin otel face o punte termic perfect cu mediul exterior rece). Deoarece aceste evenimente apar n subteran, nu este posibil s se urmareasca aparitia unei problemeacum, sau in timp.

    - Spre deosebire de cladirile cu o mare deredundanstructurala, Milstein Hall se bazeazpe doar cteva coloane enorme pentru a rezista att la ncrcrile gravitaionale

    catilaforelelaterale: oriceslbiciunela osingur coloanar putea avea consecinecatastrofale.

    fig. 1erori de proictare la acoperis

    (http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure4.html) 28.06.2014

    fig. 2riscuri la trecerea camioanelor fig4riscuri pentru skateboarderifig3riscuri la apritia incendiilor

    http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure4.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure4.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure4.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure4.html
  • 8/9/2019 GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

    12/13

    MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

    Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany

    Petcana Ana Maria 43i

    (a) (b) (c) (d)

    Fisuri

    - Betonul are o tendinta de a se fisura, puri simplu pentru c se micoreazatunci cnd se usuca. n cazul n care betonul este impiedicat sa se contracte, fisurile seaccentueaza. Pe dealtparte,dacnu exita motive care sa impiedice contractia, daca sunt prevazute rosturi, sau daca estecorespunztorarmat, aparitia fisurilor poate ficontrolata. La placa de beton de pe acoperisul Milstein Hall au aparut crapaturi mari, nu numai la colturilefrrosturi, dariin camp.

    - Urmatoarele fotografii arata numeroase crapaturi aparute in placile de beton, din diverse motive.

    - Nu s-a facut nici un studiu oficial despre aparitia acestor fisuri inzidriedar, o explicaie plauzibileste c fundaiilesunt insuficient fixate si la construtia Milstein Hall au

    fost vibraiiexcesive la forare. Fundatiile vechi de la Sibley Hall au fost consolidate prin crearea unui nou zid din beton armat subfundaiademicadncime existenta. Cutoate acestea, nu au fost facute legaturi pentru a mpiedica deplasarealaterala acestui nou zid de fundare.

    fig. 5erori de proictare la conexiunea dintre stalpii de metal si fundatii - http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure5.html; 29.06.2014

    Betonul armat de la placasuperioar

    are fisuri extinse (foto de J. Ochshorn)

    Fisuri in placa de beton armat in jurul stalpilor, unde

    articulatiile nu au fost corect detaliate sau construite

    Fisuri n zidul decrmidal Sibley Hall datoritasapaturilor pt. construireafundaiilorMilstein Hall

    Seciunea aratzona excavata n faazidurilor defundaie,cu posibilitatea de rotaie a fundaiei noi (n albastru),provocnd fisurarea pereilor de rigidizare ai Sibley Hall(rou) - site-ul AAP, 27 august 2013)

    http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure5.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure5.htmlhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure5.html
  • 8/9/2019 GRESELI DE PROIECTARE IN ARHITECTURA

    13/13

    MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

    Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany

    Petcana Ana Maria

    43i

    4. CONCLUZII

    Exemplele de erori de mentenanta, de protectie impotriva incendiilor sunt foarte multe in studiul facut de profesorul Ochshorrn si ar putea face obiectul altei lucrari similare. Inurma acestui studiu pot trage urmatoarele concluzii:

    - La proiectarea unei cladiri trebuie acordata atentie egala atat partii formale, cat si celei functionale;- Trebuie sa existe o colaborare foarte stransa intre toti cei responsabili, implicati in proiect: architect, ingineri de rezistenta,diversi speclisti si costructori; si ar trebui stabilita

    clar responsabilitatea fiecaruia si efectuata o urmarire de santier riguroasa pe parcursul desfasurarii lucrarii;- Pentru cladiri complexe este nevoie de studii atente, de cercetare si in general este bine sa se mearga pe solutii cunoscute si verificate, iar atunci cand exista rezolvari

    atipice, noi, acestea trebuie sa fie suficient testate;- Este necesara elaborarea unor detalii de executie adecvate si bine facute, care sa nu lase loc de interpretare;- Atunci cand ceva nu se potriveste conform proiectului, nu sunt recomandate solutiile facutela fata locului,fara verificarea cauzelor.- Ar trebui ca toate aceste studii sau investigatii facute in urma aparitiei unor evenimente , sau probleme nefericite, sa fie facute publice, asfel incat sa devina utile in

    prevenirea unor situatii similare.

    Dalai Lama a spusodat, "Dacpierzi, nu pierde lectia."Acest sfat atemporal este valabilipentru arhitectura.

    5. BIBLIOGRAFIE

    - The Architectural Blame Game,Hawthorne, Christopher, New York Times,ProQuest document ID: 432755783http://search.proquest.com/docview/432755783?accountid=15533

    - Urban Habitat Constructions under Catastrophic Events, Progressive collapse and explosions, Victor Gioncu, Politehnica University of Timisoara, 26-27 October 2007Timisoara

    - Why Buildings Fail: Are We Learning From Our Mistakes? - M. Kevin Parfitt - Department of Architectural Engineering, The Pennsylvania State University, University Park,ISSN 2075-5309 ,www.mdpi.com/journal/buildings/

    - http://aap.cornell.edu/people/jonathan-ochshorn;

    - http://www.ochshorndesign.com/cornell/- Cornell University - Critique of Milstein Hall,Jonathan Ochshorn, 2012- OMA/RemKoolhaas presents plans for Cornell College of Architecture, Art and Planning's MilsteinHall,Al Bawaba[London] 24 Sep 2006,ProQuest document ID

    194833745,http://search.proquest.com/docview/194833745?accountid=15533- AWorld-Famous Architect Goes Home to Cornell, Pogrebin, Robin. New York Times, Late Edition (East Coast) [New York, N.Y] 19 Sep 2006: E.1, ProQuestaadocument ID433401220,http://search.proquest.com/docview/433401220?accountid=15533,- The pragmatic architect,Learningfrom Failure, Part 1- Editor: Frank Buschmann, Siemens Corporate Technology,[email protected] Architecture Review;StoreDesign May Be Bold, but It Doesn't Fit Quite Right; Rem Koolhaas' concept for a Pradashowroom tends toward gestures that are over the

    top,Ouroussoff , Nicolai, Los Angeles Times [Los Angeles, Calif] 18 Jan 2002;

    http://search.proquest.com.ux4ll8xu6v.useaccesscontrol.com/indexinglinkhandler/sng/au/Hawthorne,+Christopher/$N?accountid=15533http://search.proquest.com/docview/432755783?accountid=15533http://search.proquest.com/docview/432755783?accountid=15533http://aap.cornell.edu/people/jonathan-ochshornhttp://aap.cornell.edu/people/jonathan-ochshornhttp://www.ochshorndesign.com/cornell/http://www.ochshorndesign.com/cornell/http://search.proquest.com.ux4ll8xu6v.useaccesscontrol.com/pubidlinkhandler/sng/pubtitle/Al+Bawaba/$N/26247/DocView/194833745/fulltext/$B/1?accountid=15533http://search.proquest.com/docview/194833745?accountid=15533http://search.proquest.com/docview/194833745?accountid=15533http://search.proquest.com.ux4ll8xu6v.useaccesscontrol.com/docview/433401220?OpenUrlRefId=info:xri/sid:summon&accountid=15533http://search.proquest.com.ux4ll8xu6v.useaccesscontrol.com/indexinglinkhandler/sng/au/Pogrebin,+Robin/$N?accountid=15533http://search.proquest.com.ux4ll8xu6v.useaccesscontrol.com/pubidlinkhandler/sng/pubtitle/New+York+Times/$N/11561/DocView/433401220/fulltext/$B/1?accountid=15533mailto:[email protected]://search.proquest.com/pqcentral/docview/421693235/4183FACB8A0B46E5PQ/14?accountid=15533http://search.proquest.com/pqcentral/docview/421693235/4183FACB8A0B46E5PQ/14?accountid=15533mailto:[email protected]://search.proquest.com.ux4ll8xu6v.useaccesscontrol.com/pubidlinkhandler/sng/pubtitle/New+York+Times/$N/11561/DocView/433401220/fulltext/$B/1?accountid=15533http://search.proquest.com.ux4ll8xu6v.useaccesscontrol.com/indexinglinkhandler/sng/au/Pogrebin,+Robin/$N?accountid=15533http://search.proquest.com.ux4ll8xu6v.useaccesscontrol.com/docview/433401220?OpenUrlRefId=info:xri/sid:summon&accountid=15533http://search.proquest.com/docview/194833745?accountid=15533http://search.proquest.com.ux4ll8xu6v.useaccesscontrol.com/pubidlinkhandler/sng/pubtitle/Al+Bawaba/$N/26247/DocView/194833745/fulltext/$B/1?accountid=15533http://www.ochshorndesign.com/cornell/http://aap.cornell.edu/people/jonathan-ochshornhttp://search.proquest.com/docview/432755783?accountid=15533http://search.proquest.com.ux4ll8xu6v.useaccesscontrol.com/indexinglinkhandler/sng/au/Hawthorne,+Christopher/$N?accountid=15533